Profesori-copii-comunitate - Unicef
Profesori-copii-comunitate - Unicef
Profesori-copii-comunitate - Unicef
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
unicef
CRIPS UNICEF<br />
Proiectul de formare a personalului didactic din comunităţi afectate de inundaţii<br />
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>:<br />
Împreună<br />
pentru ameliorarea şi prevenirea<br />
efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Bucureşti<br />
2009
Lucrarea a fost realizată de Centrul de Resurse şi Informare pentru<br />
Profesiuni Sociale CRIPS în cadrul Proiectului de formare a personalului<br />
didactic din comunităţi afectate de inundaţii finanţat de UNICEF<br />
Echipa CRIPS responsabilă cu realizarea lucrării:<br />
Aurora TOEA - manager proiect; Cristina POPESCU – consultant; Mirela TURCU –<br />
consultant.<br />
Coordonator din partea UNICEF – Eugen Crai<br />
Consultanţi locali şi formatori:<br />
Gicu ANTOHI (DGASPC Bacău); Felicia MIHAI (DGASPC Botoşani); Alina SAVA<br />
(ADPS Iaşi); Mioara TĂNASE (DGASPC Maramureş); Eugen SIMION (DGASPC<br />
Neamţ); Loredana CORDUNEANU (DGASPC Suceava); Gabriela VERENCIUC (ISU<br />
Botoşani)<br />
La realizarea ghidului au contribuit cei 49 de participanţi la cursul de formare a cadrelor<br />
didactice din comunităţi afectate de inundaţii:<br />
Isop Carmen Mariana, Stanciu Mihaela, Stoica Marinela, Moisa Adina Crăiţa,<br />
Colibaba Marcel, Antochi Georgeta, Irimescu Marcel, Muntean Elena, Creţu<br />
Marinela Carmen, Cuciureanu Gavril, Juravlea Crisantema, Buzilă Valeria, Ionesi<br />
Traian, Anton Mihai, Juravle I. Elena, Zaremba Daniela, Dariciuc Sonia Maria,<br />
Cîrdei Rodica, Ceica Cristina Luminiţa, Ştefan Marinel, Vatamaniuc Iuliana,<br />
Mihăeş Teodora, Maftei Elena, Pavel Daniela, Ursu Roxana, Otic Roxana, Pârvu<br />
Rodica, Uncrop Maria, Tărâţă Cristina Mihaela, Mihaica Iulia, Antohi Cristina,<br />
Chindriş Anuţa, Oncia Veronica, Tudic Mihai, Macioca Miroslav, Coroian<br />
Augustin, Oniujec Liuba, Horj Iuliana, Bocicorec- Martiş Maria, Ileş Viorica, Marza<br />
Maria, Simion Florin, Pop Anişoara, Şomcutean Mircea, Sîrghi Simona, Simion<br />
Laura, Sandu Laura Liliana, Bud Vasile, Puicar Maria.<br />
Lucrarea include desene şi compuneri ale <strong>copii</strong>lor, realizate în activităţile practice din<br />
şcolile participante la proiect. Multe din aceste creaţii – inclusiv desenele de pe coperţi -<br />
sunt anonime. Îi felicităm pe toţi <strong>copii</strong>i care ne-au făcut părtaşi la gândurile şi<br />
sentimentele lor.<br />
Mulţumiri deosebite Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi Direcţiilor Generale de<br />
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Maramureş,<br />
Neamţ şi Suceava.
CUPRINS<br />
I. Introducere – prezentarea proiectului şi a rezultatelor generale 5<br />
II. Evaluarea rapidă a situaţiei <strong>copii</strong>lor din comunităţi afectate de<br />
inundaţii 10<br />
III. Repere privind stresul post-traumatic: simptomatologie şi metode<br />
primare de intervenţie pentru atenuarea efectelor asupra <strong>copii</strong>lor 34<br />
IV. Din experienţele practice ale proiectului 45<br />
• Judeţul Bacău 45<br />
• Judeţul Botoşani 47<br />
• Judeţul Iaşi 49<br />
• Judeţul Neamţ 50<br />
• Judeţul Suceava 53<br />
• Judeţul Maramureş 59<br />
V. Argument pentru proiect: Copiii povestesc... 66
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
I. Introducere – prezentarea proiectului şi a rezultatelor generale<br />
„Pământul a fost răscolit şi era să-mi pierd chiar rădăcinile”<br />
Florin, 9 ani<br />
„Mamă, iar am visat că vine apa mare şi că mă înec”<br />
Alice, 8 ani<br />
„A fost cel mai urât moment din viaţa mea, nu aş vrea să se mai întâmple niciodată”<br />
Irina, 12 ani<br />
Copiii din comunităţile afectate de inundaţii sunt <strong>copii</strong> vulnerabili, care au trecut prin<br />
experienţe de viaţă dramatice. Efectele inundaţiilor se resimt la nivelul familiilor şi în<br />
principalla nivelul <strong>copii</strong>lor, nu doar pe plan socio-economic, ci şi pe plan psihologic:<br />
majoritatea <strong>copii</strong>lor afectaţi de dezastre naturale au nevoie de consiliere şi suport specializat.<br />
Însă în mediul rural se remarcă lipsa serviciilor specializate şi a specialiştilor în consiliere şi<br />
psihoterapie, iar şcoala rămâne instituţia comunitară cheie aflată în relaţie cu copilul şi familia<br />
care ar putea să aibă un rol în ameliorarea acestor probleme.<br />
În acest context, „Proiectului de formare a personalului didactic din comunităţi afectate de<br />
inundaţii”, proiect finanţat de către UNICEF şi implementat de CRIPS, a urmărit<br />
îmbunătăţirea situaţiei <strong>copii</strong>lor afectaţi psihologic de inundaţii din 48 de comunităţi din<br />
judeţele Neamţ, Bacău, Botoşani, Suceava, Iaşi şi Maramureş.<br />
Proiectul a avut următoarele obiective operaţionale:<br />
O1: Evaluarea situaţiei <strong>copii</strong>lor din localităţile afectate de inundaţii şi a capacităţii<br />
şcolii de a-i ajuta în ameliorarea efectelor calamitaţii asupra stării psihice a <strong>copii</strong>lor.<br />
O2: Elaborarea unui model de curs pentru directorii de şcoală, bazat pe rezultatele<br />
evaluării.<br />
O3: Creşterea competenţelor a cadrelor didactice din 48 de şcoli în acordarea de<br />
suport <strong>copii</strong>lor afectaţi de inundaţii.<br />
Activităţile s-au derulat conform următoarelor axe:<br />
- Axa 1: Evaluare rapidă a situaţiei <strong>copii</strong>lor afectaţi de inundaţii – din perspectiva nevoilor de<br />
formare a personalului didactic pentru dezvoltarea competenţelor de observare/identificare a<br />
<strong>copii</strong>lor traumatizaţi şi de intervenţie primară pentru ameliorarea situaţiei.<br />
- Axa 2: Elaborare model de curs pentru directorii de şcoală – curriculum şi suport de curs.<br />
Pregătirea echipei de formatori.<br />
- Axa 3: Organizarea cursurilor pentru directorii de şcoală - 2 serii de cursuri, pe următoarea<br />
structura modulară<br />
- Modulul 1 – 2 zile<br />
- Activităţi practice în şcoală<br />
- Modulul 2 - 2 zile<br />
- Activităţi practice în <strong>comunitate</strong>.<br />
Proiectul şi-a propus şi a reuşit să contribuie la o schimbare de atitudine în mediul şcolar:<br />
cadrele didactice şi-au îmbunătăţit competenţele în identificarea şi recunoaşterea<br />
problemelor <strong>copii</strong>lor, în comunicarea cu părinţii şi cu copilul şi în relaţionarea cu specialiştii<br />
pentru referirea cazurilor mai complexe. Formarea a avut şi un impact de mobilizare<br />
comunitară – profesorii participanţi la curs au fost încurajaţi să identifice şi să valorizeze<br />
resursele comunităţii, să colaboreze cu autorităţile locale şi cu specialiştii din Direcţiile<br />
Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.<br />
Această broşură include câteva din rezultatele Proiectului de formare a personalului didactic<br />
din comunităţi afectate de inundaţii – studiul de evaluare rapidă a situaţiei <strong>copii</strong>lor, o selecţie<br />
din suportul de curs şi o prezentare a activităţilor practice realizate de profesori în şcolile şi<br />
5
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
comunităţile lor. Astfel, despre rezultatele proiectului „vor vorbi” mai concludent cei care au<br />
fost în centrul experienţelor practice din comunităţi – cadre didactice, <strong>copii</strong>, părinţi, simpli<br />
cetăţeni. Lor le dedicăm de fapt cea mai mare parte a lucrării, mărturisind cât de dificilă a fost<br />
selecţia materialelor, a desenelor şi eseurilor sau poeziilor <strong>copii</strong>lor, a opiniilor profesorilor şi<br />
învăţătorilor. Portofoliile celor 49 de participanţi la cursul nostru sunt o adevărată bogăţie de<br />
informaţii, de experienţe didactice şi umane, de sensibilitate şi frumuseţe.<br />
Nimic nu poate ilustra mai bine suferinţa în faţa dezastrului natural decât un desen de copil.<br />
Sursa de optimism pentru o lume mai bună, cu respect faţă de apă şi grijă faţă de natură, tot<br />
în desenele <strong>copii</strong>lor o găsim frumos exprimată. Şi ne bucurăm că prin editarea acestei lucrări<br />
putem face vizibile astfel de trăiri şi viziuni ale <strong>copii</strong>lor. Desenele lor spun mai mult decât<br />
cuvintele.<br />
Echipa CRIPS a avut ocazia să cunoască, în acest proiect, un grup de profesori, învăţători şi<br />
educatori dedicaţi profesiei şi <strong>copii</strong>lor, animaţi de dorinţa de a ajuta, de a se implica, de a<br />
schimba în bine viaţa şcolii şi a comunităţii. Am colaborat la nivel local cu şase consultanţi<br />
din cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, profesionişti<br />
competenţi şi devotaţi. Ne-am bucurat de un excelent parteneriat cu Inspectoratele şcolare<br />
Judeţene şi cu specialişti de la ISU. Toate aceste „resurse umane” care au format reţeaua<br />
proiectului, merită felicitările şi mulţumirile noastre sincere. Nu a fost un proiect uşor, fiindcă<br />
nu este uşor să abordezi un subiect atât de sensibil şi cu adâncă suferinţă umană. Dar a fost<br />
foarte interesant să lucrăm împreună şi să ajungem la concluzia că există soluţii de<br />
ameliorare a suferinţei. Soluţiile se găsesc tot ÎMPREUNĂ, atât în reţeaua de profesionişti<br />
care schimbă informaţii şi experienţe, dar mai ales acolo, la nivel comunitar, unde<br />
ÎMPREUNĂ presupune un mod de viaţă cotidian şi de perspectivă.<br />
Această scurtă introducere este, în esenţă, un mesaj de apreciere şi de mulţumire.<br />
Mulţumim dascălilor cursanţi şi colegilor lor din şcolile ţintă, reprezentanţilor DGASPC şi ISJ,<br />
<strong>copii</strong>lor, părinţilor, autorităţilor locale, formatorilor. Şi nu în ultimul rând, mulţumim echipei<br />
UNICEF în general pentru susţinerea unui amplu program de ajutorare a <strong>copii</strong>lor din<br />
comunităţi afectate de inundaţii şi în mod special pentru asistenţă tehnică şi financiară<br />
acordată asociaţiei CRIPS în acest proiect de formare.<br />
În numele echipei CRIPS,<br />
Aurora Toea<br />
Preşedinte<br />
6
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Proiectul CRIPS-UNICEF de formare a personalului didactic<br />
Din comunităţi afectate de inundaţii<br />
- ÎN CIFRE-<br />
48 comunităţi ţintă din 6 judeţe<br />
49 de cadre didactice beneficiare ale formării<br />
Beneficiari indirecţi:<br />
• 737 cadre didactice au avut acces la informaţia proiectului<br />
• 3310 <strong>copii</strong> şi 1427 părinţi<br />
Conform tabelului următor:<br />
BACĂU<br />
Şcoala Săuceşti –<br />
Săuceşti<br />
Înv. Isop Carmen<br />
Mariana<br />
Şcoala Letea Veche –<br />
Letea Veche<br />
Prof. Stanciu Mihaela<br />
Şcoala Coteni – Buhoci<br />
Înv. Stoica Marinela<br />
Şcoala Chetris –<br />
Tamaşi<br />
Instit. Moisa Adina<br />
Crăiţa<br />
BOTOŞANI<br />
Şcoala Rădăuţi Prut<br />
Prof. Ceica Cristina<br />
Şcoala Baranca Hudeşti<br />
Prof. Ştefan Marinel<br />
Şcoala. Mihăileni<br />
Prof.Vatamaniuc Iuliana<br />
IAŞI<br />
Şcoala Răchiteni<br />
Ed. Mihaes Teodora<br />
Şcoala Lespezi<br />
Înv. Maftei Elena<br />
Şcoala Mogoşeşti Siret<br />
Prof. Pavel Daniela<br />
MARAMUREŞ<br />
Şcoala Bogdan Vodă<br />
Dir. Chindris Anuţa<br />
Nr cadre<br />
didactice<br />
din şcoala<br />
implicate în<br />
activităţile<br />
practice<br />
Nr. cadre<br />
didactice din alte<br />
şcoli (dacă este<br />
cazul)<br />
Nr <strong>copii</strong><br />
implicaţi în<br />
activităţile<br />
practice<br />
Nr părinţi<br />
implicaţi în<br />
activităţile<br />
practice<br />
16 25 370 150<br />
13 28 100 100<br />
16 34 50 40<br />
13 12 100 100<br />
8 5 51 22<br />
16 2 60 30<br />
10 17 10<br />
8 1 60 25<br />
10 2 30 30<br />
7 8 15 7<br />
10 2 20 25<br />
Şcoala de Arte şi<br />
Meserii nr. 1 Ruscova<br />
Înv. Cons. Ed. Oncia<br />
Veronica<br />
9 4 250 30<br />
Şcoala de Arte şi 6 5 40 15<br />
7
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Meserii nr. 1 Repedea<br />
Dir. Tudic Mihai<br />
Şcoala cu clasele I -VIII<br />
nr. 4 Poienile de sub<br />
Munte<br />
Prof. Macioca Miroslav<br />
Şcoala de arte şi<br />
Meserii nr. 1 Poienile de<br />
sub Munte;<br />
Prof.Coroian Augustin<br />
Şcoala Generală Valea<br />
Vişeului<br />
Înv. Oniujec Liuba<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
Bistra<br />
Cons. Ed. Horj Iuliana<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
Crasna Vişeului<br />
Înv. Instit. Bocicorec<br />
Martis Maria<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
Petrova<br />
Prof. Ilieş Viorica<br />
Şcoala cu clasele I-<br />
VIII Rozlavea<br />
Dir. Mârza Maria<br />
Şcoala cu clasele I-<br />
VIII Sighetu-Marmaţiei<br />
Prof. Simion Florin<br />
Şcoala cu clasele I-<br />
VIII Vişeul de Jos<br />
Înv. Pop Anişoara<br />
Şcoala cu clasele I-<br />
VIII Vişeul de Sus<br />
Înv. Şomcuţean Mircea<br />
Şcoala cu clasele I-<br />
VIII Borşa<br />
Borşa<br />
Psih. Sirghi Simona<br />
Sc. Ioan Mihali de<br />
Apsa, Sighetu-<br />
Marmaţiei<br />
Prof. Simion Laura<br />
Şcoala cu clasele I-<br />
VIII Vadu Izei<br />
Prof. Sandu Laura<br />
Şcoala cu clasele I-<br />
VIII Onceşti<br />
Prof. Bud Vasile<br />
Şcoala cu clasele I-<br />
VIII Strâmtura<br />
Înv. Puicar Maria<br />
NEAMŢ<br />
Şcoala de Arte şi<br />
Meserii „Ch. Pătraşcu”<br />
Doljeşti<br />
8<br />
6 1 15 8<br />
6 2 17 7<br />
15 4 147 78<br />
6 4 30 15<br />
7 2 50 15<br />
12 4 45 20<br />
6 6 30 7<br />
10 4 25 10<br />
5 4 30 40<br />
8 17 150 30<br />
20 10 50 30<br />
20 15 200 10<br />
12 4 60 20<br />
15 4 45 15<br />
12 4 30 7<br />
4 - 30 10
Prof. Ursu Roxana<br />
Şcoala Şcoală cu<br />
clasele I-VIII Gandinti<br />
Prof. Otic Roxana<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
Horia<br />
Înv. Parvu Rodica<br />
Şcoala de Arte şi<br />
Meserii Ion Creangă<br />
Prof. Uncrop Maria<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
Sagna<br />
Prof. Tarata Cristina<br />
Mihaela<br />
Şcoală cu clasele I-VIII<br />
Tămăşeni<br />
Prof. Mihaica Iulia<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
Tămăşeni<br />
Înv. Antohi Cristin<br />
SUCEAVA<br />
S.A.M Dorneşti<br />
Prof. Dir. Colibaba<br />
Marcel<br />
Şcoală cu clasele I-VIII<br />
Tibeni<br />
Prof. Dir. Antochi<br />
Georgeta<br />
Şcoala Vicovu de Sus<br />
Prof. Irimescu Marcel<br />
Şcoala nr. 2 - Vicovu de<br />
Jos<br />
Prof. Dir. Muntean<br />
Elena<br />
Grup Şcolar „Oltea<br />
Doamna” Dolhasca<br />
Prof. Creţu Marinela<br />
Carmen<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
nr. 2, Bilca<br />
Prof. Cuciureanu Gravril<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
nr. 2, Brodina<br />
Înv. Juravlea<br />
Crisantema<br />
S.A.M Frătăuţii Vechi<br />
Ed. Buzilă Valeria<br />
S.A.M „Iraclie<br />
Porumbescu” Frătăuţii<br />
Noi<br />
Prof. Ionesi Traian<br />
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
12 - 65 30<br />
10<br />
-<br />
50<br />
120<br />
17 7 156 100<br />
10 - 40 20<br />
13<br />
10<br />
-<br />
-<br />
30 - 200 50<br />
10 - 5 10<br />
10 - 70 -<br />
20 - 172 30<br />
7 - 60 -<br />
24 - 11 -<br />
10 - 20 -<br />
10 - 20 5<br />
16 - 32 40<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
„Samson Bodnarescu”<br />
Gălăneşti<br />
Prof. Anton Mihai<br />
5 - 17 -<br />
S.A.M „Dimitrie Onciul” 14 - 40 -<br />
50<br />
50<br />
50<br />
50<br />
9
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Strajă<br />
Înv. Juravle Elena<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
„Dimitrie Vatameniuc”<br />
Suceviţa<br />
Prof. Zaremba Daniela<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
Ulma<br />
Prof. Dariciuc Sonia<br />
Maria<br />
10<br />
9 - 50 -<br />
9 - 15 4<br />
Şcoala cu clasele I-VIII<br />
– Voitinel<br />
Prof. Dir. Cirdei Rodica<br />
20 - 70 12<br />
Total 513 224 3310 1427
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
II. Evaluarea rapidă a situaţiei <strong>copii</strong>lor din comunităţi afectate de<br />
inundaţii<br />
Evaluarea rapidă a situaţiei <strong>copii</strong>lor afectaţi de inundaţii s-a realizat din perspectiva nevoilor<br />
de formare a personalului didactic pentru dezvoltarea competenţelor de<br />
observare/identificare a <strong>copii</strong>lor traumatizaţi şi de intervenţie primară pentru ameliorarea<br />
situaţiei lor. Astfel, evaluarea a fost un prim pas în schema logică a proiectului: rezultatele ei<br />
permiţând identificarea unor nevoi de formare ale reprezentanţilor şcolilor, care, transpuse în<br />
obiective pedagogice, au stat la baza unui model de curs.<br />
Metodologia de evaluare<br />
Evaluarea realizată de CRIPS are următoarele caracteristici:<br />
- RAPIDĂ, datorită constrângerilor de timp şi necesităţii unei intervenţii de urgenţă<br />
pentru ameliorarea fenomenului. Astfel s-a impus stabilirea unor obiective realiste:<br />
adaptate prioritar scopului proiectului;<br />
ajustate conform resurselor de timp şi umane ale proiectului.<br />
- COMPLEMENTARĂ analizelor făcute anterior de UNICEF în judeţele afectate de<br />
inundaţii. Deoarece proiectul răspunde unei probleme identificate de specialiştii<br />
UNICEF în cadrul unui program umanitar, în evaluare s-a ţinut cont de toate<br />
elementele observate anterior.<br />
- S-a realizat pe parcursul a 2 luni: 15 martie - 15 mai 2009, de către o echipă formată<br />
din 3 consultanţi CRIPS şi 6 consultanţi locali (câte unul din fiecare judeţ ţintă).<br />
- S-a bazat pe parteneriatul dintre CRIPS şi DGASPC-urile din cele 6 judeţe (selecţia<br />
consultanţilor locali s-a realizat cu implicarea directorilor DGASP-urilor).<br />
Obiectivele operaţionale<br />
1. Cunoaşterea situaţiei generale din fiecare judeţ: comunităţi afectate, număr de familii<br />
şi de <strong>copii</strong>, politici existente la nivel judeţean, efectele inundaţiilor reflectate prin<br />
evoluţia unor indicatori sociali, economici şi educativi şi prin opiniile exprimate de<br />
reprezentanţi ai DGASPC şi ISJ.<br />
2. Analiza rolului şcolii ca instituţie comunitară cu misiune educativă şi socială, centrată<br />
pe respectarea şi promovarea drepturilor copilului<br />
3. Cunoaşterea efectelor psihosociale ale inundaţiilor asupra <strong>copii</strong>lor de vârsta şcolară.<br />
Nivele de studiu:<br />
1. Nivelul judeţean.<br />
2. Nivelul instituţiei şcolare.<br />
Instrumentele de evaluare au fost organizate corespunzător acestor nivele; au fost aplicate 4<br />
tipuri de chestionare (câte 2 pentru fiecare nivel):<br />
a. Chestionar de analiză la nivel de judeţ;<br />
b. Chestionar pentru psihologi din instituţii judeţene;<br />
c. Chestionare pentru directorul de şcoală;<br />
d. Chestionar pentru cadre didactice.<br />
Ipotezele de lucru ale evaluării rapide:<br />
• Presupunem că subiecţii (<strong>copii</strong>) care au trăit situaţii de calamitate pot dezvolta<br />
tulburări psihologice care le afectează dezvoltarea şi gradul de integrare socială.<br />
• Presupunem că pregătirea şi formarea abilitaţilor de intervenţie şi reacţie în caz de<br />
calamitate a subiecţilor duc la diminuarea sau la evitarea instalării unor tulburări<br />
psihologice şi la întărirea rezilienţei acestora în raport cu potenţialele calamităţi.<br />
11
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
12<br />
• Cadrele didactice se pot implica în pregătirea şi formarea abilitaţilor de intervenţie în<br />
caz de calamitate pentru <strong>copii</strong> şi familiile acestora. În special în mediul rural, în care<br />
lipsesc servicii sociale şi de consiliere specializată, şcoala este o instituţie comunitară<br />
fundamentală cu rol educativ şi social.<br />
Notă explicativă referitoare la subiecţi:<br />
În categoria <strong>copii</strong>lor posibil „afectaţi” psiho-social de inundaţii intră nu doar <strong>copii</strong>i ale căror<br />
locuinţe au fost avariate, ci toţi <strong>copii</strong>i de vârstă şcolară din <strong>comunitate</strong>a respectivă, care au<br />
trăit experienţa viiturilor.<br />
Pentru o evaluare rapidă a situaţiei <strong>copii</strong>lor din judeţele mai sus amintite, s-a abordat o<br />
analiză în cascadă, pornind de la identificarea datelor existente la nivel judeţean şi local a<br />
problematicilor determinate de inundaţii (utilizând ca indicatori numărul de familii afectate,<br />
număr de <strong>copii</strong>i, numărul de <strong>copii</strong> cuprinşi în clasele I-VIII, existenţa unor strategii de<br />
intervenţii, tipuri de afectări psiho-somatice şi sociale determinate de calamitate).<br />
În acest sens, au fost aplicate chestionare care se adresează instituţiilor judeţene cu<br />
reprezentativitate pentru această problematică: Consiliul Judeţean, Inspectoratul Judeţean<br />
Şcolar, Autoritatea Judeţeană de Sănătate Publică, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi<br />
Protecţia Copilului din fiecare dintre cele 6 judeţe. În vederea detalierii gradului de afectare a<br />
familiilor/<strong>copii</strong>lor şi a determinării cât mai fidele a efectelor inundaţiilor asupra situaţiei psihosomatice<br />
acestora, precum şi a competenţelor necesare pentru intervenţia preventivă şi<br />
curativă a profesioniştilor relevanţi, s-au avut în vedere opiniile psihologilor, directorilor de<br />
şcoală şi a cadrelor didactice care îşi desfăşoară activitatea în localităţile afectate de<br />
inundaţii.<br />
Partea 1: EVALUARE LA NIVEL DE JUDEŢ<br />
1. A. DATE SINTETICE DESPRE EFECTELE INUNDAŢIILOR DIN 2008 LA NIVEL DE<br />
JUDEŢ<br />
Această primă parte a evaluării rapide oferă o imagine de ansamblu a consecinţelor<br />
inundaţiilor din 2008 asupra celor şase judeţe implicate în proiect, cu accent pe:<br />
- listarea comunităţilor;<br />
- estimarea numărului de <strong>copii</strong> afectaţi.<br />
Lista localităţilor afectate de inundaţii a fost completată – pe lângă comunităţile în care<br />
UNICEF a intervenit în sprijinul <strong>copii</strong>lor s-au identificat şi alte localităţi – după cum urmează:<br />
Jud. Bacău<br />
Localitatea<br />
(Comună)<br />
Sate componente<br />
(unde este cazul)<br />
Urban U<br />
sau<br />
Rural R<br />
Număr de locuitori<br />
total dintre care <strong>copii</strong> în<br />
clasele I-VIII<br />
Săuceşti Săuceşti R 1810 202.<br />
Schineni R 760 56 (I-IV)<br />
Şerbeşti R 535 36 (I-IV)<br />
Siretu R 710 112<br />
Letea Veche Holt R 1438 187<br />
Tamaş Furnicani R 745 37<br />
Prăjeşti Prăjeşti R 2505 207
Jud. Botoşani<br />
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Localitatea Sate componente<br />
(unde este cazul)<br />
Hudeşti<br />
Baranca (212 locuitori<br />
afectaţi de inundaţii)<br />
Rădăuţi Prut Rădăuţi Prut (814 locuitori<br />
afectaţi de inundaţii)<br />
Rădăuţi Prut Rediu (90 locuitori afectaţi<br />
de inundaţii)<br />
Ripiceni Ripiceni (72 locuitori<br />
afectaţi de inundaţii)<br />
Tudora Tudora (12 locuitori afectaţi<br />
de inundaţii)<br />
Vorona Joldeşti (34 locuitori<br />
afectaţi de inundaţii)<br />
Coşula Pădureni, Coşula, Supitca<br />
(50 locuitori afectaţi de<br />
Copălău<br />
inundaţii)<br />
Copălău (19 locuitori<br />
afectaţi de inundaţii)<br />
Flămânzi Prisecani (53 locuitori<br />
afectaţi de inundaţii)<br />
Corni Baltă Arsă (20 locuitori<br />
afectaţi de inundaţii)<br />
Mihăileni Rogojeşti (20 locuitori<br />
afectaţi de inundaţii)<br />
Cândeşti Cândeşti (44 locuitori<br />
Coţuşca<br />
afectaţi de inundaţii)<br />
Crasnaleuca (49 locuitori<br />
afectaţi de inundaţii)<br />
Mitoc Horia (35 locuitori afectaţi<br />
de inundaţii)<br />
Coţuşca Coţuşca (40 locuitori<br />
afectaţi de inundaţii)<br />
Jud. Iaşi<br />
Localitatea Sate componente<br />
(unde este cazul)<br />
Urban U<br />
sau<br />
Rural R<br />
R 6305 (din care<br />
3092 B şi 3213<br />
F)<br />
Număr de locuitori<br />
total dintre<br />
care <strong>copii</strong><br />
în clasele<br />
R 3746 (din care 87<br />
1867 B şi<br />
1879F)<br />
Rediu<br />
incl.<br />
R -<br />
R 2272<br />
(1141B+1131<br />
F)<br />
R 5248(2745B+2<br />
503 F)<br />
R 8093<br />
(4044B+4049<br />
F)<br />
R 3002 (1518<br />
B+1484 F)<br />
R 4190 (2130B +<br />
2060F)<br />
U 12029 (6023<br />
B+6006 F)<br />
R 6725 (3454B<br />
R<br />
+3271F)<br />
2756 (1355<br />
R<br />
B+1401 F)<br />
1079 B+ 1143<br />
F)<br />
R 5062 (2515 B+<br />
2547F)<br />
R 1981<br />
(989B+992 F)<br />
R 5062<br />
(2515B+2547)<br />
Urban U<br />
Sau<br />
Rural R<br />
I-VIII<br />
236<br />
Număr de locuitori<br />
total dintre care<br />
<strong>copii</strong> în clasele<br />
I-VIII<br />
(aproximativ)<br />
Comună Lespezi Lespezi R 6700 550<br />
Budă R<br />
Dumbravă R<br />
Bursuc Vale R<br />
-<br />
-<br />
-<br />
-<br />
-<br />
-<br />
-<br />
-<br />
-<br />
-<br />
13
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Heci (1 şcoală) R<br />
Răchiteni Răchiteni (2 şcoli) R 3500 450<br />
Ursăreşti R<br />
Mogoşeşti - Siret Mogoşeşti Siret (1 R 4200 450<br />
14<br />
şcoala)<br />
Tudor Vladim R<br />
Muncelu de Sus R<br />
Valea - Seaca Conteşti R 5960 500<br />
Valea Seacă R<br />
Topile R<br />
Jud. Maramureş<br />
Localitatea Sate componente<br />
(unde este cazul)<br />
Urban U<br />
Sau<br />
Rural R<br />
Număr de <strong>copii</strong> afectaţi<br />
total dintre care<br />
<strong>copii</strong> în clasele<br />
I-VIII<br />
Bogdan<br />
Vodă<br />
Bogdan Vodă, Bocicoel R 8 7<br />
Şieu Şieu R 5 3<br />
Rozavlea Rozavlea R 5 3<br />
Strâmtura Strâmtura R 2 2<br />
Ruscova Ruscova R 12 6<br />
Repedea Repedea R 8 8<br />
Leordina Leordina R 5 2<br />
Crasna Crasna R 3 3<br />
Valea<br />
Vişeului<br />
Valea Vişeului R 6 3<br />
Petrova Petrova R 8 8<br />
Vişeu<br />
Sus<br />
de Vişeu de Sus U 68 46<br />
Vişeu<br />
Jos<br />
de Vişeu de Jos R 12 7<br />
Sighetu Sighetu Marmaţiei U 4 1<br />
Marmaţiei<br />
Remeţi Remeţi R 5 3<br />
Teceu Mic Teceu Mic R 2 2<br />
Borşa Borşa U 4 2<br />
Poienile de Poienile de sub Munte<br />
sub Munte<br />
R 14 8<br />
Bistra Bistra R 1 1<br />
Jud. Neamţ<br />
Localitatea Sate componente<br />
(unde este cazul)<br />
Ion<br />
Creangă<br />
Tămăşeni<br />
Urban U<br />
Sau<br />
Rural R<br />
Număr de locuitori<br />
total dintre care<br />
<strong>copii</strong> în clasele<br />
I-VIII<br />
Ion Creangă R<br />
290<br />
Recea R 5815 32<br />
Avereşti R 92<br />
Tămăşeni R 9247 412
Doljeşti<br />
Jud. Suceava<br />
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Adjudeni R 588<br />
Doljeşti R<br />
135<br />
Buruieneşti<br />
Rotundă<br />
R<br />
R<br />
7461<br />
430<br />
159<br />
Buhonca R 30<br />
Localitatea Sate componente<br />
(unde este cazul)<br />
Urban U<br />
Sau<br />
Rural R<br />
Număr de locuitori<br />
total <strong>copii</strong> dintre care<br />
<strong>copii</strong> în clasele<br />
I-VIII<br />
Suceviţa Voievodeasa R 73 41<br />
Suceviţa Suceviţa R 48 27<br />
Bilca R 44 25<br />
Moldoviţa Moldoviţa R 65 37<br />
Moldoviţa Argel R 71 40<br />
Moldoviţa Raşca R 46 25<br />
Moldoviţa Demacuşa (cătun) R 13 7<br />
Todireşti R 12 7<br />
Grăniceşti Gura Solcii R 318 175<br />
În toate cele 6 judeţe inundaţiile au avut efecte de tip social şi/său psihologic, conform<br />
rapoartelor de evaluare realizate la nivel de judeţ. Au fost menţionate următoarele efecte:<br />
a. impactul psihologic puternic creat de pierderea locuinţelor, a bunurilor<br />
materiale, a animalelor din gospodărie etc.;<br />
b. teama de îmbolnăvire de boli contagioase;<br />
c. sentimentul de neputinţa în faţa dezastrului material ce se abate asupra<br />
familiei;<br />
d. sentimentul de invidie faţă de cetăţenii localităţilor neafectaţi de inundaţii;<br />
e. tulburări de stres post-traumatic la familiile afectate de inundaţii, simptomele<br />
identificate fiind de hipertimie negativă, anxietate generalizată.<br />
De remarcat faptul că suportul social manifestat imediat după inundaţii a atenuat din impactul<br />
psihologic asupra locuitorilor.<br />
1. B. POLITICI DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INUNDAŢII ŞI DE PREVENIRE A<br />
DEZASTRELOR<br />
Există un cadru juridic în vigoare pentru managementul situaţiilor de urgenţă, de<br />
implementarea căruia este responsabil Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă<br />
ISJU. Acest cadru juridic include:<br />
− ORDONANŢĂ Nr. 88 din 30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi<br />
funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.<br />
− ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de<br />
Management al Situaţiilor de Urgenţă, modificată şi aprobată de Legea 15/2005.<br />
− ORDIN Nr. 718 din 30 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind<br />
structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.<br />
− ORDIN Nr. 638/420 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind<br />
gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice<br />
periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.<br />
− HOTĂRÂRE Nr. 1579 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Statutului<br />
15
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare.<br />
− HOTĂRÂRE Nr. 1489 din 9 septembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea<br />
Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.<br />
− HOTĂRÂRE Nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentuluicadru<br />
privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi<br />
centrelor operative pentru situaţii de urgenţă.<br />
− HOTĂRÂRE Nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare,<br />
funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.<br />
− HOTĂRÂRE Nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a<br />
unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din<br />
punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice.<br />
− HOTĂRÂRE Nr. 1854 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale<br />
de management al riscului la inundaţii.<br />
− LEGEA Nr. 481 din 8 noiembrie 2004, privind protecţia civilă, republicată în anul<br />
2008.<br />
Este deci un fapt pozitiv existenţa unui cadru instituţional şi legislativ în acest domeniu.<br />
Practic în fiecare judeţ funcţionează ISU şi există planuri de acţiune („Planul judeţean de<br />
apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la<br />
