SI VEI PUTE, - upload.wikimedia....

DUMINICA
ANULU VIL
VOIESCE
SI VEI PUTE,
Va e hi töte allele dare de Leah' si a ilatla-ai
dupe tierbatória.
Al.onarea pentru Bucuretict pe anri
t.'se lune
ti lane .
jiL osemplariii
1.;eiintArile linia de 30 litere
It oriUI' I reclame linia . .
128 lei
64 --
32
H
34par
i lei
3 le!
Mosia a Statului, care s'adatil de
t tigàrií strAini unui omil mare.
Guvernulú aptuale a recunoscutfi
recunósce prin tAcerea sa spoliarea
Statului de (IA mosifi a sa,
ce constituä prin faptii pe cà
Iugrii sträini PHOPRIETAIII DE VECI
ai averilor6 natiunii.
REVISTA POLITICA
R(JCURESC1, 3J Augustil
Inca unit faptü despre care vole'
dice si credemú c top' vela" gice cu
nof: arbitrarin si
1863 lullà 12.
PRINCIPATELE-UNITE-ROMANE.
Comisia Cularif de Rofifi.
No. 10238.
Domnule,
1). prefectii alii Capitalii, prin ordinanta
No. 21011, me anuntia a 70 dintre
d-nii deputati de suburbio prin petitiunea ce
ati datii, aft declaratii cà d, N. T. Orktianu,
la alegerea noului personale alú consiliulul
municipale, a avutiVasuprá-i u pArechià pis-
161e inarcate cari constatatil i de atrit
d. procurord in urma anchetei ce 's'a Reath,
(MO care apoi referAndu-se cAtre d. ministru
de interne a primita din parte-i ordinulù
No. 17532 priu care espune a pe de a
parte a pusti acésta in vederea d-lul ministru
alú justitiei, érti pe de alta, pia la resolverea
acestel cestiuni de atre tribanalele
competinte se fià numitulú suptil privighiare
politienéscá; in bases aria
suptil-semnatulii puiudh In vcderea dv. de
Rasta, inviiii a avè pe d. N, T. Or4ianu
in cea maI de aprópe priveghiAre politiáné
s c, pinit la rcsolverea cestiunii."
Ece arbitrariulii dovedite prin actii
eficiale. i cine pate sistinè ea' nu este
arbitrariú? Privighierea politiendsca
este ue penalitate prevadute de legi
pronuntiate de tribunalf ; cum dart" se
pate pedepsi unü omû. prin punerea
septa privighitirea politiei, prin ordine
ministeriale, Bra se fie judecatti ai condaninatii
de tribunalile competinti, in
FotifiTA ROMANIULUI
WHEW ONWI.
PARTEA A PATRA.
1410(111.
Dupuä secunde, Pacouletta sedea
la mase intro Paula ai d. Michelia.
Acestu-a o intrebe despre Leta-seü,
mama-sea si alte perske din tera
kcal. Pécoulette se grabi a respunde
la kite aste intrebäri , fericita cä Like
satisface curiositatea sea.
Pauli" ar ti voita bucurosti s'o intrebe
si clay dart" nu cutéaa de facie
cu d. Michelin, s'o intrebe de interese
mai multi" in realitate, adice ce
se Was() d-ra de Guilbert , dace se
maritase sét, nu dui" ere fericite ,
dace ... dace ... etc.
In neputintii d'a putè satisface doriatele
sele in astä privintia, reservendu-ai
cu tate astea a o intrebe cantle
va li singurii cu dinsa croula nostril
se multämi a intrebit pe Pécoulette prin
ce intimplare se unit la Voris.
Pentru abonare
ItfiAhlIÙ POL1TICU COMERCIALE, LITERARIC.
(ARMLELE TRAMISE SI NEPUBLICATE SE VORU ARDE.)
Direptoriulti cliariulto: C. A. Rosetti. Gerante respumietoriii : Anghelti loneseu.
li reolamfid se vorii adresa la Administratoriuld 4iarrah:11 D. C. O. Aricesca, P. Romand
_
virtutea conventiunii, tri virtutea, legilorti
In fiinta Ce Insemndde acaste sis-
(emit de benuiele, de coaspiratiunt, de
comploturl de revolutinni inventate,
pentru cari vedemii pe unit órnenT acusati,
ai casele tort" calcate ai (Biala
arestati sti pusl suptia privighierea politiei
? Este acesta regime constitutionale?
este acesta respectulú pentru legt
pentru perske ? este acésta garantia
libertatii individuate s'a domicilialul ?
S'a vorbite de conspiratiunl ai de
comploturl, s'a aruncatil In publicü btnuiele
asupra Aduniíril, s'a acusata deputatit
ce conspire si complottide. Dare,
dac'ad testa acestea adeverate, pentru
co justitia n'a intervenita ? pentru ce
nu s'ati deacoperitù culpabilif? pentru
ce nu s'ati judecate si nu s'all condainnatii
?
Nu santil kite ucestea blinuiele si
calomnie ? nu suatii tOte acestea nedemne
miatilke ale unel administrari negate
*pre a lovi si prigoni cari
nu se terescii inaintea Banui
Ble aruncate asupra uncoil deputati din
Adunare, i cea-a ce acuin se iatainpla d.
Brancovanu si (f. Oreaianu mane se pate
¡uliaupla si alter(' persdne, ai atunci ce sigurante
unal puteme aye itei de a nu
deveni victimele miaeilora denuntiatori,
a'a fi calomniati, Ioviti, a res tap' d'acésta
arbitrarid sisteme de bänuiele ?
Eca unde vomit ajunge suptt" guvernula
actuate, caw" delta cumú emu
distil 0163 trecnte in acéstä fOle, d.
N. Crezzulescu este unulù din ace"' ministri
cari a avut cea mai mare trebuinte
d'a invents completurt ca so pate
cake casele 6ruenilorii cu gendormi s'a
le lua Mica tingirile, hainurile, cesor
nicele, precurna a fecutia cu 11. Ferichidi
; cä se pOta bate pe negetiatorf,
precurne ii fecuta in ulita Ractivanu ;
ca se pate chinui pe crestini prin
cu ur4ici, precutnù a facuta In satali"
Besdad ; ca se pate bate si inchide
pe 6ineni precume fäculn la 28 Septembre.
Tate acestea sunlit fapte cunoscute.
Conspiratiuni si completuri nescocite,
éce sistema gavernelorti arbi-
Vita in toti ani primevéra do
cumperii cele de cart am nevoiä pentru
magasinalú men. Este adeverate ,
adause ea, ce pate nitwit, via pentru
ultima Ore.
Hum! do ce? qise d. Michelin?
Nu sciti darti . a da I nu
v'arn spusti.
Ce?
Santa aprape a-mi vinde magasinulti.
Aall seriosil ?
Mai multe perske mi-a propasta
se mi-la cumpere
Iè semi, Zinet, se nu faci na
neghiobia.
Fil Ora Leine , domnule Michelin.
&if ce nu swat' pre ambitiösa
de avere ? Dace primescii a me lase
de comerciii, cause este ce suntti
sieure ce p0th trai liuiiscitil cu veintale
"nett.
Atunci este altu ceva. Darn,
ia spune-ml, inainte d'a pleca, cid (re
bue se esu, n'ai nevoia tie nimica ?
D'ue coma data nu resputise
l'écoulette. I multlimasati,
trarie ii slabe; benuile si ealomnie,
violarea caselorú a'a scrisorilora, are-
Wee persOnelorii ai punerea lorti supt
privighilirea politiel , ace' consocintele
arbitrariuluf ai slabiciuniil
S'a publicatú in actista faie ah
plangere fdrte grave a d-lui Anton
Arionú catre d. Inspectorü generate
ale telografeloril, in privinta tine! depesie
platite la Bucureaci, pentru care
s'a data ull citante, din registrul a
souch e., si core n'a testa spedita la
loeule destinalú.
D. Inspectoriú generate, in lode
d'a tnuliaini d-lui Arion pentru ce i-e
fecutii canoscuth acesth faptii care este
anti adeverath abuaa, lu loca d'a
se crede fericitfi de ocasiunea ce i se
da d'a urmari, descoperi, i podepsi
cesta abuse, d-sa crede c'a factual tote
si eh este' d'ajunsa a declara d. Arion
cä depeSia despre care s'a plans('
n'a priimitu-o la Ploeici nu s'a presintatti
lu biuroulú telegrafiea. Dare
d. Arkin are citanta de priimire taiata
dinteunii registru a souche, pe
care s'a insemnath statianea Bacuresci
ai numerate cuvintelorii depesiel, dart"
p'acéste citante s'a sensu ali alit" qi,
unit alit" name de perskii si nu s'a
trecutti plata prilinite; d, re In eoudica
tota cu nienerala acid( citantie, se
gesesce altat depeaifi tramisi la Braila.
Acestea tOto, co dovedesci pentru ort
chic de .cati unit Invederatti alms(' ? Si
acesta abuse. dupe (mina faptulii este
aretata de d. Arion, si pentra care nu
se pate credo ofensati" biuroulti telegrafictil
nu trebuia ermiirita, descoperit
pedepsite ?
