ÎNTREBĂRILE LA CHIRURGIE Chirurgie generală (anul 3) 1 ...

ÎNTREBĂRILE LA CHIRURGIE
Chirurgie generală (anul 3)
1. Hemoragia: noţiune, clasificare. Reacţiile compensatorii ale organismului şi modificările
patologice în hemoragii. Hemostaza primară şi secundară: mecanismul, factorii de
coagulare. Metodele de hemostază artificială.
2. Ordinea acţiunii medicului în hemotransfuzie. Protocolarea hemotransfuziei. Componentele
şi preparatele sângelui. Complicaţiile în hemotransfuzii.
3. Plăgile: noţiune, semnele locale, clasificarea plăgilor. Procesul de plagă: noţiune, fazele,
caracteristica clinică şi morfologică.
4. Tipurile de regenerare a plăgii. Tratamentul plăgilor infectate şi purulente. Prelucrarea
primară chirurgicală a plăgilor. Tipurile de sutură, utilizate pentru închiderea plăgilor.
5. Infecţia chirurgicală a ţesuturilor moi: definiţie, clasificare, patogeneză. Furuncul,
carbuncul, mastita, erizipel, hidrosadenita: definiţie, semiologie, tratament.
6. Panariţiul şi flegmonul mâinii: definiţie, clasificare, simptomatică, diagnostic, tratament.
7. Sepsis: definiţie, clasificare, sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS).
Fiziopatologia sepsisului chirurgical. Manifestările clinice, diagnosticul, tratamentul
sepsisului chirurgical.
8. Gangrena gazoasă: agenţii bacterieni, fiziopatologia, clasificarea, manifestările clinice,
diagnosticul, tratamentul.
9. Infecţia anaerobă neclostridiană chirurgicală: agenţii bacterieni, manifestările clinice,
diagnosticul, tratamentul.
10. Piciorul diabetic: patogeneză, clasificare, simptomatologie, diagnosticul clinic şi paraclinic.
Principiile de tratament şi măsurile de profilaxie.
11. Metodele de evaluare a stării de nutriţie a bolnavului chirurgical. Nutriţia enterală şi
parenterală: indicaţiile, metodele, preparatele, complicaţiile.
12. Combustii: clasificarea. Metodele de determinare a suprafeţei de afectate în arsuri. Boala
combustională. Tratamentul arsurilor.
13. Sindromul de ischemie acută a extremităţilor: definiţie, clasificare, noţiunea de tromboză şi
embolie, simptomatologie, diagnosticul şi tratamentul.
Chirurgie nr.1 (anul 4)
14. Apendicita acută: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, tactica chirurgicală.
15. Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute. Argumentul examenelor paraclinice.
16. Complicaţiile evolutive şi postoperatorii ale apendicitei acute: diagnostic, tactica
chirurgicală.
17. Particularităţile de evoluţie clinică ale apendicitei acute la bătrâni, copii, gravide şi în
funcţie de localizarea apendicelui vermicular.
18. Tactica medico-chirurgicală în apendicita acută. Apendicectomia: anestezia, căile de acces
chirurgical, procedee operatorii. Apendicita cronică: tactica chirurgicală.
19. Herniile, eventraţiile şi evisceraţiile: noţiune, anatomie patologică, clasificare, statusul
local.
20. Strangularea herniilor: mecanisme şi tipuri de strangulare, simptomatologie, tactica
chirurgicală.
21. Strangulările atipice ale herniilor: particularităţile clinico-morfopatologice şi ale
tratamentului chirurgical.
22. Herniile inghinale libere: simptomatologie, diagnosticul diferenţial. Tratamentul: metode
de hernioplastie.
23. Herniile femurale: simptomatologie, diagnosticul diferenţial. Tratamentul: metode de
hernioplastie.
24. Herniile ombilicale şi ale liniei albe: simptomatologie, diagnosticul diferenţial.
Tratamentul: metode de hernioplastie.
1

25. Afecţiunile glandei mamare: clasificare, metodele de diagnosticare. Hiperplaziile
dishormonale (mastopatia), adenofibromul şi ginecomastia: simptomatologie, diagnostic,
diagnosticul diferenţial cu cancerul mamar, tratamentul.
26. Cancerul glandei mamare: incidenţa, factorii de risc, simptomatologie, diagnosticul clinic şi
instrumental, tratamentul.
27. Complicaţiile bolii ulceroase. Tratamentul chirurgical al ulcerului cronic gastroduodenal:
indicaţii şi tehnici operatorii comune.
28. Perforaţia ulcerului gastroduodenal: clasificare, simptomatologie, metodele de diagnostic şi
tratament. Perforaţiile atipice şi acoperite ale ulcerului gastroduodenal.
29. Hemoragia ulceroasă: clasificare, simptomatologie, diagnosticul pozitiv şi diferenţial.
Tratamentul medicamentos, endoscopic şi chirurgical al ulcerului cronic gastroduodenal
hemoragic.
30. Stenoza ulceroasă piloroduodenală: clasificare, simptomatologie, diagnostic paraclinic,
tratamentul.
31. Penetrarea şi malignizarea ulcerului gastroduodenal: partcularităţile simptomatologiei,
diagnosticul, tratamentul.
32. Sindromul Zollinger-Ellison: etiopatogenie, simptomatologie, diagnostic, tratament.
33. Complicaţiile precoce postrezecţionale în chirurgia bolii ulceroase: dehiscenţa bontului
duodenal, insuficienţa anastomozei gastrointestinale, hemoragiile postoperatorii, tulburările
de evacuare, pancreatita acută postoperatorie. Complicaţiile precoce postvagotomice:
simptomatologie, diagnostic şi tactică chirurgicală.
34. Litiaza biliară: noţiuni generale, etiopatogenie. Colecistita cronică calculoasă:
simptomatologia în funcţie de forma clinică, diagnosticul diferenţial, metode de
investigare.
35. Complicaţiile evolutive ale colelitiazei: mecanice, infecţioase, degenerative. Sindromul
Bouveret. Profilaxia complicaţiilor evolutive.
36. Colecistita acută: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic şi tactică medicochirurgicală.
Colecistectomia.
37. Pancreatita acută: etiopatogenie, clasificare, simptomatologia şi diagnosticul paraclinic.
38. Principiile de tratament al pancreatitei acute în funcţie de fazele evolutive.
39. Complicaţiile precoce şi tardive ale pancreatitei acute: metode de diagnosticare şi
tratament.
40. Ocluzia intestinală: generalităţi, etiopatogenie şi dereglări fiziopatologice. Clasificarea
ocluziei intestinale.
41. Ocluzia intestinală mecanică acută: simptomatologie, metodele de investigare, diagnosticul
diferenţial, tactica chirurgicală.
42. Forme particulare ale ocluziei intestinale acute mecanice (prin strangulare, prin obstrucţie):
simptomatologie, metodele de investigare, diagnosticul diferenţial, tratamentul.
43. Principiile tratamentului ocluziei intestinale: pregătirea preoperatorie, reechilibrarea
dereglărilor volemice, proteice şi hidrosaline. Amploarea intervenţiei chirurgicale în
ocluzia intestinală.
44. Peritonitele: noţiuni generale, etiopatogenie, clasificare. Peritonita acută: fazele evolutive,
simptomatologia, diagnosticul diferenţial.
45. Tratamentul complex (chirurgical şi medicamentos) al peritonitei generalizate: pregătirea
preoperatorie, anestezia, accesele chirurgicale, particularităţile intervenţiei chirurgicale,
metode de asanare şi drenare a cavităţii peritoneale.
46. Abcesele intraabdominale (subhepatic, subfrenic, mezoceliac, de sac Douglas): etiologia,
morfopatologia, semnele clinice, diagnosticul, tratamentul.
47. Boala varicoasă a membrelor inferioare: etiopatogenie, simptomatologie, diagnosticul
clinic şi instrumental, metodele de tratament. Varicotromboflebita.
48. Tromboza venelor profunde ale membrelor inferioare: etiopatogenie, simptomatologie,
diagnostic, tratament. Sindromul posttrombotic.
2

49. Traumatismele abdominale: noţiuni generale, clasificare, simptomatologia, diagnosticul în
funcţie de starea hemodinamică a traumatizatului.
50. Leziunile traumatice ale diafragmei: incidenţă, simptomatologie, diagnostic, tratament.
51. Leziunile traumatice ale stomacului şi intestinului: simptomatologie, diagnostic clinic şi
paraclinic, tratament.
52. Leziunile traumatice ale ficatului şi splinei: simptomatologie, algoritmul de examinare,
tactica de tratament.
53. Leziunile traumatice ale pancreasului şi duodenului: clasificare, simptomatologie,
diagnostic, tactica de tratament.
54. Traumatismele toracelui: noţiuni generale, clasificare, simptomatologie, diagnostic,
tratament. Pneumotoraxul şi hemotoraxul: patofiziologie, clasificare, diagnostic, tratament.
Chirurgie nr.2 (anul 5)
55. Afecţiunile glandei tiroide: clasificare, metodele clinice şi paraclinice de diagnostic.
56. Hipertiroidiile: epidemiologie, clasificare, diagnostic pozitiv, tratament. Particularităţile de
conduită pre- şi postoperatorie, complicaţii.
57. Tiroidita autoimună Hashimoto şi Riedel: etiopatogenie, simptomatologie, diagnostic
pozitiv şi diferenţial, tratament.
58. Mediastinita acută: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic pozitiv,
tratament.
59. Tumorile mediastinului: clasificare, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial,
tratament.
60. Acalazia esofagului: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi
diferenţial, tratament.
61. Arsurile esofagului: fiziopatologie, clasificare, simptomatologie, diagnostic pozitiv,
complicaţii precoce şi tardive, tratament. Esofagoplastia: indicaţii, metode.
62. Diverticulii esofagieni: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic pozitiv,
tratament.
63. Viciile congenitale ale cordului: clasificare (canal arterial persistent, defectele septale,
tetralogia Fallot), fiziopatologie, simptomatologie, diagnostic pozitiv, tratament,
complicaţii.
64. Viciile cardiace dobândite. Viciile valvulei mitrale: clasificare, stadiile dereglărilor
hemodinamice, simptomatologie, diagnostic pozitiv, indicaţii şi contraindicaţii către
tratamentul chirurgical. Metode de tratament.
65. Boala ischemică a cordului: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic pozitiv,
tratament chirurgical.
66. Arteriopatiile cronice obstructive ale membrelor inferioare (ateroscleroza obliterantă,
trombangeita obliterantă): etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic.
Sindromul Leriche. Tratamentul medicamentos şi invaziv.
67. Infarctul entero-mezenteric: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic pozitiv,
tratament.
68. Abcesul şi gangrena pulmonară: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic
pozitiv şi diferenţial, tratamentul.
69. Boala bronşiectatică: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi
diferenţial, tratament chirurgical.
70. Chistul hidatic pulmonar: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, complicaţii,
diagnostic, tratament.
71. Pleureziile acute şi cronice purulente nespecifice: etiopatogenie, clasificare,
simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial. Tratament medico-chirurgical.
72. Herniile diafragmului: clasificare, simptomatologia, diagnostic pozitiv, tratament.
73. Boala stomacului operat: clasificare. Dumping-sindrom: patogenie, simptomatologie,
diagnostic pozitiv. Tratament medico-chirurgical.
3

74. Boala stomacului operat. Ulcerul peptic al gastroenteroanastomozei: etiopatogenie,
simptomatologie, diagnostic pozitiv, tratament chirurgical.
75. Angiocolita: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic. Tratamentul complex
(medicamentos, miniminvaziv şi chirurgical).
76. Sindromul postcolecistectomic: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic.
Tratament miniminvaziv şi chirurgical.
77. Icterul mecanic: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, metode de examinare,
diagnostic diferenţial. Tratamentul complex al icterului mecanic.
78. Diagnosticul diferenţial al icterului mecanic în funcţie de cauza şi nivelul obstrucţiei.
Diagnosticul diferenţial al icterului mecanic cu icter parenchimatos şi hemolitic.
79. Chistul hidatic al ficatului: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, complicaţii,
diagnostic, tratament.
80. Hipertensiunea portală: etiopatogenie, anastomozele patofiziologice decompresive portocavale,
clasificare. Particularităţile clinico-evolutive în funcţie de nivelul ocluziei portale.
81. Hipertensiunea portală: simptomatologie, diagnosticul, tratamentul conservator şi
chirurgical.
82. Hemoragia digestivă superioară: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnosticul
pozitiv şi diferenţial. Tratament conservator, endoscopic şi chirurgical.
83. Hemoragia digestivă inferioară: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnosticul
pozitiv şi diferenţial. Tratament conservator, endoscopic şi chirurgical.
84. Pancreatita cronică: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic. Tratament
medicamentos, endoscopic şi chirurgical.
85. Pseudochisturile şi fistulele pancreasului: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie,
diagnostic pozitiv şi diferenţial. Tratament medico-chirurgical.
86. Boala Crohn: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, complicaţii, diagnosticul pozitiv
şi diferenţial, tratament.
87. Colita ulceroasă nespecifică: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, complicaţii,
diagnostic pozitiv şi diferenţial, tratament.
88. Diverticuloza colonului: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, complicaţii,
diagnosticul, tratamentul chirurgical.
89. Fistulele intestinale: etiologie, clasificare, simptomatologie, tactica medico-chirurgicală.
90. Perirectita acută şi cronică: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic,
tratament.
91. Hemoroizii: etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, diagnostic, tratament.
92. Chirurgia endoscopică şi miniminvazivă: noţiune, posibilităţi contemporane.
93. Sindromul abdomenului acut: noţiune generală, cauze, simptomatologie, metode de
examinare, diagnostic diferenţial, tratament.
94. Abdomenul acut fals: noţiune generală, cauze, simptomatologie, diagnostic, tactica curativă.
Chirurgie pediatrică (anul 6)
95. Atrezia de esofag: definiţie, incidenţă, embriologie, anatomie patologică, clasificare,
simptomatologie, diagnostic, diagnosticul diferenţial. Tratament chirurgical şi îngrijiri
postoperatorii.
96. Stenoza hipertrofică de pilor la copil: definiţie, incidenţă, etiopatogenie, anatomie
patologică, simptomatologie, diagnostic, diagnosticul diferenţial, tratamentul, complicaţii.
97. Ocluzia intestinală congenitală superioară la copil: definiţie, etiopatogenie, clasificare,
simptomatologie, diagnostic, diagnosticul diferenţial, tratamentul chirurgical.
98. Atreziile şi stenozele congenitale duodenale la copil: definiţie, etiopatogenie, clasificare,
simptomatologie, diagnostic, diagnosticul diferenţial, tratamentul chirurgical.
4

99. Ocluzii intestinale congenitale inferioare la copii: definiţie, etiopatogenie, clasificare,
simptomatologie, diagnostic, diagnosticul diferenţial, tratamentul chirurgical. Boala
meconială la nou-născut, peritonita meconială.
100. Malformaţiile congenitale ale colonului şi ano-rectale, boala Hirschprung la copii:
embriologie, anatomie patologică, clasificare, simptomatologie, diagnosticul şi diagnosticul
diferenţial, tratamentul. Malformaţii asociate.
101. Laparoschizisul, omfalocelul: definiţie, embriologie, anatomie patologică, clasificare,
diagnosticul diferenţial, tratament conservator şi chirurgical.
102. Malformaţiile congenitale bronhopulmonare la copil. Emfizemul lobar congenital la copil:
incidenţă, clasificare, simptomatologie, diagnosticul, diagnosticul diferenţial, tratamentul
chirurgical.
103. Hernia diafragmatică congenitală la copii: definiţie, etiopatogenie, clasificare,
simptomatologie, diagnostic, diagnosticul diferenţial. Atitudinea terapeutică modernă.
104. Atrezia căilor biliare la copii, chistul congenital de coledoc: incidenţă, etiologie, clasificare,
simptomatologie, diagnostic, diagnosticul diferenţial, tratamentul chirurgical.
105. Apendicita acută la nou-născut, copilul mic, preşcolar şi copilul mare: incidenţă,
clasificare, simptomatologie, diagnostic, diagnosticul diferenţial, tratamentul chirurgical,
complicaţii.
106. Invaginaţia intestinală acută la copil: definiţie, anatomie patologică, cauze,
simptomatologie, diagnostic, diagnosticul diferenţial, tratamentul medical şi chirurgical,
complicaţii.
107. Malformaţiile congenitale reno-urinare la copii (hidronefroza congenitală, refluxul vezicoureteral,
extrofia vezicii urinare): clasificare, simptomatologie, diagnostic, diagnosticul
diferenţial, tratamentul.
108. Osteomielita hematogenă acută la nou-născut, sugar şi copil: cauzele, simptomatologie,
diagnostic, diagnosticul diferenţial, tratament, complicaţii.
5

Testele la Chirurgie
Chirurgie generală
1. CS. După care principiu hemoragiile sunt clasificate în “per diabrosis”, “per rexin” şi “per
diapedesis”?
a) După principiul anatomic
b) După mecanismul de apariţie
c) După raportul faţă de mediul extern
d) După evoluţie
e) După timpul de dezvoltare
---------------------------------------------------------------
2. CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne?
a) Hemoragia din ulcerul gastric
b) Hematomul intermuscular
c) Hemoragia din plaga tăiată a gambei
d) Hemoragia pulmonară
e) Hemoragia în cavitatea articulară
----------------------------------------------------------------
3. CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne intracavitare?
a) Hemoragia din ulcerul gastric
b) Hemoragia în cavitatea pleurală
c) Hemoragia uterină
d) Hemoragia intraarticulară
e) Tamponada cordului
----------------------------------------------------------------
4. CS. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară precoce?
a) În primele zile după traumă, în urma alunecării ligaturii de pe vas sau a detaşării trombului din
lumenul acestuia
b) În timpul traumei
c) În timpul supuraţiei plăgii
d) Peste 14 zile după traumă
e) Peste 21 zile după traumă
----------------------------------------------------------------
5. CS. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară tardivă?
a) În primele zile după lezarea vasului
b) Nemijlocit după traumă
c) În timpul supuraţiei plăgii
d) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza alunecării ligaturii de pe vas
e) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza detaşării trombului din lumenul
vasului
----------------------------------------------------------------
6. CM. Indicaţi reacţiile organismului în caz de hemoragie, ce se referă la faza de compensare.
a) Hemodiluţia
b) Centralizarea hemodinamicii
c) Decentralizarea hemodinamicii
d) Hiperventilarea
6

e) Includerea mecanismului renal de compensare
----------------------------------------------------------------
7. CM. Indicaţi fenomenele patologice, ce se dezvoltă în organism în faza terminală a
hemoragiei.
a) Acidoza
b) Centralizarea hemodinamicii
c) Toxemia
d) Decentralizarea hemodinamicii
e) Hemodiluţia
----------------------------------------------------------------
8. CM. Indicaţi semnele generale ale hemoragiei.
a) Tahicardia
b) Melena
c) Paliditatea
d) Voma cu sînge
e) Hipotonia
----------------------------------------------------------------
9. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard, s-a observat
aglutinarea cu toate serurile (de grupele I, II şi III). Apreciaţi grupa sangvină.
a) 0(I)
b) A(II)
c) B(III)
d) AB(IV)
e) Eroare în tehnica de apreciere
----------------------------------------------------------------
10. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat
aglutinarea cu serurile din grupele Il şi III şi lipsa aglutinării cu serul din grupa I. Apreciaţi grupa
de sînge.
a) 0(I)
b) A(II)
c) B(III)
d) AB(IV)
e) Eroare în tehnica de apreciere
----------------------------------------------------------------
11. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu
ţoliclonul anti-B şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-A. Apreciaţi grupa de sînge.
a) 0(I)
b) A(II)
c) B(III)
d) AB(IV)
e) Eroare în tehnica de apreciere
----------------------------------------------------------------
12. CS. Cum se transfuzează sîngele în timpul efectuării probei biologice?
a) În jet, în două prize a cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min
b) În jet, în trei prize cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min
c) Cu picătura timp de 15 min, cu o pauză ulterioară de 3-5 min
7

d) În jet, într-o priză
e) Proba biologică se efectuiază doar în timpul transfuziei de plasmă
----------------------------------------------------------------
13. CM. În ce constă aprecierea valabilităţii sîngelui conservat pentru transfuzie?
a) Examinarea microbiologică a sîngelui donatorului
b) Controlul corespunderii datelor de pe eticheta containerului cu sîngele ce se conţine în aceasta
c) Determinarea grupei şi factorului rezus a sîngelui din container
d) Evaluarea vizuală a conţinutului containerului cu sînge
e) Controlul ermetismului containerului cu sînge
----------------------------------------------------------------
14. CM. Indicaţi perioadele şocului posthemotransfuzional:
a) Perioada de şoc propriu-zisă
b) Perioada de oligo şi anurie (insuficienţei renale acute)
c) Perioada de septicotoxemie
d) Perioada de restabilire a diurezei (reconvalescenţei)
e) Perioada stabilizării hemodinamicii
----------------------------------------------------------------
15. CM. La complicaţiile mecanice ale hemotransfuziei se referă:
a) Dilatarea acută a cordului
b) Embolia gazoasă
c) Trombozele şi trombemboliile
d) Ischemia extremităţii după hemotransfuzia intraarterială
e) Şocul hemolitic
----------------------------------------------------------------
16. CM. Semnele clinice locale ale plăgii sunt următoarele:
a) Hemoragia
b) Doloritatea
c) Leziunea organelor interne
d) Dehiscenţa marginilor plăgii
e) Şocul
----------------------------------------------------------------
17. CM. Ce factori condiţionează durerea într-o plagă?
a) Acţiunea traumatică directă asupra receptorilor nervoşi
b) Ischemia zonei traumatizate în urma trombozei vaselor sangvine mici
c) Paralizia receptorilor nervoşi ca urmare a acidozei tisulare
d) Compresia receptorilor nervoşi prin edem
e) Dezvoltarea rapidă a reacţiei inflamatorii locale
----------------------------------------------------------------
18. CM. Ce plăgi se evidenţiază în dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor?
a) Tocată
b) Lacerată
c) Tăiată
d) Prin armă de foc
e) Ocazională
8

19. CS. La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia chirurgicală?
a) La locul de muncă
b) Prin înţepare
c) Mixtă
d) Tăiată
e) Ocazională
20. CM. Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în:
a) Recent infectate
b) Aseptice
c) Necrotice
d) Putride
e) Purulente
21. CS. Ce plagă se consideră infectată?
a) Plaga chirurgicală, atunci cînd în timpul operaţiei este deschis intestinul
b) Orice plagă ocazională
c) Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 10 3 (1.000)
d) Plaga, în care există un proces purulent
e) Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 10 5
(100.000)
22. CS. Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia
microorganismelor este mai mare de:
a) 10 5 (100.000) pe un gram de ţesut
b) 10 4 (10.000) pe un gram de ţesut
c) 10 3 (1.000) pe un gram de ţesut
d) 10 2 (100) pe un gram de ţesut
e) 10 1 (10) pe un gram de ţesut
23. CM. Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante?
a) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, peritoneului parietal şi a
intestinului
b) Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat
c) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei
d) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei şi muşchilor peretelui
abdominal anterior
e) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, muşchilor peretelui
abdominal anterior şi a peritoneului parietal
24. CM. Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă de foc?
a) Zona necrozei traumatice primare
b) Zona edemului traumatic
c) Zona canalului plăgii
d) Zona de comoţie moleculară
e) Zona necrozei terţiare
9

25. CS. Prin ce se caracterizează zona comoţiei moleculare în caz de plăgi prin armă de foc?
a) Necroza traumatică, ce apare la acţiunea directă a energiei cinetice a glontelui
b) Nimerirea şi multiplicarea rapidă a infecţiei în canalul plăgii
c) Edemul neomogen al ţesuturilor de-a lungul canalului plăgii
d) Dereglarea metabolismului tisular şi distrugerea structurilor celulare
e) Caracterul anatomic complex al canalului plăgii prin armă de foc
26. CM. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă:
a) Vindecării secundare
b) Formării şi reorganizării cicatricei
c) Regenerării
d) Vindecării primare
e) Inflamaţiei
27. CS. Ce fază a procesului de plagă include perioada modificărilor vasculare şi perioada
curăţirii plăgii?
a) Faza vindecării secundare
b) Faza formării şi reorganizării cicatricei
c) Faza regenerării
d) Faza vindecării primare
e) Faza inflamaţiei
28. CM. Care din procesele enumerate se referă la faza a doua a procesului de plagă (faza
regenerării)?
a) Recanalizarea şi creşterea vaselor sangvine
b) Tromboza capilarelor şi venulelor
c) Dezvoltarea acidozei tisulare
d) Formarea ţesutului de granulaţie
e) Sinteza colagenului
29. CS. Care elemente celulare joacă rolul principal în faza a doua a procesului de plagă (faza
regenerării)?
a) Limfocitele
b) Fibroblaştii
c) Macrofagii
d) Leucocitele neutrofile
e) Trombocitele
30. CM. Ce funcţii fiziologice are ţesutul granulant?
a) Protecţia plăgii de penetrarea microbiană
b) Realizarea hemostazei
c) Contribuie la restabilirea integrităţii dermului
d) Completarea defectului de plagă
e) Sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat
10

31. CM. Există următoarele tipuri de vindecare a plăgilor:
a) Sub crustă
b) Regenerarea primară amînată
c) Regenerarea secundară
d) Regenerarea primară
e) Regenerarea secundară precoce
32. CS. Vindecarea necomplicată a plăgii operatorii are loc:
a) Sub crustă
b) Prin regenerare secundară
c) Prin regenerare primară
d) Prin regenerare secundară precoce
e) Prin regenerare primară amînată
33. CS. Suturile secundare precoce se aplică pe plagă:
a) Pînă la începutul dezvoltării ţesutului granulant
b) După prelucrarea chirurgicală primară a plăgii
c) După dezvoltarea ţesutului granulant, dar pînă la formarea ţesutului cicatriceal
d) După excizia ţesutului granulant ce s-a format în plagă
e) După dezvoltarea ţesutului cicatriceal şi fenomenul de contracţie a plăgii
34. CM. Indicaţi principiile prelucrării chirurgicale a plăgilor purulente.
a) Suturi primare pe plagă nu se aplică
b) Se aplică suturi primare pe plagă
c) Excizia ţesuturilor devitalizate
d) Excizia ţesutului granulant
e) Drenarea plăgii cu meşe de tifon
---------------------------------------------------------------------
35. CM. Indicaţi metodele fizice suplimentare de prelucrare a plăgilor purulente.
a) Prelucrarea plăgii cu get pulsatil
b) Utilizarea laserului chirurgical
c) Cavitaţia ultrasonoră
d) Tratament în mediu abacterian dirijat
e) Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii
---------------------------------------------------------------------
36. CM. Indicaţi factorii, asocierea cărora duce la dezvoltarea infecţiei chirurgicale.
a) Prezenţa microorganismelor patogene virulente
b) Hiperemia venoasă a ţesuturilor
c) Reacţia de răspuns al organismului la infecţie
d) Bacteriemia tranzitorie
e) Prezenţa porţilor de intrare a infecţiei
---------------------------------------------------------------------
37. CM. Indicaţi sursele posibile ale infecţiei chirurgicale.
a) Exogenă
11

) Prin implantare
c) Prin contact
d) Endogenă
e) Aerogenă
---------------------------------------------------------------------
38. CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare al edemului în caz de infecţie chirurgicală purulentă a
ţesuturilor moi.
a) Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei
b) Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator
c) Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului
d) Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia
acestora de către edemul tisular
e) Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi
---------------------------------------------------------------------
39. CM. Indicaţi mecanismele şi reacţiile nespecifice de apărare în caz de infecţie chirurgicală.
a) Rolul protectiv al dermei neafectate
b) Prezenţa microflorei saprofite a pielii
c) Inflamaţia
d) Sinteza anticorpilor contra agenţilor cauzali ai infecţiei
e) Fagocitoza
---------------------------------------------------------------------
40. CS. Ce indică simptomul de fluctuienţă în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi?
a) Formarea unei cavităţi cu conţinut purulent
b) Prezenţa procesului inflamator în stadiul de infiltraţie
c) Prezenţa gazului în ţesuturi
d) Caracterul anaerob neclostridial al infecţiei
e) Implicarea în procesul patologic a organelor subiacente
---------------------------------------------------------------------
41. CS. În caz de furuncul inflamaţia purulentă se dezvoltă în:
a) Ţesutul subcutanat
b) Glanda sebacee
c) Piele
d) Foliculul pilos
e) Glanda sudoripară
---------------------------------------------------------------------
42. CM. Indicaţi fazele de evoluţie a furunculului.
a) Faza de infiltraţie
b) Faza de necroză
c) Faza de abcedare
d) Faza de erupere
e) Faza de detaşare a necrozei
---------------------------------------------------------------------
43. CS. În caz de hidrosadenită inflamaţia purulentă se dezvoltă în:
a) Ţesutul celulo-adipos subcutanat
b) Glanda sudoripară
c) Foliculul pilos
12

d) Ganglionul limfatic
e) Glanda sebacee
---------------------------------------------------------------------
44. CM. Hidrosadenita se caracterizează prin următoarele:
a) În centrul infiltratului inflamator se află foliculul pilos
b) Localizarea tipică este regiunea occipitală şi cervicală posterioară
c) Mai frecvent e localizată în regiunea axilară
d) Inflamaţia purulentă debutează de la glanda sebacee
e) Are tendinţă către recidivare
---------------------------------------------------------------------
45. CM. Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne:
a) De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară
b) Starea generală a bolnavului de regulă rămîne satisfăcătoare
c) Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată
d) Semnul de “sită”
e) Simptomul de fluctuienţă nu este tipic
---------------------------------------------------------------------
46. CS. Agentul cauzal tipic al erizipelului este:
a) Streptococul
b) Stafilococul
c) Colibacilul
d) Pneumococul
e) Bacilul pioceanic
---------------------------------------------------------------------
47. CM. Indicaţi formele clinice ale erizipelului.
a) Forma flegmonoasă
b) Forma abcedantă
c) Forma buloasă
d) Forma necrotică
e) Forma eritematoasă
---------------------------------------------------------------------
48. CM. Indicaţi simptoamele clinice caracteristice pentru forma eritematoasă a erizipelului.
a) Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele
b) Hiperemia pielii sub forma “limbilor de foc”
c) Formarea sectoarelor de necroză cutanată
d) Hiperemia pielii sub forma „hartei geografice”
e) Simptomul de fluctuienţă
49. CM. În care forme ale erizipelului este indicat tratamentul chirurgical?
a) Forma flegmonoasă
b) Forma buloasă
c) Forma necrotică
d) Forma abcedantă
e) Forma eritematoasă
13

50. CM. Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mîinii mai des se petrece:
a) Pe cale hematogenă
b) Prin bătături, fisuri ale pielii
c) Pe cale hematogenă
d) Împreună cu corpii străini mici (aşchii)
e) Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului
---------------------------------------------------------------------
51. CM. Panariţiul tendinos al căror degete ale mîinii poate conduce către răspîndirea infecţiei
spre spaţiul Pirogov-Parona?
a) Primul
b) Al doilea
c) Al treilea
d) Al patrulea
e) Al cincilea
52. CM. Indicaţi formele superficiale ale panariţiului.
a) Subcutanat
b) Tendinos
c) Pandactilita
d) Periunghial (paronichia)
e) Cutanat
---------------------------------------------------------------------
53. CM. Indicaţi formele profunde ale panariţiului.
a) Tendinos
b) Osos
c) Articular
d) Subunghial
e) Pandactilita
---------------------------------------------------------------------
54. CS. Prin termenul “pandactilită” se subînţelege:
a) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor mîinii
b) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor plantei
c) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al mîinii
d) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al plantei
e) Concreşterea tuturor degetelor mîinii sau a plantei
---------------------------------------------------------------------
55. CS. Ce incizii se efectuiază în caz de panariţiu tendinos?
a) Semilunare, pe falanga distală
b) Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei distale
c) Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei medii şi bazale
d) Incizie longitudinală pe linia medie a suprafeţei palmare a degetului, pe toată lungimea tecii
sinoviale
e) Incizii multiple transversale pe toate falangele
---------------------------------------------------------------------
56. CM. Edemul regiunii dorsale a mîinii în caz de flegmon al suprafeţei palmare:
a) Se remarcă foarte rar
14