construcţiile hidrotehnice şi poluării accidentale”). Aceste planuri se referă şi la informarea şi<br />
educarea populaţiei, inclusiv la activităţi de informare destinate elevilor.<br />
Analizând mai detaliat conţinutul acestor documente putem afirma că politicile de intervenţie<br />
se referă la metodele practice<br />
− de salvare a vieţilor omeneşti;<br />
− de protejare a bunurilor materiale;<br />
− de satisfacere a nevoilor primare ale cetăţenilor afectaţi;<br />
− de protejare a animalelor şi a culturilor agricole.<br />
În documentele analizate nu se fac referiri la măsuri de ameliorare a impactului<br />
psihologic al calamităţii asupra persoanelor din <strong>comunitate</strong>.<br />
De asemenea, nu sunt prevăzute în aceste documente măsuri specifice pentru<br />
protecţia <strong>copii</strong>lor din comunităţi afectate de inundaţii şi pentru prevenirea stresului<br />
posttraumatic în rândul acestora.<br />
1.C. EFECTE ALE INUNDAŢIILOR OBSERVATE DE DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE<br />
ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI<br />
La întrebarea „După inundaţiile din 2008, s-au observat evoluţii ale unor indicatori de<br />
monitorizarea <strong>copii</strong>lor aflaţi în dificultate?” răspunsurile au fost în general negative:<br />
Iaşi<br />
• Specialiştii de la Serviciul de Monitorizare nu au observat o corelaţie între localităţile<br />
afectate de inundaţii şi creşterea numărului de <strong>copii</strong> plasaţi în sistemul de protecţie,<br />
• Specialiştii de la Serviciul Situaţii de Urgenţă nu au avut mai multe cazuri (de abuz,<br />
neglijare sau exploatare prin muncă) decât de obicei din zonele afectate de inundaţii. O<br />
posibilă motivaţie ar fi faptul că în unele localităţi afectate populaţia este de religie<br />
catolică, comunităţile de acesta religie fiind mai înclinate să îşi rezolve problemele pe<br />
plan local.<br />
Bacău<br />
Numărul de <strong>copii</strong> plasaţi în servicii specializate provenind din comunităţi afectate de inundaţii:<br />
• 6 <strong>copii</strong> au beneficiat de găzduire pe o perioadă de cca. 1 lună (3 <strong>copii</strong> în C.R. "Henri<br />
Coandă", 3 <strong>copii</strong> împreună cu mama lor au fost găzduiţi la Centrul Maternal);<br />
16
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
• 1 copil a beneficiat de măsura plasamentului în regim de urgenţă la un asistent maternal<br />
profesionist.<br />
Nu s-au identificat cazuri de abuz şi neglijare din comunităţi afectate de inundaţii, şi nici<br />
cazuri de exploatare prin muncă.<br />
Botoşani<br />
Nu au intervenit modificări ale indicatorilor de monitorizare deoarece, datorită intervenţiilor de<br />
la nivelul autorităţilor locale, a fost necesară instituirea unor măsuri de protecţie doar pentru 5<br />
<strong>copii</strong> din comună Rădăuţi Prut (fraţi cu vârstele cuprinse între 3-14 ani care provin dintr-o<br />
familie monoparentală- tatăl decedat).<br />
Un specialist din cadrul DGASPC Botoşani a făcut parte din echipa de evaluare constituită<br />
prin Ordinul Prefectului, în scopul identificării în teren a altor cazuri care necesită ajutor, după<br />
1 lună de la inundaţii. Urmare acestor evaluări în echipa interinstituţională nu au fost<br />
identificate cazuri noi cu privire la <strong>copii</strong>i care ar fi necesitat intervenţia DGASPC.<br />
Neamţ<br />
Un singur copil a fost plasat în servicii specializate ca urmare a inundaţiilor.<br />
Nu s-au identificat cazuri de abuz şi neglijare din comunităţi afectate de inundaţii, şi nici<br />
cazuri de exploatare prin muncă.<br />
Maramureş<br />
În urma evaluărilor realizate de către specialiştii din cadrul DGASPC Maramureş, nu s-au<br />
constatat situaţii în care <strong>copii</strong>i să fie separaţi de familie şi instituţionalizaţi în sistemul de<br />
protecţie.<br />
Nu s-au identificat cazuri de abuz şi neglijare din comunităţi afectate de inundaţii, şi nici<br />
cazuri de exploatare prin muncă.<br />
Suceava<br />
În urma inundaţiilor nu au existat cazuri de abandon familial şi nici solicitări pentru instituirea<br />
unei măsuri de protecţie având ca motivaţie situaţia familială în urma inundaţiilor.<br />
Nu au fost semnalate de către autorităţile locale cazuri de abuz sau neglijare.<br />
Copiii, victime ale inundaţiilor au fost încadraţi şi consiliaţi de către specialişti din cadrul<br />
Serviciului de Evaluare Complexă – Echipa Mobilă.<br />
1.D. EFECTE OBSERVATE DE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN<br />
IŞJ-urile din toate cele 6 judeţe au afirmat că Procesul de învăţământ nu a fost afectat,<br />
deoarece inundaţiile au avut loc în timpul vacanţei de vară.<br />
Judeţul Şcoli/Elevi din localităţi afectate de inundaţii<br />
conform datelor de la ISJ<br />
Bacău 2 şcoli afectate de inundaţii în comună Săuceşti<br />
260 elevi<br />
Botoşani 236-comuna Hudeşti<br />
87-comuna Rădăuţi Prut<br />
Iaşi 1387 elevi în anul şcolar 2008 – 2009. Menţionăm că în cazul<br />
inundaţiilor din 2008 au fost un număr de 282 de elevi din aceste<br />
localităţi ai căror locuinţe au fost afectate.<br />
Maramureş aproximativ 200 elevi<br />
Neamţ 7 şcoli<br />
Numărul aproximativ de elevi din localităţile afectate de inundaţii<br />
- Com. Doljeşti: Şcoala Doljeşti: 135;<br />
Şcoala Rotundă: 159;<br />
Şcoala Buhonca: 30;<br />
Şcoala Buruieneşti: 430<br />
- Com. Ion Creangă Şcoala Ion Creangă: 290;<br />
17
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Suceava<br />
Şcoala Recea: 32;<br />
Şcoala Avereşti: 92<br />
- Com. Tămăşeni Şcoala Tămăşeni: 412;<br />
Şcoala Adjudeni: 588<br />
Numărul aproximativ de elevi din localităţile afectate de inundaţii<br />
175-180<br />
La întrebarea „Şcolile sunt informate despre metodele de intervenţie în caz de<br />
inundaţii?”<br />
- ISJ-urile din judeţele Iaşi, Neamţ, Maramureş au răspuns pozitiv.<br />
- ISJ Botoşani: şcolile au primit informaţii atât pe timpul controalelor executate la<br />
unităţile de învăţământ, pe timpul activităţilor de pregătire a populaţiei desfăşurate în<br />
şcoli, cât şi în cadrul Campaniei „Toţi împotriva inundaţiilor” desfăşurate începând din<br />
septembrie 2008, acţiune cu caracter permanent.<br />
- ISJ-ul din judeţul Bacău a răspuns negativ.<br />
La întrebarea „Cadrele didactice au participat la cursuri sau/şi dezbateri despre<br />
intervenţia în situaţie de urgenţă?” răspunsurile au fost:<br />
IAŞI, MARAMUREŞ: S-au organizat cursuri pentru cadre didactice, dar nu s-a abordat<br />
problematica efectelor psihosociale ele inundaţiilor supra <strong>copii</strong>lor.<br />
BOTOŞANI: Directorii unităţilor de învăţământ au participat la instructajul anual, unde li s-au<br />
prezentat „Reguli şi măsuri ce trebuie respectate înainte, pe timpul şi după inundaţii” şi au<br />
fost distribuite pliante pe această temă. A fost abordată problematica intervenţiei în caz de<br />
calamităţi în cadrul şedinţelor cu directorii efectuate de către ISJ Neamţ.<br />
NEAMŢ: Se transmit şi se prelucrează recomandări efectuate de către Inspectoratul pentru<br />
Situaţii de Urgenţă „Petrodava” Neamţ. Nu au fost organizate cursuri speciale pentru cadrele<br />
didactice din zonele afectate de inundaţii.<br />
BACĂU, SUCEAVA: Nu s-au organizat cursuri.<br />
La întrebarea „Cadrele didactice au menţionat, după inundaţii, identificarea unor efecte<br />
de ordin psihologic la nivelul elevilor? Explicaţi pe scurt” răspunsurile au fost:<br />
BACĂU<br />
Cadrele didactice au constatat că elevii afectaţi de inundaţii manifestă tendinţe depresive<br />
(iritabilitate, rezultate mai slabe la învăţătură, lipsa încrederii în propriile forţe), anxioase şi că<br />
este necesară consilierea psihologică de către cadre de specialitate, în special din partea<br />
psihologului unităţii şcolare. De reţinut este faptul că după construirea caselor şi dotarea<br />
acestora cu minimul necesar, cu reluarea activităţilor zilnice, efectele psihologice cauzate de<br />
aceste incidente nefericite s-au diminuat semnificativ în rândul <strong>copii</strong>lor şi adolescenţilor.<br />
BOTOŞANI<br />
- „frică, nesiguranţa, instabilitate psihică din cauza lipsurilor materiale;”<br />
- „nesiguranţa unui cămin stabil are efecte asupra motivaţiei învăţării şi echilibrului interior.”<br />
IAŞI<br />
Da, mai ales acolo unde <strong>copii</strong>i/elevii au fost strămutaţi/evacuaţi din cauza inundaţiilor (un<br />
număr de aproximativ 600 elevi – 282 afectaţi direct de inundaţii şi 286 care au fost evacuaţi<br />
din Lunca Paşcani de teama ruperii barajului.<br />
MARAMUREŞ<br />
Da. Cadrele didactice au menţionat faptul că în zonele afectate de inundaţii, <strong>copii</strong>i au<br />
manifestat stări de teamă, de panică, nesiguranţa, disconfort. În ceea ce priveşte părinţii<br />
18
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
<strong>copii</strong>lor, s-a observat o diminuare a interesului acordat procesului instructiv-educativ, educării<br />
şi dezvoltării personalităţii <strong>copii</strong>lor, prioritatea lor fiind în special orientată asupra problemelor<br />
de ordin material/financiar.<br />
NEAMŢ<br />
Cadrele didactice din unităţile şcolare afectate au evidenţiat şi identificat modificări<br />
psihologice, informaţii pe care le-au transmis ISJ şi pe baza cărora s-au stabilit efectivele de<br />
<strong>copii</strong> pentru taberele şcolare gratuite care s-au organizat în vara anului 2008.<br />
SUCEAVA<br />
Da. Cadrele didactice au observat că mulţi dintre <strong>copii</strong>i au rămas cu teama repetării unor<br />
astfel de evenimente, unii temându-se chiar de o ploaie obişnuită (unii din <strong>copii</strong>i de vârstă<br />
mai mică, îşi iau lucrul preferat şi pleacă la bunici, rude la care au stat în perioada<br />
inundaţiilor; <strong>copii</strong>i de vârstă mai mare resimt pierderea bunurilor din gospodărie, dezvoltă<br />
anxietate).<br />
Teme de interes pentru formarea cadrelor didactice propuse de inspectoratele şcolare:<br />
- Modalităţi de prevenire a dezastrelor;<br />
- Tehnici de supravieţuire în situaţii de dezastre;<br />
- Măsuri de urgenţă în cazul calamităţilor naturale;<br />
- Atitudini dezvoltate de profesori-elevi-părinţi, în caz de dezastre-calamităţi (inundaţii);<br />
- Reguli de igienă pe problematica apariţiei unor boli în caz de inundaţii;<br />
- Consecinţele calamitaţilor asupra psihicului copilului;<br />
- Tehnici de comunicare;<br />
- Modalităţi de identificare a TSPT de către profesori şi de referire către specialişti;<br />
- Consilierea cadrelor didactice pentru a putea acorda sprijin elevilor pentru depăşirea<br />
situaţiilor de criză;<br />
- Elemente de comunicare (cu elevii şi adulţii susţinători);<br />
- Relaţia „Şcoala Familie - Comunitate”;<br />
- Recunoaşterea stărilor depresive în rândul <strong>copii</strong>lor şi tinerilor;<br />
- Susţinerea şi stimularea psihică a <strong>copii</strong>lor şi tinerilor.<br />
1.E. EFECTE ALE INUNDAŢIILOR OBSERVATE DE AUTORITATEA JUDEŢEANĂ DE<br />
SĂNĂTATE PUBLICĂ<br />
Bacău<br />
În perioada ulterioară inundaţiilor din 2008, în judeţul Bacău nu putem vorbi de o creştere a<br />
incidenţei unor patologii pentru <strong>copii</strong>i încadraţi în grupa de vârsta 6-18 ani. A existat riscul ca<br />
oamenii şi, implicit, <strong>copii</strong>i să se îmbolnăvească de dizenterie, hepatită A, meningită, boli<br />
diareice acute sau leptospiroză. Un alt pericol l-au constituit enteroviruşii, care pot provoca în<br />
final meningită. Acest pericol a fost evitat prin asigurarea apei potabile, prin colectarea şi<br />
incinerarea cadavrelor de păsări şi animale. Asistenţa medicală a fost alertată asupra riscului<br />
apariţiei epidemiilor, iar vaccinările în zonele afectate s-au derulat în timp util, astfel încât au<br />
fost înlăturate pericolele de îmbolnăvire. De asemenea, oamenii au fost sfătuiţi să se prezinte<br />
la medic imediat, dacă constată o deteriorare a stării lor de sănătate.<br />
Botoşani, Iaşi, Suceava<br />
Nu s-a observat creşteri ale incidenţei unor patologii în perioadele ulterioare inundaţiilor.<br />
Maramureş<br />
Nu s-au înregistrat creşteri ale incidentei unor patologii în grupa de vârsta 6-18 ani. S-au<br />
manifestat afecţiuni uşoare cum ar fi: gripă, diaree, vărsături, dar nu sub formă de patologii.<br />
Neamţ<br />
S-a înregistrat creşterea incidenţei infecţiilor respiratorii la grupa de vârstă 6-18 ani.<br />
În opinia reprezentanţilor ASP chestionaţi, sunt considerate oportune următoarele tipuri de<br />
19
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
activităţi preventive care pot atenua efectele negative ale unor potenţiale situaţii de<br />
inundaţie asupra sănătăţii populaţiei cu vârsta cuprinsă între 6-18 ani:<br />
- elaborarea unor programe curriculare de educaţie şi formare în rândul <strong>copii</strong>lor şi<br />
tinerilor a unei mentalităţi de protecţie a apei, de înţelegere a fenomenelor de<br />
inundaţii şi de învăţare a modului de convieţuire cu acestea;<br />
- elaborarea unor cărţi şi jocuri pentru <strong>copii</strong> şi tineret destinate înţelegerii<br />
fenomenului de inundaţii, a riscului asociat acestora şi a modului de comportare<br />
înainte, în timpul şi după trecerea fenomenului;<br />
- lansarea unor proiecte şcolare cu premii, cu temă destinate perceperii corecte a<br />
cursului de apă ca pe un ecohidrosistem complex de mare importanţă pentru<br />
viaţa şi sănătatea omului;<br />
- acceptarea faptului că locuirea într-o zonă inundabilă comportă riscuri;<br />
- cunoaşterea, respectarea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi<br />
responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia,<br />
evacuarea şi refacerea în cazul producerii inundaţiilor;<br />
- cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea<br />
inundaţiilor;<br />
- control epidemiologic prin medicul de familie şi sectoare;<br />
- creşterea activităţilor de educaţie pentru sănătate profilate pe cazuistica<br />
respectivă;<br />
- imunizări împotriva unor boli care ar putea fi contactate prin folosirea apei<br />
infestate urmare inundaţiilor;<br />
- măsuri susţinute de educaţie pentru sănătate (igiena personală şi colectivă).<br />
Un aspect esenţial este acela că medicii specialişti, medicii de familie, asistenţii medicali<br />
comunitari, au obligaţia de a educa comunităţile în respectarea cu stricteţe a regulilor de<br />
igienă, în caz de calamitate – inundaţii, deci şcoala şi unităţile medicale din <strong>comunitate</strong> ar<br />
trebui să promoveze în parteneriat programe pentru sănătate în comunităţile respective.<br />
20
1.F. OPINIILE PSIHOLOGILOR<br />
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Număr de dependenţi: 7 psihologi, dintre care: 6 de la DGASPC (din toate cele 6 judeţe) şi 1<br />
psiholog de la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Botoşani<br />
1. Menţionaţi dacă s-au identificat tulburări de stres post-traumatic (TSPT) în rândul<br />
<strong>copii</strong>lor din comunităţile afectate de inundaţii.<br />
Şase dintre respondenţi au afirmat că s-au identificat tulburări de stres posttraumatic în<br />
rândul <strong>copii</strong>lor din comunităţile afectate de inundaţii. S-a făcut delimitarea de situaţia de criza<br />
(momentul efectiv al producerii inundaţiilor), moment în care afectarea psihologică a <strong>copii</strong>lor<br />
era evidentă, însă nu se putea vorbi de TSPT. Intervenţia promptă a determinat reducerea<br />
riscului de instalare a TSPT, după cum aminteşte Cpt. Verenciuc Gabriela - ofiţer psiholog în<br />
cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Botoşani: „Nu au fost identificate tulburări de<br />
stres posttraumatic în rândul <strong>copii</strong>lor din Rădăuţi Prut, în contextul în care au beneficiat de<br />
suport psihologic oportun, având prilejul să-şi exprime temerile, să primească informaţii clare<br />
şi prompte referitoare la experienţa traumatică (inundaţia şi efectele ei), să clarifice şi să dea<br />
sens acestei experienţe”.<br />
În situaţia în care <strong>copii</strong>i nu au beneficiat urgent de suport, s-a observat apariţia TSPT „la<br />
aproximativ o treime din <strong>copii</strong>i evaluaţi şi consiliaţi”, în conformitate cu experienţa DGASPC<br />
Suceava. De asemenea, există <strong>copii</strong>i afectaţi de inundaţii care prezintă „intensitate<br />
simptomatologică de nivel subclinic” (DGASPC Iaşi), fapt care atrage atenţia asupra<br />
existenţei disconfortului psihic care poate perturba dezvoltarea sanogenă a <strong>copii</strong>lor.<br />
2. Ce simptomatologie puteţi determina ca fiind relevantă în situaţia acestor <strong>copii</strong>.<br />
Nominalizaţi 2 forme de manifestare ale TSPT pe care le consideraţi ca fiind cele<br />
mai frecvente în aceste situaţii.<br />
A. Simptomatologia prezentă la majoritatea <strong>copii</strong>lor:<br />
− amintiri recurente şi intrusive ale evenimentului, incluzând imagini, gânduri;<br />
− unii <strong>copii</strong> au vise terifiante fără un conţinut recognoscibil;<br />
− reactivitate fiziologică la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizează<br />
sau seamănă cu un aspect al evenimentului traumatic (anxietate, stări de agitaţie,<br />
panică, mai ales atunci când sunt prezente fenomene meteo asociate ploii - tunete,<br />
fulgere);<br />
− evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma – eforturi de a evita activităţi,<br />
locuri, sau persoane care deşteaptă amintiri ale traumei;<br />
− insecuritate afectivă. Copiii căutau în permanenţă compania părinţilor şi a<br />
persoanelor cunoscute, manifestând o dependentă excesivă.<br />
− labilitate dispoziţională – schimbare rapidă a dispoziţiei, tabloul clinic sub aspect<br />
emoţional fiind dominat de stări de afect (hiperreactivitate în raport cu intensitatea<br />
stimulului emoţional).<br />
Se disting dintre acestea ca forme simptomatologice:<br />
− dificultăţi de concentrare,<br />
− hipervigilitate.<br />
B. La nivelul funcţionării familiei, se disting – de asemenea - simptomatologii asociate<br />
TSPT.<br />
Unele familii sunt centrate pe pierderile materiale, trecând în plan secund preocuparea<br />
pentru satisfacerea nevoilor psiho-afective ale <strong>copii</strong>lor, care în unele cazuri manifestă<br />
simptomatologie voalată a TSPT (anxietate de separaţie peste vârsta de 3 ani, refuz de a<br />
merge la şcoală, coşmaruri). „Părinţii pot prezenta elemente specifice TSPT, dar în mediul<br />
rural numărul adulţilor care apelează la serviciile unor specialişti psihologi, psihiatri este<br />
foarte scăzut” (DGASPC Botoşani).<br />
În conformitate cu opinia reprezentantului Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Botoşani,<br />
21
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
„este de remarcat faptul că persoanele în vârstă au integrat mult mai uşor pierderile suferite<br />
comparativ cu persoanele tinere, o posibilă explicaţie în acest sens fiind experienţa mai mare<br />
de viaţă a persoanelor vârstnice, faptul că s-au mai confruntat şi au mai depăşit astfel de<br />
traume. De asemenea, trebuie luat în considerare şi faptul că tinerii, în principal adulţi între<br />
25 – 35 ani, erau la început de drum, îşi construiseră poate cu greu locuinţele şi purtau, pe<br />
lângă responsabilitatea propriei vieţi, şi pe cea a familiei, a <strong>copii</strong>lor, astfel încât evenimentul<br />
traumatic a fost perceput mult mai puternic”.<br />
Astfel, se constată că la nivelul adulţilor din familiile afectate de inundaţii se manifestă:<br />
− tendinţe depresive;<br />
− hipertimie negativă;<br />
− anxietate generalizată;<br />
− depersonalizare, derealizare;<br />
− perspectivă sumbră asupra viitorului.<br />
22<br />
3. La ce perioadă de la producerea inundaţiilor aţi observat/credeţi că apar<br />
elementele care pot permite diagnosticarea TSPT?<br />
Respondenţii au determinat că au fost situaţii în care simptomatologia specifică a apărut<br />
imediat după producerea inundaţiilor (7-14 zile), fiind posibilă diagnosticarea TSPT acut în<br />
situaţia în care aceasta a persistat mai mult de o lună de zile. Sunt situaţii în care durata<br />
simptomatologiei mai mare de trei luni a indicat un stres posttraumatic cronic.<br />
Respondenţii au remarcat faptul că a existat în cazuistica acestora subiecţi a căror debut al<br />
simptomatologiei a fost tardiv, după aproximativ 6 luni de la producerea inundaţiilor, timp în<br />
care simptomatologia a evoluat (fiind prezenţa la nivel subclinic, însă nesesizată).<br />
4. Ce tipuri de activităţi derulaţi pentru reducerea simptomatologiei TSPT la <strong>copii</strong>i<br />
identificaţi?<br />
Tipurile de activităţi recomandate pentru <strong>copii</strong>i care prezintă simptomatologie TSPT ca<br />
urmare a inundaţiilor se înscriu în sfera intervenţiilor specifice în situaţii de criză, urmate de<br />
intervenţii psihologice la nivel individual şi colectiv. În mod frecvent sunt utilizate :<br />
− consilierea psihologică/terapia cognitiv - comportamentală (1-2 şedinţe/săptămână,<br />
funcţie de problematica şi simptomatologie);<br />
− terapia ludica (cu implicarea în activităţi a părinţilor);<br />
− ergoterapie;<br />
− activităţi recreative (excursii, tabere);<br />
− meloterapie;<br />
− consilierea psihologică;<br />
− terapia psiho-pedagogică.<br />
Pentru exemplificare, vom prezenta intervenţia implementată de către Inspectoratului<br />
Judeţean de Jandarmi Botoşani, cu ocazia inundaţiilor din iulie 2008.<br />
„Activităţile desfăşurate în perioada producerii inundaţiilor au avut în vedere asigurarea unui<br />
mediu securizant în afara zonei inundabile (<strong>copii</strong>i au fost duşi împreună cu familiile lor la<br />
corturile şi, ulterior, modulele aduse de autorităţi), asigurarea satisfacerii nevoilor de bază<br />
(hrană, apă, îmbrăcăminte şi adăpost adecvate), precum şi purtarea unor discuţii cu aceştia,<br />
în vederea exprimării sentimentelor şi clarificării evenimentului.<br />
Copii au fost încurajaţi să se exprime şi au fost permanent asiguraţi de faptul că nu sunt<br />
singuri şi că ceea ce simt ei este normal în astfel de situaţii. Au fost, de asemenea, consiliaţi<br />
părinţii, iar, ulterior, au fost stimulate convorbirile dintre părinţi şi <strong>copii</strong> pe această temă,<br />
ţinând cont de faptul că totdeauna <strong>copii</strong>i îşi validează sentimentele legate de o pierdere prin<br />
raportarea la adult.
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Permanent s-a manifestat respect şi interes pentru sentimentele şi gândurile acestora. Copiii<br />
care au manifestat dificultăţi în exprimarea directă a emoţiilor şi sentimentelor au fost<br />
stimulaţi să se exprime prin intermediul jocului şi al desenelor.<br />
La aproximativ două săptămâni de la producerea evenimentului traumatic, după ce li s-a<br />
explicat care este contextul situaţional şi după ce au reuşit să înţeleagă şi să dea un sens<br />
pierderilor suferite (în principal referitoare la securitatea oferită de căminul familial), la<br />
iniţiativa şi cu sprijinul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, <strong>copii</strong>i sinistraţi au<br />
fost trimişi pentru o perioadă de două săptămâni, într-o tabără de recreere, la Centrul de<br />
Pregătire şi Perfecţionare Jandarmi Tăşnad, unde li s-au asigurat condiţii adecvate pentru<br />
petrecerea timpului liber, astfel încât să se permită refacerea fizico – psihică după pierderile<br />
suferite. Concomitent, au primit suport psihologic specializat de la ofiţerul psiholog din cadrul<br />
acestui centru.<br />
Ţinându-se cont de fondul afectiv fragilizat datorită parcurgerii evenimentului traumatic,<br />
permanent s-a avut în vedere menţinerea legăturii telefonice între <strong>copii</strong> şi familiile acestora,<br />
astfel încât să se prevină apariţia anxietăţii de separare. Recuperarea a fost favorizată de<br />
discuţiile purtate de <strong>copii</strong> cu cadrele specializate şi, ulterior, cu persoanele din anturaj despre<br />
evenimentul traumatic.<br />
Părinţii şi cadrele didactice au fost consiliate în acest sens, explicându-li-se faptul că<br />
ascultarea a ceea ce are copilul de spus are un efect pozitiv pe termen lung. De asemenea,<br />
adulţilor li s-a adus la cunoştinţă faptul că evitarea acestor discuţii sau reacţiile excesive la<br />
traumă ale acestora pot avea repercusiuni negative asupra copilului.<br />
Ţinând cont de faptul că exprimarea, revizuirea şi reaşezarea sentimentelor reprezintă<br />
componente vitale ale procesului de integrare a unei experienţe traumatice, la reîntâlnirile<br />
ulterioare dintre ofiţerul psiholog al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Botoşani şi aceşti<br />
<strong>copii</strong> (realizate la un interval de aproximativ două luni de la evenimentul traumatic – cu<br />
ocazia vizitei efectuate de cadrele C.P.P.J. Tăşnad pentru oferirea de ajutoare <strong>copii</strong>lor<br />
sinistraţi - respectiv de aproximativ opt luni – cu ocazia vizitei realizate de <strong>copii</strong> la sediul I.J.J.<br />
Botoşani), au fost reluate discuţiile referitoare la inundaţiile din luna iulie 2008, observânduse<br />
disponibilitatea <strong>copii</strong>lor de a discuta despre acest eveniment, precum şi faptul că<br />
recepţionarea şi procesarea informaţiilor de către aceştia este cu atât mai bună cu cât<br />
distanţa temporală de la producerea experienţei traumatice este mai mare”.<br />
(Cpt. Verenciuc Gabriela - ofiţer psiholog în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Botoşani)<br />
5. Care sunt profesioniştii care vă pot susţine în derularea activităţilor de diminuare<br />
şi remisiune a TSPT, dincolo de intervenţia psihoterapeutica? În ce tipuri de<br />
activităţi (daţi câteva exemple)?<br />
Respondenţii au menţionat:<br />
a. Cadrele didactice pot identifica cazurile <strong>copii</strong>lor care adoptă un comportament<br />
vizibil schimbat în mediul şcolar după trecerea prin evenimentul cu potenţial<br />
traumatic.<br />
b. Medicii de familie pot identifica perturbări în dezvoltarea psihosomatica a <strong>copii</strong>lor<br />
pe care îi au în evidenţă, perturbări apărute ulterior producerii unor potenţiale<br />
calamităţi.<br />
c. Medicii psihiatri se pot implica în coroborarea tratamentului medicamentos cu<br />
intervenţia psihoterapeutică.<br />
d. Asistenţii sociali din cadrul primăriilor/DGASPC pot identifica şi orienta către<br />
psiholog/psihiatrii <strong>copii</strong>i care se află într-o situaţie de risc – cauzată de<br />
simptomatologia stresului posttraumatic.<br />
e. Profesioniştii din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, prin<br />
îndrumarea, controlul şi coordonarea serviciilor publice voluntare şi serviciilor<br />
private pentru situaţii de urgenţă şi informarea şi educarea preventiva a populaţiei.<br />
23
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Respondenţii au menţionat faptul că este absolut obligatoriu parteneriatul<br />
profesioniştilor în sistemul de intervenţie implementat în astfel de situaţii atât de criză,<br />
cât şi în intervenţia de prevenire.<br />
Nu în ultimul rând, parteneriatul profesioniştilor cu familia/părinţii acestor <strong>copii</strong>, care<br />
deşi la rândul lor sunt victime, sunt adulţii reprezentativi pentru copil şi mediul său de<br />
dezvoltare.<br />
24<br />
„Trebuie, însă, să ţinem cont de faptul că părinţii sunt cel mai aproape de <strong>copii</strong>, atât din<br />
punct de vedere al spaţiului, cât şi al timpului, iar comportamentul acestora în momentul<br />
producerii evenimentului traumatic poate avea un rol determinant asupra modului în care<br />
copilul percepe şi integrează experienţa respectivă. Păstrarea calmului, evitarea reacţiilor<br />
de panică, discuţiile cu copilul pot induce copilului un sentiment de siguranţă şi control.<br />
De asemenea, ţinând cont de faptul că evenimentele au un potenţial traumatic cu atât<br />
mai mare cu cât apar pe neaşteptate, este indicat că părinţii şi cadrele didactice să<br />
discute cu <strong>copii</strong>i despre posibilitatea repetării unor astfel de dezastre naturale şi despre<br />
modul de acţiune în astfel de situaţii. La aceste acţiuni pot participa şi reprezentanţi ai<br />
ISU”<br />
6. Cadrele didactice pot derula activităţi de prevenire a instalării TSPT sau în<br />
demersul de rezilienţă?<br />
În opinia respondenţilor, cadrele didactice se pot implica activ în procesul de prevenire a<br />
instalării PTSD prin:<br />
− identificarea <strong>copii</strong>lor cu vulnerabilităţi;<br />
− asigurarea suportului social comunitar;<br />
− monitorizarea în timpul asigurării serviciilor şi post-servicii;<br />
− cunoaşterea simptomelor specifice stresului posttraumatic, recunoaşterea acestora la<br />
<strong>copii</strong> şi, eventual, sesizarea familiei şi a autorităţilor competente pentru acordarea<br />
unui ajutor specializat;<br />
− acordarea de suport emoţional <strong>copii</strong>lor care au fost expuşi la traume;<br />
− consilierea familiilor <strong>copii</strong>lor expuşi la experienţe traumatice cu privire la<br />
simptomatologia specifică TSPT şi la modul adecvat de comportare;<br />
− organizarea unor activităţi educative cu părinţii (activităţi gen, Şcoala părinţilor”), în<br />
care să se abordeze şi problema stresului posttraumatic la <strong>copii</strong>, cauzele,<br />
simptomatologia, modalităţile de prevenire şi diminuare a acestuia;<br />
− organizarea de activităţi de grup cu <strong>copii</strong>i şi părinţi, în vederea fundamentării din<br />
punct de vedere teoretic şi practic a modului de acţiune în astfel de situaţii, eventual<br />
cu invitaţi din partea I.S.U. şi cu proiectarea unor scurte filme exemplificative (se<br />
induce astfel un sentiment de siguranţă şi control în ceea ce priveşte situaţii aparent<br />
incontrolabile);<br />
− organizarea de activităţi de grup prin care <strong>copii</strong>i pot fi învăţaţi să identifice în mod<br />
corect şi să discute relaxat despre o diversitate de emoţii, cu ajutorul unor tehnici<br />
variate - joc de rol, desen, colaje - pe parcursul orelor de dirigenţie, sau chiar de<br />
educaţie civică.
