Anuarul Universitatii din Iasi 1901-1902
Anuarul Universitatii din Iasi 1901-1902
Anuarul Universitatii din Iasi 1901-1902
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ANUARUL<br />
lIVIRSITiTII JIN IA§I<br />
PE<br />
Anul Scolar <strong>1901</strong>-902<br />
RSCTOiJ C.<br />
IU003523<br />
period ice<br />
I A N I<br />
#,<br />
.1: \i I A i>\CIA" I'. ll.rKSCU «fc D. GROSSU<br />
1908
I.<br />
WWtoteca de Ceo'.og'e-Geo^ralis<br />
CKLOMICJL<br />
In ziua de 7 Octombre igoi s'a oficiat serviciul<br />
religios, prin sfinfirea apet; dupa care d-l profesor<br />
Dr. D. Hurmuzescu a finut o cuvinlare intihtlnld<br />
^Desvoltarea stiintelor $i progresul social".<br />
• i o, lomUi ioi Se comunica de Onor. Minister cd<br />
i/ ni'i D-riCi. Demetriade, A. Te-<br />
li;iri yi V. Si on, sint nutnift agre-<br />
. n tilhi (/ I ('•. Uadu este abilitat ca doceni<br />
/i
•• >l :••!•<<br />
34 Aprilie 1903.<br />
37 Aprilie 19O3.<br />
2, 3, 4 lunie 19O3.<br />
•T !••<br />
9 Inlie 19O3.<br />
D-l profesor I. G. Stravolca este<br />
confirmat camem bru in Senatul Universitdtei,<br />
<strong>din</strong> parlea Facultdtei de stimil,<br />
pe un nou period de doi am.<br />
Elevii de la Liceul „ Unirea" <strong>din</strong> Focsani,<br />
sub conducerea Directorului lor,<br />
au vizitat palatul Universitdtei.<br />
Institutorii si invatdloril <strong>din</strong> judeful<br />
Brdila, insotiti de Revizorul scalar de<br />
acolo, de Rezizorul scalar <strong>din</strong> lai-si<br />
si o parte <strong>din</strong> Institutorii <strong>din</strong> lasl,<br />
au vizitat, condust de d-l Rector, Palatul<br />
Universitdtei, Biblioteca, Aula> Muzeul<br />
de Botanicd, Amfiteatrul de Fizica,<br />
unde d-l profesor D. Hurmuzescu<br />
le-a improvizat experienta razelor X;<br />
laboratorul de Chimie minerald si Muzeul<br />
de Zoologie.<br />
Are loc primul Congres Stiintific <strong>din</strong><br />
Romania, in palatul Universitdtei. In<br />
ziua de 2 lunie s'a fdcut primirea oficiald<br />
a membrilor Congresulifi. In<br />
zilele de 3 si 4 s'au tinut se<strong>din</strong>te pe<br />
secfiunl.<br />
/> / I., ilc l.oc/y, profesor de Geov<br />
/,i I'nii'i'i-sitdfca d'ii Budapesta,<br />
I'* ' ill S / 11 \ prof, dgregat la<br />
i/
Cuvintarea d-lui Dr. Hurmuzescu despre<br />
MDesvoltarea stiin|elor si progresul social'<br />
Me simt dator sa muljumesc colegilor mel de<br />
la Facultatea de stiinte, pentru deosebita onoare<br />
ce mi-au facut, delegindu-mfi ca sa iau cuvantul<br />
astazi inaintea d-stra, cu ocasiunea deschiderel<br />
cursurilor noulul an universitar. Obiceiul acestor<br />
solemnitaj:! de inaugurare se gaseste si la alte institu|iuni,<br />
dar nicaerl o ast-fel de diserta|iune nu<br />
poate fi mal la locul sau decat in slnul Universitatei,<br />
acest focar si regulator al aclivitatel intelectuale<br />
a unei najiunl.<br />
Este bine ca odata pe an sa ne putem comunica<br />
resultatul cercetarilorsi preocupatiunelor noastre.<br />
Aceasta necesitate este cu mult mal imperios<br />
sim^ita la nol, unde mediul stiintific este foarte restrlns<br />
si miscarea ideilor foarte mica.<br />
Acestor cerinte ale spiritulul omenesc a raspuns<br />
lormarea atitor societatl, carl sub nume de nAcailcinii"<br />
etc., consacra si propaga dupa ce le-au dis-
— 8 -<br />
cutat, rezultatele cistigate de gmdirea filosofilor si<br />
savan|ilor.<br />
Printre diferitele manifestatiunl ale muncel intelectuale,<br />
secolul trecut s'a distins prin desvoltarea<br />
cea mare data stiinfelor experimentale, datorita<br />
mal cu seama unet bune organizarl a laboratoriilor<br />
de studii sj cercetarl.<br />
Cer voe dar atenfiunel d-stra bine-voitoare sa<br />
vorbesc despre aceasta chestiune si despre progresul<br />
social care a rezultat.<br />
Toate cunostintile noastre asupra lumel Incunjuratoare<br />
le capatam prin sim|urile ce posedam.<br />
Aceste simturl sunt In numar de cinci, auzul, vazul,<br />
gustul, mirosul si pipaiiul. Lord Kelvin considera<br />
un al saselea simf, acel al temperature!, deosebit<br />
de pipait. Acesta <strong>din</strong> urma ne-ar da numai<br />
sensatiunea gradulul de asprime al unul corp. De<br />
aseminea el sa intreaba daca n'ar trebui sa admitem<br />
si un sim| special al fenomenelor magnetice.<br />
Este de mirat chiar cum simtul propriu al ,,temperaturei"<br />
Sntarzie sa-si ia locul definitiv alaturl de<br />
cele-1'alte simturl cacl este cu totul deosebit de<br />
pipail. Intr'adevar In pipairea ori-carul obiect avem<br />
doua sensatiunl cu totul deosebite : una este, daca<br />
obiectul este tare sau moale, aspru sau neted si,<br />
alta, daca e mal cald sau mal rece. Aceste sensa-<br />
Jiuni n'au de comun de clt ca sunt percepute de<br />
acelas organ exterior. Toate cele-1'alte fenomene<br />
care nu impresioneaza nicl unul <strong>din</strong> organele noastre<br />
sensitive, ne ramln necunoscute pana in ziua<br />
ca~nd ne sunt revelate prin legatura lor cu alte fenomene<br />
ce pot impresiona de-a dreptul unul <strong>din</strong><br />
simturile noastre. Asa s'a Intimplat cu descoperirea<br />
fenomenelor magnetice, si acum fn urma cu<br />
radiatiunele invizibele ca razele Roentgen, Becquerel,<br />
Curie etc.<br />
In ori-ce fenomen deosebim mal Intai conditiunele<br />
si modul cum se produce si apol cautam<br />
mal departe explicatiunea cauzel care i-a dat nastere<br />
—aceasta <strong>din</strong> urma constitue teoria acelui fenomen.<br />
Clt timp nu s'au deosebit aceste doua or<strong>din</strong>e<br />
de cunostinfa, neputandu-se determir.a importan|a<br />
si cadrul fie-careia, stiinta a ramas aproape<br />
pe loc, nabusita de speculafiunele zadarnice ale<br />
metafizicel scolastice. Cand insa metoda experimentala<br />
§i-a luat locul de capetenie, cand atat verificarile<br />
experimentale ale diferitelor fenomene, cat<br />
si deductiunele lor s'au sistematizat in mod rational,<br />
stiinta a intrat in faza actuala de progres. Studiul<br />
experimental ne-a dat un mare capital de fapte,<br />
exprimate in legf; iar Intrunirea acestor legi prin<br />
;ijutonil difcrilelor ipoteze, ne-a imbogatit mintea<br />
cu frumoasele teorii seducatoare datorite marilor<br />
genii creatore ale omenirei.<br />
Faptele experimentale sunt baza cunostintelor<br />
noastre, adica adevarurile relative ce le putem dobandi<br />
despre lumea exterioara, cacl alt mijloc mal<br />
bun nu avem, si tocmal nesocotin^a acestui adevfir<br />
de catra metafizicienl, a intarziat atit de mult desvoltarea<br />
stiintelor. Numai ajutatl de experience si<br />
de unele ipoteze, putem da o explicatiune de legatura<br />
iji cauzalitate intre diferitele fenomene, adica<br />
teoria unul fenomen, sau a unui grup de fenomene.<br />
Cand insa avem niste rela|iuni de condi-
— 10 —<br />
tiune ce se pot traduce prin ecuatiunl, teoremele<br />
matematice ne spun ca daca ecuatiunele admit o<br />
solu|iune, putem admite o infinitate de solutiuni.<br />
Tradusa in limbagiul or<strong>din</strong>ar, aceasta insemneazaca<br />
pentru on ce grup de fenomene putem gasi o<br />
infinitate de explica^iuni, decl se pot Inchipui o infinitate<br />
de teoril. De fapt insa numarul teoriilor sa<br />
reduce, <strong>din</strong> cauza ca mintea noastra nu poate inchipui<br />
de cat combinatiunl de mecanisme cunoscute<br />
mal <strong>din</strong>ainte. Teoriile sunt dar creatiunl ale<br />
imaginatiunel omenesti, ele sunt partea personala<br />
a geniulul creator, de aceia tree la posteritate sub<br />
numele celui care le-a injghebat. Ast-fel avem:<br />
teoria lul Fresnel la explicafia fenomenelor luminoase,<br />
teoria lul Maxwell la fenomenele electrice,<br />
a lut Clausius la constitutia materiel, etc.<br />
Pentru a face ma! bine inteleasa deosebirea<br />
intre faptele de experienti si explicatiunea lor, sa<br />
ilustram cu exemple ceea ce am spus pana acum,<br />
Prin aceote exemple vom vedea si metoda intrebuinfata<br />
in Fizica pentru intocmirea legilor, la care<br />
sunt supuse diferitele fenomene cum si explicatiunea<br />
acestora. La prima vedere s'ar parea ca descoperirea<br />
legilor naturel nu ar cere nici o munca<br />
personala, ci ar fi datorite numal intimplarei; de<br />
altmintrelea resturl ataviste de superstitiune ne predispun<br />
sa dam lesne crezamint fabuloaselor legende<br />
create aproape pentru fie-care descoperire mal<br />
mare.<br />
In realitate insa lucrurile se petrec cam astfel.<br />
Experimentatorul in laboratorul seu cauta, prin<br />
studiarea fenomenelor cunoscute, legaturl noi intre<br />
1<br />
_ 11 _<br />
ele sau verificatiuni mal intinse ; gasirea unul rezultat<br />
nou este datorit unei munci continue in care<br />
savantul trebue sa stie sa inlature valul intunecos 1<br />
in umbrele caruia se ascund adevarurl noi.<br />
Intamplarea este oare cum creata de omul de<br />
stiinta prin modul cum isl dirijeaza cercetarile.<br />
Ca"nd Insa Intamplarea este fortuita, geniul stie<br />
sa deduca ceia-ce este inca necunoscut si deductiunele<br />
ce se pot trage pentru a gasi locul adevarat<br />
al acestul nou fenomen §i legatura lul cu<br />
cele-lalte cunostinj:!.<br />
Dar sa luam ca exemplu fenomenele luminoase<br />
si diferitele teoril care le explicau. Inainte de Fresnel<br />
(1815) se cunosteau mare parte <strong>din</strong> fenomenele<br />
luminoase date prin legi ; reflecjiunea, refrac{iunear<br />
dispersiunea etc.; explicarea lor greoaie si izolata<br />
era bazata pe teoria corpusculara susjinuta de<br />
marea autoritate a numelul lul Newton.<br />
Dupa aceasta teorie impresiunea luminoasa se<br />
datoreste unor corpusculi infinit de mid, carl pleaca<br />
de la corpul luminos §i isbesc retina ochiulul<br />
nostru.<br />
In acest timp Augustin Fresnel, inginer Jntr'un<br />
oras <strong>din</strong> provincie In Franca, ocupandu-se cu difracjiunea<br />
luminel, ajunge la niste rezultate pe care<br />
nu le mai poate explica prin teoria emisiunel. Absorbit<br />
de cautarea adevarulul, isl neglijeaza slujba<br />
de inginer, urmareste mal departe investigafiunele<br />
sale, intra In relatiunl cu Arago si face o calatorie<br />
la Paris unde cu ajutorul unor experiente mal<br />
delicate de polarizafiune a luminel, arata neajunsurile<br />
si chiar neputin{a explicatiunei tuturor feno-
- 12<br />
menelor luminoase prin teoria existenta. El propune<br />
o alta teorie, bazata pe ondulatiunele unul<br />
mediu ipotetic, asa numit eter. Cand Fresnel a<br />
propus teoria ondulatiunelor dupa care lumina s'ar<br />
propaga prin vibratiuni transversale, Arago, marele<br />
savant si academician, care pana atuncl ll protejase<br />
contra academicianilor newtonienl ca Biot,<br />
Poisson si alfil, ll paraseste nevroind sa adopteze<br />
o idee asa de stranie. Conceptiunea lui Fresnel sa<br />
parea asa de curioasa in cat chiar spiritele cele<br />
mal largi nu vroiau sa o admita. Moartea nemiloasa<br />
stinse prea de vreme inteligenfa geniala a<br />
lui Fresnel; teoria lui insa fu adoptata de toti fizicianil,<br />
si a servit sa explice si alte multe fenomene<br />
gasite mai tarziu.<br />
In timpurile <strong>din</strong> urma aceasta teorie a fost<br />
generalizata de catra Maxwell la explicafiunea propagatiunel<br />
In unde a fenomenelor electrice.<br />
In interval, a mai primit oare-care modificari;<br />
principiul fundamental insa a ramas acelasi. C^nd<br />
s'ar dovedi ca ipoteza vibratiunelor eterulul nu convine<br />
tuturor experientelor, aceasta teorie ar trebui<br />
Inlocuita In Intregime printr'o concepfiune a vreunul<br />
alt genial fizician. Rezultatele experimentale<br />
vor ramanea uceleasi: iar legile vor tinde catre o<br />
mai mare preciziune. O alta teorie care seduce<br />
spiritul si la care s'au incercat multi savanfl de<br />
elita, este teoria constituJiuneT materiel si corolariul<br />
seu, marimea probabila a moleculel si divizibilitatea<br />
materiel.<br />
Aceste <strong>din</strong> urma doua probleme intereseaza<br />
In primul grad filosofia naturel; metafizica le-a spe-<br />
13<br />
culat atat de mult si inutil, fara sa fi dat vre-o solutiune<br />
convingatoare. §i cum ar fi putut sa gaseasca<br />
vre-o solutiune fara ajutorul experientei?<br />
Experiente directe nu se pot institui pentru ca sa<br />
putem afla la ce distanta si in ce raport se gasesc<br />
intre ele aceste ultime particele ale materiel,<br />
Nu stim nimic precis asupra modulul ade<br />
rat al legaturel intre ele a acestor molecule ; s<br />
numal ipoteze pe care nu le putem verifica d^<br />
dreptul, le acceptam insa Intru cat nu contrazi<br />
nicl unul <strong>din</strong> rezultatele experimentale actuale. Sunt<br />
Insa experience indirecte care ne dau marimea probabila<br />
a acestor molecule. Ast-fel Lord Kelvin baz^ndu-se<br />
pe experienfele de atracjiune a electricitajel<br />
si pe fenomenele de descompunere a luminel,<br />
a ajuns sa determine or<strong>din</strong>ul de marime al acestor<br />
ultime particele ale materiel.<br />
Lippmann deducfind <strong>din</strong> fenomenele electrocapilare<br />
a ajuns la acelasi rezultat; alti savanji cari<br />
s'au ocupat de aceasta problema au gasit valorl<br />
apropiate; ast-fel dara dimensiunele moleculare ar<br />
fi asa de mid In cat ^'looo <strong>din</strong>tr'un milimetru cubic,<br />
s'ar cuprinde peste I.ooo.ooo.ooo.ooo.ooo, de<br />
aceste particele.<br />
De aici deducem ca diviziunea materiel care<br />
In imaginatiune sa poate intinde la infinit, sa gaseste<br />
limitata la aceasta dirnensiune a moleculel sub<br />
care, de vom trece, corpul isl va pierde proprietatile<br />
lui specifice. Din exemplele alese s'a putut<br />
vedea deosebirea intre modul de producliune a unul<br />
fenomen fizic si intre explicatiunea posibila de<br />
cauzalitate a acestul fenomen, ceia ce numim
- 14 --<br />
leoria lul. Pentru ca sa ajunga la o explicable<br />
posibila, experimentatorul reuneste in legi diferitele<br />
conditiuni de manifestare ale unul fenomen, iar legile<br />
le contopeste cu ajutorul ipotezelor asupra di-<br />
•feritelor mecanisme intime posibile. Pentru conceptiunea<br />
unel teoril noi, trebueste o cunostinta aprofundata<br />
a fenomenelor, o putinta de generalizare<br />
si imaginatiune creatrice. Faptele experimentale trebuesc.<br />
sa serveasca In tot-dea-una ca calauza si sa<br />
nu se lese imaginatiunel un sbor desordonat, cAt<br />
,de ager ar fi el, caci in acest caz speculatiunile<br />
deduse ne sunt indiferente, fiind aplicate la o lume<br />
pe care nu o cunoastem si despre care nu putem<br />
avea nicl un fel de verificare.<br />
Sa vedem acum vre-o cate-va <strong>din</strong> cele mal<br />
importante achizi^iunl ale stiintelor experimentale.<br />
Acum o suta de anl, afara de geometrie nicl<br />
una <strong>din</strong> stiinfele actuale nu era formata; <strong>din</strong> Fizica<br />
bunaoara, se cunosteau rezultatele experien-<br />
{elor genialilor: Galileu, Newton, Huyghens, Gilibert,<br />
Coulomb, dar oare-cum izolate. Metoadele experimentale<br />
nu dau avintul si increderea lor de cat<br />
.mal tarziu, in prima jumalate a secolului al nouaspre-zecilea.<br />
Volta si Galvani descoper curentul electric<br />
foarte slab la inceput, Orsted (1821) descopere<br />
electro-magnetismul a carui utilizare ne-a dat<br />
m.al tlrziu telegraful, telefonul. Faraday (1843) descopere<br />
inductiunea electro-magnetica. Aceste <strong>din</strong><br />
urma eyperiente atat de interesante sint prezentate<br />
de insust autorul, Inaintea ,,British Association"<br />
,cu ur}matoarea fraza: nu stiu daca aceste expe-<br />
.rienfe vor pute sa aiba vre-o-data o Intrebuinfare<br />
- 15 -<br />
practica"; si tocmal pe aceste fenomene se bazeaza<br />
astazl modul de a obfine curentil puternic! electricl,<br />
sau masinele generatrice. O descoperirede<br />
cea mal mare importanjia^ cea mal importanta dupii<br />
Lord Kelvin, este principiul echivalentel Intre un<br />
lucru mecanic si cantitatea de caldura produsa.<br />
Aceasta insemnata descoperire, generalizata sub<br />
forma de principiul conservarel energiel, a mdrumat<br />
Fizica pe calea cea mal sigura a propasirei el.<br />
Grafie acestui principiu. stim asta-zi intr'un mod<br />
netagaduit ca energia totala <strong>din</strong>tr'un sistem izolat<br />
este neschimbata, ca diferitele :soiuri de energil :<br />
mecanica, electrica, chimica etc. se pot transforma<br />
una intr'alta atunci cand exista o energie libera ;<br />
iar cSnd aceasta <strong>din</strong> urma este nula, nicl un lucru<br />
mecanic -nu se mal poate efectua, sistemul este in<br />
echilibru absolut. Explicafiunea mecanica a tuturor<br />
fenomenelor fizice si chimice se bazeaza pe acest<br />
principiu. Partea Fizicel in care s'a produs mal mult<br />
in acest secol, este electncitatea <strong>din</strong>amica (sau curenfiT<br />
electrici). Ast-fel, aceasta stiinta moderna isi<br />
mareste campul seu intr'un mod ne mal pomenit:<br />
se descopar acumulatoril electrici, aparate in care<br />
se acumuleaza electncitatea intocmai cum strangem<br />
apa intr'un rezervoriu, gata sa fie intrebuintata<br />
numal cat si c£nd voim. Aplicafiunile<br />
<strong>din</strong> ce in ce mal numeroase a curentilor electricl<br />
provoaca construirea mal avantajoasa a<br />
masinelor, produce o mal mare patrundere a<br />
magnetismulul si incercan spre o explicare mal<br />
simpla a acestul fenomen. Masinele electrogene puternice<br />
ni dau posibilitatea sa obtinem temperaturl
- 16 -<br />
foarte inalte cu ajutorul arculul voltaic intre doT<br />
electrozl de carbune. Aceasta cea mal inalta ternperatura<br />
este limitata prin ferberea carbunelul (3000°).<br />
Prin acest mijloc se poate obtine diamantul artificial<br />
si se topesc corpurile cele mat refractare ca<br />
silicia, etc. Studiul proprietatilor gazurilor, a compresiunel<br />
si a destinderel lor succesive, ni dau mijlocul<br />
sa atingem temperatura de lichefactiune a<br />
aerulul atmosferic §i sa scoborim scara termometrica<br />
la 240° sub zero. In masina de lichifiat aerul<br />
avem mal multe pompe care lucreaza miscate de<br />
un motor cu aburl; ast-fel dara intr'un ast-fel de<br />
sistem caldura produce frig intens.<br />
Cum orl-ce experienja in Fizica se reduce la<br />
ni§te masurl de efectuat, cu cat acestea sint mat<br />
precis facute cu atat mai repede ne due la leg! maT<br />
adevarate. De aceea, in determinatiunele actuale<br />
se cauta cea mal mare preciziune posibila si in<br />
multe experiente aceasta posibilitate a ajuns la rezultate<br />
uimitoare, cum esfe de pilda masurarea unei<br />
lungiml prin metoda interferentel luminel.<br />
Gratie preciziunel intrebuin^ate in masurarea<br />
densitatel gazurilor, a putut Ramsay descoperi existenta<br />
Argonulul (un nou element) alaturl de Azot<br />
in aerul atmosferic.<br />
In ultima decenie descoperirile Fisicel sint asa<br />
de numeroase si de stralucitoare in cat apar multimel<br />
sub forma de minuni misterioase si diabolice.<br />
Razele X patrund toate corpurile opace ochiulul<br />
nostru si cu ajutorul explorajiunei radioscopice, permit<br />
anatomistulul si chirurguluT studiarea interiorulul<br />
unul individ in viata. Raze de acest soiu le<br />
gasim nu numal in descarcarile electrice in tuburile<br />
Crooks, dar mal sunt produse de unele substance,<br />
• cum este Uraniul metalic si compusil luT.<br />
Cu ajutorul acestor radiatiuni invizibile se descoperira<br />
doua corpurl noi : Radiu si Actiniu.<br />
Aceste corpurt inchise in tuburi de sticlaproduc<br />
radiatiuni, care ca si razele X strabat corpurile<br />
opace si pot impresiona placile fotografice intr'un<br />
mod indefinit fara sa piarda aceasta proprietate<br />
chiar dupa un numar de am, tinute in intuneric<br />
si fara nicl o cheltuiala aparenta de energie.<br />
In sfirsit undele electrice, care se propaga<br />
in spatiu cu aceeasl iutiala ca si lumina, si aplicatiunea<br />
lor la telegrafia fara fir, este cea <strong>din</strong><br />
urma minune a Fizicel. Inaltimea uimitoare la<br />
care s'a suit aceasta !stiinfa n'a putut fi banuita<br />
macar, dupa cum in momentul de fata nu putem<br />
prevede regiunele ce va strabate si unde seva opri.<br />
In stiintele chimice cani[)ul cunostintelor s'a<br />
marit prin descoperirea unor corpuri noi; intrebuintarea<br />
agenfilor lizici mal puternicl a dat nastere<br />
la reactiuni mal sigure si la preparatiunl mai pure.<br />
Cu ajutorul electroziel prin curentl puternicl asupra<br />
substantelor la temperaturl inalte s'a putut obfine<br />
Aluminiu mult mai curat si mai eftin, cu 4 lei<br />
kilogramul in loc de 200 costul dat prin reactiunea<br />
lul Deville.<br />
Studiul sistematic al caldurilor de reactiune, a<br />
combinatiunelor, a compusilor si mai cu seama a compusilor<br />
carbonulul a facut <strong>din</strong> Chimie o stiinta ra-<br />
{ionala. Numarul foarte mare si nomenclatura com-
— 18 —<br />
pusilor carbonulul au fost aranjati in seril omoloage<br />
dupa proprietatile lor caracteristice.<br />
O mare parte <strong>din</strong>tr'aceste corpurl se gasesc<br />
in natura printre substantele organice, iar altele<br />
sunt produse nol. Metoada sintezel in Chimia organica<br />
a produs artificial multe <strong>din</strong> substantele organice,<br />
asa sunt alcoolul, garanta, indigoul, esentele<br />
mirositoare intrebuintate in parfumerie etc.<br />
Intre studiul FiziceT care se ocupa numai de<br />
molecula substantel si Chimia care cauta modul<br />
cum sa combina atomii, a luat nastere stiinta recenta<br />
Fizico-chimia care se ocupa cu proprietatile<br />
fizice ale Htomulul, cum sunt proprietatile disolufiunelor,<br />
electrolitele, presiunea osmotica etc.<br />
Mecanica rizica si mecanica de constructiune<br />
sau masinismul, impinse de curentul fizicel n'au ramas<br />
mal pe jos.<br />
Marea ingrijire si preciziune in fabricarea diferitelor<br />
parti mobile ; intrebuinfarea aliagelor, suprimarea<br />
frecarilor prin intrebuintarea bilelor, utilisarea<br />
mal buna a fortel de expansiune a aburului<br />
in masinele cu dubla si tripla expansiune, au<br />
produs masini si sisteme foarte puternice, dar tot<br />
asa precise si de curate ca niste cronometre de<br />
buzunar.<br />
In Astronomie pe fie-care zi sa descoper planete<br />
si stele nol; dar progresele Ascronomiel fizice sunt<br />
si mal importante, caci ne-au dat mijlocul sa cunoastem<br />
prin analiza spectroscopica, compozitia<br />
astrelor si iuteala lor de deplasare.<br />
Din observatiunele meteorologice incep sa se<br />
arate legile precize ale fenomenelor, de carl se<br />
ocupa aceasta stiinta.<br />
— 19 -<br />
Zodiile si ,,babele" timpurilor trecutetrebuiau<br />
sa dispara inaintea metoadelor stiintifice; studiarea<br />
elementelor meteorologice a unei locab'tati pe<br />
un numar suficient de anl ne poate da cunostinte<br />
foaite utile asupra unei stan mijlocil <strong>din</strong> acel punt.<br />
Daca cercetam acum stiintelede istorie naturala,<br />
<strong>din</strong>tre care o parte se folosesc in Snvestigatiunele<br />
lor atit de experience cit si de observatiunl,<br />
iar altele numai de observatiunl, insa toatc<br />
in comun se folosesc de metoda inductiva, gasim<br />
o frumoasa recolta de fapte si idel noi.<br />
Studiul Geologiel si al Paleontologiei, cit de<br />
important si de atragator ne apare el In explicatiunea<br />
<strong>din</strong>amica a globului, lasind de o parte cataclismele<br />
pe care sa baza explicatiunea configu-<br />
Jiunel pamintului. Din resturile de fosile putem cunoaste<br />
natura si caracterizarea terenurilor, apari-<br />
Jiunea si disparifiunea speciilor animale si chiar<br />
modul de via^a posibil si in ce condi^iunl.<br />
Aceste cunostinte impreuna cu studiul Morfologiel,<br />
ne dau mijlocul sa putem induce modul de<br />
propasire a viefe'i pe pamint. Daca consideramdupa<br />
Darwin ca spefele intermediare au putut sa lipseasca<br />
<strong>din</strong> cauza selectiunel nalurale datorita luptel<br />
pentru traiu, ajungem la teoria evolutiunei, una<br />
<strong>din</strong> cele mal frumoase achizitiuni <strong>din</strong> filozofia nature!.<br />
Fiziologia paseste cu pasl repezi catra o stiinta<br />
experimentala, gonind <strong>din</strong> vocabularul sSu termenul<br />
magic de fluid vital, prin ajutorul caruiase<br />
explica totul, dupa cum alta data era flogisticul in Chimie,caloricul<br />
si alte fluide in Fizica. Cunostinta mal de<br />
aproape a fenomenelor fizice si chimice au indru-
— 20 -<br />
mat studiul fiziologiel, si daca complexitatea fenomenelor<br />
sa opune la gasirea unor solutiunl imediate<br />
exprimate in legl simple la diferitele probleme,<br />
cu care se ocupa aceasta stiinta, vina nu este a<br />
metoadelor stiintifice ci a prea nerabdatorilor speculatorl<br />
a rezultatelor stiintifice.<br />
Bacteorologia ne descopere luml necunoscute<br />
de vietuitoare infinit de micl, dar vrajmase foarte<br />
teuace a vietel noastre. Pasteur plecind de la prima<br />
lul experienta asupra tarlratelor, a dotat omenirea<br />
cu cea mai folositoare <strong>din</strong>tre stiinfi.<br />
Ast-fel o experienta de Chimie cu ajutorulpolarizatiunei<br />
rotatoare conduse la descoperirea unel<br />
stiintl atit de importanta pentru combaterea mortalitatilor<br />
prea timpurii a oamenilor.<br />
Metoadele stiintifice au fost intrebuintate cu<br />
mult succes si in alte directiunl de studiu unde<br />
au adus o invederata imbunatatire. Din nenorocire<br />
in multe <strong>din</strong> aceste, cum sunt studiile istorice, sociale,<br />
economice, politice etc, chestiunele sunt cu<br />
mult prea complicate pentru ca legile lor sa aiba<br />
caracterul de preciziune a legilor fizice.<br />
Asa un fapt istoric depinde de o data de o multime<br />
de cauze pe care experimentatorul nu le poatc<br />
nicl cirmui, nicl suprima.<br />
Influenfa introducerel metoadelor stiintifice si<br />
In alte grupurl ale cunostintelor noastre, a avut<br />
ca efect imediat ten<strong>din</strong>ta catra o sistematizare mai<br />
rationala a rezultatelor si o Intrebuintare malpreciza<br />
a defim'tiunelbr. S'a cautat de asemeneao intrebuinfare<br />
mai potrivita n cuvintelor, astfel ca termenil<br />
sa aiba o insemnare proprie.<br />
Acestor metoacle se datoreste marea bogritie<br />
- 21 -<br />
de idei a ultimulul secol. Gratie lor cunostintele<br />
noastre sunt mult mai complecte si mai variate.<br />
Daca nu am ajuns la cunostinta absoluta a lucrurilor,<br />
vina nu poate fi de cat acelor vulgarizatorl<br />
ignoranfT care n'au cunoscut stiinta si au fagaduit<br />
mai mult de cit este cu putinfa sa ne dea ea.<br />
Astazi inca avem multe fenomene a c;iror<br />
cauza imediata nu se poate explica, si in general<br />
nu posedam de cit adevarurl relative, dar aceste:<br />
adevarurl, stiinta singura e in stare sa ni le dea.<br />
Desvoltarel necontenite a spiritulul stiin|ific<br />
suntem recunoscaton" de a ne fi scapat de erezurile<br />
si superstifiunele timpurilor intunecoase. Entusiasmul<br />
stirnit de frumoasele isbinde asupra ignorantei,<br />
aimpins insascoala materialista la prevestiri<br />
si deducjiuni cu multmal indrasnete de cit putea sa<br />
se realizeze. In stiinta, prezicerile pentru viitor<br />
n'au ce cauta ; ultimele marl descoperirl <strong>din</strong> Fizica,<br />
ca racliatiunele Roentgen, aplicatiunea undelor<br />
ek'ctricc, etc. nc-au aratal in ce mod surprinzator<br />
de neasteptat au aparut, fn domeniul experimental,<br />
aceste noi fenomene.<br />
Prezicerile in stiinta pot avea locnumai atuncl<br />
cind se cunoaste legea fenomenulul, cum sunt s.<br />
ex. eclipsele in Astronomie; dar cind fenomenul<br />
nu e complect cunoscut, nu se poate precede nimic.<br />
Mai putin inca sa pot prezice descoperirile<br />
not si modul cumse vor putea face ele.<br />
Ce se poate prezice de pilda In chestiunea directiunei<br />
baloanelor ? Determinarile meteorologice,<br />
asupra directiunel si iufelei vintulul, ne arata ci<br />
acestea varieaza cu inaltimea regiunel considerate
— 22 -<br />
de-asupra solulul. Ultimele determination! asupra<br />
iulclel vantulul ne dau pentru observatorul de<br />
la Montsouri o iuteala mijlocie de 4 metri pe secunda.<br />
In virful turnulul Eiffel aceasta mijlocie<br />
este de 8 metri pe secunda si cu cat ne suim<br />
cu atit iu{eala vintului devine mal mare.<br />
Ca sa fie posibila cirmuirea vre-unul sistem<br />
de plutire aeriana Intre aceste irialtiml trebue ca<br />
sistemul aviator sa fie impins de un motor cu iu-<br />
Jealadecel pu^in 12 metri pe secunda, ca sa poata<br />
Invinge vflnturile contraril sa aiba un sistem de compensare<br />
repede,pentru ca sa nu fie scos <strong>din</strong> aceste<br />
inaljimi prin variatiunea temperaturel Intre diferitele<br />
straturl si zone atmosferice ce strabate. lata<br />
dara condijiunele in care se va putea realiza locomotiunea<br />
aeriana.<br />
In afara de aceste date stiinfifice orl ce incercare<br />
de reusita devine accidentals si izolata.<br />
Cum se va realisa insa motorul puternic care sub<br />
o masa mica ne va da maximul de energie ?<br />
La ce fenomene se va recurge pentru a imagazina<br />
aceasta mare cantitate de energie? Nimic nu<br />
se poate prevede de pe acum, cimpul este deschis<br />
pentru cercetatorl.<br />
Nimeni n'a putut sa prevada inainte de faimoasa<br />
experienta a lui Roentgen existenta razelor<br />
X. Avem dreptul sa presupunem ca mal sunt si alte<br />
multefenomene inca necunoscutenoua.dar nu putem<br />
face absolut nicl o prezicere asupra modulul cum<br />
se vor presenta ,cunostin|ei noastre sau care va fi<br />
calea lor de manifestatiune.<br />
Vor veni de sigur spirite mat bine pregatite<br />
si mal patrunzatoare care vor putea sa desvalea-<br />
23<br />
sea alte noi lucruri pe linga cele stiute astazl, intinzlnd<br />
astfel tot mal mult hotarele cunoscutulul.<br />
Afara de acest cistig pur moral al intinderel, sistematizarei<br />
si aprofundarel cunostintelor noastre, mal<br />
avem de inregistrat Inbunatatirea traiulul nostru social<br />
datorit aplicatiunei si utilizarei descoperirelor stiintifice<br />
la viata noastra materiala. Desvoltarei stiin-<br />
Jelor a urmat marea desvoltare industriaia la care<br />
asistam asta-zi. Aplicatiunea puterei de expansiune<br />
a aburului ne-a dat mijlocul de locomotiune repede<br />
pe drumurile de fer. Tot acestel aplicatiuni se datoreste<br />
desvoltarea cea mare a masinismulul extraor<strong>din</strong>ar<br />
de puternic si unei mccanice admirabile<br />
de preciziune, gratie carora numai s'au putut esecuta<br />
lucrarl gigantice ca tunelurile St. Gothard, Alberg,sub<br />
Tamisa,minele argentifere de la Colorado etc.<br />
Si inca puterea aburului ramlne asta-zi !n urma<br />
utilizarei energiei electrice, acolo unde se pot utiliza<br />
cu succcs energiile naturale, cum sunt caderile<br />
de apa.<br />
Energia electrica sub forma de curent electric<br />
provenit <strong>din</strong> energia mecanica a unei caderl<br />
deapasa poate transporta prin fire si transforma la<br />
locul de trebuinta in energie luminoasa, chimica,<br />
mecanica etc: ast-fel ca dupa diferitele transformari<br />
prin mijlocul electricitatel, cu energiea culeasa<br />
prin caderea unei ape curgatoare la o distanta<br />
departata putem sa ne luminam, sa ne incalzim,<br />
sau sa obfinem lucrul mecanic intr'un atelier<br />
sau o transformare chimica intr'o fabrica de<br />
producte chimice etc. Ast-fel la reriumitele cataracte<br />
Niagara sunt gata instalate pana acum vreo<br />
zece uzine electrice, care dau in intrebuin|area in-
- 24 — — 25 —<br />
dustriala o putinta de vre-o 20,000 cal-vaporl. Una<br />
(lintrc uzine transmite energia electrica la o distanta<br />
de 35 de kilometri, in orasul Buffalo,<br />
unde este utilizata la luminatul stradelor, la<br />
tractiunea tramvaiurilor si altele. nergia Edobandita<br />
in aceasta uzina prin caderea apel, ar putea<br />
fi data numal printr'o masina ca vapori, care ar<br />
arde 800 de tone de carbunl pe zi.<br />
Aceste caden de apa constituesc o adevarata<br />
bogatie daca sunt capate si utilizate, mal cu seama<br />
in tarile unde nu exista un combustibil eftin<br />
pentru incalzitul masinelor cu aburi.<br />
Cind lipsesc ambele aceste sorgin|i de energie<br />
—cele mai eftine, pentru moment, —nasterea unei<br />
industrii locale e cu neputinfa. Actualmente sa<br />
Intrebuinteaza cu succes ca combustibil industrial rezidiul<br />
de petrol, lucru care ne intereseaza pe noi<br />
in deosebl.<br />
O alta chestiune importanta pentru o $ara a "<br />
gricola este incercarea ce se face de a intrebuin^a<br />
alcoolul denaturat la miscarea motoarelor cu explozie.<br />
Ast-fel <strong>din</strong> cultura sfeclelor si a cerealelor<br />
s'ar putea produce alcoolul, care ar servi la miscarea<br />
masinelor in industrie.<br />
Schimbul de producte s'a marit tot mal mult,<br />
pentru ca relatiunele <strong>din</strong>tre oamenl s'au inmulfit<br />
§i s'au intins gratie posibilitatel de a comunica asa<br />
de usor si repede prin ajutorul telegrafuluT, telefonului<br />
si acum in urma poate prin utilisarea unul<br />
mod mal minunat, telegrafia fara sirma sau telegrafia<br />
prin mijlocul undelor electrice:<br />
Aceste servicil sociale ne {in in curent cu tot<br />
ce se petrece in lume, simtim si traim oare-cum<br />
in comun prin schimbul acesta continuu de stirl<br />
indepartate.<br />
Mijloacele acestea de locomotiune') si de comunicare<br />
2 ) ni separ insa deja prea lente §i dorimsuccesul<br />
complect al tractiunel electrice cu o iuteala<br />
de peste 150 kilometri pe ceas, a locomotiunei aeriene<br />
si a telegrafulul fara sirma.<br />
Din studiul Chimiel omul si-a apropiat pentru<br />
usagiul sau metoadele de analiza cari ii dau cunostinte<br />
asupra diferitelor substante mai mult sau<br />
mal putin vatamatoare <strong>din</strong> alimente si <strong>din</strong> bauturl.<br />
Serviciile aduse de birourile de analiza sunt<br />
foarte marl, pentru ca au pus o stavila intoxicarel<br />
populafiune! noastre, mai cu seama a taranimei,<br />
prin otravurile introduse in bauturile spirtoase. Acestea<br />
ar fi numal aplicatiunea Chimiel la pazirea<br />
sanatatel noastre; dar afara de aceste mijloace<br />
oare-cum defensive, aplicatiunelc Chimiei sunt foarte<br />
multiple si de toate zilele. Sinteze chimice ne-au<br />
dat posibilitatea formatiunel unor substante plecind<br />
de la elementele lor. Ast-fel s'a obtinut sintetic alcoolul,<br />
zaharul, corpurl ternare adica ce contin<br />
carbon^ hidrogen si oxigen. Cind aceste metoade<br />
vor esi <strong>din</strong> laborator suficient pregatite, si cind<br />
se va putea obtine si piinea sintetic, economia politica<br />
actualabazata pe proprietatea teriena va primi<br />
o lovitura de moarte si va trebui sa-si schimbe<br />
1) Iuteala mijloeie, & trenunlor repez 1 , ce s'a atins p&na acum,<br />
este de 80 kilometri pe ceas in Anglia'^i Franta.<br />
2) AstazI se poate vorbi ']e a dreptul prin telefon de la Londra<br />
la Roma §i vice versa, la o distanta de peste 1800 kilometri.
— 26 —<br />
bazele el. Pana sa ajungeni insa la acest mare progres<br />
al sintezei va trece de sigur inca mult timp.<br />
Aceste metoade prin diferitele lor aplicatiuni au dat<br />
nastere la industril marl unde se intrebuinteaza capitalurl<br />
de milioane §i mil de lucratorl, ca fabricele<br />
de zahar, de hlrtie, de produse chimice ale<br />
petroleulul si a derivatelor luT, etc.<br />
In Germania unde laboratoarele de chimie au<br />
fost instalate si prevazute cu toate cele trebuincioase,<br />
aplicatiunele Chimiel au dat nastere la industril<br />
mar! care aduc bogafia |arel, ca numeroasele<br />
uzine de producte chimice si culori cu care<br />
se vapsesc atit de admirabil diferite stole si cu o<br />
cheltuiala mult mai mica de cit inainte.<br />
Aplicatiunele analizelor chimice la terenun<br />
impreuna cu ineteorologia sunt de eel mai mare<br />
interes pentru industria agricola, cea mai importanta<br />
pentru noi. Prin Intrebuintarea potrivita a<br />
ingrasamintelor, prin studiul si cercetarea analitica<br />
a substantelor continute in fie-care teren, pentru<br />
a sti care samanaturlconvin mai bine, prin observadunele<br />
si determinarile meteorologice, care ne<br />
dau indicatiunl asupra variadunel temperaturel si<br />
a cantitafel de apa ce cade intr'o localitate, agricultura<br />
devine <strong>din</strong> ce in ce mai mult o s<strong>din</strong>ta.<br />
In unele tari mai pudn agricole ca a noastra,<br />
cum sunt unele parti ale Franfcei de pilda, universitadle<br />
regionale poseda cite o catedra, unde sa<br />
trateaza despre agricultura si stiintele ajutatoare,<br />
ca cele despre care vorbiram mai sus.<br />
Asa spre ex. stiinta meteorologiel nu se mai<br />
margineste numal in a inregistra temperatura, pre-<br />
27 —<br />
siunea, cantitatea de apa si a face mediile, ea<br />
merge astazl mai departe si cauta anume ce concluzi!<br />
decurg <strong>din</strong> compararea si studiarea fenomenelor<br />
inregistrate. Ca sa nu luam de cit un exemplu,<br />
nu este destul ca sa stim cantitatea totala de<br />
apa ce cade intr'o localitate, masurata prin pluviometru<br />
trebue'sa mai stim si care sunt epocile de<br />
preferinfa, variatiunea temperaturel, apropierea de<br />
munte sau de padure etc. De asemenea pentru<br />
studiul variatiunei temperaturel intr'o localitate,.<br />
mai mult ne intereseaza temperaturile extreme,<br />
adica maximele si minimele de cit media lor, care<br />
de multe orl poate sa ne dea o idee gresjta asupra<br />
temperaturel generale. Continuind sa ara~<br />
tarn diferitele aplicatiuni stiintifice la ameliorarea<br />
vietel omulul, gasim de asemene ca foarte interesante<br />
cunostintele si mijloacele puse in serviciul'<br />
omulul prin descoperirile bacteorologice. Grade<br />
accstor cunostintc atit dc folositoare, prin mijloacele<br />
dr (Ic/inlcctare, do izolare si mai cu seama<br />
ac^iunca de imunizare bazata pe seroterapier<br />
omenirea a vazut disparind sau rarindu-se, intr'un*<br />
chip notabil, marile flageluri care decimau lumea<br />
deznrganizind, desfiintind orase si ^arl intregl.<br />
Ne-ar ripi prea mult timp ca sa aratam sirul'<br />
foarte lung a tuturor ajutoarelor indispensabile astazt<br />
vie^el si pe care omul le-a luat de la aplicatiunele<br />
stiintifice; putinele exemple citate ne-au aratat<br />
insa In deajuns cat de mare este progresul omenirei<br />
datorit desvoltarei cunostinfelor noastre stiindfice.<br />
Toate aceste marl minuni cunoscute noua<br />
numal in intervalul acestul secol, si unele chiar de<br />
abia de vr'o doua decenii, ne miram inca fiind ca.
- 28 -<br />
am asistat la nasterea lor ; dupa o generate Insa,<br />
vor pftrea cu totul naturale si nu vor mai starni<br />
nicl o curiositate.<br />
Dupa cum am vazut, aceasta influenta a progresulul<br />
stiinfelor sa manifesteaza in doua sensuri:<br />
intaiii in mod moral marind numarul cunostintelor<br />
noastre si precizind exactitatea si diferitele relatiuni<br />
intre ele ; al doilea in mod material prin imbunatatirea<br />
conditiunelor noastre de traiu.<br />
Ajuns catra finele disertafiunei mele, sa cautam<br />
a trage cite-va concluziunl pentru incheierea el.<br />
Vazirid ca mersul societatel este condus de<br />
desvoltarea stiintelor si de marea propasire industriala,<br />
spiritele mai patrunzatoare au consiliat or-<br />
.ganizarea unul invatamant superior care sa conrespunda<br />
la acest scop. Printre diferitele state, Anglia<br />
si Statele-LJnite ale Americel prin inifiativa privata,<br />
Germania prin grija guvernelor sale, sunt cele<br />
d'intiiu care au raspuns acestel cerinfe moderne inzastrindu-sl<br />
bogat laboratoarele lor. Cheltniala facuta<br />
odata sagaseste astazl suficient rasplatita prin inaltarea<br />
stiintifka si prin marea desvoltare industrial<br />
esite <strong>din</strong> aceste laboratoare.<br />
Astazl Germania are intiietatea in industria<br />
electrica si in fabrica^iunea productelor chimice.<br />
Franfa vazind frumoasele rezultate obtinute in<br />
aceste tail prin organizarea invafamantulul practic,<br />
a infiinfat si ea mai multe institute de stiinfe (Lille,<br />
Nancy) a discentralizat invatamantul superior ereind<br />
mai multe universitafl autonome pentru ca s;i<br />
se poata naste o emula|iune intre eel cari se ocupa<br />
cu cercetarile stiinfifice, a fundat si organi-<br />
/at pcste tot laboratoare de experienfe si lucrarl<br />
- 29 --<br />
practice, a infiintat la diferitele universitatl regionale<br />
cursurideagricultura,de electricitate industrialar<br />
de chimie tecnologica, de mecanica aplicata si altele.<br />
Pana ma! acum vr'o catl-va anl scoalele franceze<br />
straluciau printr'o mare desvoltare teoretica,<br />
ba chiar cate odata pacatuiau prin aceasta. Acum<br />
insa se cauta si o indrumare practica a studiilor.<br />
Nol ca Jara mai mica si sosita mai de curand la<br />
via|;a Europel occidentale, ar trebui sa ne folosim<br />
de experier.ta statelor mai vechl.<br />
Intregulul nostru invatamant ar trebui sa'l damo<br />
organizare cu mult mai practica, mai cu seama<br />
ca la nol priceperea, indeminarea la lucrurile manuale<br />
si practice sunt considerate ca degradatoare<br />
si neinteresante. Invatamantul nostru universitar organizat<br />
in vederea indoitulul scop teoretic si practic,.<br />
ar da roadele cele mai frumoase si cele mai folositoare.<br />
1 )rsvoltaiva intelectuala nu este incompatibila<br />
cu dibacia in lucrurile practice, ci <strong>din</strong> contra sunt<br />
doua calita|l care se complecteaza. Pentru ca saajungem<br />
la acest indoit rezultat ne-ar fi necesare<br />
mijloace banestl mai man de cat cele ce posedam<br />
astazl; momentul inca nu este oportun ca sa avem<br />
sporirl de credite budgetare. In asteptarea<br />
generosulul donator rornan care urmand exemplul 1<br />
vre-unul miliardar american sa ne inzestreze universitatea<br />
noastra cu fondurl bogate, putem sa inparfim<br />
cursul ast-fel ca pe langa chestiunele teoretice<br />
generale, sa tratam un numar de chestium<br />
susceptibile de o aplica|iune practica imediata la<br />
nol in tara. Spre ex. pe langa lec|iunele de botanica<br />
gcnerala sa se faca un numar de lectii asu-
30 -<br />
l»ra plantclor care intereseaza industria agricola; la<br />
fi/ica generalacite-va lectiunl asupra meteorologiei;<br />
la electricitate despre electricitatea industrials; la<br />
chimie un numar de lecfil asupra chimiei agricole<br />
si asupra chimiei tecnologice si asa mal departe.<br />
Prin alegerea acestor chestiuni mal apropiate<br />
de trebuintele esentiale ale tare? noastre<br />
nu insemneaza ca am nationalizat stiinta dar ne-am<br />
ingrijit intru cat-va de soarta tarei noastre ca buni<br />
patriotl, cacl dupa cuvantul marelul Pasteur : La<br />
science n'a pas de patrie, mais I'homme de science<br />
en a line.<br />
Dr. Hurmuzescu.<br />
PROGRAMELE UNIVERSITATEI<br />
DIN IA§I
P R 0 G R A M A<br />
a Universitdfel <strong>din</strong> la§{, pe sile, oare §i obiecte pe anul §colar <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong>.<br />
CURSURILE<br />
ANUL I<br />
Drept romaii<br />
Drept civil<br />
Drept constitutional<br />
Drept penal si proe. pen,<br />
Econoinie politica<br />
ANUL II<br />
Drept roman<br />
)rept civil<br />
^rocedura civila<br />
)rept administrator<br />
PSOFESORII ZILELE SI OARELE<br />
S. G. Longlneseu<br />
D. Alexandreseu<br />
C. Stere<br />
M. Su^u<br />
A. C. Cuza<br />
I. Th, Burada<br />
M. B. Cantaeuzino<br />
M. Su^u<br />
C. Stere<br />
Drept international public si privat I Th. P. MisiP<br />
A.NUL III<br />
Filosofia dreptulul<br />
Drept civil<br />
Drept comercial<br />
Medicina legala<br />
- :-<br />
Lunt. Marti, Mercurl, Jol, Vinerl si Sambfita de la 8—9 a. m.<br />
• Marti, Jol si Vinerl de la 9—11 a. m.<br />
Lunl si Mercurl de la 4—5 p. m.<br />
Lunl si Sambata de la 9—10)4 a. in.<br />
Marti, Jol si Sambata de la 4—6 p. m.<br />
Lunl, Marti. Mercurl, Jol, Vinerl si Sambata de la 8—9 a. ra.<br />
Lunl, Mercurl, Vinerl, si Samfoiita de la 9—1034 a. m.<br />
Marti si Jol de la 9—1034 a. m.<br />
Jol si Sambata de la 4—534 p. m,<br />
Marti si Vinerl de la 4—534 p. m.<br />
Lunl, si Mercurt de la 8—9M a, m.<br />
Lunl Mercurl, Vinerl si Sambata de la 9M-H a. m.<br />
Marti. JoT, Vinerl si Sambata de la 8—34 a. m.<br />
Marti. Jol si Sambata de la 4—6 p. m.<br />
Se vor trece trel examene de Drepl Grfl.Jt Persoanule si bunurile; II). Succesiunile, donatiunile 5! teoria<br />
oblisatlimilor si III). Contracttle si preseriptiunea.<br />
Aceaka progi-ama s'a votat de CoosiHral Facaltatel Juridice in sedmta de la 20 Septembre 1<br />
Decanul Faeultatel Jupidice<br />
S. G. L.OXGISESCI<br />
cc
PROGRAMA<br />
i de Litere §i Filosoiie<br />
De la Universilatea <strong>din</strong> last, pe zile, oare si obiecte, peutru anul scolar <strong>1901</strong><br />
elaborala de Consiliul Facilitate!.<br />
OBIECTE<br />
Limba si Jiteratura Latins.<br />
„ I „ Elina.<br />
Psichologia.<br />
Logica.<br />
Areheologia si antichitatile.<br />
OBIECTE<br />
Istoria filosofiei eontempor. si Logica<br />
Istoria filosoflei vechi, Etica si Sociologia.<br />
Esletka, Pedagogia si Psichologla.<br />
OBIECTE<br />
Archeologia.<br />
Istoria veche.<br />
Istoria medie fi moderns,<br />
(storia Romanilor.<br />
Latina.<br />
Elina.<br />
OBIECTE<br />
OBIECTE<br />
Limba romina.<br />
Limba si literatura france/.a.<br />
Deuan, I. CARAGIANI<br />
Anul preparator<br />
PROFESORl<br />
Al. Fhilippide<br />
I. Caragiani<br />
I. Gavaneseul<br />
P. P. Neguleseu<br />
Theohari Antoneseu<br />
Specialitatea filosofiei<br />
PROFESORl<br />
P. P. Negulescu<br />
C. Leonardeseu<br />
I. Gavaneseul<br />
. ii JaMMlM Istoriij<br />
PROFESORl<br />
~ - - .- ».-.:; r.escu<br />
P. RAscanu<br />
A. D Xenopol<br />
A. D. Xenopol<br />
:Uai*:i filolofifi<br />
dasid'<br />
PROFESORl<br />
Al. Philippide<br />
I. Caragjani<br />
Specialit
OBIECTELE<br />
Zoologia si Fisiologia animals<br />
Morptiologia animala<br />
Botanica<br />
Mineralogia<br />
Fizica moleculara, Acustica si Optica<br />
Caldura si Electricitatea<br />
Chiirii* Minerala<br />
Chimia Organica<br />
Gei inetria Aualitica.<br />
Calculul Difercntial si Integral.<br />
Geometria Descriptive.<br />
Mecanica rationala<br />
Astronomia, Geodesia, Calcul inftnitesimal<br />
pi-ntrn studentil sectiunel sciintelor<br />
fisico-chiinice si ConferintI.<br />
Algebra superioara si Teoria i'unctiunilor.<br />
Lectiuul de Algebra superioara si Kleuiente<br />
do mecanu-a pentru studentil<br />
Sectiunel Stiintelor Fi/ico-cbimice.<br />
Geologic si Paleontologie<br />
PROGRAMA<br />
FA.CUL.TA.fEI DE<br />
pe zile, oare si obiecte, pe anul scolar <strong>1901</strong> -<strong>1902</strong>.<br />
Decan, N. < uliiiiiii<br />
PROFESORII<br />
DP. L. Cosmoviel<br />
Paul BUJOP<br />
Alex. Popoviel<br />
Vasile Bu^ureanu<br />
loan G. Stravolea<br />
D. Hurmuzeseu<br />
P. Poni<br />
An. Obr-egea<br />
C. Climescu<br />
A. Manescu<br />
V. Costin<br />
A. Manescu. supl.<br />
N. Culianu<br />
I. D. Rallet<br />
P. N. Culianu<br />
I. Simionescu<br />
ZILELE SI OARELE<br />
Luni si Mercuri oara 934—11. Lucrflri practice: Marti<br />
1—0. ConferintI; Luni 1—2.<br />
Vinerl 9,H —11. Lucrarl practice; Vinerl 1—0.<br />
Joi 8}i —10 a. m. Sambata 4^—6. Lucrarl practice: Jol,<br />
Vinerl si Satnbafa 1—4K.<br />
Marti 8—9 Joi 8—9^ si Simbata *MO. Lucrarl practice:<br />
Luni 8-12 si Sambata 8-12.<br />
Marti, Mercuri si Vinerl 1—2. Lucrarl practice: Marti<br />
2—4, Joi 1-4.<br />
Luni si Mercurl 4—5^. Lucrarl practice si manip: Luni,<br />
Mercurl, Joi Viuerl fin 2 seril) 9—12.<br />
Luni si Mercurl 2—3J4. Lucrarl practice: Marti si Joi<br />
1—6.<br />
Marti, Joi si Simbata 10— i\V2. Lucrarl practice: Mercuri<br />
si Vinerl l%—6.<br />
Luni si Mercuri 9—10k< grupul I. Mart/I 9—10H grupul<br />
II. si 2—3M gf- I Exercitil.<br />
Marti, Mercurl si Sambata $% — i\y.<br />
Joi 10—11;^ anul II. Joi 8X—10 anul 1. Epurl Joi 1—4.<br />
Luni, Joi si Vinerl 8—10.<br />
Luni, Marti Mercurl, Vinerl si Sambata 0—20M Joi 3—4<br />
Semestrul'l. Algebra anul I. Marti, Joi §i Simbata4=5%<br />
Sera. II, Teoria frncliunilor an. Ill aceleasl oare.<br />
Mart,!, Joi si Vinerl 9—II.<br />
Luni 8—9^ Mercuri 8-9>.. Vjneri 8—9 Lucrarl practice:<br />
Simbaia 2—4<br />
00
Lucrarile Senatului Universitar<br />
ge<strong>din</strong>fa <strong>din</strong> 29 Octomvrie <strong>1901</strong>.<br />
Senatul 1 mppeuna cu colegiul profesoral al Faeulta^ii de litere.<br />
1. Se insarcineaza cu cercetarea lucnli ilor candidatilor<br />
la cateclra de Moria literaturel routine de la Facullatea<br />
de litere <strong>din</strong> BucureslI, D-ni( prufesorl : Philippine<br />
T. Antonescu si A. Naum.<br />
2. Se insarcineaza cu cercetarea lucrarilnr d-lorcandidalT<br />
la catedra de liniba $i literatura lalina de la Fa"<br />
cultatea de litere <strong>din</strong> lasT, D-nil profesori: Philippide, Caragiani<br />
si T. Anlonescu.<br />
§e<strong>din</strong>fa <strong>din</strong> 3 Noembrie <strong>1901</strong><br />
Senatul Impreuna cu eolegiul profesoral al Faeulta^el de Medicina<br />
Se recomanda in unanimitate, pe baza lucrarilor originale<br />
si de mare valoare stiin^ifica, Dl. Dr. I. Cantacuzino<br />
ca profesor de Medicina experimenlala, la Facultatea<br />
de Medicina <strong>din</strong> Bucurestl.<br />
Se<strong>din</strong>fa <strong>din</strong> 12 Noembre <strong>1901</strong><br />
SENATUL<br />
La or<strong>din</strong>ea zilel, societa^ile studen^estl. S'a decis a se<br />
lua masurl, ca aceste societatjf s3 intre in legalitale con-
- 42 —<br />
form art. 23. 24 si urmatoarele <strong>din</strong> Regulainentul de or<strong>din</strong>e<br />
si disciplina al studentilor Universitatel.<br />
§e<strong>din</strong>$a <strong>din</strong> 20 Noembre <strong>1901</strong><br />
Senatul Impreuna eu eolegiul profesoral al Faeultatil de litere.<br />
La or<strong>din</strong>ea zilei, disculiunea asupra raportulul comisiunel<br />
insarciuata cu cercetarea lucrarilor candidatilor la<br />
catedra de limba si literatura latina de la Facultatea de<br />
litere <strong>din</strong> lasl,<br />
Conclusiunele raportulul comisiunel conchid, la nerecomandarea<br />
vre-unul candidat ca profesor sau agregat, ci<br />
sa se publice concurs de agregatl<br />
Se<strong>din</strong>fa de la 20 Noembre <strong>1901</strong><br />
Senatul Impreuna. eu eolegiul profesoral al FacultatH de litere.<br />
Se ia in discutiune raportul comisiunel insarcinata cu<br />
cercetarea lucrarilor candidatilor la catedra de Istoria li -<br />
teraturei romine de la Facullatea de lilere <strong>din</strong> Bucurestl.<br />
Se decide a se recomanda <strong>din</strong>tre candidatT, ca profesor<br />
pe Dl. 1. Biann cu 6 voturl <strong>din</strong> 9, iar cu 3 voturi<br />
<strong>din</strong> 9 ca agregat.<br />
ge<strong>din</strong>fa <strong>din</strong> 3 Decembrie <strong>1901</strong><br />
Senatul impreuna eu eolegiul profesoral al Faculta^!! de §UintL<br />
Sa ia hi discutiune raportul comisiunel insarcinata<br />
cu cercetarea lucrarilor candidatilor la catedra de mecanica<br />
ra^ionala si aplicata de la Facultatea de stiintl <strong>din</strong><br />
last. Unportul conchide a se recomanda ca profesor pe Dl.<br />
An. Davidotflu. Consiliul admite aceasta cu 12 voturi si o<br />
alilini'i •(-.<br />
,<br />
- 43 -<br />
Se<strong>din</strong>fa <strong>din</strong> 3 Decembre <strong>1901</strong><br />
S E W A T T I,<br />
Se primeste un plic sigilat, in care este continut testamentul<br />
d-lul profesor D. Alexandrescu. Se ia act de aceasta<br />
si sa insarcineaza pe dl. Rector cu pastrarea lul.<br />
§e<strong>din</strong>$a <strong>din</strong> 10 Decembre <strong>1901</strong><br />
Senatul impreuu& eu eolegiul profesoral al Facilitate! de ^tiin^I.<br />
Se recomanda cu unanimitatea voturilor la catedra<br />
de Calcul diferenfial §i integral de la Facultatea de stiintl<br />
<strong>din</strong> Bacurestl pe Dl. Aurel Mdnescu, profesor la catedra<br />
idenlica de la Facultatea de stiinti a Universitatil<br />
<strong>din</strong> lasf.<br />
<strong>din</strong> 17 Decembre <strong>1901</strong><br />
Senatul ImpreunH eu eolegiul profesoral al Faeulta^el de litere.<br />
Se alege o comisiune compusa <strong>din</strong> d-nil 1. Caragiani,<br />
C. Leonardescu §i Al. Philippide caii sa cerceteze lucrarile<br />
D-lor N. Locusleanu, D. Evolceanu, 1. N. Dianu, M.<br />
JR. Callolann §i D. Constantinescu, candidatl la catedra de<br />
limba §i literatura latina de la Universitatea <strong>din</strong> Bucurestl.<br />
Qe<strong>din</strong>fa <strong>din</strong> 14 lanuar <strong>1902</strong><br />
S E W A T U I,<br />
1) Se primeste donatia D-lul G. lone^cu de peste 100<br />
volume, cart! romanestl si sa insarcineaza pe dl. Rector<br />
cu facerea formalitatilor necesare.<br />
2) Se prelungeste pe luna Februar bursa studentului<br />
Kn. Poditaru, bursa de la Fundatia Universitara «Carol !.»•
_. 44 _<br />
3) Se liolarasle a se cere avisul consiliului Facullatil<br />
de medieina, asupra cererel M memoriilor prezenlale<br />
de doua grupe de asociatinriT ale studentilor In medieina.<br />
<strong>din</strong> 11 Februar <strong>1902</strong><br />
SENA T U I -<br />
1) Se ia act de comunicarea D-lul Dr. Boydan Decanul<br />
Facultati! de medieina cu privire la eele doua asoeiatil<br />
ale sludentilor in medieina.<br />
2) Se admite ca Dl. Gh. Eadu abilitat ca Decent sa<br />
iina un curs de Finante la Faeultatea de drept.<br />
3) Sa acorda studentiilul Gh, Sacrieriu bursa Fondatiunel<br />
Universitare «Carol I-iu» de la Fucultatea de stiintl<br />
foasla a studenluluT En. Poclitaru, care a trecut examenul<br />
de licenla.<br />
4) Se admite cererea pentru recunoasterea ca asociatiune<br />
studenteasca a societatif *Zorlle»,<br />
ge<strong>din</strong>fa <strong>din</strong> 11 Februar<br />
Senatul Impreuna cu eolegiul Profesoral al Faeulta^ll de litere.<br />
Se ia in discutiune raportul comisiunel insarcinata<br />
cu cercetarea lucrarilor candidatilor la catedra de limba<br />
§» literatura latind de la P'acultatea de lilere si filosofie<br />
<strong>din</strong> Bucurestl. Se recomanda prin 5 voturi contra 4 ca agregat<br />
pe d-1 D. Evolceanu.<br />
Se<strong>din</strong>fa <strong>din</strong> 29 Aprilie <strong>1902</strong><br />
Srnalul lecmioaste prin unanimitate de voturi, Soci-<br />
,Soli(larilaU»a> ca asocia^ie studen^asca, cu modi-<br />
45 —<br />
ficarea propusa de d-1 Rector: «un student perzindu-sl calitatea<br />
sa de student nu mal poate tigura ca membru activ".<br />
ge<strong>din</strong>ja <strong>din</strong> 29 Mal <strong>1902</strong><br />
S E JT A T U L,<br />
La or<strong>din</strong>ea zilel: 1) mal multe cererl pentru 2 burseale<br />
FondatiunelCarol I; 2) cererea d-lul Sterian, de a tine<br />
curs de arhitectura cu studentil Facilitate! de stiintl in<br />
una <strong>din</strong> salele Universita^el; 3) cererl de tiparire de tez«<br />
<strong>din</strong> fondul Fondatiel Carol I. 4) alte chestiunl.<br />
Se hotaraste, ca bursele sa se acorde in alta se<strong>din</strong>ta.<br />
Se admite cererea d-lul Sterian. Se acorda cate 100 let<br />
<strong>din</strong> fondul Fondatiunel Carol 1, petitionarilor in cazul cind<br />
tezele sint raeritoriT. Se decide a se interveni la Parchetul<br />
local de a se pune la disposi^ia senalulul copie de pe<br />
ordonanla .lud. Instr. in afaceiea lamandi-Poenaru.<br />
<strong>din</strong> 8 lunie <strong>1902</strong><br />
Senatul impreuna eu eolegiul profesoral al Faeultatii de medieina.<br />
Se alege o comisiune compusft <strong>din</strong> d-nil D-rl Sculy,.<br />
Botez si Samftrescu care sa cerceteze lucrarile candidatilor<br />
la catedra a IH-a de cliuicfl chirurgicala de la Facult.<br />
de medieina <strong>din</strong> Bucurestf.<br />
ge<strong>din</strong>fa <strong>din</strong> 19 lunie <strong>1902</strong><br />
SE IV AT Ft<br />
1) Se acorda doua burse ale Fundatiunel Univsrsitare<br />
Carol I, studentilor: M. Jacota si Lucia Manoilescu.<br />
2) Se cile«te ordonanta Judecatorului de Instructie In<br />
fheslia lamandi-Poenaru si de oare-ce se constata ca stu-
46<br />
dcnlul lamandi nu a comis nimie contra onoarel si demuilaiel<br />
sale de student, se decide a nu se lua nici o<br />
disciplinara contra lul.<br />
§e<strong>din</strong>}a <strong>din</strong> 23 Septembre <strong>1902</strong>.<br />
S E W A T U I,<br />
1) Se decide ca solemnitatea deschiderilor cursurilor<br />
universitare sa se facS in ziua de 3 Oct. la oara 2 p. m.<br />
2) Se decide ca aula universitatel sa nu se acorde<br />
persoanelor streine de universitate de cat numal in urma<br />
unel cererl asupra carel se va consulta Senatul.<br />
COIJGCIUI, UNIVE11SITAR<br />
&e<strong>din</strong>}a <strong>din</strong> 19 Mai <strong>1902</strong><br />
Se aleg domnii profesorl Dr. Bogdan si St. Longinescu<br />
pentru a redacta un memoriu si al preseuta onor.<br />
Minister prin care =a se ceara suspendarea concursulu!<br />
pentru medicil primarl de oras, tinut la Bucurestl fiiid in<br />
contrazicere eu legea sanitara.<br />
COLEGICL UN1VEHSITAU<br />
Se<strong>din</strong>fa <strong>din</strong> 20 Mai <strong>1902</strong>.<br />
Se da celire memoriulul facut de d. prof. Dr. Bogdan<br />
si Longinesiu, se pune la vut si se apruba in unnnimitalea<br />
tnembrilor present!.<br />
Instituted de experience §i studil practice<br />
a-le inva^amintulul Universitar<br />
DIN<br />
Laboratorul de flziea moleeulara, aeustiea §1 optiea.<br />
Director. /. G. Stravolca.<br />
Asistenl. P. Bogdan.<br />
Laboratorul de gravitate ealdura §i eleetrieitate<br />
Director. Dr. Hurmuzescu.<br />
Asistent. Racinskl.<br />
(luslodi! niccanic, care I'ace serviciu si la laboratorti<br />
. Gasian<br />
Laboratorul de chlmie<br />
Director. /'. Poni<br />
Sef de lucrari. Cost&chescu N.<br />
Conservator si preparalor. Netter Oh.<br />
Custode. /. Papadopol<br />
Laboratorul de ehimie organiea<br />
Director. Dr. A. Obregia<br />
Asistent 1. Scobal<br />
Preparalor. I. Pelrovicl<br />
Laboratorul de zoologie si flziologie eomparata<br />
Director. Dr. L. Cosmovid<br />
Asistent. A. Gorescu<br />
Preparalor. En. Podetaru
— 48 —<br />
Laborntorul de botanieS.<br />
Director. A. Popovicl<br />
Asislent si desinator. 1. Costanlineanu.<br />
Preparator. M. Stttmatin.<br />
Laboratorul de lueparl practice pentpu eursurile de<br />
mineralogie petrografle §1 geologic.<br />
Director. V. C. BujureanH.<br />
Asistent. I. Constantineanu.<br />
Preparator. D. C&dere.<br />
Laboratorul de mopfologle<br />
Director. P. Bujor.<br />
Asistenl. Chirica C.<br />
J'reparator C. N. lonescu.<br />
Institutul ;i muzeul de anatomie<br />
Director. Dr. A. Feride.<br />
Prosector Dr. V. Imervol.<br />
Asistent si Preparator Dr. 1. T&nasescn.<br />
Laboratorul de Anatomie topogpaftea<br />
Director. Dr. E. Juvara.<br />
Preparator. Dr. I. Negmzsi.<br />
Labopatorul de flziologie umanS,<br />
Director. Dr. G. Socor.<br />
Asistent. C. BrAileanu.<br />
Labopatorul de chimie medieala.<br />
Director. Dr. E. Riegler.<br />
Asistent. Dr. I. Lebell.<br />
Preparator. D-ra Olimpia Ciu<strong>din</strong>-<br />
- 49 —<br />
Laboratopul de histologle<br />
Director Dr. E. Pu§cariu.<br />
Asistent si preparator. Dr. 1. Popescu.<br />
Labopatorul de anatomie patologiea-<br />
Di rector. Dr. V. Negel.<br />
Prt-parator. 7. Nimereanu<br />
Labopatorul de patologie chipurgieala.<br />
IHrcctor. Dr. C. Bollez.<br />
l'n li.iralor. D-na Dr. E. Balaceanu<br />
l.uborntorul de medieina operatoape<br />
I ..... lor. Dr. /.. S<br />
Ailxl« "I '' ''.<br />
i niM.i ntnriil dn putoloRle gencrala<br />
/., . //,,,„„<br />
n,
- 50<br />
Clinicile facilitate! de medicina<br />
I. Clinica ehirurgieala<br />
Director Dr. L. Sculy.<br />
Asistent I Dr. N. Negurd.<br />
Asistent II Dr. N. Apoteker.<br />
II. Clinica medieala<br />
Director Dr. L. Buss, senior.<br />
Asistent Dr. A. Bal&ceanu.<br />
HI. Clinica Obstetrical^<br />
Director Dr. V. I. Bejan.<br />
Asistent D-na Dr. M. Trancu.<br />
IV. Clinica ophtalmologlea<br />
Director Dr. O. Socor.<br />
V. Cliniea infantila<br />
Director Dr. M. Manicatide.<br />
Asistent. D-ra Dr. A. MacarovicL<br />
VI. Clinica Dermato-Sifllitiea<br />
Director. Dr. G. Demetriade.<br />
Asislent. Dr. B. T. Stenner.<br />
CORPUL PROFESORAL AL DNIVERSITAp<br />
I. Facultatea de Drept<br />
I). Dimitrie Alexandrescu. Licentiat in drept <strong>din</strong> Paflii<br />
IVoftisor do dropl civil. Numit in Noembrie 1894. DeiiiMoiinl.<br />
I''(»sl priMMiror KOIIIMMI la Inalta Curte de Casatie<br />
A) jimll^ln. Hi'inlngrnl in 2S Nocmhrio 1900.<br />
Jl /, 7', Itiiniiln linrlnr 111 Drcpl. <strong>din</strong> Hruxelles. Prim<br />
I Imii l.i mili'ii J. Em. Antonescu. Dr. in drept de la Universitatea<br />
<strong>din</strong> lierlin, profesor de Drept civil. Numit definitiv la 29<br />
lanuarie <strong>1901</strong>.
6). V. Dimitriu. Licentiat in Drept de la Universilati>a<br />
<strong>din</strong> lasi. Profesor de Drept comercial. Nutnit suplinitor<br />
in Maf 1897. Numit definitiv la 14 Februarie <strong>1901</strong>.<br />
7). St. Longinescu. Doctor in Drept <strong>din</strong> Berlin. Profesor<br />
de dreptul roman. Numit in 1 April 1896.<br />
8). P. Missir. Dr. In drept de la Universitatea <strong>din</strong><br />
Berlin. Profesor de drept international. Numit la 10 Decemvrie<br />
1883.<br />
Miipliiiiior! :<br />
3) Alf. Juvara, Dr. iu drept de la Universitatea <strong>din</strong>-<br />
Paris, a suplinit tntregul an pe D-l P. Missir la catedra<br />
de drept international.<br />
4). Constantin Stere. Licentiat in drept de la Universitatea<br />
<strong>din</strong> lasi. Protesor suplinitor la catedra de drept<br />
administrate si drept constitutional. Numit la 14 Martie-<br />
<strong>1901</strong>, la catedra ramasa vacanta prin moartea D-IuI G..<br />
A. Urechia.<br />
5). Mihai Su{u. Licential in drept <strong>din</strong> Paris. Consilier<br />
la Curlea de Apel <strong>din</strong> lasi. Profesor suplinitor la catedra<br />
de procedura civila, drept penal si procedura penala.<br />
Gh. Radu. Dr. in drept de la Uuiversitatea <strong>din</strong> Gand.<br />
Numit docent la catedra de Finance cu Adresa Minist. No.<br />
1886 <strong>din</strong> 20 Februar <strong>1902</strong>.<br />
53 -<br />
11. Facullatea de Litere<br />
1). Theohari Antonsscu. Licentjat in litere si filosofie<br />
de la Universitatea <strong>din</strong> Bucuresll. Diplomat al scolel des<br />
Hautes Etudes <strong>din</strong> Paris. Profesor de archeologie si antichitati.<br />
Numit la 1 Octombrie 1896.<br />
2). 1. Caragiani. Licentiat in litere de la Universtatea<br />
<strong>din</strong> Athena. Membru al Academiei romane. Profesor de<br />
limba si literatura elina. Numit la 1 April 1865.<br />
3). 7. Gavanescul. Dr. in filosofie de la Uuiversitatea<br />
<strong>din</strong> Berlin. Profesor de Estetica, Pedagogic si Psichologie.<br />
Numit la 1 lanuarie 1896.<br />
4). C. Leonardescu. Licentiat in litere de la Universitatea<br />
<strong>din</strong> BucurestI si <strong>din</strong> Paris. Doctor in filosofie si litere<br />
de la Universitatea <strong>din</strong> Bruxelles. Licentiat in drept<br />
de la Universilatea <strong>din</strong> Paris. Fost elev al scoalef des<br />
Hautes-Etudes <strong>din</strong> Paris. Profesor de Istoria filosofiel antice<br />
si de Morala. Numit la 30 Aprilie 1873.<br />
5). P. P. Negulescu. Licentiat in litere de la Universitatea<br />
<strong>din</strong> BucurestI. Profesor de logica si istoria filosofiel<br />
moderne. Numit la 1 lanuarie 1896.<br />
6). Al. Philippide. Licentiat Sa litere de la Universitatea<br />
<strong>din</strong> lasi. Dr. iu filosofie (filologie) de la Universitatea<br />
de Bonn. Profesor de filologie romana. Numit la 1 Oclomvrie<br />
1893.<br />
7). P. Ra§flanu, Licentiat in litere de la Unviersitatea<br />
<strong>din</strong> lasi. Fost elev al scoalel des Hautes-Etudes <strong>din</strong><br />
Paris. Profesor de Istoria Universala antk-a si stiintele auxiliare.<br />
Numit in 1889.<br />
8). A. Naum. Membru al Academiei romane. Profesor<br />
de Istoria literaturel franceze. Numit suplinitor la 2 Oct.<br />
1897. Numit defmitiv la 15 Februar 1900.<br />
9). A. D. Xenopol. Dr. in filosofie (istorie) si drept de<br />
la Universitatea <strong>din</strong> Berlin. Membru al Academiei romane,
- 54 -<br />
al societa^el istorice (cerclo St. Simon) <strong>din</strong> Paris. Membru<br />
corespondent al Institutulul (academia stiintelor morale §i<br />
politice) <strong>din</strong> Paris. Prese<strong>din</strong>te al societat^el Stiintifice si literare<br />
<strong>din</strong> last. Profesor de Istoria romanilor. Numit in 22'<br />
August 1883.<br />
Supliiiitori :<br />
1). Th. Antonescu. Profesor, a suplinit pe dl. P. Rftscanu<br />
pe timpul cat va fi Inspector general.<br />
4). Xenophon C. Gkeorghiu. Doctor in litere de tla<br />
Universitatea <strong>din</strong> Bruxelles §i licentiat in drept <strong>din</strong> Paris.<br />
Profesor de limba si literatura lalina. f<br />
4). A. D. Xenopol. Profesor. Suplinitor la catedra de<br />
Istoria medie, moderna si contimporana.<br />
III. Facultatea de<br />
1). P. Bujor. Dr. in sliintl naturale de la Universitatea<br />
<strong>din</strong> Geneva. Profesor de morfologia zoologies. Numit<br />
la 1 Octombrie 1896.<br />
2). V. C. Bulureanu. Dr. in sliintele fisice de la Universilatea<br />
<strong>din</strong> Paris. Profesor de mineralogie si petrografie.<br />
Numit la 15 Noembre 1899.<br />
3). C. Climescu, Licenjjat in stiintele matematice si<br />
fisice de la Universitatea <strong>din</strong> Paris. Fost elev al scoalel<br />
Normale Superioare <strong>din</strong> Paris. Membru corespondent al<br />
Academiel romane. Profesor de Geometric analitica. Numit<br />
la 22 Sept. 1871.<br />
4). Victor Costin. Inginer de la scoala centrals <strong>din</strong>'<br />
Paris. Profesor de Geometric descriptriva. Numit la 15 No.<br />
emvrie 1894.<br />
5). N. Culianu. Licentiat in MatematicI de la Universilalca<br />
<strong>din</strong> Paris. Membru corespondent al Academiel roniAnc.<br />
IVolVsor de Astronomie si Geodezie. Numit la 5luiiic<br />
ISM.<br />
30 —<br />
6). L. CosmovicL Dr. in stiintele naturale de la Univ.<br />
<strong>din</strong> ParK Doetorand in medicina, idem. Membru or<strong>din</strong>ar<br />
al Soe. Imperiale de stiint! naturale <strong>din</strong> Moscova, 1892.<br />
Membru corespondent al Academiel romane, 1893. Prof,<br />
de Zoologie si fiziologie. Numit in 22 Octombrie 1883.<br />
7). Dragoiuir Hurmusescu. Dr. in sliintele fizice de la<br />
Facultatea de StiintI <strong>din</strong> Paris. Profesor de fizica (caldura<br />
si electricitate). Nu.nit in 1900.<br />
8). Aurelian Manescu. Licentjat in MalematicI de la<br />
Univ. <strong>din</strong> Paris. Profesor de Calculul diferential si integral.<br />
Numit la 1 April 1900.<br />
9). An. Obregia. Dr. in stiintele fizice de la Univ. <strong>din</strong><br />
Zurich. Diplomat al scoalel politeclmice <strong>din</strong> Zurich. Prof,<br />
de Chimie organica. Numit in 21 Fevr. 1892.<br />
10). P. Poni. Licentiat in sliintile fisice de la Univ.<br />
<strong>din</strong> Paris. Membru al Academiel romane. Fost ministru al<br />
instructiunel. Profesor de chimia minerala. Numit in 1878.<br />
11). 1. D. Ralet. Licentiat in matematici de la Univ.<br />
<strong>din</strong> Paris. Profesor de Algebra superioara si Teoria functiunilor.<br />
Numit la 27 Noembre 1892.<br />
12). /. G. Stravolca. Licentiat in scintile fizice si matematice<br />
<strong>din</strong> Bucurestl. Dr. in Stiintile matematice si fizice<br />
<strong>din</strong> Liege. Profesor de Fizica rnoleculara, Acustica si Oplica.<br />
Numit la 20 Decembrie 1879-<br />
A. Popovici. Licentiat in Sciin^ele naturale de la Universit-.lea<br />
<strong>din</strong> Bucurestl si Dr. in stiintile naturale de la<br />
Univ. <strong>din</strong> Bonn. Numit agregat defmitiv pe ziua de 1 Oc-<br />
(ombie 1900.<br />
2). 1. Simionescu. Dr. in stiintile naturale de la facnltatea<br />
<strong>din</strong> Viena. Numit agregal dcfinitiv cu adresa No.<br />
527 <strong>din</strong> 14 lanuar <strong>1902</strong>.
56 -<br />
Suplinitori:<br />
1). D-l Paul Bvjor a inlocuit pe d-nul Leon Cosmovicl,<br />
la cursul de Zoologie si Fiziologie in tot cursul anulul.<br />
2). Aur Mdnescu. A suplinit catedra vacant^ de Mecanica<br />
ratjonala si aplicata.<br />
t'oiilerentiari «le uiateiuatici. A r . Culiann si<br />
P. N. Culianu<br />
IV. Facultatea de Medicina<br />
1). Dr. V. Bejan. Dr. in medicina de la Univ. <strong>din</strong> Bucurestl.<br />
Prof, de clinica obstetricala. Numit in 1896.<br />
2). Dr. Oh. Bogdan. Dr. in Medieina de la Univ. <strong>din</strong><br />
Paris. Medic legist al parchelulul <strong>din</strong> lasl. Profesor de medieina<br />
legala. Numit in 20 Noembrie 1892.<br />
3). Dr. C. Botez. Dr. in medieina de la Univ. <strong>din</strong> Paris.<br />
Laureat al faoultatei <strong>din</strong> Paris. Chirurg primar la spilalul<br />
Sf. Spiridon. Profesor de patologie chirurgicala. Numit<br />
la 7 Dec. 1885.<br />
4). Dr. V. Neyel. Dr. in medieina de la Univ. <strong>din</strong> Paris.<br />
Medic primar la Sf. Spiridon. Prof, de Anatomie patologica.<br />
Numit la 29 Sept. 1888.J<br />
5). Dr. A. Peride. Dr. in medieina de la Univ. <strong>din</strong><br />
Paris. Prof, de Anatomie. Numit la 19 Martie 1885.<br />
6). Dr. Emil Puqcariu. Dr. in Medicina de la Univ.<br />
<strong>din</strong> Viena.Prof, de hystologie si director al laboratorului<br />
respectiv. Numit la 16 lunie 1893.<br />
7). Dr. Emanuel Riegler. Dr. in medieina de la Univ.<br />
<strong>din</strong> Viena. Prof, de Chimie medicala, farmacologie si terapeutiea.<br />
Numit la 16 Noembrie 1886.<br />
8). Dr. Ludovic Buss. Dr. in medieina de la Univ.<br />
<strong>din</strong> Viena. Medic primar al Spitalulul Sf. Spiridon. Profesor<br />
•Ir clinica medicals. Numit la 26 Februar 1887.<br />
\<br />
57 —<br />
9). Dr. Leon Scuty. Dr. in medieina de la Univ. <strong>din</strong><br />
Paris. Chirurg primar al Spitalulul Sf. Spiridon. Profesor de<br />
clinica chirurgicala. Numit la 22 IuIie-1886.<br />
10). Dr. G. Socor. Dr. in medieina de la Univ. <strong>din</strong><br />
Viena. Medic primar al spitalulul Sf. Spiridon. Profesor de<br />
tiziologie. Numit la 7 Dec. 1886.<br />
11). Dr. N. Leon. Dr. in sliin|ele naturale de la Universitatea<br />
<strong>din</strong> lena. Profesor de islorie naturala-medicala.<br />
Numit la 1 Noembrie 1899.'<br />
12). Dr. (). Thiron. Dr. in medieina de la Univ. <strong>din</strong><br />
Paris. Medic major in activitate. Profesor de patologie si<br />
terapie generala. Numit la 5 lunie 1891.<br />
13). Dr. Z. Samfirescu. Dr. in medieina de la Universitatea<br />
<strong>din</strong> Turin. Fost intern. Profesor de [medicina operatoare.<br />
Numit la 18 Februar 1893.<br />
14). /. G. Stravolca. Profesor de Fizica Medicala. Dr.<br />
in Stiintile matematice si fizice <strong>din</strong> Liege, Profesor de Fizica<br />
moleculara. Acustica si Optica. Numit la 20 Decembrie<br />
1879.<br />
Agrcga^i:<br />
1). E. Juvara. Dr. in Medieina <strong>din</strong> Paris. Agregat defmitiv<br />
de Anatomie topografica. Numit la 1 Noembre 1889.<br />
2). M. Manicatide. Dr. in Medicina de la Univ. <strong>din</strong><br />
Paris. Agregat deh'niliv de clinica infantila. Numit la Septembrie<br />
1900.<br />
3). 7. Sion. Dr. in Medecina. Agregat definitiv la catedra<br />
de Hygiena 20 Octomvrie <strong>1901</strong>.<br />
4). A. Teohari. Dr. in Medeeina. Agregat definitiv la<br />
catedra de Patologie medicala. 20 Octombrie <strong>1901</strong>.<br />
5). G. Demetriade. Dr. iu Medecira. Agregat definitiv<br />
la catedra de cliniea Dermato-sifilitica. 20 Octomvrie <strong>1901</strong>.
