Evoluţia relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană (2011 ...

Republica Moldova şi Uniunea Europeană: de la cooperare la integrare (2011-2012)
Victoria Bucătaru, Director de Programe, Asociaţia pentru Politica Externă
Relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană (UE) s-au dezvoltat pe o traiectorie
ascendentă pe parcursul ultimilor trei ani. Preluarea puterii de către Alianţa pentru Integrare
Europeană a dat un nou suflu vectorului principal al politicii externe al Republicii Moldova şi
anume integrarea europeană şi aprofundarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, atât bilateral cât şi
multilateral prin intermediul iniţiativelor regionale, în special Parteneriatul Estic. Însăşi
Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate,
Democraţie, Bunăstare” perioada 2011-2014 1 stipulează în mod expres drept scop primordial
crearea unui nivel înalt de bunăstare a cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi realizarea altor
transformări importante în societate, care, în totalitatea lor, ar accelera integrarea Republicii
Moldova în Uniunea Europeană.
Progresul relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE se datorează în mare parte şi susţinerii
politice de care are parte Moldova din partea partenerilor europeni. O serie de state membre ale
UE au declarat ferm deschiderea lor pentru susţinerea parcursului european al Republicii
Moldova atât timp cât aceasta din urmă se identifică cu principiile şi standardele structurii
europene. Vizita Cancelarului german, Angela Merkel la Chişinău, precum şi vizitele oficialilor
europeni de rang înalt denotă încrederea pe care aceştia o oferă Guvernului de la Chişinău, în
speranţa unor evoluţii pozitive şi menţinerea cursului european de dezvoltare democratică,
precum şi implementarea cu succes a proceselor de reforme. Sprijinul Germaniei acordat
Guvernului Republicii Moldova atât politic cât şi practic (cooperare sectorială, dezvoltarea
societăţii civile şi expertizei independente) reprezintă un avantaj considerabil favorizând un
mediu propice de valorificare a bunelor practici europene. Nu mai puţin important este interesul
şi suportul acordat în vederea soluţionării paşnice a conflictului transnistrean respectând
principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, luând în considerare faptul
că prezentul conflict reprezintă un impediment al parcursului european al Republicii Moldova
precum şi un focar de instabilitate în Europa.
Un partener de încredere pe calea integrării europene este şi România, care contribuie intens la
apropierea Republicii Moldova de modelul european de integrare. Drept urmare a mai multor
acţiuni întreprinse de ambele state, în iulie 2012 a avut loc prima reuniune a Comisiei Mixte
Interguvernamentale pentru Integrare Europeană Republica Moldova-România. În cadrul
reuniunii părţile au discutat atât evoluţiile notabile înregistrate în dialogul Republica Moldova-
UE, cât şi perspectivele extinderii şi aprofundării cooperării bilaterale în domeniu. Rolul activ al
României de susţinere a procesului de extindere a UE şi sprijinirea constantă a parcursului
european al Republicii Moldova, a fost exprimat şi prin co-organizarea şi co-prezidarea celei dea
6 reuniuni a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova din 25 iunie 2012, ce
constituie o platformă eficientă de dialog cu privire la avansarea relaţiilor dintre UE şi Republica
1 Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie,
Bunăstare” perioada 2011-2014http://www.gov.md/doc.php?l=ro&idc=445&id=3729
1

Moldova. Amintim că parteneriatul strategic dintre Republica Moldova şi România are la bază
Declaraţia comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica
Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova din 27 aprilie 2010.