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
7. Care credeţi că sunt elementele de conţinut (teoretic, tehnic, metodologic)<br />
absolut obligatorii care pot permite cadrelor didactice să deruleze activităţi<br />
adjuvant în prevenirea şi în demersul de rezilienţă în situaţiile de TSPT cauzate<br />
de calamităţi naturale?<br />
Respondenţii au menţionat:<br />
− noţiuni de bază privind stresul posttraumatic la <strong>copii</strong> (cauze, simptomatologie, evoluţie,<br />
mod de prevenire şi recuperare);<br />
− noţiuni de bază privind modul de acţiune în cazul unor calamităţi naturale;<br />
− noţiuni de psihopedagogie a copilului şi de formare a adulţilor;<br />
− legislaţie şi norme metodologice de intervenţie în situaţie de urgenţă;<br />
− reţeaua de servicii şi profesioniştii care pot intervenii în situaţii de calamitate.<br />
25
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Partea a 2-a EVALUARE LA NIVEL DE ŞCOALĂ<br />
2. A. OPINIILE DIRECTORILOR DE ŞCOALĂ<br />
Respondenţi: 12 directori ai instituţiilor de învăţământ din localităţile afectate de inundaţii.<br />
A) Opinii despre modul în care inundaţiile din anul 2008 au afectat bună desfăşurare a<br />
procesului de învăţământ în şcoală<br />
În linii generale, procesul de învăţământ nu a fost foarte perturbat de inundaţii datorită<br />
perioadei în care acestea au avut loc, respectiv în perioada de vacanţă. În aceste cazuri,<br />
clădirile au fost utilizate ca puncte de intervenţie sau de găzduire a persoanelor sinistrate,<br />
cadrele didactice desfăşurând diverse activităţi directe de susţinere a populaţiei.<br />
− „Inundaţiile au avut loc în timpul vacanţei elevilor, de aceea, în sens strict, nu a fost<br />
afectată în mod semnificativ bună desfăşurare a procesului de învăţământ. Totuşi, dat<br />
fiind că şcoala a adăpostit sinistraţi şi că a fost centru de primire a ajutoarelor, nu am<br />
reuşit în totalitate să igienizăm şi să pregătim şcoala pentru deschiderea anului şcolar.<br />
Apoi, chiar şi după începerea cursurilor, în şcoală au fost depozitate diferite materiale<br />
perturbând bună desfăşurare a orelor de curs” - afirmă dna. Dumea Angela, director al<br />
Şcolii de arte şi meserii Adjudeni, judeţul Neamţ.<br />
− „Localul şcolii fiind situat mai sus, nu a fost afectat de inundaţii. Destinaţia sa a fost, pe<br />
moment, de depozitare pentru ajutoarele primite: îmbrăcăminte, alimente, materiale de<br />
construcţii pentru cele 400 de case care s-au construit. Am dirijat intrarea elevilor prin<br />
uşa principală a şcolii, iar recreaţiile au fost petrecute - pe semestrul I-doar în incinta<br />
şcolii, evitând astfel posibilele accidentări ale elevilor. Majoritatea elevilor locuiau în<br />
corturi şi, de aceea,. Tema pentru a doua zi, se rezolva la şcoală, sub supravegherea<br />
cadrelor didactice” - spune dna. Savin Marcela, director Şcoală cu clasele I-VIII „I.S.<br />
Sturdza” Săuleşti, judeţul Bacău.<br />
− „Iniţial, s-a propus amânarea deschiderii anului şcolar 2008-2009 pentru data de<br />
01.10.2008, dar s-a renunţat la această idee. Cadrele didactice au reuşit ca în perioada<br />
01-15 septembrie să elibereze şcoala de materialele depozitate în şcoală şi să o<br />
pregătească pentru începerea anului şcolar. Elevii afectaţi de inundaţii erau obosiţi, lipsiţi<br />
de igienă minimă, înfriguraţi şi nu aveau unde să-şi pregătească temele” - dna. Calancea<br />
Angela, director Şcoală cu clasele I-VIII „I.S. Sturdza” Siretu, judeţul Bacău.<br />
În unele situaţii, însă, clădirile şcolilor sau ale grădiniţelor au fost afectate de inundaţii, astfel<br />
încât începerea anului şcolar nu a fost posibilă. Cu susţinerea autorităţilor locale şi în cadrul<br />
parteneriatelor derulate cu diverse instituţii publice sau private, clădirile şcolilor au fost<br />
reconstruite sau consolidate. În cadrul acestor parteneriate, <strong>copii</strong>i au putut beneficia de<br />
activităţi şcolare complementare care au venit să suplinească imposibilitatea frecventării<br />
cursurilor sau au contribuit la diminuarea stării de stres cauzat de inundaţii.<br />
− „Inundaţiile s-au produs în perioada vacanţei de vară, respectiv 27/28 iulie 2008, procesul<br />
de învăţământ nefiind perturbat, dar au fost afectate clădirea unei grădiniţe şi corpul de<br />
clădire de la şcoala Şuşani unde învaţă 65 elevi din ciclul primar. Prin grija ISJ<br />
Maramureş, ni s-au alocat sume de bani, şcoala Şuşani fiind reabilitată.” - dna. Roman<br />
Marieta, director al Grupului Şcolar „Alexandru Filipaşcu”, Petrova, judeţul Maramureş.<br />
− „Şcoală cu clasele I-VIII Baranca este singură şi cea mai afectată şcoala din judeţul<br />
Botoşani, deoarece localul vechi al şcolii a fost inundat. Datorită acestui lucru, împreună<br />
cu autorităţile locale am decis ca din septembrie să nu se mai efectueze cursuri. În acest<br />
local, în prezent activitatea didactica desfăşurându-se în două schimburi. Mai mult, în<br />
anul şcolar viitor 2009-2010, va fi o mare problemă cu asigurarea spaţiului, datorită<br />
creşterii demografice” – dl. Stefan Marcel, director Şcoală cu clasele I-VII Baranca, jud.<br />
Botoşani.<br />
− „Inundaţiile din vara anului 2008 au afectat într-un procent mic desfăşurarea procesului<br />
de învăţare din unitatea noastră şcolară. Datorită unei acţiuni rapide, bine planificate,<br />
organizate de către Primăria Tămăşeni, de întreaga suflare a comunităţii, clădirea Unităţii<br />
26
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Şcolare Tămăşeni a fost afectată doar în proporţie de 40%. Elevilor noştri li s-au oferit un<br />
ambient spiritual, material, moral, prin participarea în tabere organizate de Ministerul<br />
Educaţiei Cercetării şi Inovării şi a Consiliilor judeţene, prin implicarea UNICEF, realizând<br />
întâlniri de suflet, de petrecere a timpului liber, Maşina cu jucării. Influenţa benefica a<br />
acestor parteneri au determinat cu o detaşare parţială a elevilor faţă de dezastrul natural,<br />
oferindu-le o receptare treptată a cunoştinţelor prevăzute în procesul instructiv-educativ.<br />
Cadrele didactice ale şcolii au realizat un dialog stimulativ, afectiv cu elevii, având drept<br />
urmare o adaptare mai uşoară în derularea procesului instructiv-educativ. Orele<br />
educative au oferit elevilor un climat de înţelegere, de apropiere, de consiliere. Menţionez<br />
că situaţiile problema, în procent scăzut, care au apărut în procesul învăţământului, au<br />
fost rezolvate printr-o activitate deosebită a cadrelor didactice. Aş propune existenţa unui<br />
psiholog la nivelul unităţii şcolare, care ar constitui un partener confidenţial al elevului<br />
nostru.” – dna. Ignat Mariana, director Şcoală cu clasele I-VIII Tămăşeni, judeţul Neamţ.<br />
B) Schimbări observate la nivel de şcoală aţi constatat, după inundaţii:<br />
Schimbări în<br />
comportamentul general<br />
al <strong>copii</strong>lor<br />
- un grad crescut de<br />
lipsa de concentrare,<br />
neatenţie;<br />
- apariţia unor tendinţe<br />
agresive în<br />
comportamentul<br />
<strong>copii</strong>lor;<br />
- unii dintre <strong>copii</strong> au<br />
devenit închişi, izolaţi,<br />
refuzând comunicarea;<br />
- <strong>copii</strong>i trăiesc o stare de<br />
panică, angoasă;<br />
- uşoară tendinţă de<br />
abandon şcolar sau<br />
dezinteres pentru<br />
şcoală.<br />
Frecvenţa la cursuri Rezultate la învăţătură<br />
În unele situaţii, frecvenţă la<br />
cursuri a fost mai redusă, mai<br />
ales în primul semestru al<br />
anului şcolar 2008-2009. Unii<br />
elevi în special de la clasele<br />
mai mari au absentat<br />
ajutându-şi părinţii la<br />
reconstrucţia casei sau<br />
înlocuindu-i la muncă<br />
agricolă. Două elemente<br />
importante pentru stimularea<br />
frecventării cursurilor l-au<br />
constituit atitudinea<br />
susţinătoare a cadrelor<br />
didactice şi programul<br />
„laptele şi cornul”, program<br />
care le-a asigurat <strong>copii</strong>lor un<br />
minim alimentar necesar, cu<br />
atât mai mult cui cât familiile<br />
lor treceau prin momente de<br />
acută criza financiară şi<br />
materială. În alte situaţii, în<br />
zonele mai puţin afectate de<br />
inundaţii, frecvenţa şcolară<br />
nu a fost afectată,<br />
observându-se chiar o<br />
uşoară îmbunătăţire.<br />
Performanţa şcolară a fost<br />
influenţată de situaţia<br />
socială, psihică, materială şi<br />
financiară a <strong>copii</strong>lor şi a<br />
familiilor acestora, astfel<br />
încât, se poate vorbi de<br />
rezultate inferioare la<br />
învăţătură a unora dintre<br />
<strong>copii</strong>, mai ales în primul<br />
semestru al anului şcolar<br />
2008-2009.<br />
În cel de-al doilea semestru,<br />
situaţia s-a ameliorat, <strong>copii</strong>i<br />
recuperând mult sub raportul<br />
rezultatelor şcolare.<br />
Specificaţii punctuale:<br />
− „Deşi cei mai greu loviţi sunt <strong>copii</strong>i cărora li s-a dărâmat casa, victime sunt toţi, fiindcă în<br />
miez de noapte au auzit clopotele bătând şi sirenele anunţând evacuarea. Chiar şi cei cu<br />
stare materială bună sunt afectaţi - în plus, ei nu şi-au avut părinţii aproape în momentele<br />
grele, aceştia fiind în străinătate” - dna. Dumea Angela, director Şcoala de arte şi meserii<br />
Adjudeni, judeţul Neamţ.<br />
− „În colaborare cu dl primar al comunei Petrova şi cu ISJ Maramureş s-a reuşit alocarea<br />
pentru toţi <strong>copii</strong>i sinistraţi, locuri în tabere la Costineşti şi la Buşteni. Inspectorul şcolar<br />
Mariana Pop a asigurat rechizite şi alte bunuri pentru cei afectaţi, contribuind şi la<br />
27
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
parteneriatul cu Liceul pentru protecţia mediului din Cluj Napoca. Aceşti elevi conduşi de<br />
directorul şcolii şi alte cadre didactice au fost prezenţi în şcoala noastră în luna octombrie<br />
2008, aducând <strong>copii</strong>lor daruri consistente şi legând prietenii sincere. Primăria şi Biserica<br />
au contribuit la reconstrucţia caselor afectat de inundaţii.” - dna. Roman Marieta, director<br />
al Grupului Şcolar „Alexandru Filipaşcu”, Petrova, judeţul Maramureş.<br />
− „Datorită greutăţilor materiale provocate de inundaţii, familia nu s-a implicat suficient în<br />
educaţia <strong>copii</strong>lor” - dna. Ignat Mariana, director Şcoală cu clasele I-VIII Tămăşeni, judeţul<br />
Neamţ.<br />
− „Mulţi elevi nu au reuşit încă să uite ziua evacuării şi imaginea dezolantă a satului şi a<br />
casei părinteşti distruse” - dna. Calancea Angela, director Şcoală cu clasele I-VIII „I.S.<br />
Sturdza” Siretu, judeţul Bacău.<br />
C) La întrebarea „Consideraţi că şcoala este o instituţie cheie în <strong>comunitate</strong>a dvs. care<br />
se implică nu numai în educarea <strong>copii</strong>lor ci şi în sprijinirea acestora să depăşească<br />
situaţiile dificile generate de calamităţi precum inundaţiile sau de alte probleme<br />
sociale?” opinia unanimă a respondenţilor susţine ideea rolului important pe care îl are<br />
şcoală în <strong>comunitate</strong>a locală.<br />
Dincolo de misiunea implicită a şcolii, aceasta este un punct de reper în viaţa comunităţii, de<br />
nod care poate pune în relaţie diferiţi parteneri locali şi sociali, care poate să susţină<br />
<strong>comunitate</strong>a în procesul de adaptare şi dezvoltare în situaţii de urgenţă/criză.<br />
Cadrele didactice, atât ca profesionişti, dar şi că membrii ai comunităţii locale, sunt implicate<br />
permanent în viaţa localităţii şi au susţinut populaţia în situaţia de criză, alături de alţi<br />
profesionişti (jandarmi) care au intervenit în această perioadă. De asemenea, datorită unor<br />
relaţii de încredere stabilite cu <strong>copii</strong>i şi familiile acestora, au putut să fie alături de ei pentru ai<br />
susţine în depăşirea traumelor care au fost generate de inundaţii.<br />
− „Şcoala şi Biserica au rămas în mediul rural doi poli care influenţează viaţa socială,<br />
culturală, economică din lumea satelor. Într-adevăr, şcoala este o instituţie ce s-a implicat<br />
şi a sprijinit <strong>comunitate</strong>a să depăşească situaţiile dificile generate de inundaţii. La şcoală<br />
s-a refugiat un mare număr de persoane atunci când s-a dat ordinul de evacuare (în<br />
special bătrâni şi bolnavi). În jurul şcolii ne adunăm cei izolaţi în sat în timpul inundaţiilor<br />
(fără energie electrică, apă, telefonie) pentru a afla veşti legate de evoluţia<br />
evenimentelor. Şcoala a fost centrul de primire şi distribuţie a ajutoarelor de urgenţă<br />
venite fie din partea guvernului, fie din partea organizaţiilor nonguvernamentale sau a<br />
binefăcătorilor. Cu şcoala luau legătura voluntarii din <strong>comunitate</strong> şi din afara comunităţii<br />
oferindu-şi serviciile şi ajutorul material. Tot aici veneau cei mai greu loviţi de inundaţii<br />
cerând ajutor” - dna. Dumea Angela, director Şcoala de arte şi meserii Adjudeni, judeţul<br />
Neamţ.<br />
− „Şcoala este o instituţie cheie în Petrova. Are şi o atitudine de suport, de susţinere, ce<br />
urmăreşte încurajarea elevului pentru a depăşi situaţia dificilă pe care acesta o<br />
traversează. Este foarte important ca în discuţia cu elevul să creăm cadrul şi să adoptăm<br />
acele atitudini care să-i permită să-şi clarifice problema, să se distanţeze de ea, să o<br />
treacă mai uşor. Este o chestiune de tact, de nuanţa, de acea abilitate psihologică pe<br />
care toţi dascălii trebuie să o aibă şi sunt convinsă că o au” - dna. Roman Marieta,<br />
director al Grupului Şcolar „Alexandru Filipaşcu”, Petrova, judeţul Maramureş.<br />
− „Şcoala şi-a adus aportul afectiv, spiritual în <strong>comunitate</strong>, contribuind la depăşirea<br />
situaţiilor problemă. Permanent am realizat discuţii, convorbiri cu părinţii, am dezbătut<br />
teme educative care au constituit un prim pas în depăşirea greutăţilor familiale” - dna.<br />
Ignat Mariana, director Şcoala cu clasele I-VIII Tămăşeni, judeţul Neamţ.<br />
− „Da, şcoala poate fi o instituţie cheie care să se implice. Până în prezent, prin diferite<br />
forme (tabăra în Dâmboviţa, cele 25 burse de la Fundaţia „Dinu Patriciu”, parteneriate cu<br />
unităţi din judeţ) am reuşit să fim, cred eu, promotori ai acestui program. Şcoala a fost<br />
locul unde s-a amenajat, după inundaţii punctul principal al taberei de sinistraţi, de aici<br />
distribuindu-se produsele alimentare şi nealimentare până la mutarea acestora în module”<br />
– dl. Ştefan Marcel, director Şcoala cu clasele I-VII Baranca, Hudeşti, judeţul Botoşani.<br />
28
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
D) Teme de interes pentru cursul intensiv organizat de CRIPS cu sprijinul UNICEF<br />
pentru cadrele didactice din comunităţi afectate de inundaţii, cu scopul de a<br />
îmbunătăţi suportul psihosocial acordat <strong>copii</strong>lor în şcoală şi <strong>comunitate</strong>:<br />
Exemple de teme:<br />
- Cum se face pregătirea psihologică a elevilor în cazul inundaţiilor?<br />
- Ce acţiuni concrete putem desfăşura în condiţii speciale?<br />
- Folosirea de materiale şi echipamente speciale pentru situaţii de urgenţă (inundaţii)<br />
- Educaţia părinţilor – baza reuşitei educaţiei copilului. Îmbunătăţirea comunicării dintre<br />
părinţi-elevi-profesori. Consolidarea parteneriatului în cadrul comunităţii şcolare.<br />
- Psihologia dezvoltării<br />
- Diferenţe interindividuale.<br />
- Reducerea absenteismului şi abandonului şcolar. Prevenirea delicventei juvenile.<br />
2. B OPINII ALE CADRELOR DIDACTICE<br />
Respondenţi: 16 cadre didactice care îşi desfăşoară activitatea în şcoli din localităţile<br />
afectate de inundaţii - dintre care 7 învăţători (clase care au <strong>copii</strong> cu vârsta între 6/7 ani si<br />
9/10 ani) şi 9 profesori (clase care au <strong>copii</strong> cu vârsta cuprinsă între 9/10 ani şi 14/15 ani).<br />
A) Menţionaţi dacă, în lunile care au urmat inundaţiilor din 2008, au apărut tulburări de<br />
comportament în rândul <strong>copii</strong>lor din clasele în care vă desfăşuraţi activitatea<br />
didactică. Principale efecte ale inundaţiilor asupra stării <strong>copii</strong>lor observate de cadre<br />
didactice:<br />
− Scăderea capacităţii de concentrare. Se menţionează oboseala acută şi imposibilitatea<br />
asumării conduitei şcolare (menţinerea performantei şcolare) şi, nu în ultimul rând – ca o<br />
rezultantă multicauzală, absenteismul şcolar sau abandonul şcolar. „Elevii nu mai au<br />
acelaşi randament şcolar, lipsesc de la cursuri, motivând că se trezesc târziu. Având<br />
casele dărâmate, motivează că nu-şi pot face temele. Sunt foarte obosiţi, datorită faptului<br />
că ajută - atât cât pot - la reconstrucţia casei (unii chiar au adormit la şcoală)” afirma dna.<br />
Daniela Bolfa, profesor la Şcoala „I.S.Sturza”, Săuceşti, Bacău.<br />
− Sentimentul de angoasă, anxietate permanenta, manifestat atât în plan şcolar cât şi<br />
relaţional (în relaţiile cu adulţii-cadre didactice, cât şi între covârstnici). „În urma<br />
inundaţiilor din 2008 au apărut manifestării de temeri nejustificate, sensibilitate la<br />
zgomote puternice produse de soneria şcolii, claxonul maşinilor, chiar şi de clopotul<br />
bisericii. Unii elevii au povestit că au coşmaruri, alţii neputând adormi cu lumina stinsă” –<br />
afirmă dna. Nicuţa Elena, învăţătoare la SAM Adjudeni, judeţul Neamţ. Stările de<br />
tensiune şi angoasa se regăsesc în situaţia în care <strong>copii</strong>i sunt implicaţi în activităţi şcolare<br />
obişnuite:” în lunile care au urmat inundaţiilor din 2008 au apărut temeri nejustificate mai<br />
ales în timpul orelor de cunoaşterea mediului care tratau producerea unor eventuale<br />
calamităţi naturale” - afirma dna. Învăţătoare Huluga Gabriela, şcoala Vişeul de Jos,<br />
judeţul Maramureş. O altă rezultantă a trăirilor negative ale <strong>copii</strong>lor este refuzul de<br />
comunicare, fiindu-le foarte greu să vorbească despre trăirile pe care le au în raport cu<br />
inundaţiile şi repercusiunile pe care acestea le-au avut asupra propriei persoane, asupra<br />
familiei sau asupra rudelor/prietenilor.<br />
− Tulburări de comportament, datorate tocmai imposibilităţii gestionarii stărilor afective,<br />
lipsa de comunicare, problemelor financiare şi materiale (acutizate în unele situaţii de<br />
inundaţii). Se remarcă apariţia comportamentelor opozante ale <strong>copii</strong>lor în raport cu<br />
regulile social acceptate (relaţiile cu ceilalţi colegi, relaţiile cu adulţii, respectarea<br />
statutului de elev, etc.) şi comportamente afective ambivalente (treceri rapide şi<br />
nejustificate de la râs la plâns).<br />
Respondenţii au făcut menţiunea că efectele s-au diminuat pe măsură ce s-au depărtat de<br />
momentul producerii inundaţiilor, majoritatea <strong>copii</strong>lor reuşind să depăşească în timp această<br />
simptomatologie. Pentru a susţine diminuarea acestor efecte, cadrele didactice au utilizat<br />
diverse metode de intervenţie pe lângă <strong>copii</strong>:<br />
− „după inundaţii am lut măsuri de recondiţionare a manualelor, cărţilor, caietelor distruse<br />
29
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
de apă, am analizat starea fiecărui copil afectat de inundaţii oferindu-le anumite atenţii şi<br />
cadouri” – dna. Gaborean Maria, învăţătoare, Grupul Şcolar „Alexandru Filipaşcu, judeţul<br />
Maramureş;<br />
− organizarea unor tabere de vacanţă;<br />
− „în calitate de diriginte, am stat de vorbă cu elevii cu privire la inundaţii. Un număr de 12<br />
elevi au prezentat modul în care le-au fost afectate terenurile cultivate, locuinţele şi<br />
pagubele suferite” – Mantea Rodica, profesor Şcoala cu Clasele I-VIII, Vişeu de Jos, jud.<br />
Maramureş; etc.<br />
30<br />
8. Aţi discutat cu <strong>copii</strong>i din clasa dvs. despre comportamentul care trebuie adoptat<br />
în caz de inundaţii?<br />
Toţi respondenţii au discutat cu <strong>copii</strong>i şi au organizat diferite activităţi pentru dezvoltarea unor<br />
competenţe şi abilităţi în situaţii de inundaţii, tematica acestor activităţi fiind:<br />
a. Comportamentul ce trebuie adaptat în caz de inundaţii.<br />
b. Păstrarea calmului şi a stăpânirii de sine.<br />
c. Salvarea vieţii şi acordarea primului ajutor persoanelor aflate în pericol<br />
d. Salvarea actelor şi a bunurilor în limita posibilităţilor.<br />
„S-a discutat la clasa cu elevii pe această temă, fiindu-le prezentat materialul trimis de la<br />
apărarea civilă. Precizându-se în mod expres că cel mai important fapt este salvarea vieţii,<br />
evitarea creării stării de panică şi urmărea indicaţiilor transmise de persoanele acreditate de<br />
a acţiona în caz de calamităţi natural. Copiii au fost instruiţi în ceea ce priveşte pericolul la<br />
care se expun în caz de inundaţii.” – dna. Nicuta Elena Lăcrămioara, învăţător la S.A.M<br />
Adjudeni, judeţul Neamţ.<br />
9. Părinţii şi-au manifestat interesul pentru a comunica cu dvs. în situaţiile în care<br />
<strong>copii</strong>i manifestau tulburări de comportament cauzate de inundaţii? Dacă DA,<br />
precizaţi ce tipuri de probleme au reclamat părinţii mai frecvent.<br />
Patru dintre respondenţi au afirmat că nu au existat solicitări din partea părinţilor în acest<br />
sens.” Părinţii nu şi-au manifestat interesul faţă de starea psihică a <strong>copii</strong>lor lor, datorită slabei<br />
implicări a lor în problemele şcolii” spune dna. Ifrim Cristina, învăţător la Şcoala cu clasele I-<br />
VIII Baranca, judeţul Botoşani.<br />
În celelalte situaţii, părinţii au participat la întâlnirile organizate de către şcoală în vederea<br />
ameliorării situaţiei <strong>copii</strong>lor lor, identificând ca probleme ale <strong>copii</strong>lor:<br />
- coşmaruri;<br />
- apariţia unei stări de nelinişte, agitaţii;<br />
- irascibilitate crescută şi sensibilitate;<br />
- dezinteres faţă de şcoală.<br />
− „În cadrul şedinţelor cu părinţii ce au avut loc ca urmare a inundaţiilor părinţii au precizat<br />
că unii <strong>copii</strong> au manifestat tulburări de comportament, coşmaruri, stări de panică<br />
nejustificate, labilitate emoţională şi teama de a rămâne singuri acasă” – dna. Nicuta<br />
Elena Lăcrămioara, învăţător la S.A.M Adjudeni, judeţul Neamţ.<br />
− „Părinţii au reclamat neliniştea şi stresul <strong>copii</strong>lor legat de distrugerea rechizitelor şcolare,<br />
manualelor şi cărţilor din biblioteca personală” - dna. Gaborean Maria, învăţătoare la<br />
Grupul Şcolar, Alexandru Filipaşcu’’ Petrova<br />
− „Am luat legătura cu părinţii <strong>copii</strong>lor care au manifestat traume sau mici tulburări de<br />
comportament şi am încercat împreună să găsim soluţii de ameliorare a acestora” - dna.<br />
Învăţătoare Huluga Gabriela, Şcoala Vişeul de Jos, judeţul Maramureş.<br />
− „În discuţiile cu părinţii şi în cadrul unor întâlniri comune au fost prezentate manifestările<br />
lor, agitaţia şi spaima prin care au trecut” - Manta Rodica, profesor la Şcoala cu Clasele I-<br />
VIII Vişeu de Jos, jud. Maramureş.
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
10. Ce teme consideraţi că v-ar interesa în mod prioritar, pentru a îmbunătăţi<br />
suportul psihosocial acordat <strong>copii</strong>lor în şcoală şi <strong>comunitate</strong>?<br />
Tematica de interes:<br />
− Cauze şi efecte ale inundaţiilor;<br />
− Modalităţi de prevenire a inundaţiilor;<br />
− Recăpătarea încrederii şi a stimei de sine;<br />
− Tipuri de jocuri şi exerciţii pentru susţinerea moralului;<br />
− Măsuri de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate;<br />
− Prevenirea abandonului şcolar;<br />
− Consilierea şi orientarea şcolară;<br />
− Prevenirea delicventei juvenile.<br />
Aceste teme ar putea să se regăsească la nivelul activităţilor cu părinţii şi <strong>copii</strong>i afectaţi de<br />
inundaţii (sau martori) în activităţi de tipul:<br />
− Cum ne pot afecta viaţa inundaţiile?<br />
− Suntem pregătiţi să facem faţă inundaţiilor?<br />
− Cum ne afectează comportamentul calamităţile naturale?<br />
− Un nou început într-o situaţie de criză!<br />
− Cum îmi sprijin moral copilul în caz de dezastru?<br />
− Pot!... Nu pot!... (competentele şi domeniile slabe ale oamenilor)<br />
− Mi-e frică! (Pericolul real şi sentimentul de frica)<br />
− Ce mă fac? (Probleme pentru care nu există cea mai bună soluţie)<br />
Pe lângă tematicile propuse spre abordare în cadrul unui potenţial curs, respondenţii au<br />
afirmat că este utilă realizarea unui pliant ce cuprinde reguli generale de comportament în<br />
caz de inundaţii, pliante care ar putea să susţină transmiterea de informaţii relevante pentru<br />
un număr mai mare de populaţie.<br />
3. DIN OPINIILE COPIILOR<br />
Notă explicativă<br />
Opiniile de mai jos au fost transmise de directorii de şcoală care au răspuns chestionarului<br />
de evaluare rapidă. Sunt gânduri exprimate de <strong>copii</strong> în perioada imediat următoare<br />
inundaţiilor, evitându-se chestionarea <strong>copii</strong>lor în etapa realizării acestui studiu, pentru a evita<br />
retrăirea potenţialei traume în absenţa unui serviciu de specialitate care să poată interveni<br />
terapeutic în măsura în care este nevoie.<br />
„Siretul mare creştea/Apa-n sat tot pătrundea/Lumea din cale fugea/Pe când clopotul bătea”<br />
Paul, 13 ani<br />
„Mamă, iar am visat că vine apa mare şi că mă înec”<br />
Alice, 8 ani<br />
„A fost cel mai urât moment din viaţa mea, nu aş vrea să se mai întâmple niciodată”<br />
Irina, 12 ani<br />
„TOAMNA”<br />
- compunere -<br />
„Într-o zi ploioasă de septembrie s-a arătat Crăiasa Toamnă. Văl de brumă argintie a aşternut<br />
peste satul nostru. Natura a îmbrăcat haine multicolore şi plânge cu lacrimi de frunze. Plec în<br />
grădina noastră la prietenul meu drag, vişinul cu frunze ruginii. Văzându-l schimbat, îl întreb:<br />
- Ce ţi s-a întâmplat? De ce eşti supărat şi-ţi scuturi frunzele?<br />
- O, prietene, sunt tare trist! Mi-au slăbit puterile. Cred că voi muri.<br />
31
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
- Ce vorbă e asta? Tu eşti puternic şi apoi eşti prietenul meu cel mai bun. Te voi<br />
ajuta să treci peste momentele grele. Spune-mi durerea ta!<br />
- Am avut un an tare greu. Apele Siretului au revărsat peste satul nostru şi au adus<br />
multă suferinţă oamenilor. Uite, casa vecinului e dărâmată, n-a mai rămas decât<br />
un morman de moloz. Animalele, florile, fraţii mei mai mici şi-au găsit sfârşitul în<br />
apele învolburate. Pământul a fost răscolit şi era să-mi pierd chiar rădăcinile.<br />
- Ce vrei să spui, prietene? Nu voi mai mânca vişine anul viitor?<br />
- Îmi pare rău ! Mă bucuram mereu când te vedeam în jurul meu !<br />
- Sunt sigur că te vei vindeca de tristeţea care te apasă. Crezi că mie mi-e uşor?<br />
Am colegi de clasă care nu mai au haine, cărţi, jucării şi dorm pe la rudele norocoase. Îi văd<br />
trişti şi mă doare sufletul. Împreuna cu doamna învăţătoare am hotărât să-i ajutăm cu ce<br />
putem. Şi în sat au venit multe ajutoare. Oamenii s-au unit la greu. Împreună vom învinge.<br />
A început din nou să picure. Plec în casă, lăsându-mi prietenul cu necazul lui. Îl asigur că mă<br />
voi întoarce să-l alin. Această toamnă nu mai zburdă pe strada noastră”.<br />
Florin, clasa a III-a A<br />
D. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI<br />
La finalul evaluării rapide am evidenţiat următoarele:<br />
1. Cadrul instituţional şi legislativ care determină intervenţia şi strategiile care se aplică în<br />
situaţii de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,<br />
accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluării accidentale face referiri şi la informarea şi<br />
educarea populaţiei, inclusiv la activităţi de informare destinate elevilor. Aceste documente<br />
se referă la modele practice de intervenţie şi comportament pentru:<br />
− Salvarea vieţilor omeneşti;<br />
− Protejarea bunurilor materiale;<br />
− Satisfacerea nevoilor primare ale cetăţenilor afectaţi;<br />
− Protejarea animalelor şi a culturilor agricole.<br />
Aceste aspecte sunt importante pentru intervenţia în situaţia de urgenţă, de criză, atunci<br />
când evenimentul de criză se produce efectiv (sau perioada în care aceasta pericolul este<br />
iminent). Este însă foarte important de menţionat faptul că acest cadru nu face referiri la<br />
măsuri sau recomandări pentru prevenirea sau ameliorarea impactului psihologic al<br />
calamitaţii asupra persoanelor din <strong>comunitate</strong>. De asemenea, nu se fac referiri la aspecte<br />
particulare referitoare la protecţia <strong>copii</strong>lor în astfel de situaţii.<br />
2. În urma analizei rapide, s-a evidenţiat existenta simptomatologiei stresului<br />
posttraumatic la <strong>copii</strong>i care au trăit situaţii de calamitate, indiferent dacă <strong>copii</strong>i au fost<br />
victime directe ale acesteia sau au participat/asistat la dramele altor <strong>copii</strong>, rude, prieteni.<br />
Astfel, afirmăm că este important ca strategiile prevăzute pentru intervenţia în situaţii de<br />
calamitate să prevadă planuri de intervenţie în vederea prevenirii apariţiei simptomatologiei<br />
stresului posttraumatic. Aceste strategii pot fi recomandări generale, dezvoltându-se<br />
proceduri de intervenţie instituţionale (prin stabilirea de responsabilităţi şi specialişti<br />
intervenanţi) şi/sau metodologii de intervenţie, care să acopere argumentaţia teoretică,<br />
mijloace şi instrumente recomandate pentru intervenţia în aceste situaţii.<br />
3. În acelaşi sens, analiza a evidenţiat faptul că în situaţiile în care intervenţia a fost<br />
corelată cu stadiile de evoluţie a stresului posttraumatic, apariţia simptomatologiei a<br />
fost prevenită sau diminuată în intensitate, conducând la scăderea repercusiunilor asupra<br />
<strong>copii</strong>lor şi/sau a familiilor acestora.<br />
Sub aspectul impactului inundaţiilor asupra situaţiei psiho-sociale a <strong>copii</strong>lor, specialiştii<br />
respondenţi (psihologi, reprezentanţii direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia copilului,<br />
cadre didactice) au identificat o paletă largă a simptomatologiilor în baza cărora poate fi<br />
determinat sindromul de stres posttraumatic, formă de manifestare a acestuia fiind mai<br />
degrabă subclinic. Printre acestea regăsim:<br />
32
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
− amintiri recurente şi intrusive ale evenimentului, incluzând imagini, gânduri;<br />
− anxietate, stări de agitaţie, panica, mai ales atunci când sunt prezente fenomene meteo<br />
asociate ploii - tunete, fulgere;<br />
− evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma – eforturi de a evita activităţi, locuri<br />
sau persoane care amintesc de traumă;<br />
− insecuritate afectiva şi labilitate dispoziţionala;<br />
Acestea au ca efecte secundare dificultăţi de concentrare şi comunicare, atât cu adulţii, cât şi<br />
cu cei de-o seamă, care generează inadaptarea şcolară şi tendinţa de izolare, abandon<br />
şcolar.<br />
În cadrul analizei, au fost identificate perturbări psiho-sociale şi la nivelul familiei <strong>copii</strong>lor,<br />
gradul de afectare fiind variabil.<br />
S-a constat că la nivelul adulţilor din familiile afectate de inundaţii se manifestă: tendinţe<br />
depresive, anxietate, perspectiva sumbră asupra viitorului. Interesul părinţilor pentru procesul<br />
educaţional al copilului (formal, nonformal şi informal) este puternic diminuat, interesul<br />
acestora orientându-se către problematica din sfera material-financiară.<br />
4. Cu toate acestea, ca urmare a inundaţiilor din 2008, la nivelul serviciilor specializate din<br />
cadrul DGASPC nu s-a semnalat creşterea numărului de situaţii de abuz şi neglijare<br />
asupra <strong>copii</strong>lor. Însă, în unele situaţii, cadrele didactice au sesizat o formă de absenteism<br />
şcolar „justificat” de participarea <strong>copii</strong>lor la reconstruirea casei, fapt care poate atrage cu sine<br />
o supra-responsabilizare şi suprasolicitare fizică a <strong>copii</strong>lor. Acestea pot fi considerate<br />
potenţiale situaţii de exploatare prin muncă a copilului, iar cadrele didactice ar trebui să fie<br />
pregătite şi sensibilizate pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen.<br />
Lipsa raportării cazurilor poate fi explicată şi prin lipsa de pregătire/insuficienta pregătire a<br />
cadrelor didactice în domeniul drepturilor copilului în general şi al prevenirii şi combaterii<br />
oricărei forme de exploatare a copilului în special.<br />
5. S-a identificat nevoia de susţinere a tuturor membrilor familiei (atât victimă a<br />
calamitaţilor, cât şi martor), prin implicarea acestora în activităţi care au drept scop<br />
susţinerea psihologică a acestora şi susţinerea abilitaţilor parentale, astfel încât părinţii să-şi<br />
poată adecva atitudinea faţă de <strong>copii</strong> în funcţie de nevoile specifice ale acestora<br />
(identificarea primelor simptome post trauma, tipuri de reacţii la nevoile acestora, servicii<br />
specializate care îi pot susţine etc.).<br />
6. Intervenţia în echipă, în cadrul reţelei de servicii publice sau private, în situaţii de<br />
calamitate a fost identificată ca fiind foarte importantă în vederea prevenirii sau diminuării<br />
stresului posttraumatic. Pentru creşterea gradului calităţii intervenţiei acestor profesionişti, în<br />
echipe interinstituţionale, în unele judeţe au fost realizate cursuri pentru profesionişti, cursuri<br />
care au avut drept tematica:”Reguli şi măsuri ce trebuie respectate înainte, în timpul şi după<br />
inundaţii”. Respondenţii au realizat un „inventar” al profesioniştii care post interveni în<br />
vederea prevenirii sau diminuării situaţiilor de stres post traumatic: medici de familie, asistenţi<br />
sociali, cadre didactice, psihologi, medici psihiatri, jandarmi, profesionişti din cadrul ISU, etc.<br />
7. Mai sunt însă multe de făcut în domeniul mobilizării comunitare şi parteneriatului<br />
interinstituţional eficient, iar scoala are un important potenţial, este un adevărat „motor” de<br />
dezvoltare comunitară. Apreciem faptul că respondenţii conştientizează în unanimitate rolul<br />
comunitar al şcolii şi există o mare disponibilitate pentru implicare.<br />
8. Toţi respondenţii au identificat ca fiind foarte importantă intervenţia cadrelor<br />
didactice şi a şcolii în astfel de situaţii, argumentele ţinând de implicarea acestora în viaţa<br />
comunităţii şi de potenţialul de intervenţie al cadrelor didactice (relaţie permanentă cu <strong>copii</strong>i<br />
şi părinţii acestora, derularea unor activităţi de dezvoltare şi susţinere comunitara, etc.).<br />
Tocmai de aceea, este importantă specializarea în problematica stresului posttraumatic<br />
33
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
cauzat de calamităţi naturale, metode şi tehnici de intervenţie în astfel de situaţii, fapt<br />
menţionat atât de către psihologi şi reprezentanţii DGASPC, însă şi de Inspectoratele<br />
Judeţene Şcolare, directorii de şcoli şi cadrele didactice participante la această analiză.<br />
Şcoala se poate implica în toate tipurile de acţiuni ale comunităţii pentru a preveni şi<br />
combate situaţiile catastrofale cauzate de ape:<br />
− acţiuni de prevenţie: activităţi practice de protejare a mediului/cursurilor de ape,<br />
exerciţii de protecţie civilă, cursuri de acordare a primului ajutor, de tehnici de<br />
supravieţuire în caz de dezastre;<br />
34<br />
− acţiuni de management operativ: şcoala are de multe ori rolul de asigurare a<br />
spaţiilor de cazare, fiind necesar să fie amenajat un spaţiu şi dotat cu echipament de<br />
strictă necesitate; utilizarea mijloacelor de comunicare cu care este dotată şcoala<br />
(internet);<br />
− acţiunile post eveniment: Constituirea de echipe de voluntari alcătuite din oameni<br />
ai şcolii pentru a sprijini şi a acorda consiliere familiilor afectate; Consiliere<br />
psihologică; Intensificarea examenelor medicale si urmărirea stării de sănătate a<br />
<strong>copii</strong>lor.<br />
Astfel, activităţile posteveniment nu trebuie să fie neglijate, fiindcă efectele inundaţiilor nu se<br />
opresc odată cu retragerea apelor. Şcoala trebuie să lupte cu pasivitatea cetăţenilor şi<br />
tendinţele de auto-consolare (prin expresii de genul „Domne fereşte de mai rău!”, „Bine că<br />
am scăpat cu atât!”, „Dumnezeu dă cui poate duce!” etc.) promovând o atitudine<br />
proactivă. Analizând cu profesionalism şi responsabilitate ce s-a întâmplat şi cum s-ar fi<br />
putut acţiona mai bine, recunoscând efectele psihologice asupra <strong>copii</strong>lor şi fiind pregătite să<br />
le acorde un sprijin primar, educând elevii în spiritul solidarităţii sociale, respectului pentru<br />
natura, mobilizării comunitare, cadrele didactice pot contribui eficient la ameliorarea<br />
efectelor inundaţiilor (pe termen scurt) şi la îmbunătăţirea capacităţii comunităţii de a se<br />
proteja în situaţii similare (pe termen mediu şi lung).<br />
9. Recomandări pentru tematica de formare<br />
− noţiuni de bază privind stresul posttraumatic la <strong>copii</strong> (cauze, simptomatologie, evoluţie,<br />
mod de prevenire şi recuperare);<br />
− noţiuni de bază privind modul de acţiune în cazul unor calamităţi naturale – exemple de<br />
activităţi practice;<br />
− noţiuni de psihopedagogie a copilului şi de formare a adulţilor în vederea susţinerii<br />
părinţilor;<br />
− legislaţie şi norme metodologice de intervenţie în situaţie de urgenţă;<br />
− reţeaua de servicii şi profesioniştii care pot intervenii în situaţii de calamitate<br />
10. A fost evidenţiat de către toţi respondenţii rolul important al suportului umanitar<br />
acordat de UNICEF şcolilor din comunităţile afectate de inundaţii. Gesturi frumoase de<br />
solidaritate socială, care au prilejuit <strong>copii</strong>lor mici bucurii şi i-au ajutat să depăşească mai uşor<br />
dificultăţile.