Siipliiiitori :<br />
- 58 -<br />
1). Dr. G. Socor, profesor suplinitor la clioica oftalmologica.<br />
2). Dr. M. Gavrilescu, profesor suplinitor de farmafologie,<br />
materie medicala si arta de a formula.<br />
3). Dr. V. Bo§culet, prof, suplinitor de bacteriologie.<br />
4). Dr. A. Braescu, prof, suplinitor de psihiatrie si<br />
tlinica mentala.<br />
5). E. Riegler, profesor suplinitor de Terapeutica.<br />
1<br />
SENATUL UNIVEKSITAfEI<br />
DIN IASI<br />
cursul anulul §colar <strong>1901</strong> — 902 s'a compus dii):<br />
Dl. C. Climescu rector<br />
« 5. Longinescu decanul Facilitate! de Drept.<br />
« 1. Caragiani decanul Facultatel de Litere.<br />
« N. Oulianu « « §tiin£f.<br />
« Dr. G. Bogdan « « « Medicina.<br />
« Petre Missir delegatul Facultatel de Drept.<br />
« C. Leonardescu « « « Litere.<br />
« 1. G. Stravolca « « Jptiintl.<br />
« Dr. C. Botes « « « Medicina,
LUCRAEILE §TIINTIFICE<br />
tl,i: D-Ior PKOESORI<br />
In cursul anulul <strong>1901</strong>—902
Cuvintarea D-luI C. Climescu reetorul Universitatel, rostita In<br />
ziua de 2 lunie <strong>1902</strong> la desehiderea eongresulul §tiintlfle,<br />
care a avut loe, in Palatul aeestel Universita^el.<br />
Domnilor,<br />
Da^i-ml voie, sa felicitez mal inlaiu pe promotoril acestul<br />
Cong.-es, pentru ca au sim^it, ca a sosit timpul, sa<br />
avem si nol aseminea intrunirl. Societatile pur stiin^ifice<br />
inmultiudu-se, era natural ca membrif lor, sa se Sntilneasca<br />
<strong>din</strong> cind in cind,—dupa cum aceasta se face in toate larile—fie<br />
pentru stabilirea unei fralernita^I personale, fie<br />
pentru comunicarl cu subiecte stiintifice.<br />
Lumea stiintifii:& interesindu-se de progresul stiinteJ,<br />
fn orl-ce parte a globulul, este in curent si cu cele ce se<br />
petrec la nol. Sa ramina stiut si ca un fel de angajament<br />
<strong>din</strong> parlea dvs, ca aceste Congrese locale atragind participarea<br />
la oong/ese internationale, fie in alte ^arl fie la<br />
not, cind vet! fi invitatl sa luatl parte ca Societa^I de sliinti,<br />
urmeaza sa raspundetl cu prisosin^a la chemare.<br />
Dati-ml voe apol, sa ne felicitam no! acestia <strong>din</strong> lasl,<br />
ca all bine-voit ca eel intaiu congres al societatilor de<br />
stiin^I, sa aiba loc aci. Aceasta va ramine scris in analele<br />
Universitatel noastre. Acest act de deferen^a calre Universitatea<br />
noastra, pe linga recuno-isterea el <strong>din</strong> partea dvs.<br />
ca focar de lumina, va mat avea do rezultat incelarea cu<br />
totul a oil ce ideie de stirbire, de orl-ce natura. Esle intelept<br />
si patriolic ca la frunlarie sa fie, ca o sentinels<br />
neadormita, un cenlru cultural cit de desvoltat.<br />
In bogita dvs. programa este un punct care dovede-<br />
§te, odata mat mult, ca stiinta inobileaza senlimentele,
— 64 —<br />
cacl sentiment nobil este acela, care nu va face, sa nu uitatf<br />
pe acel cari an fost cindva pe aici si fccum nu mai<br />
sunt intre nol, intrebuintind o parte djn pretiosul dvs. timp<br />
pentru vizitarea locasurilor eterne. Onoare dvs. c& va aducetl<br />
aminte de Mihail Cogalniceanu, care in 1860 Octombrie<br />
26 a deschis aceasta Universitate. Onoare ca mi uita^t<br />
pe Popp, Micle, Emiliau si altil, cari au venit aci de<br />
pesle muntl, sa inspire guslul stiintei la o pleiada de tinerl<br />
de pe vremurl, prin lec^iunile lor, fie la Liceu, fie la<br />
Universitate. Printre acel tinerl, a fost si iubitul nostru<br />
a'liic si coleg, Miltiadi Toni, pe care dvs. nu-1 uitat.T, fiindca<br />
era sclavul datorie! sale. El a cSzut luptind. Intr'un asemenea<br />
Congres, nu se putea, sa nu fie vorba de Grigorie<br />
Cobalceseu. lata unul care a ilustrat aceasla Universitate.<br />
CoMlcescu s'a taiat singur brazdele in ogorul sliintelor<br />
experimentale. N'a lucrat in laboratoare str&ine, d<br />
s'a creat sirigur laboratorul sail. Avea toate calitatile unul<br />
invatat : inteligenta, pasiunea la lueru si modestia in<br />
socielate.<br />
Onorind memoria aeestor barbat', no onorati si \n:<br />
nol, foslil lor colegT sau elevl, va onoratl p?] dvs. insi.va.<br />
Eu, chmnilor, un modest merubru <strong>din</strong> corpul profesoral<br />
al acestet Universitali, va nniltiimesc de locul de onoare<br />
ce all binc-voil a d i Rectorulnl el si in numele tuluror<br />
colegilor, va urez ca lucrarilo domniilor-voaslre sa<br />
fie tncoronate de succesal dorit de toll.<br />
Facilitated Juridica<br />
DIM, ALEXANDRESCU<br />
Profesor de drept civil<br />
Piiblioa^iiini.—Explicarea teoretica si practicS a<br />
Dreptulul civil romin, tomul VII (parlea a 2-a).—Autoritatea<br />
lucrului jndecat in materie civila, represiva si administrativa<br />
(explic. art. 1201 <strong>din</strong> Codul civil).<br />
Pe liuga acest velum de 350 pagine, a mai publicat<br />
in Curierul judiciar, in Dreptul si in alte reviste o suma<br />
de articole, monografii, dan' de sama, adnotatiunl, etc. asupra<br />
diferitelor chestiunl de drept ce s-au ivit in cursul<br />
anulul, atit in tara cit si in strainatate. Din aceste lucrarl<br />
vom meciona cele mai principale:<br />
1). Dreptul de a dobindi imobile rurale.—Ce se intelepe<br />
prin cuvintul Eominl intrebuintat de art. 7, §. 5<br />
<strong>din</strong> Constitutiune.—Femeea rominca casfttorita cu un strain<br />
(adnotafie la dtoisia No. 38 901 a Cur[el de Casafie, secill-unite).<br />
2). Problema persoaneior morale. —Necesitatea unel<br />
legi pentru infiin^area sau recunoasterea lor.—Imposibilitatea<br />
absoluta de a se inlocui asemene lege pifin un act<br />
al puterel executive (adnotafie la decisia Our}el <strong>din</strong> Turin<br />
<strong>din</strong> 21 Decemdrie 1898).<br />
3). Persoane morale.—Formarea lo-r sub Codul Calimach<br />
(adnolal'ie 1% hoi. Tribunalul la§tr s. I <strong>din</strong> 1 Dvcemltrie<br />
<strong>1901</strong>)'<br />
4). Martorl.—Inceput de proba scma, -- Donatiuni.—
- 6G —<br />
Confirmarea donaliunilor (adnotafie la decisia Curfei de<br />
apel la§i s. 1 No. 107 \ 901).<br />
5). Divor|.—Cerere reconventionala facuta de cel-alalt<br />
sot.—Cind se poate face.—Couexare (adnotajie la sentinfa<br />
Trib. Putna, <strong>din</strong> 18 Oct. <strong>1901</strong>).<br />
6). Dota miscatoare este ea alienabila in legislatia<br />
noaslra ? (adnotafie la cartea de judecata a Jud. ocol. Sirlad<br />
No. 1414 \ 901).<br />
7). Mandat. — Localiune de servicil. — Exercitjul unel<br />
profesiunl liberale—Advocat—Gratituitate si plata (adnota-<br />
\ie, la sentinfa Trib. Neam$u No. 403 \ 901).<br />
8). Bibliografie.—Persoanele morale.—Dare de seama<br />
asupra operei marquisulul de Vareilles-Sommiere. •—Respuns<br />
acelora carl au birfit pe socoteala mea in chestiunea<br />
persoanelor morale.<br />
9). Separalia de patrimonii prevSduta de art. 1743 <strong>din</strong><br />
€od civ. este ea un adevarat privilegiu in sensul juridic<br />
al c.uvintulul ? (adnotafie la decisia Cur}ei de apel Craiova,<br />
s. II No. 38 I 901).<br />
10). Bibliografie.—Femeeabiurocrata, pro 1 «oara, soldat,<br />
medic, advocat, magistral, deputat, etc. —i a e de seama<br />
asupra operei lui Charles Turgeon.<br />
11). Competinta tribunalelor romlne de a judeca litigiile<br />
<strong>din</strong>tre strainl.—Legea care determina capacitatea strainilor<br />
de a veni la o succesiune deschisa in Rominia.—<br />
Persoanele in drept a confectiona actele st.lrei civile in<br />
Austria.—Dovedirea fllia(,iunei nalurale (adnotafie la sentinta<br />
Trib. Dorohoiu No. 221 901).<br />
12). Daca barbatul poate, in timpul casatorie!, sa con-<br />
Srme un act anulabil facut de femee, fara interventiunea<br />
lu!, si daca asemenea confirmare valideaza aclul in privinta<br />
t'emeei (adnota}ie la decisia Cur^il de Gas. <strong>din</strong> Roma<br />
<strong>din</strong> 21 Martie 1900).<br />
13). Despre juridictiunea consular^ in Rominia (adnota£ie<br />
la decisia Cur[el de apel Bucure§tl s. 1).<br />
— 67 —<br />
14). Efectele prescriptiunei in materie cambiala (adnotatie<br />
la cartea de judecata a Judecdtoriei ocol. Slatina).<br />
15). Care este caraclerul juridic al imunitatei penale<br />
stabilite de art. 307 <strong>din</strong> Cod. penal ?—Daca tainuitoril carl<br />
^oopereaza la sustractiunea comisa de o ruda sau afin in<br />
gradul prevgdut de art. 307 <strong>din</strong> Cod. penal sunt aparatl<br />
de penalitate (adnotafie la sentinfa Trib. la§l, s. 1 No.<br />
1098 | 901).<br />
16). Dacfl conditia ilicita <strong>din</strong>tr'un testament anuleax.a<br />
insasi dispositia, sau se considera mimai ca nescrisa (adnotable<br />
la sentin}a Trib. Boto^anl, No. 462 | 901).<br />
17). Cine exereita puterea parinteasca asupra copiilor<br />
naturall, legalmente recunoscutl? (adnota£ie la sentinfa<br />
Trib. civil <strong>din</strong> Chambery <strong>din</strong> 8 Decembrie 1900).<br />
18). Ce se inlelege prin or<strong>din</strong>ea publica si bunele moravurl,<br />
cuvinte care nu sunt definite nicl de lege nicl de<br />
doctrina (adnotafie la cartea de jud. a jad. ocol II Ia§i).<br />
19). Conditiunileimposibile ilicite sau imorale care ar<br />
figura intr'o donatie (adnota}ie la decisia Curfel de casalie,<br />
s. 11 No. 56 \ 902).<br />
20). Cul apartin ramasitele pamintestl ale omului si<br />
cine poate $& dispue de ele ? (adnotafie la decisiunea Cur-<br />
$el de apel <strong>din</strong> Irani (Italia) <strong>din</strong> 7 lunie <strong>1901</strong>).<br />
2!). Dreptul instan|elor de fond de a acorda despagubirT.<br />
or! de cite orl se dovedesle ca, printr'un sequestru<br />
nedrept si vexator, s'a deteriorat averea sequestrata (adnotable<br />
la decisia Cur^el de casafie s. II. No. 130 901)-<br />
22). Dovedirea simulatieT de catra tertiile persoane, se<br />
poale face prin martorl §i presumptiunl, independent de<br />
ori-ce inoeput de proba scrisa (adnotafie la decisia Curfei<br />
de apel <strong>din</strong> Gala}!, s. 11, No. 181 | 901).<br />
23). Legal.—Liberarea unul legal particular.—Cum si<br />
de cine trebue sa se faca ?—Autentificarea teslamentulul<br />
in cas de boala a testatorulul.—Formele si modul auten-
— 68 —<br />
tificarel (adnotatie la sentinfa tribunalului l
— 70 -<br />
45). Daca paminturile date clacasilor, conform legel<br />
rurale pot fi urmarite de creditorii lor (adnotafie la jurnalul<br />
Trib. Muscel No. 4020 \ 902),<br />
46). Efectele girului pus pe o cambie dupa scadenta<br />
el (adnota{ie la cartea jud. ocolutut 1 Ploe§ti, <strong>din</strong> 1 /time<br />
<strong>1902</strong>).<br />
47). Casatorie.—Nulitatea el prin savirsirea in tainS<br />
sau clandestinitate, cit si prin necompetinta ofieerulul starel<br />
civile (adnota}ie la sent. Trib. Boto§ani <strong>din</strong> 6 Octombrie<br />
<strong>1901</strong>).<br />
48). 0 ocbire retrospectiva asupra pedepselor, si in<br />
special asnpra executarel pedepse! cu moarte in diferite<br />
timpurT si in diferite tarl.<br />
49). Chestiunea validitatel sau nevaliditateT actelor facute<br />
de mostenitorul apareiit (adnotafie la decisia Cas., s.<br />
1. No. 110 | 902).<br />
50). Principiile de la adoptiune «cum ca adopfiunea<br />
fiind un contract, nu produce efecte de cM intre parfile contractanie»<br />
sunt aplicabile descendentilor adoptatulul? (adnotalie<br />
la sent. trib. Dolj s. I No. 320 | 99 §i la decisiile<br />
C. apel Craiova No. 2395 \ 901 §i 1043 \ 902.<br />
51). Cbestiunea de a se sti daca un act Snvestit LU<br />
formele legale cuprinde, sau nu, o adevaruta dispositie testamentara<br />
obligalorie, atirna de termenil intrebuintatl de<br />
testator intru manifestarea vointel sale (adnotajie la sentinfa<br />
trib. Suceava No. 208 \ 902.<br />
52). VasileLupu si opera, sa legislativa.—Discurs rostit<br />
cu ocasiunea deschiderel anulul scolar <strong>1902</strong>—1903, la<br />
Universitatea <strong>din</strong> lasl, in diua de 3 Octombrie <strong>1902</strong>.<br />
53). Sanc^iunea neaparata a atingerel reservel. — Actiunea<br />
in reducliune. — Esceptiunile ce sufera principiul<br />
reduc^iunel (adnotafie la sentinfa trib. Covurlul, s. 11 <strong>din</strong><br />
23 Februarie <strong>1902</strong>).<br />
54). Seductiunea si conditiunile existentel el in diferite<br />
— 71 —<br />
legislatiunl (adnotal/ie la sentin^a Mb. llfov s. 1. No. 59 \<br />
901, apel 11 BMC. 129 \ 901 §i Gas. II, 212 \ 902).<br />
55). Convenlil matrinioriiale.—Conditiunile ce trebue<br />
sa indeplineasca pentru a fi valabile.—In lipsa unel conventiuni<br />
matrimoniale, care este regimul sub care sotii s'au<br />
casatorit? (adnotafrie la sentin^a tribunalului Mehe<strong>din</strong>fi s.<br />
1. No. 86 | 902).<br />
56). Daca obligatia care are de obiect rasplatirea inlesnirel<br />
unel casatoril este iiicita, si prin urmare, daca o<br />
asemenea obligatie poate da loc la o actiune in justitie ?<br />
(adnotafie la sentinja trib. civil <strong>din</strong> NiveHes (Belgia) <strong>din</strong><br />
11 Februarie <strong>1902</strong>).<br />
57). Dupft care lege, un strain, domiciliat in Rominia,<br />
trebue el, la cas de contestatie inaintea tribuualelor romine,<br />
sa'sl dovedeasca filiatiunea sa legilima ? Dupa legea<br />
romina sau dupa legea sa nationala ? (adnotafa la<br />
sentinla Trib. llfov, s. 111. No. 709 \ $02).<br />
58). Daca simplul fapt al nepresentarei in instan^l a<br />
sotului ultragiat, in materie de ndiilter, conslitue <strong>din</strong> partea<br />
sa o desistare, care sa atraga stingerea actinnel publice<br />
(adnotafie la senlin^a Trib. llfov. s. Ill No. 709 \ 902)<br />
59). Daca, in legislatiunea noastra, darurile manuale<br />
suut valabile.—Dacft asemenea darurl snnt supuse la taxa<br />
de inregistrare prevfidula de legea timbrului (adnotafie la<br />
sentinta Trib. Roman No. 377 \ 902).<br />
60). Teoriamandatului reslrins sau a representaliunel<br />
imperfecte, in materie de lucru judecat.—Inadmisibilitatea<br />
unel asemenea teoriL<br />
61). Teoria contradictorulul legitim in materie de<br />
cbeslil de stat.—Inadmisibilitatea une! asemenea teoril.<br />
62). Coproprietaril sau comunistil nu pot exercita actiunea<br />
posesorie unil contra altora; el pot insft sa exercite<br />
actiunea in complingere contra tertiilor turburatorl,<br />
t'ara a avea nevoe de concursul celoi'-laltt coproprietarl
72 -<br />
(adnotalie la carfile de judecatu No. 62 | 902 a Jud. ocol.<br />
Podgoria (Mused) §i No. 465 \ 902 a Jud. ocol. Dorolioiu}.<br />
63). Creditor!! chirografari sunt el representatl de debitorul<br />
lor in procesele care au de obiect un privilegiu<br />
sau o ipoteca asupra bunurilor sale ? (adnotafie la decisia<br />
Curtei de apel Em. s. II No. 14 \ 901J.<br />
64). Despre autoritatea sau influenta, in materie penala,<br />
a lucrulul judecat in civil si vice-versa,<br />
65). Daca simulatiunea unui act, poate fi stabilita intre<br />
pSrti prin martorl sau presumptiuni, atunci cind nu<br />
exista lin inceput de proba scrisS, sau nu este o frauds la<br />
lege (adnota^ie la decisia Cur}el de casafie <strong>din</strong> Francia<br />
<strong>din</strong> 31 lanuarie <strong>1901</strong> §i la sentin}a Tribunalulul Suceava<br />
No. 3961 902).<br />
66). Veniturile fondulul dotal, sunt ele, ca si insusl<br />
fondul, la adapost de urmarirea creditorilor, catra carefemeea<br />
s'ar fi obligat in timpul casatoriel ? (adnotafie la<br />
sentinfa Tribunalulul Ias.1 s. H No. 209 \ 902 §i Trib Notariat<br />
llfov, No. 11 \ 902).<br />
67). Daca proba cu martori se poate admite, pentru<br />
dovedirea existentel unul act, atunci cind acel act este<br />
lipsit de orl-ce valoare juridica, si care sunt efectele legalisarel<br />
do autorilAtile administrative a unul act semcat prin<br />
punere de deget (adnota}ie la carlea de julecata a jud.<br />
ocol. Simila — Tutova, <strong>din</strong> 30 Octombrie <strong>1902</strong>).<br />
68). Diferite documente vecbT privitoare la Moldova.<br />
69). Autentificarea actelor.— Instrumentarea facuta in<br />
afara de pretorul tribunalulul pentru parlea care nu sufera<br />
de o boala legalmente constatata. (Adnotatie asupra unel<br />
decisel a Curfei <strong>din</strong> las.1).<br />
70). Drepturi reale. — Daca se pot infiinta prin conventiunea<br />
partilor. — Superficie.— Inexistenta aceslui drept in<br />
legea romina cu caracter de realitate. (Observa^ti critice<br />
unel decisii a Curtei <strong>din</strong><br />
— 73 —<br />
71). Privilegiu] proprielarulul asupra mobilelor aflate pe<br />
mosia arendata.—Explicarea |art. 1730 <strong>din</strong> Codul civil.<br />
72). Dobindi.—Interpretarea art. 1785 <strong>din</strong> Codul civil.<br />
(Observa^il critice asupra unel decisiuni a Cur£el <strong>din</strong> Ia$i).<br />
73). Divort.—Statut personal.—So^I austriacl de religie<br />
calolica.—Inadmisibilitatea divortulul.—Art. Ill si 115<br />
Codul austriac.-- Respingerea divortulul <strong>din</strong> oficiu (Observa}il<br />
asupra unel sentinfe a trib. <strong>din</strong> la§i).<br />
74). Cite-va cuvinte asupra vechei maxime ,,Electa una<br />
via non datur recursus ad alteram, sau excludilur altera"<br />
(Controversy).<br />
75). Hotarire judecatoreasca rfimasa definitiva.—Daca<br />
poate fi atacata pe cale de ac^iune principals (Observa}il<br />
asupra unel decisii a Curfel <strong>din</strong> la§i).<br />
76). 0 chestiune asupra art. 711 <strong>din</strong> Codul civil.-<br />
Combinarea acestui text cu art. 1201 <strong>din</strong> acelas Cod.<br />
77). Lovirl sau raniri causate de un fiu parintelu! s6u.<br />
—Competenta judecat. de ocol.—Impacarea partilor. Art.<br />
238, 243 C. pen. si 71, 76 L. judecat de ocoale. (Observa}il<br />
critice asupra unel decisii a Cur{el <strong>din</strong>la§i}.<br />
78). 0 chestiune asupra art. 1828 C. civ. - Creditorul<br />
care are o ipoteca sau un privilegiu asupra unul imobil al<br />
debitorulul seu, poate el sa urmareasca averea mobita a<br />
acestui debitor, inainte de a realisa creanta sa ipotecara P<br />
79). Deliberarea consiliulul de familie, care retuzade a<br />
lasa tutela mamelce voeste a trece in a doua casatorie, este<br />
ea susceptibila de recurs inaintea Tribunalelor? (Observatil<br />
critice asupra unel decisiuni a Cartel de Casafie <strong>din</strong> Franca).<br />
80). Daca monastirile ma! sunt, sau nu, persoane juridice,<br />
in urma secularisarel edictata de legea <strong>din</strong> 1863.<br />
(Observafil critice asupra unel decisii a Curtei de casa}ie,<br />
pronunjatain secjiunl unite).<br />
81). Responsabililatea mancel (doiceij in privinta boa-
74 —<br />
lei ce ar comunica copilulul ce alapteaza. (Observatil asvpra<br />
unel decisiuni a Cutset <strong>din</strong> Lyon).<br />
82). Puterea probatorie a actelor sau extractelor de pe<br />
actele starel civile. (Observatil criiice asupra unel sentinte<br />
a trib. <strong>din</strong> Mehe<strong>din</strong>$i).<br />
S3). Ac^iunea de in rein verso.—Admiterea el in dreptul<br />
actual. (Observatil asupra unel sentinte a trib. Vla§ca).<br />
84). Dreptul de a se astulta martorl la Curie fntr'un<br />
proces de divert. (Observatil critice asupra unel decisil a<br />
Curfel de casafie).<br />
85). Observatil economice asupra unel circularl a Minis!.<br />
JustilicI in privinta inaiienabilitatei paminturilor ru-<br />
I'ale.<br />
86). Daca usufructul legal al parintelul poate fi urmf.rit<br />
de creditor]! parinteluf, si in ce proportie. (Observatil<br />
critice asupra unel carfi de judecata a jud. Ocol. II <strong>din</strong><br />
Galatl).<br />
87). Nalura conhaduluJ de locatiune,—Daca el coni'era<br />
chiriasului un drept real sau personal in contra proprietarulul.<br />
(Observatil critice asupra unel cartl de judecata<br />
a judec. ocol 11 <strong>din</strong> Ploe$tl).<br />
88). Natura prescriptiel. (Observatil critice asupra unel<br />
decisiuni a Trib. Imperiulul german.}<br />
89). Natura amanetulul. (Observatil asupra unel decisil<br />
a curtel de Casa^ie).<br />
90). Teoria cause!.—Causa falsa, sau simulata. Critica<br />
teoriel causel (Observant asupra unel decisil a curtel<br />
<strong>din</strong> Bucure§ti.<br />
91). Casurile in care feraeea maritata e presupusft a<br />
avea mandat tacit de la barbatul s6u. (Obserratil asupra<br />
unel decisil a Curtel <strong>din</strong> Bucure§tl).<br />
92). Transcriera ordonnntelor de adjudecare (Observal'il<br />
fiHupra uuel decisel a Curtel <strong>din</strong> Craiova).<br />
- 75 —<br />
93). Aplicarea art. 1785 <strong>din</strong> C. c. la ipotecile legale<br />
(monografie).<br />
94). Efectul condi^iilor ilicite cuprinse intr'un testament<br />
(Observatil asupra unel decisil a Cur^ei <strong>din</strong> Galati).<br />
95). Recursul in casatie in materie de divort. (Critica<br />
unei decisiunt Curtei <strong>din</strong>la§i).<br />
96). Efectele adoptiunel in privinta sotilor divorta^I.<br />
(Observafil asupra unel sentinte a trib. Prahova).<br />
97). Daca pla^ele prin anticipate acistiurilor imobilulul<br />
ipotecat sunt, sau nu, oposabile creditorulul ipotecar,<br />
(Observatil critice asupra decisiunel Curtel <strong>din</strong>Bucure§tl in<br />
afacerea Vacarescu-Algiu).<br />
98). Daca femeea care se casatoreste cu un Heimatlos<br />
isl perde, sau nu, nationalitatea sa de origina. Studiu de<br />
drept international privat.<br />
99). Daca refusal de a-sl boteza copii constitue un<br />
motiv de divort. (Observatil critice asupra unel sentintea<br />
trib. <strong>din</strong> Paris).<br />
100). Revocarea unul testament si retractarea revocarel.<br />
(Observatil asupra unei decisiuni a Curtei de apel <strong>din</strong><br />
Venetia).<br />
101). Despre incapacita|ile marlorilor in materie pe<br />
nala. (Observatil asupra, unei decisiuni a Curtei <strong>din</strong> Luxemburg).<br />
102). Dreptul femel de a fi advocat. Pledare la Curtea<br />
<strong>din</strong> Bucurestl, si Conferinta tinuta la Universitatea <strong>din</strong> las!.<br />
103). Dreptul international in materie de tutela.<br />
servatil asupra unei decizii a Curtei <strong>din</strong> la§i §i a unei sentinte<br />
a trib. <strong>din</strong> Caracas. (Venezuela).<br />
104). Daca biserica eatolica <strong>din</strong> Romania este, sau nu,<br />
persoaua morals. (Observatil critice asupra unei cartil de<br />
judecata a jud. ocol. 11 Bucure§ti).
- 76 -<br />
105). Efectele apelulut a minima a Minist. public—Daca<br />
el profita condamnatulul.<br />
106). Public-area si adnotarea a diferite documente<br />
vechl privitoare la istoria juridica a Moldovel.<br />
107). Dacft persoana care cere divortul, poate sad nu<br />
sft'st isgoneasca barbatul <strong>din</strong> domiciliul conjugal. (Observa\H<br />
critict asupra unel sentinfe a trib. la§i), etc. etc.<br />
A. C. CUZA<br />
Profesor de Economie potitioS si Finante<br />
Nationalizarea Meseriilor.- Ia§i <strong>1902</strong>
S. G. LONGHTESCU<br />
Programa Cursulul de Drept Roman<br />
DllEPTUL PRIVAT ROMAF)<br />
CARTEA III.<br />
OBLIGATIONES<br />
TITLUL I.<br />
PARTEA GENERALA<br />
SECTIUNEA I. . ' .<br />
§. 181 Generalitall<br />
A. Definitiune: I. Obligatio ieste o legatura juridica<br />
iutre doua persoane anume determinate in virtutea careia<br />
una <strong>din</strong> acele persoaoe e indatorata de a face ceva in favoarea<br />
ceJeilalte, care e indrituila de a cere de la cea<br />
<strong>din</strong>taiu, ca sa faca acel ceva. — II. Crilica defmitiunei<br />
dale de Justinian in pr. I. de obligationibus III, 13. — III.<br />
Elements.<br />
R. Terminologie : I. Creditor. Reus credendi. Reus stipulandi.<br />
—II Debitor. Reus debendi. Reus promittendi.—Ill<br />
Obligatio : 1) Creanta. 2) Datoria, 3). Instrumentum debiti.<br />
4). Rem obligare Cf. §. 163.—IV. Obligatio. Nexus sail nexum.<br />
Adslringere. Constringere. Contrahere.—Solvere. Solutio.<br />
Facere satis. Satisfactio.<br />
C. Obligatio considerala caindatorire : Robire partiala<br />
a datorniculul.<br />
D. Obligalio considarata ca indrituire: I. Subject: 1).<br />
1). VezT <strong>Anuarul</strong> Univcrsitatet <strong>din</strong> lasT pe anul <strong>1901</strong> — <strong>1902</strong><br />
si iinn.
- 80 -<br />
Persoane fizice. Robil ? 2) Persoane juridice. — II. Obiect :<br />
Prestatiunea de facut de calra datornic. 2). Deosebirea obliga^iunelor<br />
de toate celelalte drepturl.<br />
E. Obligatio et ius sunt correlata ? Cf. §§. 12 si 13.<br />
SECTIUNEA II.<br />
§. 182 Felurile obliga^itmelor<br />
A. Din punctul de vedere al obiectulul prestatiunei :<br />
I. 1). Obligationes dandi. 2). Obligationes faciendi: a). ObligatiunI<br />
pozitive. b). ObligatiunI negative. 3). Obligationes<br />
praestandi. 4). Obligationes restituendi.—II. 1). Obligationes<br />
speciei. 2) Obligationes generis—IV. I) ObligatiunI cu prestatiune<br />
divizibila. 2). ObligatiunI cu cu prestatiune indivizibila.,<br />
B. Din punclul de vedere al protectiuuel legale sau.<br />
al eflcacitatel: I. Obligationes civiles.—II. Naturales obligationes.—III.<br />
Obligaliones inanes sau inefficaces.—IV. Nulla<br />
obligatio.--V. Nuda pactio sau pacta.<br />
C. Din punctul de vedere al cauzel sau al izvorului :<br />
1. 1). Obligatiun), care izvorasc. <strong>din</strong> fapta datorniculul : a).<br />
ObligatiunI rezultind <strong>din</strong> acte juridice, si auume <strong>din</strong> conventiunl.<br />
Obligationes ex contractu. b). Obligatiunf rezultind<br />
<strong>din</strong> fapte nepermise. Obligationes ex deliclo. »:). ObligatiunT,<br />
care izvorasc <strong>din</strong> alte izvoare : a). Obligationes<br />
quasi ex contracln. |j). Obligationes quasi ex delicto. 7).<br />
Obligationes ex variis causarum figuris 2). ObligatiunI,<br />
care izvorasc <strong>din</strong> imprejurarl independente de vointa datorniculul.-<br />
II; ObligatiunI, care izvorasc <strong>din</strong> fapta omulul, fie<br />
licita sau nelicila — s,i obligatiunl, care izvorase <strong>din</strong> lege ?—<br />
III. ObligatiunI mediate si ohligatiunl imediate ?<br />
D. Din punctul de vedere al subiectulul: I. Obligatjunl<br />
simple.—II. ObligatiunI coreale.<br />
E. Din punclul de vedere al scopulul: I. Obligatiuul<br />
principale II. ObligaliunI accesoril.<br />
F. Din punctul de vedere al procedurel civile romane :<br />
I. Obligatione-i slricti iuris.—II. Obligationes bonae ficlei.<br />
G. Din punctul de vedere al obirsiel istorice: I. 0bligationes<br />
civiles.—II. Obligationes honoraria? : 1). Oblige<br />
tiunT prelorier.e. 2). ObligatiunI ediliciene.<br />
- 81 -<br />
SECTIUNEA III.<br />
OBIECTUL OBLIGATIUNELOR<br />
CAPITOLUL I.<br />
§. 183. Generalitafi<br />
A. Fapta datoroiculuT, adeca prestatiunea de facut de<br />
catra. datornic, constituie obiectul obliga^iunel: I. Fr. 3 pr.<br />
D. de 0. el. A. 44,7 : 1). Dare. A da : a). Rem dare. Corpus<br />
dare. Usumfructum dare. Iter dare. — b). Retrodare.<br />
Reddere. A da inapol.—2). Facere. A face. -Non facere—<br />
3). Praestare ? 4). Restituere ? A inapoia.—II. Dalio a unul<br />
lucru ? 1). Obiectul obligatiunel nu-I lucrul, ci datio a<br />
acelul lucru de calra datornic. 2). Raport direct nu intre<br />
creditor si lucru, ci intre persoana creditorulul si aceea a<br />
datorniculul. 3). O stapinire a creditorulul asupra lucrului<br />
se stabileste numal ca urmare a obligatiunel si numal prin<br />
mijlocirea datorniculul.- III. Confuziunea produsft de vor<br />
birea obicinuiltl.<br />
B. Insusirele prestatiunei . I. Prestatiunea sft fie posibilit<br />
fiziceste : 1). Imposibilitate fizica obiectivft : a). Imposibilitate<br />
absoluta : Inipossibiliiun nulla obligatio. Ultra<br />
posse nemo obligatur. b). Imposibilitate relativa : Nu exista<br />
obligaliune. 2). Imposibilitate subiectiva. Exista obligaliune.<br />
Despagubirl. Cind nu se daloresc despagubirl ? 3)<br />
Greutatea obiciauita de a face prestatiuuea nu-i imposibilitate.<br />
Exista obligatiune. 4). Imposibilitate partiala. 5). Incelarea<br />
imposibilitatei ? II. Prestatiunea sa fie conforma<br />
dreptulul obiecliv 1). Daca presta^unea e c.ontrara legilor<br />
nu exists obligatiune. 2). Quid daca prestatiunea ineeteaza<br />
de a mal fi contrara legilor ? III. Prestatiunea sa fie permisa<br />
de morals. Daca prestatiunea e contra bonos mores<br />
nu exista obligaliune: 1). Nedeterminare obiediva. Id<br />
quod debitor voluerit. Nu exista obligatiune. 2). Necunostinta<br />
sau nedeterminare subiectiva. 3). Determinarea in<br />
praeterilum collata. 4). Determinare in futurum collata.<br />
Determinare ad aibitrium boni viri. Quid daca acel arbiter<br />
o
- 82 -<br />
moare sail nu vrea sa determine? 5). Detenninabilitate. 6).<br />
Determinarea fftcuta de una <strong>din</strong> parti ad arbilrium boni<br />
viri ? - V Preslalianea sa prezinte un interes patrimonial<br />
medial pentru creditor. 1) Interes: a). Inleres propriu al<br />
credilorului : Obligaliunele izvorind <strong>din</strong> slipulaliones. b). Binele<br />
si fericireaaltora: Obligationes bonae fidei. Mandatum aliena<br />
gratia. 2) Interesul sa aiba valoare patrimoniala : a)<br />
Valoare baneasca : Ea enim in obligatione consistere, quae<br />
pecunia lui praestarique possunt. b). Lucrurl, pe care si le<br />
poate procura cine-va cu bant. 3). Interes patrimonial mediat.<br />
Fr. 6 § 1 D. de servis exportandis 18,7. 4). Datoril<br />
morale? Datorit de polileta, etc. ? — 5). Inlerese legilime?<br />
CAPITOLUL II.<br />
Felurile obieetulul prestatiunei<br />
$ 184. Obligationes certae §i incertae<br />
A. Obligationes certae: I. Obiectul prestatiunei,—fie<br />
fungibil, fie nef'ungibil—ie determinat individualmenle. II. 0bii-clul<br />
preslatiunel ie un cerium : I). Datio a unel canlitati de<br />
lucrurl fungibile anume determinate. 2) Datio a unel res<br />
cerla.<br />
B. Obligationes incertae : Obiectul prestatiunei ie determinabil.<br />
C. Importanta deosebirei : I. Stipulationes certae sunt<br />
ocrotite printr'o condidio cerli. II. Slipulationes incertae<br />
sunt ocrolite printr'o condictio inceiii.<br />
#. 185. Obligationes speciei §i generis<br />
A. Obligalio speciei : I. Species insamna nu soiu, specie,<br />
ci un individ anume determinat, uu lucru anume individual'zat.<br />
II. Toate Obligationes speciei sunt obligaliones<br />
certae. Reciproca nu ie adevarala.<br />
B. Obligalio generis : I. Genus insamna soiu, fel. -<br />
II. Toate Obligationes incertae sunt obligationes generis.<br />
D--U' si unele obligationes certae—unele obligatiiini de a da<br />
tin cuium—sunl obligaliones generis. III. Genus trebuie sa<br />
— 83 -<br />
fie genus proximum. Sfera acestuia poate fi maJ mult sail<br />
mal pulin reslrinsa.—IV. Obligaliones generis sunt: 1) 0bligationes<br />
dandi: a). Darea unel cantitatl de lucrurl fungibile.<br />
b). Darea unut lucru nefungibil. 2). Obligationes faciencii.<br />
Fr. 54 § 1. D. de V. 0. 45, l.-V. Dreptul de alegere—ius<br />
variandi—cind obieclul prestatiunei ie un luciu<br />
nefungibil: 1). Invoiala partilor poate da dreptul de alegere<br />
sau creditorului sau dalorniculuT, sau unul al treilea.<br />
2). In celelalte cazuri datomicul aie dreplul de alegere.<br />
Partile pot prin invoiala lor, sa restringS dreptul de alegere<br />
al dalorniculul.<br />
C. Importanta deosebirei: I. Obligatio ? peciei: 1). Nu<br />
poale fi vorba de alegere. In obligatione si in solulione ie<br />
acelas obiect. 2). Datornicul ie limit de custodia <strong>din</strong> momenlul<br />
rasterel obligatiuneT : a). Respundei-ea de peirea totala,<br />
de micsorarea si de vatamarea lucnilul provenila <strong>din</strong><br />
culpa datorniculul. b). Ntrespunderea datornicalul de peirea—fie<br />
fizica, fie juridica,—si de stricaciunele provenite<br />
<strong>din</strong> casus. Casus a nullo praestatur: a). Imposibilium nulla<br />
obligalio. Periculum creditoris est. Species peril ei cui debetur.<br />
Debitor speciei interilu rei liberatur. J3): Casum senlit<br />
dominus? Res peril domino V Calitatile de credilor side<br />
proprietar sunt reunite in aceeasl persoana. Quid in celelalle<br />
cazuri ? 7). Datornicul trebuie sa dovideascS casus.<br />
- 84 -<br />
D. Daca obiectul prestatiunel ie sau o parte <strong>din</strong>tr'o<br />
cantitate oare-care, sau un lucru <strong>din</strong>tre mal multe lucrurl<br />
determinate, fie prin locul unde se gasesc, fie prin aceea<br />
ca fac parte <strong>din</strong>tr'o mostenire fie prin alte semne analoage,<br />
aluncl n'avein de a face cu o obligalio generis, ci<br />
cu o obligatio speciei particular^.<br />
§. 186. Obliga^iunl simple §i dbliga^iuni alternative.<br />
A. Obligatio simplex tinde la presiaiiunea unu! singur<br />
lucru, fia species, fie genus.<br />
B. Obligatio alternativa sau disiuncliva ie o obligatio<br />
intermediary inire obligalio speciei si obligatio generis.<br />
Plurts res sunt in obligatione, sed una tantum in solulione.<br />
I. Obligatio specierum, care ie incerta, pe cind obligalio<br />
speciei ie certa. II. Obligatio generum, care ie incerta.<br />
III. ObligaHunea in care un lucru ie o species, iar<br />
altul ie un genus. Obligalio tnixla ?<br />
C. Obiigalio taeullaliva sau ius allernalivnm. I. Fa.<br />
cultas alternativa a datornicului. 11. lacullas alternaliva a<br />
credilorulul.<br />
D.) Dreplul de alegere: I. In obligalio simplex aplicam<br />
rtgulele de la obligalio speciei si obligatio generis.—<br />
II In obligalio alterualiva : 1). Invoiala par^ilor—fie <strong>din</strong> moiiienlnl<br />
naslerei obligaliunel, lie posterioarft—determina cine<br />
are dreplul de alegere ius variandi: a). Ius variandi poate ft<br />
acordat creditorulul. lei ie considerat ca un elemenl esentjal<br />
al dreplulul accstuia. b). Ius variandi poale fi acordat unul<br />
al treilea : Condicio in arbilriiun lertii collala. c). lus variandi<br />
acordat prin invoiala poate iiexercitato singura data,<br />
Slipulatio quern voluero. Abaterl prin invoell esprese: Sa,<br />
se poata reveni asupra alegerel pina in momenlul executare<br />
; . Stipulalio quern volam.—2). Imprejurilrele pot determina,<br />
cul sa se cuvina ius variandi.—3). In celelaH. cazurl<br />
ius variandi se cuvine dalornieulul si ie un element<br />
esenlial al dreplulul lul; iel poale fi esercilal pina In momenlul<br />
executarel obligaUunei. Abaterl: a). Daca dulorni-<br />
— 85 —<br />
cul prin o invoiala poslerioara renunht la ius variandi. b).<br />
Daca credilorul accepta alegerea facuta de dalornic.—4).<br />
Daca datornicul, sau credilorul, care au ius variandi, mor,<br />
acesl drept trece la moslenitoril respeclivl. 5). Fr. 7(> pr.<br />
D. de V. 0. 4^, 1, ea quae facli sunt non transeunl ad<br />
dominum. 6). Daca eel al treilea, care are ius variandi,<br />
moare, dreplul de alegere nu trece la moslenilorii sat. 7).<br />
Daca dalornicul are alegerea si nu execula obligalia, crcd<br />
lorul va reclama alternaliv, iar judecfllorul va condamna<br />
allernativ. Si daca nicldnpa condamnare dalornicul nu ecsercila<br />
ius variandi. alund credilorul ie in drept de a alege.<br />
Deasemenea daca creditorul are alegerea si nu vi'ea<br />
sa-sl exercitezc dreptul, aluncl daloruicul poale sa ofere unul<br />
<strong>din</strong> lucrurl si sa se elibereze depunindu-1. Malilits non<br />
esl indulgendum. 8). Quid daca dalornicul avind alegerea<br />
presteaza credilorulul amindoua lucrurile de o data? 9).<br />
Quid daca datornicul precedent presteazft cele doua lucrurl,<br />
nu de o dalfl, ci pe rind ? 10). Quid daca dol debitorl presleaza<br />
pe rind cele doua lucrurl in obligatione ?) Quid daca<br />
dol debilorl presleaza de o dala, unul <strong>din</strong>d unul <strong>din</strong> lucrurl,<br />
iar allul <strong>din</strong>d celalt lucru.<br />
E. Quid daca <strong>din</strong> doua sau mat mulle lucrurl individualmenle<br />
delerminale,—species- datorite alternaliv, unul,<br />
sau amindoua, sau toale pier prin casus, sau prin fapla—<br />
dolus, culpa, --fie a dalorniculul, fie a credilorulul?<br />
Penlru simplicitale presupunem, ca numal doua lucrurl<br />
de acestea sunt res dehitae: I Unul <strong>din</strong> acole lucrurl<br />
piere: Obliga\iunea devine simplex, se concentreaza asupra<br />
lucrului celalalt, care singur va fi si in obligalione si<br />
in petilione §i in solulione. Insa : 1) Daca iu^ variandi se<br />
cuvine dalorniculul: a) Peirea prin casus: Dalornieul se<br />
poale libera plaiind aeslimatio lucrului peril. (Conlroversa)<br />
Aestimalio insa ie numal in facullale solulionis, nu si in<br />
obligalione. (Obligatiune facultaliva). Acest rezullat se produce<br />
si in caz de peire fizica si in caz de peire juridica<br />
(presta^iimea devine imposibila). b). 1'eirea prin i'apla<br />
dolus, culpa —dalorniculul: Dalornicul nu se poate libera
86<br />
platind aestimalio lucrulul peri,de tcit nudaca malaceasta '<br />
ie egala cu aceea a lucrulul remas. c) Peirea prin fapta—<br />
dolus, culpa—crcdilorulul: «). Datornicul se poale liber.i<br />
platind aestimalio lucrulul perit. (Obligatiune facultativa)<br />
P). Dar daca dalornicul nu vrea sa procedeze ast-fel, creditorul<br />
trebuie sa-1 despagubeasca conform legel Aquilia<br />
de paguba suterita, adica sa plateascft aestimatio lucrulul<br />
perit, si—eventual—plus valuta lucrulul remas iu obligatione.<br />
2). Daca ius variandi se cuvine creditorulut : a) Peirea<br />
prin casus: Creditorul nu poale cere aestimatio lucrulul<br />
perit. Casus il face sa pearda ius variandi. Acest rezullat<br />
se produce si in caz de peire fizicS, si in caz de<br />
peire juridica. b) Peirea prin fapta—dolus, ci'lpa—datorniculul:<br />
Credilorul poate cere aestimatio lucrulul perit. c) Peirea<br />
prin fapta—dolus, culpa—crediturulul. Contraversa .-<br />
Fapta creditoruluT, ca si casus, il face sa pearda ius variandi.<br />
Dar creditorul trebuie conform legei Aq.iilia saplaleasca<br />
datorniculul aeslimatio lucrulut perit. II. Amindcua'<br />
lucrurile, de care-i vorba, pier de o data : 1) Daca ius variandi<br />
se cuvine datorniculul: a) Peirea prin casus : Datornicul<br />
ie liberal b). Peirea prin fapla -- dolus, culpa, -<br />
datorniculul: Dalornicul se poate libera platind aestimatio<br />
unuia <strong>din</strong> lucrurile perile. c). Peirea prin fapta -- dolus,<br />
culpa •— creditorulul: Dalornicul poate sa ceara despagubirl<br />
complecle, potrivil legeT Aquilia, pentru amindoua lucrurile,<br />
dar Irebuie sa sufere sa i se scada aeslimalio lucrulul<br />
de mal putina 'valoare—rei vilioris.—2). Daca ius<br />
variandi se cuvine creditorulul: a) Peirea prin casus : Daloruicul<br />
ie liberal, b). Peirea prin fapta—dolus, culpa—dalorniculul<br />
: Creditorul poale sa ceara aeslimalio unuia sau<br />
a alluia <strong>din</strong> cele doua lucrurt perile. c) Peirea prin fapla<br />
- dolus, culpa — creditorulul. a). Cieditorul are drepl la<br />
aestimalio lucrulul de valoare mal mare. ,3). Datornicul<br />
poate cere despagubirl, potrivit legel Aquilia, pentru amindouS<br />
lucrurile, dar Irebuie sa sufere sa i se scada<br />
aestimatio lucrulul de mal mare valoare. III. Amindoua<br />
lucrurile, de care ie vorba pier pe rind : 1). Daca ius va-<br />
- 87 -<br />
riandi se cuvine clatornicuiul: a). Peirea prin casus :<br />
Prin peirea unul lucru obligaliuuea se concenlreaza asupra<br />
celuilalt. Periculum est debitoris. Perind si eel de al<br />
doilea, dalornicul ie liberal. Periculum est creditoris. b).<br />
Peirea prin lapta — dolus, culpa, — datorniculul : Credilorul<br />
poale cere numal aeslimatio lucrulul, care a perit<br />
pe urma. Dalornicul nu se poale libera platind aestimatio<br />
lucrulul, care a pierit intaiii, de cil nurnal daca<br />
aceasta ie egala cu aceea a celul de al doilea. c).<br />
Gel <strong>din</strong>taiu h'cru piere prin easus, iar eel de al doilea<br />
prin fapta datorniculul: Creditorul poate cere numal aestimalio<br />
lucrului, care a pierit pe urma. Datornicul se poale<br />
libera platind aestimalio lucrulul, care a peril intaiu. d).<br />
Cel <strong>din</strong>taiu lutru piere prin fapta datorniculul, iar eel de<br />
al doilea prin casus : Riguros, dalornicnl ar Irebui sa fie<br />
liberal! Dar aci ie casus culpa delerminalus; de aceea<br />
creditorul are o actio pentru despagubirl, spre a obtinea<br />
aestimalio rei vilioris. a) In negolia stricti iuris : Actio doli.<br />
Quid daca datornicul ie vinoval numal de culpa ? |3). In<br />
negolia bonae fidei: Actio <strong>din</strong> contract, e). Peirea prin<br />
fapta—dolus, culpa — creditorulul: Peirea celul <strong>din</strong>taiu luciu<br />
indritueste pe datornic sa ceara despagubirl, ca in cazul<br />
I, 1. c. |3. Peirea celul de al doilea lucru libereaza pe<br />
datornic si il da si o actio legis Aquiliae, cind paguba suferita<br />
de iel ie mal mare de cit aestimalio lucrulul de al<br />
doilea in momentul peirel. f). Cel diutaiu lucru piere prin<br />
casus, iar eel de al doilea prin fapta—dolus, culpa—creditorulul:<br />
a) Datornicul va fi liberal si va avea s.i actio legis<br />
Aquiliae, cind paguba suferita de iel ie mal mare de<br />
cit aestimatio lucrulul de al doilea in momenlul peirel.<br />
|i). Daca lucrul care a pierit intain ie de o valoare mal<br />
mica decit lucrul, care a pierit. pe urma, dalornicul poale cere<br />
despagubirl complecte penlru acest lucru, insil va suferi<br />
sa i se scada valoarea lucrulul celu! diutaiu. g). Cel <strong>din</strong>taiu<br />
lucru piere prin fapta—dolus, culpa—creditorulul, iar<br />
eel de al doilea prin casus: Datornicul ie liberal si Sndrituit<br />
sa ceara de la creditor repararea pagubel conform Ie-
— 88 -<br />
get Aquilia, adica aestimatio lucrului inlaif, si- eventualplus<br />
valuta lucrulul celul-l'all. (cf. I, 1, c, -?).— 2). Daca ius<br />
variandi se cuviue creditorulul : a) Peirea prin casus : Acelas<br />
rezultat ca mal sus : 111, 1. a.— b). Peirea prin faptadolus,<br />
culpa — datorniculul: Creditorul poate cere aestimatio<br />
unuia sau a altuia <strong>din</strong> cele doua lucrurl perite. (cf. II, 2. b).<br />
— c). Gel Jntaiu lucru piere prin casus, iar eel de al doilea<br />
prin fapla — dolus, culpa— datorniculul, sati vice-versa : Casus<br />
face pe creditor sa pearda dreptul de alegere. Creditorul<br />
poate cere numal aestimatio lucruluT, care a pierit<br />
prin fapta datorniculul. d). Peirea prin fapta— dolus, culpa<br />
—creditorulul : Datornicul ie liberal, dar poate cere despagubii'T<br />
potrivit, legei Aquilia pentru lucrul de al doilea, daca<br />
si pumai intru cit paguba sa intrece valoarea acestul lucru.<br />
e). Gel <strong>din</strong>laiti lucru piere prin casus, iar eel de al<br />
doilea prin fapta— dolus, culpa— creditorulul : Datornicul ie<br />
liberal, si poate avea o actio legis Aquilae, daca paguba<br />
suferita de iel intrece aestimatio lucrului in momentul in<br />
care a pierit <strong>din</strong> pricina creditorulul. Dar fiindca credilorul<br />
are alegerea, rezultatul nu va tnal fi asa de favorabil,<br />
ca la III, 1. f. a). — f). Gel <strong>din</strong>taiu lucru piere prin fapla —<br />
dolus, culpa — creditorulul. iar eel de al doilea prin casus:<br />
Datornicul ie liberal si poate cere despagubirl potrivit legel<br />
Aquilia penlru lucrul eel <strong>din</strong>taiu. cf. Ill, 1, g. Rezultatul<br />
nu va mal fi asa de favorabil pentru datornic.<br />
F. Deosebirea <strong>din</strong>lreobligaliunea alternaliva siiusalternalivum<br />
in ce privesle porieulum. I. Quid, daca lucrul in<br />
obligalione <strong>din</strong>tr'o obligatiune facullalivA piere prin casus?<br />
II. Quid, daca lucrul in facullale solulionis piere prin casus?<br />
§ 187. OUiga^iwil cu presla^iune divizibila §i<br />
cu prestafiune indivizibila.<br />
A. Definiliunea: I. ObligatiunI cu prestaljune divizibila:<br />
1) Divizibilitale nalurala. 2) Divizibililale eonvenlionala.<br />
3) Divizibililale impusa de inlenliunea pArlilor, de<br />
scopul urmarit si mal ales de interesul creditorulul. II. 0-<br />
bligaliunl cu prestatiunca indivizibila: 1) Indivizibililale<br />
naturala. 2) Indivizibilitale convenlionala. 3) Indivizibilitale<br />
impusa de inlenliunea p.lr^ilor.<br />
B. Terminologia : Expresiunele obligatiun! divizibile<br />
si obligat^iunl indivizibile sunt neexacte fat^a cu regula, ca<br />
obligaliunele se devid ipso in re inlre mal mulll coinleresall.<br />
C. Clasificare bazala pe deosebirea obligatiunelor in<br />
obligaliones dandi, obligationes faciendi si obligaliones<br />
mixtae (el dandi el faciendi). I. Obligaliones dandi: 1) Datio<br />
a unul lacru corporal: a) Lucrul ie species, fie mi^calor,<br />
lie nemiscalor: Obligaliunea ie cu prestatjunea divizibila.<br />
Dare pro parte se pulea face: a) Prin mancipatio. p) Prin<br />
injure cessio. Y) Pfin Iradilio.—Dardivizibilitalea ie byperlogicA<br />
! b) Lucrul ie un individ <strong>din</strong>lr'un genus, sail unul<br />
<strong>din</strong> doua orl mat mulle lucrurl fagAduile alternativ: Obliga^iunea<br />
ie cu preslatiunea indivizibila: Indivizibililalea ie<br />
<strong>din</strong>lre acelea de sub. A. II, 3, supra ; de aceia poale inceta<br />
cu voia creditoru'ul. Abaterl: Obligationes generis,<br />
care an de obiecl darea unel canlitall de lucrurl fungibile,<br />
sunt cu prestatjunea divizibila. 2) Dalio a unul lucru incorporal<br />
: a) Lucrul ie o servilule prediala sau un us us<br />
Obligatjunea ie cu preslaliunea indivizibila. b) Lucrul ie un<br />
ususfructus, quasi ususfrudus, empliyleusis, superficies,<br />
pignus si hypotheca. Obligaliunea ie cu preslaliunea div'zibils.<br />
c) Lucrul ie o babitatio. Varialiune. II. Obligationes<br />
faciendi si non faciendi. 1. Rpgula: Sunl obligaliunl cu<br />
preslatiunea indivizibila: a) Obligaliunea de a face un<br />
opus, b) Obligaliones exbibendi. c) Obligaliones Iradendi,<br />
care nu implica o dalio. Fr. 72. D. 45. 1 «...t'undum tradi».<br />
d) Obligationes restiluendi. e) Obligaliunl de a nu face<br />
ceva: Fr. 2. § 5 D. 45, 1. 2) Abalerl: Sunt obligatiunl cu<br />
prestaliunea divizibila: a) Obligaliones exhibendi,tradendi,<br />
resliluendi, care au de obiect prestatiunea unei canliiati<br />
de lucrurl fungibile. b) Obligaliunele de a face o munca<br />
(ungibi)a. c) Unele slipulaliones preloriene faciendi, care<br />
Unlesc la obtinerea de despagubirl in caz de neexecutare.<br />
— 90 —<br />
precedence, c) Unele stipulationes non faciendi, care pot<br />
fi neexecutate partjal—Slipulalio amplius non agi. Din contra<br />
stipulatio per te non lieri quominus ire agere liceat.<br />
3) Fr. 72 pr. V is Celsura tamen. D. 45, 1. ? Ill Obligaliorics<br />
mixtae (et dandi et faciendi): 1) Sunt obligatiunl cu<br />
prestaliune indivizibila. 2) Devin obligatiunl cu prestatiune<br />
divizibila, daca dupa ce facere s'a implinit, remine o ob!igatio<br />
dandi, de acele care sunt cu prestatiune divizibila.<br />
D. Abaterl de la clasificarea precedents: I. Remiterea—iartarea—une!<br />
obligalio ieste o obligatio faciendi, dar<br />
nu-I in totdeauna cu prestatiunea indivizibila, ciiecuprestatiunea<br />
divizibila, cind si obligatiunea de care ie vorba<br />
ie cu prestatiunea divizibila. II. Obligatiunea depositarulu!<br />
de a inapoia o suma de ban?, allatoare in sacculo signator<br />
ie cu prestaliunea divizibila. Hi. Obligatiunea de a face<br />
cessio unel aclio a unel creante cu prestatiunea divizibila<br />
ie deasemenea o obligatio cu prestatiunea divizibila. IV.<br />
Parlile pot sa se invoiasca, ca o obligalio cu prestatiune<br />
divizibila sa fie apreciata si judecata dupa regulele ob'igaliunelor<br />
cu prestatiune indivizibila. V. Se poate, ca obligatio<br />
aparent sa aiba de obiect o incerta quantitas, dar<br />
in realitale sa aiba de obiect o facere, adeua o prestatiune<br />
indivizibila. VI. Adaogarea unel stipulatio poenae face ca<br />
o obligatio cu prestatiune divizibila, sa devie cu preslatiune<br />
indivizibila? Cf. infra §. 203.<br />
E. Importanla deosebirel: Deosebirea in obligatiunl<br />
en prestatiune divizibila si obligatiunl cu prestatiune indivizibila<br />
ie imporlanta in ce priveste modul cum pot fi<br />
fagaduite, reclamate sail executate obligatiunele.—I. In obligatiunele<br />
cu prestatiune divizibila: 1) In ce priveste fagaduiala<br />
: Fagadueala unei obligatiunl cu presfatiune divizibila<br />
se poate face pro parte. 2) In ce priveste reclamarea<br />
(cererea in judecata) : a) Un singur creditor si un singur<br />
datornic : Creditorul nu poate reclama pro parte. b).<br />
Pluralitale saude creditorl, satide dalornicl, sau si de unil si<br />
de altil: Regula ie, ca obligatiunele se'mpart de drept intre<br />
. cointeresatl. Ast-fel: a) Mai multl creditorl si un singur da-<br />
- 91 —<br />
tornic : Fie-care creditor nu poate reclama de cit partea sa.<br />
jj). Mai multi datornicl si un singur creditor : Fie-care datornic<br />
poate flreclamat numalpentru partea sa.-c) Mai multl creditorl<br />
si mal multl datornicl: Fie-care creditor poate reclama<br />
partea, care i se cuvine <strong>din</strong> partea datorita de fie-care datornio<br />
si fie-care datornic poate fi reclamat pentru partea, care-1<br />
priveste fata de fie-care creditor. 3) In ce priveste executarea<br />
: a) Un singur creditor si un singur datornic:<br />
Datornicul nu poate sili pe creditor sa primeasca o solutio<br />
partiahl d invers. Dar partile pot prin invoeala, sa se<br />
abata de la aceasla regula. b) Pluralitate sau de creditor)<br />
sau de datornicl, sau si de unif si de alt.il : Rpgula ie, ca<br />
obligatiunele se 'mpart de drept intre cointeresatl. Astfel:<br />
a). Mai mnltl creditorl si un singur datornic: Datornicul<br />
se poale libera pro parte. p). Mai multl dalornicl si<br />
un singur creditor : Fie-care datornic se poate libera pro<br />
parte. 7). Mai multl creditorl si mal multl datornicl. Fiecare<br />
datornic se poate libera pro parte, adica poate sili pe<br />
fie-care creditor sa primeasca partea ce i se cuvine <strong>din</strong> partea,<br />
care-1 priveste pe iel, datornicul.—II, In obligatiunele cu<br />
prestatiune indivizibila: 1) In ce priveste fagadueala : Nu<br />
se poate fagadui pro parte o obligatiune cu prestatjune indivizibila.<br />
2) In ce priveste leclamarea : a) Un singur<br />
creditor si un singur dalornic : Nu se poate reclama proparle.<br />
b) In naz de pluralitate sail de creditorl, sau de datornicl,<br />
sau si de creditor! si de datornicl, regula, ca obligaliunele<br />
se impart intre cointeresatl, ie in conflict cu imposibilitatfa<br />
de a imparti o prestatiune indivizibila. In adevar<br />
creditorul mal mullor datornicl, daca ar reclama de<br />
la unul <strong>din</strong> acestia solutio pro parte, ar cere ceva imposibil;<br />
iar daca ar reclama tot, plus petit. Conflidul se poate<br />
rczolvi in doua chipurl: Sau lotl creditoril sa reclame de<br />
o data pe totl datornicil. Sau fie-care creditor sa reclame<br />
singur in soliduni si fie-care datornic sa fie reclamat separat<br />
in solidum. Acest <strong>din</strong> urrna sistem a biruit. Ast-fel:<br />
'i} Mal multl datornicl ?\ un singur creditor : Acesta poate<br />
reclama in solidum pe fie-care datornic. Divi iratres au>
- 92<br />
permis piritulul sa cer.ra un termen pentru a pune iu cazzl.<br />
si pe ceilalt! datornicl. Abaterl: In malerie de garantie de<br />
evicliune. In obligaliones generis si obligationes alternativae.<br />
P) Mai mulll creditor! si rn singur datornic: Fie-care<br />
creditor ie indriluit de a reclama singur pi-estatiunea indivizibila<br />
in inlregime. Fr. 2 § 2 D. 45, I. Abaterl : In<br />
aclio redhibitoria. In obligaliones generis. In obligaliones<br />
allernalivae. In caz de lipsfl de interes penlru unul .<br />
sau mal multl creditorl. 7). Mai multl creditori simaTmulU<br />
datornicl : cf. a si p precedente. 3). In ce priveste executarea<br />
: a) Un singur creditor si un singur datornic. Solutio<br />
pro parte nu poate fi impusa creditorulul. Abaters conventionala<br />
ie posibila ; dar solutio pro parle nu va libera<br />
partial pe datornic. b) In caz de pluralitate sau de creditor!,<br />
sau de datornicl, sail si de creditor! &i de datornic!,<br />
principinl, ca obligatiunele se'mpart de drept intre cointeresall,<br />
ie in conflict cu imposibilitatea de a imparti prestatiunea,<br />
dec! executarea ie imposibila. Regulele pentru<br />
rezolvirca conflictulu! sunt: a) Ma! multl creditor! si un<br />
singur datornic: Datornicul facind prestatiunea intreaga unul<br />
creditor, va fi iiberat de acesta; dar va raminea legal<br />
fata de ceilaltl, atara numai, daca a execulat de buna ere<strong>din</strong>ta,<br />
sau daca a cerut si obtinut garantie de la acel creditor,<br />
care a primit execularea. p) Mai mult! datornicl si<br />
un singur creditor: Prestatiunea trebuie sa se faca intreaga,<br />
cbiar daca reclamatia iera pro parte, (ca in caz de<br />
obligaliones generis si obligaliones allernalivae). Prima<br />
ipoleza : Toll datornici! de acord fac impreuntl prestatiunea.<br />
A doua ipoteza : Dalornici! nu-s de acord : Daca plu-<br />
•ralitalea daleaza de la origina obligatiuneT, se poate ca<br />
sa exile garanlii reciproce ; daca nu exisla, aluncl datornicul<br />
reclamat poate cere punerea hi cauza a celorlaltt<br />
dalornici; iar datornicul, care a executal, poate eventual<br />
recurge contra celorlaltl. Daca pluralitatea a supravenit:<br />
Reclamarea se face inainte de impar^eala mostenirel: Dalornicul<br />
poale cere punerea in cauza a celorlalli datornicl,<br />
si dac& acestia n'au venit, iar pidlul a execulat, atuncl<br />
- 93<br />
acesla poale provoca imparleala si aci sa-sl valoriflce loate<br />
pretentiunele. Reclamarea se face dupa imparteala mostcnirei<br />
si moslenitori! iu procesul de imparteala si-au dat garanti!<br />
reciproce: Piritul poate cere cu folos punerea in cauza a celorlaltl<br />
codatornicl. Dar daca nu si-au dat garantil reciproce<br />
punerea in cauza poale sa nu h'e folosiloare. Iu orl-ce caz<br />
datornicul comoslenilor, care a execulat prestaliunea intreaga,<br />
are recurs contra comostenitorilor sel. Recursul se<br />
exercita prin actio familiae erciscuudae, actio communi dividundo,<br />
actio pro socio, aclio mandati, aclio negoliorum<br />
geslorum.<br />
III. In caz de neexecutare a obligatiunelor loale regulele<br />
relative la reclamare §i executare inceleaza de a se<br />
aplica, de oare-ce preslatiunea obligaliunet ie inlocuila<br />
prin despagubir!, care conslind totdeauna in o suma de<br />
ban!, adeca in darea une! sume de lucurl tungibile, consliluesc<br />
o obligalio dandi cu preslatiune divizibila : 1) Creditorul<br />
MU poale reclama de cit quota parte, care i se cuvine,<br />
si nu poate cere executarea de cit in ce priveste acea<br />
quota parte. 2). Daca datornicul se of era de la inceput ca<br />
aestimalione facia, sa contribue pentru partea sa la cbeltuelele,<br />
pe care prestaliunea indivizibila Ie va necesila,<br />
judecatorul poate sa declare acea oferti de salisfacatoare<br />
si sa libereze pe datornic.<br />
CAP1TOLUL III.<br />
Prestatiunl speeiale, eare pot forma cbieetul obliga^iunelor<br />
,^. 188. Presta[iuni, care \,in lociil oliictulul obliga^lunei.<br />
Despagubiri.<br />
A. Paguba—damnum. I. Definitiune: Rei familiaris<br />
iactura, adeca valamarea bunurilor patrimoniule. De aceea<br />
la HomanI vatamarea bunuriior nepatrimoniale—viata, sanalalea,<br />
cinstea, liberlatea^ elc.- nu constilue prin iea insfls!<br />
paguba II. Elemente : Perderile patrimoniale pot fi numite
_ 94 —<br />
.pagube, numai daca s'au intimplat, fara sa ne fi asteptat la<br />
iele, potrivit mersululobicinuit al lucrurilor, fie ca nu ne asteptam<br />
de loc, fie ca nu neasteptam inca. III. Continut: Deosebirea<br />
<strong>din</strong>tre patrimoniti, cum iera inainte de o intimplare<br />
valamatoare si cums'a schimbat in nrma reactiunel acesleia.<br />
—IV. Felurl: 1) Pagube pozitive si pagube negative: a) Pagube<br />
pozitive—damnum ernergens—constau in micsorarea<br />
patrimoniulul prin perderea unul element, facind deja parle<br />
<strong>din</strong> acesta. b). Pagube negative—lucrum cessans—conslaii<br />
in micsorarea patrimoniulul prin lipsirea de un cistig asteptat<br />
cu sigurantxl. 2). Pagube directe si pagube indirecte:<br />
s) Pagube directe sau imediate sunt acele pagube, care<br />
decurg neaparat <strong>din</strong> intimplarea pagubitoare. b) Pagube<br />
indirecle sau mediate sunt acelea, care decurg <strong>din</strong> Snlimplarea<br />
valamatoare, dar prin mijlocirea allor imprejurarl<br />
accidentale.<br />
B. Despflgubirl: I. Defini^iune: Despagubire se numeste<br />
repararea pagubel pricinuita de o pesoand in urma<br />
unuT dolus sau culpa, care ii sunt imputabile.—II. Termi<br />
nologie: 1) Id quod interest=Va!oarea concreta. 2). Quanti<br />
mea interest. 3). Quiquid interest. 4). Quanli ea res est=<br />
Rei aeslimatio, vcrum rei pretinm, vera aeslimatio=Valoarea<br />
abstracts. 5). Utilitas. 6). Omnis ulilitas creditoris<br />
vel acloris. —III. Felurl : 1). Obligatiunea eveutuala de despagubiri:<br />
Despagubirele nu sunt obiectul obligatiunei, ci<br />
devin pe urma obiect al obligatiunei: a). Despagubin principale.<br />
b). Despagubirl aceesoril. 2). Obligatiune primara do<br />
• despagnbirl: Accstea formeaza obieclul obligatiunei.—IV.<br />
Eltmente : Obligatiunea de despagubire ia uastere cind ecsista<br />
un nexus causal intre paguba pricinuita si fapta sevirsita<br />
de cine-va. Causae eftkientes se pot determina bine<br />
nurnai a posteriori. V. Intinderea despagubirilor. Despagubirea<br />
consta in interesul, pe care-1 are stdpinul palrimoniultil<br />
vatamat, pentru ca intimplarea pagubitoare sa nu<br />
fi avut loc—quiqnid eum interest damnum factum non<br />
csse. Trebuie sa se tie sama si de damnum circa rem=<br />
V ilo;;re.T. obiectiva, abstracta, si de damnum extra rem =<br />
Valoarea concreta; dar nu trebuie sa deosebim paguba directa,<br />
de paguba indirecla. VI. Incetarea obligatiunei de<br />
despagubire: 1). Cind o causa extrinsecus allata ar fi produg<br />
acelas rezultat ca si intimplarea, care avusese loc mal<br />
inainte. Acsa causa extrinsecus allata poate fi: a) 0 intimplare.<br />
Non iiquet! b). Propria negligent^, purtare, etc. a aceluia<br />
care a suferit paguba. Quod quis ex culpa sua dam=<br />
num sentit non videtur damnum sentire. 2). Cind paguba<br />
are o obirsie imorala. Fr. 76 § 1 D. 47, 2.—VII Modul de<br />
despagubire: 1). Restabilirea siarel de lucrurl, cum ar fi<br />
fost fara pricinuirea pagubel. 2) Preteluirea baneasca a valorel<br />
despagubirelor, de catra judecator, care are cea mal<br />
mare latitu<strong>din</strong>e de apreeiare : a). Quid in stricta iudicia?<br />
b). Quid in bonae fidei iudicia'? c). Quid in ce priveste valoarea<br />
abstracla, valoarea concreta si valoarea de afectiune?<br />
d). Dacft un fapt produce si paguba si folos; trebue<br />
sa se faca compensatio damni et lucri ? e) Se acorda commodum<br />
commodi ? f). Quid in ce priveste Juxul prea mare?<br />
g). Quid daca ie vorba de un casus certi —c. unica C.<br />
7. 47— ? b). Despagubirele pentru intarzierea predarel u<br />
nor lucrurl fungibile sunt determinate de lege : Dobinzile.<br />
i) Refuzul de rea cre<strong>din</strong>ta a datorniculul dea inapoia sail<br />
de a infatosa un lucru, sau neexecularea obligatiunei <strong>din</strong><br />
dolus, culpa lata sau contumacia datorniculul si iusiurandum<br />
in litem cum laxalione. 3). Determinarea inlinderel<br />
materiale si pre{eluirea valorel pagubelor prin .iusiurandum<br />
Zenonianum, cind faptul pagubitor a fost savirsit cu<br />
violenta. 4). Preteluirea de calra partr a pagubelor evenluale<br />
relative la neexecutarea obligatiunelor izvorind <strong>din</strong><br />
couvent.iuni: s). Rei vera aestimatio. b). Toale pagubele.<br />
— 96 -<br />
vinovata nicT de dolus, nid de eulpa— intimplator trage folos<br />
<strong>din</strong> acelas fapt, care pagubeste pe alta persoana. Con*<br />
dernnatio in quantum locupletior factus est. Ct. §§. 75, 87,<br />
115—119, 126, 207, 229, 296-30?, 306, etc.<br />
$. Prestafiuni, care se adaogd la obiectul obligai:<br />
DoMnzi. Usurae. — Scont. Interusurium.<br />
A. Dobinzi : 1. Definitiunea dobinzilor : Ecbivalentul<br />
valorel de intrebuintare a unel cantitatl de lucrurf fungibile.--If.<br />
Terminologia : Foenus, Usurae.— III. Masura : 1)<br />
DupS procentele capitalulul. 2) Pentru o diviziune a timpu'ul<br />
(cf. §. 68). La RomanI dobinda se socotea pe luna si<br />
se platea la inceputul lunel. De aci : a) Tristeo Kalendae si<br />
b) Kalendarium.— IV. Citimea dobinzilor: 1) Potrivit tmpartirel<br />
asulul : Quadrantes, trienles, quincunces, semisses,<br />
besses, eentessimae, binae, trinae, quaternae usurae, adeea<br />
3, 4, 5, 6, 8, 12, 24, 36, 48°/o pe an. 2). Libertatea<br />
convenliunelor in ce priveste citimea dobinzilor: a) Nemarginila.<br />
b). Marginila prin : a) Legea celor XII table si<br />
o lege <strong>din</strong> 398 a U. c. a tribunilor M. Duilius si L. Maeniui<br />
fixeaza maximum la unciarium (bonus (10°/o pe an ?).<br />
£) 0 lege <strong>din</strong> 408 reduce maximum la semiunciarium toenus.<br />
•(). Lex Genucia desfiinteaza imprumutul eu dobinda? 3).<br />
Dobinda la dobinda. Anatocismus. 4). Pe vremea lul Cicero<br />
dobinda varia de la 8— 12°;o pe an, 24°/o si cbiar 48°'o pe<br />
an. Pe vvemea lul" August 4°/o. Pe vremea lul Nero 12°/o<br />
pe an ie camata. Pe vremea lut Traian 5°/o, ba cliiar numal<br />
2'/2 °/°- Dar de pe la sfirsitul Republicei maximum ie<br />
centemaiae usurae=legitimae usurae. Arcadiu si Honoriu<br />
au redus pentru senator! dobinda la stmisses.Sub Justinian<br />
aceasla dobindft de 6°/o ie maximum general.— V Elementc-le:<br />
1) Sors. Caput. Qui 1 dacfi clispare acest element?<br />
Obligatiunea de a plati dobinzt ie obligatiune accesorie.<br />
Dar dobinzele ajunse la scaden^ sunt obligatiunt independenle.<br />
2). Obiectul obligatitinel principale sa fie prestaliunea<br />
unel cantilatt de lucrurl fungibile. 3) Homogeneitate<br />
intre daloria principals si dobiuzT. Invicem usurarum. Quid<br />
in cazul contrar?—VI Izvoarele dobinzilor: 1). Actelejuridice:<br />
a) Testamentul: Dobinzi lestamentare. b). Conventiunele;<br />
Dobinzi conventionale: a). Negotia stricti iuris : La inceput<br />
se cere conventusne separata. Stipulatio si actio ex stipulatu.<br />
Usurae quae in obligatione consistunt. Din timpul<br />
impara^ilor insa pactum si condictio ex lege. ,3). Negotia<br />
bonae fidei: Paclum adiectum. Usurae quae officio iudicis<br />
praestantur. N'au actio proprie. 2) Lex. Dobinzi legale.<br />
Usurae quae offido iudicis praestantur. N'au actio'<br />
proprie. lele sunt datorite : a) In caz de intarziere -mora.<br />
Usurae ex mora==Dobinzi moralori! sau de intirziere. Abateri:<br />
Fiscul, donatorul fata de donatar si condemnatul Id<br />
o amenda catra fisc. b). Datornicil h'sculul, minorilor si datornicil<br />
de legata lasate la piae causae, chiar fSra sa fie in morac).<br />
Administratorul afacerilor altuia. Tovarasul, depositarul,<br />
creditorul amanetar? Mandatarul, negotiorum gestor, tutorul,<br />
curatorul si adfninistratorul public ? d), Cumparatorul. e). Acel<br />
condamnat sa plateasca o s'uma de ban! aducatoare de<br />
dobinzi. —3) Usucapio ? Fr. 6 D. de usuris 22, 1.--VII. Deosebirea<br />
<strong>din</strong>tre usurae quae in obligatione consislunt si usurae<br />
quae officio iudicis praestantur.—VIII. Citimea dobinzilor<br />
: 1) Dobinzi cat'3 constau in bani : a). Dobinzi legale<br />
: a). Semisses usurae. $). Oneratus cu un legatum:.<br />
3°/o. Y). Obligatiunile dotale: 4°/o. o). Negotiorum gestor,<br />
tutorul, curatorul, adminislratorul public si VI, 2, e : 12%.<br />
Z). Mandatarul: 6°/o. s). Acel care repara o constrnctiune<br />
comuna: 12°/o b). Dobinzi conventionale: a). Semisses usurae.<br />
p). Rusticii : trientes. 7). Negustoril si industriasil:<br />
besses. 5). Pecunia traiectitia: 12%.—2). Dobinzi care<br />
constau in alte lucrurl fungibile, afara de ban!: 12%.—3).<br />
Limilarl: a). Dobinzi ultra allerum tantum? b). Anatocismus<br />
: a) Anatocismus eoniunctus. r f). Anatocismus separatus.—IX.<br />
Quid daca partile se abat de la maximum fixat<br />
sau de la limilarile leg.'.le? 1) Drepturile datorniculul: a),<br />
Condictio indebiti, sau b). S^aderea <strong>din</strong> capital. 2). Pedepsele<br />
creditorulul camatar: a) Infamia. b) Quadruplum. —X.<br />
7
- 98 -<br />
Incetarea dobinzilor: 1). Stingerea datorie'I principale : a)<br />
Solutio. b). Otertele reale urmate de consemnare. c) Olertele<br />
reale neurmate de consemnare sting ori-ce fel de dobinzl<br />
sau numa! pe aeele moratori! ? 2). Invoiala partilor :<br />
a). Expres. b). Tacit. 3). Praescriptio de trel zel de anl opusa<br />
obligatiunel principale. Regula ie contrara principiilor<br />
pentru usurae quae in obligatione consistunt.. 4). Acel<br />
condamnat sa plateascS o suma de bani aducatoare de<br />
dobinzl irilauntru a patru lunl de la condamnare. 5). Dobinzele<br />
au egalat capitalul.<br />
B. Scont. I. Definitiunea. II. Terminologia. Interusurium,<br />
repraesentatio, commodum temporis medii. commodum<br />
repraesentalionis. III. Calcularea sconlulul: 1). Metoda<br />
Karpzov. Neexactitatea teoreticA. 2). Metoda Hoffmann. 3).<br />
Metoda Leibnilz. IV. Aplicarea : 1) Foarte rar. Motivele.—<br />
2). In Dreptul Roman : a). Restituirea zestrei. b). Determitiarea<br />
valorel actuale a unui capital de plata mal tirziu<br />
(Quarta Falcidia, etc).<br />
C). Deosebirea dobinzilor de renta si dividende: I).<br />
Deosebirea de renta. It. Deosebirea de dividende.<br />
D). Dobinzele se numesc fructe civile. Cf. §. 38 B.<br />
SECT1UNEA IV.<br />
Efleaeitatea obliga^iunelor.<br />
§. 190. Obligatio civilis. Naturalis obligatio,<br />
Obligatio inanis. NiiHa obligatio.<br />
A. Obligatio civilis: I. Obligatio inzestrata/u actio.—II.<br />
Obiigatio si actio identificate. III. Felurl : Obligatiunl ale lul<br />
ius civile, dar intemeiate si pe ins gentium. 2). Obligatiunl ale<br />
lul ius gentium ridicate la rangul de obligationes civiles<br />
si 3) Obligatiunl ale lul ius civile, dar neintemeiate si pe<br />
ius gentium.<br />
B. Naluralis obligalio sati nuda pactiu, obligatio nat;;ralis<br />
lautum, vinculum aequitatis : I. Obligatio neinzestratS<br />
cu actio. II. Izvorul Controversa : 1). Un izvor co-<br />
~ 99 -<br />
mun : a) Ius gentium: «) Fr. 84 §. 1 D. de R. J. 50, i;.<br />
$)• Starea streinilor in Dreptul Roman, b). Dreplul natural<br />
echitatea, conceptiunea naturals. 2). Izvoare deosebite: a).<br />
Creditulsi reputatiunea mercantila, morala si convenientele.<br />
b). Dispozitiunele dreptulul obiectiv pozitiv.—III. Efectele<br />
De si naturalis obligatio ie caracterizata printr'un element<br />
negativ—lipsa pe actio—totusi poate produce diferile efecte<br />
; decl ie un element al patrimoniulul: 1). Poate fi<br />
folositoare nu pe cale de ofensiva, ci de defensivft: a).<br />
Prestatiunea fficuta nu-I o donatio, ci o solutio b). Solutio<br />
facuta <strong>din</strong> error nu se poate cere inapoi. Condictio indebili<br />
ie paralizata de exceptio doli. a). Datornicul solutum<br />
repeti non potest. |3). Creditorul are retenlio soluti. lala<br />
si un element pozitiv in naturalis obligatio. c). Ius retentionis?<br />
Exceptio doli. d). Compensatio? Exceptio doli. 2) Dar<br />
naturalis obligatio nu da numal o exceptio, ci poate fifolositoaare<br />
si ca baza pentru un drept al lul ius civile : a) Recunoasterea<br />
prin constitutum. novatio, etc. Naturalis obligatio ie<br />
pusa pe aceeas treapta cu o obligatio civilis. b). Garantarea prin<br />
garantii personale, sau garantil reale.—IV. Cauzele, care<br />
fac, ca o obligatio s& fie numal naturalis : 1). In ce priveste<br />
persoanele: Calitatea personala a uneiu <strong>din</strong> parti: n)<br />
Robul poate fi creditor naturaliter al stapmulul sAu si datornic<br />
naturaliter al or! cui. b). Paterfamilias si al sel tiliifamilias,<br />
precum si filiifamilias supusi aceleasi patria potestas,<br />
nu pot incheea de cit o naturalis obligatio. Lex damfiata<br />
«frater a fratre»^. Fr. 38 D. decondictione indebiti 12,<br />
45. c). Pupilul fara autorizarea tutorulul sau, poate s& se<br />
oblige eel putin naturaliter? Controversa. 0 naturalis obligalio<br />
exista numal'mtr'atita, intru cit persoane capabile de<br />
;i >:e obliga pot pe temeiul actulul facut de pupil si de<br />
buna voie sau sa faca o prestatiune oare care, sau sa fa-<br />
^Aduiasca ceva. In ce privesle modul in care obligatiunea<br />
a luat nastere: a). Conventiunea lipsita de causa civilis. b).<br />
I In fapt unilateral neprevazut de ius civile, c) Paguba prii<br />
inuila de lucrul neinsufletit al altuia, obliga peacesta naturaliter<br />
sa repare paguba. 3). Obiectul obligatiunef sail<br />
mal de graba natura partieulara a unor fapte obligatoare :
- 100 —<br />
a). Exceptiones in odium creditoris, si exceptiones in favorem<br />
debitoris : a). Exceptiones in odium creditoris, de<br />
pilda exceptio SC. Maeedoniani opusa in cazul in care se<br />
reclama un mutuum de banl fAcut de un filiusfamilias. 3),<br />
Mostenitorul, care plateste legata, tara a tace reductiunea<br />
necesara spre a complecta quarta Falcidia, etc. b). Res<br />
mala iudicata. Promisiunea de plata, plata si garantarea in<br />
cunostinta de cauza sunt valabile. Compensatio? Plata <strong>din</strong><br />
error? c) Praescriptio temporalis. Dar obligatiunl prescrise<br />
nu se rot compensa cu creante, care s'au nascut dupa ce<br />
praescriptio s'a implinit. d). Litis contestatio ? e). Perimarea?—4).<br />
Indatorirele impuse de morala, pietate—officium —<br />
convenience, pot fi considerate ca naturales obligationes ?<br />
Controversa: a). Sunt naturales obligationes, caci prestatiunea<br />
facuta nu mai poate fi ceruta inapol: a). Constituirea<br />
unel dos de soeru ginerulul, sau de sotie sotulul, in<br />
cre<strong>din</strong>ta gresita, ca ar fi fost obligatl la aceasta. 3). Prestarea<br />
de operae facuta spontaneu dc desrobitu], care nu<br />
fagaduise acele operae. 7). Procurarea de alimente fara necesitate<br />
juridicS 8). Plata unui legatum sau a unul fideic.ommissum<br />
neregulate. facuta ex conscientia de mostenitor,<br />
precum si plata de legata facuta fara a se retinea<br />
quarta Falcidia sau quarta Trebelliana. z}. Donatiunea facuta<br />
acelui, care ne a scapat viata. b). Nu sunt naturales obligationes^<br />
caci in cazurile precedents Snainte de a se face<br />
presta^iunea n'a existat nici o obligat'une. lar prestatiunea<br />
facuta nu se poate cere inapol fiindca dreptul obiectiv a<br />
voit sft nu se poata ceara inapol o liberalitate facuta spon<br />
taneu. 5). Incheere: Naturalis obligatio uneorl se nasteprin<br />
inaltarea raporturilor juridice existente intre dou.l persoane,<br />
iar alte ori se nasle prin scoborirea acelor raporturl.<br />
C. Obligatio inanis sau inefficax: 0 obligatio civilisale<br />
careia efecte sunt nimicite atit de tare printr'o exceptio<br />
perpetua, in cit nu ramine nici macar elementul natural<br />
; decl datornicul care plateste <strong>din</strong> error, poate cere<br />
iaapot ca indebitum, ceea ce a platit.<br />
D. Tpso iure nulla obligatio. I. Obligatio nulla est<br />
- 101<br />
nu inseamna eft exista o obligatiune nula, ci, nu exista<br />
nici o obligatio.—II. Neexistenta poate proveni : 1) Din lipsa<br />
unuia <strong>din</strong> elementele cerute, pentru ca obligatio sa ia nastere.<br />
2) Din dispozitiunea expresa a legel. Obligaliones reprobatae.-<br />
III. Deosebirea diutre obligatio inanis fi ipso iure<br />
nulla obligatio : 1). Din punctul de vedere al originel : Obligatio<br />
inanis presupune existenta unel obligatio civilis, pe<br />
cind in caz de ipso iure nulla obligatio n'a existat si nu<br />
exista nici o obligatio. 2) Din punctul de vedere al efectelor<br />
: Obligatio inanis poate sa pruducS etecte, daca datornicul<br />
nu opune exceptio perpetua, pe cind in caz de<br />
ipso iure nulla obligatio nu ne putem astepta nici o data,<br />
ca sa se produca un efect oare care.<br />
SECTIUNEA V.<br />
Isvoarele obligatiunelor<br />
SUBSECTIUNEA I.<br />
§. 191. Generalitati.— Votiim. Pollicitatio<br />
A. Fapta proprie a uneT persoane poate sa dee nas-<br />
Icre unel obligatiunl: I. Acea fapta ie ofapta permisa, un<br />
act juridic, adeca o manifestare de vointa indreplata spre<br />
rrcarea unel obligatiunl : 1). Actul juridic unilateral nn<br />
I'oule fi izvorul unel obligatiunl. In contra acestel parerl<br />
MI invoaca votum si pollicitatio. Dar : a) Votum si pollirihilio<br />
sunt institutiunl ale dreptulul public, decl nu pot<br />
M hotaritoare pentru dreptul privat : a). Votum ie fagaduinhi<br />
conditionala a unui prinos facuta unuia sau mai mullur<br />
/.el. Executarea se faeea sau de fagaduitor prin dedi-<br />
«.ilio, ori consecratio, sau pe cale administrates. J3). Polli-<br />
'•ihilio ie fagaduinta facuta unel comune. lea da nastere<br />
iiiici obligatio numal daca a fost un inceput de executare,<br />
•mil daca are o iusta causa. Executarea se facea pe cale<br />
iidiiiiiiistraliva. Daca pollicitans saraceste inainte de a sfirsi<br />
|HTslal.iiinua fagaduita, poate sa se libereze de obligatiune
— 102 —<br />
<strong>din</strong>d '/s <strong>din</strong> averea sa. Daca pollicitans moare si mostenirea<br />
sa nu ajunge pentru sfirsirea prestatiunei, mostenitoril<br />
pot sa se libereze <strong>din</strong>d <strong>din</strong> mostenire '/i daca sunt deseendenljt,<br />
sau '/ 5 daca sunt altfel de mostenitorl. b). Logica<br />
se 'mpotriveste, ca un act juridic unilateral sa dea<br />
nastere unel obligatjunl: Fagaduinta unilaterala de a face<br />
ceva se reduce la «voiu voi sa fac ceva, cind voiu voi». 2)<br />
Actul juridic bilateral—Conventiunea—poate da nastere unel<br />
obligaj,iunl.—II. Acea fapta ie o fapta nepermisa, un<br />
delictum.<br />
B. Fapta <strong>din</strong> afara, independente de vointa une! persoane,<br />
pot sa dee nastere unel obligatiunl in sarcina acelel<br />
persoane: Raporturi de inrudire, raporturl sociale, imbogatirea<br />
pe nedrept, etc.<br />
C. Clasificarea romana a izvoarelor obligatiunelor ; I.<br />
Obligatiunele i/vorasc : 1). Ex contractu. 2). Ex delicto. 3)<br />
Ex variis causarum figuris : a) Quasi ex contractu. b) Quasi<br />
ex delicto. c) Proprio quodam iure ex variis causarum figuris.—II.<br />
Critica aceste! clasificari: 1). Nelogica. 2). Dar<br />
praclica.<br />
SUBSECTIUNEA II.<br />
Conven^iunl. Invoell<br />
CAP. I.<br />
$. 192. Generalitafi. Definifiune. Felurl.<br />
A. Definitiune: I. Conventio est duorum vel plurium<br />
in idem placitum consensus, adeca invoiala ieste acordul<br />
manifestat al vointkelor a doua .sau mal multe persoane asupra<br />
unul lucru oare care. Conventiunea ieste consiratimint.—II.<br />
Conventiunea ieste acordul manifestat al vointe-<br />
!or a doua sau ma! multe persoane cu scop de a crea o<br />
legatnra juridicS intre acestea. Astfel de conventiunl se<br />
intalnesc in domeniul drepturilor patrimoniale, in domeniul<br />
drepturilor de familie, in domeniul dreptulu! public, etc.<br />
— 103 —<br />
Pilde : 1). Traditio ? 2). Adoptiunea, casatoria. 3). Tralatele<br />
Internationale. III. Conventiunea ieste acordul manifestat<br />
al vointelor a doua sau mal multe persoane pentru a crea<br />
o obligatjiune (o indrituire si o indatorire de obligatiune)<br />
intre iele.<br />
B. Terminologia : Conventio, pactum. Conventjiune, tocineala,<br />
invoialft. Dar invoiala mat Insamna si transactio.<br />
C. Felurl : I. Din punctul de vedere al eficacitatei :<br />
1). Contractus: Conventiunea care da na§tere unel obligatio<br />
civilis, adeca unel obligatio inzestrate cu actio. Pentru<br />
ca o convenliune sS produca acest rezultat, trebuie sa aiba<br />
o causa civilis. Aceasta poate sa constee <strong>din</strong> : a). 0 prestatiune,<br />
facuta de creditor, care obliga pe datornic sau la<br />
o contra — prestatiuae, sau la o dare inapol, sau la o inapoiare.<br />
Reciprocitate — ^waXXaYjAa. — Re eontrahiturobligatio : a). Mutuum,<br />
J3). Commodatum. f) Depositum, 3). Pignus. s). Contraetele<br />
fara de nume. b). 0 simpla forma : a). Sau verbala. Verbis<br />
contrahilur obligatio : Stipulatio, etc. P). Sau in scris. Litteris<br />
contrahitur obligatio : Litteralis obligatio, etc. c). Ceva viitor.<br />
0 parle se obliga numal in schimbul obliga^iunel, pe<br />
care o contracteaza fata de iea cealaHa parte. Reciprocitate<br />
— avvaXXafna. — InsasI conven|iunea ie causa civilis. Solo<br />
consensu contrahitur obligatio. a). Emptio-venditio. t3). Locatio-condnctio.<br />
7). Societas. 8). Mandatum. E). Contractus<br />
emphyteutecarius. 2). Pacta : Conventiunea care n'are causa<br />
civilis si de aceea nu da nastere de cit unel naturalis obligatio.<br />
Dar cu vremea unele pacta au tost inzestrate cu<br />
actio : Pacta vestita. In opozitiune cu acestea celelalte se numesc<br />
nuda pacta. Pacta vestita sunt : a). Pacta bonae fidei contractui<br />
adiecta, care pot modilica naturalia negotii ale contracliihn,<br />
daca sunt facute incontinent! cu acesta : Pactum de<br />
rdrovendendo, etc. b). Pacta praetoria: Constitutum, (fie<br />
ronstitutum debiti proprii, fie constitutum debiti alieni),<br />
rlc. c). Pacta legitima : Pactum dotale. donatio. fagaduinte<br />
dc dobmda pentru imprumulurl de bam, sau de grine allmentare.—<br />
II. Din punctul de vedere al subiectelor : ConvcnUunl<br />
synalngmatice si nesynalagmatice. Expresiunele<br />
d" ( onvcnliune bilaternla si conventiune unilaterala sunt
__ 104 -<br />
neexacte. 1). Conventiunl synalagmatice—ex utroque lalere—impun<br />
obligatiuni reciproce aminduror contractanliioi<br />
1 . Exista doua obiigatiuni distincte; de aeeea exista si<br />
doua acliones. Ex. Vinzarea. Dar cele doua obligatiuni sunt<br />
legate: a). Prin bona fides a relatiunelor sociale. b). Prin<br />
reciprocitate'; Executarea uneia nu poate fi ceruta si nu trebuie<br />
sa se faca, de cit daca executarea ceilaltesaii a fost facuta<br />
sau e gata sa se faca ? Dar sunt ingaduite abateri conventionale<br />
de la aceasta regula. 2). ConventiunI nesynalagmatice:<br />
a) ConventiunI care impun o obligatiune unuia<br />
<strong>din</strong> contractantl —ex uno^latere—dar pot da nastere eventual<br />
si la obligatiune in sarcina celuilalt contractant. Aceste<br />
se mal numesc. si conventiunl synalagmatice impevfecte<br />
sau bilaterale inegale. De aceea gasim o actio directa<br />
si o actio contraria. Ex. Mandatum, depositum, etc. b).<br />
Conven^iuni, care impun o obligatiune numal unuia <strong>din</strong><br />
tontractantl—ex unolatere—i5i nu dau nastere si la o actio<br />
contraria. Ex. Mutuum, stipulatio, litterarum obligatio.—III.<br />
Din punctul de vedere al raporturilor <strong>din</strong>lre subiccte si<br />
obligatiune: 1). Conventiune gratuita: Donalio, etc. 2).<br />
Conventiune oneroa«a : Vinzarea. Iinprumutulcu dobindfi.—<br />
IV. Din punctul de vedere al scopulul: 1). Conventum!<br />
principale. 2). ConventiunI accesoriT. -V. Din punctul de vedere<br />
al procedure!: 1). ConventiunI stdeli iuris: Mutuum,<br />
etc. 2). ConventiunI bonae fidei: Eintio-venditio, etc.- VI. 1).<br />
Conventiune coniutativa. 2). Conventiune aleatorie.<br />
CAP. II.<br />
Elementele trebuitoare pentru existen^a §i validitatea<br />
conven^iunelor<br />
§. 193. In ce priuegte parfcile contractante.<br />
Conventiunea fund un act juridic vom aplica ragulele<br />
generate relative la capacitatea persoanelorde a face acte<br />
juridice. Cf. §. 49.—1. Pentru pupilul infantiae maior cf. §.<br />
22. B. I, 2. b. Negotium claudicans.—II. Pentru minor! cf.<br />
- 105 -<br />
§, 22. B. II. 1, a, Y. —III. Filiifamilias si robil an o capacitate<br />
restrinsa de a se obliga.—IV. Feineile sui iuris: 1). Pe<br />
cind exista tutela adgnatilor : a). Nu puteau sa se oblige<br />
fara autorizai'ea tutoruluT. b). Puteau sa oblige pe altil<br />
tata de iele fara acea autorizare. 2). Dupa disparilia tulelei<br />
adgnatilor : a). De o potriva de capabile cu barbatil.<br />
})}. Oar nu puleau intercedere: a). Pentru bmbalul lor de<br />
la August si Claudiu. ft). Pentru nimeni de 11 S. C. Velleianuin.<br />
§ 194. In ce prive§te obiectul conveii^iunelor<br />
Obiectul conventiunel ie crearea unei obligatiuni. Convenljunea<br />
nu poale avea de obiect de a crea o obligati-<br />
.une de a face o prestatiune imposibila (fiziceste sau juridkeste),<br />
imorala, nedeterminata sau lipsita de interes patrimonial<br />
medial.—1. Conventiunea, care are de obiect obligatiunea<br />
de a face prestatiunea unei res extra commercium,<br />
ie neexistentii. Dar si in acest caz se pot produce uneori<br />
oarecare efecte : 1). Vinzatorul unei res extra commercium<br />
ie viuovat de dolus : Cumparatorul are actio emti—Fr. 62 § 1<br />
D. de contrah. emtione 18, 1—iar nu actio doli. Dar nu<br />
liind-ca dolui al iineia <strong>din</strong> parti ar face ca conventiunea sa<br />
tie valabila, ci tiind-ca condanmarea in actio doli atragea<br />
iafamia, s:'a prel'erat sa se acorde actio emti, care va tinde<br />
uu la ajungerea scopulul sau principal, ci la ajungerwa scopulul<br />
sau eventual—despftgubirl—si anume despagubirl negative.<br />
Daca viuzfttorul invoaca exceptio neexistentel conventiunel,<br />
cumparatorul va invoca replicatio doli. 2). Viu-<br />
/.atorul unei res extra commercium ie vinovat de culpa in<br />
coutrahendo: Cumparatorul are actio emti pentru despagubirl<br />
negative si va respinge exceptio neexistentel conventiunel<br />
prin replica «Ar fi trebuit sa stil, ca lucrul ie<br />
extra commercium>. 3). Cumparatorul unei res extra commercium<br />
stiea, ca res ie extra commercium. Nupoatecere<br />
despagubirl». 4). Vinzatorul unei res extra commercium nu<br />
6 vinovat nicl de dolus, nicl de culpa, iar cumparatorul
- 106 -<br />
ie vinovat de dolus,—stiea ca res ie extra commercium,<br />
Vinzalorul poate cere despagubirl de la cumparator. 5).<br />
Cumparatorul unul om liber are actio emti in caz de evictio.<br />
Fr. 70 D. de contrail, emtione 18, 1. Fr. 39 § 3.<br />
D. de evictibnibus 21. 2. 6). Lucrurile a caror instreinate<br />
ie oprita sunt asimilate cu res extra commercium.—II. Conventiunea,<br />
care are de obiect obligatjunea de a face prestatiunea<br />
unel res propria a creditorulul ie neexistenta—quod<br />
meum est amplius meum fieri non potesh 1). Nu puteni<br />
nicl slipi'la, nicl cumpara lucrul nostru propriu. 2). Obligatiunea^<br />
de a face prestatiunea unel res propria poale<br />
forma obiectul unel conventiunl conditionale. Aci ie o condicio<br />
express si iesi o condicio tacita : Daca creditorul nu va<br />
mai fi proprielarul lucruluf. 3). Putem si stipula si cumpara<br />
posesiunea sau folosinta unul lucru, daca suntem lipsiti<br />
de iele, cacl nu mai ie quod meum esL.., ci quod meum<br />
nou est. Fr. 34 § 4 D. de contrah. emt. 18, 1. Fr. 28 D.<br />
de A. vel 0. possessione 41, 2.
— 108 -<br />
>nate.—-II. Propunerile fficule luturor sau maT multor persoane<br />
pot fi numal indemnarl, ca aceslia sa faca oferte.<br />
Cf. infra § 196 B. Ill, 1, b.—III. Oferta mi exisla pana ce<br />
IHI ajunge la cunostinta lul obtains. Fr. \ §. 15 D. 44, 7.—<br />
IV. Fixarea unul termen iulauntrul caruia se asleapta<br />
. acr.eptarea.<br />
C. Acceptarea: I. Vointa de a primi oferta, manifests<br />
fa" de catre oblatus—fie verbal, fie in scris, fie prin fapte concludente—se<br />
numeste acceptare. —If. Oblatusieindritu.it—<br />
• dar iiu-l indatorat—saaccepteze oferta. Tacerea lul oblatus<br />
nii-I o acceptare, ci un refuz al ofertel.—III. Acceptarea tre-<br />
'buie sa corespunda ofertel <strong>din</strong> toate punctele de vedere,<br />
si sa fie manifestata ast-fel in clt sa se poata imbina cu<br />
oferta. 1). Quid daca partile n'au avut in vedere uceeasl<br />
prestatiune? Contraziccrea <strong>din</strong>tre § 5 I. 3, 19. Cains, III.<br />
102 si Fr. 1 §, 4. Fr. 83 § 3 D. 45, 1. Fr. 15 D. 46, 4<br />
-Cf. Fr. 52 D. 19, 1. 2). Quid daca oferta ie purft si<br />
simpla, iar acceptarea ie conditional, cu termen, sati modifica<br />
intr'un fel oare-care oferta? Acceptarea devine oifei-ta<br />
si trebuie acceptata de oferent devenit oblatus.—IV.<br />
Aeceptarea trebuie sa ajunga la cunostinla oferentulul, pentrii<br />
ca conventiunea sa se poata incheea. Fr. 1 § 15 D. 44, 7.<br />
D. Incbeerea conventiunelor intre prezentJ: I. Oferta<br />
trebuie sa fie adresata si sa ajunga la cunostinta oblatului,<br />
iar acceptarea trebuie sa fie adresata si sa ajunga la cu-<br />
• nostinta oterentulul.—II. Daca ol'erenlul vorbeste intr'o parte,<br />
iar oblatus in cealalta parte, n'avem de a face cu o conventjune,<br />
ci cu doua monoloage.<br />
E. Incheerea conventiunslor intre absenli. Fr. 2 §• 2<br />
D. 44, 7. I. Teoria declaratiunel : Conventiunea ie incbeeala,<br />
cind oblatus face declaratiunea de acceptare. Ie de<br />
ajuns coexisteota a dou9 vointe manifestate. Obiectiunl :<br />
1) Teoria aceasta ie contrarA principiilor. Cf. supra B. Ill,<br />
C. IV. D. II. 2). lea ie nepractira, cad nu .determina momentul<br />
in care acceptarea ie perfecta: a). Ie de ajuns sa<br />
se scrie scrisoarea de acceptare ? Quid daca a^easla ie<br />
.rupta inainte de a fi iscalita? b). Fi-va de ajuns expedia-<br />
— 109 —<br />
rea scrisorei printr'un curier, sau pria posta ? Quid daca x<br />
trimet un alt curier, care ajunge pe eel <strong>din</strong>taiu si-I ia scrisoarea?<br />
Quid daca cer inapol scrisoarea de la oficiul postal,<br />
sau trimet o telegrama, prin care anulez scrisoarea ?<br />
c). Quid daca scrisoarea de acceptare se perde ? d). Quid,<br />
daca oblatus dupa ce a declarat, ca accepts oferta, dar<br />
inainte ca acceptarea sa ajunga la oferent, scrie ca revine<br />
asupra acceptarel, si aceasta scrisoare se perde ?—II. Teoria<br />
informatiunel sau a recognitiunel: Conventiunea ie incheeata,<br />
nu cind cele doua voinle coexista numal intr'un moment<br />
dat, ci cind coexista cu tfect obligator, intr'acel moment<br />
; cu alte cuvinte cind intre iele exista un raport de<br />
cauzalitate, care Ie imprima un caractera obligator; cind<br />
tie-care parte are constinta, ca se obliga, si ca obliga la<br />
rindul sau pe cealalta; adeca cind acceptare ajunge la cunostinta<br />
oferentulul. ObiecliunT: 1). Quid daca oferentulcunoscind<br />
ca scrisoarea ie a lul oblatus, nu vrea s'o deschida<br />
si s'o citeasca? 2). Quid] daca oferentul ie numal in<br />
culpa—primind prea mulle scrisori, nu Ie poate deschide<br />
pe toate in aceeasi zi, asa ca ia cunostinta de acceptare,<br />
dupa ce trecuse termenul inlauntrul caruia iea trebuea sa<br />
soseasca ? 3). Quid daca sosind simultaneu scrisoarea de<br />
acceptare si telegrama de revocare, oferentul intentional<br />
deschide scrisoarea intal ?—III. Teoria receptiunei : Couventiunea<br />
ie incheiata nu cind acceptarea ajunge la cunostinta<br />
oferentuluT, ci cind acceptarea ajunge la dispozitiunea oferentulut,<br />
asa ca acesta are putinta de a lua cunostinta de<br />
iea. Daca oferentul <strong>din</strong> dolus sau culpa nu ia aunostinta<br />
de accepfare, conventiunea ie considerata ca incheeata.<br />
IV. Teoria mixta (a declaratiunel si a receptiunei): Declaratia<br />
de acceptare ie manifestarea acordulul vointelor.<br />
Oblatus zicind, acceptez, manifests dorinta de a fi de acord<br />
eu vointa oferentulu!. Acordul exista, chiar daca declaratia<br />
de acceptare adresata oferentulul n'a ajuns la acesta,<br />
cacl acea declaratiune ie complecta, de 'ndata ce<br />
dhlatus acceptant, nu mal ie staptn pe mijlocul ales de iel<br />
spi-c a comunica acceptarea. Dec! oferentul va fi obligat;.