Context General
Dialogul politic dintre Republica Moldova şi UE a trecut la o etapă superioară odată cu începerea
negocierilor privind Acordul de Asociere, document ce vine să înlocuiască precedentul Acord de
Parteneriat şi Cooperare. Acordul de Asociere este cel mai important element al cadrului juridic
al dialogului Republica Moldova – UE instituit prin Parteneriatul Estic. Progresele Republicii
Moldova au fost apreciate periodic prin intermediul discursurilor oficialilor europeni precum şi
prin adoptarea diverselor rezoluţii printre care menţionăm Rezoluţia privind negocierile
Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE din 15 septembrie 2011 adoptată de
Parlamentul European. Importanţa Rezoluţiei rezidă în faptul că deputaţii europeni fac referinţă
directă la Articolul 49 al Tratatului UE în contextul angajamentului UE faţă de Republica
Moldova precum şi recomandă Consiliului, Comisiei şi Serviciului European de Acţiune Externă
să aplice în cadrul relaţiilor cu Republica Moldova, principiul „mai mult pentru mai mult” şi cel
al diferenţierii pe baza meritelor şi a realizărilor individuale ale Republicii Moldova în decursul
ultimilor ani. Până în prezent, în urma a 12 runde de negocieri au fost încheiate provizoriu
majoritatea capitolelor Acordului de Asociere: Dialogul Politic şi Reforme, Cooperare în
domeniul Politicii Externe şi de Securitate; Justiţie, Libertate şi Securitate; Contacte interumane;
negocieri purtându-se în continuare pe blocul Cooperare economică şi sectorială, componenta
mediului.
Ca parte componentă a Acordului de Asociere a fost demarat dialogul cu UE privind instituirea
Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) între Republica Moldova şi UE.
Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător presupune
liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor
tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei Republicii
Moldova la cea a UE. Spre deosebire de regimul comercial actual, care este un regim unilateral
acordat de UE pe un termen limitat, Acordul de Liber Schimb va fi un acord multilateral,
încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari şi o previzibilitate pe
termen lung pentru afaceri. Un element important în cadrul negocierilor privind crearea Zonei de
Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător constituie prezenţa la negocieri a reprezentanţilor
autorităţilor din regiunea transnistreană în calitate de observatori. În urma negocierilor purtate
până în prezent s-a finalizat definitivarea textelor juridice ale Acordului, urmând a fi convenite
anexele, ce prevăd examinarea ofertelor tarifare pentru circa 10 mii de poziţii tarifare de bunuri
şi servicii. Obiectivul general al Republicii Moldova este de a încadra toate produsele din
Nomenclatorul Mărfurilor a ţării noastre în prevederile Acordului.
O prioritate de bază a Guvernului Republicii Moldova atât în ceia ce ţine de politica internă cât şi
cea externă este dialogul cu UE privind liberalizarea regimului de vize. Autorităţile Republicii
Moldova şi-au pus drept scop îndeplinirea Planului de Acţiuni privind Liberalizarea Regimului
de Vize cu UE până în 2013, acest deziderat fiind important nu doar pentru că ar oferi
posibilitate cetăţenilor Republicii Moldova să călătorească fără vize, dar şi datorită faptului că
planul presupune o serie de reforme în domeniul justiţiei, afacerilor interne şi drepturile omului.
Până în prezent Republica Moldova a realizat complet toate măsurile legislative din cadrul
primei etape a Planului de Acţiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize cu UE şi aşteaptă
oficial trecerea la cea de a doua fază a dialogului pe vize ce ţine mai mult de componenta
practică şi anume implementarea legislaţiei.
2

Dinamizarea dialogului şi cooperării sectoriale cu UE au contribuit la o majorare considerabilă a
suportului acordat de UE în vederea consolidării democraţiei, a statului de drept, respectarea
drepturilor omului, precum şi promovarea reformelor economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de
trai a populaţiei. Uniunea Europeană acordă sprijin Republicii Moldova prin intermediul unor
instrumente precum este: Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat, Parteneriatul Estic,
Programele de cooperarea transfrontalieră (Programului Operaţional Comun România – Ucraina
- Republica Moldova 2007-2013; Programului Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre 2007-
2013; Programului de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei) şi altele. Asistenţa acordată
Republicii Moldova de către UE a crescut în mod substanţial de-a lungul anilor şi a ajuns la
aproximativ 70 milioane de euro, iar către 2013 va ajunge la 100 milioane de euro anual. 2
Parteneriatul Estic reprezintă unul din instrumentele cheie ale UE prin intermediul căruia se
oferă asistenţă celor şase state partenere Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica
Moldova şi Ucraina precum şi se creează un mediu de concurenţă datorită utilizării principiului
„more for more”. Parteneriatul Estic are două dimensiuni: bilaterală (care vizează negocierea de
Acorduri de Asociere şi de Acorduri Cuprinzătoare de Liber - Schimb, precum şi posibilitatea
unui regim de călătorie liber de vize) şi multilaterală (pe baza a patru platforme tematice
„Democraţie, bună guvernare şi stabilitate”, „Integrare economică şi convergenţă cu politicile
comunitare”, „Securitate energetică” şi „Contacte între persoane”). Până în prezent Republica
Moldova este lider printre ţările partenere luând în considerare progresele înregistrate în
negocierea Acordului de Asociere si DCFTA, precum şi implementarea planului de acţiuni
privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Astfel, Republica Moldova rămâne a fi un
participant activ şi o posibilă poveste de succes care beneficiază din plin de pe urma principiului
„mai mult pentru mai mult”.