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
III. Repere privind stresul post-traumatic: simptomatologie şi<br />
metode primare de intervenţie pentru atenuarea efectelor asupra<br />
<strong>copii</strong>lor<br />
Proiectul nostru şi-a propus două axe principale de dezvoltare personală şi profesională :<br />
− dobândirea de cunoştinţe şi competente pentru a aplica în şcoala bunele practici de<br />
comunicare şi îndr umare a <strong>copii</strong>lor şi părinţilor, pentru atenuarea efectelor psiho-sociale<br />
ale inundaţiilor (modulul I);<br />
− transmiterea mai departe către colegii din şcoală a celor învăţate la curs şi implicarea<br />
într-o mai bună mobilizare a comunităţii în beneficiul <strong>copii</strong>lor (modulul II).<br />
Prezentăm în acest capitol o selecţie din suportul de curs.<br />
În cadrul primului modul ne-am centrat pe cunoaşterea simptomatologiei stresului posttraumatic<br />
A. Principalele simptome care definesc stresul post-traumatic<br />
Persoanele care au trăit o experienţă traumatizantă sunt supuse adesea unui stres<br />
psihologic legat de evenimentul respectiv. În cadrul experienţelor potenţial traumatice intră şi<br />
calamităţile naturale, cum ar fi inundaţiile. Ameninţarea propriei vieţi sau a vieţii celor<br />
apropiaţi, pierderea adăpostului şi a bunurilor materiale, sentimentul lipsei controlului asupra<br />
derulării evenimentelor reprezintă inevitabil surse de stres psihologic atât pentru adulţi, dar<br />
cu atât mai mult pentru <strong>copii</strong>, care au o experienţă de viaţă redusă şi posibilităţi de acţiune<br />
limitate.<br />
Stresul psihologic generat de calamităţi naturale reprezintă o reacţie normală la o situaţie<br />
anormală, însă cei care prezintă simptomatologia mai mult de o lună, ar trebui să ia în<br />
considerare ideea de a solicita ajutor profesionist.<br />
În acest context, este responsabilitatea noastră, a adulţilor, să gestionăm evenimentele şi să<br />
ajutăm <strong>copii</strong>i să le integreze într-un mod pozitiv, astfel încât să nu fie afectată dezvoltarea lor<br />
psiho-somatică.<br />
Şcoala, prin intermediul cadrelor didactice, este un factor esenţial care poate interveni în<br />
limitarea efectelor psihologice asupra <strong>copii</strong>lor, prin depistarea precoce a simptomatologiei,<br />
prin intervenţia oportună, în limita competenţelor deţinute şi, la nevoie, prin sesizarea<br />
profesioniştilor capabili să acorde asistenţă de specialitate. Să nu uităm faptul că, uneori, în<br />
astfel de situaţii, părinţii sunt atât de copleşiţi de pierderile materiale (adăpost, surse de<br />
subzistenţă), încât nu mai reuşesc să observe eventualele efecte psihologice asupra <strong>copii</strong>lor.<br />
Adesea aceste efecte nu sunt recunoscute de părinţi sau sunt ignorate. Alteori, chiar dacă<br />
părinţii sesizează eventuale modificări în comportamentul <strong>copii</strong>lor, nu ştiu cum să<br />
reacţioneze, cum să le gestioneze sau la cine să apeleze pentru ajutor.<br />
Cadrele didactice, care, după părinţi, sunt cel mai aproape de <strong>copii</strong>, pot, însă, sesiza la<br />
timp prezenţa şi, eventual persistenţa simptomatologiei specifice stresului<br />
posttraumatic.<br />
Este esenţială observarea <strong>copii</strong>lor pe timpul orelor de curs şi al activităţilor extraşcolare,<br />
precum şi legătura permanentă cu familiile <strong>copii</strong>lor pentru identificarea eventualelor<br />
simptome manifestate în mediul familial.<br />
Tabelul următor conţine principalele simptome care pot apare în cazul stresului posttraumatic<br />
la <strong>copii</strong> şi descrierea manifestărilor lor comportamentale, pentru a fi mai uşor recunoscute.<br />
35
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Simptome Manifestări comportamentale<br />
Tulburări de somn (insomnii<br />
de diferite tipuri, coşmaruri<br />
legate de incident sau fără<br />
conţinut recognoscibil)<br />
Tulburări ale<br />
comportamentului alimentar<br />
Amintiri recurente şi<br />
intruzive ale evenimentului,<br />
incluzând imagini, gânduri<br />
Tulburări de afectivitate<br />
(stări depresive, sentimente<br />
de disperare, capacitate<br />
redusă de a simţi emoţiile,<br />
iritabilitate, mânie, anxietate<br />
ce se intensifică mai ales în<br />
situaţii care amintesc de<br />
traumă)<br />
Sentimentul distanţării,<br />
izolării de cei din jur<br />
Tulburări de memorie<br />
(legate de incidentul<br />
marcant), de atenţie şi de<br />
concentrare<br />
36<br />
Copilul adoarme greu, exprimă frica pentru a nu fi luat pe<br />
nepregătite în cazul repetării inundaţiilor, îşi ia în pat<br />
anumite obiecte (haina, păpuşa preferată etc.) Are dificultăţi<br />
în a rămâne adormit, se trezeşte noaptea speriat, retrăind<br />
experienţa traumatică. Nu poate adormi cu lumina stinsă.<br />
Scăderea poftei de mâncare, scădere în greutate sau,<br />
dimpotrivă, comportament alimentar compulsiv (mănâncă<br />
excesiv, tocmai pentru a-şi atenua anxietatea, depresia).<br />
La <strong>copii</strong>i mici poate surveni un joc repetitiv în care sunt<br />
exprimate teme sau aspecte ale traumei.<br />
Desenele <strong>copii</strong>lor pot exprima amintirea repetitivă a<br />
traumei.<br />
Plâns spontan aparent nemotivat.<br />
Copilul îşi pierde interesul pentru lumea din jur şi pentru<br />
activităţile ce îi făceau plăcere în trecut.<br />
Se supără repede, aparent fără motiv. Reacţiile sunt<br />
exagerate faţă de stimulii din mediu. Prezintă accese<br />
colerice (ţipă, loveşte, aruncă obiecte). Trece uşor,<br />
nejustificat de la o stare la alta, de la râs la plâns şi invers.<br />
Comportamente opozante în relaţie cu adulţii, cu colegii.<br />
Dificultăţi în respectarea regulilor sociale.<br />
Copilul crede că doar el suferă, că sentimentele sale sunt<br />
anormale şi încearcă să le ascundă distanţându-se de<br />
ceilalţi sau, dimpotrivă, nu-şi exteriorizează sentimentele<br />
pentru a nu amplifica suferinţa celorlalţi. Se izolează de<br />
colegi, de familie, devine mai puţin comunicativ, pare mereu<br />
dus pe gânduri, refuză participarea la diferite activităţi sau<br />
participă fără entuziasm, fără implicare reală.<br />
Dezinteres şcolar, tendinţă la abandon şcolar<br />
Incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei<br />
(nu-şi aminteşte anumite evenimente)<br />
Nu se poate concentra la ore, este neatent, fixează greu<br />
informaţiile primite, scade randamentul şcolar.<br />
Dificultăţi în luarea deciziilor Manifestă nehotărâre chiar şi în luarea unor decizii simple.<br />
Atitudine protectoare<br />
excesivă faţă de cei dragi,<br />
teamă exagerată pentru<br />
siguranţa acestora<br />
Evitarea locurilor, situaţiilor<br />
sau chiar persoanelor care<br />
au în vreun fel legătură cu<br />
evenimentul stresant<br />
Ex.: ţine animalul preferat în casă, aproape de el, pentru a-l<br />
putea salva în cazul repetării inundaţiilor, devine agitat când<br />
tatăl îl anunţă că pleacă la pescuit, insistă ca acesta să<br />
rămână acasă etc.<br />
Ex. Refuză să mai meargă la scăldat, manifestă frică de<br />
apă.<br />
Evită conversaţiile asociate cu trauma.<br />
Insecuritate afectivă Copiii caută permanent compania părinţilor şi a persoanelor<br />
cunoscute, manifestând o dependenţă excesivă<br />
Vigilenţă excesivă, reacţii Ex.: devin agitaţi când începe să plouă, îşi adună lucrurile<br />
exagerate<br />
necesare pentru cazul în care vor fi evacuaţi, refuză să<br />
doarmă pe timpul ploii etc.<br />
Tresar uşor. Sunt sensibili la zgomote puternice produse de<br />
soneria şcolii, claxonul maşinilor, clopotul bisericii etc.<br />
Reactivitate fiziologică la Pe timpul ploii sau în apropierea apei (râuri, lacuri) pot<br />
expunerea la stimuli care prezenta senzaţie de, nod în gât”, de sufocare, accelerarea<br />
seamănă cu evenimentului pulsului, palpitaţii, tremor, transpiraţii abundente, paloare<br />
traumatic
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Copiii foarte mici pot prezenta o simptomatologie redusă, deoarece multe dintre simptome<br />
necesită o exprimare verbală. La aceştia se pot observa mai ales tulburări de somn,<br />
anxietate, preocupări pentru simboluri şi jocuri care au legătură cu trauma, incontinenţă<br />
urinară.<br />
Şcolarii nu au în mod obligatoriu amnezie sau flashback-uri (imagini intruzive ale unor<br />
aspecte care au legătură cu evenimentul traumatic), dar prezintă fenomene de, îngustare a<br />
timpului” (plasare greşită a evenimentelor traumatice pe care le relatează în timpul<br />
rememorării) şi, apariţia de semne” (convingerea că au existat semne prevestitoare ale<br />
traumei, precum şi credinţa că evenimente similare ar putea fi evitate dacă va fi destul de<br />
atent încât să identifice la timp astfel de semne). La aceştia apare, de asemenea, jocul<br />
posttraumatic – o repetare compulsivă a unor aspecte ale traumei, dar care nu are tendinţa<br />
de a atenua anxietatea, aşa cum se întâmplă la adult.<br />
Adolescenţii sunt, în special, predispuşi la adoptarea de comportamente impulsive şi<br />
agresive.<br />
Atenţie! Cu cât apar mai multe dintre simptomele descrise anterior, cu cât acestea<br />
sunt mai intense şi mai persistente, cu atât este mai necesară solicitarea ajutorului<br />
unui profesionist (psiholog, psihiatru).<br />
Evoluţia tulburării de stres post-traumatic<br />
Reacţiile acute de stres, de intensitate moderată şi manifestate pentru o perioadă relativ<br />
scurtă de timp după evenimentul traumatic (până la o lună) sunt normale.<br />
Uneori, simptomatologia nu este foarte evidentă. Aceasta nu înseamnă că acel copil nu este<br />
afectat, că nu suferă. Exprimarea empatiei, a înţelegerii pentru suferinţa copilului, stimularea<br />
exprimării sentimentelor şi a gândurilor acestuia în legătură cu evenimentul traumatic sunt<br />
esenţiale pentru integrarea pozitivă a evenimentului şi pentru depăşirea acestuia. Prezenţa<br />
simptomatologiei timp de cel mult trei luni de zile este specifică stresului posttraumatic acut,<br />
iar persistenţa acesteia mai mult de trei luni de zile semnifică instalarea stresului<br />
posttraumatic cronic. Uneori, însă, simptomele nu apar imediat după evenimentul traumatic,<br />
ci după o perioadă de aparentă normalitate, care poate dura până la şase luni de zile. Din<br />
acest motiv, observarea atentă a <strong>copii</strong>lor expuşi unor astfel de fenomene trebuie să se<br />
realizeze cel puţin un an de zile pentru a putea elimina suspiciunea instalării stresului<br />
posttraumatic.<br />
Atenţie! Elementele care prefigurează evoluţia favorabilă sunt debutul rapid, durată<br />
scurtă, funcţionalitatea bună a copilului înainte de evenimentul traumatic, precum şi<br />
existenţa suportului social.<br />
Există 5 faze generale ale pierderii, pe care atât <strong>copii</strong>i, cât şi adulţii le trăiesc ori de câte ori<br />
suferă o pierdere, indiferent de forma acesteia.<br />
Tipul de reacţie al copilului<br />
Şoc şi negare Copilul refuză să accepte realitatea evenimentului traumatic prin care a<br />
trecut, a pierderii unui obiect (ghiozdanul, animalele, casa etc.) sau a unei<br />
persoane de care el este ataşat afectiv, reacţia fiind de spaimă<br />
permanentă. Copilul plânge, se agaţă de părinţii săi pentru a nu fi lăsat în<br />
medii necunoscute. După plecarea persoanelor cunoscute sau în absenţa<br />
acestora, nu poate intra în relaţie cu mediul social. Reacţiile pot fi<br />
paradoxale, neaşteptate.<br />
Mânie şi<br />
vinovăţie<br />
Copiii îşi pot exprima mânia atât faţă de adulţii necunoscuţi cu care intra în<br />
relaţie, refuza comunicarea cu aceştia. Pot avea izbucniri agresive (lovesc<br />
sau arunca obiecte, rup hainele).<br />
37
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Tristeţe şi<br />
disperare<br />
Înţelegere şi<br />
acceptare<br />
De cele mai multe ori, <strong>copii</strong>i aflaţi în această etapă, au o ambivalentă a<br />
sentimentelor, simţind vinovăţie pentru producerea calamitaţii sau pentru<br />
pierderea suferită („dacă eram cuminte, nu îmi lua apele...”). Nu îşi explică<br />
şi nici gestiona aceste sentimente.<br />
Pe măsură ce încep să înţeleagă ce anume s-a întâmplat, cauzalitatea<br />
producerii calamitaţilor, se simt în siguranţa fizică şi afectiva, accepta<br />
aceste pierderi.<br />
Integrarea Copiii integrează experienţa şi îşi dezvoltă abilităţi de reacţie în potenţiale<br />
situaţii similare, reîncepând să fie deschis stimulilor (activităţi curente<br />
acasă, la şcoală, mediul social).<br />
Consecinţele stresului post-traumatic asupra dezvoltării copilului<br />
1. La nivelul stării de sănătate.<br />
În cazul în care simptomatologia copilului afectat de traumă este ignorată de adulţi, acesta<br />
neprimind suportul psihologic necesar depăşirii evenimentului traumatic, copilul luptă prin<br />
propriile forţe pentru a face faţă disconfortului psihic, pentru a se adapta situaţiei. Această<br />
luptă slăbeşte, însă, copilul, căruia nu-i mai rămâne, de cele mai multe ori, suficientă putere<br />
pentru a înveşti în propria dezvoltare. Astfel, <strong>copii</strong>i afectaţi de stres posttraumatic pot deveni<br />
mai fragili din punct de vedere somatic, fiind mai vulnerabili la contactarea diferitelor boli, în<br />
special infecţii sau alergii. S-a constatat, că aceşti <strong>copii</strong> prezintă într-o mai mare măsură<br />
simptome psihosomatice, cum ar fi dureri de cap, de burtă, probleme de somn sau<br />
alimentaţie.<br />
2. La nivelul dezvoltării cognitive.<br />
Copiii pot prezenta tulburări de percepţie şi reprezentare (revăd momente trăite în timpul<br />
traumei), pot manifesta încetineală în exprimarea gândurilor şi ideilor, fiind dominaţi de<br />
gânduri negative, prăpăstioase, sumbre. De asemenea, poate apare o diminuare a<br />
capacităţilor atenţiei şi ale memoriei, ceea ce afectează implicit procesul de învăţare.<br />
3. La nivelul dezvoltării emoţionale.<br />
Nevalidarea propriilor sentimente legate de traumă de către adult, poate determina<br />
sentimente de vinovăţie, de neadecvare, antrenând, totodată scăderea stimei de sine. Ei pot<br />
deveni preponderent trişti, anxioşi, se descurajează uşor, încearcă să-şi reprime<br />
sentimentele, care, acumulându-se, pot ieşi la suprafaţă, uneori într-un mod exploziv, sub<br />
forma unor accese de furie. Trec uşor de la o stare la alta, iar ignorarea constantă a<br />
simptomatologiei poate duce la o fragilizare afectivă care va marca structurarea personalităţii<br />
viitorului adult.<br />
4. La nivel comportamental.<br />
În contextul în care toate resursele psihice sunt mobilizate pentru a face faţă experienţei<br />
traumatice, energia rămasă pentru activităţile cotidiene este redusă, fapt reflectat într-un<br />
comportament evitant, în tendinţa de izolare socială, într-o atitudine relativ pasivă, în lipsa<br />
perseverenţei în acţiune.<br />
Se remarcă starea de oboseală, de apatie, alternând cu perioade de nelinişte, de agitaţie.<br />
Neclarificarea propriilor sentimente, ambivalenţa lor, poate determina neîncredere şi, uneori,<br />
chiar ostilitate faţă de colegi şi familie.<br />
5. Randament şcolar.<br />
Tulburările de percepţie şi reprezentare, tonusul afectiv preponderent negativ, disponibilităţile<br />
energetice reduse, diminuarea încrederii în sine, în capacitatea sa de a face faţă<br />
experienţelor cotidiene, scăderea capacităţii de memorare şi concentrare a atenţiei se<br />
reflectă nemijlocit în scăderea randamentului şcolar.<br />
38
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Copii care altădată participau în mod activ la lecţii pot manifesta o implicare redusă,<br />
scăderea iniţiativei, a spontaneităţii. Elevi altădată conştiincioşi se pot prezenta la şcoală cu<br />
temele nefăcute sau realizate superficial.<br />
În evaluarea simptomatologiei este important de comparat manifestările actuale ale copilului<br />
cu cele anterioare evenimentului traumatic, deoarece doar schimbările comportamentale<br />
apărute ulterior acestui eveniment pot fi atribuite stresului posttraumatic.<br />
B. Mijloace şi metode de intervenţie în situaţie de stres posttraumatic<br />
În momentul producerii evenimentului cu potenţial traumatic<br />
De cele mai multe ori, <strong>copii</strong>i nu înţeleg ce se întâmplă în cazul unor evenimente traumatice<br />
de genul inundaţiilor şi sunt copleşiţi atât de propriile emoţii negative, cât şi de ale celorlalţi.<br />
Frica, nesiguranţa, imposibilitatea de a prevedea şi a controla evoluţia evenimentelor<br />
destructurează adesea gândirea şi conduită.<br />
Reacţiile adulţilor în momentul producerii evenimentului pot avea un rol determinant asupra<br />
modului în care copilul percepe şi integrează experienţa respectivă. Astfel, păstrarea<br />
calmului, evitarea reacţiilor de panică, discuţiile cu copilul pot induce copilului un sentiment<br />
de siguranţă şi control.<br />
Indiscutabil, inundaţiile reprezintă un fenomen cu un mare potenţial distructiv şi care, în<br />
general, este considerat greu de controlat, ceea ce face ca presiunea psihologică să fie<br />
extrem de puternică chiar şi pentru un adult. În plus, atunci când adulţii poartă<br />
responsabilitatea nu numai pentru viaţa proprie, ci şi pentru viaţa familiei sau elevilor (în<br />
cazul cadrelor didactice), presiunea este cu atât mai mare. Totuşi, să nu uităm că, spre<br />
deosebire de <strong>copii</strong>, care sunt mai fragili atât din punct de vedere psihic, cât şi fizic, adulţii au<br />
în spate o experienţă de viaţă şi resurse mult mai multe de a face faţă unor astfel de<br />
evenimente.<br />
„Dacă nu poţi controla propriile emoţii, atunci nu poţi controla nimic”<br />
În momente critice, încrederea în sine şi centrarea pe problemă, pe găsirea de soluţii<br />
adecvate situaţiei este esenţială. Senzaţia de controlabilitate a fenomenului şi găsirea de<br />
soluţii salvatoare este facilitată de pregătirea anterioară pentru astfel de situaţii. Existenţa<br />
unor planuri de salvare anterioare, stabilirea unor priorităţi, imaginarea şi discutarea unor<br />
moduri de acţiune în astfel de situaţii, facilitează gestionarea emoţiilor, centrarea pe<br />
problemă în situaţia critică şi abordarea eficientă a acesteia de către adult. Siguranţa de sine<br />
a adultului în astfel de situaţii, reacţiile eficiente şi controlate, vor induce copilului sentimentul<br />
de control şi va reduce semnificativ riscul instalării stresului posttraumatic.<br />
Intervenţia posteveniment<br />
Ulterior producerii evenimentului, recuperarea este favorizată de discuţiile <strong>copii</strong>lor cu<br />
persoanele din anturaj despre evenimentul stresant. Chiar dacă adulţii nu pot explica<br />
evenimentul, ascultarea a ceea ce copilul are de spus are un efect pozitiv pe termen lung.<br />
Nu sunt recomandate evitarea discuţiilor şi nici reacţiile excesive la traumă.<br />
Explicaţiile trebuie să fie cât mai clare, iar limbajul folosit trebuie să fie adecvat nivelului de<br />
înţelegere al copilului.<br />
Copiii pot considera propriile sentimente ca fiind neadecvate, motiv pentru care adulţii trebuie<br />
să-i asigure permanent că nu sunt singuri şi că sentimentele lor sunt normale în astfel de<br />
situaţii. În nici un caz emoţiile lor nu trebuie luate în derâdere, fiind recomandat ca adulţii să<br />
manifeste interes şi respect faţă de acestea.<br />
39
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Sunt cazuri în care <strong>copii</strong>i manifestă dificultăţi în exprimarea propriilor emoţii şi sentimente<br />
legate de traumă, dificultăţi cauzate fie de nedezvoltarea deprinderilor de comunicare, fie de<br />
trăirile complexe pe care le determină evenimentul traumatic. Pe de altă parte, ei se pot teme<br />
de faptul că, o dată dezvăluite, sentimentele dramatice vor provoca alte calamităţi. În<br />
realitate, exprimarea sentimentelor negative duce la, ofilirea” acestora. Copiii trebuie<br />
încurajaţi să scoată la lumină – cu cuvintele lor – propriile sentimente. Ţinând cont că<br />
exprimarea, revizuirea şi reaşezarea sentimentelor reprezintă componente vitale ale<br />
procesului de integrare a unei experienţe traumatice, aceşti <strong>copii</strong> trebuie stimulaţi să se<br />
exprime prin intermediul jocurilor, al poveştilor sau desenelor.<br />
Discuţiile purtate cu cadrul didactic şi colegii de clasă, în grup, cu privire la evenimentul<br />
traumatic, dă <strong>copii</strong>lor posibilitatea de a-şi exprima într-un cadru securizant gândurile şi<br />
sentimentele asociate, aceştia conştientizând, în acelaşi timp, că aceste sentimente sunt<br />
trăite şi de ceilalţi <strong>copii</strong>. După un stres acut, cea mai eficientă legătură pe termen scurt se<br />
poate stabili cu persoanele care au trăit, de asemenea, experienţa respectivă. Copiii îşi<br />
explorează şi validează astfel, percepţiile şi emoţiile, înţeleg efectul experienţelor trecute<br />
asupra comportamentului şi trăirilor din prezent şi învaţă noi modalităţi de a face faţă<br />
stresului.<br />
O problemă importantă care se pune este cea a limitelor de competenţă ale cadrului didactic<br />
în acordarea suportului psihologic pentru depăşirea traumei de către copil.<br />
Când şi cât poate interveni cadrul didactic şi când trebuie să intervină un specialist?<br />
Provocarea descărcării emoţionale a unui copil afectat de un eveniment traumatic implică şi<br />
capacitatea de a gestiona aceste emoţii şi sentimente care, uneori, pot fi foarte puternice. În<br />
cazul în care simptomatologia de stres posttraumatic nu este foarte intensă, descărcarea<br />
emoţională poate fi gestionată de cadrul didactic, dar, în cazul în care simptomatologia este<br />
complexă, intensă şi persistentă, se impune intervenţia unui specialist.<br />
Copiii care se hotărăsc să exprime la un moment dat sentimentele legate de eveniment pot<br />
ajunge, uneori, la concluzia că aceste sentimente nu sunt un răspuns normal la situaţia<br />
respectivă, rămânând culpabilizaţi că au putut reacţiona, aşa de greşit”. Ei îşi pot suprima<br />
sentimentele, gândindu-se că nu sunt destul de mari ca să poată fi luaţi în serios. Ei trebuie<br />
ajutaţi să înţeleagă că sentimentele sunt sentimente şi că nu sunt nici bune, nici rele.<br />
Ce facem când copilul manifestă conduite opoziţioniste sau agresive?<br />
În relaţia pe care o stabilim noi, adulţii, cu <strong>copii</strong>i, este recomandat să avem permanent în<br />
vedere faptul că violenţa naşte violenţă. O atitudine agresivă faţă de un copil deja violent, nu<br />
va face decât să-i amplifice violenţa. Calmul, stăpânirea de sine, echilibrul emoţional,<br />
manifestarea empatică faţă de acesta va dezamorsa de cele mai multe ori situaţia. Lipsa<br />
unei riposte agresive faţă de comportamentul neadecvat al copilului nu semnifică aprobarea<br />
acestuia, ci înţelegerea unor substraturi mai profunde ale acestuia. Amânarea discuţiilor<br />
pentru momentul în care copilul va fi capabil să recepţioneze şi să înţeleagă mesajele<br />
transmise de adult este o dovadă de maturitate şi de înţelepciune. Folosirea unui ton calm în<br />
momentul critic va detensiona de cele mai multe ori copilul. Abordarea ulterioară a problemei<br />
nu trebuie făcută pe un ton critic, deoarece ar putea declanşa mecanismele de apărare ale<br />
copilului, acesta intrând în defensivă şi blocând comunicarea. Manifestarea de către cadrul<br />
didactic a disponibilităţii şi a dorinţei de a înţelege sentimentele copilului, modul de gândire al<br />
acestuia, aspecte care au stat la baza comportamentului agresiv sau opozant, ar putea<br />
determina renunţarea treptată a copilului la acest gen de comportamente, dat fiind faptul că,<br />
de cele mai multe ori, aceste manifestări nu sunt decât nişte strigăte de ajutor de tipul, Sunt<br />
aici! Exist! Am nevoie de atenţie şi înţelegere!”<br />
Strategii şi intervenţii utile pentru cadrele didactice<br />
− Relaţionaţi pozitiv, destins, binevoitor;<br />
− Creaţi un climat afectiv confortabil, stimulativ (nevoie de siguranţă afectivă);<br />
40
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
− Vorbiţi cu o tonalitate caldă, prietenoasă, binevoitoare;<br />
− Folosiţi frecvent sistemul de recompense, laude, încurajări pentru un progres oricât de<br />
mic;<br />
− Evitaţi pedepsele, criticile distructive, ignorarea;<br />
− Încurajaţi exprimarea, acordaţi sprijin elevilor în redarea ideilor;<br />
− Încercaţi să le stârniţi interesul pentru a învăţa şi stimulaţi implicarea în activităţi;<br />
− Sporiţi-le stima de sine şi stimulaţi-le încrederea în sine;<br />
− Formaţi o atitudine pozitivă a colegilor;<br />
− Ajutaţi <strong>copii</strong>i să se simtă confortabil când comunică;<br />
− Acordaţi-le timp mai mult pentru îndeplinirea sarcinilor, manifestaţi răbdare şi calm;<br />
− Manifestaţi empatie şi înţelegere;<br />
− Evaluaţi frecvent starea de spirit şi încredinţaţi-le sarcini pe măsură (nici foarte dificile,<br />
dar nici foarte uşoare);<br />
− Rugaţi colegii să fie binevoitori şi să evite sarcasmul sau eventuale glume nepotrivite.<br />
C. Intervenţia unitară şcoală-familie<br />
Suportul psihologic acordat de cadrele didactice <strong>copii</strong>lor cu stres posttraumatic este foarte<br />
important pentru evoluţia favorabilă a copilului, dar ţinând cont că cea mai mare parte a<br />
timpului <strong>copii</strong>i o petrec în familie, modul în care părinţii şi familia, în general, se raportează la<br />
copil este, de asemenea, esenţial.<br />
Legătura strânsă între şcoală şi familie, promovarea unui mod de relaţionare sanogenă între<br />
părinţi şi <strong>copii</strong>, stimularea comunicării eficiente între aceştia poate contribui în mod<br />
semnificativ la depăşirea într-un mod pozitiv a evenimentului traumatic.<br />
În cadrul modulului II, am pus pe prim plan modalităţile prin care putem implica părinţii în<br />
activităţile de prevenire şi recuperare a <strong>copii</strong>lor care depăşesc situaţii potenţial traumatice<br />
„Oricâte îndrumări s-ar da <strong>copii</strong>lor şi oricâte lecţii savante de bună-creştere li s-ar ţine zilnic,<br />
nimic nu va avea mai mare influenţă asupra conduitei <strong>copii</strong>lor că societatea în care se află şi<br />
purtarea celor din jur. Copiii - ba chiar şi oamenii mari - învaţă mai mult din exemple."<br />
John Locke<br />
În decursul istoriei, familia, întotdeauna, a îndeplinit un rol decisiv în educarea copilului. În<br />
funcţie de statusul social-economic al familiei, părinţii au demarcat principiile educaţiei<br />
familiale ţinând cont de obiceiurile, aşteptările, manierele păturii sociale din care au făcut<br />
parte. Şcoala, ca instituţie, de-a lungul secolelor s-a implicat în instruirea şi educarea<br />
tinerilor, dar rolul său, în plan general, a crescut doar în ultimele două secole.<br />
Colaborarea între toţi factorii educaţionali, în primul rând între şcoală şi familie, este esenţială<br />
în dezvoltarea copilului. Familia este, incontestabil, primul „educator” al copilului, îi dă<br />
copilului primele informaţii despre lumea înconjurătoare, primele norme şi reguli de conduită,<br />
dar şi climatul socio-afectiv necesar satisfacerii trebuinţelor şi dorinţelor sale.<br />
O dată cu intrarea copilului în şcoală, acţiunea educativă se diversifică, devenind mai<br />
complexă. Cadrul didactic preia o seamă din atributele parentale: copilul investeşte afectiv<br />
acest adult care nu-i este părinte, însă din partea căruia primeşte informaţie, dar şi căldură şi<br />
valorizare. Copilul se va raporta la acesta şi va încerca să reproducă comportamente şi<br />
atitudini pe care le întâlneşte în mediul şcolar. Copilul însă, poate fi într-o zonă de profund<br />
dezechilibru în contextul în care diferenţa dintre cele două medii sociale importante pentru<br />
copil (acasă şi la şcoală) este marcantă. Şi nu ne referim la condiţii financiare/materiale, ci la<br />
modul de raportare la nevoile copilului. De aceea, rezultatele educaţiei şcolare sunt<br />
dependente de modul în care se realizează colaborarea dintre aceşti doi factori: şcoala şi<br />
familia, la modul în care fiecare se raportează la nevoile specifice ale copilului.<br />
41
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Conţinutul fundamental al colaborării se concretizează printr-o informare reciprocă a şcolii şi<br />
familiei cu privire la problemele dezvoltării copilului şi prin convergenţa diferitelor acţiuni<br />
întreprinse la nivelul celor doi factori. Diferite forme şi metode care şi-au probat eficienţa în<br />
practică şcolară sunt: întâlnirile cu părinţii, consultaţiile şi convorbirile în grup sau individuale,<br />
vizitele la domiciliu, antrenarea părinţilor în realizarea diferitelor probleme ale şcolii, în<br />
comitetul de părinţi al clasei sau al şcolii, lectoratele cu părinţii.<br />
Părinţii trebuie să devină colaboratori activi ai învăţătorului/dirigintelui/profesorului, să devină<br />
conştienţi de responsabilitatea pe care continuă să o aibă în raport cu educaţia<br />
copilului lor. Cu ocazia vizitelor la domiciliu elevilor învăţătorul/dirigintele are prilejul să<br />
cunoască climatul educativ din familie, să discute cu părinţii despre raporturile de susţinere şi<br />
ajutorare care există între elevi şi părinţi, între elevi şi fraţii lor, despre starea de sănătate şi<br />
despre condiţiile de viaţă ale acestora.<br />
Şedinţele cu părinţii vizează cu precădere informarea pedagogică a părinţilor. Sunt<br />
dezbătute aspecte care s-au manifestat cu predominant în activitatea elevilor, la nivel<br />
general, fără a particulariza. Când spunem general, ne referim la faptul că nici un părinte nu<br />
ar trebui să fie informat despre notele sau absenţele copilului său în plenul clasei, ci în mod<br />
particular, confidenţial, în deplin respect pentru părinte şi copilul-elev. „Generalul” se poate<br />
referi la ce urmează să se întâmple în cursul semestrului respectiv, care sunt cerinţele<br />
generale, etc.<br />
Lectoratele cu părinţii se pot organiza la nivelul unei clase, fie - la nivelul ciclului primar -<br />
pentru toţi părinţii. Referatele, expunerile sau dezbaterile abordează anumite teme<br />
pedagogice, de interes general. Pot fi invitaţi cu acest prilej şi specialişti în domeniul<br />
educaţiei pentru a prezenta asemenea teme. Rolul comitetului de părinţi este de a-i mobiliza<br />
pe toţi părinţii în vederea participării lor la diferite acţiuni iniţiate de către învăţător/diriginte la<br />
nivelul clasei sau al unităţii şcolare: lecţii deschise pentru părinţi, vizite, excursii, serbări,<br />
cursuri, expoziţii.<br />
Parteneriatul şcoală-familie în zilele noastre primeşte noi valenţe. Scopul fundamental al<br />
acestei colaborări este integrarea deplină a şcolii în <strong>comunitate</strong>. În lucrarea „Management<br />
educaţional pentru directorii unităţilor de învăţământ” Mariana Dragomir precizează faptul că,<br />
în relaţia cu şcoala, părintele parcurge 7 paşi:<br />
A) părinte care „învaţă” – părintele se informează asupra modului de conducere şi<br />
organizare a procesului instructiv educativ;<br />
B) părinte care „ajută” - părintele sprijină şcoala în realizarea unor activităţi<br />
extracurriculare;<br />
C) părintele ca suporter al imaginii pozitive despre şcoală – părintele înţelege importanţa<br />
şcolii în formarea copilului său şi are o atitudine pozitivă faţă de şcoală;<br />
D) părintele ca sursă de informaţie complementară - furnizează dirigintelui sau<br />
profesorilor informaţii despre comportamentul în familie a copilului, despre problemele de<br />
sănătate şi afective ale acestuia;<br />
E) părintele ca sursă educaţională:<br />
- Contribuie la educaţia civică a propriului copil;<br />
- Îl ajută şi îl sprijină în activitatea zilnică de acumularea unor cunoştinţe;<br />
F) părintele ca profesor – oferă cadre de referinţă pentru raportarea valorică a <strong>copii</strong>lor săi;<br />
G) părintele ca iniţiator al schimbărilor din şcoală:<br />
- Părintele are dreptul şi chiar obligaţia să solicite adaptarea şcolii la cerinţele societăţii<br />
actuale;<br />
- Părintele poate să propună unele schimbări care să contribuie la dezvoltarea individuală<br />
sau colectivă a copilului.<br />
Pentru că această „colaborare ideală” să se realizeze trebuie să existe voinţa<br />
colaborării şi factorii educaţionali implicaţi să se considere parteneri, în adevăratul<br />
sens al cuvântului.<br />
42
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
D. Parteneriatul şcoală-familie-<strong>comunitate</strong> în activităţile de prevenire şi recuperare a<br />
<strong>copii</strong>lor care depăşesc situaţii potenţial traumatice<br />
Dacă ne planificăm să avem o serie de întâlniri cu părinţii, pentru a discuta asupra unor teme<br />
de interes pentru aceştia, putem apela la medici pediatri, asistenţi sociali, psihologi, care îşi<br />
desfăşoară activitatea în servicii din <strong>comunitate</strong>. Aceste tipuri de activitate descriu o relaţie<br />
bidirecţională:<br />
− Părintele primeşte informaţia de interes,<br />
− Specialistul poate determina care este nevoia la nivelul comunităţii şi poate iniţia<br />
activităţi de intervenţie primară (cu ocazia întâlnirilor, află că există familii care nu pot<br />
trimite <strong>copii</strong>i la şcoală datorită situaţiei materiale şi financiare precare; că există o<br />
zonă de poluare extremă, starea de sănătate a <strong>copii</strong>lor fiind deficitară; apariţia unei<br />
simptomatologii care poate vorbi despre patologii la nivelul comunităţii, etc.)<br />
Un alt element al intervenţiei educative pe lângă copil şi familia acestuia este prevenirea şi<br />
depistarea precoce a situaţiilor de risc pentru copil. De exemplu, cadrul didactic, datorită<br />
observaţiilor curente asupra copilului, remarcă existenţa unor tulburări de dezvoltare, de<br />
comportament. Ca urmare a schimburilor de informaţii dintre el şi părinţii copilului, se ia<br />
decizia unui examen complex de specialitate.<br />
Lucrul în reţea, cu alţi profesionişti, poate determina elaborarea unei intervenţii<br />
pluridisciplinare şi interinstituţionale care susţine dezvoltarea copilului. Acestea se pot derula<br />
fie sub forma unor intervenţii punctuale, în situaţii specifice, fie la nivel comunitar.<br />
Care sunt instituţiile care ne pot susţine?<br />
− Structurile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, care sunt de<br />
drept responsabile cu protecţia specială a <strong>copii</strong>lor şi promovarea şi respectare drepturilor<br />
copilului;<br />
− Structuri publice de interes local pentru respectarea şi promovarea drepturilor copilului<br />
(Consiliul judeţean/local de sector, Primăriile, Serviciile Publice de Asistenţă Socială,);<br />
− Serviciile ministerelor (inspectoratele de poliţie, direcţiile de sănătate publică, direcţiile de<br />
dialog, solidaritate socială şi familie, inspectoratele de muncă ş.a.);<br />
− Serviciile comunitare locale şi judeţene;<br />
− Firme private care pot susţine activitatea efectivă a serviciului, dar şi susţinerea<br />
financiară a unora dintre părinţii cu probleme materiale şi sociale;<br />
− Presa, pentru a ne susţine în dezvoltarea unor campanii de diseminare a informaţiilor<br />
referitoare la îngrijirea, creşterea şi dezvoltarea copilului său la capacităţile parentale<br />
Activităţile la nivel comunitar pot fi cele care se adresează comunităţii: „Ziua porţilor<br />
deschise”, prin care membri comunităţii sunt invitaţi să participe la activităţile şcolii, prin<br />
intermediul cărora aceştia pot face cunoştinţă cu activităţile şcolare curente. Alte tipuri de<br />
activităţi comunitare au scopul de a crea legături funcţionale între membri comunităţii, de a<br />
analiza problemele acesteia: dezbateri publice, cu participarea diverşilor actori sociali,<br />
asupra problematicii identificate la nivel local (marginalizare socială, consumul de droguri,<br />
problematica adolescenţilor, efectele inundaţiilor, etc.). Importanţa unor astfel de activităţi<br />
este majoră, tocmai datorită cadrului „instituţionalizat”, organizat în cadrul Şcolii.<br />
Parteneriatul şcoală-familie-<strong>comunitate</strong> poate fi premisa realizării mobilizării comunitare.<br />
Mobilizarea socială/comunitară este un proces de creştere a gradului de conştientizare, şi<br />
de îmbunătăţire a capacităţii de rezolvare a problemelor care-i plasează în centru pe cei<br />
afectaţi de probleme. Oamenii sunt învăţaţi să înţeleagă, să acţioneze şi să-şi rezolve<br />
problemele urmând o succesiune de paşi. În timpul parcurgerii acestor secvenţe oamenii<br />
dobândesc cunoştinţele, abilităţile practice, valorile şi convingerile necesare pentru a deveni<br />
actori ai propriei schimbări. Obiectivul este cel de spargere a „culturii tăcerii”, a pasivităţii.<br />
43
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Rolul şcolii în mobilizarea socială în situaţii de calamitate naturală – inundaţii<br />
O <strong>comunitate</strong> care a trecut prin experienţa dramatică a inundaţiilor trebuie să acorde o<br />
atenţie deosebită dezvoltării capacităţii sale de a face faţa unor potenţiale viituri cu<br />
minimizarea pe cât posibil a efectelor devastatoare asupra oamenilor (pe plan fizic şi psihic),<br />
locuinţelor, infrastructurii, animalelor, terenurilor agricole etc. Şcoala este o instituţie cheie a<br />
comunităţii, care reprezintă un partener viabil de dialog atât pentru autorităţile locale, cât şi<br />
pentru cetăţeni (părinţi ai <strong>copii</strong>lor şi foşti elevi ai şcolii) – deci are un important potenţial de a<br />
mobiliza <strong>comunitate</strong>a în etapa de prevenire, „luptându-se” cu tendinţele de pasivitate, cu<br />
mentalităţile de acceptare a sorţii de genul „aşa va fi mereu în aceste locuri, noi suntem<br />
neputincioşi”. Desigur, şcoala nu poate face totul, dar are o autoritate recunoscută în<br />
localitate: chiar dacă nu este rolul său să promoveze proiecte de îmbunătăţire a cursului<br />
apei/construcţie de diguri, drumuri, împăduriri etc. profesorii pot propune autorităţilor locale<br />
să întocmească astfel de proiecte, să apeleze la fondurile structurale, să dezvolte<br />
parteneriate cu instituţii specializate. A face lobby faţă de autorităţi pentru „a nu aştepta<br />
pasivi alte inundaţii” este deja un pas important pe care şcoala îl poate face, mobilizând şi<br />
alţi cetăţeni.<br />
Problema este COMPLEXĂ, fiindcă inundaţiile au efecte multiple – deci ea trebuie „spartă”<br />
pentru că fiecare aspect să fie înţeles şi abordat în consecinţă.<br />
Noi abordăm cu prioritate efectele psihice ale inundaţiilor asupra <strong>copii</strong>lor şi vom parcurge<br />
următoarele etape ale procesului de mobilizare comunitara:<br />
1. Analiza situaţională presupune:<br />
− înfiinţarea unei echipe de evaluare a situaţiei;<br />
− organizarea unei dezbateri în şcoală cu colectivul didactic;<br />
− aplicarea de chestionare/interviuri pentru a vedea cum percep această problemă cadrele<br />
didactice, părinţii etc.;<br />
− se are în vedere implicarea/intervievarea familiilor puternic afectate în inundaţiile<br />
precedente;<br />
În urma acestei analize se vor stabili priorităţile de acţiune.<br />
2. Planificarea<br />
Pe baza priorităţilor identificate echipa care a realizat evaluarea întocmeşte un plan de<br />
acţiune, care antrenează :<br />
− autorităţile locale;<br />