- 110 ~<br />
dar oblatus acceptant nu-I legal c ta vreme deciaratiunea<br />
lul n'a ajuns la oferent, rSci deciaratiunea mea adresata<br />
euiva, dar neajunsa la acesta, ie tot a mea si o pot revoca,<br />
daca n'a ajuns la adresat. Se face deosebire intre<br />
acceptarea adresata si acceptarea data oferentuluT : manifestarea<br />
vointel—declaratia—ie complecta ; dar intru cit<br />
darea declaraliunel ie necomplecta, aceasta poate fl revocata;<br />
iar dupa ce declaratia a ajuns la oferent, apartlne<br />
acestuia, chiar daca iel nu slie ce confine, decl nu mai<br />
poate fi revocata.—Obiectiunf: 1). Aceasta teorie nu-I logica<br />
: Se zice pe de o parte, ca declaratia de acceptarea ie<br />
complecta si obliga pe oferent; iar pe alta parte. ca oblalus<br />
o poate revnca si atunci nu mai ie obligat. Insa declaratia<br />
de acceptare orl ie complecta pentru toti, orl nu-I<br />
complecta; iea nu poate fi complecta numal pentru una<br />
<strong>din</strong> parti. 2). lea ie contra naturel lucrurilor: Indritueste<br />
pe oblatus, mai inainte ca iel sa fie obligat. 3). lea ie contrara<br />
principiilor; cad acceptarea ar produce efecte inainte<br />
de a ajunge la cunostinta oferentulul, pe cind oterta<br />
nu produce efecle de cit, daca njunge la cunostinta lul<br />
oblatus.—Cf. art. 38 <strong>din</strong> Cod. Comerc.—V. Conventiunea ie<br />
.petfecta in general, cind acceptarea ajunge la dispozitiunea<br />
ot'erenlulul; dar une-on poate fi perfecta si cind acceptarea<br />
se face prinfapte concludente.—Perfectiunea autonoma.<br />
F. Revocarea otertel si a acceptarel. I. Revocarea se<br />
poate face cita vreme oferta n'a ajuns la oblatus, sau cita<br />
vreme acceptarea n'a ajuns la ofereat.—II. Daca oferentul<br />
a fixat uu termers inkluntrul caruia sa fie obligat, nu poate<br />
revoca, oterta inauntrul acelul termen ; dar daca oferentul<br />
a declarat numal, ca va astepta raspunsul lul oblatus in-<br />
Jaunlrul unui termen, aceasta insamna, pa. raspunsul afir-<br />
• mativ sosit mai tirziu, nu va mai fi considerat ca o accejitare,<br />
iar nu ca a renuntat la revocare inauntru acelul<br />
termin !—Ill Revocarea produce efecte <strong>din</strong> momenlul in<br />
care a ajuns la cunostinta partel careia ie adresata.—IV.<br />
Acel care revoaca ie limit sa despagubeasca pe celalalt de<br />
orl-ce pagube eventuate.<br />
- Ill -<br />
G. Moartea oferentulul sail a lul oblatus. I. Moartea<br />
ofereutulul: t). Daca oferentul moare inainte ca oferta sa<br />
ajunga la oblatus, conventiunea nu se mai poate Incheea .<br />
Mortui nulla voluntas. 2). Deasemenea daca oferentul moare<br />
dupa ce oblatus a acceptat, dar inainte ca acceptarea<br />
sa ajunga la iel. Dar daca oblatus acceptase, fara sa stie<br />
de moartea oferentulul, si acceptarea il produce pagube,<br />
mostenitoril oferentulul trebuie sa-1 despagubeasca.—II.<br />
Moartea lul oblatus: 1). Daca oblatus moare Inainte de<br />
aceptare, conventiunea uu se mai poate incheea. 2). Deasemenea<br />
daca oblatus moare dupa acceptare, dar inainte<br />
ca acceptarea sa fi ajuns la oferent.<br />
H. Quid daca una <strong>din</strong> parti devine incapabila, de pilda<br />
inebuneste, sail fund risipitoare, ie pusa sub interdictie<br />
?<br />
§. 196. b). Oferta fdcutd unei persoane determinabile<br />
: Promissio popularis.—Mesatul<br />
(audio, subhastatio) ?<br />
A. Promissio popularis : I. Definitiune : Resplata fagaduita<br />
series prin publicitate acelu ; a, care va face un opus<br />
folositor determinat. —II. Existenta: ControversA. Netemeinicia<br />
parerel lul Savigny sprijinita pe imprejurarea, ca<br />
in izvoarele de drept nu se gaseste nicl o urma despre aceasta<br />
institutiune.—III. Obieclul : Cele mai variate opera,<br />
cu conditiune ca sa fie folositoare.—IV. Constructiunea juridica:<br />
Controversa: 1). Fagaduinta unilaterala obligatoare<br />
irevocabila—pollicitatio. Obiectiuni: Principiilegeneralesunt<br />
contra (Cf. §. 191. A. I, 1, a si b). Irevocabilitatea face nepractica<br />
aceasta constructiune. 2). Fagaduinta unilaterala obligatoare,<br />
pe care acel care a facut'o o poate revoca, daca<br />
si-a rezervat expres acest drept. Obiectiuni: Principiile generale<br />
sunt contra. Rezerva expresa a revocabilitat^el face<br />
iiepractica si aceasta constructiune. 3). Oferta adresata uneia<br />
<strong>din</strong> persoanete in stare de a face opus-ul. Decl va fi<br />
nevoie de acceptare. Cind se poate admite, ca o astfel de
— 112 —<br />
oferta a fost acceptata ? Controversa: a). Cind ie un inceput<br />
de executare. Dai* ce ieste inceput de executare? Prea<br />
vag ! b). Cind opus ie executat complect contemplatione<br />
promissionis popularis. Si dacg mal mult! executa : a).<br />
Sau se procedeaza potrivit fagaduintel, daca s'a prevazut<br />
acest caz, p). Sau se acorda resplata acelul ma!<br />
diligent, daca executarea s'a facut'pe rind. 7). Sau daca executarea<br />
s'a facut de o data orl se va imparti resplata,<br />
orl se va va trage la sort!, s). Sau daca mal mulll au contribuit<br />
la executare, resplata se va imparti proportional<br />
cu participarsa fiecaruia. ObiectiunI: Nepractic cind opus<br />
s'a executat, dar nu contemplatione promissionis popularis<br />
! c). Cind opus ie executat, si cind a avut loc o<br />
acceptare regulata, fie uno actu, fie separat, dar indiferent<br />
in ce ordiae. Nepractic cind opus s'a executat de un incapabil<br />
de a face o,;acceptare regulala. d). Cind opus ie executat.<br />
Executarea ie o designare a lui oblatus; iar aducerea<br />
lui opus la fagaduitor tine loc de acceptare. —V. Revocarea:<br />
I). Cita vreme oferta n'a fostacceptata (cf. supra IV. 3, d), poate<br />
ft revocata. 2). Revocarea se lace in acelas chip, ca si lagaduinta.<br />
3). Oferentul ie respunzator de pagubele pririnuite<br />
prin revocare, caci a facut pe altii sa i adajdueasca<br />
de a incheea eventual o conventiune ; dar iel ie in drept<br />
de a dovedi, ca si fara revocare, acel care a executat opus,<br />
n'ar fi obtinul resplata.—VI. Deosubirea <strong>din</strong>tre promissio<br />
popularis si reclama. Aceasta ie o oferta neserioasa.<br />
Fagaduitorul doreste, nu numal ca nimeni sa nu incerce<br />
de a executa opus, ci chiar daca ar incerca, sa nu izbuleasca.—VII.<br />
Fagfiduinla care contine si o promissio popularis<br />
si o reclama.<br />
B. Mezatul : I. Definitiune .- Procedura, ca prin oferte<br />
mal marl sau mal mid sa se ajunga la incheerea unel convetitiunl<br />
cu acel care face propunerele cele mal avantagioase.<br />
II. Existenta. Quid tiindca in izvoarele de drept nu<br />
se gaseste nicl o urma despre acesta inslitutiune ? -III. Constructiunea<br />
juridica: 1). Mezatul dejosin sus. Controversa;<br />
a). Oterta adresata aceluia, care va da mal mult. Acel<br />
— 113<br />
care da mal mult, acoepta oferta, decl inchee conventiunea,<br />
dar cu condicio asa numita rezolutorie, ca daca va<br />
da altul si ma! mult, se va retrage. Daca nimeni nu da<br />
mal mult conventiunea remine incheeata. iara sa fie nevoie<br />
de a se mal pronunta adjudecarea si fara ca aceasta<br />
sa poata fi refuzata.—ObiectiunI : a). Constructiunea ie contrara<br />
principiilor: Acceptarea nu corespunde ofertei (Cf.<br />
§. 195, C. Ill), decl ie o noua oferta. |5). Auctionator nu<br />
poate refuza incheerea conventiunel, ci ie obligat, chiar<br />
daca s'a dat foarte pntin peste suma cu care s'a inceput<br />
mezatul. 7). Insolvabilul poate inlatura pe solvabill.<br />
Sicane si traganirl! 2). Quid daca mal multe persoane<br />
fac simultiineu propunerl mal avantagioase?.— b).<br />
Indemnare, ca sa se faca oferte mai avantagioase de cit<br />
suma de la care s'a inceput mezatul. Acel care face o oferta<br />
ie obligat, pina ce altul face o oferta si rnal avantagioasa.<br />
Conventiunea ie incheeata cind auclionator aceepta<br />
oferta, care il convine. Ie nevoie de adjudecslre.<br />
Daca mal multt ol'era aceleasi propunerl avantagioase<br />
simultaneu, auctionator poate sa aleaga pe acel cu care<br />
sa inehee conventiunea. -- 2). Mezatul de sus in jos :<br />
Oferta, care ie acceptata, cind se da atit cit s'a cerut.—<br />
3). Mezatul pentru un opus locatum : Oferta, care ie acceptata<br />
de auctionator.<br />
§. 197. c). Tractatus. Convenfiunl premergaioare :<br />
Punctuatio. Pactum de contraliendo.<br />
A. Tractatus. Quae de contractu tractata sunt. Tratative.<br />
Punerl la cale, scrise scu verbale, pregatitoare pentru<br />
incheerea unel conventiunl, carora, penlru ca conven-<br />
Ijunea sa fie incheeata, li lipseste un element esential, fie<br />
<strong>din</strong>tre esentialia negotii regulate de dreptul obiectiv poy.iliv,<br />
fie <strong>din</strong>tre acelea regulate de vointa speciala a partilor<br />
: I). Par|ile se invoesc numal asupra unora <strong>din</strong> essenlialia<br />
negotii regulate de dreplul obiectiv pozitiv. De pilda<br />
imi sa inchee o vinzare se invoesc nurnal asupra obiec-<br />
8
- 114 -<br />
tulul vinzarel, dar nu si asupra pretulul.—II). Partile se invoesc<br />
in ce priveste essentialia negotii regulate de dreptul<br />
obiecliv pozitiv—de pilda asupra obiectulul si pretulul<br />
vinzarel, — dar fac o rezerva in ce priveste fixarea unui<br />
punct oare care accesoriu —de pilda modul de plata a pretulul,—care<br />
rezerva devine element esential. In acest caz<br />
putem sa avem de a face cu o punctuatio. Cf. infra B. 1.<br />
2.—111. Parhle se invoesc in ce priveste conlinutul material<br />
al actului—de pilda asupra obiectulul si pretulul vinzarel,<br />
si asupra modulul de plala al pretulul, etc.—dar adaoga,<br />
ca actul trebuie sa fie redactat in scris—C. 17 C.<br />
4. 21— ; redactarea in scris devine element e^enlial.—Redactarea<br />
in scris a unel conventiunl verbale ieste o reproducere<br />
a conventiunel ?<br />
B. Conven^iun! premergatoare, care trebuesc sa fie dezvoltate<br />
si complectate, pentru a seajunge la indieerea conventiunel<br />
asa cum in definitiv aiivoit'o partile: I. Punctuatio<br />
(zdelca): Punerl la cale in scris mal complecte de cit tractatus,<br />
constind <strong>din</strong> intrunirea tuturor punctelor asupra carorapartile<br />
au cazut de acord. 1). Punctuatio poate sa fie o conventiune<br />
perfeda, cind contine toate essentialia negotii si cind partile<br />
au voit sa fie legate de punctele fixate in scris, desi aveau<br />
in vedere sa continue punerele la cale. Aceasla ie o<br />
cestiune de fapt. Quid daca nu leau continual ? Naturalia<br />
negotii vor fi regulate conform cu dreptul obiectiv pozitiv.<br />
Accidentalia desi lipsesc, n'au nici o inriuire. 2). Punctuatio<br />
poate insa sa serveasca uumal pro memoria, pentru<br />
pregatirea conventiunel viiloare. Cf. supra A. II. Aceasta<br />
punctuatio poate sa inlesneasca suslinerea cererel de despagubiri,<br />
ciud una <strong>din</strong> parti impedeca incheerea conventiunel.—II.<br />
Paclum de contrahendo. Pactum de ineundo contractu<br />
: 1). Puncluatio, prin care partile declara, ca vor sa<br />
incbee o conventiune. 2). Intrebuintare mal deasa pentru<br />
pregatirea contractelor reale si a contractelor literale, si<br />
mal rara pentru cele consensuale. 3). Valorificarea: a). Sau<br />
prin imbracarea in forma stipulatiunel (fie numal <strong>din</strong> par-<br />
— 115 —<br />
tea lul promissor, fie si <strong>din</strong> partea acestuia si <strong>din</strong> aceea<br />
a lul slipulator). b). Sau prin adaogarea ca pactum adiecturn,<br />
daca contractul la care se adaoga iera bonae fidei.<br />
§. 198. Convenftuni solemne (formate) §i conven-<br />
$ium nesolemne (neformale sau amorfe).<br />
A. Conventiunl solemne sau formale sunt acelea, care<br />
pentru ca sa ia nastere si sa producaefecte obligAtoare civile,<br />
trebuie sa fie incheeate observindu-se anumite formalitatl<br />
: I. Conventiunl scrise. Dreptul obiectiv pozitiv, sau<br />
partile, cer, ca convenliunea sft fie facutain scris: 1). Conventiunl<br />
scrise ale dreptulul obiectiv pozitiv : a) Litteris<br />
obligatis: «). Nu ie nevoie sa se arate in iea causa conventiunel.<br />
p). Duvada se facea prin registrele private. — i).<br />
Dispare in dreplul nou. it). Donatio mal mare de 500 solidi<br />
(insinuatio). c. Intercessio femeelor. d). Transactiunea<br />
relativa la obligatiunlalitnentare neexigibile. e). Contractus<br />
empbyteutecai'ius: a). Daca ie relativ la bunurile unel bisericl.<br />
fi). Daca partile voesc sa schimbe principiile juridice<br />
stabilite de Zenon relativ la acest contract.—2). Partile<br />
pot cere, ca conventiunea sa fie facuta in scris. De la Justinian<br />
trebuie : a). Sa fie scrisa complecl pe curat- mundum--b).<br />
Sa fie iscalita. Destinatorut inscrisulul poate sa<br />
nu iscaleasca ?—II. Conventiuni verbale: 1). Dotis dictio.<br />
2). Promissio iurata a desrobitului. 3). Stipulatio: a). Nu ie<br />
nevoie sa se arate in iea causa conventiunel. b). Dovada :<br />
a). Prin martoril, care fusesera fata. fi). Pe vremea lul Cicero<br />
prin facerea unul inscris—caulio—III. Schimbarele suferite<br />
de stipulatio. Pe vremea imparatilor, pentru ca stipulatio<br />
sa ia naslere, se cere neaparat si facerea unel<br />
caulio care sa se sfirseasca : ,,stipulatus est spopondit<br />
. . ." De aluncl stipulatio devine act si verbal si<br />
scris. 1). Existenta stipulatiunel rezultind <strong>din</strong>tr'o astlel<br />
de cautio nu poate fi combatuta de cit nurnal cu o sin-<br />
^iira dovada : Lipsa uneia <strong>din</strong> parti in ziua si <strong>din</strong> locul
-116 -<br />
aratate prin cuatio. Cf. c. 14 §. 2 C. 8, 37 si Art. 349.<br />
Cod. Comercial. 2). La inceputul acestel faze nu iesle nevoie,<br />
ca sa se arAte cauza conventiunei in cautio, darmal<br />
pe urma a fost nevoie de aceasta : a). Cautio discreta. b).<br />
Caulio indiscreta.<br />
B. ConventiunT nesolemne. le indiferent cum partile<br />
isl niaiiifesta consimtimintul. Cf. § 51.<br />
C. Prin cine se poate manifesta vointa de a incheea<br />
o conventiune? I. Partile in persoana.—II. Prin trimesi (mijlocitorl).<br />
care aduc manifestarea de vointa: 1). Verbal:<br />
Scrisoare vie. Telelonul. 2). In seris : Scrisoare obisnuitA.<br />
Telegraful. Telefonul ?—III. Quid daca trimesul transmite<br />
gresit voinUi uneia <strong>din</strong> parti? 1). Conventiunea nu ia nastere.<br />
2). Daca au rezultat pagube, cine-i obligat sa despagubeasca?<br />
Acel care si-a ales trimesul, sau care ie vinovat<br />
de culpa in conlrahendo in alegerea trimesulm. Responsabililatta<br />
inceteaza: a). Daca n'a avut alegerea trimesului.<br />
b). Daca alegerea acestuia a fost impusa o'ecealallti<br />
parte. c). Daca trimesul cu intentiune a denaturat maniteslarea<br />
noastra de vointa. d). Daca greseala ie datorila<br />
unei imprej'jrar! neprevAzute.<br />
D. Dovada conventiunelor: I. Depesa ie suficienta ?<br />
Quid daca un rau voitor a dat o telegrama in numele<br />
noslru ?—II. Pe ce si cu ce sa se scrie ?<br />
§. 199. Conventiuni materiale (causale) si convetifiuni<br />
abstracte (formale).<br />
A. Conventiunl materiale : I. Definitiune : Conventiunele,<br />
care potrivit dreptulul obiectiv pozitiv, nu pot fi valorificate,<br />
de cit daca se va dovedi causa lor.—II. Felurile<br />
de causa. Cf. §.' 50.—III. Apararea piritulul: Invocarea<br />
lipsel de causa a conventiunei ; reclamautul trebuie sa dovideasca<br />
causa acesteia.<br />
B. Conventiuni abstracte (formale). I. Definitiune : Conventiunele,<br />
care potrivit dreptulul obiectiv pozitiv, pot ft<br />
valorificate, chiar dacA n'au nicl o causa, deajuns fiind, eft<br />
- 117 -<br />
ail fost incheeale inlr'o forma anuniilfl. Forma- tine loc de<br />
causa. Aceasta se 'nlimplti in convi-ntiunl ' ne-ynalagmatice<br />
(asa numile unilalerale). un—II Felurl: 1). Litteris obliV<br />
gatio. 2). Slipulatio.—III. Quid dacfl reclamantul abuzeaza<br />
de dreptul sau formal? 1). Fiind-ca reclamantul dove<strong>din</strong>d<br />
conventiunea formala dovede.sle si causa ief, de aceea piritul<br />
nu se poate a para invocind numaf lipsa de causa, ci<br />
dove<strong>din</strong>d lipsa de causa prin exceptio doli. De pilda : a).<br />
Ca stipulalio dfbili ie sine causa, b). CA in slipulatio ob<br />
causam, causa non est secuta. 2). Piritul poate lua si ofensiva<br />
dove<strong>din</strong>d deaseinenea lipsa de causA, de pildA :<br />
Coiidicere stipulalionem.<br />
C. Stipulatio remas'a conventiune abstracts, sau slipulator,<br />
reclamant, trebuie sA dovideasca reali/area cauzei,<br />
dacA piriti'l sustme contrarul ? Ie deajuns, ca reclamautul<br />
sA infAtoseze o cautio discreta ? ControversA. c. 3 C. 4,<br />
30.—Fr. 25 § 4 D. 22, 3.—r. 13 C. 4, 30.<br />
D. Stipulatio poale fi si convent,iune materialA (causalA)<br />
Stipulatio receplivA. Fr. 5 pr. D. 45, J.<br />
E. De lege ferenda se poate discuta: Trebuie sA se<br />
admitA, ca partile se poatA sA inchee convent^iunl obligatoril<br />
abstracte, fArA a observa vre-o formalitate oare-care ?<br />
Nepractic: Dovada grea. Orl-ce absttactie ie o operatic<br />
grea. Creditorul ar abuza spre a acoperi conventiuni<br />
nepermise.<br />
CAP. Ill<br />
§. 200. Lipsa §i viciurile consimfimintului.<br />
A. Conventiunea constA <strong>din</strong> douA vointe congruente.<br />
I led va trebui mal intAiu pentru n'ecare voint^A, ca voin^a<br />
inlernA sA armonizeze cu mai ifestarea de vointA. Cf. § 52.<br />
Si apol ca acele douA vointe sA armonizeze intre iele.—I.<br />
l na <strong>din</strong> vointe poate sA lipseascA <strong>din</strong> pricinA cA sau vis<br />
;ilisnliila sau error essenlialis fac ca sA nu existe armonie<br />
inlro vointa iuternAsi vointa maoifestatA. Cf. §§54 si 55. Lip-
-118 -<br />
sind una <strong>din</strong> vointe, nu exists consimtimint si dec! nicl<br />
conventiune.- II Una <strong>din</strong> vointe poale sfl fie viciata <strong>din</strong> prieina<br />
ca sau vis compulsiva, sau dolus fae, ca sa nu existe<br />
armonie intre vointa interna si vointa manifestatd. Cf. §.<br />
56 si 57. Una <strong>din</strong> vointe fiind viciata, si consim^imintul,<br />
si decl si conventiunea vor fi violate.—III. Daca cele dona<br />
vointe nu armonizeaza intre iele, desi pentru fiecare in<br />
parte vointa interna arr.ionixe.iza cu vointa manitestata,<br />
atund nu exista consensus c-i dissensus. Pentru dissensus<br />
avem aceleas! regule ca si la actele juridice pentru vointa:<br />
Nu exista conventiune, d;ica dis>ensus ie relativ la un element<br />
esen^ial, principal: 1) Dissensus in negotio: 0 parte crede,<br />
ca incbee o donalio, iar cealalta parte crede, cfl inchee un<br />
nHiUiuiu. (Fr, 18 D. 12, 1.). 2) Dissensus in persona : 0 parte<br />
vrea s& contracteze cu cealalta parte personal, pe clnd<br />
aceasta vrea sa contracte/.c, ca reprezentant al altel persoane.<br />
Fr. 32 D. 12, 1. 3) Dissensus in corpore: 0 parte<br />
a avut in vedere un lucru, pe cind cealalta parte a avut<br />
fn vedere all lucru. Fr. 9 pr. si§l D. 18, 1.4) Dissensus in<br />
quantitate : 0 parts are in vedere o citime mal mare, iar<br />
cealalta parte are in vedere o citime mat mica. Dar se<br />
poate ca in acest caz sa existe conventiune pentru quantitas<br />
minor. Fr. 52 D. 19. 2.<br />
B. Quid daca o paite, tai-a culpa [<strong>din</strong> partea sa, s J a<br />
inselat si crezind ca conventiunea ie perfecta, a luat oare<br />
care dispozitiunl ? I. Partea vinovata de culpa i'i contrahendo<br />
va fi respunzatoare de daune fata de cea nevinovataquanti<br />
interest ilium deceptum non esse (daune negative). -- II.<br />
Quid in cazurile in care nu-I culpa in contrahendo?<br />
CAP. IV.<br />
f Efeetele eonven^iunelor.<br />
§. 201. Efectele conven^iunei faf,d de pdrfile,<br />
care au incheat'o.<br />
A. Conventiunea creaza o obligatiune intre partile,<br />
care au incheat'o. Pacta sunt servanda. Quaeabinitio sunt<br />
— 119 -<br />
voluntatis, postea sunt necessitatis: I. Obligatiunea creata<br />
poate fi : 1) Civilis, sau naturalis. 2) In sarcina uneia <strong>din</strong><br />
parti, sau in sarcina amindurora.—II Obligatiunele aceste fac<br />
parte <strong>din</strong> patrimoniul partilor. Cele mai mtilte obligatium.<br />
tree la moslenitoril partilor ; dar sunt unele care nu tree<br />
de loc, sau tree numal la mostenitoril uneia <strong>din</strong> pflrtl. Critica<br />
formulel «Stipulamur nobis heredibusque nostris: 1)<br />
Prea strimta : a) Vorbeste numal de stipulatio, pe cind efectul<br />
aratat ie adevarat pentru toate conventiunele. b)<br />
Vorbeste numal de creditor, desi trebuiea sa vorbeasc-a<br />
si de datornic. 2) Prea larga. Nu-I adevarala pentru toate<br />
conventiunele.—III. Obligatiunea nascuta ie presupusA ca<br />
vietuieste, pina ce seva dovedi stingerea —executarea iet.—<br />
IV. Stingerea se face in regula generala prin mutuus dissensus,<br />
contrarius consensus, contraria voluntas, quo iure<br />
aliquid colligatum est, eodem iure dissolvi potest. Decl o<br />
parte nu poate rezilia unilateral o conventiune synalagmatic-a,<br />
care n'a fost executata de cealalta parte, Abaterl:<br />
1) ConventiunI, care au o natura special;! : Mandatum. Societas.<br />
Depositum pentru deponent. Precarium pentru preearium<br />
dans. 2) Contracted iienumitn si condictio causa<br />
data causa non secuta.—V. Cind se poate cere executarea<br />
unel obligatiuni? 1) In convenliuueie nesynalagmatice. 2)<br />
In conventiunele synalagmatice : a) Partile arata prin conventiune,<br />
cine sa execute inlaid, b) Legea arala, cine sa ecsecute<br />
intaiu. c) Quid in celelalte cazurl ? a) Exceptio non<br />
adimpleti contraetus, care ie o excepfio doli, si care ca<br />
orl ce exceptio trebuie dovedita, de acel 'care o invoaca,<br />
dar cele ma! adesea or! dovada va rezulta implicit <strong>din</strong> reclamatiunea<br />
aceluia, care cere executarea si rare on, cind<br />
dovada nu va rezulta implicit, trebuie dovedita. Controversa.<br />
P) Exceptio non rite adimpleti contractus, care deasemene?<br />
ie o exceptio doti, si trebuie dovedita de acel,<br />
care o invoaca, dar rare on dovada va rezulta implicit <strong>din</strong><br />
reclamatia adversarulul si ma! deseorl va trebui dovedita.
- 120 -<br />
§. 202. Efectele convenfriunelor fata de eel de<br />
al treilea.<br />
A. Res inter alios acta aliis nee nocet nee prodest.—<br />
I. Conventiunea, prin care se creaza o obligatiune in sarcina<br />
unul a! treilea, nu produce efecte nici intre parti, nicl<br />
fata de eel de al treilea. Pilde : Promissio pro tertio, etc.<br />
1). N'avem de a face c'o astfel de conventiune: a). Daca<br />
faclum alterius iesle in condicione, iar nu in obligatione.<br />
b). Daca o parte se obliga : a). Se effectnrum, ca un al treilea<br />
sa faca o preslatiune. p). A inlrebuinta summa diligentia,<br />
ca un al treilea sa faca o preslatiune—se operam<br />
daturuin. 2). Abaterl: Ue la Justinian obligatio ab herede<br />
incipere potest. c. unica C. 4, 11. Dar controversA.—II Conventiunea<br />
prin care se creaza. o obligatiune in favoarea unul<br />
al treilea nu produce etecte nicl intre parti, nicl fata<br />
de eel de [al treilea. Pilde: Stipulatio pro tertio, etc. 1).<br />
N'avem de a face c'o astfel de conventiune: a). Dacaprestatiunea,<br />
care trebue sa se faca in [lavoarea celul al treilea<br />
ieste in condicione, iar nu in obligatiore. b). Daca creditorul<br />
are iuteres: a). Din pricina uuel responsabilitatl<br />
posibi'.e. [t). Din pricina, cA iel se obligate mal inainte, sa<br />
faca aceeas prestatiune celul de al treilea. 2). Abaterl: a).<br />
De la Justinian obligatio ab herede incipere protest, b) In<br />
favorem dotis et nuptiarum, cind ie vorba de o dos constituita<br />
descendentel de un ascendent al sAu. c). Cind ie<br />
vorba de restituirea unel donatio.—111 Conventiunea prin<br />
care se creazA o obligatJUue in sarcina si a uneT parti si a<br />
unul al treilea, nu produce efecle fata de eel de al treilea,<br />
dar poate produce efecte intre parti. Pilde: Promissio pro<br />
se et t«rtio, etc. 1). Prestatiunea ie divizibila: a). Invoiala<br />
suna: Ego aut Tertius. b). Invoiala suna : Ego et Tertius.<br />
2). Prestatiunea ie indivizibila.—IV. Conventiunea prin<br />
care se creaza o obligatiune in favoarea si a unel parti si a unul<br />
al treilea, nu produce efecte fata decel de al treilea, dar poate<br />
produce efecte inlre parti. Pilde: Stipulatio pro se et tertio, etc<br />
1). Prestatiunea ie divizibila si invoiala sunA: Mihiet Tertio.<br />
- 121 -<br />
Controversa celor doua seolf. De la Justinian partea, care<br />
a incheat Conventiunea are drept numal la jumatale diu<br />
prestaliune. 2). Preslaliunea ie indivizibila: Controversa.<br />
3). Invoiala sunA Mihi aut Tertio: a). Poale fi o conventiune<br />
conditional:!: Mihi dare si Terlio non dederis. b).<br />
Poate fi o adiectio sohilionis causa : a). In favoarea datorniculul.<br />
£). In favoarea creditorului: Mihi aut Tertio, utrum<br />
ego velim.—4). Abaterl: Inainte de Justinian se putea stipulare<br />
pro se et heredibus suis? Fr. 38 § 14. D. 45, i.<br />
B. Conventium, care aparent produc efecte fata de<br />
eel de al treilea:—I. Cesium necesare si autiones utiles quasi<br />
ex Jure cesso. Deposit. Mandat. Fr. 13 pr. D. 13, 7 etc.—<br />
II. Paterfamilias si dobindirele sale prin filiifamilias si robii<br />
sel. Unitate de persoana <strong>din</strong> punct de vedere patrimonial.<br />
C. Conventiuuele incheeate de un nuntius produc efecte<br />
fata de dominus. dar aeesta nu-I un al treilea.<br />
CAP. V.<br />
Intarirea eonven^iunelor.<br />
§. 203. Stipulatio poenae.<br />
A. Definitiunea: Stipulatio poenae ie fagAduinta unel<br />
prestatiuni patrimoniale facutA pentru cazul cind un fapt<br />
convenit iutre pArtl se va intimpla sau nu.<br />
B. Terminologia. Stipulatio poenae. Mulcta poenitenliatis.<br />
ClauzA peualA.<br />
C. Felurl: Stipulatio poenae propriu zisA si stipulatio<br />
poeuae impropriA: I. Stipulatio poenae propriu zisA:<br />
I) Definitiunea: Acea relativA la un fapt eonvenit, care<br />
fapt ; e o eonventiune anterioara incheiatA de pArt^I: Pamphilum<br />
dare spondes ? Si non dederis centum dare spontlcs<br />
? 2). Natura: Ie o conventiune si accesorie si conditionals.<br />
Slipulatio quae non a condicione coepit. 3) Baza: Are de<br />
lia/A o conventiune principalA, care trebuie sa dea nastere<br />
obligatjunl, fie civilis sau naturalis, fie pura si simplA,
122 -<br />
sail cu lermen sati cu eondicio. Nulitatea conventiunei prin*<br />
cipale atrage nulitatea clauzel penale. 4). Seopul: a) Asigurarea<br />
executSrel conventiunei principale. Important pentru<br />
pacta, naturales obligationes. b). Eventual tine loc de<br />
despagubirl. Important pentni obligationes civiles. 5) Obiectul<br />
ie pecunia certa sau res certa. 6). Cllimea depinde<br />
de invoiala partilor. Quid daca stipulatio poenae disimuleaza<br />
conventium prohibite? 7) Cind trebuie sa se plateascS<br />
poena ? a) Obligatiunea principala constS in non facere.<br />
b) Obligatiunea principals consta in facere : a) Quid daca<br />
ie pura si simpla ? Dar daca datornicul executa obligatiunea<br />
principals inainte de a se proceda la litis contestatio<br />
nu mal plateste poena. p) Quid daca obligatiunea principals<br />
ie cu lermen? leste nevoe de interpellate ? Datornicul<br />
poate scSpa (In poena execulind Obligatiunea principals<br />
inainte de litis coritestalio ? c). Obligatiunea principals ie<br />
cu prestatiune indivizibila: a) Mai multl datornicl de la<br />
inceput. |3)Un singur datornic, care lasa mal multl mostenitorl.<br />
d). Quid daca creditorul primeste- o executare tardiva<br />
a obligatiunel principale? a) Renuntare la poena. $) DacS<br />
poena e fagSduilS numal pentru intarzierea executSrel, remine<br />
datorita. f) Poena remine datorita, dacS s'a convenit<br />
astfel, cbiar pentru cazul primirel unei execulSrl tardive,<br />
8). Ce poate cere creditorul, daca obligatiunea principals<br />
nu-I executata ? a) Cumul conventional. Cf. si 7 d. ,3 si •;,<br />
b) Mulcta poenitenlialis. c) Alternativitate conventional,<br />
d). In indoialS creditorul poate cere alternativ. 9). DacS<br />
creditorul a intentat intaiu actio ex stipulatu si poena ie<br />
mal micS de cit despSgubirele, pe care Ie ar fi obtinut intenUnd<br />
aetiunea obligatiunel principale, poate cere diferenta.<br />
Reciproca nu-l adevarata. (Cf. supra I, 2). 10). Stipulatio<br />
poenae nu produce efecte : a) DacS obligatiunea<br />
principals ie stinsa. fie prin plats, fie allfel. Quid dacS ie<br />
stinsS prin casus ? Responsabilitatn mat mare a datorniculul.<br />
b) DacS creditorul impedeca executarea obligatiunel<br />
principale. II). Stipulatio poenae nu face ca obligatiunea. la<br />
care-i adSogata, sA devie cu prestatiune indivizibila, daca acea<br />
— 123 —<br />
obligatiune nu iera de mal inainte cu prestatiunea indivizibila.—II<br />
Stipulatio poenae impropne : 1) Definitiune: Acearela-<br />
HvS la un fapt convenit Jntre pSrtT, fapt care e alt ceva de cit<br />
o conventiune anterioarS. Si Pamphilum non dederis centum<br />
dare spondes ? 2). Natura : Conventiune principala ennditionala.<br />
Stipulatio quae a condicione coepit. 3). Baza :<br />
Exists prin iea insSsi. 4). Ie supusS regulelor generate ale<br />
convenliunelor, dar ie valabilS chiar dacd e relativS la<br />
fapte, care nu prezinta tin interes patrimonial. 5). Efectele:<br />
a). Poena ie datoritS indata ce eondicio existit si datornicul<br />
nu. poate fi liberal prin nicl un fapt exterior, b). Creditorul<br />
ie in drept sa cearS numal poena; iel nu poate<br />
cere, ca datornicul sa implineascS eondicio.<br />
§ W4. Arrha.<br />
A. Definitiunea : Tot ceea ce una <strong>din</strong> pSrtile, care au<br />
incbeiat conventiunea, da celeilaite, ca semn al perfeclianei<br />
si ca asigurare indirecta a executSrel conventiunei.—<br />
B. Obiectui: I. Ban!.—II. Alte obieete de valoare:<br />
Annuli, etc.<br />
C. Natura : Ie o conventiune accesorie si anume un<br />
contract real. Nu exisla pacluin arrhale.<br />
D. Baza : 0 conventiune principala, fie civilis saQ naturalis,<br />
fie pura si simpla. sau cu terrain, sau cu eondicio,<br />
E. Cine da arrha?<br />
F. Etectele : I. Conventiunea pdrlilor poate determina<br />
etectele: 1) Arrha sS fie consideratS ca datS fin favoarea<br />
datornicului. Arrha poenitentialis. 2) Sau in favoarea creditorulul.—If.<br />
DreptuI obiecliv pozitiv: 1) Obligatiunea principals<br />
a fo*l executata : Condictio ob rem finitam sau conilietio<br />
sine causa. Aetiunea obligatiunel principale.—2) Obliga^iunea<br />
principala a fost desh'intatS [de comun acord de<br />
pArtl. -3) Obligatiunea principala n'a fost executata, tara<br />
cu neexeeutarea sa provina <strong>din</strong> culpa uneia <strong>din</strong> parti.-<br />
1) Obligatiunea principals nu-I executatS <strong>din</strong> culpa uneia<br />
<strong>din</strong> pSrtl: a) Acea care a dat arvona ie in culpa.- Quid
124 -<br />
-daca cealalla parte a cerut si a oblinut despagubirl pentru<br />
neexecutare? b). Acea care a primit arvona ie in culpa.<br />
Cealalla parte are sail actinnea contractual principal, sail<br />
praescriptis verbisactio. c). Partea, care nu-i in culpa, are<br />
drept sa aleaga sau arvona sau executarea obligatiunel<br />
principale.<br />
G. Neexactitatea deo?ebirel in arrba pacto perfecto<br />
dato si arrba pacto imperfeclo dato.<br />
H. Arrba confinnatoria si arrba poenitenlialis ?<br />
I. De la Justinian incoace arrha are in totdeauna caracterul<br />
uneT globirl ? Pr. I. 3, 23.<br />
§ 205. Alle mijloace de intarire a conven^iunilor<br />
A. Juraminlul : I Promissio iurata a desrobituluf fata<br />
de patron relativa la dona sau munera si operae.—II De<br />
la Alex. Sever minorul puber, care a intarit oconventlune<br />
,prin juramint, nu mat poate cere in iritegrum restitutio.<br />
B. Constitutum. Cf §§ 193 si 281.<br />
SUBSECTiUNEA III<br />
Fapte nepermise.<br />
§ 206. Generalitafi,<br />
Obligatjunele pot sa izvorasca si <strong>din</strong> fapte ilicite.<br />
Cf. § 45.— I. Iniuria : 1) Calcarea unel probibitiunT, fie legale,<br />
fie conventional, fie lestamentare, sail vdtamarea unui<br />
drepf subiectiv recunoscut si ocrotit de dreptul obiectiv<br />
pozitiv. 2) Acel care a savirsit fapta vatamfttoare sa nu<br />
fi fost indrituit s'o savirsasca:—a) Indritnirea poate fi un<br />
drept privat: Qui iure suo utitur neminem loedit. b) Sail<br />
poate fi un drept public, c) Sau poate fi intemeiata pe dreptul<br />
penal: Legitima aparare.—II Imputatio : Raport de cauzalitate<br />
intre fapta savirsita si paguba produsa si responsabilitatea<br />
autorulul faptel.—Ill Pagubasul sa nu fie vinovat<br />
-de nimic; allfel: quod quis ex sua culpa damnum senlit,<br />
- 125 -<br />
non videtur damnum' sentire (Cf. § 189) ; adeca are loc ocompensare,<br />
bine inteles numal intre nedreplat.1 de acelas<br />
tel : culpa cu culpa, dolns cu dolus.—Cf. §§ 46 si 47.<br />
SUBSECTIUNEA IV<br />
Izvorlrea obliga^iur.elor <strong>din</strong> faptele eelor de al treilea.<br />
CAP. I.<br />
§ 207. Obligafiuni isvorind <strong>din</strong> convenfiunele<br />
inclieiate de eel de al treilea.<br />
Abaterl de la regula, ca nu putem fi obligatt de cit<br />
prin conventiunele incheiats de nol insine : f. Filiusfaruilias<br />
poate obliga pe paterfamilias fie pentru tot, fie pentru<br />
mat putin. Asl-fel actio privitoare pe filiusfamilias a<br />
fost intinsa si la paterfamilias, prin aceea ca patris persona<br />
adicitur in condemnatio. De aci numele de actiones<br />
adiectitiae qualitatis. Cf. infra § 273 bis—II. Deasemenea<br />
s'a admis, ca si robul .«a poatA obliga in unele cazurl pe<br />
al sau paterfamilias.—III In sfirsit in mod cu totul except/tonal<br />
s'a admis, ca cine-va sa poata fi obligat prin conventiunele<br />
incheiate cbiar de o persoani^ sui iuris. Cf. infra<br />
«j 273 bis.<br />
CAP. II<br />
§ 208. OhUga{iunl izvorind <strong>din</strong> faptele ilicite<br />
ale celor de al treilea.<br />
Dac-a o paguba a fost priciriuita unel persoane fara vina<br />
noastra, dar de un rob sau de un fihustamilias al nostru.<br />
Komanif admit, ca suntem respunzatorl intru cit-va si dec!<br />
(il)ligatl de a repara paguba. Deasemenea s'a admis acrlas<br />
principiu si cind paguba a fost pricinuit^l de 'in animal<br />
.-an de un hicru al nostru. Cf. infra § 30(> bis.
— 126 -<br />
SEGTIUNEA VI.<br />
STRAMUTAREA EXERC1T1ULUI OBLIGA-<br />
TIUNILOR.<br />
CAP. I.<br />
Stramutarea exepei^iulul epeantelor.—Cessio.<br />
§. 209. Generalitafi.<br />
A. Obligatio tiind o legatura juridi^a intre douft persoane<br />
anume determinate, debiloi* nu poate fi schimbat,<br />
inlocuit, nicl de iel singur, nicl de creditor singur. Dease<br />
raenea nic! creditor nu putea fi schimbat in acest mod.<br />
Trebuea ca si creditorul si datornicul sajconsimta la stramutarea<br />
obligaliunel—novatio, delegatio.—Bar acest mijloc<br />
ie nepractic! Pentru ca creditorul sa se poata folosi de<br />
valoarea de schimb a unei obligatiunl s'a procedat in modul<br />
urmatov: I. Creditorul, care voia sa instreineze creanta,<br />
insarcina pe acel, care voia s'o dobindeasca, sa intenteze<br />
actio care servea pentru valorificarea creantel: Mandare<br />
actionem. Mandatum actionis. Cedere actionem. Cedere<br />
ai-lione. Cfisssio actionis. — Jusarcinatul - - procurator—intenta<br />
actio, iar intenlio <strong>din</strong> formula iera redactata in numele<br />
creditorulul. Bar prin litis contestatio procurator devenea<br />
dominus litis si condemnatio cuprindea numal numele<br />
sau. In sfirsit procurator execulind hotarirea pastra<br />
pentru sine rezultalul executarel: procurator in rem suam.—<br />
','11. Pentru ca procurator pina la litis contestatio sa nu fie<br />
la discreliunea creditorulul, se facea denuntiatio, adeca datornicul<br />
iera instiintat de ce.ssio. Benuntiatio nu cere observaiea<br />
nicl unei iormalitatl.— III. Pentru ca mandatul dat<br />
lul procurator si nu fie revocat, sau sa nu iuceteze prin<br />
moarlea mandantulul, s'a dat lul procurator o utilis actio<br />
suo nomine, care nu poate fi revocata, dar iel tot nu devine<br />
-creditor.<br />
B. Nalura: Cessio ie stramularea exercitiulul unul<br />
- 127 -<br />
drepl de obligatiune, iar nu o succesio singularis. lea se<br />
baseaza pe teoria procuratiunel, iar nu pe aceea a succesiunel.<br />
C. Terminologia : Cedent. Cesionar. Cessus.<br />
§. 210. Cesiuni voluntare §i cesiunl necesare.<br />
A. Cesiune voluntara ie aceea, care are loc cu voia<br />
cedentuluJ.<br />
B. Cesiune necesara ie aceea, care are loc far' de<br />
voia cedentuluT. Necesitatea juridica, obligatiunea de a se<br />
face cessio a unei actio, poate sa rezulle sau <strong>din</strong> dreptul<br />
obiectiv poziliv, sau <strong>din</strong> conventiunea partilor, sau <strong>din</strong> vointa<br />
unilaterala a unei parti.—II. In unele cazurl daca persoana<br />
obligata de a face cessio ri'o face, sau daca alte<br />
imprejurari fae cessio imposibila sau grea se considera<br />
«essio, ca si cum ar fi fost facuta -cessio fictiva—si persoana<br />
in drept de a cere facerea cesiunel, poate sa reclame<br />
quasi ex Sure cesso printr'o actio utilis.—III. Acel<br />
care face o plata pentru altul trebuie in momentul platel<br />
sa obtie sau cessio actionis sau (agadueala, ca i se va face<br />
cessio si in acest caz poate reclama ex Jure cesso. In adevar<br />
plata stinge obligatio si decl si actio a aceste!a ; pe<br />
cind plata Insotila de cessio ie considerata ficliv cao cumparare<br />
a actiunel. Aceasta regula se a plica la codebitoril<br />
coreali, la coddejusorl, la cotutorl si la tertiul posesor al<br />
jinuT lucru (polecat, care plateste datoria ipotecara ; dar<br />
a fost restrinsa numal la cofidejusorl.<br />
$211. Elementelecerute pentru existenfa unei cessio.<br />
A. Cessio ie un act abstract de realizare a stranm-<br />
'tarel exercitiulul unei obligatiunT. I. Mai in totdeauna are<br />
128<br />
C. Obieclul cesiunei ie o actio, iar nu raportul juridic<br />
insusf, care serva de baza actiunel. Chiar o actiune<br />
reala, daca cuprinde o creanta, poate fi cedata.<br />
D. NicI o formalitate. Dar eessio unel actiunl relative<br />
la o donatio mat mare de 500 solid! trebuie sa fie<br />
siipusa la insinuatio.<br />
§. 212. Efectele cesiunei.<br />
A. Cessio contine o alienatio,—care face ca actio, si<br />
ded creanta, sa intre in patriraoniul eesionarului—si un<br />
mandatum dat cesionarului de catra cedent. I. Mandatum<br />
determina pozitiunea datorniculul—cessus—fata de celelalte<br />
parti—II. Alienatio determina pozitiunea cedentulul si a<br />
cesionarului iutre iel: 1). Actiones, pe care le ait acestia,<br />
uuul contra altuia, nu-s actiones mandati, ci actiones rezullind<br />
diu raportul, care constituie causa instreinarel. 2).<br />
Alienatio modifica efectele mandatului: a). Cessio nil mal<br />
poate fi revocata de cedent. b). Cessio trece la mostenitoril<br />
partilor cu toate efectele sale.<br />
B. Efectele cesiunei fata de cedent : I. Efecte legale :<br />
1). Ce<strong>din</strong>tul nu mat poale reclama contra datorniculul.—<br />
2). Iel nu mat poate primi plata de la datornic. Altfel ie<br />
obligat sa plateascu despagubiri cesionarului.—3). Iel nu<br />
garanteaza nomen bonum—solvabilitatea datorniculuT. Abateri<br />
: Responsabilitatea rezuHind uneor! <strong>din</strong> anume imprejurari.<br />
—4). In cessiones facute donandi animo iel nu-I<br />
tinut de nicl o garantie.—5). In cessiones voluntare si cu<br />
tillu oneros iel garanteaza nomen verum=existenta creantel.<br />
Abater!: Daca cedentul ie vinovat de dolus, poate fi<br />
reclamat prin actio de dolo pentru despagubiri.—G). In<br />
cessioues necesare responsabilitatea cedentulul in ce priveste<br />
exislenta si infinderea obligatiunel de garantie variaza<br />
dupa fapte.—7). Iel trebuie sa puna la dispozitiunea<br />
cesionarului toate mijloacela de reclamare relative la obligatiunea,<br />
de care ie vorba.—II. Efecte conventionale :<br />
Partile pot sail expres sau implicit sa se abata de la regulele<br />
de mal sus : 1). Cedentul se poate obliga, sa garanteze solvabilitatea.<br />
Daca ie vorba de actio a unel creante exigibile,<br />
se admite, ca iel a garantat numal solvabilitatea prezenta.<br />
2). Prin invoiala partilor se poate, ca cedentul sa fie scutit<br />
de on ce garantie 3). Etc.<br />
C. Efectele cesiunei fata de debitor cessus : I, Cessio<br />
fara denuntiatio nu schimba pozitiunea datorniculuT, chiar<br />
daca acesta afla Intimplator de eessio : 1). Iel poate plaii<br />
valabil cedentulul. 2). Daca ie reclamat de cedent, trebuie<br />
sa plateasca. — II. Cessio cu denuntiatio — facuta fie de<br />
cedent, fi3 de cesionar. fie de amindol acestia — schimba<br />
siluatiunea datorniculul : 1). Iel nu mal poate plati cedentulul.<br />
2). Trebuie sa respunda la actio a cesionarului, fiindca<br />
acesta se prezinta ca mandatar al adevaratului creditor.<br />
D. Efectele cesiunel fata de cesionar : Acesta ie mandatarul<br />
cedentulul, de aceea situatiunea datorniculul nu<br />
poate suferi nicl o schimbare, mal ales nici o schimbare<br />
in rail: |I. Cesionarul poate valorifica creanta, dimpreuna<br />
cu toate accesoriile iel, pe care cedentul le dobindise inainte<br />
de notificarea cesiunei; dar iel nu se va putea folosi<br />
de privilegiile, care sunt personal ale sale.— II. Iel trebuie<br />
sa sufere acele exceptiones, care sunt intemeiate sau pe<br />
fapte anterioare notificarel, sau pe dolus al cedentulul anterior<br />
notificarel, sau pe un pact remisoriu personal consimtit<br />
de cedent, deasemenea anterior notificarel si care<br />
exceptiones in formula precedeaza condemnalio. — III. Iel<br />
mal trebuie sa sufere si exceptiones personale sie, cacl<br />
rezultatul final al cesiunei se 'ntoarce in folosul sau. — IV,<br />
Daca cedentul a cedat actio a creantel sale la mal multl<br />
cesionarl, acela <strong>din</strong>tre acestia va fi preferat, care va fi<br />
tacut mal iutaiu denunliatio.<br />
§. 213. Actiones, care se pot ceda. Restrictiuni.<br />
Lex Anastasiana.<br />
A. Orl ce aclio, care nu-I res liligiosa si care are de<br />
de a valorifica o manit'eslare de drepturT patrimoniale<br />
9
— 130 —<br />
orl care, se poate ceda, cu eondi^iune ca manifestarea, de<br />
care-i vorba, sa nu fie prin riatura sa inseparabila de ca-<br />
Jitatea de titular al dreptulul, care serva de baza actiunel<br />
: I. Dintre actiones intemeiate pe drepturl reale : 1).<br />
Reivindicatio se poate ceda. 2). Actio hypothecaria deasenienea,<br />
dar numal impreuna cu actio a creantel garantate.<br />
II. Actiones relative la drepturile de obligatluni se pot<br />
ceda, fie ca acestea izvorasc sau <strong>din</strong> conventiunl, sau <strong>din</strong><br />
delicte, sau <strong>din</strong> alte cauze, fie ca sunt sau civiies, saunaturales,<br />
fie ca sunt sau pure si simple, sau cu termen, sau<br />
•conditionaie, fie ca sunt sau synalagmatice, sau nesynalagimatice,<br />
etc. 1). La obligatio naturalis neputlndu-se ceda<br />
actio, care nu exista, se cedeaza celelalte mijloace de<br />
valorificare. 2). Se sustine, ca nu se pot ceda drepturl, de<br />
•care sunt alipite obligatiunl, ma! ales nu se pot ceda<br />
creante nascule <strong>din</strong>tr'un contract synalagmatic. Dar nu se<br />
poate o.eda nicl un tel de raport juridic obligator, nu uumal<br />
acele synalagmatice. Totusi actiones, care sunt nascute<br />
sau care se vor naste <strong>din</strong>tr'un astfel de raport, se pot<br />
ceda. In adevar datornicul nefiind tinut sa execute, de cit<br />
•daca primeste si iel in schimb presta^iunea, care i se cuvine,<br />
doua lucrurl se pot intimpla : a). Sau aceasta presta^iune<br />
poate fi facuta de orl cine, si dec! cesionarul facind'o,<br />
datornicul trebuie sa execute si iel. b). Sau prestatiunea<br />
nu poate fi facuta de cit de cedent in persoana :<br />
a). Se poate ca cesionarul sa obtie acea prestatiune de la<br />
cedent, atunci datornicul trebuie sa execute, p). Daca cesionarul<br />
nu poate obtine acea prestatiune, reclamatia sa va<br />
fi respinsa prin exceptio non adimpleti contractus, dupa<br />
•cum ar fi fost respinsa si reclamatia cedentulul, daca acesta<br />
n'ar fi facut prestatiunea, care-I incumba.—c). Alt<br />
argument in favoarea acestel parerl ieste vinzarea unel<br />
mosteniri Cf. infra IV.—III. Interdicta rec'iperandae possessionis<br />
se pot ceda. •- IV Hereditatis petitio se poate<br />
ceda. Ba, ma! mult : Mosteuitorul poate ceda chiar drcptul<br />
s3u de mostenire si aceasta cessio atrage obligaliunoa<br />
de a ceda actiones cuprinse in hereditas.—V. Legata si<br />
- 131 —<br />
fideicommissa constituesc (in persoana legatarulul sau a<br />
fideicomisarulul) sau drepturl reale, sau drepturl de obligatiunl<br />
; decl actiones relative la legata sau fideicommissa,<br />
daca vor fi <strong>din</strong>tre cele enumerate pana acum, se pot ceda.<br />
B. Actiones, care nu se pot ceda : I. Actiones, care<br />
prin schimbarea persoanei isl schimba si continutul: 1).<br />
Actiones meram vindictam spirantes. 2). Actiones relative<br />
la obligatiunl ds a presta servicil nefungibile. 3). Actiones<br />
relative la creantele de alimente. —II. Actiones, a caro 1 *<br />
cessio ie oprita: 1). Prohibitiune legala : Actio litigiosa 2).<br />
I'rohibitiune conventionala.—III. Actiones negatoria si con-<br />
I'essoria in ce priveste partea lor principala si esentiala,<br />
adeca sail conslatarea proprietatel libere, sau recunoasterea<br />
dreplului de servitute, urmate de prohibitiunea de a nu mal<br />
lulbura si de eventuala cautio ne amplius turbetur.—V.<br />
Actiones pentru valorificarea drepturilor de emphyteusis<br />
si superficies, sau pentru combaterea usurparilor de aceste<br />
drepturl sunt supuse regule! precedente.—VI. Interdicta retinendae<br />
possessionis sunt supuse regulei de sub III.—IV.<br />
Actiones intemeiate pe drepturl personale. In dreptul vecliifi<br />
dreptul de tutela se putea ceda.<br />
C. Neexactitatea regulei: Ouae ad heredem sunt transmissibilia,<br />
sunt etiam cessibilia.<br />
D. Cessio unor actiones ie supusa la restrictiunl: I.<br />
Crssio in potentiorem ie oprita de la Diocletian si Maxiniian.-<br />
II. De la Justinian tutoril si curatoril nu pot deveni<br />
cesionarl contra persoanelor supuse tutelei sau curatelel<br />
I'ir. III. Filiusfamilias nu poate deveni cesionar contra lul<br />
piilcrfamilias al sati.<br />
E. Lex Anastasiana: I. Cesionarul nu poate cere de<br />
la cessus de cit suma pe care a dat'o si iel cedentulul,<br />
plii> dobinda aeestel sume, iar creanta se stinge pentru<br />
diliTcnta intre valoarea nominala si valoarea cesiunef. Jus-<br />
IIMIMII r< dispus si ca cesiunele gratuite simulate sa fie<br />
imlr. -II. Lex Anastasina se aplica numal la cesiunele cu<br />
lilln oneros. Pana la Justinian existau tret abaterl—cessio<br />
Iflnila sail pentru plata unel datoril, sau pentru a se a-
- 132 —<br />
junge la imparteala unel mostenirl sau pentru conservarea*<br />
fie a unul drept, fie a posesiunel unul lucru—,care ati fost<br />
desfiintate.—III. Lex Anastasiana nu se aplica la cesiunele<br />
cu titlu gratuil nesimulate.—IV. Datornicul reclamat<br />
poate inlatura coademnarea oferind reclamantulul pret,ul<br />
cesitinei dimpreuna cu dobinzile.—V, Dovada sumel cucare<br />
a fost cumparata actiunea creanteT. (Controversa):<br />
Creditorul trebuie sa faca dovada ; ceea ce-i va ft usor,<br />
prezentind sau titlul creantel sau actul decesiune, in cit cessus<br />
va trebui sa dovideasca nesinceritatea actelor.<br />
CAP. II.<br />
§. 214. Stramutarea datoriilor.<br />
In dreptul roman nu iera cu putiata, ca o dalorie<br />
sa se stramute de la un datornic la alta persnana, fara<br />
ca creditorul sa consimta la aceasta.—I. Cineva putea sft<br />
ia asupra sa datoria altuia, numai intervenind ca defensor<br />
in rem suam, in procesul intentat de creditor contra dalomicului;<br />
cacl daca creditorul facea lilis contestatio cu.<br />
acel qui liti se obtulit, iera considerat, ca a liberat pe datornic<br />
printr'un pactum de non petendo tacit.—II. In caz<br />
de instreinare a unul patrimoniu—de pilda hereditas—creantele<br />
treceaii asupra dobinditorului, dar datoriile remineau<br />
asupra instreinatorulul; de acea dobinditorul: 1). Se<br />
obliga Ma de instreinator, sa ia asupra sa datoriile, ceea<br />
ce indrituia pe acesta sa reclame prin praescriptis verbisactio.<br />
2). Libera pe instreinatorul datornic fata de creditor<br />
sau printr'o expromissio cu ajutorul unel novalio, sau prin,<br />
defeiisio ia rein suam.<br />
SECTIUNEA VII.<br />
STINGEREA OBL1GATIUNILOR.<br />
CAP. I.<br />
§. 215. Geiieralita£i.<br />
A. Efectul necesar al une! obligatiunl ieste exsecutarea<br />
implinirea—iel; adecfl datornicul trebiiie &a< faca, sau. si\<br />
-133 -<br />
•nu faca, prestatiunea, ce s'a obligat de a tace, sail de a<br />
•nu face. Obligatiunea produce acest efect numai o singura<br />
data—si indata ce-1 produce, se stinge. Facerea prestatiunel<br />
are de efect de a deslega—solvere—legatura <strong>din</strong>tre<br />
parti. De acea vorba solutio arata implinirea obligatiunel ;<br />
dar in inteles larg solutio imbratosaza si faptele, care<br />
dest nu ronstituesc o implinire a obligatiunel, totusf sting<br />
deasemenea obligatiunea.<br />
B. Faptele, care sting obligatiunele se deosebesc: I.<br />
Din punctul de vedere al caracterdor intrinsece: 1). Voluntare<br />
: 2). Nevoluntare. —II. Din punctul de vedere al efectelor:<br />
Unele lucreaza ispso iure, altele per exceptionem<br />
(ope exceptionis): 1). Deosebireie <strong>din</strong>tre aceste doua felurJ :<br />
a). In ce pnveste forma: Acele, care lucreaza per exceptionem,<br />
trebuieau intercalate in formula, daca iera vorba<br />
de o actio stricti iuris ; celelalte n'au trebuinta de aceasta<br />
intercalare. b). Acele care lucreaza ipso iure libereaza pe<br />
datornic complect; celelalte sail lasa sa subsiste o naturalis<br />
obligatio (dimpreuna cu drepturele accesorii alipite<br />
de iea), sau sting obligatinnea numai fata de unele persoane,<br />
oil numai pentru un tirnp oare care. 2). Deosebi-<br />
•rele s'ar baza—dupa alti autorJ—pe alt ceva: Acele care<br />
lucreaza ipso iure, sting obligatiunele in virfutea lul ius<br />
civile, jar acele care lucreaza per exceptionem sting obligatiunele<br />
in virtutea lul ius honorarium.—III. Din punctul<br />
de vedere istoric : 1). La inceput existau numai unele <strong>din</strong><br />
modurele, care sling obligatiunele ipso iure; celelalte sunt<br />
mal recente. — 2). La inceput exista un paralelism intre<br />
formalitatele de creare si de stingere a obligatiunelor izvoriud<br />
<strong>din</strong> contracte : Stingerea cerea solemnitatt simetrie<br />
opuse celor necesare pentru creare : — Cum se leaga, se desleaga.—Foloasele<br />
acestei procedarl.—Abaterl: a). Obligaitjunele<br />
contractuale se sting prin in ius deductio. b). Prin<br />
novatio.—3). Obligatiunele neformale pot fi stinse in mod<br />
neforiaa) — prin solutio.—4). Pe Ia sfirsitul republicel romane<br />
si obligatiunele formale contractuale se pot stinge<br />
prin solutio.— 5). Dreptul pretorian si eel imparatesc au
— 134 —<br />
introdus pentru toate obligaliunele modur! de stingere<br />
neformale: Pactura de non petendo, prescriptiunea exti^ctiva,<br />
compensatio.<br />
CAP. II.<br />
Solutio.<br />
I.<br />
§. 216. Generalitafi.<br />
A. Definitiune : Solutio ieste executarea—implinirea—<br />
obligatiunel prin facerea presla^iunel, care formeaza obiectul<br />
acesteia. Fr. 170 D. 50, 16.<br />
B. Terminologie .- Sohitio ie echivalenta cu plata.—•<br />
Dar in vorbirea obicinuita piata insamoa solutio a unel<br />
datoril de bani.<br />
C. Continul: Prestatiunea de facut poate consta : I.<br />
In facere sau non facere.—II. In dare. Aci solutio apare<br />
ca act bilateral: Datornicul da un bun economic, pe care<br />
creditorul trebuie sS-1 primeasca.<br />
II.<br />
§. 217. Elementele cerute in ce prive§te persoanele,<br />
care iau parte la o solutio, pentru ca<br />
aceasta sa fie valabila.<br />
A. Cine poate face solutio: I..In regula generala solutio<br />
poate sa fie facuta: 1). De datornic. 2). De reprezentantil<br />
acestuia. 3). De un al treile, chiar neinteresat: a).<br />
Daca solutio acestuia constituie o iniuria pentru datornic,<br />
acesta are actio iniuriarum contra lui. b). Daca<br />
solutio nu constituie o iniuria, acel de al treilea are<br />
contra datornieulul: a). Actio mandati contraria. J3). Actio<br />
negotiorum gestorum contraria. •()• Actio de in rem verso.<br />
— 135 -<br />
Aceasta actio o are, chiar daca a plah't contra voiel datornieulul,<br />
cad nu se poate susiine, ca a voit sa faca un<br />
act de liberalitate. o). Actio, pe care i-o va ceda creditorul<br />
platit.—II. In unele cazurt solutio nu poate sa fie facuta<br />
de cit de datornic : 1). Munci nefugibile: 0 piclura,<br />
etc. 2). Amenda, la care ie condemnat cine-va, cad scopul<br />
amende! ie pedepsirea vinovatulul.—III. Acel care face solutio<br />
trebuie sa aiba capacitatea necesara .pentru facerea<br />
prestatiunel respective; asa pentru obligationes dandi trebuie<br />
sa tie proprietar al lucrulul de dat si capabil de a<br />
instreina.<br />
B. Cul se poate face solutio : I. Solutio se poate face:<br />
1). Sau creditorului. 2). Sau reprezentan|ilor acestuia: a).<br />
Fie legall: Tutorl, curatorl, etc. b). Fie conventional!: Solutionis<br />
causa adiectus, etc. a) Solutionis causa adiectus ie un<br />
mandatar al creditoruluf (Cf. supra §. 202, A, IV, 3, a), iel<br />
poate primi, dar nu poate cere solutio. j3). Daca iel ie ales, pentru<br />
a inlesni pe datornic, acesta poate face solutio in minele<br />
aceluia, chiar de va fi revocat unilateral de creditor.<br />
Y). Daca iel ie ales pentru inlesnirea creditorului, acesta il<br />
poate revoca or! cind, iar datornicul nu mai poate face solutio<br />
in minelelul <strong>din</strong> momentul in care a aflat de revocare.—II. Persoana<br />
care primeste solutiotrebuie sa fie capabila si de a primi<br />
si de a instreina: Quid daca sau creditorul sau reprezentantii<br />
sel devin incapabill ? 1) Daca solutionis causa adiectus<br />
devine incapabil de a primi, chiar numal ca instrument,<br />
datornicul—care stie despre acea incapacitate—perde<br />
facultatea, pe care o avea, de a face solutio in minele aceluia.<br />
2). Daca datornicul nu stie de incapacitatea creditorului,<br />
saQ a reprezentantilor lui, poate face solutio in<br />
ininele acestora.—III. Quid daca solutio n'a fost facuta<br />
nicl creditorului, nicl reprezentautilor lui, ci altei persoane<br />
de al treilea ? 1). Creditorul ratifica : Solutio devine valal)ila.<br />
Datomieul ie liberal, dar nu nemediat, ci mediat. 2).<br />
Datornicul dovidester ca solulio facuta de <strong>din</strong>sul, poate fi<br />
considerata ca negotiorum gestio folositoare pentru credilor:<br />
Solutio ie valabila. Datornicul ie liberal tot medial.—
- 136<br />
IV. Solutio trebuie sa se faca si sa se primeasca de parti<br />
cu animus solvendi. Prestatiunea facuta cu alt cuget, nu<br />
poate fi considerata ca solutio: Fr. 55 D. 46, 3. Fr. 65<br />
§ 2. D. 12, 1.-<br />
III.<br />
§ 218. In ce prive§te obieclul.<br />
A. Solutio are de obiect prestatiunea, care formeaza<br />
obiectul obligatiunel: I. Creditorul nu poate fi silit de datornic<br />
sa primeasca alta prestatiune, sau o prestatiuoe partiala<br />
sau necomplecta.—II. Abate] 1: 1). Condemnalio in id<br />
quod facere potest debitor sau beneficium competentiae:<br />
a). Persoanele indrituite sa invoace acest beneficium : a).<br />
Din pricina relatiunelor personale <strong>din</strong>lre creditor si clatornic.<br />
,3). Din pricina nature! obligatiunel. 7). Din pricina dispozitiunelor<br />
pozitive de drept. b). Efectele: a) In dreptul<br />
vechiu stingea obligaliunea. ,3) In dreptul nou restringe<br />
dreptul de executare al obligatiunel. c) Nu poate fi invocat<br />
: a) De garant. ,3). De moslenitoril persoanelor de sub<br />
a. 7)- De/latornicul, care sau a facutsolutio fara sa-l invoace,<br />
sau ie de rea cre<strong>din</strong>ta. S). In obligatiunele izvorind ex<br />
deiicto.—2). In solulum datio necessaria de la Justinian.<br />
B. Creditorul, daca vrea, poate sa se invoiasca cu daton<br />
icul, ca sa primeasca alta prestatiune de cit cea dorita<br />
: In solutum datio voluntaria. Constructiuuea juridica<br />
a acesteia: I. Datio ob causam.—II. Vin/are.—ill. Creditorul<br />
alege constructiunea, caro if va ii mal de folos.<br />
C. Judecatorul poate sili pe creditor in unele cazurl<br />
sa primeasca si o plata partiala.<br />
D. Quid daca datornicul <strong>din</strong> dolus sau culpa ni- executa<br />
obligatiunea in ce priveste obieclul iei? Despagubirf<br />
atit pentru neexecutare complecta, cit si pentru executare<br />
partiala.<br />
E. Quid daca prestatiunea aparenc complecta, in rea.<br />
- 137 -<br />
litate ie necomplecta sau iluzorie ? Datornicul ie tiuut de<br />
garautie, afara'de in donatiunl.<br />
IV.<br />
§ 219. In ce prive§te lociil.<br />
A. Prin obligatiune se hotaraste locul pentru executarea<br />
iei: I. Quid daca ie un singur Joe?.—II. Quid daca<br />
sunt doua locurl alternativ aratate.— III. Quid daca sunt<br />
doua locurl conjunctiv aratate ?<br />
B. Prin obligatiune nu s'a hotarit nicl un loc pentru<br />
executarea iei: I. Loco opportuno se poale cere executarea:<br />
1). Natura prestatiunel determina locul. 2). Locul unde<br />
.se gaseste lucrul. 3). Locul unde se gasea lucrul in momentul<br />
conventiunel partilor. 4). Domiciliul datorniculuT.-<br />
II. Loco inopportuno.<br />
C. Felurile datoriilor <strong>din</strong> punctul de vedere al loculul<br />
de executant;: I. Datorie portabila.—II. Datorie querabila.<br />
—III. Datorie expediabila.<br />
D. Ubi recte petitur? I. Actiones bonae fidei: 1). Forum<br />
contractus. 2). Forum originis. 3). Forum domiciliului<br />
real. 4). Forum domiciliului ales.—II. Actiones stricti iuns<br />
cerlae: 1) Locul conveuit. 2). AcUo de eo quod certo loco<br />
daii oportet, care se poale intenta inaintea orf-caruf judecator<br />
competent, |inindu-se socoteala de diferenta rezullind<br />
<strong>din</strong> schim.barea loculul.<br />
V.<br />
In ce prive§te timpul.<br />
§ 220. Generalitdft.<br />
A. Timpul, cind o obligatie trebuie executata, nu poate<br />
lasat la voea datorniculuT.<br />
B. Daca nicl un termen nu-I fixat pentru executare:<br />
Obligatio ie presens si quod sine die debetur, statim
— 138 —<br />
debetur. Statim=Cum modico spatio. —II. Trebuie interpellatio.<br />
C. Daca s'a fixat un termen—scadenta—pentru executare,<br />
intentjunea partilor poate fi felurita : I. Executarea<br />
sa se faca exact la scadenta.—II. Executarea sa se faca eel<br />
mat de ^reme la scadenta.—III. Executarea sa se faca eel<br />
mat tarziu la scadenta.—IV. Executarea in regula general^<br />
si in indoiala nu se poate cere mal inainte, dar se poate<br />
face si mal inainte de scadeuta, cad diei addictio pro reo<br />
est. Fr. 138 D. de V. 0. 45. 1. Presiatiunea ie exigibila<br />
de abea a doua zi dupa scadenta—totus is dies arbitriO'<br />
solventis debet.<br />
D. Executarea nu se poate face tempore inopportuno.<br />
§. 221. Intarsierea executdrel. Mora.<br />
A. Neexecutarea unei obligatiunl la tinipul convenit<br />
ie o intirziere a executArel: I Intirzierea egala en neexecutarea<br />
complecta.—II Intarzierea neegala cu neexecutarea<br />
complecta.<br />
B. Felurile intarzieril: Intarzierea simpla si intarzierea<br />
propriu zisa: I. Intarzierea simpla : Casus, etc. 1).<br />
Definitiuiie. 2). Terminologie: Zabava. Mora inculpata (Fr.<br />
9 § I'D. 22, 1). Mora obiectiva. 3). Efecte : a). Efecte legale<br />
b). Efecte conventionale.—II Intarzierea propriu zisa:<br />
1). Definitiune. 2). Terminologie: Mora. Mora culpata. Cessatio.<br />
Frustratio. Mora subiectiva. Morosus. 3). leste culpa<br />
un element esential pentru mora? Controversa. a). Kegativa:<br />
Intarzierea execularel pricinueste o paguba. de a careia<br />
reparare datornicul nu scapa dove<strong>din</strong>d numai ca nu-I<br />
culpabil. Fr. 3 § 4 D. 18, i Fr. 137, § 4 D. 45. b). Afirmativa<br />
: Fr. 3 § 4 D. cit. nu enumera elementele ce trebuie<br />
sa se gaseasca in mora. Fr. 137 § 4 D. cit. ie strein<br />
de cestiune. Romauii zie: Per eum stat quominus solveret<br />
(impleat obligationem). Per eum slat quominus aeciperet.<br />
4). Quid daca neexecutarea la timp provine <strong>din</strong>'<br />
casus ?<br />
- 139 -<br />
C. Felurile intarzierel propriu zise: Mora solvendi si mora<br />
accipiendi. I.Mora solvendi sau mora debitoris : Mora ex persona<br />
si mora ex re: 1). Mora ex persona: Elementele necesare<br />
pentru existenta sa : a). Un drepl de creanta exigibil,<br />
care se poate reclama si caruia nu i se poate opune<br />
nimic. b). 0 interpellaUo printr'un act oral sau in scris—<br />
fie judecatoresc, fie extrajudecatoresc—facuta loco et ternpore<br />
opportune sau datornicului sau reprezentantulul lul<br />
anume imputernicit sa primeasca interpellaUo, de catra<br />
creditor, sau de reprezeutantul sau—fie legal, fie conventional—si<br />
aratind anume prestatiunea, care ie de facut.<br />
c). Culpa datornicului, etc. 2). Mora ex re ie aceea cand<br />
nu-I nevoie de interpellatio. Care sunt aceste cazuri ? Controversa:<br />
a). Unit sustin, ca numal in urmatoarele cazuri:<br />
a). Ctnd ie cu neputinla de facut interpellatio in urma unel<br />
cauze provenind ex persona debitoris. ,3). Cind obligatiunea<br />
datornicului rezulta sail <strong>din</strong>tr'o posesiune violenta<br />
si de rea cre<strong>din</strong>ta, sau <strong>din</strong>tr'un turtum, on rapina, cacl<br />
semper enim moram fur facere videlur. -{). Cind intarzierea<br />
executarel face cit o neexecutare. b). Altil sustin, ca<br />
exista mora ex re si in caznrile urmatoare: a). Cind obligatiunea<br />
datornicului izvoraste <strong>din</strong> orl ce delict. Dar Fr.<br />
8 § 1 D. 13, 1 nu se poate intinde. J3). Cind fiscus si minorii<br />
sunt creditorl si cind piae causae n'au primit la ziua<br />
fixata legata si fideicommissa, care li s'a lasat. Dar in aceste<br />
cazuri intarzierea produce numal obligatiunea de a plati<br />
dobinzi, care ie unul, dar nu singurul efect produs de<br />
mora. 7). Cind o desrobire a fost ordonata prin fideicommissum<br />
: Fr. 53 pr. D. 40, 5. Dar acest fragment nu se<br />
rapoi-ta la mora. 8). Cind a lost fixat un terrnen pentru<br />
executarea obligatiunel si a expirat. Dies interpellat pro<br />
liomine—Dar: Regula ca mora rezulta in urma unei inpellatio,<br />
adeca uon ex re, sed ex persona, ie exprimata ca<br />
o regula generala in Fr. 32 D. 23, 1. Apol scadenta face<br />
ca obligatio sa devie presens. Cf. § 220. B. II. Deasemenea<br />
dies addictio pro reo est. Cf. §. 220. C. IV. Si orl ce
- 140 -<br />
mora presupune o eulpa, iar datornicnl care nii plateste<br />
la scadenia nu-I in culpa (Cf. Bonae fidei possessor, care<br />
continua usucapio, chiar mala fides superveniens. §. 124,<br />
D. Ill, 2. In sfirsit izvoarele noastre zicind, eft aliquando<br />
moram in re esse, nicl odata nu dau ca pilda scadenta!<br />
Iar Fr. 17 § 4 D. 22, 1 zice, ca dobinzele curg nu de la<br />
scadenta, ci de la mora inainte, daca chiria nu-I platita.—<br />
le adevarat, ca in dreptul lui lustinian se tinde le dies interpellat<br />
pro homine, si ca in dreptul byzantin ten<strong>din</strong>g aceasta<br />
a covirsit.—II. Mora accipiendi sau mora creditoris: 1).<br />
Elementele necesare: a). 0 oferta efectiva desevirsita de<br />
executare facuta creditorului loco et lempore opportune<br />
de datornic: a). Efectiva, nu simpla verbala. [3). Facuta de<br />
datornic. Quid daca reprezentantul datoruiculut o fate ?<br />
Y). Facuta creditorului sau reprezentantilor lul legalT, sau<br />
unuT reprezentant conventional avind tnandat general. 8).<br />
Prestatiunea trebuie oferita intreaga. b). 0 neprimire culpabila<br />
a prestatiunel oferite.—2). Uneori nu mal ie nevoie<br />
.sa se ofcre prestatiunea: a). Creditorul declara expres ca<br />
nu primeste executarea. b). Creditorul refuza de a concura<br />
la un act preparator—cintarire, masurare, dare de sama,<br />
lichidarea unel creante nelichide, etc. far de care prestatiunea<br />
nu poate fi facuta. c). Creditorul ie absent, d). Creditorul<br />
nu ia prestatiunea, pe care trebuea s'o ia pana la<br />
un timp anumit—dies offert pro homine. Controversa. 3).<br />
Creditorul, ca sa scape de mora, trebuie sa dovideasca motivele<br />
de scuza: a) Eroare probabila de fapt asupra existentel.<br />
citimel sau calitatel creantel, etc. b). Imposibilitate<br />
obiectiva.<br />
D. Efecte. Daca intirzierea ie pricinuita <strong>din</strong> vina uneia<br />
<strong>din</strong> persoanele intre care exista o obligatio, persoana<br />
vinovata trebuie sa repare on ce paguba, care a provenit<br />
d ; n intarziere: I. Efecte produse de mora debitoris: Creditorul<br />
are drept la id quod sua interest moram lactam non<br />
esse: 1). In ce priveste obligationes bonae fidei: a). Datornicul<br />
trebuie sa puna pe creditor in starea in care s'ar fi<br />
aflat, daca executarea ar fi avut loc la termen : a). Quid<br />
- 141 ~<br />
daca valoarea prestatiunel a variat. J5). Exceptional ie tinut<br />
chiar de valoarea cea mal mare de la mora si pina<br />
la judecata. •;). Accesiunele: Fructe naturale. Fructe civile.<br />
Usurae ex mora. S). Actiunile dobindite de datornic contra<br />
unul al treilea.- -b). Mora are de efect perpetuare obligationern.<br />
Post moram obligatiunea ie in rizico-pericolul<br />
datorniculul. Quid daca datornioul dovideste, ca lucrul ar<br />
i\ peril chiar daca ar fi tost la creditor? 2). In ce priveste<br />
obligationes strict! iuris : Mora are de efect numal perpetuare<br />
obligationem.—II. Efectsle produse de mora creditoris:<br />
1). Datornicul nu mal ieste respunzator de cit de dolus<br />
si culpa lata. 2). Periculum crediloris est si cind obiectul<br />
prestatiunel fusese un individ <strong>din</strong>tr'un genus, si cind<br />
pericutum fusese pus conventional in sarcina datorniculul.<br />
3). Ofertele reale urmate de consemnare lac sa inceteze<br />
curgerea dobinzilor conventionale. Quid dai-a ofertele reale<br />
n'au fost urmate de consemnare? Controversa. 4). Creditorul<br />
trebuie sa despagubeasca pe datornic de chelluelele<br />
facute post moram cu obiectul prestntiuuel, spre a-1 conserva.<br />
Quid in vechiul drept? Fr. 1 § 3 D. 18, 6.<br />
E. Purgatio morae. Purgare moram. Emendatio morae.<br />
Emendare moram: I. Pentru dalornic: 1). Ctnd face<br />
solutio valabila, adica preslatiunea dimpreuna cu toate accesiunele,<br />
sau oferte valabile. Creditorul trebuie sa le primeasca<br />
; altfel cade iel in mora si posterior mora nocet.<br />
2). Cind creditorul expres sau tacit renunta^ la efectels produse<br />
de mora.—II. Penlru creditor: 1). Cind declara, ca ie<br />
gata de a primi solutio, adeca presta^iunea in starea, in<br />
care se gaseste post moram. 'Datornicul trebuie sa faca<br />
prestatiunea, altfel cade iel in mora si posterior mora nocet.—Hi.<br />
Purgatio morae face sa inceteze efectele intarzierel<br />
pentru viitor. Quid pentru cele <strong>din</strong>trecut?<br />
F. Compensatio morae in caz de mora simultanea. Nu<br />
poate exista mora simultanea, dec! nu se poate vorbi de<br />
o compensatio morae.
