Studii privind patologia mucoasei orale la varstnic - Gr.T. Popa

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
GR.T.POPA IAŞI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
TEZĂ DE DOCTORAT
STUDII PRIVIND PATOLOGIA MUCOASEI ORALE
LA VÂRSTNIC
COORDONATORI:
PROF.UNIV. DR. MARIA URSACHE
PROF.UNIV.DR. CARMEN ELENA COTRUTZ
IAŞI, 2010
DOCTORAND :
MACOVEI GEORGIANA

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
INTRODUCERE………………………………………………….5
STADIUL CUNOAŞTERII
CAPITOLUL I. SENESCENTA CELULARĂ………………..7
I.1. INTRODUCERE…………………………………………….7
I.2. TEORIILE SENESCENTEI …………………………….…7
I.3. ÎMBĂTRÂNIREA CELULARĂ……………………….…25
I.4. MECANISMELE ÎMBĂTRÂNIRII CELULARE.. …….28
I.5.APOPTOZA ŞI SENESCENTA…………………………... 34
I.6. MOARTEA CELULARĂ NECROZA ŞI APOPTOZA...38
CAPITOLUL II .
SENECENTA ORGANISMULUI UMAN…………………..… 47
II.1. INTRODUCERE ……………………………………………47
II.2. ÎMBĂTRÂNIREA ORGANISMULUI UMAN.
ASPECTE CLINICE ŞI PARACLINICE PARTICULARE LA
VÂRSTNICI ……………………………………...……………….47
II.3. MODIFICĂRI PATOLOGICE SPECIFICE VÂRSTEI A
III-A………………………………………………………………. 52
II.4. SCURTĂ CLASIFICARE A GRUPELOR DE VÂRSTA. 56
CAPITOLUL III .
DATE DESPRE MUCOASA ORALĂ....................................... 57
III.1. NOŢIUNI DE HISTOLOGIE……………………………. 57
III.2. ROLUL FUNCŢIONAL ÎN CAVITATEA ORALĂ……60
III.3. TIPURI DE LEZIUNI……….. ……………………………61
III.4. LEZIUNI CU POTENŢIAL DE MALIGNIZARE.......... 73
CONTRIBUŢII PERSONALE
2

CAPITOLUL IV.
METODOLOGIA CERCETĂRII……………………………… 93
IV.1.CONSIDERAŢII GENERALE…………………………… 93
IV.2.MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI……………………….. 93
IV.3 SCOP ŞI OBIECTIVE…………………………………….. 93
IV.3.1 SCOPUL STUDIULUI …………………………………...93
IV.3.2 OBIECTIVELE CERCETĂRII……..………………….. 94
IV.4.IPOTEZE DE STUDIU ŞI DIRECŢII DE CERCETARE 94
IV.5. MATERIAL ŞI METODA ……………………..……..…...94
IV.5.1 MATERIAL …...………………………………..………....94
IV.5.2 METODA ………………………………………………….94
CAPITOLUL V. STUDIU PRIVIND PATOLOGIA MUCOASEI
ORALE LA VÂRSTNIC ……………………………………..….97
V.1. INTRODUCERE………………………………..………..….97
V.2. SCOPUL STUDIULUI…………………………..…….……97
V.3. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE CERCETĂRII……… 97
V.4. MATERIAL ŞI METODA………………………………… 97
V.5. REZULTATE ŞI DISCUŢII…………………………….… 97
V.6. CONCLUZII……………………….……………...……..…107
CAPITOLUL VI. STUDIU PRIVIND RELAŢIA ÎNTRE
PATOLOGIA GENERALĂ ŞI PATOLOGIA ORALĂ LA
PACIENŢII VÂRSTNICI ………………………………..……108
VI.1. INTRODUCERE……….….………………..…………… 108
VI.2. SCOPUL STUDIULUI……………………………………108
VI.3.OBIECTIVELE SPECIFICE ALE CERCETĂRII…… 108
VI.4. MATERIAL ŞI METODA………………………….…… 109
VI.5. REZULTATE ŞI DISCUŢII…………………..………… 109
VI.6. CONCLUZII………………………………….…..……… 121
CAPITOLUL VII. STUDIUL ACTIVITĂŢII UNOR
3

METALOPROTEINAZE MATRICEALE LA NIVELUL
MUCOASEI GINGIVALE A PACIENŢILOR VÂRSTNICI 123
VII.1. INTRODUCERE…………………………..…….……… 123
VII.2. SCOPUL STUDIULUI…………………………..……… 123
VII.3. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE CERCETĂRII……123
VII.4. MATERIAL ŞI METODA…………..………………..…123
VII.5. REZULTATE ŞI DISCUŢII………………..…..……… 124
VII.6. CONCLUZII………………….…………………….…… 135
CAPITOLUL VIII.
STUDIUL CARACTERISTICILOR IMUNOHISTOCHIMICE
ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE SPECIFICE
KERATINOCITELOR SENESCENTE………………………136
VIII.1. INTRODUCERE……….…………………..………..… 136
VIII.2. SCOPUL STUDIULUI………………………………… 136
VIII.3. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE CERCETĂRII….136
VIII.4. MATERIAL ŞI METODA……………………..……… 136
VIII.5. REZULTATE ŞI DISCUŢII………………………..… 140
VIII.6. CONCLUZII…………………………………..……….. 152
CAPITOLUL IX. CONCLUZII FINALE. DIRECŢII
VIITOARE DE CERCETARE……………………………..… 153
BIBLIOGRAFIE………………… …………….……………...155
LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE……...174
ANEXE…….……………………………………………………175
4

CAPITOLUL IV
METODOLOGIA CERCETĂRII
IV.1. Consideraţii generale
Asistenta medicală a vârstnicilor trebuie să ţină seama atât de
latura biologică - legată de procesele de îmbătrânire generatoare ale
unei patologii specifice, ca şi de avansarea unor boli cronice
anterioare - cât şi de factorii psihosociali corelaţi cu involuţia unor
funcţii psihice dar şi cu răsunetul tuturor acestor noi tulburări în
planul psihologic al vârstnicului şi al anturajului său. Trebuie avute
în vedere, pe lângă modificările somatice cu tentă funcţională
(veritabile capcane diagnostice), modificările imaginii de sine (ca
urmare a tulburărilor cognitive şi afective), dramatică scădere a
funcţiilor senzoriale şi a mobilităţii - toate având consecinţe negative
asupra competentelor zilnice, evaluarea factorilor bio-psiho-sociali
cu prognostic favorabil sau nefavorabil asupra evoluţiei vârstnicilor.
Abordarea psihologică a vârstnicului va trebui să se centreze pe
dezvoltarea autonomiei, creşterea activităţii, asigurarea confortului,
combaterea polipragmaziei, cultivarea satisfacţiilor), oferirea
suportului social şi vigilenţa fata de prezenţă discretă a depresiei, în
vederea obţinerii unei relaţii medic-pacient cât mai fructuoase.
Este bine de avut în vedere, un fapt cunoscut şi anume acela
că debutul unei importante categorii de afecţiuni sistemice se
manifestă la nivelul cavităţii orale printr-o simptomatologie specifică
de tipul tulburărilor salivare, de deglutiţie, modificărilor ţesuturilor
dentare, modificări la nivel lingual şi nu în ultimul rând la nivelul
mucoasei orale. Această simptomatologie suspicionată încă din
cursul anamnezei şi evidenţiată clinic printr-un examen stomatologic
atent efectuat, în cazul unui pacient nediagnosticat cu o
afecţiune generală, medicul stomatolog poate fi printre
primii care observă aceste semne clinice, care cunoscute îl
5

pot ajuta să orienteze pacientul către medicul specialist
pentru precizarea diagnosticului şi luarea în tratament.
De asemenea monitorizarea evoluţiei unor leziuni ale
mucoasei orale pot orienta spre un prognostic referitor la evoluţia
unei maladii cronice.
IV.2. Motivaţia alegerii temei
Am ales această tema de cercetare deoarece reuşita unei
relaţii medic pacient depinde în mare măsură de capacitatea
medicului de adaptare la nevoile pacientului şi de cunoaştere foarte
amănunţită a patologiilor frecvente la un anumit grup de vârstă. În
zilele noastre, adresabilitatea pacienţilor de vârsta a treia creşte din
ce în ce mai mult la cabinetul de medicină dentară, şi de aceea este
necesar a cunoaşte implicaţiile patologiei orale în contextual
complex al pacientului nostru, expres cea mucozala în cazul de fată.
IV.3 Scop şi obiective
IV.3.1 Scopul studiului
Prezentul studiu a fost realizat în scopul de a evalua
aspectele privind patologia mucosei orale a pacientului
vârstnic.
IV.3.2 Obiectivele cercetării
Pentru atingerea scopului propus cercetarea a urmărit
următoarele obiective:
- Să investigheze aspectul patologiei mucoasei orale
în contextual modificărilor din senescenta
organismului uman
- Să investigheze caracteristicile ultrastructurale ale
6

-
ţesuturilor mucozale senescente
IV.4. Ipoteze de studiu şi direcţii de cercetare
În diferitele etape ale cercetării ne-am propus verificarea
următoarelor ipoteze
- Senescenta presupune modificări fiziologice şi
patologice care cresc susceptibilitatea la apariţia
unor modificări la nivelul mucoasei orale
- Modificările mucosei orale sunt în relaţie cu
patologia generală a pacientului vârstnic
- Din punct de vedere celular şi molecular în cursul
senescentei apar modificări de structura
comparativ cu perioada adultă.
IV.5. Material şi metoda
IV.5.1 Material
Loturi de studiu formate din pacienţi vârstnici selectaţi din
prezentarea la cerere în serviciul clinic Semiologie –Triaj, a
Facultăţii de Medicină Dentară, UMF GR.T.Popa Iaşi, Clinica De
Chirurgie Oro-Maxilofaciala a Spitalului Universitar Sf Spiridon,
Iaşi, Clinica CFR Iaşi, în perioada 2005-2009.
Criterii de includere în lot
În loturile studiate au fost incluşi pacienţi care:
- Au semnat şi au datat formularul de consimţământ
informat
- Au vârsta intre 45-85 ani
- Pacienţi care au prezentat leziuni ale mucoasei
7

orale
Criterii de excludere
- Pacienţi cu vârsta mai mică de 45 ani
- Pacienţi care din diferite motive nu au putut
participa la studio
- Pacienţi care nu aveau leziuni ale mucoasei orale
IV.5.2 Metoda
Am realizat
• studii clinice,
• studii paraclinice,
• studii statistice.
Evaluarea pacientului vârstnic s-a realizeazat pe baza
examenului clinic şi a examenelor paraclinice realizându-se un bilanţ
biologic. Examenul clinic al pacientului vârstnic urmăreşte, în
general, aceleaşi etape ca la adult cu unele particularităţi de etapă şi
consultări interdisciplinare.
Studiile paraclinice au însemnat realizarea unor studii de
imunofluorescenţa şi de microscopie electronică la laboratorul
Disciplinei de Biologie Celulară şi Moleculară, UMF Gr.T.Popa,
Iaşi.
Studiile statistice au realizat interpretarea statistică a datelor
obţinute pe parcursul studiilor efectuate
8

CAPITOLUL V
STUDIU PRIVIND PATOLOGIA MUCOASEI ORALE LA
VÂRSTNIC
V.1. INTRODUCERE
De la celulă la organ, întreg organismul uman în evoluţia sa
se transformă, iar cu trecerea anilor senescenţa se instalează treptat la
nivelul tuturor organelor şi sistemelor însoţită de modificări
caracteristice.
Dată fiind patologia malignă asociata vârstelor înaintate,
trebuie acordată o atenţie deosebită leziunilor cu potenţial malign
care pot suferi o transformare malignă în contextul acţiunii factorilor
favorizanţi.
V.2. SCOPUL STUDIULUI
Compararea frecventei patologiei mucoasei orale în funcţie de grupa
de vârstă şi identificarea factorilor predispozanţi.
V.3. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE CERCETĂRII
Demonstrarea faptului că senescenta are rol în dezvoltarea unor
anumite patologii la nivelul mucoasei orale.
V.4. MATERIAL ŞI METODA
Studiu statistic s-a realizat pe un lot de 226 de pacienţi cu patologie a
mucoasei orale din Clinica de chirurgie orală şi maxilofaciala a
Spitalului Sf Spiridon Iaşi în perioada 2005-2007. S-a urmărit
distribuţia unor patologii ale mucoasei orale pe grupe de vârstă.
9

V.5 REZULTATE ŞI DISCUŢII
Pacienţii au fost structuraţi pe grupe de vârsta astfel (Fig.1):
• grupa A 35-44 ani
• grupa B 45-54 ani
• grupa C 55-64 ani
• grupa D 65-74 ani
• grupa E 75-84 ani
• grupa F >85 ani
Din totalul de 226 de pacienţi au fost 60 de sex feminin şi 166 de sex
masculin(fig 2).
Fig. 1. Distribuţia pacienţilor pe grupe de vârstă
Fig. 2. Distribuţia pe sexe per total pacienţi luaţi în studiu
10

Fig.3. Distribuţia în funcţie de mediul de provenienţa
Analizând condiţiile de viaţă şi munca:
După mediul de provenienţa 135 din mediul urban şi 91 mediul
rural (Fig3)
Consumul de alcool, tutun (Fig 4):
• consum de alcool - 47 pacienţi
• fumători - 50 pacienţi
• consum de alcool şi fumători 95 pacienţi
• nefumători - 14 pacienţi
• neagă consumul de alcool - 20 pacienţi
Fig. 4. Factori de risc (consumul de alcool şi tutun)
11

Fig.5. Patologia mucoasei orale
Pacienţii au fost diagnosticaţi cu patologie mucozala specifică
(Fig5) astfel întâlnindu-se ulceraţii la un număr de 29 de pacienţi,
glosite la un număr de 17 pacienţi, cheilita angulară la un număr de
25 de pacienţi, epulis la un număr de 6 de pacienţi, hiperplazii
gingivale la un număr de 23 pacienţi, carcinom bazo celular la un
număr de 32 pacienţi, carcinom scuamocelular la un număr de 55 de
pacienţi, lichen plan la un număr de 6 pacienţi, leucoplazii la un
număr de 19 pacienţi, eritroplazii la un număr de 15 pacienţi.
În urma analizării datelor se observa că procentajul în funcţie
de sexe este mai mare pentru sexul masculin fata de cel feminin,
patologia orală fiind reprezentată în special de leziuni maligne
(carcinoame scuamocelulare şi bazocelulare) cu un procentaj total de
38 %, urmate apoi de ulceraţiile cronice cu un procentaj de 13%,
cheilitele angulare reprezentând 11% din totalul afecţiunilor,
hiperplaziile gingivale 10 %, leziunile cu potenţial malign leucoplazii
şi eritroplazii însumând un procentaj de 10 %, pe ultimul loc fiind
leziunile din lichenul plan. Este de remarcat faptul că patologia
canceroasă este mult mai frecventă după vârsta de 65 ani fapt
explicat prin fenomenele de senescenţa ce intervin în această
perioadă. Majoritatea pacienţilor cu patologie malignă său potenţial
malign aveau ca factori de risc consumul de tutun şi alcool.
Pentru mulţi pacienţi, preocuparea principală în ceea ce
12

priveşte îngrijirea sănătăţii orale se limitează la sănătatea dentară. În
schimb, ţesuturile moi, spre deosebire de dinţi, sunt au o constituţie
de un anumit tip celular şi modificările la nivelul acestor celule pot
da naştere la o patologie deosebit de gravă.
V.6. CONCLUZII
Cancerul oral reprezintă cauza unor suferinţe semnificative şi
mortalităţi crescute, în principal asociat cu consumul de tutun, alcool,
diete deficitare. Ca afecţiune a îmbătrânirii, se consideră că fiind în
principal asociat cu o dereglare a ciclului celular în contextul
modificărilor echilibrului celular cu proliferarea celulelor maligne.
Leziunile cu potenţial malign orale sunt caracterizate ca şi
leziuni cu risc de proliferare celulară necontrolată urmată de o
alterare a funcţionalităţii normale a acestora. Mecanismul patologic
al acestor leziuni afectează stratul scuamos de la nivelul cavităţii
orale şi a orofaringelui.
Dată fiind patologia malignă asociata vârstelor înaintate,
trebuie acordată o atenţie deosebită leziunilor cu potenţial malign
care pot suferi o transformare malignă în contextul acţiunii factorilor
favorizanţi.
Este foarte important de a acorda atenţia cuvenită examenului
clinic complex şi complet în cursul căruia se pot decela aceste
leziuni. Se va insista în cursul examenului intraoral al mucoasei
asupra palpării în grosime a buzelor, inspecţiei şi palpării
vestibulului bucal acordând o atenţie sporită fundurilor de sac
vestibulare şi fetei interne a buzelor, apoi se va examina zona
retrocomisurală şi mucoasa jugală, bolta palatină, vălul palatin, zona
tonsilară. Cu o atenţie deosebită se vor examina limba, în special faţa
ventrală şi cea laterală şi planşeul bucal.
Leziunile orale cu potenţial de malignizare sunt reprezentate
în principal de leucoplazie, eritroplazie, urmate apoi de leziunile din
13

candidoza orală, lichenul plan şi lupusul eritematos.
CAPITOLUL VI
STUDIU PRIVIND RELAŢIA ÎNTRE PATOLOGIA GENERALĂ
ŞI PATOLOGIA ORALĂ LA PACIENŢII VÂRSTNICI
VI.1.INTRODUCERE
Patologia generală întâlnită la vârsta a treia afectează cel mai
frecvent pacientul din punct de vedere cardiovascular,
gastrointestinal, metabolic şi nutriţional, endocrin, osteoarticular,
ocular, auditiv, psihic. De multe ori pacientul află întâmplător că este
suferind de vreo afecţiune generală, de multe ori în contextul unei
vieţi pline de griji, sănătatea fiind trecută din nefericire pe un loc
secund, pacienţii prezentându-se la medic doar în cazuri de agravare
a bolii.
De aceea este bine de avut în vedere, un fapt cunoscut şi
anume acela că debutul unei importante categorii de afecţiuni
sistemice se manifestă la nivelul cavităţii orale printr-o
simptomatologie specifică de tipul tulburărilor salivare, de deglutiţie,
modificărilor ţesuturilor dentare, modificări la nivel lingual şi nu în
ultimul rând la nivelul mucoasei orale. Această simptomatologie
suspicionată încă din cursul anamnezei şi evidenţiată clinic printr-un
examen stomatologic atent efectuat, în cazul unui pacient
nediagnosticat cu o afecţiune generală, medicul stomatolog
poate fi printre primii care observă aceste semne clinice,
care cunocute îl pot ajuta să orienteze pacientul către
medicul specialist pentru precizarea diagnosticului şi luarea în
tratament.
De asemenea monitorizarea evoluţiei unor leziuni orale pot
orienta spre un prognostic referitor la evoluţia unei maladii cronice.
14

