SEMIOLOGIA FICATULUI.pdf

SEMIOLOGIA FICATULUI

MANIFESTĂRI CLINICE 

Durerea (hepatalgia) 

sediul hipocondrul drept 

iradiere epigastrică, hemitorace drept posterior, 

umăr drept. 

intensitatea 

redusă, (HC, ICC), 

puternică (abcesul şi C.H.).


Manifestări nervoase: 

astenie - frecventă 

somnolenţă; 

agitaţie; 

delir; în stadii evolutive avansate 

comă;


Sindrom hemoragipar – semnificaţie clinică 

gingivoragii; 

epistaxis; 

hematemeză şi/sau melenă; 

rectoragii; 

Echimoze, peteşii, purpură; 

Simptome cutanate: 

prurit;


Tulburările dispeptice – frecvente dar nespecifice ! 

inapetenţă 

intoleranţă la alimente grase; 

gust amar matinal; 

greţuri, vărsături; 

eructaţii, pirozis; 

balonări postprandiale, flatulenţă; 

tulburări de tranzit


Simptome cardio-vasculare: 

dureri precordiale; 

tulburări de ritm; 

Simptome respiratorii: 

dureri toracice; 

tuse cu expectoraţie;

EXAMENUL OBIECTIV 

examenul general 

Starea de nutriţie - emaciere, caşexie 

“păianjen” , “om desenat de copii”.


examenul local

INSPECŢIA 

decubit dorsal, 

ortostatism. 

EXAMENUL LOCAL 

descriere topografică


INSPECŢIA

PALPAREA 


Volum (, ) 

sensibilitate 

consistenţă 

suprafaţă 

margine anterioară


PALPAREA FICATULUI - tehnici 

Procedeul monomanual 

Procedeul prin acroşare 

Procedeul policelui



Procedeul prin lovire Procedeul bimanual simplu



. Procedeul Gilbert 

Procedeul Mathieu 

Procedeul prin balotare


PALPAREA FICATULUI – tehnici uzuale


PERCUŢIA FICATULUI – tehnică 

-determinarea marginii superioare 

-spaţiul V - linia parasternală şi mamelonară 

-spaţiul VII - linia axilară ant 

-spaţiul X - linia scapulară.

PERCUŢIA FICATULUI 

mărirea matităţii hepatice 

hepatomegalie 

pleurezie dreaptă 

diminuarea sau dispariţia matităţii hepatice 

atrofia ficatului, 

emfizem 


sindrom Chilaiditi; 

deplasarea ariei matităţii hepatice 

ascită, tumori abdominale voluminoase, meteorism 

hepatoptoză, emfizem pulmonar.


ASCULTAŢIA – rarisim sufluri - Ca.H


examen local – remember! 

Examenul ficatului 

limita superioară - percuţie, 

limita inferioară,- palpare; 

marginea inferioară: regulată?, ascuţită? 

faţa anterioară: regulată?, consistenţă? 

durere ? 

Limite 

marii obezi, meteorism, 

tonicitatea crescută a peretelui abdominal 

ascită masivă.

EXPLORAREA PARACLINICĂ 

Diagnostic funcţional 

Diagnostic morfologic 

Diagnostic etiologic



SINDROMUL BILIO-EXCRETOR : 

pigmenţi biliari: bilirubina, ac biliari, urobilinogen, stercobilinogen 

enzime de colestază: FA, GGT, 5-nucleotidaza, leucinaminopeptidaza 

SINDROMUL DE CITOLIZĂ: 

TGP,TGO, LDH, Ornitin-carbamil-transferaza, Fe, vit B12 

SDR. DE ACTIVITATE MEZENCHIMALĂ 

Electroforeza proteinelor, 

Testele de labilitate serică (timol, Gross, Takata-Ara, sulfat de zinc) 

Imunoglobulinele serice



SINDROMUL HEPATOPRIV 

tulburările metabolismului protidic: 

serumalbuminele 

factorii de coagulare 

fibrinogenul. 