) Este cauzat doar de eruperea puroiului spre regiunea dorsală a mîinii
c) Este remarcat în majoritatea cazurilor
d) Este condiţionat de particularităţile drenajului limfatic
e) Apare precoce din cauza structurei laxe a ţesutului subcutanat
---------------------------------------------------------------------
57. CS. Ce reprezintă sepsisul?
a) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe
b) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa
microorganismelor
c) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin
d) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin
e) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică
---------------------------------------------------------------------
58. CS. Ce reprezintă septicopiemia?
a) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin
b) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică
c) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe
d) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa
microorganismelor
e) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin
---------------------------------------------------------------------
59. CM. Care afirmaţii caracterizează corect sepsisul?
a) Clinic se manifestă în acelaşi mod deşi agenţii microbieni provocători pot fi diferiţi
b) Sepsisul nu are perioada de incubaţie
c) Tabloul clinic al sepsisului depinde de tipul agentului microbian provocător
d) Sepsisul reprezintă un proces sistemic
e) Perioada de incubaţie în sepsis este scurtă ( 90 bătăi/min
c) Temperatura corpului > 37,5°C
d) Temperatura corpului > 38°C
e) Temperatura corpului < 36°C
---------------------------------------------------------------------
62. CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)?
a) Numărul leucocitelor în sânge > 12.000/mm3
b) Numărul leucocitelor în sânge < 4.000/mm3
15

c) Tensiunea arterială sistolică < 90 mm Hg
d) Frecvenţa respiratorie < 14 respiraţii/min
e) Frecvenţa respiratorie > 20 respiraţii/min
---------------------------------------------------------------------
63. CS. Care este definiţia „sepsisului sever”?
a) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu disfuncţia de organ
b) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu focarul confirmat de infecţie
c) Sepsisul asociat cu disfuncţia de organ
d) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS)
e) Sepsisul asociat cu hipotensiunea arterială în pofida resuscitării volemice adecvate
---------------------------------------------------------------------
64. CM. Indicaţi cele trei citokine cu importanţă maximă în patogeneza sepsisului.
a) Interleukina 6 (IL6)
b) Factorul activării trombocitelor (PAF)
c) Factorul necrozei tumorale (TNF-alpha)
d) Interleukina 1 (IL1)
e) Prostoglandina Е (PGE)
---------------------------------------------------------------------
65. CM. Ce efecte generalizate produc citokinele în cazul sepsisului chirurgical?
a) Leziunea endoteliului
b) Adeziunea neutrofile-endoteliu
c) Coagulopatie cu hemoragii capilare şi microtromboză
d) Eliberarea sângelui din organe şi ţesuturi-depou
e) Paralizia centrului respirator şi stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
66. CM. Pe ce se bazează diagnosticul clinic al sepsisului sever?
a) Depistarea semnelor insuficienţei poliorganice
b) Evaluarea nivelului citokinelor în sânge
c) Depistarea hemoculturii sau uroculturii pozitive
d) Evidenţierea semnelor locale ale infecţiei chirurgicale
e) Depistarea criteriilor pozitive ale sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)
---------------------------------------------------------------------
67. CS. Care din rezultatele enumerate ale investigaţiilor paraclinice este decisiv pentru
confirmarea sepsisului?
a) Hemocultura pozitivă
b) Evidenţierea leucocitozei cu devierea spre stînga în formula leucocitară
c) Nivelul ridicat al citokinelor (factorul necrozei tumorale) în sânge
d) Nivelul crescut al proteinei C-reactive
e) Cantitatea înaltă de procalcitonină în serul sangvin
---------------------------------------------------------------------
68. CM. Indicaţi regulile administrării terapiei antibacteriene în cazul sepsisului.
a) Trebuie administrate antibiotice cu spectru larg de acţiune
b) Antibioticele trebuie modificate în raport cu rezultatele culturilor
c) Terapia antibacteriană trebuie administrată odată cu stabilirea diagnosticului de sepsis
d) Terapia antibacteriană trebuie administrată doar după primirea rezultatului pozitiv al
hemoculturii, conform antibioticogramei
16

e) Iniţial antibioticele sunt administrate empiric
---------------------------------------------------------------------
69. CS. Cel mai important agent bacterian provocător al gangrenei gazoase este:
a) Clostridium hystoliticum
b) Clostridium oedomatiens
c) Clostridium tetani
d) Clostridium perfringens
e) Clostridium septicum
---------------------------------------------------------------------
70. CM. Ce efecte biologice provoacă alfa-exotoxina produsă de Clostridium perfringens?
a) Hemoliza sau tromboza
b) Miocardio-supresant
c) Dereglarea funcţiei de barieră a intestinului
d) Leziunea endoteliului
e) Necroza tisulară
---------------------------------------------------------------------
71. CS. Crepitaţia determinată palpator în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi
este cauzată de:
a) Pătrunderea în plagă a aerului din tractul gastrointestinal în cazul formei postoperatorii a
infecţiei
b) Fricţiunea fragmentelor osoase în plagă, formate în rezultatul fracturilor deschise
c) Producerea cantităţilor mari de exotoxină
d) Formarea gazului în ţesuturi
e) Pătrunderea în plagă a aerului din mediul extern prin canalul plăgii
---------------------------------------------------------------------
72. CS. Evidenţierea straturilor de gaz în ţesuturile moi în cazul gangrenei gazoase la examenul
radiologic sau tomografia computerizată este denumită şi:
a) Semnul pozitiv de „carne fiartă”
b) Semnul pozitiv Krause
c) Semnul pozitiv Melnicov
d) Semnul pozitiv al „dopului de şampanie”
e) Semnul pozitiv Vişnevskii
---------------------------------------------------------------------
73. CM. Care sunt scopurile inciziilor longitudinale „de lampas” în cazul gangrenei gazoase a
extremităţii?
a) Simplificarea exciziei ţesuturilor necrotizate şi vizual devitalizate
b) Sporirea vindecării plăgii
c) Diminuarea compresiei şi a ischemiei tisulare
d) Ameliorarea accesului aerului spre canalul plăgii
e) Prevenirea multiplicării sporilor clostridieni
---------------------------------------------------------------------
74. CS. Care dintre metodele curative adjuvante enumerate este mai utilă în cazul gangrenei
gazoase?
a) Hemofiltraţia
b) Oxigenoterapia hiperbarică
c) Plasmafereza
17

d) Hemodializa
e) Hemosorbţia
---------------------------------------------------------------------
75. CM. Indicaţi agenţii microbieni provocători ai infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor
moi.
a) Pseudomonas aeruginosa
b) Bacteroides fragiles
c) Clostridium perfringens
d) Peptococcus
e) Klebsiella
---------------------------------------------------------------------
76. CM. Indicaţi metodele utile pentru diagnosticul infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor
moi.
a) Colectarea şi incubarea microorganismelor în condiţii anaerobe
b) Microscopia ţesutului sau exudatului infectat
c) Analiza biochimică pentru determinarea nivelului citokinelor în sânge
d) Depistarea toxinelor în ţesuturile infectate prin intermediul reacţiei imunoenzimatice (ELISA)
e) Cromatografia gazo-lichidiană a ţesutului sau exudatului
---------------------------------------------------------------------
77. CM. Indicaţi situaţiile clinice ce corespund sindromului de picior diabetic conform definiţiei
OMS.
a) Neuropatia diabetică fără ulcer, gangrenă sau infecţie la nivelul plantei
b) Plaga infectată a plantei la un pacient cu diabet zaharat, fără neuro- şi angiopatie
c) Ulcerul plantar asociat cu neuropatia diabetică
d) Gangrena degetului plantei asociată cu angiopatie la un pacient cu diabet zaharat
e) Ulcerul plantar la un bolnav cu ateroscleroză, fără diabet zaharat
---------------------------------------------------------------------
78. CS. Indicaţi forma piciorului diabetic care cel mai des duce la amputaţie înaltă.
a) Ischemică
b) Osteoartropatică
c) Neuropatică
d) Neuro-ischemică
e) Osteomielitică
---------------------------------------------------------------------
79. CM. Pentru forma ischemică a piciorului diabetic sunt caracteristice:
a) Prezenţa ulcerelor indolore cu hipercheratoză pe partea plantară
b) Prezenţa necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei
c) Lipsa pulsului pe arterele plantei
d) Tegumentele plantei calde şi uscate
e) Suflu sistolic pe artera femurală
---------------------------------------------------------------------
80. CM. Ce efecte are hiperglicemia în diabetul zaharat asupra sistemului imun?
a) Stimulează migrarea leucocitelor
b) Suprimă hemotaxisul leucocitar
c) Suprimă sistemul complementului
d) Stimulează funcţia monocitelor
18

e) Suprimă fagocitoza
---------------------------------------------------------------------
81. CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul subcutanat dar
nu este complicat cu osteomielită sau abces este apreciat ca picior diabetic de:
a) Gradul 1
b) Gradul 2
c) Gradul 3
d) Gradul 4
e) Gradul 5
---------------------------------------------------------------------
82. CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul subcutanat şi se
complică cu osteomielită, abces sau flegmon este apreciat ca picior diabetic de:
a) Gradul 1
b) Gradul 2
c) Gradul 3
d) Gradul 4
e) Gradul 5
---------------------------------------------------------------------
83. CM. Indicaţi preparatele medicamentoase care se utilizează în tratamentul şi profilaxia
complicaţiilor vasculare în planta diabetică:
a) Antispastice (papaverina, no-spa)
b) Antitrombotice (aspirina, clopidogrel, ticlid)
c) Vitaminele grupei B
d) Analogul sintetic al prostaglandinei E1
e) Statine (Simvastatina, Atorvastatina)
---------------------------------------------------------------------
84. CS. Ce indice de laborator corelează cel mai precis cu nivelul dificitului proteic în organism?
a) Albumina în sînge
b) Protrombina în sînge
c) Globulina în sînge
d) Proteina generală în sînge
e) Limfocitele în sînge
---------------------------------------------------------------------
85. CS. Calcularea indexului masei corporale a bolnavului se efectuiază după următoarea
formulă:
a) % limfocitelor x numărul total de leucocite / 100
b) Masa (kg) / talia (m 2 )
c) Masa corporală la momentul examinării x 100) / masa corporală ideală
d) 48,1 kg la talia de 152 cm plus 1,1 kg la fiece cm ce depăşeşte 152 cm
e) Masa (g) / talia (cm 2 )
---------------------------------------------------------------------
86. CS. Ce valori corespund masei normale conform indexului masei corporale?
a) 18,5-24,9
b) 25,0-29,9
c) 30,0-34,9
d) 35,0-39,9
19

e) 40 şi mai mare
---------------------------------------------------------------------
87. CM. Ce tipuri de amestecuri pentru alimentarea enterală se disting?
a) Amestecuri modulate
b) Amestecuri calorice
c) Amestecuri enterale standard balansate
d) Amestecuri alimentare naturale
e) Amestecuri modificate chimic
---------------------------------------------------------------------
88. CM. Care sunt metodele de realizare a alimentării enterale?
a) Continue
b) Parţială
c) Fracţionată
d) Mecanică
e) Completă
---------------------------------------------------------------------
89. CM. Ce complicaţii sunt caracteristice pentru alimentarea enterală?
a) Metabolice
b) Diarea
c) Mecanice
d) Infecţioase
e) Aspiraţia traheobronhială
---------------------------------------------------------------------
90. CM. Indicaţi cauzele posibile de dezvoltare a insuficienţei arteriale acute a extremităţii.
a) Trauma arterei magistrale
b) Ocluzia lumenului arterial cu o placă aterosclerotică
c) Embolia arterială
d) Tromboza arterială
e) Tromboflebita
---------------------------------------------------------------------
91. CS. Grupa de simptome, reunite în literatura anglofonă sub termenul “6Р”, este caracteristică
pentru:
a) Ischemia acută a extremităţii
b) Ischemia cronică a extremităţii
c) Anevrismul arterial
d) Tromboza venoasă acută
e) Insuficienţa venoasă cronică
---------------------------------------------------------------------
92. CM. Indicaţi manifestările, ce nu se referă la grupa de simptome reunite în literatura
anglofonă sub termenul “6Р”.
a) Paresthesia - parestezia
b) Pallor - paloarea tegumentelor
c) Polyuria - poliuria
d) Poikilocytosis - poichilocitoza
e) Pain - durerea
20

---------------------------------------------------------------------
93. CM. Sub noţiunea de „embolie” se subînţelege:
a) Obstrucţia vasului sangvin cu un tromb, format în locul lezării peretelui vascular
b) Obstrucţia unui vas integru (nelezat) cu un tromb, format în alte regiuni ale sistemului cardiovascular
c) Îngustarea lumenului vascular în urma îngroşării intimei
d) Obstrucţia vasului cu placă aterosclerotică
e) Obstrucţia vasului nelezat cu fragment de ţesut sau corp străin, migrat din alte regiuni ale
sistemului cardio-vascular
---------------------------------------------------------------------
94. CS. Ce se subînţelege sub termenul „tromboză”?
a) Obstrucţia vasului sangvin de către un tromb, format nemijlocit în locul lezării peretelui
vascular
b) Obstrucţia vasului nelezat de către un tromb, format în alte regiuni ale sistemului cardiovascular
c) Îngustarea lumenului vascular din cauza îngroşării intimei
d) Ocluzionarea treptată a vasului cu o placă aterosclerotică
e) Ocluzionarea vasului nelezat cu un fragment de ţesut sau corp străin, provenit din alte regiuni
ale sistemului cardio-vascular
---------------------------------------------------------------------
95. CS. Indicaţi simptomul, ce nu este caracteristic pentru embolia arterei femurale?
a) Durere acută în extremitatea inferioară
b) Lipsa pulsului pe artera poplitee şi arterele plantei
c) Claudicaţia intermitentă
d) Hipoestezia pielii plantei
e) Pareza plantei
---------------------------------------------------------------------
96. CS. Metoda optimală de tratament al emboliei arterei femurale este:
a) By-pass-ul femuro-popliteal cu autovenă
b) Tromboliza cu utilizarea urokinazei sau streptokinazei
c) Trombembolectomia urgentă cu utilizarea cateterului cu balon Fogarty
d) Tratamentul conservator cu utilizarea dozelor mari de heparină
e) Tactica expectativă şi supravegherea în dinamică a bolnavului
---------------------------------------------------------------------
97. CM. Locurile tipice de formare a trombilor, ce produc embolia arterelor periferice sunt:
a) Compartimentele inimii drepte
b) Compartimentele inimii stîngi
c) Anevrismele aortei şi arterelor mari
d) Sistemul venei cave inferioare
e) Sistemul venei cave superioare
---------------------------------------------------------------------
98. CM. Asocierea căror condiţii patologice poate conduce spre dezvoltarea emboliei
„paradoxale” a arterelor periferice?
a) Prezenţa maselor trombotice în lumenul ventricolului stîng
b) Prezenţa defectului de sept interatrial sau interventricular
c) Prezenţa unui anevrism mare al aortei abdominale cu tromboză parietală
d) Prezenţa maselor trombotice în venele profunde ale membrelor inferioare
21

e) Prezenţa fistulei între o arteră şi venă periferică
---------------------------------------------------------------------
99. CM. Care metode sunt utilizate pentru determinarea suprafeţei arsurilor?
a) Metoda lui Wells
b) Regula sutei
c) Regula palmei
d) Metoda lui Lund-Brower
e) Indexul lui Kiss
---------------------------------------------------------------------
100. CM. În care situaţii se va declanşa boala arşilor?
a) Arsuri superficiale mai mare de 25%
b) Arsuri a regiunilor funcţional active
c) Arsuri a căilor respiratorii
d) Arsuri profunde mai mare de 10%
e) Arsuri profunde mai mare de 5%
Chirurgie nr.1
HERNIILE
1. CS Care din următoarele afirmaţii corespunde herniei inghinale directe:
a) Nu coboară în scrot
b) Este congenitală
c) Mai frecvent este unilaterală
d) Se strangulează foarte frecvent
e) Este o hernie de efort
---------------------------------------------------------------------
2. CS Strangularea diverticulului Meckel este hernia:
a) Riсhter
b) Maydl
c) Littre
d) Gheselbah
e) Broсk
---------------------------------------------------------------------
3. CS Strangularea parietală antimezocolică poarta denumirea de hernie:
a) Broсk
b) Gheselbah
c) Maydl
d) Riсhter
e) Littre
---------------------------------------------------------------------
4. CM În stadiul de ischemie a herniei strangulate sunt prezente următoarele semne:
a) Ansă destinsă, pronunţat cianotică
b) Tromboza venelor mezoului
c) Peretele îngroşat cu false membrane pe suprafaţă
d) Lichid peritoneal purulent sau fecaloid
e) Ansa eferentă palidă, colabată
22

---------------------------------------------------------------------
5. СМ Tranzitul intestinal este păstrat în următoarele forme ale herniilor strangulate:
a) Hernia Littre
b) Hernia Maydl
c) Hernia Broсk
d) Hernia Gheselbah
e) Hernia Riсhter
---------------------------------------------------------------------
6. CS În care din următoarele situaţii sacul herniar lipseşte:
a) Hernia inghinală congenitală
b) Hernia ombilicală
c) Hernia inghinală prin clivaj
d) Hernia perineală
e) Hernia diafragmală posttraumatică
---------------------------------------------------------------------
7. CM Hernia Brock sau pseudostrangularea herniei la un purtător de hernie se întâlneşte în
următoarele situaţii:
a) Colecistita acută
b) Pancreatita pseudotumorală
c) Ulcerul gastroduodenal perforat
d) Apendicita acută perforativă
e) Perforaţia atipică a ulcerului gastric
---------------------------------------------------------------------
8. CM Tratamentul conservator (bandajul) în hernie este indicat:
a) În cazul refuzului categoric al pacientului pentru tratament chirurgical
b) În orice tip de hernie
c) La bătrîni cu starea generală contraindicată pentru intervenţia chirurgicală
d) În herniile ireductibile
e) În herniile inghinale congenitale
---------------------------------------------------------------------
9. CM Selectaţi afirmaţiile corecte privind herniile inghinale oblice:
a) Sacul herniar este format de procesul vaginalis
b) Sacul herniar se extinde antero-medial de cordonul spermatic
c) Sacul herniar este localzat medial de vasele epigastrice inferioare
d) Sacul herniar se extinde lateral de cordonul spermatic
e) Hernia inghinală oblică este mai rar bilaterală decât cea directă
---------------------------------------------------------------------
10. СМ Dacă intraoperator la deschiderea sacului herniar se va depista o ansă intestinală de
culoare roşie închisă, destinsă, cu seroasa fără luciu, şi cu sufuziuni în regiunea şanţului de
strangulare, vom constata:
a) Stadiul de congestie
b) Stadiul de ischemie
c) Stadiul de gangrenă
d) Stadiul de perforaţie
e) Ansă viabilă
---------------------------------------------------------------------
23

11. CM Selectaţi afirmaţiile corecte privindl hernia inghinală prin alunecare:
a) Porţile herniare sunt mari
b) Conţinutul permanent este numai intestinul subţire
c) Colonul sigmoid este o parte componentă a sacului herniar
d) Nu se încarcerează niciodată
e) Poate avea dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
12. CS În herniile inghinale oblice scopul major este plastia peretelui anterior al canalului
inghinal. Cea mai folosită metodă de plastie este :
a) Bassini
b) Girard-Spasokukoţki cu sutura Kimbarovski
c) Postempski
d) Kukudjanov
e) Martânov
---------------------------------------------------------------------
13. CS În herniile ombilicale cu diametrul inelulului herniar până la 3 cm metoda preferabilă de
plastie este:
a) Mayo
b) Bassini
c) Sapejko
d) Nici una dintre cele indicate
e) Lexer
---------------------------------------------------------------------
14. CM Indicaţi trei semne principale ale herniei inghinale congenitale:
a) Lipsa debutul dureros
b) Este prezentă numai la copii
c) Porţile herniare sunt de dimensiuni majore
d) Evoluează într-o hernie inghino-scrotală
e) Sacul herniar conţine testicul
---------------------------------------------------------------------
15. CM Cel mai frecvent herniază următoarele elemente:
a) Vezica urinară
b) Epiploonul
c) Colonul ascendent
d) Intestinul subţire
e) Prostata
---------------------------------------------------------------------
16. CM Notaţi trei semne clinice ale herniei inghinale directe:
a) Coboara în scrot
b) Este de formă sferică
c) Nu coboara în scrot
d) Mai frecvent apare la tineri
e) Frecvent este bilaterală
---------------------------------------------------------------------
17. CM Examenul clinic al pacientului purtător de hernie inghinala oblica poate prezenta:
a) Hernia coboară în scrot
24

) Pulsaţia arterei epigastrice se determină lateral de sacul herniar
c) Pulsaşia arterei epigastrice se determină medial de sacul herniar
d) Expansiunea formaţiunii la tuse
e) Traiectul herniar este perpendicular vs peretele abdominal
---------------------------------------------------------------------
18. CM Care dintre variantele de hernii enumerate reprezintă hernii externe?
a) Hernia femorală
b) Hernia ombilicală
c) Hernia diafragmală
d) Hernia lombară
e) Hernia inghino-scrotală
---------------------------------------------------------------------
19. CM Care din situaţii nu se încadrează în hernia Maydl ?
a) Strangularea retrograda tip "W"
b) Sacul herniar contine două anse intestinale strangulate
c) Hernierea diverticului Meckel
d) Hernia obturatorie
e) Strangularea parietală a intestinului
---------------------------------------------------------------------
20. CM Care din următoarele gesturi sunt riscuri şi erori în hernia strangulată?
a) Palparea tumorii herniare
b) Intervenţia chirurgicală programată
c) Reducerea prin Taxis
d) Tactul rectal sau vaginal
e) Eliberarea la domiciliu din secţia de primire a unui bolnav dupa reducerea spontană a herniei
---------------------------------------------------------------------
21. CM Care din urmatoarele gesturi pot fi riscuri în hernia ireponibilă?
a) Palparea tumorii herniare
b) Intervenţia chirurgicală de urgenţă
c) Reducerea prin Taxis
d) Bandajul compresiv al porţii herniare
e) Radiografia abdominală de ansamblu
---------------------------------------------------------------------
22. CM Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal în hernii cuprind:
a) Rezecţia organelor din sacul herniar
b) Rezecţia sacului herniar
c) Suturarea colului sacului herniar
d) Autodermoplastia
e) Aloplastia
---------------------------------------------------------------------
23. CM Tratamentul chirurgical al herniilor simple reponibile cuprinde:
a) Eliminarea sacului herniar
b) Repunerea conţinutului sacului herniar
c) Rezecţia parţială a epiploonului
d) Rezecţia segmentară de intestin
e) Hernioplastia
25

---------------------------------------------------------------------
24. СМ Care din următoarele reprezintă complicaţii ale herniilor:
a) Flegmonul herniar
b) Ruptura traumatică a herniei
c) Ireductibilitatea herniei
d) Varicocelul
e) Strangularea
MALADIA ULCEROASĂ
1) CS Care este manevra indicată în perforaţia ulcerului gastric la un bolnav de 40-60 ani, dacă
din momentul perforaţiei nu au trecut mai mult de 6 ore?
a) Suturarea simplă a ulcerului
b) Rezecţia primară a stomacului
c) Biopsia şi suturarea ulcerului procedeul Oppel
d) Rezecţia cuneiformă a stomacului + vagotomie
e) Vagotomie tronculară bilaterală + suturarea simplă
---------------------------------------------------------------------
2) CS Reacţia Gregersen-Adler indică:
a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
b) Hemoragie microscopică superioară
c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas
d) Hemoragie din rect
e) Hemoragie din varicele esofagiene
---------------------------------------------------------------------
3) CS Semnul Bergman indică:
a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
b) Hemoragie microscopică superioară
c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas
d) Hemoragie din rect
e) Hemoragie din varicele esofagiene
---------------------------------------------------------------------
4) CS Situaţia descrisă mai jos: distensie epigastrică, vome cu caracter epizodic şi tendinţă spre
creşterea volumului lor, şi cu o uşurare după ele, corespunde:
a) Stenozei subcompensate
b) Stenozei compensate
c) Stenozei decompensate
d) Penetrării ulcerului gastric în pancreas
e) Penetrării ulcerului duodenal în pancreas
---------------------------------------------------------------------
5) CM În care situaţie este obligatorie biopsia ulcerului perforat:
a) Ulcerul gastric acut
b) Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cm
c) Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 ani
d) Ulcerul gastric Johnson II cu perforaţie în stomac
e) Ulcerul duodenal calos penetrant în pancreas şi asociat cu hemoragie
26

---------------------------------------------------------------------
6) CS Ulcerul mediogastric conform clasificării Johnson este:
a) Nu se încadrează în această clasificare
b) Se încadrează în clasificare în caz de malignizare
c) Tipul I
d) Tipul II
e) Tipul III
---------------------------------------------------------------------
7) СS Semnul Kussmaul reprezintă:
a) Flebita membrului inferior stâng în cancerul gastric
b) Tulburările metabolice în stenoza pilorică decompensată
c) Contractura musculară în ulcerul duodenal perforat
d) Prezenţa undelor peristaltice ale stomacului în stenoza pilorică ulceroasă
e) Adenopatie supraclaviculară pe stânga
---------------------------------------------------------------------
8) CS Care din intervenţiile chirurgicale pe stomac în boala ulceroasă se complică cel mai rar cu
diaree?
a) Vagotomia selectivă
b) Vagotomia tronculară
c) Rezecţia stomacului procedeul Balfour
d) Rezecţia stomacului procedeul Billroth-I
e) Vagotomia tronculară cu operaţie de drenaj tip Heineke-Miculicz
---------------------------------------------------------------------
9) CM Perforaţia atipică reprezintă perforaţia:
a) Acoperită (protejată)
b) Oarbă
c) A peretelui posterior al duodenului
d) În porţiunea cardială a stomacului
e) În abdomenul liber
---------------------------------------------------------------------
10) CS Care procedeu prevede utilizarea omentului pe picioruş la suturarea ulcerului perforat?
a) Oppel
b) Judd
c) Braun
d) Heineke-Miculitz
e) Holle
---------------------------------------------------------------------
11) СМ Rezecţia primară nu este indicată în perforaţia ulcerului:
a) Duodenal la bolnavii peste 60 ani
b) Duodenal "mut" (fără anamneză)
c) În asociere cu hemoragie
d) În caz de suspecţie la malignizare
e) La tinerii până la 30 de ani
---------------------------------------------------------------------
12) CS Adenomul ulcerogen produce cantităţi mari de:
a) Histamină
27

) Tripsină
c) Kalicreină
d) Gastrină
e) Chinine
---------------------------------------------------------------------
13)СМ Tratamentul conservativ în sindromul Mallory-Weiss constă în efectuarea următoarelor
procedee:
a) Dieta, antacide, hemocoagulanţi
b) Terapie hormonală (corticosteroizi)
c) Pituitrină i/v
d) Sonda Blackmore
e) Coagularea endoscopică
---------------------------------------------------------------------
14) СМ În dependenţă de localizarea procesului ulceros deosebim următoarele tipuri de stenoze,
exceptând:
a) Stenoza cardiei
b) Stenoza bulbului duodenal
c) Stenoza pilorică
d) Stenoza postbulbară
e) Stenoza fundică
---------------------------------------------------------------------
15) CS Cel mai precoce semn al malignizării ulcerului este:
a) Voma cu miros fetid
b) Hematemeza
c) Dispariţia periodicităţii şi violenţei durerilor
d) Pierderea ponderală
e) Melena
---------------------------------------------------------------------
16) CS Cea mai informativă metodă de investigaţie a secreţiei gastrice este:
a) Testul Hollender
b) pH-metria
c) Testul Kay
d) Examenul radiologic
e) Esofagogastroduodenoscopia
---------------------------------------------------------------------
17) СМ Care afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară ulceroasă sunt adevărate:
a) La vârstnici hemoragia digestivă superioară se stopează mai uşor decât la tineri
b) Cel mai important este de a diferenţia hemoragia ulceroasă de hemoragia din varicele
esofagogastrice
c) Se aşteaptă 48 ore efectuând hemostaza medicală
d) Se operează după 48 ore pentru a reduce mortalitatea
e) Sursa hemoragiei este situată până la joncţiunea duodeno-jejunală
---------------------------------------------------------------------
18) СМ Sindromul Mallory-Weiss este favorizat de următorii factori:
a) Abuz de alcool şi alimente
b) Creşterea neaşteptată a presiunii intraabdominale
28

c) Vomă repetată violentă
d) Tuse insistente
e) Utilizarea aspirinei, steroizilor, anticoagulanţilor
---------------------------------------------------------------------
19) CS Cea mai eficace metodă de depistare a ulcerului malignizat este:
a) Radioscopia stomacului cu contrastare dublă
b) Anamneza şi starea clinică
c) Fibrogastroscopia
d) Reacţia Gregersen-Adler
e) Tomografia computerizată
---------------------------------------------------------------------
20) СМ Care dintre următoarele măsuri terapeutice nu pot fi folosite în hemoragia superioară în
ciroza hepatică cu varice esofagiene complicate cu hemoragie?
a) Vagotomia supraselectivă
b) Hemostaza endoscopică
c) Ligaturarea trunchiului celiac
d) Sonda Sengstaken-Blackmore
e) Administrarea de pituitrină i/v
---------------------------------------------------------------------
21) CS Semnele enumerate mai jos: durere abdominală intensă în epigastru, înfăţişare anxioasă,
pupile dilatate, transpiraţii reci, respiraţie superficială, simptomul Eleker prezent, poziţie
antalgică forţată - corespund perioadei după perforaţie:
a) Peste 12 ore de la asocierea perforaţiei cu hemoragie
b) Primelor 6 ore de la perforaţia retroperitoneală a ulcerului duodenal
c) Prima (primele 4-6 ore)
d) A doua (următoarele 4-6 ore)
e) A treia (peste 12 ore după debut)
---------------------------------------------------------------------
22) CS Metoda conservativă de tratament al ulcerului perforat se reduce la aspiraţia nazogastrică,
aplicarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune, corecţia dereglărilor hidroelectrolitice, şi se
impune în cazurile când lipsesc condiţiile pentru intervenţie chirurgicală, sau când bolnavul şi
rudele refuză categoric operaţia. Acest procedeu a fost propus de către:
a) Billroth (1881)
b) Pierandozzi (1960)
c) Dragstedt (1960)
d) Taylor (1946)
e) Braun (1892)
---------------------------------------------------------------------
23) CS Activitatea hemoragiei digestive superioare determină tactica chirurgicală şi este
apreciata în rezultatul examenului:
a) Clinic
b) De laborator
c) Radiologic
d) Endoscopic
e) Laparoscopic
---------------------------------------------------------------------
29