Diabetul zaharat, afecţiunile cardiace, sindroamele
hemoragice, leucemiile, patologia respiratorie se număra printre
afecţiunile care pun probleme deosebite în practică uzuală de
medicină dentară, prin complicaţiile ce pot surveni în cursul
tratamentelor stomatologice.
VI.2. SCOPUL STUDIULUI
Scopul studiului nostru a fost de a urmări relaţia patologie
generala-patologie orală şi motivarea pacienţilor în ceea ce priveşte
necesitatea instituirii tratamentului precum şi a adoptării unui
comportament sanogen.
VI.3.OBIECTIVELE SPECIFICE ALE CERCETĂRII:
• aprofundarea patologiei gerontologice şi identificarea
tulburărilor apărute la nivel oral şi riscurilor în practică
curentă de medicină dentară.
• motivarea pacienţilor în ceea ce priveşte necesitatea instituirii
unui comportament sanogen.
VI.4. MATERIAL ŞI METODA:
Studiul a fost efectuat pe un lot de 175 pacienţi. Subiecţii
incluşi în studiu au fost selectaţi din cazurile care s-au prezentat la
cerere în perioada 2005-2008 în serviciul clinic Semiologie – Triaj si
Spitalul CFR Iasi. Pacientii au fost impartitit in doua loturi unul
având vârsta cuprinsă între 65-79 ani (media 72 ani) cu 100pacienti
si un lot cu varsta cuprinsa intre 45-55 ani de 75 pacienti. Toţi
pacienţii au fost supuşi unui examen clinic complex care au permis
stabilirea unui bilanţ biologic. S-a încercat motivarea pacienţilor în
ceea ce priveşte necesitatea instituirii tratamentului precum şi a
adoptării unui comportament igienic corect.
Metodologia de examinare clinică a constat în efectuarea
examenului clinic subiectiv cu înregistrarea datelor informative şi
realizarea anamnezei şi a examenului clinic obiectiv, general şi local
15

extraoral şi intraoral.
VI.5.REZULTATE ŞI DISCUŢII
Repartiţia pe sexe a fost 120 bărbaţi şi 55 femei, 146 de
pacienţi fiind din mediul urban şi 39 din mediul rural (Fig 1). În
urma examenului clinic subiectiv (anamneză şi chestionar), am
identificat 65 de cazuri cu diabet zaharat, 44 cazuri cu HTA, 20
cazuri cu patologie respiratorie (BPOC şi Astm), 14 cazuri cu diabet
zaharat asociat cu HTA, 32 cazuri patologie digestivă (gastrita
cronică, patologie hepato-biliara) (Fig 2).
În urma examenului clinic local intraoral a fost decelată o
patologie variabilă. Astfel, au fost diagnosticaţi cu, candidoza orală
şi cheilită angulară 42 pacienţi, stomatite consecutive unei protezări
incorecte sau depăşite, neigienizate 44 pacienţi, boală parodontală 64
de pacienţi, leziuni carioase asociate 25 pacienţi (Fig 3)
Examenul clinic a decelat leziuni la nivelul mucoasei orale :
stomatite, cheilite uneori fără acuze subiective doar cu un oarecare
discomfort. În patologia orală s-au remarcat asocieri ale leziunilor
existente la nivelul dinţilor (carii), parodonţiului, mucoasei, mult mai
frecvente la pacienţii diabetici decât la celelalte cazuri.
În ceea ce priveşte motivaţia privind tratamentul şi
comportamentul sanogen 105 pacienţi au oferit un feed-back pozitiv
acceptând atât tratamentul cât şi recomandările în ceea ce priveşte
igiena orală personală, 60 pacienţi oferit un feed-back pozitiv în ceea
ce priveşte tratamentul, dar au pus probleme în aplicarea regulilor de
igiena orală, fiind necesară o reluare a conştientizării cu rezultat
pozitiv la următoarea şedinţă de tratament, 10 feed-back negativ
(fig.4 )
16

Fig 1. Distribuţia pacienţilor în funcţie de mediul de provenienţa
Fig 2. Distribuţia pacienţilor în funcţie patologia generală
17

Fig.3. Distribuţia pacienţilor în funcţie patologia mucoasei orale
Fig.4. Distribuţia pacienţilor în funcţie Feed-back, motivaţie
M.P. m 75 ani. Astm Bronşic, BPOC.
Uscaciunea mucoasei orale, leziuni carioase, limba fisurata
18

T.E. f, 65 ani, Astm Bronşic, Candidoza orală, leucoplazie vestibule
bucal superior, cheilita angulara
A.S, f, 72 ani, Diabet Zaharat, Boala parodontala, limba depapilată
B.M. m 70 ani, BPOC .Candidoză, uscăciune mucoasă orală, glosita
19

C.T. 68 ani, m, DZ si HTA , leziuni leucoplazice
C.T. 68 ani, m, DZ si HTA , boala parodontală, leucoplazie, limba
saburală
A.G, f, 68 ani, UG, Colecistita cronica, leziuni eritematoase la
nivelul bolţii palatine.
20

I.V, m, 72 ani, UGD, leziuni eritematoase la nivelul mucoasei orale,
limba fisurată, cu aspect uşor sabural.
S-a observant o mai mare aparitie a leziunilor mucoasei orale
la pacientii varstnici in relatie cu patologia general decat la lotul
martor al pacientilor adulti, fapt explicat prin aceea ca patologia
generala a pacientilor varstnici este o patologie cronica, care in timp
a dus la modificarile observate, in timp ce lotul de 45-55 ani, se afla
in fazele initiale ale afectiunilor sistemice, faze care nefiind
cronicizate de o perioada lunga de timp, si data fiind reactivitatea
mai buna a organismului nu a avaut rasunet la nivel oral.
În literatura de specialitate apar numeroase studii care arată
existenţa unei patologii orale variate odată cu înaintarea în vârstă
privită adeseori în context sistemic (Geavlete, 1981; Silverman et al
2001).
Schimbarea în ultimii ani a rolului factorilor generali cu
deosebire a unor boli cronice, a contribuit la stabilirea mecanismelor
etiopatogenice ale unor tablouri clinice în care se intrică
plurietiologic şi plurisimptomatologic. Prezenţa unor modificări
patologice în cavitatea orală a pacientului diabetic pune unele semne
de întrebare în privinţa mecanismelor prin care se modifică mediul
oral şi implicit microbismul oral capabil să inducă o patologie
variabilă la nivelul mucoasei orale, dinţilor, parodonţiului.
21

Funcţia salivară se reduce după 60 de ani, mai important la
femei după menopauză. Absenţa mucusului protector, precum şi
atrofia dată de vârstă, permit pătrunderea mai uşoară în mucoasă a
unor substanţe toxice sau microoragnisme conducând la apariţia
patologiei mucoasei orale.
Mucoasa orală este mai uşor erodată, iar traumele protetice
pot fi un fenomen obişnuit la pacienţii vârstnici. Secreţia salivară
scăzută pare a fi influenţată şi de unele medicamente ce o diminuă
(sedative, antiHTA, antidepresive).
VI.6. CONCLUZII
Senescenţa, ca studiu evolutiv de vârstă are la bază perturbări
biochimice celulare însoţite de alterări morfo-funcţionale de diferite
grade, generatoare de fenomene involutive de uzură, deteriorare şi
degradare progresivă, incompatibile în final cu viaţa. Mecanismele
complexe ale procesului biologic de îmbătrânire constituie obiectul
unui mare număr de teorii ce încearcă explicarea fenomenelor
declanşatoare ale senescentei umane, începând cu cele câte pun
senescenţa pe seama alterărilor nervoase sau cardiovasculare şi
sfârşind cu conceptele care atribuie erorilor genetice şi speciilor
radicalare inductoare de stres oxidativ rolul determinant în procesul
involutiv de îmbătrânire.
Senescenta este un proces regresiv-progresiv. Regresia
progresivă în cadrul fiziologic duce la diminuarea performanţelor şi
la supraadăugarea unor boli. Se încearcă în zilele noastre încetinirea
îmbătrânirii şi asigurarea unei senescente cât mai fizilogice şi cât mai
lungi.
În succesul terapiei stomatologice motivarea pacientului joacă
un rol deosebit de important. Toate tehnicile includ ascultarea
pacientului şi siguranţa că au fost înţeleşi, descoperirea a ceea ce este
22

mai important în asistenţa dentară. Nu trebuie omis faptul că fiecare
pacient reprezintă o individualitate şi va reacţiona altfel, medicul
trebuind să se moduleze în funcţie de fiecare, dar cu fermitate pentru
a putea obţine rezultatele dorite
CAPITOLUL VII
STUDIUL ACTIVITĂŢII UNOR METALOPROTEINAZE
MATRICEALE LA NIVELUL MUCOASEI GINGIVALE A
PACIENŢILOR VĂRSTNICI
VII.1. INTRODUCERE
Metaloproteinazele matriceale (MMPs) fac parte dintr-o clasă
înrudită dar, distinctă din punct de vedere structural, cu o serie de
proteaze Zn dependente cu capacitate distructivă asupra unor
proteine ale mătricii extracelulare cum sunt colagenul şi elastina.
MMPs sunt implicate în multiple procese fiziologice şi
fiziopatologice, de la acţiuni privind dezvoltarea proceselor
canceroase, vindecărea plăgilor până la acţiuni pe sistemul vascular.
Sunt produse de marea majoritate a celulelor endoteliale şi de
macrofage. Capacitatea MMPs de a distruge proteinele structurale
din matricea extracelulară este esenţială pentru adaptarea şi procesele
reparatorii circulatorii, acestea fiind rezultatul răspunsului la
modificările hemodinamice, proceselor oxidative şi al inflamaţiei.
VII.2.SCOPUL STUDIULUI
Determinarea formelor de MMP-8 şi MMP-13 asociate cu
parodontita cronică a vârstnicului, prin examinarea distribuţiei
enzimatice în ţesutul gingival, comparativ cu datele din literatură
23

ezultate din analiza fluidului crevicular gingival.
VII.3. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE CERCETĂRII
Demonstrarea faptului ca MMPs au capacitatea de a
distruge proteinele structurale din matricea extracelulară, fapt ce
ceste esenţial pentru adaptarea şi procesele reparatorii circulatorii,
acestea fiind rezultatul răspunsului la modificările hemodinamice,
proceselor oxidative şi al inflamaţiei.
VII.4. MATERIAL ŞI METODĂ
Fragmentele au fost recoltate prin microdisecţie şi menţinute
în mediu de cultură pe bază de ser fetal. După această perioadă s-a
realizat fixarea în paraformaldehidă 4% şi spălare cu 50 mM NH4Cl.
S-a realizat ulterior o permeabilizare cu saponină (0,075%) pentru 5
minute. S-a efectuat blocarea situsurilor antigenice cu FCS 10% (ser
fetal) şi tratat cu anticorpi anti-MMP8 şi anti-MMP13. Ulterior
tratarea cu Ac conjugaţi FITC a permis identificarea situsurilor de
fixare a anticorpilor primari la Disciplina de Biologie Celulară şi
Moleculară UMF „GR T POPA” Iaşi.
VII.5. REZULTATE ŞI DISCUŢII
Speciile majore de colagen detectate în parodonţiul inflamat
sunt MMP-8, mai mult decât MMP-1, care frecvent este asociată cu
remodelarea tisulară fiziologică. În plus, colagenaza 3 (MMP-13) a
fost evidenţiată în epiteliul sulcular afectat.
Imunohistochimia probelor de ţesut gingival afectat de
parodontita cronică a evidenţiat faptul că imunoreactivitatea MMP-8
poate fi detectată la nivelul celulelor epiteliale sulculare şi la
nivelul PMN din epiteliul parodontal.
24

Fig 1. Imunoreactivitate FITC la nivelul PMN în epiteliul
parodontal vârstnic (FITCx250)
Fig.2. Imunoreactivitate FITC la nivelul celulelor epiteliale sulculare
(FITCx1000)
Fig.3. Plasmocite imunopozitive pentru MMP8 la nivelul
ţesutului gingival
25

Fig. 4. Imunoreactivitate pozitivă pentru MMP13 la nivelul
membranei bazale (capete de săgeată) şi la nivelul macrofagelor
(săgeată) (FITCx400)
În trecut s-a crezut că MMP-8 derivă din neutrofilele
mature, iar speciile detectate în fluidul crevicular şi gingie sunt
rezultatul degranulării neutrofilelor atrase în situsul infectat de
bacteriile parodontopate. Imunoreactivitatea MMP-8 este localizată
în inflitratul inflamator de la nivelul ţesutului de conexiune al gingiei
afectate prin boală parodontală. Celulele plasmatice prezente la acest
nivel pot fi o sursă de MMP-8 pe lângă inflitratul PMN-urilor,
fibroblaştii gingivali, celulele endoteliale şi epiteliale. Formele
moleculare sunt încă studiate.
Gradul de activare a MMP-13 este mai mic faţă de MMP-8,
ceea ce sugerează căi de activare diferite. O proporţie mică de MMP-
13 se găseşte sub formă de complexe enzimatice iar fragmentele cu
greutate specifică mică nu au fost evidenţiate clar.
VII.6. CONCLUZII
Boala parodontală apare datorită perturbării echilibrului
balanţei floră bacteriană orală ↔ mijloace de apărare a organismului.
26