Luând în considerare progresele înregistrate de Republica Moldova în dialogul cu Uniunea
Europeană, ambele părţi speră ca negocierile privind Acordul de Asociere să fie finalizate pană la
viitorul Summit al Parteneriatului Estic din noiembrie 2013, la Vilnius.
Acordul de Asociere şi DCFTA
Pe 12 ianuarie 2010, la Chişinău, UE şi Republica Moldova au iniţiat negocierile privind
Acordul de Asociere, document ce vine să înlocuiască precedentul Acord de Parteneriat şi
Cooperare (intrat în vigoare în iulie 1998) şi deschide o nouă etapă în relaţiile de cooperare, în
special prin consolidarea dialogului politic şi aprofundarea cooperării sectoriale. Cu toate
acestea, Acordul de Asociere nu prevede expres nici o formulă ce ar oferi Republicii Moldova
perspectiva integrării europene sau oferirea statului de stat candidat.
În prezent Acordului de Asociere cu UE este în proces de negociere. După 12 runde de negocieri au
fost încheiate provizoriu majoritatea capitolelor Acordului de Asociere: Dialogul Politic şi
Reforme, Cooperare în domeniul Politicii Externe şi de Securitate; Justiţie, Libertate şi
Securitate; Contacte interumane; negocieri purtându-se în continuare pe blocul Cooperare
economică şi sectorială, componenta mediului. Cea de-a 12-a rundă a negocierilor s-a desfăşurat la
14 septembrie 2012 la Chişinău. În cadrul acesteia au continuat discuţiile asupra textului
Acordului în vederea asigurării reflectării corespunzătoare a priorităţilor curente ale cooperării
Republicii Moldova cu UE, dar şi a asigurării flexibilităţii necesare în vederea extinderii acesteia
către noi domenii ţinând cont că finalitatea cooperării Republicii Moldova cu UE o constituie
integrarea europeană. Părţile s-au axat în mod special asupra identificării structurilor
instituţionale care vor asigura implementarea prevederilor Acordului de Asociere, monitorizarea
rezultatelor acestuia şi implicit evaluarea progreselor realizate în vederea posibilei actualizări a
2 http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/eu_moldova/index_mo.htm
3

Acordului. În rezultatul negocierilor au fost convenite prevederile instituţionale ale Acordului de
Asociere. 3
O componentă a Acordului de Asociere o reprezintă negocierile privind crearea Zonei de Comerţ
Liber, Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA). Acordul de Liber Schimb va fi un acord multilateral,
încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari şi o previzibilitate pe
termen lung pentru afaceri. De asemenea, acesta presupune o serie de beneficii precum:
liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor
tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei Republicii
Moldova la cea a UE. Stabilirea unei Zone de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu UE
este o prioritate absolută pentru Republica Moldova, aceasta datorită faptului că odată realizate
angajamente pe plan naţional, DCFTA va constitui nu doar la atragerea investitorilor străini în
Republica Moldova, dar şi la lansarea pe piaţa comunitară a producătorilor naţionali. Conform
studiului efectuat de către Uniunea Europeană, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi
Comprehensiv RM-UE va impulsiona exporturile moldoveneşti cu 16% iar PIB-ul ţării va spori
cu 5,6%” 4 .