− colectivul didactic al şcolii;<br />
− alte instituţii şi servicii din <strong>comunitate</strong>: SPAS, biserica, dispensarul etc.;<br />
− alte instituţii şi servicii din judeţ: ISU, Jandarmeria, DGASPC (serviciile de consiliere<br />
psihologică).<br />
3. Implementarea<br />
Pentru implementarea planului de acţiune se pot realiza activităţi punctuale sau se pot derula<br />
proiecte mai ample, pentru care este necesară obţinerea de finanţări şi/sau antrenarea unor<br />
furnizori de servicii specializate. Colectivul său de profesori se poate implica în:<br />
− informarea profesorilor, a părinţilor, a cetăţenilor;<br />
− organizarea unei întâlniri cu profesori, părinţi şi <strong>copii</strong> pentru a recunoaşte şi înţelege ce<br />
efecte au inundaţiile asupra <strong>copii</strong>lor şi adulţilor;<br />
− sensibilizarea adulţilor din <strong>comunitate</strong> pentru a avea în vedere vulnerabilitatea <strong>copii</strong>lor şi<br />
drepturile lor de a fi protejaţi;<br />
− activităţi educative pentru <strong>copii</strong> – jocuri şi concursuri pe teme ecologice, de dezvoltare a<br />
solidarităţii sociale;<br />
− atragerea de voluntari, inclusiv din rândul cadrelor didactice sau medicale pensionate,<br />
pentru acordarea de suport educaţional familiilor în dificultate, pentru organizarea de<br />
activităţi de timp liber pentru şi împreună cu <strong>copii</strong>i;<br />
− organizarea de cursuri de iniţiere în înot pentru <strong>copii</strong>;<br />
− contactarea şi dezvoltarea parteneriatelor cu organizaţii caritabile.<br />
44
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Exemple de proiecte mai ample care se pot elabora şi, ulterior, implementa:<br />
- crearea unui centru de zi pe lângă şcoală, destinat cu prioritate <strong>copii</strong>lor din familiile<br />
afectate de inundaţii, cu probleme sociale etc.<br />
- proiect de formare a profesorilor pe teme de consiliere şi comunicare cu familia<br />
vulnerabilă.<br />
- crearea unui club ecologic pentru <strong>copii</strong> „Prietenii apei”.<br />
4. Evaluarea<br />
Toate categoriile de persoane – profesori, autorităţi locale, părinţi, voluntari, <strong>copii</strong> - sunt<br />
implicate în evaluarea rezultatelor diferitelor activităţi şi proiecte pe care şcoala le<br />
promovează.<br />
Întrebări simple de genul „ce v-a plăcut?”, „ce nu v-a plăcut?”, „cum am fi putut face această<br />
activitate mai bine?”, „ce ar trebui să facem în viitor?” sunt practic instrumentele de evaluare<br />
aplicabile cu uşurinţă şi dintr-o perspectivă constructivă. Fiecare activitate, fiecare proiect<br />
reprezintă paşi într-un proces continuu. Important este că experienţa unui pas să fie<br />
valorizata în pasul următor, să învăţăm din reuşite şi nereuşite pentru a evolua.<br />
La activităţile de evaluare pot fi invitaţi şi profesori/autorităţi locale/reprezentanţi ai cetăţenilor<br />
din alte localităţi din judeţ sau chiar din alte judeţe, atât pentru a beneficia de puncte de<br />
vedere exterioare, cât şi pentru a disemina experienţa dobândita.<br />
Să nu uităm că parteneriatul este în primul rând o atitudine care s-ar putea descrie prin mai<br />
multe principii:<br />
− colaborare (acţiune comună în care fiecare are rolul său diferit);<br />
− cooperare (acţiune comună în care se petrec inter-relaţii şi roluri comune);<br />
− acceptarea diferenţelor şi tolerarea opţiunilor diferite;<br />
− egalizarea şanselor de participare la o acţiune educativă comună;<br />
− interacţiuni acceptate de toţi partenerii;<br />
− comunicare eficientă între participanţi.<br />
45
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
IV. Din experienţele practice ale proiectului<br />
Judeţul Bacău<br />
Copiii, părinţii acestora, cadrele didactice şi membri comunităţii au fost beneficiarii direcţi şi<br />
indirecţi ai activităţilor organizate în Judeţul Bacău. Indiferent de tematica aleasa a acestora,<br />
precum şi de forma lor de derulare, în cele patru localităţi din judeţul Bacău s-au avut drept<br />
obiective principale informarea asupra simptomatologiei stresului post traumatic, asupra<br />
mijloacelor de intervenţie în aceste situaţii, asupra instituţiilor care pot răspunde nevoilor<br />
persoanelor afectate. Important de menţionat este faptul că, în vederea derulării acestor<br />
activităţi, au fost semnate convenţii de colaborare interinstituţionale, care chiar dacă şi-au<br />
produs efectul punctual, pentru derularea acestor evenimente la nivel local, reprezintă<br />
premisele unor colaborări – formale şi informale – pe termen lung.<br />
În Buhoci, sub tema „Nu lăsa violenţa să intre în casa ta”, a fost organizat un lectorat cu<br />
părinţii, lectorat care s-a apropiat ca deziderat de conceptul activităţilor de tipul „şcoala<br />
părinţilor”, activităţi care permit crearea unei legături foarte strânse în cadrul comunităţii copilfamilie-şcoală-<strong>comunitate</strong>.<br />
Venind să confirme această afirmaţie, implicarea tuturor participanţilor a fost importantă,<br />
participând atât părinţi, cadre didactice, reprezentantul Direcţiei pentru Protecţia Copilului<br />
Bacău, cât şi reprezentanţi ai Consiliului Local, ai Poliţiei, ai serviciului de voluntariat local<br />
pentru situaţii de urgenţă, ai Comitetul Comunitar Consultativ. „Întrebaţi de reacţiile <strong>copii</strong>lor în<br />
timpul şi după inundaţiile din 2008, participanţii au dat răspunsuri variate, dar majoritatea au<br />
identificat comportamente schimbate la <strong>copii</strong>i direct afectaţi de inundaţii. Deoarece în<br />
<strong>comunitate</strong> s-a înregistrat vizibil creşterea numărului de <strong>copii</strong> agresaţi emoţional sau fizic, am<br />
explicat că stresul post traumatic poate să fie manifest nu numai în cazul unei catastrofe<br />
naturale, ci şi în urma comportamentelor agresive pe care <strong>copii</strong>i le suporta în familie, şcoală,<br />
<strong>comunitate</strong>... Mulţi dintre părinţi au sesizat că ştiu măcar unul, dacă nu mai mulţi <strong>copii</strong>, care<br />
au comportamente deviante, care sunt trişti, speriaţi sau care au semne vizibile de violenţă”,<br />
povesteşte dna. învăţător Stoica Marinela. Activitatea a fost identificată ca fiind o activitate<br />
„de suflet”, atât pentru părinţi, cât şi pentru membrii comunităţii sociale sau profesionale, care<br />
a permis – dincolo de informarea cu privire la stresul post traumatic – activarea comunităţii şi<br />
stimularea acesteia în vederea identificării şi semnalării acestor situaţii, precum şi orientarea<br />
către serviciile de specialitatea a celor afectaţi de stresul post traumatic, indiferent de natura<br />
instalării acestuia.<br />
În Tamaşi au fost organizate o serie de activităţi sub tema „Apa - prieten sau duşman”,<br />
activităţi care şi-au propus informarea, conştientizarea, pregătirea şi prevenirea impactului<br />
psiho-social al inundaţiilor asupra <strong>copii</strong>lor şi părinţilor acestora. Gradul de atingere al<br />
obiectivelor a fost ridicat, cu atât mai mult cu cât în derularea activităţilor au fost implicaţi atât<br />
<strong>copii</strong>i şi părinţii acestora, cadrele didactice din Şcoala Chetris – Tamaşi cât şi <strong>copii</strong>i, părinţii şi<br />
cadrele didactice din şcoala „Ion Strat” – Gioseni, precum şi reprezentanţi ai ISU Bacău, ai<br />
Primăriei Tamaşi ai Consiliului Loca Tamaşi, ai postului de Poliţie Tamaşi şi ai Dispensarului<br />
medical Tamaşi.<br />
Într-un spaţiu care a permis dialogul între participanţi, au fost organizate:<br />
− Prezentarea materialelor informative „Efecte pozitive şi negative ale apei”,<br />
„Stresul post traumatic”;<br />
− Informarea asupra „Regulilor de comportare în momentul producerii<br />
inundaţiilor”, prezentare realizată de către reprezentanţi ai IGSU Bacău;<br />
− Prezentarea unor creaţii literare, gânduri şi mesaje ale <strong>copii</strong>lor;<br />
− Vizitarea expoziţiei alcătuită din desenele <strong>copii</strong>lor şi a materialelor realizate de<br />
cadrele didactice.<br />
Impactul activităţilor a fost divers, fiind resimţit în mod diferit de fiecare categorie de<br />
beneficiari.” Consider că a fost o activitate reuşita, care şi-a atins obiectivele propuse. Toţi<br />
46
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
participanţii au fost antrenaţi în discuţii, au fost prezentate informaţii, s-au găsit răspunsuri şi<br />
soluţii... Copiii au primit foarte multe informaţii noi, au fost încântaţi şi au participat la discuţii,<br />
punând întrebări şi dând răspunsuri... Părinţii au conştientizat faptul că se pot implica mai<br />
mult în desfăşurarea acestor tipuri de activităţi organizate de şcoală, în beneficiul <strong>copii</strong>lor lor,<br />
dar şi al comunităţii. Scoală, ca instituţie cheie la nivelul comunităţii, ; i-a propus mobilizarea<br />
tuturor cadrelor didactice pentru organizarea altor activităţi pe aceeaşi temă în cadrul unui<br />
proiect educaţional cu implicarea comună a <strong>copii</strong>lor, părinţilor şi a comunităţii locale”, afirma<br />
dna. institutor Moisa Crăiţa-Adina.<br />
În Săuceşti, s-a derulat activitatea „Apa sub formă de lacrimă”, activitate care face parte din<br />
proiectul educaţional „Apă între bine şi rău”, o campanie de informare care să-i pregătească<br />
pe oameni pentru a se apăra în faţa unor alte posibile dezastre naturale, dar şi să depăşească<br />
psihologic trauma trăită în zilele de inundaţie. Această activitate se constituie într-un „cap de<br />
pod”, făcând parte dintr-un proiect educaţional care se va derula până pe 15 septembrie 2010,<br />
în parteneriat cu Colegiul „Henri Coandă” Bacău, cu instituţii de învăţământ din Tamaşi,<br />
Gioseni, Holt şi din judeţul Neamţ, şi în colaborare cu numeroase instituţii publice şi private<br />
din judeţul Bacău: DGASPC Bacău, ISU Bacău, Protecţia mediului Bacău, Muzeul de Ştiinţe<br />
Bacău, FSC Bacău, Serviciul Public de Asistenţă Socială Bacău, Poliţia Săuceşti, Dispensarul<br />
Uman Săuceşti, Primăria şi Consiliul Local Săuceşti, Siretu, Schieni, Serbesti, precum şi ONGuri<br />
– Centre de zi, SOS Salvaţi Satele Copiilor Săuceşti.<br />
Obiectivele aceste prime activităţi au fost:<br />
− Informare asupra simptomelor stresului post-traumatic, depistarea <strong>copii</strong>lor afectaţi de<br />
stres post-traumatic şi informare asupra modalităţilor de intervenţie în caz de stres<br />
post-traumatic,<br />
− Stabilirea unui program de măsuri pentru reducerea influenţei negative a stresului<br />
post-traumatic asupra activităţii elevilor şi preşcolarilor,<br />
− Prezentarea etapelor de intervenţie în caz de inundaţii.<br />
În vederea atingerii acestor obiective au fost organizate o serie de activităţi:<br />
− Prezentarea „Remember-iulie 2008”, ocazie care a permis participanţilor să<br />
rememoreze evenimentele cauzate de inundaţiile din anul 2008,<br />
− Prezentare de proiecte şi desene realizate de <strong>copii</strong>i participanţi „Apa în viaţa mea şi<br />
a familiei mele”,<br />
− Prezentarea simptomatologiei stresului post traumatic şi a modalităţilor de intervenţie,<br />
sub tema „Efectele inundaţiilor în sufletele <strong>copii</strong>lor”,<br />
− Activităţi ludice pentru <strong>copii</strong>, în vederea diminuării efectelor stresului posttraumatic<br />
asupra <strong>copii</strong>lor, sub tema „Podul de piatră s-a dărâmat...”, ocazie cu care au fost<br />
prezentate diverse materiale audio şi video.<br />
„Activitatea a necesitat un volum mare de muncă, implicarea tuturor membrilor echipei<br />
proiectului, resurse financiare proprii. Obiectivele stabilite, consider că au fost atinse, m-am<br />
bucurat de prezenţa şi sprijinul autorităţilor locale, de sprijinul efectiv al părinţilor, cărora le<br />
mulţumesc şi pe această cale. Participarea la această activitate într-un număr destul de<br />
mare al părinţilor, al elevilor şi preşcolarilor a determinat o bună desfăşurare a acesteia,<br />
<strong>copii</strong>i înţelegând că ei sunt centrul atenţiei şi efortului părinţilor, al cadrelor didactice, al<br />
comunităţii locale. Exprimarea prin desen a acelor momente i-a determinat pe <strong>copii</strong> să îşi<br />
mobilizeze toate resursele psihice şi să înţeleagă că viaţa merge mai departe, că uneori<br />
suntem neputincioşi, că frica este un sentiment normal, trăit de toţi - adulţi sau <strong>copii</strong> -, că<br />
natura trebuie protejată. Pe de altă parte, pentru părinţi, rememorarea clipelor trăite în<br />
perioada inundaţiilor a fost traumatizantă, dovedind că încă nu au depăşit acele traume,<br />
necesitând ei înşişi consiliere psihologică, asistenţă din partea specialiştilor în problemele<br />
familiale şi au avut ocazia să remarce importanţa pe care trebuie să o acorde educării<br />
pentru viaţă a propriilor <strong>copii</strong>”, povesteşte dna. Învăţător Mariana-Carmen Isop.<br />
47
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
„Împreună putem depăşi orice” este tema activităţii derulate în localitatea Letea Veche,<br />
activitate care a abordat diferit problematica stresului post traumatic, în sensul în care a pus<br />
într-o ipostază proactivă atât <strong>copii</strong>i din Şcoala Letea Veche, cât şi <strong>copii</strong>i din Şcoala din<br />
localitatea Holt: plantarea de salcâmi pe malul Siretului în vederea consolidării malurilor.<br />
Obiectivele acestei activităţi au fost: susţinerea <strong>copii</strong>lor în identificarea beneficiilor şi a rolului<br />
benefic al apei şi deprinderea unor metode de prevenire a efectelor dezastruoase ale unei<br />
calamităţi naturale.<br />
Pentru că această activitate să se poată derula în bune condiţii, terenul pe care s-au plantat<br />
salcâmii a fost pus la dispoziţie de către Primăria comunei Letea Veche, Direcţia Apelor Siret<br />
Bacău a pus la dispoziţia <strong>copii</strong>lor cărţi de ecologie, Direcţia Silvica Bacău a donat 1000 de<br />
puieţi de salcâm. Pentru întărirea sentimentului de echipă, <strong>copii</strong>i au primit tricouri şi cocarde<br />
din partea unor societăţi comerciale. Tricourile au fost realizate în afara programului de lucru<br />
de către şase mame voluntare. Tot din sponsorizări, toţi participanţii la activitate au primit<br />
apa şi suc. Sprijinul logistic şi realizarea mecanică a gropilor au fost asigurată atât de către<br />
reprezentantul ISU din cadrul Primăriei Letea Veche, cât şi de voluntari.<br />
Povestind despre activitatea pe care iniţiat-o, dna. Profesor Mihaela Stanciu spune:” Am<br />
organizat această activitate pentru a-i face pe oameni să înţeleagă că nu trebuie să stea să<br />
aştepte ajutorul autorităţilor atunci când trec printr-o astfel de tragedie cum sunt inundaţiile,<br />
că vor găsi sprijin întotdeauna în ei înşişi, că există soluţii (unele chiar foarte simple) şi că<br />
împreună vor depăşi orice obstacol. Ca efort depus, această activitate a fost destul de<br />
solicitantă, dar faptul că am reuşit să mobilizez o întreagă <strong>comunitate</strong> mi-a oferit satisfacţii<br />
foarte mari, iar pentru mine personal a fost o adevărată lecţie de viaţă.<br />
Cei mai entuziasmaţi au fost <strong>copii</strong>i care au simţit că au realizat un lucru foarte important<br />
pentru <strong>comunitate</strong>, s-au simţiţi responsabilizaţi, s-au simţit „OAMENI MARI” şi sunt foarte<br />
mândri. Părinţii au considerat această acţiune un beneficiu deoarece întărirea malului nu va<br />
mai permite apei să erodeze foarte mult şi astfel, culturile lor sunt protejate, ca să nu mai<br />
vorbim de celelalte beneficii (mai mult oxigen, un peisaj deosebit, un spaţiu de recreere).<br />
Pentru ŞCOALĂ, prezenţa în număr mare a părinţilor, implicarea factorilor de decizie<br />
(Primărie, Direcţia Apelor Siret Bacău, Direcţia Silvică), dar mai ales acelor membrii ai<br />
comunităţii cu posibilităţi financiare şi de orice altă natură, reprezintă o reconfirmare a rolului<br />
de liant al societăţii. Reacţia comunităţii de implicare totală, dezinteresată arată necesitatea<br />
implementării unor astfel de acţiuni bazate pe voluntariat. Societatea românească are nevoie<br />
de recunoaştere.”<br />
Judeţul Botoşani<br />
Activităţile desfăşurate la nivelul Judeţului Botoşani s-au bazat pe colaborarea pe care cele<br />
trei scoli din Rădăuţi Prut, Baranca Hudeşti şi Mihăileni au avut-o cu Inspectoratul pentru<br />
Situaţii de Urgenţă Botoşani. La toate activităţile au fost distribuite pliante, broşuri cu<br />
informaţii utile în domeniul managementului inundaţiilor, de către ofiţerul I.S.U. (de<br />
asemenea a avut intervenţii şi prezentări la toate acţiunile derulate în cele trei şcoli). Pe de<br />
altă parte, s-a evidenţiat o mare coeziune a echipelor din instituţiile de învăţământ, precum şi<br />
dorinţa şcolii de a se implica în activităţi extraşcolare în cadrul comunităţii cu ceilalţi actori<br />
sociali (medic, preot, autorităţi locale, poliţie).<br />
Aceste activităţi au fost determinante şi pentru începutul unei bune colaborări a şcolilor cu<br />
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, în vederea<br />
desfăşurării unor noi activităţi comune, de susţinere a <strong>copii</strong>lor şi părinţilor acestora.<br />
Specialiştii DGASPC Botoşani (psihologi şi asistenţi sociali) vor participa la activităţile iniţiate<br />
şi desfăşurate la nivelul şcolii, activităţi care vor avea o tematică diversă, în funcţie de<br />
problematica identificată de către cadrele didactice.<br />
48
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Numărul 10 al Revistei Şcolii Rădăuţi Prut a fost dedicat „Victimelor Inundaţiilor şi<br />
Activităţilor desfăşurate în vederea atenuării stresului post traumatic”.<br />
„UNICEF-ul a ajutat şi-i ajută în continuare pe sinistraţii din zonele afectate de inundaţii.<br />
Impresionat de drama <strong>copii</strong>lor din Rădăuţi-Prut, preşedintele organizaţiei, Edmond<br />
Mcloughney, a promis că va face tot posibilul pentru a le readuce zâmbetul pe buze micuţilor<br />
în vederea atenuării stresului posttraumatic. Inundaţiile din vara anului 2008 din Rădăuţi-Prut<br />
vor rămâne o amintire amară în mintea tuturor celor care au avut de suferit de pe urma lor.<br />
Cum poţi să uiţi, când munca ta de o viaţă ţi-a fost luată de puhoaiele împotriva cărora n-ai<br />
avut cum să te aperi?”, aduce ca argument dna. Profesor Ceică Cristina-Luminiţa în<br />
introducerea numărului 10 al Revistei Şcolii Rădăuţi Prut.<br />
Copiii, părinţii acestora, cadrele didactice şi membri comunităţii locale au participat la acest<br />
„moment de rememorare” a evenimentelor tragice pentru <strong>comunitate</strong>, dar şi de identificare a<br />
paşilor făcuţi pentru depăşirea situaţiilor de dificultate în care s-au aflat membri ai comunităţii.<br />
Astfel au putut să-şi exprime sentimentele atât adulţii cât şi <strong>copii</strong>, prin articolele diverse pe<br />
care le-au realizat pentru a fi prezentate în acest număr al revistei.<br />
Tematica revistei a atins subiecte precum: Scurt istoric al inundaţiilor Rădăuţi-Prut –<br />
iulie 2008, Sindromul tulburărilor de stres posttraumatic, Principalele simptome care<br />
pot să apară în cazul stresului posttraumatic la <strong>copii</strong>, Părinţi mai educaţi, Campanie<br />
asupra violenţei împotriva copilului, Sătul de sub ape, Copiii din Rădăuţi-Prut în timpul<br />
şi după inundaţiile din iulie 2008, O nouă şansǎ, un nou început, Prutul – prieten sau<br />
duşman, Catastrofe provocate de inundaţii, Chestionar ISU, Informează-te! Pentru tine<br />
şi pentru cei dragi!”<br />
Activitatea care s-a derulat în localitatea Mihăileni a fost organizată sub tema „Inundaţiile şi<br />
efectele lor asupra <strong>copii</strong>lor”, activitate derulată cu participarea <strong>copii</strong>lor, a părinţilor, a<br />
cadrelor didactice şi a membrilor comunităţii locale.<br />
Având ca obiectiv principal diseminarea informaţiilor legate de stresul post traumatic, de<br />
metodele de prevenire şi instalare a acestuia, activitatea a fost organizată în două secvenţe,<br />
după cum urmează:<br />
− Organizarea unui lectorat cu tema „Inundaţiile şi efectele lor asupra <strong>copii</strong>lor”, în<br />
cadrul căruia au fost prezentate participanţilor noţiunile de bază privind stresul<br />
posttraumatic la <strong>copii</strong>, simptomatologie, evoluţie, consecinţele, mijloace şi metode de<br />
intervenţie în situaţii de stres posttraumatic, identificarea <strong>copii</strong>lor de către<br />
profesionişti. Reprezentanţii DGASPC Botoşani şi ISU Botoşani au răspuns<br />
întrebărilor participanţilor şi au completat prezentarea realizată de către cadrele<br />
didactice.<br />
− Organizarea unui concurs de desene, sub tema „Viaţa are prioritate”, cu această<br />
ocazie <strong>copii</strong>i având posibilitatea să îşi exprime plastic sentimentele, emoţiile generate<br />
de inundaţiile la care au fost martori sau victime în anul 2008.<br />
„Tematica abordată şi conţinutul prezentat a fost interesant pentru participanţii la această<br />
activitate. Conţinutul dezbătuta ne-a ajutat în mod real să înţelegem simptomatologia<br />
stresului posttraumatic la <strong>copii</strong>, să-i ajutăm în mod direct şi să-i consiliem pe părinţi, să<br />
apelăm la psiholog când situaţia este mai complexă. Părinţii au avut ocazia au avut<br />
posibilitatea de a-şi îmbogăţi cunoştinţele şi a-şi dezvolta calităţile, capacităţile parentale<br />
(referitor la diferite evenimente neplăcute din viaţa lor şi a <strong>copii</strong>lor). Şcoala a avut ocazia să<br />
reafirme faptul că doar parteneriatul şcoală-familie poate fi premisa mobilizării comunitare, în<br />
sprijinul comunităţii. În acest fel, <strong>comunitate</strong>a în sine, <strong>comunitate</strong>a care a trecut prin<br />
experienţa dramatică, va acorda o atenţie deosebită dezvoltării capacităţii sale de a face faţă<br />
unor potenţiale viituri cu minimizarea pe cât posibil a efectelor devastatoare asupra<br />
oamenilor” spune dna. profesor Vatamaniuc Iuliana.<br />
În localitatea Baranca Hudeşti, a fost organizat seminarul cu tema „Inundaţiile şi<br />
atenuarea stresului posttraumatic” activitate care a antrenat <strong>copii</strong>, părinţi, cadre didactice<br />
şi s-a derulat cu participarea reprezentanţilor cabinetului medical, al I.S.U.Botoşani, al<br />
49
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Primăriei Hudeşti, precum şi al DGASPC Botoşani. Obiectivele activităţii a urmărit<br />
dezvoltarea capacităţii de răspuns la situaţii traumatice a membrilor comunităţii.<br />
„Cadrul activităţii a permis dezbaterea tematicii şi s-a constituit în premisa pentru găsirea şi<br />
propunerea unor soluţii care să vină în sprijinul <strong>copii</strong>lor şi, nu în ultimul rând, al comunităţii”<br />
spune dl. profesor Ştefan Marinel.<br />
Judeţul Iaşi<br />
Activităţile derulate în cele trei localităţi din judeţul Iaşi s-au reflectat pozitiv atât la nivelul<br />
<strong>copii</strong>lor şi părinţilor, cât şi la nivelul comunităţii locale. Cadrele didactice şi părinţii implicaţi în<br />
derularea activităţilor au avut ocazia de a se familiariza cu problematica generată de stresul<br />
post traumatic ca urmare a inundaţiilor, au avut acces la informaţii despre simptomatologia<br />
acestuia, despre modalităţile de prevenire şi intervenţie în situaţia stresului post traumatic.<br />
Chiar dacă cele trei activităţi derulate au avut aceeaşi tematică, structura şi modalităţile de<br />
realizare au fost diferite, în funcţie de resursele existente la nivel local:<br />
În Răchiteni a fost realizat un proiect sub denumirea „Copilul de azi, adultul de mâine”,<br />
activitate care a avut prevăzute trei etape de derulare şi care a acoperit toate grupele de<br />
vârsta ale <strong>copii</strong>lor care frecventează şcoala, după cum urmează:<br />
− Realizarea unui program artistic cu tema „Apa este bună!” destinat <strong>copii</strong>lor din<br />
grupa mijlocie, program care şi-a propus diminuarea stresului post traumatic prin<br />
valorizarea atributelor pozitive ale apei.<br />
Atributele acestei activităţi au fost: „bucuria şi veselia din lumea copilăriei, din care se<br />
desprind mesajul de prietenie, curajul, încrederea în sine, dragostea faţă de semeni”,<br />
spune coordonatorul acestei activităţi, dna. educatoare Mihăeş Teodora.<br />
Copiii au fost implicaţi în jucarea scenetei” Ridichea uriaşa”, sceneta care reflectă<br />
rolul ploii în viaţa plantelor şi a oamenilor, precum şi relaţiile de prietenie şi<br />
solidaritate.<br />
− Derularea unor activităţi literar-artistice, prin organizarea unor concursuri de pictură şi<br />
eseuri literare, care au avut drept concept principal apa şi inundaţiile. Activitatea a<br />
avut un scop terapeutic, utilizându-se exprimarea artistică în vederea exteriorizării<br />
sentimentelor refulate pe care participanţii la aceste concursuri le au în raport cu<br />
toate momentele trăite în perioada inundaţiilor.<br />
Părinţii au fost implicaţi în derularea activităţilor destinate <strong>copii</strong>lor, însă a existat şi o activitate<br />
care le-a fost destinată: o sesiune de informare asupra simptomatologiei stresului<br />
posttraumatic. Cadrul activităţii a permis dezbaterea tematicii şi s-a constituit în premisa<br />
pentru găsirea şi propunerea unor soluţii care să vină în sprijinul <strong>copii</strong>lor şi, nu în ultimul<br />
rând, al comunităţii. Astfel, părinţii au propus antrenarea <strong>copii</strong>lor în activităţi extraşcolare care<br />
să le permită diminuarea efectelor stresului post traumatic, amenajarea unor locuri de joacă<br />
special amenajate pentru <strong>copii</strong>, iniţierea unor cursuri de înot pentru <strong>copii</strong>, pregătirea unor<br />
echipe de intervenţie constituită din voluntari pentru situaţiile de urgenţă, activităţi de<br />
ecologizare în apropierea apelor.<br />
Resursele umane implicate în derularea activităţilor au fost: <strong>copii</strong>i, părinţii, membri ai<br />
Comitetului de părinţi, alte cadre didactice (profesorul de desen, profesori de limba romana,<br />
învăţători).<br />
În Mogoşeşti-Siret, sub tematica „Catastrofa care ne-a unit viaţa!”, au fost organizate mai<br />
multe tipuri de activităţi, mediate şi susţinute de cadrele didactice din şcoală:<br />
50<br />
− Prezentarea unor fotografii din timpul inundaţiilor din iulie 2008;<br />
− Instruirea <strong>copii</strong>lor şi a părinţilor cu privire la comportamentul dezirabil înainte, în<br />
timpul şi după inundaţii. Activitatea a fost susţinută de către responsabilul cu situaţiile
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
de urgenţă din cadrul Primăriei Mogoşeşti–Siret. Cu această ocazie, a avut loc<br />
informarea participanţilor cu privire la stresul post traumatic.<br />
− Realizarea unor expoziţii de desen şi pictura, precum şi prezentarea unor compuneri,<br />
referate şi poezii cu tematica „Catastrofa care ne-a unit viaţa.”<br />
„Pe valea râului Siret sunt gospodarii care au fost grav afectate de inundaţii. Urmările<br />
acestora s-au resimţit nu doar în plan socio-economic, ci şi pe plan psihologic. Cei mai<br />
afectaţi au fost <strong>copii</strong>i familiilor ce au trăit această experienţă şi de aceea, şcoala - alături de<br />
familie - şi <strong>comunitate</strong>a locală au un rol deosebit de important în ameliorarea efectelor<br />
inundaţiilor », spune dna. profesor Pavel Daniela. De aceea, proiectul acestor activităţi a fost<br />
conceput cu intenţia de informa, conştientiza atât <strong>copii</strong>i, cât şi pe părinţii acestora cu privire la<br />
impactul psihologic puternic creat de pierderea casei, a bunurilor materiale, a animalelor în<br />
timpul inundaţiilor. Obiectivele acestor activităţi au urmărit dezvoltarea capacităţii de a face<br />
faţa unor viitoare inundaţii cu minimalizarea pe cât se poate a riscului de instalare a stresului<br />
post traumatic şi formarea şi perfecţionarea unor atitudini comportamentale responsabile în<br />
situaţii de calamitate.<br />
În Lespezi, activităţile s-au derulat sub deviza: „Viaţa învinge!”. Acestea şi-au propus<br />
conştientizarea şi implicarea comunităţii privind eliminarea stresului post traumatic la <strong>copii</strong>i<br />
afectaţi sau martori la inundaţii prin:<br />
− Organizarea unei activităţi de ecologizare pe malul apei, activitate care s-a derulat cu<br />
participarea <strong>copii</strong>lor şi a cadrelor didactice din şcoală.<br />
− Organizarea unei expoziţii de desene şi compunerea de eseuri pe tema<br />
„Viaţa învinge!” cu privire la inundaţiile din 2008, în care au fost implicaţi toţi elevii din<br />
şcoală.<br />
− Organizarea unei întâlniri cu părinţii <strong>copii</strong>lor. Pe lângă informarea cu privire la<br />
simptomatologia stresului post traumatic, părinţii au putut lectura compunerile<br />
realizate de <strong>copii</strong>. „Părinţii au fost mişcaţi de spiritul de observaţie şi de trăirile <strong>copii</strong>lor<br />
şi au înţeles gradul de afectare al acestora, chiar dacă nu în plan fizic: ei observă,<br />
înţeleg, suferă, empatizează. Au înţeles că, deşi sunt copleşiţi de probleme, este<br />
necesar ca părinţii să îşi protejeze <strong>copii</strong>i”, spune dna. învăţătoare Maftei Elena.<br />
La nivelul <strong>copii</strong>lor, impactul activităţilor a fost resimţit sub aspectul dezvoltării unui<br />
comportament bazat pe atenţie, responsabilitate pentru cei aflaţi în nevoie, precum şi sub<br />
aspectul dezvoltării abilitaţilor de muncă în echipă. Stimularea formării unor atitudini<br />
participative a adulţilor, părinţi a <strong>copii</strong>lor, a dus la asumarea ideii de promovare a<br />
voluntariatului şi a solidarităţii prin acceptare, cooperare şi eficientă. Cadrele didactice<br />
activate în derularea acestor activităţi au subliniat, încă o dată, spiritul de echipa creat în<br />
cadrul comunităţii şcoală-copil-familie.<br />
Judeţul Neamţ<br />
Activităţile organizate în judeţul Neamţ au contribuit la creşterea competentelor cadrelor<br />
didactice din şcoală în ceea ce priveşte acordarea de suport elevilor afectaţii de inundaţii. De<br />
asemenea, au contribuit la crearea şi dezvoltarea comunităţii de învăţare în care elevii şi<br />
profesorii se motivează reciproc pentru a lucra împreună în vederea înţelegerii problemelor<br />
sociale cu care se confruntă <strong>comunitate</strong>a şi identificarea de soluţii potrivite, capabile de<br />
aplicabilitate<br />
În localitatea Doljeşti, a fost organizată activitatea „Apa - factor de echilibru în natură”,<br />
activitate care şi-a propus diminuarea stresului post-traumatic la <strong>copii</strong>.<br />
− Prezentarea efectelor inundaţiilor din vara lui 2008 pentru localitate şi prezentarea<br />
referatului „14 Octombrie 2009 – Ziua internaţională pentru reducerea riscului<br />
dezastrelor”;<br />
− Instruirea <strong>copii</strong>lor cu privire la comportamentul dezirabil înainte, în timpul şi după<br />
inundaţii. Cu această ocazie, a avut loc informarea participanţilor cu privire la stresul<br />
51
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
52<br />
post traumatic, precum şi cu privire la instituţiile care pot interveni în astfel de situaţii.<br />
− Realizarea unor expoziţii de desen şi pictura, precum şi prezentarea unor compuneri,<br />
referate, curiozităţi şi informaţii cu privire la importanţa apei pentru om şi pentru<br />
natura, în general.<br />
− Realizarea unor afişe, din desenele <strong>copii</strong>lor, prin lipirea pe spatele desenelor a unor<br />
fluturaşi informativi legaţi cu privire la modalităţi de intervenţie în situaţie de<br />
calamitate şi/sau la problematica stresului posttraumatic, care au fost distribuiţi de<br />
către părinţi şi <strong>copii</strong> la nivel de <strong>comunitate</strong>.<br />
„Copiii au avut ocazia, prin desenele realizate, să perceapă beneficiile apei şi să treacă mai<br />
uşor peste stresul provocat de inundaţiile din 2008. Părinţii au avut ocazia să participe,<br />
alături de <strong>copii</strong>i lor la o activitate desfăşurată în şcoală. Au fost mulţumiţi că au putut deveni<br />
utili, împărţind pliante comunităţii”, spune dna. Profesor Ursu Roxana.<br />
În localitatea Gâdinţi a fost organizată activitatea „Şi eu sunt aici!”, activitate care îşi<br />
propune consilierea familiilor <strong>copii</strong>lor expuşi la experienţe traumatice cu privire la<br />
simptomatologia stresului post traumatic, modalităţile de prevenire şi diminuare a acestora;<br />
susţinerea abilitaţilor parentale în vederea adecvării atitudinilor acestora în funcţie de nevoile<br />
specifice ale <strong>copii</strong>lor; stimularea exprimării <strong>copii</strong>lor prin activităţi ludice; reperarea<br />
modalităţilor de intervenţie în situaţii de calamitate.<br />
Pentru atingerea acestor obiective, au fost organizate diferite activităţi consecutive sau<br />
simultane, astfel încât un numărul de participanţi să poată fi destul de larg (părinţi, <strong>copii</strong>,<br />
cadre didactice), categoriile de vârsta fiind diverse (preşcolari, şcolari mici, şcolari în ciclul<br />
gimnazial):<br />
− Prezentarea unei scenete, care a introdus participanţii în atmosfera tensionată a<br />
momentului anunţului apropierii unei viituri. Rolurile – mamă, tata şi copilul – au fost<br />
interpretate de către <strong>copii</strong>. „Copilul” atrage atenţia asupra părinţilor că, pe lângă<br />
bunurile pe care aceştia încearcă să le salveze din calea apelor, se afla şi el, copilul.<br />
În plan secundar, au fost prezentate imagini din timpul inundaţiilor din 2008.<br />
− Organizarea unor dezbateri pe marginea scenetei şi a propriilor experienţe în raport<br />
cu inundaţiile din 2008. În cadrul discuţiilor a fost realizată prezentarea<br />
simptomatologiei stresului post traumatic şi a problematicii pe care acesta o poate<br />
cauza.<br />
− Organizarea unei activităţi creativ-ludice pentru <strong>copii</strong>i de vârsta mică, care au drept<br />
finalitate crearea unor jucării cu tematica „Apa”, jucării donate ulterior <strong>copii</strong>lor afectaţi<br />
de inundaţii. Gestul simbolic creează o legătură strânsă între toţi participanţii la<br />
activitate, întărind sentimentul de unitate, colaborare la nivelul comunităţii.<br />
− Organizarea unei activităţi de tip „brainstorming” cu elevii claselor mari, care şi-au<br />
propus să determine:<br />
o Util – numere de telefon şi persoane de contact în caz de calamitate –<br />
moment care a permis prezentarea de către reprezentantul autorităţii publice<br />
locale a modalităţilor de intervenţie în astfel de situaţii;<br />
o Nu putem fi nepăsători – cu ajutorul reprezentantului ISU, <strong>copii</strong>i prezintă<br />
pagubele înregistrate în timpul inundaţiilor din 2008;<br />
o Important – <strong>copii</strong>i prezintă elementele de simptomatologie a stresului post<br />
traumatic şi formele de manifestare ale acestuia la <strong>copii</strong>;<br />
o Cum acţionăm – <strong>copii</strong>i realizează afişe de informare a populaţiei cu privire la<br />
modalităţile de intervenţie în situaţie de calamitate (afişate în dispensar,<br />
poliţie, biserica, primărie);<br />
o Evocam – o planşă dedicată desenelor şi compunerilor realizate de <strong>copii</strong>i<br />
afectaţi de inundaţii;<br />
o Fii alături de noi – elevii propun activităţi care să fie desfăşurate de către<br />
şcoala, cu participarea membrilor comunităţii.<br />
„A fost o întâlnire intensă, plină de emoţii. Nu ne-am dorit o acţiune sterilă, explozivă, ci una<br />
deschisă, de suflet... Pentru unii dintre <strong>copii</strong> a fost greu să îşi deschidă sufletul în faţa unui
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
grup mare de adulţi. Cerându-le părerea despre activitate, aproape toţi au apreciat cadourile<br />
primite de la colegi... Se pare că reticenta <strong>copii</strong>lor în a comunica şi a se comunica vine de la<br />
părinţi. Speram că părinţii au înţeles fragilitatea psihicului unui copil care nu are mijloacele<br />
necesare de a se apăra în astfel de situaţii... Cadrele didactice au înţeles, în urma<br />
informaţiilor privitoare la stresul post traumatic că este important să acorde suport moral<br />
<strong>copii</strong>lor afectaţi de inundaţii şi să colaboreze cu alţi specialişti acolo unde se impune acest<br />
lucru”, povesteşte dna. Profesor Otic Roxana-Elena.<br />
„Creator reciclăm şi natura vindecăm” este temă activităţii derulate în localitatea Horia,<br />
activitate care a abordat tematica prevenirii producerii dezastrelor naturale din perspectiva<br />
atitudinii pro-ecologice. Scopul acestei activităţi, adresate <strong>copii</strong>lor şi părinţilor acestora, a fost<br />
combaterea, diminuarea şi eliminarea stresului post traumatic instalat la <strong>copii</strong> în urma<br />
inundaţiilor prin implicare în activităţi ludice. Activitatea a cuprins:<br />
− Prezentarea filmelor: „Salvaţi Pământul – planeta noastră albastră” şi<br />
„Inundaţiile”, vizionare urmată de discuţii pe marginea etapelor de reacţie benefica<br />
în situaţii de inundaţie.<br />
− Prezentarea simptomelor stresului post traumatic instalat ca urmare a inundaţiilor.<br />
− Organizarea unor ateliere ludice, produsele finite fiind reunite într-o lucrare comună,<br />
alcătuită în două categorii: „natura distrusă după producerea inundaţiilor” şi<br />
„natura refăcută după trecerea inundaţiilor”.<br />
− Organizarea unui atelier de lucru destinat confecţionării costumelor „ECO” din<br />
materiale non biodegradabile. După realizarea acestora, a avut loc o paradă a<br />
costumelor ECO.<br />
„Activitatea desfăşurată a avut un impact pozitivi asupra tuturor <strong>copii</strong>lor... cu toţii au fost<br />
veseli, împăcaţi cu sine şi stăpâniţi de dorinţa participării la o nouă activitate. Implicarea<br />
părinţilor în acest proiect a fost de bun augur, dându-le posibilitatea unei mai bune<br />
cunoaşteri a propriilor <strong>copii</strong>. Activitatea a permis consolidarea relaţiilor dintre cadrele<br />
didactice şi reprezentanţii autorităţilor locale, şi ai altor instituţii (DGASPC şi ISU)”, spune<br />
dna. Învăţător Rodica Pârvu.<br />
În localitatea Ion Creangă, a fost organizat un proiect educaţional sub tema „Apa - sursa<br />
vieţii!”, proiect care şi-a propus prin activităţile sale să identifice <strong>copii</strong>i care prezintă<br />
simptomatologia de stres post traumatic, să facă cunoscute comportamentele şi modalităţile<br />
de limitare a urmărilor dezastrelor şi să facă cunoscută importanţă socială a activităţii de<br />
intervenţie în situaţii de urgenţă.<br />
În acest sens, proiectul a prevăzut:<br />
− Organizarea unui lectorat cu părinţii şi <strong>copii</strong>i sub tematica „Dezastrele nu aleg!”,<br />
activitate care a permis consolidarea unui dialog intre cadrele didactice şi părinţi, în<br />
baza materialelor informative puse la dispoziţia părinţilor. Depăşind cadrul formal,<br />
părinţii şi <strong>copii</strong>i, dar şi cadrele didactice, au avut ocazia de a se exprima liber, în<br />
construirea unei noi viziuni asupra abordării problemelor din <strong>comunitate</strong>.<br />
− Prezentarea studiului de caz „Apa - sursa vieţii”, urmărindu-se stimularea <strong>copii</strong>lor în<br />
ceea ce priveşte asumarea unui comportament de observare şi cercetare a calităţii<br />
mediului înconjurător, precum şi creşterea gradului de responsabilitate al acestora în<br />