Boala parodontală este o entitate clinică complexă la a cărei apariţie
contribuie o serie de factori determinanţi, favorizanţi, cu o evoluţie
cronică ce necesită un tratament conştiincios şi de durată.
Inflamaţia gingivală este rezultatul acţiunii complexe a unui
număr mare de factori, începând cu cei pe care placă bacteriană îi
aduce în preajma gingiei, dar care nu sunt decât într-o oarecare
măsură responsabili de distrugerea ţesuturilor parodontale, ei
declanşează şi reacţii umorale şi celulare care până la moment dat au
rol de protecţie a ţesuturilor; ulterior ei devin parte din componenţa
autoimună.
MMP sunt implicate în multiple procese fiziologice şi
fiziopatologice, de la acţiuni privind dezvoltarea proceselor
canceroase, vindecării plăgilor până la acţiuni pe sistemul vascular.
Nivelul imunoreactivităţii MMP-8 şi MMP-13 poate fi corelat cu
indicii clinici.
În viitor s-ar putea utiliza teste specifice pentru MMPs în
vederea obţinerii unui pronostic evolutiv al bolii parodontale.
CAPITOLUL VIII
STUDIUL CARACTERISTICILOR IMUNOHISTOCHIMICE
ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE SPECIFICE
KERATINOCITELOR SENESCENTE
VIII.1.INTRODUCERE
Celulele normale ajung la senecenta după un anumit timp şi
un anumit număr de diviziuni finalitatea reprezentând-o procesul
numit moarte celulară. Moartea celulară poate surveni accidental sau
ca răspuns la acţiunea unor factori iritanţi, unui program genetic
activat specific, de exemplu în timpul dezvoltării unui răspuns
specific unui semnal. Frecvent, modelul celular al îmbătrânirii este
27

eprezentat prin studiul fibroblastilor, keratinocitelor
VIII.2 SCOPUL STUDIULUI
Scopul studiului a fost de a evidenţia caracteristicile
ultrastructurale ale keratinocitelor senescente de la nivelul cavităţii
orale prin imunofluorescenţă şi microscopie electronică.
VIII.3. OBIECTIVE SPECIFICE ALE CERCETĂRII
Demonstrarea faptului că la nivelul celulelor senescente
intrate în apoptoza se produc modificări ultrastructurale specifice.
VIII.4. MATERIAL ŞI METODĂ
Studiul s-a realizat pe 10 eşantioane de ţesut gingival
recoltate în timpul unor extracţii alveoloplastice cu acordul
pacienţilor. Eşantioanele au fost pregătite specific pentru
imunofluorescenţă şi microscopie electronică în laboratorul
Disciplinei de Biologie Celulară şi Moleculară Universitatea de
Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi.
Pentru microscopie electronică, la prelevarea probelor
fragmentele de material biologic au fost puse pe faţa fără emisie de
azotat de argint a unei hârtii de fotografice. Peste aceste fragmente se
pun 2-3 picături din lichidul fixator (+ 4
28
0 C) pentru a opri pe cât
posibil acţiunea distructivă a enzimelor celulare. Cu ajutorul a două
lame de ras noi, bine degresate, prin mişcări de translaţie se
confecţionează cubuleţe cu latura de 1 mm. Cu o scobitoare se ridică
fragmentele şi se introduc într-un flacon cu fixator răcit la + 4 0 C.
Fixarea s-a realizat prin metoda chimică cu soluţia fixatoare este
formată din soluţia tampon (tampon fosfat) şi agenţii fixatori
anorganici (oxizi – OsO4, săruri - permanganat de potasiu şi bicromat
de potasiu); organici (glutaraldehida). Fixatorul se varsă într-o sticlă
cu dop rodat iar fragmentele rămase pe pereţii flaconului se spală de

trei ori a câte 1 oră cu tampon fosfat 0,15 M la temperatura de 4 0 C.
După a treia spălare fragmentele sunt post-fixate în acelaşi
flacon cu fixatorul Milloning timp de 1 oră şi la +4 0 C. Tehnica
includerii în Epon 812:Procedeul ce trebuie urmat este următorul:
Fixarea în G.A. tamponată. Spălarea în tampon fosfat. Postfixare în
OsO3 tamponat. Spălare în tampon fosfat.Deshidratare. Includere:
piesele din material biologic se introduc în capsule de gelatină în
eponul de lucru, în nişă, la temperatura laboratorului. Polimerizarea
eponului la termostat, la 60 0 C. Înainte de a le supune procesului de
secţionare, blocurile cu preparate biologice trebuie fasonate.
Aplicarea secţiunilor ultrafine pe grile. Contrastarea preparatelor
biologice. Preparatele astfel obţinute au fost examinate la
Microscopul electronic Philips CM100.
Pentru imunoflourescenţa probele au fost fixate cu
paraformaldehidă 4% soluţie tampon fosfat salin şi permeabilizate cu
Triton x100 0.2%. Probele au fost ulterior incubate cu anticorpi
specifici anti-caspaza 3, anti-cheratina 14, anti-cytocromC şi anti
factor de inducere a apoptozei (anti-AIF). Apoi au fost spălate de trei
ori cu soluţie tampon fosfat salin şi reincubate. Pentru colorarea
nucleilor s-a utilizat preparatul Hoechst 33258 de 1µg pe ml timp de
3 minute. Preparatele au fost analizate cu Microscopul optic cu
fluorescenţă Olympus BX40.
VIII.5. REZULTATE ŞI DISCUŢII
Preparatele au fost examinate comparativ, pentru a putea
demonstra existenţa modificărilor caracteristice celulelor senecente şi
a celor aflate în apoptoză.
Pregătind preparatele conţinând keratinocitele în faza de
creştere şi pe cele cu keratinocitele senescente pentru
imunoflourescenţă cu un anticorp care recunoaşte forma activă a
caspazei 3 s-a observat că acestea, atât cele tinere cât şi cele
29

senecente nu au fost pozitive, în schimb cele apoptotice cu nucleii
condensaţi şi fragmentaţi au fost pozitive pentru caspaza 3(fig1,2,3).
Fig. 1. Keratinocita tanara- negativ caspaza 3
Fig 2. Keratinocit senecent- negativ caspaza 3
Fig. 3 Keratinocita în apoptoză-pozitiv pentru caspaza 3
În ceea ce priveşte aspectul mitocondriilor celulelor
senescente, s-a observat că acestea sunt modificate. Astfel, după
procesarea cu anticorpi specifici anticitocrom C şi factor de inducere
a apoptozei AIF pentru imunolfuorescenţă s-a evidenţiat o creştere a
30

semnalelor în celulele senecente. Structura citocromului se modifică
din aspectul radiant la celulele tinere în cel vezicular aglutinat în
vecinătatea nucleilor în cazul keratinocitelor senescente. Coloraţia
pentru AIF este foate pală la nivelul keratinocitelor tinere devenind
mai intensă la nivelul keratinocitelor senecente. Se remarca şi
dimensiunea nucleului celulei senecente care este impresionantă
(Fig. 4, 5,6,7).
Fig 4. Citocrom C- aspect radiant celula tânără
Fig 5. Citocrom C-aspect celula senecenta
Fig 6. AIF-celula tanara- coloraţie pală
31

coloraţie intensă
Fig 7. AIF- aspect celulă senescentă -
Modificările citoscheletului în keratinocitele senescente a fost
determinat prin observarea Citokeratinei 14. La nivelul celulelor
senecente apare o hiperexprimare în comparaţie cu cele tinere în timp
ce la nivelul celulelor apoptotice exprimarea este negativă .
Fig 8 . Hiperexprimarea Citokeratinei 14
celulelor senecente (săgeata)
tânăr (capăt săgeata)
Fig 9. Citokeratina 14 în keratinocit
32

Fig 10. Exprimare negativă a
citokeratinei 14 în keratinocitul apoptotic (steluţa)
Examinarea probelor la Microscopul electronic Philips CM
100, a evidenţiat următoarele aspecte privind structura ketarinocitelor
studiate atfel: se observă aspectul normal al keratinocitelor tinere cu
un nucleu tipic, organite celulare dispersate, vezicule rare şi reţea de
citokeratină, în timp ce keratinocitele senecente prezintă o structură
partiţionată cu o arie corticală şi centrală delimitate de reţeaua ce
citokeratină . Aria corticală apare lipsită de organite, în timp ce aria
centrală este plină de vacuole ce conţin debride mebranoase. În ceea
ce priveşte aspectul organitelor, reprezentative sunt mitocondriile
care sunt localizate fie în aria centrală, fie sunt grupate lângă nucleu .
Din punct de vedere morfologic se observă aspectul alterat în
comparaţie cu celulele tinere
Fig11. Aspect normal al keratinocitelor
33

tinere cu un nucleu tipic, organite celulare dispersate, vezicule rare şi
reţea de citokeratină.
keratinocitul tânăr.
Fig 12. Aspectul mitocondriei în
Fig13. Keratinocitele senecente prezintă o
structură partiţionată cu o arie corticală şi centrală delimitate de
reţeaua de citokeratină. Aria corticală apare lipsită de organite, în
timp ce aria centrală este plină de vacuole ce conţin debride
mebranoase.
34

Fig14. Aspectul alterat al mitocondriei în
comparaţie cu celulele tinere
Fig15. Morfologia vacuolelor
N*- nucleu deformat cu cantitate scăzută de heterocromatină
K- reţeaua de citokeratină
M- mitocondrie în celula tânără
M* mitocondrie cu aspect contractat în celula senecentă
Av- vacuole cu membrană dublă sau simplă pline cu detritus
membranar.
VIII.6. CONCLUZII
În timpul vieţii adulte balanţa delicată între moarte celulară şi
proliferare asigura un număr constant de celule în organism. În
timpul îmbătrânirii aceasta homeostazie este alterată şi echilibrul se
modifică în favoarea morţii celulare ducând la o pierdere celulară
importanta în organismul senescent.
Conceptele actuale pun în relaţie îmbătrânirea cu distrugerile
35

la nivel molecular, celular şi organic produse de o serie de factori
endogeni/exogeni.
Maşinăria apoptotică, care funcţionează de la organogeneza
ar putea fi activată în cursul senescentei. Mecanismele implicate în
moartea celulară prin apoptoza sunt aceleaşi implicate şi în procesul
îmbătrânirii.
De la ontogeneza, sinuciderea celulară permite eliminarea
celulelor inutile în cadrul funcţiilor particulare. Activarea inoportună
şi/sau disfuncţiile intrinseci ale fenomenului apoptotic contribuie la
excesul de moarte celulară, fenomen caracteristic senescentei.
Funcţionarea normală şi chiar supravieţuirea depind de
abilitatea celulelor de a susţine homeostazia via
adaptabilitate/rezistenta la stress şi de procesele reparatorii/înlocuire
a unităţilor alterate.
36

CAPITOLUL IX
CONCLUZII FINALE. DIRECŢII VIITOARE DE
CERCETARE
Asistenta medicală a vârstnicilor trebuie să ţină seama atât de
latura biologică - legată de procesele de îmbătrânire generatoare ale
unei patologii specifice, ca şi de avansarea unor boli cronice
anterioare - cât şi de factorii psihosociali corelaţi cu involuţia unor
funcţii psihice dar şi cu răsunetul tuturor acestor noi tulburări în
planul psihologic al vârstnicului şi al anturajului său.
Patologia generală a vârstnicului cuprinde boli comune
vârstelor anterioare şi boli specifice acestuia încadrate în termenul de
geropatii.
Patologia generală întâlnită la vârsta a treia afectează cel mai
frecvent pacientul din punct de vedere cardiovascular,
gastrointestinal, metabolic şi nutriţional, endocrin, osteoarticular,
ocular, auditiv, psihic. De multe ori pacientul află întâmplător că este
suferind de vreo afecţiune generală, de multe ori în contextul unei
vieţi pline de griji, sănătatea fiind trecută din nefericire pe un loc
secund, pacienţii prezentându-se la medic doar în cazuri de agravare
a bolii.
De aceea este bine de avut în vedere, un fapt cunoscut şi
anume acela că debutul unei importante categorii de afecţiuni
sistemice se manifestă la nivelul cavităţii orale printr-o
simptomatologie specifică de tipul tulburărilor salivare, de deglutiţie,
modificărilor ţesuturilor dentare, modificări la nivel lingual şi nu în
ultimul rând la nivelul mucoasei orale. Această simptomatologie
suspicionată încă din cursul anamnezei şi evidenţiată clinic printr-un
examen stomatologic atent efectuat, în cazul unui pacient
37

nediagnosticat cu o afecţiune generală, medicul stomatolog
poate fi printre primii care observă aceste semne clinice,
care cunocute îl pot ajuta să orienteze pacientul către
medicul specialist pentru precizarea diagnosticului şi luarea în
tratament.
Cancerul oral reprezintă cauza unor suferinţe semnificative şi
mortalităţi crescute, în principal asociat cu consumul de tutun, alcool,
diete deficitare. Ca afecţiune a îmbătrânirii, se consideră că fiind în
principal asociat cu o dereglare a ciclului celular în contextul
modificărilor echilibrului celular cu proliferarea celulelor maligne.
Leziunile cu potenţial malign orale sunt caracterizate ca şi
leziuni cu risc de proliferare celulară necontrolată urmată de o
alterare a funcţionalităţii normale a acestora. Mecanismul patologic
al acestor leziuni afectează stratul scuamos de la nivelul cavităţii
orale şi a orofaringelui.
Dată fiind patologia malignă asociata vârstelor înaintate,
trebuie acordată o atenţie deosebită leziunilor cu potenţial malign
care pot suferi o transformare malignă în contextul acţiunii factorilor
favorizanţi.
Ca un aspect practic ce rezulta din cercetarile facute este
foarte important de a acorda atenţia cuvenită examenului clinic
complex şi complet în cursul căruia se pot decela aceste leziuni. Se
va insista în cursul examenului intraoral al mucoasei asupra palpării
în grosime a buzelor, inspecţiei şi palpării vestibulului bucal
acordând o atenţie sporită fundurilor de sac vestibulare şi fetei
interne a buzelor, apoi se va examina zona retrocomisurală şi
mucoasa jugală, bolta palatină, vălul palatin, zona tonsilară. Cu o
atenţie deosebită se vor examina limba, în special faţa ventrală şi cea
laterală şi planşeul bucal.
Cercetarile viitoare s-ar putea orienta spre elaboarea unor
teste specifice pentru anumiti markeri care sa orienteze spre
tranfosrmarea malignă a leziunilor cu potenţial malign ţi spre aspecte
38

ce ţin de asigurarea calităţii vieţii pacienţilor vârstnici cu patologie
mucozală.
BIBLIOGRAFIE:
BIBLIOGRAFIE
1. Abbey L M, Kaugars G E, Gunsolley J C et al (1995)
Interexaminer and intraexaminer reliability in the diagnosis
of oral epithelial dysplasia. Oral Surg Oral Med Oral Pathol
Oral Radiol Endod 80:188–191
2. Adeyemo WL : Sigmund Freud: smoking habit, oral cancer
and euthanasia. Niger J Med. 2004 Apr-Jun;13 (2):189-95.
3. Agarwal S., B. E. Drysdai.F & H. S. Shin. 1988. Tumor
necrosis factor-mediated cytotoxicity involves AUPribosylation.
J. Immunol. 140: 4187-4192.
4. Airton Vieira-Leite Segundo , Marcelo Ferreira Lima
Falcão , Romualdo Correia-Lins Filho , Maria Sueli
Marques Soares , José López López , Eduardo Chimenos
Küstner : Multiple Myeloma with primary manifestation in
the mandible: A case report, Med Oral Patol Oral Cir Bucal.
2008 Apr1;13(4):E232-4
5. Allen DG, Riviere JE, Monteiro-Riviere NA: Analysis of
interleukin-8 release from normal human epidermal
keratinocytes exposed to aliphatic hydrocarbons: delivery of
hydrocarbons to cell cultures via complexation with alphacyclodextrin.
Toxicol In Vitro 2001, 15:663-669
6. Anthony G.Uren, David L.Vaux- Molecular and clinical
aspects of apoptosis. Pharmacol.Ther vol72,no1,pp37-
50,1996.
39

7. Arico S, Petiot A, Bauvy C, Dubbelhuis PF, Meijer AJ,
Codogno P, Ogier-Denis E: The tumor suppressor PTEN
positively regulates macroautophagy by inhibiting the
phosphatidylinositol 3-kinase/protein kinase B pathway. J
Biol Chem 2001, 276:35243-35246
8. Ascádi, G. and Nemeskéri, J. (1970) History of Human Life
Span and Mortality. Acad. Kiado, Budapest.
9. Awartani F.: Evaluation of the relationship between type 2
diabetes and periodontal disease. Odontostomatol. Trop.
2009 Dec; 32 (128):33-9.
10. Axell T, Pindborg J J, Smith C J et al 1996 Oral white
lesions with special reference to precancerous and tobaccorelated
lesions: conclusions of an international symposium
held in Uppsala, Sweden, May 18–21 1994. J Oral Pathol
Med 25:49–54
11. Barnard N A, Scully C, Eveson J W, Cunningham S,
Porter S R 1993 Oral cancer development in patients with
oral lichen planus. Oral Pathol Med 22:421–424
12. Barnard NA, Scully C, Eveson JW et al 1993 Oral cancer
development in patients with oral lichen planus. Oral
Pathology and Medicine 22:421–424.
13. Barrett A W, Kingsmill V J, Speight P M 1998 Frequency
of fungal infection in biopsies of oral mucosal lesions. Oral
Diseases 4:26–31
14. Barrons RW 2001 Treatment strategies for recurrent
aphthous ulcers. American Journal of Health-Systems and
Pharmacy 58:41–53.
15. Baudet-Pommel M, Janin-Mercier A, Souteyrand P 1991
Sequential immunopathologic study of oral lichen planus
treated with tretinoin and etretinate. Oral Surg Oral Med
Oral Pathol 71:197–202
16. Beckman, K.B. and Ames, B.N. (1998) The free radical
theory of aging matures. Physiol. Rev. 78, 547–581.
40