24) CM Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de următoarele semne:
a) Creşterea secreţiei bazale nocturne
b) Constipaţie
c) Vome abundente, frecvente şi cu caracter acid
d) Hemoragii digestive superioare frecvente
e) Durere epigastrică intensă, continuă, cu crize nocturne
---------------------------------------------------------------------
25) CS Montajul Pean-Billroth-I în rezecţia gastrică constă în:
a) Anastomoză gastroduodenală termino-terminală cu îngustarea tranşei de susţinere din partea
curburii mici
b) Anastomoză gastrojejunală termino-laterală
c) Anastomoză gastrojejunală în "Y"
d) Anastomoză gastroduodenală latero-laterală
e) Anastomoză gastroduodenală termino-laterală
---------------------------------------------------------------------
26) CS Marcaţi cel mai important semn al dehiscenţei anastomozei gastroduodenale şi a tranşei
suturate:
a) Dureri pronunţate în epigastru
b) Vomă şi greţuri
c) Febră şi frison
d) Eliminarea prin drenurile din abdomen a albastrului de metilen întrodus în stomac
e) Contractură musculară în epigastru
---------------------------------------------------------------------
27) СМ Hemoragiile postoperatorii pot avea loc atât în tractul digestiv (2% din lotul rezecţiilor
gastrice), cât şi în cavitatea abdominală. Terapia conservativă (acid aminocapronic 5% +
adrenalină 0,1% - 1 ml; vicasol; CaCl 10%; decinon; plasmă congelată; crioprecipitat; transfuzii
de sânge) este mai frecvent indicată în:
a) Nici una din ele
b) În ambele cazuri
c) În cele din tractul digestiv
d) În cele intraabdominale
e) În hemoragiile din ulcerele acute
---------------------------------------------------------------------
28) CS Anastomozita mai frecvent apare în perioada postoperatorie precoce după rezecţia
gastrică Billroth-I, având ca cauză factorul microbian, trauma ţesuturilor, materialul de sutură
(catgutul), procesul alergic, etc.). Semnele majore - dureri epigastrice şi vărsături abundente apar
în zilele:
a) 1-2 zi
b) 2-3 zi
c) 4 - 5 zi
d) 6 - 7 zi
e) 7 - 10 zi
---------------------------------------------------------------------
29) СМ Faza cefalică a secreţiei gastrice este stimulată de următorii factori:
a) Distensia gastrică fundică şi antrală
b) Vederea, mirosul şi palparea alimentelor
c) Masticaţia şi salivaţia
30

d) Deglutiţia
e) Insulină
---------------------------------------------------------------------
30) СМ Tratamentul chirurgical al sindromului Mallory-Weiss se aplică când epuizează cel
conservativ, şi se reduce la următoarele procedee:
a) Suturarea mucoasei şi submucoasei
b) Ligaturarea arterei coronare (artera gastrica sinistra)
c) Rezecţia gastrică distală
d) Suturarea mucoasei şi submucoasei + ligaturarea arterei coronare
e) Rezecţia gastrică proximală
---------------------------------------------------------------------
31) CS Ulcerul gastric se rezolvă chirurgical:
a) Imediat după ce a fost depistat
b) După prima hemoragie
c) La primele semne de malignizare
d) După eşecul terapiei medicamentoase timp de 1-2 luni
e) Numai în caz de perforaţie
---------------------------------------------------------------------
32) CS Proba (testul) Hollender presupune administrarea a 2 unităţi de insulină la 10 kg masă a
corpului i/m cu preluarea a 8 eşantioane (peste fiecare 15 min.) de suc gastric, apreciindu-se
ulterior faza secreţiei:
a) Nocturne
b) Bazale
c) Intestinale
d) Cefalice
e) Hormonale (gastrice)
---------------------------------------------------------------------
33) CS Semnele ce urmează: parestezii, halucinaţii, uneori tetanie, în sânge - alcaloză
metabolică, asociată cu hipocloremie, hiponatriemie, hipocaliemie, azotemie extrarenală la un
bolnav care prezintă caşexie, vome rare, abundente, mărturisesc de:
a) Ocluzie intestinală tardivă
b) Sindromul Zollinger-Ellison
c) Şoc hemoragic
d) Insuficienţă renală cronică
e) Stenoză pilorică decompensată
---------------------------------------------------------------------
34) CS Simptomul Kulencampf este caracteristic perioadei a II după perforaţie, şi prezintă:
a) Durere acută pe toată aria abdomenului
b) Matitate deplasabilă în fosa iliacă dreaptă
c) "Abdomen de lemn"
d) Bombarea dureroasă a fundului de sac Douglas
e) Durere percepută ca "lovitură de pumnal"
---------------------------------------------------------------------
35) CM Factorii patogeni primordiali în ulcerul gastro-duodenal sunt:
a) Hiperaciditatea
b) Diminuarea rezistenţei mucoasei gastro-duodenale
31

c) Factorul psihic (stresul)
d) Hipermotilitatea gastro-duodenală
e) Prezenţa Helicobacter pylori
---------------------------------------------------------------------
36) CM Penumoperitoneumul radiologic se întâlneşte în:
a) Perforaţia apendiculară
b) Perforaţia gastroduodenală
c) Perforaţia colonului
d) Perforaţia colecistului
e) Perforaţiile vezicii urinare
---------------------------------------------------------------------
37) CM Perforaţia ulcerului se poate produce:
a) În peritoneul liber
b) În cavităţile peritoneale închise de aderenţe
c) Într-un organ vecin
d) La tegumente
e) În spaţiul retroperitoneal
---------------------------------------------------------------------
38) CM Efectul vagal asupra secreţiei gastrice este:
a) Creşte debitul de HCl şi pepsină
b) Stimulează eliminarea gastrinei antrale
c) Sensibilizează celulele oxintice în sistemul gastrinic
d) Scade secreţia de HCl
e) Nu influentează secreţia de HCl
---------------------------------------------------------------------
39) CM În tratamentul ulcerului duodenal hemoragic se poate practica:
a) Sutura ulcerului hemoragic
b) Vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie
c) Vagotomia supraselectivă cu excizia ulcerului şi duodenoplastie
d) Rezectia gastrică "la excludere"
e) Antrumrezectia Rechel-Polya
---------------------------------------------------------------------
40) CM În tratamentul hemoragiilor din venele dilatate ale esofagului sunt recomandate
utmătoarele remedii:
a) Sânge proaspăt
b) Masă trombocitară
c) Sânge conservat
d) Albumină
e) Plasmă proaspăt congelată
---------------------------------------------------------------------
41) CM Sonda Bleckmore se aplică în caz de:
a) Ulcer gastric subcardial hemoragic
b) Hemoragie din varicele esofagiene
c) Sindromul Mallory-Weiss
d) Esofagită peptică
e) Reflux gastro-esofagian
32

---------------------------------------------------------------------
42) CM Care dintre afecţiunile mai jos enumerate se pot complica cu ulcer de stres?
a) Arsurile grave
b) Fibroza pulmonară
c) Politraumatismele severe
d) Ingestia cronică de aspirină
e) Sepsisul
---------------------------------------------------------------------
43) CM Ulcerul gastric Johnson I cuprinde următoarele dintre localizări, cu excepţia:
a) Ulcerelor prepilorice
b) Ulcerelor acute
c) Ulcerelor micii curburi, având aciditate subnormală
d) Ulcerelor micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv
e) Ulcerelor micii curburi cu localizare în unghiul gastric
---------------------------------------------------------------------
44) CM Care dintre procedeele chirurgicale pot fi variante adecvate de corecţie chirurgicală în
ulcerul gastric Johnson I?
a) Rezecţia gastrică 2/3
b) Rezecţia mediogastrală
c) Vagotomia tronculară asociată cu excizia ulcerului
d) Vagotomia selectivă şi piloroplastia
e) Antrumectomia şi vagotomia tronculară
---------------------------------------------------------------------
45) CM Indicaţi semnele radiologice ale ulcerului gastric:
a) Prezenţa nişei
b) Dimensiuni mărite ale stomacului până în bazin
c) Rigiditatea pliurilor
d) Convergenţa pliurilor către leziune
e) Reţinerea masei baritate în stomac peste 6 ore
---------------------------------------------------------------------
46) CM Care dintre următoarele semne radiologice pledează pentru stenoza piloroduodenală?
a) Prezenţa nişei în unghiul gastric
b) Dimensiuni mărite ale stomacului până la intrarea în bazin
c) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 12 ore
d) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 24 ore
e) Refluxul duodeno-gastric
---------------------------------------------------------------------
47) CM Sindromul Mallory-Weiss este prezentat de:
a) Leziune unică hemoragică gastrică
b) Leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale stomacului
c) Erozii gastrice hemoragice
d) Leziuni hemoragice liniare ale joncţiunii esofagogastrice
e) Erozii duodenale hemoragice
---------------------------------------------------------------------
48) CM Sindromul Darrow din stenoza pilorică ulceroasă decompensată se caracterizează prin:
33

a) Acidoză metabolică
b) Hipokaliemie, hipocloremie
c) Hiperpotasemie
d) Hiperazotemie
e) Alcaloză metabolică
---------------------------------------------------------------------
49) CM Triada Mondor în ulcerul duodenal perforat include:
a) Durere epigastrică violentă
b) Contractură musculară abdominală
c) Hiperestezie cutanată
d) Pneumoperitoneum
e) Antecedente ulceroase
---------------------------------------------------------------------
50) CM În tratamentul ulcerului duodenal perforat se poate practica:
a) Sutura simplă
b) Rezecţia cuneiformă a stomacului
c) Excizia ulcerului, vagotomie şi piloroplastie
d) Vagotomie selectivă proximală şi sutura ulcerului perforat
e) Rezecţie "la excludere"
---------------------------------------------------------------------
51) CM Sutura simplă al ulcerului perforat este indicată în:
a) Ulcerul gastric calos
b) Ulcerele perforate acute medicamentoase
c) Ulcerul duodenal perforat cu peritonită toxică
d) Asocierea hemoragie-perforaţie
e) Ulcerul perforat de stres
---------------------------------------------------------------------
52) CS În ulcerul duodenal se întâlnesc următoarele complicaţii, exceptând:
a) Malignizarea
b) Stenoza
c) Hemoragia
d) Penetraţia
e) Perforaţia
---------------------------------------------------------------------
53) CM Complicaţiile acute ale bolii ulceroase sunt:
a) Perforaţia
b) Stenoza
c) Malignizarea
d) Penetraţia
e) Hemoragia
---------------------------------------------------------------------
54) СМ Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau lobat de diversă
consistenţă, care în 50% cazuri se malignizează, metastazează, şi poate fi localizat în
următoarele organe:
a) Pancreas
b) Duoden
34

c) Splină
d) Colecist
e) Stomac
---------------------------------------------------------------------
55) CS Cauza cea mai frecventă a unei hemoragii digestive superioare este:
a) Ulcerul gastric
b) Ulcerul duodenal
c) Gastrita erozivă
d) Cancerul gastric
e) Sindromul Mallory-Weiss
---------------------------------------------------------------------
56) СМ Ce afirmaţii privind stadiul de stenoză subcompensată sunt corecte:
a) Vome abundente zilnic
b) Voma nu uşurează starea generală
c) La examenul obiectiv se poate decela clapotaj în epigastru
d) Sondajul efectuat pe “gol” depistează o cantitate mare de conţinut stomacal
e) Astenie generală şi pierderea ponderală
OCLUZIA INTESTINALĂ
1) CS Semnul major de diferenţiere între deshidratarea intracelulară şi cea extracelulară este:
a) Hipotonia arterială
b) Setea chinuitoare
c) Tahicardia
d) Meteorismul pronunţat
e) Oliguria
---------------------------------------------------------------------
2) CS Semnul Sklearov se caracterizează prin:
a) Timpanism pronunţat de asupra locului asimetric al peretelui abdominal
b) Rezistenţa elastică a peretelui abdominal
c) Balonare asimetrică al abdomenului
d) Prezenţa clapotajului de asupra ansei balonate
e) Zgomotul picăturii în cădere
---------------------------------------------------------------------
3) CM Sarcinile principale în tratamentul ocluziei intestinale mecanice sunt următoarele:
a) Înlaturarea cauzei ocluziei
b) Antibioticoterapia
c) Restabilirea peristaltismului intestinal
d) Reducerea distensiei intestinale
e) Reechilibrarea hidroelectrolitică
---------------------------------------------------------------------
4) CS Durerea abdominală paroxistică însoţită de vome, formaţiune tumorală alungită
paraombilicală şi eliminări sangvinolente din rect, întâlnite la un copil, sugerează diagnosticul
de:
a) Apendicită acută pelviană
b) Enterocolită acută
c) Dezinterie
35

d) Invaginaţie intestinală
e) Volvulus de intestin subţire
---------------------------------------------------------------------
5) CS Cea mai frecventă cauză al ileusului la un bolnav laparotomizat în anamneză este:
a) Invaginaţia
b) Ileusul biliar
c) Bridele, aderenţele
d) Corpii străini postoperatorii
e) Stenoza intestinală postoperatorie
---------------------------------------------------------------------
6) CS Imagini hidroaerice "cuib de rândunică" de dimensiuni mari, puţine la număr şi localizate
lateral în asociere cu leucocitoză până la 15.000, sunt caracteristice mai mult pentru:
a) Volvulusul sigmoidian
b) Ocluzia prin obstrucţie al intestinului gros
c) Ocluzia intestinului subţire
d) Hernia inghinală strangulată
e) Infarctul intestinomezenteric
---------------------------------------------------------------------
7) CS Durerea în ocluzia intestinală mecanică prin obstrucţie este:
a) Vagă
b) Continuă
c) Colicativă (paroxistică)
d) Tranzitorie
e) Arzătoare
---------------------------------------------------------------------
8) СМ Semnele clinice ale deshidratării extracelulare sunt următoarele:
a) Uscăciunea şi paliditatea tegumentelor
b) Limba uscată şi saburată
c) Setea chinuitoare
d) Greţuri şi vomă
e) Hipotonie arterială, tahicardie
---------------------------------------------------------------------
9) CS Ileusul biliar este o ocluzie prin:
a) Invaginaţie
b) Volvulus
c) Compresiune
d) Obstrucţie
e) Spazmarea musculară a intestinului
---------------------------------------------------------------------
10) СМ La constituirea sectorului III (parazitar) în ocluzia intestinală contribuie următoarele
fenomene:
a) Transudarea lichidului în lumenul intestinului supraacent
b) Staza gastrică
c) Transudarea lichidului în peretele intestinului
d) Absorbţia excesivă în intestinul subiacent
e) Transudarea lichidului în cavitatea peritoneală
36

---------------------------------------------------------------------
11) CS La devolvularea intestinului subţire s-a constatat necroza unui segment al ileonului.
Limita rezecţiei ansei necrotizate în direcţia cranială (ansa aferentă) va trece la distanţa de la
marginea vizibilă a necrozei:
a) 10 - 15 cm
b) 20 - 30 cm
c) 5 - 10 cm
d) 30 - 40 cm
e) 15 - 20 cm
---------------------------------------------------------------------
12) CS Semnul Konig este caracteristic pentru perioada precoce a ocluziei intestinale şi se
manifestă prin:
a) Zgomotul picăturii în cădere
b) Balonare asimetrică a abdomenului
c) Peristaltismul vizibil la inspecţie
d) Distensia mărită a cecului
e) Meteorism pronunţat de asupra locului asimetric al abdomenului
---------------------------------------------------------------------
13) CS Imaginile hidroaerice "cuib de rândunică" de dimensiuni mici, cu sediu central sunt
caracteristice pentru:
a) Sindromul Bouveret
b) Ocluzia prin cancer al sigmoidului
c) Ocluzia intestinului subţire
d) Pancreatita acută
e) Stenoza pilorică
---------------------------------------------------------------------
14) СМ Cele mai informative metode în diagnosticul ocluziei intestinului subţire sunt:
a) Proba Schwartz
b) Ultrasonografia abdominală
c) Irigoscopia
d) Laparoscopia
e) Radiografia abdominală de ansamblu
---------------------------------------------------------------------
15) CS Creşterea azotului ureic în ocluzia intestinală se datorează:
a) Pierderii proteinei extracelulare
b) Pierderii proteinei intracelulare
c) Pierderii lichidului sectorului extracelular
d) Pierderii ionilor de potasiu
e) Hipocloremiei
---------------------------------------------------------------------
16) CS În ocluzia intestinului gros cea mai eficace metodă de diagnostic este:
a) Proba Schwartz
b) Irigografia
c) Radiografia de ansamblu a abdomenului
d) Tomografia computerizată
e) Laparoscopia
37

---------------------------------------------------------------------
17) CS Semnul Bayer se manifestă prin:
a) Balonarea simetrică a abdomenului
b) Balonarea asimetrică pe flancul lateral drept
c) Zgomote hidroaerice pe flancul stâng
d) Balonarea asimetrică cu axa orientată din spre fosa iliacă stângă spre hipocondrul drept
e) Eliminări sangvinolente din rect
---------------------------------------------------------------------
18) CS Sindromul Bouveret se caracterizează prin vome insistente, alterarea stării generale,
decesul rapid al bolnavului şi se întâlneşte în:
a) Infarctul mezenteric
b) Cancerul cecului
c) Ileusul biliar
d) Ileusul postoperator
e) Hernia strangulată
---------------------------------------------------------------------
19) СМ In ce ocluzii intestinale de la debut se afectează vascularizarea segmentului implicat în
proces?
a) Volvulus
b) Invaginaţie
c) Corpi străini intralumenali
d) Strangularea
e) Leziuni parietale inflamatorii specifice
---------------------------------------------------------------------
20) CM În ocluziile intestinale prin strangulare se încadrează:
a) Ocluziile prin corpi străini intraperitoneali
b) Ocluziile prin volvulus
c) Ileusul biliar
d) Hernia strangulată
e) Ocluziile prin trihobezoari
---------------------------------------------------------------------
21) CM Care dintre următoarele cauze pot determina un ileus paralitic?
a) Fitobezoarii
b) Colica nefretică
c) Peritonita
d) Volvulusul sigmoidian
e) Abcesul retroperitoneal
---------------------------------------------------------------------
22) CM Principalele ingrijiri postoperatorii ale bolnavului cu ocluzie intestinală sunt:
a) Reechilibrarea hidroelectrolitică, şi susţinută la valori normale ale constantelor biologice
b) Antibioticoterapia
c) Interzicerea mobilizării bolnavului
d) Interzicerea alimentării enterale timp de o săptămână
e) Stimularea peristaltismului intestinal
---------------------------------------------------------------------
38

23) CM În ocluzia intestinala înalta gazele în lumenul intestinal se acumuleaza:
a) 70% din aerul înghiţit
b) 100% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene şi reacţiilor biochimice ale
sucurilor digestive
c) 70% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene
d) 30% în urma reacţiilor biochimice ale sucurilor digestive
e) 30% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene şi reacţiilor biochimice ale
sucurilor digestive
---------------------------------------------------------------------
24) CM Decompresia intestinului distens în ocluzia intestinală mecanică este utilă pentru că:
a) Reduce ischemia intestinului
b) Îndepărtează toxinele luminale
c) Previne sindromul Mendelson
d) Alterează pierderile ionilor de clor
e) Reduce pierderile de apă
---------------------------------------------------------------------
25) CS La ce presiune intraluminală peretele intestinal devine permeabil pentru microbi şi
toxinele lor care pot provoca şocul endotoxic:
a) 10-15 cm H2O
b) 20-25 cm H2O
c) 30-40 cm H2O
d) 50-60 cm H2O
e) 65-70 cm H2O
---------------------------------------------------------------------
25) CS Este cunoscut faptul, că în ocluzia intestinală balonarea abdomenului poate absenta. La
ce nivel va fi sediul obstacolului în acest caz:
a) În apropierea ligamentului Treiţ
b) În zona de trecere a jejunului în ileon
c) În zona ileocecală
d) În zona unghiului lienal al colonului
e) În zona rectosigmoidiană la nivelul diafragmei pelviene
---------------------------------------------------------------------
27) CS Ocluzia la nivelul intestinului subţire este prezentată radiologic prin:
a) Haustraţii
b) Multiple imagini hidroaerice
c) Imagini în formă de "cuib de rândunică" localizate periferic
d) Aspect de "anvelopă de bicicletă"
e) Pneumoperitoneum
---------------------------------------------------------------------
28) CM Ce semne caracterizează torsiunea de colon sigmoid:
a) Oprirea completă a tranzitului pentru materii şi gaze
b) Febră
c) Prezenţa sângelui la tuşeul rectal
d) Prezenţa semnului Hocvag-Grecov
e) Asimetria abdomenului
---------------------------------------------------------------------
39

29) CM Ce metode de diagnostic se vor folosi pentru a diagnostica ocluzia intestinală joasă :
a) Radiografia pe gol a abdomenului
b) Proba Schwartz
c) Rectoromanoscopia
d) Tuşeul rectal
e) Irigografia
---------------------------------------------------------------------
30) CM Ileusul biliar:
a) Este o complicaţie a litiazei biliare
b) Se caracterizează prin semnele unei ocluzii intestinale prin obstrucţie
c) Se poate manifesta prin aerobilie
d) Se confirmă prin irigografie
e) Este o atonie a vezicii biliare
---------------------------------------------------------------------
31) CM Ocluzia intestinală mecanică joasă se caracterizează prin:
a) Întreruperea de la inceput a tranzitului de materii şi gaze
b) Febră
c) Vome precoce
d) Starea generală se menţine satisfăcătoare timp îndelungat
e) Pneumoperitoneum
---------------------------------------------------------------------
32) CM Care ocluzie intestinală se poate trata conservativ?
a) Ocluzia intestinală stercorală
b) Ocluzia prin strangulare
c) Ileusul biliar
d) Ocluzia aderenţială
e) Ileusul postoperator
---------------------------------------------------------------------
33) СМ Aspiraţia gastrointestinală după rezecţie de intestin urmăreşte următoarele obiective:
a) Asigură decompresia intestinului proximal
b) Poate preveni sindromul Mendelson
c) Previne evisceraţia plăgii
d) Previne ocluzia paralitică
e) Previne o pancreatită postoperatorie
LITIAZA BILIARĂ
1) СМ Triada Chauffard-Villard-Charcot se întâlneşte în litiaza căii biliare principale cu
sindrom coledocian major, şi constă din:
a) Durere colicativă în hipocondrul drept
b) Veziculă biliară destinsă
c) Febră
d) Icter
e) Scădere ponderală esenţială
---------------------------------------------------------------------
2) CS Cea mai frecventă cauză a icterului mecanic este:
a) Tumoare a capului pancreasului
40

) Coledocolitiaza
c) Strictura căilor biliare
d) Tumorile căilor biliare
e) Papilita stenozantă
---------------------------------------------------------------------
3) CM Ce Vă sugerează asocierea semnelor clinice: icter+frison+febră+dureri în hipocondrul
drept+urini hipercrome+scaune acolice?
a) Litiază veziculară
b) Colecistită calculoasă acută
c) Cancer de pancreas cefalic
d) Coledocolitiază
e) Ulcer duodenal penetrant în ligamentul hepatoduodenal
---------------------------------------------------------------------
4) CM Calculul prezent în calea biliară principală depistat până la operaţie se înlătură prin:
a) Incizia coledocului supraduodenal
b) Papilosfincterotomie intraoperatorie transduodenală
c) Papilosfincterotomie endoscopică postoperatorie
d) Papilosfincterotomie endoscopică preoperatorie
e) Se dizolvă cu preparate medicamentoase
---------------------------------------------------------------------
5) CS La un bolnav la care s-a stabilit icter mecanic, cea mai optimală şi mai puţin agresivă
metodă de investigaţie în stabilirea originii icterului este:
a) Colecistografia perorală
b) Colecistografia intravenoasă
c) Ultrasonografia
d) Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
e) Colangiografia tranparietohepatică
---------------------------------------------------------------------
6) CS Evidenţierea radiologică a aerului în căile biliare orientează diagnosticul spre:
a) Coledocolitiază
b) Colecistită acută
c) Fistulă bilio-digestivă
d) Fistulă bilio-biliară
e) Infecţia cu salmonella a veziculei biliare
---------------------------------------------------------------------
7) CS Care din fracţiile bilei se formează în celulele hepatice şi conţine colesterină, acizi biliari şi
fosfolipizi?
a) Bila primară
b) Bila secundară
c) Bila finală
d) Nici una
e) Toate trei
---------------------------------------------------------------------
8) СМ La un bolnav cu icter mecanic nu sunt utile, şi deci nu sunt indicate, următoarele
investigaţii:
a) Ultrasonografia
41

) Colecistografia intravenoasă prin perfuzie
c) Colangiofrafia transparietohepatică
d) Colangiopancreatografia retrogradă
e) Colecistografia perorală
---------------------------------------------------------------------
9) CM Marcaţi semnele clinice care constitue sindromul coledocian:
a) Icterul
b) Durerea la nivelul rebordului costal drept
c) Frison-febra
d) Diareea
e) Contractura musculară abdominală
---------------------------------------------------------------------
10) CS În colecistita acută litiazică ocluzivă obstrucţia se află la nivelul:
a) Căilor biliare intrahepatice
b) Corpului veziculei biliare
c) La nivelul coledocului
d) La nivelul ductului hepatic
e) La nivelul infundibulului sau cisticului
---------------------------------------------------------------------
11) CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai informativă metodă de investigaţie în stabilirea
originii icterului este:
a) Colecistografia perorală
b) Colecistografia intravenoasă
c) Ultrasonografia
d) Colangiopancreatografia retrogradă
e) Laparoscopia
---------------------------------------------------------------------
12) CS Drenarea coledocului cu un dren în formă de "T", ramura scurtă a căruia este situată în
coledoc, iar cea lungă se exteriorizează, este procedeul:
a) Lane
b) Kehr
c) Cattele-Champeau
d) Voelker
e) Duval
---------------------------------------------------------------------
13) СS Semnul major de diferenţiere al icterului mecanic litiazic de cel de origine canceroasă
este:
a) Icterul pronunţat pe fonul durerilor
b) Scaun aholic şi urină întunecată
c) Apariţia icterului precedat de colică
d) Prurit pe fonul icterului
e) Febră intermitentă
---------------------------------------------------------------------
14) СМ Pentru colecistita acută asociată cu peritonită locală sunt caracteristice următoarele
semne clinice:
a) Murphy
42

) Korte
c) Mandel-Razdolschi
d) Blumberg
e) Ortner
---------------------------------------------------------------------
15) СS Coledocotomia ideală presupune:
a) Deschiderea transversală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura coledocului fără
drenare
b) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura primară a
coledocului fără drenare
c) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea externă a
coledocului
d) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura primară a
coledocului asupra unui dren trecut prin papilă în duoden
e) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea coledocului după
sutura primară prin d.cysticus
---------------------------------------------------------------------
16) CM Care dintre parametrii enumeraţi se încadrează în colecistectomia laparoscopică?
a) Dureri postoperatorii minime
b) Spitalizare postoperatorie de 9-10 zile
c) Aspect cosmetic al cicatricilor
d) Reîncadrare în muncă după 6 săptămâni
e) Reîncadrare în muncă după 3 săptămâni
---------------------------------------------------------------------
17) CM Icterul în litiaza coledociană:
a) Este precedat de prurit
b) Poate să dispară rapid sau lent odată cu încetarea durerii
c) Este însoţit de scaune acolice
d) Este precedat de durere
e) Se asociază cu febră
---------------------------------------------------------------------
18) CM În colecistita acută litiazică durerea:
a) Are caracterul colicii biliare
b) Iradiază în formă de "centură"
c) Debutează ca o colică biliară
d) Se cupează la administrarea tratamentului antispastic
e) Este precedată de icter
---------------------------------------------------------------------
19) CM Triada de semne clinice (icter, febră, dureri în hipocondrul drept) caracterizează:
a) Ulcerul perforat
b) Ciroza hepatică
c) Colangita
d) Litiaza coledociană
e) Pancreatita acută
---------------------------------------------------------------------
20) CM O veziculă biliară de dimensiuni majore, palpabilă în prezenţa icterului prezintă:
43

a) Litiaza coledociană
b) Ampulomul vaterian
c) Neoplasmul hepatic
d) Neoplasmul colecistului
e) Neoplasmul de pancreas cefalic
PATOLOGIA PANCREASULUI
1) CS Forma supurativ-necrotică a pancreonecrozei corespunde fazei de evoluţie a procesului
patologic în pancreas:
a) De edem
b) De necroză grăsoasă
c) De necroză hemoragică
d) De liză şi sechestrare
e) De formare a chistului pancreatic
---------------------------------------------------------------------
2) СМ Metodele non-agresive în diagnosticul pancreatitei acute sunt următoarele:
a) Radiografia de ansamblu a abdomenului
b) Tomografia computerizată
c) Ultrasonografia abdominală
d) Colangiopancreatografia retrogradă
e) Termografia
---------------------------------------------------------------------
3) CS Semnul Courvoisier-Terrier poate aparea în:
a) Litiaza coledocului
b) Cancerul corpului pancreasului
c) Colangiocarcinomul de hil hepatic
d) Cancerul de pancreas cefalic
e) Neoplasmul vezicular
---------------------------------------------------------------------
4) CM Care este amploarea intervenţiei chirurgicale în chistul pancreatic?
a) Drenarea externă a chistului
b) Pancreatectomia
c) Gastrochistostomie
d) Jejunochistostomie
e) Colecistochistostomie
---------------------------------------------------------------------
5) CS Semnul Korte în pancreatita acută reprezintă:
a) Absenţa pulsaţiei aortei abdominale
b) Silenţium abdominal
c) Durere în regiunea scapulo-humerală stângă
d) Sonoritate situată transversal în abdomenul superior
e) Rezistenţa musculară şi durere în proiecţia pancreasului
---------------------------------------------------------------------
6) СМ Care din elementele mai jos enumerate sunt cele mai frecvente şi valoroase în
diagnosticul pancreatitei cronice?
a) Hiperamilazemia şi/sau hiperamilazuria
44

) Scăderea ponderală
c) Vomele
d) Durerea
e) Tumoră epigastrică dură, fixă, boselată
---------------------------------------------------------------------
7) CS În cazul pancreatitei cronice determinate de stenoza papilei Water, cea mai indicată
operaţie este:
a) Rezecţia cefalică a pancreasului (Duval)
b) Pancreatojejunostomia longitudinală (Puestow)
c) Pancreatojejunostomia caudală (Duval)
d) Papilosfincterotomia, virsungotomia endoscopică
e) Papilectomia
---------------------------------------------------------------------
8) СМ Care dintre semnele mai jos enumerate au valoare în diagnosticul precoce al pancreatitei
acute?
a) Zonele de cianoză periombilicală
b) Creşterea tranzitorie a tensiunii arteriale
c) Dispnee cu polipnee
d) Febră de tip hectic
e) Discordanţa dintre gravitatea semnelor generale şi starea obiectivă a pacientului
---------------------------------------------------------------------
9) CS Semnul Grey-Turner în pancreatita acută semnifică:
a) Tegumente abdominale marmorate
b) Echimoza şi cianoza regiunilor laterale ale abdomenului
c) Durere în unghiul costo-vertebral stâng
d) Ansă "santinelă" la o radiografie abdominală simplă
e) Durere la palpare în punctul subcostal stâng
---------------------------------------------------------------------
10) CS Semnul Cullen în pancreatita acută semnifică:
a) Tegumente abdominale marmorate
b) Echimoza şi cianoza periombilicală
c) Durere în punctul costo-vertebral stâng
d) Ansă santinelă la o radiografie abdominală simplă
e) Durere la palpare în punctul subcostal stâng
--------------------------------------------------------------------
11) СМ În pancreatita acută radiografia abdominală de ansamblu care cuprinde şi lojile
pulmonare poate semnifica următoarele:
a) Meteorism cu distensie gazoasă a colonului transvers
b) Exudat pleural în sinusul costo-diafragmal stâng
c) Atelectazii în pulmonul stâng
d) Pneumoperitoneum
e) Reducerea excursiilor cupolei diafragmatice stângi
---------------------------------------------------------------------
12) CS În faza I (de edem) a pancreatitei acute tratamentul cel mai optimal este:
a) Tratamentul conservativ complex, iar în cazuri necesare - laparoscopie cu evacuarea
exudatului şi drenarea abdomenului şi bursei omentale
45

