SOCIOLOGIA COMUNITĂŢILOR RURALE - Tipografia

1) O concepŃie generală care să însemne o filosofie a domeniului
de referinŃă;
2) O metodologie care să cuprindă principiile, metodele şi
tehnicile de investigaŃie a lucrurilor, a proceselor şi fenomenelor din
domeniul ştiinŃei respective;
3) O finalitate, adică utilitatea teoretică şi practică pe care o
presupune o atare ştiinŃă şi prin care ea îşi justifică locul alături de alte
specialităŃi.
1) CerinŃa de concepŃie sau de doctrină rezultă dintr-o dublă
determinare, ca şi dintr-o condiŃionare cu caracter complementar:
a) o condiŃionare ontologică;
b) o alta, gnoseologică.
a) Prima condiŃionare, aceea de ordin ontologic, priveşte
domeniul de realitate pe care îl abordează ştiinŃa respectivă şi vizează
un anume orizont delimitat în spaŃiu, având fenomenele şi procesele
lui ireductibile şi definindu-se printr-un determinism de tip nomologic
aparte. Ponderabilele, cât şi imponderabilele acestui orizont stau la
baza funcŃiilor şi structurilor locale şi stimulează anume legităŃi, cu
anume lanŃuri de natură cauzală. În el se închid sau se depozitează
experienŃe ale trecutului şi se pun în ordine înŃelesuri ale vieŃii. Un
enorm material istoric, precum şi întocmiri multiple converg către un
maxim de caracteristici şi conferă o perspectivă unitară tuturor
relaŃiilor şi tuturor tendinŃelor care gravitează în jurul unui ax
fundamental, rezultat din obiectul muncii. Într-un atare context se
plasează omul, cu trebuinŃele şi aspiraŃiile lui, cu idealurile lui de
viaŃă, dar şi cu proiectele de acŃiune proprie, care se cer a fi cercetate
şi evaluate, iar apoi fixate în concepte, în teorii şi doctrine.
b) CondiŃionarea gnoseologică. În cadrul oricărei discipline
ştiinŃifice funcŃionează un complex ideatic mai mult sau mai puŃin
elaborat, care reflectă lucrurile, precum şi procesele şi fenomenele
existente în perimetrul delimitat al ştiinŃei în cauză şi caută să redea în
alcătuiri conceptuale semnificaŃii ale determinărilor cauzale ce stau la
baza realităŃii date.
În invocarea componentei gnoseologice şi în susŃinerea rolului
ei organic în afirmarea unei ştiinŃe, pornim de la ceea ce Thomas
Cuhn numea o „matrice disciplinară”, adică de la acele generalizări
acceptate de către un grup de specialişti ai unei discipline şi adoptarea
12