17. Benvenuti S, Cramer R, Quinn CC, Bruce J, Zvelebil M,
Corless S, Bond J, Yang A, Hockfield S, Burlingame AL,
Waterfield MD, Jat PS: Differential proteome analysis of
replicative senescence in rat embryo fibroblasts. Mol Cell
Proteomics 2002, 1:280-292
18. BFTTUZZI, S., R. A. HIPPAKKA, P. GHNA & S. LIAO.
1989. Identification of an andro--repressed mRNA in rat
ventral prostate as coding tor sullaled glycoprotein 2 by
cDNA cloning and sequence analysis. Biochem. J. 257: 293-
296.
19. Biederbick A, Kern HF, Elsasser HP:
Monodansylcadaverine (MDC) is a specific in vivo marker
for autophagic vacuoles. Eur J Cell Biol 1995, 66:3-14
20. Birchall M., C.Winterfold, L.Tripconi,
G.Gobe,B.Harmon-Apoptosis and mitosis in oral and
oropharingeal epithelia:evidence for a topographical switch
in premalignant lesions. Cell Prolif.1996,29,447-456.
21. Birkedal-Hansen, H. (1993) Role of matrix
metalloproteinases in human periodontal diseases. J.
Periodontol. 64, 474–484.
22. Borle R M, Borle S R 1991 Management of oral submucous
fibrosis: a conservative approach. J Oral Maxillofacial Surg
49:788–791
23. Boyce ST, Ham RG: Calcium-regulated differentiation of
normal human epidermal keratinocytes in chemically defined
clonal culture and serum-free serial culture. J Invest
Dermatol 1983, 81:33s-40s
24. Brocklehurst J.C., Tallis R.C., Fillit H.M. : Textbook of
Geriatric Medicine and Gerontology, Ed. Churchill-
Livingstone, 1992
25. Broker LE, Kruyt FA, Giaccone G: Cell death independent
of caspases: a review. Clin Cancer Res 2005, 11:3155-3162
41

26. Brunk UT, Terman A: The mitochondrial-lysosomal axis
theory of aging: accumulation of damaged mitochondria as a
result of imperfect autophagocytosis. Eur J Biochem 2002,
269:1996-2002[
27. Burlui V., Forna Norina, Ifteni G. “Clinica şi terapia
edentaţiei parţiale intercalate reduse " -, Editura "Apollonia"
Iaşi, 2001, ISBN 973-9333-65-6.
28. Bursch W, Hochegger K, Torok L, Marian B, Ellinger A,
Schulte-Hermann R: Autophagic and apoptotic types of
programmed cell death exhibit different fates of cytoskeletal
filaments. J Cell Sci 2000, 113:1189-1198
29. Buttyan, R. 1991. Genetic response of prostate cells to
androgen deprivation: Insights into the cellular mechanism of
apoptosis. In Apoptosis. 'the Molecular Basis of Cell Death.
Current Communications in Cell and Molecular Biology, Vol.
3. L. D. Tomei& F. 0. Cope, Eds.: 157-173. Cold Spring
Harbor Laboratory Press. Cold Spring Harbor, NY.
30. Campisi J: Cellular senescence as a tumor-suppressor
mechanism. Trends Cell Biol 2001, 11:S27-S31
31. Campisi, J. (2001) From cells to organisms: can we learn
about aging from cells in culture? Exp. Gerontol.36, 607–
618.
32. Carnes, B.A. and Olshansky, S.J. (1993) Evolutionary
perspectives on human senescence. Popul. Dev. Rev. 19,
793–806.
33. Carrel, A. (1912) On the permanent life of tissues outside of
the organism. J. Exp. Med. 15, 516–528.
34. Cawson R A 1966 Chronic oral candidiasis and leukoplakia.
Oral Surg Oral Med Oral Pathol 22:582–591
35. Cawson R A 1973 Induction of epithelial hyperplasia by
Candida albicans. Br J Dermatol 89:497–503
36. Cawson R A, Binnie W H 1980 Candida leukoplakia and
carcinoma: a possible relationship. In Mackenzie I C,
42

Debelsteen E, Squier C A eds. Oral premalignancy.
Proceedings of the first Dow Symposium. University of Iowa,
Iowa, 59–66
37. Cawson R A, Rajasingham K C 1972 Ultrastructural
features of the invasive phase of Candida albicans. Br J
Dermatol 87:435–443
38. Charlesworth, B. (1974) Selection in populations with
overlapping generations. VI. Rates of change of gene
frequency and population growth rate. Theor. Popul. Biol. 6,
108–133.
39. Charlesworth, B. (1994) Evolution in Age-Structured
Populations. Cambridge University Press, Cambridge.
40. Charlesworth, B. (2001) Patterns of age-specific means and
genetic variances of mortality rates predicted by the
mutation-accumulation theory of aging. J. Theor. Biol. 210,
47–65.
41. Charlesworth, B. and Partridge, L. (1997) Ageing:
levelling of the grim reaper. Curr. Biol. 7, R440–442.
42. Chaturvedi V, Qin J-Z, Denning MF, Choubey D, Diaz
MO, Nickoloff BJ: Apoptosis in proliferating, senescent, and
immortalized keratinocytes. J Biol Chem 1999, 274:23358-
23367
43. Chen, H. Y., Cox, S. W. & Eley, B. M. (1998) Cathepsin B,
a2-macroglobulin and cystatin levels in gingival crevicular
fluid from chronic periodontitis patients. J. Clin. Periodontol.
25, 34–41.
44. Chen, H. Y., Cox, S. W., Eley, B. M., Mäntylä, P., Rönkä,
H. & Sorsa, T. (2000) Matrix metalloproteinase-8 levels and
elastase activities in gingival crevicular fluid from chronic
adult periodontitis patients. J. Clin. Periodontol. 27, 366–
369.
45. Chinnaiyan, A.M., K. O'Rourke, M. Tewari, and V.M.
Dixit.1995. FADD, a novel death domain-containing protein,
43

interacts with the death domain of Fas and initiates
apoptosis.Cell 81:505-512.
46. Chittenden, T., E.A. Harrington, R. O'Connor, C.
Flemington,R.J. Lutz, G.I. Evan, and B.C. Guild. 1995a.
Induction of apoptosis by the Bcl-2 homologue Bak. Nature
374: 733-736.
47. Christofori, G., P. Naik, and D. Hanahan. 1994. A second
signal supplied by insulin-like growth factor II in oncogeneinduced
tumorigenesis. Nature 369: 414—418.
48. Clarke PGH: Developmental cell death: morphological
diversity and multiple mechanisms. Anat Embryol 1990,
181:195-213
49. Cleary, M.L., S.D. Smith, and J. Sklar. 1986. Cloning and
structural analysis of cDNAs for bcl-2 and a hybrid bcl-
2/immunoglobulin transcript resulting from the t(14;18)
translocation. Cell 47: 19-28.
50. Cole, A. A., Chubinskaya, S., Schumacher, B., Huch, K.,
Szabo, G., Yao, J., Mikecz, K., Hasty, K. A. & Kuettner,
K. E. (1996) Chondrocyte matrix metalloproteinase-8.
Human articular chondrocytes express neutrophil
collagenase. J. Biol. Chem. 271, 11023–11026.
51. Collin, H-L., Sorsa, T., Meurman, J. H., Niskanen, L.,
Salo, T., Rönkä., H., Konttinen, Y. T., Koivisto, A-M. &
Uusitupa, M. (2000) Salivary matrix metalloproteinase
(MMP-8) levels and gelatinase (MMP-9) activities in patients
with type 2 diabetes mellitus. J. Periodontal. Res. 35, 259–
265.
52. Comfort, A. (1964) Ageing. The Biology of Senescence. Holt,
Rinehart and Winston, New York.
53. Cribier B, Garnier C, Lausriat D, Heid E 1994 Lichen
planus and hepatitis C virus infection: an epidemiologic
study. J Am Acad Dermatol 31:1070–1072
44

54. Cristofalo VJ, Lorenzini A, Allen RG, Torres C, Tresini
M:Replicative senescence: a critical review. Mech Ageing
Dev 2004, 125:827 -848
55. Daido S, Yamamoto A, Fujiwara K, Sawaya R, Kondo S,
Kondo Y: Inhibition of the DNA-dependent protein kinase
catalytic subunit radiosensitizes malignant glioma cells by
inducing autophagy. Cancer Res 2005, 65:4368-4375
56. Daniels T E, Hansen L S, Greenspan J S et al 1992
Histopathology of smokeless tobacco lesions in professional
baseball players. Associations with different types of tobacco.
Oral Surg Oral Med Oral Pathol 73:720–725
57. Darwin, C. (1859) On the Origin of Species by Means of
Natural Selection, or, The Preservation of Favoured Races in
the Struggle for Life. J. Murray, London.
58. Davidson H R, Connor J M 1988 Dykeratosis congenita. J
Med Genet 25:843–846
59. Debbas, M. and E. White. 1993. Wild-type p53 mediates
apoptosis by E1A which is inhibited by E1B. Genes &.
Dev.7:546-554.
60. Degterev A, Boyce M, Yuan J: A decade of caspases.
Oncogene 2003, 22:8543-8567
61. Demetrius, L. (2001) Mortality plateaus and directionality
theory. Proc. R. Soc. London Ser. B Biol. Sci. 268, 2029–
2037.
62. Dice, J.F. and Goff, S.A. (1987) Error catastrophe and
aging: future directions of research. In Modern Biological
Theories of Aging. Warner, H.R., Butler, R.N., Sprott, R.L.,
and Schneider, E.L., Ed. Raven Press,New York. pp. 155–
165.
63. Dierick JF, Kalume DE, Wenders F, Salmon M, Dieu M,
Raes M, Roepstorff P, Toussaint O: Identification of 30
protein species involved in replicative senescence and stress-
45

induced premature senescence. FEBS Lett 2002, 531:499-
504.
64. Dimri GP, Lee X, Basile G, Acosta M, Scott G, Roskelley
C, Medrano EE, Linskens M, Rubelj I, Pereira-Smith O,
Peacocke M, Campisi J: A biomarker that identifies
senescent human cells in culture and in aging skin in vivo.
Proc Natl Acad Sci USA 1995, 92:9363-9367[
65. Ding G, Franki N, Kapasi AA, Reddy K, Gibbons N,
Singhal PC: Tubular cell senescence and expression of TGFbeta1
and p21(WAF1/CIP1) in tubulointerstitial fibrosis of
aging rats. Exp Mol Pathol 2001, 70:43-53
66. Ding, Y., Haapasalo, M., Kerosuo, E., Lounatmaa, K.,
Kotiranta, A. & Sorsa, T. (1997) Release and activation of
human neutrophil matrix metallo-and serine proteinases
during phagocytosis of Fusobacterium nucleatum,
Porphyromonas gingivalis and Treponema denticola. J. Clin.
Periodontol. 24, 237–248.
67. Ding, Y., Uitto, V. J., Firth, J., Salo, T., Haapasalo, M.,
Konttinen, Y. T. & Sorsa, T. (1995) Modulation of host
matrix metalloproteinases by bacterial virulence factors
relevant in human periodontal diseases. Oral Dis. 1, 279–
286.
68. Ding, Y., Uitto, V. J., Haapasalo, M., Lounatmaa, K.,
Konttinen, Y. T., Salo, T., Grenier, D. & Sorsa, T. (1996)
Membrane components of Treponema denticola trigger
proteinase release from human polymorphonuclear
leukocytes. J. Dent. Res. 75, 1986–1993.
69. Dinu Veronica, Truţia Eugen, Popa Cristea Elena,
Popescu Aurora, Biochimie medicală- mic tratatat,Ed.
Medical, Bucureşti, 1998,ISBN 973-39-0299-3
70. Donehower, L.A., M. Harvey, B.L. Slagle, M.J.
McArthur, C.A.Montgomery, J.S. Butel, and A. Bradley.
46

1992. Mice deficien for p53 are developmentally normal but
susceptible to spontaneous tumors. Nature 356: 215-221.
71. Downes, C.S. (1993) Senescence and the genome or, change
and decay in all except lobsters I see. BioEssays 15, 359–
362.
72. Dunn WA, Jr: Studies on the mechanisms of autophagy:
formation of the autophagic vacuole. J Cell Biol 1990,
110:1923-1933
73. Dyke, B., Gage, T., Alford, P., Swenson, B., and Williams-
Blangero, S. (1995) Model life table for captive chimpanzees.
Am. J. Primatol. 37, 25–37.
74. Ebeling, A.H. (1913) The permanent life of connective tissue
outside of the organism. J. Exp. Med. 17, 273–285.
75. Economos, A.C. and Lints, F.A. (1986) Developmental
temperature and life-span in Drosophilamelanogaster
.Constant developmental temperature - evidence for
physiological adaptation in a wide temperature-range.
Gerontology 32, 18–27.
76. Edinger AL, Thompson CB: Death by design: apoptosis,
necrosis, and autophagy. Curr Opin Cell Biol 2004, 16:663-
669
77. Einhorn J, Wersall J 1967 Incidence of oral carcinoma in
patients with leukoplakia of the oral mucosa. Cancer
20:2184–2193
78. Eisen D, Ellis C N, Duell E A, Griffiths C E M, Voorhees J
J 1990 Effect of topical cyclosporine rinses on oral lichen
planus. A double blind analysis. N Engl J Med 323:290–294.
79. Eisenberg E, Krutchkoff D, Yamase H 1992 Incidental
oral hairy leukoplakia in immunocompetent persons. A report
of two cases. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 74:332–333
80. Ekerdt, D.J., Ed. (2002) The Macmillan Encyclopedia of
Aging. Macmillan, New York
47

81. El-Deiry, W.S., T. Tokino, V.E. Velculescu, D.B. Levy, R.
Parsons, J.M. Trent, D. Lin, E. Mercer, K.W. Kinzler,
and B.Vogelstein. 1993. WAF1, a potential mediator of p53
tumor suppression. Cell 75: 817-825.
82. Ellis, H. and H.R. Horvitz. 1986. Genetic control of
programmed cell death in in the nematode C. elegans. Cell
44: 817-829.
83. Enarl, M., H. Hug, and S. Nagata. 1995. Involvement of an
ICE-like protease in Fas-mediated apoptosis. Nature 375: 78-
81.
84. Epstein J B, Fatahzadeh M, Matisic J, Anderson G 1995
Exfoliative cytology and electron microscopy in the diagnosis
of hairy leukoplakia. Oral Surg Oral Med Oral Pathol
79:564–569
85. Epstein J B, Sherlock C H, Wolber R A 1993 Hairy
leukoplakia after bone marrow transplantation. Oral Surg
Oral Med Oral Pathol 75:690–696
86. Eversole LR 1994 Immunopathology of oral mucosal
ulcerative, desquamative and bullous diseases. Selective
review of the literature. Oral Surgery, Oral Medicine and
Oral Pathology 66:555–571.
87. Eveson J W 1983 Oral premalignancy. Cancer Surveys
2:403–424
88. Eveson JW, Scully C 1995 Colour atlas of oral pathology.
Mosby-Wolfe, London.
89. Fadeel B, Orrenius S: Apoptosis: a basic biological
phenomenon with wide-ranging implications in human
disease. J Intern Med 2005, 258:479-517
90. Falconer, D.S. and Mackay, T.F.C. (1996) Introduction to
Quantitative Genetics. Longman, London.
91. Fanidi, A., E.A. Harrington, and G. Evan. 1992.
Cooperative interaction between c-myc and bcl-2 protooncogenes.
Nature 359:554-556.
48

92. Farlie, P.G., R. Dringen, S.M. Rees, C. Kannourakis,
Bernard O.. 1995. Bcl-2 transgenc expression can protect
neurons against developmental and induced cell death.
Proc.Natl. Acad. Sci. 92: 4397-4401.
93. Farrow, S.N., J.H.M. White, I. Martinou, T. Raven, K.-T.
Pun,C.I. Gnnham, J.-C. Martinou, and R. Brown. 1995.
Cloning of a bcl-2 homologue by interaction with adenovirus
E1B19K. Nature 374: 731-733.
94. Field E A, Field J K, Martin M V 1989 Does candida have
a role in epithelial neoplasia. J Med Vet Mycol 27:277–294
95. Field EA, Brookes V, Tyldesley WR 1992 Recurrent
aphthous ulceration in children – a review. International
Journal of Paediatric Dentistry 2:1–10.
96. Fisher, R.A. (1930) The Genetical Theory of Natural
Selection. Clarendon Press, Oxford.
97. Flaitz CM, Baker KA 2000 Treatment approaches to
common symptomatic oral lesions in children. Dental Clinics
of North America 44:671–696.
98. Forna Norina, Burlui V.: “Clinica şi terapia
edentaţiei şi a pierderii de substanţă maxilo-facială” ,Ed.
Apollonia, Iaşi, ISBN 973 - 9333 - 06 – 0, 1998.
99. Forna Norina, Burlui V.:“Clinical guide - lines and
principles in the therapy of partial extended edentation" -
Cursbook for English Language Students, Editura
"Apollonia", Iaşi, 2001, ISBN 973-9333-67-2.
100. Forna Norina: Evaluarea starii de sanatate afectate
prin edentatie, Editura Demiurg, Iasi, 2007 ISBN 978-973-
152-017-9
101. Franckschi C., Monti D., Cossarizza A., Tomasi A.,
Soi-A P. & Zannotti M..1990. Oxidalive stress,
polyphosphorihosylation and uging: In vitro studies on
lyrnpho- cytes from normal and Down's syndrome subjects ol
49

different age and from patients with Alzheimer's dementia.
Adv. Fxp. Med. Hiol. 264: 499-502.
102. Freije, J. M., Diez-Itza, I., Balbin, M., Sanchez, L.
M., Blasco, R., Tolivia, J. & Lop-ez-Otin, C. (1994)
Molecular cloning and expression of collagenase-3, a novel
human matrix metalloproteinase produced by breast
carcinomas. J. Biol. Chem. 269, 16766–16773.
103. Fresko I, Yurdakul S, Hamuryudan V et al 1999
The management of Behçet's syndrome. Annales de Medecine
Interne (Paris) 150:576–581.
104. Friedman, D.B. and Johnson, T.E. (1988) A
mutation in the age-1 gene in Caenorhabditis elegans
lengthens life and reduces hermaphrodite fertility. Genetics
118, 75–86.
105. Friedman, D.B. and Johnson, T.E. (1988) Three
mutants that extend both mean and maximum life span of the
nematode, Caenorhabditis elegans, define the age-1 gene. J.
Gerontol. 43, B102–B109.
106. Gadaleta Maria Nicola,A.Cormio,V.Pesce 1998
Aging and mitocondria. Biochimie (1998)80,863-870
107. Gallant, J. and Kurland, C. (1997) The error
catastrophe theory of aging. Point counterpoint. Exp.
Gerontol.32, 333–337.
108. Gallant, J. and Parker, J. (1997) The error
catastrophe theory of aging. Point counterpoint. Exp.
Gerontol. 32,342–345.
109. Gangbar, S., Overall, C. M., McCulloch, C. A. &
Sodek, J. (1990) Identification of polymorphonuclear
leukocyte collagenase and gelatinase activities in mouthrinse
samples: correlation with periodontal disease activity in
adult and juvenile periodontitis. J. Periodontal. Res. 25, 257–
267.
50