) Laparotomie cu asanarea căilor biliare şi drenare
c) Laparotomie, decapsularea pancreasului
d) Laparotomie, blocaj peripancreatic
e) Laparotomie, "abdominizarea" pancreasului
---------------------------------------------------------------------
13) CS Un pancreas sănătos secretă suc pancreatic în 24 ore în mediu (ml):
a) 1500 - 2500
b) 600 - 700
c) 300 - 400
d) 1000 - 1500
e) 400 - 500
---------------------------------------------------------------------
14) CS În 85-90% cazuri pancreatita acută prezintă forma:
a) Interstiţială (edematoasă)
b) Necrotică
c) Hemoragică
d) Infiltrativ - necrotică
e) Supurativ - necrotică
---------------------------------------------------------------------
15) СМ Pentru pancreatita acută sunt caracteristice următoarele modificări ale sângelui:
a) Leucocitoză (15-20.000)
b) Monocitoză
c) Deviere spre stânga
d) Anemie
e) Limfopenie
---------------------------------------------------------------------
16) CS Pentru combaterea durerii, lichidarea spasmului oddian şi ameliorarea microcirculaţiei se
administrează şi efectuiază următoarele preparate şi respectiv manipulaţii, cu excepţia:
a) Blocajul epidural în segmentul T7 - T8 cu lidocaină 3%
b) Morfină 1% i/m fiecare 4 ore
c) Novocaină 1% - 10 ml i/v
d) Baralgină 2,0 i/m fiecare 6-8 ore
e) Reopoliglucină + heparină + eufilină i/v
---------------------------------------------------------------------
17) СМ Complicaţiile precoce în pancreatita acută sunt următoarele:
a) Peritonita fermentativă
b) Şocul pancreatic
c) Fistula digestivă
d) Atelectazie în segmentele bazale ale pulmonului stâng
e) Encefalopatia
---------------------------------------------------------------------
18) CM Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale în pancreatita acută sunt:
a) Accesibilitatea în urgenţă
b) Confirmarea suspiciunii clinice în toate cazurile
c) Monitorizarea evoluţiei procesului din pancreas
d) Diagnosticul rapid al litiazei veziculare
46

e) Caracterul non-invaziv
---------------------------------------------------------------------
19) CM Care dintre elementele mai jos enumerate pot fi atribuite pancreatitei acute?
a) Proces inflamator acut al pancreasului exocrin
b) Tulburările psihice pot domina tabloul clinic
c) Revărsat pleural stâng
d) Ansa "santinelă"
e) Pneumoperitoneum
---------------------------------------------------------------------
20) CS Care dintre substanţele nocive apărute în evoluţia pancreatitei acute, se formează în
pancreasul ischemic şi determină şocul pancreatic:
a) Chininele
b) Heparina
c) Serotonina
d) Kalicreina
e) Histamina
---------------------------------------------------------------------
21) CM În cadrul traumatismelor abdominale deschise tratamentul plăgilor pancreasului caudal
cunoaşte următoarea gamă de procedee chirurgicale:
a) Sutura
b) Hemostaza
c) Duodenopancreatectomia
d) Rezecţia pancreasului
e) Drenarea bursei omentale
---------------------------------------------------------------------
22) CM Care explorare imagistică oferă date esenţiale în diagnosticul de urgenţă al pancreatitei
acute?
a) Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului
b) Colangio-wirsungografia endoscopică
c) Ecografia abdominală
d) Tomografia computerizată
e) Scintigrafia
---------------------------------------------------------------------
23) CM Complicaţiile pseudochistului pancreatic sunt:
a) Eruperea pseudochistului în cavitatea peritoneală
b) Hemoragia intrachistică
c) Eroziunea aortei
d) Stenoza digestivă
e) Abcedarea
---------------------------------------------------------------------
24) СМ Pancreasul produce următorii hormoni:
a) Gastrina
b) Insulina
c) Somatostatina
d) Glucagonul
e) Polipeptida pancreatică
47

---------------------------------------------------------------------
25) СМ Pancreasul produce următorii fermenţi:
a) Alfa-amilaza
b) Lipaza, fosfolipaza A şi B
c) Pepsina
d) Tripsina, chimotripsina
e) Elastaza, colagenaza
---------------------------------------------------------------------
26) CM Pancreatita acută se deosebeşte de ulcerul duodenal perforat prin:
a) Prezenţa durerii
b) Prezenţa pneumoperitoneului
c) Prezenţa stării de şoc
d) Iradierea durerii
e) Prezenţa oliguriei
---------------------------------------------------------------------
27) СМ La prezenţa unui pseudochist pancreatic cefalic maturizat sunt indicate următoarele
procedee operatorii:
a) Chistogastrostomia
b) Chistoduodenostomia
c) Chistojejunostomia
d) Chistectomia
e) Duodenopancreatectomia cefalică
---------------------------------------------------------------------
28) CM Şocul precoce în pancreatita acută severă este declanşat de:
a) Sechestrarea lichidiană în sectorul III Randall
b) Hiperhistaminemie
c) Hiperlipazemie
d) Contaminare microbiană
e) Eliberarea chininelor vazoactive
---------------------------------------------------------------------
29) CS Care semn indică un pronostic grav în pancreatita acută:
a) Hiperamilazemia
b) Hipocalcemia
c) Hiperglicemia
d) Hiperamilazuria
e) Leucocitoza
TRAUMATISMELE ABDOMINALE
1) CS În leziunile multiple ale jejunului în perioada de până la 6 ore după traumă, operaţia de
elecţie este:
a) Suturarea defectelor
b) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-terminală"
c) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-laterală"
d) Jejunostomia terminală
e) Jejunostomia tip Maydl
48

---------------------------------------------------------------------
2) CS Majoritatea absolută (90%) a traumatismelor abdominale sunt multiple, cauza principală
fiind:
a) Plăgile prin armă de foc
b) Plagile prin armă albă
c) Catatraumatismele
d) Accidentele de circulaţie
e) Traumatismele sportive
---------------------------------------------------------------------
3) СS Pacientul a suferit un accident rutier. În secţia de internare s-au constatat următoarele
leziuni: fractura oaselor bazinului, ruptura uretrei, ruptura splinei. Această traumă poartă
denumirea de:
a) Traumă închisă nepenetrantă
b) Politraumatism
c) Traumatism asociat
d) Traumatism simplu
e) Traumatism combinat
---------------------------------------------------------------------
4) CS Diagnosticul leziunilor porţiunii retroperitoneale ale duodenului este foarte dificil. Printre
semnele clinice cel mai important este:
a) Blumberg
b) Mandel-Razdolski
c) Grassman-Kulenkampf
d) Bernştein
e) Vighiato
---------------------------------------------------------------------
5) СМ Cele mai utile metode de diagnostic a traumei pancreasului sunt:
a) USG
b) Laparocenteza
c) Radioscopia de ansamblu a abdomenului
d) Laparoscopia
e) Tomografia computerizată
---------------------------------------------------------------------
6) CS In leziunile transversale ale pancreasului cu lezarea Wirsungului la nivelul corpului
organului, cea mai indicată operaţie este:
a) Suturarea parenchimului cu plastia Wirsungului
b) Rezecţia porţiunii distale a organului
c) Drenarea ambelor segmente ale Wirsungului cu drenarea bursei omentale
d) Suturarea parenchimului cu drenarea Wirsungului
e) Pancreatectomia
---------------------------------------------------------------------
7) CS Semnul Kehr în leziunile splinei reprezintă:
a) Durere provocată şi apărare musculară în hipocondrul stâng
b) Durere spontană în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul stâng
c) Matitate fixă în hipocondrul stâng
d) Matitate deplasabilă pe flancuri
49

e) Hipotensiune arterială cu tendinţă la scădere în ortostatism
---------------------------------------------------------------------
8) СМ Semnele intraoperatorii precoce în leziunile retroperitoneale ale duodenului sunt :
a) Pete de stearină pe peritoneu şi mezou
b) Colorarea foiţei peritoneale posterioare cu bilă
c) Semne de peritonită fibrinos-purulentă difuză
d) Emfizem al ţesutului adipos retroperitoneal
e) Hematom retroperitoneal
---------------------------------------------------------------------
9) СМ La un traumatizat sondajul vezicii urinare permite:
a) A depista leziunea rinichiului
b) A depista leziunea vezicii urinare
c) A stabili prezenţa simptomului Zeldovici
d) A urmări diureze orară
e) A depista retenţia acută de urină
---------------------------------------------------------------------
10) СМ Leziunea stomacului mai frecvent are loc în traumatismele deschise (6-12%) decât în
cele închise (2-3%). Cele mai utile procedee diagnostice sunt:
a) Laparoscopia
b) Radiografia abdominală de ansamblu
c) USG
d) Laparocenteza
e) Tomografia computerizată
---------------------------------------------------------------------
11) CM În trauma închisă a abdomenului predomină leziunea organelor parenchimatoase, care în
40% cazuri sunt multiple. Сele mai frecvente sunt leziunile:
a) Pancreasului
b) Splinei
c) Ficatului
d) Rinichilor
e) Suprarenalelor
---------------------------------------------------------------------
12) CS În diagnosticul leziunilor organelor cavitare cel mai miniinvaziv, dar şi foarte informativ
procedeu este:
a) USG
b) Laparoscopia
c) Radiografia abdominală de ansamblu
d) Laparocenteza
e) Tomografia computerizată
---------------------------------------------------------------------
13) CM Sindromul Reily semnifică un abdomen acut fals, şi este întâlnit în:
a) Traumatismele vertebro-medulare
b) Fracturile coastelor cu revărsat intrapleural
c) Hematoamele retroperitoneale
d) Rupturile spontane incomplete ale muşchilor abdominali cu hematom preperitoneal sau
supraaponevrotic
50

e) Hematomul peretelui abdominal anterior
---------------------------------------------------------------------
14) CM Care investigatii paraclinice sunt informative în diagnosticul leziunilor ficatului:
a) Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului
b) Laparocenteza
c) Laparoscopia
d) Tomografia computerizată
e) USG
---------------------------------------------------------------------
15) CM Reluarea hemoragiei în leziunile splinei în 2 timpi este determinată de tuse, vome, efort
fizic, şi survine:
a) În primele 2-3 zile de la traumatism
b) În primele 2 săptamini de la traumatism
c) Peste 24 ore de la traumatism
d) Concomitent cu momentul traumei
e) În primele 24 ore de la traumatism
---------------------------------------------------------------------
16) CM În ce situatii la prezenţa plăgii penetrante a toracelui este indicată toracotomia?
a) La evacuarea iniţială a 1000 ml de sânge pe drenul din cavitatea pleurală
b) La evacuarea iniţială a 1500 ml sânge pe drenul din cavitatea pleurală
c) Hemoragie continue > 100 ml/oră
d) Hemoragie continue > 250 ml/oră
e) Toracotomia nu este indicată
---------------------------------------------------------------------
17) СМ Hematomul retroperitoneal se manifestă prin:
a) Semne de şoc hipovolemic
b) Dureri abdominale sau lombare
c) Abdomenul este suplu
d) La percuţie, matitate nedeplasabilă pe flancuri
e) Întotdeauna se impune intervenţia chirurgicală
PERITONITELE
1) СM Pentru faza toxică a peritonitei este caracteristică următoarea gamă simptomatică:
a) Tahicardie
b) Leucocitoză elevată cu deviere spre stânga
c) Abdomen balonat, dureros
d) Prevalarea simptomelor locale asupra celor generale
e) Vome frecvente bilioase
---------------------------------------------------------------------
2) СМ În diagnosticul peritonitelor acute localizate se utilizează diverse procedee. Indicaţi două
dintre cele ce înlesnesc diagnosticul în oricare localizare:
a) Tuşeul vaginal şi rectal
b) Ultrasonografia abdominală
c) Laparoscopia
d) Puncţia abdominală
e) Radiografia abdominală în ortostatism
51

---------------------------------------------------------------------
3) CS Manevra Blumberg în apendicita acută constă:
a) Durere vie la decompresia bruscă a fosei iliace drepte
b) Durere provocată la palparea fosei iliace drepte
c) Durere în fosa iliacă dreaptă la extensia corpului
d) Durere la palpare în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în epigastru
e) Durere în fosa iliacă dreaptă la insuflarea aerului în rect
---------------------------------------------------------------------
4) СМ Semnele precoce ale peritonitei acute generalizate includ următoarele:
a) Dureri abdominale
b) Contractură musculară
c) Imobilitatea peretelui abdominal
d) Vome fecaloide
e) Subfebrilitate
---------------------------------------------------------------------
5) CS Pierderile de proteine şi lichide în peritonita difuză ating cifrele de 300 g şi respectiv
9-10 l. La baza acestor pierderi se află în primul rînd:
a) Schimbările microcirculaţiei
b) Pareza intestinală
c) Dereglările macrocirculaţiei
d) Alcaloza respiratorie
e) Dereglările funcţiei renale
---------------------------------------------------------------------
6) СМ După lavajul cavităţii peritoneale în peritonita difuză purulentă, cavitatea peritoneală se
drenează, respectând următoarele principii:
a) Drenul se va exterioriza prin calea de acces
b) Drenurile se exteriorizează la distanţă de plaga operatorie
c) În perioada postoperatorie se va efectua lavajul fracţionat al spaţiilor drenate
d) Se întroduc antibiotice
e) Introducerea antibioticelor se va repeta fiecare 4-6 ore
---------------------------------------------------------------------
7) СМ Printre măsurile terapeutice generale în peritonită un rol de primă importanţă îi revine
combaterii ileusului paralitic. În acest scop sunt indicate următoarele manipulaţii:
a) Blocaj novocainic, blocaj epidural
b) Perfuzii de potasiu cu glucoză şi insulină
c) Decompresia tubului digestiv
d) Stimularea inervaţiei simpatice
e) Stimularea peristaltismului intestinal
---------------------------------------------------------------------
8) СМ Dereglările microcirculaţiei sunt mai evidente în faza II şi III a peritonitei purulente, şi
sunt determinate de următorii factori:
a) Hipokaliemie
b) Diminuarea hematocritului
c) Acidoza metabolică intracelulară
d) Dereglări proteice
e) Dereglări hidrosaline
52

---------------------------------------------------------------------
9) CS La un bolnav cu ulcer perforat, internat peste 10 ore de la debutul bolii constatăm: limba
de umeditate scăzută şi saburată, Ps - 96 b/min., TA - 120/70 mm Hg , dispnee, durere violentă în
abdomen, la palpare - "abdomen de lemn", leucocitoza - 16.000. Indicaţi faza peritonitei:
a) Faza reactivă
b) Faza toxică
c) Faza terminală
d) Faza complicaţiilor septice
e) Faza iniţială a insuficienţei poliorganice
---------------------------------------------------------------------
10) СМ În ulcerul duodenal perforat cu peritonită purulentă de 48 ore şi stare toxico-septică se
vor efectua următoarele intervenţii chirurgicale:
a) Rezecţie gastrică 2/3
b) Suturarea solitară a ulcerului
c) Suturarea ulcerului procedeul Oppel-Policarpov
d) Ecxizia ulcerului cu piloroplastie
e) Rezecţie economă de stomac
---------------------------------------------------------------------
11) CS Cea mai frecventă cauză de infectare a cavităţii peritoneale este:
a) Perforaţia organelor cavitare
b) Calea hematogenă
c) Eruperea în cavitatea peritoneală a hidronefrozei
d) Calea limfogenă
e) Nici una din cele indicate
---------------------------------------------------------------------
12) СМ Pentru peritonita difuză cauzată de perforaţia unui organ cavitar sunt caracteristice
următoarele semne:
a) Blumberg
b) Mendel-Razdolskii
c) Păstrarea matităţii hepatice
d) "Semnul tusei"
e) Grassman-Kulencampf
---------------------------------------------------------------------
13) СМ Contractura musculară este un semn major al peritonitei, însă poate lipsi în următoarele
cazuri:
a) La bătrâni
b) La copii
c) Dacă au fost administrate antibiotice
d) La caşectici
e) Dacă au fost administrate opiacee
---------------------------------------------------------------------
14) СМ Peritonitele pot fi acute şi cronice. Cele cronice pot fi de următoarea origine:
a) Tuberculoasă
b) Canceroasă
c) Parazitară
d) Bilioasă
53

e) Urinară
---------------------------------------------------------------------
15) СМ În ulcerul duodenal perforat cu peritonită acută generalizată se întâlnesc următoarele
semne:
a) Durere epigastrică
b) Contractură musculară
c) Creşterea matităţii hepatice
d) Pneumoperitoneum
e) Durere la tuşeul rectal la nivelul fundului de sac Douglas
---------------------------------------------------------------------
16) CM Durerea la debut într-o peritonită difuză prin perforaţie digestivă are următoarele
caracteristici:
a) Debut lent, insidios
b) Debut ca "lovitura de pumnal"
c) Intensitate medie
d) Provoacă dispnee
e) Şocogenă
---------------------------------------------------------------------
17) CM Tratamentul chirurgical în peritonitele difuze este obligator. Scopul intervenţiei
chirurgicale este:
a) Laparotomia largă
b) Suprimarea sursei de contaminare
c) Activarea medicamentoasă preoperatorie a intestinului
d) Toaleta cavităţii peritoneale
e) Drenarea cavităţii peritoneale
---------------------------------------------------------------------
18) CM După extinderea procesului inflamator peritonitele sunt:
a) Difuze
b) Primare
c) Localizate
d) Secundare
e) Criptogene
---------------------------------------------------------------------
19) CM Reechilibrarea electrolitică eficientă în peritonite are ca efecte:
a) Normalizarea caracteristicilor pulsului
b) Tahicardia
c) Scăderea în continuare a presiunii venoase centrale
d) Creşterea debitului urinar la oră
e) Ameliorarea stării generale a bolnavului
---------------------------------------------------------------------
20) CM Lavajul cavităţii peritoneale în cazul peritonitelor acute difuze:
a) Nu este întotdeauna necesar
b) Se efectuează cu lichide la temperatura camerei
c) Se pot folosi antiseptice
d) Se efectuează de mai multe ori înainte de a închide abdomenul
e) Este urmată de drenajul larg al cavităţii peritoneale
54

---------------------------------------------------------------------
21) CM Având o suprafaţă de circa 2 m 2 , peritoneul are următoarele funcţii:
a) De răspândire a infecţiei
b) De fixare a organelor intraabdominale
c) De protecţie antiinfecţioasă
d) De rezorbţie
e) De secreţie
---------------------------------------------------------------------
22) CS Cea mai frecventă cauză a abcesului subfrenic este:
a) Apendicita perforativă
b) Colecistita acută gangrenoasă
c) Perforaţia ulcerului gastroduodenal
d) Pancreatita acută necrotico-hemoragică
e) Abcesul hepatic
---------------------------------------------------------------------
23) СМ În peritonitele avansate se poate aplica în cazuri exepţionale:
a) Laparostomia
b) Acoperirea anselor eviscerate cu folii de poliuretan
c) Marginile plăgii sunt fixate pe un cadru sub margine plăgii
d) Este indicată perfuzie în abdomen a lichidului de lavaj
e) Toaleta secundară a abdomenului se execută la 3-4 zile
PATOLOGIA APENDICELUI VERMICULAR
1) CS Cel mai important simptom în diagnosticul apendicitei acute este:
a) Triada Dieulafoy
b) Semnul Kocher
c) Semnul Bartomie-Mihelson
d) Semnul Sitcowschi
e) Semnul Blumberg
---------------------------------------------------------------------
2) CS Durerea periombilicală şi simptomele Kummel, Crasnobaev sunt mai frecvente în
apendicita acută:
a) Subhepatică
b) La bătrâni
c) Retrocecală
d) Mezoceliacă
e) Pelviană
---------------------------------------------------------------------
3) CS Cea mai sigură metodă de tratament a bontului apendicular după apendicectomie este:
a) Ligatura cu catgut
b) Înfundarea bontului apendicular în cec cu suturi "în bursă" şi "Z"cu fire nerezorbabile
c) Înfundarea în bursă fără ligatură
d) Ligatura cu catgut şi înfundarea în bursă cu catgut atraumatic
e) Ligatura cu catgut şi înfundarea bontului în peretele cecului cu fire izolate
---------------------------------------------------------------------
55

4) СМ Apendicita subhepatică se manifestă prin următoarele simptome clinice:
a) Febră elevată însoţită de frison
b) Mai frecventă e la copii
c) Poate fi însoţită de subicter
d) Apărarea musculară şi durerea maximă sunt localizate în regiunea subhepatică
e) Evoluează ca o colecistită acută
---------------------------------------------------------------------
5) СМ Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute este necesar de efectuat cu următoarele
afecţiuni:
a) Ulcerul gastroduodenal perforat
b) Sindromul Mallory-Weiss
c) Toxicoinfecţia alimentară
d) Pancreatita acută
e) Colica nefretică
---------------------------------------------------------------------
6) СМ Marcaţi laturile triunghiului Iacubovici:
a) Linia bispinoasă lateral de marginea externă dreaptă a muşchiului rect abdominal
b) Linia mediană subombilicală
c) Marginea externă a muşchiului rect abdominal
d) Jumătatea liniei bispinale pe dreapta
e) Linia spinoombilicală dreaptă
---------------------------------------------------------------------
7) СМ Apendicita acută la bătrâni prezintă următoarele semne:
a) Debutul zgomotos şi evoluare rapidă
b) Contractură musculară slabă
c) Durere provocată de palpare în fosa iliacă dreaptă
d) Tendinţa spre distrucţie pe fonul unui tablou clinic sărac
e) Leucocitoză moderată, temperatură puţin elevată şi meteorism pronunţat
---------------------------------------------------------------------
8) СМ Pot simula apendicita acută ascendentă (retrocecală) următoarele afecţiuni:
a) Colecistita acută
b) Abcesul perinefretic
c) Inflamaţia diverticulului Meckel
d) Hidronefroza pe dreapta
e) Pielita
---------------------------------------------------------------------
9) CS În plastronul apendicular:
a) Se aplică un tratament conservativ (punga cu gheaţă, dietă, antibiotice, fizioterapie)
b) Se operează când apare la tineri
c) Se operează când apare la vârstnici
d) Se operează când este situat în pelvis
e) Se operează când clinic nu se exclude un cancer al cecului
---------------------------------------------------------------------
10) СМ Numerotaţi 2 factori mai importanţi şi mai constanţi în declanşarea apendicitei acute:
a) Nervos
b) Vascular
56

c) Infecţios
d) Chimic
e) Obstructiv
---------------------------------------------------------------------
11) CS La copii cere diferenţierea cu apendicita acută în primul rând următoarea afecţiune:
a) Ulcerul perforativ
b) Colecistita acută
c) Toxicoinfecţia alimentară
d) Colica nefretică
e) Pancreatita acută
---------------------------------------------------------------------
12) СМ Numerotaţi afirmaţiile incorecte referitor la plastronul apendicular abcedat:
a) Apendiceectomia este obligatorie
b) Se practică apendiceectomia de urgenţă
c) Se înlătură apendicele numai dacă este amputat
d) Nu se practică intervenţie chirurgicală
e) Se face numai tratament cu antibiotice, inclusiv antibioterapie endolimfatică + fizioterapie
---------------------------------------------------------------------
13) СМ Particularităţile apendicitei acute la gravide sunt următoarele:
a) Durerea este localizată atipic
b) Mai frecvent e în jumătatea a doua a sarcinii
c) Sunt frecvente formele distructive
d) Durerea şi voma sunt confundate cu cele din cauza sarcinii
e) Sunt pozitive semnele Sitkovschi, Bartomie-Mihelson, Coope
---------------------------------------------------------------------
14) CS Triada Dieulafoy în apendicita acută presupune:
a) Durere în epigastru cu deplasare peste 4-6 ore în fosa iliacă dreaptă, hiperestezie cutanată şi
apărare musculară în triunghiul Iakobovici
b) Durere provocată la palpare, apărare musculară şi hiperestezie cutanată în triunghiul
Iacobovici
c) Anorexie, durere provocată şi apărare musculară în triunghiul Iacubovici
d) Durere provocată, hiperestezie cutanată în triunghiul Iacobovici, febră moderată
e) Rigiditatea musculară locală, hiperestezie superficială, simptome testiculare
---------------------------------------------------------------------
15) CS Tactica medicală optimală în plastronul apendicular abcedat este:
a) Terapie conservativă, inclusiv antibioticoterapie endolimfatică + fizioterapie
b) Drenarea extraperitoneală a abcesului (manevra Pirogov)
c) Drenarea abcesului sub controlul ecografiei
d) Drenarea abcesului prin laparotomie mediană inferioară
e) Drenarea abcesului prin incizie oblică tip McBurney
---------------------------------------------------------------------
16) СМ La diferenţierea apendicitei acute la femei şi afecţiunile genitale acute sunt utile
următoarele simptoame:
a) Semnul Promptov
b) Metroragii
c) Jendrinschi
57

d) Kulencampf
e) Bartomie-Mihelson
---------------------------------------------------------------------
17) СМ Apendicita cronică necesită diferenţierea cu următoarele afecţiuni:
a) Nefrolitiază, pielonefrită
b) Boala Crohn
c) Sindromul Zollinger-Ellison
d) Cancerul de colon drept
e) Anexite, ovare sclerochistice
---------------------------------------------------------------------
18) СS Durerea la palpare în apendicita acută cel mai frecvent se localizează în :
a) Punctul Sonnenburg
b) Triunghiul Wenglovschi
c) Punctul McBurney
d) Triunghiul Iacobovici
e) Punctul Lanz
---------------------------------------------------------------------
19) СМ Urmărirea evoluţiei plastronului apendicular se face prin examene clinice şi paraclinice.
Selectaţi-le.
a) Termometria
b) Leucocitoza în dinamică
c) Determinarea în dinamică a fosfatazei alcaline
d) Ultrasonografia abdominală în dinamică
e) Dimensiunile tumorii inflamatorii locale la palpare abdomenului
---------------------------------------------------------------------
20) CM Evoluţia unui plastron apendicular se poate face spre:
a) Rezorbţie
b) Abcedare
c) Peritonită generalizată fără a mai trece prin faza de abcedare
d) Peritonită în doi timpi
e) Abcedare şi perforaţie în cec
---------------------------------------------------------------------
21) CM Care dintre examenele paraclinice menţionate sunt recomandate în susţinerea
diagnosticului de apendicită acută?
a) Leucograma
b) Glicemia
c) Examenul sumar al urinei
d) Probele hepatice
e) Examenul radiologic abdominal
---------------------------------------------------------------------
22) CS Cea mai frecvent întâlnită poziţie a apendicelui este:
a) Laterală
b) Descedentă
c) Retrocecală
d) Ascendentă
e) Medială
58

---------------------------------------------------------------------
23) CS Notaţi care strat este dotat cu un număr mare de foluculi, fapt pentru care apendicele a
fost denumit „amigdala abdominală”:
a) Mucos
b) Submucos
c) Muscular
d) Seros
e) Toate răspunsurile sunt corecte
PATOLOGIA VENOASĂ A EXTREMITĂŢILOR INFERIOARE
1) CS Triada Virhov în patogenia tromboflebitei acute constă în:
a) Tulburări de coagulare, leziuni endoteliale şi staza circulaţiei venoase
b) Leziuni ale valvulilor, hipertensiune venoasă şi varicele venelor
c) Deficienţa ţesutului conjunctiv, tulburări de coagulare şi stază venoasă
d) Varicele venelor superficiale, hipoproteinemia şi staza circulaţiei venoase
e) Stază venoasă, tulburări de coagulare şi insuficienţa vaselor comunicante
---------------------------------------------------------------------
2)СМ Cauzele insuficienţei venoase acute a venelor extremităţilor inferioare sunt:
a) Tromboza venoasă
b) Tromboflebita venelor profunde
c) Obezitatea
d) Boala varicoasă
e) Leziunile traumatice ale venelor
---------------------------------------------------------------------
3) CS Procedeul Delbe-Pertes evidenţiază:
a) Funcţia valvulei ostiale (principale) a v.safena magna
b) Funcţia valvulelor venelor profunde
c) Permebialitatea venelor profunde
d) Gradul de dezvoltare a varicelor venelor superficiale
e) Funcţia venelor comunicante
---------------------------------------------------------------------
4) CS În baza patogeniei bolii varicoase sunt trei verigi principale:
a) Insuficienţa cardiacă, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase
b) Obezitatea, insuficienţa cardiacă şi dilatarea venelor
c) Insuficienţa valvulară, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase
d) Boala hipertonică, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase
e) Limfostaza, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase
---------------------------------------------------------------------
5) CM Care sunt factorii patogenetici principali în etilogia bolii varicoase?
a) Obezitatea
b) Insuficienţa valvulară
c) Insuficienţa cardiacă
d) Dilatarea venelor
e) Creşterea presiunii venoase
---------------------------------------------------------------------
59

6) СМ Profilaxia complicaţiilor trombembolice în perioada postoperatorie se reduce la:
a) Administrarea heparinei
b) Masaj la extremităţile inferioare
c) Exerciţii fizice curative
d) Aplicarea fibrinolizinei
e) Aplicarea pansamentului elastic pe membrele inferioare
---------------------------------------------------------------------
7) СМ Principalele simptome în varicele venelor membrelor inferioare sunt:
a) Claudicaţia intermitentă
b) Edemul periferic spre sfârşitul zilei
c) Convulsii nocturne a muşchilor gambei
d) Schimbări trofice în regiunea supramaleolară
e) Simptomul "ischemiei plantare"
---------------------------------------------------------------------
8)CM Enumeraţi metodele chirurgicale mai raţionale de tratament a ulcerelor trofice:
a) Excizia ulcerului
b) Autodermoplastia
c) Aplicarea suturilor secundare
d)Tratamentul patogenetic
e)Plastia suprafeţei ulceroase cu lambou cutanat deplasat
---------------------------------------------------------------------
9) CM În boala trombembolică factorii determinanţi sunt reprezentaţi de:
a) Ateroscleroză
b) Poliglobulie
c) Neoplasmele viscerale
d) Leziunea venoasă parietală
e) Staza venoasă
TRAUMATISMELE TORACELUI
1) CS Voletul costal reprezintă:
a) Fracturi costale multiple
b) Fractura în 2 sau în mai multe porţiuni a coastelor vecine, şi ca urmare perderea legăturilor
anatomice cu corsetul costal
c) Formarea unui lambou intim aderat de corsetul costal
d) Traumatism toracic complicat cu insuficienţă respiratorie acută
e) Este o formă gravă a pneumotoracelui
---------------------------------------------------------------------
2) CS Măsurile urgente în caz de pneumotorace deschis sunt:
a) Transportarea de urgenţă a traumatizatului în staţionar
b) Tamponarea plăgii şi aplicarea pansamentului compresiv
c) Oxigenoterapia
d) Respiraţie asistată
e) Аspiraţie din cavitatea pleurală
---------------------------------------------------------------------
3) CM Manifestările caracteristice pentru hemotoracele masiv sunt:
a) Paliditatea tegumentelor
60

) Dispnee pronunţată, cianoză
c) Sunet de cutie, freamăt pleural
d) Sunet percutor mat, dispariţia murmurului vezicular
e) Bradicardie
---------------------------------------------------------------------
4) CM Tratamentul hemotoracelui masiv include:
a) Transfuzii masive de masă eritrocitară
b) Pleurotomie cu aspiraţie activă din cavitatea pleurală
c) Respiraţie asistată şi restituirea volumului săngelui circulant
d) Toracotomie, hemostază chirurgicală
e) Supraveghere în dinamică
---------------------------------------------------------------------
5) CM Hemotoracele:
a) Se determină radiologic, dacă volumul depăşeşte 500 ml
b) Se caracterizează prin prezenţa sindromului de compresiune pleuro-pulmonară
c) La percuţie se determină sunet de cutie
d) Tratamentul va consta în efectuarea toracotomiei urgente dacă volumul nu depăşeşte 100 ml
e) Reprezintă acumularea săngelui în cavitatea pleurală
---------------------------------------------------------------------
6) CS Care din următoarele manifestări nu corespund pneomotoracelui:
a) Dispneia
b) Cianoza
c) Sunetul de cutie la percuţie
d) Matitate la percuţie
e) Lipsa respiraţiei veziculare
---------------------------------------------------------------------
7) CM Consecinţele pneumotoracelui sunt:
a) Sindromul compresiunii intrapleurale
b) Deplasarea mediastinului
c) Creşterea volumului cutiei toracice din partea afectată
d) Dereglarea aeraţiei pulmonului sănătos
e) Dereglarea peristaltismului intestinal
---------------------------------------------------------------------
8) CM Leziunile traumatice ale diafragmei:
a) Apar în rezultatul plăgilor penetrante ale toracelui
b) Reprezintă 0,5 -2% din totalitatea politraumatismelor
c) Nu influenţează asupra activităţii cordului
d) Deseori se complică cu prolabarea organelor abdominale în cavitatea pleurală
e) Necesită numai tratament conservativ
---------------------------------------------------------------------
9) CM „Masca echimotică " Morestin apare:
a) În sindromul venei cave inferioare
b)Ca urmare a creşterii presiunii în vena cavă superioară
c)Se manifestă prin hemoragii sclero-corniene
d)Apare în leziunile deschise ale toracelui
e) Este consecinţa compresiunii cutiei toracice
61