raport cu acesta, prin formarea conştiinţei şi conduitei ecologice.<br />
− Organizarea unei expoziţii cu desene realizate de <strong>copii</strong>, sub tematica „Salvaţi natura”<br />
„Omul este în acelaşi timp creaţie şi creator al mediului său înconjurător, care îi asigura<br />
existenta fizică şi îi oferă posibilitatea unei dezvoltări intelectuale, morale, sociale şi<br />
spirituale. Elevii trebuie să devină prieteni ai naturii, cu condiţia să respecte natura. Aceasta<br />
înseamnă azi, mai mult ca oricând, să o priveşti ca un adevărat ecolog-cetăţean ce doreşte<br />
nu o natură strivită, cu gândul refacerii ei, ci conştient că apără şi conserva una dintre<br />
bogăţiile cu care noi, românii, ne mândrim”, argumentează dna. Profesor Uncrop Maria<br />
alegerea acestei teme pentru proiectul educaţional.<br />
53
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
În acelaşi sens, al abordării ecologice, în localitatea Sagna, s-a desfăşurat activitatea<br />
„Viitorul Verde – 2V”, activităţi despre care dna. Profesor Cristina Mihaela Tărâţa spune că<br />
şi-a propus „să dezvolte potenţialul cadrelor didactice de a identifica şi sprijini <strong>copii</strong>i care<br />
suferă traume psihice, dar şi a dezvolta la <strong>copii</strong> comportamente pozitive faţă de mediu, de a<br />
le dezvolta spiritul critic şi capacitatea de a lua decizii în interes, global”.<br />
Pentru atingerea acestor obiective, proiectul „2V” a realizat următoarele activităţi:<br />
− Informarea <strong>copii</strong>lor cu privire la derularea activităţilor şi argumentarea activităţii.<br />
− Colectarea de materiale refolosibile necesare pentru realizarea de podoabe şi haine.<br />
− Organizarea unor ateliere de exprimare literară cu tema „Cea mai frumoasă zi din<br />
viaţa mea” în cadrul orelor de limba rămână şi a unor ateliere de exprimare plastică,<br />
având aceeaşi tematică.<br />
− Ateliere de confecţionare a lucrărilor din materiale refolosibile<br />
− Organizarea unei expoziţii cu lucrările realizate de <strong>copii</strong>.<br />
În Tămăşeni, a fost organizată activitatea cu tema „Prietenii Naturii Dezlănţuite”, activitate<br />
care şi-a propus eliminarea stresului post traumatic prin implicarea <strong>copii</strong>lor în activităţi de<br />
consiliere şi de inter-relaţionare cu membri comunităţii şcolare şi locale; integrarea <strong>copii</strong>lor în<br />
activităţi de formare a unor deprinderi practice de ecologizare din faţa şcolii şi din parc;<br />
sensibilizarea <strong>copii</strong>lor faţă de persoanele cu nevoi speciale.<br />
Activităţile prevăzute pentru atingerea acestor obiective au fost:<br />
− Realizarea şi multiplicarea materialelor de specialitate folosite în identificarea<br />
imediată a <strong>copii</strong>lor cu probleme emoţionale, comportamentale şi intelectuale şi<br />
stabilirea grupului ţinta al activităţilor.<br />
− „Vreau să am un sat curat” – activitate adresată <strong>copii</strong>lor identificaţi ca grup ţinta,<br />
care vor realiza activităţi de întreţinere şi reparaţie a băncilor din parc şi din curtea<br />
şcolii.<br />
− „Un gest firesc, dar de o frumuseţe spirituală uriaşa” - activitate de ajutorare a<br />
persoanelor cu nevoi speciale şi a persoanelor vârstnice. Copiii au fost implicaţi în<br />
colectarea capacelor de plastic, capace care au fost trimise la Comunitatea „Don<br />
Orione” din Voluntari, judeţul Ilfov, centru care acorda asistenţă unor persoane<br />
vârstnice şi cu handicap sever. În schimbul unui sac de capace de plastic,<br />
Comunitatea „Don Orione” poate obţine un scaun cu rotile pentru beneficiarii săi.<br />
− Organizarea unor serii de activităţi cu şcolare şi extraşcolare în vedere prevenirii şi<br />
eliminării simptomatologiei stresului post traumatic, cu tematica diversa „Copilăria –<br />
tărâm de basm”, „Petale de suflet”, etc.<br />
„Activitatea s-a desfăşurat în bune condiţii, <strong>copii</strong>i au fost activi şi entuziasmaţi, de asemenea,<br />
şi părinţii împreună cu toate autorităţile locale, având satisfacţia de a fi implicaţi direct în<br />
realizarea activităţilor cu <strong>copii</strong>i”, povesteşte dna. Învăţător Antochi Cristina. „Comunitatea a<br />
fost deschisă către toate tipurile de activităţi propuse de acest proiect şi a conştientizat ca<br />
membri ei sunt principalii responsabili pentru evitarea calamitaţilor naturale, prin protejarea<br />
mediului comunitar şi printr-o bună colaborare”, completează dna. Profesor Mihaica Iulia.<br />
Judeţul Suceava<br />
Prin intermediul acţiunilor de informare, al dezbaterilor, al cazurilor aduse în discuţie în cadrul<br />
activităţilor derulate <strong>copii</strong>i, părinţii şi cadrele didactice au avut acces la informaţii noi, au<br />
reuşit să înţeleagă anumite manifestări comportamentale pe care anterior le etichetau,<br />
dându-le o interpretare mai puţin fericită. S-a observat o deschidere mai mare a cadrelor<br />
didactice în orientarea <strong>copii</strong>lor către serviciile de consiliere, s-au demarat acţiuni de<br />
informare a părinţilor cu privire a stresul posttraumatic şi reţeaua de servicii pe care o pot<br />
accesa. Un impact pozitiv asupra participanţilor la aceste activităţi l-au avut acţiunile care<br />
au prezentat apa ca element vital pentru viaţă, ca aliat al omului.<br />
54
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
În localitatea Dorneşti, Şcoala de Arte şi Meserii a dedicat <strong>copii</strong>lor din <strong>comunitate</strong> şi efectelor<br />
pe care inundaţiile le-au avut asupra acestora, asupra familiilor lor, acţiunea bianuala a şcolii<br />
desfăşurata sub tema „Apa – prieten sau duşman? Ziua Porţilor Deschise”. Şcoala şi-a<br />
deschis porţile pentru <strong>comunitate</strong>, organizând activităţi la care au participat <strong>copii</strong>i, părinţii,<br />
cadrele didactice şi membri comunităţii. Obiectivele urmărite au fost de diminuare a efectelor<br />
stresului post traumatic asupra <strong>copii</strong>lor, precum şi îmbunătăţirea relaţiei de colaborare – pe<br />
orizontală dintre şcoală-familie-autorităţi publice.<br />
Activităţile organizate au fost adecvate fiecărei grupe de vârsta a <strong>copii</strong>lor:<br />
− Preşcolarii şi elevii din clasele primare au fost implicaţi în activităţi de desen şi<br />
pictura, precum şi în activităţi artistice, derulate sub tema „Apa şi florile” şi „Dansul<br />
Ploii”. Au fost organizate expoziţii cu lucrările realizate de cei mici, lucrări care au<br />
putut fi apreciate de către toţi participanţii la activităţi.<br />
− „Apa” a fost subiectul tuturor activităţilor organizate cu elevii din ciclul secundar,<br />
fiecare activitate urmărind să creioneze câte o latură pozitivă a apei: „Apa – principal<br />
factor de mediu”, „- activitatea noastră de zi cu zi”, „- pâinea noastră cea de<br />
toate zilele”, „- element vital” „- aurul albastru”, „- realitate şi ficţiune”, „-<br />
universul într-o picătură. În cadrul acestor activităţi, <strong>copii</strong>i şi părinţii au avut acces la<br />
informaţie despre apă, despre natură, despre ritualuri şi practici de invocare a ploii,<br />
au participat la concursuri de referate.<br />
„Aceste activităţi au permis îmbunătăţirea relaţiei şcolii cu familiile <strong>copii</strong>lor şi cu profesioniştii<br />
specializaţi în intervenţii care duc la diminuarea efectelor stresului post traumatic. Cu această<br />
ocazie, am realizat un pliant în care am explicitat simptomatologia stresului post traumatic şi<br />
manifestările comportamentale care pot fi sesizate în aceste situaţii, pliant care a fost<br />
distribuit în comunitat”, povesteşte dl. Director Profesor Marcel Colibaba.<br />
„Lacrima de ieri, Zâmbetul de azi” a fost tema aleasă pentru activitatea desfăşurată în<br />
localitatea Ţibeni, activitate care a avut drept scop informarea părinţilor cu privire la<br />
manifestările comportamentale asociate simptomelor care pot să apară în cazul stresului<br />
post traumatic la <strong>copii</strong>. „Acest tip de activitate va permite părinţilor să se implice mai mult în<br />
observarea propriilor <strong>copii</strong>, participând cu interes la activităţile organizate în parteneriatul<br />
şcoală-familie-<strong>comunitate</strong>. Cadrele didactice vor cunoaşte care sunt strategiile şi intervenţiile<br />
care se pot aplica în activităţile cu elevii pentru combaterea efectelor stresului post traumatic.<br />
Comunitatea va fi informată în legătură cu modurile de intervenţie în situaţii de calamitate”,<br />
subliniază dna. Profesor Antochi Georgeta.<br />
Organizată sub forma unei mese rotunde, activitatea a facilitat dialogul dintre părinţi, cadre<br />
didactice, reprezentantul bisericii, responsabilul ISU de la nivelul Primăriei. Cu această<br />
ocazie s-a distribuit pliantul realizat de către cadrele didactice şi care conţine informaţiile utile<br />
în caz de inundaţii: reguli de urmat de către adulţi, planul de intervenţie al şcolii, reţeaua de<br />
servicii care pot intervenii în situaţii de calamitate.<br />
O activitate inedită a fost organizată în Vicovul de Sus, activitate derulata sub tematica „Cu<br />
viaţa mea apar viaţa”, având ca obiectiv fiind dezvoltarea spiritului de solidaritate şi<br />
întrajutorare la nivel comunitar.<br />
Copiii au fost actori principali ai unui exerciţiu - concurs de salvare a unor persoane aflate în<br />
situaţie de risc, sub atentă îndrumare a cadrelor didactice şi a personalului medical care a<br />
reprezentat spitalul din localitate. La exerciţiu au participat <strong>copii</strong>, părinţii acestora, cadrele<br />
didactice şi reprezentanţi ai primăriei. Pe rând, <strong>copii</strong>i au avut ocazia să exerseze transportul<br />
accidentatului cu o targă, executarea tuturor manevrelor de prim ajutor. De asemenea, au<br />
avut ocazia să se familiarizeze cu utilizarea măştii de gaze şi a staţiilor de emisie-recepţie pe<br />
parcursul derulării acestui exerciţiu. „Implicarea, curajul, spiritul de echipa ne face mai<br />
responsabili în ceea ce facem. Copiii au avut satisfacţia „de a salva vieţi” prin intermediul<br />
implicării lor în acest exerciţiu de stimulare. Părinţii au avut satisfacţia de a-şi vedea <strong>copii</strong>i<br />
reuşind să ducă la bun sfârşit rolul pe care şi l-au asumat în cadrul acestei activităţi.<br />
55
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Comunitatea a reuşit să conştientizeze că se pot baza pe <strong>copii</strong> şi în alte activităţi, de<br />
voluntariat sau de ajutor umanitar ori de câte ori este nevoie”, mărturiseşte dl. Profesor<br />
Irimescu Marcel.<br />
„Apa – leagănul vieţii” a fost tema activităţii organizate în Vicovu de Jos, activitate al cărui<br />
scop a fost realizarea de pliante informative cu privire la modalităţile de intervenţie în situaţii<br />
de calamitate şi la efectele stresului post traumatic.<br />
Activitatea s-a derulat în patru etape:<br />
− Informarea <strong>copii</strong>lor cu referire la comportamentele recomandate în situaţii de<br />
inundaţii, punerea la dispoziţia acestora de către cadrele didactice a unor pliante<br />
informative.<br />
− Organizarea unor ateliere de desen şi pictura, cu tema „Apa – leagănul vieţii”.<br />
Desenele rezultate vor fi expuse, ulterior fiind utilizate în drept contrapagină pentru<br />
pliantele informative adresate comunităţii. Copiii participanţi la aceste ateliere sunt<br />
<strong>copii</strong> victime sau martori ai inundaţiilor.<br />
− Realizarea propriu-zisă a pliantelor a fost realizată de către părinţi, care – în cadrul<br />
şedinţelor cu părinţii au lipit desenele <strong>copii</strong>lor de fişele de informare realizate de către<br />
cadrele didactice.<br />
− Distribuirea în <strong>comunitate</strong> pliantelor realizate în cadrul activităţilor anterioare de către<br />
toţi participanţii: <strong>copii</strong>, părinţi, cadre didactice.<br />
„Copiii au perceput această activitate ca fiind distractivă şi accesibilă tuturor. Exprimarea<br />
sentimentelor prin intermediul desenului este la îndemâna oricui, indiferent de vârstă şi poate<br />
reprezenta chiar o formă de terapie. Părinţii s-au simţit utili şi mulţumiţi că pot face ceva<br />
pentru ei şi pentru <strong>comunitate</strong>” spune dna. Director Profesor Muntean Elena.<br />
În localitatea Dolhasca a fost derulata activitatea practica „Apa – prieten sau duşman”,<br />
activitate care adresat atât <strong>copii</strong>lor de nivel gimnazial, cât şi celor de nivel liceal. Printre<br />
participanţi s-au regăsit şi voluntari ai „Salvaţi Copiii”.<br />
Activitatea a constat într-o dezbatere care a vizat:<br />
− atitudini dezirabile faţă de natură;<br />
− spiritul civic în caz de calamitate;<br />
− cum percepe copilul implicarea comunităţii şi a autorităţilor în activităţile de prevenţie.<br />
„Copiii au sesizat importantă culturii, a educaţiei, în dezvoltarea responsabilităţii. Copiii cu<br />
experienţă în voluntariat şi-au exprimat convingerea că ei, <strong>copii</strong>i, pot educa adulţii”, spune<br />
dna. Profesor Creţu Marinela Carmen.<br />
În localitatea Bilca, s-a derulat activitatea practica „Apa în viaţa copilului - prieten sau<br />
duşman?” care a constat într-o lecţie demonstrativă de consiliere a <strong>copii</strong>lor. Activitatea a<br />
cuprins:<br />
− Prezentare a apei din perspectiva geografică, importanţa ei pentru viaţă, posibilitatea<br />
de a controla efectele negative ale acesteia.<br />
− Identificarea conduitelor corecte atât în timpul, cât şi ulterior producerii de inundaţii.<br />
Copiii au primit bileţele pe care era scris un anumit tip de comportament şi li s-a cerut<br />
să stabilească relaţia corectă intre moment şi tipul de conduită dezirabil. Biletele au<br />
fost lipite pe planşe, astfel încât, la finalul exerciţiului au fost constituite panouri de<br />
prezentare a modalităţilor corecte de conduită în situaţii de calamitate, panouri care<br />
au fost afişate într-un loc vizibil atât <strong>copii</strong>lor, cât şi părinţilor şi cadrelor didactice.<br />
− Organizarea unei Comisii metodice în cadrul căreia a fost prezentat referatul<br />
„Dirigintele şi rolul său în prevenirea efectelor stresului post traumatic la elevi, ca<br />
urmare a inundaţiilor şi alte calamităţi naturale”, activitate prin care s-a realizat<br />
diseminarea informaţiei referitoare la această problematică către toţi diriginţii din<br />
şcoală.<br />
56
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Referindu-se la activitatea realizată, dl. Profesor Cuciureanu Gavril afirmă: „a fost o activitate<br />
la care <strong>copii</strong>i au participat cu interes, reuşind în final să concluzioneze că apa este un<br />
adevărat prieten în viaţa copilului. Părinţii sunt mulţumiţi că, prin intermediul acestui tip de<br />
activitate, <strong>copii</strong>i pot deprinde comportamente care să le fie folositoare în viaţă. Pliantul<br />
realizat poate constitui un model, care ar putea fi utilizat şi de autorităţile locale în educarea<br />
maselor de cetăţeni în ceea ce priveşte conduita în situaţii de inundaţii”.<br />
„Salvaţi parcul” s-a denumit activitatea ecologică realizată în localitatea Brodina. Copiii au<br />
fost implicaţi în activitatea de ecologizare a parcului din localitate.<br />
Activitatea a presupus câteva etape:<br />
− Informarea <strong>copii</strong>lor cu privire la derularea activităţilor şi argumentarea activităţii.<br />
− Igienizarea parcului şi sortarea deşeurilor de către <strong>copii</strong> şi părinţii acestora.<br />
− Organizarea unei sesiuni de discuţii referitoare la protejarea mediului, repercusiuni pe<br />
care încălcarea regulilor de menţinerea a unui mediu ecologic le asupra vieţii.<br />
„Prin această activitate <strong>copii</strong>i au înţeles că este necesar să dăm importanţă naturii, mediului<br />
înconjurător, să avem încredere că putem – prin forţele noastre - putem să îl protejăm.<br />
Părinţii au realizat faptul că este necesară prezenţa lor, alături de <strong>copii</strong>, în activităţile derulate<br />
de şcoală. Pentru cadrele didactice a fost important faptul că li s-a reconfirmat rolul, dar nu<br />
doar cel educativ, ci şi cel social, aportul acţiunii lor în vederea susţinerii - prin activităţi<br />
specifice – <strong>copii</strong>lor afectaţi de inundaţii” spune dna. Învăţător Juravlea Cisantema.<br />
În Frătăuţii Vechi, <strong>copii</strong>i preşcolari şi şcolarii mici au fost implicaţi într-o activitate de lungă<br />
durată, activitate care le-a permis să observe şi să integreze concepte legate de ciclurile<br />
vieţii, ale naturii, dar şi elemente ce dau cont de temporizare, de nevoia de timp în toate<br />
procesele vieţii. Derulata sub tema „Drumul pâinii”, activitatea a presupus:<br />
− Participarea <strong>copii</strong>lor că observatori la momentele de semănat a grâului. Copiii au avut<br />
ocazia să pună întrebări atât despre procesualitatea semănatului, dar şi despre<br />
elementele legate de natură, mediu înconjurător: concepte precum seceta, necesarul<br />
de apă pentru încolţirea grâului, grâu ecologic sau modificat genetic, poluare etc.<br />
Copiii au revenit să viziteze de două ori câmpul plantat cu grâu, pentru a observa<br />
care sunt modificările în timp. În paralel, <strong>copii</strong>i au fost încurajaţi să planteze singuri,<br />
experimental, grâu la ei acasă, în două recipiente: unul pe care să-l ude, altul pe care<br />
să nu îl ude.<br />
− Organizarea unei sesiuni de discuţii în baza observaţiilor <strong>copii</strong>lor în cadrul acestui<br />
experiment. Informaţiile primite de <strong>copii</strong> au făcut referire atât la importanţa apei în<br />
natură, dar şi la formele de agregare ale acesteia.<br />
− Organizarea unei vizite-atelier la o brutărie. Prima parte a acestei vizite a fost<br />
dedicată modalităţii de transformare a grâului în făină, despre importanţa apei în<br />
acest proces. În „atelier”, <strong>copii</strong>i au putut fi implicaţi în procesul de fabricare a pâinii,<br />
având ocazia să frământe coca pentru producerea ei. Şi în acest context apa a fost<br />
element important, <strong>copii</strong>i putând observa şi integra informaţii despre modalitatea în<br />
care apa influenţează şi viaţa omului, nu doar mediul înconjurător.<br />
Dna. educatoare Buzilă Valeria povesteşte „Copiii au nevoie de timp pentru a experimenta şi<br />
a înţelege ce se întâmplă în jurul lor. De asemenea, au nevoie de timp să înţeleagă ce se<br />
petrece cu ei, să-şi înţeleagă sentimentele, pentru a le putea exprima. Copiii sunt nerăbdători<br />
şi doresc să se întâmple ceva atunci când îşi doresc acel ceva. Au nevoie să experimenteze<br />
şi trecerea timpului, pentru a înţelege ce înseamnă răbdarea şi ce se poate întâmpla atunci<br />
când nu ai răbdare”.<br />
Sub titlul „Importanţa apei în viaţa de zi cu zi – apa, sursă şi bucurie a vieţii” s-a derulat<br />
seria de activităţi din localitatea Frătăuţii Noi, activităţi care au avut drept obiective<br />
dobândirea de către <strong>copii</strong> a competentelor necesare protejării ecosistemului local,<br />
57
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
dobândirea de către cadrele didactice, părinţi şi autorităţi locale a competentelor necesare în<br />
protecţia împotriva inundaţiilor, precum şi cunoaşterea efectelor inundaţiilor în plan<br />
psihologic. Pentru atingerea acestor obiective, au fost organizate:<br />
− Acţiune de ecologizare în împrejurimile şcolii şi pe albia pârâului din apropierea<br />
acesteia, intitulată „Un mediu curat, un pas spre viitor”. Copiii şi cadrele didactice<br />
au colectat deşeurile, au degajat de arbuşti şi crengi albia pârâului. Acestea au fost<br />
preluate de echipe de salubrizare, implicate în activitate.<br />
− Lectorat cu părinţii sub tema „Ce sunt inundaţiile şi cum ne putem proteja<br />
împotriva lor? Efectele inundaţiilor asupra <strong>copii</strong>lor”, cu participarea tuturor<br />
cadrelor didactice din şcoală, a părinţilor şi a reprezentantului Consiliului local.<br />
− Lecţie interactiva în cadrul Comisiei Metodologice a profesorilor-diriginţi cu tema<br />
„Importanţa apei în viaţa de zi cu zi – apa, sursă şi bucurie a vieţii”.<br />
„Consider că întreaga activitate a avut un impact pozitiv la nivelul întregii comunităţi, dovada<br />
fiind implicarea cadrelor didactice în identificarea tulburărilor de stres post traumatic apărute<br />
la <strong>copii</strong> în urma inundaţiilor din vara anului 2008, în găsirea unor metode de atenuare a<br />
acestuia, în propunerea unor activităţi simple şi eficiente care să-i pregătească pentru o<br />
situaţie de criză. S-a constatat o bună colaborare cu părinţii <strong>copii</strong>lor, cu reprezentanţi ai<br />
Consiliului Local, a întregii comunităţi”, mărturiseşte dl. Profesor Ionesi Traian.<br />
În localitatea Gălăneşti, a fost prevăzută derularea unei serii de activităţi care îşi propune<br />
„Reabilitarea şi reamenajarea parcului din Gălăneşti”, distrus ca urmare a inundaţiilor din<br />
vara anului 2008. Proiectul cuprinde mai multe etape:<br />
58<br />
− Sensibilizarea <strong>copii</strong>lor cu referire la protecţia mediului, având ca obiective informarea<br />
<strong>copii</strong>lor asupra aspectelor legate de natură şi protecţia mediului şi crearea premiselor<br />
pentru participarea voluntară a acestora la activităţile de reabilitare şi modernizare a<br />
parcului. În cadrul acesteia <strong>copii</strong>i au vizionat un film documentar dedicat apei,<br />
frumuseţilor şi ciudăţeniilor sale. Filmul documentar a fost elementul de cristalizare a<br />
discuţiilor purtate în cadrul grupului, <strong>copii</strong>i fiind încurajaţi permanent să îşi exprime<br />
opiniile, să-şi informeze colegii în legătură cu noţiunile deţinute de ei, activitatea<br />
bazându-se pe schimbul permanent dintre adulţi şi <strong>copii</strong> şi pe atitudinea participativa<br />
a <strong>copii</strong>lor. „Dacă v-a plăcut ce aţi văzut, respectaţi mediul, ca să păstrăm<br />
frumuseţea”, spune dl. Profesor Anton Mihai.<br />
− Alcătuirea unui proiect de „reabilitare şi reamenajare a parcului” din perspectiva<br />
identificării resurselor umane şi financiare necesare, a studiului de fezabilitate, a<br />
obţinerii tuturor actelor necesare în vederea demarării activităţilor de reabilitare a<br />
parcului. În prezent, acest Proiect se afla în faza de scriere, urmărindu-se ca impact<br />
pe termen lung: „Creşterea calităţii vieţii şi a coeziunii sociale la nivelul localităţii”.<br />
În comună Straja, una dintre cele mai afectate localităţi din judeţul Suceava, de inundaţiile<br />
din vara anului 2008, a fost dezvoltat un proiect intitulat:” Apa... bucurie şi deznădejde” şi<br />
care se întinde pe o perioadă de 10 luni, cu finalizare în iunie 2010. Obiectivele acestui<br />
proiect sunt:<br />
− Identificarea <strong>copii</strong>lor care prezintă simptomatologie asociata şocului post traumatic ca<br />
urmare a inundaţiilor;<br />
− Identificarea metodelor de susţinere a <strong>copii</strong>lor şi familiilor acestora în vederea<br />
depăşirii situaţiilor de criză;<br />
− Informarea membrilor comunităţii locale cu privire la protecţia mediului;<br />
− Crearea şi consolidarea comportamentelor ecologice la nivelul membrilor comunităţii.<br />
Acţiunile prevăzute pentru derularea acestui proiect sunt extrem de diverse şi acoperă o<br />
tematică foarte largă:<br />
− „Viaţa are prioritate” – întâlnire cu reprezentanţii autorităţilor locale şi ai serviciilor<br />
specializate care pot interveni în situaţii de calamitate.
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
− Amenajarea unui spaţiu în incinta şcolii, spaţiu care să fie utilizat pentru toate<br />
activităţile din cadrul acestui proiect şi care va putea fi identificat cu uşurinţă de <strong>copii</strong>,<br />
părinţi, cadre didactice, membri ai comunităţii.<br />
− „Apa... bucurie şi deznădejde” – expoziţie cu lucruri ale <strong>copii</strong>lor afectaţi de inundaţii.<br />
− „Cum văd eu apa şi pădurea? Diversitate biologică” – sesiuni de informare şi discuţii.<br />
− „Sunt mic, dar am drepturi” – modalităţi de exprimare a drepturilor pe care le au <strong>copii</strong>i<br />
în tratarea simptomelor stresului post traumatic.<br />
− „Poluarea şi efectele ei” – lectorat cu părinţii.<br />
− „Pădurea, aurul verde” – informare asupra rolului Ocolului Silvic în ocrotirea mediului.<br />
− „Părinţi, Copii, <strong>Profesori</strong>” – lectorate cu participarea părinţilor, a <strong>copii</strong>lor şi a cadrelor<br />
didactice.<br />
− Întâlnire cu un reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.<br />
− „Acţiuni ale oamenilor asupra mediului”.<br />
− „Ziua Mondială a Mediului” – activitate festivă.<br />
Dna. educatoare Juravle Elena spune despre acest proiect:” Este o experienţă nouă, care ar<br />
trebui replicata şi în alte şcoli şi care poate viza şi alte teme. Membrii comunităţii au fost<br />
receptivi. Fiecare activitate presupune implicarea mai multor persoane: <strong>copii</strong>, părinţi, cadre<br />
didactice, specialişti din diferite domenii şi membri ai comunităţii”.<br />
„Suceviţa – paradisul regăsit” este titlul activităţii derulate în localitatea Suceviţa, activitate<br />
prin care „ne-am propus ca elevii să parcurgă trasee pe cursul pârâului Suceviţa, în zone<br />
afectate de inundaţii şi să surprindă în fotografii aspecte din zonele inundate în iulie 2008 şi<br />
să susţină ecologizarea zonei” după cum spune dna. Profesor Zaremba Daniela.<br />
Activitatea vine să continue o serie de activităţi prevăzute în cadrul proiectului educaţional<br />
„Suceviţa – între atractiv şi respingător”, proiect în cadrul căruia a existat o activitate cu tema<br />
„Suceviţa – paradisul pierdut”, expoziţie de fotografie care a surprins efectele inundaţiilor<br />
asupra localităţii. Noua activitate propusă, după un an, şi-a propus susţinerea <strong>copii</strong>lor în<br />
conştientizarea rezultatelor pe care le-au avut măsurile întreprinse de către autorităţi şi<br />
membri ai comunităţii în vederea diminuării efectelor inundaţiilor de anul trecut. Acest tip de<br />
activitate are efecte pozitive, în sensul atenuării simptomatologiei stresului post traumatic<br />
asupra <strong>copii</strong>lor care au fost victime sau martori ai inundaţiilor din 2008.<br />
În localitatea Ulma, a fost derulata activitatea „Apă între banalitate şi mister”, activitate<br />
adresată <strong>copii</strong>lor, părinţilor şi cadrelor didactice.<br />
În cadrul acestei activităţi, s-au desfăşurat:<br />
− Prezentarea materialului "Apa – elementul esenţial al vieţii". Pe baza acestui material,<br />
<strong>copii</strong>lor li s-au prezentat proprietăţile apei, circuitul apei în natură, importanţa apei,<br />
comportamente recomandate pentru a păstra calitatea apei.<br />
− Discuţii participative despre calamitaţi, comportamente dezirabile pentru prevenirea<br />
efectelor negative ale acestora. A fost prezentat şi discutat şi planul de evacuare în<br />
astfel de situaţii.<br />
− Exerciţiu. Copiii, împărţiţi pe grupe, au fost stimulaţi să realizeze desene care să<br />
reprezinte apa. Interesantă a fost alegerea <strong>copii</strong>lor de a desena aspectele pozitive ale<br />
apei.<br />
Dna. Profesor Darinciuc Sonia Maria spune despre activitate:” a fost recreativă, <strong>copii</strong>i au<br />
învăţat să interacţioneze, să fie participativi, să colaboreze. Au conştientizat efectele<br />
activităţii omului asupra mediului înconjurător. Părinţii şi-au arătat disponibilitatea de a se<br />
implica în acest tip de activitate”.<br />
În localitatea Voitinel s-a derulat activitatea „SOS natura – apa prieten sau duşman”,<br />
activitate care a avut drept participanţi <strong>copii</strong>, părinţi, profesori, reprezentantul cabinetului<br />
medical. Activitatea a cuprins:<br />
59
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
− Prezentare a unor informaţii referitoare la hidrosfera, la mediu, prezentare realizată<br />
de cadrele didactice. „Grupul ecologiştilor” din cadrul şcolii Voitinel au prezentat o<br />
parte din activităţile pe care le-au realizat în anul şcolar anterior, cât şi cele pe care le<br />
vor desfăşura în acest an şcolar.<br />
− Expoziţie de desene şi prezentarea unor compuneri despre apă. Copiii au vorbit<br />
despre lucrările lor, argumentând temele alese, modalităţile de realizare a acestora.<br />
− Distribuire de pliante referitoare la „Simptome şi manifestări comportamentale care<br />
pot să apară în cazul stresului posttraumatic”, „Povestea apei şi povestea picăturii”.<br />
„Au fost distribuite pliante elevilor, aceştia urmând să le transmită părinţilor, cadrelor<br />
didactice şi părinţilor prezenţi la activitate, dar şi în <strong>comunitate</strong>. Astfel, încurajăm<br />
atitudinea proactivă a <strong>copii</strong>lor” spune dna. Director Profesor Cirdei Rodica.<br />
Judeţul Maramureş<br />
Activităţile derulate în judeţul Maramureş au permis consolidarea legăturilor de colaborare<br />
între membri comunităţii, ca urmare a conştientizării efectelor devastatoare ale inundaţiilor<br />
asupra oamenilor. Prin activităţile practice realizate, dar şi prin informarea concretă a<br />
personalului didactic asupra simptomatologiei stresului post traumatic, s-a transformat şi s-a<br />
extins calitativ comunicarea atât de necesară şcoală-familie-<strong>comunitate</strong>, având în centru<br />
copilul. Pentru a preveni instalarea stresului posttraumatic la <strong>copii</strong> şi tineri, cadrele didactice<br />
au căutat şi au găsit căi de evitare a acestuia dedicând o parte a timpului lor liber pentru a<br />
organiza diverse activităţi care se adresează atât <strong>copii</strong>lor, părinţilor, cât şi comunităţii.<br />
Proiectul educaţional „Un mediu curat – un mediu sănătos” a fost activitatea care s-a<br />
derulat în localitatea Bogdan Voda. Activitatea şi-a propus să dezvolte capacităţile necesare<br />
<strong>copii</strong>lor pentru identificarea şi ameliorarea strategiilor de rezolvare a problemelor, precum şi<br />
să stimuleze implicarea şi responsabilizarea acestora în problematica comunitara.<br />
În acest sens, au fost organizate:<br />
− O excursie la „Arini”, care a avut drept scop studierea mediului înconjurător,<br />
colectarea de plante medicinale şi ecologizarea zonei. Cu această ocazie, fiecare<br />
copil a realizat un ierbar cu plante medicinale existente în ecosistemul comunei.<br />
− Plantare de trandafiri în grădina şcolii şi în grădinile personale ale <strong>copii</strong>lor.<br />
− Activitate de ecologizare pe malul râului: strângerea şi sortarea deşeurilor.<br />
− Sesiune de prezentare a referatelor ştiinţifice cu tema:” Un mediu curat – un mediu<br />
sănătos”.<br />
− Amenajarea unei expoziţii de fotografii şi pictura realizate în timpul acţiunilor de<br />
ecologizare.<br />
„În cadrul acestor activităţi, legătura stabilită intre profesori şi <strong>copii</strong> a fost diferită de cea de la<br />
clasă. Comunitatea s-a implicat în desfăşurarea activităţii şi, ca exemplu, am putea menţiona<br />
ajutorul material pe care îl dau locuitorii comunei, în astfel de situaţii din proprie iniţiativă sau<br />
la sugestia preotului din sat. De asemenea, consiliul local şi primarul au apreciat activitatea<br />
desfăşurată cu elevii, asigurându-ne sprijinul pentru activităţile viitoare” spune dna. Director<br />
Profesor Chindriş Anuţa.<br />
În Ruscova, a fost organizat proiectul educativ „Apa este sursa vieţii”, proiect care şi-a<br />
propus să vină în sprijinul psihologic al <strong>copii</strong>lor afectaţi de inundaţii şi să sensibilizeze<br />
<strong>comunitate</strong>a în legătură cu aceasta problematică. În cadrul proiectului au fost prevăzute<br />
activităţi de genul:<br />
− Sesiuni de informare pentru <strong>copii</strong>, părinţi şi cadre didactice, prin organizarea unor<br />
activităţi cu derulare interdisciplinara: limba română, ştiinţe, educaţie plastică etc. În<br />
cadrul acestor sesiuni a fost realizată şi diseminarea informaţiilor referitoare la stresul<br />
post traumatic, la metodele de diminuare a acestuia. La aceste sesiuni au participat şi<br />
reprezentanţi ai Asociaţiei „Ivan Krevan”.<br />
− Organizarea unor ateliere de expresie literar-artistică, în cadrul cărora <strong>copii</strong> au<br />
realizat afişe de prezentare şi desene sau au elaborat compuneri şi referate în baza<br />
60
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
tematicii abordate.<br />
− Organizarea unui concurs:” Cine ştie, câştiga”.<br />
Dna. învăţător Oncia Veronica povesteşte:” Copiii au fost sensibilizaţi, dornici să cunoască<br />
cât mai multe despre apă, despre mediu şi efectele ei asupra mediului. Interesul părinţilor a<br />
fost mare, mai ales pentru informaţia referitoare la stresul post traumatic. Oamenii din<br />
<strong>comunitate</strong>a sunt mulţumiţi şi atraşi de toate activităţile care se realizează împreună şi cu<br />
<strong>copii</strong>i”.<br />
„Prietenul la nevoie se cunoaşte” este tematica excursiei organizate pentru <strong>copii</strong>i din<br />
Repedea, <strong>copii</strong> afectaţi de inundaţiile din 2008, cadre didactice şi pentru membri comunităţii<br />
locale, excursie organizată spre Lacul Vinderel. Copiii au fost implicaţi într-o acţiune de<br />
ecologizare a malurilor. Dincolo de participarea fizică a membrilor comunităţii, activitatea s-a<br />
bucurat de susţinerea financiară/materială din partea actorilor sociali: pachetele pentru<br />
gustare ale participanţilor la acţiune au fost puse la dispoziţia acestora de către Asociaţia de<br />
Dezvoltare Locală Ivan Krevan, sacii de plastic şi mănuşile de unică folosinţă au fost<br />
distribuite de către cei doi participanţi la acţiune din partea Consiliului Local Repedea. Copiii<br />
au putut beneficia şi de informaţiile culturale pe care le-au primit din partea reprezentantului<br />
Căminului Cultural din localitate.<br />
„Munca pe teren oferă <strong>copii</strong>lor multe posibilităţi de a descoperi şi învaţă. Dar învaţă nu doar<br />
lucruri noi despre lumea plantelor, animalelor, cultura, turism etc., ci şi faptul că trebuie să<br />
lucreze împreună, că trebuie să-şi asume responsabilităţi, să se consulte, să respecte nişte<br />
reguli, să-i respecte pe cei din jur şi locul în care trăiesc” argumentează dl. Profesor Tudic<br />
Mihai alegerea acestui tip de activitate.<br />
În Poienile de sub munte, a fost organizată activitatea „Natura – prieten, nu duşman”,<br />
activitate care a cuprins:<br />
− Rememorarea efectelor inundaţiilor asupra localităţii şi membrilor comunităţii. Pentru<br />
aceasta, au fost utilizate şi filme care prezentau evoluţia evenimentelor de la acea<br />
dată, dar şi modalitatea în care inundaţiile au afectat şi alte locuri din ţară şi din lume.<br />
− Prezentarea metodelor şi tehnicilor de intervenţie în astfel de situaţie, prezentare<br />
realizată de către pompierul şi agentul de poliţie din localitate.<br />
− Atelier de desen şi pictura, la care au participat <strong>copii</strong> afectaţi de inundaţii şi<br />
organizarea unei expoziţii.<br />
− Organizarea unei excursii, cu participarea tuturor <strong>copii</strong>lor care au realizat desene şi<br />
picturi, a părinţilor acestora, precum şi a tuturor participanţilor în fiecare etapă a<br />
activităţii.<br />
„Copiilor le-a plăcut toată această activitate. Părinţii au rămas puţin surprinşi, ei nu au mai<br />
participat la astfel de activităţi anterior. Şi pentru <strong>comunitate</strong>a locală – autorităţi publice şi<br />
membri comunităţii - a fost ceva nou, fapt care motivează intenţia de a reproduce acest tip de<br />
activităţi care să se adreseze <strong>copii</strong>lor, părinţilor, membrilor comunităţii” afirma dl. Profesor<br />
Macioaca Miroslav.<br />
O altă activitate realizată în Poienile de sub Munte a fost „Apa, între durere şi speranţa”,<br />
activitate de dezbatere la care au participat <strong>copii</strong>i de vârste diferite, din ciclul secundar,<br />
părinţi, reprezentantul primăriei cu probleme de protecţia mediului, preşedintele Comitetului<br />
de Părinţi de la nivelul şcolii.<br />
Activitatea şi-a propus să ajute <strong>copii</strong>i să adopte o atitudine adecvată în situaţii de urgenţă<br />
şi/sau calamitate, să poată determina modificările survenite în mediu determinate de<br />
intervenţia omului, să identifice şi să implementeze metode de prevenire a distrugerii<br />
mediului. „Părinţii au amintit stările prin care au trecut în momentele de groază ale<br />
inundaţiilor din localitate şi au subliniat importanţă majoră a unor astfel de activităţi pentru<br />
elevi şi, nu în ultimul rând, pentru <strong>comunitate</strong>. La nivelul şcolii, activitatea desfăşurată a<br />
61
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
stimulat organizarea unor asemenea activităţi în perspectivă şi la alte şcoli din judeţ. Se<br />
prefigurează încheierea unor parteneriate cu alte şcoli, astfel încât să poată fi organizate<br />
activităţi de acest fel la nivel judeţean” vorbeşte dl. Consilier educativ Coroian Augustin<br />
despre impactul activităţii asupra participanţilor.<br />
În localitatea Valea Vişeului s-a derulat proiectul educaţional „Apa – originea vieţii” care a<br />
cuprins mai multe tipuri de activităţi:<br />
− Organizarea, la nivelul fiecărei clase din şcoală, a unor lecţii pe tema protecţiei în<br />
situaţii de criză, astfel încât, fiecare copil – în funcţie de vârstă să aibă acces la<br />
informaţie referitoare la metode şi tehnici de protecţie în astfel de situaţii.<br />
− Organizarea unei la nivelul şcolii a unei expoziţii de postere, picturi şi desene, articole<br />
realizate de <strong>copii</strong>, expoziţie care a cuprins şi fotografii din timpul viiturilor din anii 2001<br />
şi 2008.<br />
− Organizarea unui lectorat cu părinţii în cadrul căruia, părinţii au primit informaţii cu<br />
privire la stresul post traumatic. În acest cadru, <strong>copii</strong>i au prezentat sceneta „Apa –<br />
sursa vieţii”.<br />
− În echipe de <strong>copii</strong> voluntari, au fost împărţiţi fluturaşi de informare cu privire la<br />
modalităţile şi tehnicile de intervenţie în situaţii de urgenţă în zonele inundabile. Cu<br />
această ocazie, <strong>copii</strong>i au participat şi la o acţiune de ecologizare în zonele afectate în<br />
timpul inundaţiilor din anul 2008.<br />
„Copiii au manifestat un interes deosebit pentru acţiunile în care au fost implicaţi. Copiii<br />
afectaţi de inundaţii au resimţit pozitiv atenţia din partea colegilor lor. Participarea părinţilor a<br />
fost activă, fiind uimiţi de tipul acţiunilor organizate pentru elevii şi familiile afectate de<br />
inundaţii”, mărturiseşte dna. Învăţător Oniujec Liuba.<br />
În vederea prevenirii instalării simptomelor stresului post traumatic, în localitatea Bistra a<br />
fost organizată activitatea « Apa - poarta spre curcubeu... », cu participarea <strong>copii</strong>lor, a<br />
părinţilor şi a cadrelor didactice din şcoală. Activitatea s-a derulat cu susţinerea<br />
reprezentanţilor primăriei şi a asistentului comunitar. Rezultatele aşteptate ale activităţii au<br />
fost :<br />
− Familiarizarea participanţilor cu simptomatologia stresului post-traumatic şi cu<br />
mijloacele şi tehnicile de intervenţie în astfel de situaţii ;<br />
