SOCIOLOGIA COMUNITĂŢILOR RURALE - Tipografia

conflictelor de interese”, creându-se ostilitate între conlocuitori, care,
rând pe rând, au conştiinŃa plasării lor în contradicŃie cu exigenŃele
eticii populare 1 şi se consideră frustraŃi.
Sintetizând tezele sociologului german, relevăm că, în gândirea
sa, comunitatea de vecinătate „constituie” fundamentul originar al
comunităŃii rurale, ea putând constitui baza unei activităŃi de ordin
politic şi fiind spaŃiul în care vor fi înglobate „tot felul de noi
activităŃi”. Dar, conchidea Max Weber, activitatea comunitară proprie
comunităŃii de vecinătate este „fraternitatea economică”.
Tot în sociologia germană, René König, în Fischer Lexicon
soziologie, formulează ideea potrivit căreia comunitatea are o
importanŃă tot atât de esenŃială în construirea social-culturală a
personalităŃii, precum o are şi familia. „Copilul şi tânărul – scrie René
König – învaŃă înainte de toate, majoritatea legăturilor sociale
existente în afara domeniului familial, … în forma lor comunitară” 2 .
Având drept premisă determinarea generică a unor concepte
înrudite cu cel de comunitate şi relevând modul lor de a circula în
limba germană, René König consideră că o colectivitate, pentru a fi o
realitate socială pe deplin închegată, presupune tensiuni interioare
puternice, la care se adaugă un accentuat spirit al puterii şi –
corespunzător acestora – apar „eterogeneităŃi care însă nu trebuie să
degenereze în conflicte”.
În viziunea sa, noŃiunea de comunitate nu este corespunzătoare
celei de „comună administrativă”, deoarece dimensiunea administrativă
1
Ibidem.
2
L-am citat pe René König după lucrarea Katerinei Aschenbrenner şi
Diéter Kappe, intitulată Groβstadt und Dorf als Typen des Gemeinde, Berlin,
1972.
Tot din René König am consultat cu interes studiul „Communauté”,
din vol. Sociologie, sous la direction de R. König, traduit de Pierre Leccia,
Paris, Ed. Flammarion, 1972, şi în care se menŃionează că, în sociologia
germană, conceptul de comunitate „joacă un rol nefast, datorită caracterului
său polisemic, ceea ce n-ar trebui să fie cazul pentru un concept
fundamental”; de aceea – adaugă René König – sociologul Th. Geiger a
propus în anul 1931 ca să se radieze cuvântul Gemeinschaft din vocabularul
de specialitate (op. cit., p.55).
28