timpului de protrombină (TP); 

pseudocolinesteraza 

tulburările metabolismului lipidic 

colesterolul, raportul de esterificare 

lipidele totale 

trigliceridele 

fosfolipidele 

tulburările metabolismului glucidic 

Glicemia 

SINDROMUL DE TRAVERSARE 

testul cu bromsulftaleină (BSP). Proba galactozuriei provocate, 

Probele cu rozbengal, azorubin şi verde de indocianină


Diagnostic morfologic - metode neinvazive 

Rx abd pe gol – sensibilitate şi specificitate 

Calcificări, hepatomegalie, bule de gaz 

Rx baritat – de importanţă istorică 

varice



Ecografia: 

Structura hepatică, 

leziuni circumscrise 

CBIH, CBP 

Semne de HTP: 

VP, VS 

Ascita 

Splenomegalie 

• Accesibilă, neinvazivă, sensibilă



CT 

RMN 

scintigrafia (Tc99).


Diagnostic morfologic - metode invazive 

Laparoscopia 

Puncţia aspiraţie cu ac fin (leziuni circumscrise) 

PBH


Diagnostic morfologic - metode invazive 

RADIOLOGICE 

Arteriografia hepatică 

Splenoportografia 

CRE


Alte explorări 

EDS 

paracenteza


Markerii virali (VHA,VHB, VHC, VHD) 

Markeri ai consumului de etanol 

Teste imunologice 

autoanticorpi, crioglobuline, imunograma 

Teste specifice 

ceruloplasmina, feritina, etc 

serologie leptospira,CMV, echinococoza, etc 

αFP 

Diagnostic etiologic

CIRCUMSTANȚE DE 

SUSPECTARE A UNEI 

PATOLOGII HEPATICE

1. SINDROMUL ICTERIC

Definiţie 

Icterul = coloraţia galbenă a tegumentelor 

şi mucoaselor hiperbilirubinemie 

evident clinic - bilirub > 2,5 mg%, 

subicter = hiperbilirubinemie > 1,8 mg%, 

“icter scleral” 

simptom nu boală 

se asociază sau nu cu colestază.

Metabolismul bilirubinei

Clasificare etiologică 

TIPUL ICTERULUI CAUZE 

Prehepatic 

Hepatic 

Posthepatic 

hemoliză 

sindrom Gilbert 

sindrom Crigler-Najjar 

infecţii virale (hepatită A, B, C, E) 

boli autoimune 

toxice 

ciroză 

boala Wilson 

sindrom Dubin-Johnson 

sindrom Rotor 

ciroză biliară primitivă 

toxice 

litiază biliară 

cancer de cap de pancreas şi a căii biliare

Icterul prehepatic

Icterul prehepatic 

• distrugere excesivă a eritrocitelor 

• creşterea bilirubinei neconjugate 

• creşterea ciclului enterohepatic al 

urobilinogenului (urobilinurie). 

Simptomatologie 

• icter uşor sau moderat 

• fără prurit, 

• scaun hipercrom 

• urini normale sau hipercrome 

• paloare 

• splenomegalie moderată. 

Investigaţiile paraclinice 

•hiperbilirubinemie neconjugată 

•stercobilinogen 

•urobilinogenurie 

•teste hepatice normale, 

•reticulocitoză, 

•anemie normocromă, 

•Scăderea duratei de viaţă a 

hematiilor (marcate cu Cr51)

Icterul hepatocelular

Icterul hepatocelular 

Clasificare 

premicrosomal - boala Gilbert 

microsomal 

hepatite acute şi cronice, C.H. 

icterul fiziologic al nou-născutului, 

sindromul Crigler-Najjar, 

postmicrosomal 

sindromul Dubin-Johnson 

sindromul Rotor 

Simptomatologie 

• icter de intensitate variabilă 

• ± semnele afecţiunii hepatice 

• emonctorii culoare variabilă 

Laborator 

• Bilirubină conjugată şi neconjugată 

• ± Sindrom de citoliză 

• ± Hipocolesterolemia, hipoalbuminemia , 

hipergamaglobulinemia

Icterul posthepatic

obstacol pe căile biliare 

intrahepatice 

CBP, Hep.cr. colestatice 

extrahepatice 

Benigne 

maligne 

Tablou clinic 

icter intens, 

prurit, 

Icterul posthepatic 

!!! 