— 142-<br />
VI<br />
§. 222. Efeclele produse de solutio.<br />
Solutio si in solutum datio sting obligatiunea ipso<br />
iure Cf. §. 216. Quid daca un creditor are mal multe cbligatiun!,<br />
a caror prestatiune ie de aceias fel? I. Datornicul<br />
ie in drept legem dicere rei suae ; 1) Creditorul prinieste<br />
lex a debitore dicta. 2). Creditorul nu primeste<br />
lex a debitore dicta. Controvert: a). Creditorul trebuie<br />
sa se supuie vointel datorniculuT. b). In noua conventiune<br />
solvendi animo partile trebuie sa aiba rolurl egale ; neexistind<br />
consimtimint, solutio n'a luat nastere, decl datornicul<br />
poate coudicere.—II. Datornicul nu arata obligatiunea,<br />
pe care vrea s'o stinga : 1), Obligatiunele sunt neegal de<br />
oneroase: Convertitur electio ad creditorem, dar incontinenti<br />
si nu in pf.guba datorniculul; deei obligatio eare are<br />
o causa durior se va stinge mat intaiu. 2). Obligatiunele<br />
sunt egal de oneroase, dar necontimporane : Cea ma! veche<br />
se va stinge intaiu. 3). Obligatiunele sunt egale <strong>din</strong><br />
— 144-<br />
dale, lotus! iertu in drept de a le vinde si de a stramuta<br />
—ca mandatarl al datorniculul—proprielalea aeelor bunurl<br />
prin vinzare. b). Din pret creditoril se indeslulau pro rata.<br />
c). Datornicul iera liberal numal pftna la concurenta<br />
valorel bunurilor cedate, dar nu putea fi condamnat de<br />
cil in id quod facere potest.—Quid daca situatiunea datorniculul<br />
se 'mbunatatea mai tarziu '?<br />
B. Quid daca datoruicul dupa cessio bonorum,—dar<br />
inainte de vinzarea bunurilor—indestula pe creditorl ?<br />
§ 226. Proroga$iunea executarel. Moratorium.<br />
A. Moratorium legal: I. Dalornicul nenorocit, de buna<br />
cre<strong>din</strong>^a, dove<strong>din</strong>d, ca momentan numal nu poate plati datoriile,<br />
obtinea de la imparat o prelungire a termenulul<br />
de plata eel mult de cincl anl,—quinquenale spatium, induciae<br />
quinquenales, quinquenii dilatio— <strong>din</strong>d fideiussio<br />
donea, ca va plati dupa expirarea acelel prelungiri.—II.<br />
Prin legi—tabulae novae—se putea acorda prelungin a<br />
scadenlelor nu numal unel persoane, ci ma! multora.<br />
B. Moratorium conventional: Toll creditoril de acord<br />
pot acorda moratorium.<br />
C. Moratorium fortat : Majorilatea in suma a creditorilor<br />
ehirografarl si ipotecarl putea sa acorde datorniculul,<br />
care ie gata de a face cessio bonorum, o prelungire<br />
a scadenlel nu mat mare de cincl anl.<br />
D. Praescriplio sail exceplio moratoria.<br />
§ 227. Proscriptlo et venditio bonorum. Falimentul.<br />
I. Definiliune: Procedura penlru a se vinde silit si<br />
cu vurta bunurile datorniculul insolvabil- fie comerciant,<br />
fie necomerciant—si a se indestula creditoril urmaritorf in<br />
mod proportional cu crean^ele lor.<br />
B. Terminologie: I. Decoctor.—II. Proscriptio et vendlio<br />
bonorum.—III. Proscripliones. Libelli.—IV. Lex bono-<br />
— 145 —<br />
rum vendendorurn.—V. Magisler.—Curator bonorum. —VI.<br />
Bonorum em tor.--VII. Aclio Rutiliana. Actio Servjana.<br />
C. Origina: Procedura numita in dreplul public bonorum<br />
sectio si introdusa de pretorul Rutilius in dreplul<br />
privat.<br />
D. Cazurele, in care se poale inlrebuinla aceasla<br />
procedura : I. Fraudaliones causa lalitalio—sau fuga, sail<br />
dosirta—dalorniculuf.—II. Neimplinirea hotarirelor condamnatoare<br />
de calra iudicati si proiudicati (confessi in iure)<br />
inlaunlrul termenulul cuvenit.—III. Lipsa de mostenitoil ai<br />
dalorniculul mort.—IV. Cessio bonorum.<br />
E. Procedura : I. Missio in possesionem rei servandae<br />
causa: 1). Indriluitt : a). Sau unul, sail mai mulli, sau lotl<br />
crediloril. b). Chiar creditorif condilionali. —2). Procedura :<br />
Iera de ajuns o juslificare somara.—3). Electele: Custodia<br />
si pignus praetorium. 4). Decoctor prin toats mijloac-ele—<br />
chiar printr'o aclio iniuriarum—putea cere nulilalea aceslei<br />
missio, preciim si repararea pagubelor decurgind <strong>din</strong> iea.—<br />
II. Proscripliones, libelli, puse In parlele cele mat insemnale<br />
ale orasulul inlauntrul unul termeu anumit, incepind<br />
sa curga de la missio si anume : sail 15 zile—daca iera<br />
vorba de bunurile unul mort—sau 30 zile—daca iera vorba<br />
tie bunurile uuui viu.—III. Missio in possessioneir: venditionis<br />
causa, dupa trecerea termenulul de mai sus: 1). Indrituitl<br />
: a) Nu un singur creditor, ci sau ma! mulll, sau<br />
toll. b). Numal acei, care aveau creante exigibile. 2). Procedura<br />
: a). Causa cognita. b). Prietenil lul deeoclor Irebueau<br />
intreball an defendat.—3). Efectele: Indrituirea de<br />
a se pasi la vinzare.—IV. Inlauntrul unul seurt limp creditoril<br />
trebuieati sa se holarasca, daca pasesc la vinzare, sau o<br />
suspenda. 1). In cazul intaiu: a). Fixau de comun acord<br />
lex bonorum vendendorum. b). Alegeau <strong>din</strong>tre iel un magister—sindic—care<br />
sa faca vinzarea potrivit cu acea lex.<br />
c). Faceau proscriptiones, libelli, care aduceau la cunostinla<br />
publiculul acea lex. d). Daea Irecea un timp anumitt<br />
(dupa unil sau 5 sau 10 zile, dupa altil sau 15, sail 30 zile),<br />
farfl ca creditoril sa fie indestulatl, magister pasea la vin-<br />
10
- 146 - — 147 —<br />
zarea bunurilor in mod public. 2). In cazul al doilea creditoril<br />
insarcinau cu administrarea bunurilor pe un curator,<br />
care nu trebuie sa fie confundat cu curator bonis distrahendis<br />
(Cf. §. 228) si care putea Ifi sau creditor, sau<br />
strein. - V. 1). Vinzarea cu vurta se facea prin mezat -<br />
praeconis vox praedicat. 2). Creditoril si cognati ai lui decoctor<br />
ierau preferatl ca concurentT. 3). Concurentil trebueau<br />
sa ofere creditorilor nu un pret anumit, ci atita la<br />
suta <strong>din</strong> creantele acestora. 4). Adjudecatarul - bonorum<br />
€mtor — capata possessio bonorum.<br />
F. Eferiele: I. Situalia lui bonorum emtor iera: 1).<br />
Trebuisa sa imparta quotele intre creditorl. 2). Succeda pe<br />
— 148 — - 149 -<br />
tract de vinzare. fara sA fi plAtit pretul,--puleail fi cerute<br />
inapol de eel indrituili,—II. 1). Vinzarea cu deamanunlnl<br />
se fScea prin mezat de curator distrahendorum bonorunu<br />
2). Creditor!! si cognati al datornieulul ierau preferati ca<br />
concuren^I. 3). AdjudecatariT dobindeau lucrurele cu titlu<br />
particular, nu per universilarem, si grevate de iura in re.<br />
ma! ales de ipotecele existente.<br />
F. Efectele: I. Distribuirea p'-etulul : 1). Daca printre<br />
creditoril urmfttorl ierau si creditorl ipotecarl, pretul lucrurilor<br />
grevate de ipoteca servea pentru plata acestor creditori<br />
dupft rangul lor. 2). Daca printre creditoril urmAritorl<br />
suot si creditori privilegiatl—care au privilegia exigendi—fie<br />
privilegia personae, fie privilegia causae, pretut<br />
"era distribuit intr'o or<strong>din</strong>e, care pare a fi nrmatoaira : a).<br />
Cbelluelele de inmormintare. b). Fiscul (pentru toale creantele<br />
sale, afara de acelea care provin <strong>din</strong>tr'un delict), imparalul,<br />
imparatita si orasele pentru toale creantele lor.<br />
i 1 ). Sulia si logodnica (pentru inapoiarea lucrurilor date deiele<br />
ca dos). d). CeilaltJ creditori privilegiatl, fara sa si<br />
fie sama de vechimea datoriel (Fr. 32 D. 42, 5): PupiliK<br />
minoril si alle persoane supuse curatelel, fata de tutoriK<br />
protuloril si curator!! lor. Cheltuelelf! de reconstruire a line!<br />
case a datorniculuT. Cheltuelele pentru cumpararea repararea<br />
si echiparea unei corabi!. e). Creantele izvorind <strong>din</strong><br />
deposite de banl—lara dobinda—facute sau la argentarii,<br />
sail la mensularii. 3). Restul <strong>din</strong> pret, remas dupa indestulaiva<br />
creditoi'ilor privilegiall, se 'mparte pro rata intrtceilal^f.<br />
credilorl, care, spre a fi deosebit! de acel ipotecari<br />
si de acel privilegiall, sunt nuraiti chirographarl, fie ca au<br />
un inseris doveditor nl creantel lor, fie ca n'au. 4). Keslul<br />
<strong>din</strong> pret, remas si dupa indestularea creditorilor chirographarl:<br />
a). Sau se depune in ciineliarcho sanctae ecclesiae<br />
illius civitalis, in qua huiusmodi contractus celebranlnr.<br />
dac.1 mal sunt creditor!, care n'ail participat la dislributieb).<br />
Sau daca nu mal sunt astlel de ci-editorl, se da dalornicuiul.—IL<br />
Distractiobouoriitn nii du loc la o successio per<br />
universitatem: Decl persoana datorniculu! nu iera<br />
nicl inlocuita, cicontinuade a avea capacilatea juridica. De<br />
aceea : 1). lei iera liberal de daloriele sale numal p8na la<br />
concurenta sumelor provenite <strong>din</strong> vinzare. 2). Creditoril<br />
ierau indrituitl sa reclame rernasita creanlelor lor de la<br />
tlatornic, afara numal daca acesta putea invoca beneficium<br />
competentiae, ceea ce se intimpla, daca facuse cessio bonorum.<br />
G. Separationes bonorum : In unele cazurl averea unul<br />
datornic itisolvabil iera despartila in dona sail mal<br />
multe partt —mese —avind fie-care bunurl si creditori deosebitl.<br />
Astfel: I. Creditoril, care inlenteaza actio tribularia,<br />
pot cere: 1). Ca fondul de coinert exploatat sau de filiustamilias<br />
sau de rob sA fie deosebil de celelalle bur.url cuprinse<br />
in peculiiim. 2). Mat mult de cit atita, ca diferilele<br />
slabilimente comerciale cirmuite sau de filiusfamilias, sail<br />
de rob sft fie lichidate separat. — II. Filinsfamilias poale<br />
cere separarea de iialrimonit in ce priveste peculiiim profeclieium.<br />
— III. Ciml ie vorba de bunurile unul datornic<br />
inort: 1). Creditoril, legatarii si fideicomrnissaril aceluia,<br />
precum si creditoril mostenitorulnl pot cere separarea de<br />
jiatrinjonit. 2). Robul, necessaiius heres, deasemenea.<br />
H. Corcorclalnl: Daca o persoana chematA la o inostenire,<br />
nu vrea s'o acceptexe, de cit cu condit^iunea ca<br />
toll creditor!! sa renuiite la o parte <strong>din</strong> creantele lor, si<br />
daca majorilatea in suma a creditorilor primesc acea propunere<br />
si pretorul o omoloagA, atunc! aceasta invoire—<br />
concordat—poate fi opus rninoritatel creditorilor chirographarT,<br />
precum si acelora care au privilegia exigendi, dar<br />
nu si creditorilor ipotecari. — Creditorif, care n't.ti aderat<br />
personal la concordat, pastreaza acliuuele lor intregl con-<br />
Ira garantilor.<br />
,^ 229. Actele frauduloase facute de datornic<br />
in pagiiba creditorilor. —Actio Pauliana.<br />
A. Alii datornicul insolvabil, cit si acel care se gA-<br />
^i-^le in slare de distractio bonorum, paslreaza capacitatea
- 150 -<br />
de a face acte juridice ; decl poate face acte in frauds<br />
creditorilor, pentru ca pe de o parte acestia sa n'aiba de<br />
unde sa se indestuleze, iar iel sa-s.1 asigure un viitor oarecare.<br />
Astfel de acte pot fi anulate, daca se'ntrunesc elementele<br />
urmatoare: I. Deminutio patrimonii prin alienare:<br />
1). Stramutarea proprietatei. 2) Desrobirea robilor. 3). Constituirea<br />
de iura io re, mal cu seama de ipoteci, fie chiar<br />
pentru datoril preexistente. 4). Renuntarea la drepturl :<br />
u). Fie prin acte pozitive : a). Renuntarea la drepturl reale:<br />
Remiterea until araanet, etc. [3). Renuntarea la drepturl de<br />
obligatiunl : Remiterea unei creante. b). Fie prin omisiuni:<br />
a). Lasind ca un lucru sa fie dobindit prin usucapio, ca o<br />
servitus sa fie stinsft sau prin praescriptio temporalis sau<br />
prin neexercitiu, ca o creanta sa fie strinsa prin praescriptio<br />
temporalis. etc. [3) Negligind sa opuna prnescriptio temporalis,<br />
etc. 5). Crearea de obligatiuni, fie simple, fie ipotecare.—<br />
Dar refuzarea de a dobiudi un cistig cu putinta<br />
de realizat nu-i alienatio.— II. Animus fraudandi sau consilium<br />
fraudandi, adeca deminutio patrimonii in fraudem<br />
creditorum. Dovada aeestui element reesa sau <strong>din</strong> imprejurarl,<br />
sau <strong>din</strong> cunostinta, pe care o avea datornicul de<br />
starea sa incarcata. 1). Acest element lipseste: a). Cind se<br />
plateste o creanta exigibila inainte de missio in bona, cacl<br />
creditorul sibi enim vigilavit, iar ius civile vigilantibus<br />
scriptum est. b). Chiar cind se plateste o creanta neexigibila.<br />
Platitul trebue sa dee inapol numal interusurium.<br />
2) Animus fraudandi exista cind avem de a face cu acte<br />
juridice noue : a). Constituirea unei ipoteci in favoarea unui<br />
creditor si in paguba celorlalti. Fr. 10 § 13 D. 42, 8.<br />
b). In solutum datio. "Con!roversa.•—III. Eventus fraudationis<br />
: Pagubirea in realitate a creditorilor prin actelc datornicului.—IV.<br />
1). Daca actul ie cu titlu oneros se cere<br />
ca acel care sau 1'a incheeat, sau a Iras tolos <strong>din</strong> iel, sa fie<br />
conscius (particeps) fraudis.—2). Daca actul ie cu titlu lucrativ,<br />
nu se mal cere conditiunea precedenta. 3). Quid<br />
pentru subdobinclitorl ?<br />
B. Mijloacele pentru anularea actelor facule in frau-<br />
151<br />
dem cre'ditorum: I. In caz de proscriplio et venditio bonorum:<br />
Vindicatio utilis. Interdictum fraudatorium. 0 in<br />
faclum actio.— II. In caz de distractio bonorum: 0 aclio<br />
fraudatorie foarte general redaclata.—III. Una <strong>din</strong> aceste<br />
actiunl, dar nu se stie care, se numea actio Pauliana. Daca<br />
acest nume ar fi venit de la Paulus. ar fi trebuit sa zicem<br />
actio Paulina. — IV. In compilatiunea lul Justinian aetiunele<br />
fraudatorii sunt contopite intr'una singura, care se<br />
obisuueste a se numi actio Pauliana.<br />
C. Actio Pauliana: I. Reclamant: 1). Once creditor,<br />
chiar conditional, al caruia drept dateaza inainte de missio<br />
in bona si ale caruia interese au fost jignite intr'un mod<br />
oarecare de actul atacat. 2). Curator bonorum distraheddorum.—II.<br />
Pirit: 1). Acel care sau a indieiat actul fraudulos<br />
sau a tras folos <strong>din</strong> iel. (Cf. A. IV \ si 2). 2) Datornicul<br />
instreinator ajuns iarasl solvabil. 3). Subdobinditorii ? Fr.<br />
9. D. 42, 8.-III. Scopul: 1). Reslabilirea lucrurilor in starea<br />
anterioara savirsirel actului fraudulos: a). Piritul conscius<br />
fraudis: a). Darea inapoj a lucrului, dimpreuna cu<br />
fructus percepti si percipiendi. oprindu-se impensae necessariae.<br />
[3). Desrobitii redevin robi. 7). Iura in re infiiutate<br />
se desfiinteaza. 5). Restabilirea drepturilor, la care se<br />
renuntase. s.). Desfiintarea obligatiunelor. b). Piritul bona<br />
fide si titulo lucrativo, mostenitorul ace!uia care a incheeat<br />
aclul, acel care a tras folos <strong>din</strong> actul fraudulos facut de<br />
mandatarul sau, dar a fost bona fide : Condemnatio in id<br />
quod ad eum pervenit sau quatenus locupletior factus est.<br />
2). Daca restabilirea slarei anterioare nu poate sa se faca,<br />
piritul paiiiceps fraudis poate fi condamnat si la quadruplum.—IV.<br />
Caracterul actiunel : Actiune penala in personam:<br />
1). Caracterul penal se manifesta : a). Eventuala condamnare<br />
la quadruplum. b). Praescriptio prin trecerea unul<br />
an util. Dar vreme de 30 am poate fi intentata numal<br />
spre a se obtinea at:t cu clt piritul se gSseste imbogatit.<br />
~2) Actio in personam. Controversa. Cf. §. 6. I. 4, 6.—Dar<br />
nu exista o actio Pauliana in rem, ci numal in personam:<br />
al Elementele cerute pentru a fi intentata: Totdeauna o
- 152 -<br />
obligatiune a piritului: «). Rezullind sau <strong>din</strong> complicitatea<br />
acestuia la actul fraudulos. p). Sau <strong>din</strong> defavoarea cu care<br />
legea loveste pe acel, care se'mbot'ateste pe nedreptul in<br />
paguba altuia. b). Directiunea: Se da nu numal contra posesorulul<br />
lucrulul instreinat, sau contra aceluia qui dolo<br />
desiit possidere, ci si contra aceluia care nu poseda, si<br />
contra aceluia, care nee dolo desiit possidere — contra mostenitorulul<br />
aceluia care a incheiat actul. c). Scopul: Creditoril<br />
nicl non vindicant, nioi nu sustin, ca lucrul instreinat<br />
ie al lor, ci eft lucrul a ramas in bunurile datornirulul.<br />
CAP. III.<br />
§ 230. Ofertele de platd §i consemnarea.<br />
A. Solulio nu se poate lace, daca cieditorul : I. Ie<br />
in mora (nu vrea sa primeasc.a solulio, etc.).—II. Ie nec-unoscut.<br />
— III. Ie incapabil sa primeasca solutio.<br />
B. Datornicul se putea libera: I. La inceput: Lepft<strong>din</strong>d<br />
sau nimicind lucrul, care forma obiectul prestatiunel.—<br />
II. Mai tarziu : 1). In caz de refuz al creditorulul:<br />
Facind oferte reale si—daca creditorul slaruia in refuzul<br />
sau--consemnind sau depunind obiectul prestatiunel cu invoirea<br />
autorilateT competent^ .sau in aede sacra, sau in<br />
horrea, sau la argentarii, mensularii. oil numularii. 2). In<br />
celelalte cazurl (Cf. supra A. I, H fi III) depunind obieclul<br />
prestatiunel cu invoirea autoritatei competente, nemai<br />
avind nevoie sa nial faca oferte reale, care tie altmintrelea<br />
nicl nu puteau sa fie facute in mod valabil.—III. Daca<br />
depunerea nu iera cu putinla: Vinzind obiectul prestatiunel<br />
pe socoteala crediforuluT si depunind pretul.—IV. Daca<br />
lucrul nu putea sa fie prefacut in ban!: De pilda : Cart!<br />
de vizita cu numele creditorulul, materil explosibile, etc.<br />
Cf. supra B. I.<br />
C. Efectele: I. Ofertele reale urmate de depunere :<br />
1). Liberarea datorniculul si stingerea desevirsita a datoriel<br />
dimpreunft cu toate accesoriile. 2). Stingerea are Ion<br />
— 153 —<br />
iipso iure sau ope exceplionis? Conlroversa. 3). Credilorul<br />
iiiiiinte de Diocletian are nevoie.de cessio actionis. pe urma<br />
are o ulilis actio, ca sft ceara lucrul de la depositai-. 4).<br />
Se deosebesc de solutio fiind ua !c lipseste acceptarea cre-<br />
- 154 -<br />
2). Quid daca acea obligatiune ie illiquida?—V. Cele doua<br />
obligatiuni trebuie sa fie reciproce: 1). Abaterl: a). Mostenitorul<br />
poate opune in compensare creantele mostenituluib).<br />
Datornicul reclamat de cesionar poate opune cesionarulul,<br />
atit ceea ce i se datoreste de acesla, cit si ceea ce<br />
i se datoreste de cedent. c). Garantul poate opune creditoriilul,<br />
ceea ce acesta datoreste datorniculul principal, d).<br />
Datornicul coreal poate opune in compensare ceea ce creditorul<br />
datoreste codatorniculul coreal? (Cf. infra §. 238).—<br />
2). Desi exista reciprocitatte compensarea n'are loc: a).<br />
Cind se intenteaza actio depositi directa pentru inapoiarea<br />
unul deposit, b). Cind se reclama inapoiarea unul lucru posedat<br />
pe nedreptul de pirit—occupatio possessionis alieni<br />
perperam facta. —c). Cind se reclama alimente. d). Cind intre<br />
parti s'a incheeat un pactum de non compensando,<br />
e). Cind ie vorba de unele creante ale h'sculul si ale comuneior.<br />
E. Efecte: — I. De indata ce sunt reunite elementele<br />
de nial sus cele doua obligatiuni sunt compensabile, adica<br />
piritul daca vrea poate opune compensarea prin exceptio<br />
compensationis. (Cf. supra C. II). Daca iel are mal multe<br />
creante contra reclamantulul, poate sa aleaga pe aceea de<br />
compensat; aceasta invedereaza, ca cele doua obligatiuni<br />
compensabile staii independenle si neatinse una fata de<br />
cealalta.—II. Din momentul in care exista doua obligatiunf,<br />
compensabile se produc urmaloarele electe ipso<br />
iure—tara voia datorniculul: 1). Dobinzile eventuate nu vor<br />
mal curge de cit pentru diferenta <strong>din</strong>tre obligatiuni. 2).<br />
Prin condictio indebili se poate cere inapol, ceea ce s'a platit,<br />
in loc de a se opune in compensare. 3). Stipulatio poenae<br />
nu-I datorita, daca in momentul implinirel conditiunef,<br />
creditorul datorea o suma egala datorniculul.—III. Expliearea<br />
efectelor de sub II: Intelesul cuvintelor ipso iure ie<br />
controversat: Compensarea se produce ipso iure, adeca de<br />
la sine, fara de stirea datornicilor, <strong>din</strong> momentul coexis^<br />
tentel celor doua obligatiuni.- In contra acestel pArerl se<br />
obiecteaza: a). Ie conlrara regulelor de creare si stingore<br />
— 155 —<br />
;ile obligatiunelor. b). Ie nepractica, cad are de urmare<br />
nesiguranta daraverelor. c). Ie neadevarata, cacl creditorul<br />
: a). Sau alege creanta de compensat. J3). Sau, daca<br />
vrea, nu opune compensarea. plateste creanta, ce i se reclama,<br />
si pe urma prin actiune reparata, cere plata creantel,<br />
pe care n'a opus'o in compensare ; ceea ce nu s'ar<br />
putea face, daca compensarea s'ar produce de plin drept,<br />
cacl datqrnicul platind un indebitum in cunostinta de cauzS<br />
a facut o libertate. Cf. si §. 238. —2). Compensarea opusa<br />
produce efect retroactiv pina iu momentul, in care cele<br />
doua obligatiuni au coexsitat. —ObiectiunI: Ipso iure nu insemneaza<br />
aceasta.—3). Exislenta unel exceptio compensationis<br />
opreste. ca o creanta sa-sl produca efecle.—ObiectiunI:<br />
Pentru ce opreste? 4). Cele trel efecte (de sub E,<br />
K) sunl abaterl facute anume de dreptul obiectiv poziliv.<br />
T>). Compensatio opereaza potrivit principiilor de drept. 6).<br />
Compensatio are loc potrivit principiilor de procedura. La<br />
incepul compensarea opera ipso iure in bonae fidei indicia<br />
si ope exceptionis in stricti iuris indicia. De la Justinian<br />
iea opereaza in totdeauna ipso iure, adeca officio iudicis,<br />
diiar de nu va fi invocata in momenlul in care se facea<br />
litis contestatio.<br />
F. Hotarirea. care respinge o compensare propusa,<br />
produce urmatoarele efecle : —I. Daca respingerea se iiileineeaza<br />
pe neintrunirea elementelor de sub D (creanta iera<br />
neexigibila, illiquida, etc.), atunci creanta aceea poate fi.<br />
valoriflcata mal tirziu.—II. Daca compensarea a tost respinsa<br />
ca neintemeiata, exista res iudicata pentru viito; 1 .<br />
G. Petilio mutua=Cererea reconventionala :—I. Piritul,<br />
care opune o creanta in compensare, devine reclamnnt<br />
la rindul sau, procedeaza vice mutua, si se poate ca-hotarirea<br />
sa condamne pe reclamantul incepfttor.—II. Eleinente:<br />
1). In iudicia duplicia piritul are de drept tacultjitea<br />
de a cere si de a obtinea o condamnare areclamanluluT<br />
incepator. 2). In celelalte iudicia: a). Magistratul in<br />
vestit bu cererea incepatoruica, sa aiba cadere de a judeca<br />
7! |ie c.ea de a doua. b). Aceasta sa fie facuta in iure. c).
— 150<br />
Si sa existe ronexitate iotre cele douft cererl—III. Srhimbarl:<br />
1). Cnnexitatea (II, c.) a perdut or! ce imporlauta.<br />
2). Dijparind separarea procesiiiul in iu.s si iudicinm, dispare<br />
si elemental de sub. II, 2, b.-3). De la Justinian:<br />
a). Reclamanlul incepalornic nu mal poale opune incompetenta<br />
judecaloruluf. b). Plritul inlauntni a 20 zile de la inregislrarea<br />
ceierel incepatornice trebuie : a). Sa facA muiua<br />
pelilio ; cacl alt-fel va aslepta sfirsitul proc.esulul si apol<br />
va intenta acliune reparata. £3). Daca are motive, sa<br />
recuze pe judecator si sa obtie alt judecator.<br />
CAP. V.<br />
§ 232. Novatto.<br />
A. Definitiunea : Novalio est prioris debiti in aliam<br />
obligationem transfusio atque translation<br />
B. Novatio are loc cind se 'nlocuesle eel putin unul<br />
<strong>din</strong> elemenlele esentjale ale obligatiunej: I. Alia cauza.—<br />
II. Alia prestatiune.—III. Alte persoane : 1). Alt creditor.<br />
Dar acest caz se deosebeste de (essio: a). Novatio cere<br />
consimtimintul datorniculuT, pe cind cessio nu-1 cere. b).<br />
Novatio slinge vechea obligatiune, pe cind cessio nu o<br />
^stinge. 2). Alt datornic: Debitorem delegare creditor!. Delegatio.<br />
Expromittere creditor!. 3). Alt creditor si alt<br />
datornic.<br />
C. Elemente.—I. 0 obligatio de 'nlocuit: 1). Civila.<br />
2). Naturala. 3). Pura si simplfl. 4). Cu termen. 5). Conditionala<br />
? 6). Mai multe obligatiunl reunite. 7). Nulla obligatio<br />
est? Nu ! 8). Obligatio inanis sau inefficax? a). Partile<br />
stiu, eft obligalio de 'nloc'uit ie inanis. b). Partile nu stiu aceasta:<br />
a). Remin aceleasT. p). Nu remln aceleasl.—II. 0 conventiune<br />
creind o obligatiune noua a6sfrada —litterarurn obligatio<br />
sau stipulatio. 1). Quid daca conventiunea ie nevalabila<br />
si nu poate da nastere unel noue obligalio ? Quid<br />
daca conventiunea ie numal anulabila? Quid daca obligatio<br />
cea nouS ie condicionalis ? 2). Conventiunea cea noua<br />
-cere consimtjmintul partilor. Totust consimlimintul dulor-<br />
- 157 -<br />
niculul vechiu nu se cere, cind iel ie Inlocuit. Partile trel)uie<br />
sa fie capabile de a se obliga si de a inslreina ; iele<br />
pot lucra si prin reprezentanlT, dar mandatul de a primi<br />
plata nu cuprinde puterea de a face novatio.—III. Animus<br />
novandi: 1). Cind s'aii schimbat persoanele. 2). Cind s'a<br />
sihimbat obiectul pi-estatiunel. 3). Quid cind s'au srhimbat<br />
numal forma sau modalitatele obligatiunel primitive? Novatio<br />
nu se presupune. Reforrna lul Justinian ?<br />
D. Etecte. Novatio stinge obligatio ipso iure. Partile<br />
pot intinde sau restrings aceste efecte: Efectele unel novatio<br />
condicionalis ?<br />
E. Deosebirea in novatio privativa si novatio cumulativa<br />
n'are ratiune de a fi facuta.<br />
CAP. VI.<br />
§ 233. lerlarea datoriel.<br />
A. Stingerea unel obligatium, far A ca crodiiornl sa<br />
primeascA vre-o prestatiune, «e numeste remitere, iertare<br />
a datoriel.<br />
R. lertarea datoriel se face prin contrarias nctus:<br />
I. In ce priveste obligatiunele izvorind <strong>din</strong> contracte consensuale<br />
: 1). Daca nicl una <strong>din</strong> pflrtl n'a execulat obligatiunea<br />
sa, ie de ajuns contrarius consensus, conlraria voluntas.<br />
2). Daca o pnrte a executatobligatiunea sa, trebiu'e<br />
mal inlaiu, ca lucrurile sa fie puse in starea denial inainfe<br />
si apol sa se fa eft actus contrarius.—II. In ce priveste obligatiunele<br />
izvorind <strong>din</strong> coutractul literal : Acceptilatio=Imaginaria<br />
solutio. Aceasta acceptilatio stinge obligalio ip*o<br />
iure?— III. In ce priveste obligatiunele izvorind <strong>din</strong> con-<br />
Iractul verbal slipulatio: Acceplilatio=Imaginaria solutio.<br />
Aceasta stinge obligatio ipso iure.—IV. In ce priveste obligatinnele<br />
izvorind <strong>din</strong> contractele reale si <strong>din</strong>tr'un delict<br />
nu ie cu putinta stingerea lor prin contrarius actus.—V.<br />
Stipulatio Aquiliana a permis partilor sa transfurme in<br />
nbligaliune verbala orl-ce raport obligator exislind intre-
• 158 -<br />
iele. si decl sa-1 poata sttnge prin acceptilatio. Prin acceptilatio<br />
se da orl-ce fel de chitanta!—VI. In cepriveste naturales<br />
obligationes si actiunele penale rezullind <strong>din</strong> furt<br />
si injuril contrarius actus consta in niidum pactum.—VII.<br />
In ce priveste obligatiunele civile iertarea prin nudum<br />
pactum nu le slingea, ci le paraliza ope exceptionis. 1).<br />
Formele: Iertarea prin nudum pactum nu cere nicl o<br />
forma : a). Verbal, b). In scris. c). Expres. d). Tacit: a).<br />
Distrugerea inscrisulut. p). Inapoierea acestuia datornicului,<br />
etc. 7). Pactum de non petendo sau pactum ne pelatur :<br />
Pactum de non petendo in personam. Pactum de non<br />
ipetendo in rem.<br />
CAP. VII.<br />
§ 234. Confusio.<br />
A. De?.nitia: Reunirea in aceeas*. persoana a calitatilor<br />
de creditor si datornic a aceieeasl obligatium.<br />
B. Efecte: Obligatio se stinge ipso iure in proportiunea<br />
in care confusio s'a intimplat.<br />
C. Confusio poate proveni in urma unel successio, fie<br />
universala, fie particulara.<br />
D. Quid daca confusio inceteaza in urma unel intim-<br />
,piarl ulterioare?<br />
CAP. VIII.<br />
§. 235. Transactio.<br />
A. Definite : Curmarea unet afacorl indoelnice sail<br />
•liligioase cu ajutorrl unei conventiuni, prin care o parte<br />
-renunta la un drept al sau in schimbul unel renuntar! analoage,<br />
sau a unel preslatiunl oare-care de facut de cea-<br />
;lalta parte.<br />
B. Terminologie: Transigere, Pacisei.Decidere.—Invoiala<br />
C. Elemente: I. 0 afacere indoelnicft sau litigioasa.<br />
- 159 —<br />
data procesul s'a sfirsit defmitiv ?--!!. 0 jertfa de<br />
(Ocut de (ie-care parte.—0 renuntare fara resplata pu-I o<br />
liansactio ci o donatio. —III. Elementele unel conventiuni:<br />
1). Partile s& fie capabile de a face o transactio. 2). Sa<br />
poata dispune de ceea ce va forma obiectul transactiunel<br />
,'!). Obiectul asupra cAreia se transige sa fie susceptibil de<br />
Iransaclio. 4). Invoiala sa nu fie inriurita de error, vis,<br />
sau dolus.<br />
D. Efecte: I. Transactio face lege intre partt.—II.<br />
l);ica Iransactio curma o afacere litigioasa, se poate a-<br />
Kemana cu res iudicata sau
- 160-<br />
unel fideiussio si unul coristitutum.<br />
B. Res indicnta. I. Hotarirea condamnatoare inlocueste<br />
obligatiunea de mat inainte prin acea continuta in<br />
iudicatum.—II. Hotarirea achitatoare nimieeste obligatiunea<br />
complect. —[Hi Quid daca hotarirea achitatoare ie nedreapta?<br />
C. lusiurandum.<br />
D. Dies si coridicio: I. Obligatio tempore aut condicione<br />
finiri non potest—II. Dar se poate conveni, ca o obligatio<br />
sa produca efecte sail numal pana la trecerea unuf<br />
termen, sau numal pana la implinirea untl condicio.<br />
E. Moartea persoanelor partase la obligatio. - I.<br />
Moartea fireasca : 1). In general obligatiunea nu se stinge,<br />
2). Dar obligatio avind de obiect prestatiunl continue bazate<br />
pe eonsideratiunl individuate nu mal produce efecte.<br />
— II. Moartea civila—rnagna capitis diminutio (maxima si<br />
media capitis diminutio)—: Patrimoniul lul minutus trece<br />
la alte persoane prin succesio per universitatem : dec! aeeleasl<br />
efecte, ca si la moartea fireasca.—Efectele produse<br />
de capitis diminutio minima in vechiul drept si in dreptut<br />
lul Justinian.<br />
G. Perderea creantei drept pedeapsa : I Primirea<br />
uriel cessio oprita—II. Samavolnicia si Decretum divi Marci.—III.<br />
Etc.<br />
H. Stingerea obligatiunci priucipale atrage stingerea<br />
obligatiunel accesorie.<br />
I. Imposibilitatea executaret pricinuUa de casus. Ultra<br />
posse nemo obligatur.<br />
J. Lipsa interesulul <strong>din</strong> partea creditorulul. Fr. 3-2<br />
D. 19. 2.<br />
K. Fr. 50 D. 19, 1.<br />
• •- 161 -<br />
SECTIUNEA VIII.<br />
Pluralitate de indrituirl §i Indatorirl.<br />
CAP. I.<br />
Pluralitate de subieete.<br />
§. 237, Generalitafi.<br />
A. Pluralitate de subieete datoritA: I. Mostenirel: 1).<br />
(ireditorul murind, lasa mal multl mostenitorl. 2). Datornicul<br />
murind, lasa mal mul^I mostenitorl. 3). Si creditorul<br />
si datornicul murind lasa mal multl mostenitorl.—II. Conventiunei,<br />
care a dat nastere obligatiunel si care a tost<br />
incheeata intre mal multe persoane—fie numal creditor!,<br />
lie numal datornici, fie si unil si altil—fara sa determine<br />
dreplurele si indatorirele partilor.—III. In privinta acestul<br />
t'el de pluralitatl se aplica regula lege! celor 12 table:<br />
Nomina ipso iure divisa sunt. Alit partea, care se cuvine,<br />
cit si acea, care priveste pe fiecare vor fi: 1). Sail proportionale<br />
in cazul I, 1, % si 3.—2). Sau: a). Potrivit conventiunel.<br />
b). lar daca aceasta nu contine nicl o indicaliune,<br />
sau se iveste indoiala, acels parti vor fi egale.<br />
B. Pluralitate de subieete datorita unul act juridic—<br />
I'M! conventiune, fie dispozitiune de ultima vointa—<strong>din</strong> care<br />
rrzulUi, cA fiecare creditor are dreptul de a cere prestatiun
— 162 —<br />
§. 238. Obligaiiuni coreale.<br />
A. Definitiune: Cf. supra §. 237. B.<br />
B. Terminologie : I. Correi.—II. Correi credeudi. Correi<br />
stipulandi.—III. Correi debendi. Correi promittcndi.<br />
C. Origina : Stipulatio : Fr. 4 D. 45 2.—Pr. I. 3, 16.<br />
D. Izvoare: I. Acte juridice bilaterale : 1). Stipulatio.<br />
Cf. §. 255. H. V. 2). ConventiunI bonae fidei : Fr. 9 D. 45<br />
2.—II. Acte jnridice unilateral: DispozitJunI de ultima<br />
vointa.—III. Hotarirea judecatoreasca nu poate crea corealitatea,<br />
cacl de regula hotarirele recunosc, iar nu creaza<br />
drepturl. Insa o hotarire gresita poate crea si corealitatea.<br />
IV. Corealitatea nu se presupune !<br />
E. Felurl: I. Corealitate activa. — II. Corealitate pasiva.—HI.<br />
Corealilate si activa si pasiva.<br />
F. ModalitAtele legAlurel <strong>din</strong>tre parti pot fi felurite<br />
atit pentru fiecare <strong>din</strong>tre correi debendi, cit si pentru fiecare<br />
<strong>din</strong>lre correi credendi : Un correus dsbendi se poate<br />
obliga prezent (pur si simplu), iar altul viitor (sau cu termen.<br />
sau cu condicio); unul sa implinea
— 164 -<br />
L). Pe'rderea intimplatoare a lucrulul formind obiectul presfatiunel.'<br />
i). Imposibilitatea de executare priciniiita de Casus.<br />
Dar neexecutarea provenind <strong>din</strong> t'apta (dolus satti<br />
culpa) unuia <strong>din</strong> dalorriicil 'coreall,nu libereaza pe niclun<br />
datornic coreal—alterius factum alteri nocet. 3). Faptele,.<br />
care privesc numal persoana unuia <strong>din</strong> dalorriiel si care<br />
au de efect de al pune pe acesta la adapost de o reclamare,<br />
sau de a-1 libera nu produc aceleasi£efecte2ca si solutio:<br />
a). Capitis diminutio. b). In integrum restitutio. c)>.<br />
Confusio. Quid daca sau codatornicil, sau cocreditoril sunt<br />
b mchert tovarasl? d). lertarea datorirel (pactum de non<<br />
petendo). Quid daca sau codalornicif, sau cocreditoril sunt<br />
baneherl tovarasl? e) Liberatio legata.—II. Actele intrerupatoare<br />
de praescriptio facute de uncocreditor coreal fata<br />
de unul <strong>din</strong> codatormcif coreall intrerupe praescriptio in<br />
favoarea ttituror cocreditorMor si fata de tot! datornici!.—<br />
III. Daca until <strong>din</strong> datornicil coreall ie in mora, despflgubirele<br />
dalorite, fiind ceva in afarA de prestatiunea primiitiv'A,<br />
mi-1 privieso de cit pe <strong>din</strong>sul.<br />
I. Creditoriil coreal, care a priniit prestatiunea inrtreaga<br />
trebuie sa dee socoteala cocreditorilor sei? Si datornicul<br />
coreal, care a facut prestatiunea inireaga are vre un.<br />
recurs contra codatornicilor sel ? Totulatirna nu de corea-litate,<br />
ci de raporlurele existente intre partT; iar recursuli<br />
eventual se va valorifiea: I. Sau priri actio pro socio, actio<br />
mandali, actio c'ommuni dividundo, etc.—IV. Sau prin.<br />
acliones. pe care credilorul: 1). A voii sa le cedeze datbrniculul.<br />
2). A trebuit sa le cedeze datorniculul: Beneiiciuin<br />
ce ieiidaruhl actionuin.<br />
K. Duosebirele '<strong>din</strong>tre oblig itiunele coreale si obligatiunele<br />
cu prestatiune indivizibila :—I. In obligatiunele coreale<br />
fiecare reus ie sau creditor sau datornic al prestatiunel<br />
iutregt; iar in obligal.iunele cu prestatiune indivizibila fiecare<br />
reus ie sau creditor sau datornic numal al pSrtel sale.^<br />
In obligatiunele coreale S3himbarile suferite de prestatiune<br />
nu Inriures:: asupra obligaliunel ; iar in obligatiunele cu<br />
jirestatiiuie indivizibMfi, daca prestuliunea devine divizibilj?t<br />
165<br />
•si obHgatiunea se schimba in obligatiune en presiatiune<br />
divizibila,—III. Obligatiunea cprealA se imparle intre mostenitoril<br />
unul codalornic coreal ; iar obligatiunea cu pres^<br />
tatiuns indivizibila remine cum ie, citavreme pre.statiunea<br />
sa ie indivizibila.—IV 7 . lertarea daloriel acqrdate unul datornic<br />
coreal ,uueorl stinge obligatiunea fa^a cu toll codalornicil<br />
(Ct. supr H, I, 3, d, in fine); iar obligatiunea cu<br />
prestatiunea indivizibila nu poate fi stinsa in parti.—V. Corealitatea<br />
nu dfl drept la recurs prin iea insast (Cf. supra<br />
I); iar obligatiunea eu prestatiune divizibila da drept in<br />
loldeauna la recurs, caci presupune in totdeauna o coniunitate<br />
de inlerese.—VI. Datornicul coreal reelamat nu poate<br />
cere un ternien, penlru a pune in cauza pe ceilaltl codatornicl<br />
coreall; iar in obliga^iunele cu prestatiune indivizihila<br />
aceasta se poate face (Cf. §. 187, E, II, 2, b, a si 3, b, ?).<br />
§. 239 Obligatiuni solidare<br />
A. Definitiune: Cf. §. 237, C.<br />
B. Terminologie : Obligatiune solidara. Obligatiune in<br />
solidum.<br />
C. Izvoare: —I. 1). Sau ex delicto. 2) Sau quasi ex<br />
delicto. —II. Vatamarea unor obligatiunl izvorind sau ex<br />
contractu sau quasi ex contractu.—III. PromisiunI separate<br />
facute de persoane deosebite, dar relative la aceeas pre-<br />
.slatiune.<br />
D. Construirea juridica: Obligatiunele stau alaturl in<br />
iiidd independent.<br />
E. Efecte: I. Creditorul nu poate cere solutio—implinirea<br />
prestatiunel—de cit o singura data—bona fides non<br />
liatilur ut bis idem exigatur; iar implinirea prestatiunel<br />
l.iculA de un datornic libereaza pe to^i datornicil solidary<br />
c:li ( obligatiunea nu mal are obiect.—II. Orl ce faplA echivalcnta<br />
cu o solutio, produce aceleast et'ecte : 1). In soluliim<br />
datio, 2). Otertele de plata urmate de depunere. 3).<br />
salio. 4). Acceptilatio.—III. Novatio, iertarea datoprin<br />
pactum de non petendo, litis contestatio, jtiramin-
— 166 -<br />
tul cu unul <strong>din</strong> datornicl nu stinge obligatiunea solidara,<br />
IV. Intreruperea prescrip^iunel fat/i de un dalornic solidar<br />
n'are efect fa^a de ceilaltl codatornicT solidarl.—V. Datornicul,<br />
care a platit tot are recurs in contra celorlaltl ? 1).<br />
Dacft nu iein dolus, are totdeauna recur?, cacl implinind §i<br />
obligayunea altora, a lucrat ca negotiorum gestor. b)^<br />
Daca ie in dolus (Cf. supra C, I, 1) nu are drept la recurs,<br />
CAP. II.<br />
Intereessio.—Gapan^ia personala.<br />
§. 240. Generalitafi.<br />
A. Definitiunea : Intercessio ie actul juridic prin care<br />
cineva de buna voie si fara ca sa fie obligat ia asupra sa.<br />
datoria altuia.<br />
B. Terrainologie: Intercedere. Intercessio.<br />
C. Elemente:—I. 0 intervenire, de buna voie si tara<br />
sa fim obligatl, in favoarea altel persoane.—II. Luarea asupra<br />
noastra a unel obligatiunl.—Nu-I intercessio: I). Daca<br />
dam un lucru pentru alia persoanft. 2). Daca facem o plata<br />
pentru alta persoana.—III. ObligaUunea, pe care ne-o luam,<br />
nu trebuie sa fie a noastra, ci trebuie : 1). Sa fie a altel<br />
persoane. 2). Sa ne fie impusa in urma unel conventiunl<br />
incheeate: a). Sau cu creditorul persoanel pentru care intervflnim.<br />
b). Sau cu cineva, care: a). Trebuie sa devie<br />
creditor. P). Sau trebuea sa devie creditor.<br />
D. Felurl.—I. Intercessio privativa: 1). Sau elibereaza<br />
pe acel, pentru care intervenim : Novatio facuta pria expromittere<br />
(Ct. supra §. 232, B, III, 2).-2) Sail impeded pe aeel,<br />
pentru care intervenim, sa devie datornic.--II. Intercessio<br />
cumulativa: Cind obligdtiunea, pe care o luam asupra noastrar<br />
se adaoga la obligatiunea altuii, (lasind-o pe aceasla sft<br />
subsiste) si constituie decl o obligatiune subsidiary si accesorie<br />
a acesteia. 1). Garantia reala: Pignus si hypothec<br />
(Cf. Cartea II, titlul VII, §§. 162 -180). 2). 'Ganantia per-<br />
- 167 —<br />
sonala=Cautionarea : Sponsio, fidepromissio, fideiu.*sio,<br />
mandatum qualificatum, constitum debiti alieni.<br />
§. 241. Sponsio, fidepromissio, fidehtssio<br />
A. Istoric: I. Vindex, vas, praes. —II. Stipulatio: 1).<br />
Correus promittendi; care Snsa se obliga nu in mod subsidiar<br />
si accesor, ci de o potriva cu datornicul principal.<br />
2). Adpromissio (Cf. §. 255, H, VI, 2, c): a). La inceput,<br />
sponsio. b). Apol tidepromissio. c.) De pe la sfirsitul republicel<br />
si fideiussio, care cu vremea inlatura pe cele doua<br />
pre«'edente.<br />
B. Sponsio si fidepromissio : I. Deosebirl: 1). Formula pen<br />
iru sponsio : Idem dari spondes. Pentru fidepromissio: Idem<br />
lidepromiltis. 2). Sponsio mal veche. Fidepromissio ma<br />
noua. 3). Sponsio accesibila riuinal cetatenilor. Fidepromissio<br />
accesibila si streinilor. 4). Terminologie: Sponsor. Fidepromissor.—II.<br />
Asemanari: 1). Forma: Amindoua se faceau<br />
prin stipulalio. 2). Elemente: a). Alipirea lor mi mal la obligatio<br />
verbis contracta. b). Garantul sa se oblige la idem,<br />
iar nu la mal mult. La mal putin se putea obliga.<br />
:{). Efecte : a). Garantul ie tinut individual, adeca obliga-<br />
(\a sa nu trece la mostenitorl. b). Putea fi reclamat prin<br />
actio ex stipulatu, ca si datornicul principal, c). Daca facuse<br />
solutio pentru acesta, putea sa-l reclame: a). Sau<br />
prin actio mandati contraria. £). Sau prin actio depensi.<br />
d). Daca mal mul^I sunt cogarantf al aceleeas datoril: a).<br />
La iriceput fiecare iera tinut pentru lot. p). Lex Appuleia<br />
creaza o societas intre cogarantl : Acel care platise peste<br />
partea sa, putea ob^ine plusul de la ceilaltf. 7). 0 lex,—a<br />
careia nume nu se cunoaste,—obliga pe viitorul garantat<br />
sa declare public si de mal inainte pentru ce obiecl si citl<br />
cogarantl primeste; altfel acestia inlauntrul a 30 zile pot<br />
reclama, sa se cerceteze judecatoreste, daca declaratia aceea<br />
a lost facutfl, si in caz negativ ierau liberatJ. dj. Lex<br />
Furia dispune, ca cogaranUl <strong>din</strong> Italia sa fie obligatl numal<br />
vreme de dol anl si ca obligatiunea sa se divida ipso
- 168 -<br />
iure intre cogarantil existentlin momenlul exigibilital,el:<br />
Benelicium divisionis. s). Epistola divi Hadriani (Cf. infra<br />
C, VII, 4, a) a intins si la provincil bencficium divisionis<br />
intre cogarantil solvabill in momenlul In care.se facea litis<br />
contestatio. i). Lex Cornelia opri, ca aceeas persoana<br />
sa poata garanta pentru acelas datornic, aceluias creditor,<br />
inlauntrul aceluias an pentru mal mult de 20000 HS.—0bligatiunea<br />
pentru excedent iera nula.<br />
C. Fideiussio: I. Forma: Slipulatio.—11. Formula:<br />
Idem fide tua'esse iubes?—III. Terminologie: Fideiussor.<br />
—IV. Elemente: 1). Accesibila si cetatenilor si necetatenilor.<br />
2). 0 obligatiune principals: a). Fie izvorita <strong>din</strong><br />
convenliune, <strong>din</strong> delict, etc. b). Fie verbala, fie altfel. c).<br />
Fie civila, lie naturalis d). Fie prezenta, fie viitoare (sail cu<br />
dies, sau cu condicio. In ultimul caz garantia se va naste<br />
cind se va naste si obligatiunea principala. e). Quid daca<br />
obligatiunea principala ie sau inefficax, iau neexistenta?<br />
(Cf. §. 190). 3). Garatul sa se oblige la idem. lei nu se<br />
poate obliga durius (re, tempore, loco, causa); dar se<br />
poate obliga alit arctius (adaogind constituirea unel ipoteci),<br />
cit si mal ales levins. 4). Consensul al creditorulul<br />
si al garantuluT. Nu-I necesar, sa consimta si datorr.icul.—V.<br />
Scopul : A asigura creditorulul solutio obligatiunei<br />
principale : 1). Sau asigura solutio integrals a acesteia.<br />
2). Sau numal a remasitel neexecutate de datornicul<br />
principal: Fideiussio indemnitatis. 3). Sau fideiussio<br />
succedanea: a). Fideiussor fideiussoris. b). Garantul ie garantat<br />
de alta persoana, ca va oblinea inapol, ceea ce va<br />
trebui sa plateasea pentru datornicul principal.—VI. Continut:<br />
1). Obligatiunea garantulul euprinde obligatiunea<br />
principala dimpreuna cu toate accesoriile ie!: Despagubiri<br />
(stipulatio poenae), dobinzl de intirziare, etc. 2). Dar nu cuprinde<br />
nicl dobinzele conventionale fagtlduite de datornic<br />
dupa fideiussio si nicl dit'erite poenae neconventionale, care<br />
pot atinge pe datornii;— VII. Efecte : 1). Obligatiunea garantului<br />
trece la mostenitorii lul. 2). Drepturile creditorulul:<br />
Are actio ex slipulalu contra garantulul: a). In dreptul<br />
vechiu putea intenta aceasta actio, desi nu reclama^e<br />
mal intaiu pe datornicul principal, b). De la Novella IV ;i<br />
- 16U -<br />
lui Justinian garantul se bucura de beneficium excussionis<br />
sau or<strong>din</strong>is : a). Daca n'a renunlat la iel. [3). Daca obligatiunea<br />
principala nu-I numal naturalis. 7). Daca nu-I argentarius.<br />
3). Drepturile garantulul; a). Daca garantia ieste<br />
in interesul datorniculul principal: a). Garantul reclamat<br />
poate si recu'rge la datornicul principal spre a.fi aparat,<br />
si sa valorifice loate mijloacele de a para re, pe care Ie ar<br />
fi putut invoca acela, afara de acelea inherente individualitatel<br />
acesiuia si de acelea contra carora fidfeiussio a avut<br />
tocmal de scop, sa garanteze pe creditor, p). Daca cu toate<br />
acestea garantul trebuie sa plateasea tot sau parte, poate<br />
cere, inainte de a plali. ca creditorul sa-I cedeze actiunele<br />
sale relative la datoria garanlata. Beneficium cedendarum<br />
actionum. -(). Garantul, care a platit pentru datornicul principal,<br />
poale cere inapol de la acesta alit cit a plalit sau<br />
prin aclio mandati coutraria, sau prin aclio negotiorum<br />
gestorum, sau ca procuralpr in rem suam, daca a obtinut<br />
cedarea actiunelor. b). DacS garantia ie in interesul garantulul,<br />
acesta nu poate cere inapoi ceea ce a platit de la<br />
datornicul principal, c). Deasemenea daca garantia s'a facut<br />
donandi animo—4). Drepturile cogarantilor: a). Intre<br />
cogaranll exista corealitate in privinta obligatiunel lor, dar<br />
epistola divi Hadriani (relaliva la inceput numal penlru<br />
fideiussio. Cf. supra B, II, 3, z) a admis beneficium divisionis:<br />
a). Cogarantul poate renunta la acest beneficium. [3).<br />
II pei'de, daca tagadueste pe nedreptul obligatiunea sa. •/•).<br />
CogarantiT unu" tutor nu-1 pot invoca. b). Daca un cogarant<br />
a platit totul : a). Poate eventual (daca intre cogaranll exista<br />
raporturl de mandat, etc.) sa aiba recurs contra celorlaltl.<br />
t3). De la lex Appuleia si de la epistola <strong>din</strong> Hadriani<br />
poate cere cedarea actiunelor, dar ca cesionar va<br />
suteri si beneficium divisionis, opus de acel <strong>din</strong>tre garanli<br />
indrituitl la aceasta. - - VIII. Incetarea garan.<br />
Mel: I. Solutio a obligaliunel principale stinge garan-<br />
Ma. -- II. Litiscontestatio <strong>din</strong>tre creditor si datornicul<br />
principal: 1). In dreptul vechiu stingea garanlia. 2). De la<br />
Justinian creditorul pastreaza drepturile si aetinnele sale
- 170 -<br />
contra tnturor, pina la plata complecta a creantel sale.—<br />
Celelalte faple, care sling obliga^iuneft principal:! (compensatio,<br />
novatio, acceptilatio, confusio, perderea lutlmplatoare<br />
a obiec.tulut prestatiimel, etc.), sting si garan^ia. Dar garantul,<br />
care prin tapta sa nimiceste obiectul prestatiunet<br />
principale, libereazfl pe datornic, reminind expus sai><br />
la o actio de dolo, sau la o utilis actio ex slinulatu.—IV,<br />
Daca datornicul principal s'a obligat expres sa descarce<br />
pe garant InlSuntru unul termen determinat, acesta poate<br />
recurge contra aceluia, dupa expirarea termenuluT, chlar<br />
inainte de orl-ee reclamatie a creditoruh T, spre a fi liberal.—V.<br />
Daca datornicul principal raicsoreaza sigurantele,<br />
pe care le prezenta in momentul garantiel, garantul poate<br />
reeurge contra aceluia spre a fi liberal de garantie.<br />
$. 242. Constitutum debiti alieni. Mandatum<br />
qualificatum.<br />
A. Constitutum debili alieni: I. Definitiune: Fagaduinta<br />
de a executa la o zi fixa o dalorie a alluia. (Cf. §.<br />
192, C, I, 2, b).—II.Terminologie: ConsUtutum. Conslituere<br />
=A fixa o zi de comun acord.—III. Aseman.lrl cu ficleiussio<br />
: I). Icste o inlercessio cumulativa. 2). Cere preexistenta<br />
uneT datoril principale. 3). Corealitatea inlre ma*<br />
muHl, care s'ati indatoritprin constitutum. 4.) Coindatoriti 1<br />
se bueura de: a). Beneficium divisionis. b). Beneficiuni excirssionis.<br />
c). Beneficium cedendarum actionum.—IV. L)eosebirl<br />
de fideiussio : 1). Forma: Printr'un simplu pacluiu.<br />
(Cf. §. C, I, 2, b). Important^ acestel deosebirl apare relativ<br />
la actiunea, care se cuvine creditorulul. 2). Elemente r<br />
Prin con.stituturn o persoana se poate obliga nu mmnai la<br />
idem, ci si la altceva ; dar nu si in duriorem causam. In<br />
ultimul caz constitum nu-t uul, ci supus reductiunel. 3)<br />
Efecte: Acel obligat prin constitutum nu poate invoca ex<br />
ceptiones, pe care dalornicul principal le va fi dobindit,<br />
dupa ce constitutum a fost lacut (praescriptio, etc.), ci nu-<br />
— 171 —<br />
inaT pe acelea intemeiate pe fapte, care aQ satisfacut pe<br />
creditor.<br />
B. Mandatum qualificatum: I. Definitiune: Insarcinarea,<br />
pe care o dam aceluia, care va deveni creditor, ca<br />
sa faca o presta^iune in favoarea unul al treilea, pentru<br />
care intercessio a noastrft are loc.—II. Terminologie: Mandator=Mandant=Garant.—III.<br />
Asemanarl cu fideiussio:<br />
1). lesle o intercessio cumulativa. 2). MaT multl mandatores<br />
sunt tinutl in solidum (nu coreal), dar se bucura de<br />
aceleasi beneficia ca si fideiussores si cofideiussores. (Cf.<br />
$. 241, C, VII, 2, 6, 3, a, p si 4, a.) 3). Obligatiunea lul<br />
mandator iuceteaza, cind se stinge datoria garantata.—IV.<br />
Deosebirf de fideiussio: 1). Forma: Mandatum. 2). Elemente<br />
: Nu cere preexislenta unel obligatJunl principale,<br />
ci <strong>din</strong> contra iel precedeaza o astfel de obligatJurie ; decl<br />
obligatiunea lul mandator nu-I accesorie: a). Mandator {ie<br />
linut in mod absolut. b). Nu poate invoca exceptiunl streine.<br />
c). Plata facuta de iel nu libereaza pe datornic : a).<br />
Iel poate cere cedarea actiunelor si dupa plata. p). Poate<br />
rcclama si uliliter contra datorniculul. 3). Creditorul poate<br />
reclama pe mandator prin actio mandati contraria.<br />
§. 243. Lttercessio feminarum. Senatusconsultmn<br />
Velleianum<br />
A. Istorie: I. Octavian "August si Claudiu au dispus<br />
ne fenimae pro viris suis inlercederent.—II. Mai tirziu, dar<br />
tot sub Claudiu, prin S. C. VeHeianum (a. 46 p. Ch.) femeele<br />
au fost oprite: 1). De a garanta pentru altil prin<br />
lideiussio. 2). Si fie a lua parte la mutui dationes pro aliis.<br />
—III. Jurisprudenta a aplicat S. C. Velleianum la toate<br />
I'rlurile de intercessio ale femeilor.<br />
B. Efectele S. C. Velleiauum : I Intercessio a femeel nu-I<br />
nula, dar femeea are exceptio S. C.' Velleiani: 1). Femroa,<br />
mostenitoril seT, precum si acel, care garantaserft—<br />
flu real, fie personal—fagaduinta sa, pot invoca aceasta exo-plio.<br />
2). Exceptia poate fi invocata si dupa condemnation-
— 172 —<br />
3). Exceptio opusa nimicesle fagaduinla lemeel complect,<br />
nelasind nicT macar o riaturalis obligatio. 4). Nu se poale<br />
invoca cxceplio : a). Cind femeea nu sntsrea nici o pSgubire.<br />
b). Cind intercessio se facuse in favoarea femeei. c).<br />
Cind avuse de pbiect constituirea uiiel dos. d). Cind ereditorul<br />
nu stieai ca actul de care-I vorba, ie o intercessio.<br />
e). Cind creditorul iera minor, f). Cind femeea mostenise<br />
pe aeela,.pentru care tacuse intercessio, g). Cind femeea<br />
iera vinovaja de dol—malitia supplelsexum, 5). Femeea nu<br />
poate renunta de mal Inainte la exceplio, ci numal ex<br />
post—II. Dacft femeea executase fagaduinta sa, poate sa<br />
ceaia inapoi ca indebltum, ceea ce dase.<br />
C. De la Justinian: I, Ori-ce intercessio a unel femel<br />
trebue, sub pedeapsa de militate absolute', sa fie tacuta prin<br />
act public inainte a Irei martorl, dar femeea tot va putea<br />
opune exceplio S. C 1 . Velleiani.—II. Daca femeea a fost<br />
despagubi.ta de intercessio a sa, nu ma! poate opune exceptio,<br />
cbiar daca n'ar fi facut un act public--lit. Femeea<br />
nu poate invoca exceplio : 1). Cind e vorba de libertatea<br />
unul rob. 2). Cind a reinoit garantia sa, dupa trecerea a<br />
dol de la ajungerea sa la majorat. 3). Cind a renuntat la<br />
exceptio, pentru a se Insarcina cu administrarea tutelel<br />
copiilor sel.—IV. Mai tirziu Justinian a mal dispus, ca orlce<br />
intercessio a unel feme! pentru barbatul iei, ie nula,<br />
afara numal dacft se dovidea yavspw?—vadit—, ca iea a<br />
tras vre-un folos oare-care.<br />
D. Consecinte : I. In ce priveste intercessiones cumulative<br />
aplicarea roguleloi 1 de mal sus, nu da lot la greutatl.—II.<br />
In ce priveste intercessiones privative insfl, uroiarile<br />
ierau foarte serit)ase : Pentru ca creditorul, —care<br />
renuntase la o creanta, in schimbul aceleia a femeei—sa<br />
nu ramina pagubas, i se da : 1). Actio restitutoriasaarescissoria,<br />
daca intercessio a femeei stinsese o obligatiuno.<br />
2). Actio instituloria (quia instituit magis quam restituil<br />
obligationem), daca femeea prin a sa intercessio oprise pe<br />
cineva se devie datornic.<br />
TITLUL II.<br />
PARTEA SPECIALA<br />
SECTIUNEA I.<br />
§ 244. Generalitciti.<br />
Care ie sistemul eel mal -rational peatru studiarea<br />
izvoarelor obligaUunelor ? Controversa in ce priveste conventiunele:<br />
I. Din punct de vedere morfologic, sau al construe<br />
tiunei: 1). Sau: a). Conventiunf consensuale; b). Reale,<br />
e), Verbale. d). Si literale. 2). Sau: a). ConventiunI synalagmatice<br />
(bilaterale ?). b), Nesynalagmatice. Cf. § 192, C..<br />
II). — II. Din punct de vedere fiziologic, sau al fuhctionarel:-<br />
I). Donatiunl. 2). ConventiunI de bine-faceri: a). Depositum.<br />
b). Commodatum. c). Mandatum. d). Mutuum, care n'aduce<br />
dobinzf. 3). ConventiunI de schimb : Vinzarea, ini-birierea,<br />
etc. 4). ConventiunI aleatoril. 5). CbnventianI de transac-<br />
Ijuni. 6): Cohventiuni de tovarasil. — III. Din punct de vedere<br />
al obiectulul prestatiunei: 1). Prestarea de servicil:<br />
Mandatum, depositum, locatio operarum. 2). Intrebuintarea<br />
unui lucru : Comodatum, mutuum, locatio re rum. 3). Instreinarea<br />
unul lucru: Vinzarea, schimbul.—IV. Romanil deosebesc<br />
coutractus de pacta : 1). Contraclus sunt studiate<br />
<strong>din</strong> punct de vedere morfologic si enumerate totdeauna in<br />
or<strong>din</strong>fi chronologiea : Re, verbis, litteris, consensu. 2). Pacta...<br />
cl. § 192, C. I, 2, a, b si c).<br />
SECTIUNEA H.<br />
Contraete.<br />
SUBSECTIUNEA I.<br />
Contracte reale. Re eontrahitur obligatio.<br />
CAP. I.<br />
§ 245. Qeneralila{i,<br />
A La inceput re eontrahitur obfigatio, cind datorninil<br />
primise un lucru de la creditor si trebuea safl sa dea».<br />
mapol, sau sa inapoieze eredilorulut acelas lucru.
- 174-<br />
B. Pe urma re contrahitur obligalio si rind datorni-<br />
•cul primise o prestatJune de la creditor si trebuea sa faca<br />
in favoarea acestuia o alia prestatiune.<br />
CAP. II.<br />
Mutuum<br />
§. 246. Definifiune. Elements. Efecte.<br />
A. Definitiune: le un contract real stricti iuris, prin<br />
care o parte da alteia o cantitate delucrurl fungibile, cu in<br />
datorirea pentru aceasla <strong>din</strong> urma de a da inapoi (reddere<br />
retrodare) tot atita de acelas genus si aceeas calitate.<br />
B. Terminologie: Mutuum. Mutuum dans. Mutuum<br />
accipiens.<br />
C. Elemente: I. Dalio. Ex meo tuurn fit ? 1). Datio<br />
poate fi : a). Direcla. b). Indirectil. 2). Promissio dationis<br />
nu da nastere la iiuituum, ci la pactum de mutuando.—II.<br />
'Lucrurl fungibile (Cf. §. 35).—HI. Cugetul pArtilor de a<br />
incbeea un mutuum.<br />
D. Efecte: I, Mutuum accipiens trebuie sa dea inapoi<br />
tantumdem eiusdem generis et qualitatis : 1). Tantumdem :<br />
a). PArtile se pot invoi sa dea mal putin inapoi. b). Dar<br />
nu se pot invol sa dea mat mult: Quid pentru dobinzT ?<br />
Ci. §. 189, A. VI, 1, b. «. pg. 141). 2). Eiusdem. Totusi<br />
creditorul mi poate refuza aceeas cantitate de ban! in alte<br />
'lelurl de monezi, avind curs legal.—II. Actiones: 1). Legis<br />
actio per condictionem. 2). Condictio certi=Conciictio ex<br />
mutuo=Actio mutui. 3). Actio contraria ?<br />
E. Restrictiunl introduce de S. C. Macedonianum : I<br />
Mutimm accipiens are exceptio S. C. 1 Macedoniani, daca se<br />
gasesc reunite elementele: 1). Mutuum de banl: a). Nu mutuum<br />
de alte lucrurl fungibile. b). Si nicl banl datt cu alt.<br />
titlu de cit mutuum. 2). Mutuum accipiens in momentul<br />
•fcnprumutuliil sa fie sub patria potestas, adeca filius familias<br />
: Sau fiu, sau fica, sau orl ce alt scoboritor sub pu-<br />
^terea parinteasca.—II. Exceptio S. C. 1 Macedoniani poate fi<br />
— 175 —<br />
opusA atit inainte, cit si dupa dare hotarirel : 1). De filiusfamilias,<br />
chiar dupA ce a devenit sui iuris. 2). De paterfamilias<br />
al acestuia.—3). De mostenitoril persoanelor de<br />
sub 1). si 2).—4). De garantil: a). Care n'au garantat donandi<br />
animo. b). Care n'au garantat contra excepliunel insasT.—III.<br />
Efecte: 1). Respingerea reclamatiunel. DacA mutuum<br />
dans ie minor, so ocroteste pe qu: certat de damno<br />
vitando, contra acelu! qui certat de lucro captando. 2).<br />
Dar !asa sA subsiste o naturalis obligatio. Cf. §. 190 B.—<br />
iV. Exceptio S. C. 1 Macedoniani nu poate fi opusa: 1). De<br />
filiusfamilias: a). DacA in mod viclean s'a dat de sui iuris.<br />
b). DacA, dupA ce a devenit sui iuris, a recunoscut datoria,<br />
fie expres, fie tacit, c).'Daca are sail peculium castrense,<br />
sau peculiurn quasi castrense, nu poate opune exceptio pinA<br />
la concuren^a acestor peculia. 2). Nicl de paterfamilias si<br />
nicl de filiusfamilias : n). DacA paterfamilias : a). A consim-<br />
(it—fie expres, lie tacit--la mutuum. j5). A ralificat mu-<br />
(uum. b). DacA banil au fost fntrebuinta^I : a). In folosul<br />
lul paterfamilias. [3). Pentru descarcarea acestuia. c). Daca<br />
mutuum dans avea motive pulernice sA creada, cA mutuum<br />
at-cipiens ie s;ii inris. d). DacA b;init au fost imprumutatl<br />
sA plateascA o dalorie nesupusA dispozitiunelor S. C.' Macedoniani.<br />
e). DacA filiusfamilias iera soldat in momentul<br />
Imprumiitarei,<br />
,^'. 247. Varieta^ : Contractus mohatrae. Pecunia<br />
traiectitia.<br />
A. Contractus mohatrae sau mobratae disimuleazA un<br />
mutuum sub numele altul contract. Varietatea constA in<br />
forma, nu in fond.<br />
B. Pecunia traiectitia sau nautica: I. Ie un mutuum<br />
m cnndicio, m mutuum accipiens sa fie obligat de a da<br />
inapoi, numal daca cantitatea de lucrurl fungibile va a-<br />
Miiigo la locul de destinatiune, aflator peste mare.—II. Decl<br />
»«' deosebefte de mutuum prin aceea cA pericuium ie su-<br />
(Mirlal de mutuum dans; de aceea acesta putea lua foenus
- no -<br />
nautieum=usurae maritimae, care puteau fi fagaduite si<br />
printr'un simplu pactum si a carer citime la inceput nemarginita—infinitas<br />
usuras reeipere potest,—pe urtua (Justinian)<br />
restrinsa la 12°io, de calculat dupa durata ealatoriel.<br />
si mal pe urma putind fl sau de 12^ %, sau de 10%<br />
§i o premie extraor<strong>din</strong>ara, chiar daca durata ealatoriel ar<br />
fi mal mica de un an.—III. Lex damnata: Periculuai pre-<br />
tii : Fr. o D. 22. 2.<br />
CAP. III.<br />
Commodatum<br />
§. 248. Definitiune. Elemente. Actiones.<br />
A. Definitiune: le un contract real bonaa fidei, prin<br />
care una <strong>din</strong> parti procura in mod gratuit un lucru spre<br />
intrebuintare cellalte parti, care trebuie sa-1 inapoieze dupa<br />
ce se va fi servit de iel.<br />
B. Termiuologie: Conur.odatum. — Comodant. Como-<br />
datar. C. Elemente: I. Predarea lucruHiI.—Fdgaduiuta de<br />
commodare da nastere numai la pactum de commodando.<br />
II. Orl ce lucru corporal; 1). Fie miscator, fie nemiscator.<br />
2). Fie consumptibil, tie neconsumptibil. Dar: a). De regula<br />
neconsumptibil prin intrebuintare. b). In mod exceptional si<br />
consumptibil, daca ie cu puliriUl o intrebuintare i'ara consumare<br />
: Ad pompam et ostentationem. Ut dicis gratia numerationis<br />
loco intercedat. -III. Cugetul partilor : \), Ca<br />
comodatarul saserveasca numai deiucru.De aceea : a). Comodatarul<br />
niel nu devine proprietar al lucrulul, nicl nu<br />
are possessio acestuia. b). Comodant poate fi si alta persoana<br />
afard de proprietar. c). Se poate ca proprietarul sa<br />
devie comodatarul propriuhu sSu lucru. 2). Ca comodatarul<br />
sa inapoieze lucrul in natura. IV. GratuUatea.<br />
- 177 -<br />
D. Actiones: I. Actio commodali directa. — II. ludic<br />
um contrarium si actio commodati contraria.<br />
E. Asemanarea si deosebirea de prenarium : Cf. infra<br />
§. 254, E.<br />
§. 249. Efecte.<br />
A. Pentru comodatar : I. Intrebuintarea lucrulul potrivit<br />
saft naturel acestuia, sau invoelel partilor. AHfel:<br />
Furtum usus.—II. Inapoiarea luci'iilul la timpul convenit<br />
in starea in care a fost primit si cum omni causa. — 111.<br />
Uesponsabililatea pentru omnis culpa. (Cf. §. 47, C. I. 2).—<br />
IV. Mal multl comodalarl sunt tinutl fie-care in solidum<br />
Cf. § 239, C).—V. lus retentionis pentru inapoiarea cheHnelelor<br />
facute cu lucrul eomodat.<br />
B. Pentru commodator (comodant):—I. Ingaduirea, ca<br />
eomadatarul sa intrebuinteze lucrul. (Cf. supra A. I).—II.<br />
Responsabilitatea de dolus si culpa lata.— III. Inapoiarea<br />
cheltue lelor facute de comodatar cu lucrul eomodat.<br />
CAP. IV<br />
Depositum.<br />
§. 250. Definitiune. Elemente. Actiones. Efecte.<br />
A. Definitiune : Ie un contract real bonae fidei, prin<br />
care uua <strong>din</strong> parti preda un lucru spre pastrare celeilalte<br />
parti, care gratuit fie obliga sa-l pgstreze si sa 1 inapoieze.<br />
B. Terminologie: I. Depositor==Dcponent.—H. Depositarius=l).<br />
Qui depositum suscepit^Depozitar. 2). Depositor.<br />
C. Elemente: I. Depunereaunuilucru.—Fagaduinta de<br />
depunere di\ nastere numai unui pactum de deponendo.—<br />
II. Lucruri miscatoare.—III. Cugetul partilor : 1). Ca depo-<br />
/.ilarul sa paslreze lucrul pentru deponent. De acea : a).<br />
Di'pozilarul are numai detentio a lucrulul. b). Deponent<br />
|in;i|(i ti si alta persoana afara de proprietar, de pilda<br />
12
- 178 -<br />
UQ hot. c). Proprietarul poate deveni depozitarul propriu-<br />
Jul sail lucru. 2). Ca depozitarul sa inapoieze deponeutulul<br />
rem ipsam.—IV. Gratuitatea.<br />
D. Actiones: I. Actio depositi directa.—II. Actio depositi<br />
contraria.<br />
E. Efecte: I. Pentru depozitar: 1). Sa pSstreze si sa<br />
pazeasca lucrul depus clt dureaza contractul. 2). Sa nu<br />
intrebuinteze acel lucru. Altfel: Furtum usus. 3). Inapoiarea<br />
lucrulul in starea in care 1'a primit si cum omni causa<br />
orl si cind i se va cere de deponent: a). Alta persoana<br />
afara de deponent nu poate reclama lucrul ca deposilum.<br />
b). Depozitarul nu poate opri lucrul: a). NicI in virtutea<br />
unul ins retentionis. p). NicI daca ie indrituit sa opuna<br />
compensatio. (Cf. §. 231. D, V. 2, a). 4). Responsabilitatea<br />
de dolus si culpa lata (Cf. §. 46, B si §. 47. C. I, 1). 5).<br />
Mai inultl depozitari sunt tinuli in solidum (Cf. §. 239, C.)<br />
6). Infamia, daca ie condamnat in actio depositi directa.—II.<br />
Pentru deponent : 1). Responsibilitatea pentru on ce paguba<br />
suferita de depositar <strong>din</strong> pricina depozitulul: 2) Responsabilitatea<br />
pentru clieltuele facute dedepozitar cu paza,<br />
pastrarea si iuapoiarea lucruliu.<br />
F. Depositum se aseamflna cu multe contracte, dar<br />
se deosebeste deaseminea foarte mult de acestea. Astfel:<br />
I. So deosebeste de commodatum, fn'ndca depozitarul nu<br />
poate intrebuinta lucrul depus. Dar <strong>din</strong>momentul in care acela<br />
va obtinea acest drept, contractul devine un commodatum.<br />
-- II. Se deosebeste de contractele fara de nume,<br />
h'indca depozitarul nu-I limit sa facS nicl o prestatiune in<br />
favoarea deponentuluf. Dar <strong>din</strong> momentul In care depozitarul<br />
va trebui sa faca o astfel de prestatiune, contractul<br />
devine un contract fara de nume.—III. Se deosebe§te de<br />
locatio operarum, fiindca depozitarul nu primeste salar<br />
pentru serviciile sale. Dar <strong>din</strong> momentul In care acesta<br />
primeste un salar, contractul devin o locatio operarum.—<br />
IV. Se aseamanS cu mandatum, si anume poate fi considerat<br />
ca mandatum custodiae ; dar se deosebeste: 1). Depositum<br />
ia nastere re ; pe cind mandatum numal consensu.<br />
— 179 —<br />
2). Depozitarul ie respunzator numal de dolus si culpa ^<br />
pe cind mandatarul ie respunzator de omnis culpa Cf. Fr.<br />
I §§ 12 si 13 D. 16. 3.—V. Se deosebeste de muluum,<br />
fiindca depozitarul nu poate consuma lucrul depus, chiar daca<br />
ar fi fungibil »i consumptibil, si fiindcfl trebuie sa inapoieze<br />
rem ipsam. Dar depositum se poate schiinba si in mufuum:<br />
1). Daca deponentul de la sine da voie depozilarulul<br />
sa consume banil depus), contractul devine mutuum<br />
<strong>din</strong> momentul in care depozitarul va consuma banil, adeca<br />
<strong>din</strong> momsntul in care isl va manifesta un cuget identic cu<br />
acel exprimat deja de deponent. 2). Daca depozitarul cere<br />
voie—fie de la inceput, fie mal tirziu—ca sa consume banil,<br />
etc. contractul devine mutuum <strong>din</strong> momentul in care<br />
deponentum il da acea voie. 3). Daca pSrtile convin expres<br />
ca depositum de banl, sa fie de aci Jnainte un mutuum, depositum<br />
va fi mutuum.—Quid daca o asemenea invoiala<br />
are loc de la inceputul contractulul chiar? Cf. §. 251. B.<br />
#. 251. Varietafi : Depositum miserabile. Depositum<br />
neregulat. Sequestre.<br />
A. Depositum miserabile : I. Definitiune : Ie deposilul<br />
facut de nevoie <strong>din</strong> pricina unel nenorocirT.—II. Particularitate:<br />
I se aplica lis infiliando crescit in duplum. Dar<br />
nnd? Controversa: 1). Cind depozitarul tagaduieste deposilum<br />
pe nedreptul. 2). Orl decile orl acesta lasS sa meargA<br />
lucrurile pflna la condamnare.<br />
B. Depositum neregulat : I. Definitiune : Ie depositum<br />
nvind de obiect lucrurl miscaloare — sifungibilesi consumplibile<br />
in acelas limp,—cu indrituirea depozitarulul de a Ie<br />
miisiima si cu indatorirea acestuia ut tantumdem reddenl,cventual<br />
si de a plati dobinzf.—II. Particularitate: De-<br />
P
- 180-<br />
posHum neregulat pot fi fagaduite printr'un simplu pactum,<br />
pe cind la mutuum trebuie de regula o stipulatio (Cf. §.<br />
246. D, I. 1, b). b). Exceptio non numeratae pecuniae, exceptio<br />
S. C 1 . Macedoniani, exceptio compensationis, ius retentionis<br />
nu se pot opune la depositum, dar se pot opune<br />
la muluum. c). Actio deposit! atrage infamia asupra acelul<br />
condamnat, pe cind condiclio ex mutuo nu produce acest<br />
efect, d). Periculum transportulul ie suporiat de creditor<br />
la depositum si de datornic la mutuum. e). Depositum<br />
ie incheeat in interesul deponenlulul; pe cind mutuum ie<br />
incheiat sau in interesul lul mutuum accipiens, sail in interesul<br />
ambelor par IT, dacil se plateste o dobinda mare. t).<br />
Initiativa tncheerel contractuluT la deposilum o ia creditorul,<br />
la mutuum o ia datornicul. - • IV. Depunerea prestatiunet<br />
in urma ofertelor reale neacceptate poate fi un deposihun<br />
nengulal; dar poate fi si unul regulat.<br />
C. Sequeslre : I. Definitiune: Ie depositum unul lucru—<br />
fie miscafor, fie ma! ales nemiscator—pentru care se disputa<br />
douA saii mat miilte persoane, cu indatorirea pentru<br />
depozitar de a-1 pastra si Inapoia unet persoane sad anume<br />
determinate, sau de determinat mat tirziti.—II. Terminologie:<br />
!). Sequestre, seqnestratio, sequestrum. 2). Sequester:<br />
M). Depozitarul. b). Lucrnl depus. 3), Actio deposit!<br />
seqnestraria.—III. Felurt: 1). Voluntar. 2). Necesarsau<br />
•judecfttoresp.—-IV. Depozitarul ie de regula un al treilea ;<br />
dar poate fi si unul <strong>din</strong>tre interesatr.—V. Deosebiri de depositum<br />
: 1). Sequestre poate fi facut nnmni de ma! multe<br />
persoane av'nd interese deosebite. 2). Actio d. sequestraria<br />
se cuvine numai aceluia sau acelora <strong>din</strong>tre deponent,!,<br />
care s'uiit d< tenninatt. 3). Spqueslre se aplicS : a). Si la<br />
•imobile b). Si la unele persoane : Fiv 3 §. 6. D. 43. 30.—<br />
. 4). Sequestra da depozitarulut (sequester) possessio a Incriilu',<br />
pe cind depositum nu produce acest efecL (Cf, $.<br />
250, C. Ill,, 1, f).i5). .La. sequestre innpoiarea lucruhu de-<br />
. pus ,nu route ,fi,cei-ula orl pind, ci numai dp.c.l certa con<br />
dicip s',,Ti;;implinil.—VI. Depozitarul (sequester) pent,ni mo-<br />
- 181 -<br />
live grave .poate cere si obtine, sa fie descarcat de sequestre.—V.<br />
Invoiala partilor poate face, ca sequestre sa<br />
devie mandatum, locatio operarum, etc.<br />
CAP. V.<br />
Pignus.<br />
§. 252. Defimmune. Elemente. Efecte.<br />
Adiones.—SielUouatus<br />
A. Definitiune : Ie un contract bonae fidei, prin care<br />
o parte preda celeilalte un lucru, spre a-1 servi drept sigurant.a<br />
pentru o creanta a iel.<br />
B. Terminologie: 1. Acel care preda lucrul. Iel ie<br />
numit debitor. Insa: 1). Se poate sa nu fie debitor. 2).<br />
Mai de graba ar trebui numit creditor; caci ie indrituit a<br />
cere inapol lucrul predat.—II. Acel care primeste lucrul<br />
predat. Iel ie numit creditor. Insa: 1). Se poate sa nu fie<br />
creditor: Jr. II §. 2. D. 13. 7. 2). Mai de graba ar trebui<br />
numit debitor, cad de ipsa re restituenda tenetur.<br />
C. Elemente : I. Predarea lu^rulul, fie de acel care-i<br />
dator, fie de altfi persoana. - Pactum de pignore dando nu ,<br />
dfi na^tere contractulul real pignus, ci eel mult unul drept<br />
real de pignus si hypotbeca.—II. Cugetul partilor, ca lucrul<br />
sa fie predat si sa fie primit, ca sa serveasca de pignus.<br />
Partile pot avea acest cuget : 1). Atit cind exista<br />
- 182 -<br />
D. Efecte: I. In ce priveste pe acel care a primtt<br />
lucrul: 1). Sa inapoieze lucrtl cum omni causa de indata<br />
ce creauta sa a fosl sau platita, sau satisfacuta in alt<br />
mod. Dar nu va da inapol de cit eventuala hyperoeha,<br />
daca a vindul lucrul in virtutea dreptulul sau real. 2). Sa<br />
pastreze lucrul. 3). Responsabililalea pentru ornnis culpa. 4).<br />
Actio pignoraticia directa,—care ia nastere in mornentul,<br />
in care se poate cere inapoiarea si care se prescrie prin<br />
30 anl—servesle pentru a ajunge la implinirea obligatiunilor<br />
precedente.—II. In ce priveste pe acel care a predat<br />
lucrul: 1). Responsabilitatea pentru orl ce paguba, pe care<br />
lucrul predat a pricinuit'o aeeluia, care 1'a primil 2). Pentru<br />
impensae facute cu lucrul. 3). Peutru obligatiuuele pe<br />
care acel care a primit lucrul si le a luat in privinta acestuia.<br />
4). Pentru culpa si anume: a). Pentru culpa levis":<br />
Daca ie datornic si daca contractul de pignus a fost facut<br />
in interesul lul. b). Pentru culpa lata, daca a predat<br />
lucrul pentru un altul. 5). Pentru prezenta calitatilor, pe<br />
care trebuea sa le aiba 1'icrul, precunr. si pentru absenta<br />
cusururilor, care pot fi o cauza de perdere, pentru a^el<br />
care a primit lucrul. Daca lucrul nu-I proprietatea aceluia<br />
care 1'a predat, sau daca ie grevat de alte pignora si hy-<br />
, potheca'e, trebuie sa constituie al pignus serios si adevArat.<br />
6). Actio pignoraticia contraria serveste pentru a ajunge<br />
la implinirea acestor obligatiuni.—III. Quid daca acel<br />
care a primit drept pignus un lucru,—care nu iera al<br />
aceluia, care 1'a predat—a vindut de buna cre<strong>din</strong>ta acest<br />
lueru? 1). Daca a garantat pe cumparator, are recurs contra<br />
constituitorului de pignus. 2). Daca n'a garantat pe cumparator,<br />
nu poate si nicl n'are nevoie de recurs, cad ie<br />
tinut numai sa cedeze acestuia actiones, pe care le avea<br />
contra constituitorului.<br />
G. Pignerare un lucru, care sau nu ne mat apartme<br />
sau ie dat in pignus si hypotheca altel persoane, constituesc<br />
o fapta, care face parte <strong>din</strong> inselaciunele si abuzurele<br />
de 'ncredere aratate cu numele de stellionatus (Cf, §.<br />
170, A, II). Acel care a primit un astfel de Jucru in urma<br />
- 183 -<br />
unui contract de pignus poate: I. Sau sa intenteze acti<br />
pignoraticia contraria (Cf. supra D, II, 5 si 6).—II. Sau sa<br />
inceapa o urmarire criminalft pentru stellionatus : 1). Urmarirea<br />
se facea prin cognitio (coercitio extraor<strong>din</strong>aria,<br />
pxtra or<strong>din</strong>em). 2). Pedeapsa iera arbitrara, dar putea fi<br />
inlaturata prin despagubirea victimei. 3). Condamnarea a-<br />
Iragea infamia.<br />
CAP. VI.<br />
Contraete far' de nume.<br />
§. 253. Generaliia^l.<br />
A. Istoric : I. Atit darea, cit si predarea unui lucru<br />
j-acute de o parte si primite de cealalta parte cu cugetul<br />
comun, ca aceasta <strong>din</strong> urma sft faca o prestat^iune oare<br />
care in favoarea celel <strong>din</strong>taiu, dau nastere la incepul num<br />
a I la o naturalis obligatio, adeca la o obligatio, a careia<br />
executare nu se poate reclama. Dar in caz de neexecutare<br />
a prestatiunei tagaduite, pentru ca datornicul sa nu se<br />
'mbogateasca pe nedreptul in paguba creditorulul: 1). S'a<br />
dat acestuia condictio ob causam datorum(condictio causa<br />
data causa non secuta), cu care putea cere inapoT de la<br />
datornic lucrul dat. Acest drept se numeste ius poenitendi.<br />
2). Daca neexecutaree <strong>din</strong> partea datorniculul avea<br />
tin caracter fraudulos, pretorul a dat creditorulul chiar<br />
actio de dole (care nu se acorda de regula de cit cu mare<br />
greutate Ct. infra §. 318 in fine), spre a obtinea despagubirele<br />
cuvenile. 3). Daca neexecutarea datornicalul nu reunea<br />
toate elementele necesare pentru a se da actio de<br />
dolo, dar totalitatea faptelor facea echitabila ajutorarea<br />
creditorulul, i se da acestuia o in factum actio spre a obh'nea<br />
despdgubirele cuvenite.—II. Odata ce lucrurele au ajuns<br />
la acordarea de actiuni pentru despagubirl, in caz de<br />
neexecutare a prestatiunei fagaduite, nu mal iera de cit<br />
un pas de facut, pentru a se acorda o actio, ca sa se reclame<br />
executarea acelel prestatiunl: 1). Se pare, ca Labeo
- 184 —<br />
pent.ru prima oara a fost de parere, ca se poate apere<br />
praescriptis verbid, adeca se poate da o in factum actio,<br />
intr'un caz in care existenta obligatiunel iera vadita, desi<br />
raporlnhn juridic nu se putea nici sa i se dee un nume vulgar,<br />
nicisaise precizeze caracterul. 2). Caius, Proculus, Mela,<br />
Celsus, Neratius au fost de parere de a se da in factum<br />
praescriplis verbis actio in alte cazurl analoage. 3). Ariilo,<br />
in wemea lul Traian, a stabilit principiul, ca on de cite oil<br />
partile se invoesc, v-auna sa faca celeilalle datio a unut lucru,<br />
pentru ca aceasta Jn schimbul lucrulul primit sa faca<br />
o preslaliune in favoarea celel <strong>din</strong>taiu,—do ut des, do ut<br />
facias—o astfel deconventjune are causa civiiis—auvaXXaY[ta—<br />
ieste un contract si decl se poate reclama executarea. 4).<br />
In sfirsit principiul stabilit de Aristo a fost intins si la<br />
alte oazurl de cit datio a unul lucru si astfel s'a ajuns la<br />
regula generala :—III. Orl de cite oil partile se invoesc,<br />
ca una sa faca celeilalte o prestatiune oarecare, pentru ca<br />
aceasta in schimbul prestaliunel primite sa faca o alia<br />
preslatiune iri favoarea celel <strong>din</strong>taiu, —do ut des, do ut<br />
facias, facio ut facias, fa do ut des—o astfel de conventiune<br />
ieste un contract, adeca da nastere unei obligatio<br />
civilis. a careia executare poate fi reclamata.<br />
B. Terminologie : Nova negotia. Contracte inorninate.<br />
Contracte nenumite. Contracte anonime, Contracte far'<br />
de nume.<br />
C. Elemente. Pentru ca un contract far' de nume sa<br />
ia nastere se cere : I. Facerea uiu-I preslalium de o parte<br />
celeilalte: Re contrahitur obligatio.—Fagaduinta de a face<br />
o prestatiune—pactum de praestando—nu da nastere unul<br />
contract far' de nume.—II. Cugetul comun, ca preslatiunea<br />
sa fie facuta de o parte si primita de cealalla, pentru ca<br />
aceasta sa faca in schimb o alta prestatiune in favoarea<br />
celei <strong>din</strong>taiu.<br />
D. Efecte: Legatura obligatoare nu exists de cit in<br />
folosul partel, care a executat; cea lalta parte nu poate invoca<br />
contractul in favoarea sa, de cit cind si iea a executat.<br />
E. Mijloace de ocrotire : I. Partea care a lacut pres-<br />
- 185-<br />
taliunea are: 1). In factnm praescriptis vei bis aclio : a). Natura<br />
: 0 condictio incerli in care demonslralio iera inlocuita<br />
cu o praescriptio, dimpricina ca intentio desi in ius<br />
concepta, tolusl se 'ntemeea numal pe echitalea totalitatel<br />
faptelor, decl ie o actio bonae fidei. b). Scopul: a).<br />
Sau executarea. fS). Sau, in caz contrar, despagubirl. c).<br />
Controversa : Se sustine de unil, ca iea a devenil un mijloc<br />
general de valorificare a contractelorfar'de nume mimai<br />
de la Justinian. 2). Condictio ob causam datorum (condictio<br />
causa data causa non seouta): a). Scopul: a). Daea<br />
un termen ie fixat pentru executarea contractului, creditorul<br />
poate cere inapoiarea preslatiunel facule, numal daca<br />
instiinteaza despre aceasta pe dalornic, inainte ca acesta<br />
sa fi lacut sau acle de executare, sau eel putin acte pregatitoare<br />
de executare. P). Daca n'a fost fixat termen de<br />
executare si datornicul nu executa; creditorul poate cere<br />
sau inapoiarea lucrulul, sau in caz contrar despagubirl potririt<br />
regulelor <strong>din</strong> §. 298. b). Natura : Din pricina particularitatel<br />
de sub D, a continual sa fie data cliiar dupa<br />
sanctionarea civila a contractelor far' de nume ; decl ius<br />
poenitendi a devenit un privilegiu. c). Particularitate : Datornicul<br />
poate scapa de inapoiarea prestatiunel, etc. daca<br />
dovedeste, ca neexecutarea nu i se poate imputa, de oare<br />
ce a provenit <strong>din</strong>tr'un casus. Dar : a). Daca n'a fost fixat<br />
niel un termin pentru execulare, trebuea sa dovideasca,<br />
sail ca n'a atirnat de <strong>din</strong>sul, ca sa execute inainle de casus,<br />
sau ca iel si-a manifestat ctl putin intentiunea sigura<br />
si serioasa de a executa. |3). Daca a fost fixat un termin<br />
pentru executare si prestatiunea datorita a peril prin casus<br />
inlauntrul aceslui termen, iel ie liberal ; cacl nu iera<br />
limit sa faca prestatiunea inainte de ziua hotarita. - • II.<br />
Partea, care a primil preslat.iunea, are in faclum praescriplis<br />
verbis actio, cind acea prestaliune nu-I conforma<br />
cu cugetui, care a hotaril incheerea conlractulul. Fr. 7 §•<br />
2. D. 2. 14.
— 186 —<br />
§. 254. Diferite felurl de contracte far' de nume,.<br />
A. Contracted far' de nume sunt foarte numeroase :<br />
I. Cu unele <strong>din</strong> iele ne am indeletnicit deja : 1). Arrha (Cf.<br />
§. 204, C). 2). Transactio (Cf. §. 235).—II. Despre altele ne<br />
vom indeletnici in alte locuri mai potrivite: 1), Pacta adiecta<br />
(Cf. §. 280). 2). Donatio (Cf. §. 280). 3). Receptum<br />
(Cf. §. 304), 4). Dos. (Cf. §. 325). 5). Etc.—III. Aci ne vom<br />
indeletuici numal cu : Contractus suffragii, permutatio, contractus<br />
aestimatorius si precarium.<br />
B. Contractus suffragii: 0 monstruositate bizantina :<br />
Codex, de suffragio 4, 3. Novella VIII, cap. 1. (Cf. Maynz,<br />
Cours de droit romain, Vol. II, §. 244, nota 1).<br />
C. Permutatio : I. Definitiune: Datio a uaui lucru de<br />
catra o parte celeilatte, pentru ca aceasta la rindul sad<br />
sa dee celei <strong>din</strong>taiu alt lucru—do ut des.—II. Terminologie r<br />
Permutalio—Schimb—Permulant.Copermutant—III. Elemente:<br />
Cf. §. 253, C, II.—IV. Efecte : 1). Fiecare parte ie obligata<br />
sa stramute proprietatea. 2). Datio a lucrulul stramuta<br />
proprietatea, chiar daca cealatta parte nu executa<br />
obligatiunea sa.—V. Mijloace de ocrolire: Partea, care a<br />
primit un lucru neapartinind celeilalte, are: 1). Sau actio<br />
praescriptis verbis pentru despagubirl. 2). Sau ius poenitendi,<br />
ca sa ceara inapol lucrul dat.—VI. Asemanarl si<br />
deosebirl de vinzare. Cf. §. 265.<br />
D. Contractus aestimatorius: I. Definitiune: leste un<br />
contract bonae h'dei prin care o parte preda un lucru celeilalte<br />
partT, pentru ca acesta sau sa-1 vinda si sa-I procure<br />
un prej, determinat, sau sa i-1 inapoieze, daca nu-1<br />
va vinde. —II. Terminologie: Res aestimata. Actio de aestimato.<br />
Aestimatoria praescriptis verbis actio.—HI. Elemecte:<br />
Cf. §. 253, C. II.—IV. Efecte: 1). Predarea lucrulul<br />
nu stramut& proprietatea, de cit numal cind acel, care<br />
a primit lucrul : a). Sau a platit pretul. b). Sau a obtinut<br />
credit. 2). Acel care a primit lucrultrebuie: a). Sausa plateasca<br />
suma invoita, sau sa Inapoieze lucrul. b). Sa respunda de<br />
omnts culpa. c). Sa respunda chiar de casus (aceasta ur-<br />
— 187 —<br />
mare rezulta <strong>din</strong> aestimatio), afara numal daca contractul<br />
s J a 'ncheeat dupa cererea partel celeilalte.<br />
E. Preearium : I. Definiliune: Acordarea folosintelsau a<br />
unul lucru, sau aunul drept real oricare.—II. Terminologie :<br />
Precarium rogans. Precarist.—Precarium dans.—III. Elemente<br />
: Cf. §. 253. C. II.—IV. Efecte: 1). Precarium rogans are<br />
possessio a lucruluT. 2). lei nu-I respunzator de cit de dolus<br />
si culpa lala.—V. Mijloace de ocrotire: 1). Pentru precarium<br />
dans: a). Icterdictum de precario. b). Praescriptis<br />
verbis actio. c). Nu si ius poenitendi, cftcl ie de prisos<br />
fata cu cele doua mijloice precedents. 2). Pentru precarium<br />
rogans : N'are praescriptis verbis actio.—VI. Sfirsirea : 1).<br />
Prin revocare. Revocarea ad nutum chiar daca.a fost acordat<br />
pentru un timp determinat. 2). Prin moartea lul<br />
precarium rogans.—VII. Deosebirl de commodatum: 1).<br />
Commodatum se aplica numal la lucrurl corporale; pe<br />
cind precarium se aplica si la drepturl reale si mai ales<br />
la drepturl de servitute. 2). Commodatum nu acorda possessio,<br />
pe cind precarium o acorda lul precarium ragans.<br />
:{). Commodatum nu-I revocabil, daca a lost acordat pen-<br />
Iru un timp delerminat si nicl nu se sfirsefte prin moarlea<br />
comodatarulul, pe cind precarium Cf. supra VI, 1 §i<br />
•2.—4). Comodatarul ic respunzator de omnis culpa ; pe<br />
cind precarium rogans Cf. IV, 2.<br />
SUBSECTIUNEA II.<br />
Contracts vcrhale. Verbis eontrahitur obllgatio.<br />
§. 255. Stipulatio.<br />
A. Defiaitiune: Ie un contract abstract, constind <strong>din</strong>-<br />
Ir'o intrebare verbala si un respuns tot verbal, care sa<br />
armonizeze cu intrebarea.<br />
B. Terminologie: I. In ce priveste pe creditor: 1). Ro-<br />
^'atio sau interrogatio. 2). Stipulator. 3). Slipulatio. Etimologia<br />
ie controversata: a). Stips=Nummus. b). Stipula. c).