Lansarea negocierilor privind DCFTA a fost condiţionată de îndeplinirea anumitor recomandări
cheie ale Comisiei Europene pe domenii specifice. Astfel, a fost elaborat Planul de Acţiuni cu
privire la eliminarea Barierelor comerciale non-tarifare, cadrul legal urmând să fie ajustat până la
sfârşitul anului 2013; a fost adoptată Strategia Securităţii Alimentare, coordonată cu Comisia
Europeană şi include un program operaţional de implementare până la 2015. De asemenea,
Comisia a înaintat şi o serie de recomandări ce ţin de cadrul legislativ în domeniul concurenţei,
serviciilor comerciale precum şi prevederi ce ar contribui la înlăturarea barierelor tehnice în
domeniul comerţului. Drept urmare au fost elaborate:
1. Proiectul de lege privind Protecţia Concurenţei
2. Proiectul de lege privind Ajutorul de Stat
3. Proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative, inclusiv legii privind Banca
Naţională a Moldovei;
4. Proiectul de lege privind modificarea legii privind standardizarea nr. 590-XIII
5. Proiectul de lege privind activitatea de acreditarea si evaluare a conformităţii
6. Proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii privind Metrologia nr. 647-
XIII
Până în prezent au avut loc 3 runde de negocieri privind crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat
şi Cuprinzător (DCFTA). Pe data 11-13 septembrie 2012, la Chişinău s-a desfăşurat cea de a treia
rundă a negocieri. Negocierile s-au finalizat cu definitivarea textelor juridice ale Acordului,
urmând a fi convenite anexele, ce prevăd examinarea ofertelor tarifare pentru circa 10 mii de
poziţii tarifare de bunuri şi servicii. Obiectivul general al Republicii Moldova este de a încadra
toate produsele din Nomenclatorul Mărfurilor Republicii Moldova în prevederile Acordului. În
cadrul negocierilor purtate au fost efectuate primele oferte ”partea europeană venind cu una
generoasă de instituire a taxei vamale zero la importul produselor industriale moldoveneşti în
UE. Totodată, Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea de a continua ajustarea cadrului
legislativ, normativ şi instituțional în domeniul administrării vamale, regulilor de origine,
evaluării conformităţii produselor, concurenţă, proprietăţii intelectuale necesare în pregătirea
economiei ţării faţă de un regim liberalizat cu UE. Următoarea rundă de negocieri al Acordului
de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv Republica Moldova - UE este programată pentru
20-24 noiembrie 2012, la Bruxelles.
3 http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/492872/
4 http://www.mec.gov.md/comunicate/acordul-de-liber-schimb-rm-ue-va-impulsiona-exporturile-moldovenesti-cu-
16-iar-pib-ul-va-spori-cu-5-6/
4

Reprezentanţii autorităţilor din regiunea transnistreană pot participa în cadrul negocierilor
privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător în calitate de observatori. Deşi
reprezentanţii autorităţilor din regiunea transnistreană sunt invitaţi la negocieri, aceştia nu
întotdeauna sunt prezenţi la masa de negocieri. Astfel, în urma celei de-a treia rundă de negocieri
a DCFTA negociatorul şef al UE, Luc Devigne a menţionat că: ”La moment Republica Moldova
inclusiv şi Transnistria, beneficiază de regimul preferenţial unilateral cu UE, numit ATP. Dacă
autorităţile transnistrene nu vor efectua ajustările necesare a cadrului sau regulatoriu la
prevederile Acordului de Liber Schimb, atunci agenţii economici din stânga Nistrului vor
rămânea în afara Acordului. Pentru ei UE va aplica taxe vamale de 10% la textile şi 17% la alte
produse” 5 .
Conform calendarul convenit în cadrul vizitei Comisarului European pentru Comerţ dlui Karel de
Gucht la Chişinău, negocierile urmează a fi finalizate pană la viitorul Summit al Parteneriatului Estic
din noiembrie 2013, la Vilnius. Acest deziderat a fost enunţat şi de către Preşedintele Comisiei
Europene Jose Manuel Barroso în cadrul reuniunii şefilor delegaţiilor Uniunii Europene, menţionând
intenţia UE de aşi asuma un rol cât mai activ în susţinerea statelor din vecinătate ce doresc să-şi
consolideze democraţia şi să-şi deschidă economia acceptând standardele europene. 6
Progrese sunt înregistrate şi la capitolul dialogului Politic RM-UE în domeniul Politicii de
Securitate şi Apărare Comună (PSAC). Acordul Cadru de Participarea a Republicii Moldova la
misiunile UE de Gestionare a Crizelor în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună este un
domeniu nou de cooperare dintre Republica Moldova şi UE. Stabilirea unui cadrul de participare a
Republicii Moldova în PSAC a UE este o prioritate inclusă în cadrul Programului de activitate al
Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”
pentru anii 2011-2014, în conformitate cu Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova şi
un angajament asumat în cadrul Acordului de Asociere dintre UE şi Republica Moldova.