Ce mal vorbima insa despre acestü
abusú ii despre datoria d -Jai inspectoriii
generale alti telografelw a de
ale dovedi si pedopsi, candia arna
aretatil i aretinati pe Vita giva abasurf
de puterT multa mai laari si
mat grave, cu late cli cela mid mica
abuse este gravia, si d-nil :Ministri Inchida
ochil, ai-astupe urechiele si nu
face nimica; si nu pot(' face nimicti,
cacf 1,6E0 acestea sunta consecintele sistemet
sale, consecintele arbitrariului
si
Noi le faceinú conoscute ai läsuim
publicula se judece.
&hi, nu trebue se te genezi
ea mine.
-- Nu me genezii, sea bine. A -
pule trecute nu in'am genalti Watt cere
limit earl tni-erah neaperati.
Caine vrei. Scusati-ine dace
5tan mai multiu ca vol.; ttä operatiune
co ain se fact" me chiame. luteleg"
nu e asie , d-le Pauli" ?
Negresitn.
Irma rldiatle d. Michelin.,
to last" in butte societate si puloti
convorbi impreuna de tera nostre
in bane voili. Asta face tota-de-una
placere.
Mai alesti, urinti Paula amid
lipsesce cineva de maI multi ani.
Alie dare, ailio. Nu uitati ce
prenaiti cu mine, amindoui, ai cli sperit
se ye gäsescti aici la intórcere.
In adeverú d-le Michelin ,
abusi.
Bine.
(list', elf] esindh
du-se In usie
La revedare co:at
sprintene. Apo"' oprin-
A I Zinet, ash" voi, inainte d'a
pleca, se to intreba ceva... Imt dal
veil" comandante ?
..4111114,
Serbätkia cea mare a gimnasticilore
intruniti in Lipsca 5 Augustii,
despre care alma mai vorbita, are unii
caracterin fórte insemnat In Impregurati ile
actuali, en apelula care s'a Watt" de
Imperatulii Austriei d'a se intruni totl
suveranii germani pentru reforma federate.
Mal multil do doue-deci de
mil de giumastici compuneoil corte -
giulti solemnú care a sträbetutil
Ducele de Saxe-Coburga i ministrulti
afacerileril straine d. de. Beast se alb
de facia la Leipsig. Serbetaria s'a terprinteuni"
batichetil de 7,000
de 6speti., i banchetulú printenne discursti
ale &-lui de Beast care a radicare
una toastfi la un ir ea maril p atr
i e ger m an e. Acéstit programa ,
dice La Franc e, reproducanda urmiitdriele
cuvinte din discursule sea conformitatea
interesolorn si institutiunilore
in timpe de pace, unirea armate,
In timpil de resbelia," este programa
co Austria se va Incerca se realiseze
la Francfort In folosulú sea.
Pinta acuina nu se scie positivú
care este coprinsulia adeverattl aIC proiectului
Imperatului F. Ioseph pentru
reforma ai reorganisarea confederatiunil
germane. Cu tOte acestea, dupa
cele co se serf(' din Wiena diarulul
La France, se crede cli tn facia seri6selorii
incurcature ce se potii ivi in
Europa. Austria are intentiunea de a
face unit apele ia patrietismula Wort"
principilorú gerMant, in interesulti
concordiel si progresulut patrial
comnne.
Erance no spune e4 regele
Wurtembergului, eare din cause Orstei
sale inaintate nu pOte merge la
persdne Pacesta congresa, va fi presintata
de principele mostenitoriti.
Bavaria ai Sasonia s'aratii dispuse
a respundo l'apelula junolui saverana
allí Austriel.
Cele din urtuti sclri de la Berlin
din S Augustii, ne spurn" cli Pruaia a
refosata d'a hie parte la congresulil sgveranilorri
germani lie motivatfi refusal('
sett printr'ne depeaie circularia,
in care (lie() : Prusia recunósce cil uti
reforma a confederatiunii este necesaria,
inse acea reforma trebue 9e se oterasce
printeue conferinte de 6meni
speciali i apol se fie sanctionate de
Negresite.
Peconlete s'aprapia de d. Michelin
care-i dise cate-va vorbe la nrechie.
Seriosii? disc ea riainda ca seemeta.
-- De Ore ce-ti spul, a sa yeah
Liii promiti
Bucurosii.
Ne-amh Intelesa dara.
Chirargula eqi liísänilû impreune
pe Paula i pe Pécoulette pe cari-T
vein(' lase i nel a vorbi in libertate.
LXXIV.
Cu (Olio dile inainte de sosirea
Pecoulettel, mart mitt +le vre nui treltied
de cal se coboria, pc la deco ore
deminéta din diligintia de la Havre.
Figure sea berbetaiscil, CU tresure
regulate, Late arse de sOrele tropicale,
aerule see gravä si severa îlú faccail
do semene c'unti basal de bronzii sculp-
(alit de Phidias.
Aceste omit era Henri di Lertigues
ai purte costumula de apitanii do
lregaUt upa cC1i depus9 J..atogiajti
4 AUGUSTU 1863.
A.NULIT VII.
LUMINÉZA.-Tif
VEI
§A:siru
pentru aistrict4 pe aria. 15726 ei L
alunae re
. .
TreT lune 38
rilla 1 tii 16 ale fie-rif a lime
Elo se facri In districte la corespondintil lia-
La Paris la cl, Hallegrain, rue de l'ancienne
comédie, 5; pe trimestru 20 fraud.
In Austria la directille postal!' i la agintelc
de abonare, pe trimestru 10 forinT argintri va -
lutA austriaa.
No 13.
suverani. Prusia consimte dare a triamite
anti plenipotentiaria la mi conferinte
de ministri.
Astüfele Prusia, prin politica re-
Incite a d. de Bismarck, se desparte
din ce In ce mal multi" de Germania,
si cu dreptate observe iariulli L a
France: Tote terimula co politico
austriace castiga in Germania, Prusia
til-a perdutii din imprudinte. Pe canal
imperatalii F. loseph, ajutatii de ministril,
emininti restabilesce, prin libertate
si prin desvoltarea principielorh
constitutionalf, unitatea §i prosperitatea
imperiului sell, regele Gaillaume atiat
de fatale statuitai de d. de Bismarck,
a'arunce pe cule pericldse ale reactiunii
ai-si Instrainaza opiniunea publice
In Prusia, in Germania ai 'n t6te natiunile
Europei.
11Total(' se unesce dar In faviirea
scopului ce urméde Austria ai care
tinde a mari farta multi" influinta sea
In sinulti confederatiunif spre paguba
Prusiel, Regele Guillaume va Intelege.
pre terditi fera 'ndouiale, cii despartindu-se
de ¡delete liberali si de putei
ile cele mari, de Germania liberale
se dosparte."
Eaca unde duce pc Prusia si pc
regele see sistema d. de Bismarck, pe
care tninistril actuall d-nii Crezz ulesca
B. Bela ai generariula Florescu se
silesoui a-la imita In politica sa din infra
ai din alara.
cea-a ce se dice In tOta Europa,
contra ministrului prusienii, nu
pOte lumina po ómenif nostril de la
puterel De,serte lec[iunt
In momentulid andil acesti numerii
era gata se se pail supte presit,
la douo ore, primiriirnn tin t respuns4
de la biurouln telegralicii contra d.
Anton Anion. In numerate vittoriú
vome publica. Radio!).
ItIONITORULti osni
nol\IA_NUE-CT
Iv.
(a vedea No. de eft)
(Neutralitatca)
In articlole precedinti dovediramii
MCCITIMMEMAXIGILit
inteunia ospelii din strata Jean-Jacques
Rousseau, se cobori in strata Grenelle,
apuca pe Pont-Neuf, i , latorcindu-se
In stanga, canda ajunse in tech Stittiei
lui Henri 1V, intrti la prefectura de politie
pria curtea lii Harley.
Dupe indicatiunile ce-f final date
de miff impiegata subalternii , (ilia se
sui in eaten uintlil , tree printr'nna
lane sire de camere de bite marimilo
ajunse in ua aticamere. Una
ce cit:a tine qiir111, Ile Intreba ce doresce.
Se vorbesca prefectului de politia,
raspunse elui c'unh tona impartose
care parea cil n'admite replica.
Buiiatuiì ilfl mesuril cu ochii de
susa pina josh, si-i gise : Nu se vorbesce
d-lui prefect(' Ilea aye uä scri
skie de audiintiä.
diso Henri.
Cu tóte astea, adause biliatula,
fiinda ell damn" imi pare straniii, dacii
voiesce a-mi da carte sea sal aant
spune numele, veil" merge a me interline
dace d. prefect!'" Jai pate primi.
Capitanula de fregate, la lip:a de
ile
scrise numde sea p'1,5
po,y1310.

cu acW oficiali, cg gu vernul nostru
a sciutil ci PolOnii suntü siIiJ a trece
in Podolia prin Rorrighia, precumg
ag fo! shi a merge in contra Rus!ei
prift t(Ste cele lalle Staturi. Do
v. ,ilf5,o5 c'a 1111. numai tiindg
in; do
adesea
la dinsulg (la rg inti area au6sta
cra cull() iculd s'aritintiatil de VIte
foCe publice. Dovedirknü cg Guvernula
a lästü fruntariele in cea rnai
deplina goliciune, cea-a ce, vede ori
cine, cil era pentru Poloni u'd invitare
d' trece, saU celú mai puginti, Ira
mcuragiare asimare invederatá
guvernula va inchide ochii. Dovedir5rnil
cii guvernul5, nu numal c'a
Isaú fruntariele in cea mat* deplin5
goliciune dart) c niel n'a concentrat
ostire in pilrtile locului, Polonii o sciag
negregrqitil acésta , §'ari fostg prin
iirmare in dreptg a erode cA guver-
[mill a proces0 astüNg ca se le arate:
c cugeta se-i lase sg trdeá, preteStil
nda cii n'a sciuta, s'aa ca s5
dice, dac va fi sitar a afla, c5 ne
mina ostire la indemin5 nu I-- a pututil
ajunge. $'acestil scusg. era fórte
logicà pentru guverna.