110. Garcia, I., I. Martinou, Y. Tsujimoto, and J.-C.
Martinou. 1992.Prevention of programmed cell death of
sympathetic neurons by the bcl-2 proto-oncogene. Science
258: 302-304.
111. Garden, G. A., M. Bothwei.I. & K. W. Ruhei. 1991.
Lack of correspondence between mRNA expression for a
putative cell death molecule (SGP-2) and neuronal cell death
in the central nervous system. J. Neurobiol. 22: 590-604.
112. Gavrilov and Gavrilova: Evolutionary Theories of
Aging The Scientific World JOURNAL (2002) 2, 339-356
113. Gavrilov, L.A. and Gavrilova, N.S. (1991) The
Biology of Life Span: A Quantitative Approach. Harwood
Academic Publisher, New York.
114. Gavrilov, L.A. and Gavrilova, N.S. (1999) Is there a
reproductive cost for human longevity? J. Anti-Aging Med. 2,
121–123.
115. Gavrilov, L.A. and Gavrilova, N.S. (2001)
Biodemographic study of familial determinants of human
longevity. Population: An English Selection, 13, 197–222.
116. Gavrilov, L.A. and Gavrilova, N.S. (2001) The
reliability theory of aging and longevity. J. Theor.
Biol.213(4), 527–545.
117. Geavlete Aurelian:Sindromul bucal în medicina
internă, Editura medicală, 1981,Bucureşti.
118. George Laskaris: Pocket Atlas of Oral Diseases,
2006,Thieme. ISBN 3-13-107472-8
119. Gerland LM, Peyrol S, Lallemand C, Branche R,
Magaud JP, French M: Association of increased autophagic
inclusions labeled for beta-galactosidase with fibroblastic
aging. Exp Gerontol 2003, 38:887-895
120. Gershon, D. (1999) The mitochondrial theory of
aging: is the culprit a faulty disposal system rather than
51

indigenous mitochondrial alterations? Exp. Gerontol. 34,
613–619.
121. Ghate JV, Jorizzo JL 1999 Behçet's disease and
complex aphthosis. Journal of the American Academy of
Dermatology 40:1–18.
122. Gherasim L.: Medicina Internă, vol 1,2,3 , Ed.
Medicala , Bucuresti, 2000
123. Golstein P, Kroemer G: Cell death by necrosis:
towards a molecular definition. Trends Biochem Sci 2007,
32:37-43
124. Golstein, P., D. Marguet, and V. Depraetere. 1995.
Homology between Reaper and the cell death domains of Fas
and TNFR1. CellSl: 185-186.
125. Golub, L. M., Lee, H. M., Greenwald, R. A., Ryan,
M. E., Sorsa, T., Salo, T. & Giannobile, W. V. (1997) A
matrix metalloproteinase inhibitor reduces bone-type collagen
degradation fragments and specific collagenases in
gingival crevicular fluid during adult periodontitis. Inflamm.
Res. 46, 310–319.
126. Golub, L. M., Lee, H. M., Ryan, M. E., Giannobile,
W. V., Payne, J. & Sorsa, T. (1998) Tetracyclines inhibit
connective tissue breakdown by multiple non-anti-microbial
mechanisms. Adv. Dent. Res. 12, 12–26.
127. Golub, L. M., McNamara, T. F., Ryan, M. E.,
Kohut, B., Blienden, T., Payonk, G. P., Sipos, T. & Baron,
H. J. (2001) Adjunctive treatment with subantimicrobial
doses of doxycycline: Effects on gingival fluid collagenase
activity and attachement loss in adult periodontitis. J. Clin.
Periodontol. 28, 146–156.
128. Golub, L. M., Sorsa, T., Lee, H. M., Ciancio, S.,
Sorbi, D., Ramamurthy, N. S., Gruber, B., Salo, T. &
Konttinen, Y. T. (1995) Doxycycline inhibits neutrophil
(PMN)-type matrix metalloproteinases in human adult
52

periodontitis gingiva. J. Clin. Periodontol. 22, 100–109.
129. Gooding, L.R., L. Aquino, P.J. Duerksen-Hughes,
D. Day, T.M.Horton, S. Yei, and W.S.M. Wold. 1991. The
E1B-19K protein of group C adenoviruses prevents cytolysis
by tumor necrosis factor of human cells but not mouse cells.
Virol.65: 3083-3094.
130. Gozuacik D, Kimchi A: Autophagy and cell death.
Curr Top Dev Biol 2007, 78:217-245
131. Gozuacik D, Kimchi A: Autophagy as a cell death
and tumor suppressor mechanism. Oncogene 2004, 23:2891-
2906
132. Grassilli, E., S. Bettuzzi, D. Monti, M. C, Inglfti, C.
Franceschi & A. Corti.1991. Studies on the relationship
between cell proliferation and cell death: Opposite patterns
of SGP-2 and ornithine decarboxylase mRNA accumulation
in PHA-stimu-lated human lymphocytes. Biochem. Biophys.
Res. Commun. 180: 59-63.
133. Guarente, L. and Kenyon, C. (2000) Genetic
pathways that regulate ageing in model organisms. Nature
408, 255–262.
134. Haff, R.F. and Swim, H.E. (1956) Serial
propagation of 3 strains of rabbit fibroblasts; their
susceptibility to infection with Vaccinia virus. Proc. Soc. Exp.
Biol. Med. 93, 200–204.
135. Haldar, S., N. Jena, and C. Croce. 1995.
Inactivation of Bcl-2 byphosphorylation. Proc. Not. Acad.
Sci. 92: 4507-4511.
136. Hamilton, W.D. (1966) The moulding of senescence
by natural selection. J. Theor. Biol. 12, 12–45.
137. Hampel B, Malisan F, Niederegger H, Testi R,
Jansen-Durr P: Differential regulation of apoptotic cell
death in senescent human cells. Exp Gerontol 2004, 39:1713-
1721
53

138. Hanemaaijer, R., Sorsa, T., Konttinen, Y. T., Ding,
Y., Sutinen, M., Visser, H., van Hinsbergh, V. W.,
Helaakoski, T., Kainulainen, T., Rönkä, H., Tschesche, H.
& Salo, T. (1997) Matrix metalloproteinase-8 is expressed in
human rheumatoid synovial fibroblasts and endothelial cells.
Regulation by TNF-a and doxycycline. J. Biol. Chem. 272,
31504–31509.
139. Harman, D. (1995) Free radical theory of aging:
Alzheimer's disease pathogenesis. AGE (J. Am.
AgingAssoc.) 18, 97–119.
140. Hasan A, Childerstone A, Pervin K et al 1995
Recognition of a unique peptide epitope of the mycobacterial
and human heat shock protein 65-60 antigen by T cells of
patients with recurrent oral ulcers. Clinical and Experimental
Immunology 99:392–397.
141. Hashibe M, Mathew B, Kuruvilla B et al 2000
Chewing tobacco, alcohol, and the risk of erythroplakia.
Cancer and Epidemiology Biomarkers in Prevention 9:639–
645.
142. Hayflick Leonard :How and Why We Age, Ballantine
Books; Reprint edition 1996 ASIN: 0345401557
143. Hendry, A.P. and Berg, O.K. (1999) Secondary
sexual characters, energy use, senescence, and the cost of
reproduction in sockeye salmon. Can. J. Zool. 77, 1663–
1675.
144. Hendry, A.P., Berg, O.K., and Quinn, T.P. (1999)
Condition dependence and adaptation-by-time: breeding
date, life history, and energy allocation within a population
of salmon. Oikos 85, 499–514.
145. Hickey Steve, Roberts Hilary: Ascorbate: The
Science of Vitamin C, Lulu Press Inc., 2004, ISBN
1411607244
54

146. Hietanen J, Pihlman K, Linder E, Reunala T 1987
No evidence of hypersensitivity to dental restorative materials
in oral lichen planus. Scand J Dent Res 95:320–327
147. Higgs J M, Wells R S 1974 Classification of chronic
muco-cutaneous candidosis. Clinical data and therapy.
Hautartz 25:159–165
148. Hill, K., Boesch, Ch., Goodall, J., Pusey, A.,
Williams, J., and Wrangham, R. (2001) Mortality rates
among wild chimpanzees. J. Hum. Evolut. 40, 437–450.
149. Hippert MM, O'Toole PS, Thorburn A: Autophagy
in cancer: good, bad, or both?. Cancer Res 2006, 66:9349-
9351
150. Ho V C, Gupta A K, Ellis C N, Nickoloff B J,
Vorrhees J J 1990 Treatment of severe lichen planus with
cyclosporine. J Am Acad Dermatol 22:64–68
151. Holmstrup P 1992 The controversy of a
premalignant potential of oral lichen planus is over. Oral
Surg Oral Med Oral Pathol 73:704–706
152. Holmstrup P, Thorn J J, Rindum J, Pindborg J J
1988 Malignant development of lichen planus-affected oral
mucosa. J Oral Pathol Med 17:219–225
153. Hunter IP, Ferguson MM, Scully C et al 1993
Effects of dietary gluten elimination in patients with recurrent
minor aphthous stomatitis and no detectable gluten
enteropathy. Oral Surgery, Oral Medicine and Oral Pathology
75:595–598.
154. Hurjui Jan: Geriatrie Selectivă, vol. I-II, Ed. Tipo
Moldova, 2002
155. Ingman, T., Sorsa, T., Lindy, O., Koski, H. &
Konttinen, Y. T. (1994a) Multiple forms of gelatinases/type
IV collagenases in saliva and gingival crevicular fluid of
periodontitis patients. J. Clin. Periodontol. 21, 26–31.
156. Ingman, T., Sorsa, T., Michaelis, J. & Konttinen,
55

Y. T. (1994b) Immunohistochemical study of neutrophil-and
fibro-blast-type collagenases and stromeolysin-1 in adult
periodontitis. Scand. J. Dent. Res. 102, 342–349.
157. Ingman, T., Tervahartiala, T., Ding, Y., Tschesche,
H., Haerian, A., Kinane, D. F., Konttinen, Y. T. & Sorsa,
T. (1996) Matrix metalloproteinases and their inhibitors in
gingival crevicular fluid and saliva of periodontitis patients.
J. Clin. Periodontol. 23, 1127–1132.
158. Itahana, K., Dimri, G., and Campisi, J. (2001)
Regulation of cellular senescence by p53. Eur. J. Biochem.
268, 2784–2791.
159. Janthi V, Probert C S J, Sher K S, Mayberry J F
1992 Oral submucosal fibrosis a preventable disease. Gut
33:4–6
160. Jenne, D. E. & J. Tschoi'r. 1989. Molecular
structure and functional characterization of a human
complement inhibitor found in blood and seminal plasma.
Proc. Nail. Acad. Sci. USA86:7123-7127.
161. Johnson, T.E. (1990) Increased life-span of age-1
mutants in Caenorhabditis elegans and lower Gompertz rate
of aging. Science 249, 908–912.
162. Johnson, T.E. and Hutchinson, E.W. (1993)
Absence of strong heterosis for life span and other life history
traits in Caenorhabditis elegans. Genetics 134, 465–474.
163. Johnson, T.E. and McCaffrey, G. (1985)
Programmed aging or error catastrophe? An examination by
twodimensional polyacrylamide gel electrophoresis. Mech.
Ageing Dev. 30, 285–297.
164. Jones JH, Mason DK 1980 Oral manifestations of
systemic disease, 2nd edn. Ballière Tindall, London.
165. Kabeya Y, Mizushima N, Ueno T, Yamamoto A,
Kirisako T, Noda T, Kominami E, Ohsumi Y, Yoshimori
T: LC3, a mammalian homologue of yeast Apg8p, is localized
56

in autophagosome membranes after processing. EMBO J
2000, 19:5720-5728
166. Kagan VE, Fabisiak JP, Shvedova AA, Tyurina
YY, Tyurin VA, Schor NF, Kawai K: Oxidative signaling
pathway for externalization of plasma membrane
phosphatidylserine during apoptosis. FEBS Lett 2000, 477:1-
7
167. Kang MK, Kameta A, Shin KH, Baluda MA, Kim
HR, Park NH: Senescence-associated genes in normal
human oral keratinocytes. Exp Cell Res 2003, 287:272-281
168. Karantza-Wadsworth V, Patel S, Kravchuk O,
Chen G, Mathew R, Jin S, White E: Autophagy mitigates
metabolic stress and genome damage in mammary
tumorigenesis. Genes Dev 2007, 21:1621-1635
169. Karjalainen T K, Tomich C E 1989 A
histopathologic study of oral mucosal lupus erythematosus.
Oral Surg Oral Med Oral Pathol 67:547–554
170. Kaugars G E 1992 The prevalence of oral lesions in
smokeless tobacco users and an evaluation of risk factors.
Cancer 70:2579–2585
171. Kaugars G E, Silverman S, Lovas J G L et al 1996
Use of antioxidant supplements in the treatment of human
oral leukoplakia. Review of the literature and current studies.
Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 81:5–14
172. Keeley, J.E. and Bond, W.J. (1999) Mast flowering
and semelparity in bamboos: the bamboo fire cycle
hypothesis. Am. Nat. 154, 383–391
173. Kerr, J.F., Wyllie, A.H., and Currie, A.R. (2001)
Apoptosis: a basic biological phenomenon with wideranging
implications in tissue kinetics. Br. J. Cancer 26, 239–257.
174. Keyes WM, Wu Y, Vogel H, Guo X, Lowe SW,
Mills AA: p63 deficiency activates a program of cellular
57

senescence and leads to accelerated aging. Genes Dev 2005,
19:1986-1999
175. Khazaeli, A.A., Xiu, L., and Curtsinger, J.W.
(1995) Effect of adult cohort density on age-specific mortality
in Drosophila melanogaster. J. Gerontol. 50A, B262–269.
176. Kirkland RA, Adibhatla RM, Hatcher JF,
Franklin JL: Loss of cardiolipin and mitochondria during
programmed neuronal death: evidence of a role for lipid
peroxidation and autophagy. Neuroscience 2002, 115:587-
602
177. Kirkwood, T.B.L. (1977) Evolution of ageing. Nature
270, 301–304.
178. Kirkwood, T.B.L. and Austad, S.N. (2000) Why do
we age? Nature 408, 233–238.
179. Kirkwood, T.B.L. and Cremer, T. (1982)
Cytogerontology since 1881 - a reappraisal of August
Weismann and a review of modern progress. Hum. Genet. 60,
101–121.
180. Kirkwood, T.B.L. and Holliday, R. (1979) The
evolution of ageing and longevity. Proc. R. Soc. London Ser.
B Biol. Sci. 205, 531–546.
181. Kowald, A. (1999) The mitochondrial theory of
aging: do damaged mitochondria accumulate by delayed
degradation? Exp. Gerontol. 34, 605–607.
182. Kowald, A. (2001) The mitochondrial theory of
aging. Biol. Signals Recept. 10, 162–175.
183. Kramer I R H, El-Labban N, Lee K W 1978 The
clinical features and risk of malignant transformation in
sublingual keratosis. Br Dent J 144:171–176
184. Krtolica, A., Parrinello, S., Lockett, S., Desprez, P.-
Y. and Campisi, J. (2001) Senescent fibroblasts promote
epithelial cell growth and tumorigenesis: a link between
58

cancer and aging. Proc. Natl. Acad. Sci. U. S. A. 98,12072–
12077.
185. Laine J, Kalimo K, Forssell H, Happonen R-P 1992
Resolution of oral lichenoid lesions in patients allergic to
mercury compounds. Br J Dermatol 126:10–15
186. Langdon J, Henk JM, eds 1995 Malignant tumours
of the mouth, jaws and salivary glands, 2nd edn. Edward
Arnold, London.
187. Larrson A, Axéll T, Andersson G 1991 Reversibility
of snuff dippers’ lesion in Swedish moist snuff users: a
clinical and histologic study. J Oral Pathol Med 20:258–264
188. Lauhio, A., Salo, T., Ding, Y., Konttinen, Y. T.,
Nordstrom, D., Tschesche, H., Lahdevirta, J., Golub, L.
M. & Sorsa, T. (1994) In vivo inhibition of human neutrophil
collagenase (MMP-8) activity during long-term combination
therapy of doxycycline and non-steroidal anti-inflammatory
drugs (NSAID) in acute reactive arthritis. Clin. Exp.
Immunol. 98, 21–28.
189. Le Bourg, É. (2001) A mini-review of the
evolutionary theories of aging. Is it the time to accept them?
Demogr. Res. [Online] 4(1), 1–28. http://www.demographicresearch.org/volumes/vol4/1/4-1.pdf
190. Lee BY, Han JA, Im JS, Morrone A, Johung K,
Goodwin EC, Kleijer WJ, DiMaio D, Hwang ES:
Senescence-associated beta-galactosidase is lysosomal betagalactosidase.
Aging Cell 2006, 5:187-195
191. Lee HC, Yin PH, Lu CY, Chi CW, Wei YH:
Increase of mitochondria and mitochondrial DNA in response
to oxidative stress in human cells. Biochem J 2000, 348 Pt
2:425-432
192. Lee S 1997 Diagnostic criteria of Behçet's disease;
problems and suggestions. Yonsei Medical Journal (Seoul)
38:365–369.
59