− Stimularea voluntariatului şi a solidarităţii umane, care ar putea avea un rol important<br />
în situaţia producerii unor astfel de situaţii<br />
− Identificarea reţelelor de specialişti care pot interveni în situaţia instalării<br />
simptomatologiei stresului post traumatic.<br />
Activitatea a constat în organizarea unor ateliere artistice, prin intermediul cărora <strong>copii</strong>i<br />
afectaţi de inundaţii să îşi poată exprima sentimentele, trăirile în raport cu evenimentele cu<br />
potenţial traumatic şi a unui lectorat cu aceeaşi tematica destina părinţilor. „Expoziţia de<br />
fotografii, desene, picturi i-au implicat în totalitate pe <strong>copii</strong>. Apa a fost privită prin „ochiul<br />
magic” de către <strong>copii</strong>i de 9 ani, cu bucurie şi curiozitate. Părinţii au dovedit curiozitate, interes<br />
şi implicare în prevenirea sau tratarea stresului post traumatic şi au popularizat la nivelul<br />
familiilor şi al vecinilor cunoştinţele dobândite. Personalul medical de la dispensarul uman din<br />
sat a participat la acţiuni de popularizare a măsurilor igienico-sanitare care trebuiesc luate în<br />
astfel de situaţii, dar şi la acţiuni de identificare a apariţiei stresului post traumatic la <strong>copii</strong>.<br />
Consiliul local a venit în întâmpinarea acţiunii noastre prin organizarea şi finanţarea unor<br />
spectacole pentru <strong>copii</strong>, concursuri sportive şi artistice etc.” povesteşte dna. Consilier<br />
educativ Horj Iuliana.<br />
„Unde-s doi, puterea creşte – şi noi, <strong>copii</strong>i avem drepturi” este tema proiectului<br />
educaţional care se derulează în Crasna Vişeului. Gândită a se desfăşura pe parcursul a<br />
unui an şcolar, „activitatea îşi propune identificarea <strong>copii</strong>lor şi familiilor care au suferit de pe<br />
urma inundaţiilor, precum şi sensibilizarea părinţilor şi altor factori educaţionali cu privire la<br />
importanţa respectării drepturilor <strong>copii</strong>lor. Pentru aceasta, implicarea nemijlocită a familiei şi<br />
62
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
a comunităţii în derularea activităţilor prevăzute în proiect este absolut necesară”, spune dna.<br />
Învăţător-institutor Bociorec-Martis Maria. Metodele şi tehnicile de lucru prevăzute pentru<br />
derularea acestui proiect sunt: lectorate cu părinţii, întâlniri, discuţii individuale cu părinţii şi<br />
<strong>copii</strong>i, activităţi comune (părinţi, <strong>copii</strong>, cadre didactice, alţi factori educaţionali).<br />
Tematicile abordate sau care urmează să fie abordate:<br />
− „Fapte bune, să ajutăm! - Ce poţi face pentru a-i ajuta pe cei în necaz?”.<br />
− „O casă pentru fiecare!” – dreptul copilului de a beneficia de securitate socială,<br />
dreptul la întreţinere.<br />
− „Gânduri pentru prietenii mei”, „Naşterea Domnului – bucuria pământenilor”, „O zi cu<br />
prietenii mei” – dreptul copilului la identitate culturală, apartenenţă socială.<br />
− „Familia mea – aceia care mă iubesc şi îngrijesc” – dreptul copilului la familie.<br />
− „Nu mă lovi” – dreptul copilului la protecţie împotriva abuzului, neglijării şi exploatării.<br />
− „Copil ca tine sunt şi eu” – dreptul la nondiscriminare şi egalitate de şanse.<br />
Rezultatele activităţilor realizate în cadrul acestor tematici vor fi diseminate, la nivelul<br />
comunităţii locale prin pliante, postere, expoziţii de fotografie.<br />
În Petrova s-a derulat activitatea „Pe firul apei, la firul vieţii – Apa, prieten sau duşman”,<br />
activitate care a constat în realizarea unei expoziţii de pictură şi desen realizată de <strong>copii</strong>i<br />
afectaţi de inundaţii în anul 2008, precum şi prezentarea gândurilor <strong>copii</strong>lor în legătură cu<br />
aceasta tematic. „Prin realizarea acestui proiect ne dorim să dezvoltăm în rândul elevilor<br />
spiritul de comunicare, un schimb de bune practici în scopul depăşirii efectelor stresului post<br />
traumatic suferit în urma inundaţiilor. Lucrările care prezintă inundaţiile sunt în alb şi negru.<br />
Şi-au motivat desenele spunându-mi că a fost noapte şi doar atât se vede. Faptul că au<br />
reuşit să redea ce au văzut sau au auzit ne face să credem că au reuşi să depăşească, în<br />
mare măsură, acele momente.<br />
Copiii au prezentat apa în mod ştiinţific: este realizat un circuit al apei în natură, fenomene<br />
ale naturii, apa cu implicaţii în religie (o situaţie la începutul lumii). Copii nu au uitat să tragă<br />
şi un semnal de alarmă în lucrările lor cerând o planetă mai curată, apa curată, arătând ca<br />
defrişarea pădurilor duce la alunecări de teren şi că e şi vina omului în producerea<br />
calamitaţilor. De cealaltă parte se situează apa-prieten. Multitudinea desenelor care<br />
înfăţişează apa agreement, veselia, culorile calde folosite ne face să credem că aceşti <strong>copii</strong><br />
prin activităţile desfăşurate au depăşit stresul post traumatic provocat de inundaţii”,<br />
mărturiseşte dna. Profesor Ilieş Viorica.<br />
În sprijinul <strong>copii</strong>lor care au depăşit o situaţie de stres posttraumatic a venit şi activitatea cu<br />
tema: „Eu am, Eu Sunt, Eu Pot! – Imaginea şi stima de sine”, activitate derulata în<br />
localitatea Rozavlea. Activitatea şi-a propus ca obiective generale dezvoltarea capacităţii de<br />
autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine a <strong>copii</strong>lor şi întărirea sentimentului de<br />
siguranţă în propriile forţe, de autoeficacitate. După cum ne spune dna. Director Profesor<br />
Mârza Maria, argumentul acestei activităţi a fost: „frecvent, <strong>copii</strong>i se confrunta cu situaţii<br />
adverse. Unii trebuie să facă faţă stresului în cursul unui divorţ, unui abuz sau al unei boli, în<br />
timp ce alţii se confruntă cu catastrofe, sărăcie, inundaţii. Dacă astfel de experienţe strivesc<br />
sau întăresc individul, depinde în parte de nivelul de rezilienţă al acestuia. Dacă ajutorul din<br />
exterior este esenţial, în perioadele tulburi el este insuficient. Alături de hrană şi adăpost,<br />
<strong>copii</strong>i au nevoie de dragoste şi încredere, speranţa şi armonie. Alături de un refugiu sigur, ei<br />
au nevoie de relaţii sigure care să întărească prietenia şi angajamentul. Au nevoie de suport<br />
afectiv şi încredere în sine, credinţa în ei înşişi şi în lumea lor – toate acestea le întăresc<br />
capacitatea de a depăşi momentele de criză.”<br />
În Sighetu Marmaţiei s-a derulat proiectul educaţional „Apa, prietena mea”. Dl. Profesor<br />
Florin Simion afirma că ideea activităţi a rezultat din analiza asupra nivelului de informare a<br />
cadrelor didactice în raport cu efectele stresului post traumatic la <strong>copii</strong>i afectaţi de inundaţii,<br />
analiza care a evidenţiat faptul că „s-a identificat la <strong>copii</strong> apariţia unor insomnii, coşmaruri,<br />
63
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
stare emotiva necontrolată, plâns spontan, tendinţa de a se închide în sine, de izolare şi de<br />
evitare a locurilor în care s-au produs aceste inundaţii. Cadrele didactice au reperat ca fiind<br />
importanta acordarea atenţiei sporite <strong>copii</strong>lor afectaţi, consilierea acestora, dar şi a părinţilor<br />
lor, discuţii cu psihologul şcolar. Au fost amintite taberele, excursiile, întrecerile sportive să îl<br />
deconecteze pe copil şi să îl detaşeze de problemele sale ca activităţi care să susţină <strong>copii</strong>i<br />
în depăşirea acestor efecte ale inundaţiilor.”<br />
Astfel, a fost gândit şi realizat un proiect educaţional, care s-a adresat în egală măsură<br />
<strong>copii</strong>lor, părinţilor acestora, cadrelor comunitare şi membrilor comunităţii şi care a avut drept<br />
obiective formarea şi dezvoltarea unui model de gândire ecologică, conştientizarea acţiunilor<br />
negative ale apei asupra mediului, responsabilizarea participanţilor în raport cu păstrarea<br />
unui mediu sănătos, pentru o viaţă sănătoasă.<br />
Paleta de acţiuni concomitente care a fost realizată în cadrul acestui proiect a necesitat o<br />
relaţie de colaborare cu Ocolul Silvic, O.G.A, Asociaţia Nordică, Acaterm Sighetu Marmaţiei<br />
şi cu autorităţile publice locale.<br />
Activităţile derulate au fost:<br />
− Curăţarea parcului din centrul oraşului, a curţii şcolii, a vecinătăţii acesteia şi la<br />
Grădina Morii.<br />
− Vizitarea staţie de epurare şi la O.G.A.<br />
− Plantare de puieţi.<br />
− Colectare de PET-uri.<br />
− Organizarea unor ateliere plastice şi literare.<br />
− Prezentarea de referate şi organizarea unor sesiuni informative.<br />
Copiii implicaţi în aceste activităţi au fost de toate categoriile de vârstă,: „Se impune să<br />
pornim cu studiul impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurător încă de la<br />
grădiniţă şi să construim punţile de legătura cu următoarele trepte ale învăţământului şi cu<br />
reprezentanţii comunităţilor şi autorităţilor locale, în vederea formării şi dezvoltării<br />
deprinderilor şi atitudinilor necesare construirii unei societăţi durabile”, mărturiseşte dna.<br />
Profesor Simion Laura.<br />
În localitatea Vişeul de Jos s-a derulat activitatea „Apa, prieten nu duşman!” activitate<br />
care şi-a propus dezvoltarea solidarităţii între membri comunităţii şi identificarea unor<br />
modalităţi de participare şi auto-organizare a <strong>copii</strong>lor în vederea satisfacerii nevoilor lor.<br />
Activitatea a cuprins:<br />
− Informări şi discuţii pe marginea termenului de „apa”, aspecte negative şi pozitive ale<br />
acesteia, intervenţia omului asupra mediului etc.,<br />
− Vizionarea şi discutarea filmului „Aşa da! Aşa nu!”, cu referire la activităţile de<br />
voluntariat organizare şi implementate de către <strong>copii</strong> şi la importanţa acestor tipuri de<br />
activităţi în viaţa comunităţii.<br />
− Distribuire de pliante în <strong>comunitate</strong> cu informaţie legată despre apă şi importanţa ei în<br />
natură, modalităţi de intervenţie în situaţii de urgenţă, etc.<br />
„Copiii au participat cu plăcerea şi bucuria de a rezolva o problemă a comunităţii. Părinţii au<br />
înţeles că acţionând uniţi, şcoală - familie, se poate asigura caracterul de continuitate a<br />
formelor de educare a <strong>copii</strong>lor, fiind facilitata adaptarea şi integrarea <strong>copii</strong>lor cu anumite<br />
probleme în mediul social şi şcolar. Prin această activitate, s-au întărit legăturile de<br />
colaborare între membri comunităţii în vederea reducerii pe cât posibil a efectelor<br />
devastatoare ale apei asupra oamenilor”, spune dna. învăţător Pop Anişoara.<br />
Schimbând abordarea, în localitatea Vişeul de Sus s-a derulat proiectul educativ „Apa,<br />
posibil duşman”, proiect care şi-a propus ca participanţii să cunoască aspectele pozitive şi<br />
negative ale apei în viaţa de zi cu zi, să cunoască măsurile minime de protecţie în caz de<br />
inundaţii şi să cunoască simptomele de stres post traumatic ce apar la <strong>copii</strong> după inundaţii.<br />
64
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
În derularea sa, au fost implicate 5 şcoli din localitate, Casa de Cultură Vişeu de Sus,<br />
Compartimentul situaţii de urgenţă şi protecţie civilă prin serviciul voluntar pentru situaţii de<br />
urgenţă Vişeu de Sus, Comitetul local pentru situaţii de urgenţă Vişeu de Sus.<br />
Proiectul se vrea a fi un spectacol de divertisment cu participare interactiva a persoanelor<br />
prezente în sala de spectacole şi a echipelor de elevi ce reprezintă şcolile partenere în<br />
proiect.<br />
Proiectul educaţional a presupus mai multe activităţi:<br />
− Prezentarea materialului intitulat „Apa - esenţa vieţii” ce conţine imagini şi noţiuni cu<br />
partea benefica a apei.<br />
− Prezentarea unui material având ca tema inundaţiile: definiţie, cauze, semnale de<br />
avertizare, măsuri de protecţie în caz de inundaţii.<br />
− Prezentarea principalelor simptome ce pot apare în cazul stresului posttraumatic la<br />
<strong>copii</strong>.<br />
− Atelier literar, în cadrul cărora <strong>copii</strong>i au realizat un eseu de 10, 15 rânduri dându-se<br />
cuvinte cheie legate de inundaţii şi rezolvarea unui rebus cu participarea simultană a<br />
echipajelor de la şcolile partenere.<br />
− Recital de muzică susţinut de artişti din oraş.<br />
− Premierea echipelor participante la acest proiect.<br />
Dl. învăţător Şomcuţean Mircea ne mărturiseşte „Inundaţiile şi în special marile inundaţii<br />
constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat şi marchează profund<br />
dezvoltarea societăţii umane, ele cele mai mari producătoare de pagube şi victime omeneşti.<br />
Diminuarea pagubelor şi a pierderilor de vieţi omeneşti ca urmare a inundaţiilor nu depinde<br />
numai de acţiunile de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor. Diminuarea consecinţelor<br />
inundaţiilor este rezultatul unei combinaţii ample, dintre măsurile şi acţiunile premergătoare<br />
producerii fenomenului, cele de management din timpul desfăşurării inundaţiilor şi cele<br />
întreprinse post inundaţii (de fenomenului). Luând la nivelul instituţiilor şcolare aceste<br />
probleme credem că este benefic pentru <strong>copii</strong> cunoaşterea unor noţiuni elementare legate de<br />
managementul inundaţiilor”.<br />
„Apa, izvorul vieţii şi al durerii” este temă proiectului educaţional realizat în localitatea<br />
Borşa. „Am considerat imperios necesar să demarăm aceste activităţi prin care să încercăm<br />
să diminuăm efectele elementele pozitive şi curative ale apei, prin activităţi de relaxare,<br />
implicare, formare şi dezvoltare personală” argumentează dna. Psiholog Sirghi Simona<br />
alegerea acestor activităţi. Activităţile au implicat participarea a patru şcoli, ai Poliţiei, ai<br />
autorităţilor publice locale, precum şi a unor agenţi comerciali.<br />
Proiectul a presupus:<br />
− Prezentare de referate, cu tema „Hazarde hidrologice”<br />
− Expoziţie de desene cu tema „Apa – Semnificaţii simbolice”<br />
− Sesiune de dezbateri cu tema „Efectele stresului post traumatic în plan<br />
comportamental, emoţional, cognitiv, organic”<br />
− Ateliere de relaxare: „Cu mască, fără mască”, „Desene pe asfalt”<br />
− Organizarea unui concurs de atletism<br />
Conştientizarea comunităţii locale cu privire la efectele stresului post traumatic asupra<br />
dezvoltării copilului şi prevenirea instalării acestuia au fost obiectivele Expoziţiei de desen şi<br />
pictura „Apa - element esenţial al vieţii” organizată în Vadu-Izei. Desenele şi picturile<br />
realizate de către <strong>copii</strong> sub îndrumarea cadrelor didactice au fost apreciate de către <strong>copii</strong>,<br />
părinţi, cadre didactice, reprezentanţi ai autorităţii publice locale şi reprezentanţi ai<br />
comunităţii locale. Participanţii au avut ocazia să discute şi să dezbată informaţii legate de<br />
stresul post traumatic şi de efectele pe care acesta îl poate avea asupra dezvoltării <strong>copii</strong>lor.<br />
„Pentru <strong>comunitate</strong>, această activitate a avut în final rolul de a mobiliza forţe din mai multe<br />
65
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
domenii pentru rezolvarea unor probleme din viaţa de zi cu zi a comunităţii. Părinţii au avut<br />
certitudinea că beneficiază de sprijin permanent din partea şcolii”, spune dna. Profesor<br />
Sandu Laura.<br />
Sub auspiciile activităţilor dedicate „Zilei Mondiale a Apei”, în Onceşti s-a derulat activitatea<br />
„Apa - esenţa vieţii”. Activităţile dedicate apei se derulează de-a lungul unui an, fiind o<br />
activitate complexă. „Activitatea elevilor consta în efectuarea de observaţii, culegerea de<br />
date, excursii de studiu şi documentare, întocmirea de referate şi prezentarea lor în cadru<br />
festiv. O altă parte a activităţii consta în pregătirea unui program artistic având ca tema<br />
centrala apa şi natura, program ce cuprinde recitaluri de poezie, scurte scenete. Elevii<br />
lucrează în echipe de 2-4 elevi, pentru realizarea unui referat, precum şi o echipă numeroasă<br />
pentru realizarea artistică. Am integrat cu mare grijă elevi ce prezintă simptome ale stresului<br />
post traumatic alături de elevi remarcaţi pentru optimismul lor, am ales pentru ei teme<br />
speciale, optimiste, care scot în evidenţă rolul pozitiv al apei şi frumuseţii naturii... Am<br />
observat că drumeţiile în natură, în ambianţa tonica a grupului, sunt o terapie reală pentru<br />
<strong>copii</strong>i cu simptome ale stresului post traumatic” mărturiseşte dl. Profesor Bud Vasile.<br />
Participarea comunităţii este semnificativă, fiind implicaţi în derularea tuturor activităţilor şi<br />
reprezentanţi ai autorităţii publice locale, Muzeul de Natura Sighetu Marmaţiei, Centrul de<br />
Ecologie şi Turism, precum şi agenţi economici.<br />
În Strâmtura, a fost organizată activitatea „Apa – prietena vieţii”, activitate care s-a<br />
bucurat de participarea <strong>copii</strong>lor, a părinţilor, a cadrelor didactice, a medicului de familie şi a<br />
reprezentanţilor autorităţii publice locale.<br />
Organizată sub forma unei prezentări a unei scenete, urmată de o masă rotundă, activitatea<br />
şi-a propus prevenirea apariţiei stresului post traumatic şi diseminarea către membri<br />
comunităţii a informaţiilor referitoare la acesta. „Copiilor le-a făcut plăcere participarea la<br />
sceneta din introducerea activităţii. Au învăţat lucruri noi, au socializat la nivel de şcoală şi şiau<br />
făcut prieteni. Părinţii au ajuns la concluzia că legătura strânsă cu şcoala le permite<br />
accesul la informaţii folositoare creşterii şi educării propriilor <strong>copii</strong>. În cadrul acestei activităţi,<br />
şcoala a avut un rol de mediator intre părinţi şi autorităţi sau servicii, cadrul pus la dispoziţie<br />
permiţând dialogul real intre autorităţi şi membri comunităţii” spune dna. Învăţător Puicar<br />
Maria.<br />
66
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
V. Argument pentru proiect: „Copiii povestesc”<br />
Bacău<br />
INUNDAŢII<br />
Mă numesc Alexandra Gabriela, am doi fraţi şi o soră. În luna iunie au fost inundaţii. Eu am<br />
plecat împreună cu fraţii, cu bunica şi cu părinţii mei şi ne-am întors la mamaia mea, la<br />
Şerbăneşti. Fraţii mei erau foarte speriaţi când au văzut că a ajuns apa la uşă. Unii oameni<br />
nu au fost afectaţi de apă, dar majoritatea au fost afectaţi. Nu ne-am gândit că o să vină aşa<br />
de mare, până la brâu, dar a venit pe neaşteptate, nici nu ştiam ce să facem. A venit tatăl<br />
meu şi ne-a luat el cu maşina nepotului lui. A doua zi, am venit pe deal înapoi, dar nu am<br />
putut trece, pentru că era apa foarte mare. Am petrecut nişte clipe îngrozitoare şi m-am<br />
speriat, am crezut că o să se dărâme casa, dar nu a fost aşa, casa nu s-a dărâmat mulţumită<br />
lui Dumnezeu.<br />
FURIA NATURII<br />
Pe la marginea satului nostru trece un râu care se numeşte Siret. Această apă curgătoare<br />
vine din Rusia şi se varsă în Dunăre. Din cauza ploilor care au fost anul trecut în 2008<br />
pâraiele ce se varsă în Siret au crescut şi apoi a crescut şi râul Siret. Câtă apă era în Siret nu<br />
făcea faţa a se scurge pe canalul lui şi a trecut peste maluri, a rupt diguri, a ajuns apa pe<br />
şosele şi a intrat în case. După câteva zile apa s-a retras, iar noi am rămas cu casele<br />
dărâmate. Acum după ce apa Siretului mi-a luat casa, am o altă casă nouă ridicată de<br />
Guvernul României.<br />
Bianca Veronica<br />
DEZLĂNŢUIREA APEI<br />
O mare nenorocire s-a abătut şi asupra satului nostru. Viitura care a fost anunţată la radio a<br />
apărut pe neaşteptate. Dar oamenii s-au adăpostit pe dealuri şi pe şcoli. A fost multă apă de<br />
se mergea cu bărcile. O parte din animale s-au înecat. Din grădină n-a mai rămas nimic.<br />
Toată munca oamenilor s-a distrus. Când am ajuns acasă de la adăpost, am început să<br />
plângem de cât noroi era în casă. Multe case care au fost făcute din pământ s-au dărâmat.<br />
Am descris o parte din această nenorocire.<br />
Maria Magdalena<br />
ÎNTOARCEREA ÎN SAT DUPĂ INUNDAŢII<br />
După patru zile ne-am întors acasă fiindcă atunci s-a tras toată apa în pământ. Dar problema cea mai<br />
mare erau animalele, nu aveam cum să le aducem. A intrat apă în casă şi noi trebuia să scoatem malul<br />
şi apa. Dar totuşi era foarte bine fiindcă eu şi cu familia mea eram sănătoşi şi ca animalele n-au păţit<br />
nimeni, am avut doar necazul că a intrat apă în casă. Verişoara mea Raluca era foarte tristă fiindcă i-a<br />
luat apă lucrurile toate din casă şi pluteau pe apă. Dar acum suntem fericiţi, fiindcă măcar am rămas cu<br />
ceva. Iar noi acum suntem foarte fericiţi totul a trecut.<br />
Elena Georgiană<br />
DEZLANTURIREA NATURII<br />
Înainte de a veni apa era un vuiet şi mirosea foarte urât. Eu cu Bia, Alice, Ilaria şi Beni stăteam la poarta<br />
îngrijoraţi. După aceea am intrat în casă. Mama s-a culcat. Când m-am trezit am văzut apă cea mare.<br />
Mi-a fost foarte frică. Dar după câteva zile apa s-a mai retras un pic. Eu eram în podul casei la balcon şi<br />
priveam cum plutesc obiectele deasupra apei. Stăteam în balcon, mă mai jucăm cu păpuşile şi cu<br />
diverse jucării. După câteva zile apele s-au mai retras şi fiecare a început să-şi facă curat în jurul casei.<br />
Am rămas cu o impresie urâtă şi de câte ori mă întâlneam cu vecinii sau colegii de clasă povesteam<br />
fiecare prin ce primejdii am trecut.<br />
67
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
DESPRE INUNDAŢIE<br />
Ioana Malina<br />
A fost cu adevărat o mare nenorocire. S-a auzit la radio despre o viitură mare, care vine spre<br />
satul nostru. Toţi oamenii au fost evacuaţi pe la şcoli sau spre dealuri, ca să nu ne ajungă<br />
apa. Era atâta apă, că se mergea cu barca. Bătrânii spuneau că vine sfârşitul lumii. Grădinile<br />
au fost şi ele inundate. Pe noi ne-a luat naşul nostru la Bacău, dar când am venit acasă, am<br />
găsit un adevărat dezastru. Cam aşa a fost la inundaţie.<br />
Auraş<br />
LA ÎNTOARCERE ACASĂ<br />
Era o zi frumoasă. Eu şi fratele meu am venit acasă după inundaţii. Eu şi familia mea eram<br />
foarte supăraţi. Apa a distrus toate casele din satul meu. Toţi oamenii plângeau şi erau foarte<br />
supăraţi. Oamenii cărau apa cu găleţile din casă. Totul a fost un dezastru. Mulţi oameni au<br />
avut apă în casă şi au fost supăraţi. Acele zile de vară au fost un coşmar. Apa era murdară şi<br />
plină cu gunoaie. Oamenii scoteau apa din casă, dar totul în urma apei a fost distrus. Tot<br />
satul nostru a fost distrus din cauza apei. Acele zile de vară au fost coşmarul tuturor<br />
oamenilor din satul Şerbeşti.<br />
Raluca<br />
FURIA APEI<br />
Pentru mine venirea apei a fost un moment tragic. Când tati a aflat că o să vină apa mare, a<br />
început împreună cu mami să pregătească câteva lucruri în grabă mare să plecăm de acasă.<br />
Eu eram foarte îngrijorată şi speriată. Ochii mei erau înlăcrimaţi. Când noi ne pregăteam, apa<br />
a ajuns în grădină şi în stradă. Mami şi tati îşi făceau griji pentru animale, dar deja era prea<br />
târziu şi trebuia să plecăm, tati ne-a dus la mătuşa mea cu maşina, unde am stat mai multe<br />
zile. Când m-am întors, casa era distrusă. Venirea apei a fost un coşmar din care mi-am<br />
revenit cu greu.<br />
Georgiana<br />
DUPĂ INUNDAŢIE<br />
Era ora 0:00, la poarta se auzeau zgomote. Bunica era la poartă cu prietena ei. Ne-a spus ce<br />
s-a întâmplat şi apoi tata a plecat în drum. Acolo erau o mulţime de oameni. Vocile se<br />
auzeau de la biserică, toată lumea credea că era sfârşitul lumii. A doua zi prietena bunicii a<br />
plecat acasă. A venit mama din drum şi noi ne-am dus în grădina să vedem pe unde este<br />
apa. Era să ne inunde şi pe noi, dar am scăpat. Dimineaţa, tata s-a dus la stână. Eram<br />
înconjuraţi de apă, toată lumea era speriată şi erau adunaţi toţi la biserică. Cerul era senin şi<br />
totul acoperit cu apă. Am văzut un copil care plângea, se pierduse de părinţii lui. Îi era frig şi<br />
l-am chemat în casă, îl chema Codrin. Am stat în casă toţi cinci. Mama şi tata erau afară,<br />
priveau cu groază furia apei. Noi nu am plecat pentru că nu ajunsese apa la noi. Stâna a fost<br />
inundată, am pierdut multe oi. Bucăţi de butuci pluteau deasupra apei. După ce s-au retras<br />
apele, toţi oamenii au respirat uşuraţi. Cu ajutoarele pe care le-au primit şi cu resturile<br />
rămase din casele inundate, oamenii s-au apucat să-şi facă casele. A fost o noapte de<br />
groază care n-am s-o uit niciodată!!!<br />
Botoşani<br />
M-am simţit de parcă aş muri când am văzut că apa creşte, credeam că satul Bogojeşti nu va<br />
mai exista.<br />
Bogdan, clasa a V-a<br />
Deşi apa era la mine în grădină şi mai avea câţiva metri până-n curte, totuşi eu nu m-am<br />
speriat de inundaţie foarte tare. Mama mea a fost speriată, eu nu.<br />
68
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Paula, clasa a V-a<br />
Bunica mea plângea foarte tare, iar eu eram foarte speriat, mă temeam să nu vină apa şi la<br />
mine acasă. Bunicul o consola, spunându-i să nu mai plângă.<br />
Danuţ, clasa a V-a<br />
Şi mie îmi era frică să nu vină apa la mine acasă să îl ia pe câinele meu Tom şi pe pisicile<br />
mele. Dar am avut noroc că apa nu a ajuns la mine acasă. La bunica mea a ajuns şi era apă<br />
până după genunchi. A intrat apă prin beciuri şi vacile erau în apă.<br />
Cât e soarele de sus,<br />
Nu-s <strong>copii</strong> ca-n Rădăuţi<br />
Sunt-năltuţi şi frumuşei.<br />
La lume i-e drag de ei<br />
Mai în vara s-a-ntâmplat,<br />
Prutul rău ne-a inundat<br />
Leagănul copilăriei,<br />
Cum a fost, n-o să mai fie.<br />
A-nceput anul şcolar<br />
Numai este ca şi an<br />
Acum avem: casa, avem masa<br />
Dar nu este ca acasă.<br />
Ne rugăm la Dumnezeu<br />
Să ne apere de rău,<br />
Să ne dea şi sănătate,<br />
Că-i mai bună decât toate,<br />
Sănătate şi credinţa,<br />
Şi-am avea şi biruinţa.<br />
Daniel Vasile<br />
În clipele inundaţiilor m-am simţit foarte rău. Era două noaptea şi Prutul era la poarta mea.<br />
M-am sculat şi am mers prin apă la un loc de siguranţă, mai pe deal, într-un câmp. După o zi<br />
am fost în tabără la Petroşani. Cât am stat am uitat de casă. Când am venit acasă, casa nu<br />
mai era în picioare.<br />
Elev în clasa a VI-a<br />
Îi mulţumesc în primul rând lui Dumnezeu ca în timpul inundaţiilor a avut grijă de<br />
toată lumea, că nu s-a înecat nimeni, dar le mai mulţumesc şi tuturor oamenilor care<br />
le-au ajutat pe persoanele inundate, unde să stea, ce să mănânce şi să nu fie prea<br />
supăraţi pentru ceea ce se întâmplă în jurul lor şi pentru a-i încuraja. Le mai<br />
mulţumesc şi jandarmilor şi persoanelor care au organizat toate taberele din vara<br />
anului 2008. Îi mai mulţumesc şi lui UNICEF pentru toate... şi pentru cărţile aduse la<br />
şcoală. Noi şcoala Rădăuţi – Prut le transmitem toate salutările noastre.<br />
Eleva în clasa a VIII-a<br />
În vara anului 2008 am fost afectaţi de inundaţii, iar cel mai rău lucru a fost că ne simţeam<br />
vinovaţi pentru că nu ne puteam ajuta părinţii atunci când îi vedeam că sufereau. După ce au<br />
trecut inundaţiile, eu împreună cu câţiva colegi de-ai mei am mers în tabără la Petroşani.<br />
Acolo a fost foarte frumos şi ne-am distrat, dar nu am uitat în totalitate prin ce am trecut.<br />
Uneori ne gândeam la părinţi, oare ce fac şi multe altele. Cam aşa a fost pentru noi vara<br />
anului 2008, cu bune şi cu rele.<br />
Iulia Andreea, clasa a VIII-a<br />
Anul trecut în 28 iulie Prutul a făcut ravagii. Mama ne-a trezit pe mine şi pe sora mea la ora<br />
5. Am împachetat câteva lucruri şi am plecat. După 3 zile Prutul s-a retras şi a lăsat în urma<br />
numai suferinţă şi supărare. Toţi oamenii plângeau din cauză că au rămas fără case şi<br />
lucruri. În tot satul erau numai case dărâmate şi oameni care mai alegeau lucruri pe care apa<br />
nu le-a distrus. Ei au ţinut minte până acum suferinţa de atunci.<br />
69
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Otilia Maria, clasa a V-a<br />
În momentele groaznice ale inundaţiilor m-am simţit foarte copleşită şi foarte îndurerată- eu,<br />
fiind doar un copil.. nu mai spun de părinţi. Am avut o stare de nelinişte şi de mare grozăvie.<br />
Perioada de acomodare a fost perioada în care mă aflam în tabăra de la Petroşani,<br />
schimbându-mi sentimentele rele în sentimente bune. Acum sunt fericită în noua casă, dar<br />
nu pot să uit locul de casă şi casa unde am trăit eu 12 ani.<br />
Anca, clasa a VII-a<br />
Momentele de amărăciune şi de tristeţe au fost atunci când Prutul, cu nemila lui, a venit şi<br />
ne-a inundat. Cu jale în piept spun aceste cuvinte pentru că am simţit durerea nenorocirii.<br />
Tristeţea s-a transformat în bucurie atunci când am mers împreună cu doamna Doina<br />
Nicorici în tabără. Când am venit înapoi, oamenii din sat erau cu totul schimbaţi faţă de cum<br />
erau când am plecat în tabără.<br />
Andreea, clasa a VIII-a<br />
Pentru mine inundaţiile au fost un prilej de durere. Prima zi când a venit Prutul nu-mi venea<br />
să cred că nu o să mai am căsuţa mea cea dulce. Acum mi-am reconstruit casa. Dar oricum<br />
nu este cum era cealaltă. Nu pot să spun, este şi asta frumoasă, dar nu ca şi cealaltă. Eram<br />
foarte obişnuită acolo unde eram.<br />
Alină Mariana, clasa a VII-a<br />
Pentru mine ziua în care s-a anunţat revărsarea Prutului a fost una foarte rea. M-am temut<br />
pentru viaţa mea şi a familiei mele, casa noastră fiind pe un deal mai mic, aproape de un<br />
pârâu. Când am aflat că au fost inundate casele de lângă şcoală, că unele au fost dărâmate,<br />
am crezut că acesta este „sfârşitul lumii”. Când am aflat că şi şcoala în care mi-am petrecut<br />
copilăria şi unde urma să mi-o continui a fost inundată, am început să plâng. Am crezut că<br />
anul şcolar nu o să mai înceapă pe 15 septembrie ca în toţi anii. În acele nopţi am avut<br />
coşmaruri, insomnii şi chiar frică, că poate o să se dărâme casa pe noi de la atâta ploaie.<br />
Acele amintiri am putut cât de cât să le depăşesc în excursia organizată de „Fundaţia Dinu<br />
Patriciu” în staţiunea Straja, judeţul Hunedoara unde mi-am petrecut nişte clipe foarte fericite<br />
alături de câţiva dintre colegii mei, dar şi cu alţi <strong>copii</strong> din zona Moldovei. Sper că acele<br />
momente să nu mai revină niciodată şi totul să fie ca înainte.<br />
Eliza, eleva în clasa a VIII-a<br />
Inundaţiile care s-au petrecut în satul nostru au adus clipe de coşmar pe care le-am depăşit<br />
cu ajutorul personalităţilor din comună noastră şi din judeţul nostru. Pe moment am simţit ca<br />
totul este pierdut, acest sentiment de nesiguranţă era prezent atât la noi, <strong>copii</strong>i, cât şi la<br />
părinţii noştri. Totul s-a petrecut în câteva ore, când forţele naturii (apele) s-au dezlănţuit fără<br />
milă asupra agoniselii părinţilor noştri. Era totuşi bine să ne avem unii pe alţii.<br />
Alina, clasa a VI-a<br />
Când au venit inundaţiile, am simţit o frică stranie împreună cu familia mea, dar domnul<br />
primar ne-a sprijinit zi şi noapte. După aceea noi ne-am mutat la corturi, apoi în module. Iar<br />
la sfârşit cu ajutorul fondurilor romanilor şi a statului ne-am mutat în case noi. Dar tot din<br />
partea statului am primit o excursie gratuită în Dâmboviţa. La începutul anului şcolar 2008 –<br />
2009, Fundaţia Dinu Patriciu ne-a oferit încă o excursie gratuită la Hunedoara. De aceea îi<br />
mulţumim statului pentru sprijinul acordat.<br />
Cu drag, Petronela!<br />
Când a venit inundaţia eram foarte speriaţi, dar domnul primar ne-a încurajat zi şi noapte, că<br />
se va sfârşi cu bine totul. Mă numesc Iulian din clasa a VII-a, am 13 ani şi sunt mulţumit<br />
pentru fondurile acordate de oameni şi parlament.<br />
Inundaţiile din vara anului 2008 nu mi-au afectat familia, dar am avut colegi care au rămas<br />
fără case din această cauză. Am fost cu tata şi am văzut ce tulbure şi mare era apa, era<br />
înfiorător.<br />
70
Iaşi<br />
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
CEL MAI NEFERICIT LUCRU DIN RĂCHITENI<br />
Mădălina, clasa a V-a<br />
În anul 2008, s-a întâmplat unul dintre cele mai nefericite lucruri posibile, adică inundaţiile din<br />
Răchiteni. În ziua de 27 iulie, era duminică seara, a am fost alarmaţi de către poliţie să<br />
mergem în satul Izvoare. A doua zi la ora 4:00 am văzut la televizor pe programul Realitatea<br />
TV, cum satul nostru era pustiit de apă. Aveam acasă păsările şi animalele, mă temeam că<br />
nu vor rezista asupra potopului. Mama mă încuraja ca totul va fi bine. Noaptea nici nu<br />
dormeam, visam urât. Oamenii şi pompierii au încercat să pună saci de nisip, dar totul a fost<br />
în zadar. Cei care stăteau la digul de la Mirceşti au fost nevoiţi să spargă digul, altfel apa<br />
avea să şteargă satele Adjudeni şi Tămăşeni de pe hartă.<br />
Apa distrusese o casă. Nu a fost nici un om luat de ape. Însă au fost păsări şi animale luate<br />
de potop, au fost inundate locuinţe, au ajuns şerpi în alte locuinţe.<br />
În unele locuri apa era mai înaltă decât mine. De la Şcoala Izvoare am primit ajutoare: pâine,<br />
salam, pate, brânza, zacusca, şi altele. Eram şi noi sinistraţi. Casa a fost şi ea afectată.<br />
Toată temelia fusese în apă. Poiata de găini era prăbuşită. Toate găinile rămăseseră în<br />
viaţă, în afară de una, care era prinsă sub poiata prăbuşită. Cloşca şi puii s-au înecat, dar<br />
câinii mei au rămas teferi, nevătămaţi şi flămânzi. După aproximativ 3-4 zile de la potop, am<br />
venit la bunica mea.<br />
Pompierii au scos apa din fântâni, veteranii au dezinfectat locuinţele, am primit ajutoare, au<br />
fost construite- cu timpul- locuinţe şi au făcut tot ce au putut pentru noi. A venit în multe zile<br />
televiziunea. Pentru a nu fi infectaţi de holeră, râie, dizenterie şi alte virusuri aduse de apă<br />
am fost vaccinaţi. În luna august am primit în continuare ajutoare. Am fost toţi <strong>copii</strong> în<br />
excursie. În excursie am avut voie doar <strong>copii</strong> de la 7 ani până la aproximativ 16 ani. Eu am<br />
fost în Iaşi. Am stat în excursie (4 – 19 august), a fost frumos. În luna septembrie am primit<br />
rechizite de la <strong>copii</strong>i din Germania şi de la Bucureşti.<br />
Acesta a fost pentru mine cel mai tragic eveniment din comună noastră!<br />
CEA MAI NEFERICITĂ ZI A SATULUI<br />
Robert<br />
A fost o zi de la sfârşitul lunii iulie, 2008, zi de neuitat pentru locuitorii satului Răchiteni. Satul<br />
fiind aşezat în lunca Siretului. Deşi zona este îndiguită, după o săptămână de precipitaţii<br />
abundente digul a cedat, iar apele au ieşit din matcă. Au fost inundate terenurile agricole şi<br />
cele neagricole. Apa a pătruns pe străzile satului, în curţile la mai mult de jumătate din<br />
locuitori şi la o parte, chiar în interiorul caselor. Deşi eu nu am fost acasă în acea zi, a fost<br />
tatăl meu, care mi-a relatat totul.<br />
Eu şi familia mea am avut mult de suferit şi mai suferim şi acum, de pe urma inundaţiilor.<br />
Locuinţa ne-a fost inundată în totalitate, ca la mai mulţi localnici. Recolta din grădină a fost<br />
distrusă total, fiind nevoiţi mai târziu să cumpărăm toate legumele necesare pentru iarnă. Nici<br />
la ora actuală nu am reuşit să înlăturăm efectele negative, produse în urma inundaţiilor. Mai<br />
multor locuitori, le-au fost date materiale de construcţie pentru consolidarea locuinţelor,<br />
altora, mai avariaţi, li s-au ridicat case noi.<br />
A FOST CEL MAI MARE DEZASTRU PENTRU SAT!!!<br />
Ana Maria clasa a VIII-a<br />
71
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
72<br />
CEL MAI NEFERICIT MOMENT AL COMUNEI<br />
Răchiteni este o localitate din Judeţul Iaşi situată pe malul Râului Siret. În acest sat locuiesc<br />
eu. Anul trecut, în luna august oamenii din satul Răchiteni au avut parte de o dezastruoasă<br />
întâmplare. Satul a fost inundat. Viitura a lovit cu atâta forţă, încât autorităţile au decis să<br />
spargă un drum comunal şi să construiască un canal pentru a-i face apei loc să curgă, altfel,<br />
ar fi inundat toate locuinţele din preajma printre care şi a mea. Toată apa a venit pe canalul<br />
de lângă casa mea. Pentru a evita această catastrofă, zeci de localnici au lucrat timp de 3<br />
zile pentru a întări cu saci de nisip digul de pe Siret, însă digul care a fost rupt a fost cel din<br />
Mirceşti. Toţi localnicii şi-au luat animalele din bătătură şi s-au refugiat în cel mai apropiat<br />
sat, Izvoarele, unde au fost cazaţi în clădirea şcolii sau la rude. După câteva zile autorităţile<br />
au dat permisiunea oamenilor de a se întoarce în sat. Unii au fost îngroziţi. Nu mai aveau<br />
unde să stea. La scurt timp, după un mare balamuc, s-au adus nişte module, iar oamenii au<br />
locuit acolo până au fost făcute casele. Astăzi este totul cum a fost înainte.<br />
Mădălina, clasa a VII-a<br />
În anul 2008 asupra Rachiteniului, forţele naturii s-au dezlănţuit, aşa cum au făcut şi în alte<br />
sate. Datorită ploilor abundente, apele râului Siret s-au revărsat asupra localităţii noastre; cât<br />
şi a satelor vecine Adjudeni şi Tămăşeni. Numeroşi jandarmi şi voluntari au consolidat digul<br />
cu saci de nisip şi l-au supravegheat non – stop pentru a putea da alarma în caz de<br />
necesitate încât toţi oamenii să fie evacuaţi. Zile întregi am stat în suspans, când deodată<br />
apa reuşeşte să străpungă digul la Mirceşti acoperind totul în calea ei, iar în câteva ore totul<br />
era acoperit de apă.<br />
Alarma s-a dat, jandarmii umblau din casă în casa şi-i ajutau pe oameni să plece, luând cu ei<br />
animale şi alte lucruri necesare; unii mai curajoşi nu au vrut să plece şi au rămas în casele<br />
lor, aşteptând viitura. Televiziunea sosită la faţa locului filma şi lua interviu persoanelor cu<br />
funcţii (primar, viceprimar, etc.), pentru a vedea în ce constă intervenţia autorităţilor în<br />
ajutorul oamenilor.<br />
Între timp oamenii priveau neputincioşi cum apa învolburata pătrundea încetul cu încetul<br />
peste tot: grădini, case, acnee, leciuri şi fântâni. Oamenii au plecat la rude, alţii au fost cazaţi<br />
la şcoala din Izvoarele, dar mulţi au stat în căruţe cu animalele. După trei zile, apa a început<br />
să se retragă treptat, oamenii reveneau la casele lor şi au început cu ajutorul jandarmilor să<br />
scoată apa din locurile în care a rămas (fântâni, beciuri, etc.). Posturile TV transmiteau<br />
imagini de pe urma dezastrului: case dărâmate, culturi distruse, drumuri stricate şi podul<br />
stricat. Fântânile fiind inundate apa nu mai era potabila de aceea s-au primit ajutoare cu apă<br />
minerală, alimente şi alte obiecte. Au fost aduse module pentru acele persoane a căror case<br />
au fost distruse de apă şi reprezentau un pericol de prăbuşire. O parte din case au fost doar<br />
avariate, li s-au dat bani pentru a consolida. Oamenii riscau să se îmbolnăvească, de aceea<br />
au fost vaccinaţi. Fundaţia „Salvaţi <strong>copii</strong>” împreună cu UNICEF au organizat pentru <strong>copii</strong>i<br />
sinistraţi excursii în diferite locaţii: Vatră Dornei, Mamaia, Iaşi, Braşov etc., unde li s-a oferit<br />
transport, cazare şi masa gratuit.<br />
A trecut un an de la acel moment nefericit, pentru unii a fost mai greu, pentru alţii mai uşor,<br />
dar cu certitudine fiecare a avut de suferit. Digul a fost refăcut în întregime, sperând că va<br />
rezista în timp.