Republica Moldova a finalizat negocierile asupra Acordului Cadru, fiind în aşteptarea definitivării
procedurilor juridice interne ale UE necesare pentru semnarea documentului. În paralel, Republica
Moldova examinează posibilitatea participării la Misiunea UE de consolidare a capacităţilor
maritime regionale în regiunea Cornului Africii EUCAP NESTOR.
Dialogul Republica Moldova – Uniunea Europeană privind liberalizarea regimului de vize
Pe 24 ianuarie 2011, Comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, a prezentat la Chişinău
Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, document care a fost aprobat de statele
membre ale UE pe 16 decembrie 2010. Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize
stabileşte o nouă etapă în dialogul dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană în domeniul
Justiţiei şi Afacerilor Interne, în particular fiind vorba despre liberalizarea regimului de vize pentru
cetăţenii Republicii Moldova ce doresc să călătorească în Uniunea Europeană.
În rezultatul discuţiilor şi rapoartelor prezentate de către Republica Moldova, precum şi conform
practicii existente, Comisia Europeană a prezentat Termenii de Referinţă ai Dialogului pe vize.
Aceşti Termeni de Referinţă au fost aprobaţi în mod formal în cadrul şedinţei Consiliului de
5 http://www.mec.gov.md/comunicate/acordul-de-liber-schimb-rm-ue-va-impulsiona-exporturile-moldovenesti-cu-
16-iar-pib-ul-va-spori-cu-5-6/
6
Speech by President Barroso to European Union Heads of Delegation, Annual Conference of EU Heads of
Delegation, EUSR and Chargés d'Affaires /Brussels. 4 September 2012
http://2012.europa.md/relatiile-rm-ue/bilateral/informatie-generala/320-speech-by-president-barroso-to-europeanunion-heads-of-delegation-annual-conference-of-eu-heads-of-delegation-eusr-and-charges-d-affaires-brussels-4september-2012
5

Cooperare Republica Moldova - UE din 15 iunie 2010, la Luxemburg. Unde, de asemenea, a fost
decisă lansarea Dialogului Republica Moldova - UE în domeniul vizelor. 7
Termenii de Referinţă ai Dialogului includ următoarele 4 Blocuri tematice:
- Blocul 1: Securitatea documentelor, inclusiv paşapoarte biometrice;
- Blocul 2: Migraţia ilegală, inclusiv readmisia;
- Blocul 3: Ordinea publică şi securitatea;
- Blocul 4: Relaţii externe.
Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize este constituit din 2 faze: 1 fază ţine de
armonizarea legislaţiei şi iniţierea reformelor, iar faza a doua se referă nemijlocit la implementarea
cadrului legal. Până în prezent, în domeniul dialogului Republica Moldova - UE privind liberalizarea
regimului de vize, a fost finalizată implementarea condiţionalităţilor fazei I a Planului de Acţiuni
Republica Moldova - UE privind liberalizarea regimului de vize, în conformitate cu cel de-al III-lea
Raport de Progres al Comisiei Europene. Astfel, au fost adoptate 42 de acte legislative printre care,
cele mai sensibile s-au dovedit a fi Legea privind Egalitatea de Şanse şi Reformarea Centrului
Anticorupţie. De asemenea, în urma implementării fazei I privind liberalizarea regimului de vize pot
fi enumerate următoarele progrese:
- Republica Moldova emite doar paşapoarte biometrice,
- Sistemul de protecţie a datelor cu caracter personal este securizat în conformitate cu
standardele europene oferind posibilitatea folosirii semnăturii electronice,
- A fost adoptată o nouă lege privind protecţia datelor cu caracter personal în conformitate cu
standardele europene. Aceasta a reprezentat una din condiţiile cheie ce vizau începerea
negocierilor privind Acordul operaţional de cooperare (Operational Cooperation Agreement)
cu EUROPOL şi Acordul de cooperare cu EUROJUST,
- Toate punctele de trecere a frontierei sunt dotate cu echipament ce poate verifica
documentele biometrice,
- A fost elaborat un plan de acţiuni privind implementarea Strategiei Managementului Integrat
al Frontierei pentru perioada 2011-2013, care corespunde prevederilor Catalogului Schengen
(Schengen Catalogue’s provisions). Aceasta a fost aprobată şi a început activitatea cu