193. Lee, W., Aitken, S., Sodek, J. & McCulloch, C. A.
(1995) Evidence of a direct relationship between neutrophil
collagenase activity and periodontal tissue destruction in vivo
role of active enzyme in human periodontitis. J. Periodontal.
Res. 30, 23– 33.
194. Lemasters JJ, Nieminen AL, Qian T, Trost LC,
Elmore SP, Nishimura Y, Crowe RA, Cascio WE,
Bradham CA, Brenner DA, Herman B: The mitochondrial
permeability transition in cell death: a common mechanism
in necrosis, apoptosis and autophagy. Biochim Biophys Acta
1998, 1366:177-196
195. Levi F, Randimbison L, Te VC et al 1999 Second
primary cancers in patients with lung carcinoma. Cancer
1:186–190.
196. Liede, K. E., Haukka, J. K., Hietanen, J. H.,
Mattila, M. H., Rönkä, H. & Sorsa, T. (1999) The
association between smoking cessation and periodontal
status and salivary proteinase levels. J. Periodontol. 70,
1361–1368.
197. Lin R Y, Goodhart P 1993 The role of oral
candidiasis in survival and hospitalization patterns: analysis
of an inner city hospital human immunodeficiency
virus/acquired immune deficiency registry. Am J Med Sci
305:345–353
198. Lin, K., Dorman, J.B., Rodan, A., and Kenyon, C.
(1997) Daf-16: an HNF-3 forkhead family member that can
function to double the life-span in Caenorhabditis elegans.
Science 278, 1319–1322.
199. Lin, Yi-J., Seroude, L., and Benzer, S. (1998)
Extended life-span and stress resistance in the Drosophila
mutant methuselah. Science 282, 943–946.
200. Lindy, O., Konttinen, Y. T., Sorsa, T., Ding, Y.,
Santavirta, S., Ceponis, A. & Lopez-Otin, C. (1997) Matrix
60

metalloproteinase13 (collagenase-3) in human rheumatoid
synovium. Arthrit. Rheum. 40, 1391– 1399.
201. Linskens MH, Feng J, Andrews WH, Enlow BE,
Saati SM, Tonkin LA, Funk WD, Villeponteau B:
Cataloging altered gene expression in young and senescent
cells using enhanced differential display. Nucleic Acids Res
1995, 23:3244-3251
202. Lippman S M, Batsakis J G, Toth B T, Weber R S,
Lee J J, Martin J W et al 1993 Comparison of low-dose
isotretinoin with beta carotene to prevent oral
carcinogenesis. N Engl J Med 328:15–20
203. Lithgow, G.J., White, T.M., Melov, S., and
Johnson, T.E. (1995) Thermotolerance and extended lifespan
conferred by single-gene mutations and induced by
thermal stress. Proc. Natl. Acad. Sci. U. S. A. 92, 7540–7544.
204. Llano, E., Pendas, A. M., Knauper, V., Sorsa, T.,
Salo, T., Salido, E., Murphy, G., Simmer, J. P., Bartlett, J.
D. & Lopez-Otin, C. (1997) Identification and structural and
functional characterization of human enamelysin (MMP-20).
Biochemistry 36, 15101–15108.
205. Lo Muzio L, Mignogna MD, Pannone G, Rubini C,
Grassi R, Nocini PF, Ferrari F, Serpico R, Favia G, De
Rosa G, Maiorano E.-Expression of bcl-2 in oral squamous
cell carcinoma: an immunohistochemical study of 90 cases
with clinico-pathological correlations. Oncol Rep. 2003 Mar-
Apr;10(2):285-91
206. Lockshin RA, Zakeri Z: Apoptosis, autophagy, and
more. Int J Biochem Cell Biol 2004, 36:2405-2419
207. Lynch, M. and Walsh, B. (1998) Genetics and
Analysis of Quantitative Traits. Sinauer, Sunderland, MA.
208. Maher R, Lee A J, Warnakulasuriya K A A S 1994
Role of areca nut in the causation of oral submucous fibrosis:
61

a case-control study in Pakistan. J Oral Pathol Med 23:65–
69.
209. Mäkelä, M., Larjava, H., Pirilä, E., Maisi, P., Salo,
T., Sorsa, T. & Uitto, V-J. (1999) Matrix metalloproteinase
2 (gelatinase A) is related to migration of keratinocytes. Exp.
Cell Res. 251, 67–78.
210. Mäntylä, P., Kinane, D., Luoto, H., Tikanoja, S. &
Sorsa, T. (2000) MMP (matrix metalloproteinase) 8 in
monitoring periodontal health and disease from gingival
crevicular fluid (GCF). J Clin Periodontol 27 (suppl. 1), 97,
abstr. .317.
211. Mark H. Beers & colab. : The Merck Manual of
Health & Aging: The comprehensive guide to the changes
and challenges of aging-for older adults and those who care
for and about them , Ballantine Books, 2005
212. Mark H. Beers. ,Robert Berkow,Robert Berkow ,
Mark H. Beers :Merck Manual of Geriatrics , Merck; 3
edition , 2000
213. Martin JA, Buckwalter JA: The role of chondrocyte
senescence in the pathogenesis of osteoarthritis and in
limiting cartilage repair. J Bone Joint Surg Am 2003, 85-A
Suppl 2:106-110
214. Mârţu Silvia, Constanţa Mocanu (2000)
Parodontologie clinica, Ed.Apollonia,Iaşi
215. May, P. C., S. A.Joiinson.J. Poirier, M. Lampert-
Etclif I.S & C. E. Finch. 1989.Altered gene expression in
Alzheimer's disease brain tissues. Can. J. Neurosci. 16:473-
476.
216. McBride DR 2000 Management of aphthous ulcers.
American Family Physician 62:149–154, 160.
217. McCreary C E, Flint S R, McCartan et al 1992
Uremic stomatitis mimicking oral hairy leukoplakia. Report
62

of a case. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod
83:350–353
218. McGrath J A 1999 Dyskeratosis congenita: new
clinical and molecular insights into ribosome function.
Lancet 353:1204–1205
219. Medawar, P.B. (1946) Old age and natural death.
Modern Q. 1, 30–56.
220. Medawar, P.B. (1952) An Unsolved Problem of
Biology. H.K. Lewis, London.
221. Meikle, M.C., Hembry, R. M., Holley, J., Horton,
C., McFarlane, C. G. & Reynolds, J. J. (1994)
Immunolocalization of matrix metalloproteinases and TIMP-
1 (tissue inhibitor of metalloproteinases) in human gingival
tissues from periodontitis patients. J. Periodont. Res. 29,
118–126.
222. Mellanen, L., Ingman, T., Lähdevirta, J., Lauhio,
A., Ainamo, A., Konttinen, Y. T., Sukura, A., Salo, T. &
Sorsa, T. (1996) Matrix metalloproteinases-1, -3 and -8 and
myeloperoxidase in saliva of patients with human
immunodeficiency virus infection. Oral Dis. 2, 263–71.
223. Migliaccio, E., Giorgio, M., Mele, S., Pelicci, G.,
Reboldi, P., Pandolfi, P.P., Lanfrancone, L., and Pelicci,
G.(1999) The p66 adaptor protein controls oxidative stress
response and life span in mammals. Nature 402, 309–313.
224. Millard D, Mason DK, 1997, Recurrent aphthous
stomatitis: Clinical characteristics and associated systemic
disorders Diseases of the Oral Mucosa. Seminars in
Cutaneous Medicine and Surgery Volume 16, Issue 4, 278-
283 .
225. Miller Victor, Ursache Maria: Gerontostomatologie
Clinică, Ed. Apollonia, Iasi, 1998.
226. Mincer H H, Coleman S S, Hopkins K P 1972
Observations on the clinical characteristics of oral lesions
63

showing histologic epithelial dysplasia. Oral Surg 33:389–
399
227. Mizushima N, Levine B, Cuervo AM, Klionsky DJ:
Autophagy fights disease through cellular self-digestion.
Nature 2008, 451:1069-1075
228. Mizushima N, Yamamoto A, Hatano M, Kobayashi
Y, Kabeya Y, Suzuki K, Tokuhisa T, Ohsumi Y,
Yoshimori T: Dissection of autophagosome formation using
Apg5-deficient mouse embryonic stem cells. J Cell Biol 2001,
152:657-668.
229. Mizushima N: Autophagy: process and function.
Genes Dev 2007, 21:2861-2873.
230. Mizushima N: Methods for monitoring autophagy.
Int J Biochem Cell Biol 2004, 36:2491-2502
231. Monti, D., L. Troiano, E. Grassiili, C. Agnesini, F.
Tropea, M. Capri,E. A. Cristofalo, S. Saivioli, et al 1992.
Cell proliferation and cell death in
immunosenescence.Ann.N.Y. Acad. Sci. 663: 250-261.
232. Morley, A.A. (1995) The somatic mutation theory of
aging. Mutat. Res. 338, 19–23.
233. Morris L F, Phillips C M, Binnie W H, Sander H
M, Silverman H K, Menter M A 1992 Oral lesions in
patients with psoriasis: a controlled study. Cutis 49:339–344
234. Mueller, L.D. and Rose, M.R. (1996) Evolutionary
theory predicts late-life mortality plateaus. Proc. Natl. Acad.
Sci. U. S. A. 93, 15249–15253.
235. Murti P R, Bhonsle R B, Pindborg J J et al 1985
Malignant transformation rate in oral submucous fibrosis
over a 17-year period. Community Dent Oral Epidemiol
13:340–341
236. Murti P R, Daftary D K, Bhonsle R B et al 1986
Malignant potential of oral lichen planus: observations in
722 patients from India. J Oral Pathol 15:71–77
64

237. Nicholas G E et al 1990 White sponge nevus. Obstet
Gynecol 76:545–548
238. Nomura, T., Ishii, A., Oishi, Y., Kohma H. & Hara,
K. (1998) Tissue inhibitors of metalloproteinases level and
collagenase activity in gingival crevicular fluid: the relevance
to periodontal diseases. Oral Dis. 4, 231–240.
239. Norsgaard H, Clark BF, Rattan SI: Distinction
between differentiation and senescence and the absence of
increased apoptosis in human keratinocytes undergoing
cellular aging in vitro. Exp Gerontol 1996, 31:563-570
240. Nowparast B, Howell F V, Rick G M 1981
Verruciform zanthoma: a clinicopathologic review and report
of fity-four cases. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 51:619–
625
241. O’Grady J F, Reade P C 1992 Candida albicans as
a promotor of oral neoplasia. Carcinogenesis 13:783–786
242. Ohshima S: Apoptosis in stress-induced and
spontaneously senescent human fibroblasts. Biochem
Biophys Res Commun 2004, 324:241-246
243. Orgel, L.E. (1963) The maintenance of the accuracy
of protein synthesis and its relevance to ageing. Proc.Natl.
Acad. Sci. U. S. A. 49, 517–521.
244. Orgel, L.E. (1970) The maintenance of the accuracy
of protein synthesis and its relevance to ageing: a correction.
Proc. Natl. Acad. Sci. U. S. A. 67, 1476.
245. Padeh S, Brezniak N, Zemer D et al 1999 Periodic
fever, aphthous stomatitis, pharyngitis, and adenopathy
syndrome: clinical characteristics and outcome. Journal of
Pediatrics 135:98–101.
246. Palosaari, H.,Wahlgren, J., Larmas, M., Rönkä,
H., Sorsa, T., Salo, T. & Tjäderhane, L. (2000) The
expression of MMP-8 in human odontoblasts and dental pulp
cells is down-regulated by TGF-b1. J. Dent. Res. 79, 77–84.
65

247. Partridge, L. (2001) Evolutionary theories of ageing
applied to long-lived organisms. Exp. Gerontol. 36,641–650.
248. Partridge, L., Prowse, N., and Pignatelli, P. (1999)
Another set of responses and correlated responses to
selection on age at reproduction in Drosophila melanogaster.
Proc. R. Soc. London Ser. B 266, 255–261.
249. PASINETTI, G. M. & C. E. FINCH. 1991. Sulfated
glycoprotein-2 (SGP-2) mRNA is expressed in rat striatal
astrocytes following ibolenic acid lesions. Neiirosci. Lett.
130: 1-4.
250. Patnaik, B.K., Mahapatro, N., and Jena, B.S.
(1994) Ageing in fishes. Gerontology 40, 113–132.
251. Pattingre S, Tassa A, Qu X, Garuti R, Liang XH,
Mizushima N, Packer M, Schneider MD, Levine B 2005:
Bcl-2 antiapoptotic proteins inhibit Beclin 1-dependent
autophagy. Cell, 122:927-939
252. Pauna Mihaela , Preoteasa Elena : Aspecte
practice in protezarea edentatia totale (2009 ), Ed.
Cermaprint, Bucuresti , ISBN: 973-9266-58-4.
253. Petrovski G, Zahuczky G, Katona K, Vereb G,
Martinet W, Nemes Z, Bursch W, Fesus L: 2007
Clearance of dying autophagic cells of different origin by
professional and non-professional phagocytes. Cell Death
Differ, 14:1117-1128
254. Pgillery, J-C Monboisse,F-X.Maquant 1991,-
Mecanismes de veillissement des
proteines.Diabete&Metabolisme 17,1-15
255. Pillai R, Balaram P, Reddiar K S 1992
Pathogenesis of oral submucous fibrosis. Relationship to risk
factors associated with oral cancer. Cancer 69:2011–2020
66

256. Pindborg J J, Roed-Petersen B, Renstrup G 1972
Role of smoking in floor of the mouth leukoplakias. J Oral
Pathol 1:22–27
257. Pirilä, E., Ramamurthy, N., Maisi, P., McClain, S.,
Kucine, A., Wahlgren, J., Golub, L. M., Salo, T. & Sorsa,
T. (2001) Wound healing in ovariectomiced rats. Effects of
chemically modified tetracycline (CMT-8) and estrogen on
matrix metalloproteinases ª8 and ª13 and type I collagen
expression. Curr. Med. Chem. 8, 281– 294.
258. Pletcher, S.D. and Curtsinger, J.W. (1998)
Mortality plateaus and the evolution of senescence: why are
oldage mortality rates so low? Evolution 52, 454–464.
259. Popescu Eugenia, Gogălniceanu D.: Medicină
orală, Editura PsihOmnia, 1998, Iasi.
260. Popovici Iuliana, Stefanache Alina, Popa
Emanuela Antoneta, Urasche Maria, Grădinaru Irina,
Scutariu Monica Mihaela: Paste de dinţi şi periajul dentar,
Editura Timpul, Iaşi, 2002, ISBN 973-612-019-8
261. Popovsky JL, Camisa C 2000 New and emerging
therapies for diseases of the oral cavity. Dermatologic Clinics
18:113–125.
262. Porter SR, Scully C 1998 Early detection of oral
cancer in the practice. British Dental Journal 185:72–73.
263. Porter SR, Scully C, Pedersen A 1998 Recurrent
aphthous stomatitis. Critical Reviews in Oral Biology and
Medicine 9:308–321.
264. Prikk, K., Pirilä, E., Sepper, R., Maisi, P., Salo, T.,
Wahlgren, J. & Sorsa, T. (2001) In vivo collagenase-2
(MMP-8) expression by human bronchial epithelial cells and
monocytes/macrophages in bronchiectasis. J. Pathol. 194,
232–238.
67