Ourna puteama crede, ar fi hsù
61, puterilorg garanti, ea' Turda va
deschide Imperiulii inirnicilor5 unei-a
.din puteri cu care este arnica', va l5sa
,Ancd se se organiseze in imperiul5
sea bande armat9" i cA ea,
Curtea Suzeran5, (cumil o numesce in
addle oficiali Kapu-Kehaia-oa guvernulul)
va merge [Ana a compromite
chiar5 Principatele, deschiçlindu frun -
tariele aceh ra bande"? Darú, arû ti
adaosa ministeriulü, dac suntemil siliti
a pAzi frutariele nóstre contra puterilora
garantl i suntemil gata i fericiti
a ve dovedi c5 putemil se le
Pentru acêsta ins5 chiara
contra Curtil Suverane se fi constatatil
cg nu mai aveti se ve sburlip,
atrigati eg violgrnù tratatele cAnda
ne vomil face §i noi Ira armatä destula de
numer6sá ea se OA Ali OVA lungimea
aceloril-otarie ! Ministeriula dar
sail fi fostü 1,seriosil acusatil de
'nerederea ce arú fi çisù c'a avuta in
puterile vecine i in Curtea ,:tuzeran5,
fi profitata d'acdstA ocasiune
spro a rupe, in aplausula si cu sustinerea
celora lalte puler', vetem5toriula
articlu 26 din tratatulg de la
Parisa si 8 din Convenliune.
Tae aceste dovedite prin fapte
bine cunoscute de toti, este constata
si poste putinp a se nega c5 guvernula,
din sciint saú nesciint5,
euraçjiat pe Poloni d'a .ntra
a lu-
s'apoi
i-a oprita, i-a impuscata, i-a prinsa,
i-a desarmata i i-a 'ntorsii la urma
ca se dea Oica foile strAine,
MIS11111111111111111*
441111111111111
slice acestu-a, Me voiii
intórce tndatii spre a-ti da respunsulk
ln adeverk dupg ciite-va secunde elg
reveni, i fácu semnii cgpitanului a se
apropia.
Acestu-a till uring si fu indatg Introdusii
verde, cochetil
tint"' omil de talia imbeicath
cu elegantik qedea in facia unei
mese, la Voltaire,
ocupath a scrie.
le ung scaling, domnule, Vise chi
oficieriulul de maring fgr'a se Intrerupe,
voju fi indatä la dispositiunea d-tale.
Elù uring a scrie.
Dupti ce terming, se sculti i Intorcindu-se
spre Henri :
Eca-me acute] gata, domnule,
daca bine-voesci a-ml face cunoscutg
obiectulii visetei d-tele ?
E vorba d'ung lucru Mae simplu.
Suntii veniti-i 1111111al d'ug orii si
am se stag fiirte pacing la Paris, am
nevoig so veVii inainte d'a pleca vre
cgte-yri persöne a carorrt adresit n'o
Nuiti, Am yynitil dual aleY erelInda
cg-mi-o vet1 putd da, scutindu-me astiifelt'
d'ug inultime d'alergature nefolositórie.
Acele persóne locuescii in Paris?
Nu suntii sicurk darii asia
Bine voiesce am1 spune numele
lorL
Henri pronuntig chid séú sése nume
pe cari prefectulti le scrise p'ug flisiórg
de chärtig.
Dupg ce terming, prefectulii Vise
oficifiriulul de maring :
D'ordinarig, domnule, nu (Mina
adresele ce ni se cerii, afgrfi de casuri
clindfi ni se probdei cg este pentr'ung
scopii folositoriii sú crindg nesee
ratiun1 grave ne autorisii. i dacg
calcii deprindirile administratiuniI in fav6rea
d-tele cause este pentru cui ()pi
revestitg caracterig care nu permite
Indoidlg despre lealitatea intenti-
UflhloFui d-tele.
It sunth darti indatoratil, domnule
prefectg, respunse Henri inchinandu-se
usiorii.
Prefectula suna, Un4 omit In fracii,
cu echellarl verit, tntr tndntt.
NOMANuat 4/16 Amosfa
eelii putinú Rasta mica satisfacere
piniunhl publice» Cumú se chiama dar,
ce nunv) se póte da unei asemene
procederi din 'Arta. until guverna in-
tit Amù sustinutil apol pe guvernii cari vorii çlice cà ceM prinsú in nea-
in acestil faptui, icèndii curatil bine a deveruri este pacatosú, i foiele care
fciculd, t;ii nu combAtutil de Mil Oita guvernuhl n'a voita a evita o-
data armele venite din Rusia pen- Hcasiunea d'a servi politica ruséscA?"
teliginte, politica, nationale i prin urtru gintea slavg far' a lua nimicil in VerI cAtti de marI suntil simpatiele
nóstre pent= causa nobile a Poloniloril,
mare putéricil ? Ne abtinema d'a g5- Icir' a arma fi natiunea nóstrd. dice Monito'riulii Ostii de la 13 Will,
si noi acela nume i no marginimil Pentru ce dar0 i guvernulù n'a oval siniptimintul de conservarea terel,
a aduce aminte c5 purtarea guvernu- in privinta
cari mergeaa in
lui a data dreptil oiariului La Patric Rusia acea-asl politicá care a avutil cu
se nurnésc5' acéstà procedere servi- armele venite din Rusia ? Pentru ce,
tiuld politicei Rusesci."
atunci canal Europa era in linisce
Vomil reveni, in articlele urrna- putea prin urmare se ne lovdsca mai
tórie asupra gravel respunderi ce st5- cu lesnire, guvernulii nu s'a temutil
ruima a crede s'a sustine c'a luatú a calca, cea-a ce numesce regulele
asupra I guvernul5 prin sängele Ro- neutralitätii, i ast4-01 candii tóta EumAnilora
ce l'a versatil la Constanga ropa este in alarma i Rusia in lupta
lia din causa gresiei sale ìolitice, mortii, dice, c'a lovitii pe Poloni ca
.
procederi, tactice, mai cu sém5 se scape Ora de invasiunea rusésca ?
din causa neprevederil saú nevointei Pentru ce atunci a datil armele gra-
d'asl pregki ostirea in c5til se fac5, tisú, s'a espusil natiunea s'acumii n'a
celù mai putinil, la Costangalia cea-a
putinù ochii asupra tre-
ce a flcutil la Rinjesci; pentru cerii Polonilorfi ?
vornii desbate argumentuld guvernului Aretaramü el guvernulii a decla-
c'a aperatil neutrafitatea teritoriulul." ratii atunci oficiale ca n'a sciutú nimieú
clespre intrarea rirmelora. Cumii
Dacg guvernula n'a avutfi altü dacä a credut4 atunci cà póte
scopil de egg stricta, i (INA noi, sustine, fgt.' a desonora administratiu-
stearpa i periculósa neutralitate, pennea sa, trecerea prin Ora, fag scirea
tru ce n'a procesa cu armele venite sa, a sute de care cu mii de arme,
din Rusia precumil aú procesti cu n'a pututil sustinea acumii el pot('
Polonii .rii mergeaü contra Rusiei? trece 200 de 6meni fad se fi aflatti
Noi, nu ne-ama schimbata nici politi- celti pucinü Ara se fi aflatti
ca nici ideiele, i desfidemei pe toti la tirnpú ? i cine nu mat scie cà gu-
Procuratorii, p 3 toti functionaril (11
d'arú fi voita, ar fi sioptitú
la foiele oficiili, i pe tore, chiarit p'a- Polonilorti se tréca In numerú mica,
eel cari ail doue lefuri, i cari se de 10-18 MO.
urc5 la suma de cinci mil de lei pe
pe hagA tóte aceste mai
lun5, it desflidenili, o repettmei, se do- avera i dovedi oficiali, si guvernulfi
vedeascd ná singurd schimbare in po- acesta a gonitii in iérna teseuta pe
litica ce sustinurArnii la Decembre in Poloni din Romania de peste Milcovú;
ceste colóne in privinta armelor4, cu cndú mai infacisiaramii dovedi oficiall,
aceia-a ce sustinuramri acurnü in pri- ca in privinta arrnelora din Rusia, in
vinta Polonilorù. Colectiunea foiei nó- iérna trecut5, a declaratú c'a5 intratil
stre este la administratiunea diariului; feird scirea lui, cd le-a fi secestratit,
ua punemil la dispositiunea ori cui cad le banuia, s'acurna totfi ela, vor-
va voi s'o resfoiasca, si-i desfidemti besee in Monitoriulei Ostii, c armele
din not', i pe toll% In acea colec- acelea fostd intrata fcird
tiune :t va vedea ca trecuse tia lunà ca Principele Milosiú a fost4 avutil
de aria noi sciamù despre intrarea curtenia prevesti" cumú óre mai
armelorii si nu diseramil unù singurü póte combate cineva cu temeiú pe eel
cuvintil in acest5 fóiä de ato atunci
cuindui faptulfi era facutti, canda nu Iml permitii, domnnle adnce aminte,
nu numat cù gavernul5 Reginet (Englite-
se mai putea inapoia arrnele. Reproref) impArtitesce pe deplinü puntulA de
vedere alü Porte., dara c'a insArcinatÙ pe
ducem5 mai la vale supta titlu acte agintele sett la BucurescI, a s'asocia ett
justificative" Mena citatiuni spre adu- tog colegit sei, Represintantii puterilorfi
GarantI, spre a face se simptA gnvernulfi
cero aminte i constatare.