asistenţa EUBAM,
- A fost creată o nouă structură şi anume Poliţia de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne
al Republicii Moldova,
- A fost elaborată Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului precum şi Planul de
acţiuni,
- Republica Moldova a semnat protocoale de readmisie cu ţări precum: Austria, Estonia,
Ungaria, Germania, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Malta şi Danemarca,
- A fost construit un centru pentru cazarea temporară a străinilor,
- A fost iniţiată reforma Ministerului de Interne şi reforma Ministerului Justiţiei,
- Republica Moldova este semnatară la o mare parte din convenţiile şi instrumentele
internaţionale ale Naţiunilor Unite şi ale Consiliului Europei privind lupta împotriva
terorismului,
- Republica Moldova a întreprins toate măsurile necesare pentru a asigura şi facilita libertatea
de mişcare a cetăţenilor Republicii Moldova şi a tuturor străinilor sau apatrizilor, inclusiv
amendarea cadrului legal privind procedura de înregistrare a străinilor şi apatrizilor, acces
eficient la documente de identitate pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, îmbunătăţirea
procedurii de primire şi examinare a aplicaţiilor pentru cetăţenie,
7 Dialogul RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, Eugen Caras,
http://www.conventia.md/data/files/12_raport_ecaras.pdf
6

- Republica Moldova a adoptat un Plan de Acţiuni Naţional privind Drepturile Omului pentru
perioada 2011-2014, a aprobat Planul de Acţiuni privind asistenţa oferită minorităţii Rome
pentru perioada 2011-2015, a intensificat cooperarea cu societatea civilă şi organizaţiile
internaţionale privind garantarea drepturilor minorităţilor şi sporirea toleranţei etnice,
- A fost adoptată Legea privind Egalitatea de Şanse şi Reformarea Centrului Anticorupţie.
În acest context, şi în baza rezultatelor Evaluării Preliminare a impactului posibil al liberalizării
viitoare a vizelor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană asupra migraţiei şi securităţii,
prezentat în august de Comisia Europeană, Guvernul moldovean este în aşteptarea Deciziei oficiale a
Consiliului UE de trecere la cea de-a II fază a Dialogului pe vize. Evaluarea Preliminară a
impactului posibil al liberalizării viitoare a vizelor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană
asupra migraţiei şi securităţii este un document în general pozitiv, care confirmă faptul că după
liberalizarea eventuală a regimului de vize cu UE pentru cetăţeni moldoveni, situaţia în domeniul
migraţiei şi a securităţii nu se va schimba semnificativ şi chiar ar putea să se îmbunătăţească la
anumite capitole. Totodată, trebuie menţionat faptul că Republica Moldova a iniţiat la nivel naţional
implementarea condiţionalităţilor fazei II.
Un pas important a fost realizat şi referitor la Acordul de facilitare a regimului de vize recent
amendat. Parlamentul va examina în primele sesiuni plenare din toamna acestui an pachetul de
ratificare a Acordului de modificare a Acordului de facilitare a vizelor. Conform amendamentelor
introduse, statele membre ale UE vor extinde facilităţile pentru obţinerea vizelor de către
cetăţenii moldoveni, în special în ceea ce priveşte procedurile de solicitare a vizelor; lărgirea
categoriilor de cetăţeni care pot beneficia de scutiri de taxe; simplificarea procedurilor de
eliberare a vizelor cu intrări multiple pe perioada de un an şi respectiv de 5 ani pentru anumite
categorii de cetăţeni printre care reprezentanţi ai societăţii civile, oameni de afaceri, studenţi şi
cercetători.
În spiritul relaţiilor avansate ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, s-a decis abolirea
regimului de vize pentru deţinători de paşapoarte de serviciu. Această decizie vine să faciliteze şi
mai mult dialogul autorităţilor Republicii Moldova cu cele ale statelor membre ale UE şi totodată
reprezintă un pas important spre realizarea obiectivul liberalizării regimului de vize pentru
cetăţenii Republicii Moldova.