---------------------------------------------------------------------
10) CS Tratamentul fracturilor necomplicate ale coastelor includ:
a) Aplicarea bandajului toracic
b) Administrarea analgeticelor şi efectuarea blocadelor intercostale
c) Toracotomia
d) Suturarea coastelor cu fire metalice
e) Fixarea externă a coastelor fracturate
---------------------------------------------------------------------
11) CS Ajutorul de urgenţă în pneumotoracele tensionat constă în:
a) Intubarea oro-traheală
b)Întroducerea unui ac de puncţie cu diametrul mare în spaţiul intercostal IV pe linia
medioclaviculară
c) Pleurostomie la nivelul spaţiului intercostal V pe linia axilară medie
d) Pleurostomie la nivelul spaţiului intercostal V pe linia axilară posterioară
e) Determinarea nivelului de saturaţie a săngelui cu oxigen la pacient cu ajutorul pulsooximetriei
---------------------------------------------------------------------
12) CM Care din afirmaţii sunt corecte privind pneumotoraxul posttraumatic:
a)Sunt ca urmare a plăgilor penetrante
b)Sunt ca urmare a plăgilor penetrante ale abdomenului
c)Toracostomia cu drenarea cavităţii pleurale se efectuiază în a doua etapă a tratamentului
d)La prezenţa pneumotoracelui se efectuiază drenarea cavităţii pleurale lezate
e) La prezenţa hemotoracelui se efectuiază drenarea cavităţii pleurale lezate
---------------------------------------------------------------------
13) CM La examinarea pacientului cu pneumotorace tensionat se determină:
a) Respiraţie veziculară în regiunile inferioare ale pulmonului
b) Lipsa respiraţiei veziculare în pulmonul afectat
c)Hemitoracele lezat este mărit în dimensiuni
d)Deplasarea mediastinului spre hemitoracele netraumat
e) La percuţia hemitoracelui netraumat se determină sunet mat
---------------------------------------------------------------------
14) CS Ce este caracteristic pentru pneumotoracele deschis extern:
a) Colabarea pulmonului pe partea afectată
b) Colabarea pulmonului pe partea neafectată
c) Deplasarea pendulară a mediastinului
d) Deplasarea mediastinului spre partea neafectată
e) Deplasarea mediastinului spre partea afectată
---------------------------------------------------------------------
15) CM Din leziunile parietale ale toracelui fac parte:
a) Echimozele, hematoamele subdermale
b) Fracturile costale
c) Leziunile splinei, ficatului
d) Lezarea muşchilor
e) Lezarea vaselor sangvine intratoracice
---------------------------------------------------------------------
16) CM La un pacient cu traumatism toracic aflat la evidenţă se dezvoltă sindromul hemoragic.
62

Care sunt manifestările?
a) Puls accelerat, diminuarea tensiunii arteriale
b) Cutia toracică pe partea afectată este mărită în dimensiuni
c) Hipoxemie accentuată
d) Prezenţa săngelui la puncţia pleurală
e) Sunet percutor de cutie pe partea afectată
Chirurgie Nr.2
1. CM Canalul arterial permiabil (CAP), selectaţi răspunsul corect:
a) CAP uneşte cârja aortei cu artera pulmonară
b) CAP uneşte aorta ascendentă cu artera pulmonară
c) în perioada iniţială a CAP oxigenarea sângelui în circuitul mic este mărită
d) iniţial în hipertenzia pulmonară miofibrele arteriolare se hipertrofiază
e) în faza IV-a a hipertenziei pulmonare torentul sanguin îşi schimbă direcţia prin CAP
---------------------------------------------------------------------
2. CM Canalul arterial permiabil (CAP), selectaţi răspunsul corect:
a) în caz de CAP după naştere tensiunea sângelui în artera pulmonară este mai mare decât în
aortă
b) pentru CAP în debut este caracteristic suflul sistolo-diastolic în prezenţa fluxului sanguin
unidirecţional
c) viciul CAP poate trece din palid în cianotic
d) la bolnavii cu CAP în debut are loc hipervolemia pulmonară
e) în CAP, în lipsa tratamentului chirurgical, cele mai severe schimbări în primul rând au loc în
micul circuit sanguin
---------------------------------------------------------------------
3. CM Canalul arterial permiabil (CAP) - selectaţi răspunsul corect:
a) ocluzia CAP poate fi efectuată fără toracotomie
b) operaţia pe CAP se efectuează prin toracotomie cu ligaturarea canalului
c) operaţia pe CAP poate consta în secţionarea şi suturarea capătului aortal şi pulmonar
d) la lichidarea CAP în ligatură mai frecvent poate fi antrenat nervul vag
e) la ligaturarea CAP în ligatura mai frecvent poate fi antrenat nervul recurent
---------------------------------------------------------------------
4. CM Defectul septului ventricular (DSV), selectat răspunsul răspunsul corect:
a) in DSV suflul sistolic se propagă pe toată cutia toracică
b) viciul din palid se poate transforma in cianotic
c) operaţia paliativă poate fi efectuată numai după vârsta de un an
d) operaţia paliativă poate fi efectuată în primele trei luni de viaţă
e) operaţia efectuată în faza cianogenă este ineficientă
---------------------------------------------------------------------
5. CM Defectul septului atrial (DSA), care este răspunsul corect ?
a) în plastia defectului septului se aplică surjet încotinuu
b) în plastia DSA se aplică suturi punctate
c) electrocardiografia depistează semne de suprasolicitare numai a camerelor drepte ale inimii
d) ventriculul stâng rămâne subsolicitat
e) schimbările morfologice în micul circuit sangvin apar treptat
---------------------------------------------------------------------
63

6. CM Pericardita constrictivă, selectat răspunsul corect:
a) micul circuit sangvin este antrenat în proces prin comprimarea venelor pulmonare
b) ficatul relativ devreme se măreşte datorita strangulării venei cave inferioare şi a atriului drept
c) operaţia constă în pericardectromie totală
d) operaţia constă în pericardectomie subtotală
e) după pericardectomie inima se lasă denudată
---------------------------------------------------------------------
7. CM Insuficienţa tricuspidă, selectaţi răspunsul corect:
a) pulsează excesiv venele jugulare
b) pulsează excesiv arterele carotide
c) in ficat, ca urmare a stazei venoase, evoluează ciroza hepatică
d) apar edeme periferice
e) viciul poate fi corectat prin plastia valvei, ingustarea inelului fibros, aplicarea protezei
valvulare
---------------------------------------------------------------------
8. CM Coarctaţia aortei, selectaţi răspunsul corect:
a) îngustarea aortei are loc după începutul arterei brahiocefalice
b) îngustarea are loc distal de artera subclavă stângă
c) sângele trece în partea inferioară a corpului prin artera subclavă dilatată
d) tensiunea în arterele femorale este micşorată
e) plastia în coarctaţia aortei constă în excizia segmentului îngustat cu suturarea terminoterminală
sau şutare cu proteză vasculară ori aplicarea protezei vasculare
---------------------------------------------------------------------
9. CM Stenoza izolată a arterei pulmonare (SIAP), selectaţi răspunsul corect:
a) în SIAP îngustarea poate fi valvulară sau subvalvulară
b) in SIAP trunchiul arterei pulmonare este dilatat
c) în SIAP tensiunea în micul circuit sangvin reflector se măreşte
d) în SIAP zgomotul doi pe artera pulmonară este diminuat
e) operaţia în SIAP consta în comisurotomie deschisa, excizia surplusului muscular, aplicarea
peticului din material plastic
---------------------------------------------------------------------
10. CM Tetrada Fallot, selectaţi răspunsul corect:
a) se caracterisează prin cianoză excesivă
b) sunt forme care periodic (mai ales la repaus) devin acianotice
c) sunt asociate frecvent de lipotimii
d) minut-volumul circulant în micul circuit sangvin este diminuat
e) atriul sting este suprasolicitat
---------------------------------------------------------------------
11. CM Tratamentul chirurgical în tetrada Fallot, selectaţi răspunsul corect:
a) operaţia radicală presupune dilatarea arterei pulmonare, plastia defectului septal cu deplasarea
aortei spre ventriculul stâng
b) operaţiile paliative sunt mai efective pînă la vârsta de trei ani
c) mai frecvent în operaţia paliativă se restituie anastomoza a.subclavă - ramura arterei
pulmonare pe dreapta
d) în tetrada Fallot numărul eritrocitelor este diminuat
e) la ECG predomină semne de suprasolicitare a ventricului drept
64

---------------------------------------------------------------------
12. CM Tamponada cardiacă se traduce prin următoarele semne:
a) presiune venoasă crescută
b) şoc
c) minut-volum cardiac scăzut
d) umplere diastolică a inimii crescută
e) tensiune arterială scăzută
---------------------------------------------------------------------
13. CS Un semn radiografic important în pericardita cronică constrictivă îl constituie:
a) inima mică
b) deplasarea bronhiei drepte
c) hilii pulmonari mai bogaţi
d) calcificarea pericardului
e) poziţia înaltă a cupolei diafragmatice
---------------------------------------------------------------------
14. CS Care grupe de pacienţi cu tetralogia Fallot sunt supuse intervenţiei chirurgicale ?
a) toţi bolnavii
b) bolnavii cu hipertrofia a ventricului drept
c) bolnavii cu predominanţa stenozei arterei pulmonare
d) bolnavii cianotici
e) numai bolnavii în vârsta de peste 15 ani
---------------------------------------------------------------------
15. CS Cel mai frecvent defect cardiac congenitale este:
a) comunicarea interventriculară
b) comunicarea interatrială
c) persistenţa canalului arterial
d) transpoziţia vaselor mari
e) tetrada Fallot
---------------------------------------------------------------------
16. CS Pulsul slab pe artera radială este caracteristic pentru:
a) stenoza valvulară aortică
b) coarctaţia aortică
c) canalul arterial persistent
d) stenoza mitrală
e) tetrada Fallot
---------------------------------------------------------------------
17. CM Anevrismul aortei ascendente poate fi determinat de următoarele cauze:
a) sindromul Marfan
b) traumatism
c) sifilis
d) ateroscleroză
e) necroza chistică a mediei Erdheim
---------------------------------------------------------------------
18. CS Anevrismul disecant al aortei toracice este favorizat, în primul rând, de:
a) ateroscleroză
b) sifilis
65

c) degenerescenta tunicii medii
d) traumatism
e) coarctaţia de aortă
---------------------------------------------------------------------
19. CM Stenoza mitrală poate rezulta din următoarele:
a) scăderea a debitului cardiac
b) fibrilaţie arterială
c) embolie sistemică
d) creşterea a rezistenţei periferice
e) edem pulmonar
---------------------------------------------------------------------
20. CM Indicaţii pentru by-passul coronarian sunt date de:
a) angina severă refractară la tratamentul conservator
b) angina în progresie
c) infarctul în anamneză şi boala vasculară coronariană
d) infarctul în anamneză şi leziune univasculară
e) angina în regresie
---------------------------------------------------------------------
21. CM Tratamentul chirurgical în stenoza aortică este indicat în următoarele cazuri:
a) când gradientul de tensiune prin valvulă depăşeşte 50 mm Hg
b) când stenoza se asociază cu angină
c) când exista viciu cardiac asociat
d) la toţi bolnavii
e) cînd începe hipertrofia ventricului stâng
---------------------------------------------------------------------
22. CS Chistul hidatic pulmonar este o afecţiune:
a) Micotică
b) Parazitară
c) Bacilară
d) Virală
e) Provocată de protozare
---------------------------------------------------------------------
23. CM Starea adultă a viermelui cestod Taenia echinococcus granulosus trăieşte şi se dezvoltă
în intestinul, exceptând intestinul:
a) Cainelui
b) Omului
c) Vulpii
d) Bovinelor
e) Lupului
---------------------------------------------------------------------
24. CM Starea larvară (tumorală) a viermelui cestod Taenia echinococcus granulosus se
dezvoltă în viscerele, exceptând viscerele:
a) Porcinelor
b) Vulpii
c) Rozătoarelor
d) Omului
66

e) Cainelui
---------------------------------------------------------------------
25. CS Care este calea principală de infestare în hidatidoza pulmonară primară?
a) Calea respiratorie
b) Calea digestivă
c) Calea directă prin mucoase
d) Calea directă prin muşcături
e) Calea directă prin tegumente
---------------------------------------------------------------------
26. CM Echinococoză pulmonară secundară se produce pe:
a) Cale enterogenă
b) Cale bronhogenă
c) Prin mucoase
d) Pe cale hematogenă
e) Pe cale limfogenă
---------------------------------------------------------------------
27. CS În cazurile de infestare a organismului cu larva Taenia echinococcus granulosus plămânii
se afectează în următoarele proporţii:
a) 5-10%
b) 15-20%
c) 25-30%
d) 35-50%
e) 60-80%
---------------------------------------------------------------------
28. CS Care dintre cele enumerate reprezintă elementele structurale proprie ale chistului hidatic
pulmonar, exceptând:
a) Membrana chitinoasă
b) Adventiţia
c) Membrana proligeră
d) Scolecşii
e) Veziculele-fiice
---------------------------------------------------------------------
29. CS Lichidul hidatic conţine următoarele substanţe şi formaţiuni, exceptand:
a) Substanţe albuminoide
b) Glucide şi enzime glicolitici
c) Embrionul exacant (oncosfera)
d) Scolecşii
e) Vezicule-fiice, scolecşii
---------------------------------------------------------------------
30. CS Care din indicii enumeraţi ale hemogramei sunt caracteristici pentru hidatidoza
pulmonară necomplicată?
a) Leucocitoza
b) Eozinofilia
c) Bazofilia
d) Limfopenia
e) Monocitoza
67

---------------------------------------------------------------------
31. CS Care este cel mai frecvent simptom in chistul hidatic pulmonar necomplicat:
a) Durerea toracică
b) Urticaria
c) Tusea
d) Febra
e) Hemoptizia
---------------------------------------------------------------------
32. CS Care din complicaţii chistului hidatic pulmonar se asociază cu şoc anafilactic?
a) Ruperea în bronhie
b) Supuraţia
c) Ruperea în cavitatea pleurală
d) Ruperea în bronhie cu aspiraţie în plămânul sănătos
e) Hemoragia
---------------------------------------------------------------------
33. CM În care din următoarele situaţii în chistul hidatic este indicată rezecţia pulmonară?
a) Chistul hidatic cu ruperea in bronhie
b) Chistul hidatic suportat cu pioscleroza pulmonară
c) Chistul hidatic cu stenoze bronşice cu lipsa condiţiilor de reexpansionare a parenchimului
d) Chistul hidatic rupt în cavitatea pleurală
e) Chistul hidatic necomplicat
---------------------------------------------------------------------
34. CM În care situaţii enumerate ale echinococozei pulmonare tratamentul chimioterapeutic cu
derivaţii benzilmidozolici se practica ca metoda unică?
a) Chistul hidatic rupt în cavitatea pleurală
b) Chistul hidatic de dimensiuni mici
c) Hidatidoza pulmonară difuză bilaterală
d) Hidatidoza pulmonară şi hepatică
e) Boli concomitente decompensate
---------------------------------------------------------------------
35. CM Care din afirmaţiile enumerate se referă la chisturile aeriene pulmonare?
a) Apar ca urmare a unor antecedente patologice
b) Au înveliş bronşic
c) Apar la o vârstă mai mare
d) Se depistează în sechestraţiile pulmonare intralobare
e) Se caracterizează prin caracterul schimbător al imaginilor radiologice
---------------------------------------------------------------------
36. CM Care din afirmaţiile enumerate sunt adresate pneumotoraxului spontan primitiv
(idiopatic) ?
a) Este o urgenţa medico-chirurgicală
b) survine pe leziuni preexistente
c) apare brusc
d) de regulă, fără o cauză cunoscută anterior
e) se depistează preponderent la copii
---------------------------------------------------------------------
68

37. CM Care sunt condiţiile principale pentru survenirea pneumotoraxului spontan:
a) Existenţa unui loc de minimă rezistenţa
b) Virsta
c) Intervenţia unui element declanşator (efort fizic, tuse)
d) Existenţa bolilor asociate
e) Sexul
---------------------------------------------------------------------
38. CM Care metodă de investigaţie din cele enumerate nu se va efectua imediat după momentul
acut al pneumotoraxului spontan?
a) Radiografia de cadru şi tomografia
b) Investigaţiile cu radionuclizi
c) Bronhografia
d) Toracoscopia
e) Fistulografia
---------------------------------------------------------------------
39. CM Complicaţiile cele mai frecvente ale pneumotoraxului nerezolvat sunt:
a) Hemoragie
b) Empiemul pleural
c) Cancerizarea cavităţii pleurale
d) Tuberculizarea cavităţii pleurale
e) Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
40. CM Tratamentul conservator în pneumotoraxul spontan acut este indicat în următoarele
situaţii, exceptând:
a) Pneumotoraxul benign
b) Pneumotoraxul închis
c) Pneumotoraxul de volum mic (15-20%)
d) Piopneumotoraxul
e) Pneumotoraxul deschis cu fistulă bronşică importantă
---------------------------------------------------------------------
41. CS Factorul etiologic (mecanismul) principal in dezvoltarea abcesului şi gangrenei
pulmonare este:
a) factorul bronhogen
b) traumatismele
c) boala bronşiectactică
d) emboliile septice
e) răspândirea infecţiei din focare purulente din vecinătate
---------------------------------------------------------------------
42. CS Cauza principala in dezvoltarea gangrenei pulmonare este:
a) reactivitatea imunologica scăzuta
b) virsta înaintata a pacientului
c) bolile concomitente
d) flora microbiană
e) reactivitatea imunologică scăzuta şi flora microbiana
---------------------------------------------------------------------
43. CS Care flora microbiana mai frecvent provoacă declanşarea gangrenei pulmonare?
69

a) protozoarele
b) fungii
c) flora microbiana aeroba gram-pozitiva
d) flora microbiana aeroba gram-negativa
e) flora microbiana anaeroba neclostridiană
---------------------------------------------------------------------
44. CS Care este localizarea mai frecvente a abceselor pulmonare prin aspiraţie?
a) segmentele bazale anterioare ale lobilor inferiori
b) segmentele laterale ale lobilor inferiori
c) segmentele apicale ale lobilor superiori
d) segmentele anterioare ale lobilor superiori
e) segmentele posterioare ale plămânilor (preponderent lobii superior)
---------------------------------------------------------------------
45. CM Abcesele de origine bronhogenică în majoritatea cazurilor sunt:
a) multiple
b) periferice
c) solitare
d) centrale
e) bilaterale
---------------------------------------------------------------------
46. CM Abcesele pulmonare secundare unor embolii septice sunt:
a) centrale
b) multiple
c) periferice
d) solitare
e) bilaterale
---------------------------------------------------------------------
47. CM Care sindrom se diminuează în faza a două a abcesului pulmonar acut?
a) hemoptizia
b) tusea
c) expectoraţie
d) dispneea
e) intoxicaţia septico-purulenta
---------------------------------------------------------------------
48. CS Sindromul fizic caracteristic pentru faza I a abcesului pulmonar este:
a) sindromul de hiperinflatie pulmonara
b) sindromul de condensare pulmonara
c) devierea mediastinului contralateral
d) sindromul fizic cavitar
e) sindromul de revărsat pleural
---------------------------------------------------------------------
49. CS Sindromul fizic caracteristic pentru faza a doua a abcesului pulmonar acut:
a) sindromul de hiperinflaţie pulmonară
b) sindromul de condensare pulmonară
c) devierea mediastinului contralateral
d) sindromul fizic cavitar
70

e) sindromul de revărsat pleural
---------------------------------------------------------------------
50. CS Care metoda paraclinică de diagnostic este mai informativa in faza I a abcesului
pulmonar acut ?
a) scanarea cu radionuclizi
b) bronhoscopia
c) tomografia asociata cu puncţie transtoracală
d) ultrasonografia
e) bronhografia
---------------------------------------------------------------------
51. CM Cea mai informativă metodă de diagnostic în faza a II a abcesului pulmonar acut este:
a) angiopulmonografia
b) radiografia de ansamblu în doua proiecţii
c) scanarea cu radionuclizi
d) tomografia
e) ultrasonografia
---------------------------------------------------------------------
52. CS Imaginea radiologica caracteristica pentru gangrena pulmonara este:
a) condensarea plămânului
b) sindromul de hiperinflatie
c) formaţiunea cavitară solitară
d) imaginea lichidiana plina bine delimitată
e) opacitatea pulmonara răspândită cu focare de destrucţie /fagure de albină/
---------------------------------------------------------------------
53. CS Cu care forma a empiemului inchistat diagnosticul diferenţial a abcesului pulmonar este
mai dificil?
a) empiem apical
b) empiem mediastinal
c) empiem interlobar cu fistula bronşică
d) empiem parietal
e) empiem supradiafragmal
---------------------------------------------------------------------
54. CS Cu care dintre formaţiunile cavitare ale toracelui diagnosticul diferenţial al abcesului
pulmonar este mai dificil de efectuat?
a) cancerul pulmonar forma atipică
b) tuberculoza pulmonara forma excavată
c) chist supurat cu fistulă bronşică
d) boala bronşiectatică
e) abcesul mediastinal
---------------------------------------------------------------------
55. CS Complicaţia cea mai frecventa a abcesului piogen pulmonar acut:
a) generalizarea procesului septico-purulent cu abcese la distanţă
b) piopneumotoraxul
c) hemoragia
d) mediastenita acută
e) afectarea plămânului sănătos
71

---------------------------------------------------------------------
56. CM Metodele principale de tratament ale abceselor şi gangrenei pulmonare sunt:
a) corecţia metabolismului hidro-salin
b) antibioticoterapia
c) dezintoxicaţia
d) asanarea locala a focarului purulent
e) imunocorecţia activă
---------------------------------------------------------------------
57. CM Care din cauzele enumerate conduc la cronicizarea abcesului pulmonar?
a) tratamentul consevator intirziat
b) terapia antibacteriană defectuoasă
c) localizarea apicală a abcesului
d) terapia de detoxifiere neadecvată
e) abcesul pulmonar voluminos cu sechestre, asanat defectuos
---------------------------------------------------------------------
58. CM Care din complicaţiile enumerate apar mai frecvent în perioada precoce la bolnavii
operaţi pentru supuraţii parenchimatoase pulmonare?
a) bronhospasmul
b) plămânul de stres
c) atelectaziile
d) sindromul de încărcare bronşica
e) bronhopneumoniile
---------------------------------------------------------------------
59. CM Care din următoarele afirmaţii, referitoare la structura anatomică a plămânilor, nu este
corecta?
a) plămânul stâng este alcătuit din doi lobi
b) plămânul drept este alcătuit din trei lobi
c) plămânul stâng este alcătuit din trei lobi
d) plămânul drept este alcătuit din doi lobi
e) plămânul drept are lob mediu
---------------------------------------------------------------------
60. CM Locul de plecare al arterelor bronşice este:
a) artera pulmonară
b) arterele intercostale
c) artera axilară
d) artera subclavia
e) aorta
---------------------------------------------------------------------
61. CS In stenoza aterosclerotica a arterei carotide interne tratamentul de ales consta in
a) trombendarterectomie
b) rezecţie cu anastomoza termino-terminala
c) by-pass
d) ligaturarea arterei corotide interne
e) administrarea agenţilor antitrombocitari
---------------------------------------------------------------------
72

62. CS Tratamentul fistulelor artero-venoase consta în:
a) excizia fistulei cu restabilirea continuităţii vaselor
b) ligaturarea arterei distale de fistula
c) amputaţia membrului
d) ligaturarea venei distale de fistula
e) tratament exclusiv medicamentos
---------------------------------------------------------------------
63. CM Schimbările trofice condiţionate de ischemia cronica includ următoarele:
a) scăderea parului
b) modificările unghiilor
c) atrofia pielei
d) atrofia musculaturii
e) osteoporoza
---------------------------------------------------------------------
64. CS Emboliile arteriale se fixează mai des la nivelul:
a) bifurcaţiei aortice
b) arterei iliace comune
c) arterei femurale comune
d) vaselor cerebrale
e) arterei poplitee
---------------------------------------------------------------------
65. CS Ce afirmaţie referitoare la particularităţile maladiei Burger este incorecta?
a) se întâlneşte mai frecvent la bărbaţi
b) se observa intre 20 şi 40 ani
c) este însoţita de claudicatie intermitenta
d) este în raport strâns cu fumatul
e) prezintă o forma deosebita de ateroscleroza
---------------------------------------------------------------------
66. CS Claudicatia intermitenta, ca urmare a aterosclerozei avansate a arterelor iliace externe,
este mai eficient tratat prin:
a) simpatectomie lombară
b) gimnastica efectuata zilnic
c) by-pass
d) vasodilatatoare
e) rezecţia segmentului afectat cu anastomoza
---------------------------------------------------------------------
67. CS La apariţia trombozei acute arteriale al membrilor contribuie:
a) cardioscleroza aterosclerotica
b) endocardita septica
c) viciul mitral reumatic
d) ateroscleroza obliterantă al vaselor membrilor inferioare
e) toate cele enumerate mai sus
---------------------------------------------------------------------
68. CS Date despre starea arterelor magistrale distal de locul emboliei putem obţine la:
a) capilaroscopie
b) examenul obiectiv
73

c) examinare radionuclida
d) dopplerografie
e) toate cele menţionate mai sus
---------------------------------------------------------------------
69. CS Operaţia de baza, efectuată în embolia arterii femurale este:
a) dilatare renghenoendovasculara
b) trombintimectomia
c) embolectomia
d) profundoplastia
e) by-passul
---------------------------------------------------------------------
70. CM Care din afirmaţiile următoare este corectă:
a) mediastinul posterior conţine: traheia, esofagul, nervii vagi, venele azygos şi hemiazygos,
ganglionii limfatici
b) în mediastinul superior se află: segmentele proximale ale traheii, esofadului şi timusului: cârja
aortei cu ramurile ei, canalul toracic limfatic
c) în mediastinul posterior sunt situate: esofagul, segmentul toracic descendent al aortei; canalul
toracic limfatic, nervii simpatici şi parasimpatici, ganglioni limfatici
d) în mediastinul mediu se află: pericardul, inima, bifurcaţia traheii şi bronhiile principale,
arterele şi venele pulmonare, ganglionii limfatici ai bifurcaţiei traheii
e) în mediastinul anterior între pericard şi stern, sunt situate: timusul, nervii vagi, canalul
limfatic toracic, esofagul
---------------------------------------------------------------------
71. CM Care din metodele de investigaţii enumerate se folosesc pentru aprecierea localizării
tumorilor şi chisturilor în mediastin?
a) metodele radiologice
b) biolocaţia ultrasonoră
c) rezonanţa magnetică nucleară
d) metodele instrumentale de diagnostic
e) investigaţiile morfologice
---------------------------------------------------------------------
72. CS Pentru diagnosticarea tumorilor şi chisturilor mediastinului se folosesc următoarele
metode radiologice, exceptând:
a) radioscopia şi radiografia în două proiecţii
b) tomografia
c) pneumomediastinografia
d) angiografia
e) urografia cistoscopică
---------------------------------------------------------------------
73. CS Care din metodele de investigaţii enumerate confirmă histogeneza tumorilor
mediastinului?
a) rezonanţa magnetică nucleară
b) tomografia computerizată
c) mediastinografia
d) examenul morfologic
e) pneumomediastinigrafia
74

---------------------------------------------------------------------
74. CS Tumorile mediastinului de origine embrionară sunt următoarele, exceptând:
a) chisturile dermoide şi teratoamele
b) seminoamele primitive
c) tumorile benigne şi maligne din mezenhim
d) corioepiteliomul primitiv
e) cordomul
---------------------------------------------------------------------
75. CS Chisturi ale mediastinului de origine embrionara sunt următoarele, exceptind:
a) chisturi mezoteliale pleuro-pericardiace
b) chisturi bronhogenice
c) chisturi gastro-enterogene
d) chisturi paraesofagiene
e) meningocelul
---------------------------------------------------------------------
76. CM Tumori dezvoltate pe seama ţesuturilor mediastinale adulte sunt următoarele,
exceptind:
a) tumori din ţesutul conjunctiv
b) tumori neurogene
c) tumori din ţesut adipos celular
d) tumori ganglionare
e) tumori din vasele sanguine şi limfatice
---------------------------------------------------------------------
77. CM Tumori şi chisturi mediastinale primitive sunt următoarele, exceptand:
a) tumori timice
b) meningocelul
c) chistul hidatic
d) tumori metastatice
e) maladia Hodjkin
---------------------------------------------------------------------
78. CS Complicaţia cea mai frecventa a chisturilor primitive mediastinale este:
a) degenerarea malignă
b) comprimarea organelor învecinate
c) hemoragie
d) perforaţia
e) inflamaţia şi supuraţia
---------------------------------------------------------------------
79. CM Contraindicaţiile absolute pentru intervenţia chirurgicală în tumorile maligne
mediastinale sunt următoarele:
a) metastaze la distanţă
b) sindromul venei cave superioare
c) paralizie laringiana stabilă (persistentă)
d) disfagie
e) sindromul doloric
---------------------------------------------------------------------
80. CS Care afirmaţie este corecta în atitudinea tacticei de tratament a tumorilor benigne şi
75

chisturilor mediastinale?
a) supraveghere in dinamica
b) tratamentul chirurgical
c) tratamentul radioterapeutic
d) chimioterapia
e) tratamentul combinat
---------------------------------------------------------------------
81. CS Cea mai eficace metodă de tratament în tumorile maligne neganglionare a mediastinului
este următoarea:
a) tratamentul chirurgical
b) tratamentul radioterapeutic
c) tratamentul chimioterapeutic
d) tratamentul radioterapeutic şi chimioterapeutic
e) tratamentul combinat: chirurgical şi chimioterapeutic
---------------------------------------------------------------------
82. CS Metoda de baza (principala) în tratamentul limfoamelor maligne primitive ale
mediastinului este următoarea:
a) tratamentul chirurgical
b) tratamentul radioterapeutic
c) tratamentul chimioterapeutic
d) tratamentul chirurgical şi chimioterapeutic
e) tratamentul combinat: chimioradioterapeutic
---------------------------------------------------------------------
83. CM Emfizemul mediastinului poate fi provocat de următoarele cauze:
a) ruptura traheei
b) ruptura esofagului
c) ruptura bronşiilor
d) ruptura stomacului
e) ruptura pericardului
---------------------------------------------------------------------
84. CS Care din metodele paraclinice de diagnostic în mediastinita acută purulentă sunt cele mai
informative?
a) ultrasonografia
b) investigaţiile de laborator
c) metodele radiologice
d) bronhoscopia
e) pneumoperitoneum
---------------------------------------------------------------------
85. CM Care din sindroamele şi simptoamele enumerate sunt caracteristice pentru mediastinita
acută?
a) Dureri retrosternale
b) Dureri interscapulare
c) Disfagie
d) Dereglări respiratorii
e) Instabilitatea hemodinamicei
---------------------------------------------------------------------
76

