Serge Brussolo - Kamikaze spaţiali Capitolul I ... - Churry-Burry

- Multe animale-pudră ai văzut la viaţa ta? Nu confunda geoagronomia cu vrăjitoria!
Se răzbuna, era clar. Într-o latură a sacului stătea un pachet de schiţe. Lona îl luă.
- Astea ce-s?
- Peisajele desenate de maestrul Zâ, răspunse Nadi prost dispus, panoramele pe care va trebui
să le execut.
Lona desfăşură foile. Cu trăsături ample de penel, fuseseră zugrăvite locuri magnifice, cuiburi de
verdeaţă şi de calm. Văi, râuri.
Unduirea mătăsoasă a colinelor şi pădurilor.
- Vezi, observă tânărul, ăsta e paradisul!
Trebuia să admită că avea dreptate. Nath îi luă uşurel schiţele din mâini şi-şi închise la loc
bagajul.
- Adio, murmură el în şoapta, şi fie ca răbdarea să-ţi vină la fel ca dinţii bebeluşului!
Râseră, se îmbrăţişară. Faldul cortului căzu. Nath nu mai era.
Nu l-a mai văzut niciodată.
Rămasă singură, a învăţat să trăiască aşteptând „ziua lui Zâ". Îi iniţia pe cei mai tineri, îi supunea
pe alţii probei operei distruse, sfâşia pânze de o factură extraordinară, sfărâma sculpturi de o
incredibilă frumuseţe. Timpul se încleia în monotonia sarcinilor reîncepute fără încetare, când, întro
seară, în momentul când soarele se lichefia dincolo de dune, a chemat-o Zâ. Lona se căţără pe
colina unde bătrânul maestru obişnuia să se retragă pentru a medita, luptând cu nodul de angoasă
care i se zbătea în fundul stomacului, pe măsură ce urca panta de pământ crăpat. Sus, bătrânul o
puse să se aşeze lângă foc.
- Lona, începu el, cu glas abia auzit, s-a întâmplat o mare nenorocire, iar ziua lui Zâ riscă să
devină ziua sângelui. Ştii că mulţi dintre fraţii noştri au plecat să modeleze lumea după chipul şi
asemănarea paradisului. Ultimul dintre noi a plecat acum trei ani, era fratele tău de învăţătură,
Nath. Astăzi, blestem ziua când am ridicat mâna pentru a le da semnalul de plecare.
Undeva s-a produs o greşeală, seminţele cu care i-am înzestrat sunt imperfecte, ba chiar mai
rău: periculoase! Conţin germenele unei substanţe instabile, capabilă să explodeze la cea mai mică
solicitare. Am făcut din pământul făgăduinţei un câmp minat...
Astfel a aflat Lona de existenţa nitrolynei.
- Puterile noastre mentale sunt extrem de dezvoltate, i-a destăinuit mai târziu maestrul Zâ, ne
permit să controlăm de la distantă fierberea nefastă care doarme în inima lucrurilor.
Printr-o constantă practică a ascezei cerebrale, putem potoli moartea care forfoteşte prin
pământ, copaci şi coline. Astfel, acest paradis va rămâne un paradis, iar noi vom deveni mai mult ca
oricând îngerii păzitori ai poporului ales. Veghind asupra pământului, îi vom veghea pe ei. Toate
materiile poartă în ele principiul distrugerii despre care ţi-am vorbit cândva, iar astăzi, e mai
adevărat ca oricând. Paradisul şi infernul conlocuiesc sub paşii noştri, iar edenul nu cere decât să se
topească într-un hău de foc, dar vom şti să înfrânăm răul.
Lona a învăţat, aşadar, să-şi stăpânească trupul şi spiritul. „Când poporul ales îşi va fi durat
oraşele", psalmodiaţi stareţii, „fiecare dintre noi îşi va câştiga celula sa de meditaţie, iar de acolo va
asigura pacea naturii numai prin propria-i concentrare."
Şi apoi, totul se precipitase. Primele astronave sfâşiaseră văzduhul, arzând iarba sub focul
arzătoarelor. „Poporul ales!" strigau novicii, „poporul ales!". Dar ziua lui Zâ rămânea totuşi foarte
îndepărtată. Atunci, se întorseseră spre bătrânul maestru... „Nu sunt aleşii", gemuse filozoful, „ci o
altă specie, primitivă, barbară. Nu, nu sunt cei pe care-i aşteptam..."
Mănăstirea fusese cuprinsă de cea mai mare confuzie. Structurile până atunci atât de rigide au
început să se fisureze. Noii sosiţi aveau numele de „pământeni", iar limba lor a fost asimilată în
cincisprezece zile, atât de rudimentară era. Primele contacte s-au desfăşurat fără mari probleme, iar
mulţi dintre fraţi au declarat că era mai bine să devină îngerii păzitori ai pământenilor, decât să
rămână lipsiţi de scop şi ideal. A fost începutul schismei. Dar gâlceava teologică n-a avut totuşi timp
să se inflameze, căci noii-sosiţi, de-abia instalaţi, i-au decretat pe almohani psiho-criminali, din
motivele cunoscute, şi au început să-i vâneze...