- 188 -<br />
Stipes, slipulus=Firmus=Proptea, intaritura.—II. In ce<br />
priveste pe datornic: 1). Sposio sau responsio. 2). Prornissor.<br />
3). Protnissio.<br />
C. Origina. Controversa: I. Ie un nexum simplificat :<br />
Schimbul prin mancipatio per aes et libram. Nexum real<br />
tot prin mancipatio per aes et libram si nuncupatio. Schimbul<br />
de vorbe, tara aes et libra. Decl dupa cum schimbul<br />
ie o permutatio reals, stipulatio ie o permutatio verbala.—<br />
II. Stipulatio ie o secularizare a unul juramint obligator<br />
al dreplului vechiu : 1). ObiectiunI contra parerei precedente<br />
: Nexum fiind un monolog, iai* stipulatio un dialog<br />
si dialogul nefiiind simplificarba unul monolog, stipulatio<br />
nu poate fi un nexum simplificat. 2). DovezT pentru parerea<br />
aceasta : a). Juramintul—act re'igios—iera un mod<br />
obligator de a contracta chiar si inainte de legea celor<br />
XII table, b). Juramintul in vecbime se numea sponsio. Cf.<br />
supra. B. II, 1. c). Dialogul <strong>din</strong>tre acel care face si acel<br />
care primeste Juramintul a tost inlocuit inainte de introducerea<br />
procedurel formulare prin intrebare si respuns.<br />
D. Elemenle : I. La incepnt : 1). Interrogatio sau vogatio<br />
verbala, fara s& se arate cauza : a). Cine putea sa<br />
se serveasca de vorbele dari spondes ? a). Cetatenii romanl.<br />
$). Peregrini—dupa parerea unora,—dar numai in<br />
caz de razboiu. Cf. Caius, III §. 94.--b). Necelatenii se<br />
serveau de expresiuni latine analoage cu dari spondes. Cf.<br />
Caius. III. §. 92 si urm.—2) Responsio sau sponsio—fara sa<br />
se arate cauza, — care sa se tmbineze cu intrebarea : a). Ce<br />
fel de vorbe se putea inlrebuinta pentru respuns ? Cf.<br />
supra 1). u si b. b). Kespunsul putea fi intovarasit sau de<br />
alte exprasiunl, sau chiar de fraze intregt, care n'avead<br />
de ataco cu obligatiunea : Fr. 65 D. 45, 1.—II. Mai tarziu:<br />
O interrogatio si o responsio, ca si mai sus, dar : 1). Vorbele<br />
intrebuintate putead fi si streine. 2). Intrebarea se<br />
putea face intr'o limba si respunsul in alta limba, daca<br />
partile sau inteleg limbele intrebuintate, sau au un talmaciu.<br />
3). Respunsul putea sa fie dat cu alte vorbe, care sa<br />
nu se imbineze cu intrebarea.—HI. Fiindca trebuea, sau<br />
ca intrebarea si respunsul sa fie verbale, sau ca partile<br />
- 189-<br />
sa se oblige verbal, de aeeea : 1). Prezenta partilor contranctante<br />
iera necesara. Abatere : Numai creditornl putea<br />
sa fie inlocuit printr'o persoanft de sub puterea sa. °).<br />
Surzil. mntii si surdo-mutil nu se pot obliga prin stipulalio.—IV.<br />
Pentru ca in caz de contestatiun! sa se poata<br />
stabili cele petrecute intre parti, se redacta in scris contjnutul<br />
stipulatiunel cautio, instrumentum. (Cf. §. 198, A,<br />
III). Prezentarea unui astiel de Jnscris facea s& se presupuna,<br />
ca intrebarea si respunsul au avut loc.—V. In anul<br />
472 p. Ch. Leon, a dispus, ca ie deajuns, ca parole sa se<br />
oblige verbal si ca nu ie neaparata nevoie de forma de<br />
intrebare si respuns. De atuncl pentru stipulatio ie deajuns<br />
prezenta partilor si schimbul de vorbe.—VI. De la<br />
Justinian (531 p. Ch.) cautio trebuie crezuta in ce priveste<br />
continutul sau intreg. Daca in cautio se zice, ca partile<br />
au fost prezente, aceasta nfirmare se poate combate numai<br />
cu liquidis ac manifeslissimis probationibus, adeca sau<br />
per scripturam sau eel putin per Lestes undique idoneoset<br />
omni exceptione maiores c. 14 C. 8. 37 Cf. Art. 349 Cod.<br />
Comercial. De atunc) stipulatio ie valabila, daca se prezinta<br />
un inscris, prin care se spune, ca partile prezente<br />
au facut o stipulatio. Dar snrzif, mutil si surdomutil nu<br />
se pot obliga prin siipulalio nicl in aceasla epoca.<br />
E. Stipulatio remas'a contract abstract, sau deveniTa<br />
contract material? (Cf. §, 199, C). Controversa.<br />
F. Stipulatio, ca forma generals de contract, poate incorpora<br />
si conventiunl materiale. (Cf. §. 199, D).<br />
G. Efecte : I. In ce priveste pe creditor : I). Crediforul<br />
obtinea condamnarea datorniculul, fara sa aiba nevoie<br />
sa dovideasca cauza contractulul: a). In cazu! de sub<br />
D, I, II si III daca dovedea, ca partile au fost prezente,<br />
ca s'a facut o intrebare si un respuns congruent, si ca atit<br />
hitrebarfta, cit si respunsul au.- fost verbale. b); In cazul<br />
de sub D, IV, daca dovedea prezeuta • partilorji dnpa<br />
ce infatosa inscrisul. C). In cazul de sub D, V daca dovedea<br />
prezenta partilor si sau schimbul deivorbe, sau-infajosa<br />
un inscris, ca in cazul precedent, d). In cazul de sub
- 190 -<br />
E, VI, daca infatosa un inscris care coustata prezenta partilor<br />
si schimbul de vorbe 2). In cazul de sub E, admitindu-se<br />
ca stipulatio ie un contract material, ie deajuns ca<br />
creditorul sa Infatoseze o cautio discreta (Cf. §. 198, A,<br />
III, 2), sau trebuie sa dovideasca realizarea cauzel ? Controversa<br />
(Ct. §. 199, C). 3). In cazul de sub F creditorul<br />
trebuie sa dovideasca realizarea cauzei.— II. In ce priveste<br />
pe datornic: 1). Casus a nullo praestantur (Cf, §. 67. D).<br />
Res periculo creditoris est (Cf. §. 185, C. I. 2, b). 2). Dclus<br />
(Cf. 46, B). 3). Culpa (Cf. §. 47. C). 4). Garantia de evictiune<br />
(Cf. 262): a). Datornicul nu-I tinut de aceasta garantie<br />
in stipulatio facuta donandi animo. b). In celelalte<br />
stipulationes : a). In caz de dare : Daca datio a lucrulul<br />
nu stramuta proprietatea, actiunea contractual continua<br />
de a exista, ca si cum nicT o prestatiune n'a fost facuta<br />
si creditorul poate rcclama despagubirl, fara sa astepte,<br />
ca evictio sa se intimple. J3). In caz de facere : Responsabilitatea<br />
ie determinata dupa natura particulara a prestatiunel.<br />
Daca nu se realiza cauza, pentru care se Incheease<br />
o stipulatio, datornicul se putea apara: a). In cazul unel<br />
stipulatio abstracte: a). Priatr'o condictio, dove<strong>din</strong>d, ca nu<br />
s'a realizat cauza si obtjnind liberarea de obligatiunea luata.<br />
$). Printr'o exceptio doli opusa actiunel creditorulul, dove<strong>din</strong>d<br />
acelas lucru, ca in cazul precedent si obtinind respingerea<br />
reclamaliel. b). In cazul de sub E, admitindu-se<br />
ca stipulatio ie un contract material, invoctnd numal nerealizarea<br />
cauzeT, de pilda opunind exceptio doli, exceptio non<br />
numeratae pecuniae, etc. dar neavind nevoie sa dovideasca<br />
mijloacele de aparare, cacl creditorul trebuie sa dovideasca<br />
realizarea cauzel. Cf. supra I. 2.—c). In cazul de sub F deasemenea<br />
ie deajuns sa invoace nerealizarea cauzel.<br />
H. Intrebuintarea stipulatiunel: I. Pentru a crea obligaliunl—atit<br />
certae, cit si incertae—de aci numele de stipulatiuni<br />
creatoare : 1). Pentru ca <strong>din</strong> conventiunele, care impun<br />
obligatiunl numal uneia <strong>din</strong> parti, sa ia nastereobligatiun!<br />
civile. 2). Pentru o imbraca si conventiunele synalagmatice<br />
in forma stipulatiunel: Fr. 71pr. D. 17, 2.-II. Pentru a in-<br />
- 191 -<br />
tarl sau direct, sau indirect obligatiunl deja existente Ex:<br />
SUpulatio poenae (Cf. §. 203), etc. — III. Pentru a opera<br />
novatio. - IV. Pentru a servi, ca mijloace de garanlie<br />
in actele de procedura. In caz de garantie reciproce,<br />
se intrebuinteaza expresiunele restipular; si restipulatio<br />
pentru garantia data in urma.—V. Pentru a crea obligatiunele<br />
coreale (Cf. §. 238 C si D). In acest caz se cere:<br />
1). Dintr'o parte sa se faca sail intrebarea comuna, sau<br />
toate intrebarele de o data, sau toate intrebarele pe rind<br />
si de ceal.-tlta parte sft se faca sad respunsul comun, sau<br />
toale respunsurele de o data, sau toate respunsurele pe<br />
nnd. Astfel operaliunea se considera, ca un singur act<br />
complect impuriind o singura prestatiune. 2). Dar desi nu<br />
s'a procedat ast-fel, totusl daca reesa, ca partile au voit<br />
sa creeze tot o obligatiuue coreala, aceasta va fi valabila<br />
Pr. I. 3, 16.—VI. Pentru a face o conventiune accesorie<br />
tot la o stipulatio : Adstipulatio. Adpromissio. De aci adstipulatores,<br />
un fel de ajutaton al credilorulul si adpromissores<br />
un fel de ajutatorl al datorniculul. Adstipulator stipula<br />
in mod accesor de la acelas datornic, aceas prestatiune.<br />
Adpromissor fagaduia in mod accesor aceluias creditor,<br />
aceeas prestatiune: 1). Adstipulator se 'ntrebuinta :<br />
a). Pentru a inlatura neajusurele regulel, ca nu se putea<br />
pleda prin reprezentantl—procurators— in cazurele in care<br />
creditorul iera sau absent, sau in caldtorie, sau neapl pentru<br />
afacerl. etc. Dar creditorul putea da peste alt neajuns:<br />
Ca adslipulator sa abuzeze de situat.iunea sa. b). Penlrn a<br />
Jnlatura urmarile regulel, c& obligatio ex heredis persona<br />
incipere non potest: Dupa moartea lul stipulator, execu-<br />
(area se putea cere de adstipulator. c). Pentru a crea o<br />
obligatiune coreala activa (Cf. §, 238, E. I). 2). Adpromissor<br />
se 'ntrebuinta : a). Pentru acelas scop ca supra VI, 1.<br />
a. Dupd moartea lui promissor, obligatiunea trebuea sa fie<br />
••xecutata de adpromissor. b). Pentru a crea o obligatiune<br />
— 192 — — 193 —<br />
A. II, 2), inainte de Justinian s'a putut pleda prin proouratores,<br />
de la Justinian s'a desfiintat regula obligatio ex<br />
heredis persona incipere noil potest; de aceea adstipulatores<br />
au disparut complect, iar adpromissores se mal gasesc<br />
intrebuintati foarte rar.<br />
J. Felurl: I. Stipulationes conventionales sau creatoare<br />
: Quarum totidem genera sunt quot, poene dixerim,<br />
rerum contrahendarum. II. Stipulationes necessariae: 1).<br />
Practoriae et aediliciae : 2). ludiciales. 3). Communes (Ct.<br />
§. 85, A, II, 4).<br />
K. Stipulationes praeposterae : I. In dreptul vecbiu<br />
ierau nevalabile.—II. De la Leon sunt, valabile, daca ail<br />
de scop constituirea unel zestre.—III. De la Justinian sunt<br />
totdeauna valabile, insa executarea nu se poale cere, de<br />
cit dupa ce condicio se implineste.<br />
L. Actiones: Condictio=Actio ex stipulatu. Dar se<br />
deosebeste : I. Condictio certae pecuniae sau actio certae<br />
creditae pecuniae, relativa la plata unel sume de bam.--<br />
II. Condictiones triticariae relative la executarele constind<br />
in altceva de cit ban!.<br />
§. 256. Alte obligafiuni verbale.<br />
A. Dotis diclio. Cf. §. 325.<br />
B. lurata promissio. Cf. §. 352.<br />
SUBSECTIUNEA III.<br />
Qbligatjiunl literale. Litteris eontrahitur oblig-atio.<br />
§. 257. Litter arum obligatio.<br />
A. Litterarum obligatio a. dreptulul vechiu : I. Definitiune<br />
: le un contract constind <strong>din</strong> serierea in cataslitul<br />
creditoruliU, ca o surna de bani datorita <strong>din</strong>tr'un raporl<br />
juriclic anterior a fost mal intfliu acceptum si apol expcnsiirii.<br />
— II. Terminologie: 1). Catastifele: a). Adversaria^<br />
Strazza, memorial, ciorna, tarfalog. Aci se treceau toate<br />
operatiile in sirul prezentarel lor. b). Codex=Tabulae accepti<br />
et expensi=Registrul de casa. Aci se facea transcriptio,<br />
adeca toate operatiile <strong>din</strong> adversaria ierau trecute<br />
in mod regulat : a). De o parte: Credit. Avere=Acceptum<br />
ferebat. De aci Acceptilatio. p). De alta parte: Debit.<br />
Dare--Expensiim ferebat. De aci expensilatio. 2). Nornina<br />
arcaria. Aceste nu-s litterarum obligationes. 3). Nomen<br />
transcripticium. Acesta-I litterarum obligatio.—III. Elemente:<br />
1). Partile sa fie cetatenl romanl. 2). Transcriplio: a),<br />
Constind in a trece in codex, ca acceptum, o sumft de<br />
bani datorita <strong>din</strong>tr'un raport juridic anterior si apol ca<br />
expensum aceea» sums. b). Transcriptio ie de douS felurl:<br />
a). A persona in personam. p). A re in personam. Sabinianil<br />
ierau de parere, ca si peregrini se puteau serri de<br />
aceasta litterarum obligatio, care lua nastere prin transcriptio<br />
a re in personam (Caius, III §§. 129, 130). 3). Consimtimintul<br />
pftrtilor, adeca creditorul sa faca transcriptia<br />
de ma! sus cu invoiraa datorniculul. 4). Nu iera nevoie:<br />
a I. Ca datornicul sa fac-a o operatic in versa in codex al<br />
sAu. Dar de regula se facea. b). Ca partile sa fie prezente<br />
•">). Transcriptio, ca s'ar fi dat unel persoane o suina de<br />
bani, far? ca in realitate sa se fi dat ceva, nu iera de ajuns<br />
pentru crearea unel lilterarum obligalio.—IV. Efecte:<br />
1). Creditorul obtlnea condamnarea datorniculul dove<strong>din</strong>d<br />
nomen transcripticium, fara sa aiba nevoie sa dovideasca<br />
§i cauza. 2). Datornicul se putea apara prin exceptio doli<br />
in cazul de sub III. 5. 3). Litterarum obligatio opera<br />
novatio ? V. Pe vremea lul Justinian iera disparula.<br />
B. Chirographus si syngraphus:—I. Chirographus sail<br />
rhirograium (chirograph! sau chirographa) emana de la dalornic<br />
numal. —II. SyngraphussaO syngrapha (syngraphae) emana<br />
de la amindoua partile.—III. Peregiinil se serveau de<br />
areste inscrisun. —IV. Pe vremea luT Juslinian ierau dispflrute.<br />
C. Litterarum obligatio a dreptulul nod : I. Definiliune<br />
: O obligatiune abstracta, constind intr'o cautio re-<br />
13
- 194-<br />
laliva la nn mutuura sau de banT, sau de cereale si datlnd<br />
de eel putin dot anl.—II. Terminologie: Cautiones.<br />
Chirographs. Instrumenta.—III. Origina: 1). In contra unel<br />
cautio, constatind mi mutuum, existau urmatoarele mijloace :<br />
a). Exceptio non numeralae pecnniae: a). Care putea fi<br />
invocata atil cind mutuum consta in bant, cit si cind<br />
consta in cereale; atit de datornicul, care iscalise inscrisul,<br />
cit si de garantiJ si creditoril lul; fie cind nu se primise<br />
nimic, fie cind se primise mal putin ; dar nu contra<br />
unuTargentarius. P) Efecte: Creditorul trebuea. sa dovideasca<br />
sau ca pecuniam esse numeratam, sau ca a dat cerealele.<br />
•[). Stiugere: Daca dupa facerea inscrisulul iscalitul sau a<br />
recunoscut numerarea banilor, (platind o parte <strong>din</strong> suma ;<br />
dar constituirea de pignus s.i hypotheca nu-I o recunoastere,<br />
de cit numaT daca confine iea insasi o recunoastere<br />
facuta in urma inscrisului), orl darea cerealelor, sau a<br />
renuntxit la aceasta exceptio, si daca trecusera cincl anl,<br />
—de le Justinian dol anl—de la darea inscrisului. b). Condictio<br />
sine causa pentru a se obtinea inapoiarea inscrisulul,<br />
daca nu se numarase banil. lea nu putea fi inlentata<br />
de cit vreme de cincl n^I—de la Justinian dol anl—de la<br />
darea inscrisului. c). Querela non numeratae pecuniae, protestare<br />
serisa sau ih minele detinatorulul inscrisului, sau<br />
inaintea autoritatel competente. a). lea putea fi intrebuintatS<br />
in aceleasl cazurl ca si exceptio (Cf. supra III, 1, a,<br />
a).—p). Efecte: Preintimpina perderea exceptiunel non numeratae<br />
pecuniae. 7). Stingerea (V. supra III, 1, a, 7). 2).<br />
De la Justinian datornicul,—care iscalise o cautio relativa<br />
la un muluum sad de banl, sau de cereale, si care vreme<br />
dedol anl sail nu intrebuintase nicl nnul <strong>din</strong> celetrel mijloace<br />
precedente—nu mal iera pritnit sA se ape re invocind nesinceritatea<br />
inscrisului, nicl chiar daca se oferea, sa faca<br />
iel o astfel de dovada. Decl nu numal creditorul nu mal<br />
avea nevoie sa dovideasca pecuniam esse r-umeratam, etc.<br />
dar (aceasta Snsa ie controversat) nicl datornicul nu mal<br />
putea face o astfel de dovadfl.—IV. Natura : Ie o obligatiune<br />
abstracts, dar nu un contract, cacl il lipseste con-<br />
- 195 -<br />
simtimintul partilor,—V. Efecte : 1). Creditorul obtinea condamnarea<br />
datorniculul prio simpla prezentare a iascrisulul.<br />
2). Datornicul nu se putea apara de cit dove<strong>din</strong>d solutio.<br />
(Cf. §, 223, B. Ill si IV).<br />
SUBSECTIUNEA IV.<br />
Contracts eonsensuale. Solo eonsensu eontrahitur obligatio.<br />
CAP. I.<br />
§.258. Generalita^t.<br />
A. De pe la sfirsitul celul de al doilea rezboiu puinic<br />
s'a admis, ca solus consensus poale da nastere uneJ<br />
obligatio civilis si decl unul contractus, daca conventiunea<br />
era sau emptio venditio, sau locatio coductio, sau mandadatuni,<br />
sau societas. De la Zenon s'a primit in aceasta categorie<br />
si contractus empbyteutecarius.<br />
B. Contraclele eonsensuale sunt bonae fidei.<br />
C. Inainte ca acele patru conventiunl sa fi fost primite<br />
printre contractele romane, iele nu puteau fi valorificate,<br />
de cit daca obligatiunea fiecarel parti iera Imbracata<br />
in haina stipulatiunel. Trebueau doua slipulaliones.<br />
Decl coexistau doua obligatiunl independente.<br />
D. leste controversa, daca mandatum trebuie sa intre<br />
in aceasta categorie si daca nu cumva trebuie sa introducem<br />
aci si alte conventiunl, care implica prestatiunl<br />
reciproce.<br />
CAP. II.<br />
Emptio venditio. Vlnzarea.<br />
I.<br />
§. 259. GeneralitalL<br />
A. Definitii-ne : Ie un contract synalagmalic, prin<br />
care o persoana se obliga de a preda alteia un lucru,
- 196 -<br />
pentru ca aceasta sa-1 dobindeasca prin plata unu! pret<br />
convenit.<br />
B. Terminologie : I. Venditor.—II. Emptor. Emtor.—III.-<br />
Res sau merx.—IV. Pretium.—V. Actio venditi.—VI. Actio<br />
einti. C. Elements: I. Un obiect : Res. Merx : 1). Corporal i<br />
a). Species. Emtio venditio per aversionem are de obiect<br />
o species, b). Genus. 2). Incorporal: a). lura in re: a).<br />
In ce priveste servitutele personale, numal exercitiul dreptulul<br />
de ususfructus. P). Servitutele prediale numal dimpreuna<br />
cu praedium dominans. 7). Emphyteusis. 8). Superficies,<br />
s), Pignus si hypotheca numal dimpreuna cu creanta<br />
asigurata. b). Exercitiul obligatiunelor prin cessio. c). Ins<br />
possessionis. d). Militiae. e). Hereditas. Si de la Justinian'<br />
si succesiunea unel persoane vif, daca aceasta consimte la<br />
invuiala si staruieste In o astfel de vointa pina la moarte-<br />
(Cf. §. 183, B. III). 3), Nu numal existent, ci si care va ecsista.<br />
ParticularitatI in ce priveste vinzarele alealoril: a)..<br />
Eir.tio spei. b). Emtio rei speratae. 4). Ban!, in calitate de<br />
bucatl de un fel anumit. 5). Nu numal lucrul propriu al<br />
vinzatorulul, ci sires aliena (Cf, §. 194, III); dar nu lucrul<br />
propriu al cutnpardtorului (Cf. §. 194 II). -- II. Pretium.'<br />
1). Sa constee in banl. Controversa celor doua scoll curmata<br />
de Justinian, care cere ca pretium sa constee in bani<br />
dar ingaduie, ca pe lingfi bant sa contie si un lucru (Cf.<br />
Fr. 6 §. 1 U, 19, 1. Cod. Calimaeh, §, 1416 si Cod. Caragea,<br />
Partea III. Cap, II. art. I). 2). Sa fie certain : a). Determinat.<br />
b). Determinabil. (Cf. §. 183, B. IV). 3). Sa fie<br />
verum=Serio3 si ncsimuhit. 4). Nu ie nevoie sa fie<br />
neaparat iustum. Fr. 16. §. 4. D, 4, 4. - - III. Consensus<br />
al partilor. Abaterl: In unele cazurl persoanele<br />
pot fi silite sail se vinda, sau s& cumpere: 1).<br />
Vinzare silita : a). Pentru cauza de utilitate publica: a)..<br />
Atit nemiscaloare. ,3). Cit si miscatoare de prima necesitab'.<br />
(Rechizitiunl). b). Pentru a ajunge la un mormint,.<br />
proprietarul acestuia poate sili pe proprietarul loculul, pe<br />
— 197 —<br />
•care trebuie sa treaca, sa-I vinda dreptul de trecere. c).<br />
Pentru vinzarea, precum si pentru desrobirea unul rob,<br />
proprietarul acestuia poate fi silit in unele cazurl. Fr. 30<br />
D. 40,12.—§. 41. 2,7. d). Pentru a dobindi rangul de prim<br />
creditor ipotecar, sau un rang ma! superior aceluia pe ca-<br />
•re-1 are, fie care creditor ipolecar are ius offerendae<br />
pecuniae. 2). Cumparare silita: Acel care a Ingropat<br />
un mort in pamintul altuia poate fl silit sau sa desgroape<br />
tnortul, sau sa cumpere locul.—IV. Capacitatea par-<br />
'tilor: Capacitatea juridita de a exercila dreplurele, adeca<br />
•de a instraina si de o se obliga, cu alte vorbi; capacitatea<br />
speciala de a face eintio venditio. N'au aceasta capacitate :<br />
a). N'au capacitatea de a face comert: Personae nobiliores.<br />
b). N'au capacilalea dea cumpara: a.). Tutoril, curaloril<br />
si mandatarii in ce priveste bunurele persoanelor ale<br />
cSror atacerl Ie administreaza. t3). Administratorul public<br />
in ce priveste bunurele, pe care Ie administreaza. -;).<br />
1 unctionaril civill si militarest! in ce priveste imobilele <strong>din</strong><br />
provincia in care functioneaza.—V. Forme: Nici o formalitate.<br />
Abaterl: a). Partile s'au invoit,'(Cf. §. 48, C, I), ca vinzarea<br />
sft se faca : a). Prin mancipatio. |3). Prin act scris. 7).<br />
Etc.—b). Unele vinzarl trebuesc facute de autoritatea publica<br />
prin auctiones si subhastationes : a). Pignora ex causa<br />
•iudicati capta. [3). Bunurele datornicilor fisculul. 7). Bunurele<br />
oraselor, bisericilor si asezamintelor de bine facere.<br />
D. Quid daca lipseste sau res, sau pretium, sail consensus<br />
?—I. Daca lipseste sail res, sau pretium, nu mal avem<br />
de a face cu o vinzare, ci cu o donatio. — II. Daca<br />
ilipseste consensus, nu exista nici macar o conventiune.<br />
II.<br />
§. 260. Efectele vtnsa-rei pentru cumpardtor.<br />
A. ObligatiunI:-!. Plata pretulul.—II. Plata dobiny.ilor<br />
pretulul <strong>din</strong> momenlul lolosirel de lucru.—III. Plata<br />
- 198 —<br />
tru Intretjnerea si pastrarea lucrulul.—IV. Suferirea lul periculutn<br />
<strong>din</strong> momentul perfectionare! vinzarel, daca lucrut<br />
cumparat ie o species, chiar eind nu i-a fost predat: 1),<br />
Explicarea acestel regule. Controversa. (Cf. §. 185, C, I,<br />
2, b.) 2). lea nu se aplica: a). Daca obiectul vlnzarel ie<br />
un individ <strong>din</strong>tr'un genus (Cf. §. 185, C, II, 3). b). Daca<br />
vinzarea ie: «). Pe gustate. J3). Daca lucrul il va placea<br />
cumparatorulut. f). Daca obiectul vinzarel consta <strong>din</strong> lucruri<br />
fungibile vindute pondere, nunaero, mensura.—V. Actio<br />
venditi serva pentru a se obtinea implmirea obligatiui.elor<br />
cumparatorului. Daca sunt ma! mult! cumparator!<br />
iea—potrivit regulelor <strong>din</strong> §. 187—sau se poate divide in<br />
proportie cu paitile interesatilor, sau nu se poate divide.<br />
B. Dreptun: I. Dobinde^le commodum produs de lucrul<br />
cumparat (Cf. §. 185, C, I, 3). —II. Dobindeste proprietatea<br />
acestul lucru nu In virtutea vlnzarel numal, ci: 1).<br />
Daca vinzatorul ie proprietarul lucruruluT, cind: a). Sau<br />
s'a facut mancipatio. b). Sau, daca s'a facut numal traditio,<br />
cind: a). S'au a platit pretul. p). Sau a obtinat credit.<br />
Y). Sau a garantat pe vinzator, ca va fi platit. 2). Daca<br />
vinzatorul nu-1 proprietarul lucrulul vindut si stramutat<br />
prin traditio, cumparatorul bona fide poate dobindi proprietatea<br />
lucrulul numal prin usucapio. Pina atuncl insa<br />
dobindeste toate drepturile, pe care vinzatorul Ie avea asupra<br />
lucrulul, si se bucura de toate toloasele posesiunei<br />
de buna cre<strong>din</strong>ta. (Cf. §. 107 bis si §. 121, C, II).<br />
III.<br />
Efeetele vlnzarel pentru vinzator.<br />
§. 261. In general.<br />
A. ObligatiunI:—I. Daca invoiala a fost ca vinzarea<br />
sa se faca cu mancipatio, trebue sa stramute proprietatea<br />
lucrulul vindut.—II. Daca vinzarea se face fara mancipatio,<br />
adeca solo consensu, trsbuie vacuam possessionem<br />
- 199 -<br />
Iradere, asa ca cumparatorul rein habere licere.—III. Alit<br />
darea, cit si predarea lucrulul trcbuie s3o faca,asa cum a<br />
fagaduit'o : 1). Daca cumparatorul a primit o citime rnal<br />
mica, poate cere: a). Sau diferenta. b). Sail micsorarea<br />
pretulul. 2). Daca s'a vindut o species (Cf. §. 259, C, I, 1,<br />
a) a careia masura sail continut sunt indicate, respunde de<br />
lipsa, dar n'are drept la nimic pentru prisos. 3), 0 moderare<br />
echitabila in Fr. 13 § 14, D. 19, 1.—IV.Sa dee cumparatorului<br />
accesoriile produse de lucru de la vinzare incoace.—V.<br />
Sa dee aceluia titlurele si documentele relative<br />
la lucrul vindut.—VI. Sa faca pe cumparator in sfare sa<br />
exercite toate drepturele relative la lucru.—VII. Sa res-<br />
(iiinda de evictio (Cf. §. 262).—Sa respunda de cusururile<br />
'ucrulul viudut. (Cf. §. 263).—IX. Actio emti serveste pentru<br />
a obtjnea implinirea tuturor obligat,iunelor precedente,<br />
lea ie indivizibila; in cit daca sunt mat multl cumparalorl,<br />
fiecare o poate intenla in solidum, cu conditiune sa<br />
ofere pretul intreg.<br />
B. Dreptun : I. Sa ceara implinirea tuturor obligatinnelor<br />
cumparatorului Cf. §. 260, A.—If. Sa ceara desfiinhirea<br />
vinzarel pentru laesio ultra dimidium. Cf. §. 264.<br />
§. 262. Garanfia de evictio.<br />
A). Definitiune:—I. Evictio ie sail deposedarea, sau<br />
impedecarea cumparatorului de a avea posesiunea fie a in-<br />
Iregulul lucru cumparat, fie a unel part.1 a lul, de catra un<br />
;il treilea in virtutea unel hotarirl judecatorestl.—II. Garantia<br />
de evictio ie responsabilitatta vluzatorului de acea<br />
deposedare sau impedecare.<br />
B. In caz de vinzare cu mancipatio: — !. Sa garanle/.e<br />
cumparatorului dominium ex Jure Qiuritium.—II. Auctoritatem<br />
praestare, daca un al treilea pretinde, ca ie proprietar<br />
al lucrulul.—III. Sa plateasca valoarea indoita a<br />
lucrulul, daca evictio avusese loc, fie ca intervenise in profie<br />
ca nu intervenise. Cumparatorul obtinea aceasta<br />
mancipii, iure auctoritatis.<br />
C. In caz de vinzare solo consensu, fara mancipatio :
- 200 —<br />
—I. Sa garanteze cumparatorulul rem habere licere. Istoric:<br />
1). Stipulatio poenae=Stipulatio duplae (scilicet quantitatis<br />
sati aestimationis), <strong>din</strong> care rezulta actio ex stipulatu<br />
: a). La 'ncepul trebuea sa se 'nchee anume o astfel<br />
de stipulatio. b). Mai tarziu <strong>din</strong> pricina desel intrebuintarl<br />
ie eonsiderata ca naluralia negotii si se acorda actio emti<br />
spre a obtinea Sncheerea unel stipulatio duplae, asa ca<br />
cumparatorul prin actio ex stipulatu sa poata reclama despagubir!<br />
in caz de evictio. 2). Actio emti spre a se obtinea<br />
despagubirl in caz de evictio.—II. Elementele trebuitoare<br />
pentru ca actio emti sa poata fi intentata in caz de<br />
evictio: 1). Deposedarea sau impedecarea de a avea posesiunea<br />
luerulut cnmparat si predat, fie intreg, fie partial.<br />
2). Un viciu inherent dreptulul vinzatorulul sa fie cauza<br />
evictiunel. 3). Aceasta cauza sa fie anterioara vinzarel, afaia<br />
numai dac& ie sail dolus, sail culpa vinzatorulul. 4).<br />
Se cere: a). Sau o hotarire judecatoreasca, care: a) Sa<br />
condamne pe cumparator sa sufere deposedarea sau impedecarea<br />
de a poseda lucrul. ,3). Sa-I respinga reclamatia<br />
intentaia contra unut al treilea. b). Sau in mod excep^ional:<br />
a) Cind cumparatorul a despagubit pe eel deal<br />
treilea. ,3). Cind a dobindit proprietatea lucrulul cumparat<br />
prin alt titlu de cit emtio venditio. 5). Cumparatorul sa<br />
nu fie in culpa : a). Litem denunciare, auctorem laudare de<br />
'ndata ce un al treilea intenta actio, sau opune exceptio,<br />
ca lucrul ie al sau ; afara numai daca nu poate gasi pe<br />
vinzator, sau daca n'a convenit cu acesta, ca sa fie sentit<br />
de litis denunciatio. Vinzatorul instiintat trebuie auctoritatem<br />
praestare, fib asistind pe cumparator in proces,<br />
lie intervenind ca parte in instanta. b). Sa intrebuinteze<br />
toate mijloaeele de drept, ce i se cuvin personal.—III. Elementele<br />
trebuitoare pentru ca actio ex slipulatu sa poata<br />
fi intentata in caz de evictio: 1). Incheerea unel stipulatio<br />
duplae—relativa fie la evictio totala, fie la evictio parjiala<br />
a lucrurilor, care nu-s de mica valoare—cu observarea<br />
formalitatilor stipulatiunel. 2) Si: a). Sau deposedarea materiala<br />
(Cf. supra II, 4, a, a si 8). b). Sau preintimpina-<br />
- 201<br />
rea deposedarei prin despagubirea celui de al treilea.<br />
—IV. Drepturele cumparatorulul inj caz de evictio : 1).<br />
Prin actio emti — fie ca vinzatorul intervenise, fie ca<br />
nu intervenise se obtine despagubirJ: a). Valoarea,<br />
pe care . o avea lucrul (di'eptul) evins in momentul<br />
evictiunel si care nu poate trece peste valoarea<br />
indoita a pretulul: a). Daca eviclio a atins o pars indivisa,<br />
despSgubirele sunt egale cu quota parte corespunzatoare<br />
<strong>din</strong> valoarea lucrulul Intreg. J3). Daca a atins o parte materiala,<br />
formind un c.orp determinal, despagubirele sunt<br />
egale cu valoarea acelei parti materiale. b). Valoarea fructelor<br />
restituite. c). Valoarea impenselor, care nu i-au fost<br />
itiapoiate. 2). Prin actio ex stipulatu se obtine deasemenea<br />
despagubirl: Valoarea acestora se determind, luindu-se de<br />
baza oxclusiv si riguros, de o parte pretul vinzarel, iar de<br />
alta lucrul astfel cum iera in momentul incheerel contractuluf,<br />
fara sa se Una sama de marirele primite de lucru<br />
pina in momentul evictiunel.<br />
D. Incetarea garantiel de evictio: I, Prin pactum de<br />
non praestanda evictione.—II. Cind cumparatorul a stiut,<br />
ca vinzatorul nii-I proprietar al lucruluT si totusl a cumparat<br />
acest lucru.—III. Cind lucrul a pierit prin casus.—<br />
IV. Cind obiectul vinzarel a fost: 1). Spes. 2). Res<br />
sperata. 3). Universitas: a). Rerum. b). lurium: Hereditas,<br />
peculium, etc.<br />
§. 263. Garan^ia pentrii cusururile lucrulul vlndut.<br />
A. Definitiune: Responsabilitatea de cusururile, care<br />
fac lucrul vlndut sau improprifi pentru intrebuintarea la<br />
care ie destinat, sau il micsoreaza valoarea.<br />
B. Istoric: I. Garantia pentru dicta et promissa. Prin<br />
actio emti, conform legel celor XII table, se obtinea valoarea<br />
Indoita.—II. Garantia pentru ascunderea dolo a cusiinirilor<br />
lucrulut. Tot prin actio emti, conform jurisprudent^!,<br />
se obtinea tot valoarea indoita.—III. Garantia prin<br />
slipulationes duplae. Aceeas dezvoHare ca supra §. 262,
— 202 —<br />
C, I, 1, a, b, 2.—IV. Edilil curull au reglementat responsabilitalea<br />
pentru cusururile lucruluT, crelnd actio redhibitoria<br />
si aclio quanti minoris.<br />
C. Elementele trebuitoare pentru ca aceste doua actiunl<br />
sa poata fi intentate : I. Cusururile: 1). Sau sa faea<br />
luerul impropriu pentru tnlrebuintarea la care-I destinaL<br />
2). Sau sa-I micsoreze insemnat valoarea.—II. Cusururile<br />
sa fi existat si inainte de incheerea vinzarel, si sa existe<br />
si in momentul reclamatiunef.—III. Cumparatorul sa nu fi<br />
cunoscut acele cusururl.—-IV. D.ica vinzatorul a afirmat<br />
expres sau lipsa de orl-ce cusur, sau numal de unele cusururl<br />
ariumile, ie respur;zator chiar daca cele trel elemente<br />
precedente nu-s reunite.—V. Ie respunzator de dicta<br />
et promissa.<br />
D. Drepturele cumparatorulul: I. Actio emti : 1). Pentru<br />
dicta et promissa. 2). Pentru cusururile asi-unse dolo.<br />
3). Pentru a se 'ncheea o stipulatio duplae, care sa-1 garanteze<br />
contra cusururilor prevazute de edictul edililor.—IL<br />
Actio exstipulatu.—III. Actio redhibitoria: 1). In ce timp poate<br />
fi intentata? Inlauntrul a sese lunl: a). Sau de la vinzare,<br />
b). Sau daca cusurul apare mal tarziu, de la aceasta aparitie.<br />
2).In cecazurl poate fi intentata?a). Chiar daca lucrul a<br />
pierit priu casus—de aceea morluus redhibetur.—b). Chiar<br />
dacft a tost atinsde evictio sau totala, sau partiala. 3). Scopul:<br />
a). Reziliarea (desfacerea) contractulul si reasezarea lucrurilor<br />
in starea de mal inainte: a). Dareu inapol a pretulul,<br />
a dobinzilor, daca n'au fost compensate cu tructele, a cheltueleior<br />
{acute cu lucrul si plala despagubirilor. ,3). Inapoiarea<br />
lucruluT, dimpreuna cu accesoriile si t'ructele culcse<br />
sail neglecti. b). DacA vinzatorul nu vrea sft rezilieze, ie<br />
condamnat la duplum. 4). Aceasta actio nu se da pentru<br />
simplaria venditio.—IV. Actio quanti minoris: 1). Cind<br />
poate fi intentata? Inlauntru unul an: a). Sau de la vinzare.<br />
b). Sau de la orl-ce aparitie a unul cusur. 2). In ce<br />
cazurl ? Cf. supra III, 2.- 3). Scopul: Micsoi'area pretulul<br />
proportionala cu cusururile.—V. Pe cale de exceptiune clea-<br />
- 203-<br />
semenea poate obtinea reziliarea vinzSref, sail micsorarea<br />
pretulul.<br />
E. Pluralitate de interesall: I. Sau mal multl cumparatorl,<br />
sau mat multl mostenitorl de ai curnparatoruluT:<br />
Trebuie sa se 'nleleaga, care actio vor s'o intenteze si apol<br />
sa aleaga un singur mandatar.—II. Sau mal mul^I vinzatorl,<br />
sau mal multl mostenitorl de ai vinzatorulul: Se<br />
poate reclama: Sau contra tuturor de o data. Sau contra<br />
lie-caruia.<br />
F. Incetarea garantiel: I. Prin invoiala partilor.—II.,<br />
Cind cumparatorul: 1). A cunoscut cusururile. 2). A putut<br />
cunoaste cusururile, daca n'ar fi fost de o negligenta vfldita.—III.<br />
Cf. supra §. 262, D, IV.<br />
G. Aceasta garantie se mal gaseste numaf la schimb.<br />
$. 264. Desfiinfarea mnzdrel pentru vatamare<br />
de peste jumatate.<br />
A. Desfiintarea vinzarel pentru vatamarea vinzatorului:<br />
I. Origina : De la Diocletian §i Maximian vinzatorul<br />
vfltamat cu mat mult de cit junultatea pretulul lucriilul,<br />
lie miscator, fie nemiscator, poate cere desfiintarea viny.arel.—II.<br />
Terminologie : Laesio ultra dimidiuni. Laesio<br />
(tnormis.—III. Fundament: Sa nu se abuxtze de nevoia, in<br />
care se poate gasi vinzalorul.—IV. Dreptul vinzatorulul :<br />
I). Daca a executat vinzarea, are actio venditi, pentru a<br />
cere desfiintarea iel: a). Aceasta actio ie personala : Nu<br />
poate fi intentata de cit contra cumparatorulul, nu si con-<br />
Ira subcumparatorilor. b). Tinde la desfiintarea vinzarel si<br />
reasezarea lucrurilor in starea de mai inainte : a). Inapoiarea<br />
Jucrulul, asa cum a fost vindut, liber de orl-ce sarcine,<br />
nedeteriorat, dimpreun.1 cu accesiunele, dar uu si cu fructus<br />
percepti. p). Darea inapol a pretulul, a impenselor nece-<br />
.sariae, a impenselor utiles pirift la concurenta marirel valorel<br />
lucruluf. 2). Daca n'a executat vinzarea poate sa-sj,<br />
valorifice dreptul sau pe cale de exceptio opusa la actio<br />
cinli. 3). Nu poate renunta mat <strong>din</strong>ainte de a cere des-
- 204 -<br />
fiintarea vinzflrel pentru laesio enormis, de cit numai daca<br />
vrea neindoelnic sa faca o liberalitate. 4). Nu poate cere<br />
•desfiintarea: a). Daca lucrul piere prin casus. b). Daca<br />
vinzarea ie aleatorie (Cf. §. 259, C, I, 3, a si b).—V. Drep.<br />
turele cumparatorulul: Poate inlatura desfiintarea platind<br />
:suplimentul de pret, (Gbligatiune facultativa. Cf. §. 186, C).<br />
B. Desfiintarea vinzarel pentru vfltamarea cumparatorulul<br />
nu ieste admisa : I. Nu se poate spune cind exisfa<br />
laesio enormis pentru cumparator: 1). Cind a platitpretul<br />
adevarat, plus jumatate <strong>din</strong> acesta ? 2). Cind a plalit de<br />
doua on pretul adevarat? Dar aceasta nu mat ie laesio<br />
ultre dimi<strong>din</strong>m, ci laesio ultra duplum! —II. Ie contrara<br />
fundamentului (Cf. supra A. Ill)—III. Ie contrara izvoarelor.<br />
C. Desfiintarea altor contracte pentru laesio enormis<br />
-de-asemenea nu I admisa tot pentru motivele prece-<br />
-dente. Cf. §. 235.<br />
IV.<br />
§. 265. Asemanarile si deosebirile <strong>din</strong>tre<br />
vinzare §i schimb.<br />
A. Asemanarl: I. Au acelas scop practic: Predarea<br />
unul lucru peutru a obtinea un altul. De aceea inainte de<br />
Justinian unii jurisconsult! nu admiteau, ca ar fi doua contracte<br />
deosebite.—II. Responsabilitatea pentru cusururile<br />
lucrulul. Fr. 19 § 5 D. 21, 1).<br />
B. Deosebirl : I. Vinzarea ie perfects solo consensu ;<br />
,pe cind schimbul re contrahitur.—II. In vinzare se preda<br />
un lucru penlru un pret; pe cind in permutatio se da un<br />
'lucru pentru alt lucru.—III. In vinzare predarea lucrulul<br />
nu stramuta proprietatea de cit potrivit celor spuse in §<br />
:260, B, II, 1; pe cind in permutatio darea lucrulul stramuta<br />
proprietatea (Cf. §. 254, C, IV, 2).—IV. Vinzatorul<br />
ie tinut uumaT ad tradendum si garanteaza cumparatorulul<br />
rem habere licere; pe cind in permutatio fie-care parte ie<br />
iinuta sa stramute proprietalea lucrulul. de aceea garantia<br />
— 205 —<br />
de evictio ie mal riguroasa, putindu-se reclama despagubirl<br />
prin praescriptis verbis actio, de 'ndata ce s'a aflat ca.<br />
lucrul primil nu-i proprietatea parte! adverse, fara sa stmal<br />
asteple evictio (Cf. §. 255, G, II, 4, b. si § 262, C. II<br />
si III). —V. In vinzare neexecutarea unel parti da drept<br />
numai la despagubirl/ pe cind in permutatio partea, care<br />
a executat, are alegerea de a cere: 1) Sau executarea de<br />
la cealalta parte si in caz contrar despagubirl. 2). Sail desfiintarea<br />
contractulul pe baza lui ius poenitendi, adeca darea<br />
inapol a lucrulul. —VI. Vinzarea poate fi desfiintata pentru<br />
laesio enormis, pe cind permutatio nu poate: 1). Cf.§. 264-<br />
C. 2). Fiindca nicf una <strong>din</strong> parti nu poate fi considerate<br />
mal degraba ca vinzator, de cit ca cumparator.<br />
CAP. III.<br />
Loeatio coductio. Inchirierea.<br />
§. 266. Generalitafi.<br />
A. Definitiune: Ie un contract sj 7 nalagmatic prin care<br />
o parte se obliga pentru un prel^ de platit de cealalta<br />
parte : I. Sau sau sa procure acesteia intrebuilltarea unul<br />
lucru—II. Sail sa faca ceva pentru <strong>din</strong>sa.<br />
B. Terminologie: I. Locator.—II. Conductor.—III. Actio<br />
locati.—IV. Actio eonducti.<br />
C. Elemente: I. Res: 1). Intrebuintarea unul lucru.<br />
2). Servicil, muncl.—II. Prelium: Merces. Pensio. Mamipre-<br />
Lium : 1). Certum : a). Sau determinat. b). Sau determinabil.<br />
2). Verum: Series si nesimulat. '6). Sa constee: a). Sau intr'o<br />
suma de ban!, b). Sau—in mod exceptional— intr'o<br />
cantitate de producte : a). Sau determinata o data pentru<br />
totdeauna. b). Sau o quota parte <strong>din</strong> ceea ce va produce<br />
lucriil. III. Consensus.<br />
D. Felurl: I. Locatio conductio rerum. (Cf. supra A, I).—<br />
II. Locatio conductio operarum. (Cf. supra A. II).—IIL<br />
Locatio conductio operis.
- 206 -<br />
§. 267. Lomtio conductio rerum.<br />
A. Obiect si terminologie: I. Roblsprea munci.— II.<br />
'Praedium urbanum. Daca aceasta e o easa delocuit, coductor<br />
se numeste: Inquilinus, habitator, insularius, coenacularius,<br />
horrearius.— III. Praedium rusticum. Conductor se<br />
numeste: 1). Colonus. Arendas. 2). Colonus partiarius in cazul<br />
<strong>din</strong> § 266, C, II, 3, b. -IV. Uniusinre.—V. Orl si care<br />
alte lucrurl, care nu se consumaprinir)trebuint
— 208 -<br />
actio conducti, ca locator sa-sl implineasca toate obligatiunile<br />
sale (Cf. supra I, 1).<br />
C. Sfirsirea: I. Peirea fortuita a lucrulul.— II. Renuntarea.<br />
Daca inchirierea ie fara termen, fie care parte poate'<br />
renunta cind vrea.—III. Locator poate cere desfiintarea ;<br />
1). Daca conductor: a). Nu plateste chiria dol anl. b). Abuzeaza<br />
de lucru: a). Intrebuintindu-1 alt-fel de cit cum s'a convenit.<br />
(3). Neiutrebintindu-1 de loc. c). Strica, deterioreaza, etc.<br />
lucrul. 2). Daca are nevoie de casa inchiriata pentru a locui<br />
insusl. IV. Conductor poate cere desfiintarea: 1). Daca.<br />
<strong>din</strong> culpa lul locator sufere: a). 0 iutirziere insemnata in<br />
folosinla lucrulul. b). Sau o intrerupere insemnata de acea<br />
folosinta. 2). Daca lucrul fara culpa lul locator a devenit<br />
impropriu pentru Intrebuintarea destinata. 3). Daca ie expus<br />
unul pericol personal de va continua cu intrebuintarea lucrulul.--<br />
V. Sfirsirea termenulul contractulul. Dar ie posibila:<br />
1). Sau o reconductio expresa. 2). Sau una tacita,<br />
care ie supusa clauzelor contractulul anterior, afarade in<br />
ce priveste durata. Aceasta ie: a). De un an pentru praedia<br />
rustica. b). Fara termen, ded reziliabila dupa voe, pentru<br />
celelalte lucruri—prout habitaverit, nisi in scriptis cerium<br />
tempus conductionis comprehensum est.— VI. Daca conductor<br />
inlauntrul duratei contractulul dobindeste sau proprietatea<br />
lucrulul inchiriat, sau alt drept real, care cuprinde<br />
intrebuintarea lucruluT. VII. Dobindirea proprietatel lucrulul<br />
de catra un al treilea prin successio cu titlu particular,<br />
afara numal daca prin actul de successio s'a prevazut, ca<br />
sa se respecteze eontractul existent. Dar cltA vreme locator<br />
1st va implini obligatiunea de sub B, I, 1, a, isl pastreaza<br />
drepturile sale, iar conductor ie obligat fata de iel.<br />
VIII. Perderea in mod legal <strong>din</strong> partea lul locator a intrebuintarel<br />
lucrulul dat in chirie, afara numaT daca nu s'a<br />
prevazut respectarea contractulul existent. Dar si in aeest<br />
caz locator isl poate pastra drepturile sale in aceleasi imprejurarl<br />
ca sub rmmarul precedent.— IX. Nu prin moartea<br />
partilor!<br />
- 209 —<br />
§. 268. Locatio conductio operarum.<br />
A. Obiect: Operae illiberales.—Quid pentru operae liberales<br />
? Honorarium si cognitio.<br />
B. Efecte: I. In ce priveste pe locator operarum :<br />
1). Obligat.iunl: a). Sa fac-a mun.a in chipul si la timpul<br />
invoile: a). Sail iel insusT, daca o astfel de intentiune a<br />
partilor reesa fie <strong>din</strong>tr'o invoiala expresa, fie <strong>din</strong> imprejurarl.<br />
p). Sau si prin alte persoane. b). Sa respunda de orl<br />
ce culpa (Cf. § 47). c). Dar nu respunde de casus (Cf. § 67);<br />
decl periculum ie suportat de conductor operarum (dominus),<br />
iar locatar ie in drept sa caara pretul, chiar de nu<br />
va mal fi cu pulinta, sa faca munca. 2). Dreplurl: Sa ceara<br />
prin aclio locati, ca conductor sa-sl indeplineasca toate obligatiunile<br />
sale (Cf. infra II, 1).—II. In ce priveste pe conductor<br />
operarum: 1). Obligatiuni: a) Sa primeasca lucrarea<br />
la limpul si la locul invoite. b). Sa plateasca prelium, chiar<br />
daca nu intrebuint_eaza munca lul locator, c). In implinirea<br />
obligatiunelor sale ie tinut de orl ce culpa. d). S? sufere<br />
—ca creditor al muncilor inchiriate—periculum. 2). Drepturl:<br />
Sa ceara prin actio conduct! ca locator sa-si implineasca<br />
toate obligatiunele sale (Cf. supra B, I, 1).<br />
C. Sfirsirea: I. Conductor poale congedia pe locator:<br />
1). Daca acesta nu mal ie habilis. 2). Daca devine periculos.—II.<br />
Locator poate rezilia eontractul: 1). Daca n'a fost<br />
plat it. 2). Daca i se da de lucm peste puterele lul. —III. Sfirsirea<br />
duralel. IV. Renuntarea fie-carel <strong>din</strong> parti orl si cind<br />
daca nu-i fixata nicl o durata pentru contract.—V. Sfirsirea<br />
muncel determinate, pentru care muncitorul a fost angajat.—VI.<br />
Daca aceasta munca devine cu neputinta de facut.—VIII.<br />
Moartea lucratorulul.<br />
§. 269. Locatio conductio operis. Antrepriza.<br />
A. Obiect: Ie o varietate mal insemnata <strong>din</strong> categoria<br />
lo^atio conduclio operarum, avind de obiect inchirierea<br />
14
— 210 —<br />
de muncl pentru facerea unul opus (azoreAsa^a) anume determinat.<br />
B. Terminologie: I. Conductor operarum ie locator<br />
operis. — II. Locator operarum ie conductor operis—redemptor<br />
operis: Antreprinor.— III. Daca conductor operis<br />
concedeaza safl tot, sau o parte <strong>din</strong> lucrare—subantrepriza—devine<br />
locator operis.<br />
C. Efecte : 1. in ce priveste pe locator operis: 1). Obligatiuni:<br />
a). Sa dee tot ceea ce-I necesar pentru opus. b).<br />
Sa vada opus-ul gala si sa declare, daca ie de aprobat.<br />
c) Sft-1 primeasca, daca-1 aproba. d). Sa plateasca pretium:<br />
Merces. 2). Drepturl: Sa ceara prin actio ca conductor<br />
operis sa-sl implineasca obligatiunele sale (Cf. infra II, 1).—<br />
II. In ce priveste pe conductor operis: 1). Obligaliuni :<br />
a). Sa faca opus-ul in i-hipul, la limpul si la locul invoite<br />
(Cf. §. 268, B, I, 1, ;-i: a si ,3). b). Sa respunda de orl ce<br />
culpa : atit de diligentia, cit si dfi peritia. Daca intrebuinteaza<br />
ajutoare sa respunda de culpa in eligendo : Fr. 25<br />
§ 7 D. 19, 2. 2). Drepturl: Sa ceara ca locator operis sa-si<br />
implineasca obligatiunele sale (Cf. supra C. I, 1). —III. Particularitatl<br />
in ce priveste suferirea lui periculum : 1). Locator<br />
operis (domimis) sufere periculum, fiind
- 212 —<br />
CAP. IV.<br />
Mandatum.<br />
§. 271. Generalitatl.<br />
A. Definitiune: le un contract, prin care o persoana se obliga<br />
fata de alta persoana, de a face in mod gratuit ceva. cu<br />
care ie insarcinata de aceasta <strong>din</strong> urma.<br />
B.Terminologie: I. Mandator=Mandant.—II. Mandatarius.—Ill<br />
Actio mandati: 1). Directa. 2). Contraria.<br />
C. Elemenle: I. Obiect: 0 facsre o.ire care: 1). Trebuie<br />
sa fie (Ct. §, 183, B): a). Sau determinate sail determinabila.<br />
b). Necontrara bunelor moravurl. 2). Poate fi: a).<br />
Din punctnl de Tedere al continutului: a). Speciala : Man-<br />
Jat special. J5). Totala. Pentru o totalitate de afacerl : Mandat<br />
general: Procurator omnium bonorum. Procurator totorum<br />
bonorum. b). Din punctul de vedere al persoanelor<br />
interesate: a). Mandatum mea gratia, %). Mandatum tua<br />
gratia. 7). Mandatum aliena gratia (Mandatum qualificatum<br />
Cf. §. 242, B). 8). Mandatum mea et aliena gratia.—II. Cunsensus:<br />
1). Incapacitate relativa: Femeile, oslenil, clericil<br />
si intamil. 2) Felurl: a). Expres. b). Tacit.-- III. Gratuitatea.—Abater!<br />
: 1). Pentru apararea in justitie s'a ingaduit<br />
sa se fagaduiasca honorarium. 2). Pentru mijlocirea de vinzarl,<br />
de cumpararl, etc. s'a ingaduit ca mijlocitoril—proxenetae—sa<br />
primeasca proxeneticum. D. BO, 14.<br />
D. Actione^: I. Adiomandatidirecta pentru mandant- II.<br />
Actio mandati contraria pentru tnadatarius—III. Cognitio petitru<br />
platade honoraria cuvenite Aparatorilorinaintea justitiel.<br />
E. Delegatio. lussus.<br />
§. 272. Efectele mandatulul.<br />
A. In ce priveste partile, care au incheiat mandatul.<br />
I. In ce priveste pe mandalarius: 1). Obligatiunl: a). Sa<br />
faca—fie personal, fie printr'un substitut— in marginele insarcinarel<br />
date, ceea ce s'a obligat a face: a). Daca in-<br />
- 213 -<br />
li'ece acele marginl, uu obliga pe mandant, dar ie respun-<br />
/ator, fata de acesta, de urmarile faptelor sale. ,3). Cind se<br />
.-•iM'veste de un substituit, remine personal respun/.ator fata<br />
de mandant.—Pentru substituirea in mandatul dat spre a<br />
conduce un proces cf. Fr. 4 § 5 D: 49, 1 si Fr. 8 §. 3 D.<br />
17, 1. b). Rationes reddere si nihil ex mandate apud mandatarium<br />
remanere debut: a). Traditio pentru lucrurile corporale.<br />
?). Cessio actionis pentru drepturi. c). Datoreste do-<br />
I»tnz5 la sumele primite (Cf. §. 189 A. VI. 2, a si c): a).<br />
Daca ie in mora cu darea acastora catra mandant. [3). Daca<br />
mi le-a dat cu dobinda. 7). Daca le a intrebuin^at pentru<br />
uevoile sale. d). Respunde de omnis culpa, dar nu si de<br />
casus, iti ce priveste implinirea obligatiunelor sale. e). Mai<br />
multl mandatarl sunt tinutl in solidum. 2). Drepturi: Sa<br />
ccara prin actio mandali contraria, ca mandantul sa-sT<br />
iniplincasca obligaliunele sale (Cf. infra II. 1).—II. In ce<br />
priveste pe maridant: 1). Obligatiunl eventuale: a). Sa dee<br />
inapol mandatarulul toate cheltuelele, dimpreuna cu dobinzele<br />
lor si sa-1 despagubeasca de toate pagubele pricinuitede implinirea<br />
iDsarcinaref. b). Saliberezepe mandalar (daca acesta<br />
cere) de loate obligatiunele, pe care si le a luat implinind insarcinarea.<br />
c).Respucdede omnis culpa fata de mandatar. d). Mai<br />
multlmandan^I sunt tinutl in solidum. 2). Drepturi: Sa ceara<br />
prin actio mandanti directa, ca maudatarul sa-sl implineasca<br />
obligatiunele sale (Cf. supra I, 1).—III. Condamnarea pen-<br />
Iru dolus in actiunele mandatulul atrage infamia (Cf. §.<br />
ill, B, 4. b).<br />
B. In ce priveste pe eel de al treilea : In cazul unel<br />
procuratio, adeca a unul mandat de a conduce un proces,<br />
precum si In cazul uuul mandat de a administra sau afa-<br />
CIM-I comerciale, sau afacerl de menaj, s'a dat celor de al<br />
treilea o actiune directa contra mandantulul, tocmal in<br />
inleresul actsluia, cacl mandatarul n'ar fi gasit creditul<br />
Irebuitor pentru conducerea acelor afacerl, daca eel de al<br />
Ireilea n'ar fi avut siguran^a, ca pot reclama pe mandant<br />
4ilominus). Apol incetul cu incetul s'a stabilit regula : Ca<br />
pentru a se cere implinirea conven^iunelor Jncheiate cu
- 214- — 215 —<br />
mandatarul, atit eel de al treilea, cit si mandantul, pot<br />
raclam direct unul contra altuia,—sail cu, sail fara intervenirea<br />
mandatarulul;—ca mandatarul, care a lucrat potrivit<br />
imputernieirel date, nu-I respunzator personal fa|a de<br />
eel de al treilea, care cunoasteau contjnutul mandatulul;<br />
si ca atit mandantul, cit si eel de al treilea pe de o parte<br />
trebuie sa sufere toate exceptiunele, care-si au izvorul lor<br />
in persoana mandatarulul, iar pe de alia parte pot invoca<br />
toate actele facute de acesta in implinirea madatulul. (Cf.<br />
§§. 65 si 207).—Aci ne vom indeletnicl numal cu actiones<br />
adiecticiae qualitatis, care pot fi asezate in doua grupe :<br />
De o parte actio exercitoria si actio institoria; iar de alta<br />
parte actio quod inssu, actio de peculio cu derivata sa<br />
actio tribuloria si actio de in rem verso, care ierau reunite<br />
in edictum triplex, ceea ce ne invedereaza, ca ierau considerate<br />
ca fiind in strinsa legatura, ca complectindu-se<br />
una pe alta si decl ca formind o unitate : I. Actio exercitoria<br />
: 1). Daca rnagister navis,—sau sui Juris, saii alieni iuris,—contracteaza<br />
cu eel de al treilea in marginele trase de<br />
de exercitor prin lex praepositionis, iar eel de al treilea<br />
contracted cu magister navis au cugetul de a obliga pe<br />
exercitor, atuncl eel de al treilea pot reclama sau contra<br />
lul magister navis, servindu-se de actio izvorind <strong>din</strong> contractul<br />
incheiat cu acesta, sau contra lul exercitor servinda-se<br />
de o aetio numita exercitoria dupa numele lul exercitor.<br />
2). Fiecare <strong>din</strong>tre mal muitl exercitores ie tinut in<br />
mod solidar (Ct. §. 229). 3). Exercitor deabea mal tarziu<br />
a obtinut extra or<strong>din</strong>em o actio contra celor de al treilea<br />
Fr. i §. 18 D. 14 14, 1).—II. Actio institoria: 1). Dacainstitor—adeca<br />
cine-va, sau sui Juris, sau alieni iuris, insarcinat<br />
de o persoana—dominus—cu administrarea unel intreprinderl<br />
sau industriale, sau comerciale —contracteaza<br />
cu eel de al treilea in marginele instructjunelor sale, aduse<br />
prin praepositio la cunostinta tuturor, iar celde al treilea<br />
au voit sa contracteze tocmal <strong>din</strong> pricina insarcinarel, pe<br />
care o are institor, atunci: a). Aeestia pot reclama sau contra<br />
lul institor servindu-se de actio izvorind <strong>din</strong> contractul<br />
iucbeiat cu aeeasta, sau contra lul dominus ser-<br />
vindu-se de o actio numita institoria, dupa numele lul institor,<br />
si care decl ie mal noua de cit actio exercitoria. b).<br />
Fiecare <strong>din</strong>tre mat multt domini ie tinut in mod solidar<br />
(Cf. §. 239), c). Dominus poate reclama pe eel de al treilea<br />
cu actio institoria numat in caz de mare nevoie. Fr.<br />
1 si 2 D. 14. 3. —2). Daca institor cak-a instruetianele sale,<br />
dominus tot va fi obligat fata de eel de al treilea de buna<br />
cre<strong>din</strong>la. Cf. Fr. 5 §. 10 D. eodem. —111. Actio quasi institoria.<br />
Daca acel care contracteaza eu eel de al treilea in<br />
numele lul dominus, nu-I institor, ci numal un imputernicit—procurator—al<br />
acestuia, atuncl se da contra acestuia<br />
o actio ad exemplum inslitoriae actiones, care se numeste<br />
§i sau utilis inslitoria, sail quasi institoria actio.—IV. Actio<br />
quod iussu se da celor de al treilea contra lul paterfamilias,<br />
care sau a insSrcinat fie pe uu filiusfamilias al sau,<br />
fie pe un rob al &&u, de a eoutracta cu aceia, sau a ratificat<br />
un astlel de act.—Mal raultl patresfamilias, care au<br />
dat iussus, sunt tinull in mod solidar (Cf. §. 239), - V.<br />
Actio de peculio : 1). Contra lul paterfamilias,—care a dat<br />
un peculium spre a fi administrat sau de un filius familias<br />
al sau, sau de un rob al sati—se da actio de peculio<br />
celor de al treilea, care au contractat cu acestl alieni iuris.<br />
2). Paterfamilias ie tinut numal pana la valoarea, pe<br />
care o are peculium !n momentul botftrirel, scazlnd eventual<br />
chiar creantele sale contra acelor alieni iuris. - - VI.<br />
Actio tributoria : 1). Contra lul paterfamilias,—care ingaduie<br />
sau lul filiusfamilias al sau, sau robului sau, c.a sa<br />
faca negof fie cu peculium intreg, fie numal c'o parte a<br />
acestuia—se da actio Iributoria celor de al treilea, care<br />
ait contractat cu acestl alieni iurius. 2). lea fata de actio<br />
de peculio ie: a). Mal putin prielnica, cad nu imbralosaza<br />
in totdeauna tot peculium. b). Mal prielnica, caci<br />
paterfamilias nu mal scade creantele sale, ci concureaza<br />
la o lalta cu ceilaltl creditor!.—VII. Actio de in rem verso<br />
: Daca sau filiusfamilias, saii un rob au contractat<br />
(-11 eel de al treilea, cu eugetul de a lucra in folosnl<br />
lul paterfamilias al lor, si daca acesta a tras folo*
- 216 —<br />
<strong>din</strong> acel act, atuncl cet de al treilea pot reclama pe paterfamilias<br />
numal in quant:im locnpletior factus est prin<br />
actio de in rem verso.—VIII. Actio dh in rem verso utilis:<br />
1). Se da aceluia, care a procurat mijloace de existenta<br />
unul filiusfamilias, fie prin hrana in natura, fie prin<br />
avansuri de bam, contra lul paterfamilias, care era obligat<br />
sa dee alimente si care astfel a economist cheltuelele,<br />
pe care trebuia sa le faca in acest scop. 2). Se da chiar<br />
si cind in rem versio ie datorita nu unul alieni iurius, ci<br />
unei persoane sui iuris, libera persona, daca sunt reunite<br />
elementele urmatoare : a). Dominus sa ti tras folos <strong>din</strong> contractul<br />
incheiat de libera persona, fara sa mat inchee cu<br />
aceasta un act deosebit, prin care sa dobindeasca acel folos.<br />
b). De la inceput persoana sui iuris sa fi contractat<br />
in interesul lul dominus. Dar nu se cere ca acel de al<br />
ireilea sa fi cunoscut starea lucrurilor si sa fl contractat<br />
in vederea lui dominus, caci fundamental adjunct nu-I<br />
creditarea piritulu! de catra reclamant, ci ca acesta 1'a<br />
imbogatit pe acela.—IX. Deosebirele <strong>din</strong>tre actiunele precedente.<br />
§. 273. Stingerea mandatuluL<br />
A. I. Consensus.—It. Vointa unei singure parti : 1).<br />
Revocarea lacuta de mandant : Orl ce mandat,—afara de<br />
acela prin care cineva devine procurator in rem suam—<br />
poate ti revocat, tie exnres, tie tacit (prin numirea altui<br />
mandatar). Consecinte: a). Ceea ce mandatarul face dupa<br />
ce a aflat de revocare, nu obliga pe mandant. b). Revocarea<br />
nu poate ti opusa celor de al treilea, care n'au aflat<br />
despre iea. 2). Renuntarea <strong>din</strong> partea mandatarulul:<br />
a). Dar nu se poate renunta nicl intr'un moment inoportun<br />
§i nic! cu cugetul de a pagubi pe mandant. b). Daca<br />
mandatarul are motive grave, renuntarea sa nu mai ie<br />
supusa restricliunelor precedente.—III. Moartea mandantutut<br />
fie fizica, fie juridica. Toll acel. care nu aflasera despre<br />
acea moarte, nu pot suferl nicT o paguba decurgind<br />
- 217 -<br />
<strong>din</strong> actele juridice incheiate. Abaterl convenlionaleca mandatum<br />
s& nu inceteze <strong>din</strong> aceasta cauza: 1). Exprese 2). Tacite:<br />
Mandatum post mortem exequendum.—IV. Moartea mandatarulul,<br />
fie fizica, fie juridica. Dar mostenitoril pot continua mandatul,<br />
pentru a sfirsi afacerele Incepute.<br />
CAP. V.<br />
Soeietas.<br />
§. 274. Defintfiune. Elemenie. telurl.<br />
A. Definitiune: Ie un contract prin care sau doua,<br />
sau ma! multe persoane se obliga reciproc de a pune In<br />
comun mijloace sau de productiune, sau de dobindire spre<br />
a se ajunge la un rezultat comun.<br />
B. Terminologie : I. Societas=Tovarasie.—II. Socius==<br />
Asociat=Tovaras.—III. Communicare=A pune ceva in comun.—IV.<br />
Inslitor=Repre7.eutantul societat.eI.-V. Actio<br />
pro socio.<br />
C. Elements : I. Fiecare socius trebuie communicare<br />
ceva. De aceea nu exista societas : 1). Daca acel ceva ie<br />
egal cu »ero. 2). Socielas donalionis causa coire non potest.—II.<br />
Animus societatis coutraheridae, adei-a ajungerea<br />
unul rezultal comun prin opeiatil facute in interes ooinun:<br />
1). Rezultatul consta: a). Sau in a realiza un cistig<br />
banese. b). Sau in a realiza altceva apreciabil djn punct<br />
de vedere economic. 2). Scopul sau rezultatul nu poate fi<br />
nicl ilicit, nicl contrar bunelor moravurl. 3). Daca rezultatul<br />
nu devine comun, ci un socius ie exclus de la cistig,<br />
avem de a face cu o societas leonina, care ie lovita de<br />
militate. —III. Consensus relativ la cele doua elemente precedente.<br />
lei poate fi : 1). Sau expres, sau tacit. 2). Sau<br />
pur si simplu, sau supus chiar implinirel uneT condicio.<br />
D. Felurl: I. Societas totorum bonorum=Societas<br />
omnium bonorum=Societas universorum bonorum=Socielas<br />
universarum fortunarum.—II. Societas rei unius=Sociotas<br />
negoliationis alicuius. - - III. Societas uuiversorum
- 218 - — 219 —<br />
quae ex quaeslu veniunt: 1). Sau arata operatiunele, care<br />
vor forma obiectul tovarSsiel. 2). Sau daca nu se face aceasta,<br />
se presupune, ca s'a pus la un loc omnia quae ex<br />
quaestu veniunt. Dar intr'o ast-fel de societas nu intra .a).<br />
Bunurele, pe care tovarasil le avea in momentul incheerel<br />
contractulul de societas. b). Datoriile de atuncl ale<br />
fiecarul socius. c). Dobindirele cu titlu gratuit, de atunci<br />
in coace.<br />
E. Particularitatl: I. Societas omnium bonorum s'a<br />
dezvoltat <strong>din</strong> consortium, adeca <strong>din</strong> starea de indiviziune<br />
in care remfneau mostenitoril dupa deschiderea mostenirel,<br />
in cit la inceput iera o tovarasie de familie. De aceea<br />
in oil ce societas : i). Societas aliquid fraternitatis habet'<br />
2). Beneh'cium competentiae de care se bucura socii. 3)'<br />
Respunderea pentru culpa imblinzita prin diligentiam qualem<br />
in suis relus adhibere solent. 4). Infamia care lovea<br />
pe condamnatul pentru dolus in actio pro socio.—II. In<br />
general n'are caracter de durabilitate.<br />
§. 275. Efecte.<br />
A. Efecle inlauntrul societalel, adeca intre socii: I-<br />
Fiecare socius trebuie sa aduca, ceea ce s'a obligat de<br />
communicare si sa garanteze, ceea ce a adus : 1). Communi.<br />
care consta : a). In traditio pentru lucrurele corporate, b).<br />
Sau in cesio. sau in delegatio pentru creante. c). In executarea<br />
muncel fagaduite, etc. 2). Communicare se poate<br />
face: a). Quoad sortem. b). Quoad usum. c). Quid in indoiala<br />
?•— II. Fiecare socius poate administra afacerele comune<br />
potrivit scopulu! tovarasiel, dar si se poate impotrivi<br />
la aceasts : 1). Acel care a administrat—institor—ie<br />
obligat sa dee socoteli si sa predee tot ce a primit pentru<br />
societas. (Cf. §. 272, A, I, 1, b). 2). Societas are fata<br />
de socius gerant obligaliunele mandantulul (Cf. §. 272, A.<br />
II. 1. a si b).—III. Fiecare socius ie respunzator de omnis<br />
culpa, dar poate invoca diligentiam qualem in suis rebus<br />
adhibere solet. De casus nu-I respunzator. - - IV. Fiecare<br />
socius datoreste dobinzl la sumele primite pentru societasr<br />
in cazurele in care si mandatarul le datoreste. (Cf. §, 272<br />
A. 1, c, a, 0 si -{].—V. Impartirea rezultatului comuu—fie<br />
cistig, fie paguba: 1). Invoiala tovara§ilor poate face partile<br />
sau egale, sau proportionale, sau chiar ca un socius<br />
sa nu participe la paguba. 2). Jn lipsa de invoiala vom<br />
avea partes aequae, partes aequales.—VI Hotarirele tovarasiel<br />
se iau cu unaminitate, fiecare socius |avind veto.—<br />
VII. Actio pro socio serveste in timpul tovarasiel pentruvalorificarea<br />
drepturilor si indatorirelor precedente. lea<br />
poate concura cu actiones izvorind <strong>din</strong> raporturele juridice<br />
intervenite intre socii.<br />
B. Efecte in afara de societas, adeca fata de cei de<br />
al treilea: Societas nu exista in afara, ci numat intre socii.<br />
Dar vorba societas ie intrebuintata ca breviloquenta in loc<br />
do toll socii : I. Daca toll socii au contractat la o lalta cu<br />
un al treilea, tott vor fi sau creditor!, sau datornicf, fie<br />
pentru o portiune virila fiecare, fie pentru o portiune alta<br />
determinate de vointa partilor, de imprejurflrl, etc. - - II.<br />
Daca numa! unul sau unil <strong>din</strong> socii au contractat cu un<br />
al treilea, raportul obligator va exista numaf intre acestia,.<br />
afara numai daca nu se stabileste, ca lata de societas<br />
exista niandatum, ratihabitio, negotiorum gestio, in rem<br />
versio.— III. Mai multt bancherl tovarasl sunt obligatl in<br />
mod coreal. (Cf. §. 238, H. I, 2, c, a, 3. c, d : D, IV si §^<br />
272, B, I, 2, II. 1, b.<br />
§, 276. Sfir§irea §i lichidarea<br />
A. Sfirsirea : I. Potrivit vointel partilor: 1). Sfirsireaoperatiunel<br />
in vederea careia societas s'a incheat. 2). Sfirsirea<br />
duratei. 3). Vointa comuna in orl si ce moment. 4).<br />
Renuntarea fie <strong>din</strong> partea unul socius, fie <strong>din</strong> partea mnf<br />
multor socii. Dar renunt,area nu trebuie sa se faca intempestiv,<br />
altfel socium liberal a se, non se a socio (socios a<br />
se, uon se ab illis); afara numai daca renurrtatorul avea<br />
motive legitime.—II. Fara vointa partilor : I). Moarlea fi-
- 220 —<br />
zica a unuia <strong>din</strong> socii, afara numal daca partile nu s'au<br />
invoil, ca societas sa contiuuie intre supravetuitori. On ee<br />
altfel de continuare ie o noua socielas. 2). Moartea 'juridica<br />
(civila) —capitis diminutio magna--3). Confiscarea bu<br />
nurilor sau falimentul unul socius — aegestate socii. - - 4).<br />
Orl ce eveniment, care Impedecarealizarea scopulul social.<br />
B. Lichidarea: Ie—pe de o parte — constatarea si reali-<br />
:zarea reziiltatului comun si—pe de alia parte—reparlizarea<br />
—imparteala—aeestul rezultat Intre tovarasl. De aceea : I. Se<br />
incaseaza creantele, se vinde marfa, se platesc datoriile sociale<br />
si >e determina drepturele respective ale tovarasjlor.—II.<br />
Se 'mparte masa comuna remasa : 1). Lucrurele corporate si<br />
drepturele reale se 'mpart sau de buna voie, sau prin actio<br />
communi dividundo. 2). Creanjele si datoriile n'au nevoie<br />
sa fie impartite materialiceste.—III. Ceea ce s'a adus de<br />
socii, face parte <strong>din</strong> iviasa de 'inpartit. sau fiecare socius<br />
are dreptul de a preleva ceea ce a adus iel?<br />
§. 217. Societas omnium bonorum.<br />
Particularitatile acestul fel de societas stint: I. Socius<br />
trebuie communicare toate bunurele sale prezente si<br />
viitoare, afara numal de acele dobindite ex deliclo. - II.<br />
-Societas trebuie sa achite toaledatoriile'aetuale si viitoare<br />
ale tovarasilor si sa Ie procure tot ce Ie trebuie potrivit<br />
pozitiunel lor sociale. Daca societas a tras folos <strong>din</strong>tr'un<br />
delict savirsil de un socius, ie tinuta si de datoriile, care<br />
incumba acelul socius <strong>din</strong> delictul acela.—III. Periculum<br />
ie comun pentru toll socii.—IV. La dizolvarea lovarasiel<br />
-averea sociala se 'mparte egal intre totl socii, fiecare lu-<br />
Jnd o parte virila, afara de conventiune contrara.<br />
§. 278. Deosebirele tovdrd§iei de corporatio §i<br />
de locatio partiaria.<br />
A. Deosebirele <strong>din</strong>tre societas si corporatio: I. Corporatio<br />
cere reunirea a eel pu^in trel persoane, pentru ca<br />
-sa poata lua nastere ; pe cind pentru societas ie de ajuns<br />
- 221 -<br />
reunirea a doua persoane. Insa in dreptul comercial modern<br />
societa^ele comerciale, chiar cind sunt formate numal<br />
de doua persoane, sunt persoane juridice ! —II. Corporatio<br />
ieste o persoana, pe cind societas ieste o reunire<br />
de mal multe persoane, care remin personalitatl deosebite.<br />
De aci urmeaza: 1). In corporatio centrul organizarel ie<br />
actor sau syndicus; pe cind institor n'are acest rol fata<br />
de societas. (Cf. §. 26, C. II. 1, f). 2). Corporatio ie neatirnata<br />
de individualitatea membrilor set; pe cind societas<br />
inceteaza de regula de a mal fiinta, daca un socius<br />
iesa in orl ce mod <strong>din</strong> iea, precum si daca o noua persoana<br />
intra in iea. De aceea un membru al corporatiel nu<br />
poate singur nici s'o desfiinteze, nici sa ceara imparteala<br />
patrimoniulul iel, si nici sa ceara o parte <strong>din</strong> ace! palrimonil,<br />
cind iesa <strong>din</strong> iea ; pe cind la societas fiecare socius<br />
poate singur sa puna capat tovarasiel si sa ceara imparteala<br />
patrimouiulul iel. 3). Corporatio, capersoana, ie titulara<br />
a patrimoniulul dobindit; pe cind societas n'are<br />
nici un patrimoniu, ci numal socii au sail dreptun', sau<br />
indatorirl, adeca fiecare socius are partea sa determinata<br />
(determinabila) atit In activa, cit si in passiva. 4). Corporatio,—iar<br />
nu membril, care o compun—poate fi impiicinata,<br />
lucriud prin actor sau syndicus ; pe cind societas<br />
nu poate fi impricinata, ci numal socii, personal si in calitate<br />
de socii pot fi Smpricinatl. Deaceea membril unel<br />
corporatio —daca nu sunt nici reprezentanti al acesleia si nici<br />
nu sunt interesatl imediat In proeesele iel —pot fi in acestea<br />
sau judecatorl, sail marlorl, etc. 5). Corporatio nu-I obligata<br />
de actor peste continutul aflator in area communis (Cf. §..<br />
26, C, II, 1, a); pe cind la societas, chiar daca s'ar gasi<br />
o area communis, totusl institor obliga pe fiecare socius<br />
nelimitat; dar un nou socius nu-I respunzator de datoriile<br />
vechl, de ctt daca si Ie a luat expres asupra sa, cacl inslitor<br />
n'a avut mandat si de la iel spre a-1 reprezenta si<br />
obliga. 6). Corporalio poate lua hotarirl sau potrivit staliitolor,<br />
sail cu majoritate de voturl (Cf. §. 26, C. II, 1, b<br />
si 2, b): pe cind societas nu poate lua nici o hotadre in
_ 222<br />
•contra vointel unul singur socius chiar (Cf. 275, A, VI), afara<br />
numal daca socii s'au supus de mal Inainte unei marginirl<br />
a dreptulul lor individual.—III. Se sustine, ca scopul<br />
corporatiunel ie ceva statornic, pe cind acel al tovarasiel<br />
ie vremelnic. Bar se poate ca si contrarul sa se<br />
intimple.<br />
B. Beosebirele <strong>din</strong>tre sccietas si locatio partiaria (Cf.<br />
§. 267 A, III. 2) : Besi rezultatul comun se 'mparte intre parti<br />
in amlndoua cazurele, totusl locatio partiaria nu inceteaza,<br />
daca uaa <strong>din</strong> parti se retrage singura <strong>din</strong> raportal juridic,<br />
precum si daca moare.<br />
CAP. VI.<br />
§. 279. Contractus empty tenlecarius.<br />
A. Befinitiune : Ie conventiunea prin care o parte se<br />
obliga de a acorda celeilalte o emphyteusis.<br />
B. Terminologie: I. Contractus emphyteutecarius. Locatiune<br />
hereditara: Embatic. Besman. — II. Actio emphyteutecaria.<br />
C. Natura: I. Pina la Zenon controversa: 1). Locatio.<br />
2). Venditio. —II. Be la Zenon : Contract sui generis (Cf.<br />
§. 156).<br />
B. Elemente : I. Consensus.—II. NicI o alta formalitate.<br />
Insa trebuie sa se faca un act inscris: 1). Cf. §.<br />
198, A. I, l,e, «. 2j. Cf. §. 198. A, I,e, l.p.<br />
E. Efecte: I. Periculum : 1). Perderea totala o sufere<br />
proprietarul, care nu va mal putea cere pensio (canon).<br />
2). Perderea partiala o sufere emphyteuta, care nu va putea<br />
cere, ca pensio sa fie micsorata.—II. In ce priveste<br />
celelalte cesliunl se aplica sau regulele vinzareT, sail ale<br />
Inchirierel: 1). Regulele vinzSrei pentru: a). Punerea in<br />
posesiune. b). Folosinta de lucru. c). Garantia de evictio.<br />
2). Regulele luchirierel pentru: a). Modul de folosinta. b).<br />
Plata renditel.<br />
F. Actiones: Actiunele personale izvorind <strong>din</strong> acest<br />
- 223 —<br />
contract in lavoarea fiecarel parti n'au un nume deosebit<br />
in dreptul roman, dar Romanistii modernl intrebuinteaza<br />
pe acel de actio empbyteutecaria.<br />
SECTIUNEA III.<br />
Paeta.<br />
SUBSECT1UNEA I.<br />
Paeta vestita,<br />
CAP. I.<br />
§. 280. Paeta adiecta.<br />
A. Befinitiune: Cf. §. 192, C. 1, 2, a.<br />
B. Elemente : Cf. §. 192,loc. cit.- Quid: I.Bacapactum<br />
nu-I facut incontinenti cu coutractus bonae fidei, la care-I<br />
adaogat ?—II. Baca pactum ie adaogat la un contractus<br />
stricti iuris? Controversa.<br />
C. Natura: Ie parte integrants <strong>din</strong> contract, de oare<br />
ce ie o condicio a consimtimlntului partilor.<br />
B. Efecte: Modifica urmarile h'restl—naturalia negotii<br />
—ale contractual, la care ie adaogat.<br />
E. Actiones: Poate fi valorificat:—I. Sau prin actio<br />
izvorind <strong>din</strong> contractul acela.—ll. Sau eventual prin praescriptis<br />
verbis actic.<br />
F. Felurl mal insemnate: I.—Pactum de retrovendendo:<br />
1). Befinitiune: Pactum prin care vinzatorul isi rezerva<br />
dreptul de a rescumpara lucrul vlndut, fie cu acelas<br />
pret, fie cu un pret sati determinat, sau determinabil.<br />
2). Efecte: a). Baca lucrul se gaseste la cumparator liber<br />
de orl ce sarciua, vinzatorul isi poate exercita dreptul<br />
.sail: «). S'au inlauntrut termenulul, care de regula se ficseaza<br />
de parti. (5). Sail—in caz coutrar—inlauntru! a treizecl<br />
de anl, de cind pactum s'a incheat. b). Baca lucrul<br />
.sail nu se mal gaseste la cumparator, sau se gaseste in-
- 224 -<br />
tar-cat de iura iure, vinzatorul poate sa-si exercite dreptul<br />
sau riumal in personam, sau si in rem ? Controversa. 3).<br />
Actiones : a). Sau actio vendiLi, sau eventual praescriptis<br />
verbis actio. b). Reclamantul oferind pretul convenit obtine<br />
sau lucrul inapol, sau despagubirl. c). Lucrul trebuie<br />
sa fie inapoiat nedeteriorat prin cuipa piritulul.--!!. Pactum<br />
de retroemendo: 1). Definitiune: Pactum prin care<br />
cumparatorul isl rezerva dreptul de a sili pe vinzator,<br />
sa-sl ia lucrul inapol fie cu acelas pret, fie cu un pret sau<br />
determinat sau determinabil. 2). Efeete: Ct. supra I, 2.—<br />
III. Pactum p v otimeseos : 1). Definitiune : Pactum prin care<br />
partile, care au facut o vinzare, se invoesc, ca daca cumparatorul,<br />
va vinde lucrul cumparat, vinzatorul,—care ar<br />
oferi un pret tot asa de bun ca si altil, care ar voi sa<br />
cumpere lucrul—sa fie preterat ca comparator. 2). Efeete:<br />
Cf: supra I, 2.—IV. Lex comnussoria : 1). Definitiune : Pactum<br />
prin care parole se invoesc, ca acea parte, care nu-sl<br />
va indeplini obligatiuuele izvorind in sarcina sa <strong>din</strong>tr'un<br />
contract oare care, sa pearda drepturele, care i se cuvin<br />
in puterea aceluias contract. 2). Astfel de pactum nu se<br />
poate adaoga la o ronventiune de pignus si hypotheca.<br />
Mai des le adaogat la vinzare si in favoarea vinzatorulul.—<br />
3). Efeete: a). Daca are earacterul de pact suspensiv, produce<br />
etectele unel condicio asa numile suspensive. lar daca<br />
are earacterul de pact rezolutoriu—eeea oe se presupune<br />
in indoiala—vinzatorul poate sa ceara lucrul inapof de la<br />
cumparatorul, care n'a platit pretul: a). Sau fara sa puna<br />
pe acesta in intirziere, daca a lost un termen fixat, care<br />
s'a seurs. J3). Sau punindu-1 mal intaiu !n intarziere pe<br />
cumpftrator, daca n'a lost fixat nicl un termen. b). Lex<br />
commissoria produce efeete numal in personam, sau si in<br />
rem ? Controversa. c). Vin/atorul are alegerea de a cere<br />
sau executarea contraclulul, sau desfiintarea lul; dar nu<br />
poale reveni asupra alegere). d). Vinzatorul, care dupa expirarea<br />
termeaulul primeste sau pretul intreg, satt aconturl,<br />
ie considerat, ca a renuntat la lex commissoria. 4).<br />
Actiones: a). Sau actio venditi, sau actio praescriplis<br />
- 225 —<br />
verbis. b). Se restabileste starea de lucrurl <strong>din</strong> momentu!<br />
Incbeerel pactulul: a). Lucrul trebuie inapoiat asa cum a<br />
lost primit, nedeteriorat prin culpa cumparatoruluT, liber<br />
— 226 —<br />
B. Felurl: Pactum hypothecae si Constitutum. le controversata<br />
ccstiunea, daca un mal sunt si alte pacta, care<br />
ar putea iutra in aceasta categoric.—1. Pactum hypothecae<br />
: 1). Definitiune : Tocmeala prin care se creaza un drept<br />
de ipoteca in favoarea unuT creditor. 2). Efecte : Da nastere<br />
— 228 —<br />
care serveste pentru valorificarea unul astfel de pactum r<br />
se numeste coudictio ex lege.<br />
B. Felarl : I. Pactum prin care se tagadueste dobinzl<br />
penlru mutuum : 1). Sau de cereale. 2). Sau in care creditor<br />
ie fie fiscus, fie unele orase. 3). Sau relativ la pecunia<br />
traiectitia. (Cf. §. 189, A, VI, 1, h, a, J§. 247, B. II).-<br />
II. Pactum relativ la o mostenire viitoare (nedeschisa inca),<br />
cu conditiur.e, ca persoaua despre a careia mostenire ie<br />
vorba sa fi consimtit la acel pact si sa fi staruit in a consimt.i<br />
pana la moartea sa, devine pactum legitimun de la<br />
Justinian.—III. Pactum dotale: Pactum, prin care s'a fagaduit<br />
o dos, a devenit pactum legitimum de la Theodosiu<br />
II incoace.—IV. Donatio. De la Justinian donatio se putea<br />
face priutr'un pactum, Vezl §. 283.<br />
II.<br />
Donatio.<br />
§. 283. Generalitd$i.<br />
A. Definitiune: Ie un act de liberalitate, prin care opersoana<br />
intelege sa se despoaie in favoarea altel persoane:<br />
I. Sau de tot patrimoniul sau. II. Sail numal de o<br />
parte a acestuia.<br />
B. Terminologia : I. Donatio. Dar. Daruire. Danie.--II.<br />
Donator. Daruitor. -III. Donalarius. Daruit.<br />
C. Forme (Cf. inlra D. It): I. Dando: t). Pentru drepturele<br />
reale prin : a). Mancipatio. b). In iure cessio. c).<br />
Traditio. 2). Pentru obligatiunl prin : a). Cessio. b). Novatio:<br />
a). Delegatio. $). Expromissio. -- II. Liberando prin:<br />
1). Pactum ne petalur, care da numal o exceptio doli. 2).<br />
Acceptilatio (Cf. §. 233. B. Ill si V.). —III. Promittendo<br />
prin: 1). Stipulatio. 2). Simplul pactum, dar numal de la<br />
Justinian.<br />
D. Marginirl: I. Lex Cincia de donis et muneribus a<br />
oprit donationes ultra mothim, fara sa fisanctionat aci-asla<br />
_ 229<br />
•oprire (Cf. §. 6, D. I, 4), ci <strong>din</strong>d numal diferite mijloace<br />
pentru a face acele donationes neeficace: 1). In cazul C,<br />
III. 1 donator poate : a). Sau sa se opuna, la executarea<br />
ceruta cu actio ex stipulate, prin: a). Exceptio legis Ginciae.<br />
J3). 0 infactum exceptio. b). Sau, daca a executat, sa<br />
intenteze condictio indebiti (Cf. infra § 301). 2). In cazul: C,<br />
II, 1 donator poate opune replicatio legis Cinciae. Dar in<br />
cazul C, II, 2 nu mai poate opune nimic. 3). In cazul C,<br />
I, 2, a, donatorul putea revoca cessio sau pina ce se facea<br />
litis contestatio, sau pina ce solutio nu iera facuta. Deasemenea<br />
in cazul C, I, 2, b, a si p d^natorul putea sau sft<br />
desfiinteze novatio, cita vreme n'avusese loc plata, safl prin<br />
condictio indebiti sa ceara inapol, ceea ce platise delegatarul.<br />
4). In cazul C, I. 1, a, b si c: a). Donatorul poate<br />
intenfa reivindicatio. b). Daca res mancipi fuse«;era dale<br />
numal prin traditio, donatorul deasemenea poate intenta<br />
reivindicatio si prin replicatio legis Cinciae poate respinge<br />
exceptio rei venditae et traditae. c). Daca lucrurile m\$catoare<br />
ar fi fost stramutate regulat, dar nu trecuse sese<br />
lunl de la stramutare, donatorul putea intenta interdictum<br />
utrubi. 5). Dispozitiunete acestel lex Cincia nu se aplicft:<br />
a). Daca donatarul implinise usucapio. b). Daca<br />
donatio nu fusese revocata pana la moartea donatorulul,<br />
devenea perfecta <strong>din</strong> acest moment, c). Daca donataril<br />
ierau persoane exceptae : Rude de aproape, afini (soil, etc),<br />
pupili, etc. (Cf. Paulus, Sententiae, V, 1J, 4). d). De la Antoninus<br />
Pius daca donatio ie intre parintj si copii. Vaticana<br />
fragm. 314. — II. Insinuatio=Testificatio actorum, adeca<br />
transcrierea daruirel in registrele publice, se facea: I).<br />
La ineeput, pentru ca actul juridic sa aiba mai multa publicitate.<br />
2). De la Constantlfi Chlorul orl ce donatio trebuie<br />
sa fie trtinscrisa.—III. De la Constantin ori ce donatio<br />
cere pentru perfectiunea sa : 1). Redactarea in sen's.<br />
2). Traditio a obiectulul fata de martorl. 3). Insinuatio.—<br />
IV. De la Justinian (Cf. supra C, III, 2) orl ce donatio<br />
ina'f mare de 500 solidi trebuea transcrisa, sub pedeapsa<br />
de militate pentru excedent. Cf. §. 284, E.
- 230 -<br />
§. 284. Elements.<br />
A. 0 liberalitate nullo iure cogente.<br />
B. Despoiarea daruitorulul sau iodata, sau mal tarziu,<br />
fie de tot, fie de o parte a patrimoniulul safl. De aceea<br />
: I. Liberalitatl ca depositum, commodatum, etc. uu<br />
sunt considerate ca donationes (Dar oare depositarul nu><br />
se despoaie de serviciile sale, comodantul de intrebuintaroa<br />
lucrulul sau, etc ?!).— II. Despoiarea trebuie sa fie efectul<br />
nu a unel simple omisiunl, ci a unul act pozitiv *,<br />
A negligea sa ne tmbogatim, nu-I donare!— III. Plata unel<br />
datoril inainte de termen, inapoiarea unul pignus, iertarea<br />
unel obligatio inanis nu sunt donationes.<br />
C. Animus donandi. Ce se 'njelege prin acesta ?<br />
Controversa : 1. Parerea domiuanla cere cugetul daruitorulul,<br />
de a imbogati pe daruit. Aclul trebuie sa contie ocausa<br />
lucrative. - - II. Parerea cea mal iutemeiata cere<br />
numal vointa hotaritoare a daruitorulul, de a arata o liberalitate<br />
(darnicie),<br />
D. Capacitatea de a putea face o donatio. Nu-I deajuns<br />
capacitatea generala de alienare, ci se mal cere si o<br />
capacitate specials (Cf. §. 18, A, I, 2), can? lipseste unor<br />
persoane: I. Minoril nu pot darul imobilele lor. Dar dacS<br />
dupa ce au ajuns la majoritate, Jasa sa treaca zece anl,<br />
fara sa atace donatio, aceasta devine valabila.—II. Donationes<br />
inter virum et uxorem sunt oprite (Cf. §. 238).<br />
E. Insinuatio : I. Se cere insiauatio In cazul <strong>din</strong> §,<br />
283, D, IV: 1). Determinarea vaiorel donatiunel: a). Nu<br />
se tine sama de fructele lucrulul daruit. b). Se scade sarcine'e,<br />
care apasa asupra acestuia. c). Prestatiunele regulate<br />
(pensiuni, rente, etc), care formeazft un singur tot,<br />
sunt socotite la un loc; in clt desl in parte ar fi - 550 solidi, trebuesc<br />
transcrise. 2). Efectele lipsel de insinuatio: a). Donatio<br />
ie nula pentru cit trece peste 500 solidi. b). Actul<br />
nu poate servi de baza nici pentru usucapio In ce priveste<br />
acest excedent.—II. Nu se cere insinuatio chiar pentru do-<br />
- 231 -<br />
naticnes >500 solidi, daca sunt facute: 1). a). Sail de<br />
imparat, sau de imparatita. b). Sail imparatului sau im-<br />
!>aratiteT. 2). Pentru rescumpararea prinsilor de rezboiu<br />
3). Pentru sau repararea sau zidirea unel case. 4). Pentru<br />
iertarea de dobinzl neesigibile. 5). Dotis causa si 6). Mortis<br />
causa.<br />
F. Donatio cele mal deseorl ie o conventiune, dar<br />
uneon poate fi si numal un act unilateral: I. Daca ie<br />
conventiune se mal cere consim^imintul par^ilor: Vointa<br />
donatorulul nu-I de ajuns, mal trebuie si acceptarea donatarulul.<br />
Cita vreme lipseste acceptarea, donatorul poate<br />
revoca donatio (Cf. §. 195. B, C, F, G, I, 2). II.<br />
Daca ie act unilateral (constituirea unel dos <strong>din</strong> partea<br />
unul strein; plata si expromissio facuta de un al treilea<br />
in favoarea dalorniculul, far' de stireu acestuia; impensae<br />
facute donandi animo la proprietatea altuia, etc), ie deajuns<br />
vointa donatorulul.<br />
§. 285. Efecte.<br />
y^ T ^W *-,<br />
• - -- : ^v C<br />
A. Donatio dando: Stramuta dreptul, care face »- '-A^°^<br />
biectul sau, de la daruitor la daruit: I. Drepturl reale:; "'^^<br />
I). Proprtetatea: a). Daruitul devine proprietar al lucrulul<br />
daruit, daca si daruitorul iera proprietarul acelul lucru b).<br />
Daca acesta nu iera proprietar, dfiruitul poate deveni proprietar<br />
al acelul lucru numal prin usucapio pro herede.<br />
2). lura in re : AceleasI efecte. 3). Obligationes : a). Daruitul<br />
poate reclama implinirea obligatiunel: a). Sau ca procurator<br />
in rem suair, in cazu! <strong>din</strong> §. 283, C, I, 2, a. b). Sau<br />
ca creditor, In numele sau propriu iu cazul <strong>din</strong>§. 283, C, 1,2,b.<br />
B. Donatio liberando : Libereaza pe daruit de datoria,<br />
care face obieclul sail, si care-1 privea in cazurele <strong>din</strong> §.<br />
283, C, II, 1 =i 2.<br />
C. Donatio promittendo : I. Inainte de Justinian da<br />
(laniitulul actio ex stipulatu in cazul <strong>din</strong> §.283, C. Ill, 1.—<br />
II. De la Justinian il da condictio ex lege (35 §. ult. C.<br />
du donationibus 39, 5) in cazul <strong>din</strong> §. 283, C, III, 2.