86. CM Care sunt părţile musculare ale diafragmului:
a) Lombară
b) Costală
c) Lombo - costală
d) Sternală
e) Sterno-costală
---------------------------------------------------------------------
87. CM Enumeraţi părţile slabe ale diafragmului:
a) Fisura Larrey
b) Fisura Morgani
c) Fisura Bohdalec
d) Triunghului lui Paimerov
e) Hiatus aorticus
---------------------------------------------------------------------
88. CM Tabloul clinic al unei rupturi totale de diafragm include :
a) Semnele insuficienţei respiratorii
b) Semnele insuficienţei cardiace
c) Semnele migrării organelor cavităţii abdominale în cavitatea toracică
d) Semnele insuficienţei renale
e) Semnele de hemoragie
---------------------------------------------------------------------
89. CM Ruptura posttraumatică de diafragm cel mai des se asociază cu traumatismul
următoarelor organe :
a) Splina
b) Ficatul
c) Esofag
d) Stomac
e) Colonul transvers
---------------------------------------------------------------------
90. CS Lungimea colonului constituie:
a) 50 cm
b) 80 cm
c) 150 cm
d) 200 cm
e) 300 cm
---------------------------------------------------------------------
91. CS Sursa arterială pentru colonul drept este:
a) artera mezenterică inferioară
b) artera mezenterică superioară
c) artera renală dreaptă
d) artera ileacă externă dreaptă
e) artera ileacă internă dreaptă
---------------------------------------------------------------------
92. CS Inervaţia simpatică a colonului drept provine din:
a) plexul hipogastric
b) plexul mezenteric superior
77

c) nervii vagi
d) simpaticul lombar
e) nici una din cele de mai sus
---------------------------------------------------------------------
93. CM Care din următorii sunt factori de risc pentru cancerul de colon:
a) polipoza rectocolonică familială
b) bolile colonice inflamatorii
c) diverticuloza colonică
d) colecistectomia
e) ureterosigmoidostomia
---------------------------------------------------------------------
94. CM Diseminarea cancerului de colon se poate face prin:
a) invazia de vecinătate
b) limfatice
c) diseminare hematogenă
d) diseminare lumenală
e) diseminare perineurală
---------------------------------------------------------------------
95. CM Care din următoarele explorări paraclinice sunt utilizate pentru diagnosticul cancerului
de colon:
a) anuscopia
b) irigografia
c) tranzitul baritat
d) colonoscopia
e) rezonanţa magnetică nucleară
---------------------------------------------------------------------
96. CM Care din următoarele explorări paraclinice sunt utilizate pentru determinarea stadiului
evolutiv al unui neoplazm de colon:
a) ecografia abdominală
b) tomografia computerizată
c) rezonanţa magnetică nucleară
d) ECG
e) radiografia pulmonară
---------------------------------------------------------------------
97. CM Care din următoarele constituie complicaţii frecvente ale cancerului de colon:
a) ocluzia
b) sindromul de malabsorbţie
c) perforaţia
d) hemoragia
e) septicemia
---------------------------------------------------------------------
98. CM Care din următoarele metode sunt folosite în tratamentul cancerului de colon:
a) intervenţia chirrurgicală
b) radioterapia
c) chimioterapia
d) imunoterapia
78

e) imunosupresia
---------------------------------------------------------------------
99. CM Care din următoarele constituie obiective majore ale intervenţiei chirurgicale în cancerul
de colon:
a) îndepărtarea leziunii
b) refacerea tranzitului colic
c) tratamentul complicaţiilor (stenoză, perforaţii)
d) evaluarea leziunilor hepatice
e) conservarea unei porţiuni cît mai mari de colon
---------------------------------------------------------------------
100. CM Care din următoarele metode în chirurgia cancerului de colonau fost introduse în
ultimii ani:
a) disecţia şi îndepărtarea ganglionilor limfatici
b) suturile mecanice
c) circulaţia extracorporală
d) rezecţiile laparoscopice
e) endoscopia intraoperatorie
---------------------------------------------------------------------
101. CM Care din următoarele antibiotice sunt utilizate pentru pregătirea preoperatorie a
colonului:
a) cefalosporinele
b) gentamicina
c) metronidazol
d) ampicilină
e) cloramfenicolul
---------------------------------------------------------------------
102. CM Care din următoarele principii stau la baza intervenţiei radicale pentru cancerul de
colon drept:
a) rezecarea colonul drept în întregime (hemicolectomie dreaptă)
b) refacerea tranzitului se efectuează prin ileotranzverzostomie
c) concomitent se rezecă pediculii vasculoşi şi limfoganglionii regională
d) refacerea tranzitului se efectuează, de obicei, al doilea timp
e) ablaţia ganglionilor de la originea arterei mezenterice superioare este obligatorie
---------------------------------------------------------------------
103. CS Dilatarea toxică acută a colonului poate să evolueze în următoarea patologie:
a) diverticuloza colonului
b) polipoza familială difuză
c) rectocolita ulceroasă nespecifică
d) colita ischemică
e) colita spastică
---------------------------------------------------------------------
104. CS Din care complicaţiile enumerate mai jos nu-i caracteristică pentru colita ulceroasă
nespecifică:
a) fistulele intestinale interne
b) perforaţia colonului
c) hemoragia intestinală
79

d) malignizarea
e) dilatarea toxică a colonului
---------------------------------------------------------------------
105. CS In tratamentul conservativ al rectocolitei ulceroase nespecifice totul e corect, exceptind:
a) preparatele antibacteriale din grupa Salazopirinei
b) hormonii steroizi
c) preparatele antidiareice
d) nutriţia parenterală
e) antibioticoterapia
---------------------------------------------------------------------
106. CS În maladia Crohn pot evalua toate complicaţiile enumerate, cu excepţia:
a) hemoragia intestinală
b) fistulele intestinale interne
c) plastroanele intraperitoneale
d) stricturile intestinului
e) polipoza colonului
---------------------------------------------------------------------
107. CS Schimbări ale mucoasei colonului sub forma "pietrelor de pavaj" pot fi depistate la
bolnavii cu:
a) colită ulceroasă nespecifică
b) polipoză adenomatoasă familială
c) maladia Crohn
d) colită ischemică
e) boala Hirshprung
---------------------------------------------------------------------
108. CS Care este complicaţia cea mai frecventă a unui diverticul Meckel?
a) divetriculita
b) ocluzia intestinală
c) malignizarea
d) hernia Litre strangulată
e) hemoragia digestivă
---------------------------------------------------------------------
109. CS In infarctul intestino-mezenteric sunt adevarate urmatoarele afirmaţii, cu excepţia:
a) durere periombilicala violenta
b) vărsături
c) stare generală alterată
d) colaps precoce
e) zgomote peristaltice hiperactive
---------------------------------------------------------------------
110. CS Care este excepţia clinică cea mai frecventă în tumorile intestinului subtire?
a) hemoragia digestivă
b) perforaţia
c) tumora palpabilă
d) ocluzia intestinală
e) tulburările dispeptice
80

---------------------------------------------------------------------
111. CS Ce tratament este indicat în complicaţiile bolii Crohn?
a) antibiotice
b) salozopirină
c) tratament chirurgical
d) metronidazol
e) radioterapie
---------------------------------------------------------------------
112. CS Prezenţa unui diverticol Meckel intr-un sac hernial se numeşte:
a) hernie Littre
b) hernie Richter
c) hernie Spiegel
d) hernie Morgany
e) hernie Gardner
---------------------------------------------------------------------
113. CS Cea mai frecventă indicaţie pentru tratament operator in boala Crohn o constituie:
a) evoluţia indelungată a bolii
b) recidiva ordinară
c) ocluzia intestinală
d) fistulele externe
e) hemoragiile digestive masive
---------------------------------------------------------------------
114. CS Care este localizarea cea mai frecventă a tumorilor carcinoide?
a) intestinul subţire
b) apendicele vermicular
c) colonul
d) rectul
e) stomacul
---------------------------------------------------------------------
115. CS Tratamentul de elecţie în tumorile carcinoide intestinale este:
a) radioterapia
b) chimioterapia
c) combinarea chimioterapiei şi radioterapiei
d) chirurgia urmata de radioterapie
e) rezecţia intestinală
---------------------------------------------------------------------
116. CM Tabloul clinic al ocluziei intestinale include următoarele semne clinice:
a) durere abdominală colicativă
b) vărsături
c) oprirea tranzitului de gaze
d) meteorism abdominal
e) zgomote hidroaerice
---------------------------------------------------------------------
117. CM Examenul radiografic pe gol al abdomenului în ocluzia intestinală mecanică poate
arăta următoarele:
a) distensia gazoasă a intestinului subţire
81

) nivele hidroaerice
c) pneumoperitoneu
d) aerobilie
e) ştergerea umbrei psoasului
---------------------------------------------------------------------
118. CM În ocluzia intestinală mecanică deshidratarea este determinată de următoarele cauze:
a) acumulării de lichid în intestin
b) pierderii ionilor de sodiu
c) vărsăturilor
d) transvazării apei în cavitatea peritoneală
e) pierderii ionilor de clor
---------------------------------------------------------------------
119. CM În embolia arterei mezenterice superioare se găsesc următoarele semne clinice:
a) semne funcţionale de ocluzie
b) semne generale de hemoragie
c) vărsături rare
d) meteorism
e) tumefacţie mată cu contur şters
---------------------------------------------------------------------
120. CM Care din următoarele cauze pot determina un ileus paralitic:
a) fitobezoarii
b) colica renală
c) peritonita
d) volvulusul
e) supuraţia retroperitoneală
---------------------------------------------------------------------
121. CM Ce semne radiologice se întîlnesc în ocluzia ileală:
a) imagine hidroaerică unică periombilicală
b) imagini aerice periferice
c) nivele sub formă de arcuri orizontale
d) contur boselat
e) distensia cadrului colic
---------------------------------------------------------------------
122. CM Ce afirmaţii referitoare la infarctul intestinomezenteric sunt adevărate:
a) tabloul clinic este dominat de durere
b) durerea porneşte din regiunea lombară
c) pulsul este frecvent şi TA este crescută
d) abdomenul este suplu cu matitate pe flancuri
e) la auscultaţia abdomenului nu se înregistrează zgomote
---------------------------------------------------------------------
123. CM Diverticulul Meckel poate să:
a) conţină ţesut ectopic gastric
b) determine hemoragie digestivă
c) conţină tumoră carcinoidă
d) determine ocluzie intestinală
e) ajungă într-un sac de hernie inguinală
82

---------------------------------------------------------------------
124. CM Cele mai folosite operaţii în boala Crohn sunt:
a) derivaţii externe
b) bypas cu excluderea segmentului afectat
c) rezecţii intestinale limitate
d) rezecţii întinse de intestin subţire
e) colectomie totală
---------------------------------------------------------------------
125. CM Ce semne clinice nu confirmă ocluzia mecanică a intestinului subţire:
a) vărsături precoce
b) absenţa meteorismului
c) alterarea stării generale
d) sindrom Koning
e) contractură musculară
---------------------------------------------------------------------
126. CS Complicaţiile chistului hidatic hepatic sunt următoarele exceptând:
a) ruptura în pleură, bronhii
b) ruptura în cavitatea peritoneală
c) fisurare în căile biliare
d) pileflebita
e) supuraţia
---------------------------------------------------------------------
127. CS Ce afirmaţie referitoare la chistul hidatic hepatic este incorectă:
a) este adesea unic
b) este mai frecvent situat în lobul stâng hepatic
c) serologia pentru hidatidoză este adesea pozitivă
d) se poate erupe in căile biliare, pleură, cavitatea abdominală
e) intervenţia chirurgicală este obligatorie
---------------------------------------------------------------------
128. CM Indicaţiile echinococcectomiei deschise sunt:
a) supuraţia chistului hidatic hepatic
b) calcificarea chistului hidatic hepatic
c) prezenţa unei fistule biliare
d) situaţie anatomică a chistului nefavorabilă pentru bolnav şi chirurg
e) prezenţa cirozei hepatice
---------------------------------------------------------------------
129. CS Cea mai frecventă tumoră benignă a ficatului este reprezentată de:
a) lipomul hepatic
b) hemangiomul hepatic
c) chistadenoamele hepatice
d) leiomioame hepatice
e) fibroame hepatice
---------------------------------------------------------------------
130. CS Ce afirmaţie referitoare la echinococcoza alveolară hepatică este adevărată:
a) se traduce ecografic printr-o imagine chistică unică
83

) este transmisă in special prin intermediul vulpilor
c) se întâlneşte mai ales in Moldova si sudul Ucrainei
d) este determinată de Echinococcus granulosus
e) tratamentul chirurgical constă în capitonajul chistelor
---------------------------------------------------------------------
131. CS Una din afirmaţiile ce se referă la chistul hepatic neparazitar este incorectă:
a) are debut acut
b) poate fi posttraumatic
c) adesea este asimptomatic
d) puncţia ecoghidată este soluţia optimă de tratament
e) pot surveni unele complicaţii evolutive
---------------------------------------------------------------------
132. CS Tratamentul de elecţie în chistul hidatic hepatic este:
a) chimioterapia
b) chirurgical
c) terapie actinică
d) hormonoterapia
e) antibioticoterapia
---------------------------------------------------------------------
133. CM Referindu-ne la echinococcoza alveolară a ficatului, prezentaţi care din afirmaţii sunt
false:
a) are o evoluţie lentă
b) diagnosticul întâmpină dificultăţi
c) este o tumoră malignă
d) are creştere invazivă şi prognostic sumbru
e) puncţia-lavaj peritoneal este soluţia optimă de tratament
---------------------------------------------------------------------
134. CM În caz de hematom gigant subcapsular, fără ruptura ficatului pot fi practicate:
a) puncţia şi evacuarea hematomului
b) incizia capsulei şi evacuarea hematomului
c) evacuarea hematomului şi diatermocoagularea zonei hepatice respective
d) drenajul cavităţii peritoneale
e) abţinere de la orice manevre şi închiderea cavităţii abdominale
---------------------------------------------------------------------
135. CM Prezentaţi care din afirmaţii, referitoare la hemobilie, sunt false :
a) colică hepatică
b) icter
c) hemoragie în tractul digestiv
d) hepatomegalie
e) melenă
---------------------------------------------------------------------
136. CS Care afirmaţie, referitoare la tumorile benigne hepatice sunt corecte?
a) evoluţie lentă
b) au indicaţii absolute pentru intervenţie chirurgicală
c) sunt mai frecvente la femei
d) frecvent se complică cu fistulă biliară
84

e) frecvent apare melenă
---------------------------------------------------------------------
137. CS Lichidul hidatic al unui chist ne complicat are următoarele caracteristici:
a) este limpede, incolor, inodor, cu densitate de 1008-1015 şi pH 6,7-7,2
b) este limpede, de culoare gălbuie, cu miros fad, cu densitate de 1016-1020
c) este tulbure, inodor, cu densitate de sub 1007
d) este tulbure, albicios, inodor, cu densitate de 1000
e) este tulbure, cu miros de coli
---------------------------------------------------------------------
138. CM Care sunt principalele efecte adverse ale Escazolului
a) leucopenie
b) insuficienţă renală
c) aritmie cardiacă
d) creşterea reversibilă a aminotransferazelor
e) nu are efecte adverse
---------------------------------------------------------------------
139. CM Tratarea chirurgicală a cavităţii perichistice constă în:
a) drenajul cavităţii perichistice cu un tub de dren
b) capitonajul cavităţii restante
c) închiderea fără drenaj a cavităţii restante
d) anastomoze chisto-digestive
e) puncţia - lavaj peritoneal
---------------------------------------------------------------------
140. CS Rezecţia marginală hepatică este indicată în hidatidoza hepatică în următoarele situaţii:
a) în toate chistele hidatice indiferent de stadiul lor evolutiv
b) în chistul hidatic supurat cu pioscleroză hepatică
c) în chistul hidatic hepatic complicat cu fistulă biliară
d) erupt în cavitatea abdominală
e) în chistul hidatic hepatic marginal situat
---------------------------------------------------------------------
141. CM Chisturile neparazitare ale ficatului pot beneficia de:
a) fenestrarea chistului
b) rezecţie hepatică
c) anastomoză chisto-digestivă
d) devascularizarea azigo-portală
e) şunt porto-sistemic transjugular
---------------------------------------------------------------------
142. CM Care sunt cauzele hemobiliei:
a) trauma ficatului
b) tumoarea ficatului în descompunere
c) litiaza biliară
d) sindromul Budd-Chiari
e) sindromul Mirizzi
---------------------------------------------------------------------
143. CM Caracteristice pentru hemobilie sunt următoarele simptome:
85

a) colica hepatică
b) icter
c) hemoragia în tractul digestiv
d) hepatomegalie
e) melenă
---------------------------------------------------------------------
144. CM Pentru diagnosticul hemobiliei pot fi utile:
a) Fibroesogastroduodenoscopia (FEGDS)
b) Ecografia
c) Scintigrafia
d) Tomografie computerizată
e) Angiografia selectivă
---------------------------------------------------------------------
145. CM Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemele de irigare sanguină ale ficatului:
a) venos în sistemul v.cava superioară
b) arterial din ramurile trunchiului celiac.
c) venos în sistemul v.cava inferioare
d) venos din sistemul v.porta
e) arterial din ramurile aortei ascendente
---------------------------------------------------------------------
146. CM În legatura cu guşa sporadică sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a) Creştere de volum a tiroidei
b) Normofuncţie tiroidiană
c) Apare la cca 20% din populaţia unei zone
d) Apare mai frecvent la femei
e) Se transmite autosomal recesiv
---------------------------------------------------------------------
147. CM În evoluţia unei guşi sporadice pot apare următoarele complicaţii:
a) Compresiune pe structurile anatomice invecinate
b) Hemoragii interstiţiale
c) Tiroidita acută
d) Hipertireodizare
e) Degenerescenţa malignă
---------------------------------------------------------------------
148. CM Indicaţii pentru tratamentul chirurgical al unei guşi sunt:
a) Eşecul tratamentului medical
b) Guşa parenchimatoasă difuză la debut
c) Guşa hipertiroidizată
d) Guşa nodulară
e) Guşa suspectă de malignizare
---------------------------------------------------------------------
149. CM În funcţie de situaţie pot fi utilizate următoarele tipuri de intervenţii chirurgicale în
tratamentul unei guşi:
a) Tiroidectomia subtotală
b) Lobectomia totală
c) Tiroidectomia totală
86

d) Lobectomia subtotală
e) Disecţia radicală a gâtului (radical neck dissection)
---------------------------------------------------------------------
150. CS Imaginea scintigrafica adenomului toxic arată:
a) Captare difuză şi omogenă a trasorului radioactiv
b) Captare difuză dar neomogenă a trasorului radioactiv
c) Captare în "tablă de şah"
d) "Nodul fierbinte"
e) „Nodul rece"
---------------------------------------------------------------------
151. CS Tratamentul cu iod radioactiv în tireotoxicoze are următoarele indicaţii:
a) Boala Basedow
b) Adenomul toxic
c) Asocierea hipertiroide - cancer tiroidian
d) Tirotoxicozele induse de administrarea de hormoni tiroidieni
e) Hipertioridii secundare tumorilor secundare tireotrope
---------------------------------------------------------------------
152. CS Ce medicamente se folosesc în tratamentul tireotoxicozei :
a) Mebendazol
b) Biseptol
c) Mercazolil
d) Omeprazol
e) Ampicilina
---------------------------------------------------------------------
153. CM Tratamentul medical adresat tireotoxicozei are următoarele obiective:
a) Corectarea tulburărilor de ritm şi tahicardiei
b) Reducerea hipertiroidiei
c) Prevenirea crizelor tireotoxice
d) Sedarea centrilor cortico-diencefalo-hipofizari
e) Combaterea hiperparatiroidismului
---------------------------------------------------------------------
154. CS La 24 ore după o tireoidectomie subtotală pentru tireotoxicoză, apare: agitaţie, stare
prediliorioasă, tahicardie - 180 bat./min, aritmie, hipertermie. Va gândiţi....
a) Paralizie a recurenţilor
b) Hipertireoza
c) Hipoparatireoza
d) Criza tireotoxică
e) Embolie gazoasă
---------------------------------------------------------------------
155. CS Complicaţiile tiroidectomii includ următoarele, cu excepţie:
a) Pareza de recurent
b) Mixedem
c) Criză tetanică
d) Criza tirotoxică
e) Sindrom exoflatmic
87

---------------------------------------------------------------------
156. CM Tireotoxicoză prezintă:
a) Sindromul cardiovascular, digestiv şi neuropsihic
b) Are particularităţi neuropsihic, legate de etiologie, vârstă, asociere morbidă
c) Suma manifestărilor clinice şi viscerale este consecinţă unui exces de hormoni tiroidieni
d) Suma manifestărilor clinice nu este consecinţa unui excess de hormoni tiroidieni
e) Toate enumerate sunt false
---------------------------------------------------------------------
157. CM Manifestările crizei tirotoxice includ:
a) Hipertermie, tahicardie, hipertensiune
b) Termofobie, transpiraţii, parestezii
c) Agitaţie, stare confuzională, vârsături
d) Exoftalmie, insomnie, atrofii musculare
e) Toate enumerate sunt false
---------------------------------------------------------------------
158. CS Care din aceste afirmaţii sunt corecte:
a) În tireoidită cronică Haşimoto se evidenţiază anticorpi antitiroglobulinici şi antimicrosomali
b) În boala Basedow se evidenţiază imunoglobulinele tireostimulatoare (LATS-P)
c) Tumorile benigne tirodiene sunt reprezentate de adenome
d) Timoma este o tumoră a timusului
e) Toate afirmaţii sunt corecte
---------------------------------------------------------------------
159. CS Ce afirmaţie referitor la denumirea adenomului toxic tiroidian este exactă?
a) Este numit şi boala Graves-Basedow
b) Este numit guşa Hashimoto
c) Este numit boala Plummer
d) Este numit guşa Riedel
e) Toate afirmaţiile sunt false
---------------------------------------------------------------------
160. CS Factorii care declanşează apariţia crizei tirotoxice sunt:
a) Suspendarea terapiei
b) Agresiuni infecţioase sau agresiuni neuropsihice
c) Intervenţii chirurgicale insuficient pregătite
d) Toate afirmaţiile sunt false
e) Toate afirmaţiile sunt corecte
---------------------------------------------------------------------
161. CM Ce afirmaţii referitor la tumorile benigne ale tiroidei sunt corecte?
a) Sunt reprezentate de adenome, sunt asimptomatice, se dezvoltă încet
b) Au debut acut cu evoluţie rapidă
c) Metastazarea este frecventă şi timpurie
d) În 70% din cazuri apar ca noduli "reci" pe scintigramă
e) În 70% din cazuri apar ca noduli "calzi" pe scintigramă
---------------------------------------------------------------------
162. CM Pentru diagnosticul unei guşi maligne preoperator sunt utile următoarele examinării:
a) Scintigrama tiroidiană
b) Titrarea în ser a anticorpilor
88

c) Metabolismul bazal
d) Indicii de iodcaptare
e) Biopsie prin puncţie aspiraţie
---------------------------------------------------------------------
163. CM Adevarate pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) sunt adevărate
următoarele afirmaţii:
a) Este compusă din tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor pancreatice şi hipofizei
b) Este compusă din tumori sau hiperplazii ale suprarenalelor, pancreasului şi hipofizei
c) În cadrul MEN 1 hiperparatiroidismul este cea mai comună manifestare (90-100%)
d) Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toţi pacienţii cu MEN 1
e) MEN 1 este o anomalie genetică autozomal dominantă
---------------------------------------------------------------------
164. CS Ce afirmaţie referitor la ciroza hepatica este exacta?
a) se asociază cu crize de hipoglicemie
b) ecografia nu precizează diagnosticul
c) este cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale
d) apărarea musculara in hipocondrul drept este sugestiva pentru diagnostic
e) febra poate fi prezenta in 80% cazuri
---------------------------------------------------------------------
165. CS Care din următoarele intervenţii chirurgicale se complica mai rar de encefalopatie
hepatica?
a) anastomoza porto-cava termino-lateral
b) anastomoza porto-cava latero-laterala
c) anastomoza spleno-renala proximala
d) anastomoza spleno-renala distala (Warren)
e) anastomoza mezenterico-cava
---------------------------------------------------------------------
166. CS Fibroscopia evidenţiază varice esofagiene gr. III care sângerează, mucoasă gastrică fără
ulceraţii. La ce metodă de hemostază apelaţi mai întâi?
a) ligatura varicelor esofagiene
b) rezecţia esofagului inferior cu anastomoză esogastrică
c) tamponament cu sonda Blackmore, pituitrină intravenos
d) deconexiune azygo-portală
e) anastomoză spleno-renală
---------------------------------------------------------------------
167. CS Care din afirmaţia prezentata mai jos, este eronata:
a) ficatul poseda o dubla circulaţie
b) fluxul sanguin hepatic este de cca 1500 ml/min sau 25-30% din debitul cardiac in repaus
c) sistemul venos portal leagă 2 retele capilare
d) vena portă se formează prin unirea: venei mezenterice superioare, mezenterice inferioare si
splenice
e) axul venos-portocaval este bogat in valve ce determina modificările presionale în tot
sistemul venos port
---------------------------------------------------------------------
168. CM Pentru sindromul Baumgarten-Cruveilhier NU este caracteristic:
a) debut acut
89

) recanalizarea venei portă, apariţia capului de meduză şi suflu specific la auscultaţie
c) emfizem subcutanat
d) coagulopatia
e) respiraţia paradoxală
---------------------------------------------------------------------
169. CS Cea mai sigură şi obiectivă metodă de diagnostic al hemoragiilor digestive superioare
este?
a) fibroesofagogastroduodenoscopia
b) radiografia baritată
c) scintigrafia
d) angiografia
e) laparoscopia diagnostică
---------------------------------------------------------------------
170. CS Ce metoda poate fi folosita in tratamentul hipertensiunii portale cirogene?
a) drenajul Wirsungului
b) vagotomie tronculară
c) transplant lienal
d) deconexiunea azygo-portală
e) splenopancreatectomie stângă
---------------------------------------------------------------------
171. CS Cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale este?
a) pericardita congestiva
b) sindromul Budd-Chiari
c) ciroza hepatica cu baraj intrahepatic
d) cvadrifurcatia venei porte
e) tromboza venei lienale
---------------------------------------------------------------------
172. CS Pentru aprecierea stării funcţionale hepatice la pacienţii cirotici cu sindrom de
hipertensiune portală se foloseşte:
a) scorul Ranson
b) indicele Algover
c) scorul Apgar
d) criteriile Child
e) scorul Glasgow
---------------------------------------------------------------------
173. CM Care din explorările de laborator sunt utile pentru stabilirea gravităţii hemoragiei
variceale?
a) testele de coagulare
b) hemoglobina
c) trombocitele
d) hematocritul
e) eritrocitele
---------------------------------------------------------------------
174. CM Condiţiile necesare pentru apariţia ascitei sunt:
a) existenta sindromului de malabsorbţie
b) prezenta icterului
90

c) prezenţa hipertensiunii portale cronice şi retenţia hidrosalina
d) prezenţa hipertensiunii portale acute asociata cu icter intermitent
e) hipoalbuminemie
---------------------------------------------------------------------
175. CM După care din următoarele intervenţii chirurgicale mai rar apare encefalopatia hepatica?
a) anastomoza porto-cava termino-laterala
b) anastomoza porto-cava latero-laterala
c) anastomoza spleno-renala proximala
d) anastomoza spleno-renala distala (Warren)
e) anastomiza mezenterico-cavă
---------------------------------------------------------------------
176. CM Indicaţi remediile eficiente pentru reducerea hipertensiunii portale?
a) cimetidină
b) octreotid
c) mercazolil
d) 5-ftoruracil
e) pituitrină
---------------------------------------------------------------------
177. CM Incidenţa complicaţiilor cauzate de tamponamentul cu sonda Blakemora al varicelor
esofagiene sângerânde variază între da 4-9% complicaţii. Cea mai frecventa dintre ele sunt:
a) ruptura esofagului
b) obturarea traheei
c) necroza mucoasei esofagiene
d) aspiraţia
e) mediastinită
---------------------------------------------------------------------
178. CM Şunturile porto-sistemice non-selective sunt reprezentate de:
a) şuntul porto-cav termino-lateral
b) şuntul porto-cav latero-lateral
c) şuntul proximal spleno-renal
d) şuntul spleno-renal distal
e) şuntul porto-sistemic transjugular intrahepatic
---------------------------------------------------------------------
179. CM Hipertensiunea portală cirogenă prezintă următoarele complicaţii, exceptând:
a) icterul
b) hemoragia varicială esofagiană
c) hemoragia digestivă inferioară
d) exoftalmia
e) encefalopatia
---------------------------------------------------------------------
180. CM Enumeraţi cauzele de sângerare digestivă în contextul hipertensiunii portale:
a) ruperea varicelor esofagiene
b) gastropatia portal-hipertensivă
c) displazia epitelială esofagiană Barret
d) ruperea hemoroizilor secundari
e) ruperea varicelor gastrice fundice
91