Moldo-Valaefi gravulú periclu la care se
espune stäruindii a voi se respingAra ee-
Asia daril amù inlesnita, in ato rere atAtü de legitimA din partea Curti!
a statil in a nóstra putinta, trecerea Suzerane." (Nota secret. Ambasadei en-.
glese din Const. d-nu Erskine eAtre d-nu
armeloril in Serlia, prin tacerea nós- Kalimaki).
chiar
de n'ar liinjoefi 1nsa0 demnitatea nationale,
ne impuati obligarea imperiósit d'a
face se taci acele simpatie, i d'a lucre in
interesulA teret nóstre, chiard cAndü
atinge aspiratiunile legitime ale
Dart) dac5 çlicea astafela §i Fran.
cia, in loc4 d'a-si versa singele pen .
tru noi, nu era óre se fia téra totti
emaneta la Muscafi, i d-lui Floreseut
capului celii mare d'acumii alù Moni..
toriul0 Ostii, fostii! adiutante alú
Laders, priimitil in ostire in contra le.
gii, far5 voia Caimacamulü Cantacozino,
si chip ordinea arbitrarill alù Musca.
lului ? Dac5 çlicea tot(' astüfelil Italia
Francia, nu s'ar fi pututil se ne
poporfi."
Austriel in schimbú, pentru Venitia ?
DariI cumil demnitatea nationale
Daca noi astafela, de
n'a fosta in jocfi candfi Principele Ser- ce sa nu Oicä tota asia mAne
biei a trasa din Rusia s'a bfigatii in
nii si se ne de Austriel in schimba pen.
Ora nóstra sute de care cu arme, far' tru Galitia ? Cumii ? Noi, cari nu da-
a fi dobinditú mai ánteiù voia guvertorimg
vieta de atil principiului eel('
natal i cumú acea demnitate incepe noa, d'a se respecta legitimele aspi.
dantulfi indata ce este cestiunea de
ratiuni ale popórelor", se declar5ma ei
Polonii cari mergú contra Rusiei ? Noi
chiarú pentru u5 fricA inchipuità, tre-
credeamti i credemii din contra ca,
bue se lovimil legithele aspiratiuni a
demnitatea este mai cu lesnire ataca., le unuf popora ?
tui canda o lovesce unú principe dom-
$i in cestiunea armeloril pentru
nitoriú care lua armele i Rusia care
fratil nostril din Serbia, pentrii ce a
le da, de Ma nisce nenorociti mar-
espusfi guvernulfi Ora de nu pentru
tiri, cari u'aU And nici téra nici gu- legitimele aspiratiuni ale popórelora?"
vernfi, i strabatii universulii versändil Arme n'a Iuatù in schimbii de arme ;
sangele tort' pentru redobindirea avea dad' de la Rusia sail de la Ser-
liberarea Patriel. i dad, simptiminbia alte compendri pe cari nu le cutul4
de conservare ne impune datoria nóscemil And ? $'o spuià, si ne vorna
se ne inecamii simpatiele &Ida este pronuntia atunci pentru guverna ?
vorba de Poloni, 0=4 in iérna tre-
$i dacg cuvintele n6stre n'ail de.
cuta nu ne inecaramú simpatiele pen- stulil credita, apoi ele trobue se ailo5
tru armele care veniaii din Rusia pen- valóre cInda se &ma in acea-a-si
tru Slavil de peste Duare ? i dacA
simptite i scrise de fóia guverne-
avema datoria s'acésta n'o negamil mentale din Paris La Patrie.
7)a lucra in interesulii (era' pentru ce Opiniunea publicA va eere ul repars-
nu se demunstra eft interesulü nostru thine, ad dacit situatiunea politicit a Prin-
cere ca toti Slavii de peste Dunare se
cipatelort, le comAndA neutralitatea, origin
a poporuluf romAnü, LUPTELE i SPEfiá
armati, i noi desarmati; c5 intere- RANTELE SALE, II faa uA datoriA a
sulri nostru cere se ne espunemú la s'asocia din Anim A. eu miscarea
pericle pentru ca armele din Rusia se nationale polonA i eu regenerarea
popórel or
tréci peste Dunare, clan) ne coman-
Ce felú. ministri ! Nu sciti
dg imperiosil ca Polonii se nu WA
Ana c5 natiunea nu esiste de cAtü
intra in Rusia, se nu le inlesnésca tre-
pe basea legitimelord aspiratiuni ale
cerea, nici chiarfi pe suptù m5nà, se-i
popórelore Nu sciti ca natiunea no-
gonimú mai antiiú din Romania de
strä nu este Arica deplinù independin-
peste Milcovú, 'apoi se-i impuscamil,
te, candú voi numiti oficiale
cei cari mai scapa, se-i desarmarnil ? pe Turd, Suzerani? Cu ce dara, dada
S'apoi séde bine óre In gura gu-
va veni ocasiunea, veti libera natiunea
vernului Romani& cuvinte ca acestea ?:
de nu pe temeiula
aspi-
Chiarei candd s'arei atinge legitimele
ratiuni ale popóreloril ? Natiunea n6-
aspiratiuni ale altui poporei?" Asia
stri este trunchiatà. Russia si Austria
scopulei scusa midlócele ? Asia
ail fill-care ate uà cóstà din Molda-
pérà drepturile legitime ale povia.
Pe ce temeiù putemil spew se
pórelorú, numai burta nóstra se fia
le reltiama de nu pe legitimele as-
satula ? Asia dara politica guvernului
nostru este politica proverbiale la noi, piratiunt ale popóreloril? $i daa Polui
Manea. Tóta lumea se móra Ionia se va reconstitui, ea va aye nea-
numai Manea se traiésca I"
pgratil Bessarabia. Daa Austria va
DA domnului adresa acestoril
pors6ne qi informgrile ce p6te se-ti
céra. asupra-le, Vise prefectulfi dgndu-I
lista numelorg dictate de Henri.
Vino cu mine, domnule, Vice
acestui-a si urmii pe
Ei trecurg pen anticamerg si Intrarg
algturi inteunii cabinetii refit luminatui
ai cgruI plureti erag coperiti
de polite pline de registre. Cu ajuto-
Haig unui scgunelii Impiegatulii lua unulii
din acele registre i incepu
resfoi.
In timpulg acestu-a Henri oservg
ung lucru care-I pgru bizarg : ba stänga
cgminului atirnase unele lingg altele
paralelii, vre trel-Vecli de cord6ne ce avea
in capetii ug placg de alame piitratg,
pe care era taiatil à jour numele miut
regatà, unel republice sdii until impe-
: Elvetia, Spania, Rusia, etc.
Oficluirirlii nostru, esaminändu-le,
se intreba la ee puteaii servi acele place
i acele cord6ne, cand4 impiegatuln
gist) tare :
A I dca unulii care nu e de competinfm
mc
Si, apropiandu-se, scuturá cu violin
tig cordonulk p'a cgrui placg se alla
cuvintulg It a 1 i a.
D'ug datg ug usià laterale a desse
deschise si ung domnii inbrAcatil in
negru, cu cravatà albg, cu capulg plesiuvii,
cu facia rosig. se arita In usiii
si'ntrESbg c'unfi aerii voiosg :
Ce este spre servitiulg d-v. ?..
Se dai informari asupra persónel
acesti-a respunse omulg cu ochelarI,
aretändu-1 cu degetulii unulú
din numele scrise pe lista ce prefectulii
11 dedese.
Suf fici t, respuuse
Vet1 ti Indata serviti.
Henri de Lartigues INelese Indalà
atunci la ce serviag acele cord6ne qi.
devinandii cg era vorba do comitele
de Forli, Vise impiegatulg plesiuvii :
De ai li bunii a-mi da qi órecari
amenunte asupra acestel pers6ne,
m'al indatora
Nu sciu, intrerupse impiegatulti
OA la ce puntii lini potii permite
01 respunse Henri, nu cell'
nimic4 care se te jxflà compromitel
numai se-mi da1 adresa esaclg a comiteluI,
066 in lipsa adresei se-mi spat
unde-I4 potg intllni ; asta, totii ce ceri.
Dacä e aqia, 111
Ii pe depling satisfäcutil.
liniscitii, vel
In adeverii, impiegatulg esi, si chnd6
reintrá, dupg cgte-va minuft:
Eata ce doresci, Vise lul Henri
presintandu i ali bucatà de chartig de
märimea mänei, pe care era scriss
ctite-va
strinsg.
linie c'ug scripturg fing
Mai In acelu-all momenta owe'
cu ochelari 11 dede altä asemene chärtiä.
Ve41, donìnule, acdsta doresei?
Chiarü acdsta, Vise Henri, duri
ce aruncg tig cgutiiturg pc cele &le
note. Nu-in! renfäne de cuitù a ve oil'
tumi, &mina met. accstea sc6se
din pungg all monetg de aura, o puse
in mane caudal cu ochelari qi 00.