• - 232 -<br />
D. Responsabilitalea daruiloruluT: I. leste respun/rtor:<br />
1). De dolus. 2). De culpa lata.—II. Nu-i respunzator:<br />
1). De culpa levis (cL §. 47, C, I, 1). 2). De cusururile lu«<br />
crului: Fr. 61 D. 22, 1. 3). De evictio. Cestiuaea aceasta<br />
ie coutroversata. Dar daca iel nicl nu s'a obligat expres<br />
sa respunda de evictio, nicl nu s'a facut vinovat de dolus,<br />
trebuie de admis, ca nu-I respunzator de evictio.<br />
III. Datore§te dobinzl de la litis contestatio.— IV. Se bucura<br />
de beneficium competentiae.<br />
E. Revocabilitatea dftruirei: I. Regula: Ca orl ce act<br />
obligator donalio nu poate rt revocata.—II. Abalerl: 1).<br />
Donationes lacule de patron desrobitilor : a). La inceput<br />
ierau revocabile in totdeauna. 6). Pe urma puteau fi revocate<br />
numal: a). In caz de ingratitu<strong>din</strong>e a desrobitulul. ,3).<br />
Si naslere de copil patronulul dupa donatio. 2). De la Papinian<br />
donationes i'acute de parintT copiilor Jor puteau fi<br />
revocate pentru ingratitu<strong>din</strong>ea daruitulul. 3). De la Justinian<br />
ori ce donalio poate fi revocata pentru ingratitu<strong>din</strong>ea<br />
daruilulul. III. Dreptul de revocare ie personal daruitoru-<br />
Jul. Abaterl: 1). Donalio fScuta In frauda drepturilor ereditorilor<br />
poate fi revocata de aceslia (Cf. §. 229). 2). Donatio<br />
inofficiosa (care vatama legitima porlio) poate fi revocata<br />
de legitimarii.—IV. Ingratitu<strong>din</strong>ea trebue sa fie si<br />
iea un fapt personal al daruilulul si anume unul <strong>din</strong> urinatoarele:<br />
1). Atentat contra vielel daruitorulul. 2). Injuril<br />
grave conlra acestuia. 3) Pricinuirea de perdere a unel<br />
parll insemnale <strong>din</strong> palriraoniul acesluia. 4). JVeimplinirea<br />
sarcinelor luate, cind a primil donatio.—V. 0 actio in personam<br />
(far' de nume) se da penlru a obtine revocarea si<br />
decl restabilirea lucrurilor In slarea de mal inainte : t).<br />
Safl inapoiarea lucrurui daruit dimpreuna cu fructeie de la<br />
litis conleslatio. 2). Sau, daca inapoiarea nu-5 cu putinta<br />
si nicl daruitul nu-I vinovat de nimic, condamnarea in<br />
quantum locupletior factus esl.<br />
§. 286. Varietal<br />
A. Donatio omnium bonorum: 1. Definitiune : Ct. §.<br />
283, A- I.—II. Object: Excedenlul activulul asupra p;i-ivu-<br />
viilul daruitorulul. Ct. §. 29. A, II.—III. Efecte : Nu-I o<br />
sueeesio per universitatem, ci numal o successio in singulas<br />
res (Cf. §. 17, IV, 4 si 3), adeca in drepturele individualmeiite<br />
determinate ale daruitorulul. Decl : 1) Daruitul<br />
nu devine creditor al datornicilor daruilorulul ; si nu-I<br />
poale reclama de cil ca cesionar al acesluia'. 2). Daruitul<br />
nu devine nicl dalornic al creditorilor daruitorulul,—chiar<br />
daca acesla i-ar fi impus plala daloriilor, ca o sarcina a<br />
daruirel—(Cf. §. 202, A)—si nu poate ti reclamat de aceia;<br />
dar daruitorul poate sau sa reclame implinirea sarcinel,<br />
sad sa revoaoe donalio.—IV. Astfel de donatio poate fi revocata<br />
in cazurele <strong>din</strong> §. 285, E. Ill, 1, 2.<br />
B. Donaliones resplatitoare: I. Definitiune: Donatio<br />
pentru resplalirea serviciilor facule de claruil daruitorulul.<br />
— II. Dinlre aceslea acea tacula contemplalione salulis ie<br />
irevocabila:Fr. 34 § \ D. 39, 5. Dar celelalle ? Conlroversft.<br />
C. Donalio sub modo : I. Definiliune : Donalio, prin<br />
care daruitorul impune daruilulul o sarcina, care nu egaleaza<br />
valoarea obieclulul daruit.—II. lea da nastere la obligaliunl<br />
in sarcina aminduror partilor si se apropie de<br />
contraclele far' denume: 1). Pentru a se obtinea implinirea<br />
lul modus: a). Daruitorul are aclio praescripfis verbis.<br />
b). Daca modus ie in favoarea unul al treilea, acesla deabea<br />
de la Dioclelian are utilis praescriptis verbis actio.<br />
2). In caz de ueexecutare a lul modus: a). Daca modus consta<br />
in a procura daruitorulul alimente acesla are: a),<br />
lus poenilendi cu efecle in rem si poate intenla condiclio<br />
causa data, causa non secuta. p). Revocarea pentru ingratitu<strong>din</strong>e<br />
cu efecle in rem : c. 1 C. 8, 55. b). Daca modus<br />
consla in allceva, daruilorul are cele doua mijloace prece-<br />
- 234 -<br />
SUBSECTIUJSEA II.<br />
§. 287. Nuda pacta.—Generalitafi. — Com'<br />
prommissum.<br />
A. Definitiune Cf. §. 192, C, I, 2.<br />
B. Pentru ca aceste pacta sa poata da nastere unel<br />
obligatio civilis se proceda astfel: I. Daca iera vorba de<br />
conventiunl de felul celor <strong>din</strong> §. 192, C, II, 2, b se intrebuinta:<br />
1). Sau stipulatio. 2). Sau coustitutum (Cf. 281, B,<br />
II).—II, Daca ie vorba de conventiunl de felul celor <strong>din</strong><br />
§. 192, C, II, 1, partea care voia sa dee unel astfel de<br />
conventiuni forta civila, n'avea de cit sa implineasca obligatjunea<br />
sa si astfel transforma acea conventiuue in contract<br />
far' de uume (Cf. §. 253).—III. Pentru on si ce fel<br />
de nudum pactuni se 'ntrebuinla : 1) Sau arrha (Cf. §. 204<br />
A. si D.). 2). Sau stipulatio poenae (Cf. §. 203, A, C. I, 3).<br />
Acest mijloc se 'ntrebuinta si pentru comprommissum.<br />
C. Felurl: I. Transactio (V. §. 235). -II. Comprommissum.<br />
D. Comprommissum: I. Definitiune: Ie invoiala prin<br />
care doua sau mal multe persoane se obliga de a face, ca<br />
contestaliunile existente inlre iele sa |fie curmate sau de<br />
unul sau de mal multl arbitril —de regula in numar nepereche<br />
—ale§l prin Impreuna intelegere.—II. Terminologie:<br />
1) Comprommissum=Arbilragiu. — 2). Comprommissarius<br />
(iudex)=Arbitru.—III. Forma: Nudum pactum (Fr. 11 § 3<br />
D. 4, 8), caruia i se da forta civila: 1) Sau fadndu-se<br />
atitea stipulationes cite parti ierau; in care caz, acel<br />
care nu-sl implinea obligatiunea luata, putea fi reclamat<br />
printr'o condictio iucerti, ca sa si-o implineasca. 2) Sau intrebuintindu-se<br />
sequestre (Cf. § 251, C), daca nalura obiectulul<br />
contestatiunel ingaduia aceasta. 3) Sau adauglndu-se<br />
la invoiala o stipulatio poenae, (un mijloc indirect); in care<br />
caz, daca poena iera destul de mare, interesele partilor<br />
ierau asigurate, mat ales fiind-ca poeria consta de regula<br />
In pecunia certa (de aceea poena se numea pecunia<br />
-235 -<br />
cornprommissa) si da o condictio certi, care ie mal buna<br />
de cit cea incerti. Pantile adauglnd stipulatio se obligau:<br />
a) In iudicio stare, b) Operam praebere. c) Sententiae parere<br />
(stare). 4). De la Justinian, daca Intr'un comprommissum<br />
se pronunta o hotarire, care sau ie iscalita de amindoua<br />
partile, sau n'a fost atacata inlaunlrul a zece zile de<br />
la pronuntare, partea cistigatoare poate sa reclame executarea<br />
hotarirel safl printr'o in factum actio sau prictr'o<br />
condictio ex lege. Adeca exista un mijloc direct pentru asigurarea<br />
intereselor partilor. IV. Obiectul: Orl-ce fel de<br />
contesta^iunl. Abaterl: Nu putea fi intrebuinfat in acele<br />
privitoare: 1) La or<strong>din</strong>ea publica. 2) La starea persoanelor<br />
3) Sau in care ie Torba de o in integrum restitutio.—V.<br />
Capacitatea partilor : 1) N'au capacitate: a) Datornicul, care<br />
a facut cessio bonorum (Cf. § 225). b) Falitut (Cf. § 227 si<br />
228). 2) Celelalte persoane sunt capabile. Dar: a) Pupilul<br />
are nevoie de autorizarea tulorulul s6fl. b) Minorul numal 1<br />
intru cit se poate obliga, intr'atita poate face si un comprommissum.<br />
c). Femeele numal intru cit compromissum<br />
nu implica o intercessio. VI. Elemente: Trebuie<br />
sa arate arbitril si in mod precis obiectul contestatiunelor:<br />
1) Arbitril: a) Oil ce om liber poate fi arbitru.<br />
Abaterl: a) Incapabill in mod firesc : Nebunil, surzil, mutil,<br />
si surdo-mutiT. [3) Incapabill potritivit dreptulul obiecliv:<br />
Mobil, femeile, minoril de 20 anf, judecatorul care ar fi<br />
competent de a judeca contestatiunea si orf-cine are un<br />
interes personal, b) Nimel nu-i indatorit de a prima sarcina<br />
de arbitru; dar de indata ce a primit'o,poate fi silit<br />
prin mijloace de constringere indirecta sa-sl indeplineasca<br />
daforia. c) Arbitril judeca in acelas chip ca si judecatoril<br />
or<strong>din</strong>arl: a) Daca sunt mal multl lucreaza impreuna. J3) Holai<br />
irea se da cu majoritate de voturl. Y). In caz de paritate<br />
hotareste singur un supra arbitru, care sail ie ales de mal<br />
inainte de parti, sau In caz contrar poate fi ales de arbi-<br />
Iril; iar daca acestia nu se vor intelege, poate fi numit<br />
de judecsta. $). Daca ie divergenta in ce priveste citimea,<br />
i-ifra cea mal mica ie hotaritoare. d) Parole pot sa arate<br />
In ce chip sa fie judecate si ce regule sa se urmeze pen-
- 236-<br />
Iru darea hotarirel ; dar arbitrif trebuie sa rfimina suveran!<br />
apreciatori a punctelor contestate. 2). Obieclul eontestatiunelor:<br />
a) Plenum comprommissum: Daca de rebus<br />
•controversiisve compositum est, adica daca se refera ad<br />
omnes controversias. b) Dar poate fi relativ si la o singura<br />
contestare. c) Nu se poate intinde la controversiae,<br />
care supervenerunt dupft invoiala de arbitragiu.—VII. Etecte:<br />
1) [nainte de hotadre: a) Chemarea partilor, ca sa se infatose/e<br />
inaintea tribunafulul arbitral, intrerupe praescriptio.<br />
b) Desbaterile Incepute inaintea arbitrilor nu dau dreptul<br />
de a invoea litispendenta, daca una <strong>din</strong> parti, suferind<br />
poena, a reclamat inaintea tribunalelor or<strong>din</strong>are. 2) In ce<br />
•priveste hotarirea : a) Arbitril trebuie sa hotarasea asupra<br />
tuturor eontestatiunelor, care fac obiectul lui comprommissum.<br />
b) Hotarirea trebue sa se pronunte in fa^a partilor.<br />
3) Efectele hotarirel: a) Aceasta nu mat poate fi atacata.<br />
Daca ie regulata si nu-I contrara bunelor moravurl,<br />
le«ga cu desavirsire pe parti, b). Partea, care a perdut<br />
poate opune exceptio doli nunuil: a) Daca a fost viclima<br />
unui dolus. b) Daca s'au savirsit neregularila^I, atragind<br />
nulitatea operatiuuilor de procedura.— VIII. Sfirsire: 1) Scurgerea<br />
termenulul convenit. 2) Insolvabilitatea unel parti.<br />
3) Moartea unel parti. 4) San moarlea saii incapacitatea<br />
unuia <strong>din</strong> arbitril. 5) Recuzarea unuia <strong>din</strong> arbitril pentru<br />
motive legitime. 6) Incetarea contestatiunel inainte de drrea<br />
hotarirel. 7) Celelalte cauze de stingere ale obligatjunelor:<br />
Executarea hotarirel, plata convenitel poena, iertarea<br />
acestel poena, desfiintarea lui comprommissum prin<br />
impreuna intelegere a partilor, etc.<br />
SUBSECTIUNEA III.<br />
§. Conveti^iunt aleaioril.<br />
A. Definitiune: Acele conventiuni in care fiecare<br />
parte ie expusa sail de a cistiga, sau de a perde, dupa<br />
cum un eveniment viitor sau se intimpla saunu. Ct. §. 1!»i!,<br />
-C. VI, si § 203, A.<br />
— 237 —<br />
B. Felurl : I. Emtio spei si emptio rei speratae (Cf..<br />
§. 259, C, I, 3)—II. Foenus iinuticum.—III. Alea.—IV. Sponsio.-V.<br />
Etc.<br />
C. Alea^Jocul : I. Defini^iune : Din dorinta de a juca<br />
partile se 'nvoesc, ca perderea uneia si cistigul ccleilalte sa atirne<br />
de rezultatul joculul, adeca de implinirea unor imprejurarl<br />
nesigure si viitoare.—-II. Jocurile interesate, pe<br />
ban!, sunt oprite.—Abaterl: Jocurile de ghibacie—quod,<br />
virtutis causa fiat—sunt ingaduite, cu conditiune ca miza<br />
sa nu fie mai mare de un solidus. (Fr. 2 § 1 D. 11, 5 enumera<br />
: Hasta vel pilo iaciendo, vel currendo, saliendo,<br />
luctando, pugnando. lar c. 1 §. 4, C. 3, 43 enumera: Ton<br />
monobolon ton condomonobolon ke kundaca ke repon ke<br />
perichyten.—III. Efecte: 1) Jocurl oprite: a). Acel care a<br />
cistigat la un joe oprit, n'are actio pentru a realama, ce<br />
i se cuvine. b). Ceeaces'a dat la un joe oprit, poate sa se<br />
ceara inapol vreme de 50 anl (Cf. § 77, C. 2) prin condictio<br />
indebiti : a). De a
— 238 —<br />
E. Deosebirea <strong>din</strong>tre alea si sponsio.- I. Uniia sustin<br />
ca alea cere o activitate a partilor, pe clnd sponsio nu<br />
cere aceasta. Dar se poate sa avem alea fara activitate<br />
si sponsio cu activitate a partilor.—II. Altil sustin cu drept<br />
-cuvlnt, ca deosebirea consta In cauza sau intentiunea hotaritoare<br />
a incheerel invoelel : In alea fiecare risca ceva<br />
in speranta unul cistig ! In sponsio fiecare urmareste sta-<br />
Sbilirea convingerel sale si pedepsirea adversarulul, care<br />
cu usurinta a sustinut contrarul.<br />
SECTIUNEA IV.<br />
Delieta.<br />
CAP. I.<br />
§, 289. Generalitaj,l.<br />
A. Definitiune ; Ie un fapt, prin care calcam o regula<br />
de drept, care ne opreste de a face ceva. Cf. §. 44, B, I,<br />
2, b si § 206.<br />
B. Terminologie: I. Delictum=Iniuria (omne quod<br />
non iure fit).—II. Faptas. Faptuitor.—III. Pagubas. Victima.<br />
C. Feluri : I. Delicta publiea.—II. Delicta privata. Aci<br />
ne vora indeletnici numal cu acestea.<br />
D. Delicta privata : I. Deflnitiune : Acele care indreptatise<br />
pe pagubas sa reclame pe cale civila a tit pedepsirea<br />
vinovatulul, cit si despagubirl.—II. Elemente: 1) Un<br />
,fapt positiv. Culpa in committendo. Nu-I deajuns culpa in<br />
.omittendo. 2). Faptul trebuie sa fie oprit de dreptul obiectiv<br />
positiv. Nulla poena sine lege ! 3). Faptasul trebuie sa apartje<br />
altel domus de cit pagubasul (victima): a). lei ie<br />
respunzator daca ie : a). Sui iuris. (3). Alien! Juris : Filius<br />
familias, rob, etc. (Cf. §. 20, D, II). Y)- Impuber pubertati<br />
proximus (Cf. §. 22, B, I, 2, e, p). 8). Prodig. e). Femee. b)<br />
Dar uu-i respupzator, daca ie : a). Nebun (Cf. §. 22, C, I,<br />
;2). 15). Infans (Cf. §. 22, [3, I, 1). ?). Impuber infantiae pro-<br />
>ximus (Cf, §. 22, B, I, 2, e, a).—III. Efecte : 1) Faptasul ie<br />
,respun/ator si de .fapta savirsita si de paguba pricinuita.<br />
-239 -<br />
Daca sunt mat multl faptasi, fie-care ie tinut in solidum<br />
{Ct. (§. 239 C): a). Poena, cuvenita pentru sevirsirea faptef,<br />
ie baneasca si atit de mare incit in totdeauna Intrecea<br />
valoarea pagubel, a§a ca cuprindea o despagubire desevirsita.<br />
b). Despagubirea, cuvenita pentru pricinuirea pagubei,<br />
se determina contorm regulelor generale (Cf. §. 188).<br />
2). Pagubasul ie indrituit de a cere si pedepsirea vinovatulut<br />
si despagubirl.—IV. Actiones: 1). Actio poenalis serveste<br />
pentru a obtinea, ca poena s& se aplice faptasulu!:<br />
a). lea nu poate fi intentata contra mostenitorilor acestuia.<br />
b). Daca sunt mai mult^I faptasi, poena platita de unul, nu<br />
libereaza pe ceilalt,f. 2). Actio rei persecutoria=Actio rei<br />
persequendae causa comparata serve«te pentru a obtinea<br />
despagubirl de la faptas: a) Contra mostenitorilor poate<br />
fi intentala numal in quantum locupletiores facti sunt. Abaterl:<br />
a) Condictio furliva se da in solidum contra mostenitorilor.<br />
£). Actio vi bonorum raptorum nu se da de<br />
Joe contra acestora. b). Daca unul <strong>din</strong> mai mul(,I faptasi<br />
plateste despagubirele, ceilalti sunt liberatl. 3). Actio mixta<br />
ie aceea care confine si elemeutul penal si elemenlul<br />
despagubitor. 4). Dreptul de a intenta aceste actiones : a).<br />
Face parte <strong>din</strong> patrimoniul pagubasulul. b). Trece la mostenitoril<br />
s6l. Abater!: Actio inuriarum.—V. Feluri: 1).Delicta<br />
contra patrimoniulul: a). Furtum : a). Furtum simplu.<br />
p). Rapina. b). Dammun iniuria datum. 2). Delicta<br />
contra persoanel: Iniuriae.<br />
CAP. II.<br />
Furtum.<br />
§. 290. Generalitati- Istoric.<br />
A. Deflnitiune: Furtum «st contrectatio rei alienae<br />
fraudulosa, lucii faciendi gratia, vel ipsius rei, vel etiam<br />
usus eius possessionisve.<br />
B. Terminologie : I. Furlum. Furatio=Furt. Hotie.—
- 240 —<br />
II. Fur=Hot,. — III. Etimologie : Ferre, auterre=A lua, a ne<br />
insusi ceva.<br />
C. Obiect : I. Lucrurl miscatoare. —II. Lucrurl nemiscatoare.<br />
Controversa : Caius. II §. 51. Dar parerea lul Massurius<br />
Sabinus, ca si lucrurile nemiscatoare se pot fura,<br />
a fost parasita de totl.—III. Energiile, de pilda eleetricitatea,<br />
etc. Controversa.<br />
D. Felurl : I. Furtum manifestum : 1). Defiuitiune :<br />
Cind hotul ie prins in flagrant delict : a). Sau asupra faptului.<br />
b). Sau la locul hotiel. c). Sau duclnd lucrul furat.<br />
2). Pedeapsa: Bataea cu vergl si addictio; dec! atragea<br />
capitis diminutio. b). Mai tarziii: Ouadruplum, de reclamat<br />
printr^o actio creata de prelor, care iera perpetua si atragea<br />
infamia.—II. Furtum nee manifestum : 1). Defiuitiune:<br />
Cind lipsesc elementele celui procedent. 1). Pedeapsa<br />
: Duplum, de reclamat printr'o actio civilis, care<br />
deasemenea iera perpetua si atragea infamia.— III. Furtum<br />
lance et linteo (nu licio!) conceptum : 1). Definiliune : Furturn<br />
deseoperit, dupa ce cinevase 'mpotrivise, sa i sefaca<br />
perchizitiune (Caius, III §. 192). 2). Pedeapsa : Quadruplum.—IV.<br />
Furtum prohibitum : 1). Definitiune : Cf. supra<br />
III, 1. 2). Pedeapsa : Quadruplum, de reclamat prin actio<br />
furti prohibiti. 3). De la crearea aceste! actiunl felul de<br />
furtum precedent dispare.—V. Furturn conceptum: 1). Definitiune<br />
: Gasirea lucrulul furat la o persoana, fie ca aceasta<br />
il furase, fie ca nu. 2). Pedeapsa: Triplum, de recclamat<br />
prin actio furti concepti in triplum.—VI. Furtum<br />
oblatum : 1). Definiliune: Punerea cu rea intentiune a lucrulul<br />
furat la alia persoana. 2). Pedeapsa : Triplum, dereclamat<br />
prin actio furti oblati.- VII. Furtum non exhibitum<br />
: 1). Definitiune: Gasirea lucrulul furat la cine-va,<br />
care nu voise sa-I infatoseze. 2). Actio furti non exhibiti.—<br />
VIII. Tainuirea : Tainuitoril ierau pedepsitt cu duplum, de<br />
reclamat prin actio furti nee manifest.!.<br />
E. Actiones : I. Cf. supra D, 2, a, b, II, 2, III, 2, IV, 2.<br />
V, 2, VII 2, si VIII.- II. In timpul imparatilor o urmarire<br />
extra ordiuem pentru aseobtineao pedeapsa publica<br />
— 241 —<br />
mal ales cind hotul ie insolvabil. In timpul lul Justinian<br />
pedeapsa aceasta iera surghiunul.—III. Proprietarul lucru<br />
lul furat avea: 1). Reivindicatio, doca hotul se gasea in<br />
posesiunea lucrulul. 2). Condictio furtiva (eondictio ex causa<br />
turtiva=condictio sine causa), daca hotul nu se mai gasea<br />
in posesiunea lucrulul furat. (Deabea de la Hadrian reivindicatio<br />
se putea intenta contra aceluia qui dolo desiit<br />
possidere).<br />
§. 291. Elements. Actiones.<br />
A. Elemente : I. Contrectatio: Luarea lucrulul <strong>din</strong><br />
puterea stapinulul sau prin mutarea <strong>din</strong> loc, sau chiar si<br />
fara o mutare <strong>din</strong> loc actuala.—II. Fraus : 1). Conlrectatio<br />
trebuie sa fie fraudulosa, adeca sa constitue o iniuria<br />
atit obiectiv, cit si subiectiv; nu-I deajuns numal ca sa vatame<br />
juridiceste pe alta persoana. 2). Acest element lipseste:<br />
a). Daca lucrul ie luat cu consimtimintul stapinulul,<br />
cacl nu exista iniuria. Deaceea res alienas—nu res millius—pot<br />
fi obiectul unul furtum. Abaterl: Suae res pot<br />
face obiectul unul furtum : a). Datornicul amanetar, care ia<br />
furandi animo lucrul sati, dat amanet, de la creditorul sau,.<br />
sevirseste un furtum. fi). Proprietarul, cara are numal nudum<br />
ius Quiritium si care ia furandi animo lucrul supus<br />
uzufructulul, sevirsesle deasemeneo un furtum. b). Daca<br />
acel care ia lucrul, crede, ca are dreptul de a-1 lua. c).<br />
Uaca contrectatio ie datorita numal une! culpa lata, 3).<br />
Contrectatio fraudulosa nu insamna contrectalio clandestina.<br />
Cf. art. 306. C. Pen.—III. Aft'ectus furandi=Animus<br />
lucri faciendi : Cugetul de a ne insusi lucrul §i de a ne<br />
f'olosi de iel : 1). Furtum rei ipsius : Insusirea lucrulul Snsusf.<br />
^). Furtum usus : a). Sau insusirea intrebuintare! lucrulul<br />
b). Sau insusirea unel Jntrebuintarl mal intense de cit acea<br />
invoila de stdpinul lucrulul. (Cf. §. 244, A, I. §. 250,<br />
K, I. 2). 3). Furtum possesionis. Controversa : a). Insusirea<br />
numal a posesiunei lucrulul: Cf. supra II, 2, a, a si p.li|.<br />
Theophilus ad §. I I. 4, 1 .- Posedarea unul lucru cu<br />
16
— 242 —<br />
iinimus rem sili habendi (animus dominanlis Cf. §. 94, B)<br />
Cf. §. 250, E, I, 2 si §. 252 D, I. 2.—c). In amindoua cazurile<br />
precedente (a si b) avem de a face cu furtum possessionis;<br />
dar in cazurile lul Theopbilrs (b) avem de a<br />
face si cu furtum rei ipsius.<br />
B. Actiones. In dreptul nou furtum da nastere la<br />
doua actiones: I. Condictio furtiva (Cf. supra §. 289, D,<br />
IV, 2): 1). Desi furatul remlne proprietar al lucrulul si decl<br />
nu poate conchide la dare oportere, totusl In mod extensiv<br />
i s'a dat condictio : a). Fiindca rare orl ar fi putut intenta<br />
reivindicatio, de oare ce hotul sau cauta sa scape<br />
de possessio a lucrulul, sau ascunde lucrul (Cf. supra §.<br />
290, E, III. 2). b). Odio furum. Caius, IV §. 4. 2). Actio se<br />
'ntemeiaza si pe imbogatirea hot.ulul si pe despagubirea<br />
desevirsita a pagubasulul. De aceea hotul poate fi pirlt,<br />
chiar daca lucrul i-a fost |furat de altul. 3). Reclamant :<br />
Propriefarul lucrulul furat. 4). Pirit : a). Autorul lurtului.<br />
hotul. b). Coautoril. c). Mostenitorii precedentilor. d). Complicil<br />
neautorl ? Controversa. 5). Scopul : a). Sau inapoiarea<br />
lucrulul cum omni causa, b). Sau despSgubiri potrivit<br />
valorei celel mal marl atinse de lucru dupS furtum. b).<br />
Responsabilitatea piritulul: a). De omnis culpa. b). De casus,<br />
cacl totdeauna ie in mora (Cf. §. 221, C, I, 2, a, p).<br />
c). Mai multl hot,!, precum si mat multl mostenitorl al unul<br />
hot sunt tinutl in solidum (Cf. §' 239, C). 7). Aparare :<br />
Praescriptio temporalis de 30 an!.—II. Actio furti (Cf. supra<br />
§, 289, D, IV, 1 si §. 290, D. I, 2, b, II, 2) : 1). Relamant:<br />
Orl cine are interes, ca furtum sa nu se fi intlmplat,<br />
daca interesul sau are o cauza cinstita : a). Pot fi<br />
reclamantt: Proprietarul, titularul'unui ius in re, comodatarul,<br />
locatarul unul lucru, etc. b). Nu poate fi reclamant :<br />
Hotul, caruia i s'a frrat lucrul de alt hot. 2). Ptrit : a).<br />
Holul .si complicele sau — cuius ope et consilio furtum factum<br />
est.—b). Mostenitorii precedentilor nu pot fi piritl. (Cf.<br />
§, 289, D, IV, 1, a). 3). Scopul: Plata uuel poena banestl<br />
sau indoila, sau impatritft ca paguba suferita si preteluita<br />
iinindu-se sama de id quod actoris interest rem non sub-<br />
- 243 —<br />
ripi. 4). Besponsabilitatea: a). Mai multl piritl sunt tinut.1<br />
; in solidum (Cf. §. 239, C). b). Cf. §. 289, D,' IV, i, b. 5).<br />
Apararoa : a). Sau praescriptio temporalis de 30 anT. b).<br />
Sau o transactio facuta cu paguba§ul. Fr. 7 §. 14 in fine<br />
D, 2, 14. 6). Actio furti nu poate fi intentata: a). De paterfamilias<br />
contra a lor sel fiilliifamilias, robl, dezrobitj, clientes.<br />
b). De un sot, contra consotulul sau. In acest caz lucrul<br />
luat se poate cere Inapol sau prin reivindicatio, sau<br />
printr'o condictio numita actio rerum amotarum. Dar sotul<br />
furat poate intenta actio furti si contra coautorilor si<br />
contra complicilor consotulul sau. 7). Actio furti poate fi<br />
intentata cumulaliv (Cf. §. 76, C): a). Cu condictio furtiva<br />
b). Cu reivindicatio, condictio sine causa, aetio ad exhibendum.<br />
Dar condictio furtiva nu poale fi intenlata cumulativ<br />
cu aceste actjunL<br />
CAP. III.<br />
§. 292. Rapina.<br />
A. Definitiune: Furtum sevirsit cu sila.<br />
B. Terminologie: Rapina=Talharie.<br />
C. Istoric : I. La 'nceput pagubasul avea : 1). Actio<br />
furti. 2). Condictio furtiva. 3). Urmarirea publica penlru<br />
crimen vis.—II. Mai pe urma (in timpul rezboaielor civile)<br />
pretorul M. Lucullus a creat actio vi bonorum raptorum,<br />
pentru a se obtinea repararea orl care! pagube sevirsite<br />
liominibus armatis coactisque. lea tindea: 1). La quadruplum,<br />
dac.a iera intentata inlauntrul anulul de la sevirsirea<br />
talhariel. In acest quandruplum trei par^I -triplum—iera<br />
pedeapsa, iar a patra parte rei persequendae causa. 2). La<br />
simplum, daca iera intenlata mal tarziu.—III. In timpul<br />
imparatilor pentru ca sa se poata intenta actio vi bonorum<br />
raptorum, iera deajuns, ca un singur ins, chiar nearmat,<br />
sa fi luat lucrul cu de a sila si sa fi pricinuit astfel<br />
-o paguba.<br />
D. Deosebirea <strong>din</strong>tre actio vi bonorum raptorum si
- 244 —<br />
actiones de la furtum : I. Raptor ie conuamnat la triplum,.<br />
desi n J a fost prins asupra faptulul.--!!. Complicitatea se<br />
judeca dupa regule mal largl: Fr. 2 pr. si §. 2 D. 47, 8.—<br />
III. Reclamantul dovideste, ca paguba a fost sevirsita nu,<br />
iniuria, ci dolo malo.— IV Quadruplum se socoteste dupa<br />
valoarea adevarata a lucrulul, iar nu dupa id quod interest<br />
actons.—V. In vechiul drept actio vi bonorum raptortim<br />
se judeca de recuperatores, inaintea cdrora procedura<br />
iera mal grabnicS.<br />
E. Actio vi bonorum raptorum concureazft : I. In ce<br />
priveste elementul sau penal, cu : 1). Actio pentru crimen.<br />
vis. 2). Condictio furtiva. 3). Actio furti. - - II. In ce pri~<br />
vesle elementul rei persequendae causa, cu : 1). Condictio<br />
furtiva. 2). Condictio sine causa. 3). Reivindicatjo. 4).,<br />
Actio ad exhibendum.<br />
CAP. IV.<br />
§. 293. Damnum iniuria datum. Actio<br />
legis Aquiliae.<br />
A. Definitiune : Paguba pricinuita prin fapte nepermise,<br />
adesa pe nedreptul.<br />
B. Istoric: Repararea acestor pagube iera regulata ^<br />
I. De lex XII tabularum, mal cu seama cind iera vcrba de<br />
pagube relative la agricultural •— II. De lex Aquilia : 1).<br />
Faptasul, care omorise servus al altuia, precum si acela.<br />
care ucisese pecus al alluia trebueau sa plateasca p3gubasulul<br />
cea mal mare valoare, pe care o avuse lucrul in.<br />
anul <strong>din</strong>ainle de sevirsirea faptel. 2). Faptasul, care pricinuise<br />
o paguba lucrulul altuia —prin frangere, rupere, urere—<br />
trebuie sa plateasca pagubasuluf valoarea cea mal mare,<br />
pe care o avusese lucrul in cele <strong>din</strong> urma 30 zile de <strong>din</strong>aintea<br />
de sevfrsirea faptel.—3). In despflgubire ie contitinut<br />
si un element penal; eacl se plateste valoarea cea,<br />
mal mare a lucruluf,<br />
- 245 -<br />
C. Elemente : I. 1). La inceptit se cere damuum<br />
corpori datum. In acest caz se da actio legis Aquiliae<br />
directa. 2). Mal pe urma nu se mal cere o distrugere<br />
substantial, ci ie de ajuns, ca stapinul lucruluf sa sufere<br />
o paguba. In acest caz se da o actio in tactum.—<br />
II. 1); La 'nceput se cere clamnum corpore datum, adeca<br />
frangere, rupere, urere sfl fie sflvirsite cu un alt corp.<br />
In acest caz se da actio legis Aquiliae Hirecta. 2). Mal pe<br />
urma nu ie nevoie de o atingere imediata, ci ie de ajuns<br />
si o causa proebere, care sa fi pricinuit paguba. In acest<br />
caz se da o utilis actio. Aceasta actio se da si In cazurele<br />
enumerate infra D, II, II!, IV, V si VI.—3). Dar nu-Ideajuns<br />
o simpla omissio <strong>din</strong> partea unel persoane.—HI. Iniuria.<br />
(Cf. §§. 45 si 206 I), adeca omne quod non iure fit.<br />
-IV. Imputatio (Cf. §. 206, II): Faptasul trebuie sa fie vinovat:<br />
1). Sau de Joins. 2). Sau eel putin de culpa.—Dar:<br />
t't levissima culpa in lege Aquilia venit!<br />
D. Actiones : Indreptul nou nu mat ie mcl o deosebire intre<br />
actiones, care seacordau In diferitele cazurl mal sus aratate—I.<br />
Reclamant: 1). Dominus al lucrulul. 2). Or! cine are un<br />
ius in re asupra acelul lucru. 3). Dintre indrituitilin puterea<br />
unuiraport obligator, numal arendasul. 4).Bonae fidei possessor.<br />
5). Paterfamilias pentru vatamarea lul filiusfamilias al<br />
sau. 6). Omul liber pentru valamarea corpulul sau.—II. Pirit:<br />
1). Faptasul pagubeL—Chiar proprietarul lucrulul, daca alt.il<br />
aveau asupra acestuia sau un ius in re sau o possessio bonae<br />
lidei. — 2). Complicil faptuitorulul. 3). Mostenitoril precedentilor<br />
sunt tinuti numal in quantum locupletiores facli sunt. 4).<br />
Mal multl piritl sunt tinutl in solidum. CI. §. 239, C, I, 1, E,<br />
I. —III. Scopul: 1). Atit repararea pagubel pricinuite. 2).<br />
•Cit si o pedeapsa. Cf. supra B, II, 3.—Abatere: Fr. 7.<br />
pr. D. 9. 2.—3). Faplasul, care tagadue§te delictum, ie condamnat<br />
la duplum conform regulel lis infitiando crescit in<br />
duplum. Cf. §. 88, B, II, 3, a, 8 §i b, a).—IV. Daca paguba<br />
ic sevirsita de o persoana, cu care ne gasim intr'un raport<br />
obligator, actio legis Aquiliae concureaza sau cu ac<strong>din</strong><br />
contract, safl cu actiunea <strong>din</strong> raportul obligator.
- 246 —<br />
CAP. V.<br />
§. 294. Iniuriae.<br />
A. DefinitJune : Iniuria in inteles restrins insamnd<br />
orl ce act, care atinge personalitatea noaslra sau fizica<br />
sau moraia.<br />
B. Felurl :—L Iniuriae reales si iniuriae verbales : 1).<br />
Iniuriae reales: Iniuriae sevirsite prin fapte. 2). Iniuriae<br />
verbales: Iniuriae sevirsite sau prin vorbe, sau in orl si<br />
care alt chip afara de fapte.—II. Iniuriae in corpus si<br />
iniuriae ad dignitatem aut ad infaaiiam.—III. Iniuriae atroces:<br />
Acele, care <strong>din</strong> pricina unel imprejurarl ingreuitoare,<br />
trebuesc pedepsite mal aspru.<br />
C. Elemente:—I. Animus iniuriandi.—II. In unele cay.url<br />
fapta sevirsita implies animus iniuriandi : Insullele.—<br />
III. Cestiunea de a sti daca exists sau nu animus iniuriandi,<br />
trebuie rezolvita tinindu-se sama de vremurl si de datine.<br />
D. Istoric : I. Lex XII tabularum : 1). Carmina famosa<br />
=0ccentare: Adeca insultele defaimatoare. Pedeapsa : 0<br />
pedepsa capitals (care atragea capitis diminutio). 2). Ruperea<br />
unul inembru. Pedeapsa: Talionul. 3). Ossa fracta<br />
aut conlisa. Pedeapsa: 300 a§I, daca osul iera al unuT<br />
om liber; 150 asl, dacS era ai unul rob. 4). Orl ce<br />
alts inuria: Palmuirea unel persoane, etc. Pedeapsa 25<br />
asl. (Lucius Veratius si pSlmuirea publiculut!) - II.<br />
Dispo/itiunele precedente cSzura in desuetudo. Pretorul<br />
creS actio iniuriarum aestimatoria pentru orl-ce fel<br />
de iniuriae (printre care deosebea convicia, adecS injuriJ<br />
patente, rostite in public) : 1). Reclamant: a). Acel care a<br />
suferit iniuriae. b). Acel sub puterea sau protectiunea cSruia<br />
se afla persoanele, care afi suferit iniuriae. c). Acel<br />
care a mostenit pe un defunct, cind e vorba de iniuriae<br />
aduse memoriel acestul defunct. 2). Pirit: aj. Acel care a<br />
faptuit iniuriae: b). Acel care cu rautate a pus pe un altul<br />
sS le fsptuiasca. 3). Scopul: Repararea bSneascS, care putea<br />
fi: a). PreteluitS de reclamant insusi. b). Redusa even-<br />
- 247-<br />
tual de pretor. 4). Se prescrie prin trecerca unul an.—HI.<br />
Lex Cornelia pentru iniuriae insirate in Fr. 5 §§. 1—10<br />
D, 47,10 da victimel alegerea intre : 1). Reclam?rea unel<br />
poena privata cu ajutorul unel actio civilis perpetua : a).<br />
Reclamant: Numal persoana, care a suferit iniuria. b). Pirit<br />
: Cf. supra II, 2. c). Poena se preteluia de judecator.<br />
2). Urmarirea criminals inaintea unelquaestio perpetua specials.—IV.<br />
De la Diocletian iniuriae puteau fi urmSrite<br />
criminaliceste extra or<strong>din</strong>em.<br />
E. Actiones: — I. Caracterul: Atlt actio iniuriarum<br />
aestimatoria, cit si actio civilia (Cf. supra C, III, 1) sunt<br />
actiones raeram vindictain spirantes. (Cf. §. 72. L, I, §.<br />
75, I).—II.—Stlngerea : 1). Renuntar» : a). Expresa : b). Tacitft:<br />
Impacarea victimel cu faptasul. 2). Disimulare: In<br />
momentuJ cind iniuriae sunt sevirsite, persoana atacata<br />
n'aratS nicl o minie : §. 12 J. 4, 4.<br />
F. Pilde de iniuriae :—I. Fapte prin care se atinge<br />
onoarea, reputa^iunea, libertatea si sanatatea unei persoane:<br />
1). A se tinea pe stradS de o femee cinstita, sau<br />
a o striga. 2). A atenta la pudoarea unel femel cinstite.<br />
3). A insulta un convoiu funebru. 4). A mulila statuea talalul<br />
persoanel, pe care voim s'o injuriem: 5). A soma :<br />
a). Ca datornic pe cineva, care slim, cS nu datoreste nimic.<br />
.b). Pe garantul unul datornic, gata de plats. 6). Ada<br />
unel persoane medicaments, care s'o faea, sS pearda ratiunea.—II.<br />
Faptele, care sunt sSvirsite de persoaue neavind<br />
nicl o putere legalS, chiar daca ar lipsi intentiunea<br />
de usurpare <strong>din</strong> partea acestora, dar care ne impedeca de<br />
a ne exercita unele drepturl, ce ni se cuvin: I). Sau in calitatea<br />
noastra personals sau individuals: a). Introducerea<br />
fSrS. voia noastra in domiciliul nostru. b). Impedecarea de<br />
a vinde lucrul nostru. c). Irnpedecarea de a strlnge recolta<br />
noastrS. d). Vinatoarea fSra voia noastra pe pdmintul nostru.<br />
e). Etc. 2). Sau in calitatea noaslrS de cetatean sau de om:<br />
Impedecarea: a). Sau de a pescui sau de a naviga pe mare,<br />
b). Sau de a sta sau de a ne plimba pe o stradS publica.<br />
c). Etc.
•-248-<br />
SECTIUNEA V.<br />
Obligationes, care se nase ex variis eausarum flguris.<br />
SUBSEC^IUNEA I.<br />
Obligationes, care nase quasi ex eontraetu.<br />
CAP. I.<br />
§. 295. Generalitafi.<br />
A. Definitiune: Obligationes, care desi se uasc <strong>din</strong>tr'un<br />
fapt unilateral, totusl se apropie inlru clt va de raporturele<br />
contractual cunoscute.<br />
B. Feluri: —I. Tutorul e obligat pentru administrarea<br />
tutelel, ca si cum ar fi un mandatar, iar pupilul ca si<br />
cum ar fi un mandant.—II. Mostenitorul insarcinat cu un<br />
legatum ie tinut fata de Jegatarius, ca si cum s'ar fi obligat<br />
prin stipulatio.—III. Luutrasul si hangiul sunt respunzatorl<br />
de bagagele, etc., care li s'au dat de calatorl in pazB<br />
lor, ca si cum s'ar fi obligat printr'o conventiune regu-<br />
!ata.—IV. Negotiorum gestor.—V. Acel care sau primeste,<br />
saii detine un lucru al nostru lara cauza.—VI. Devalmasul<br />
tata de codevalmasil sST.<br />
C. Actiones: Executarea acestui fel de obligationes se<br />
reclama prin actiones analoage cu acelea ale contractual,<br />
de care se apropie.<br />
U. In aceasta subsectiune ne vom indeletnici numal<br />
cu felurile de sub B, IV, V si VI.—Celelalle felurl vor (i<br />
tratate in altelocurl Cf. §§. 804, 362, 437.<br />
CAP. II.<br />
§. 296. Negotiorum gestio.— Varietd$i : Actio<br />
funeraria, etc.<br />
A. Negotiorum gestio:—I. Definitiune: Ie faptul<br />
unel persoane de a administra afacerele alteia, cu mgelul<br />
- 249 —<br />
— 250 -<br />
tiunile pe care le a contractat in a so. gestio. b). Daca dominus<br />
ie incapabil de a se obliga (un pupil etc.), ie respunzator<br />
numalin quantum locupletior faetus est in urma<br />
acelei gestio. c). Daca gestor iera interesat ca sa administreze<br />
negotia ale lui dominus, acesta ie respun/ator tot<br />
numai In quantum locupletior faetus est. d). Daca dominus<br />
a oprit, ca sa se faca o lucrare oarecare, iel nu-I respuuzator<br />
de loc, daca un altul a facut acea lucrare. Ct. supra<br />
IV, 1, c. £). — V. Actiones : 1). Dominus are actio negotiorum<br />
gestorum directa. 2). Gestor are: a). Actio negotiorum gestorum<br />
contraria. b). lus retentionis, daca elementele cerute<br />
se gasesc reunite.—VI. Negotiorum gestio poate crea raporturl<br />
obligatoare intre dominus si eel de al treilea, care<br />
au conlractat cu gestor: Fr. 31 pr. D. 3, 5. Cf. §. 272, B.<br />
B. VarietatT: I. Actio funeraria: I). Dsfinitiune : Actio<br />
ereata de pretor, ca sa reclamam cheltuelile tacute cu inmorminlarea<br />
unel persoane, pe care nu ieram tinuli s'o inmormtntam.<br />
2). Reclamant: a). Acel care a faeut cheltuelele—gestor.<br />
b). Gestor, care a crezut, ca lucreaza pentru<br />
iel fnsu^T. c). Gestor, care a Jucrat chiar contra vointel aceluia,<br />
pe care inlelegea sa-1 oblige. 3). Plrit: Acelobligatf<br />
sa inmorminteze pe defunct: a). Legatarius insarcinat expres<br />
cu ingroparea. b). Mostenitoril defunctuluT. c). Sotul<br />
supravetuitor, care castiga dos. d). Paterfamilias al defunctulul.<br />
e). Chiar so^ul supravetuitor, care nu cisligados, dar<br />
numai in marginele mijloacelor sale. 4). Creanta reclamantulul<br />
ie privilegiata. Cf. § 228, F, I, 2, a.—II. Bonae fidei<br />
possessor, care vinde cu buna cre<strong>din</strong>ta lucrul posedat, desi<br />
n'a inleles sa vinda pentru altul (proprietar), totusl poate<br />
fi reclamat, de proprietar prin actio negotiorum gestorum,<br />
pentru pretiil oblinut, cind revindicatio nu se mai 'poate<br />
ititenta, <strong>din</strong> pricina ca lucrul a peril, etc.—III. Mostenitoi'ul<br />
putativ, care a facut eheltueli, la care se credea obligat in<br />
calilate de moslenitor «i care prin aceste plall a liberal pe<br />
adevaralul moslenitor de o obligatiune apasind asupra moslenirei,<br />
poale sa inlenteze aclio negoliorum geslorum contraria,<br />
spre a cere inapoT, ceea ce a cheltuit.<br />
- 251 -<br />
CAP. III.<br />
Obligatiunea de a inapoia luerurele saft primite, saft de^inute<br />
§. 297. Generalitatl<br />
A. Alii dares, unul lucru, cat si facerea unei prestat,iuni<br />
oare care sunt determinale de o cauza. (Cf. § 50).<br />
Daca acea cauza sail nu are fiinta sau nu se realizeaza, acel<br />
ce a primit sau lucrul sau preslatjunea pricinuesle o<br />
paguba aceluia, care sau a dal lucrul sau a faeut presfatiunea.<br />
B. Pentru repararea aeestul fel de paguba s'a creat<br />
de jurisconsulll condicliones, care nu se Sntemeiaza pe invoeala<br />
partilor, —cact parole n'au avul cugelul ca sau sa se<br />
ceara Snapol, sau s& ss iuapoieze mai lirziu fie lucrul dat,<br />
tie prestatiunea facuta.<br />
C. Obligatiunea de inapoiare se aseamina foarte mult<br />
cu obligaliunea conventionala de a inapoia sau un lucru,.<br />
sau o preslatiune.]!<br />
§. 298. Condictio causa data causa tion secuta=Condictio<br />
ob causam datormn.<br />
A. Obiectul: Darea until lucru, precum si facerea unei<br />
prestaliunl in vederea unei causa fulura et honesta, care<br />
Irebuie sa se implineasca: I. Causa futura e titlul juridic,<br />
care determina aclele precedente. (Cf. § 44. C).—II Causa<br />
trebuie deosebita de un motiv defapt.—III. Daca nu se realizeaza<br />
acea cauza, se poate intenta condictio a noastra.<br />
(Cf. § 253, A. I, 1, F, I, 2).<br />
B. Scopul: I. Inapoiarea sau a lucrulul dat, sau a prestatiunel<br />
facute, precutn si a fruclelor lor, daca sunt productive<br />
de friicte. In caz conlrar plrilul platesle despagubirl<br />
in quanlum locupletitor faetus est.—II. Daca acea causa<br />
lutura consta intr'o presta|iune de facut de acel, care a<br />
primit, piritul poate scapa de inapoiare, dove<strong>din</strong>d: 1). Sau
- 252 —<br />
ca reclamantul ie de vina, ca prestatiunea n'a fost lacuta.<br />
2). Sau ca iel a facut ce i-a stat prin putinta, ca sa execute<br />
prestatiunea.—III. Daca acea causa futura consta Intr'o<br />
alia causa futura, care nu-i o prestatiune, pirltul trebue sa<br />
inapoieze de'ndata ce causa futura i;u s'a realizat.<br />
§. 299. Condictio ob turpem causam.<br />
A. ObiectuI: Darea unu! lucru, precum si facerea une!<br />
prestatiunl iu vederea unei causa tutura inhonesla. - Fie<br />
ca s'a realizat causa, fie ca nu s!a realizat, se poate intenta<br />
condictio a noastra. Dar: I. Daca ie numai turpiter acceptum,<br />
se poate cere totdeauna Inapoi.—II. lar daca ie turpiter<br />
datum, nu se poate cere Snapoi, indiferent daca ie, sau nu ie<br />
si turpiter acceptum.<br />
B. Scopul: Inapoiarea complecta sau a lucrulul dat<br />
sau a prestatiunel facute, precum si a fiuctelor, afara numal<br />
daca ie vorba de banT, cand condamnarea nu poate<br />
cuprinde si dobinzl, caci condictio a noastra ie in acest<br />
caz o condictio certi, adeca o actio stricti Juris Cf. § 72,<br />
E. IV, 1 si 2.<br />
§. 300. Condictio ob iniustam causam. Condictio<br />
ex iniusta causa.<br />
A. Coudictio ob iniustam causam: I. ObiectuI: Darea unui<br />
lucru, precum si facerea unei prestatiunl determinate de o iniusta<br />
causa si care aii avut de efect, de aSmbogati cu vointa<br />
noastra pe persoana, care le-a primit. Causa ie iniusta : 1).<br />
Cind ie oprita de lege. 2). Cind actul juridic n'a luat naslere<br />
Jn mod regulat: Pupilul, fara tutor, plateste o datorie,<br />
etc. -II. Scopul: (Cf, supra § 298, B, I).<br />
B. Condictio ex iniusta causa: I. ObiectuI: Imbogatirea<br />
far'de voia noastra a altei persoane in urma unul<br />
fapt ilicit, care poate fi: 1). Un delictum savirsit: a). Sau<br />
de acel care s'a imbogatit. Astfel ie: Condictio ex causa<br />
furtiva, cu nuantele sale actio rerum amotarum §i actio vi<br />
- 253 -<br />
bonorum raptorum. b). Sau de altcine-va de cit acela care<br />
s'a imbogatit: Mostenitorul gaseste in mostenire un lucru<br />
dobindit printr'un delictum de catra acel care a lasat mostenirea,<br />
etc. 2). Un alt fapt ilicit care nu constitua un delictum.<br />
Ast-fel sunt: Condiclio possessionis (Cf. § 103, B)<br />
pentru a recapata possesio de care am fost lipsitt pe neereptul<br />
de adversar; condictio data contra aceluia, care<br />
cu reacre<strong>din</strong>ta acules fructele lucrulul nostru.—II. Scopul:<br />
Condamnarea piritulul sa fnapoieze valoarea, cu care a fost<br />
imbogatit un moment oare care, chiar daca in momentul<br />
intentarel actiunel uu se mal gaseste imbogatit. Dar piritul<br />
n'are nici un drept pentru impensae, pe care le-a facut.—<br />
§ 301. Condictio indebiti.<br />
A. Obieciul: 0 plata putativa, adeca o prestatiune<br />
facuta cu cuget dea executa oobligalio, care credeam ca<br />
exista, dare care fn realitate nu exista.<br />
B. Elemente: I. 0 solutio (Cf. § 216 si urm.) careia<br />
sa-I lipseasca numai existenta obligatiunei menite sa fie<br />
stinsa.—II. Un indebitum. Avem de a face cu indebitum :<br />
1). Cind nu exista obligatio de loc : a) Fie, ca n'a existat<br />
s.i nu va exista nici o data, b) Fie, ca nu exista Inca. c).<br />
Fio, ca a incetat de a exista. 2). Cind obligalio ie nevalabila<br />
fie ipso iure, fie per exceptionem. 3). Cind acel care<br />
a primit, nu-I creditor. 4). Cind acel care a platit, nu-I datornic.<br />
5). Cind s'a dat alt lucru de cit eel datorit. 6). Cind<br />
s'a platit maf mult de cit se datorea. —III). Error <strong>din</strong> partea<br />
aceluia care face solulio: 1). Acel care stie, ca nu datorestc,<br />
ceea ce plateste, face un act de liberalitate si nu mal<br />
poate cere nimic inapol. 2). Ce fel de error se cere in cazul<br />
nostru ? a). Error de lapt ? b). Sau error de fapt, sail<br />
error de drept ? c). Error scuzabil? d). Sau error scuzabil,<br />
sau si error nescuzabil ? e). Un astfel de error, in cit daca<br />
n'arn fi fost sub inriurirea sa, n'am fi facut prestatiunea,<br />
de care-I vorba. 3). Nu se cere error cind ie vorba de :<br />
a). Dobinzl camatarestr. b). Datorir de joe. c). Transactiuni
— 254 —<br />
relative la aliraente. d). Donaliones>500 solidi si care<br />
>n'au fosl transcrisa. e). Donatioues intre sotl.<br />
C. Reclamant: 1). Cine poate fi : a). Acel care a facut<br />
solutio, fie in persoana, fie printr'un reprezentant. b). Mos-<br />
•tenitorul adevarat, daca solutio s'a facut de un mosteni-<br />
"tor pulativ. 2). Dovada: a). Reunirea celor trel elemente<br />
-de sub B. b). Dar indebitum nu mal ie nevoie de dove-<br />
-dit: a). Daca obiectul reclamatjunel ie o cautio indiscreta.<br />
J5). Daca piritul tagadueste solutio. 7). Caca reclamantul ie<br />
o persoana far' de experienta —simplicitate gandens. Cf. §.<br />
9. D. c). Deasemenea foarte rar va fi nevoie sa se dovideasca<br />
error, cact aceasta dovada ie facuta implicit prin<br />
•dovedirea lul indebitum.<br />
D. Pirit: Orl-ce persoana, care chiar de buna cre<strong>din</strong>ta<br />
a primit indebitum fie iea tnsasT, fie printr'uu reprezentant<br />
(sau mandatar, sau negotiorum gestor).—Daca piritul e<br />
«i de rea cre<strong>din</strong>ta, se poate intenla contra sa si condictio<br />
furtiva si actio ad exhibendum.<br />
E. Scopul: Daca lucrul primit exista inca, piritul chiar<br />
•de buna cre<strong>din</strong>ta trebuie sa-1 inapoieze dimpreuna cu accesoriiie<br />
$i fructele produse de la primire si care exista<br />
Inca, afara numal cind ie vorba de o suma de banl (Cf.<br />
supra § 229, B, in fine). — II. Daca lucrul primit nu ma!<br />
exista : 1) Lucrul a pierit prin casus: a). Daca lucrul iera<br />
ban!, piritu! trebuie sa inapoieze cit a primit, dar fara dobinzT.<br />
b). Daca lucrul nu iera banl, ci alt-ceva (fie chiar<br />
fungibil, fie chiar consumptibil: cereale alimentare, etc),<br />
piritul ie liberal, afara numal daca nu se se gaseste inca<br />
imbogatit in urrna posesiunel avute, in care caz ie condamnal<br />
in quantum locupletior factus est. 2) Lucrul a tost cu<br />
buna cre<strong>din</strong>ta consumat: a) Daca lucrul iera banl, piritul<br />
trebuie sa inapoieze cit a primit, cacl a fost scutit de a<br />
consuma banil sel; dar inapoiarea se face tot fara dobinzl.<br />
ib) Daca lucru 1 iera cereale alimentare, piritul Irebue sa<br />
inapoieze pretul pe care-1 avea acestea in momentul eonsutnare!<br />
(cacl a fost scutit de a cheltui banilsfil, spre a-sl<br />
;procura acele cereale), dar fara dobinzl. c) Daca lucrul iera<br />
-255 —<br />
altceva afara de banl si de cereale alimetitare, piritul ie<br />
tinut numal in quantum locupletior factus est in momentul<br />
in care se face litis contestatio. 3) Daca lucrul a fost<br />
cu buna cre<strong>din</strong>ta instreinat: a). Daca lucrul iera banl. Instreinarea<br />
ie consumare. Decl cf. supra 2, a.—b) Daca lucrul<br />
iera alt ceva de cit banl (fie cereale alimentare, fie<br />
alt-ceva), piritul ie tinut in quantum locupletior factus est,<br />
in momentul in care se face litis contestatio, adeca trebue<br />
sa inapoieze pretul [primit.—III. Daca prestatiunea fdcuta<br />
fara a fi datorita nu-I de natura, a putea fi icapoiata materialiceste,<br />
reclamantul obtme dupa imprejurarl: Sail plata<br />
pret^eluirel banestl a acelel prestatiunl. 2) Sau liberarea de<br />
obligatiunea luata. Si, daca daduse vre-un inscris (eautio),<br />
acesta il va fi inapoiat. 3) Sau restabilirea 'dreptulul la<br />
care a renuu^at. Si daca daduse vre-o chitanta, aceasta il<br />
va fi inapoiata.<br />
F. Apararea piriulul: Acesta poate sa scada impensae<br />
facute de buna cre<strong>din</strong>ta.<br />
G. Condictio indebiti nu se da in cazurile urmatoare:<br />
J. Daca s'a facut o prestatiune spre a executa: 1) Sau o<br />
naturalis obligatio. 2) Sau o indatorire morala. —II. Daca<br />
s'a facut o prestatiune spre a executa : 1) Sau o transactio.<br />
2) Sau o hotarire (ex causa iudicati solvit). 3) Sau o<br />
datorie de acelea, c?,re se duplifica prin tagaduire (Cf. §.<br />
S8, B, II, 3).<br />
§. 302. Condictio sine causa<br />
A. Obieclul: I. Sau o prestatiune facuta fara nicl o<br />
cauza juridica ; dar care nu intruneste elementele cerute<br />
pentru a se putea da condictio indebiti.—II. Sau o imbogittire<br />
a altei persoane in paguba noastra, dar printr'un<br />
lucru al nostru, fara ca nol sa-I fi dat acel lucru si fara<br />
ca vointa noastra sa fi contribuit intr'un chip oare-care la<br />
acea imbogatire.<br />
B. Elemente: I. In cazul de sub A, I: Lipsa de cauzsi:<br />
I) Cauza n'a existat nicf o data: Am dat un inscris pentru
— 250 -<br />
a recunoaste sau un imprumut de ban!, sau o plata, cann'ati<br />
existat nicl o data, etc. 2) Cau/.a n'a putut sa exist r<br />
legalraente : Am facut o prestatiune spre a executa un acf<br />
sau oprit sad lovit pe nevalabilitate de !ege: Am platit un<br />
pret pentru o res extra commercium, pentru o res litigiosa<br />
etc. (Cf. §§ 194. I; 213, A). 3) Cauza exista in momenlul 1<br />
pprestatiunei, dar a disparut pe urma : Pignus remas la<br />
creditor dupa plata datoriel garantate, inscrisul constatfltor<br />
al unel datoril remas la creditor, dupa plata acelel datoril,<br />
etc.—II. In cazul de sub A, II: PirituI sa fi facut tin<br />
act, care a avut de efect sa-1 imbogaleasca: 1) Actul<br />
acesta poate fi facut de buna cre<strong>din</strong>ta: Bonae fidei possessor<br />
vinde lucrul si primeste pretul. Un al treilea da en<br />
imprumut o suma de baul far'de stirea proprietarulul banilor<br />
si tara sa fie reunite elementele unei negotiorum<br />
gestio (Fr. 32 D. 12, 1 : Condictio Inventiana), etc. 2) Actul<br />
poate fi facut de rea cre<strong>din</strong>ta (fapt ilicil): In acest caz<br />
condictio sine causa ie coudictio ex iniusta causa. Cf. supra<br />
§ 300, B.<br />
C. Scopul: Condictio sine cauza ie o generalizare a<br />
a principiulul, pe care se 'ntemeiaza condictio indebiti, dr<br />
aceea produce aceleasl efecte. Cf. supra §. 301. E.<br />
D. De ce condictio indebiti n'a fost absorbita de coudictio<br />
sine causa ?<br />
CAP. IV.<br />
§. 303. Communio incidens.<br />
A. Defintyune: Ie devalmasia de drepturl si interese<br />
creata nu prin invoiala partilor, ci: I. Sau <strong>din</strong> intimplare. —•<br />
II. Sau in urma actelor de liberalitate f'acute de un al<br />
treilea.—III. S'au in puterea unel dispositiunl legale.<br />
B. Terminologie: I. Communio=Devalmasie.—II. !)
- 258 —<br />
«e se determina drepturile codevalmasilor, atribuia fie carul<br />
copartas proprietatea portiunel, care II cazuse : I. Actio<br />
coramuni dividundo: 1). Obiect : a). Sau o proprietate<br />
comunS. b). Sati eel putin o comunitate de dr'epturi reale.<br />
2). Reclamant: a). Cine poate fi: Orl cine se gSseste In<br />
devSlmasie in calitate de: a). Proprietar: J3). Titular de<br />
iura in re. Y). Bonae fidei possessor a unor lucrurl corporale.<br />
8). Quasi possessor de buna cre<strong>din</strong>ta a unor iura in<br />
re. $). Fr. 7 §. 8. D. 10, 3. b). Ce trebuie sa dovideasca V<br />
Existenta dreptuiul real, care serveste de baza devalmasiel.<br />
3). Pirit : Orl cine se gaseste in devalmasie cu reclamantul<br />
; afara numal daca ie vorba de o communio, care<br />
cere irlrebuin areaactiunelspeciale familiae erriscundae. 4).<br />
Scopul: a). Imparteala lucrulul comun : De aceea judecatorul<br />
are o latilu<strong>din</strong>e foarte mare, marginita numal de<br />
dorintele codevalmasilor interesatl, care trebuiesc tinute<br />
iu sama, pe cit ie cu putinta. Aslfel : a). lei poate sa imparts<br />
lacrul in chip real, fizic. p). Sa incarce una <strong>din</strong> portiunl<br />
cu o servitute. 7). Sa dee unuia <strong>din</strong> codevalmasl totul,<br />
cu sarcina de a platl o suma de banl celuilalt. 8). Sa<br />
dee nuda proprielate unuia, iar usustructus celuilalt. s).<br />
Sa acorde iblosinta pe rind fie-caruia—turnus.— C). Sa<br />
vinda lucrul la o licitatio —fie numal intre interesati, fie<br />
in mod public—spre a impartl pretul intre codevalmasl.—<br />
Atribuirea proprietStel existente fie a lucrulul intreg, fie<br />
a unel portiunl numal, precum si atribuirea unul ius in re<br />
asupra porliunel celorlalti se face prin adiudicatio, fara<br />
Iraditio. Decl si imparteala judecfttoreasca iera atributiva,<br />
nu declaraliv.1. b). Hotarirea poate sa contina prestatiunl<br />
personate in sarcina unuia, sau unora <strong>din</strong> copartasl. Astfel<br />
condamnarea : a). Penlru fructele si foloasele avute <strong>din</strong><br />
lucrul comun. ,3). Pentru paguba pricinuita acestul lucru.<br />
c). Garantil reciproce, care sa asigure executarea hotarirel.<br />
5). Imparteala nu poate fi atacata de cit prinin integrum restitutio.<br />
0). Actio communi dividundo poate fi intentata utiliter:<br />
a). In cazurele <strong>din</strong> Fr. 7 §§. 8 si ItD. 10,3. b). In privinta<br />
prestatiunelor personale ale codevalmasilor,<br />
- 259 -<br />
lucrul a incetat de a exisfa, saudea fi comun. Cf. Societas,<br />
§ 276 B, II, 1).-—II. Actio fmium regundorum : 1). Definitiune:<br />
Actiunea pentru determinarea hotarelor contopite a douft<br />
locur), care nu sunt comune. 2). Istoric: a). Terminologie :<br />
lurgia. b). Competenta : Arbitril in numar de treT. (De la<br />
legea Mamilia un singur arbitru ?). c). Felurl: Conlroversia<br />
de fine si controvesia de loco : a). Controversia de fine:<br />
1'iocese—introduce prin actio finium reguudorum,—relative<br />
la quinque pedes contopite, judecate de agrimensores, care<br />
nu tineau sama de possessio a vre unul impricinat si care<br />
proeedau in mod technic. |3). Controversia deloco : Proeese—<br />
Inlroduse sau prin actio fmium regundorum, sau prin reivindicalio—relative<br />
la o contopire mai mare de cit quinque pedes,<br />
judecate dejudecatoiil or<strong>din</strong>arl (care se puteau j
- 260 — f<br />
drepturele de devalmasie: Usurps o parte a lucrulul comun,<br />
refuzS de a contribui la impensae, etc.<br />
SUBSECTIUNEA II.<br />
§. 304 Obligapiunele, care nasc quasi ex delicto,<br />
Justinian numara patru obligatiuni de felul acesta:<br />
A. Praevaricatio a judecatorulul:—I. Lex XII tatularum<br />
pedepsea pe judecatorul mituit cu o pedeapsa capitala.—II.<br />
Judecatorul, care judeca rail—fie <strong>din</strong> dolus, fie<br />
<strong>din</strong> culpa lata—litem suam facit, asa ca Smpricinatul pagubas<br />
poate reclama despagubiri de la iel cu o actio in<br />
factum.<br />
B. Actio de efusis et deiectis (D. 9, 3): —I. Obiectul:<br />
1). Pentru orl ce paguba, afara de omorirea si de vatamarea<br />
unul om liber: a). Reclamant: Pagubasul. b). Pirit:.<br />
Toll acf;T, care locuesc (nu care hospitantur) acolo'de<br />
unde sail s'a varsat, sau s'a aruncat diterite lucrurl. Acestor<br />
persoane li se atribuie o culpa fictiva, <strong>din</strong> pricina<br />
ca adevaratul vinovat nu se poate descoperi cu usurinta,<br />
si de aceea fata de pagubas nu li se- permits, de a face<br />
dovada contrarie. a) Daca mal multe persoane locuesc in<br />
acelas coenaculum (Cf. §. 267, A, II, tn fine), fie care poalc<br />
fi pirit in solidum. ft). Daca coenaculum ie impartit intrr<br />
acel, care-1 locuesc, pirit in solidum poate fi numai fiecare<br />
<strong>din</strong>tre aeef, care locuesc acolo de unde sau s'a varsat,<br />
sail s'a aruncat lu^rurlle. c). Scopul: Condamnarea la<br />
valoarea indoila a pagubel. (Cf. §. 239, E, I, tn fine), d).<br />
Inocentul, condamnat, care a platit. are regres contra celor<br />
vinovatl 2). Pentru vatamarea nnul om liber: a). Hc j -<br />
clam;ant: Cf. supra 1, a. b). Pirit: Cf. supra 1, b. c). Sn>pul:<br />
Judecatorul pretueste singur despagubirele. 3). Pentru<br />
omorirea mint om liber: a). Reclamant: Orl ce cetatan.<br />
b). Pirit: Cf. supra 1, b. c). Scopul: Condamnarea |>iritulul<br />
la 50 aurei.—II. Fundament: Asigurarea cailor
\<br />
- 262 —<br />
turile de inrudire: I. Inruciirea legitima: 1). Copil pastrami<br />
(nelepfldatl, neparasiti) sunt indrituiti de a cere alimente<br />
de la rudele lor- fie adgnati, fie cognati--in sirul urmator:<br />
a). De la tata. b). Be la mama si de la ascendentil<br />
tatalui. c). De la mostenitoril a«.estor persoane, dar numal<br />
in caz de mare nevoe. 2). Parintil si eellalll ascendent!<br />
sunt indrituiti de a cere alimente de la descendentil lor.—<br />
II. Inrudirea nelegitima : 1). Pina la.Justinian : a). Copii sunt<br />
indrituiti de a cere alimente numal de la mama si de la<br />
ascandentil lor despre mama. b). Mama si ascendentil<br />
despre mama sunt indrituiti de a cere alimente de la<br />
descendentjl lor.—2). De la Justinian: a). Copil naturall<br />
propriu zisl (Cf. § 23. II, 1) stint indrituiti de a cere alimente<br />
: a). De la tatal lor. |5). De la fratil si surorele lorr<br />
care sunt legitiml. b). Ceilaltl copil neligitiml : Cf. supra<br />
II, 1. a.—III. Continut: Tot ceea ce ie necesar pentru viata<br />
fizica si intelectuala: Victus ; cibaria ; vestis, vestitus; corporis<br />
ferendi curandive et valetudiriis impendia ; quae ad<br />
studia et disciplina pertinent.—III. Elemente : 1). Intre mdrituit<br />
si indatorit trebue s3 existe raportul: Alteri deest,<br />
alter! superest. 2). Indrituitul, reclamant, sa nu fi savirsit<br />
nedrepta^t grave contra indatoritulu), pirit.—IV. Valorificarea<br />
obligatiunel : Nu o aetio, ci o cognitio, in care judecatorul<br />
are mare latitu<strong>din</strong>e de apreciare : Scopul : 1).<br />
Condamnarea indatoritulul, care are de prisos, pro modo<br />
facultalium eius. 2). Daca sunt mal multl indatoritl de o<br />
data, judecatorul poate: a). Sau sa imparteasca prestatiuunea<br />
de facut in chipul eel mal felurit. b). Sau s'o impuna<br />
numal unuia singur <strong>din</strong>tre piriti. c). Daca raportul pomenit<br />
(cf. supra III, 1) se s'jhimba—sau indrituitul devine mal<br />
bogat, sau indatoritul mal sarac—condamnarea poate fi<br />
schimbata':.Hotarirea n'are autoritatea lucrului judecat!<br />
C. Obligatiuuea de a alimente intemeieata pe raporturile<br />
de patronat. V. infra § 352. »<br />
D. Obligat|^ea de ^a alimente privitoare pe soil,<br />
V. infra §. 323.1<br />
-- 263-—<br />
CAP. II.<br />
§. 306. Lex Rhodia de iactu.<br />
»<br />
A. Paguba pricinuita prin aruncarea in mare de marfurl,<br />
etc., spre a usura si a mintui o corabie, trebue sa<br />
fie impartita intre toll acel, care erau interesat;!, ca sa se<br />
faca aruncarea.<br />
B. Elemente : I. Nevoia de a face jertfa'<strong>din</strong> pricina<br />
unel primejdii obstestl, pricinuita de o tort.a majora.—II.<br />
Peirea seala a marfurilor. etc. <strong>din</strong> pricina masurilor luate.<br />
—III. Cugetul de a mintui sau corabia, sau incarcatura iel<br />
prin iertfa facuta.—IV, Miutuirea corabiel, marfurilor, etc.<br />
C. Impartirea pagubel : I. Fop|narea unul total cornpus<br />
<strong>din</strong> valoarea corabiel, a marfurilor scapate si a marfurilor<br />
aruncate.—II. 1). Stapinul corabiel contribueste cu<br />
valoarea corabiel, daca a fost mintuita. 2). Proprictaril<br />
marfurilcr scapate cu pretul, pe care acestea il au la locul<br />
de descarcare. 3). Proprietarit marfurilor aruncate cu pretul,<br />
cu care le-au cumparat. 4). Merindele nu suat puse la<br />
contributie.<br />
D. Valorificarea despSgubirilor : Pagubasil prin actio<br />
conducti reelanvd despagubirele sau de la armatorul corabiel,<br />
sau de la capitanul de "corabie, prin faptul cfirora s'a<br />
facut aruncarea. Dar acnstia pot scapa de reclamatiune,<br />
daca pe de c parte platesc, parole lor, iar pe de alta ce-:<br />
deaza pentru rest actio locali, pe care o au contra celor<br />
irildresati, fie sau nu solvabill, pentru a-I face sa contribueasca<br />
si el.<br />
D. Analogic: I. Rotnanil ^u intins regula de sub A<br />
si la stricarea marfurilor, etc, taierea catargurilor, lasarea<br />
unel parti <strong>din</strong> marfuri in minele piratilor, pentru a scapa<br />
restul de acestia.—II. La alte .cazurl Ie greti de intins regula,<br />
cacl trebuie sa se gaseasca o analogic perfecta cu<br />
punctele de plecare: 1). Primejdie obsteasca. 2).. Determinarea<br />
precisa atit a celor interesatT, ca sa se facajertfa,<br />
cit si a partel pentru care fie-care a fqst interesat.
- 264 —<br />
§. S06 bis. Paguba pricinuitd sau de un lucru,<br />
sau de un filiusfamilias al nostru. Noxales<br />
adiones. (Cf. §. 208).<br />
A. Paguba pricinuita de un rob al nostru : I. Daca<br />
fapta pftgubitoare n'are caracter delictos: Dominus ie respunzator<br />
numal in quantum locuplelior factus est.—II.<br />
Daca acea tapta sau ieste un delictum, sau are un caracter<br />
delictos: 1). La inceput: a). Dominus trebue sa dee<br />
pagubasulul reclamant pe rob spre indestulare—noxae dare,<br />
noxae dedere, de unde noxales actioues.—b). Poate —daca<br />
vrea —sa retie robul, despagubind cu desevirsire pe pSgubas<br />
(Cf. §. 188, C.), ceea ce iera practic, cind ma! multl robl<br />
savirsisera Impreuna fapta pagubitoare. 2). Mai tarziu : a).<br />
Dominus <strong>din</strong> contra trebue sa ia apararea—defensio—robulul,<br />
primind iudicium. b). Poate scapa de condemnare<br />
priu noxae deditio, daca vrea (Cf. §. IS 1 ?. C.),
266-<br />
•<br />
nepractic pentru pagubas. (De aceea sunt de/ ..jn-efe"'rat<br />
masun preventive: Bolnite pentru cinl, etc). 2}<br />
Daca stapinul aeela tagadueste, ca ie proprietar al aninialuluf,<br />
nu se mal poate libera prin noxae deditio si ie<br />
tinut in solidum.—III. Daca paguba consta, in acea ca animalul<br />
a pascut iarba de pe terenul altuia, acesta are actio<br />
de pastu contra proprietarulul anirnaluluI.--IV. Apendice:<br />
Edictul edililor opreste de a se tinea !n apropiere de drum<br />
public uri cine, un vier, un vier salbatec, un lup, un urs,<br />
o pantera sau un left. Contraventiuuea la aceasta dispozir.<br />
t/iune da loc: 1). La o actio aedilicia, sau actio extra or<strong>din</strong>em,<br />
care linde ca stapinul animalulul sa fie condamnat:<br />
a). La 200 solidi, daca un om liber fusese omorit. b). La<br />
cit va aprecia judecatorul, daca un om liber fusese numal<br />
rinit. c). La valoarea iudoita a pagubel, in celelalle cazurr.<br />
2). Actio precedenla se poate cumula cu actio de pauperie.<br />
D. Paguba pricinuita de un lucrn neinsufletit al nostru:<br />
Pagubasul n'are nicl o actio contra noastra, chiar in cazurele<br />
iu care s'a admis, ca suntem respuuzatorl (Fr. 6,<br />
Fr. 7 §. 4, Fr. 9 § 3 D. 39, 2, ci ie indri'uiit numal sa opreasca<br />
lucrul, pina ce i se va repara paguba.—Dar proprietarul<br />
nu respunde de paguba pricinuita de o tigla, care iutimplator<br />
cade de pe acoperemintul sau: Fr. 5 § 2 D. 9. 2.—Cf. si<br />
§. 308.<br />
E. Daca in cazurele precedente A. B. C si D stapinul<br />
lucrulul, care a pricinuit paguba, ie in culpa, se poate intenta<br />
contra sa actiunea corespunzaloare faptei sAvirsile,—<br />
cele mal deseorl actio legis Aquiliae (Cf. §. 293).<br />
CAP. HI.<br />
Obligatiuni Izvorind <strong>din</strong> raporturele de veeinatate.<br />
§. 307. GeneralitatL<br />
Diotre mdrgjnirele exerci^iulul dreptulul de proprieta'e,<br />
unele sunt adevarate obligatium, adeca exista numal intre<br />
persoane anume determinate, care se gasesc In raporturl<br />
- 267 --<br />
particulare, create de starea de vecinatate. (Cf. §. 107, B,<br />
II).—S'aii creat mal multe mijloace de drept (Cf. infra §$.<br />
308-314) pentru a se obtinea repararea pagubelor, care ar<br />
putea rezulta <strong>din</strong> cauza: I. Sau a constructiunelor, sau a<br />
lucrarilor—fie facute, fie incepute—pe un loc vecin.— II.<br />
Sail a simplel situatiunl a doua locurl vecine.<br />
§. 308. Cautio damni infecti.<br />
A. Daca o constructiuue vecina cu proprietatea noastra<br />
sta sa se naruiasca vitio aedium, loci operisve si daca<br />
L'avem alte mijloace or<strong>din</strong>are pentru a preintimpina paguba<br />
eventuala— damnum -infectura—pretorul pe de o parte<br />
, ne autorizA, sa cereui de la vecin o garantie—cautio—pen-<br />
"tru un limp hotarit, iar pe de alta parte fixeaza tot Je o<br />
data si un termen, inlauntrul caruia sa se dea acea cautio.<br />
B. Reclamant: I. Proprietarul locului amenintat.—II.<br />
Acel care au un drept real asupra acelul loc.—HI. Acel<br />
care <strong>din</strong> pricina unul raport obligator au interes pentru<br />
conservarea lucrului (Fr. 18 D. 39. 2).—IV. Coproprietarul<br />
(nu insa si posesorul de buna cre<strong>din</strong>ta) a unul zid comun<br />
vicios.—IV. Fiecare <strong>din</strong>tre mal mult! interesatt poate reclama<br />
in marginele intereselor sale.<br />
C. Pirit: I. Proprietarul constructiunel vicioase. —II.<br />
Posesorul de buua cre<strong>din</strong>ta al acestel constructiunl.—III.<br />
Acel care au un ius in re asupra acesteia.—IV. Fie-care<br />
<strong>din</strong>tre mal multl piritf ie tinut pentru partea sa.<br />
D. Scop: Sft se dea cautio damni infecti : I. Prin stipulatio,<br />
daca piritul ie proprietar.—II. Prin stipulatio intovArasita<br />
safl de garantie personala (fideuissores), sau de<br />
garantie reala, daca piritul are numal un ius in re (Cf.<br />
supra C. III).<br />
E. Efecte: I. Piritul da cautio: 1). Inlauntrul limpulul<br />
pentru care a tost, data cautio, paguba prevazuta prin stipulatio<br />
se inlimpla: a). Sau <strong>din</strong>tr'un caz de fortA majora,<br />
s;.u <strong>din</strong> exercitiul legal al dreptulul de proprietale al aceluia,<br />
care a dat cautio: Nu putem infenta niel o actiune.
- 268 -<br />
b). Sau <strong>din</strong>tr'un accident pricinnit vitio aedium, loci operisve,<br />
sau <strong>din</strong>tr'un accident pricinuil de un caz de forta<br />
majora, care da nastere unul vitium aedium, loci operisve:<br />
Pulem intenta sau actio ex stipulatu, sau actio hypothec-aria<br />
(Cf. supra D. II, in fine), pentru a obtinea conform<br />
regulelor generale (Cf. §. 188) repararea pagubel pricinuite<br />
(dnmnum emergens si lucrum cessans). Cf. supra §. 187,<br />
F.—2). Inlauntrul timpuhil de mal sus care ie de 10 anl<br />
cind ie vorba de lucrarl relative la scurgerea apelor nu<br />
se intimpla paguba prevazuta: Acel care a dat cautio ie<br />
in drept s'o ceara inapoT, afara numal data ie nevoie s'o<br />
reinoiasca.—II. Piritul nu da cautio inlauntrul termenulul<br />
tixat de p"etor: 1). la dreptul veehiu lex (Rubria) de Gallia<br />
Cisalpina da reclainantulul o utilis actio ca si cum stipulatio<br />
de mal sus (Cf. D, I si II) ar fi avut loc. 2). De regula<br />
: a). Reclamanlul, dupa ccrerea sa, obtine de la pretor<br />
missio in possessionem ex primo decreto, care-I da dreptul<br />
de a intra in posesiunea constructiunel sau alaturea cu<br />
piritul, daca acesta ie propn'etarul constructiunel, saO cu<br />
excluderea piritulul, daca acesta ie titularul unui ius in re.<br />
Missio urmata de intrarea in posesiune da pignus praetorium<br />
(Cf. §. 167, A) asupra constructiunel si a loculul iel.<br />
b). Prelorul, acor<strong>din</strong>d missio de mal sus, fixeaza un nou<br />
termen inlauntrul cftruia piritul sau sa faca repararele necesare,<br />
sau sa dea caulio damni infecti. 3). Constructiunea<br />
se naruie inainte de missio in possessionem: Indrituitul la<br />
cautio are: a). 0 in factuln actio pentru repararea pagu<br />
bel. b). Un interdictum pentru a sili pe pirit sau sa ridice<br />
materialele cazute si sft repare paguba, sau sa abandoneze<br />
acele materiale. 4). Pirilul: a). Inlaunlrul noulul termen<br />
(Cf. supra 2, b) sau face reparatiile necesare, sau da cautio<br />
damui infecti: In acest caz pune capat posesiunel reclamantulul.<br />
b). Inlauntrul acelui tertneii nu face nicl una,<br />
nici alta : Reclamantul obtine o missio ex secundo decreto,<br />
care: *)• I" dreptul veehiu da 1m missus possessio<br />
ad usucapionem ocrotita prin actio Publiciana si constituind<br />
un fel de proprietate preloriana (bonitara) (Cf. §. 105,<br />
- 269 -<br />
B, IV, 1). pj. In dreptul nou da lul missus drepturile si<br />
puterele, pe care piritul Ie are asupra constructjel. Daca<br />
sunt mal multl vecinl missi impart eventual intre iel proprietatea<br />
constructiunel. 5). Piritul se 'mpotriveste sau la<br />
missio cea provizorie (ex primo deereto), sau la cea definitiva<br />
(ex secundo deereto): Reclamantul are o in factum<br />
actio pentru repararea pagubel.<br />
F. Cautio damni iufecti se mal poate cere: I. Daca<br />
cineva face san pe locul nostru, sau pe al sau, sau pe<br />
uu loc public lucrarl sau construirl, pe care ie in drept<br />
sa Ie faca, dar care ne ar putea pricinui o paguba.—II. In<br />
alte cazurl analoage cu precedentele.<br />
§. 309 Operis novi nuntiatio.<br />
A. Dacft cineva incepe sa construiasca pe locul sau<br />
un novum opus, care ar putea sa ne pricinuiasca o paguba,<br />
la un predium al nostru veciri, putem suspenda provizoriu<br />
or! ce lucrare printr'o simpla denuntare sad protestare<br />
— operis novi nuntiatio — facuta In re present! :<br />
I. Elemente: 1). Schimbarea liu statu quo, prin acea<br />
ca vecinnl ia, ridica, schimba, distruge constructiunl adherente<br />
cu pamintul.—2). Posibilitatea pricinuirel unel<br />
pagube lui proedium vecin, prin schimbarea precedenta.—<br />
II. Reclamant: 1). Proprietarul lui proedium amenintat. 2).<br />
Bonoe fidei possessor al acestul loc. 3). Acei care au nsupra<br />
acesluia un ius in re implicind possessio: a). Enipbyteusis.<br />
b). Superficies, c). Pignus. 4). Daca opus novum<br />
ameninta un inleres public, orl si ce cetalean. 5). Indrituitul<br />
poate reclama sau in persoana, sau prin mandatar, care<br />
va da cautiones obieinuite in procedura prin procurator.—III.<br />
Pirit: 1). Proprietarul care face novum opus.<br />
Protestarea poate fi facuta atit personal acestuia, cit si<br />
reprezentantilor lui precum si lucratorilor acelui novum opus.<br />
2). Daca ma! multe persoaue sunt coproprietaril loculut,<br />
pe care se face novum opus, protestarea va avea<br />
efect, fata de totl, chiar de va fi facuta numal fata de u-
- 270 —<br />
nul <strong>din</strong> ief. 3). Acel care ie coproprietar cu no! al locului,<br />
pe care se face novum opus nu poate fi pirit fata<br />
de nol, de cit numal daca am obtiqut un dei;retum de la<br />
judecator.—Altlel contra lui putem intenta numal actio<br />
communi dividundo.—IV. Scop: Impedecarea continnarel<br />
lucrarel: 1). Piritul trebnie sa inceteze imediat ori-ce !ucrare.<br />
2). Daca acesta continua lucrarele, nuntiator poate<br />
sa reclame restabilirea vechel starl de lucrurl: SaO prin<br />
interdictum restitutorium (denyjlitorium), care condamna pe<br />
pirit sa faca distrugerea lucrarel si restabilirea starei anterioare<br />
cu cheltuelele sale. (Acest interdictum se da nu<br />
numal contra proprietarulul, care construeste pn locul sail,<br />
ci si contra orl cul, care poseda locul, pe care se face novum<br />
opus, chiar daca ie numal un succesor cu litlu particular.<br />
[De aceea se zice: Nuntiatio in rem fit non in<br />
personam]. Dar holarirea in acesl caz condamna pe pirit sa<br />
sufere numal. ca nuntiator sa faca distrugerea lucrarel si<br />
restabilirea starei anterioare cu cbeltuele sale), b). Sau prin<br />
interdictum quod vi aut clam. (Ct. §. 310).--V. Incetarea<br />
efectelor protestarel: 1). Daca piritul: a). Obtine ridicarea<br />
impotrivirel—remissio: a). SaO de buna voie, printr'un<br />
pactum incheeat cu nuntiator. J3). Sau fortaf, prin hotarirea<br />
magistratulul intemeata fie pe lipsa unuia <strong>din</strong> elementele<br />
necesare pentru novi operis nuntiatio, fie pe ori ce alt motiv,<br />
care se pare plausibil magistratulul. b). Da o cautio<br />
de opere restituendo—fie personals (fideiussores), fie reala.<br />
Dai- in vremea lul Justinian aceasta nu se putea, de cit<br />
daca procesul tinuse maf mult de trel lunl. 2). Daca nuntiator<br />
: a). Sau moare. b). Sau instreineaza praedium amenintat.<br />
3). Daca procesul nu-I sfirsit definitiv: a). Inainte<br />
de Justinian inlauntrul unul ari.b). De la Justinian inlauntrul<br />
a trei lunl. (Ct. supra I, 2, in fine). —IV. Piritul in cazi'rele<br />
de sub 1, a si b, poate continua lucrarea; iar daca nuntialor<br />
il tuibura in aceasla lucrare, poate printr'un interdictum<br />
prohibilorium sa obtina incetarea tulburarel.<br />
B. Dat-a eineva incepe sa conslrueasca, nu pe locul sau,<br />
ci pe locul nostru, un novum opus, care ar putea sa ne pri-<br />
--271 —<br />
cinueasca o paguba putem sa ne impotrivim.—I. Sau prin<br />
operis novi nuntiatio si sa oblinem suspendarea provizorie<br />
a orl carel lucrarf, preintimpinind astfel orl-ce paguba. -II.<br />
Sau prin prohibitio—o impotrivire hotaritoare,—care putea<br />
sa mearga pina la intrebuinlarea fortel—per manum, id<br />
est lapilli iactum,—adeca (ceea ce insa ie controversat) sau<br />
imprastiind de fapt materialele intrebuint^ate la construirea<br />
lul novum opus, sau desfacind chiar o bucata numal de<br />
piatra—iactus vel minimi lapilli (Fr, 1 §. 6 D. 43, 24), si<br />
sa obtinem astfel incetarea lucrarilor. Daca adversarul continua<br />
sa construeasca, putem intenta contra lul interdictum<br />
quod vi aut clam (§ 310). —Dar de acest mijloc energic—<br />
probibitio—nu ne putem folosi: 1) Daca nu suntem sigurl<br />
de posesiunea noastra; cacl prohibitio a noastra ie o tulburare<br />
de posesiune pentru adversar, care poale intenta<br />
contra noastra primejdiosul interdictum uli possidetis. 2). Daca<br />
vecinul face novum opus pe locul sau. Aceste doua motive<br />
a determinat pe pretor, sa creeze mijlocul mal putin<br />
energic, dar si mai putin primejdios, novi operis nuntiatio.<br />
C. Daca novum opus ie sfirsit, nu se mal poate intrebuinta<br />
operis novi nuntialio. ci acel interesatl trebuie<br />
sa recurga:—I. Sau la interdictum quod viaut clam, sau<br />
la alte interdicle.—II. La actiunl petitoril: 1). Sau la actio<br />
uegatoria. 2). Sau la actio confessoria.<br />
§. 310. Interdictum quod vi aut clam.<br />
Se da orl de cite orl opera in solo tacta vatamatoare<br />
pentru proprietatea noastra se construesc de vecinul<br />
nostru sau vi, adeca fie in contra impotrivirel noaslre -<br />
prohibitio (Cf. supra §. 309, B, II)—fie in contra protestarel<br />
noastre—operis novi nuntiatio (Cf. supra §. 309, A,<br />
IV, 2, b),~sau clam, adeca fie pe ascuns, fie ca prevazind<br />
orl trebuind sa prevada, ca lucrarele vor avea<br />
ttrmftrl valamatoare pentru proprietatea noastra—<br />
nu ne a insliintat: I. Heclamant : 1). Proprielarul<br />
loculiil vatamal. 2). Acel rare au interes <strong>din</strong> pricina
vre-unul \us in re, ca paguba sa nu fie pricinuita. 3). Arendasul<br />
!—II. Pirit: 1). Facatorul lucrarilor. 2). Posesoruactual<br />
al loculul vecin—fie eft iel a facut lucrarile, fie ca<br />
nu le-a facut, fie ca n'r stiut de facerea lor.—III, Scop :<br />
1). Sau restabilirea vechel start de lucrurl. 2). Sau despagubirt:<br />
a). Dacft ie condamnat facatorul lucrarilor, iel trebuie<br />
sa faca reslabilirea cu cheltueala sa. b). Daca ie con 4<br />
damnat alt-cineva, acesta trebuie numal sa sufere, ca reclamantul<br />
sa taca cu cheltueala sa, tot ceia ce ie trebiiincios<br />
pentru acea restabilire.—IV. Apararea piritulul: Legitima<br />
aparare sau nevoia, care 1'au silit sa faca lucrarile<br />
sail spre a Inlatura, saQ spre a intimpina un pericol.—V.<br />
Praescriptio : Un an util.<br />
§. 311. Adio aquae pluviae arcendae.<br />
Daca cursul apelor de ploaie ie inriurit in paguba<br />
noastra, <strong>din</strong> pricina cd vecinul nostru sau construeste, sau<br />
distruge. sau lasA sa cada in ruina eonstruetiuni vecine<br />
cu imobilul nostru, putem sa ne folosim de actio aquae<br />
pluviae arcendae: I. Istoric: Actio exista pe vremea lege!<br />
celor XII table si crearea sa se explira mal ales oentni<br />
Latiuin, care nu putea fi cultivabil si bigienic de cit prin<br />
construirea si regularea canalurilor pentru cursul apelor.—<br />
II. Norma pentru scurgerea apelor de ploaie Ie stabilita :<br />
1). Sail de situatiunea fireasca, pe care o au praedia rus<br />
tica. 2). Saii de lex a loculul. 3). Sau tie timpul imemorial<br />
(Fr. 2. pr. D. 39. 3).—III). Aceasta norma nu poate fi<br />
schimbata : 1). Prin nicl un opus maiiu factum—fie ca acesta<br />
consta in construcliunT none, fie ca consta in conslructiunl<br />
sau conform legelloculul,'sau datiad de timpimemotial.<br />
2). Prin ischimbarea terenului nedatorita minel omulul : Inamolirea<br />
canalurilor de scurgere, etc.—IV. Reclamant : 1).<br />
Proprietarul imobilulul amenintat. 2). Emphyleuta, 3). Acel<br />
care are servitutea prediala via. 4). Ususfructuarim ;<br />
dar numal utiliter.—V. Pirit: 1). Proprietarul imobilulul,<br />
pe care se gasesc constructiunele. 2). Emphyteuta. 3). H-<br />
- 273 —<br />
susfructuariiiK.—VI. Scop: 1). Sail restabilirea vechel starl<br />
de lucrurT: a). Daca piritul prin fapla sa a produs rezultatul<br />
vatamator, restabilirea se face cu cheltuiala sa. b),<br />
Incelelalte cazurl piritul : a). Trebuie sa sufere, ca sa se<br />
faca lucrarele trebuindoase penlru acea restabilire. |5).<br />
Poale sa ceara cautio damni infecli (Cf. §. 308) spre a fi<br />
garantat contra pagubelor, ce i s'ar putea pricinui <strong>din</strong> pricina<br />
lucrarilor de restabilire. 2). Sail despdgubirl de pagubele<br />
suferite de reclamant de la litis contestatio incoace.<br />
Pentru despagubirele anterioare se poate intrebuinta<br />
iuterdictum (juod vi aut clam, daca se gasesc reunite elemetele<br />
necesare pentru exeroitarea acestul mijlor.—VII.<br />
Actio aquae pluviae arcendae nu se da: 1). Daca piritul a<br />
1 ucrat in pulerea limit drept dn servitute, care-I apartinea.<br />
2). Daca a lucrat in virtutea unel ingaduirl date de aiitoritatea<br />
publica. 3). Daca slarea de lucrurl a existat de un timp<br />
iinemorial. 4). Daca lucrarele facule sunt necesare pentru<br />
cultivarea imobilulul. 5). Daca reclamantul nu s'a 'mpotrivit,<br />
desi a avut cmioslinta de lucrarl.<br />
§. 312. Actio viae receptae sau reiectae.<br />
Printr'aceasta aclio putem reclama despfigubirl de<br />
la vecinul nostru, care a incalcat o via publica, facind'o<br />
sa treaca pe locul nostru, asa eft sail sa fim lipsitf de o<br />
parte <strong>din</strong> proprietatea noastra, sau sa ne faea vre o alta<br />
p.iguba oarecare.<br />
§. 313. Iuterdictum de arboribus coedendis<br />
A. Proprietarul nnul praedium, deasupra caruia sau<br />
se apleacd arboril vecinulul, sau se 'ntind ramurele acelor<br />
arborl, poate intenta contra acestuia: Sail interdictum<br />
de arboribus coedendis, sail actio negatoria (Cf. §. 127, A).<br />
IJ-usfructuarius are in acest caz interdictum.<br />
18
274<br />
B. Interdictum de arboribus coedendis are de scop:<br />
I. Daca praedium ie o casS, ca sau aibori!, sau creugile<br />
lor sa fie taieti complect sau de vecin, sau (daca acesta<br />
refuza) de reclamant. Bar se poate sa se laie numal ramurele<br />
arborilor, daca reclamantul se multumeste cu atit.<br />
II. Daca praedium ie sau un ogor, sau o gra<strong>din</strong>a, sail o<br />
livada, interdictum are de scop, ca sau arborif, ?au crengile<br />
lor de jur miprejur (uu numal acele aplecate) sa fle<br />
taietl quinder.im pedes a terra altius : Adeca (controversa):<br />
1). De la 15 picioare in sus trebuie sa se taie si arborul<br />
si crengiie lul. 2). Din contra, pana la 15 picioare de la<br />
paminl sa se taie numal crengiie de jut 1 imprejur.<br />
§. 314. Interdictum de glande legenda.<br />
Acest interdictuiu serveste, ca tertio quoque die—o<br />
zl da si o zi nu—proprietarul sa poata stringe fructele,<br />
care au cazut <strong>din</strong> arborii sel pe locul veciimlui.—Pentru<br />
acest scop ar fi putut servi si actio ad exbibendum, dar<br />
iera nepraetica, fiindca fructele s'ar fi stricat inainte de<br />
pronuntarea hotarirel. Deallfel si interdictum acesta nn-T<br />
praclic pentru fruclele introduse in Italia mal tarziu, ca<br />
ciresele, etc., care insa n'au putut fi avute in vedere de<br />
legiuitoi' la crearea interdiclulul.<br />
CAP. IV.<br />
§. 315. Interdicta prohibitoria.<br />
A. Defmitiune : Interdicta, care opresc pe o persoana<br />
de a savirsl oare care lapte, care sunt pagubitoare pentru<br />
alta persoana.<br />
B. Scop •' I. Sau restabilirea starel de lucruri anterioare<br />
faptelor contrarit oprirel.—II. Sau, in caz contrar,<br />
despagubhl potrivit regulelor generale (§. 188); fructele<br />
insa nu se inapoiaza de cit de la litis contestatio in coa-<br />
III. Sau poprirl si sechestre asiguratoare ?<br />
— 275 —<br />
C. Praescriplio : Un an utilis. Dar vreme de 30 anf<br />
se putea reclama de la pirit, atit cu cil se gasea imboga-<br />
^it in momentul iri'entdrei pi'ocesiilul.<br />
D. Felurl: 1. Pentru ocrotirea intereselor particulare<br />
patrinioniale: 1). Interdicta retiuendae possessionis. (Cf.<br />
§§. 101; 154, A, I si B. I. 2). Cf. §. 154, C, 1,1, II, 1, 2 si 3.<br />
III. 3). Cf. §. 161,'D, II. 4). Cf. §. 177. 5). Cf. §. 267. B,<br />
II, 2, b. 6). Cf. §. 309, A. IV. 2, «. 7). Cf. §. 313. 8). Cf.<br />
§. 314. 9. Interdictum, pe rare-l are missus in posseosiomm:<br />
Ne vis fiat ei, qui in possessionem missus est.—II.<br />
Pentni ocrotirea folosintel de luirurele destinate publiculul<br />
: I). Interdicta nequid in IOL-O sacro fiat. 2). Interdii-ta<br />
ne quid in loco publico Hat. 3). Interdicta ne quid in flumine<br />
publico. 4) Etc. Cf. D. 43, 7 ; 43, 8 ; 43, 9 ; 43, 11 ;<br />
43, 12; 43, 13; 43, 14; 43, 15; Fr. L §. 38 D. 43, 20;<br />
Fr. 1 §§. 15 si 16 D. 43, 23; Fr. 14 D. 47, !0.—III. Peniru<br />
ocrotirea exercitiulul unor drepturl, care nu pot fi numerate<br />
prinlre drepturele patrimoniale : Interdictum de<br />
niortuo inferrendo. Interdictum de sepulcro aedificando.<br />
CAP. V.<br />
§. 316. Actio ad exhibendutn. Interdicta<br />
exhibitoria.<br />
A. Actio ad exhibendutn : I. Definitiune : Ie o actio<br />
arbilraria in rein, intemeiata pe o iusta causa, adeca pe un<br />
drept ce ni se cuvine si sau pe putinta piritulul de a infit<br />
osa, sail pe dolus al acestuia.—II. Reclamant: 1). Proprietarul<br />
unul lucru : Preparft rei/indicatio. 2). Indriti-itul<br />
la un ius in re: PreparS acliones relative la recunoasterea<br />
diferitelor iura in re. 3). Indrituitul in puterea unel obligatio<br />
: Creditor, legatarius, indrituitul de a intenta actio<br />
noxalis, etc.—111. Pirit: 1). Acel care ie in stare sa faca<br />
exbibiiio. 3). Acel qui dolo fecit quominus possideret. 3).<br />
Mosteniloril precedentilor numal daca sau au lucrul io
- 276-<br />
puterea lor, snu se ga
- 278-<br />
nostru. 4). 0 actiune pretoriana data contra aceluia, care<br />
tntreineaza un lucru, pentru ca sft fata inai grea valoiificarea<br />
dreptulul nostru. 5). 0 actiune pretoriana, care ne<br />
ocroteste coatru amenintarilor, lovirilor, etc. facute cu scop<br />
de a ne inipedeca, sa ne infatosam inainlea juslitiel. 6),<br />
Actiunea pe care o are missus, spre a se apara in contra<br />
orl-carel tulburari a posesiunel sale.—II). Cu element penal:<br />
1). 0 actio civilis contra acelora, care vio!eazA un<br />
mormint. 2). 0 actiune pretoriana de servo corrupio contra<br />
aceluia, care conrupe pe robul nostru—fie depravindu-1. fie<br />
fAcindu-1 sa savirsasca acte nfpennise. 3). 0 actiune pretoriana<br />
contra acelora, care pricmuesc slricAciunl cu prilejul<br />
sau a unel inghesuel! de oamenT, sau a unel primejdil<br />
publice, ca vasfringerea, focul, etc. 4). 0 actiune pretoiiana<br />
contra vamesilor, care in exercitiul functiunei ior, sAvirsese<br />
fapte vatamatoare si nepermise. 5). 0 actiune pretoriana<br />
contra acelora, care sau refuza sa se supunA fie iiftei in<br />
ius vocatio, fie unel hotarirl, sau distrug tablele —album—<br />
pe care sunt scrise edictele magistratilor. 6). Actio de caluminatoribus<br />
in quadrupling contra acelora, care pentru<br />
ban! sau pornesc. sau parAsesc un proces sicanator. 7) Actio<br />
de dolo. (Cf. §. 57. D. I si II). De adaos : In drtptul vechiu<br />
se stingea prin trecerea unui an utilis.—De la Constantin<br />
se stinge prin trecerea a dol anl conlinul, care incep<br />
sa curga <strong>din</strong> ziua savirsirei dolnlul. Duoa trecerea acestul<br />
timp victima dolulul poate sa intente/e numai o in<br />
faclum actio, care n'atrage infamia si care tinde, ca piiitul<br />
sft fie condamnat in quantum loeupletior t'actus est.<br />
Sfirsitul obligatiunilor.<br />
•Z75<br />
Facultatee. de Litere<br />
A. D. XEUOPOL<br />
Prnfesor de Istorin I'omfinilor.<br />
Piiblica^iimi: 1) L?s sciences nnturelles et 1'hintoire,<br />
deuxieme article in Revue de Synthew historiqu.e a D-luI<br />
Henri Berr <strong>1902</strong>. In acest al doilea articol, ('-el intai aparuse<br />
in Revue philosophises al D-lui T. Ribot. Ve/.T anuarul an.<br />
trecut 1900-<strong>1901</strong>, p. 186) se critica partea a doua a sc-riereT<br />
logicianulu! <strong>din</strong> Friburg in Bnsigan. Friderich H'k o rt, Die<br />
naturwissenschaftliche Begrissbildung sein logische Einleitung<br />
in die historisdien Wissenschaften, Leipzig, <strong>1902</strong>,<br />
se combate mal ales ideea stapina a autorulul care considera<br />
ca element de capitenie al Istoriel notiunea valoarel.<br />
Rikert sustine anume, eft numai in faptele istorice se ocupft<br />
mintea de valoareq respectiva a faptelor si se ieau<br />
in consideratie in istorie, nmual faptele acele care au o<br />
valoare de desvoltare deosebita. Xenopol combate aceasta<br />
parere, pc molivul ca si in stiintele naturale.se iea 10 privire<br />
notiunea valoarel, intru cit nu toate fenomenele st<br />
corpurile nature! devin obiect de investigate. Xenopol pune<br />
elementul deosebitor al Istoriel in faptul desvoltarei in<br />
timp si nu in ideea valoarel care este comuri.1 si Istoriel<br />
si stiiutelor naturale.<br />
2) Roumains ft llonyroix in La Iteuuiwince latine<br />
<strong>1902</strong>. In acest arlii-ol Xnnnpol sustine ca imparfttia austria^a<br />
trobiiind s;1 sc de^rtrA, lirrni.iiiii ilin ra SK vor alipi<br />
c.atrA impreriul German, iar Slavil vur gravila calrft
— 280 —<br />
care vor conslitui state slave neatirnate. Ungurii si Roininil<br />
vor raminea izolatl in o mare de Siavf si in coasla<br />
unul puternic corp german. Intereful lor eel rnal mare eslc<br />
de a se uni impreuna, pentru a-sf putea sustinea peatin^i<br />
existenta lor eterogena de rnasele ce le incunjura. Pentru<br />
ca o unire a acestor doua popoare sa fie cu putinta, se<br />
cere insa nutna! de cit ca Ungurii sa se lepede de politics<br />
lor de maghiarizare a poporulul romin<strong>din</strong> partile uugurestl.<br />
8) La Question Israelite en Roumanie in la Renaissance<br />
Inline <strong>1902</strong>. In acest studiu autorul analizaza po-<br />
/itia Evreilor <strong>din</strong> punctul de videre economic, aratind cum<br />
el au pus mina pe loate arterile vietel materiale a,,poporulul<br />
romin", si dacft s'ar adaoga acuma drepturile politice,<br />
Rominil ar fi expust a ajunge ilotil Evreilor in insusl<br />
slatul romanesc. Intru cit a prin.s a se manifesta<br />
un inceput de incordare a puterilor aconomice ale neamulul<br />
romanesc, trebue sa se aslepte pina ce Rominii vor ti<br />
recistigat pozitiile economice pierdute si atuncl se va putea<br />
admite cererea Evreilor de egalizare a pozitiei lor politice.<br />
4) Domnia lut Cuza-Vodd in 2 volume de un total<br />
de 1000 de paginl. 0 expunei'e amanuntita a epoeei de la<br />
1859—1866, lucrare bizata pe izvoare si conceputa dupa<br />
metoada noua de compunere istorica, conform eu prineipiile<br />
cuprinse in cartea autorulul" Principiile Fundamentale<br />
ale Istoriei. Asupra acesteJ <strong>din</strong> urma lucrarl, a aparut<br />
mal multe dAr! de sama <strong>din</strong> care reproducem pe acea a<br />
a d-lul lonescu-Gion <strong>din</strong> Revista idealista a d-lul Gr. M,<br />
Holban (n. 3 Tomul I Mai 1903 p. 547J.<br />
«Fcricit muritor si norocos autor, onoratul membru al<br />
Academiei Romine si corespondent al institutulul Frantel,<br />
d. A. D. Xenopol! Pronia i-a ingaduit cu mulla favoare sa<br />
duca la capat bun si bine sfirsit doua lucrarl marl si de<br />
mare Snsemnatate : cele sase volume ale Istoriei Romdnilor<br />
<strong>din</strong> Dacia traiana si cele doua ale Domniet lul CHZO,<br />
I<br />
- 281 -<br />
Voda, cu carl cititorul vine in pragul Domniel M. S. Regelui<br />
Carol I. §i primel lucrarf, lot atit de drept ca si celei<br />
de 2 a doua, eminentul profesor al Universilatel iesane<br />
le-ar fi putut pune cu drept cuvint pe frontispiciu euvintele<br />
: prole sine matre creatam. D-niasa, intr'adevar, lolosindu-se<br />
de toate lucrarile partiale ale predecesorilor, a<br />
tras bfirbata brazda a istoriel generale, complete, desavirsite<br />
si, luin-o <strong>din</strong> vremile stravechl, pe ncgurile si,'Sntunericul<br />
carora Hasdtu plimbase geniala-I lampa de inaintemergator,<br />
d. Xenopol a ispravit.<br />
E mare lucru sa ispravcstT in tpara no.istra, in care<br />
seria tnceputurllor in tot §i in tuate nu si-a luat inc-a sfirsitul,—e<br />
mare lucru sa ispravestl o opera de o oare-care<br />
insemnatate. ViaU noastra intelectuala, felul nostru de a<br />
munci, adimenirile de tot soiul carl te distrag in toate<br />
partile, pornirea Rominulul de a tine dol, daca nu trei pepenl<br />
intr'o mina si multe alte cauze au facut, lac si vor<br />
mal face inca mulla vreme pe eel mal multl <strong>din</strong>tre nol sa<br />
inceapa multe si.... sa sfirseasca putine.<br />
Voinla si lasii au facui, ca d. A. D. Xenopol sa fie,<br />
printre scriitoril nostri de seama, o frumoasa execeptiune.<br />
D-sa a ispravit. Grande ministeriuin ! A voit—si 'n Orientul<br />
nostru cu soarele lul I'.iliu si cu gerul lul Decembre e<br />
lucru mare sa stiT si sa poll so- voK$tll—a voit si a putut<br />
sa scrie cele sase volume inlil si ac.um pe aceste doua <strong>din</strong><br />
urma, coronament minunat pentru edificiul ee cladise cu<br />
citlva anl mal inainte.<br />
A voit, da; dar sa fim dreptl si sa recunoastem si<br />
glorioasel capitale a Moldovel, orasulul care a avut sala<br />
de la Elefant, sa recunoaste lasilor faptul ca si el au contribuit<br />
mult la desavarsirea operel profesorului sail.<br />
Cu stradele sale macadamizate, pe care s'ar crede ca<br />
oamenil si caii calca mal usor si cu mal putin sgomot de<br />
cit la BucurestI, cu linistea foarte rar intrerupta, care se<br />
inti:ule pentru cele mal mulle ore ale zilel si ale noptel<br />
jisupra intregulul oras; cu somnolerita simpatica a unul<br />
I atrin vener.ibil care traeste <strong>din</strong> marete aminlirl; cu inal-
tele sale institute de culturA si cu grA<strong>din</strong>ele colinelor sale,<br />
cart s'ar crede ca-s toate grA<strong>din</strong>i de-ale luT Academus,—<br />
la^il orasul pe care nu pot sa-1 vad fara s-mi aduc aminte<br />
vorbele ce scandan 1884, cand 1'am v6zut |pentru prim a<br />
oai'6 : o mlndra Florenfa a Moldovel, vfisutu-te-am si te<br />
iubesc! lasii ail indemnat pe d. Xenopol sa munceascA si<br />
sa ispraveasivi Onoare orasului care a facul pe 5 lanuarie<br />
1859 !<br />
La Bucure?tl, al nostru simpalic, «Conu A/ecit» s'ar<br />
fi disseminat ca toll; ar fi voit, ca toiJ, sA fie in hora bucuresteana,<br />
care se invirtesle ametitor de la Colina Mitropoliel<br />
pina la rondul al doilea soselet Kiselef: vorbaril<br />
la Camera, pledoaril la Palatul Justitiei, lectil la Universitate,<br />
conferinte la Ateneu, comunicarl la Academie, polemice<br />
la gazetfl, diatribe in intrunirile publice. conversa-<br />
Ijunl si flecArit in saloane, intr'un cuvint un fei de interminabila<br />
siciiala politica, .universitara, aeademica, ateneista,<br />
mahalagista, care 1'ar fi ametit, t'Ai-A sa-I dea pulinta<br />
sa sfirseasca ceia-ce in senin^ liniste a lasilor, a sfirsit<br />
spre binele si cinstea istoriei' roniine. Onoare luf! onoare<br />
lasilor !<br />
It<br />
Domuia lui Cuza-V r oda! Istorie contimporana !<br />
Adica, ce crezl, domnule, sa fie posibil sa scrii sine ira<br />
ef studio? Poate istoricul sa judece faptele carl sunt la<br />
do! pasl deparle de <strong>din</strong>sul ? Adormit-au cu desAvirsire patimile<br />
can colcalau intr'aceasta epocA atit de apropiata 'i<br />
Nu'tT trebue oare o perspective anumita, o depArtare hotarita,<br />
ea sa pot! cousidera pe <strong>din</strong>tregul in definitiva lor<br />
asezare evenimeotele ce povestesti ?<br />
lata vre-o cite-va <strong>din</strong> nenum6ratele intrebarl ce si-afl<br />
pus si ne-afi pus toti aceia can', de acum citl-va am, auzisera<br />
ca invgtatul de la last scrie Istoria lui Cuza-Voda.<br />
Ele se explica foarle usor prin caldura, aprinsn tinereta,<br />
paMuia inflacareta cu care s'a facut politica si, doi-i<br />
- 283<br />
in anumite cazurl. istorie in tArile romane de la 1859 incoace.<br />
Si-au fost oamenl, si <strong>din</strong> nenorocire, mat sunt carf<br />
nict pe morti nu-T lasA in pace ; car; si <strong>din</strong>colo de monnint<br />
urniaresc si prigonesc faptele intrate in domeniul trecutulul<br />
nemuritor si ret;e; care chemind trecutul si aducindu-1 in<br />
pumnt si'n ghionturl in prezinte, il fac sa serveasca potlelor<br />
si patimilor lordeazl; carl schingiuesc adevfirul, neaga<br />
vizibilul, sunt capabill pentru un interes trecAtorsi meschin,<br />
sA-tJ demonstre cA s'ar pulea f'oarte bine in certe cazurl<br />
ca 2+2 sa t'aca 5, iai 1 nu patru, cum crezt d-ta, impreunft<br />
cu toaia lumed neorbila de patimt. lata oamenil carl r.icl.<br />
odata loc nu vor avea in sapientiae temf.la serena, in acelt;<br />
lungl, tacute si maiestoase g^lerii ale Istoriei, in carl,<br />
eu privire culmA, cu inimA blinda, cu judecata divapta, cu<br />
pricepere ascutila se plimba istoricul, botArit sa facA opera<br />
de sama.<br />
La not, mat mult de cit in toate tarile, oamenl de<br />
telul acesta s'au numeral si se numgrA cu zecile, daca nu<br />
cu sutele,—oamenl isterict si hyperisterict carl nu pot sA<br />
nu fie subiectivi, cu foe, cu patimA, cu parA ; oamenl pentru<br />
cari obiectivitatea este un mot't, iar nepArtinirea si<br />
dreptatea in apreciare o proslie gogonea^A.<br />
Ca serie secondara, in aclmirabilul sislein al legilor<br />
fundamentals ale isloriel, ca serie secondara o recomand<br />
pe aceasta inca penlru istoria noastrA eontimporanA, in<br />
sludiul ideilor carl au nutrit societatea rominA intre 1850<br />
si 1900, daca nu si ma! departe.<br />
Din hgea acesteiserii au poruit intrebarile denial sus.<br />
Pute-va d. Xenopol sa scrie istoria lui Cuza-Voda, in tonul<br />
ce se cere unel opere de stitntA? Repet : tntrebarea<br />
era indreptatita atit de cauzele de mat sus, cit si ;de incercArile<br />
facute de unit, chiar <strong>din</strong>tre coiegil d-lu( Xenopol<br />
de la Academic, c;i sa scrie capitole separate <strong>din</strong> istoria<br />
noastrA de la 1850 incoace. Aceste incercAr! s'au vazut indata<br />
cA nu suut de cit polemici patimase cu mortil, intunecart<br />
ale adevAruluT, sehingiuiil ale dreplel si realet firJ<br />
a faptelor.