Ecografie 

Colangio-MRI 

CRE 

scaune acolice (absenţa stercobilinogenului) 

urini hipercrome (bilirubinurie) 

diaree (steatoree); 

tulburări în absorbţia vitaminelor liposolubile 

Laborator 

hiperbilirubinemie conjugată, 

hipercolesterolemie, 

fosfataza alcalină , GGT 

probele hepatice –iniţial normale 

TP -poate fi corectat cu vit K1

ICTER 

HEMOLITIC 

ICTER OBSTRUCTIV ICTER 

PARENCHIMATOS 

bilirubinemie 

Bilirubina urinară abs Frecv. abs 

urobilinogen abs 

FA normal 

ALT / AST normal 

IP 

Stercobilinogen/ 

scaune 

normal 

 

Scaune 

hipercrome 

 

corectabil cu vit K 

 

Scaune hipocrome 

 

necorectabil cu vit K 

 

Scaune hipo sau 

hipercrome

Nuanţa şi intensitatea icterului pot sugera tipul de icter: 

icter puţin intens, FLAVIN = icter hemolitic: icter puţin intens (palid 

ca lămâia) 

icter cu nuanţã roşcatã, roşie-portocalie RUBIN = icter hepatitic 

icter intens cu nuanţã verzuie, VERDIN = icter colestatic (obstructiv) 

icter cu nuanţã teroasã, (verzui pământie) MELAS = neo de cap de 

pancreas 

Nuantele icterului

Abordare practică a unui icter 

Prezenta 

Intensitatea 

Nuanta 

Culoarea urinii 

Culoarea scaunului 

Caracterul pruriginos 

Hepatomegalia 

Splenomegalia 

Colecistul palpabil

SINDROMUL ICTERIC 

reţineţi ! 

Importanţă practică deosebită: 

vârsta 

semnele de anemie 

splenomegalia izolată 

emonctoriile 

tipul bilirubinei 

Ecografia 

Este esenţial de diferenţiat icterul obstructiv de 

celelalte entităţi !

2. HEPATOMEGALIA 

mărirea de volum a ficatului, 

marginea inferioară LD > 2 cm r.c., 

matitatea hepatică > 14 cm pe lmc, 

ecografic diam longitudinal al ficatului > 15 cm.

Examenul clinic 

hepatomegalie regulată 

steatoză, 

ficatul cardiac, 

stază biliară 

hepatomegalie neregulată 

ciroză, 

cancer, metastaze 

chist hidatic, 

abces. 

consistenţă dură, +ascitei+ semne de insuficienţă hepato-celulară 

ciroza. 

durerea 

cancer 

abces. 

refluxul hepato-jugular 

- ficat cardiac. 

suflul sistolic hepatic 

hepatom. 

sindrom infecţios sever 

abces hepatic.

Cauzele hepatomegaliei 

Boli inflamatorii hepatice: 

virale, bacteriene, parazitare, autoimune 

Boli hepatice cronice 

Boli metabolice 

Afecţiuni biliare 

Boli vasculare hepatice 

Tumori 

tumori hepatice benigne 

tumori hepatice maligne primitive 

metastaze hepatice 

Ficatul polichistic 

Boli congenitale 

boli hepatice ereditare de depozitare (hemocro-matoza, boala Wilson, 

amiloidoza, glicogenoze) 

malformaţii ale ficatului şi căilor biliare9 

Boli sistemice hematologice 

Boli sistemice imunologice

HEPATOMEGALIA 

volum

Hepatomegalia regulată 

STEATOZA 

STAZA CARDIACĂ 

STAZA BILIARĂ

FICAT 

POLICHISTIC 

Hepatomegalia 

ciroze 

CIROZA 

MACRONODULARĂ 

CIROZA 

MICRONODULARĂ

Hepatomegalia tumorală 

ABCES 

tumori benigne 

CHIST HIDATIC

Hepatomegalia tumorală 

tumori maligne 

HEPATOM METASTAZE

Hepatomegalia depozitară

Explorări paraclinice 

Examene umoral-biochimice 

Examen radiologic 

Ecografia 

Scintigrafia hepatică 

Tomografia computerizată 

Laparoscopia 

Rezonanţa magnetică 

Puncţia biopsie hepatică 

Arteriografia selectivă

3. SINDROMUL ASCITIC 

(grec. ascos=burduf) 

