SOCIOLOGIA COMUNITĂŢILOR RURALE - Tipografia

More documents

Recommendations

Info

,,Omul crescut la oraş parvine să înŃeleagă, sau să se prefacă a înŃelege, cauza1ităŃile împrejmuitoare, dar el nu face personal niciodată experienŃa vie a lumii ca totalitate, adică o experienŃă muiată în perspective dincolo de imediat şi sensibil. A trăi la oraş înseamnă a trăi în cadru fragmentar şi în limitele impuse la fiecare pas de rânduielile civilizaŃiei. A trăi în sat înseamnă a trăi în zarişte cosmică şi în conştiinŃa unui destin emanat din veşnicie”. Lucian Blaga
Page 1 and 2: VIRGILIU CONSTANTINESCU-GALICENI SO
Page 3: UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATE
Page 8 and 9: 3.4. Management monitorizat şi sis
Page 10 and 11: Ca sistem de indivizi asociaŃi în
Page 12 and 13: 1) O concepŃie generală care să
Page 14 and 15: tuturor varietăŃilor de fenomene
Page 16 and 17: Dar, conchidea el, deoarece unele p
Page 18 and 19: de sociologie generală 1 (la care
Page 20 and 21: ştiinŃele, în baza „primatului
Page 22 and 23: apărută în 1887 şi intitulată
Page 24 and 25: legăturilor. 1 În consecinŃă -
Page 26 and 27: scopul propus” şi, în mod analo
Page 28 and 29: conflictelor de interese”, creân
Page 30 and 31: comunitatea poate fi definită ca u
Page 32 and 33: mentalităŃi comune. Modelul ei de
Page 34 and 35: „inventar problematic” - dacă
Page 36 and 37: norial. În acelaşi timp însă, p
Page 38 and 39: anume: nefolosindu-se de o pregăti
Page 40 and 41: profesionalişti, adică animatori
Page 42 and 43: celelalte două anunŃate de către
Page 44 and 45: şi a urmărit ca, începând cu un
Page 46 and 47: acŃiunea este publică şi opusă
Page 48 and 49: descrisă, în funcŃie de relevan
Page 50 and 51: experiment social, efectuat în dou
Page 52 and 53: 52 I. „LegislaŃia şi politica d
Page 54 and 55:
54 mecanisme mai eficiente pentru
Page 56 and 57:
56 baza aptitudinilor, resurselor,
Page 58 and 59:
58 2. NEORURALISMUL CA STRATEGIE Ş
Page 60 and 61:
mare utilitate şi însemnând - de
Page 62 and 63:
înŃeleasă de către agenŃii de
Page 64 and 65:
cele menŃionate până acum, deoar
Page 66 and 67:
Unele dintre cercetări 1 au reŃin
Page 68 and 69:
valoare atât teoretică, cât şi
Page 70 and 71:
grupurilor formale; diferenŃierea
Page 72 and 73:
de cercetările Institutului de Eco
Page 74 and 75:
Tipul şapte - „sate cu o structu
Page 76 and 77:
subsistem relativ autonom, întregu
Page 78 and 79:
acŃiune umană şi, apoi, să se s
Page 80 and 81:
organizări «cvasi-statale» prin
Page 82 and 83:
egăsesc coabitând într-o formaŃ
Page 84 and 85:
În acelaşi timp, impactul asupra
Page 86 and 87:
element în plus de dificultate met
Page 88 and 89:
Într-o altă lucrare, cu o problem
Page 90 and 91:
din Anglia s-a produs mult după re
Page 92 and 93:
Scopul demersului atât istoric, c
Page 94 and 95:
Din punctul de vedere al criteriulu
Page 96 and 97:
externe directe, cât şi implement
Page 98 and 99:
inducă tipuri de rentă şi să or
Page 100 and 101:
Punctul corespunzător minimului de
Page 102 and 103:
Comparând producŃia agricolă cu
Page 104 and 105:
obişnuiŃi şi le-au ignorat inter
Page 106 and 107:
proiectelor asimilate de către cei
Page 108 and 109:
colectivă 1 . Fişa de cadastru au
Page 110 and 111:
deci nu determină anularea identit
Page 112 and 113:
- punctul gravitaŃional de atracŃ
Page 114 and 115:
profesională a celor fără locuin
Page 116 and 117:
Pentru Drucker, a începe o afacere
Page 118 and 119:
Adoptarea misiunii de a crea şi su
Page 120 and 121:
120 3. FENOMENUL COOPERATIST ŞI RA
Page 122 and 123:
− va cumpăra sau va construi un
Page 124 and 125:
îndeplinea exigenŃele statutare
Page 126 and 127:
omânilor şi să-i atragă pe ace
Page 128 and 129:
pământului, asupra căruia avea
Page 130 and 131:
economia meşteşugărească - în
Page 132 and 133:
dimpotrivă. Spre o atare concepŃi
Page 134 and 135:
simŃite. Întâia cooperativă - a
Page 136 and 137:
Şi faŃă de ordinea socialistă s
Page 138 and 139:
unde nu poate fi făcută eficient
Page 140 and 141:
Un alt doctrinar al fenomenului coo
Page 142 and 143:
Să adăugăm un alt punct de veder
Page 144 and 145:
Or, atare efecte - considerau doctr
Page 146 and 147:
Se recunoştea - în cele din urmă
Page 148 and 149:
vreunui proces ulterior de transfor
Page 150 and 151:
funcŃionează şi colaborează în
Page 152 and 153:
În amonte, cooperativa (şi însu
Page 154 and 155:
capacităŃi subliminale, neputând
Page 156 and 157:
induce ideea pierderii propriei ide
Page 158 and 159:
dintr-un sistem opresiv şi inuman,
Page 160 and 161:
Memorandumului - o gestiune central
Page 162 and 163:
Cadrul oficial în care s-a abordat
Page 164 and 165:
8) Stimularea fermelor care practic
Page 166 and 167:
care să orienteze dezvoltarea econ
Page 168 and 169:
sunt depăşite şi nu satisfac cer
Page 170 and 171:
în vedere, mai întâi, „stocul
Page 172 and 173:
drepturilor de proprietate, precum
Page 174 and 175:
omâneşti şi care, din păcate, n
Page 176 and 177:
produse agricole şi a restricŃiil
Page 178 and 179:
esurselor materiale şi umane desti
Page 180 and 181:
ezultatul va fi negativ, dacă expl
Page 182 and 183:
Pornind de la cerinŃa „ieşirii
Page 184 and 185:
viaŃă asemănătoare celor din or
Page 186 and 187:
în consecinŃă, gestiunea economi
Page 188 and 189:
Mai întâi, sunt de notat ponderea
Page 190 and 191:
adunai norme, era bine etc.” - su
Page 192 and 193:
cooperativelor agricole de producŃ
Page 194 and 195:
se numesc subvenŃiile acordate fer
Page 196 and 197:
196 4. FAMILIA RURALĂ ŞI URBANĂ
Page 198 and 199:
Referindu-ne la relaŃia de alianŃ
Page 200 and 201:
învăŃat pe om să ridice case”
Page 202 and 203:
separau între ele. Şi astăzi, ca
Page 204 and 205:
veci generaŃiile viitoare. Fiecare
Page 206 and 207:
fiind un fel de pontifax maximus ş
Page 208 and 209:
antică şi tot aşa se motivează
Page 210 and 211:
din aceste forŃe asupra celorlalte
Page 212 and 213:
În cealaltă parte a Ńării, în
Page 214 and 215:
ărbaŃilor” 1 . Totodată, Decla
Page 216 and 217:
decizionale, precum şi integrarea
Page 218 and 219:
necesare consumului membrilor ei, g
Page 220 and 221:
chibzuit şi prevăzător şi nu tr
Page 222 and 223:
Ńăran „un prea al pământului
Page 224 and 225:
prin faptul că e membru al familie
Page 226 and 227:
deznodământ fatal, motiv pentru c
Page 228 and 229:
ofertei şi în „diviziunea munci
Page 230 and 231:
) familia lărgită, limitată sau
Page 232 and 233:
fie şi enumerativ, rezultatele cer
Page 234 and 235:
elaborată de către Valter Bukley
Page 236 and 237:
încearcă să răspundă noilor tr
Page 238 and 239:
prin care informaŃia, filtrată pr
Page 240 and 241:
Într-un atare moment, familia „r
Page 242 and 243:
tot parcursul perioadelor de separa
Page 244 and 245:
Pe măsură ce femeile au devenit i
Page 246 and 247:
Tony L. Whitehead arată că „mar
Page 248 and 249:
unor sociologi, în special america
Page 250 and 251:
aceea dinamică. În cadrul acestei
Page 252 and 253:
stres şi reducând tensiunile din
Page 254 and 255:
constatat că în toate cazurile, f
Page 256 and 257:
Am consultat registrele de la unit
Page 258 and 259:
studii” 1 în care se află expus
