SOCIOLOGIA COMUNITĂŢILOR RURALE - Tipografia

scopul propus” şi, în mod analog, o relaŃie cu caracteristici prevalent
comunitare poate fi orientată raŃional într-o măsură variabilă în
vederea unui scop” 1 . Şi apoi, conchide: „… este foarte variabilă
măsura în care un grup familial este resimŃit de membrii săi ca o
comunitate sau este utilizat, din contră, ca o asociaŃie” 2 .
În ceea ce priveşte vecinătatea, aceasta este abordată de către
sociolog atât din punctul de vedere al „proximităŃii geografice”, cât şi
al „solidarităŃii de interese”.
Societatea domestică – după Max Weber –, înŃeleasă ca tip de
comunitate care îşi acoperă trebuinŃele din resurse proprii, implică
servicii speciale de circumstanŃă, care depăşesc „comunitatea
domestică particulară” şi devin „asistenŃă de vecinătate”.
În istoria relaŃiilor rurale, satul – în concepŃia sociologului
german – a reprezentat o „grupare a comunităŃilor domestice stabilite
într-o proximitate imediată unele de altele şi alcătuind comunitatea de
vecinătate tipică” 3 . În cadrul acesteia se practică „ajutorul dezinteresat”,
realizat prin „împrumut neretribuit de bunuri de consum” sau
prin „muncă benevolă” 4 .
În baza „principiului fundamental de etică populară”, – cum
spune Max Weber – şi, într-un fel, radicalizând vechea practică
romană, apare fenomenul de „mutuum”, adică împrumut fără
compensaŃie. Comunitatea de vecinătate este spaŃiul natural de
manifestare a sentimentelor de „fraternitate”. Aceasta, adică
fraternitatea, se „manifestă sub forma unui ajutor reciproc”, fie în
maniera unui „… aport de mână de lucru în cazul unei nevoi urgente”,
1
Manual de psihologia comunităŃii, p. 31.
2
Ibidem.
3
Aşa cum deja s-a menŃionat, cităm din Economie et Société,
subcapitolul A l´origine, le voisinage, p.379-382.
4
„În practică – scria Max Weber – faptul de a fi vecini înseamnă că, la
nevoie, depindem unii de alŃii, mai ales acolo unde comunităŃile sunt puŃin
dezvoltate din punct de vedere tehnic, vecinii sunt cei din partea cărora vine,
în mod firesc ajutorul şi necesitatea este din acest punct de vedere
fraternitate” (op. cit.).
26