265. Prince S, Bailey BM 1999 Squamous carcinoma of
the tongue: review. British Journal of Oral and Maxillofacial
Surgery 37:164–174.
266. Qu X, Yu J, Bhagat G, Furuya N, Hibshoosh H,
Troxel A, Rosen J, Eskelinen EL, Mizushima N, Ohsumi
Y, Cattoretti G, Levine B: Promotion of tumorigenesis by
heterozygous disruption of the beclin 1 autophagy gene. J
Clin Invest 2003, 112:1809-1820
267. Rateitschak K.H., Wolf H.F. ,Hassel T.H. (1989)
Atlas of Dental Medicine, vol 1,Ed.Thieme, Stuttgart
268. Ravanti, L., Häkkinen, L., Larjava, H., Saar-ialho-
Kere, U., Foschi, M., Han, J. & Kähäri, V. M. (1999)
Transforming growth factor-beta induces collagenase-3
expression by human gingival fibroblasts via p38 mitogenactivated
protein kinase. J. Biol. Chem. 274, 37292–37300.
269. Rehberger A, Püspök A, Stallmeister T et al 1998
Crohn's disease masquerading as aphthous ulcers. European
Journal of Dermatology 8:274–276.
270. Renehan, A.G., Booth, C., and Potten, C. (2001)
What is apoptosis, and why is it important? Brit. Med. J. 322,
1536–1538.
271. Resnick L, Herbst J S, Ablashi D V et al 1988
Regression of oral hairy leukoplakia after orally
administered acyclovir therapy. JAMA 259:384–388
272. Reynolds ES: The use of lead citrate at high pH as an
electron-opaque stain in electron microscopy. J Cell Biol
1963, 17:208-212
273. Reznick, D., Buckwalter, G., Groff, J., and Elder,
D. (2001) The evolution of senescence in natural populations
of guppies (Poecilia reticulata): a comparative approach.
Exp. Gerontol. 36, 791–812.
68

274. Rhodus N L, Johnson D K 1990 The prevalence of
oral manifestations of lupus erythematosus. Quintessence Int
21:461–465
275. Ricklefs, R.E. (1998) Evolutionary theories of aging:
confirmation of a fundamental prediction, with implications
for the genetic basis and evolution of life span. Am. Nat. 152,
24–44.
276. Roberts P, Moshitch-Moshkovitz S, Kvam E,
O'Toole E, Winey M, Goldfarb DS: Piecemeal
microautophagy of nucleus in Saccharomyces cerevisiae. Mol
Biol Cell 2003, 14:129-141
277. Robertson JD, Orrenius S, Zhivotovsky B: Review:
nuclear events in apoptosis. J Struct Biol 2000, 129:346-358
278. Robine, J.-M. and Allard, M. (1999)Jeanne
Calment: validation of the duration of her life. In Validation
of Exceptional Longevity. Eds. Odense Monogr. on
Population Aging 6. Odense University Press, Odense. pp.
145–161.
279. Rogers R 1997 Recurrent aphthous stomatitis in the
diagnosis of Behçet's disease. Yonsei Medical Journal
(Seoul) 38:370–379.
280. Rojas E, Lopez MC, Valverde M: Single cell gel
electrophoresis assay: methodology and applications. J
Chromatogr B Biomed Sci Appl 1999, 722:225-254
281. Romanelli, R., Mancini, S., Laschinger, C.,
Overall, C. M., Sodek, J. & McCulloch, C. A. (1999)
Activation of neutrophil collagenase in periodontitis. Infect
Immun. 67, 2319–2326.
282. Rose, M.R. (1991) Evolutionary Biology of Aging.
Oxford University Press, New York.
283. Rose, M.R. (1998) Darwinian anti-aging medicine. J.
Anti-Aging Med. 1, 105–108.
284. Said, S., Mohd, H., Sander, L., Rönkä, H., Sorsa,
69

T. & Kinane, D. F. (1999) GCF levels of MMP-3 and MMP-
8 following placement of bioresorbable membranes. J. Clin.
Periodontol. 26, 757–763.
285. Sakane T, Takeno M, Suzuki N et al 1999 Behçet's
disease. New England Journal of Medicine 341:1284–1291.
286. Salo, T., Mäkelä, M., Kylmäniemi, M., Au-tio-
Harmainen, H. & Larjava, H. (1994) Expression of matrix
metalloproteinase-2 and -9 during early human wound
healing. Lab. Invest. 70, 176–182.
287. Sansal I, Sellers WR: The biology and clinical
relevance of the PTEN tumor suppressor pathway. J Clin
Oncol 2004, 22:2954-2963
288. Schwarze SR, DePrimo SE, Grabert LM, Fu VX,
Brooks JD, Jarrard DF: Novel pathways associated with
bypassing cellular senescence in human prostate epithelial
cells. J Biol Chem 2002, 277:14877-14883[
289. Sciubba JJ 1999 Improving detection of
precancerous and cancerous oral lesions. Computer-assisted
analysis of the oral brush biopsy. US Collaborative OralCDx
Study Group. Journal of the American Dental Association
130:1445–1457.
290. Scully C 1993 Clinical diagnostic methods for the
detection of premalignant and early malignant oral lesions.
Community Dental Health 1(suppl 1):43–52.
291. Scully C 1993 Inflammatory disorders of the oral
mucosa. In: English, GM, ed. Otolaryngology. Lippincott,
Philadelphia, p 1–28.
292. Scully C 1995 Oral precancer: preventive and
medical approaches to management. Oral Oncology
European Journal of Cancer, Part B 31:16–26.
293. Seglen PO, Gordon PB: 3-Methyladenine: specific
inhibitor of autophagic/lysosomal protein degradation in
70

isolated rat hepatocytes. Proc Natl Acad Sci USA 1982,
79:1889-1892
294. Seluanov A, Gorbunova V, Falcovitz A, Sigal A,
Milyavsky M, Zurer I, Shohat G, Goldfinger N, Rotter V:
Change of the death pathway in senescent human fibroblasts
in response to DNA damage is caused by an inability to
stabilize p53. Mol Cell Biol 2001, 21:1552-1564
295. Shelton DN, Chang E, Whittier PS, Choi D, Funk
WD: Microarray analysis of replicative senescence. Current
Biology 1999, 9:939-945
296. Shibuya H, Amagasa T, Seto K-I, Ishibashi K,
Horiuchi J-I 1986 Leukoplakia-associated multiple
carcinomas in patients with tongue carcinoma. Cancer
57:843–846
297. Shimizu S, Kanaseki T, Mizushima N, Mizuta T,
Arakawa-Kobayashi S, Thompson CB, Tsujimoto Y: Role
of Bcl-2 family proteins in a non-apoptotic programmed cell
death dependent on autophagy genes. Nat Cell Biol 2004,
6:1221-1228
298. Ship Irwin: Clinician's Guide Oral Health in
Geriatric Patients , BC Decker Inc , Hamilton, 2006
299. Sigurgeirsson B, Lindelöf B 1991 Lichen planus and
malignancy. An epidemiologic study of 2017 patients and a
review of the literature. Arch Dermatol 127:1684–1688
300. Silverman S, Gorsky M, Lozada F 1984 Oral
leukoplakia and malignant transformation. A follow-up study
of 257 patients. Cancer 53:563–568
301. Skulachev, V.P. (2001) The programmed death
phenomena, aging, and the Samurai law of biology. Exp.
Gerontol. 36, 995–1024.
302. Sol Silverman, L. Roy Eversole, Edmond L.
Truelove, Essentials of oral medicine, 2001, BC Decker Inc ,
ISBN 1-55009-146-8
71

303. Sorsa, T., Ding, Y., Salo, T., Lauhio, A., Teronen,
O., Ingman, T., Ohtani, H., An-doh, N., Takeha, S. &
Konttinen, Y. T. (1994) Effects of tetracylines on neutrophil,
gingival and salivary collagenases. A functional and
Western-blot assessment with special reference to their
cellular sources in periodontal diseases. Ann. NY Acad. Sci.
732, 112–131.
304. Sorsa, T., Ingman, T., Suomalainen, K.,
Haapasalo, M., Konttinen, Y. T., Lindy, O., Saari, H. &
Uitto, V-J. (1992) Identification of proteases from
periodontopathogenic bacteria as activators of latent human
neutrophil and fibroblast-type interstitial collagenases. Infect.
Immun. 60, 4491–4495.
305. Sorsa,T., Uitto, V-J., Suomalainen, K., Vauhkonen,
M. & Lindy, S. (1988) Comparison of interstitial
collagenases from human gingiva, sulcular fluid and polymorphonuclear
leukocytes. J. Periodontal. Res. 23, 386–393.
306. Spaulding C, Guo W, Effros RB: Resistance to
apoptosis in human CD8+ T cells that reach replicative
senescence after multiple rounds of antigen-specific
proliferation. Exp Gerontol 1999, 34:633-644
307. Squier C A :The permeability of oral mucosa. Crit
Rev Oral Biol Med. 1991 ;2 (1):13-32 1912142
308. Stearns, S.C. (1992) The Evolution of Life Histories.
Oxford University Press, Oxford.
309. Stearns, S.C. (2000) Life history evolution:
successes, limitations, and prospects. Naturwissenschaften
87, 476–486.
310. Stearns, S.C., Ackermann, M., Doebeli, M., and
Kaiser, M. (2000) Experimental evolution of aging, growth,
and reproduction in fruitflies. Proc. Natl. Acad. Sci. U. S. A.
97, 3309–3313.
72

311. Swim, H.E. (1959) Microbiological aspects of tissue
culture. Annu. Rev. Microbiol. 313, 141–176.
312. Swim, H.E. and Parker, R.F. (1957) Culture
characteristics of human fibroblasts propagated serially. Am.
J.Hyg. 66, 235–243.
313. Terman, A. (2001) Garbage catastrophe theory of
aging: imperfect removal of oxidative damage? Redox Rep.6,
15–26.
314. Tower, J. (2000) Transgenic methods for increasing
Drosophila life span. Mech. Ageing Dev. 118, 1–14.
315. Turker, M. (1996) Premature aging. In Encyclopedia
of Gerontology. Age, Ageing, and the Aged. Vol. 2. Birren,
J.E., Ed. Academic Press, Orlando, FL. pp. 341–354.
316. Untergasser G, Koch HB, Menssen A, Hermeking
H: Characterization of epithelial senescence by serial
analysis of gene expression: identification of genes
potentially involved in prostate cancer. Cancer Res 2002,
62:6255-6262.
317. Unterluggauer H, Hampel B, Zwerschke W,
Jansen-Durr P: Senescence-associated cell death of human
endothelial cells: the role of oxidative stress. Exp Gerontol
2003, 38:1149-1160
318. Ursache Maria, Anca Purdu, V.Burlui: Semiologie
Stomatologică, Ed. Apollonia, Iasi, 1997
319. Vergnes JN: Treating periodontal disease may
improve metabolic control in diabetics, Evid Based Dent.
2010; 11 (3):73-4.
320. Vijg, J. (2000) Somatic mutations and aging: a reevaluation.
Mutat. Res. 447, 117–135.
321. Wachter, K.W. (1999) Evolutionary demographic
models for mortality plateaus. Proc. Natl. Acad. Sci. U. S.A.
96, 10544–10547.
73

322. Wagner M, Hampel B, Bernhard D, Hala M,
Zwerschke W, Jansen-Durr P: Replicative senescence of
human endothelial cells in vitro involves G1 arrest,
polyploidization and senescence-associated apoptosis. Exp
Gerontol 2001, 36:1327-1347
323. Walker, D.W., McColl, G., Jenkins, N.L., Harris,
J., and Lithgow, G.J. (2000) Evolution of lifespan in
C.elegans. Nature 405, 296–297.
324. Wang E: Senescent human fibroblasts resist
programmed cell death, and failure to suppress bcl2 is
involved. Cancer Res 1995, 55:2284-2292
325. Weismann, A. (1882) Über die Dauer des Lebens.
Verlag von Gustav Fisher, Jena, Germany.
326. Weismann, A. (1889) Essays Upon Heredity and
Kindred Biological Problems. Clarendon Press, Oxford.
327. Weismann, A. (1892) Über Leben und Tod. Verlag
von Gustav Fisher, Jena, Germany.
328. Westendorp, R.G.J. and Kirkwood T.B.L. (1998)
Human longevity at the cost of reproductive success. Nature
396, 743–746.
329. Westfelt E, Rylander H, Blohmé G, Jonasson P,
Lindhe J :The effect of periodontal therapy in diabetics.
Results after 5 years. J Clin Periodontol. 1996 Feb; 23 (2):92-
100.
330. William B. Ershler: Cancer: A Disease of the
Elderly, J Support Oncol 2003;1(suppl 2):5–10
331. Williams, G.C. (1957) Pleiotropy, natural selection
and the evolution of senescence. Evolution 11, 398–411.
332. World Health Organization and International
Union Against Cancer. Global action against cancer.
Geneva:WHO; 2003.
333. World Health Organization. The World Health
Report 2004: changing history. Geneva: WHO; 2004.
74

334. Xie Z, Klionsky DJ: Autophagosome formation: core
machinery and adaptations. Nat Cell Biol 2007, 9:1102-1109
335. Yeung T, Gilbert GE, Shi J, Silvius J, Kapus A,
Grinstein S: Membrane phosphatidylserine regulates surface
charge and protein localization. Science 2008, 319:210-213
336. Yin D: Biochemical basis of lipofuscin, ceroid, and
age pigment-like fluorophores. Free Radic Biol Med 1996,
21:871-888
337. Yoon IK, Kim HK, Kim YK, Song IH, Kim W,
Kim S, Baek SH, Kim JH, Kim JR: Exploration of
replicative senescence-associated genes in human dermal
fibroblasts by cDNA microarray technology. Exp Gerontol
2004, 39:1369-1378
338. Yu L, Alva A, Su H, Dutt P, Freundt E, Welsh S,
Baehrecke EH, Lenardo MJ: Regulation of an ATG7-beclin
1 program of autophagic cell death by caspase-8. Science
2004, 304:1500-1502
339. Yue Z, Jin S, Yang C, Levine AJ, Heintz N: Beclin
1, an autophagy gene essential for early embryonic
development, is a haploinsufficient tumor suppressor. Proc
Natl Acad Sci USA 2003, 100:15077-15082[
340. Zwaan, B.J. (1999) The evolutionary genetics of
ageing and longevity. Heredity 82, 589–597.
341. Zwaan, B.J., Bijlsma, R., and Hoekstra, R.F.
(1995) Direct selection on life-span in Drosophila
melanogaster. Evolution 49, 649–659.
342. Zwerschke W, Mazurek S, Stockl P, Hutter E,
Eigenbrodt E, Jansen-Durr P: Metabolic analysis of
senescent human fibroblasts reveals a role for AMP in
cellular senescence. Biochem J 2003, 376:403-411
http://spacebio.net/modules/gs_resource/Apoptosis.jpeg
75

http://research.yale.edu/ysm/images/78.3/articles-apoptosismacrophage.jpg
http://www.biochemj.org/bj/378/0753/bj3780753f01.htm
http://vidainstitute.tripod.com/telomerase_Links.htm
http://www.portfolio.mvm.ed.ac.uk/studentwebs/session2/gro
up28/cancer_bcl2_anisha1.gif&imgrefurl
http://www.demographicresearch. org/volumes/vol1/4/
LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE ÎN CADRUL TEZEI DE
DOCTORAT
Lucrări publicate în extenso :
1. Georgiana Macovei, Carmen Elena Cotrutz, Maria Ursache
: Relationship aspects of general pathology and oral
pathology in elderly patients , Annals of RSCB ,2010, Vol.
XV, Issue 2, 289- 295
2. Georgiana Macovei, Maria Ursache, Carmen Elena Cotrutz,
T. Petreus, C. Cotrutz : Rolul unor metaloproteinaze (MMPS)
in boala parodontala . Annals of RSCB, 2006,vol. XI; 663-
666.
Carte:
1. Georgiana Macovei, Maria Ursache : Manifestări orale în
patologia generală a vârstnicului, 2010, Editura PIM, Iaşi,
ISBN 978-606-13-01102
Alte lucrări publicate în extenso:
Georgiana Macovei, Monica Mihaela Scutariu, D. Frăţilă, Maria
Ursache -Aspecte privind diagnosticul şi prognosticul leziunilor orale
76

cu potenţial malign Works of International Congress .Zilele
Medicinei Dentare Ieşene, 2008 p.211-213; Casa editoriala Demiurg
acreditata CNCSIS , ISBN 978-973-152-067-4)
Georgiana Macovei, D .Fratila, Roxana Constantinescu- Motivatia
pacientului in cabinetul stomatologic- o provocare , Zilele Faculatii
de Medicina Dentara, 2006, ISBN 973 7906-48-9, pg336-338.
CURRICULUM VITAE
Nume: MACOVEI
Prenume: GEORGIANA
Data şi locul naşterii: 4.03.1978, IASI
Cetăţenie: ROMANA
Stare civilă: NECASATORITA
Adresa: STR.NICOLAE BALCESCU, NR 18B, IAŞI,70017
Telefon: 0232-315689 / 0740202301
E-Mail : dr_geo_m@yahoo.com
1. Studii (instituţia, perioada, finalizare - diploma):
• Liceul ‘‘Mihai Eminescu” Iaşi, secţia
matematică/fizică - septembrie 1985-iunie1997 -
Diploma de bacalaureat
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „ Gr. T. Popa”
Iaşi, Facultatea de Medicină Dentară, specializarea
Medicină Dentară- octombrie1998-septembrie 2004-
Diploma de licenta ( Sefa de promotie )
77