Cei dou1 umpiegat1114 lnsociø8 pin'
la usia cu multe reverantie.
Et bine I veV1 asia I ose Col8
gulul seü impiegatulii colli presiuvii,
610 ce piece Henri. Ecg ung doinna
celii pucinii care e bine crescutii.
(Urmare pe Wine.)
Winent Renouz,

eda Polonioi Galitia,
precuma este
mai sicura ì va da neaperata §i
Bucovina. Cuma daril ve avé sperantia
a le redobindi de la Poloni, daca
ji impuscap, si cumii yeti avè dreptii
a le cere de la cele-lalte puteri daca
ve declarati contra legitimelorti aspi-
ratiuni ale popórelora ?"
Dad' neutralitatea, strip Monitoriulfi
Óstii de la 13 Iuliú, neutralitatea
ce suntema siliti se pastrarna ne
impune datorie amare. Dart' curna putema
combate noi opiniunea Monitoriutui
de la 13 luliii, canda tota ela
ne çlice peste cinci Oile la 18 Iulia.
Ce ne oferia in schimbil, ce garantie
ne d-lora pentru ca se ne compromiterati
noi posititmea nóstre? Cendn natiunea
ese din neutralitate este una ce gravii
si numal nisce garante solide o coat indenana
a face unit asemenea pasti. (Ameba
Piemonteleei-alesattineutralitatea
s a ei-a bleat carte In resbelnlil Crimei a
mered impreune cu Francia ei cu Anglia
ei a cescigata p Ane, in , fin e cea-a ce vedered
ce posede
LäsandO la uä parte contradicerile
prin care Monitoriulei Óstef se cornbate
insusi, ila intrebamtt nurnal de ce
dad: ela insu- i constata c uà natiune
póte esi din neutralitate anda
cere interesula iei ; daca elfi Ansu-si
constata Ana natiune nu [Kite
dobindi totil co-i trebue, nu póte a -
¡tinge la legitirnele sale aspiratiuni,
pang ce nu ese din neutralitate, precuma
a facutti Piemontele, pentru ce
mai sustine, faptele guvernului in contra
Polonilora cu cuvintula neutralitate
? Pentru ce incurca totula servindu-se
de espresiuni cari n'afi valóre,
i pentru se n'a çlisa de la 'neeputa
curata adeverula :
,,Ce ne of eriatl hi schimbii`?"
*i la aceste adevera, la ac4sta inlrebare
politica si inteliginte, respunserama
deja i mai respundema.
Ne oferiaa, radicarea unei natiuni
libere care se ne desparta de cuceritóri
i dispotica Russia. Ne oferiaa
vec tatea unei natiuni marl care s'a
pref. uta §i s'a sanetificata printeuna
RI de una seclu, si cu care prin
urmare este naturale se thrift legati
prin solidaritatea ideielorti, a aspiretiunilorfi,
a intereselora. Ne oferiail
Bessarabia si póte chiara si Bucovina.
Ne ()feria(' until poporfi, cu care ori-
,,ginea poporului romanii, (adica odemocratica)
luptele i sperandele
sale ii f. cu (poporului romanü)
,,uei datorid a s'asocia din anima." Ne
ofereati aliantia unui popora care s'a
atrasa simpatiele tutorti popórelora §i
tutora guvernelora, (afara din guvernele
Bismark,, N. Crezzulescu i Gortschakoff).
Aliancta unui poporti pentru
liberarea Francia, Italia,
Svedia, Englitera, Austria suntü in ajunti
a se6te sabia din tea s'a preface
apoi Carta Europei , in care se
vora inscrie popórele cele vine eamice,
si se vorti scerge cele mórte)
cele neutre, §i mai cu séma cele care
se vora fi aratatti inemice.
.Acestea ne oferiaa Polonii a'aceste
le a respinsa guvernula.
ne spue acurna Monitoriula
ce i-a oferita in schimba, Rusin
cauda a calcata neutralitatea teritoeiclui,
pentru aimele venite, de la
(firma? Ce i-a oferita Serbia oentru
arrncle ce le a bagatú in téra FAR'A
CERE VOIE ? Noi äuc uä datà ama
sustinuta se se dea arrnele Serbici,
precurnfi atnn sustinutti se Se 'nchi0
ochil asupra trecerii Polonilorü, .t not
arna fostù co nsecinti. Monitoriula Odd
insa care combate pe Poloni pentru
ca nu i-a oferitil schimburi, remane
datorii se spue ce oferitil Russia
si Serbia, §i ce i-a oferitfi acésta coinbatere,
facuta in érna trecuta prin go-
nirea Poloniloril din Moldavia, s'acuma
ROMANULU 4/16 AUGUSTU.
nu este intr'und periclu atata de mare ca drepturile n6stre sacra, dart] pe lint'
not cari snntemit de ginte latinA, Serbia. eanu
ne presintamii ca perturbatorl sari
faptii viù.
re avendii o insemnate artilerie cotropitori. i una Cause libertatii s'a inde-
sue%
de mil 6inenT, top armall, top esercitap la
Nu este scularea generate a na. pendintet castiga noI ajut6re noue,
arme si top gate a apera fruntariele patriel
687
ttuniI, fljCI numerula luptatorilorú, de cad noI suntema pe terlmula acestora
torte uu este in acelit mare periclu ca not trot ori mai mare de catii numeruln ar- principie i simptimn prea bine 3oli
cori atria avenue vrate 15, saii 16 mil de be inelorti co posedemfi, nu este acesta daritatea pop6relorfi Europei spre a put&
inenT, ca noT cari ma n'avema pusce i nici faptula ce invocamil, darli restabilirea se le aducemn vre ufi vtitemare. Pade
clime tunurl, ei cu tóte acestea Serbia organismuluT nostru nationale fonctio- tria n6strA 'ne ajunge si libertatea ne
mal dobindesce Ana 160 sail 200 mil pusce
prin isgonirea lora baioneta nända cu t6te
moue ei butte, nol stAntil e'aeume eu bra_ pedicele din afar* si este atAtii de itibita, In cetti basca
pepta. (Va urma) ' tele 'ncrucieiate ei nu ne 'ngrijimii in nimicil necesitatea In care se vede redusa Ru- cipale pe care voimú a Intemeia fiber-
C. A. Rosetti. pentru aperarea averiloril, a onarei, a vie- sia d'a Indrepta atacurile sale contra tatile nóstre este inainte de Vte a au
tel acestel natiunl de chid milióne ce a 'n- naturei omenesci s'a ordinil devine a liberti de eatn cettitiani licredintata
a id esistinte in merle tine Adu- lucrurilorri.
Wirt elective e's until guverna eeite din si- esiste in cornbinarile ome-
Acte justificative. nula acestel Adunert? Neeresita c a Ser- Simpatiele v6stre suntú cu noil
bia avinda ei dreptula i datoria a
nesci unii miqulocti In stare d'a pastra darn puteree vóstra este pentru Rusia.
TAcerea nóstre, privinta armelorti ce cea-a ce este contrarin naturei lucru- avet1 simptimentulti justitiei, vot
ad trecutil prin Ore cu destinare pentru Ser- s'arma, ei nefiinde acumii in resbela
o
cu nicl o putere, guvernula nostru a Faptulb pe care ne'ntemeininn, aperati, cu tóte acestea puterea vös-
Ws, ne mal putinda folosi niminui, acumil
fecuta bine a deschide por tile terel este puterea asoluta a guvernului na- tra se int6rce contra nóstra.
*add aceete trecere este cunoscute de tótA nóstre armelore destinate pentru tionale peste ce 'Arta tine nume Vedeti unde v'a codusii alianta
lumea, putemii, e'aveme datoria a vorbi. Prin.
cipielc nóstre fiindie alianta cu popórele ve- Serbi a. Avemn inse, credemil, si nol drep- politick acea putere Intemeiatä numal Rusia, intemeiata p'ua nedreptate
cine, s'artearen popórelord, p6te 'ntelége,
title ei datoria 'ntreba pe guvernuid nostru
pe recunoscinta de bunti voie.
dace sertea acestet sere este dupe densulti,
istorica. Vol ne hap' armele, singu-
ori cine cause tâcerit reistre. inse
acuma ca i 'n Acestii trecutil, a servi numai do
vorbesce tare pen- rulii nostril ajutoria. cereti ca se
cendii agintil guvernului ad literate astfifela
in cale betute a tutulorti, Dal ca not se do- tra off eine scie c'uA armatii de 300,000
cetil abia armele pornird de la Kabul ei
respectAinn tratatele vóstre, cu
OM* Ora ei top consulii aú afiata tota; a-
bindimfi nimicll, i fere ea se ne 'ngrijimil batrini soldati aperä puterea usurperill ceste tratate, vol ne omoriti. Martucumii
*Ida se ¡lice ce patru din dd Co lade
nimiea? dace eld nu vede câ faincla ne pentru ori cine scie, si fie-care este ritt ca cause nóstra este drdpta, eft
RAI i guvernula otomana auí p rotestaiii, aarmall,
precume suntemil, ei 'ntru tóte ne- ()atonal a sci, chiarn de n'ar voi, ca suntet1 aperatorii set', si ea t6te acescumil
in sfireite cenda s'a i pornitii, cat tobe pregetip, p'aeolo pe unde a trecuta asteai a- Rusia pedepsesce cu in6rtea cea maI tea trebue ca in t6te Europa se ne s.