---------------------------------------------------------------------
181. CM Care din următoarele modalităţi terapeutice pot fi folosite în stoparea hemoragiei din
varicele esofagiene rupte?
a) scleroterapia endoscopică
b) rezecarea esofagului toracic plus esofagoplastie
c) sonda Sengstaken - Blakemore
d) vagotomia cu piloroplastia
e) ligatura cu inele elastice
---------------------------------------------------------------------
182. CM Criteriile clasificării Child de apreciere a stării funcţionale hepatice includ:
a) bilirubina şi albumina serică
b) ascita, tulburările neurologice
c) transaminazele, ureea, protrombina
d) glicemia, transferaza
e) starea de nutriţie
---------------------------------------------------------------------
183. CM „Gura esofagului" este situată:
a) la nivelul vertebrei a III cervicale
b) la distanţa de 14-17 cm de la marginea anterioară a incizivilori superiori
c) la nivelul bifurcaţiei traheei
d) la distanţa de 10-12 cm de la marginea anterioară a incizivilor inferiori
e) la nivelul vertebrei VI cervicale
---------------------------------------------------------------------
184. CM Pentru sindromului Boerhaave sunt caracteristice:
a) ruptura postemică la nivelul esofagului distal
b) mediastinită acută
c) defectul liniar de mucoasă în regiunea cardială cu hemoragie
d) defansul muscular abdominal
e) prezenţa gazului sub diafragm la radiografia de panoramă a abdomenului
---------------------------------------------------------------------
185. CM Semnele radiologice ale acalaziei cardiei sunt:
a) îngustarea esofagului la nivelul sfincterului inferior esofagian
b) îngustări segmentare localizate pe traiectul esofagului
c) semnul „cozii de şoricel"
d) dilatare suprastenotică în formă de „pâlnie" a esofagului
e) lipsa sincronizării deschiderii sfencterului inferior esofagian cu deglutiţia
---------------------------------------------------------------------
186. CM Tratamentul dilatator în acalazie este indicat în:
a) stadiul I al acalaziei
b) stadiul II al acalaziei
c) stadiul III al acalaziei
d) stadiul IV al acalaziei
e) toate cazurile
---------------------------------------------------------------------
187. CM Tratamentul chirurgical al acalaziei are următoarele obiective:
92

a) cardiomiotomia extramucoasă
b) crurorafia posterioară
c) vagotomia tronculară
d) fundoplicaţia
e) rezecţia de esofag
---------------------------------------------------------------------
188. CM Numiţi mecanismele ce împiedică refluarea conţinutului gastric în esofag:
a) contracţiile tonice ale sfincterului inferior esofagian
b) gradientul dintre presiunea toracică şi cea abdominală
c) reflexul deschiderii cardiei la deglutiţie
d) unghiul Hiss
e) valva Gubarev
---------------------------------------------------------------------
189. CM Ulcerul peptic esofagian poate fi asociat cu:
a) refluxul gastroesofagian
b) herniile hiatului esofagian al diafragmului
c) brahiesofagul
d) acalazia esofagului
e) invazia de Helicobacter pilori
---------------------------------------------------------------------
190. CM Diverticulii esofagieni se identifică mai des:
a) la bărbaţi
b) la femei
c) până la 30 ani
d) după 50 ani
e) pe segmentul toracic al esofagului
---------------------------------------------------------------------
191. CM După localizare se disting diverticuli esofagieni:
a) faringoesofagieni
b) supraaortici
c) bifurcaţionali
d) epifrenici
e) cardiali
---------------------------------------------------------------------
192. CM Numiţi particularităţile distinctive ale diverticului Zenker
a) este localizat pe peretele anterior la trecerea faringelui în esofag
b) este un diverticul tracţional
c) presiunea mărită şi discordanţa contracţiilor musculare sunt cauzele formării diverticului
d) necesită diverticulectomie
e) poate fi rezolvat prin invaginare
---------------------------------------------------------------------
193. CM Pentru diverticulii bifurcaţionali sunt caracteristice:
a) ruperea în trahee
b) durerile retrosternale
c) defansul muscular abdominal
d) prezenţa semnului „şnuruirii ghetelor"
93

e) mai des au clinică mută
---------------------------------------------------------------------
194. CM Diagnosticul diverticulilor se va stabili prin:
a) tomografie computerizată
b) radioscopia esofagului cu masă baritată
c) fibroesofagoscopie
d) pH - metrie esofagiană
e) manometrie esofagiană
---------------------------------------------------------------------
195. CM Tratamentului conservator vor fi supuşi diverticulii:
a) tracţionali
b) epifrenici
c) mici
d) fără complicaţii
e) asociaţi cu reflux gastro-esofagian
---------------------------------------------------------------------
196. CM Complicaţiile diverticulelor esofagieni sunt considerate:
a) perforaţia, penetraţia, hemoragia
b) stenoza de esofag
c) acalazia cardiei
d) fistulele
e) cancerul
---------------------------------------------------------------------
197. CM Indicaţii pentru tratament chirurgical al diverticulelor esofagieni servesc:
a) complicaţiile diverticulelor
b) diverticulii mici fără complicaţii
c) pseudodiverticulii
d) retenţia de mase ingerate în diverticul
e) diverticulii mari cu retenţie minimă de mase ingerate
---------------------------------------------------------------------
198. CM Dereglările secundare de motilitate esofagiană sunt apreciate în următoarele patologii:
a) acalazie
b) sclerodermie
c) boala Chagas
d) diabet zaharat
e) pseudoobstrucţii digestive pe fundalul neuro-miopatiilor generalizate
---------------------------------------------------------------------
199. CM Dereglări primare de motilitate esofagiană sunt definite în următoarele patologii:
a) acalazie
b) sclerodermie
c) esofagospasm difuz
d) boala Rendu-Osller
e) reflux gastro-esofagian
---------------------------------------------------------------------
200. CM Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Anderson:
94

a) vomismentele
b) emfizemul subcutan
c) polipneea
d) contractura abdominală
e) hemoragia
---------------------------------------------------------------------
201. CM Nu se vor aplica protocoalele conservatoare de tratament al perforaţiilor esofagiene:
a) în perforaţii de până la 24 ore
b) în perforaţii de până la 72 ore
c) în perforaţii complicate cu mediastinite ce determină starea foarte gravă a pacientului
d) în perforaţii de până la 12 ore cu emfizem subcutanat pronunţat, cu dereglări respiratorii
e) în perforaţii complicate cu pneumotorax
---------------------------------------------------------------------
202. CM. Perforaţia de esofag va fi apreciată paraclinic prin:
a) aer liber în spaţiul retroesofagian
b) aer liber sub diafragm
c) simptomul Naclerio pozitiv
d) extravazarea substanţei de contrast în spaţiul periesofagian
e) hidropneumotorax
---------------------------------------------------------------------
203. CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Mackler?
a) vomismentele
b) hemoragia
c) durerea toracică joasă
d) emfizemul subcutanat cervical
e) disfagia
---------------------------------------------------------------------
204. CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Barret?
a) dispneea
b) vomismentele
c) diareea
d) emfizemul subcutanat
e) defansul muscular epigastral
---------------------------------------------------------------------
205. CS Gastrectomia totală este utilă în:
a) sindromul Dumping precoce
b) sindromul Dumping tardiv
c) ulcerul peptic recidivant cauzat de sindromul Zollingher - Ellison
d) gastrita alcalina de reflux
e) diarea postvagotomică
---------------------------------------------------------------------
206. CS Frecvenţa ulcerului peptic postoperator este determinată în primul rînd de:
a) vîrsta bolnavului
b) vechimea bolii
c) sediul si dimensiunile ulcerului
d) complicaţii ale ulcerului existente la momentul operaţiei primare
95

e) tipul operaţiei primare
---------------------------------------------------------------------
207. CS În urma cărui tip de operaţie, frecvenţa ulcerului peptic recidivant este cea mai mică?
a) gastroenteroanastomoză
b) rezecţia gastrică 2/3
c) vagotomie tronculară cu operaţie de drenaj gastric
d) vagotomie tronculară cu rezecţie gastrică economă
e) vagotomie selectivă proximală
---------------------------------------------------------------------
208. CS Pentru sindromul cronic al ansei aferente cel mai caracteristic semn clinic este:
a) durerile în epigastriu, greţurile, vomele
b) pirozisul
c) anorexia
d) constipaţiile
e) tahicardie
---------------------------------------------------------------------
209. CS După care din intervenţiile menţionate poate apărea gastrita alcalină de reflux ?
a) vagotomia tronculară cu piloroplastie
b) rezecţia gastrică 2/3 tip Bilroth I
c) vagotomia tronculară cu gastrojejunostomie
d) vagotomia tronculară cu gastrojejunostomiă
e) oricare din procedeele citate
---------------------------------------------------------------------
210. CS Cauza cea mai frecventă pentru apariţia ulcerului peptic recidivant este:
a) rezecţia economă a stomacului
b) vagotomia incompletă
c) rămăşiţa unui sector de ţesut a canalului piloric in bontul duodenal
d) gastrinoma
e) hiperparatireoidizm primar
---------------------------------------------------------------------
211. CS Excluderea gastrinomul la un bolnav ulceroş, va începe cu?
a) ultrasonografie, computertomografie
b) angiografie selectivă
c) testul cu secretina
d) dozarea gastrinei serice
e) testele secreţiei gastrice
---------------------------------------------------------------------
212. CS Ulcerul peptic recidivant este cel mai frecvent determinată de:
a) alegerea si efectuarea a interventiei chirurgicale
b) hiperparatireodism
c) gastrinom
d) infecţia cu Helicobacter pylori
e) refluxul duodeno-gastral
---------------------------------------------------------------------
213. CM Pentru a stabili cauza ulcerului peptic recidivant sunt utile urmгtoarele explorări:
96

a) esofagogastroduodenoscopia
b) examenul biopsic
c) dozarea gastrinemiei
d) dozarea calciului seric
e) testele de evaluare a secreţiei gastrice
---------------------------------------------------------------------
214. CM Tratamentul conservator preoperator al ulcerului peptic postoperator recidivant poate
include:
a) antagonişti H 2
b) diclofenac, cu scop de micşorare a edemului periulceros
c) vitamine
d) infuzii cu soluţii de aminoacizi
e) omeprazol
---------------------------------------------------------------------
215. CM Cauzele ale ulcerului peptic recidivant sunt considerate următoarele, exceptând:
a) rezecţia economă a stomacului
b) gastroenteroanastomoza largă
c) evacuarea continue, rapidă a conţinutului gastric
d) hiperplazia celulelor parietale
e) reflux-gastrita
---------------------------------------------------------------------
216. CM Enumeraţi operaţiile în urma cărora poate survine boala stomacului operat:
a) suturarea ulcerului perforat
b) rezecţia gastrică tip Bilroth I
c) gastrojejunoanastomoza pe ansa „omega"
d) vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie tip Djudd
e) rezecţia gastrică cu aplicarea gastrojejunoanastomozei pe ansa „omega"
---------------------------------------------------------------------
217. CM Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru sindromul Zollinger - Ellison:
a) simptomul dominant este hipersecreţia acidului clorhidric
b) se manifestă prin hipergastrinemie
c) poate fi cauzat de tumoră de celule D pancreatice
d) poate fi cauzat de hiperplazia celulelor G ale mucoasei antrale
e) gastrinomul poate fi localizat în peretele duodenului
---------------------------------------------------------------------
218. CM Hiperaparatiroidismul primar se manifestă prin:
a) hiperclorhidrie
b) hiperacalciemie
c) fosfaturie
d) adenomatoză endocrină multiplă
e) osteocondroză a coloanei vertebrale
---------------------------------------------------------------------
219. CM Enumeraţi afirmaţiile ce definesc corect gastrina:
a) este produsă de celule G din mucoasa antrului
b) este produsă de celulele D ale aparatului insular pancreatic
c) nivelul seric la om sănătos este de 50 - 200 pg
97

d) nivelul seric la om sănătos este de 500 - 600 pg
e) se apreciază prin testul de stimulare maximă Key
---------------------------------------------------------------------
220. CM Semnele radiologice ale sindromului Dumping sunt:
a) stomac cu forma de „pâlnie"
b) refluxul duodeno-gastral
c) pasajul grăbit pe intestinul subţire
d) diaree peste 15 min de la administrarea masei baritate
e) „prăbuşirea" masei baritate din stomac în jejun
---------------------------------------------------------------------
221. CM Pentru gradul I al sindromului Dumping este caracteristic:
a) intensificarea pulsului cu 10-15 bătăi pe minге după administrarea Glucidelor
b) scăderea TA cu 10-15 mm Hg
c) ineficacitatea tratamentului conservator
d) capacitate de muncă pierdută
e) deficit de masă corporală 5 kg
---------------------------------------------------------------------
222. CM Cauzele sindromului cronic al ansei aferente sunt:
a) stenoza ansei aferente
b) gastrostaza postoperatorie
c) denervarea duodenului
d) malabsorbţia intestinală
e) stenoza ansei eferente
---------------------------------------------------------------------
223. CM Pentru sindromul acut al ansei aferente sunt caracteristice:
a) stenoza gastroduodenoanastomozei
b) prezintă pericol pentru viaţa pacientului
c) apare în urma invaginatului ansei aferente
d) apare în urma cudurii ansei aferente
e) apare în urma denervării duodenului
---------------------------------------------------------------------
224. CM Operaţiile utile în sindromul acut al ansei aferente sunt:
a) reduodenizarea
b) rerezecţia cu refacerea GEA pe ansa în „Y" a la Roux
c) jejunoduodenostomia
d) reversiunea segmentului jejunal
e) dezinvaginarea ansei aferente
---------------------------------------------------------------------
225. CM Enumeraţi sindroamele postvagotomice:
a) gastrostaza
b) sindromul Dumping tardiv
c) duodenostaza
d) sindromul cronic al ansei aferente
e) sindromul Dumping precoce
---------------------------------------------------------------------
98

226. CM Enumeraţi tipurile de malabsorbţie postoperatorie:
a) gastrogenă
b) enterogenă
c) pancreatogenă
d) hepatogenă
e) endocrină
---------------------------------------------------------------------
227. CM Enumeraţi semnele clinice ale malabsorbţiei:
a) caşexia
b) anemia
c) hiperhidroza tegumentelor
d) hirsutismul
e) steatoreea
---------------------------------------------------------------------
228. CM Enumeraţi factorii favorizanţi pentru instalarea diareei postvagotomice:
a) secreţie minoră de HCl
b) disbacterioza
c) hipergastinemia
d) dereglările de motilitate intestinală
e) dereglări de metabolism al acizilor graşi
---------------------------------------------------------------------
229. CM Enumeraţi cauzele ulcerului peptic recidivant după vagotomie:
a) secţionarea incompletă a ramurilor gastrice ale nervilor vagi
b) rezecţia economă gastrică
c) drenajul gastric neadecvat
d) hipercalciemia
e) hipergastrinemia
---------------------------------------------------------------------
230. CM Enumeraţi cauzele de bază ale ulcerului peptic recidivant după rezecţia gastrică
Bilroth II
a) invazia cu Helicobacter pylori
b) rezecţia gastrică economă
c) mucoasa antrală reziduală deasupra bontului duodenal
d) hipergastrinemia
e) malabsorbţia
---------------------------------------------------------------------
231. CM Enumeraţi operaţiile inutile în caz de ulcer peptic recidivant, cauzat de mucoasă antrală
reziduală deasupra bontului duodenal:
a) micşorarea dimensiunilor gastroenteroanastomozei
b) reduodenizarea
c) rezecţia porţiunii antrale deasupra duodenului
d) reduodenizarea prin gastrojejunoduodenoplastie
e) reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Bilroth I
---------------------------------------------------------------------
232. CM Enumeraţi operaţiile utile în tratamentul sindromului Dumping:
a) reversiunea segmentului jejunal
99

) gastrojejunoplastia izoperistaltică
c) jejunoduodenostomia
d) reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Billroth I
e) rerezecţia subtotală
---------------------------------------------------------------------
233. CS Principalele leziuni precanceroase care duc la apariţia cancerului rectal sunt:
a) melanoamele cu localizare rectală
b) polipii colorectali, tumori viloase, rectocolita ulceroasă
c) hemoroizii şi fistulele perianale
d) anorectitele nespecifice, pectenoza
e) prolapsul mucos anorectal
---------------------------------------------------------------------
234. CS Grading-ul tumoral rectal reprezintă:
a) clasificarea în funcţie de gradul de diferenţiere histopatologică
b) clasificarea clinică a cancerului rectal
c) gradul de invazie tumorală în peretele rectal
d) markeri biologici ai cancerului rectal
e) o metodă complementară de tratament al cancerului de rect
---------------------------------------------------------------------
235. CS Cea mai frecventă formă anatomopatologică de cancer rectal este:
a) adenocarcinomul ulcerovegetant
b) adenocarcinomul
c) melanomul malign
d) carcinomul spinocelular
e) rabdomiosarcomul
---------------------------------------------------------------------
236. CS Examinările specifice în cancerul de rect sunt:
a) tomografia computerizată, citologia exfoliativă
b) tuşeul rectal, endoscopia colorectală, irigografia
c) echografia pelviană, determinarea antigenului carcinoembrionar
d) echografia endoluminală, limfografia, arteriografia
e) cromolimfoscopia, echografia transabdominală, citologia exfoliativă
---------------------------------------------------------------------
237. CS Chirurgia de teritoriu în cancerul de rect înseamnă:
a) extirparea segmentului tumoral al rectului
b) extirparea rectului şi a ganglionilor mezenterici inferiori
c) îndepărtarea rectului tumoral sau a segmentului afectat împreună cu staţiile ganglionare şi
ţesutul conjunctiv înconjurător
d) limfadenectomie extinsă şi extirparea segmentului de rect afectat
e) exereza tumorii rectale sau a rectului împreună cu sigmoidul şi colonul descendent
---------------------------------------------------------------------
238. CS Principala atitudine chirurgicală, care se aplică în cancerul de rect sunt:
a) criochirurgia
b) electrochirurgia
c) amputaţia de rect şi rezecţia rectului
d) rectohemicolectomia stîngă lărgită
100

e) rezecţia tumorală cu raze lazer
---------------------------------------------------------------------
239. CS Factorii inhibitori ai carcinogenezei cancerului colorectal sunt:
a) alimentaţia vegetală, vitamina A, prostoglandinele
b) antitripsina, acidul folic
c) imunoglobulina A secretantă, heparinaza, vitamina E
d) seleniul, retinoizii, steroizii vegetali
e) tromboplastina tisulară, complexul vitaminic B, lipoproteinlipaza
---------------------------------------------------------------------
240. CM Cancerul rectal se poate localiza la următoarele niveluri:
a) rectului ampular
b) joncţiunii rectosigmoidiene
c) rectului perineal
d) foselor ischiorectale
e) tecii rectului
---------------------------------------------------------------------
241. CM Principalele grupe de simptome în faza de debut a cancerului rectal sunt:
a) scurgerile patologice
b) sindromul dureros
c) tulburările defecaţiei
d) tulburările neurologice
e) sindromul biliopancreatic
---------------------------------------------------------------------
242. CM Cauzele diagnosticului tardiv cu cancerului rectal sunt:
a) evoluţia frustă îndelungată
b) tergiversarea prezentării la medic
c) superficialitatea examinării bolnavului
d) raritatea cazurilor de cancer rectal
e) absenţa investigaţiilor moderne
---------------------------------------------------------------------
243. CM Principalii parametri, care stau la baza tratamentului chirurgical în cancerul rectal sunt:
a) localizarea leziunii
b) concentraţia sanguină a antigenului carcinoembrionar
c) stadiul bolii
d) rezultatul biopsiei prin endoscopie
e) determinarea markerilor tumorali
---------------------------------------------------------------------
244. CM Cele mai utilizate procedee tehnice în exerezele de rect sunt:
a) amputaţia de rect
b) crioterapia
c) rezecţia de rect
d) extirparea endoscopică a tumorii
e) excizia tumorii cu raze lazer
---------------------------------------------------------------------
245. CM Leziunile precanceroase incriminate în cancerul colorectal sunt:
101

a) diverticuloza colică
b) polipii colorectali
c) displaziile vasculare
d) rectocolita ulceroasă
e) megadolicocolonul
---------------------------------------------------------------------
246. CM Tuşeul rectal dă informaţii referitoare la:
a) tipul histologic tumoral
b) localizarea tumorii
c) grading-ul tumoral
d) extensia tumorii la organele vecine
e) grupele ganglionare cu metastaze
---------------------------------------------------------------------
247. CM Intervenţiile chirurgicale cu viză oncologică în cancerul de rect sunt:
a) amputaţia rectală
b) rezecţia rectală
c) operaţia Hartmann
d) rezecţia rectală joasă mecanică
e) colostomia în "ţeavă de puşcă"
---------------------------------------------------------------------
248. CM În etiopatogenia cancerului rectal sunt incriminaţi:
a) factorii ereditari
b) leziunile precanceroase ale rectului
c) factorii alimentari şi de mediu
d) factorii iatrogeni
e) afecţiunile hepatopancreatice
---------------------------------------------------------------------
249. CM Metodele moderne de explorare în cancerul rectal sunt:
a) tomografia computerizată
b) echografia endoluminală
c) citologia exfoliativă
d) dozarea antigenului carcinoembrionar
e) anuscopia cu lumină laterală
---------------------------------------------------------------------
250. CM Principalele simptome ale cancerului rectal sunt:
a) rectoragiile mici
b) tenesmele rectale
c) mucozităţile rectale
d) senzaţia de corp străin intrarectal
e) constipaţia alterînd cu diareea
Chirurgie Pediatrică
1. CS Nou-născutul, care se asfixiază şi respiră greu, iar gura i se umple cu secreţii salivare are:
b) Emfizem lobar congenital acut;
c) Chist bronhogen tensionat;
d) Pneumotorax spontan tensionat;
102

e) Fistulă eso-traheală
f) Atrezie de esofag
---------------------------------------------------------------------
2. CS Semnul de certitudine în diagnosticul stenozei hipertrofice congenitale de pilor este:
a) Vărsătura de la naştere;
b) Pliul cutanat leneş;
c) Scaunul cu caracter de constipaţie;
d) Palparea olivei
e) Stagnarea staturo-ponderală;
---------------------------------------------------------------------
3. CS Simptomul principal la debutul stenozei hipertrofice de pilor este:
a) Ascensiunea termică;
b) Agitaţia copilului;
c) Vărsătura bilioasă repetată;
d) Vărsătura “albă”, în get;
e) Constipaţia severă
---------------------------------------------------------------------
4. CS Simptomul dominant în atrezia duodenului este:
a) Vărsătura alimentară de culoarea laptelui ingerat, în get;
b) Vărsătura bilioasă precoce, repetată;
c) Vărsătura bilioasă, apoi meconială;
d) Vărsătura cu aspect meconial, apoi fecaloid;
e) Abdomenul distensiat
---------------------------------------------------------------------
5. CS Diagnosticul clinic al ocluziei congenitale înalte se bazează pe:
a) Vărsături alimentare
b) Vărsături bilioase, lipsa tranzitului meconial
c) Vărsături meconiale, apoi fecaloide
d) Vărsături meconiale, apoi fecaloide, lipsa tranzitului meconial
e) Vărsături hemoragice
---------------------------------------------------------------------
6. CS Prezenţa a 2 imagini hidroaerice în etajul abdominal superior (de o parte şi de alta a
coloanei vertebrale) la radiograma toraco–abdominală simplă în poziţie ortostatică precizează
diagnosticul:
a) Stenoza hipertrofică congenitală de pilor;
b) Atrezia duodenului;
c) Stenoza duodenului;
d) Ileusul meconial
e) Peritonita meconială.
---------------------------------------------------------------------
7. CS Vărsătura bilioasă la nou născut este simptomul capital în:
a) Stenoza hipertrofică congenitală de pilor
b) Spasmul piloric
c) Stenoza duodenului
d) Atrezia duodenului
e) Malformaţii cardiotuberozitare (hernie hiatală)
103

---------------------------------------------------------------------
8. CS Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale înalte este:
a) Vărsătura alimentară
b) Vărsătura bilioasă
c) Vărsătura alimentară cu striuri sanguine
d) Tranzitul meconial redus
e) Distensia abdominală impresionantă.
---------------------------------------------------------------------
9. CS. Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale joase este:
a) Vărsături bilioase din primele 24 ore de viaţă
b) Vărsături bilioase după 24-48 ore de viaţă, apoi vărsături cu conţinut intestinal
c) Durere colicativă abdominală
d) Rectoragie spontană
e) Meconiu foarte vîscos, aderent la peretele intestinului
---------------------------------------------------------------------
10. CS Orice nou-născut care varsă bilios trebuie să fie suspectat de:
a) Reflux gastro-esofagian;
b) Stenoză hipertrofică de pilor;
c) Obstrucţie congenitală duodenală;
d) Peritonita meconială;
e) Megacolon congenital.
---------------------------------------------------------------------
11. CS Complicaţia cea mai frecventă şi gravă a malrotaţiei intestinuluii este:
a) Stenoza de ileon;
b) Invaginaţia întestinală;
c) Gastrita meconială;
d) Enterocolita ulceroasă;
e) Volvulusul intestinului.
---------------------------------------------------------------------
12. CS Apariţia afecţiunii Hirschprung este determinată de:
a) Atrezii ano-rectale complecte;
b) Atrezii ano-rectale cu fistule perirectale;
c) Fistule congenitale ano-rectale;
d) Aganglionoza sau hipoganglionoza rectală şi/sau rectosigmoidală;
e) Alimentaţie incorectă.
---------------------------------------------------------------------
13. CS Constipaţia este simptomul principal (cu variaţii de la caz la caz) în perioada neonatală,
de sugar şi în restul copilăriei în următoarea afecţiune:
a) Stenoză anorectală;
b) Megacolon idiopatic;
c) Megacolon simptomatic;
d) Megacolon congenital;
e) Malrotaţiile intestinului.
---------------------------------------------------------------------
104

14. CS Durerile colicative asociate cu vărsături alimentare în plină stare de sănătate la sugarul
trecut la alimentaţie diversificată apar în:
a) Diverticulită;
b) Apendicită acută;
c) Gastroenterită;
d) Invaginaţie intestinală
e) Enterocolită ulcero-necrotică.
---------------------------------------------------------------------
15. CS Rectoragia spontană, instalată la 12-24 ore de la debutul bolii la sugarul cu durere
abdominală colicativă şi vărsături alimentare apare în:
a) Diverticulul Meckel
b) Enterocolită ulcero-necrotică
c) Polipoza rectocolică
d) Polipul rectal
e) Invaginaţia intestinală
---------------------------------------------------------------------
16. CS Durerile abdominale paroxistice în alternanţă cu perioade de acalmie, însoţite de vărsături
alimentare, sângerare rectală la sugarul de 7 luni reprezintă triada simptomatică clasică în:
a) Apendicită acută;
b) Volvulus intestinal
c) Invaginaţie intestinală
d) Enterocolită acută
e) Diverticul Meckel hemoragic.
---------------------------------------------------------------------
17. CS Următoarele afirmaţii referitor la invaginaţia intestinală la sugar sunt adevărate:
a) Este o ocluzie intestinală funcţională;
b) Debutul afecţiunii este lent;
c) Se întâlneşte predominant la copilul mare;
d) Nu se întâlneşte la sugar;
e) Tratamentul este conservator şi /sau chirurgical;
---------------------------------------------------------------------
18. CS Următoarele afirmaţii referitor la sângerarea rectală în invaginaţia intestinală la sugar sunt
adevărate, cu excepţia:
a) Apare precoce cu ocazia primelor crize dureroase;
b) Este un semn tardiv;
c) În ce priveşte gradul sângerării, sub raport cantitativ, există variaţii;
d) Aspectul sângelui eliminat este diferit;
e) Prin tuşeu rectal sângele trebuie căutat nu aşteptat.
---------------------------------------------------------------------
19. CS Simptomul major al ocluziei intestinale mecanice la sugar este:
a) Durerea colicativă, intermitentă;
b) Poate fi durerea colicativă, intermitentă;
c) Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale;
d) Poate fi oprit tranzitul intestinal pentru gaze;
e) Hematochezia.
---------------------------------------------------------------------
105

20. CS Simptomul principal funcţional al apendicitei acute este:
a) Inapetenţa;
b) Vărsăturile bilioase;
c) Durerea abdominală continue;
d) Durerea abdominală colicativă;
e) Meteorismul abdominal
---------------------------------------------------------------------
21. CS Cea mai frecventă tulburare de tranzit în apendicita acută la nou - născut este:
a) Constipaţia;
b) Diareea;
c) Rectoragia;
d) Scaune diareice cu mucozităţi sangvinolente;
e) Nici un răspuns nu este corect.
---------------------------------------------------------------------
22. CS Debutul peritonitei primitive la copil este
a) Brutal, cu durere abdominală violentă
b) Poate fi brutal, cu durere colicativă
c) Lent, cu durere difuză ştearsă
d) Lent, cu durere colicativă
e) Lent, cu durere crescândă
---------------------------------------------------------------------
23. CS Complicaţia cea mai frecventă a enterocolitei ulcero-necrotice la nou–născut, sugarul mic
este:
a) Plastronul intraperitoneal;
b) Invaginaţia intestinală;
c) Volvulus intestinal;
d) Peritonita perforativă;
e) Metastazele septice viscerale.
---------------------------------------------------------------------
24. CS La sugar hemoragia digestivă inferioară este cauzată predominant de:
a) Sindromul Peutz-Jeggers;
b) Invaginaţia intestinală acută;
c) Diverticulul Meckel;
d) Purpura Werlhoff;
e) Volvulusul cronic de intestin subţire.
---------------------------------------------------------------------
25. CS La copilul de 1–3 ani hemoragia digestivă este cauzată predominant de următoarele
afecţiuni, cu excepţia:
a) Dublicaţii de intestin;
b) Diverticulită Meckel;
c) Diverticul Meckel ulcerat;
d) Hernii hiatale;
e) Afecţiunea Şereşevschi-Terner.
---------------------------------------------------------------------
26. CS. Următoarele afirmaţii despre emfizemul lobar congenital sunt false, cu excepţia:
a) În emfizemul lobar congenital manifestările clinice sunt absente în toate formele;
106

) În emfizemul lobar congenital simptomul dominant este starea septică însoţită de febră;
c) În emfizemul lobar congenital simptomatologia dominantă este dispnea, polipnea, cianoza
progresive;
d) În emfizemul lobar congenital simptomul dominant este tusea însoţită de o spută
mucopurulentă;
e) În emfizemul lobar congenital radiologic se observă o imagine rotundă hidroaerică în
hemitoracele afectat
---------------------------------------------------------------------
27. CS Manifestările clinice ale emfizemului mediastinal:
a) Dispnee, tuse uscată chinuitoare
b) Durere retrosternală, dispnee, tuse, ascensiune termică
c) Durere în hemitorace pe dreapta, dispnee, emfizem subcutanat
d) Durere retrosternală, dispnee, voce răguşită, emfizem subcutanat în regiunile suprasternală,
supraclaviculare
e) Dispnee, tusă uscată, hemoragie pulmonară
---------------------------------------------------------------------
28. CS Simptomul permanent al pneumomediastinitei este:
a) Tahicardia extremă
b) Tusea chinuitoare
c) Hemoptizia
d) Emfizemul subcutanat supraclavicular şi cervical
e) Dispneea
---------------------------------------------------------------------
29. CS. Simptomul principal, dominant în nefroblastom (tumora Wilms) este:
a) Disuria
b) Retenţia acută de urină
c) Incontinenţă de urină
d) Tumora abdominală în flanc cu contact lombar
e) Durerea abdominală violentă
---------------------------------------------------------------------
30. CS Tumorile maligne mai frecvent întâlnite la sugar:
a) Reticulosarcomul Ewing;
b) Neuroblastomul;
c) Sarcomul osteogen;
d) Limfomul malign Hodgkin
e) Limfangiomul
---------------------------------------------------------------------
31. CS Simptomul capital al osteomielitei hematogene acute este:
a) Durerea osoasă vie exacerbată de mişcări;
b) Durerea nocturnă;
c) Durerea vie migrătoare;
d) Durerea continue exacerbată în repaus;
e) Nici un răspuns nu este corect.
---------------------------------------------------------------------
32. CS Simptomul local principal al flegmonului necrotic extensiv al nou-născutului este:
a) Echimoza
107

) Limfostaza
c) Hiperemia
d) Zemuirea cutanată
e) Sectorul afectat e strict limitat
---------------------------------------------------------------------
33. CS Următoarele afirmaţii despre osteomielita hematogenă acută sunt adevărate, cu excepţia:
a) Osteomielita hematogenă acută este afecţiune osoasă gravă a organismului în creştere;
b) Se localizează la nivelul metafizei osoase;
c) Afectează cu predilecţie oasele plate;
d) Afectează mai frecvent oasele tubulare lungi;
e) Mai des se îmbolnăvesc băiţeii.
---------------------------------------------------------------------
34. CS Următoarele afirmaţii despre osteomielita hematogenă acută sunt adevărate, cu excepţia:
a) Factorul determinant este traumatismul osteo – articular;
b) Factorul determinant este flora microbiană;
c) Stările de carenţă în hipoalimentaţie favorizează declanşarea procesului osteomielitic;
d) Afecţiunile infecţioase, stările toxice favorizează apariţia osteomielitei hematogene acute.
e) Evoluţia osteomielitei hematogene acute este gravă cu complicaţii septice
---------------------------------------------------------------------
35. CS Incontinenţă urinară permanentă, prezentă de la naştere, concomitentă cu micţiile normale
la copilul, care se dezvoltă conform vârstei e semnul:
a) Extrofiei de vezică
b) Duplicaţiei vezicale;
c) Sindromului megavezică – megaureter;
d) Rinichiului dublu cu ectopia ureterului
e) Fistulei de uracă.
---------------------------------------------------------------------
36. CS Următoarele afirmaţii despre torsiunea de testicul sunt adevărate, cu excepţia:
a) Sensul torsiunii se face spre linia mediană a corpului;
b) Se întâlneşte la orice vârstă;
c) Simptomul dominant este durerea violentă şi continuă în hemiscrotul afectat;
d) Ridicarea scrotului afectat calmează durerea;
e) Ridicarea scrotului afectat exacerbează durerea.
---------------------------------------------------------------------
37. CS În sindromul scrotal acut ridicarea scrotului exacerbează durerea în:
a) Torsiunea hidatidei Morgagni;
b) Torsiunea de testicul;
c) Traumatismele scrotale;
d) Orhiepididimita acută microbiană;
e) Edemul scrotal acut.
---------------------------------------------------------------------
38. CS Tumora "fantomă" abdominală la nou născut este simptom patognomonic în:
a) Volvulus intestinal acut
b) Invaginaţie intestinală.
c) Hidronefroză congenitală
d) Sindromul dopului de meconiu
108

e) Chist de mezenter
---------------------------------------------------------------------
39. CS Inflamaţia diverticului Mechel prezintă un tablou clinic cu simptome şi semne de
nedeosebit de:
a) Limfadenita mezenterică;
b) Ulcerul peptic perforat;
c) Invaginaţia intestinală;
d) Apendicita acută;
e) Pancreatita acută.
---------------------------------------------------------------------
40. CS Cel mai important semn în hernia inghinală strangulată la sugar este:
a) Agitaţia copilului
b) Vărsăturile alimentare
c) Oprirea tranzitului intestinal
d) Tumoră inghinală evidentă, situată la orificiul extern al canalului inghinal, dureroasă la
palpare, de mobilitate redusă, ireductibilă
e) Tumoră inghinală evidentă, nedureroasă la palpare, cu mobilitate laterală, ireductibilă
---------------------------------------------------------------------
41. CM Simptomatologia dominantă la nou născutul cu atrezie de esofag
a) Tuse şi cianoză în momentul fiecărei alimentaţii;
b) Regurgitaţie de alimente;
c) Hipersalivaţie şi stagnarea bucofaringiană a secreţiilor salivare;
d) Criză dramatică de asfixie cu tuse şi cianoză la tentativa de a alimenta copilul;
e) Respiraţie polipneică
---------------------------------------------------------------------
42. CM În perforaţiile esofagiene copilul poate prezenta:
a) Durere retrosternală vie ascuţită
b) Durere cu sediu corelabil cu sediul perforaţiei, agravată de deglutiţie
c) Disfagie
d) Emfizem subcutanat supraclavicular, cervical
e) Distensie abdominală
---------------------------------------------------------------------
43. CM Semne concludente în stabilirea diagnosticului stenozei congenitale de pilor:
a) Dureri colicative abdominale
b) Vărsături bilioase
c) Vărsături în get de culoarea laptelui ingerat
d) Unde peristaltice vizibile în epigastru
e) Prezenţa tumorii pilorice .
---------------------------------------------------------------------
44. CM Vărsătura în stenoza hipertrofică congenitală de pilor:
a) Este rar întâlnită;
b) Apare în jurul vîrstei de 14-21 zile de viaţă;
c) Este albă cu striuri de sînge;
d) Este albă;
e) Poate conţine striuri de sînge.
109