= totalitatea simptomelor şi semnelor, 

consecinţă a acumulării de lichid în 

cavitatea peritoneală; 

evidentă clinic > 500 ml. 

origini diferite: CH, cancere (MTS 

peritoneale), anasarca, TB

Tabloul clinic 

variază în funcţie de: 

-modalitatea de debut (acut, insidios), 

-substratul etiopatogenetic 

- cantitatea de lichid (volumul ascitei) : 

-cantităţile mici → pot trece neobservate; 

-cantităţile medii → distensie abdominală, 

senzaţie de plenitudine şi disconfort; 

-cantităţile importante (ascită voluminoasă) → 

anorexie, greţuri, vărsături, saţietate precoce, 

pirozis, durere abdominală, dispnee (necesită 

evacuare !);

INSPECŢIA 

Examen clinic 

abdomen mărit de volum, difuz, simetric 

aspect de “batracian” (în clinostatism) 

de “desagă” (în ortostatism); 

± circulaţie venoasă colaterală 

± hernie ombilicală

PALPARE + PERCUŢIE 

Percuţia în evantai 

semnul valului 

semnul ghetarului 

Examen clinic

Examen clinic - percuţia 

matitate decliva si deplasabila pe flancuri

Percuţie 

Examen clinic - percuţia 

Semnele percutorice depind de cantitatea de 

lichid din cavitatea peritonealã. 

-Iniţial ascita se va acumula în zonele declive ale 

abdomenului: 

matitate în hipogastru (bolnav în ortostatism), 

deplasabilã pe flancuri (bolnav în decubit lateral: 

unul din flancuri devine sonor, celãlalt mat), 

matitate în zona ombilicalã dacã bolnavul adoptã 

poziţia genu-cubitalã.

Tehnica efectuării paracentezei 

Indicaţii: 

-scop explorator (se extrag numai 50 - 100 ml) 

- scop terapeutic (evacuarea unei ascite sub tensiune). 

Contraindicaţii 

-bolnavi febrili 

-stare generalã alteratã 

-tulburãri de crazã importantã 

-hemoragie digestivã superioarã recentã 

-refuzul pacientului.

Examenul lichidului 

de ascită 

Confirmare ecografică 

Paracenteză diagnostică 

aspect 

serocitrin, 

purulent, hemoragic, lactescent, chilos 

conţinutul în proteine: 

transsudat /exudat 

lichid serocitrin; 

conţinut în albumine < 2,5 g‰; 

Rivalta negativ; 

conţinut celular redus (25-200 cel/mm3); 

bacteriologic – lipsa germenilor şi culturi negative;

4. SINDROMUL DE HTP 

MANIFESTĂRI: 

Varice esofagiene si gastrice 

Splenomegalie 

Ascita 

Hemoroizi 

Circulatie venoasa colaterala abdominala 

Cauze pre-, intra- sau posthepatice

Varice esofagiene: endoscopie şi pasaj 

baritat

Explorãri convenţionale pentru 

evidentierea HTP 

Ecografia abdominalã combinatã cu Eco Doppler permite: 

evidenţierea venei porte şi aprecierea dimensiunilor 

acesteia (N sub 12 mm), 

recanalizarea venei ombilicale, 

cuantificarea splenomegaliei 

vena splenică în hil (N sub 8 mm) 

prezenţa ascitei. 

Ultrasonografia Doppler permite analiza anatomicã a 

patului vascular şi vizualizarea direcţiei de curgere a 

sângelui în sistemul portal (şuntul hepatofug).

5. INSUFICIENŢA HEPATICĂ ACUTĂ 

(FULMINANTĂ) 

Definiţie: sindrom clinic dramatic, sever, cu 

mortalitate crescutã consecinţă a afectării 

brutale a funcţiei hepatice, la persoane cu ficat 

anterior indemn. 