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
CEL MAI NEFERICIT MOMENT DIN VIAŢA SATULUI<br />
Cel mai nefericit moment din viaţa satului a fost atunci când apa a pătruns în inima satului.<br />
Când satul a aflat că apa va veni, oamenii s-au speriat aşa de tare încât au urcat<br />
televizoarele, hainele pe dulapuri şi şi-au pus ce aveau în maşină sau în căruţă şi au plecat<br />
la Izvoare sau Paşcani. În prima noapte, cei care au mai rămas în sat au aflat că nu mai vine<br />
apa. Însă a doua noapte, când a început să tragă clopotul bisericii, poliţia şi jandarmii au<br />
trecut din casă-n casă să vadă dacă au plecat. Unii oameni plângeau şi nu vroiau să plece<br />
de lângă casa lor. Spuneau că dacă este de murit, să moară acasă, nu în alt loc. Jandarmii îi<br />
scoteau pe unii cu forţa, dar alţii plecau de bună voie. După evacuare poliţiştii şi jandarmii au<br />
plecat să îi potolească pe oamenii care erau lângă canalul de la Izvoare. Când apa a sosit,<br />
oamenii plângeau, alţii făceau gălăgie, iar alţii vroiau să se întoarcă acasă. Privind apa cum<br />
intră prin sat, oamenii plângeau de durere sau chiar leşinau. Alţii făceau gălăgie şi spuneau:<br />
am muncit pe degeaba, acum apă ne va distruge totul ! Mergând apa la vale în sat, ducea cu<br />
ea căţei şi tot felul de lucruri. Bieţii oameni plângeau, iar poliţiştii şi jandarmii îi potoleau pe<br />
alţii care vroiau să treacă prin apă şi să plece acasă.<br />
O săptămână am stat departe de satul nostru din cauza apei. Pe drum, înainte de a intra în<br />
sat, era apa foarte mare şi nu prea puteai trece. Maşinile se opreau una lângă alta, iar la<br />
căruţe oamenii se dădeau jos şi mânuiau caii de la cap. Când oamenii ajungeau la casele lor<br />
şi vedeau ce le-a distrus apa, iar începeau să plângă. Anul acesta era o recoltă frumoasă,<br />
dar din cauza apei nu mai era nimic. La unii apa nici nu a ajuns, aşa că ei au avut recolta, au<br />
dat şi la alţii care nu aveau, la ei apa nu le-a luat nimic, aşa că pentru ei era o bucurie, dar<br />
pentru noi o supărare aşa de mare încât îţi venea să mori.<br />
Acesta a fost cel mai nefericit lucru din viaţa satului: „apa”.<br />
SFÂRŞITUL UNEI VACANŢE TRISTE<br />
Într-o zi, pe la sfârşitul vacanţei de vară, s-a întâmplat o tragedie pentru Comuna Răchiteni şi<br />
satele de pe malul Siretului. Era luni şi se anunţă la televizor că vor veni apele. Oamenii erau<br />
disperaţi şi nu mai ştiau ce să facă. Duceau animalele în alte sate de la deal, unde nu puteau<br />
ajunge apele, pe la rude şi la prieteni. Erau numai maşini de poliţie, pompieri şi jandarmi<br />
peste tot. Aveam în suflet o frică, o senzaţie de rău, de teroare. Pompierii, poliţiştii, jandarmii<br />
şi sătenii încercau să pună saci cu nisip pe dig, dar degeaba. Siretul a ieşit din matcă şi nu<br />
mai era nimic de făcut. Apele veneau încetul cu încetul şi mă uitam cum venea apa pe imaş<br />
şi în grădinile noastre şi în gospodăriile oamenilor. Apele au stricat o sută şi ceva de case, iar<br />
localnicii nu mai puteau de durere. Ei erau scoşi cu forţa din gospodăriile lor şi duşi pe un<br />
deal. Era ceva de groază, munca bunicilor, părinţilor mei şi a celorlalţi oameni s-a dus, a luat<br />
apa totul... Toate televiziunile veniseră. Ceea ce apa Siretului a stricat cu greu va fi reparat.<br />
Stricase, luase tot ce omul muncise şi strânsese de o viaţă. Sunt un copil, poate nu-mi dau<br />
seama cât rău a făcut apa, dar e foarte necesară şi vitală pentru a trăi omul. După câteva zile<br />
apa s-a retras, în urmă a rămas doar mâl, un miros urât şi multă jale şi durere.<br />
Sper că o să fie singură şi ultima zi în care chipul mamei să fie atât de trist şi îngrozit.<br />
Cătălin, clasa a VII-a<br />
73
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
74<br />
CEL MAI NEFERICIT EVENIMENT DIN RĂCHITENI<br />
În anul 2008 s-a întâmplat cel mai tragic eveniment din Răchiteni. Asupra noastră s-a abătut<br />
o mare nenorocire, râul Siret a ieşit din matcă şi a început să distrugă digul.<br />
Numeroşi oameni au ajutat la susţinerea digului punând saci cu nisip pentru ca apa să nu<br />
ajungă în casele oamenilor. În decursul mai multor zile am stat alarmaţi, când deodată digul,<br />
dinspre Hălăuceşti, nu a mai rezistat presiunii şi s-a rupt, apa împrăştiindu-se, oamenii au<br />
fost evacuaţi, dar alţii mai neînfricaţi au rămas. În câteva ore apa a intrat peste tot, acoperind<br />
Rachiteniul de la un capăt la altul. În primele zile au plecat la rude, ori la şcoala din Izvoare,<br />
mulţi au stat în căruţe privind animalele. În scurt timp am primit ajutoare ce au constat în apă<br />
minerală, hrana, pâine, conserve, pateuri, zacusca, etc. S-au reîntors în sat şi cu ajutorul<br />
poliţiei au scos apa de acolo de unde era ea. Pe parcursul acesta televiziunea a filmat şi a<br />
luat interviuri cu privire la ceea ce a fost şi la ceea ce vor face în continuare pentru a ajuta<br />
persoanele care le-au fost distruse casele. Au fost vaccinaţi oamenii împotriva îmbolnăvirii,<br />
specialiştii au vaccinat şi animalele, au dat ograda cu dezinfectant. După un timp am fost în<br />
excursie cu câţiva <strong>copii</strong> şi fratele meu la Braşov. Apoi ne-am întors acasă. Aceasta a fost<br />
unul dintre cele mai tragice evenimente din localitatea noastră.<br />
INUNDAŢIA<br />
Cătălin<br />
Într-o vară ploioasă pe mijlocul lui iulie, după zile la rând de ploaie, toţi vorbeau despre apă<br />
care va avea să vină. Localităţile erau speriate, oamenii dezamăgiţi, trişti, spaima le intrase<br />
în inimi. Într-o duminică seara s-a dat alerta principală. Toată noaptea jandarmii au luat<br />
oamenii de la casele lor să îi ducă cât mai departe de acolo. Noaptea de duminică spre luni a<br />
trecut liniştită. Dar pe străzile satului nostru era o linişte apăsătoare. Luni la ora 16:00 a venit<br />
dezastrul. Apa curgea prin tot satul. A doua zi toţi oamenii aşteptau veşti, despre ce se<br />
întâmplase cu locuinţele lor. Mulţi dintre oameni văzuseră munca lor de-o viaţă dusă pe apa<br />
sâmbetei. Şi încetul cu încetul totul începea să revină la normal.<br />
Alexandra, clasa a VII-a
Maramureş<br />
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
PLOUĂ, PLOUĂ...<br />
Şi ce dacă plouă, nu este prima dată când plouă, va trece, va ieşi soarele şi iarăşi va fi totul<br />
bine. Aşa gândeam înainte să se producă „dezastrul”. Ploua de câteva zile întruna. Oamenii<br />
cu pelerine de ploaie şi umbrele cu fata încruntată de atâta grijă, mergeau de câteva ori pe zi<br />
până la malul apei şi înapoi. Vorbeau, erau agitaţi, îngrijoraţi de ce o să se întâmple, dacă va<br />
mai plouă. Îi urmăream şi observam că grija lor este din ce în ce mai mare. Escavatoare, saci<br />
cu nisip, pietriş, toate puse îndărătul apei dar degeaba, apa creştea din ce în ce mai mult.<br />
Panica era şi mai mare când primarul a făcut anunţul „Vă rugăm să aveţi grijă, vine un val<br />
mare de peste doi metri!”. Pentru prima dată mi-a fost frică, apoi se-auzeau strigăte: „fugiţi,<br />
se rupe digul!” şi deodată apa a năvălit cu o putere mare, care nici în imaginaţia mea nu<br />
există. Râul era lângă casa mea, a acoperit tot drumul, nivelul apei creştea din ce în ce mai<br />
mult. Eu nu ştiam ce să fac. Era seară, dar puteam să zăresc lumânarea din mâna mamei,<br />
se uita neputincioasă cum apa intră în casă. Înlăuntrul meu se dădea o luptă mare, nu<br />
puteam să mă manifest văzând îngrijorarea părinţilor. Cât de frică mi-a fost, era prima noapte<br />
din viaţa mea când n-am dormit deloc, dar nici somn nu îmi era. Afară într-un târziu am auzito<br />
pe mama ca apa începea să scadă. Nu mă gândeam că poţi fi fericit fără să primeşti nimic.<br />
Atunci am fost. Dimineaţa am adormit. Dezastrul pe care l-a făcut apa nu a mai contat pentru<br />
familia mea, ne-am bucurat că am rămas în viaţă. Ne uitam toţi la potopul care l-a lăsat apa<br />
în urmă, dar râdeam fericiţi şi ghici de ce? Pentru că astăzi pot să scriu...<br />
Ionuţ, clasa a VII<br />
O AMINTIRE DUREROASĂ!<br />
Cerul s-a înnorat. A început o ploaie măruntă şi deasă. Frigul îţi pătrundea adânc în oase.<br />
Tunete şi fulgere brăzdau cerul înnegurat. Ploaia tot mai deasă se amesteca cu lutul galben<br />
formând un strat gros de noroi. Un vuiet puternic ne-a înspăimântat tot mai tare şi ne-a<br />
prevestit o catastrofă. Valuri mari şi negre se prăvăleau la vale lăsând în urmă un dezastru.<br />
Oamenii loviţi de durere urmăreau cum puhoiul de apă aducea grămezi mari de lemne cât<br />
casa. Am auzit printre ei că dacă nu s-ar fi tăiat atâtea lemne din pădure dezastrul ar fi putut<br />
fi evitat. De aceea noi trebuie să ne gândim şi să protejăm natura, ca acest eveniment să nu<br />
se mai repete.<br />
O MARE DURERE...<br />
Ţi-aduci aminte de ieri şi zâmbeşti. Căci ieri totul era bine, puteai fi fericit şi nu te-ai gândit<br />
niciodată ca următoarea dată când vei deschide ochii nu vei vedea decât distrugere,<br />
sentimente sfărâmate. Nu ţi-a păsat niciodată. Apa era destulă, pentru orice. Dar catastrofele<br />
se întâmplă şi nimeni nu a putut opri puhoaiele de apă care au spulberat mii de vieţi şi au<br />
curmat destine. Nu ţi-ai dat seama niciodată ca apa poate fi atât un prieten cât şi un izvor de<br />
durere. Doar lacrimile <strong>copii</strong>lor rămaşi fără nimic, care aveau odată nişte părinţi şi o casă te<br />
fac să întelegi furia apei şi că după dezastru, nu ştii dacă ceva va mai fi vreodată la fel. Mă<br />
uit în urmă şi ştiu că ar fi fost atât de multe care s-ar fi putut face. Poate vin şi vremuri mai<br />
bune...<br />
Emanuel, clasa a VII-A<br />
DEZASTUL DIN VALEA VIŞEULUI<br />
În data de 28 iunie 2008 au avut loc ploi torenţiale provocând inundaţia, deoarece mai<br />
multe izvoare au coborât puhoi la vale. Inundaţia a provocat un dezastru şi durere în<br />
sufletele oamenilor, deoarece a intrat în casele lor inundându-le bunurile. Această catastrofă<br />
a provocat atât pagube materiale, cât şi sufleteşti. În urma inundaţiilor toţi oamenii au rămas<br />
şocaţi, fără drumuri, unii fără case iar alţii au pierdut persoane dragi.<br />
Alina, clasa a VIII<br />
75
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
Neamţ<br />
O VIAŢĂ DISTRUSĂ<br />
Inundaţii... Ce înseamnă pentru noi inundaţiile? Simplu! Un pericol de care tuturor le este<br />
teamă. Oamenii din apropierea unui râu sunt foarte speriaţi atunci când plouă foarte tare,<br />
deoarece apa poate să le distrugă toată gospodăria. În 2008 multe gospodarii au fost<br />
distruse de furia apelor. Imaginaţi-vă un peisaj de basm, unde toată lumea este fericită şi<br />
deodată furia apelor distruge totul, transformându-l într-un peisaj trist şi lipsit de viaţă. Peste<br />
tot case dărâmate, animale moarte şi nu în ultimul rând oameni îndureraţi, care şi-au pierdut<br />
orice speranţă de viaţă. Noi nu putem schimba nimic, dar putem încerca să îi ajutăm,<br />
oferindu-le atât un ajutor material, cât şi sufletesc. Majoritatea oamenilor, după un asemenea<br />
dezastru, rămân cu traume, coşmaruri, teama de a se mai apropia de apă şi chiar de propria<br />
locuinţa. Să încercăm să-i ajutăm, şi deşi le va fi greu să uite prin ce au trecut, să le redăm<br />
speranţa de viaţă. Să ne unim forţele şi să trecem peste asta, pentru că împreună suntem<br />
mai puternici.<br />
Andreea Ramona, clasa a VIII-a<br />
INIMILE DISTRUSE ALE LOCALNICILOR INUNDAŢI<br />
Ce poate fi mai rău decât atunci când vezi că munca ta de o viaţă se risipeşte într-o secundă<br />
ca nisipul printre degete? Nimic... totul pluteşte printre valurile apei zgomotoase, iar liniştea o<br />
regăseşti cu greu. Localnicii satului sunt panicaţi, îngrijoraţi de ce vor face în restul zilelor. În<br />
aceste momente au nevoie mai mult ca oricând de ajutor, dar din păcate prea puţini primesc<br />
ceea ce au nevoie. Casele, curţile, încăperile sunt pline de malul adus de ape. În urma apei,<br />
rămân fel de fel de mortăciuni, apar boli infecţioase sau, din nefericire, se găsesc chiar şi<br />
persoane decedate. Gospodarilor rămaşi în viaţa le e foarte greu să-şi mai construiască din<br />
nou o locuinţă sau să mai renoveze ceea ce a mai rămas în urma nenorocirii. Sufletul lor e<br />
complet distrus şi nu mai au nici o putere de muncă, curaj, dar până la urmă nu au de ales şi<br />
trebuie să prindă forţa de muncă pentru că au viaţa înainte.<br />
Iuliana Denisa, clasa a VIII-a<br />
CU APA NU TE JOCI<br />
De câteva zile tot plouă. Oamenii au început să cadă pe gânduri, fiind cu casele în<br />
apropierea Siretului. Şi-au strâns lucrurile din case şi au ieşit în stradă. În câteva ore<br />
şuvoaiele s-au năpustit peste case. Copacii se rupeau, podul s-a dărâmat şi la unii oameni sau<br />
surpat casele. Oamenii erau foarte trişti şi speriaţi. Pe feţele lor se vedeau lacrimile, iar<br />
sufletele lor erau îndurerate. Toţi erau panicaţi.<br />
Alexandru, clasa a III-a<br />
SATUL SUB APE<br />
E vară. De câteva zile ploua neîncetat. Râul Siret a ieşit din matca şi a intrat prin recolte şi în<br />
casele oamenilor. Alarma suna mereu. Toţi au fost foarte speriaţi. Unii oameni şi-au părăsit<br />
casele, şi au fugit din calea apelor. Păsările şi animalele au fost şi ele speriate. O mare<br />
tragedie s-a abătut peste satul nostru. După retragerea apelor a rămas un peisaj sinistru.<br />
Andrei, clasa a III-a<br />
DEZASTRELE INUNDAŢIILOR<br />
Era o noapte întunecoasă când au venit inundaţiile. Apa se auzea tot mai tare. Tata când a ieşit afară,<br />
nu ştia ce se aude. Mama s-a trezit şi a pus lucrurile în bagaje, apoi ne-a trezit pe mine şi pe fratele meu<br />
şi am stat toată noaptea trezi. Tata a adus repede lucrurile la mamaia şi i-a trezit şi pe vecinii mei. S-au<br />
speriat foarte tare şi şi-au împachetat şi ei repede lucrurile. Noi ne-am rugat la Dumnezeu, dar era în<br />
zadar. Apa tot venea şuvoaie. A doua zi am plecat la mamaia. Părinţii au rămas la fosta noastră casă.<br />
După o oră m-a sunat mama şi mi-a spus că apa ne-a luat casa. Am închis telefonul şi am început să<br />
plâng. M-am dus la mamaia şi i-am zis ce s-a întâmplat.<br />
Bianca, clasa a V-a<br />
76
Suceava<br />
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
APELE ÎNVOLBURATE<br />
În luna iulie a anului 2008, în zona noastră au avut loc întâmplări care au zguduit oamenii.<br />
Într-o zi a început să tune şi să fulgere, apoi a continuat toată noaptea. A fost o noapte de<br />
foc, iar ploaia n-a încetat crescând şi umflând toate râurile şi pâraiele. Apa a intrat în curţile,<br />
livezile, grădinile chiar şi în casele oamenilor. În multe locuinţe au intrat apele, iar altele s-au<br />
degradat foarte mult. Au fost afectate drumuri, poduri, podeţe şi fântâni din mai multe<br />
localităţi. A plouat zile în şir, pământul s-a îmbibat de apă, iar digurile au cedat şi apele au<br />
măturat totul în cale. Furia naturii şi ploile multe au înspăimântat omenirea pentru că aşa<br />
ceva nu se mai pomenise.<br />
Robert Alex, clasa a IV-a<br />
FURIA APEI<br />
În satul nostru au avut loc inundaţii care au distrus câteva gospodarii, drumuri, poduri şi<br />
podeţe. Şi gospodăria noastră a fost afectată, apa distrugându-ne un garaj, gardul şi porţile.<br />
Totul s-a petrecut foarte repede. Am văzut la un moment dat apa ieşită din matca, năvălind<br />
peste tot. Atunci noi am ieşit din casă şi am plecat la bunici, nemaiavând timp să scoatem<br />
animalele. În acele momente am fost foarte speriaţi şi cuprinşi de panică pentru că imediat sa<br />
înnoptat, apa a crescut foarte mare şi noi nu am mai ştiut ce s-a întâmplat cu casa noastră<br />
şi cu animalele. Dimineaţa, când am venit acasă, apele erau retrase şi am putut intra în<br />
gospodărie, să vedem pagubele. Peste tot era mal şi gunoaie lăsate de ape, animalele erau<br />
bine, chiar şi câinele. A doua zi, cu ajutorul vecinilor şi rudelor, am început să facem<br />
curăţenie şi să scoatem malul din garaje, sura, şopron şi curte. Am avut noroc că apa nu nea<br />
intrat în casă. Această întâmplare tristă o voi ţine minte toată viaţa şi o voi povesti şi<br />
nepoţilor mei.<br />
Andreea Maria, clasa a IV-a<br />
DEZASTRELE ADUSE DE APĂ<br />
A plouat mult. Râurile au crescut mari şi au inundat case şi livezi, au rupt drumuri. Au fost<br />
multe cazuri când au luat case cu tot ce era în ele. Mulţi oameni au rămas fără agoniseala<br />
de-o viaţă, cu <strong>copii</strong>i pe drumuri, fără adăpost, fără hrana, necăjiţi şi trişti, fără nici o speranţă.<br />
Multe animale s-au înecat, multe nu au fost găsite şi au intrat în putrefacţie, răspândind un<br />
miros urât şi toxic. Apa din fântâni a fost poluata şi au trebuit dezinfectate. Oamenii au trebuit<br />
vaccinaţi să nu se îmbolnăvească datorită mirosului din aer şi a consumului apei. Au existat<br />
chiar şi victime omeneşti. Oamenii care au fost afectaţi de inundaţii au primit ajutoare de la<br />
primarii: apă minerală, alimente, haine, medicamente, bani şi materiale de construcţie.<br />
Acestea sunt o parte din dezastrele aduse de apă, în satul nostru, vara trecută.<br />
Adina Catalina, clasa a IV-a<br />
GROAZA PLOILOR<br />
Trecuseră câteva zile de când au început ploile şi nu păreau să contenească. Pământul nu<br />
mai putea să absoarbă apa care cădea din norii negrii ce îţi făceau impresia că este mereu<br />
seara. Doar fulgerele puternice luminau dezlănţuite împreună cu tunetele şi trăsnetele,<br />
aducând mereu groază că nu încetează ploile. Curţile erau numai apa, iar prin şanţuri apa<br />
ieşea pe drum. Când se trezeau dimineaţa, oamenii fie că ascultau, fie că priveau pe<br />
fereastra să vadă dacă a încetat ploaia. Se îmbrăcau şi prima activitate era să meargă la<br />
pârâul care traversa satul. „La pod” pentru că acolo se adunau toţi să vadă apa care ieşea<br />
din pădure pe trei braţe, făcând ca debitul să crească îngrozitor. Apele aduceau copaci<br />
dezrădăcinaţi, crengi, garduri şi butuci, tot ce prindea în cale. La pod oamenii priveau<br />
neputincioşi. De data aceasta şi cei mai bătrâni aşteptau veşti pentru că nici ei „nu ţineau<br />
minte să mai fi fost vreodată aşa ceva”. Turna cu găleata ca la potop şi albia râului era<br />
neîncăpătoare. Dacă până acum copacii rupţi frângeau mândria valurilor învolburate şi<br />
77
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
tulburi, acum simţeau înfrângerea şi măcinate la rădăcină de apă care nu înceta să curgă<br />
mai năprasnic, se aplecau încet, înspre albie, apoi cu trăsnet cădeau în valuri, trăgând după<br />
ei malurile cu alţi copaci şi stâlpi de reţea electrică, făcând groaza şi mai mare. Ca şi cum nu<br />
suporta traseul pe care cu atâţia ani în acest moment parcă vroia să-şi croiască o cale mai<br />
dreaptă folosind forţa de care dispunea. Spaima şi neliniştea era la tot pasul printre oameni,<br />
tot mai îngroziţi de imaginea dezastruoasa la care asistau descurajaţi. Dezlănţuită furtuna<br />
trebuia să aibă un sfârşit, iar ploaia se opri. Norii au început să se rupă şi soarele nu se lăsă<br />
aşteptat pentru a descreţi frunţile. Odată cu retragerea şi scurgerea apelor a început să se<br />
vadă pagubele, însă bucuria acoperă necazurile.<br />
David, clasa a VI-a<br />
Apa poate provoca inundaţii, rupe garduri, împrăştie gunoaiele, distruge tot ce îi iese în cale.<br />
Oamenii, de frică, se urcă în poduri, pe dealuri, ca să-şi apere viaţa. Un firicel de rău se<br />
umflă şi coboară prin pădure, aducând cu el copaci tineri şi bătrâni, trunchiuri, rădăcini.<br />
Ziduri, temelii case distruse. Se văd animalele plutind, sticle, butuci, acoperişuri de case,<br />
toate sfărâmate. Într-un final iese şi soarele şi vine şi vremea bună. Oamenii răsuflă că s-a<br />
potolit potopul.<br />
Mihaela, clasa a III-a<br />
Era o zi frumoasă de vară, ceva de neuitat. Soarele strălucea, pomii încărcaţi cu fructele<br />
fiecăruia, după soi, grădinile pline cu legume care mai de care mai bogate. Lanurile aurii cu<br />
grâne se legănau în adierea vântului cald, păsările îşi hrăneau puişorii pentru a fi sănătoşi şi<br />
buni în plecarea lor lungă ce avea să urmeze peste trei luni. Sătenii erau încântaţi de ce<br />
revolta aveau să strângă în toamnă. Nu durase mult acea bucurie în sufletele curate şi pline<br />
de hărnicie, când deodată soarele a fost acoperit de un nor mare şi nemilos. A început să<br />
curgă din el ca şi cu găleata. Agitaţia a fost atât de mare încât frica şi neputinţele oamenilor<br />
de a face ceva au fost lăsate în voia lui Dumnezeu. Era hotărârea lui acel mare dezastru, dar<br />
nu s-a îndurat de mila celor mici şi rugăciunile sătenilor. Încetul cu încetul, acel puhoi de ape<br />
tulburi şi urâte a fost oprit când pe cer a apărut acel curcubeu, semn de la Dumnezeu că nu<br />
uitaseră de cei de pe pământ.<br />
Andrei, clasa a IV-a<br />
78<br />
PUTEREA APEI<br />
Apa este foarte puternică, de aceea trebuie să ne ferim din calea ei. Anul trecut, în vara, în<br />
satul nostru au fost ape foarte mari. Eu am participat la inundaţii. Bunicii mei au fost afectaţi<br />
şi ei de apă. Pe data de 24.07.2008 joi noaptea, a fost apa foarte mare. Bunicii erau<br />
îngrijoraţi deoarece se temeau să nu le ia materialele de construcţie. Ei au venit la mine<br />
pentru că am casă mai pe deal. Clopotele bisericii trăgeau a ploaie. Apa creştea din ce în ce<br />
mai tare. Noaptea trecuse şi dimineaţă veni repede, de parcă nu ar fi fost noapte. Vinerea, a<br />
doua zi după inundaţie, nu a mai plouat decât un pic, dimineaţa. Apa scădea din ce în ce mai<br />
tare. Noi am plecat la bunicii de la Gălăneşti. Apa Sucevei era foarte mare. Şi eu am văzut-o.<br />
După aceea, am mers la mătuşa mea din partea de sus. Ne-am întors înapoi acasă. Apa era<br />
mai mică. Am stat puţin, apoi am ieşit să vedem că pagube a făcut apa. Acolo erau găuri<br />
mari, balastru, bolovani şi mal. Seara se făcu repede. Am plecat toţi la culcare. Eram foarte<br />
obosiţi. A treia zi, sâmbăta, pe data de 26.08.2008 a început să plouă iarăşi. A plouat şi a<br />
venit din nou apă mare. Era mai mare decât joia. Fiind îngrijoraţi am luat actele şi am ieşit la<br />
şosea. Acolo erau mai mulţi oameni printre care şi prietena mea, Delia. Ea era foarte<br />
supărată. Poliţia trecea prin sat şi anunţă că vine un val de trei metri. După ce a mai scăzut<br />
apa, părinţii mei au mers la Gălăneşti. Ei i-au adus pe bunicii mei, mătuşa şi verişoarele<br />
mele. Lumea, mai întâi a intrat în panică, apoi văzând că zvonurile erau false, s-a mai liniştit.<br />
Pericolul a trecut.<br />
Laura Daniela, clasa a IV-a
<strong>Profesori</strong>-<strong>copii</strong>-<strong>comunitate</strong>: Împreună pentru ameliorarea şi prevenirea efectelor psihice ale inundaţiilor<br />
CLIPE DE GROAZĂ<br />
În anul 2007-2008, pe la sfârşitul lunii iulie, Dumnezeu s-a supărat pe noi şi ne-a pedepsit cu<br />
ploi torenţiale. Afară a plouat abundent, iar apele au crescut uimitor de repede. Majoritatea<br />
oamenilor erau îngrijoraţi printre care şi o fetiţă de 10 ani pe nume Andreea. Aceasta locuia<br />
cu bunicii ei la marginea satului, pe marginea apei. În afară de ele pe acolo mai locuiau şi<br />
alte familii care au fost afectate de viiturile dezlănţuite ale apei. Apa, mai bine spus duşmanul<br />
acelor oameni le-a inundat casele, grădinile, fântânile şi multe animale au murit. Toţi au<br />
trebuit să-şi părăsească casele cu speranţa că-şi vor vedea din nou tot ce au pierdut. Toţi<br />
acei oameni afectaţi de inundaţii s-au refugiat pe la casele altora care nu sunt în aceeaşi<br />
situaţie. Unii nu puteau ieşi din casă, aşa că au chemat ajutor. Au văzut la televizor ca în<br />
continuare va fi cod portocaliu şi roşu. La unele case apa era până la acoperiş. Unii oameni<br />
nu voiau să-şi părăsească casele, agoniseala lor de o viaţă, dar în cele din urmă au înţeles<br />
că viaţa lor este mai importantă decât averea. Era un peisaj înspăimântător: unii nu vroiau să<br />
plece, alţii se rugau lui Dumnezeu să le cruţe viaţa, iar alţii plângeau şi nu ştiau ce să mai<br />
facă. Oamenii erau ameninţaţi de o altă viitură ce avea să înghită totul. După câteva zile s-au<br />
întors în sat şi-au văzut dezastrele provocate de inundaţii. Casele erau inundate, iar altele nu<br />
mai existau. Casa Andreei nu s-a prăbuşit, dar tot ce era în ea a fost luat. Andreea şi bunicii<br />
ei plângeau, dar credeau în Dumnezeu şi ştiau că-i va ajuta.<br />
Aşadar apă ne poate fi şi duşman, dar şi prieten.<br />
Mihaela Liliana, clasa a VII-a<br />
79
Andrei Sitaru
Loredana Costan<br />
Andreea Diana Solomon
Larisa Bobocea<br />
Raluca Venghiac
Carmen Stafie
Alina Evulet