si trompete, infanterie,
artilerie, ceste arme, pentru Serbia, voril
si cavale- trece mene
ostiri streine care, mene ca si eri, vora pre-
mica supunere catre guvernuln natio- cundemii, cu t6ta acdsta dreptate, in
rie, in Romania mice, spre a apera frunta- nale do cfite ori p6te s'o fach. supterane. Eea unde v'a dust] alianta
da natiunea, yore umili-o, yore voril
riele in contra unei ameninteri ce se dice
strivi-o, vora ucide-o, in sfireite, si póte d'asta ln puntulii de vedere alit acesc'ar
fi fecutii guvernulti otomane. ce va tree- vóstra cu Rusia si cuvintele v6stre
mite o coterie. de oscire chiara pe pereintutil date pentru tote &unit? tul fapta puindu-se, Polonia se adrese simpatice cari nu sunta insocite de nici
Romaniei spre a Ilia acele arme ce guver- Se vorbitna ei mal deslueitii. dare voi, pop6re i guverne, prin or- unii actü, small respinse de Rusia, ea-
nulii nostru a refusatil a le da, tecerea nós. Sorgintea armeloril fiinda Rusia, niel ganulii guvernului sett nationale. re le tratéza de *WI la tia conspi-
trA ar deveni o crime nationale, mai cu se- chiarü copii cei mid' nu se mal peel indoui
Àntîiului nostru cuvintil este alii
cit ea voiesce a 'neepe chiara in prime-véra
ratiune contra ordinii univarsali !
me cenda nu s'aude de elite de ar male
viitóriá rolula iei ce a fosta unit minutd met- recunoscintei pentru simpatia ce ne-ati
ua date darn in numele
SerbilorO ei nicl ulna euvinta despre arprin
resbelule din urme Este aseme- aretatii de la Inceputula lupteI pentru
mele Romeniloril.
vietei care 3'a desteptatii in Polenia,
nea lesne de veelutti di, Serbia fiindli deja independinta nóstra. AcéstA simpatia In nurnele simpatiet ce aveti pentru noi,
Spre a nujesa cea mal mice ne'ntelere,
mat repetimn ca, suntemil pentru dy ep t u
bine armate, dobendinda Ana 160 sail dovedesce vechiulti ocidinte n'a de- ve ceremú se intrati pe calea ce Pro-
ri e natiunitorti, pentru armayea lorie 200 nah pusce, fiindd Alice despertite de venitii nepasittoriii la vocea dreptului vedinta ne arate la top, d'a ani actiuca
se OM suspne acele drepturi sfente, fare Rusia prin principatele romene, n'are cu- si n'a renegatti misiunea ce Provedin- nea si viéta In
yenta a se teme d'a simptimentele v6stre
fi de earl nu póte esis e o natiune, sunteniu
cotropitA de Rusia.
Noi fuse pe ce ne re4imAme pentru a ace- ta i-a sirapatifi ne in- pentru noi. Recun6sceti pe facia cfi
eu guvernulfi nostril in MO privesee permi-
d'aceste temere, era se iceme d'acéste sufletesce cu speranta ce, dace Dum- Rusia n'are dreptula d'a domni peste
pa q
sinnea ce a datii a se treee arele arme prin
mai sictifit invasiune si chiarti cotropire ? neçleü va voi, ne voina repause, dupe
téra nóstra, preenniii §i in energieulti refusii
nel ! Si ca tóta puterea civilisatiunil
ce se (pee c'a omit eererilerfi d-luril consul!
Crede óre guvernula nostru natiunea ro- Incetarea luptel, intr'unti cercii de frati. s'a relatiunilora europiane, in d'a
s' guvernului otomana d'a opri armele Serbimet*
ce fiinde pe decline desarmati ei ne- lupta va fi lunga si di- 11 indreptate contra n6stra, ea pina a-
lord. Acesta Inset bine constetatti, avema óre &Ueda astii-fela niel tie temere cetera ce ar fieile ; scimii, asemine, printeue spe- cumil, se Int6rce In viitoriii contra i-
care socotele de lemurita cu guvernulti nos-
Nrei se ne cotropésce, celii mai patina se
ne strives* se ne stórce de viéte si de a-
riintii de sése lune, ca nu ne putemn nimicilorà nostri
tru, si wined Incepe aste-ell acieste lemurire
vere, Rusia va fi ateid de simple In ale se intemeiä de pe noi instne.
fiindii cá represintantii naliunit n'alt
11Cu acestii pretiü, yeti castiga in not
voita
face mAne ca i ert centrula operatiuni- Scimn asemine c'acesta lupte nu
Ana a o 'neepe.
nu
aperatori eternI,, ca acesth pretiù po-
Eate sciutil de Vita lumea, prin ur- lord sale in principatele Duneriane? di se va ping chide sewn nóstra de litica europiana va dobindi basi solide.
mare trebue se fi atlatú i guvernuili nostru noI suntema desarmati ei desorgani- hidependintä nu va fi eu desevirsire Acasta ve ceremb, in numele ordinal
ce, Serbia are o oscire, gal a d'a intra in lups
a t I, a s t a-f e a in *b. niel o putere nici Indestulata.
eta pecit fraternitAtif Ipop6relerii
tà coMra inemicilora ce ar ataea terimula
o natiune nu se póte alia eu not, crede óre Ocidintele In desertn a creilutti Europei.
nationals, de una mite, mil ómeni. Este sci-
guvernulta nostru, ea, nu ne yore' pArAsi totl
reforme partialt ne ern indestula. Varszawa, 31 Iuliu 1863.
la cea d'enteiti ocasiune ei vome. servi
ute. de top c'acea ostire este armate cu
asta-feta in resbelulti viitorin ea sa'n eele Pentru noi, nu este mintuire, pentru LOTARIA UNUI TABLOU.
pusce, ei a Serbia are e'o mare cetetime de trecnte a hreni armatele de invasiune e'a fi en n'averna garantie pentru esistinta Este la Floren:ia then june artistii
tunurt, e'o fonderie de tunuri, fórte bine orfilbert-tap
ca vitele la carele lore.? Sad crede independinte a Intregului organismú naganisata.
Cenda dard Serbia ,anal cumpere, romann, de mare talentú, si cape promai,dobindesee,
Ance 160 mil de pusce, nu
guvernula nostru ce Serbil or voi f'aril putA tionale. mite multii pentru acestii ¡aa
merge cu generositatea lore pin'a se lupeste
6re invederata ce guvernula unei. natiu-
Ocidintele In desertti a creclutii
ta, e'a se lupta singuri, contra Rusiel ei póte ne este d-nu Mateeseu. Ern studidcla
ne viteele, este atet d. de intelectd e'ateta de c'acdstä Inpt6 teribile ne va obosi §i
ei contra Austriei 1'a Turciel, spre a sap
picture. Intro primele productiuni ale
nationale in cetie prevederea unora mart
Romenie d'a fi cotropite?
ne va departa de singura nóstra In- sele este una tablet' Lida Joie, pe
evenimente ce petit incepe in primii-vera vii-
Mal este e'altil ceva. Serbii negreeitii siircinare. Ocidintele, asiguratti destóriA,
se pregetesce, spre a cute tin e peptil
care-hi traraite in Romania spre a se
ce sunta amicii nostri precuma i noi sun- pro propria sa esistintii a uitatii cea-a
acelora mar! evenimente, ae armöze, spre a
'yea §i judeca de comnatriotii set. A-
temii amicil lore. Lee cine nu scie c'amicia
putea se-el suspe a sa nalionalitate, spre a ce este aft lupta petal u vià. ua lupta eestii tablon, ale carat merite le 'Ate
Intre natiunl nu se tine de ceta *Ida ele provocate de dorinta d'a träi, de simpti- apretui orl cine va voi a merge se-li
opri natiunea sa d'a 6 umilite, predate, stri-
vite, ucise de invasiunile streine, spre a cute
In sfireite Serbia se-ei loculd iei intro
natiunile cele viue? Indoiala, ei shiarii cea
mal mice cotaure este peste putintee. Este
Ana invederate ce Serbia fiindit destula de
bine armate pentru aperarea fruntarielore
sale e'acesta Serbia a doveditueo prin
faptù ei la 1854 ei la resturnarea principelui
Karageorge ei. vera trecute armarea ce face
nu mai are de scope numai aperarea frunta-
rielora ci pregetirea d'a juca rolula ce posititinea
iei ei inteliginta ,guvernulue eeta a destinatu-o
a avea in reshelulfi cell dupe urme.
póte alti Oriintelui. Indouiala dare., ne mai
fiinclii eu putinle, averna dreptula ei datoria
a intreba pe guvernule nostru c e m e sure
a luatil pentru c'aelste naliune de
ginte latine ei de cine,i milióne de
sunta mat de o potrive, astii-felti in

DEHEJJILE TELEGRAFPIE.
Kors81 Vienei de la 14 August. 1863. st.
Metalive
Nagionale
Anlehen . .
Akiaitnile
Kreditol .
London .
.
.
.
'77 -
82 - 25
101 - 55
. 794 -
. 191 -
. 112 - 20
5 - 32
Silber . 111
D8kagi
MIIIIK1)111LE IN 1.10H116L BRIILA
In zioa de 2 Augostg 1863.
sosite inksrkate. . 3
71 15 denierte. . 5
11 nornite Inksrkate . 4
Is dem erte .
Vanoare aosite. 2
nornite . . 3
Hregs1 nrod8ktelor.