Consecinţa necrozei masive hepatocitare

Cauze frecvente 

Infecţioase: 

virusurile hepatitice: A, B, C, D, E, G. 

virus citomegalic 

mononucleoza infecţioasã 

virusul herpetic 

Intoxicaţii 

anestezice: halotan, cloroform 

ciuperci otrãvitoare 

produşi industriali: tetraclorura de carbon, solvenţi 

organici, pesticide 

medicamente: paracetamol, tuberculostatice (hidrazida, 

rifampicina), antidepresiv 

etanol

Tulburãri circulatorii 

Cauze 

ischemia hepaticã din şocul toxicoinfecţios, 

chirurgical şi traumatic 

sindromul Budd-Chiari acut. 

Tulburãri metabolice 

steatoza acutã (gravidicã, intoxicaţie cu etanol) 

sindromul Reye 

boala Wilson 

Boli neoplazice: infiltraţia malignã masivã

Tablou clinic 

semne de encefalopatie hepatică 

cu debut brusc, prodrom scurt şi comă rapid instalată, ce 

precede icterul (uneori făcându-se confuzii cu bolile 

psihiatrice); 

tulburări metabolice severe şi complexe: 

metabolism protidic, glucidic, dezechilibru hidroelectrolitic şi 

acido-bazic; 

sindrom de insuficienţă pluriviscerală (MOFS): 

insuficienţă cardio-respiratorie, insuficienţă renală, CIVD, 

sindrom infecţios → stare şoc, frecvent ireversibil. 

Mortalitate crescută (> 80 %);

6. INSUFICIENŢA HEPATICĂ CRONICĂ 

Definiţie: sindrom clinic funcţional, ce se 

constituie în etapa finală a bolilor cronice de 

ficat, fiind caracteristic cirozei hepatice 

se datorează pe de-o parte insuficienţei 

hepatocelulare şi, pe de altă parte, sindromului 

HTP, şunturi porto-sistemice (EPS).

Clinic 

modificarea stării generale consecutiv ↓ 

sintezei proteice: 

astenia; 

↓ randamentului intelectual şi profesional; 

↓ ponderală pânã la casexie

Clinic 

modificări cutanate → specifice CH: 

angioamele stelate -valoare prognosticã 

(apariţia "explozivã" sugereazã agravarea 

insuficienţei hepatice) 

eritemul palmoplantar 

icterul sclerotegumentar cu valoare 

prognosticã nefavorabilã

Clinic 

modificări endocrine: hipogonadismul : 

modificãri mai pregnante la sexul masculin 

(diminuarea libidoului, potenţei), atrofie 

testicularã cu infertilitate, hipopilozitate, 

ginecomastie). 

La femei: amenoree, insuficienţa ovarianã şi 

infertilitate.

Clinic 

modificări circulatorii sistemice şi portale: 

vasodilataţie periferică cu hipo TA; 

hipertensiunea pulmonară: sindromul 

hepatopulmonar consecutiv anastomozelor 

pulmonare şi hipertensiune arterialã 

pulmonarã. 

HTP → şunturi porto-sistemice;

sindromul infecţios: 

Clinic 

febră sau subfebrilităţi datorită endotoxinemiei cronice 

cu punct de plecare tubul digestiv; 

frecvent apar septicemii cu diverse puncte de plecare 

mortalitate crescutã. 

foetorul hepatic 

apare în formele severe 

apariţia lui precede instalarea comei hepatice.

Tablou biologic 

tulburări metabolice: 

-afectarea metabolismului protidic: 

-↓ producţiei de uree, ↑ NH3; 

-↓ sintezei AA (↑ AA aromaţi); 

-↓ sintezei albumină, factori ai coagulării; 

-afectarea metabolismului glucidic: 

-hipoglicemii uneori severe,cu risc vital; 

-scăderea toleranţei la glucoză → DZ hepatogen; 

-afectarea metabolismului lipidic: ↓ colesterolului 

total (prin ↓ fracţiei esterificate endogene a 

colesterolului);

SEMIOLOGIA FICATULUI.pdf

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?