SOCIOLOGIA COMUNITĂŢILOR RURALE - Tipografia

ştiinŃele, în baza „primatului ordinii morale”, şi de a arăta „cum se pot
organiza puterile unei naŃiuni” 1
,,Stabilind rolul fiecărei specialităŃi organizate în viaŃa naŃiunii şi
recunoscând primatul ordinii morale, căreia trebuie să i se
subordoneze celelalte ordinii (organizaŃii) – nota Brăileanu –
sociologia şi-a făcut pe deplin datoria: ea a arătat cum se pot organiza
puterile unei naŃiuni în aşa fel ca să-i asigure autonomia şi libertatea în
lupta cu alte naŃiuni”. 3
Între sociologie şi comunitate, deci, există după Brăileanu, o
relaŃie organică, aceea de a se susŃine reciproc şi de a opta pentru
soluŃii superioare, care să determine adaptarea între actual şi să asigure
progresul.
Una dintre aceste soluŃii este aceea a cultivării identităŃii de sine
a comunităŃii şi a „combaterii” cosmopolitismului. Fiindcă – în opinia
lui Brăileanu – cosmopolitismul anulează elementul autohton şi
distruge baza de susŃinere a comunităŃii. El –cosmopolitismul – este
„un corp străin,” care perturbă coeziunea întregului şi chiar îl abate de
la linia lui principală a dezvoltării.
Gândind comunitatea în perspectiva idealului perfectibilităŃii şi
considerând-o „ca singura condiŃie pentru păstrarea identităŃii de sine
a omului normal”, sociologul bucovinean defineşte comunitatea prin
efectul de uniune a sufletelor, ca şi printr-un act de recunoaştere şi de
includere în structurile ei de conŃinut atât a celor care au fost, cât şi a
celor care sunt astăzi. „Numim comunitate omenească – scria
Brăileanu – acea unitate care se încheagă prin comuniunea sufletelor –
Comunitatea e ancorată în ordinea biologică, dar ea nu este o simplă
prelungire a ordinii biologice, ci o nouă ordine întemeiată pe a doua
naştere a omului ca suflet. Comunitatea, în acest înŃeles, cuprinde nu
numai pe cei vii (indivizi în carne şi oase), dar şi pe cei morŃi, dintre
care mulŃi sunt mai vii decât cei ce trăiesc”. 2
Şi în lucrări contemporane întâlnim criterii similare celor ale
sociologului bucovinean cu privire la definirea conceptului de
„comunitate umană,” adăugând însă procese şi fenomene specifice
societăŃii industriale. Astfel, într-un studiu din „Jurnalul de sociologie
20
1 Idem, p. 398.
2 Idem, p. 431.