608 kalit. I. kila de. 200
.0) 5! II. II 180
Ksrnst 19 ,, II 160
19
Arnsbt
Sekara
norsnabt
Orar,
Ovszt
Fasole sate oka.
Mazere
Rtiniga
215
190
176
-- --
128 130
140 145
90 95
7-
AVIS
Lunia viitóre 547 Augustü se va
face la Belvedere incercare de treerata
cal u iWainù locomobila de putere de
t,lece cai i Mi Illapna de lreeralii care
va treerea pe 4,4 de la 40 pina la 50
Amatori d'a vedea aeeste
.Maaine in lacrare suntú invitati pentru
Luui.
awuranwo .
tie tlittlare. 11roarh Latea
Udeni, din distrikts18 Mssge1818,
ne 18uka Argemslai mi In kJ-
*distanns de o ors de Ilitearti, &tar-
%guancio-se la u kaust k8 mosLaoa,
lac la gel187a1t8 to Argokuunrinzind
728 powine '11!
ks nibante lekaitari no Oifist ink
$irend41, kb 350 galbenl. Do.nito- kJ'
jri SI se adresese la D. 18d8 K.
wezbor ía Bawl Goleuiti
,71ings
A No. 559.. 19 2z. ?,
Spre oitin(a pubikit
-Sblisenniatele fauema kbnoskbta k ori
-gine va avea la de la renosats18
,fratele BOSti Mis.alake Nike, iu termenblt
iegsitb de mase Isni de astszi in
nainte ss se arate la onor. Tribbnal8
de 11ior8 sokkítiaLa 11; tregeroa
most/a termen ori ge kreanes
-sat alte daraveri rsufin8 ansiate.
lslia NAKa. Sevasti
No. 374 1 2z
;mina permissione a Unor. Minis. Caltelora
Cursti American de Caligratie
pentru Civille
in 10 ore perfecta invätittura de
Caligrafie. in 25 ore pentru aceia eari
nu atia serisCre de boar. Assemenea
daft lec¡ii de limbele Englesa, France
sit, i Germana.
S. DORE.
Hrolesor de Kaligralie öliga
Nerngeasks No. 8 lsngs U
tels
No. 560. 8 2z.
de arendat de la sf. George
viitorn 1864 moqia Petresitti 144-
10ou din distretula Dimbovila plusa Kobli
a D-lui Eugene Predesco cu apropiere
do doue polte qi jumetate .de Bucure§te¡
langa liorbil marl ai Balenului.;
harm la drumula celu mare' mó
ra eu doua róte facaie pe apa Neajlovului.
Doritorii se vorii adresa laiproprietarulu
moaii ce locueste in casele
Harestreului No. 19..
Nr. 561. 4 5z.
De vinzare. Xasa me& d u
Max. Biserilitt Duanam este de vinzre.
K. Kornesks Fiul. strada Vsmi la U.
loan Mans.
No. 478 31 2z.
SOTIETATE ASIGUIIATOARIE DE FOCI-J.
4f , Li ,r.o.i4.ti
6
Feniosu aBstriala. din Viena, tut on8 Capitalii primitivú de 20,000,000
Lei Concessionat nrin Dekrete Blitrii Salle Domnitorului llriniinate
kx No. 6384 ansnu% snre obsteasks kunostings k nriimeste a fave
asignrIrT contra inoendiului nrekonat tin nentru ori ge striksgune la tran-
sporturi I1T Bskat8 mi ns ans k nreuurl moderate mi Irendieioni liberate,
fiind8 gata a da ori kLri amatort s'art urezenta kondiWile formslare.
Agents18 Gener,.18.
Wilhelm Waldner.
Biroul In 81ima Nemeeasks kasa Raulka. No. 580 7 37,
Pensionatii de iete.
in
Ploe0
Ssb-serunat818, invitat8 de malei din
orsmianti Moeinteni snre a le fagilita
edskarea fiimelora &tor, s'a desist a
intokmi In agestt orami8 sn'8' nensionat8
de fete nentrs edskanianea ei
ínveRibinintslii fetelor8 Romine, in kare
se va ingene iirononerea leknionilort
la 1-ia lane! Islie 1863. Ssb ,s-emnats18
ainia-zears, KB onoarea kommbniks aaeasts
wire siinjii d-lor Irwin& usginds-1
a î1 8 onora ILT; Inskricrea fiiaelort
d-lor in katalogalb memoratsbd
uensionatt, ne kindt se vort nstea
informa liii closure stsdiele ge figsreazs
in urograms18.
Havelt Eliade.
No. 511 2z.
Services Maritimes
des
Messageries Impériales.
de Buoarest.
Prix á Forfeit.
it Marseille Fr 49 108,50 21 26 20.
Ganes al 108,50 21 28 21.
Livourne 43 98,50 19 24 18.
Civita veccbia 43 88,50 17 22 16.
, IsTiples 43 78,50 15 20 10.
Transport de Paris a Bucarest Marchandiscs
2 Masse (Articles de Paris) Les 100 No
petite vitesse fs. 50 en 30 A 32 jours.
Gaspar Gubler & Wartanowiez.
Commjssionaires Consignataires de la Campagni
La Biuroulii d-hii Caspar Gubler e t Wartanowiez
se AA dottá coleturT mareate C. G
No. 197 i 198 cu portolanù tremise din Ozernavoda.
Destinatorula necunosoutil prtná aeuma
este rugatil a se adresa la sus-numitulú
Biroii care se aflA in ul4a §elarI casele
domnuluT Stamatiadi.
No. 550 2z
11e arendai Moudea MOGO-
MANI din distrikts18 Dimboviga. kare
ss lui vinde. Ion Voenesks.
No. 575 9 2z
de vinzare Morniile MERENI
de HS ku on alt tiaras de Momie;
Mirgeaska ssb vlamka. nrekornt mi Zimbreaska
lu Teleorman sint8 de vinzare
oxavniael doritorii se vor adresa la
d-ns Stefan Lakeman nronrietars lort,
Iskuemte ne Momia d-lsl KO [Wien]
tie Stis ill distriktis Ilfova Ida., a Sa-
No. 577.
Spre cuilostinta Publica!
Tovsmulia urmats de mai
anil Rilltit firma A. & B. Fraaii Kanma
min retragerea frate181 nostr8 Antonie
Kaurua si faue ksnoskstt nigi B13318
diu ambele usrgi numai este liber8
a-s5nt8-sial firma veke kare at; illgetat8
de la 18 Aurilie 1863. mi la kazt
de Bart ivi asemenea xsrtil afar), d n
gele trekute lui reksnoskste In Bilan-
1!s18 desfageri intre noil va nrimi no
inel8 aS saut-skrisa
komsurkind8 tota de odats li tots
de la aus.16 termint am atamat Ile fra -
tole nostr8 Kostake Kama Iii tovsi
Tina zirinitoare until firma nos.
V. & K. Fraeit
No. 526. 6 2.
wirSpre stiinta publiert.
S8b-seinnatslii kb lonostinea d'a nresiiri
caligrailoesoe In limbs Ronnus,
roag .t. ne oil gin() va area trebsinus
nreskrieri kaligrafige ss se la dins !
otelblo Simeout No. 21.
No. 548.
a-
.Dimitrie Anastasesks.
2 2z.
Nolifiett(iune.
1 Sob-semnat818 inuitiinginclums ki
1 s'at vsz801 Zanise de datorie ks keziania
sokr8lsi ine8 d-131 Anastasin
Dedslesks, kare aksmt se afls dust
neste granigs, m'amt grsbitt a'l inkunomtiinga
lui amt nriimitt resnousii
nrin kare sint8 astorisatt a deklara din
nartea d-18I, NMI ODAT1 NZi A
DATEi ASEMENEA
Ms grsbeskt dart a noblika ageasts
deklarauione ka sz fie, suist8,
ks ori made se va arsta vre nk silt
Zanis8 ks asemene kezi,mie AgEAST.b
LIOATE Fl DE KIT8 HLASTO-
GRAFISITI. LIE dka gineva se va
fi aftindt de bons kredings nossesort
de vre Ent asemenea Zenist, este rugate,
ka inns la 15 alle viitorslsi Sent(
mvrie ss se Infsaimeze la zisolt D.
Anastasie Dedolestis, sa nins la Intoargerea
dumnealsi din strsinstate, la
sob-sernuatalt, ka ss se regoleze uele
de ksviinas.
Konstantint A Kregulesko.
No. 588 7. 2z
de inkirial. De la sf. Dimitrie
mi kiar8 de aksma kas3le mele
din sobsrbia Vergs ks 8 odsi o ksxne
o kmar mi dotes uivniji ks usus
in karte, mi grsdins, mi ksrtea
mare in dest8I8 Doritoril se vort adresa
la smitt semnatult ge lskoeuite
inteinsele. Ioann Sotiru.
No. 589. 3 2z.
de vintiare. o pereke kai
margi, lili O apá roaibb
toil fineri liii biue dresaui, sb sa a -
dreseze la Blip Xerssirss No. 45.
No. 543 0 6z.
de Eingare. doa pereki
kalL, Intro ksrte k snii etag8
ge si afls sauatt in maxalaoa deals
Snirel, slime Korneska No. 12. Doritoril
se vors adresa la nronrietars18
Ior8, ge se afls ku modern kiar8 intrin-
oeie. No. 540 0 2z.