Page 260 and 261:
acasă, şi nu la şcoală. Acelea
Page 262 and 263:
„Important nu e ceea ce faci, ci
Page 264 and 265:
CompetenŃe necesare pentru o viaŃ
Page 266 and 267:
266 4.9. Modelul educativ orientat
Page 268 and 269:
Şi în China, atât în cea preist
Page 270 and 271:
generică, Peri fizeos („Despre l
Page 272 and 273:
lor. Vom vedea pe sarazini coborân
Page 274 and 275:
Doctrina lui Frederich Ratzel, sus
Page 276 and 277:
Înainte însă de a ne opri asupra
Page 278 and 279:
ecologie în America de Nord şi An
Page 280 and 281:
de starea generală a ambientului f
Page 282 and 283:
natura intereselor vitale, pe care
Page 284 and 285:
pentru a include şi solurile, apa,
Page 286 and 287:
cuprinzător, „ecumenoecologia”
Page 288 and 289:
unor organisme zonale sau mondiale,
Page 290 and 291:
După deliberări multiple şi în
Page 292 and 293:
Cealaltă raŃiune privind politica
Page 294 and 295:
„crearea de substanŃe potenŃial
Page 296 and 297:
organismele biologice. Pentru corec
Page 298 and 299:
dincolo de care însă se aplică l
Page 300 and 301:
Dintr-o altă perspectivă, aceea a
Page 302 and 303:
Un alt concept de largă utilitate
Page 304 and 305:
alterări ale calităŃii sistemulu
Page 306 and 307:
În fine, la ultimul nivel, adică
Page 308 and 309:
extern) care acŃionează în cadru
Page 310 and 311:
Sintetic, definiŃia legii toleran
Page 312 and 313:
specialişti legea „dependenŃei
Page 314 and 315:
sunt popoarele 1 sau, în ultimă i
Page 316 and 317:
economice şi prin ideea ridicării
Page 318 and 319:
şi „popularizate” - dacă se p
Page 320 and 321:
Prin DirecŃia de control ecologic
Page 322 and 323:
6. CULTURA POPULARĂ CA VOCAłIE A
Page 324 and 325:
Unealta, devenind premisă primordi
Page 326 and 327:
distincte, unul numindu-se „cultu
Page 328 and 329:
integrează mai bine… Asemenea st
Page 330 and 331:
culturale, precum şi capacitatea m
Page 332 and 333:
numea „indicaŃie” sau „contr
Page 334 and 335:
cu simŃuri ale receptării (pasive
Page 336 and 337:
superstiŃiile ştiute, precum cryp
Page 338 and 339:
Parafrazându-l pe Herder şi relev
Page 340 and 341:
pământului” conduc la „reinte
Page 342 and 343:
unora dintre cele mai frumoase cinc
Page 344 and 345:
din Cluj) - trăieşte în adevăra
Page 346 and 347:
dar şi elitele intelectuale 1 . An
Page 348 and 349:
şi deci rataşarea literaturii pop
Page 350 and 351:
unui fragment din natură, cu care
Page 352 and 353:
În schimb, cealaltă parte era ace
Page 354 and 355:
fieştcare rând a compunerilor din
Page 356 and 357:
el puterea existenŃei eterne a poe
Page 358 and 359:
scria „într-o limbă cosmopolit
Page 360 and 361:
umanitatea le datorează civilizaŃ
Page 362 and 363:
(e) civilizaŃia urbană favorizeaz
Page 364 and 365:
în concordanŃă şi cu Nicolae Io
Page 366 and 367:
cu anii 1932-1933, Garda a fost în
Page 368 and 369:
Ńărăneşti, ca şi printr-o comb
Page 370 and 371:
6.7. Metode de cercetare a culturii
Page 372 and 373:
fecundului element psihologic” 1
Page 374 and 375:
eprezenta o disciplină ştiinŃifi
Page 376 and 377:
întreba. Mă apuca nămiaza pă c
Page 378 and 379:
cele politice, de reprimare social
Page 380 and 381:
Speciile ei ar deveni de domeniul t
Page 382 and 383:
îi urmează, transmiŃându-i aces
Page 384 and 385:
- creaŃia s-a construit ca un comp
Page 386 and 387:
Este acceptat de către specialişt
Page 388 and 389:
imperioasă a protejării, dar şi
Page 390 and 391:
390
Page 392:
14. Cristina Ştefan, Familia monop
show all

SOCIOLOGIA COMUNITĂŢILOR RURALE - Tipografia

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?