• Studii postuniversitare de masterat – tema
‘’Managementul leziunilor odontale”, Disciplina de
Dentistică Conservativă, Facultatea de Medicină
Dentară, UMF ‘’Gr.T.Popa ‘’Iaşi- Octombrie 2004 –
octombrie 2006 - Diploma de master ‘’Managementul
leziunilor odontale
• Studii doctorale UMF ‘’Gr.T.Popa ‘’Iaşi, specialitatea
Stomatologie Generala- Decembrie 2004 – present-
doctorand
• Studii postuniversitare de masterat – tema ‘Tehnici
de reabilitare a edentatiilor si a pierderilor de
substanta prin intermediul atachmenturilor
,implantelor si epitezelor” Facultatea de Medicină
Dentară, UMF ‘’Gr.T.Popa ‘’ Iaşi- Octombrie 2007-
2008- Diploma de master
2. Titluri ştiinţifice:
-Master - Diploma de master ‘’Managementul leziunilor odontale”,
-Doctorand – Tema: Studii privind patologia mucoasei orale la
vârstnic, Indrumator : Prof.Dr.Maria Ursache cotutela Prof. Dr.
Carmen Elena Cotrutz
-Medic specialist Chirurgie dento-alveolara –confirmat prin OMS nr
2025/2008
-Medic rezident –a doua specializare in Ortodonţie şi Ortopedie
Dentofacială – oct 2010- prezent
2. Experienţa profesională (funcţia, perioada, instituţia,
activitate):
• Medic stagiar: Ianuarie 2005- martie 2005 Spitalul
Sf.Spiridon
78

• Medic rezident chirurgie dento-alveolara : Aprilie 2005 –
octombrie 2008 Universitatea de Medicină şi Farmacie „ Gr.
T. Popa” Iaşi, Facultatea de Medicină Dentară -
Efectuarea stagiului de pregatire conform programei pentru
specializarea chirurgie dento-alveolara . Sustinerea
examenului de medic specialist sesiunea octombrie 2008
• Preparator la Disciplina de Diagnostic oro-dentar si
Gerontostomatologie Martie 2005-2008 Universitatea de
Medicină şi Farmacie „ Gr. T. Popa” Iaşi, Facultatea de
Medicină Dentară - Lucrari practice cu studentii anilor III,
IV Medicina dentara si anii II, III Colegiul de asistenta
dentara
• Asistent universitar la Disciplina de Diagnostic oro-dentar si
Gerontostomatologie Martie 2008- prezent Universitatea de
Medicină şi Farmacie „ Gr. T. Popa” Iaşi, Facultatea de
Medicină Dentară –- Lucrari practice cu studentii anilor III,
IV Medicina dentara
4. Locul de muncă actual şi funcţia:
Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr.T.Popa” Iasi , Facultatea
de Medicina Dentara; Asistent la Disciplina de Diagnostic oro-dentar
Gerontostomatologie- pozitia 2 in statul de functii
5. Vechime la locul de muncă actual: 5 ani
6.Activitate ştiinţifică
Participări la congrese, simpozioane, în ţară şi străinătate, cursuri de
perfectionare, mese rotunde
Carti-1
Lucrari publicate in extenso – 12
Lucrari comunicate si publicate in rezumat – 17
79

Lucrari de diploma – 4
Lucrari stiintifice studentesti indrumate – 2
7. Membru al asociaţiilor profesionale:
Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România
(AMSPPR),
Societatea Romana de Biomateriale (SRB),
Societăţii Naţionale de Biologie Celulară (SNBC),
Societatea de medici si naturalisti (SMN)
Association for Dental Education in Europe (ADEE),
Membru in Consiliul Judetean al CMDR Iasi
Asociatia europeana de protetica (EPA)
8. Limbi straine cunoscute: Lb. Engleza - nivel avansat
Lb. Franceza -nivel mediu
9. Alte mentiuni:
Membru in proiectul
“Parteneriat national in domeniul sanatatii orale privind preventia
consumului de tutun si abandonul fumatului, premize ale integrarii
cercetarilor din Romania in spatiul european de cercetare”, nr
contract: 42123 SANFACTOR
Activitate organizatorică:Membru in comitete de organizare ale
unor conferinte internationale si nationale:
1.The First International Congress of the Romanian Society for Cell
Biology, iunie 2000, Iaşi
2.The 2nd International Congress of Cellular and Molecular
Biology, Iunie 2006, Iasi
3.A XI-a Conferinta nationala “Prevenirea afectiunilor stomatologice
–Zilele OMS 2007, Iasi
4.International Congress Of Dental Medicine, 23-28 aprilie 2007,Iasi
5.International Congress Of Dental Medicine Zilele Medicinei
Dentare Iesene. 13th-15th March 2008
80

6. Workshop Series on Biomaterials Science .Biomaterialele si
ingineria tisulară. 26- 29 iunie 2008, Popas Bucovina- Suceviţa
7. Al 2- lea Congres Internaţional al ADRE , 27 aprilie -1 mai 2010,
Iasi.
Cursuri de perfectionare absolvite
2006 "Protezarea supraimplantara, realizarea unor proteze
personalizate”
2006 Curs de initiere :”Materiale termoplastice elastice Flexite,
Aparatul injector R-3C”
2010 - Cursul de PARODONTOLOGIE-ORTODONŢIE organizat
de Colegiul Medicilor Dentişti Iaşi şi Asociaţia Română de Straight
Wire în colaborare cu GEPI (MARSILIA).
Informatii suplimentare
-abilitati de comunicare,adaptabilitate
-abilitati de muncă în echipă
-cunoaştere operare PC
CARTI PUBLICATE:
1. Georgiana Macovei, Maria Ursache : Manifestări orale în
patologia generală a vârstnicului, 2010, Editura PIM, Iaşi,
ISBN 978-606-13-01102
LUCRARI PUBLICATE EXTENSO
1. Maria Ursache, Georgiana Macovei, M.Mariş, Monica
Scutariu, Dragoş Frăţilă - Implicarea florei bacteriene în patologia
orală a vârstnicului în context sistemic.
Vol. Zilele Facultăţii de Medicină dentară Ed. IX-a 4-6 martie 2005.
Ed Gr. T Popa Iaşi ISBN 973-7906-62-4, pg311-313
81

2. Maria Ursache, Georgiana Macovei, B.Bulancea, Monica
Scutariu- Rolul nutritiei in managementul afectiunilor orale.
Supliment nr1 Rev.Medico-chirurgicala Zilele Universitatii Petre
Andrei, mai 2006, Iasi, , vol 110, nr.2 pg 222-226
3. Georgiana Macovei, D .Fratila, Roxana Constantinescu-
Motivatia pacientului in cabinetul stomatologic- o provocare., Zilele
Facultatii de Medicina Dentara, Ed.X, 2006, ISBN 973 7906-48-9,
pg336-338
4. Georgiana Macovei, Maria Ursache, Carmen Elena
Cotrutz, T. Petreus, C. Cotrutz Rolul unor metaloproteinaze (MMPS)
in boala parodontala .Analele SNBC, 2006,vol. XI,; 666-666
5. Andra Teodor, D.Teodor,Codrina Bejan, Laura Ghibu,
Georgiana Macovei, Maria Ursache, Carmen Dorobăţ – Encefalite
acute- dificultati de diagnostic si tratament. Supliment nr.1 la Revista
Medico-Chirurgicală vol. III nr. 1, 2007 “ Iaşi p.844-847
7. Georgiana Macovei, Monica Mihaela Scutariu ,Carmen
Cotrutz, T.Petreuş, C.Cotrutz, Maria Ursache - Aspecte privind
implicarea unor metaloproteinaze în boala parodontală ., Supliment
nr.1 la Revista Medico-Chirurgicală vol. 111 ,nr. 1, 2007 “ Iaşi
p.203-205. ISSN:0048-784.
8. Monica Mihaela Scutariu, D. Fratila, Georgiana Macovei,
Maria Ursache- Corelaţii între variaţiile tensiunii arteriale şi
procedurile de amprentare la pacienţii vârstnici Supliment nr.1 la
Revista Medico-Chirurgicală, vol. 111. nr.1, 2007 Iaşi p.679-683,
ISSN:0048-784
9. Maria Ursache, D. Frăţilă, Monica Scutariu, Georgiana
Macovei, M.Costuleanu - Evaluarea markerilor parodontali
inflamatori la pacienţii cu tratamente dentare restaurative . Revista
Medico-Chirurgicală Iaşi, 2008 vol. 112. nr.1,Supl.nr.1,p.178- 183;
ISSN:0048-7848
10. Georgiana Macovei, Monica Mihaela Scutariu, Dragoş
Frăţilă, Maria Ursache -Diagnosis and prognosis aspects of oral
lesions with malignant potential,. Works of International Congess
82

Zilele Medicinei dentare iesene, 13th-15th March 2008, pg 211-213.
ISBN 978-973-152-067-4)
11. Monica Mihaela Scutariu, Georgiana Macovei, Dragoş
Frăţilă, Maria Ursache - Study on the causes and effects of reduced
salivary flow in elderly,. Works of International Congess „Zilele
Medicinei Dentare iesene”, 13th-15thMarch 2008, pg 341-344. ISBN
978-973-152-067-4.
12. Georgiana Macovei, Carmen Elena Cotrutz, Maria Ursache :
Relationship aspects of general pathology and oral pathology in
elderly patients , Annals of RSCB ,2010, Vol. XV, Issue 2, 289- 295.
LUCRARI COMUNICATE SI PUBLICATE IN REZUMAT
1. Maria Ursache, Norina Forna, Magda Antohe, Georgiana
Macovei, Monica Scutariu -Posibilităţi de investigare ale mucoasei
orale, ,The10-th Congress of Balkan Stomatological Society, Belgrad
2005
2. Maria Ursache, Georgiana Macovei, Monica Scutariu,
D.Fratila- Consideratii privind intretinerea sanatatii orale la varstnici
A XI-a Conferinta nationala “Prevenirea afectiunilor stomatologice –
Zilele OMS,2005
3 .Georgiana Macovei, Carmen Elena Cotrutz, Maria
Ursache -Moleculele marker pentru apoptoza in patologia orala –
valoare informativa pentru prognostic si terapie, Zilele Facultatii
Medicina Dentara ,martie 2005
4. Georgiana Macovei, Carmen Elena Cotrutz, Maria
Ursache- Utilizarea tehnicilor de microscopie electronica si fotonica
in detectarea markerilor apoptozei, Zilele Facultatii Med.Dent.
,martie 2005
5. Maria Ursache, D. Fratila , Georgiana Macovei, Monica
Scutariu, Adina Armencia -Valoarea Examenelor Paraclinice In
Patologia Mucoasei Orale.
, 9-10 decembrie 2005,Zilele UMF”Gr.T.Popa”Iasi
83

6 . Georgiana Macovei, Maria Ursache- Aspecte privind
senescenţa ţesuturilor orale , 9-10 decembrie 2005, Zilele
UMF”Gr.T.Popa” Iasi
7. Georgiana Macovei , Carmen Elena Cotrutz- Aspecte
privind biologia celulară şi moleculară a imbătrânirii. 9-10 decembrie
2005,Zilele UMF”Gr.T.Popa”Iasi
8. Macovei Georgiana, Ursache. M., Cotrutz C.E., Petreus
T, Cotrutz C - The rol of some matrix metalloproteinases (MMPS) in
parodontal disease, The 2nd International Congress of Cellular and
Molecular Biology, iunie 2006, Iasi
9. Macovei Georgiana , Cotrutz CE, Ursache M,
Margineanu, Cotrutz. C -The correlation between BCL-2 and
oxidative stress in senescence, The 2nd International Congress of
Cellular and Molecular Biology, iunie 2006, Iasi
10. Margineanu Elena, Cotrutz Carmen Elena, Zaharia
Daniela, Macovei Georgiana, C .Cotrutz- Molecular aspects of
interrelation between celular adhesion , signaling and tumorogenesis
, The 2nd International Congress of Cellular and Molecular
Biology, iunie 2006, Iasi
11. Maria Ursache, Georgiana Macovei, D. Fratila, Irina
Maria Pacurariu- Modificari ododntoparodontale la copii cu diabet
insulinodependent , Al XIII-lea Congres National al Asociatiei
Stomatologilor din Republica Moldova, Chisinau, 13-14 septembrie
2006 - poster
12. Ioana Roxana Constantinescu, Maria Ursache, Georgiana
Macovei, C.Mihalache -The prevention of oral pathological changes
in elderly wearing removable partial dentures. Comunicată la
Congres Pannellinion Grecia, 2-5 nov 2006 (Vol rezumate p.80)
13. Georgiana Macovei , Maria Ursache, Sorana Zetu-
Evaluarea fenomenelor anxioase si modalitati de rezolvare in
practica stomatologica, Com. orală Al IX-lea Congres International
de Implantologie Orala, 22-25 noiembrie 2006, Bucuresti . Volum
rezumate p.17
84

14.Georgiana Macovei, Monica Scutariu, Maria Ursache -
Conflict si comunicare in cabinetul de stomatologie, A XI-a
Conferinta nationala “Prevenirea afectiunilor stomatologice –Zilele
OMS 2007, Iasi
15. Maria Ursache, Valeria Pendefunda, Monica Scutariu,
Georgiana Macovei, Dragos Fratila -The implications of occlusal
trauma in the etiology of non-carious dental lesions , Al VI-lea
Congres international de sănătate orală si management în
Euroregiunea Mării Negre, 27 -31 mai Albena 2008 .Constanta. (Vol.
Abstracts p.116)
16. Maria Ursache, M. Scutariu, G.Macovei, D Frăţilă-
Diabetul ,factor de risc în patologia dento-parodontală la copii. Com.
la: A XIV-a conferinţă Naţională;Prevenirea afecţiunilor
stomatologice. dedicată Zilei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.10-
12 apr. 2008
17. Maria Ursache, , Armencia Adina, Scutariu Monica,
Frăţilă D.Macovei Georgiana - Nitinolul o provocare pentru
Medicina Modernă Workshop Series on Biomaterials Science
.Biomaterialele si ingineria tisulară. 26- 29 iunie 2008, Popas
Bucovina- Suceviţa
II. Lucrari de diploma indrumate:
2006 – „ROLUL ASISTENTEI MEDICALE DE STOMATOLOGIE
IN EDUCATIA SANITARA A PACIENTILOR VARSTNICI „
Absolvent: Onofrei Anisoara, Colegiul de Asistente Dentare
Coordonator stiintific :Prof univ.dr.Maria Ursache,
Indrumator : Prep.univ.dr.Georgiana Macovei
2008- ACTUALITĂŢI ÎN PATOLOGIA MUCOASEI ORALE LA
PACIENŢII VÂRSTNICI
Absolvent: Placinta Armin, facultatea de Medicina Dentara
Coordonator stiintific :Sef Lucr.Dr. Monica Mihaela Scutariu
Indrumator : Asist.univ.dr.Georgiana Macovei
85

2008- Rolul asistentei de medicina dentara in managementul
pacientilor cu nevoi speciale
Absolvent: Musca Anca, Colegiul de Asistente Dentare
Coordonator stiintific :Sef Lucr.Dr. Monica Mihaela Scutariu
Indrumator : Asist.univ.dr.Georgiana Macovei
2010- Managementul stomatologic al pacientilor cu dizabilitati
Absolvent: Anton Cristian Mihail
Coordonator stiintific :Sef Lucr.Dr. Monica Mihaela Scutariu
Indrumator : Asist.univ.dr.Georgiana Macovei
III. Lucrari stiintifice studentesti indrumate:
• Aspecte ale anxietatii si comunicarii in medicna dentara,
Autor: Stud Sorana Zetu ,
Coordonator stiintific :Prof univ.dr.Maria Ursache,
Indrumator : Prep.univ.dr.Georgiana Macovei,
STOMIS– Congresul international de medicina dentara pentru
studenti si tineri medici , Iasi, 2006
• Sindromul metabolic- implicatii in tratamentul stomatologic
Autor: Gavrila Laura Maria
Indrumator :Asist.univ.dr.Georgiana Macovei,
STOMIS– Congresul international de medicina dentara pentru
studenti si tineri medici , Iasi, 2009
86