Asistenţa UE pentru Republica Moldova (Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat
(European Neighbourhood and Partnership Instrument))
Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat acoperă o serie largă de domenii luând în
considerare cooperarea extinsă a Uniunii Europene cu statele partenere bazată pe politica
Parteneriatului Estic şi viitoarele relaţii contractuale. Programul Naţional Indicativ pentru
perioada 2011-2013 8 stabileşte trei priorităţi primordiale conform cărora este îndreptată asistenţa
financiară şi tehnică a UE. Acestea sunt: Buna guvernare, respectarea legii şi libertăţile
fundamentale (Good governance, rule of law and fundamental freedoms) (include facilitarea
negocierii şi implementării noului acord UE-Moldova), Dezvoltarea socială şi umană, (social and
human development) Comerţ şi dezvoltare durabilă (trade and sustainable development) (include
facilitarea negocierii şi implementării DCFTA, dezvoltarea regionala şi locală, domeniul
energetic).
Conform Programul Naţional Indicativ pentru perioada 2011-2013 Republica Moldova urmează
să primească 273.14 milioane de euro din partea Instrumentul European de Vecinătate şi
Parteneriat. Această sumă include 41.16 milioane de euro alocate prin intermediul Programului
8 National Indicative Programe 2011-2013,
http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/country/2011_enp_nip_moldova_en.pdf
7

de Consolidare a Capacităţilor Instituţionale al Parteneriatului Estic 9 (Eastern Partnership
Comprehensive Institution Building programme), program ce are drept scop consolidarea
capacităţilor instituţiilor fundamentale care sunt direct implicate în negocierea şi implementarea
viitorului Acord de Asociere UE - Republica Moldova. Adiţional, 6.98 de milioane de euro au
fost rezervate pentru Politica de Coeziune (Cohesion Policy).
Parteneriatul Estic reprezintă unul din instrumentele cheie ale UE prin intermediul căruia se
oferă asistenţă Republicii Moldova (dimensiunea bilaterala, multilaterală, iniţiative
emblematice). Sub umbrela Parteneriatului Estic, UE şi partenerii săi intenţionează să fortifice
dimensiunea bilaterală şi cea multilaterală facilitând astfel dezvoltarea de poziţii şi iniţiative
comune. Scopul principal al Parteneriatului Estic este de a crea condiţii de accelerare a asocierii
politice şi integrării economice între UE şi statele partenere din Estul Europei. În cadrul
Parteneriatului Estic se abordează subiecte ce ţin de tranziţia spre un sistem democratic şi
economie de piaţă viabilă prin susţinerea proceselor de reforme. Dialogul se poartă utilizând
patru platforme tematice: democraţia, buna guvernare şi stabilitate; integrare economică şi
convergenţă cu politicile sectoriale ale UE; securitatea energetică; contactul între oameni. Astfel
printre progresele realizate de Republica Moldova prin utilizarea cadrului oferit de Parteneriatul
Estic pe dimensiunea bilaterală (adiţional celor enunţate anterior) putem menţiona:
- Implementarea Parteneriatului de Mobilitate Republica Moldova – UE, implementarea
proiectelor şi iniţiativelor în domeniul securităţii documentelor, a politicilor migraţionale,
combaterii migraţiei ilegale, contribuie nemijlocit la implementarea cerinţelor înaintate
de către UE în contextul liberalizării regimului de vize pentru Republica
Moldova. Elaborarea profilului migraţional extins şi iniţiativa de evaluare a Parteneriatului
de Mobilitate ca instrument a Abordării Globale a Migraţiei şi Mobilităţii sunt considerate
practici pilot care vor fi multiplicate celorlalte state care deja implementează Parteneriate de
Mobilitate.
- Aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Energetică Europeană (mai 2010), ce
presupune, în special, asumarea de către Republica Moldova a angajamentelor stipulate în
Pachetul Energetic II şi III. În 2011, Republica Moldova a deţinut Preşedinţia Comunităţii
Energetice Europene.