— 284 —<br />
D. A. D. Xenopol a putut sA scrie fArA ca intr'o singurA<br />
pagina sa-sl ininta pasul. Sunt peste 850 paginile<br />
de povestire ale autorulul; in nicl una istoricul nu pArAseste<br />
tonul placid si mulcom al povestitorului care expune<br />
fapte, fapte, fapte asa cum izvoarele i le-au aratat lul si<br />
Ie-ar (1 aratat orl-cul le-ar ti consuHat, ca si d. Xenopol,<br />
cu pricepere, cu dreaptA judecata, cu inima blindA. Fagaduiala<br />
ce a facut In prefata de a lasa sa vorbeasca faptele<br />
si de a da cititorulul toate mijioacele ca el singur sA's!<br />
faca judecata sa propie asupra acestur fapte, — ftgaduiala<br />
aceasta istoricul sl-o pastreaza de-alungul celor dona volume<br />
complect, nestirbit, perfect.<br />
D. Xenopol are men lul de-a fi aratat fAra nicl o lipsa<br />
ca, de azl inainte, se poai,e scrie si la no! istoria contimporana<br />
cu acelasl liniste neturburata eu care se scne si<br />
isloria Agatirsilor. Pentru istoricul adevArat, perilru omul<br />
fArA necaz si patiml, quorum causas procul habere debemvs,<br />
a scrie despre monastirile inchinate si a lor secularizare<br />
este tot una cu a scrie despre organizarea Moldovei<br />
sub Alexandru-cel-Hun.<br />
TotI nu pot s'o faca. D. Xenopol a pulut-o pe deplin,<br />
si acesta este unul <strong>din</strong> inirile merile ale Domnieilut Cusa-<br />
Voda.<br />
Ill<br />
Din cauza acestei uepArtiniii cere nu se desminte<br />
mAcar odata in cele 850 de pagine, sti^l ce naste in mintea<br />
citit'orulul dupA citirea primilor 50—60 de pagiul <strong>din</strong><br />
lucrarea eminentulul istoric? Un simtimint de nemArginilri<br />
incredere in cele ce'tl spune el. CitestI pe Cuza-VodCi<br />
cum al cili tot de d. Xenopol, pe § f ,efan-cel-Mare sau pe<br />
Serban-Vodd Cantacuzino. Si asta este mare lucru pentni<br />
un istoric, mal cu seama cind trateazA istoria contimporana.<br />
Cu aceasta incredere in suflet si in inima, contiruil cilirea<br />
pinA la capal.<br />
- 285 --<br />
Eu nu cred, peiilru orl-cine is^ da seama pe <strong>din</strong>tregul<br />
de cele ce citeste, nu cred sA fie cilire mal inleresanlA^<br />
mal ciudatA, mal captivantA, de cit acest Cuza-Vodd al<br />
d-lul Xenopol. /<br />
E un speclacol cum nu gAsesti multe in istoria universalA;<br />
asistt la facerea unel clAdirl pe un loe unde la<br />
fie-care pas ruinele vechimei te ImpedicA; asisll la munca<br />
unul rol de albine carl nu fac numal mlerea si ceara, cum<br />
e hotArit de fire, ci isl fac tot ele si stup, si grA<strong>din</strong>A de<br />
tlorl. si tot; asistl la lupta unor soldatf carl nu an arme<br />
gala, ci tot el trebue sA le fabrice si apol sA le intrebuinteze;<br />
asistl la cursa ne mat pomenita a unor oament carl<br />
au feltirl si felurl de lanturl la picioare, dar carl, voind<br />
sft ajungA pe altil pe calea progresulul, dau zor, cu titanicA<br />
grabs, cu neintrecuta forta, sA's! sfArime piedicile si<br />
sa'I fjungA pe aceia.<br />
Rau.il inmarmurit!<br />
Cuza, Kogalniceanu, [Negri, Alexandri, BrAlenil, Golestif,<br />
P-auu, Rosetti, Catargif, Ghiculestil, Cretulestil, Florescu,<br />
tott se miscA intr'aceste lupte neasemuite c'o putere,<br />
cu'n entuziasm, c'o incredere, c'o pricepere carl, toate te<br />
buImAcesc. Oamenil acestia aveau atita cre<strong>din</strong>tA, atita<br />
iubire, alita foe, In cit de la 1859 si pAnA la 1866 au zis<br />
muntilor sA vie la el, wi muntil au venit; au zis Soarelul<br />
sA stea, si Soarele a stAtut, si—lucru si mat greu, si mal<br />
nevAzut!—au zis rAutAtei omenesti sA tacA si, o minune !<br />
rAulatea omeneascA, cea cu o mie de gurl, de multe or! a<br />
tacut. lar el, in iurusul luptelor, in vijeliele ce se deslAnl=uiau<br />
asuprA-le, unele mal viforoase de cit altele, au desteptat<br />
un neam la o nouA viatA, au facut o natiune, au<br />
creat o tarA.<br />
Ceia ce d. Xenopol povesteste despre activitatea lor<br />
pe lingA cabinetele strAine si in presa europeanA la Paris<br />
la Londra, la Viena, la Petersburg si la Constantinopole<br />
poate constitui o intreagA epopee. Cuza atinge inAltiml lirice<br />
in relatiile sale cu Poarta. Ciud Rosetti telegrafia de<br />
la la^I la Bucuresll pe la 30 lanuarie 1859 cA Cuza este
- 286 -<br />
sublim, el prevedea viitorul si ghicea pe Domnitor cum<br />
.are sit se poarte cu consulif, cu Turcil cu egumenil grecl<br />
at monastirilor inchinale, cu patriarhil celor patru marl<br />
palriarhif ale Rftsaritlul.<br />
0 ! egumenil grecl cu ate lor pretentiunT, pe carl Domniloru'.<br />
le reteza vi nioldovinegte \ Peptul sallA, cititorul<br />
-se 'ncalzfiste, ochii il scinteie. narile il devin neastimparate<br />
si prin incbipuire, intra in toiul acelor lupte marete, <strong>din</strong><br />
izbinda carora avea s
)\daugim $i critica d-lui )\i\ghel pimjtrescu aparut m<br />
Convorbiri literare numerul de Julie care a sosit<br />
dupa insertiunea critica a d-lui Gion.<br />
a opeia era asteptala cu o legilima nerabdarc,<br />
nu numal pentru importanta subiectului in sine, ci si pentru<br />
niimele eminenlulul publicist care a compus-o. D-l Xenopol<br />
esle unul <strong>din</strong>tre invgtatii nostri eel mat fecunzl in domeniul<br />
istoriografiel, si numeroasele sale sludil, scrise atit In liniba<br />
romiueasca fit si in cea franceza sau germana—fara sa mal<br />
vorbim de cele sase tonurl ce formeaza voluminosa sa Istorie<br />
a Rommilor <strong>din</strong> Dacia Traiana—I-au asigurat o reputatiiin<br />
deobste recunoscula. Era prin urmare firesc ca un sublect<br />
ca Domnia lui Cuza, tractat de un specialist de competenta<br />
si valoarea d-lui Xenopol, sa atraga asupra-i atentiunea<br />
publiculul, iar aparitia sa sa fie salutata ca un eveniment<br />
sau eel putin sa fie primita ca o favoarespeciala.<br />
Am cetit opera d-lm Xenopol cu o Jncordata luare aminte<br />
si cu o placere aproape egala dela cea d'intiiu |>Anrt<br />
la cea <strong>din</strong> urml paginft. Cercetarile sale intinse si melodic<br />
conduse, expunerea sa fluentA si limpede, judecatile sale<br />
bogat de documentate si, in general, intelept chibzuite asupra<br />
oamenilor si lucrurilor, asigura acestel scrierl nn loide<br />
onoare intre lucrarile istorice ale epocel noastre. E^i va<br />
fi punctul de plecare si oarecum temelul orcarel opere viitoare<br />
asupra Domniel lui Cuza. Neaparat, se vor putea<br />
indrepta unele amanunte, se vor preciza mal bine uncle<br />
fapte, se vor modifica unele judeca^I, se vor uraplea unele<br />
lacune, se va stabili mal stiintifieeste legatura cau/ala<br />
- 289<br />
<strong>din</strong>tre unele evenimente — ce lucrare omeneascS nu e primitoare<br />
de imbunatatirl? — dar, precum zice d. Xenopol,<br />
«cel ce vor veni dupft d-sa nu vor avea decit de indreptat<br />
de complectat, de rotunzit si de implinit. Nu vor trebui<br />
sa puna plugul si sa rupa bra/.da intelenita».<br />
(]u aceasta lucrare, d. Xenopol umple o lacuna foarte<br />
simtita in istoriografia noastra contimporanS. Desi domnia<br />
lui Cuza este una <strong>din</strong> cele mal insemnate, si desi ea nu<br />
este despartita de nol printr'un lung interval de timp, totusi<br />
generatia mal noufl. nu o cunoaste mult ma! pe larg<br />
de cit domnia lui Constantin Brancoveanu sau chiar decit<br />
a lui Ludovic XIII, regele Fran^el. Manualele noastre didactice<br />
o tracteaza intr'un numfir foarte restrins de pagine,<br />
intr'un mod aproape sumar. In asemenea conditiunl nol ne<br />
indoim daca unul la zece <strong>din</strong> barbatil noslri cultf,—nu<br />
vorbim de contimporanil lui Cuza ce ma! sunt azlin viata<br />
sau de specialistl —cunosc de aproape imprejuraiile carl au<br />
favoi'izat alegerea lui Cuza, pentru ce a cazut intiiul Mi.<br />
nisteriu al lui Kogalniceanu in Moldova, cum si cand s'a<br />
facut unirea definitiva '), ce este «coalitiunea monstru.oasa»t<br />
sub care Mini^teriu s'a scos lirnba groceasca <strong>din</strong> bisericile<br />
inchinate, cind si in ce imprejurarl a fost ucis Barbu Catargi,—pe<br />
cind, pe de alta parte, suntem sigurl ca multf<br />
<strong>din</strong>tr'in|il cunosc multe amauuute <strong>din</strong> rfizbolul Troiel,<br />
faptele a multor ministri francezi sau englezl, multe<br />
intimplarl neinsemnale sau anecdote <strong>din</strong> istoria popoarelor<br />
strains. Si cu toate acestea, faptele de mal sus, ia care<br />
facuram aluziune, s'afl petrecut pe pamintul nostru si intr'o<br />
epoca ce nu se pierde in negurile fabuleT. Dar ceea ce<br />
este mal straniu, e ca se cauta <strong>din</strong> partea unora a se lasa<br />
in umbra, ba chiar in intuneric, aceasta domnie asa de<br />
bogata in fapte marl. Asa de exemplu, in rev-ista veaculul<br />
trecut, representala acum dol-trel anl pe scena Teatrulul<br />
National, ea a fost acoperita cu un val de uitare completa.<br />
1) Poetul Eminescu care, pe drept sau pe nedrept. tret-ea innintea<br />
multnra de unul <strong>din</strong> eel mal a<strong>din</strong>c') cuncscStor al isloriei nationals,<br />
pune, intr'un:]! <strong>din</strong> articole sale, unirea in anul 181KJ.<br />
IS
- 290 -<br />
Domnul Xenopol a ridicat acest val si ne-a aratat acel<br />
trecut in toata stralucirea lul. In mal hine de 700 dc<br />
pagine compacte si de un format frumos, d-sa ne-a ex pus<br />
Domnia lul Cuza cu o abundanta rara de am&nunte interesante,<br />
sprijinita pe dovezl multiple si vrednice de ere<strong>din</strong>ta,<br />
cu o perseveranta neclintita, cu o dragoste nedesmintita,<br />
<strong>din</strong> ziua suiril lul Cuza pe tronul Principatelor<br />
unite pana in noapten abdicareJ sale. Fiecare cestiune de<br />
un interes superior, precum cestiunea indoitel alegerl a<br />
domnulul, a unirii, a secularizaril averilor manastiresti, a<br />
fmproprielAriril eJacasilor, este luata ab origine si dusA<br />
treptat pana la ziua solutiunil el definitive, privita pe toate<br />
fetele,-politics, sociala si juridica—, trecuta prin toate<br />
peripetiile, cu negotierile Jiplomatice carl au c.ontribuit la<br />
triumful el si carl pun inh'o lumina viua zelul, tactul, dibacia<br />
desfasurala de domn si de principalil sat agentl.<br />
Pentru ca sa patrunza in a<strong>din</strong>cul fiecari] cesliunf <strong>din</strong><br />
cadrul subiectulu) sau, d. Xenopol n'a trutat nicl o osteneala<br />
de a-si procura materialui trebuincios. Ziare eontimporane<br />
indigene si straine, mai ales oficioase, in carl se resfring<br />
documentele diplomatice ce stau inc^ inchise in Arhivele<br />
gnvernelor respective, brosurl rare, memorii Uparite sau<br />
manuscrise. corespondenta personagelor marl intre <strong>din</strong>sele<br />
sau cu domnul '), toate an fost adunate, clasificate, cercetate<br />
cu luare aminte,<br />
Este de regretat c-a barbatil can au jucat rolur! asa<br />
de insemnate sub domnia lu! Cuza, fie ca demnitarl inaltr,<br />
fie ca oponentl in Camera sau in publicistica, fie in cele<br />
<strong>din</strong> urmA ca conspirator!, n'au lasat memorii carl sa ne<br />
lumineze asupra actiunei oculte ce se desfasura la spatele<br />
fieearul i'apt public. Ce pret nu ar avea pentru nol destainuirile<br />
unul Barbu Catargi, Ion Ghica, M. Kogalniceanu,<br />
N. Kretzulescu, Dumitru si Ion Bratianu, C. A. Rosetti, Manolaki-Kostaki<br />
lepureanu, daca fie-care <strong>din</strong> el ar fi notat<br />
1) Opt sute do hirtii ramase dela Cuza la sotia sa, Doainnu<br />
Elena, aii fost puse la dispositia d-lui Xenopol de eatre d. Teodor<br />
Rosetti.<br />
- 291 -<br />
pregatirile de culise ale dramelor la carl au participat!<br />
Memoriul lul Bolintineanu, tiparit indata dupa resturnarea<br />
domnulut, este unic ; cit despre.'Amintirile lul Papadopolu<br />
Calimach, aflatoare inca sub forma de manuscris la Academie,<br />
ele par a nu fi de mare pret. In aceasta privinta<br />
trebue sa regretam mal ales nepublicarea corespondentel<br />
lul Cuza, care ne-ar da lamuriri neindoioase asupra multor<br />
probleme esen|iale.<br />
Asupra acestei corespodente asa de importante, ne<br />
permitem a aminti urmatoarele :<br />
In ziua de 12 Februarie, adicA a dona zi dupa detronarea<br />
lul Cuza, deputatul Aninosanu intreba pe Ion Ghica,<br />
Prese<strong>din</strong>tele Cabinetulu! februarist, ce s'a facut sau ce se<br />
va face cu corespondenta secreta ce s'a gasit la palat.—<br />
Domnul N. Picleanu, care prezida in [acea zi Adunarea.<br />
desconcertat de aceasta intrebare neasteptata si temindu-se<br />
ca nu cumva o examinare constiincioasaa hirtiilor fostulul<br />
domn sa dovedesca palriotismul si corectitu<strong>din</strong>ea luT, si<br />
prin uimare nesocotinta revolulionarilor, raspunse ca «oratorul<br />
nu e in cestiune*, uitind ca, dupa regulamenlul Camerel,<br />
fie-care <strong>din</strong> membri el este in drept de a pune or!<br />
ce intrebare Guvernului. Ion Ghica inlelegind gresala Prese<strong>din</strong>teluT<br />
Adunaril, lisa indata cuvintul si facu conoscut<br />
ca «hirtiile in cesliune sunt puse sub pecetl si cA se aflA<br />
la dispositia natiunii; ca Adunarea poate hotari ce sa se<br />
faca cu ele, si daca ea doreste ca ele sa fie puse in Arhiva<br />
Adunarii, Cuvernul este gala a se supune». Deputatul Christian<br />
Tell opina ca scrisorile particulare'ale fostulul domn<br />
nu trebuesc atinse, dar larasl nimeni nu este in drept de<br />
a-sl apropia hirliile lui oficiale; ele sunt ale natiunii, de<br />
aceea el propuse sa se numeasca de calre Camera o comisiune,<br />
care se desparta corespondenta oficiala de cea particulara.<br />
Aceasta comisiune se alese chia in acea zi, si se<br />
alcatui <strong>din</strong> Chr. Tell, Nicu Catargi si C. Boerescu. La 14<br />
Februarie, Senatul alese de asemenea o comisiune compusa<br />
<strong>din</strong> V. Sturza, I. I. Filipescu si Cantacuzino, ca sa procedeze<br />
la cercelaroa acelel corespondente. Ca delegat al consiliu-
— 292 —<br />
]ul de ministri de pe linga aceste doua comisiunl senumi<br />
d. D. A. Sturza, pe atunct Miuistru al Lucrnia Uomiiiil a luat, in sesinnea genera).! treeuta, hotarirea sa pnhlice<br />
inlre.iga corespondents a lui Cuza. uflatoare in piistrarca li-lui<br />
I). A. Slurdy.a. Propunerea a fost faciit.il in rH)rtiuiiea isloricii d in-<br />
MI*I l)-| Stiinl/.ii, care va depune. dupa (riiblicaro. tontc hirliiU- In :<br />
— 294 —<br />
rea lor primitive, se abat <strong>din</strong> directia lor initials, in scurt,<br />
se modifies. AcestI agentl natural!, etnici, social!, polilicl,<br />
economic!, cultural!, carl ajuta sau contracareaza viata istorica<br />
a unul popor, au directia si iuteala lor, se anemiaza<br />
sau sporesc, pans cind dispar fSra urma sau se Sntrupeaza<br />
eu malestuosul curent ce le slujeste drept reservoriu comun.<br />
Ast-fel, <strong>din</strong>tr'o epoca intr'alta, fisionomia unui popor<br />
se schimba, personal]'tatea si momentul sau variaza. Deosebite<br />
idei, dorinte, nevol si aspirattf, nSscute fie <strong>din</strong> desvoltarea<br />
sa fireasca, fie sub influenta agentilor <strong>din</strong> afara,<br />
suit ceea ce d. Xenopol numeste, daca 1-am inteles bine,<br />
«seril istorice». Asemenea seril sint, pentru domnia lul<br />
Cuza, unirea, lovituru de stat, cestiunea manastirilor inchinate,<br />
emanciparea statulul romin de sub inriurirea strains,<br />
intinderea si mSrirea functionarismului. Fie-care <strong>din</strong> aceste<br />
serit au fost studiate cu toatS luare aminte, in importaula<br />
sa opera, si tarctate cu competenta.<br />
Incorporarea acestor seril de fapte si idei in mod armonic<br />
cu personalitatea unui popor presiuta o mare asemanare<br />
cu ceea ce literatoril nuinesc ritmul unel opere<br />
de arts. Prin acest ritm, drama sau rotnanul cijtivS o viala<br />
progresivS si un interes <strong>din</strong> ce in ce ma! viu. Inaintarea<br />
actiunii principale intr'un roman sau o drama, momentele<br />
de repaos ce se ivesc <strong>din</strong> cind in cind, apropierea deosebitelor<br />
grupurl de persoane nnele de altele, incordarea gradatS<br />
a actiunii si cresterea emotiunii cititorulul cu fie-care<br />
pas al actiunii ; lucrarea independents in aparenta a fiecSruI<br />
grup care isi urzeste o intriga aparte, SnsS carl toate<br />
se leagS intre ele prin firul Sdei! tundamentale ce persistfi<br />
necontenit; inaintea unul grup cStre desnodamintul final,<br />
pe cind celelalte rSmin inapof; apropierile reiunoite ale<br />
grupurilor precum si despartirile ce pregStesc si motiveazA<br />
noul apropierl sau intilnirl; In fine desnodarile intrigelor<br />
partiale sau desnodarile efemere ale intrigel genei-ale, carl<br />
pregatesc o noua incordare pSna le desnodarea finals — ,<br />
toate aceste miscarl, apropierl si despartirl, desnodarf aparente<br />
sau desnodarl reale de intrigi' partiale, carl Ionic<br />
- 295 -<br />
pregatesc si tac necesara desnodai'ea acljuniT principale, se<br />
gSsesc tot'asa de bine in romaneca Miserabilii si Jidovul ratacilor,<br />
in drame ca Regele Lear, Mdsurd pentru mdsura,<br />
sau in istoria unel epoce sau a unul domn, ca Revolu^ia<br />
de la 1848 sau Domnia, lul Cuza. PutinI insl insa au ajuns<br />
la acest ideal, fie in arta fie in istorie, cSci istoria<br />
nu este numal o stiinta, ci si o arts. Ea cere de la scriitor<br />
nu numal reflexiune, ci §i inspiratie. DaeS ea are drept<br />
instrument critica prudenla si generalizatia circumspectS,<br />
ea are ca facilitate indispensabila maginatia creatoare; inductiile<br />
ei Irt-bue sa fie tot asa de severe ca ale, istoriel<br />
naturale, dar in acelasi timp picturile el trebue sa fie tot<br />
asa de vil ca ale poetulm. Prin aceste dona operatil de<br />
iin or<strong>din</strong> cu totul superior, istoria scurteazit distanta ce ne<br />
desparte de trecut, ni-l face present, ne pune in societatea<br />
unul mare barbat sau pe o inaltime de unde, asezatl d'asupra<br />
celorlaltl oamenl, pnvim desfasurindu-se inaintea<br />
noastrS corteginl evenimentelor, vedein in carne si oase<br />
pe oamenil trecutulul, care pentru eel mal multi sint niste<br />
nume vage sau niste abstractiuni ce suna a sec, descoperini<br />
motivele de carl s'au condus in actiunea lor publics,<br />
si sintem in stare sa pronuntam o judecatS asupra caracterulul<br />
lor. Anatomia comparative!, a stabilit ca toate organele<br />
unel plante sau ale unul animal se leagS intre <strong>din</strong>sele;<br />
de asemenea istoricil cei marl au aratat ca dac-a descompunem<br />
un caracter omenesc, civilizatia unul secol sau<br />
a until popor, in scurt organismul unui grup natural de evenimeiite<br />
omenestl, gasim ca toate pArtile se tin intre<br />
<strong>din</strong>sele. Dar pentru aceasta se cere ca istoricul sa fie si<br />
Domnul Xenopol ne marturiseste, in importantasa pre-<br />
, ca «hotarit a nu luaiolul indestulde ridicul de judecator<br />
al timpurilor sial oamenilor trecutulul, ci numal de a expune,<br />
pe cit omeneste e cu putinta, faptele in realitatea lor si<br />
de a stabili inaltimea lor cauzala, n'a avut nici o teama<br />
de a fi nedrept cu sau inclinat cStro figurele ce le intilnea<br />
in cale.» In adevar, se vede pretutindenl ca d-sa sl-a dat
- 290 -<br />
osteneala de ,a fi, cum zic Germanil, oblectiv. Darin aceasta<br />
pironire esclusiva de a expune faptele in legatura lor canzala,<br />
cititorul observa cu parere du rau ca d-sa n'a schitat<br />
in trasurl viguroase caractereie persoanelor care au jucal<br />
rolurile de capetenie in drama domniel lul Cuza. S'au sen's<br />
poate .sule de volume asupra puterilor propulsive ale civilisatiel<br />
natinnilor. Pentru Hegel si seoala lul pirghia islorieT<br />
sint ideile, pentru Karl Marx si aderentil lul imprejurarile<br />
economise, penlru Carlyle si pana la oare care puncl<br />
pentru Leopold von Ranke, marile personalitatl, pentru Michelet<br />
si Buckle masele populare. Nu este aci locui sa disculam<br />
daca si pana la ce punct acesle teoril sint adevarale.<br />
Ceea ce este sigur, e ca in via^a publics domnesc adesea<br />
caracterele, personalitatea si temperamenlul mal mult<br />
de cit ideile. Asa numitele ,,idel polilice" ne pun adesea<br />
in mil-are priii simplicitatea lor, si vorba cancelarulul Suediei,<br />
Oxenstierna, parvula scientia regitur hie mundus<br />
raniine in vecl adevarata. Popoarele, de regn!a, simt un fel<br />
de neastimpar ca de frigurl, de care ror sa scape. Cum ?<br />
Nici ele nu stiu. Ele isl inchipues'.', pe drept sau pe nrnedrepl,<br />
ca o schimbare de situatie va aduce o imbunatatire<br />
in soarta lor. AtuiicI se arata o personalitale intensiva<br />
care indrepleaza vointa colecliva incotro vrea <strong>din</strong>sa. Aceasla<br />
personalitate intensiva este barbatul de stat, a cat-el<br />
miniatura, si cite odata caricatura, este politicianul. Ef bine<br />
nol am fi don't ca aceste individualitatl propulsive penlru<br />
cultura poporului roininesc sS fi fost cit mal des presarate<br />
in meritoria opera a d-lul Xenopol, Barbu Catargi, C. Negri,<br />
V. Alexandri, Anastasie Fanu, loan Ghiea, Manolaki Koslaki<br />
lepureanu, G. Costaforu, Vasile Boerescu, N. Cretzulescu.<br />
C. A. Roselti, Dumitru si loan Brateanu, si mal pre<br />
sus de toti acestia M. Kogalniceanu — o intreaga eflorescenta<br />
de individualitstT marcante si puternice. vrednice de<br />
a opri asupra-le luarea aminte a istoriografulul si a psicbologulul!<br />
Ce atractie n'ar fi exercitat asupra cilitoriiluT<br />
scbilarea viguroasa a caracterulul si temperamentului lor!<br />
Nu mal incape vorba ca inlautuirea faptelor, raportul <strong>din</strong>-<br />
— 2 ( J7 -<br />
Ire antecedent si conse(|uent, si miscarea progresiva a faptelor<br />
calre un desnodAmint nec-esar, trebue sa fie tinta ce<br />
urmareste fctoricul. Dar pe lingd acestea el este da tor sa<br />
oe infatiseze acea inlantuiru necesara <strong>din</strong>tre fapte si acea<br />
I.en<strong>din</strong>ta fatala a lor catre un desnodamint .sub torma in-<br />
•teresanta a unei miscarl drannlice ce caracterizeaza pasiunile<br />
puternice si contliclele niilrote <strong>din</strong>tre idel. Schimbarile<br />
si transfurtnartle polilice care nu sint resultalul unor<br />
incordarl intelectuale, ne lasft iiidiferenti. Niste asemenea<br />
schimbari sporesc numal lisla iimnelor proprii, fara sa aprinza<br />
o noua lumina inaiutea inldigentel sau sa procure<br />
fantaziel avinturl noul. Ciocnirea intereselor de clasa, lupta<br />
<strong>din</strong>tre pasiunile violente si ideile diametral opuse incorporate<br />
in barbatl marcanU prin inteligenta si temperamenlul<br />
lor militant, expuse intr'o liinlia onergica si colorata, ar fi<br />
•dat o viata cu mult mal inlensa operel d-lul Xenopol si<br />
ne-ar ti pus mal bine In positie de a scoate <strong>din</strong>lr'insa lectiunl<br />
de Inlelepciune morala si politiua. Neaparat, nu intelegem<br />
aceste InctiunI ca acel politicianl, carl, penJ.ru o stare<br />
morbida a staluli.il in can) SD agita el, gasesc leacul in mftsura<br />
luala eu dona sult^ di^ anl rnal inainle de un stat cu<br />
iolul altfel consituit. «FiiHsle,» zice Mommsen, «istoria vea-<br />
•curilor trecute trebue sa lie invalatoare presenluluT; dar nu<br />
in intalesul vulgar ca si cum ar fi de ajuns sa rasl'oiasca<br />
cineva pagiriile el ca s;\ gaseasea imprejurarile acluale in<br />
analele trecutulin, si ca sa adune <strong>din</strong> acele simptome un<br />
diagnostic politic si specific de aplicat dupa cazurl ; ci ea<br />
este instructiva numal intru atit, inlru cit studiul cultelor<br />
anlerioare ne descopere coditiuuile organice ale civilisatiel<br />
in genere si puterile fundamentale carl sint ideutice pretutindenf;<br />
dar ale caror cornbiuatii variaza larftsl pretutin-<br />
•deni, si astfel in loc do a indruma si indemna pe oameni<br />
catre o imitatie negindita, il face capabill de a produce<br />
insil in mod independent.* 1 ).<br />
Drept vorbind, idealul istoriel de a fi filosofie si poezie<br />
totdeodata, adica de a ne pune inainte incidents si ca-<br />
1'. Kfimisfhe GeschicMe, vol. Ill, p. 4-77.
— 298 —<br />
raetere omenestl, <strong>din</strong> earl extrage idel generate, a fost .1<br />
tics numal de cillva scriitori rail, carl eu o intuitiune vie<br />
a trecutulul au unit o mare putere de abstracflune. Anli<br />
ehitatea se lauda eu Tbukydides si Taeit; timpurile mai<br />
noua ne infatiseaza o lista eu mult mat mare de scriitori<br />
eminent!, in carl cele doua facultatt neaparate istoriografulul<br />
se asoeiaza in doze aproape egale, in orlce caz, armonice.<br />
Git despre nol, no! nu ne putem fali ea avem o<br />
istorie, cu toate laudabile ineercarl ale citorva spirite culte,<br />
si nu speram ea o vom avea in curind. Gel mai bun lucru<br />
ce putem face deocamdata, esi,e de a ne margini la<br />
monografir. Monografia esle eel mat intelepl procedeu ce se<br />
impune istoriografilor nostri. 0 monografie este ca o cufundare<br />
de sonda in trecut, de unde o scoatem incarcata de o<br />
suma de specimene autentice si compleete. De vom face in<br />
fieeare epoca douazec! sau trelzeci de sondagil, si mai ales<br />
de le vom face bine si le vom interpreta curn se cade,<br />
atunci vom fi in stare sS construim eharta si oarecum tabloul<br />
stratelor ce scapa de sub observatia noastra directa.<br />
Numal dupa asemenea lucrari vom putea spera sa avem<br />
o opera istorica in adevaratul inteles al cuvintulul. Deja<br />
Dumarul monografiilor bune este maricel, si aproape fieeare<br />
an vedem marindu-se cu lucrari de valoare aceasla<br />
rubrica a activitatii noastre.<br />
Ziserfim ca, dupa ce vom face numeroase sondagil<br />
in tarimurile trecutului nostru, vom putea ridica eharta si<br />
vom pietura lablourile generatiilor ce au disparut <strong>din</strong>aintea<br />
oehilor nostri. In adevar, istoria este si trebue sa fie<br />
o eharta si o pietura in aeelas timp ; pe de o parte, sa<br />
ne faca a intelege rapoiiurile <strong>din</strong>tre JucrurT, ca o eharta;:<br />
pe de alia, sa ne dea, ca un tablou, icoana timpurilor apus.<br />
0 eharta nu este o opera de arta, ei de stiinta; ea<br />
nu-si propane si nicf nu poate sa ne infatiseze partea pitoreasca<br />
a tinuturilor si regiunilor de pe glob; ceea ee ea<br />
cauta sa ne ardte si sa precizeze, este situatia relativa a<br />
deosebitelor puncte de pe pamint, conturile si dimeii>iiinil(!<br />
larilor, calitatea de a fi sese sau muntoase, directiunea si<br />
— 299 -<br />
lungimea muntilor ca si a eursurilor de apa, latimea vailor<br />
si constitutia geologic! solulul, precum si alte indieatif,<br />
carl, pentru eel ce voeste a eunoaste supraf^a globulul<br />
pfimintese, sint cu rnult ma! pretjio«se si mai folositoare<br />
de eit peisagiile lut Ruysdael, Salvator, Rosa, ale lui Corot<br />
sail BiJcklin. Cu toate acestea o cunostinta complecta ar*<br />
pamintulul nu e cu putinla decit prin combinarea chartografiel<br />
eu pietura.<br />
Domnia lul Luza-Vodd a d-lul Xenopol esteo charts,<br />
ridieata de un chartograf abil, dar niel de cum o pietura.<br />
Partea pitoreasea si dramatics, desemnul [viguros si eoloritura<br />
bogata a persoanelor marcante <strong>din</strong> aceastS epoea<br />
lipsesc aproape cu desavirsire, pe eind notele politice diplomatice<br />
si sociale sint aruncate intr'insa cu o mare profusiune<br />
de amanunte. D-sa, ca si unul ce a tractat pe larg<br />
istoria noastra de la expeditia lul Darius contra Scythilor<br />
pina la sfirsitul Caimaeamiel-de-Trel, era eel ma! califieat<br />
<strong>din</strong>tre istoriografii nostri pentru sarcina ce si-a luat asupra.<br />
D-sa are toata rabdarea si tot cpmplixul decuuoslinte<br />
necesar pentru asemenea investigate ; a cules, a descifrat,<br />
a sturliat, a comentat o runtime de documente si texte.<br />
Pe iel si eolea, pe unde natura subiectulut o cere, d-sa<br />
studiaza o cestiune chiar <strong>din</strong> punetul de vedere juridic,<br />
preeum si eestiunea mAn&stirilor inchinate si a improprietaririf<br />
claeasilor, insft nu ca sa faca paiada de o eruditiune<br />
intempestiva, ei numal ca sa stabileasca 0 regula<br />
generala de drept, ee trebue aplieata la cazul particular.<br />
Stilul aceslel opere, in genere sirnplu, limpede si usor<br />
de inteles, se ridica pe alocurea la o elocuenta neobicinuita.<br />
Retoriea d-lu! Xenopol, nu este retorica artistului,<br />
ci a eruditului si savantului care cauta sa stabileasca<br />
faptele, sa le precbeze si sa le lege intre <strong>din</strong>seie ca<br />
niste efecte de eauzele lor reale. De aeeea nu rare or! i<br />
se intimpla sa inmulteasca citatele si sa treaca peste marginile<br />
impuse istoricului. Aceasta da cite odata scrieri! sale<br />
aspectu! unel disertatif, sau, daca putem sa ne exprimam<br />
astfel, al unui minereu, in care metalul prelios si mate--
- 300 -<br />
rille telurice sint la olalta. Vorbind de chipul cum seria el<br />
istoria. Voltaire zieea : «dupa ce mf-am sfirsit cladirea, eu<br />
dau jos schelele». Pentru unele istoril unde materialul este<br />
limpezit prin monografjf, este invederat ca citatele numeroase<br />
sint superflue. Ca model pentru asemenea compositil<br />
vpm cita Istoria Engliterel de Macaulay si Istoria roman(\<br />
a lui Mommsen. Dar pentru alte parti ale istoriel,<br />
unde scriitorul nu dispune de asemenl ajutoare si unde el<br />
irebue sA-sl adune singur dovezile, citatele indispensabile<br />
se pot asemana cu acele contraforturf carl sprijinesc ziclurile<br />
bisericilor gotice. Din nenorocire, d. Xenopol a pastrat<br />
si schelele de odata cu proptelele trebuincioase cladirii<br />
sale. Cind compara cineva cele doua volume despre Domnia<br />
lui Cuza cu paginile de istorie contimporana, pe carl<br />
d. Maiorescu le-a pus ca introducere la cele treT volume<br />
ale discursurilor sele parlamentare, este Indata a<strong>din</strong>c izbit<br />
de Snsusirile celor doua lucrarl a d-lui Xenopol este<br />
opera unui profesor german, a carul preocupatie de capetenie<br />
este de a dovedi cit de mult, chiar pina la oboseala,<br />
si care, absorbil de aceata idee, nu tine seama de pletora<br />
citatelor si de unele repetitil batatoare la ochi ; a d-lul<br />
Maiorescu este opera unui om de lume, care tine tot asa<br />
de mult s5 fie exact cit si de placut cititorului. Gel d'intiiu<br />
ill aminteste pe bibliolecar si pe directorul de Arhiva,<br />
pentru care nic! o bi'osura si nici un document nu trebue<br />
trecut cu vederea ; eel d'al doilea pe oratorul elegant, care<br />
tine mal pre sus de toate ca argumentele sa fie presenlate<br />
cu o logica strinsa, dar in nisle fraze sonore si annonioase,<br />
asa eft daca <strong>din</strong> cind in cind am pune pe ,,Domnu!e<br />
Prese<strong>din</strong>te" sau pe ,,Domnilor Deputatl", am avea iluzia<br />
nnul discurs parlamentar de prinjul or<strong>din</strong>. Ceea ce contribue<br />
mult la viata ce palpita in opera d-lul Maiorescu,<br />
este ca d-sa vorbeste de bai'batl cu carl simpatizeaza sail<br />
de oameul contra carora are, cum ziceFrancezul, un diute.<br />
Aceasta ne explica peutru ce unele <strong>din</strong> dovezile sale se<br />
presinta sub forma .sarcasmulul, a ironiel sau a argumentulul<br />
personal. Dar sintem nevoit? a marturisi cfl acest<br />
I<br />
— 301 -<br />
ton personal, desi foarte atragator, nueste tocmal eel ce se<br />
potriveste mal mult cu seninatatea si maestatea istoriel.<br />
Daca de la stilul d-lul Xenopol trecem la limba de<br />
care se slujeste d-sa, cu parere de rau trebue sa declaram<br />
ca nu impartasim principiile de carl se conduce d-sa in aceasta<br />
privinta.<br />
Unui <strong>din</strong>tre marile merite ale Nouei Directil de la<br />
last, este ca ea a luptat fara pregel si fara mi la contra<br />
scoalel latiniste, ce cauta sa ne impuna o ortografie si o<br />
iimba, carl ar fi fost o piedicfi. aproape insuperabila pentru<br />
cultura poporulul nostru. Dar pe cind mal toll adeptit<br />
Nouei DirectiJ s'au oprit la hotarul unde trebue sfi inceteze<br />
impietarile scoalei latiniste si unde trebue sa se n.argineasca<br />
revendicarile limbel traditionale, d. Xenopol pare<br />
a-sl fi faurit un vocabular si o limba cu tolul particnlara,.<br />
aproape necunoscuta literatilor rominl. Neaparat, limba<br />
noastra nu s'a fixat inca, si domeniul excursiunilor in aeest<br />
sens este limitat ; unil acoarda neologismelor o prea<br />
mare favoare, altil le circumscriu o zona mat restrinsa ;;<br />
cuvinte pe carl unil le primesc cu placere, sint respinse<br />
de altii <strong>din</strong> sistem, de si subiectele pe carl le tracteaza nu<br />
sint nici de cum accesibile acelora, in harirul carora fac<br />
acele coneesil limbel populare. Dar d. Xenopol este eel mat<br />
refractar <strong>din</strong>tre partizanii, dialectuluT lesan. D-sa este un<br />
purist intractabil, inaintea caruia rar neologism, francez<br />
sau latin, gaseste favoare, intru cit d-sacu temele, sufixele si<br />
prefixele populare isl poate fauri un cuvint <strong>din</strong> fabrica sa proprie.<br />
PuristI de un tel analog au existal in vechia Roma,.<br />
si Horatiu a censurat ratackea. lor, cu acel bun simt si<br />
bun gust care caracterizeaza toate scrierile lui *). PuristI<br />
cam de acelas fel s'au ivit in epoca RenasteriT, si dol <strong>din</strong><br />
eel mal celebri humanisll al acelul Hmp, Angelo Poliziano<br />
si Desiderius Erasmus, s'au ridicat, unui la sud, celalalt<br />
la nord de AlpI, contra acelel scrupulositatl escesive, ca sa<br />
nu zicem absurde. «Scrierile lor», zice Angelo Poliziano,,<br />
1). De arte poetii-a, 45, sqq.
- 302 —<br />
intelegind pe puristil Renasterit, «sint lipsite de energie si<br />
• de viata, sint lipsite de miscare, de efect, de natural... ()ratiunea<br />
lor este nesigura, indoelnica, slaba... Preeum nil<br />
,poate alerga bine eel ce se sileste a pune piciorul numal<br />
in urmele altula, tot asa nu poate scric bine eel ee nu are<br />
curajul de a esi <strong>din</strong> formulele altuia* 1 ). lar Erasmus esclama:<br />
«de aid inainte nu ne va mal fi iertat a numi pe<br />
episcop! «reverenzl parintl», nicl a mal scrie la sfirsitul u-<br />
>nel scrisorl anul de la Christos, pentru ca Cicerone nu<br />
face aceasta nicairl. Dar ce e mat absurd deeit sa nu in-<br />
- draznestl a nu vorbi alt-fel decum a vorbit Cicerone, chid<br />
intreaga viata a oamenilor, religie, forma de guvern, funotiunl,<br />
numele Jocurilor, edificiile, tralul moravurile, s'au<br />
innoit? Daca Cicerone InsusT ar invia, el ar ride de acest<br />
fel de Cireronianl» 2 ).<br />
Dar d. Xenopol nu este numal un purist, in sensul<br />
-ca tindea esclude sistematic unele cuvinte si forme noul<br />
<strong>din</strong> litnba noastra, adiea un conservator obstinat si recalcitrant;<br />
d-sa este, intre literalil nostri, aproape singurul<br />
care nu voeste sa treaca Milcovul si sa renunte la unele<br />
expresil si constructil dialei^tale, desi cite-va<strong>din</strong> e!e sint absolut<br />
contra geniulul limbel rominestl. Asa de exemplu, d-sa intrebuinteaza<br />
cuvinte ca acestea : «vasfringere» in loc de<br />
«naufragiu», de si eel d'intiiu nu este mal inteles decit eel<br />
de-al doilea si desi eel ce intelege pe eel d-intiiu prieepe<br />
mal usor pe eel d'al doilea; «stof» in loc de «stofa», eu<br />
toate ca mal toll RominiT zic «stofa» : «afarnic» In loc de<br />
«exlern» ; «improseatl eu tulumbele», «conducerea darave-<br />
.rilor interne», «el ave nevoie de patriotismul tuturor». era<br />
1) ,,Carent quae scribunt isti viribus et. vita, carent actu, carent<br />
. eft'ectu, carent indole Horuin semper igitur oratio est tremuln, vacillans,<br />
infirma... Ut bone cun'ere non potest qni pedem ponere stu-<br />
-dent in alienis tantuni, vestigiis, ita nee bene seribere.qui tanqnam<br />
de praesfi'ipto non audet egredi".<br />
2) ,,Posthai! non litebit episl-opos apellare patres reverendi>s,<br />
nee in cake litei-arum seribere annum a Chi-isto nato, quod id nusquam<br />
faciat Cicero. Quid autem ineptius quarn, toto scculo iiovulo.<br />
religione, imperils, magistratibus,' Jocorura vocabulis. aediflciis, ciillu,<br />
moribns, non aiiter andere loqui quam locutus est Cicero? Si ruviviscerct<br />
ipse Cicero, rideret hoc Cicerouiannrum senus".<br />
- 303 -<br />
anviderat», Neculal Kretzulescu* etc. citirea gertnana a unor<br />
cuvinte curat romaue, preeum: «senz», respnozabilitate>,<br />
«expulzare», universitate», este un defect de pronuntare<br />
nelertata in limba noastra, desi foarte raspindit <strong>din</strong> nenorocire<br />
la Rominil supusl influcntel eulturale a GermanieT.<br />
Poate si mal grave sint abaterile gramaticale <strong>din</strong> construetil<br />
ca eele urmatoare: «nu ei-a doar vorba de a infiinta<br />
dari noufl, ci numal de a se intitule pe cele existente asupra<br />
tuturor elaselor societatil*, sau «indalorindu-se pe<br />
toll comereiantil a cumpara mnsurile numal de la el cu<br />
preturl uriase», etc. Nu mal vorbim de provincialisme ca<br />
acestea : «principiile Convenliel dela Paris, ale caror aplicare<br />
Domnul sl-o pusese ca tinta»; «un rasboiu civil al<br />
earula trisla urmare», «simpatiile nouluT Domn, al carul<br />
alegere era acum asigurata», etc.<br />
Nol sintem de parere ca opera d-lul Xenopol va cistiga<br />
in eleganta si vigoare, daca d-sa s'ar hotari, la a<br />
doua editie, pe linga indreptarile ce va crede d-sa de cuviinta,<br />
sa paraseascft dialectul iesan si sa se apropie cit<br />
nial mult de limba scrisa a literatilor celor mal de seama<br />
de <strong>din</strong>coace de Milcov.<br />
Dialectul este la loeul sau in eomedie, unde contribue<br />
a intregi tinetura liumorist.iea a unor persoane, sau in<br />
einteL-ele populare, unde ele dau operel de arta naivitatea<br />
si gratia copilareasca, preeum vedem in Schweiserlied de<br />
Gothe sau chiar in eintecul Arminilor <strong>din</strong> Peninsula Balcanica.<br />
Dar o istorie serisa in dialect se'intelegea eel mult<br />
pe limpul lul Herodot, si atuncl pentru ea dialectul ionic<br />
ajunsese la un mare punct de desvoltare si se impusese<br />
oare-cum ea idioma elasica a Hellenilor prin raspindirea<br />
poemelor homerice.<br />
Cu toata atentia ce d. Xenopol a pus in compunerea<br />
operei sale, s'au strecurat totusl eite-va erorl usoare?<br />
si diri carl vom semnala in treacat numal cite-va. Ast-fel<br />
d-sa numeste pe vestitul agitator al tAranilor «IVi}& Malaieru»,<br />
pe eind el se chi^ma «Mircea Malaieru» (I, 237). La pag.<br />
275 vol. I, d-sa afirma ca Buciumul era organul lul C. D.
— 304 —<br />
Aricescu. De la aparitia sa <strong>din</strong> 15 Decembrie 1862 pirna<br />
Ja 6 August 1864, directorial §i proprietarul acelul ziar a<br />
fost Gesar Bolliac, lar de la aceasta data pana la incliiderea<br />
sa definitiva da catre Kogalniceanu, el a avut .Ic<br />
proprietar pe I. D. Perieteanu. In fine (vol. I, p. 244, in<br />
nota), vorbing despre Bogati, care a fost crezut un moment<br />
de omoritor al lu! Barbu Catargi si care a fost mi.<br />
rait inspector silvic mal tirziu, d. Xenopol zice:
— 306<br />
In deosebl, liberalil, cari isl inchipuiau ca alegerea<br />
lui Cuza se datora numal lor. asteptau dela serviciile ce<br />
prelindeau eft adusesera domnulut ca acesta sa fie unul<br />
<strong>din</strong>tr'ai lor, un liberal statornic si inflacarat, ca sft impar^a<br />
tavorurile guvornulul numal lor, sa lea asupra-sl toate patimilp<br />
si slftbiciunile lor, si se intelegea de sine ca, in ziua<br />
in care acele sperante si acele dorinte vor fi amagite, sinitimintele<br />
lor vor troce de alta parte.<br />
Asa erau greuta^ile de care se izbise Cuza inca dela<br />
suirea sa pe iron, si aceste greutall ajunserft la culme in<br />
1863. Pe cit limp fusese un simplu cetatean, colonelul Cuza,<br />
el nu pregetase de a-si alege drumul, si acel drum era in<br />
directia reformelor cerute de Divanurile ad-hoc. Dar acum<br />
trebuia sa aleaga intre doua drumuil, <strong>din</strong> carl si unul si<br />
altul erau de o potriva primejdioase. De la boierl nu se<br />
putea astepta la un sprijin real si cordial, eel pu^in aceasta<br />
era conviugerea lui. Acestia, credea el, conspirau cu Rusia<br />
pentru rasturnarea lui. Sprijinul celullalt partid nu-1<br />
putea primi fara se faca insusl un set de partid ineoronat.<br />
Dacft ar fi persecutat pe bolerl, supararea ar fi deterrainat<br />
pe acestia sa se arunce in comploturl. Daca I-ar fi favorizat,<br />
ar fi cistigat simpatia lor, dar tot asa de neindolos<br />
ar fi pierdut simpatiile liberalilor. Pe de alta parte Cuza<br />
ou stia sa se resemneze fata de oposilia ce se facea guvernelor<br />
numite de <strong>din</strong>sul, sa o lase se lucreze si sa proiite<br />
de <strong>din</strong>sa, precum fac Englezil; el nu intelegea ca a<br />
impledeca ori'ce opozitie, a opri pe nemultumi^l de a-sl rnanifesta<br />
pftrerilt lor, este a-I face si mal nemultumitl, este<br />
a-1 impinge la revolta sau comploturi.<br />
Dupa multe incercarldeserte de a guverna cu sistemul<br />
bascule), adica de a face cind pe placul unuia <strong>din</strong> partide cind<br />
pe placul celullalt, si dupa ce erezu ca le-a uzat in deajuns<br />
pana a le fidescreditat cu desavirsire in ochil tarir, hotarit in<br />
fine a lua in mina toata puterea,Cuza cinema !a guvern pe<br />
Kogalniceanu, care nu se uila nici ladreapta niel la stinga,<br />
ci, cautind in ochil domnuluisi cu impetuositatea lui obifinuita,<br />
impinse lucrurile la lovitura de stat, care dete :suve-<br />
-307 —<br />
ranulul o putere discretional. Din acest moment caderea<br />
lui era inevitabila, mal ales ca se inconjurase si se Iftsa a<br />
fi eondus de o camarila de mediocritati, Ssl instrftinase pe<br />
toll barbatiT energici carl ar fi putut sft zadarniceasca conspiraliile<br />
si comisese gresala nelertata de a plerde, pe<br />
drept sau 'pe nedrept, simpatiile lut Napoleon III. care putea<br />
Sncft mult in acel moment.<br />
Toate aceste dificultatl initials si cursul lor firesc,<br />
precum si actele marete de carl este plirnl domnia lui Cuza,<br />
sinl expuse cu o mare bogdtie de amanuntesi cu multa<br />
competinta, in opera d-lul Xenopol, pe care o recomandam<br />
publiculul cult si doritor de a cunoaste de aproape una <strong>din</strong><br />
.cele mal insemnate epoce ale istoriei noastre.
I. GAVANESCUL<br />
Profesor de psihologie, pedagogic si estetiea.<br />
In anul acesta (<strong>1901</strong> -<strong>1902</strong>) s'a propus la Universitate r<br />
1. Estetica, cu anil de specializare al faculta^il<br />
de litere.<br />
2. Psihologia elemental pent.ru amil I sau comun<br />
al facultatir de Jitere si pentru studentil inscrisl la Seminarul<br />
pedagogic de la diferitele sectiuni ale faculta^ilor<br />
de litere si stiinte.<br />
3. Lucrdri seminariale teoretice <strong>din</strong> domeniul<br />
Pedagogiei, cu ocazia lecture! si comentarii scrieril lul<br />
A!. Bain «Stiinfa educa}iet», in traducere franceza.<br />
4. Lucrdrt experimental asupra unor chestiunt<br />
psihologice, si anume : pentru determinarea tipului intelectual<br />
pentru determinarea imaginatiel libere sau involuntare<br />
si a imaginaliel voluntare. lata procedarea.<br />
Penlru determinarea tipului mintal s'au scris pe tabela<br />
literele <strong>din</strong> tabloul urmator, cetindu-se tare, apol s'au<br />
F<br />
B<br />
V<br />
D<br />
N<br />
T<br />
sters si s'a eerut sa se reproduce! <strong>din</strong> memorie, notindu-sf<br />
fie-care mijlocul de care s'a servit in reproducerea lor;<br />
Q<br />
P<br />
s<br />
R<br />
G<br />
C<br />
- 309 -<br />
vederea mintala a literelor scrise, auzirea sonurilor forespunzatoare,<br />
oil miscArile de articulare, sau ce alt mijloc?<br />
Dintre raspunsurl se conumica aci cite-va :<br />
a) ,,Cele <strong>din</strong>taiu 4 litere : *'. 1>. . K. mi le-am renmiutit<br />
niodul cum au fosl aecentuato; iar celelalle vizual, adeea dupa<br />
modul cum ati fost asezate.<br />
De doua litere nu mi-am pulul aminti."<br />
d) ,,In reproducere m'am servil de meuioria vizuala, ca si cind<br />
as vedea In minte tabloul cu liloriln, in or<strong>din</strong>ea lor de succesiune.<br />
Vederea a jucat rolul principal la reproducere si foarte putin aiizirea",<br />
o). ,,Din vederea aceslut lahlnii mi-am imaginat numai spatiile<br />
in carl sunt cuprinse literilo dar, poulni a le scrie. m'am servit de<br />
pronuntarea lor, iiisa o promiiilaiv coiilimi;! [a literilor <strong>din</strong> eudrul I,<br />
II, III, nu fie-care literft supiiral."<br />
f). ,,Arn memorat acesl talilmi ma! mult prin ajutorul simtulul<br />
vederei".<br />
6). ,,Cand pronunt F, iml viu in miiile sonurile D, Q, R si parca<br />
le si zSi'esc in imaginatie li^uralo. A«omcnea pronuntind B. pina la<br />
un punct mi se de^teapta tni7.ul sonnrilor N. P. G §i Je §i vad trecind<br />
pe <strong>din</strong>aintea ochilor. 1'ronimrnid V, cu o si mai mare usurin^!<br />
iml revin in minte F. S. ('.. Mi-r cu ncpulin^a a pronunta una <strong>din</strong><br />
ele fara a nu le vedea in arctlnsY limp."<br />
c). nAm observat intiiu co figunl n(\ I'acul, apol in cite a^I<br />
impartit-o §i am vfizut c;l all trns doit liiiil ori/ontale ^i trel verticale,<br />
pe urma mi-am reamintit, ca in cutaro de.sparHro, d. ox. la<br />
colt jos era litera C. apol la inceput F. etc.; ast-fel am complectat<br />
restul".<br />
g). ,,Coloana TI-a mi-a ramas in memorie ma! cu 'seama prin<br />
pronuntare, cScI litera I-ia era o labiala si a II-a asemenea. A doua<br />
forma cu c.ea <strong>din</strong>tiiu cuvintul bene. Celelalte, prin simtul auzului.<br />
Literile doa <strong>din</strong> urma, <strong>din</strong> coloana a Ill-a fac cuvintul sece."<br />
h). ,,Acest tablou 1-ain memorizat ast-tel : Mai intiiti mi-am<br />
fixat literile de la capetele tabloulul anume, F si opusul sau C, asociate<br />
cu doS nume ; mi-am fixat apol in minte opusele V si R,<br />
asociind de ele numele de orase : Vaslul si Roman; restul mile-am<br />
fixat vizual.<br />
Pentru determinarea imaginatiel libere si involuotare<br />
provocate mat mult de asociatia de idei, s'a dictat<br />
urmfttoarele cuvinte, cu observatia de a nota fie-care in
- 310 —<br />
dreptul lor imediat prima ideie, impresie, in fine primul<br />
lucru ce li se desteapta in minte la auzirea lor.<br />
lemn<br />
riu<br />
iarbd<br />
calimari<br />
stea<br />
icoana<br />
pdldrie<br />
carte<br />
Bolintineanu<br />
revolver<br />
a\,a<br />
frunsti<br />
lata cite-va <strong>din</strong> rftspunsurile date:<br />
Lemn ; banca, copac, calul de la Troia, foe, masa, padure...<br />
Km ; Bistrita, piratt, repede, Trotusul, Prutul...<br />
larba: cimp verde, iarba de pufca. verde...<br />
Calimari : cernealS, calimari de birou, inscriptil..'<br />
Stea : lumina. stralucire, stele ver/I, cer..,.<br />
Icoana: Sf. Niculae, Maica Domnulul, respect, ebipuri colorate...<br />
Paldrie ; pae de griu, chapeau de paille d'ltalie. cald...<br />
Carte : exameuele apropiate, hlrtie, ai carte, al parte, citire....<br />
Bolintineanu : bietul om !; poet, tristete...<br />
Revolver : mister!, cutremur, duel Poenariu, moarte...<br />
Aid; Oflter de administratie. bluza alba...<br />
Frunsa ; Frunza (profesorul), nervuri, fninzi verde...<br />
-Roftt: ros deschis, singe, steag, plapoma...<br />
Pentru dderminarea imaginatiet voluntare, in care<br />
intra munca, desfasurare de energie si incordare, s'a dictat<br />
trel cuvinte, si anume : numai trel substantive saQ numai<br />
verbe, si s'a cerut sa se akatuiasca <strong>din</strong> ele o propozitie<br />
sau fraza cu inteles deplin, in care sa nu se coprinda alte<br />
substantive sau alte verbe de cit cele indicate, dar aceslen<br />
sa figureze toate.<br />
1) apa, bisericd, perdea<br />
- 311 -<br />
2) condeiu, munte, Ia$l si verbele :<br />
1) a trece, o in}elege, a vorbi.<br />
2) a visa, a ceii, a zbura.<br />
Tata cite-va <strong>din</strong> compunerile t'acute cu ele, asa cum<br />
au tost alcatuite, reusite sau nu:<br />
Cu prima grupa de trel substantive, apd, bisericd,<br />
perdea:<br />
a). ,,Era foarte placut cind dupa pordea priveam bisericuta<br />
<strong>din</strong> fata 51 o licarire ee venia <strong>din</strong> locul <strong>din</strong> apropriere".<br />
b). ,,Biserica poate fl ca o perdea mistorioasa, ca o apa rai-oritoare<br />
adesea-orl".<br />
c). nUitindu-ma pe fereastril cu inina pe. perdea, vedeain serpuind<br />
apa <strong>din</strong> apropriere."<br />
d). ,,Hidicind perdeaua vS/.u! apa lucit.oare ce curgea pe linga<br />
bisericuta parSsita.<br />
e). nMulta apa curge <strong>din</strong> sus ilin spre, biserica jos pe vale, aeoperind<br />
totul ca o perdea".<br />
f). ,,Biserica e asezata linga apft; pitrdeana impedica de a o<br />
v r edea".<br />
g). ,.Ue dupa perdea, am 7.;lrit bisorica si apa <strong>din</strong> apropriere".<br />
h). *Apa curge in forma do ponlm diinn biserici, cii'.d plouS<br />
cu tarie".<br />
i) ,,Apa curge incet p« liiif,M l)isrrii-ul,a; am Iras perdeaua §i<br />
am ramas privind la 011.,,<br />
j). ,.Dupa ce am ridicat pordeana, am Irecul. i>rin apa spre bisericuta."<br />
k). ,.Apa in biserica esea dupa perdea."<br />
1). nAfara ploua, iar eu ildic perdeaua sa vad curgind apa prin<br />
fata bisericel."<br />
m). ,,Perdelele scumpe ale acestei bisericl, au fost patate de apa."<br />
n). .Pe linga biserica curge o apS, ce izvoraste <strong>din</strong> o perdea<br />
de plopl."<br />
Cu a doua grupa de trel cuvinte: condeiu, munte, Ic-t§t.<br />
a). ,,Din fuga condeiului descriu muntii care inconjur:! lasul."<br />
b). ,,Cu condeiul Toiu descrie cum lasul e departe de muntl."<br />
c). ,,Fiind la lafl, am desemnat un munte cu condeiul."<br />
d). ,,Nu-ti pot descrie numai prin condeiu, pitore§til muntl pe<br />
carl il admiram aci".<br />
e). Cu un c.ondeiu, sus pe munte descriu tristu) uostru lasl.
— 312 —<br />
Cu a treia grupa de trel verbe : a trees, a in^elege,<br />
a vorbi.<br />
a). ,,Cind inteleg! imprejurarile, nu vorbestl fara rnst si numal<br />
astfel po{i trece peste multe neajunsurl."<br />
b). ..Cine vorbeste numai ee intelege, peste multe incurcaturl<br />
poate trece."<br />
e). ,,Nu inteleg cum vorbesc unil, numai spre a-sl trece vremea".<br />
d). nOmul, trecind <strong>din</strong> starea normala in starea de alienatie<br />
mentalft, vorbeste multe lucruri fara a intelege nimica".<br />
Cu a patra grupa de trel verbe: a visa, a ceti, a sbura.<br />
a). ..Am visat, dnpa ce cetisem un basin frumos de Ispirescu,<br />
ca zbor In vasdiih."<br />
b). ,,Cind citestl o carte frumoasi, e cu Deputing sa nu visezl<br />
put in cu ochii deschisl, caci multe <strong>din</strong> situatiile descrise ne zboara<br />
pe <strong>din</strong>aintea ochilor."<br />
c). mCind citestl unele cSrti frumoase, mintea parca-ti sboara si<br />
fara sS vret visezl unele lucruri ce le dorestl."<br />
d). ,,Visez cetind, si timpul zboara !...'•<br />
e). ^Te-am visat cS celeal o carte in gra<strong>din</strong>a si ca pasSrile<br />
sburau pe linga capul tau."<br />
f). ,,Am cetit o poveste cu cai imparatesti si am visat acest<br />
lucru."<br />
nAm cetit un vis al Juliet Hasdeu atit de frumos, in cit parca<br />
zbura in regiunile ideale ale necunoscutuli; visa natura el inalta si<br />
ideala."<br />
b). MVisam noaptea trecuta, ca o inierla zbura pe deasupra copacilor,<br />
pe cind eu citeam pe Eminescu in gra<strong>din</strong>its."<br />
II<br />
O foiiforiiifiipublioa: despre «Mihaiu\ 7 iteazul» tinuta<br />
in aula Universitatil, in ziua de 8 Noemb. <strong>1902</strong>, cu ocazia serbaiil<br />
celui al treilea ceutenarde la moartea marelul Voevod.<br />
Extragem <strong>din</strong> «<strong>Anuarul</strong> Ligei t,entru unitatea culturala<br />
a tuturor Roininilor», Sectia lasl, l ) rezumatul acelel<br />
conferinte publice.<br />
«Ce inaltator este momentul acesta <strong>din</strong> istoria neamulul,<br />
cind inlreaga rominime sarbatoreste, pentru intaia oa-<br />
1) lunar Anul <strong>1901</strong>; lasl Tipografia P. Iliescu si D. Grossu 1H02<br />
- 3J3 -<br />
ra, inlr'un gind si un suflet, amintirea mortii marelul erou<br />
si domn al tuturor Rominilor, Mihal Viteazul! Cum sa nu<br />
fim raindri nol acestia, carl am apucat sa-1 traim si am avut<br />
fericirea sd ne simtim azl sufletele purlate de vAlul<br />
urias al gindiril unul popor intreg, spre aceias ideal,<br />
ideal maret si slavit, simbolizat prin viata lui Mihaiii<br />
Viteasul !...<br />
«Rominia, care n'a putut serba cectenarul mortii lul<br />
Mihaiii Viteazul in 1701, nict bicentenarul el in 1801, pune<br />
astazf, in pragul secolulul XX-lea, odata cu serbarea tricentenarulul<br />
mortii marelul Voevod, inceputul si temeiul<br />
unul cult, unel religii na{ionale.<br />
«Dupa cum sfintil hisericil se aduc regulat in amintirea<br />
cre<strong>din</strong>ciosilor, dupa cum viata si moartea sublima a<br />
Mintuitorulul se reaminteste mereu in sufletele noastre, tot<br />
astfel va trebui sa se aduca sistematic in cugeiul nostru,<br />
si eit mai des^ lumina constiintel si aspiratiilor nationale,<br />
concentrate in victile oamenilor nostri marl. Gael oamenil<br />
marl sunt intrupatorii ideilor ce calauzesc neamurile; si,<br />
fara idel calauzitoare, neamurile se risipesc ; iar ideile nu<br />
traiesc de cit in cugetul nostru. Numal amintindu-le si<br />
gin<strong>din</strong>du-le merefi, le dam vial_a si le dam puterea de a<br />
a se preface in realitatt concrete.<br />
«De Mihaiu Viteazul se leaga doa idei scumpe neamulu!<br />
nostru: neattrnarea si unirea tuturor Rominilor.<br />
Pe amindoua le-a realizat o clipa vitejia marelui V'oevod,<br />
prorocind parca urmasilor, prin faptele sale, tinta si menirea<br />
statornica a veacurilor urmatoare.<br />
«Secolul al XlX-lea a isvodit o parte buna <strong>din</strong> amindoa<br />
aceste idel, carl conduc dezvoltarea poporului romin.<br />
Neatlrnarea politica s'a indeplinit. Unirea a doa tari romine,<br />
Moldova si Muntenia, s'a indepliuit. Secolulul, in<br />
care intram, ii ramine desavirsirea idealului: neatirnarea<br />
economicd si unirea tuturor Rominilor, intr'un stat mare<br />
si puternic.<br />
«Mihaiu, la fulgerul spadel sale, a luminat o clipa tainele<br />
istoriel; si, spargind intunericul in care se ascunde
- 314 -<br />
soarta poporulul sail, a lasat sa se vaza, inca de acum<br />
trel veacurl, isvodirea visului nostru.<br />
«Iata pentru ce vedem in Mihai Viteazul un simbol al<br />
aspiratiilor noastre nationale.<br />
* *<br />
*<br />
«Am aratat in scurt, cum a realizat Mihaiu neatdrnarea<br />
prin Infriugerea Turcilor Ja CalugarenI si Unirea dupa<br />
intrarea in triumf in Alba lulia si apol dupa iotrarea in<br />
lasl, la 1600.<br />
«Dureroasele inttmplarl ce urmeaza dupa aceea, cadei'ea<br />
lul la Mirislau, pecderea domniel muntene, mergerea<br />
la imparatul Rudolf la Praga, impacarile si certele cu intrigantul<br />
Basta, ne fac impresia sl'asietoare a unel urcarl<br />
pe Calvar a idealulul nostru national, care isl gasi rastignirea<br />
la Turda, in dimineala zilel de 8(18 August 1601.<br />
Dar ca si Minluilorul, idealul a reinviat, si azi traeste in<br />
sufletele nostre.<br />
* *<br />
*<br />
«Ce viata mare si plina, in cadrul strirnt al timpulul<br />
de citi-va ani (1595—f601).<br />
«EI singur zicea inainte de a trece in Transilvania «am<br />
trait atit, ca nu ma tern de moarte». Daca geniul rau al<br />
heamulul nostru nu 1-ar fi rapus asa de repede. cum a<br />
rapus mai tarziu un alt erou national, pe Tudor Vladimirescu,<br />
cine poate spune ce curs ar fi luat istoria acestel<br />
parti a Europel ? Cine ar fi putut profetiza de Mihaiu ca<br />
avea sa sfarame jugul turcesc, sa bage spaima pina <strong>din</strong>colo<br />
de Constantinople, in inima Musulmanilor; sa aduca<br />
Transilvania si Moldova sub aeelas sceptru cu Muntenia —<br />
daca, inainte de a fi domn. n'ar fi scapat de moarle, ca<br />
prin minune, paralizind cu privirea sa inina calaulul si<br />
facindu-1 sa-I caza jos arma ucigatoare ?<br />
«Cine poate sti ce urmarl islorice poarta in sine o fiinta<br />
extraor<strong>din</strong>ara ca Mihaiu, care jena doa imparatif,<br />
Austria, si Turcia, si ingrija cu tot <strong>din</strong>a<strong>din</strong>sul un regat<br />
asa de insemoat ca Polonia ?<br />
- 315 —<br />
«Circulau tot felul de temerl despre planurile uriase<br />
ale Voevoduluf Romin, care <strong>din</strong> inaltime, intuneca, in umbra<br />
aripilor sale de vultui, orizontul tarilor dimprejurul<br />
nostru. •<br />
* *<br />
*<br />
«Era natural ca suiletul rominesc, scapat de influinta<br />
slavona si greaca, si devenit in firea sa proprie, in decursul<br />
secolului al XlX-lea sa SH intoarea en iubire si admiratie<br />
catre figura marelul domn, In la trecutulu! si semnul de<br />
indreptare si de izbinda al viitorulu) sau.<br />
«De cand a inceput sa resune mai liber o lira in Parnasul<br />
poeziel romine, pe coardele el au vibrat numele,<br />
viata si gloria luT Mihaiu; ast-fel Bolintineanu in frumoasele<br />
lul legende istorice, Alexandra in entusiasta lul ,,0da"<br />
a s talua eroulul, Eliade in ^Mihaida», Balcescu in opera<br />
sa ,,Mihaiu Viteazul", o adevarata poema in proza.<br />
«La poezie, s'a unit pictura, ca sa glorifice faptele viteazulul<br />
de la CalugarenI si marinimosulul cuceritor al<br />
Transilvauiel. Amintesc tablourile istorice ale lul Aman.<br />
«Pina in a<strong>din</strong>cimile simtirii poetice a poporulul a patruns<br />
stralucirea vietil lul si de acolo s'a resfrint indarat<br />
asupra lumiT, sub forma de cmtec si de vers Sncal/itor:<br />
Auzit'aH de un Mihal<br />
Ce sare pe sapte cal<br />
De striga Stambulul vail<br />
El e domnul eel veslil<br />
Care 'n lume a venit<br />
Pe luplat si biruit!<br />
«Din visul si cintecul poetilor, <strong>din</strong> inchipuirea si povestile<br />
poporulul, <strong>din</strong> dalta si penelul artistilor, de pretutindenl<br />
si <strong>din</strong> toate mijloacele inalte de manifestare ale<br />
sufletulul neamulul rominesc, rasare, inconjurat. de slava<br />
si marire, chipul lui Mihal.<br />
«Si astazf, cind se implinesc trel sute de ani, de cind<br />
i s'au inchis cu violeuta ochil, ne gasim unit! toll Rominil<br />
intr'un gind si o simtire imprejurul numelul sau.