Onorabilii Noblete
Publiod sis lame in konostine
a ks Menagerie mare
ge ae ails nun rie Mega
Eniskonii, esnuss nentrs
vedere, va reminea usmai
atlas la 5 Asgsstt.
-Ile fie kare zi ST) va da de dos ori
xran3 d obitoavelor8, ea dintsi la 4.
ore, un al8 doilea la 7 ore, nontro
konklozia reurezantaail ne Daniel
In Grópa Leilor uni minkarea kopions
a dobitoagelors.
N . 555
it)olt.
3 dr.
11:31111111.1ENIVIU.
La magazin818 ssbt insemnaallort din
kalea Ulelaii vizavi de otels Fieeki a
sosital o mare kantitate de Linnentit din
kalitatea mai bans, se vital Its
1meg/I Wane moderat8.
Kotadi Tabakovig.
No. 576 10 2z
lie itteirial. Kasele mele din
Maxalaoa, Arximandrits sliga 8f. Anoatoll
No. 3 avind8 inksneri destsle, graja8
kutte suainoass, se inkuriam,
de la viitoro Sf. Dnuitrie, sa8 kiar8 de la
1 Sentemyrie. Dori:oril se vor8 ingelege
ko mine lankst Nedeiant; uronietars16
lort.
No. 563. 2 2z.
jjjjUN ANGLA1S desire (loaner
des leeons d'Anglais. S'adressez à M.
Grant vis-a-vis de l'Eglise Sarindarl
No. 544 22 2z.
TipograL C. A. iOSETTI ulitaa ortuni Isio, 15.
*SPIV ftiin(u publied
terminol .de trel loni la
lotsria kalesuei fabrikats uentrs esnosiktia
de Londra esnirs la 30 alle korentei
lui abia 250 Nr. d'ageasts lotsrie
s'aii vindst nins atom, ssb-semnuts!
este nevoit a mai urtlongi terminal
tragerei agestei lotsrie Wins se
volt da toate billetele, ksnd se va
wi vesti iarstui aria ziart.
Konst. Zain4olia2.
No. 581.
Spre public&
Kostake lonesks ksruisinar din Max.
Rssvan8 a8 invetat8 din viags inks
dola trekutb18 Marne kreditori
arate la Onor, Trebunala Seksia Ill in
sorokol8 nreskrineii.
lisdulesks tantrons alb rs-
nosatblsi liostake lowasas.
No. 542.
0 1s.
de Einzare 0 kass
no loks mouiteneskt in max. Boteano
Nu. 12 faeada stiujini 14 mi 3 'mime
longiinea 21 mi 8 nalme. Dontoni se
uot adresa la nronrietars1 ve meade
intrinsele.
No 353 0 2z.
de ilikiriat Mamina mea de treerat8
RAMSON" se inkirieazs de la
15. Asgost8. Doritorti se vora adresa la
sbb-skrissla la Monastirea Vsksreuiti
sure a se inaelege &slue nree8) se
observs k tereasts muffins skoate gri-
818 ksrat8, Jul ISrl a vbtsma vesn8
bon& Cleorgie Kalibolos.
No. 585. 3 2z
tin Julie Iiitnntinu.
Ko stsdibla kountlekt8 a18 Agrikoltbrei
la teorie ini in uraktiks. Doreline
a se angaja ne lîng o mime
ssnerioars. Xotelotò WITH No. 9.
Nu. 582. 2 3z.
Aae okusiune.
O_DROLLIKI), neutro 8[1818 s'a8
dsoi kai noMine ¡lutists, se db drentS
trel-zeui galbent. A se udresa la V iziti8
attach), biaerika Aiwa No. 10.
No. 583. ti 2z
idevons de Piano/ orie
et .t.L; Aaagillas étraugirds.
Le professeur soussigne donne des
lecnns de piano et de langues francaise
et allemande, d'après._ une methode facile
et agrimble ou 'en ville ou dans
sa maison. On peat s'informer près de
l'eglise Skitu Magurenu" derrière le
Tsisinidgiou où une ahiche : Scóla de
Claviril qi de limbe straine, montre sa
maison.
Francois Horn
professeur de piano et de league
No. 558.
rnodernes.
1 3z.
lie viliz re. 111111
Lì momia DRAJNEA hugs Sloin
distrikt818 liraxora, se ails o mare,ksisgune
de lemne kare se vincla ko nre:
¡Isla de 0 JöMITATE-SFANWX6
ST1NJENÖL ne lokb. Lici kare volt
koala:bra t) IOW de stinjan ns roes
itlsti de ksta 2i DARALE ilentrn lie
kar stinjin8.
Doritorii ss se adreseze la arendannol8
mound Dimitrie Teoxaride in
kasa sa ne Llods18 de 1hmint8 No. 78
sn8 la tovarsuisla frail d. N. Steriu
antra la 1.181Bila moune.
Dalian() Teoxaride.
No, 591 10 2z
SURE' V INZARE. DD. fr agi Giovara at
la mane JZSGALIA, distriktalt labialhugs
örziveni, o mare kstime de
gri8 litmus ssmines ko meat; moderani,
No. 564 14 2z.
Epitroplea Biseriei sr
Spiridonu Non
Se usbliks sure general's konot, .
tings momia Gora-lalornigi din
distriktul la1oinija, urenrietatea eaess
toI aulezianint8 nentrs nenlata renzi
la terminile fiksate tirin kontrakt
toals1 arendam, es rearendeazs in koata
sa ne termen de 4 ani 'ngeninji de le
23 Anfile 1864 dsns kondiaiile 4e
nott vedea In ori ge zi la kanaeleris
ei din lIasajs18 Rominii.
Ligitagia se va nine 'n lokalalti at,
Mitronolii 'n zioa de 20 Sentemvrie,
Doritoril d'a laa 'n arends aveasta ors.
nrietate vor ingrijii a fi insoeigi de gs.
rangiile nreskrise Part. 25 din kondi.
giile Monastiremti noblikate in Monito,
rol No. 163 din 1862.
Enitron. M. llanazols.
Nu. 5'12. 2 as.
Oe urendal nronrietatea Gre.
sia, diu distrikt818 Teleorman8i de
la Sf. George 1864, iart In tratagie
kiar8 d'akamt, Konksrengii se invita
la kasa d-loi Grigorie Anion No. 5
max. Negsstori.
No. 584 2 3,
SaC 1Ms
ideriSet inkiriearza Kisr
de akstmil 4 kamere ko saIon mi bskstsrie
ne slims Belvedere Nu. 86.
DE V1NZARE o neroke kasJ Its
6 odsi tin bulistsrie, grajd8 mare un
luouron8 iie 1iva Belvedere, fokt taututensekii,
si dati wi ko kirie de la
Oktomvrie viitorii.
DE VINZARE o nereke kase marl
ne nods de Immiut8 No. 86 Its don
etaje ue lok8 moultenesk8., ko 18 odhl
sus nu jos8 ks 2 nivnigi, boltite, ks
grajd, luourout tui nsg8 in ksrte fajiada
S stinj. fonds iar 8 stinj. kngs
18 stinj.
DE VINZARE o nereke kase la
faaa uodsloi tirgoloi d'afars No. 300,
faga 14. stiaj. fsrs, o Lianas, tangs
38 1/2 stinj. 4 odi.1 ail o magazie kare
ss da8 tut its kire dela Oktoinvrie.
DE V1NZAHE 2 lokori faas
kass max. nods de usmint8 fana
stinj. longs 7 still). 81 vinde ks urtio
fikss 125 galbeni an8 lok8. Kart) din
ksmiarstori nit va avea bani nregski
denlin, i ss di. tut in aultentate !mar&
SI LIEBE an arxitext8 ¡mutt's faaerea
a 8 (nisi.
Doritori ss se adreseze la uronri.
eturs auestorS 6 artikole, lanks
%teens Blip Belvedere la No. 86 in
ori ge zi de la 5 nins la 7 ore seara.
No. 477
8 2z.
De vinzare. lIrsvslia de
simigirie din strada Olarilor8 din Ora-
111418i Giorgio este do viuzare, dorituri
si se adresoze la Gisrgisla d-l8i Filake
Vasilc3ko, la Boksreutui la administraia
auestol ziart ilasagishi 1101:1111-14.
No. 490.
17, 2z.
de vinzure. Ihdarea Dragoiyea
dons momia Gorja din Mexediaat,
neste dos miT nogoane, lernnt
din kare mai mrilt8 de prnstate nsdsre
de kerestea virsta de la o wits Mus la
o sots t ei zeul de aul, iar8
narte dol. zegi tui singl Ora lit
natrz..aii ani. Doritori se vo.ai .(1La',"
la nronrieturs18 month, (jrigenie anao
vies, liskurenni, sliga Boteant No. 17
No. 516
a
" Perri let o browe kb
ego
suit 1I)
tret8 do fernee jons inkonjsrats 10
Metre Imo valoare, s'a nerdotti la 0
Ili korent6 in ureajma kasei Roma-
gssit'o oste
nett. IIersoana ue o va Ii
rsgats a o adsue la administraeisaea
agestol ziara uil va nriimi valoarea el
drent8 rekornileneS.
No. 573. 2 2i.
De vinzare sad de inkiriatú.
0 grsdins avindt 25 st. raga, 20 lane
in Bliga lloua Kosma. llrourietarslii
a. Auagnosti, oliga biserika Anal Ne.5'
No. 587 6 2s