- Dezvoltarea regională, adiţional la Memorandumul de înţelegere a fost semnat o
declaraţie comună ce ţine de dialogul privind politica regională. Recent, Comisia
Europeană a introdus un nou instrument şi anume Programe de dezvoltare regionale pilot
care intenţionează să finanţeze programe de scurtă durată ce vor contribui la fortificarea
coeziunii sociale, economice şi teritoriale a statelor partenere din Estul Europei, astfel
contribuind la procesul de integrare economică şi convergenţă cu UE. Comisia
Europeană a alocat Republicii Moldova pentru anul 2012 - 2 milioane de euro, iar pentru
2013 – 5 milioane de euro.
Până în prezent Republica Moldova este lider printre ţările partenere luând în considerare
progresele înregistrate în negocierea Acordului de Asociere si DCFTA, precum şi implementarea
planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Astfel, Republica Moldova rămâne a
fi un participant activ şi o posibilă poveste de succes care beneficiază din plin de pe urma
principiului „mai mult pentru mai mult”. Pentru anul bugetar curent, prin intermediul
Parteneriatului Estic, Republica Moldova va beneficia de asistenţă adiţională în valoare de 28
milioane de euro.
Reglementarea conflictului Transnistrean, de asemenea, reprezintă una din priorităţile de bază
ale politicii UE faţă de Republica Moldova luând în considerare statului de observator al UE în
cadrul formatului de negocieri 5+2. 15% din suma alocată conform Programul Naţional Indicativ
9
8

pentru perioada 2011-2013 este destinată susţinerii reglementării conflictului Transnistrean şi
anume măsurilor de întărire a încrederii (confidence building measures CBMs). Este important
de menţionat că fondurile vor fi alocate acţiunilor întreprinse în cadrul implementării priorităţilor
sectoriale ale măsurilor de întărire a încrederii, în special pentru includerea regiunii
Transnistrene în aceste acţiuni. Suportul bugetar pentru regiunea Transnistreană este exclus, dar
acesta poate fi asociat cu operaţiuni de suport bugetar sub forma măsurilor de întărire a
încrederii, în timp ce se respectă pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii
Moldova.
Concluzii:
1. Deşi Republica Moldova înregistrează progrese considerabile în comparaţie cu ceilalţi membri ai
Parteneriatului Estic, este necesar fortificarea angajamentelor la nivel naţional privind cursul de
integrare europeană a Republicii Moldova. De asemenea, un element principal îl constituie o
coordonare mai eficientă a cooperării dintre instituţiile vizate în procesul de implementare a
reformelor precum şi dintre instituţiile guvernamentale şi non-guvernamentale.
2. Comunicarea reprezintă un instrument definitoriu, care ar ghida societatea în perioada de
convergenţă la politicile europene. O politică de comunicare eficientă ar facilita înţelegerea
proceselor de reformă şi a cadrului legal precum şi ar contribui la o mai bună implementare şi
adaptare la noile standarde de viaţă, dar şi la utilizarea posibilităţilor oferite de programele europene
specializate.
3. Continuarea negocierilor privind Acordul de Asociere şi DCFTA trebuie să reprezinte o prioritate
astfel încât negocierile să fie finalizate pană la viitorul Summit al Parteneriatului Estic din noiembrie
2013, la Vilnius. De asemenea, Republica Moldova trebuie să-şi îndeplinească angajamentele
asumate odată cu aderarea la Comunitatea Energetică Europeană pentru a se racorda la sistemul de
securitate energetică european.
4. Eforturi trebuie depuse pentru continuarea dialogului şi activităţilor de întărire a măsurilor de
încredere între cele două maluri precum şi implicarea autorităţilor din regiunea transnistreană în
procesul de negociere a DCFTA.
5. Chiar dacă susţinerea partenerilor europeni reprezintă un element important în promovarea
parcursului european al Republicii Moldova precum şi în crearea unei imagini pozitive a ţării în
cadrul Comunităţii Europene, trebuie să ţinem cont de faptul că integrarea europeană este un
proces continuu de reforme pe interior, nu este doar un vector al politicii externe ci mai cu seama
un vector al politicii interne a statului. Respectarea riguroasă a angajamentelor asumate faţă de
partenerii europeni precum şi dialogul onest reprezintă principiile de bază ce trebuie să
definească şi să ghideze parteneriatul cu UE. Doar în aceste condiţii, Republica Moldova ar
putea beneficia pe deplin de principiul „mai mult pentru mai mult” precum şi de susţinerea
continuă a UE pe plan intern şi extern.
9