— 316- 317<br />
Si institutia care a luat initialiva serbaril acestia in<br />
» * » ><br />
toata tara, Uga peiitru unitatea cultiirala a tuturor<br />
Itoiiiiiiilor, premergaloarea, in idee, a viitoarel unitati<br />
reale a poporulut romin, este deja astazl,
- 318 —<br />
Din aceste exemple simple se invedereaza o lege psihiea<br />
ce se poate aplica la fapte complicate. Cind prin scoll<br />
profcsoril obisnuesc a adresa elevilor epitete, unele mal<br />
nechibzuite de cit allele, in care epitetul de «prost» e eel<br />
mal anodiu, e de mirare ca elevul, deprins a crede in cuvintul<br />
magisfrulul, ajunge sa aiba convingerea ea e cu adeverat<br />
prost ? lar cind se tot spune copilulul ca este un<br />
dobitoc, si inea un anumit dobitoc cu urechl lungi, e de<br />
mirare ca i se pare bietulul copil ca in adevfir i se cam<br />
lungesc urechile, mal ales cind educatorul IT ajuta si fiziceste<br />
la aceasta evolutie regresiva, prin operatia sistematica<br />
de tractiune a nenorocitelor aparate auditive ?<br />
In admirabila piesa a In! Rostand—I'Aiglon—avem un<br />
exemplu tipic de puterea ideil, cind Metternich vrea sa<br />
zdrobeasca veleitatile de desteplare a constiintil copilulul<br />
lui Napoleon I, ducele de Reichstadt, sfaramindu-I putina<br />
incredere ce acesta mal avea in sine. Metternich il duce<br />
in fata oglinzil si-i demonstreaza ca o asa faptura searbada<br />
si fSrA viata, e ridicul sa se creaza menita a purta sarcinl<br />
marl istorice. Si cu cita neliniste si lacomie de viata se<br />
agata sarmanul Aiglon de cele mal slabe parent bune despre<br />
<strong>din</strong>sul, la eel carl il inconjoara; cum cauta a se ridica<br />
in ochil sai proprii, spre a-sl iutari cre<strong>din</strong>ta in el, spre<br />
a-sl reface ideia despre sine sfaramata de diabolica prigonire<br />
a diplomatulul austriac !<br />
AceiasI putere a autosugestiel o gasim in alta drama<br />
insemnata: Arhitedul Solness, a lui Ibsen. Solness, arhitectul<br />
ajuns la batrineta, incepe a perde <strong>din</strong> vigoarea creatoare<br />
a talentulul sau artistic, dar cind o tiuara fata vine,<br />
plina de cre<strong>din</strong>ta in el, si-I spune cit poate el in realitate,<br />
cind il trezeste <strong>din</strong> nou ideia valoril sale, Solness indrazneste<br />
a se urea <strong>din</strong> nou sa cinte pe ir.altimea vertiginoasa<br />
a turnului conslruit de el.<br />
Nenorocirile ce se intimpla celor ce se afla pe marginea<br />
unel prapastil, sau la inaltiml ametitoare, se datoresc<br />
mal r.uilt ideil cdderii, care indreapta tot sistemul nostril<br />
— 319 -<br />
muscular si nervo-motor sa faca anumite miscarl fatale<br />
vietil noastre.<br />
Ideia caderil, aduce caderea. Ideia unel miscarl determinate,<br />
da nastere anume acelel miscarl inchipuite.<br />
Puterea motrice a ideiT de miscare s'a dovedit experimental.<br />
Tarsancff («Hipnolism si cetirea gindulul») a inventat<br />
un aparat, in care se arata cu exactitate stiintifica<br />
puterea ideil asnpra miscarilor corpulul in genere.<br />
Puterea ideil se invedereaza si asupra societatiT, ca<br />
tot organic.<br />
Unul <strong>din</strong> organele prin care se sugestioneaza societalea<br />
e presa. La acest mijloc se reeurge adesea pentru a<br />
produce efecte miraculoase.—Se citeaza cazul unuia ce a<br />
ajuns ministeriabil numal fiind-ca in toate proectele de<br />
guvern se trecea si numele lui. Prin aceasta s'a nascut<br />
cre<strong>din</strong>ta in posibilitatea venire! lui la guvern si la urmft<br />
aceasla posibilitate a devenit chiar realitate.<br />
Acesta insa e un exemplu luat <strong>din</strong>tr'o or<strong>din</strong>e inferioara<br />
si de mica importanta de sugestie sociala.<br />
Se pot aduce troi categoril de probe pentru a ilustra<br />
influenta ideil asupra societatil.<br />
1) 0 dovada luata <strong>din</strong> chiar cre<strong>din</strong>ta pozitiva in puterea<br />
ideil.—F3ra aceasta cre<strong>din</strong>ta, cum s'ar explica toate<br />
institutiile ce s'au intemeiet pentru propaganda unelidel?<br />
In epoca reformer religioase, curind dupa ivirea ideil<br />
lui lui Luther, s'a sim^it nevoia, ca noile convingeri sa-sl<br />
caute sprijinul unul invatamlnt superior, unor universitatl,<br />
adeca sa fie incre<strong>din</strong>tate unul organ social cu funetie culturala<br />
permanenta si sistematica a intretineril si propagari!<br />
unel idel.<br />
Ca raspuns la aceasta miscare a universitatilor protestante<br />
<strong>din</strong> partea catolicilor seiveste armata formidabila<br />
a Jesuitilor ce cauta prin scoll, prin institutil, sa faca o<br />
contra-propaganda.<br />
Si protestantil si jesui^it in lupta prin institutit organizate,<br />
se intemeiad pe cre<strong>din</strong>ta in puterea ideil.—Cind<br />
mat tirziu Napoleon dadea asa de mare atentie invatamin-
— 320 —<br />
tulul in Franta, a faeut'o tot cu scupul propagandel unel<br />
idel, anume spre a infiltra in spiritul public francez, ideiea<br />
imperialismulul, si aceasta presupunea negresit, cre<strong>din</strong>ta<br />
lui in puterea ideii. Dar sa ne uitam imprejurul nostru.—<br />
Ce facem noi cind voim ca ideia nationals romineasca sa<br />
prinda radacinl si sa se intareasca in partile unde elemental<br />
rominesc e in lupta cu alte elemente istorice ?<br />
Creflm scoli. In Macedonia unde stau in conflict treJ natiunl,<br />
lie-care natiune vine in lupta cu aceasta anna, intemeiata<br />
pe crt<strong>din</strong>ta in id«e—cu scoala.<br />
Pe aceasla cre<strong>din</strong>ta se intemeiaza si Germanil, cind<br />
in apropierea uoaslra,—la Cernautl, intemeiaza un eentru<br />
cultural, o universitate.<br />
Pana aid s'att aratat cazurl de acte ce cauta sa infiltre<br />
o idee in lume. Exemplele sint tot asa de multe si<br />
de acela ce cauta a distruge o idee tot <strong>din</strong> cauza cre<strong>din</strong>tel<br />
in puterea ideii.<br />
Pentru ce s'ar fi rastignit Christ, daca lumea ce 1-a<br />
rastignit nu s'ar fi temut de puterea principilor lui morale<br />
si sociale.<br />
De ce cauta Ungurii sa inchida scoalele rominestl <strong>din</strong><br />
Transilvania on sa perverteasca funcliunea lor culturala?<br />
Nu se arata prin aceasta cre<strong>din</strong>ta in puterea ideilor,<br />
reprezentate de acele inslitutii? NicI o miscare fata de o institutie<br />
culturala nu se face farfl cre<strong>din</strong>ta in puterea ideii.<br />
Nu slim anume ce ar face Ungurii de le-ar fi dat sa<br />
dispuna, macar un moment, de viata noastra, culturala <strong>din</strong><br />
Regat. Dar de sigur ca tot in aceasta directie s'ar indrepta<br />
inilueuta lor: in a inchide scoiile, a desfiinta institutiile<br />
culturale. —Si, daca ar fi tot atit de prudenti pe cit de rattvoitorl.<br />
nu vor incepe a lovi in institutiile <strong>din</strong> capitala regatuluT,<br />
si isl vor indrepta atacurile mai intiiu contra celor<br />
<strong>din</strong> partea mat slaba, mai putin rezistenta a laril, Moldova,<br />
e coplesita de strain!, orasele el aproape perdute <strong>din</strong><br />
punctul de vedere national.—Dec! aceasta parte, aproape<br />
instrainata, ar lipa mai putin daca i s'ar desfiinta scoli,<br />
daca s'ar intinde o mlna dtslrugatoare chiar asupra focarulul<br />
el de cultura, asupra Universitatil!<br />
321<br />
De sigur tinta urmarita ar fi atuncl slabirea nationalitatil.—CacI<br />
daca ar fi el in locul nostru, si ar voi, impinsl<br />
de instinctul de conservare nationala, sa-sl intareascS<br />
neamul, ar proceda in cbip cu totul eontrar.<br />
Paralizia fizica pricinuita d« atilea circumstante deosebite,<br />
de o vecinatate pernicioasa, de un amestec etuologic<br />
nesanatos etc., si-ar zice el trebue lecuita si inlocuitS<br />
cu incordarea nervoasa a ideii.<br />
Slabiciunea trupuluT bolnav trebue stimulata, galvanizalS,<br />
electrizata prin puterea curentulul ideal intretinut<br />
de institutiile culturale, trebuese intarite, <strong>din</strong> instinct de<br />
conservare nationala, iar nu daramate si mereu lovite.<br />
Cre<strong>din</strong>ta in puterea ideii se dovedeste si prinexemple<br />
luate <strong>din</strong> istorie. —A tost destul sa se iviasca o idee, conform<br />
cu aspiratiile morale ale omului, pentru ca, intr'un<br />
scurt timp, sa cuceriasca lumea, cu tot singele varsat pentru<br />
a fi impedecata.<br />
A fost destul ca, intr'un timp de anarhie politic;! a<br />
Italiel, s3 se iviasca ideia «uniunei», pentru, ca treptat,<br />
treptat, aceasta idee sa creeze <strong>din</strong> o expresie geogralica,<br />
cum o numea Metternich, o natiune.<br />
Puterea ideii va face, sintem sigurl, ca si ideia unirel<br />
tuturor Rominilor, azl numal o cre<strong>din</strong>ta religioasa a constiintel<br />
noastre nationale sa devina odata o realitate !<br />
Inca o aspiratie ivita in sufletul unul element etnic,<br />
ce traeste foarte numeros intre noi, sper ca se va realiza,<br />
bazat tot pe cre<strong>din</strong>ta in puterea unel idel, emise in conformitate<br />
cu imprejurarile timpuluT. Aceasta idee e unirea<br />
intr'un singur stat, deosebit si de sine statator, a rezletitulul<br />
popor ebreu—ideia sionista—, ce-ml suride mie ca<br />
Romin asa de ademenitor ca si Ebreulul sincer si demn.<br />
Fiind-ca ma gindesc ca daca odata s'ar intimpla poporulul<br />
meu aceasla nenorocire--Dii avertant hoc omen—<br />
ca sa fie imprastiat asa cum e imprastiat poporul ebreu,<br />
de sigur orl-ce Romin ce are sentimentul demnitatil natio-<br />
21
— 322 —<br />
oale, ar trebui sa doriasca <strong>din</strong> a<strong>din</strong>cul sufletulul, sa-sl vaza<br />
<strong>din</strong> nou neamul &au unit la un loc, cirtnuit de el insusl,<br />
de legile si cre<strong>din</strong>tele lul istorice.<br />
lata ce doresc poporulul ebreii <strong>din</strong> toata inima, sa<br />
realizeze pentru el.—Gael nu vreau si nu pot vroi raul nicl<br />
unui neam de oamenl.—Doresc ca fiecare popor sa se<br />
dezvolte in Jiniste conform naturel si trebuintelor lul etnice,<br />
dar cu o conditie : ca in dezvoltarea lul sa lase si poporulul<br />
meii aceiasl libera de/voltare in loate direcliile.<br />
All-fel in numele umanitatil—nu al sovinismulul—<br />
pretind inlaturarea fortel protivnice care pune st^vila propdsiril<br />
mele firesti.<br />
Ideilo noi intimpina rezistenta celor vechl, atit in<br />
lumea materiala cit si in cea mat eterica a doctrinelor<br />
filosofice.<br />
Si totusi ideile no! isl fac loc treptat-treptat, cu toata<br />
opozitia, cu tot sarcasmul si ironia cu care sint primite,<br />
cind aceste idel corespund unor necesitatl, unor ten<strong>din</strong>g,<br />
— 324 -<br />
XIV. Educalia la RomanL<br />
XV. Educa}ia la Romanl (urmare).<br />
XVI. Femeia si copilul la Greet si la RomanJ, care trateaza<br />
despre Istoria Pedagogiel moderne.<br />
In partea II, euprinsul celor "patru prelegerl este :<br />
I. Folosul Istoriel pedagogiel (prelegere introduclivaX-<br />
II. Limitele cursului de Istoria pedagogiel.<br />
III. Scurtd privire asupra Evulwl Mediu.<br />
IV. Valoarea culturil med^evale.<br />
Partea I o alcAtuieste cursul tinut de dl. I. Oftvaiiesciil<br />
la Universitate in anul 1891 — 92; iar partea II<br />
cursul tinut in anul 1900—J901. Fie-care prelegere este<br />
precedata de un sumar, indicand in scurt ideile dezvoltate.<br />
lata bunaoara sumarele celor doua prelegerl introductivfr<br />
ale cursurilor<strong>din</strong> 1891—92 si 1900—<strong>1901</strong>.<br />
Lectia introductiva a cursului <strong>din</strong> 1891—92.<br />
I. «Cu ce se ocupa Istoria pedagogieT. Deosebirea <strong>din</strong>tre<br />
istoria pedagogiel si a educafiei. Istoria pedagogiel coprinde<br />
si istoria mijloacelor de educatie, a institutiilor, precum<br />
si isloria teoriilor privitoare la educatie. Istoria pedagogiel,<br />
o parte <strong>din</strong> istoria filosofiel si <strong>din</strong> acea a civilizatiei.<br />
Necesilatea de a o trata deosebit, si anume in intregimea<br />
cuprinsulul el, adicA impreuna arta si §tiinta educatiel,<br />
instituliile practice si teoriile.<br />
II. Din cite puncte de vedere se poate studia istoria<br />
pedagogiel : a) spre a stabili legile dezvoltaril cosmice a<br />
spiritulul universal (Hegel) ; b) spre a patrunde modul de<br />
a fi, gindi, simti, nianifesta al unel epoce ; c) corelatia <strong>din</strong>trc<br />
sistemul de educatie si naWra ideilor d inslitutiilor<br />
dominante (8peii«er).<br />
III. Scopul de urmarit in sludiul istoriel pedagogies<br />
interesul practic, dictat de ti'ebuii ^ele culturale ale taril.<br />
§liinta pentru stiinta si stiinla | en'ru via^a.<br />
IV. Problema noastra culluraia ; reorganizarea invayitulul<br />
public. Importanta $coalel.<br />
V. Greiitfttile si cauzele de ne-reusila ale reformel invatamintuliil.<br />
Enipitisuuil ,,bunulul simt" si prealabila adaptare<br />
sistemalicrt stiiii^ifica a spiritulul :—in medicina si<br />
pedagogic.<br />
Vi. Penlru-ce empirismul a disparut inal repede iiv<br />
iiuulicinA decit in pedagogic §i arta medicnla a progresali<br />
inal mult decit cea pedagogica.<br />
VII. Direc\ia de apucat spre a iesi <strong>din</strong> faza de tranzitie<br />
culturala: in locul diletanlixmului empiric, specializarea<br />
ytiin}ificd. Alegerea crilii-a a mijloacelor culturale-<br />
VIII. Necesitalea unut criteriu, alcatuit <strong>din</strong> studiul<br />
sistematic al pedagogiel generate, al istoriel educatiel si al<br />
trebuiu^elor sociale actuale. Ce va sa zica a utiliza expe-<br />
I'ienta altor programe.<br />
IX. Folosul practic al istorieJ pedagogiel: sugerenza<br />
solutil. Delimitarea in Irecut a cursuluT.<br />
Prelegerea inlrodticliva a cursului <strong>din</strong> anul 1900—<strong>1901</strong>:<br />
I. E mal bine sa se inceapa studiul pedagogiel cu istoria<br />
teoriilor a inslilnliilor de edui-a^ie orl cu partea sistematica?<br />
Ce trebuinte cautA sa multumeasca acest curs.<br />
Complectarea pregatiril pentru cariera didactica. Element<br />
de culturd generate, I'Arerile lul S. G. Wiliarns si H.<br />
Spencer. Chestil de tiducatiu in scoalele noastre. Programele<br />
analitice ale Inva^amintulul secundar <strong>din</strong> 1899.<br />
II. Necesitatea cuuoasteril istoriel pedagogiel pentru<br />
cultura generala. Arguments <strong>din</strong> istoria culturil noastre.<br />
1. Sistemul Bell-Lancatiterian in invatamintul nostru primar<br />
pe la 1830. Din
Facilitate a de §tiinti<br />
LABORATORTJL DE MORFOLOGIE<br />
Lncrarf:<br />
P. Bujor, directorul Laboratorulul.<br />
1) Halteria pulex. Cl. §i L. si coloratia apel de mare.<br />
2) Buprovus Vogti, o specie noua de Crustaeeu parazit<br />
in tentaculele Veretilulut (Veretillum cynemorium).<br />
C. Chlrica, asisteutul Laboratorulul,<br />
1) Bryozoarele §i Spongiele de apa dulce <strong>din</strong> Romania.<br />
Rezultatele acestor lucrftrl au fost deja comunicate<br />
in se<strong>din</strong>tele Congresulul stiintific, tinut lalasl in luna lunie<br />
<strong>1902</strong>.<br />
Afara de aceasta, D-l P. Bujor a facut in vacanta<br />
mare a acestul an, o serie de excursiunl in scop de a continua<br />
studiul, deja inceput, asupra faune! lacurilor noastre<br />
sSrate. D-l Bujor a studiat anul acesta lacurile: Balta alba<br />
<strong>din</strong> judetul R. Sarat, Ciinenii, Movila Miresel si lanca <strong>din</strong><br />
Braila si Amara <strong>din</strong> judetul lalomi^a.<br />
in Latarnlofiil<br />
DE<br />
Dr. HURMUZESCU<br />
1). Force electroniolrice due d Iq, deformation mecanique<br />
des electrodes.<br />
Lucrarea prezentalA impreuna cu experienta inaintea<br />
Societalel de Stiin^e <strong>din</strong> lasl si publicata in Annales Scientifiques<br />
de VUniversity de lausi. Tome II fascicul 1.<br />
2), Sur les cohereurs. Lucrare prezentata in se<strong>din</strong>tele<br />
PrimuluT Congres Roman de Stiinte tinut la Ia§I lunie<br />
<strong>1902</strong>, publicata in extenso in Annales Stientifiyues I'Universile<br />
de lassi. Tome II fascicul 2.<br />
3) Cazurt interesante de transformatiune multiple a,<br />
razelor X pe tnetale, aratate prin proectiunl la Primul<br />
Congres Roman de Stiintl.<br />
4). Telegrafia far a fir prin ajutorul undelor electrice.<br />
Conferinta jtublica last Noembre <strong>1901</strong>, publicata in Arhiva<br />
Martie <strong>1901</strong>.<br />
5). Radia^iunile misterioase, publicate in Revista Societatel<br />
Amalorilor de Folografie <strong>din</strong> las! No. 3 si No. 4.<br />
In laborator s'au instalat alte not experience pentru<br />
lucrarl practice si pentru cercetarl.<br />
Aparatele trebuincioase pentrn acestea, in parle, au<br />
fost construite in atelierul Laboratorulul.
- 328 -<br />
Astfel pe langa diferitele aparate de demonstra^iune<br />
necesare la curs, s'au construit in anul acesta, intre altele<br />
urmatoarele aparate de masurl si investigatiunl:<br />
1) Un nou releu cu cadru mobil foarte sensibil.<br />
2) Un aparat pentru masurarea echivalentulul mecanic<br />
al calorie!.<br />
3) Un aparat pentru masurarea propagatiunel caldurel.<br />
4) Patril reostate pentru curentl marl.<br />
5) Un aparat pentru masurarea cu preciziune a dilatatiunel<br />
vergelor metalice.<br />
6) Un regulator cu arc voltaic pentru proectiuul cu<br />
lanterna lul,<br />
7) S'au instalat acurnulatoril datl de la institutul Anatomic<br />
; s'au pus circuitele pentru experiente sj luminat, alimentate<br />
de acestl acumulatorl.<br />
P. PONI<br />
Profesor de Cliiinie niineralfi.<br />
Lucrarl publicate: I). Ac^iunea acidulul azotic fumant<br />
asupra pentanulul secundar. (Annales scientifiques de 1'Universite<br />
de lassi T. II).<br />
2) CercetSrI asupra compositiunil chimice a petrolurilor<br />
romane. Al doilea memoriu publicat in romfinesce in<br />
«Analele Academiel romSne t. XXV si in limba francesa<br />
in Annales de 1'Universite de Jassy t, II.<br />
3) Conferin^a asupra substantelor care intra in compositiunea<br />
petrolurilor romane, facuta la Congresul Societatilor<br />
stiintjfice romane tinut in last la 2—4 lunie <strong>1902</strong><br />
si publicata in limba francesa fir «Moniteur des interets<br />
petroliferes».<br />
4) P. Poni si N. Cositichescu: Acitiunea acidulul azotic<br />
de diferite concentratiunl, §i sub presiune, asupra isopentanulul.<br />
(Annales de 1'Universitfc de lassy t. II).
I. LUCRARI TERMINATE<br />
1. Prof. Dr. Alexandru Popovict:<br />
a). Contributions dla flore Mycologique de la Roumame.<br />
(va apare in «Annales scientifique de 1'Universite de<br />
Iassy)».<br />
In aceasta lucrare ce este o continuare a unel lucrarl<br />
precedente, (vezl «Annales scientifique^ de 1'Universite de<br />
lassy Tome II, Fascicule I, pag. 31—44), sunt enumerate<br />
alte 120 specil de ciuperce <strong>din</strong> grupul Myxomicetelor, al<br />
Ascomycetelor si al Basidiomycetelor, adunate in anil<br />
1900 — <strong>1902</strong> <strong>din</strong> padurile judetelor last si Vaslul si determinate<br />
In laborator.<br />
6). Contributions a la flore de la Roumanie. (Va apare<br />
in «Annales scientifiques de 1'Universite de lassy)^<br />
In aceasta lucrare sunt citate noua (9) specil de plaute<br />
vasculare, foarte rarl In flora zonel fagulul de pe dealurile<br />
Snalte <strong>din</strong> judetele last si Vaslul. Aceste specil sunt<br />
caracteristice regiunel montane a Romaniel si pana in<br />
prezent n'au fost citate de cit numal in a
Dr. I. TH. SIMIONESCU<br />
Prof, agregat de Geologie si Paleontologie.<br />
Publicafiuni §tiin}ifice:<br />
1. Hipparion gracile in Rumanien in Verhandl.<br />
•der k. k. geol. Reichsanstalt Wien No. 15 <strong>din</strong> <strong>1901</strong>; publicata<br />
de asemene (Sn parte inedita) si in Annales Scient.<br />
de 1'Universite 1 de lassi, T. II.<br />
In aceasta lucrare se descrie pentru intaia oara prezenta<br />
maselelor de Hipparion in Rominia, gasite la ZorlenI<br />
linga Birlad, <strong>din</strong>du-se si lista vertebratelor cunoscute in<br />
Romania.<br />
2). Constitufia geologicti a fermului Prutului <strong>din</strong><br />
nordul Moldovet in Publica^iunile fondulul V. Adamacbi<br />
{Acad. Romina) No. VII.<br />
In coltul putin cercetat <strong>din</strong> nordul Moldovel, s'augasit<br />
deposite de diferite varste, incepind de la Cretaceu inferior,<br />
apol miocen marin si In fine sarmatec, asupra ca"<br />
ruia se insista mal mulf. Toate depositele au asem6nare<br />
cu acele ce se intind in nordul Basarabiel, in Podolia si<br />
Volbinia, aratindu-se prin aceasta intinderea el in Moldova<br />
a platformel rusestl.<br />
Publica}iuni didaclice (fiind conferentiar la seminarnl<br />
'pedagogic universitar).<br />
1} Metoda observafiunel in §coalele secundare in Revista<br />
Remind <strong>1902</strong>.<br />
2) Nofiunt de soologie §i botanica pantru cl. I secundara.<br />
3) Nofiunl de geologic pentru cursul secundar inferior.<br />
Facultatea de Medicina<br />
- 334 —<br />
clar anatomia tecelor sinoviale a radiolulul si a lungulul<br />
extensor a marelul deget, precum si anatomia topografica<br />
a partel posterioare §i externe a regiunel pumnulul.<br />
Tratamentul ce am jntrebuintat in aceasta afec^iue<br />
este aspiratiunea simpla a extrovosotulut printr'o punctiune<br />
capilara, urmata de compresiiinea regiunet. Tratament care<br />
are avantagiul de a grabi in mod simtitor vindecarea bol-<br />
..navilor.<br />
Dr. M- MANICATIDE<br />
Agreat definitiv al faMiltatcI da inedicina pentru Clinica infantila<br />
t. Profilaxia bolelor infec}iose. Articol publicat in Calauza<br />
sanitara, No. 1, <strong>1902</strong>, in care aratam cd pentru o<br />
buna profilaxie se cer pe de o parte cunostinte exacte despre<br />
modul lor de propagare, pe de alta parte se cere si<br />
consciinta <strong>din</strong> partea personalulul medical sanitar, in aplicarea<br />
masurilor profilactice. Pentru ajungerea acestul scop<br />
propunem un esamen special de boale infec^ioase pentru<br />
niedicl sanitarl si runlrolul continuu al Direcliunel sanitare,<br />
cu recompense penlni medicil carl 'si fac datoria, pedepse<br />
pentru eel carl nu 'si-o lac.<br />
2. Asupra camelor morlalitatet copiilor in (era rominesca.<br />
Raport presinlat la al VMea Congres al Asociatiunel<br />
medicilor <strong>din</strong> liominia, publicat in Buletinul Medical<br />
<strong>1902</strong> No. 22 <strong>din</strong> 18 lunie. Dup
- 336 —<br />
4. Studil asupra bismutosel in tratamentul enteritelor<br />
la copit, tesa sustinuta de DI. Dr. C. N Bobulescu. Este<br />
vorba de un compus nou al bismutulul cu albumina, care<br />
inlatura unele inconveniente ale larnoilor de bismut, este<br />
fara gust si usor tolerat de copil. A fost experimental la<br />
clinica noastra In 35 casurl cu resultate foarte bune.<br />
5. Asupra pleuresiilor la copil §i tratamentul pleuresiilor<br />
purulente dupa metoda lul Bolau. Tesa sustinuta<br />
de Dl. Dr: L. Polingher in Aprilie <strong>1902</strong>. Lucrare basata pe<br />
8 observatiunl <strong>din</strong> clinica, in care se arata particularitatile<br />
acestel boale la copif si se insista asupra avantagiilor tratamentulul<br />
ce am aplicat, tratament necunoscut inca in<br />
spitalele tioastre.<br />
6. Asupra semnului lul KopliJc in diagnosticul precoce<br />
al morbilor. Tesa sustinuta in lunie <strong>1902</strong> de Dl. Dr. S. M.<br />
Auerbach. Lucrare basata pe 60 observatiunl, in mare parte<br />
culese la clinica noastra, priu care sedovedesteimportanta<br />
acestul semn in diagnosticul si profilaxia morbilor. Acest<br />
semn nu era cunoscut la no!, cu toate ca prima noastra<br />
lucrare in rominesce dateaza de la 1898.<br />
7. TreJ conferinte publice de vulgarisare, tinule in<br />
Aula UniversitateT, asupra: a) Tuberculosel, cu insistenta<br />
asupra i-ontagiositatei si profilaxiel, b) asupra Difteriel cu<br />
insistenta asupra serote'rapiel timpurii si c) asupra Malariel,<br />
insistind asupra etiologiei siprofilaxie! prin tratament,<br />
propuse de profesorul R. Koch. In toate aceste conferinte<br />
s'a expus situatiunea si s'au tras conelusiuni practice pen-<br />
Iru tara noastra.<br />
Dr. E. RIEGLER<br />
Profesor de cliiinie Medicaia, etc.<br />
1) Eine neue Bestimmungs methode der HC1. in magensafte.<br />
(Deutsche medicinische Wochenschrift No. 25 <strong>1902</strong>).<br />
2) Eine gasvolumetrische Bestimungs-methode Schwefelsaure<br />
der Carbonate und der Kohlensaure. (Fresenius<br />
Zeitschrift f. analyt. chemic. XLI. lahrgang. I. Heft.).<br />
3) Gasometrische Bestimungs methode der Schwefelsaure<br />
im Harne fur Klinische Untersuchemgen. (Wiener<br />
medic. Blatter No. 4--<strong>1902</strong>.<br />
4) Eine neue Reaction im Harne von Diabetiker (Medicinische<br />
Blatter No. 14—<strong>1902</strong>).<br />
5) Eine gasometrische Bestimungs-methode der chloride<br />
im Harne. (Medicinische Bl.'iter No. 4 <strong>1902</strong>).<br />
6) Eine gravimetriche und gasometrischo Bestimmungsmethode<br />
der Phosphors;!ure und der magnesia (Fresenius<br />
Zeitschrift filr Analitische Chemie. XLI lahrg. II Heft).
Dr. V. STON<br />
Agregat deflnitiv de clinica oftalmologira<br />
1) Uber eine von einem atypischen Colibacillus veranlasste<br />
typhusahuliche Hausepidemie hydrischen Ursprunges<br />
(Publicat in colaborare cu d. Prof. dr. V. Negel in<br />
Centralblatt fur Bakteriologie Vol. 32. No. 7, 8 si 9).<br />
2). Die hygienische Differenzierung der Maiktmilch und<br />
deren Derivate auf biologischen Wege. (Publicat in colaborare<br />
cu Dr. N. Laptes in Zeitschrift filr fleich-und milch<br />
hygiene No. 1 — <strong>1902</strong>).<br />
Dr. G. DEMETRIADE<br />
Agregat definitiv<br />
1). Pericolul venerian. Comunicare facuta la congresul<br />
de stiinti <strong>din</strong> lasl <strong>din</strong> <strong>1902</strong>.<br />
2). Un caz de syphilis ereditar tardiv, fara triada Hutchinson.—Comunicare<br />
facuta la societatea de medii;! si naturalisll<br />
<strong>din</strong> lasl si la Congresul <strong>din</strong> Karlsbad.<br />
Dr. G. SOCOR<br />
Profesor de fiziologie<br />
1) Cate-va consideratiunl relativ la oboseala musculara<br />
la om. (Buletinul societatel de medicl si naturalist!<br />
clin lasl No- 1. lanuar <strong>1902</strong>). Luerare facuta in colaborare<br />
cu Dl C. Braileanu asistentul laboratorului de Fisiologie.<br />
2) Modificare la aparatul «Galvanoforul neuro-muscu-<br />
Jar al Prof. Dr. G. Socor. (Comunicare la societatea de<br />
medic! si naturalist! <strong>din</strong> lasl. Se<strong>din</strong>ta <strong>din</strong> 12 lunie <strong>1902</strong>)<br />
Dr. C. TBXR0N<br />
Profesor de patologie general;!<br />
1) Diverse articole asupra AlcoolismuluT si Tuberculosel.<br />
2) Memoriu sanitar militar asupra Diviziei a VIH-a<br />
Infanterie: eoncentrare si manevre (Revista sanitara militara.<br />
Noembre <strong>1901</strong>).<br />
3) Studiu de medicina legala (Diverse rapoarte), publicat<br />
in revista sanitara militara <strong>din</strong> August <strong>1902</strong>^ si in<br />
numerile urmatoare.
Dr. 1ST. LEON<br />
Profesor de Stiintele Naturale<br />
1) Recherches morphologiques sur les pieces labiale*<br />
des Hydrocores. lasl.<br />
2) Istoria naturalft medicala a poporulul roman publicata<br />
in Analele Academiel romaue, (se<strong>din</strong>ta <strong>din</strong> 22 Noembre<br />
<strong>1902</strong>).<br />
3) «Generatiunea spontanee si Darwinismuh critica<br />
lectiunel de deschidere a D-luI Dr. Paulescu de la facultatea<br />
de medicina <strong>din</strong> Bucuresti. (Convorbirl literare Anul<br />
1903).<br />
4) Prophysema Haeckelii o nou& specie de gastread..<br />
Zoologischer Anzeiger: Leipzig. 1903.<br />
Dr. A. THEOHARI<br />
Agregat deflnitiv<br />
1) Modifications histo-chimiques de la muqueuse gastrique<br />
sous 1'inffluence de 1'alcool. Comptes-rendus de la<br />
societe de biologic de Paris. 26 Fevrier <strong>1901</strong>. In colaborare<br />
cu Dr. Aurel Babes (Chimist).<br />
2) Structura fina a celulelor stomacale in hypopepsia<br />
si hyperclorhydria experimentala. Societatea sliin^ilor<br />
medicale <strong>din</strong> Bucuresti. 27 April <strong>1902</strong>.<br />
Dr. A. GAVRILESSU<br />
Profesor suplinitor de farmacologie<br />
1) Prophylaxia scarlatine! in corpurile de trupS <strong>1901</strong>.<br />
2) Prophylaxia conjonctivitei granuloase, in armata<br />
romina, cu consideratiunl asupra: Istoriculul acestel maladi!<br />
in armata romana si diferitele armale europene; influentel<br />
ce exercita existenta el in populatia civila asupra<br />
intretinerel sale in armata/ tratamentulul acestei maladil.<br />
<strong>1902</strong>.<br />
3) Prophylaxiea Oreillonulul in corpurile de trupa.<br />
<strong>1902</strong>.<br />
4) Prophylaxia stomatitel ulcero-membranoase in corpurile<br />
de Irupa.
Seminarul pedagogic universitar <strong>din</strong> lasjt<br />
pare de seama de adivitatea Semii\arului in anul <strong>1901</strong>-<strong>1902</strong><br />
(cu oeazia serbSrei de sfirsit de an de la 14 luuie <strong>1902</strong>)<br />
La aceasta serbare s'au itivitat parintil si corespondentil<br />
elevilor clasel de aplicatie prin adrese scrise chiar<br />
de elevi in ora de caligrafie, sub dictarea maistrulul respectiv<br />
dl. Gr. Seorpan. S'au invitat d-nii student! prac? -<br />
canti si asistentl al Seminarului pedagogic prin o instiintare<br />
afipta, iar <strong>din</strong>tre persoanele straine, singur rectorul<br />
Universitatel, Dl. C. Climescu printr'o adresa scrisa de un elev.<br />
La ora 3 p. m. erau prezentl in sala de clasa, unde<br />
s'a tinut serbarea, parintil si corespondentil elevilor, d-n : *<br />
practicanti si asistentl precum si Dl. rector C. Climescu<br />
si Dl. director al Seminarului pedagogic loan Gavanescul.<br />
Elevii clasel de aplicatie au intrat asezatl in rind 2<br />
cite 2 cintind in cor sub conducerea D-lut D. Dimitriu marsul<br />
«Penes Curcanul».<br />
Dupa ispravirea acestui mars si asezarea in band,<br />
copii! au cintat in cor, tot sub conducerea D-lui Dimit.iu,<br />
imnul regal: «Traiasca regele», pe care toata lumea 1'a<br />
ascultat in picioare.<br />
Dupa terminarea imnulul regal, Dl. Director ia cuvintul<br />
zicind:<br />
Domnule Rector §i onorafo ausitori,<br />
Dati-ml voe sa arat in scurt nonnele de activitate si<br />
rezullatele acestel Institutii in anul scolar ce expira.<br />
— 343 -<br />
Sint doa felurl de lucratorl aci la Seminarul nostru<br />
pedagogic: unit, profesoril numitt de minister, carl fac lectil<br />
model, aratind in concret normele de carl trebue sa se<br />
eonducA studentii, ce se deslinS carierel profesorale; al(il<br />
sint studentii universitatel intratf in faza de pregatire practica,<br />
si carl sint admisi a face lectit cu elevil clasel de aplicatie<br />
sub conducerea profesorilor.<br />
Gel <strong>din</strong>tal, profesoril, au fost anul acesta ; de partea<br />
literara : Dl. M. Grumasescu, care a colaborat la, Institutia<br />
noastra de la infiint^area ei pina acum cind a trecut<br />
ca director al iiceulul <strong>din</strong> Pomirla, in locul sau a fost<br />
chetnat dl. Valeriu Hulubel. Tot de parlea fiterara am avut<br />
de colaborator pe Dl. C. Praja. Iar pentru stiin^I pe<br />
D-nil Emil Briul si loan Simionescu, carl ca si Dl. Grumazescu.<br />
au participat la primele inceputurl ale activitatel<br />
Seminarului pedagogic de la infiintarea lul in Noembre 1899.<br />
Pentru dexteritatl, au functional de la inceputul InstitutieT,<br />
D-nil V. Negruts la gimnastica si D. Dimitriu la<br />
muzica, acesta <strong>din</strong> urma cu o mica intrerupere in partea<br />
intiia a anulul scolar curent; iar pentru desernn, Dl. Gr.<br />
Seorpan.<br />
Studentii carl au lucrat cu clasa de aplicatie in anul<br />
scolar <strong>1901</strong> — <strong>1902</strong>, si can au facut, deosebit .de lectil curente,<br />
eel putin o lectie de probd sint:<br />
a) Partea literapa:<br />
C. I. Botez, absolvent al facuttatei de litere, lectie de proba<br />
la romtna si istorie.<br />
C. Bdncild, absolvent al facuHatel de litere, lectie de proba<br />
la romina si islorie.<br />
G. Resmerita, absolvent al facuHatel de litere, lectie de<br />
proba la istorie si geografie.<br />
C. Damian, absolvent al facultatel de litere, lectie de proba<br />
la franceza.<br />
Par. 1. Vanca, licentiat in teologie, student universitar,<br />
lectie de proba la romina.
- 344 -<br />
JV. Cernescu, absolvent al facultatel de litere, Jectje de<br />
proba la istorie.<br />
1. Radulescu, absolvent al facultateT de lilere, lectie de<br />
proba la romina si lee ii curente la geografie.<br />
C. Andriescu, absolvent al facultatel de litere, lectit curente<br />
la istorie.<br />
1. Verbuta, absolvent al facultatel de litere, lectil curente<br />
la romina.<br />
i<br />
b) Partea stiin^ifiea<br />
E. Poclitaru, licentiaf in sc. naturale, lectie de proba la<br />
geografie.<br />
N. Ddnaild, licentiat in sc. fizico-i-himice, lectie de proba<br />
la maletnateca.<br />
C. Petrovanu, liceutiat in sc. naturale, lectil de proba la<br />
sc. naturale.<br />
C. Tufescu, student in fizieo-chimice, lectil da proba la<br />
matemateca,<br />
lar eel carl au facut numal lectil curente, fara de<br />
lectil de proba, sint:<br />
C. lonescu, licentjat in sc. naturale, lectil curente la geografie.<br />
C. N. Raileanu, absolvent al fac. de stiintl, lectjl curente<br />
la matemateca.<br />
C. Militeanu, absolvent al fac. de stiintl, lecti! curente la<br />
matemateca.<br />
H. Vasiliu, absolvent al fac. de sc. fizieo-chimice lectil<br />
curente la matemateca.<br />
c) Dexterita^I<br />
Mihailescu, absolvent al Conservatorulul, leclil curente de<br />
muzica.<br />
Normele dupa care s'au eondus alii profesoril cit si<br />
practicanlil, n'au avut inrnultirea cunostintilor ca scop ci<br />
s'a avut in videre, in intaiul rind, sa se dea o atentie continua<br />
la desvoltarea intregcl fiinte omenestf, privind in-<br />
- 345 -<br />
treaga natura a copiluluT. S'a cautat sa se faca educatia complecla<br />
a copiilor, desvoltiudu-se si inteligenta, trezindu-se<br />
si sentimental, intarindu-se si vointa. Mai ales voiuta, adica<br />
aetivitatea propriu zisa a fost exercitata aci prin lucrarile<br />
pamintulul.<br />
Se pare poale curios ca, la o scoala secundara de<br />
cultura generala, se vorbeste de lucrarile pamintului. Asemenea<br />
lucrarl s'ar parea polrivite numal pentru scolile<br />
-de agricultiira, sau eel mult penlru cele de invAtalorl, orl<br />
preotl satestl. TolusI este o legatura fireascS intre lucrarea<br />
pamintului si studiu! stiinlilor. Ideia, de care ne-am<br />
eondus si in aceasta privinta, nu a fost de a face <strong>din</strong> elevl<br />
niste special! munritori de pamint, ci de a aplica stiint.a<br />
la viata si a face sa se influinteze viitoril profesorl secundarl<br />
de ideia pradicilafrl, sa tJna sama ca au de edueat<br />
copiil unei tarl in special agricole in care insa nu este<br />
inca traditie de activitate intensiva industriala ori agricola:<br />
ca au dec! de luplat cu prejuditil in aceasta privinta. Si,<br />
ca sa isbesti in ast-fel de prejuditil, trebue sa stabilestl<br />
respectul pentru munca in genere, prin intreaga culturft<br />
generala.<br />
Cum am cautat sa realizam aceasta intentie, vet.Tpulea<br />
conslata dv, ebiar visitind gra<strong>din</strong>a acestel scoll, unde<br />
fie-care elev a avut o portjune de pamint, pe care 1'a sapat<br />
siogur, 1'a aranjat intr'un strat sau doua, samanind<br />
fie-care ce i-a placut, si ingrijindu-se cu multa tragere de<br />
inima de soarta plantelor resarite. AcestI miel lucratorl<br />
veniau chiar in vacanta pastelor sa vada progresul semSnaturilor.<br />
Unit <strong>din</strong> elevl fara iudemnul nostru expres, <strong>din</strong><br />
propria lor vointa, hotarita de sigur <strong>din</strong> sugeslia scolif si<br />
au facut acasa stiaturl, in carl au pus semanaturl.<br />
Daca acest obiceiu s'ar generaliza—si credem ca e<br />
posibil—s'ar deprinde spiritul s-a aplice cunostintele la viata<br />
practica.<br />
In anil trecutl aci la seminar am avut o serie de elevl,<br />
pe cari i-am tinut 2 anl; cu aceia s'au intreprins si<br />
lucrarl manuale, ca stolerie si legatorie de carti, Cu a-
— 346 —<br />
ceasta serie nu s'a putut face luerarl manuale complecte,<br />
abilitatea cita li s'a dat lotus! in legaloria de carti, le va<br />
fi de folos.<br />
S'a cental sa se dea o educate fisicd pe o scara mai<br />
larga dedt prevede regulamentul scolar, si totusl in limitele<br />
orarulul prevftzut de el. S'a introdus obiceiul ca toll<br />
profesoril, de la toate materiile, sa rezerve o panzil — 5 minute<br />
eel mult—la jumatatea orei de lectiune sau la fmele<br />
lectiunil pentru exercitii fisice, asa ea adunate cele 5 mi.<br />
nute de la loate obiectele de studiu <strong>din</strong>tr'o septamina rea-<br />
Jiseaza o cantitate de miscare cu mult mai insemnata si<br />
cu efect mai educator, decit aceea ce se face o singurA<br />
ora intreaga pe septamina prevazuta de regulament, fiechiar<br />
doua ore. Gael efectul educativ sta in coutiiiuitate inriurirel<br />
lucruluT. nu in savirsirea lui la intervale departate,<br />
prea departate.<br />
Tot cu privire la educatia corpulul, in atingere cu educatia<br />
estetica a fost atentia pe care o dadeau profesoril<br />
si d-nil practicanti la felul cum stateau in band, la tiuuta<br />
lor <strong>din</strong> fie-care moment, nelAsindu-I sa-si iea orl ce pozitie<br />
daunatoare funcliunilor organismulul si <strong>din</strong>du-Ie depriuderea<br />
unel positii normale.<br />
Alt obiceiu Sntrodus, cu minunate resultate, a fost<br />
de a-sl aduce elevil o mica gustare de acasa, pe care s'a<br />
iee in pauza orei a doua dimineata. Copiil se scoala de dimineata<br />
si fac o munca mare peutru puterile lor pana la<br />
ora 11 '/a; in tot acest timp nu'sl mat repara energiile perdute,<br />
de aceia prinde bine o mica gustare la 10. De aceia<br />
elevi! nostri se infatosaza cu atita vivacitate in manifestarlr<br />
si daca s'ar continua mai departe ingrijirile acestea fizice<br />
sintem sigurl ca omul lor fizic s'ar prezinta cu aparentl si<br />
mai respectabile, daca nu impunatoare. Prin aceasta s'a rerealizat<br />
punctul eel mai urgent <strong>din</strong> planul educatiei: desvolfarea<br />
fizica fara care nu se poate inainta nepedepsit in.<br />
instructia propriu zisa.<br />
In ce priveste instructia s'a cautat de profe^orl si de<br />
practicanti sa se exercite for[ele mintale, si sint sigur eft<br />
- 347 -<br />
acestl copil vor ?ti sa desfasure mai multa energie la invfttatura,<br />
de cil scolaril eel cari sint cople§ill de multimea<br />
cunostintelor, in mare parte neasimilate.<br />
S'a catat sa se realizeze o apropiere sufleteasca si<br />
anul acesta, intre profesoil si practicanti si intre elevi, atit<br />
prin serbarile scolare <strong>din</strong> cursul anulul, cit si prin excursiunl,<br />
<strong>din</strong> care mai principale sint:<br />
Una la Visan, la pepiniera statulul, a doua la scoala<br />
normala «Vasile Lupu» la Peister, a treia la Repedea.<br />
Acum tree la darea de seamft a situatiei clasel de aplicatie.<br />
Negresit nu voai avea premil de impartit. pentru<br />
c& credem ca nu prin incurajarl materiale putem ridica nivelul<br />
moral al copiiior. Totusl este de sigur echitabil sa<br />
se dea fie caruia ce e al sen, adcea sa se recunoasca fie<br />
caruia meritele sale.<br />
Clasificarea dupa regulament nu e lotdeauna cea mai<br />
justa : de aceia am cautat sa facem o clasificare mai incunjuratoare,<br />
considerind fie-care object in parte, si apol<br />
una generala la toate objectele, impreuna cu dexteritatile.<br />
(Se celeste apol numele celor <strong>din</strong>tai trei sau patru elevi<br />
mai ilistinsi la fie-care object de studiu si la diterilele<br />
dexteritatl in parle.<br />
Elevil se ridica in picioare de la locul lor <strong>din</strong> band?<br />
!a mentionarea d-lul Director).<br />
Sfirsmd, voesc sa relevez, ca avem multumirea sa notarn<br />
ca doua directil de desvoltare, ce au viitor in tara<br />
noastra, au plecat in mod firesc de la aceasta institutie.<br />
Cea <strong>din</strong>tai a fost ramificatia esita <strong>din</strong> trebuintile practice.<br />
Nol angajasem acum trei am un maistru legator de<br />
carti—prevazut pe atund chiar in budget—ca sa orienteze<br />
pe elevi in felul lucrulul manual al legatoriel de carti asa<br />
de placut si ulil scolarilor. Dupa stergerea <strong>din</strong> budget a<br />
salarulul destinat maestrulul, ca sa putem duce experienta<br />
ma I departe, am eumparat masinele si toate instrumentele<br />
unui atelier de legatorie, care se dosfiinta (al lui Papp) si<br />
am injghebat atelierul nostru de legatorie, cu acelas jnaistru<br />
in frunte, atelier ce traeste de doi anl de zile, suslinindu-
— 348 —<br />
se prin sine, prin ce cistiga <strong>din</strong> lucrarile ce executa, lara<br />
nicl un ajutor <strong>din</strong> partea statulul sau comunel. In aeest<br />
atelier lucreaza dol <strong>din</strong> fogtii elevl at §coalel de aplicafie,<br />
cari au implinit dol anl de invatatura in acest mestesug<br />
ca ucenicl si sint aproape, sa iasa maislri si carl in viitor<br />
de sigur ca vor deschide un atelier rominesc de legatorie<br />
aci in last, unde nu se afla acum nic.l unul.<br />
N'as voi sa se creada ca meseriile sint un refugiu al<br />
neputinciosilor intelectualT, ci sa se considere mal mult ca<br />
i) vocatie speciala a unora pentru un fel deactivitate practica<br />
foarte folositoare socielatet si anume tarel noastre<br />
mai ales momentulul istoric in care traim. Trebiie ca si<br />
eel ce se destina meseriilor sa fie tot asa de mindri ca's<br />
mesteri bunl, in stare sa dea naturel brute forme necesare<br />
si placute oamenilor precum is mindri eel cu o cultura<br />
intelectuala oare-care.<br />
A doua ramificatie a Seminarnlui nostru pedagogic,<br />
si la care ne uitam cu drag si cu mullumire sufleteasca e<br />
ca de aci de la noi s'au rSspindit in instituliile scolare <strong>din</strong><br />
lara elemente doritoare s& puna in practical ceia ce au vazut<br />
si practical aci. Una <strong>din</strong> aceste institutil care tinde a<br />
se organiza si func^iona dupa normele noastre pedagogice<br />
este liceul <strong>din</strong> Pomirla, unde director e d. M. Grumazescu<br />
fostul profesor al Seminarulul pedagogic <strong>din</strong> last avind<br />
de colaboralori dol fostl practicantl al institutiei noastre<br />
pe d-nil Valeriu si Stefanescu. El au dus Ja lieeul Anastase<br />
Basota <strong>din</strong> Pomirla norm9le si prineipiile Seminarulu<br />
Pedagogic si slau in legatura cu metropola, un de/iderat<br />
ee ar merita sa se indeplineasca si de catre ceilaltl absolventi<br />
al Seminarulul pedagogic.<br />
D-l Rector C. Climescu la cuvintul dupa d-1 1. Gavanescul,<br />
si zice :<br />
Am vfizut, <strong>din</strong> cele ce ne-a spus d-1 director 1. Gavanescul,<br />
ca intai profesoril numiti aci de Minister si al doilea<br />
pradican^il sintacel cart aulucrat la acest seminar ; am<br />
auzit expunerea normelor, dupa care se calau/.esc atit profe"<br />
sorii citsi practicantil: eu voesc sa relevez un alt factor si mal<br />
- 349 -<br />
insemnat, anume insusl direetorul acestel Institutil, d-1 I.<br />
Gavanescul, de la care pornesc toate aceste norme si principil<br />
dupa care se conduce Institu^ia. D-sa in realitate e<br />
eel ce conduce aceasta Ihslilutie si d-sale if aducem multamirl<br />
pentru rezultatele dobindite.<br />
Ar fi de dorit ca modul cum se predafi obiectele, modul,<br />
cum se lucreaza la acest seminar sa fie date publici^<br />
tatel, pentru a se respindi cit mat mult in. ^ara intreaga;<br />
pentru ca ast-fel nu numai eel ce pot lua lectit aci, ci si<br />
aHit earl nu pot veni, sa ia cnnostinta de aceste norme,<br />
tolosindu-le in practica lor spre binele taril. Eu unul, <strong>din</strong><br />
parte-ml, ofer publicitatea acestor lucrart, in <strong>Anuarul</strong> Universitatel.<br />
Cac! sa uu se uite ca este o dubla legatura<br />
intre aceasta iustitu|,ie si Universitate; mat intai prin D-1<br />
Gavanescul care e si protesor universitar si al doilea prin<br />
practicantil de aci, can sunt sludentl la Universitatea<br />
noastra.<br />
Dupa acestea, D. D. Dimilriu pune elevil de cinta in cor<br />
«Iala ziua de set-bare* dupa care ies in eurte intonind<br />
marsul «Romina?ulut it place*.<br />
'in curie d-1 Negruti V. executa cu copiil o suma de<br />
exercitit gimnaslice cu si tara bastoane de fer.<br />
Apot toll merg sa visiteze stralurile cu sem«1naturilecopiilor.
streine trimise direct Rectoratuliil<br />
nflate in archiva, in cursul anului<br />
scolar <strong>1901</strong>-<strong>1902</strong><br />
J) Bulletin des laboratoires de geologic, geographic<br />
physique, mineralogie et paleonthologie de 1'Universite de<br />
Lausanne (Suisse). Lausanne, <strong>1901</strong> (No. 1, 2, 3).<br />
2) Personal-Verzeichriis der Universitat Basel fur das<br />
Sommersemesttr <strong>1902</strong>, Basel <strong>1902</strong>.<br />
3) Idem, Wintersemester <strong>1901</strong>—902; Basel. <strong>1901</strong>.<br />
4) Verzeichnis der Vorlesungen an der Universita't Basel<br />
im Sommer-Semester <strong>1902</strong>, Basel, <strong>1902</strong>.<br />
5) Idem, Wintersemester, <strong>1902</strong> 3. Basel, <strong>1902</strong>.<br />
6) lahresverzeichnis der Schweizerischen Universitatsschritten,<br />
<strong>1901</strong>—<strong>1902</strong>. Basel, <strong>1902</strong>.<br />
7) Hochschul-Nachrii-hte (<strong>1902</strong>, No. 1, 2, 3, 5, 7, 8,9,<br />
10, 11, 12; 1903, No. 4, 5).<br />
8) Die feierliche Inauguration des Rektors der Leopold-Franzens-Universitat<br />
zu Innsbruck, fiir das Studienjahr<br />
<strong>1902</strong>-1903. Innsbruck, <strong>1902</strong>.<br />
9) Ubersicht der akademischen Behorden, Professoren,<br />
Privatdozenten etc. an der K. K. Leopold-Franzens-Universitat<br />
zu Innsbruck, Hildas Studienjahr <strong>1902</strong>—1903. Innsbruck,<br />
<strong>1902</strong>.<br />
10) Vorlese-Ordnung an der K. K. Leopold-Franzens-Universilat<br />
zu Innsbruck, im Winter-Semester <strong>1902</strong> — 1903.<br />
Innsbruck, <strong>1902</strong>.<br />
11) Idem, im Sommer-Semester 1903. Innsbruck 1903.<br />
12) Die feierliche Inauguration des Rektors der K. K.<br />
Franz-Inseph Unviersilal in Czernowitz, fur das Sludienjahr<br />
<strong>1901</strong>—<strong>1902</strong>. Czernowitz, <strong>1901</strong>.<br />
13) Idem, fur dasStudj. <strong>1902</strong>-1903. Czernowitz, <strong>1902</strong>.<br />
14) Verzeichnis der oft'entlichen Vorlesungen an der<br />
'Universilat zu Czernowitz, im Sommer-Semester <strong>1902</strong>.<br />
Czernowil/, <strong>1902</strong>.<br />
- 351 -<br />
15) Idem, im Sommer-Semester 1903, Czernowitz.<br />
16) Praeoo latinus, Philadelphia. Vol. VIII, No. 8 si 10.<br />
17) Spomernca o 25—godisnjem postojanju Svenciliska<br />
Franje losipa I, u Zagrebu. Zzdao akademicki Senat<br />
kr. Svencilis'a. Zagreb, 1900.<br />
18) Govori izreceni due 19. Listopada <strong>1901</strong>, kod Instalacije<br />
Rektora za skolsku go<strong>din</strong>u <strong>1901</strong> — <strong>1902</strong>, etc. Zagreb,<br />
<strong>1901</strong>.<br />
19) Akademicke oblasti, osoblje i Repredavanja u Kr.<br />
Svencilistu Franje Josipa I u Zagrebu, u zimskomPoljecu<br />
<strong>1901</strong>-<strong>1902</strong>. Zagreb, <strong>1901</strong>.<br />
20) Idem, idem, <strong>1902</strong>—1903. Zagreb, <strong>1902</strong>.<br />
21. Idem, udjetnom Poljecu <strong>1901</strong>-<strong>1902</strong>. Zagreb, <strong>1902</strong>.<br />
22) Minerva —lahrbuch der Gelehrten Welt. XI Jahrgang,<br />
<strong>1901</strong> I <strong>1902</strong>. Strassburg, <strong>1902</strong>.<br />
23) Anual Report of the Smithsonian Institution, 190^!.<br />
Washington City, <strong>1902</strong>.<br />
24) Universite de Montpellier—Livret de 1'eludiant,<br />
<strong>1902</strong>—1903. Montpellier, <strong>1902</strong>.<br />
25) La R. Universita di Torino nel 1900. Torino, 1900.<br />
26) Verhandlungen und Mitheilungen des Siebenbiirgischen<br />
Vereins f'iir Naturwisschenschaf'len zu Hermanstadt.<br />
(LI. Band, Jahrgang <strong>1901</strong>), Hermanstadt, <strong>1902</strong>.<br />
27) Annals of the New york Akademy of Sciences.<br />
Vol. XIV, part. II. Lancaster, Pa. *<br />
28. Anales del Museo nacionalede Montevideo. Tomo<br />
IV. Montevideo. <strong>1901</strong>.<br />
29) Historische Vierteljahrsschrift, hgg. von Dr. Gerh.<br />
Seeliger (Probheft) Leipzig, 1899.<br />
30) Corda fratres, revue Internationale, anno II, 1900,<br />
No. 1, 2 3.<br />
31) Idem, anno III, <strong>1901</strong>, No. 4.<br />
32) The Academy and Literature. London, Jan., <strong>1902</strong>.<br />
33) New-York Academy of Sciences—Palacontological<br />
notes. PI. Ill-VIII. New-York.<br />
34) Anuario della R. Universita degli studi di Padova<br />
per 1'anno aeademico <strong>1901</strong> — <strong>1902</strong>. Padova, <strong>1902</strong>'
- 352 -<br />
35) Report of the Library Syndicate etc. Cambridge,<br />
<strong>1901</strong>.<br />
36) Bulletin technique de la Suisse Romande, No. 3,<br />
5 Februar, <strong>1902</strong>. Lausanne.<br />
37) Zakoeu etc i pravileika. Sofia, 1896.<br />
38) Universite libre de Bruxelles—Rapport surl'annee<br />
academique <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong>. BruxeJles, <strong>1901</strong><br />
39) Annales regiae scientiarum Universitatis hungaricae<br />
clandiopolitanae Francisco-Josephinae de anno scholastico<br />
MDCCCCI-1I. Claudiopoli, MDCCCC1I.<br />
40) Rendiconti della Regali Accademia del Lincei classe<br />
di scienre morali, stork-he e filologiche. Serie V, vol. XI,<br />
fasc. 7-8. Roma, <strong>1902</strong>.<br />
41) Boletin del cuerpo de Ingenieros de Minas del Peril<br />
No. 1. Lima, <strong>1902</strong>.<br />
42) Anales de la Universitad de Buenos Aires. Tomo<br />
XV, <strong>1901</strong>. Buenos Aires, <strong>1902</strong>.<br />
43) Seance de rentree de 1'Universite de Nancy, Naucy<br />
1903.<br />
44) L'Universite de Lyon, Annee scolaire <strong>1902</strong> -1903.<br />
45) Uiiivesile de Lille —Tableaux de Cours et Conferences<br />
de 1'annee scolaire <strong>1902</strong>—1903. Lille, <strong>1902</strong>.»<br />
46) Laborat. et Museum (<strong>1901</strong>.- V/VI). Berlin, N. W. 5.<br />
47) Comunieaciones del Museo nacional de Buenos,<br />
Aires, Tom. I, No. II. Bucuos. Aires <strong>1901</strong>.<br />
48) Faussete de I'idee evolulioniste, par F. Lefort<br />
Lyon, 1899.<br />
49) Academic de Neuchatel —Programme des cours<br />
pour le semestre d'ete <strong>1902</strong>. Neuchatel, <strong>1902</strong>.<br />
50) Idem, pour le semeslre d'hiver <strong>1902</strong>-1903. Neuchatel,<br />
<strong>1902</strong>.<br />
51) L'eclairage electrique, revue hebdomadaire etc.<br />
Tome XXXII, No. 32, 9 Aout <strong>1902</strong>. Paris.<br />
5') Programme des cours (lettres, sciences, droit etc)<br />
2-e sf-mestre <strong>1902</strong>. Paris, 1992.<br />
53) lulius von Ficker—Rede bei der... Ged/lchtnis-Feier<br />
von Htnil von Ottennlhal. Insbruck, 1903.<br />
Laboratorul de Caldura $1 Klectricitate (Fizica)<br />
poseda toate aparatele necesare, unele chiar instalate<br />
in mod permanent, pentru executarea urmatoarelor<br />
experiente de manipulatiunl si cercelarl.<br />
Mdsurl Geometries si Mecawice.<br />
Masurarea unel lungimi c,u Catetomelru. Determinarea<br />
fnaltimel coloanel de mercnr la barometru normal, citirea<br />
presiunel la barometru Fortin.<br />
Masurarea unel lungimi si imparlirea el cu masiua de<br />
divizat.<br />
Masurarea unel grosiml cu Sferometru.<br />
Nivelul cu bula de aer. Determinarea unei linie orizontale.<br />
Delerminarea unul plan orizontal.<br />
Masurarea unut unghiu de deviatiune.<br />
Masurarea unel mase cu balanta, sensibilitatea precisiunel<br />
uoet cintarirf. Dubla cintarire.<br />
Manipula^ium <strong>din</strong> Caldura.<br />
Termometrie; confeclionarea, gradarea si calibrarea<br />
unuT termoinetru.<br />
Masurarea dilatatiunei sticlel prin termoinetru cu<br />
greutate.<br />
Masurarea dilatatiunei Cristalelor cu dilatometru Lachatelier.<br />
Densitatea vaporilor si a gazurilor 1) metoda Dumas<br />
2) Metoda Marjer.<br />
Caiorimetrie, Caldura specifica a corpurilor solide si<br />
lichide.<br />
Calorimetrul Berthelat.<br />
Calorimetrul Bunsen.<br />
Lichefactiunea gazurilor Cailletet.<br />
Delerminarea lui c/c la gaze, aparatul Jut Clement<br />
Desormes.<br />
23
- 354 -<br />
Studiul raziatiunilor Calorifice cu apuratul lui Meloui,<br />
absorbtjune, emisiune, defusiune.<br />
Higrometrul lui Dufour.<br />
Manipulatiuni <strong>din</strong> Magnetism §i Electricitate.<br />
Forta magnetica, fantoma magnetica.<br />
Determinarea densitatel magnetice.<br />
Determinarea lui M. H.<br />
Masurarea lui -r;<br />
JQ-<br />
Distribuirea Electricita^el la suprafa^a corpurilor conducatoare.<br />
Electroscop, confectionarea unul electroscop si masura<br />
cu electroscop.<br />
Determinarea densitatel si potentialul cu electroscopul.<br />
Masura potentialulul cu electrometru absolut cilindric.<br />
Compararea diferinlilor de potential cu electrometrul<br />
Mascart.<br />
Masura potentialulul cu electrometrul amortizat Carpentier.<br />
Piezoelectricitatea cuartzulul (Curie).<br />
Termometrul lui Reiss.<br />
Preparatiunea si inontarea unul element galvanic.<br />
Galvanometre, sensibilitatea lor.<br />
Busola de tangenta.<br />
Galvanometru balistic.<br />
Masurarea intecsitatel unul curent prin electrolize.<br />
Determinarea constantel unul galvanometru prin electroliza.<br />
Masurarea resistentilor prin puntea lui Wheatston.<br />
Variatiunea resistentilor, cuprulul, ferulul si al aluminiuiul<br />
cu temperatura.<br />
Masurarea resistentol unul galvanometru.<br />
Masurarea resistentel inlerioare a unel pile.<br />
Masurarea slabelor resistente prin puntea dubla a lui<br />
Lord Kelvin.<br />
Resistenta electrolitelor cu electometru capilor Lippmann.<br />
- 355 -<br />
Compararea fortelor electrometrice prin galvanomelru.<br />
Masurarea relativa a unel forte electromotrice cu electrometru<br />
capilar.<br />
Masurarea capacitatel de polarizatiune cu electometru<br />
capilar.<br />
Compararea fortelor electromotrice cu electrometrul<br />
Mascart.<br />
Masurarea unel capacilatl in valoare absoluta.<br />
Compararea capacitatilor.<br />
Masurarea unel forle electrometrice termoelectrica.<br />
Masurarea unel forte electromolrice de inductiune.<br />
Masurarea permiabililatel magnetice.<br />
Dilatatia ferulul in cimpul magnetic.<br />
Masurarea intensitatel magnetismulul pamtntesc prin<br />
inductiune.<br />
Masina de inductiuueRumkorff, descarcarile oscilatoril.<br />
Undele electrice, masurarea unel lungiml de unda.<br />
Telegrafia.<br />
Telefonia mierofon.<br />
Telegrafia fara sirma.<br />
Razele X.<br />
Masinele <strong>din</strong>amoelectrice (generatrice).<br />
Motorl <strong>din</strong>ainoelectricl (receptricl).<br />
Motorl alternatoriT.<br />
Etalonarea unul voltmelru.<br />
Etalonarea unul ampermetru.<br />
Etalonarea unul vattmetru.<br />
Masurarea intensitatel luminoase a lampilor electrice<br />
si a energiel.<br />
Galvanizarea.<br />
Fonograf.<br />
Fotografia.<br />
Laboratorul poseda o baterie de acumulatorl cari servesc<br />
la diterite experiente de electricitate practica, are o<br />
instalatiune complecta pentru radioscopie si radiografie aaplicata<br />
la medicina.
Andrussov N.<br />
Bassani F.<br />
Bpusina S.<br />
Eiehwald E.<br />
Gandpy A.<br />
Halavats I.<br />
Hermann 0.<br />
Hoepnes R.<br />
Kner R.<br />
Laboratorul de Geologie<br />
(Lista eap^ilop Intrate In anul <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong>)<br />
Escursiuuea geologies in Romania. St. Petersburg,<br />
1894 (ruseste).<br />
Pesci fossili nuovi del calcare eoceno di<br />
Monte Bolca. Padova.<br />
Die Fauna der Congerienschicbten von A.gram<br />
in Kroatien. Wien 1884.<br />
Lethaea rossica 1852 Stuttgart.<br />
Les encbainements du monde animal. Mammiferes<br />
tertiaires. Paris 1895.<br />
Der Artesis'.-he Brunnen von Szentes. Budapest.<br />
1888.<br />
Die zvei artesischen Brunnen von Szeged<br />
Budapest. 1891.<br />
Pal. Daten z. Kenntnios der Fauna der<br />
si'idiing. Neogen-ablagerungen (II-te Folge)i<br />
Budapest. 1887.<br />
idem (Ill-te Folge) 1892.<br />
« (I-te Liefer) 1883.<br />
Die zwei artesischen Brunnen von Hod*<br />
Mezo-Vasarhely. Budapest 1889.<br />
Steiubruchindustrie und Steinbruchgeologie-<br />
Berlin 1899.<br />
Neue Cerithien, <strong>1901</strong>. Wien.<br />
Congeria Oppenheimi und Hilberi, <strong>1901</strong>.<br />
Kleiaere Beitrage z. Kennt. der fossilen,<br />
Fische Osterreichs. Wien 1862,<br />
Koken E.<br />
Lfipenthey E.<br />
Ratzel F.<br />
Rzehak A.<br />
Sauvag-e H.<br />
Simioneseu I.<br />
Sinzow I.<br />
Suess Ed.<br />
Wettstein A.<br />
Woodward A. S.<br />
- 357<br />
Die LeilfosMlien. Leipzig, 1896.<br />
Beiir. z. Kemit. des Uuterpontischen Bildungen<br />
des Siebenburgens, Klausenburg, 1893.<br />
Die ob pontiscben Sedimente von Szegzard.<br />
Budapest. 1894.<br />
Die Erde und das Leben Leipzig. <strong>1901</strong>;<br />
volumul I.<br />
Die geolog. Bedentung der Clupeidengattung<br />
Meletta, Briinn.<br />
Nouvelles recherches sur les poissons fossiles.<br />
Paris.<br />
Descrierea citor-va fossile tertiare <strong>din</strong> Nordul<br />
Moldovel, BucurestI <strong>1901</strong>.<br />
Constitttia geologies a termulul Prululul<br />
<strong>din</strong> nordul Moldovel. BucureseJ <strong>1902</strong>.<br />
Asupra unul calcar sarmatie <strong>din</strong> Nord-estu!<br />
Moldovei. Bucurestr 1900.<br />
Descrierea fossilelor noua sau putin cunoscute<br />
<strong>din</strong> depositele tertiare ale Rusieinuol,<br />
Odessa, 1875.<br />
Raporturile paleontologice intre neogenul<br />
rusesc <strong>din</strong> Russia-noua si acele <strong>din</strong> Austria<br />
si Romania. Odessa.<br />
Bemerkungen fiber Nubecularien-Kalkstein<br />
von Kasperowo-Nicolaewka. Odessa.<br />
Beschreib. einiger neogener Nerstein. die in<br />
Gouv. von Cberson tl Bessarabien aufgefunden<br />
wurden. Odessa.<br />
Zur Frage liber die pal. Bezich. der neurussischen<br />
Neogen Ablag z. d. gl. Sch.<br />
Oestereich-Ungarns tl. Rumaniens.<br />
Antlitz der Erde. vol. Ill <strong>1902</strong>.<br />
Tiber die Fischfauna des tertiaeren Glarnerschiefers<br />
Geneva.<br />
Catalogue of the fossil fishes in the British<br />
Museum. London <strong>1901</strong>.
- 358 -<br />
Kevi.ste<br />
Verhandlungen der k. k. geol. Reichsanstalt. Wien.<br />
Annuaire geologique et mineralogique de la Russie,<br />
Novo-Alexandria.<br />
Memoires de la societe paleontologique suisse. Geneva.<br />
Naturwissenschaftliche Wochenschrift. Jena. Laboratorul de Morphologie<br />
Revistele §i car$ile intrate in anul <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong><br />
1. Dr. V. Bardeleben. Anatomischer Anzeiger cuprinzind<br />
restul fasciculelor <strong>din</strong> volumul XIX anul <strong>1901</strong>; apoi<br />
vol. XX, XXI si cite-va fascicule <strong>din</strong> vol. XXII <strong>1902</strong>.<br />
2. Lacage Duthiers. Archives de Zoologie experimentale<br />
et generate. Tomul 9, fascicula 2 si 3 <strong>din</strong> <strong>1901</strong>.<br />
3. Balbiani-Rauvier. Archives d'Anatomie n>icroscopique<br />
vol. 4, fascicula 2 si 3 <strong>din</strong> <strong>1901</strong>.<br />
4. Kolliker und Ehlers. Zeitschrift fur Wissenschaftliche<br />
Zoologie. Volumele 70, 71 si 72 cu caetele 1, 2, 3,<br />
(<strong>1901</strong>—<strong>1902</strong>;.<br />
5. Victor Carus. Zoologischer Auzeiger. Volumele<br />
XXIV si XXV <strong>din</strong> <strong>1901</strong>, <strong>1902</strong>.<br />
6. Spengel. Zoologische JahrbHcher. Volumele 15 si<br />
16 <strong>din</strong> <strong>1901</strong> si <strong>1902</strong>.<br />
7. Mathias Duval. Journal de 1'Analomie et de la<br />
Physiologic. Volumul XXXVIII <strong>din</strong> <strong>1902</strong>.<br />
8. Merkel §i Bonnet. Ergebnisse der Anatomic und<br />
Entwickelungsgeschichte, vol. X.<br />
Exista in Laboi atorul de Morphologie urmatoarele :<br />
12 Microscoape system Zeis <strong>din</strong>tre care unul format<br />
mare.<br />
9 Microscoape system Reicherl.<br />
3 Miciotoame system: Minot, Reichert si Rocking<br />
1 Camera clara Zeis.<br />
1 Aparat de incalzit Zeis pentru observalil la diferite<br />
temperatur).<br />
3 Etuve pentru incluzil in parafina.
360 —<br />
•2 Lupe Zeis i-u cremaiera.<br />
17 Lupo Zeis farft cremaiera pentru disectif.<br />
6 Lupe de mina Reichert pentru demonstrat.il.<br />
4 Microscoape de mina Zeis, pentru demonstatil.<br />
1 Gazometru.<br />
4 Aquaril <strong>din</strong>tre care 3 man si unul riiic.<br />
2 Balante sensibile.<br />
Instiumente necesare unul mic atelier mecau'c.<br />
Sticlaril si reactivl chimicl.<br />
45 Planse murale Leuckart.<br />
Colectia Muzeulul compusa <strong>din</strong> :<br />
148 schelete de Vertebrate, 52 pestl conservatl,<br />
Neveilebrate conservate.<br />
260<br />
FACULTATEA DE STIINTE<br />
Laboratorul de Botaniea <strong>din</strong> Ia;I<br />
I. Biblioteoa<br />
a) carft<br />
Pe linga cartile enumerate in anuarul Universitatel<br />
pe anul 1900—<strong>1901</strong>, biblioteca s'a mal imbogatjl cu urraatoarele<br />
cart!,<br />
<strong>Anuarul</strong> UniversitateT <strong>din</strong> las! pe anul 1900—<strong>1901</strong>.<br />
Bonnier et Sablon, Cours de botanique, 1 fasc (continuare).<br />
Constantin 1. Atlas des Champignons.<br />
Dippe' L. Handbuch der Laubholzkunde—3 vol.<br />
Detmer V., Das Pflanzenphysiologische Practicum.—2<br />
exemplare—.<br />
Engler A. u. DrudeO., Die Vegetation derErde, v. 2—6.<br />
Engler A., Syllabus der PfLmzenfamilien.<br />
Gillet C., Les Champignons, 2 vol: 1 vol. text si 1<br />
vol. planse.<br />
Gillet C., Hymenomycetes, 382 planse.<br />
« Discomycetes, 2 vol: 1 vol. text si 138 pi.<br />
Kalchbrenner Caroli, Icones Selectae Hymenomycetum<br />
Hungariae.<br />
Kraus G., Pflanzeneinftlhrungen 1 fasc.<br />
« Der Botanische Garten 1. fasc.<br />
Lister A., Mycetozoa, un vol.<br />
Popovici A., Contributions a la flore Mycologique de<br />
la Roumanie 1 fasc.<br />
Quelet L., Flore Mycologique de la France, 1 vol.<br />
Richon Ch. et Roze. —Atlas des Champignons.—5 vol:<br />
3 vol. text si 2 vol. cu 72 planse.
— 362 -<br />
Rttmpler, Die Standen 3 vol.<br />
Siebert, Der Palmengarten zu Frankfurt a. M. 1 vol.<br />
« u. Vosz, Vilmorin's Blumeng«1rtnerei, 2 vol -<br />
1 vol, text si 1 vol. planse.<br />
Salomon, Frankrauter iiir Felspartien, I fasc.<br />
Taxter R., Laboulbeniaceae 1 vol.<br />
Trabut L., Botanique Medicale 1 vol.<br />
b.) Reviste<br />
S'a continual abonamentul la urmatoarele reviste :<br />
(pentru restul revistelor enumerate in anuarul precedent,<br />
s'a suspendat abonamentul <strong>din</strong> lipsa de fonduri),<br />
Annales de 1'Universite de lassy.<br />
« du Jar<strong>din</strong> Botanique de Buitenzorg.<br />
Bulletin de la Societe Mycologique de France,<br />
« « « Botanique « «<br />
Botanischer Jabresbericht.<br />
Botanische Centralblat.<br />
« Zeitung.<br />
« Jahrbucher f. systemalik Pflanzengescfoicbte<br />
u. Pflanzengeographie.<br />
Flora oder Allgemeine Botanische Zeitung.<br />
Jahrbucher for wissenschaftliche Botanik.<br />
Oesterreichische Botanische Zeitschrift.<br />
Revue generate de Botanique.<br />
« Bryologique.<br />
« Mycologique.<br />
Verhandl des Botanischen Vereins der Provinz Brand,<br />
Zeitschrift f. Pflanzenkrankenheit.<br />
2. Laboratopul de Anatomic Vegetala.<br />
Microscope Zeis mici 6.<br />
« « de mina 3.<br />
« « marl 11.<br />
« Reichert 13.<br />
Anexe microscopice pentru polarisatie, microiwetrier<br />
imersiune etc.<br />
— 363 —<br />
Lupe microscop pentru disectiune 3.<br />
„ pentru studentl 20.<br />
„ de mind 3.<br />
Mare aparat de Microphotographie si projectium.<br />
Microtom automatic. Minot.<br />
» a<br />
Microtoame mid de min8 4.<br />
Eluve cu aer cald 3.<br />
„ apa 2.<br />
Reactivl, colorant! §i alte producte chimice penlru<br />
lucrarl practice. 311.<br />
Flacoane cu material pastrat in alcool pentru lucrarl.<br />
practice 400.<br />
Photograme pentru projec^iunl 300.<br />
Sectiunf microscopice 300.<br />
Planse cu figurf pentru curs 191.<br />
Barometru Fortin<br />
« metalic de buzunar.<br />
Hygrometru metalic.<br />
Balante precesiune 1.<br />
« or<strong>din</strong>are 2.<br />
Aparat pentru fabricarea gazuluf.<br />
Suflal.<br />
Filtre Chamberland sistem Pasteur 3.<br />
Diverse anexe de microscopie: Camere umede, brice,.<br />
ace, spatule, lampl cu alcool, placl de incalzit etc. etc.<br />
3. LaboratoFul de Fisiologie Vegetala<br />
Cilindre de sticla pentru culturf in apa 5.<br />
Diaphanoscop.<br />
Vas de sticla cu paretil paralell pentru cercetarl spectroscopice.<br />
Aparat pentru cultura plantelor intr'un spatiu lipsit<br />
de oxigen.<br />
Aparat pentru culegerea oxigenulul prodns in asimilatie.<br />
« a demonstra ca plantele verzl produc<br />
oxigen numal cind au la dispositie acid carbonic.
364 -<br />
Aparat pentru a determina cantitatea de Coa ce descompua<br />
plantele in asimilatie.<br />
Aparat pentru cultura plantelor in absenta Coa<br />
Aparat Moll pentru experimental in asimilatie.<br />
« pentru cultura plantelorin lipsa compusilor Nitricl.<br />
Cilindru spalator Kdhn pentru analiza mecanica a solulul.<br />
Aparat Muller-Turgafl pentru examinarea tnersulul temperature!<br />
in tuberculele de cartofe inghetate.<br />
Aparat pentru a demonstra influinta temperaturel inalte<br />
asupra semintelor.<br />
Port-Object pentru a cerceta influinta curenUlor electricl<br />
asupra organelor vegetale.<br />
Aparat pentru a cerceta influinta cloroformulul asupraf<br />
organelor vegetale.<br />
Aparat pentru a demonstra ca'n tirapul germinarel<br />
semintelor se efectue un travaliu extern.<br />
Aparat pentru a arata c& fenomenele' Osmotice produe<br />
presiunl.<br />
Aparat pentru a determina intensitatea turgescent^el.<br />
Electrod impolarisabil.<br />
Aparat pentru a cerceta influinta electromolrice asupra<br />
plantelor.<br />
Aparat pentru a cerceta difusiunea gazelor.<br />
« « a masura permeabilitatea tuburilorcapilare<br />
pentru aer.<br />
Aparat pentru a masura permeabilitatea vaselor lemnoase<br />
pentru aer.<br />
Poroscopul Christiani.<br />
Aparat pentru cSutarea miscarei gazelor in plante.<br />
« « a arata tensiunea negativa a aerulul<br />
<strong>din</strong> vase.<br />
Aparat pentru obj'ervarea fenomenelor ce inso^ese<br />
umflarea semintelor.<br />
Aparat pentru cercetarl asupra presiunel radicale 2.<br />
Thermostat, cu thermoregulator.<br />
Aparat, ce arala cum se 'produce fenomenele de pre-<br />
.siune radicala.<br />
- 365 -<br />
Aparat ce determina influinta presiunel in degajarea<br />
apel <strong>din</strong> plante.<br />
Aparat pentru cercetarl in fenomenele de transpiratie 3.<br />
Aparat pentru delerminarea Aspuratiunel si transpiratiunel<br />
plantelor.<br />
Balanta pentru cercetarl in transpiratie.<br />
Aparat pentru a masura cantitatea de apa absorbita<br />
de planta in transpiratie.<br />
Aparat pentru a demonstra puterea aspiratorie a<br />
transpiratiel.<br />
Aparat pentru a demonstra ca apa trece usor prin lemn<br />
Azotometru.<br />
Aparat pentru a demonstra ca'n respiratia vegetala<br />
se produce Co 2.<br />
Aparat pentru experimental in respiratie: 2.<br />
Aparat pentru a demonstra ca 'n fermentare se produce<br />
C02.<br />
Vas Kiihn pentru fermentare.<br />
Anarat pentru tilrare.<br />
Aparat pentru a demonstra ca lumina are influinta<br />
asupra respiratiel plantelor.<br />
Aparat pentru cercetarl asupra respiratiunei radicale.<br />
Aparat pentru a determina cantitatea de oxigen pe care<br />
organele vegetale il absorb in respiratie.<br />
Aparat Stick spre a determina asimilalia Oxigenulul<br />
si producerea Cos in respiratia vegetala.<br />
Aparat pentru cercetarl in fermentatie.<br />
Aparat pentru a arata ca sunt organisme care pot<br />
sa se desvolte in absenta complecta a oxigenulul.<br />
Aparat pentru a cerceta fenomenele de fmuentatie<br />
in lipsa oxigenulul liber.<br />
Aparat pentru a cerceta caldura emisa de plante.<br />
Aparat pentru extragerea grdsimel.<br />
Aparat pentru exlragerea taninulul.<br />
Cilindru de sticla pentru cultura plantulelor.<br />
Aparat pentru cercelarea cresterel radacineJ.
— 366 —<br />
Aparat pentru a constata ca radacinele nu pot creste<br />
in lipsa oxigenuhil liber.<br />
Aparat pentru a constata curburile geotropice.<br />
Cutie de ziok cu paretil de sticla pentru observarea<br />
desvoltarel radacinelor.<br />
Aparat pentru a arata ce forta att curburele geotropice<br />
ale radacinel.<br />
Aparat pentru a arata ca organele vegetale in lipsa<br />
oxigenuluf nu produc curburl geotropice.<br />
Aparate centrifugale 2.<br />
Camere heliotropice 2.<br />
Aparat pentru determinarea modululul de resistenta<br />
a organelor vegetale la tractiune si ruptura.<br />
Puxanometru cu arc, Pfeffer.<br />
« inregistrator Pfeft'er.<br />
Mikroscop orizontal.<br />
Camera calda, Sachs.<br />
Camera de gaz pentru cercetarl microscopice.<br />
Dynarnometru Pieffer.<br />
Pile electrice.<br />
Bobine inductiune Ruhmkorff.<br />
Aparat pentru presiunea osmotica.<br />
Aparat pentru masurarea curentilor osmotici al apel.<br />
Aparat pentru filtrare sub presiune.<br />
Aparat pentru masurarea presiunel.<br />
Aparat Boussingault pentru a dovedi eft plantele nu<br />
asimileazA Azot liber <strong>din</strong> aer.<br />
Aparat C. Cramer pentru a demonstra asimila^iunea<br />
€02 si elimenarea oxigenulul in plantele verzT.<br />
Aparat Godlewski pentru a demonstra respiratia cu<br />
oxigen.<br />
Aparat Mo Her pentru demonstratiunl in fenomenele de<br />
respiratie.<br />
Aparat Moller pentru a dovedi respiratiunea intramoleculara.<br />
Aparat Moll pentru a arata ca frunzele ce le pre/inta<br />
rad^cinele nu pot asimila Co*.<br />
367-<br />
Aparat Moll pentru masurarea transpiratiunel.<br />
Aparal Saussure pentru a dovedi respiratia plantelor<br />
io germinatie.<br />
Aparat H. de Vries pentru demonstratiunea gernainarel<br />
in un spatiu cu aer rariflat.<br />
Aparat H. de Vries pentru masurarea depresiunel capilare<br />
in vase.<br />
Ecrane absorbaute 6.<br />
Gazometru.<br />
4. MUZEUL<br />
Herbarul general<br />
a) Herbarul Miciol cuprinde:<br />
13035 specii de Dicotylidonate<br />
2333 „ Monocotylidonate<br />
464 „ Cryptogame vasculare<br />
2784 „<br />
celulare<br />
b) Herbarul Sydov cuprinde :<br />
1650 esantilioane Ure<strong>din</strong>ee cuprinzind peste 1000 specii e, £<br />
300 „ Ustilaginee „ „ 250 „ £•%,<br />
150 „ Phycomycete '" f<br />
si Protomycete „ „ 120 „ £ ®<br />
c) Herbarul Raumeguere cuprinde :<br />
7400 specii de Fungi galici selecti exicati,<br />
1400 „ „ Alge de apa dulce<br />
100 „ „ „ marine<br />
800 „ „ Ciupercl, care atacft plantele cultivate.<br />
d) Herbarul Hank $i Riclter cuprinde :<br />
500 specii Aige marine si apa dulce.<br />
e) Herbarul Th. Husnot cuprinde:<br />
900 specii de Musci Galliae<br />
200 „ „ Hepaticae Galliae<br />
f) Herbarul Migula §i Sydom cuprinde:<br />
50 specii de Characee
- 368 —<br />
Produse vegetale 342 llacoane<br />
PlacI de lemne exotice 224 bucatl<br />
Modele de ciupercl in papier mache 107 bucatl.<br />
„ „ plante officinale 50 specil<br />
Modele in lemn relativ la structura si desvoltarea plantelor<br />
51 buca^f.<br />
Modele !n papier mache relativ la structura si desvoltarea<br />
planlelor 67 bucatl.<br />
Modele in sticla relativ la structura si desvoltarea<br />
plantelor 3 bucatt.<br />
Modele in gelatins relaliv la structura si desvoltarea<br />
plantelor 58 bucAtl.<br />
Modele in ceara relativ la structura si desvcltarea<br />
plantelor 29 bucati.<br />
Herbarul Floret Romaniel (in formatiune) cuprinde<br />
424 pagini.<br />
Flora mycologica a Romaniel (Hymenomycete, Gastromycete<br />
si Myxomicete) 380 specil pastrate in alcool si<br />
in herbar, adunate pinft la finele lunel Oc.torabre <strong>1902</strong> <strong>din</strong><br />
judetele lasl si Vaslui si de pe rauntele Ciahlflu.<br />
Seminfe, frucle etc. <strong>din</strong> flora Romaniel 430 flacoane.<br />
FACULTATEA DE DREPT<br />
Studenfti i,nscri§i in anul <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong><br />
1 Albinet Octav<br />
2 Atanasiu G.<br />
3 Angheluta V.<br />
4 Bedreag V.<br />
5 Bosie Nicu<br />
6 Botez I.<br />
7 Bonciti M.<br />
8 Catichi M.<br />
9 Caramfil Telemac<br />
10 Carpuz S.<br />
11 Climescu M.<br />
12 Caiser R.<br />
13 Ciurea Gh.<br />
14 Cuparenru P.<br />
15 Danielopol G.<br />
16 Dimitriu T. Gh.<br />
17 Enigarescu S.<br />
18 Elefterescu C.<br />
19 Flonan C.<br />
20 Golaescu S.<br />
21 Gingir St.<br />
22 Holoney L.<br />
23 Hulubei D.<br />
24 Hohor Gr.<br />
25 lonescu Gh.<br />
26 lonescu V. S.<br />
26 lonescu Valent<br />
28 Lupu C.<br />
29 Lungu I.<br />
30 Manoliu P.<br />
31 Mavrocordat C.<br />
32 Margarint Gr.<br />
33 Mihailescu C.<br />
34 Mihailescu I.<br />
35 Motet C.<br />
36 Niniaca I.<br />
37 Oanea N.<br />
38 Panaitescu I.<br />
39 Patrascu Th.<br />
40 PopovicI M.<br />
41 Popescu P.<br />
42 Pompilian N.<br />
43 Popp V.<br />
44 Purcel Gh.<br />
45 Radovici C.<br />
46 Rant Al.<br />
47 RusovicI C.<br />
48 Solomon L.<br />
49 Socor Em.<br />
50 Stamatopol AL<br />
51 Stroja A I.<br />
52 StroicI N.<br />
53 Stroian C.<br />
54 Stoica C.<br />
55 Stoieescu D.<br />
56 Sturza C.<br />
57 Stefanescu H.<br />
58 Schor A I.<br />
24-
59 Tiron A.<br />
60 Teodorean L.<br />
61 Toma I.<br />
62 Trancu L. Gr.<br />
63 Vasiliu I.<br />
1 Antoniade Gh.<br />
2 Burada Emil<br />
3 Comarnescu Al.<br />
4 Constantinescu V. I.<br />
5 Ceaur Asian Ernest<br />
6 Duzescu Gh.<br />
7 Florian C.<br />
8 Florescu Gh.<br />
9 Gheorrhiu Dim.<br />
10 Fatu Emil<br />
11 Grigoriu H.<br />
12 Giurascu Gh.<br />
13 Huber Oto<br />
14 lamandi Vasile<br />
15 lamandi Victor<br />
- 370<br />
64 Veisengrun L.<br />
65 Vasescu P.<br />
66 Zamfirescu D.<br />
67 Xenopol D.<br />
Licenjiatii <strong>din</strong> <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong><br />
16 Irimescu G<br />
17 losefsohn M.<br />
18 Kapri Gh.<br />
19 Lepadatu Al.<br />
20 Mighiu Const.<br />
21 Motas Ed.<br />
22 Pralea C.<br />
23 Rascanu Gh.<br />
24 Rosnovanu Em<br />
25 Scortesru Al.<br />
26 Sutu'N. Gr. ,<br />
27 Stamatopol Al<br />
28 Tomescu St.<br />
29 Taranu I.<br />
30 tuduri Gh.<br />
FACULTATEA DE LITERE<br />
•Studenfii inscri§l in auul §colar <strong>1901</strong> — <strong>1902</strong><br />
1 Angheluta If. Vasile<br />
2 Braescu V. Elena<br />
3 Barbu I. Gheorghe<br />
4 Botez loan<br />
5 Botez Octav<br />
6 Bedreag Vasile<br />
7 Cernovodeanu Ana<br />
8 Costache Aglaia<br />
9 Corciovescu Ecatherina<br />
10 Ciohodaru Smaranda<br />
11 Ciuca Sofia.<br />
12 Crudu Tiberu<br />
13 Damaschin Ortansa<br />
14 Dumitriu Alexandra<br />
15 Enigarescu S. loan.<br />
16 Caspar C. Gheorghe<br />
17 Ghiorghiu Gh. Mihaiu<br />
18 Grossu Solomon<br />
19 Lucia Heroveanu<br />
20 lonescu N. Gheorghe<br />
21 Lazarovicl Gr. Aneta<br />
22 Manoliu Pavel<br />
23 Mihaile&cu loan<br />
24 Mitru Constantin<br />
25 Negruzi Maria<br />
26 Nestor Victoria<br />
27 Nicolau C.Maria<br />
28 Panaitescu D. Ion<br />
29 Pappa Aurora<br />
30 Pascu Ghiorghe<br />
31 Pompic Virginia<br />
32 Popescu Petru<br />
33 Possa D. Constantin<br />
34 Psepelinschi Maria<br />
35 Psepelinschi Leon<br />
36 Rent Alexandru<br />
37 Ressu Alina<br />
38 Revent Eugeniu<br />
39 Roban Vasile<br />
40 Rosier Clara<br />
41 Stefanescu Maria<br />
42 Stroici S. Nicolal<br />
43 Stroja Lucia<br />
44 Sturza Gh. Maria<br />
45 T6ut Cleopatra<br />
46 Teodor E. Alexandru<br />
47 Toma Gh. loan<br />
48 Vasiliu I. Petru<br />
49 Vasiliu C. loan<br />
50 Vennier Jeanne<br />
51 Vuza August<br />
52 Zotla Zamfira<br />
53 Grigoriu Vasile<br />
54 Georgescu Dimitrie<br />
55 Eiena Lazar<br />
56 Codreanu I. Zelea
372 -<br />
Licew|«a|w <strong>din</strong> anul <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong>.<br />
1 C. A. Teodor<br />
2 Al. Valeriu<br />
3 Dim. Petrovanu —<br />
4 C. Stefanescu<br />
5 D-ra An. Severin—<br />
6 D-ra M. Livescu -<br />
7 D-l T. Tomida —<br />
Sectia Istorico-filosoficft<br />
„ Filosofica.<br />
„ Istorico-Literara.<br />
n » »<br />
„ Filologia Moderna<br />
„ Istorieo-filosofica<br />
FACULTATEA DE STIINTI<br />
Studen^il inscri§i in anul <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong><br />
S. Fizico-ehimiee<br />
1 Agatstein L. B. 1<br />
2 Bedreag C. 2<br />
3 Bors N. 3<br />
4 Cunipata N. 4<br />
5 Dascalescu Al. 5<br />
6 Damboviceanu Gh. 6<br />
7 Florantin Amedeu 7<br />
8 Gheorghiu Corneliu 8<br />
9 Hertanu Gh. 9<br />
10 Lepadatu Al. 10<br />
11 Marino Gh. 11<br />
12 Manoliu Pavel 12<br />
13 Manoilescu I. 13<br />
14 Popescu Gr. 14<br />
15 Petrescu Const. 15<br />
16 A Tomulesel V. 16<br />
17 Strul Motel<br />
18 Volanschi Mircea<br />
Sec^ia Naturale<br />
1 Ciohodaria Smaranda<br />
2 Grigoriu Cecilia<br />
3 Luca V. loan<br />
S. MatematicI<br />
Bratu Gh.<br />
Bulboaca Gh.<br />
Costandachi M. Let.<br />
Focsa Dim.<br />
Goldhamer Gh.<br />
Gutu loan<br />
lonescu Elena<br />
Marxian Em.<br />
Nazare C.<br />
Pal Petru<br />
Pitariu D.<br />
RApanu Gr.<br />
Renescu Margareta<br />
Springer Aurelia<br />
Springer Marta<br />
Valescu Dim. Let.
374 —<br />
Licentiatii in <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong><br />
1 Moisa Flora Fisico-chimice<br />
2 Rugescu Maria « «<br />
3 Costacheseu Nee. « «<br />
4 PetrovicI loan « «<br />
5 Valeanu loan « «<br />
6 Vasiliu H. «<br />
7 Negoita D. « «<br />
1 Aramescu Gh.<br />
2 Iliescu Gr.<br />
3 Poclitariu En.<br />
4 Stavrat El.<br />
St. Naturale-<br />
FACULTATEA DE MEDICINA<br />
Studen^ii inscri§i in anul §colar <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong><br />
1 Agapi loan 32<br />
2 Agapi Olga 33<br />
3 Andreiu Radu 34<br />
4 Aronovicl Natalia 35<br />
5 Agatstain L. Berla 36<br />
6 Atanasiu P. Ghiorghi 37<br />
7 Aron lancu 38<br />
8 Bruma Gh. loan 39<br />
9 Bancila Constantin 40<br />
10 Berbeciu Margarint 41<br />
11 Bondescu I. Alexandru 42<br />
12 Bejanariu Gr. loan 43<br />
13 Beinhon Leiba 44<br />
14 Botez A. Constantiu 45<br />
15 Craus losef 46<br />
16 Cires Oconel 47<br />
17 Cade're Gh. Nicolae 48<br />
18 Catrinariu Dimitrie 49<br />
19 Ciocartau Vasile 50<br />
20 Cicherschi Maria 51<br />
21 Dumitrascu N. Nicolae 52<br />
22 Enachescu C. Const. 53<br />
23 Fridlig David 54<br />
24 Gavrilas V. Dimitrie 55<br />
25 Grossu Solomon 56<br />
26 Grfimberg Moisa 57<br />
27 Hanganu loan 58<br />
28 lonescu P. Const. 59<br />
29 Jalba Gh. loan 60<br />
30 Katz Bleinan 61<br />
31 Kaiser Rudolf 62<br />
LeibovicI Leiba<br />
Leibil Samoil<br />
Lieber Hana<br />
Lazar Elena<br />
Moruzanu Constantin<br />
Muresanu Maria<br />
Muica Petru<br />
Mihailescu Nicolae<br />
Mazare I. Stetan<br />
Nechita Octavian<br />
Oprisan El. Lucia<br />
Onceanu Virginia<br />
PopovicI V. Nicolae<br />
Papadopol V. Simion<br />
Papadopol V. Const.<br />
Popa Radu Cornelia<br />
Palade Ecaterina<br />
Pilat Ghiorghi<br />
Peckelmaii Moritz<br />
Stan^escu Raicu<br />
Schwartz Saia<br />
Sterie Gheorghi<br />
StefAniu Dimitrie<br />
Socor Emil<br />
Slurza R. Emil<br />
Teohari Constantin<br />
Teodor M. Ghiorghi<br />
Taraoii A. Maria<br />
Ursachi G. Nicolai<br />
Vasiliu I. Conslantin<br />
Vranceanu Alexandru
Doctorilor<br />
TABLOU NOMINAL<br />
al<br />
<strong>din</strong> Faeultatea de Medieina in eursul<br />
anulul §eolar <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong>.<br />
1 Angniescu C. Alexandru<br />
2 Auerbach M. Srul<br />
3 Bobulesc.u Constantin<br />
4 Brailnanu Constantin<br />
5 Cammerman Isac<br />
6 Cauffman Haim<br />
7 DrAghicI Gh. Ion<br />
8 Ghinsberg Mendel<br />
9 Hoisie sin Avram<br />
10 Lupescu Gheorghe<br />
11 Lederhandler Lupu<br />
12 Laplis Nicolae<br />
13 Polingher Leon<br />
14 Russ L. Ludovic<br />
15 Scribeanu Nicolae<br />
16 Swiecinschi George<br />
17 Sava Constantin<br />
18 Vechsler V. Solomon<br />
19 Vaissman Simon<br />
FACULTATEA DE IJTERE<br />
Bursierii Statulul<br />
1 Botez C.<br />
2 Bancila C.<br />
3 Cernescu N.<br />
4 Caramfil C.<br />
5 Damian C.<br />
6 Dimitriu V.<br />
7 Fedeles C.<br />
8 Malache Andrei<br />
9 Misirliu Gh.<br />
10 Rezmerita Gh.<br />
11 Silvestru Jacint<br />
12 Toma Lazar<br />
13 Verbuta I.<br />
Bursierii Fondajiunet Universitare Carol 1.<br />
1 Secrieriu I. Faeultatea de StiintI<br />
1 D-ra Jacota M. «<br />
2 « L. Manoilescu «<br />
Litere<br />
«
FACULTATEA DE MEDICINA DIN IASI<br />
Bursierii Academiet Rotndne nFondul AdamacM"<br />
Gavrilas Dimitrie<br />
Radu Andrei<br />
Buncbi Emilian<br />
Nicolaescu Petru<br />
Manariu Elena<br />
Pascanu Dimilrie<br />
Vereanu Elena<br />
Ciu<strong>din</strong> Olimpia<br />
Anul I<br />
Anul Ill-lea<br />
Anul VI-lea<br />
Anul V-lea.<br />
FACULTATEA DE §TIINTI<br />
Bursierii Statulut<br />
1 Bratu Gh.<br />
2 Focsa Dim.<br />
3 Mironescu Onoriu<br />
4 Nazare Const.<br />
5 Popescu Gr.<br />
6 Scriban I.<br />
Bursierii Fundafiunel Adamachi<br />
1 Bedreag Const.<br />
2 Motomancea Const.<br />
3 Nicodem Elena<br />
4 Pitariu Dim.
TABLA DE MATERII<br />
Cronica<br />
Discursul de desehiderea cursurilor .<br />
Programele<br />
Lucrarile Senatulul Universitatel.<br />
Institutele de experience si Studii practice<br />
ale inve^an|intulul universitar<br />
Corpul protesoral . .<br />
Senatul Universitatel<br />
Lucrarile Stiintifice ale Domnilor profesorl in<br />
cursul anulul <strong>1901</strong>—<strong>1902</strong>.<br />
Seminarul pedagogic Universitar <strong>din</strong> lasl<br />
(Dare de Sama). . . . .<br />
PublicatiunI primite . . . .<br />
Pag.<br />
3<br />
7<br />
33 -<br />
41<br />
47<br />
51 —<br />
59<br />
61<br />
342<br />
350<br />
Aparatele si Cartile <strong>din</strong>Laboratorele Universitatel 35$<br />
Studentii 369<br />
Bursieril 377<br />
Ei-ata 379<br />
afie
Pag. Rind. In loc de Sa se citeasca<br />
93<br />
96<br />
99<br />
„<br />
116<br />
120<br />
124<br />
125<br />
m<br />
144<br />
145<br />
146<br />
155<br />
158<br />
•*)<br />
162<br />
215<br />
239<br />
241<br />
256<br />
«<br />
261<br />
262<br />
13 68<br />
34 2<br />
20<br />
18<br />
16,21<br />
30<br />
178<br />
31<br />
10<br />
11<br />
31<br />
14<br />
13<br />
26<br />
34 5<br />
17<br />
21<br />
28<br />
34,36<br />
III<br />
§. Prestajium<br />
lipsa pe<br />
fa ce priveste<br />
cuatio<br />
obligatiore<br />
§. 193<br />
273 bis<br />
306 bis<br />
donea<br />
Fraudationes<br />
Vlibertate<br />
1).<br />
Parisei<br />
emptytencarius<br />
actiones<br />
dainmun<br />
possesionis<br />
pe<br />
Inventiana<br />
cauza<br />
alimrnta<br />
aliinente<br />
F.<br />
§. 189. Prestapunl<br />
lipsa '3e<br />
2). In ce privefte<br />
cantio<br />
obligatione<br />
§. 192<br />
272, B.<br />
306 bis si 304 B, D.<br />
idonea<br />
Fraudationis<br />
2).<br />
liberalitate<br />
2). Efecte<br />
Pacisci<br />
empbyteutecarius<br />
actionis<br />
dainnuni<br />
possessionis<br />
de<br />
luventiana<br />
causa.<br />
alimenta<br />
alimenta