---------------------------------------------------------------------
45. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la semnele clinice ale stenozei congenitale
hipertrofice de pilor:
a) Vărsăturile albe reprezintă simptomul dominant al bolii;
b) Vărsăturile albe abundente, frecvente de la debutul bolii;
c) Copilul îşi pierde apetitul de la debutul bolii;
d) Copilul îşi păstrează apetitul şi, imediat ce varsă, este dispus să sugă;
e) Pe măsura progresării stenozei vărsăturile devin mai frecvente, se produc în jet, la distanţă.
---------------------------------------------------------------------
46. CM Simptomatologia dominantă la copilul cu atrezia duodenului:
a) Vărsătura bilioasă
b) Vărsătura alimentară
c) Abdomen distensiat cu edem al peretelui abdominal inferior
d) Abdomen retractat
e) Scaunul meconial apare normal
---------------------------------------------------------------------
47. CM Următoarele afirmaţii despre simptomatologia atreziilor duodenale sunt adevărate:
a) Simptomul dominant este vărsătura alimentară;
b) Simptomul dominant este vărsătura bilioasă;
c) Scaunul meconial lipseşte;
d) După stimulări rectale poate apărea o cantitate mică de materii colorate cenuşiu, murdar;
e) După stimulări rectale apar eliminări meconiale abundente..
---------------------------------------------------------------------
48. CM Simptomatologia volvulusului acut la nou născut:
a) Stare de agitaţie;
b) Vărsături bilioase;
c) Oprirea tranzitului intestinal;
d) Abdomenul este destins;
e) Abdomenul poate fi destins.
---------------------------------------------------------------------
49. CM Simptomatologia dominantă în ocluzia congenitală jejun - ileonală este:
a) Din prima zi după naştere vărsături bilioase frecvente şi reduse cantitativ
b) Din prima zi după naştere vărsături bilioase frecvente, abundente, apoi vărsături cu aspect
meconial
c) Abdomen distensiat;
d) Abdomen retractat;
e) Lipsa meconiului sau prezenţa mucozităţilor cu puţine materii de culoare cenuşie
---------------------------------------------------------------------
50. CM Următoarele afirmaţii despre atreziile colonice sunt adevărate:
a) Simptomul dominant este vărsătura
b) Vărsăturile apar din primele ore de viaţă
c) Vărsăturile apar după 24-48 ore de la naştere
d) Abdomenul are aspect absolut normal
e) Abdomenul se meteorizează
---------------------------------------------------------------------
51. CM Următoarele afirmaţii despre afecţiunea Hirschprung sunt adevărate:
110

a) Este o obstrucţie parţială organică;
b) Este o obstrucţie parţială funcţională;
c) Este provocată de absenţa celulelor ganglionare din plexul mienteric Auerbach şi Meissner;
d) În aproximativ 90 % din cazuri aganglionoza se extinde pe întreg cadrul colic;
e) În aproximativ 90 % din cazuri aganglionoza se limitează la rect şi zona rectosigmoidului;
---------------------------------------------------------------------
52. CM În forma malignă de megacolon congenital:
a) Fazele de constipaţie sunt întrerupte de enterocolită;
b) Scaunele diareice sunt abundente şi putride;
c) Enterocolita este o complicaţie gravă;
d) Enterocolita nu agravează starea generală a copilului;
e) Degradarea stării generale se instaliază rapid, prin deshidratare şi pierderi electrolitice.
---------------------------------------------------------------------
53. CM Simptomatologia afecţiunii Hirschprung în perioada de sugar şi copil:
a) Simptomul principal este constipaţia;
b) Scaunele spontane sunt frecvente;
c) Scaunele spontane devin din ce în ce mai rare;
d) Enterocolita, complicaţie gravă, are frecvenţa şi gravitatea din perioada neonatală;
e) Enterocolita, complicaţie gravă, nu mai are frecvenţa şi gravitatea din perioada neonatală;
---------------------------------------------------------------------
54. CM Cauze favorizante în producerea invaginaţiei intestinale a sugarului sunt:
a) Polipozele intestinale
b) Virozele sezoniere
c) Diversificarea alimentaţiei
d) Dezvoltarea anormală a regiunii ceco-colice în raport cu intestinul subţire
e) Lipsa de acolare a ceco - colonului ascendent la peritoneul parietal posterior
---------------------------------------------------------------------
55. CM Tabloul clinic al invaginaţiei intestinale la sugar în primele 12 ore include:
a) Stare de agitaţie;
b) Abdomen meteorizat
c) Vărsături cu conţinut intestinal
d) Semnul biberonului
e) Vărsături alimentare
---------------------------------------------------------------------
56. CM După 12 - 24 ore de la debutul invaginaţiei intestinale la sugar, simptomatologia include:
a) Meteorizarea abdomenului;
b) Vărsături frecvente cu conţinut intestinal;
c) Vărsături frecvente cu striuri de sânge;
d) Vărsăturile încetează;
e) Rectoragia apare spontan.
---------------------------------------------------------------------
57. CM Simptomatologia invaginaţiei intestinale a sugarului la debut include:
a) Durere abdominală colicativă
b) Durere abdominală continuă
c) Vărsături alimentare
d) Vărsături albe explozive, în jet
111

e) Scaune cu sânge sau serozităţi sanguinolente
---------------------------------------------------------------------
58. CM Semnele fizice în invaginaţia intestinală acută a sugarului includ:
a) Apărare musculară;
b) Contractură musculară
c) Se poate palpa tumora de invaginaţie
d) Se palpează întotdeaunaa tumora de invaginaţie;
e) Poare fi prezent semnul fosei iliace drepte goale (semnul Dance)
---------------------------------------------------------------------
59. CM Triada simptomatică clasică în invaginaţia intestinală acută la sugar include:
a) Durere colicativă;
b) Durere acută continuă;
c) Vărsături alimentare reflexe;
d) Scaune diareice sangvinolente;
e) Rectoragie
---------------------------------------------------------------------
60. CM În invaginaţia intestinală a sugarului, faza de epuizare, datorată infarctizării ansei
intestinale invaginate, se manifestă:
a) Încetează starea de agitaţie;
b) Sugarul este palid, somnolent, devine indiferent;
c) Vărsăturile încetează;
d) În faza aceasta se palpează uşor tumora: de invaginaţie
e) În faza aceasta tumora de invaginaţie este imposibil de determinat
---------------------------------------------------------------------
61. CM Volvulusul cronic la sugar se manifestă:
a) Vărsături neregulate;
b) Dureri abdominale de intensitate variabilă;
c) Poftă de mâncare scăzută;
d) Stagnare staturo – ponderală;
e) Radiografia abdominală “pe gol” arată o imagine dublă aerică în talere de balanţă.
---------------------------------------------------------------------
62. CM În apendicita acută la copilul mic:
a) Starea generală se prăbuşeşte în 12 – 24 ore;
b) Copilul prezintă (după 12 – 24 ore de la debut) „facies toxic” ochii încercănaţi;
c) Starea copilului se poate agrava în 12 – 24 ore de la debut;
d) Examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază o sensibilitate difuză;
e) Examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază o formaţiune tumorală moderat sensibilă cu
suprafaţa netedă.
---------------------------------------------------------------------
63. CM Rotaţiile incomplete de intestin sau lipsa de acolare a intestinului pot genera:
a) Volvulus acut sau cronic;
b) Stenoze de duoden prin compresie extrinsecă;
c) Hernii srtangulate interne în diverse fosete mezenterice;
d) Invaginaţii intestinale;
e) Megacolon simptomatic.
112

---------------------------------------------------------------------
64. CM Semnele dominante ale apendicitei acute la sugar:
a) Stare de agitaţie neobişnuită cu perturbarea somnului
b) Vărsături, refuzul alimentaţiei
c) Distensie abdominală
d) Sensibilitate dureroasă difuză, mai accentuată periombilical
e) Episoade dureroase intermitente
---------------------------------------------------------------------
65. CM Semnele dominante ale apendicitei acute la copilul mic:
a) Durere difuză pe tot abdomenul
b) Stare febrilă
c) Vărsături repetate
d) Constipaţie
e) Abdomen retractat
---------------------------------------------------------------------
66. CM La copilul de vîrstă mică cu apendicită acută (la debutul bolii) examenul palpatoriu al
abdomenului evidenţiază:
a) Formaţiune tumorală dureroasă la palpare
b) Contractură musculară generalizată
c) Sensibilitate difuză a peretelui abdominal
d) Un oarecare grad de rezistenţă a peretelui abdominal
e) Flexia coapsei drepte pe abdomen în timpul palpaţiei
---------------------------------------------------------------------
67. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la apendicita acută la copil:
a) Este cea mai frecventă afecţiune chirurgicală;
b) Tabloul clinic şi evoluţia bolii diferă la copilul mic faţă de adult:
c) Tabloul clinic şi evoluţia bolii nu diferă la copilul mic faţă de adult:
d) Nu se întâlneşte la nou - născut şi sugar;
e) Poate evolua imprevizibil şi înşelător.
---------------------------------------------------------------------
68. CM Următoarele afirmaţii despre apendicita acută la copil sunt adevărate:
a) La copil apendicita acută este cea mai rară afecţiune chirurgicală
b) La copil apendicita acută este cea mai frecventă afecţiune chirurgicală
c) La copilul nou-născut şi sugar apendicita acută nu se întîlneşte
d) Incidenţa maximă a apendicitei acute la copil este între 8 - 15 ani
e) Evoluţia apendicitei acute la copil este mai rapidă şi mai gravă ca la adult
---------------------------------------------------------------------
69. CM În apendicita acută la copilul mic examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază:
a) Sensibilitate difuză a peretelui abdominal anterior;
b) Contractură musculară generalizată;
c) Un oarecare grad de „rezistenţă” a peretelui abdominal anterior;
d) Flexia coapsei drepte pe abdomen în timpul examenului palpatoriu;
e) Durere insuportabilă pe toată aria abdominală..
---------------------------------------------------------------------
70. CM Semnele caracteristice ale peritonitei meconiale sunt:
a) Vărsături bilioase precoce şi repetate;
113

) Vărsături alimentare apoi intestinale;
c) Lipsa tranzitului meconial;
d) Distensie abdominală importantă;
e) Edem hipogastric şi circulaţie colaterală.
---------------------------------------------------------------------
71. CM Manifestările clinice ale peritonitei acute primitive la nou – născut:
a) Contractură musculară generalizată;
b) Meteorism abdominal;
c) Edem al peretelui abdominal în etajul inferior şi pe flancuri;
d) Tegumentele abdominale sunt lucioase, destinse;
e) Este evidentă circulaţia venoasă în regiunea peretelui abdominal inferior.
---------------------------------------------------------------------
72. CM Semnele care permit diferenţierea purpurei Henoch-Şchonlein de apendicita acută sunt:
a) Durerile abdominale în fosa iliacă dreaptă;
b) Durerile abdominale difuze;
c) Vărsăturile;
d) Uneori rectoragii;
e) Erupţie purpurică periarticulară.
---------------------------------------------------------------------
73. CM Sindromul Peutz-Jeggers prezintă următoarele caracteristici:
a) Hemoragii digestive superioare, repetate
b) Hemoragii digestive joase, repetate
c) Lentiginoza cutaneo-mucoasă (pete brune, negricioase, distribuite peribucal, pe mucoasa
bucală)
d) Invaginaţii sincrone
e) Scaun redus cu caracter de constipaţie
---------------------------------------------------------------------
74. CM Sindromul Peutz-Jeggers se manifestă prin:
a) Episoade repetate de dureri abdominale;
b) Durerile abdominale sunt de fapt invaginaţii intestinale;
c) Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin melenă;
d) Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin hematemeză;
e) Pot fi pierderi hemoragice oculte intestinale.
---------------------------------------------------------------------
75. CM La sugar hemoragia digestivă inferioară este cauzată predominant de:
a) Sindromul Peutz-Jeggers;
b) Invaginaţia intestinală acută;
c) Diverticul Meckel ulcerat;
d) Volvulusul acut de intestin subţire;
e) Volvulusul cronic de intestin subţire.
---------------------------------------------------------------------
76. CM În enterocolita ulcero-necrotică cu perforaţie la sugar simptomatologia este dominată de:
a) Vărsături fecaloide
b) Abdomen intens meteorizat cu tegumente lucioase, circulaţie venoasă evidentă
c) Scaune diareice abundente, rău mirositoare
d) Rectoragie abundentă
114

e) Lipsa tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale
---------------------------------------------------------------------
77. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la simptomatologia atreziei de căi biliare:
a) Copilul prezintă de la naştere o culoare galbenă a tegumentelor persistentă, progresivă;
b) Copilul prezintă, uneori, de la naştere o culoare galbenă a tegumentelor persistentă,
progresivă;
c) Copilul prezintă, uneori, la 10-15 zile de la naştere o culoare galbenă a tegumentelor
persistentă, progresivă;
d) Meconiul poate fi decolorat;
e) Urina este închisă la culoare.
---------------------------------------------------------------------
78. CM Simptomatologia dominantă la nou-născutul cu emfizem lobar congenital include::
a) Dispnee expiratorie progresivă;
b) Polipnee, cianoză;
c) Bombarea hemitoracelui afectat cu lărgirea spaţiilor intercostale;
d) Abdomenul este suplu;
e) Abdomenul este fără modificări.
---------------------------------------------------------------------
79. CM Simptomatologia în emfizemul lobar congenital este dominată de:
a) Dispnee, polipnee;
b) Cianoză;
c) Bombarea hemitoracelui respectiv;
d) Tuse cu spută mucopurulentă;
e) Stare febrilă.
---------------------------------------------------------------------
80. CM Diagnosticul diferenţial al herniei diafragmatice cu manifestări acute se efectuează cu:
a) Atelectaziile pulmonare ale nou-născutului;
b) Emfizemul lobar congenital;
c) Bronşiectazia congenitală;
d) Bronhopneumonia nou-născutului;
e) Malformaţia cardiacă cianogenă.
---------------------------------------------------------------------
81. CM Complicaţiile pneumoniei purulente distructive la copil:
a) Septicopiemia;
b) Mediastinita,
c) Emfizemul mediastinal;
d) Emfizemul lobar;
e) Hemoragia pulmonară;
---------------------------------------------------------------------
82. CM Pneumomediastinita la copil este cauzată de:
a) Pneumonii purulente distructive
b) Tumori mediastinale
c) Bronşiectazii
d) Leziuni traumatice ale esofagului
e) Leziuni traumatice ale traheei
115

---------------------------------------------------------------------
83. CM Simptomatologia dominantă la nou-născutul cu hernie diafragmatică pe stînga cu
manifestări acute:
a) Dispnee şi cianoză progresive, impresionante cu fiecare oră ce trece;
b) Respiraţie polipneică cu mare efort;
c) Regurgitaţii cu sănge modificat;
d) Disfagie;
e) Zgomotele cardiace tahicardice se aud pe dreapta
---------------------------------------------------------------------
84. CM Simptomatologia flegmonului necrotic extensiv al nou-născutului include:
a) Placard roşu cu mărginile proeminente la suprafaţa tegumentului;
b) Placard roşu cu mărginile neproeminente la suprafaţa tegumentului;
c) Placard roşu cu marginile bine conturate, reliefate;
d) Placard roşu cu marginile ne conturate;
e) Suprafaţa afectată este rece.
---------------------------------------------------------------------
85. CM Osteomielita hematogenă acută a perioadei de creştere se caracterizează prin:
a) Debut brutal cu ascensiune termică
b) Durere spontană vie, continuă
c) Sediul durerii este metafizar
d) Durere suportabilă osoasă cu intensificare în repaos;
e) Durere osoasă intermitentă cu maximum nocturn
---------------------------------------------------------------------
86. CM În forma septică pioemică a osteomielitei hematogene acute simptomatologia este
dominată de:
a) Debut brutal cu ascensiune termică, care poate atinge 39-40 grade C, frison
b) Durere violentă localizată la nivelul unui segment de membru
c) Durere violentă articulară
d) Impotenţă funcţională parţială sau totală a membrului afectat
e) Agitaţia sau adinamia bolnavului, tahicardie, respiraţie accelerată
---------------------------------------------------------------------
87. CM Simptomele permanente principale ale osteomielitei epimetafizare la nou-născut:
a) Edem osteoarticular;
b) Contractură articulară;
c) Agitaţia copilului la mobilizarea membrului afectat;
d) Roşeaţă (hiperemie) locală, periarticulară;
e) Imobilitatea membrului afectat;
---------------------------------------------------------------------
88. CM Următoarele afirmaţii referitor la evoluţia osteomielitei hematogene acute (după 3-4 zile
de la debut) sunt adevărate:
a) Starea generală se ameliorează;
b) Persistă şi progresează intoxicaţia;
c) Starea generală se alterează;
d) Semnele locale se modifică în sensul exteriorizării supuraţiei către părţile moi;
e) Semnele locale se modifică în sensul micşorării edemului, tumefacţiei, diminuării durereii
locale.
116

---------------------------------------------------------------------
89. CM Pentru teratom este caracteristic:
a) Sediul mai frecvent este regiunea sacro-coccigiană;
b) Tumora adultă conţine porţiuni mai din toate ţesuturile organismului;
c) Tumora este încapsulată;
d) Are un potenţial malign crescut;
e) Prognostic favorabil întotdeauna;
---------------------------------------------------------------------
90. CM Cauza tumorii palpatorii în abdomen la copil poate fi:
a) Diverticulita
b) Hidronefroza
c) Rinichi polichistic
d) Nefroblastom
e) Chist mezenterial
---------------------------------------------------------------------
91. CM La copil mai frecvent se întâlnesc următoarele tumori maligne:
a) Cancerul gastric
b) Cancerul pulmonar
c) Nefroblastomul
d) Sarcomul osteogen
e) Reticulosarcomul Ewing
---------------------------------------------------------------------
92. CM. Nefroblastomul prezintă următoarele caracteristici:
a) Formaţiune tumorală de dimensiuni variabile, netedă sau uşor boselată
b) Tumoră uşor mobilă cu contact lombar
c) Tumoră cilindrică, elastică, dureroasă la palpare
d) Tumora poate creşte exploziv
e) Hematurie macroscopică
---------------------------------------------------------------------
93. CM Triada simptomatică clasică a nefroblastumului:
a) Ascensiunea termică;
b) Tumora palpabilă în abdomen;
c) Durerea abdominală, uneori iradiată spre coapsă;
d) Oliguria;
e) Hematuria.
---------------------------------------------------------------------
94. CM. Neuroblastomul prezintă următoarele caracteristici:
a) Se poate întâlni la copilul foarte mic (de la nou - născut până la 3-4 ani)
b) Se localizează numai retroperitoneal
c) Se dezvoltă oriunde, dar în majoritatea cazurilor se dezvoltă în spaţiul retroperitoneal
d) Este o tumoră neîncapsulată, invazivă
e) Este o tumoră încapsulată, neinvazivă
---------------------------------------------------------------------
95. CM Semnele clinice ale displaziei de şold la sugar:
a) Asimetria pliurilor cutanate ale coapselor;
b) Rotaţia internă a membrului inferior;
117

c) Rotaţia externă a membrului inferior;
d) Limitarea de abducţie în articulaţiile de şold;
e) Limitarea de adducţie în articulaţiile de şold.
---------------------------------------------------------------------
96. CM Diagnosticul omfalocelului prezintă următoarele caracteristici:
a) Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult lărgit
b) Exteriorizarea intestinului subţire printr-un defect paraombilical al peretelui abdominal
anterior
c) Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrană avasculară
d) Ansele intestinale eviscerate sunt retractate şi edemaţiate
e) Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale
---------------------------------------------------------------------
97. CM Diagnosticul laparoschizisului prezintă următoarele caracteristici:
a) Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult lărgit
b) Exteriorizarea intestinului subţire printr-un defect paraombilical al peretelui abdominal
anterior
c) Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrană avasculară
d) Ansele intestinale eviscerate sunt retractate şi edemaţiate
e) Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale
---------------------------------------------------------------------
98. CM Torsiunea de testicul la copil are următoarele caracteristici:
a) Debut brutal în plină stare de sănătate
b) Durere violentă şi continuă în hemiscrotul afectat cu iradiere spre regiunea inghinală şi
rădăcina coapsei, exacerată la palpare
c) Debut lent cu durere moderată în hemiscrotul afectat
d) Hemiscrot moderat mărit, edemaţiat
e) Palparea evidenţiază o glandă mărită de volum ascensionată spre pube
---------------------------------------------------------------------
99. CM Următoarele afirmaţii despre hemangiom sunt adevărate:
a) Hemangiomul întotdeauna evoluează spre dispariţie;
b) Hemangiomul poate cuprinde zone mari;
c) Evoluţia unui hemangiom nu se poate prevedea niciodată;
d) Hemangiomul tuberos este cea mai frecventă formă;
e) Evoluţia spontană a hemangiomului este spre extindere, ulcerare, sângerare
---------------------------------------------------------------------
100. CM Simptomatologia dominantă a limfangiomului:
a) Formaţiune tumorală în regiunea cervicală prezentă de la naştere
b) Formaţiune tumorală elastică, fluctuentă, nedureroasă la palpare
c) Formaţiune tumorală dură, dureroasă la palpare
d) Formaţiune tumorală dură de 1-3 cm diametru
e) Formaţiuni tumorale dure cu aderarea tegumentului
118

1. B
2. ABDE
3. BDE
4. A
5. C
6. ABDE
7. ACD
8. ACE
9. D
10. E
11. C
12. B
13. BDE
14. ABD
15. ABCD
16. ABD
17. AD
18. ABCD
19. D
20. ABE
21. B
22. A
23. AE
24. ACD
25. D
26. BCE
27. E
28. ADE
29. B
30. ADE
31. ACD
32. C
33. C
34. ACE
HERNIILE
1. A
2. C
3. D
4. ABCE
5. ACE
6. E
7. ACD
8. AC
9. ACDE
10. AE
11. ACE
R Ă S P U N S U R I
Chirurgie generală (anul 3)
35. ABCD
36. ACE
37. AD
38. C
39. ABCE
40. A
41. D
42. AC
43. B
44. CE
45. ADE
46. A
47. ACDE
48. BD
49. AC
50. BD
51. AE
52. ADE
53. ABCE
54. C
55. C
56. CDE
57. E
58. C
59. ABD
60. ACDE
61. BDE
62. ABE
63. C
64. BCD
65. ABC
66. ADE
67. A
68. ABE
Chirurgie Nr.1
12. B
13. E
14. CDE
15. BD
16. BCE
17. ABD
18. ABDE
19. CDE
20. BCE
21. CD
22. DE
23. ABE
69. D
70. ABE
71. D
72. B
73. CD
74. B
75. BD
76. ABE
77. CD
78. D
79. BCE
80. BCE
81. B
82. C
83. BDE
84. A
85. B
86. A
87. ACDE
88. AC
89. ABE
90. ACD
91. A
92. CD
93. BE
94. A
95. C
96. C
97. BC
98. BD
99. ACD
100. ACD
24. ABCE
MALADIA
ULCEROASĂ
1. B
2. B
3. A
4. B
5. CD
6. C
7. D
8. D
9. CD
119

10. A
11. BE
12. D
13. ADE
14. AE
15. C
16. B
17. BE
18. ABCD
19. C
20. AC
21. C
22. D
23. D
24. ACDE
25. A
26. D
27. CE
28. E
29. BCDE
30. ABD
31. D
32. D
33. E
34. D
35. AB
36. BC
37. ABE
38. ABC
39. ABCE
40. ABDE
41. BC
42. ACE
43. ABD
44. AB
45. AD
46. BCD
47. BD
48. BDE
49. ABE
50. ACD
51. BCE
52. A
53. AE
54. ABDE
55. B
56. ACDE
OCLUZIA
INTESTINALĂ
1. B
2. D
3. ACDE
4. D
5. C
6. B
7. C
8. ABDE
9. D
10. ABCE
11. D
12. C
13. C
14. AE
15. B
16. B
17. D
18. C
19. ABD
20. BD
21. BCE
22. ABE
23. AE
24. ABCE
25. D
26. A
27. B
28. ADE
29. ACDE
30. ABC
31. AD
32. ADE
33. ABCD
LITIAZA BILIARĂ.
ICTERUL MECANI
1. ACD
2. B
3. CD
4. CD
5. C
6. C
7. A
8. BE
9. ABC
10. E
11. D
12. B
13. C
14. ACDE
15. B
16. ACE
17. CDE
18. ACD
19. CD
20. ABE
PANCREATITA
ACUTĂ
1. D
2. ABCE
3. D
4. ACD
5. E
6. BD
7. D
8. BCE
9. B
10. B
11. ABCE
12. A
13. D
14. A
15. ACDE
16. B
17. ABDE
18. ACE
19. ABCD
20. D
21. ABDE
22. CDE
23. ABDE
24. BCDE
25. ABDE
26. BD
27. ABCD
28. ABCE
29. B
TRAUMATISMELE
ABDOMINALE
1. B
2. D
3. C
4. E
5. D,E
6. C
7. B
8. BDE
9. ABCD
10. ABE
11. BC
12. C
13. DE
14. CDE
15. ABCE
16. BD
17. ABD
120

PERITONITELE
1. ABC
2. BE
3. A
4. ABCE
5. B
6. BCDE
7. ABCE
8. ACDE
9. A
10. BC
11. A
12. ABDE
13. ACDE
14. ABC
15. ABDE
16. BDE
17. ABDE
18. AC
19. DE
20. CDE
21. BCDE
22. C
23. ABCD
APENDICITA ACUTĂ
1. A
1. ACDE
2. ACDE
3. ABCE
4. ABDE
5. ABDE
6. ABCE
7. ACDE
8. ABDE
9. ABDE
10. ABCD
11. ABCE
12. ABCE
13. D
14. A
15. A
16. A
17. ACDE
18. C
19. ABCE
20. ABC
21. ABC
22. B
23. BD
2. D
3. B
4. ACDE
5. ACDE
6. ACE
7. BCDE
8. ABDE
9. A
10. CE
11. C
12. ABDE
13. ACDE
14. B
15. B
16. ABCE
17. ABDE
18. D
19. ABDE
20. ABDE
21. ACE
22. B
23. A
PATOLOGIA
VENELOR
1. A
2. ABE
Chirurgie Nr. 2
24. BE
25. B
26. BC
27. C
28. B
29. C
30. B
31. C
32. C
33. BC
34. BCE
35. ACE
36. ACD
37. AC
38. CE
39. BE
40. DE
41. A
42. E
43. E
44. E
45. CD
46. BCE
3. C
4. C
5. BDE
6. ACE
7. BD
8. ABDE
9. BCDE
TRAUMATISMELE
TORACELUI
1. B
2. B
3. ABD
4. ABD
5. ABE
6. D
7. ABC
8. ABD
9. BCE
10. B
11. B
12. ADE
13. BCD
14. C
15. ABD
16. ABCD
47. DE
48. B
49. D
50. C
51. BC
52. E
53. C
54. C
55. B
56. ABCD
57. ABDE
58. CD
59. CD
60. BDE
61. A
62. A
63. ABCD
64. C
65. E
66. C
67. D
68. D
69. C
121

70. BCD
71. ABCD
72. E
73. D
74. C
75. E
76. ABCDE
77. BCD
78. E
79. ABC
80. B
81. E
82. E
83. ABC
84. C
85. ABCDE
86. ABD
87. ABCE
88. ABCE
89. ABDE
90. C
91. B
92. B
93. ABCE
94. ABCDE
95. BD
96. ABCE
97. ABCD
98. ABCD
99. AC
100. BD
101. AC
102. ABC
103. C
104. A
105. E
106. E
107. C
108. A
109. E
110. D
111. C
112. A
113. C
114. B
115. E
116. ABCDE
117. AB
118. ABCD
119. ABE
120. BCE
121. AC
122. AE
123. ABCDE
124. ABC
125. DE
126. D
127. B
128. ACD
129. B
130. B
131. A
132. B
133. CE
134. ABC
135. ABD
136. A
137. A
138. AD
139. ABCD
140. E
141. ABC
142. AB
143. CE
144. AE
145. BCD
146. ABDE
147. ABCDE
148. ACDE
149. ABCD
150. D
151. A
152. C
153. ABCD
154. D
155. E
156. ABC
157. AC
158. E
159. C
160. E
161. AD
162. AE
163. ACDE
164. C
165. D
166. C
167. E
168. ACDE
169. A
170. D
171. C
172. D
173. BDE
174. CE
175. DE
176. BE
177. CD
178. ABC
179. AD
180. ABDE
181. ACE
182. ABE
183. BE
184. ABD
185. ACDE
186. AB
187. AD
188. ABDE
189. ABC
190. ADE
191. ACD
192. CD
193. ABE
194. BC
195. CD
196. ABDE
197. ADE
198. BCDE
199. AC
200. ACD
201. BCDE
202. ACDE
203. BCD
204. ADE
205. C
206. E
207. D
208. A
209. E
210. A
211. E
212. A
213. ABCDE
214. ABCDE
215. BC
216. BDE
217. ABCDE
218. ABCD
219. ABC
220. ACDE
221. ABE
222. ACE
223. BCD
224. BC
225. AC
122

226. ABCDE
227. ABE
228. ABDE
229. AC
230. BC
231. ABDE
232. ABD
233. B
234. A
1. E
2. D
3. D
4. B
5. B
6. B
7. D
8. B
9. B
10. C
11. E
12. D
13. D
14. D
15. E
16. C
17. E
18. A
19. A
20. C
21. B
22. A
23. D
24. B
25. B
26. C
27. D
28. D
29. D
30. B
31. A
32. C
33. C
34. A
235. A
236. B
237. C
238. C
239. D
240. ABC
241. ABC
242. ABC
243. AC
Chirurgie Pediatrică
35. D
36. D
37. B
38. D
39. D
40. D
41. CD
42. ABCD
43. CDE
44. BDE
45. ADE
46. AD
47. BCD
48. ABC
49. ADE
50. ACE
51. BCE
52. ABCE
53. ACE
54. BCDE
55. ADE
56. ABE
57. AC
58. CE
59. ACE
60. ABCD
61. ABCD
62. ABD
63. ABCD
64. ABC
65. ABC
66. CDE
67. ABE
68. BDE
244. AC
245. BD
246. BC
247. ABCD
248. ABCD
249. ABCD
250. ABCDE
69. ACD
70. ACDE
71. BCDE
72. BDE
73. BCD
74. ABCE
75. BD
76. ABE
77. BCDE
78. ABCE
79. ABC
80. ABDE
81. ABCE
82. ADE
83. ABE
84. BD
85. ABC
86. ABDE
87. ABCE
88. BCD
89. ABCD
90. BCDE
91. CDE
92. ABDE
93. BCE
94. ACD
95. ACD
96. AC
97. BDE
98. ABDE
99. BCDE
100. AB
123