RA POP11,111A - upload.wikimedia....

RA POP11,111A 

ROMANA 

DE 

DR. M. GASTER. 

CU UN APENDICE : 

VOROAVA CARAMANTILOR CU .4LEXANDRU 111ACHEDON 

A 

4 

de NICOLAE CpSTIN. 

I. H. 

BUCURESCI 

1G. II1ATMA.NN, I.II-3RRAIZ I:flITOR 

74, CALEA VICTOR1E1, 74. 

1883.

IITERATURA POPULAR A ROfiNi

LITERATURA POPULAR 

ROMANA 

DE 

Dr. M. G ASTER. 

CU UN APENDICE : 

VOROAVA GARAMANTILOR CU ALEXANDRU MACHEDON 

de NICOLAE COSTIN 

.=1, 

BUCURETI 

IG. HAIMANN, LIBRAR- EDITOR 

74, Calea Vietoriel, 74. 

1883. 

-

Toate drepturile reservate. 

TYPOGRAFIA CURTII REGALE, PROP. F. G 6 BL F I I 

12, Pasagiul Roman, 12.

PRECUVANTARE 

Cartea aceasta, la care am lucrat in curs de 

ma' multi ani, atat aci cat si in strainatate, are 

ca stop principal, modificarea opiniunei generale 

in favoarea noastra, despre starea culturala 

a poporului Roman, adica de a arata ca poporul 

nostru sta pe aceeasi tnaltime a culture', pe 

care stau cele alte popoare ale Occidentului. 

Poporul Roman nu s'a isolat .de on 

ce con- 

tact cu cele alte popoare si nu s'a hramt in cursul 

secolilor cu faramituri, eazute de pe masa 

anticitatei clasice. Din potriva vedem pe poporul 

Roman intr'o vecinica miscare, desvoltand 

o energie intelectuala, cum e proprie tuturor

VI PRECUVANTARE 

popoarelor pline de viiata si de viitor. Poporul 

Roman a sezut la aceeasi mass, de o potriva cu 

toate cele alts popoare moderne, s'a hranit cu 

acelasi nutriment, s'a adapat dintr' acelasi izvor, 

si «literatura populara romanaD formeaza o veriga 

in lantul de our ce leaga popoarele intre 

dansele. 

Noi din parte -ne ne simtim fericiti, ca ne 

a fost data descoperi, cel d'antaiu intr'o ast-fel 

de intindere, aceasta conaoara in literatura §i in 

inima Romanului. Dar multe si mari greutati 

am avut a intampina, pang a ajunge la scopul 

dorit. Am trebuit sa strang singur aceste carti 

si carticele, am trebuit sa descoper unu cate 

unu numeroasele manuscripts, de cad ne-am 

folosit aci, si a caror numar este foarte considerabil; 

caci mai pentru fie-care carte tiparita, 

am descoperit manuscripte anterioare, ba une- 

ori avem 

numai manuscripte; in sfarsit am tre 

buit sa'mi procur singur intregul material literar 

strain, care lipseste cu desavarsire in bibliotecele 

noastre. Noi pomenim toate aceste 

aci, pentru a da o rnsaisura adevarata aceluia, ce 

ar voi sä judece aceasta carte. La imensitatea 

materialului pe care '1 tractam aci , se poate 

lesne intampla, ca ne-a scapat din vedere o

PRECUVANTARE VII 

carte sau alta, cu toate ca am cautat a fi pe cat 

se poate de complect. Dar de at parte nu se 

va putea tagadui cartil de fate valoarea ce o are, 

printr'aceea ca am cercetat sI comunicat aci o 

sums de manuscripte, toate necunoscute pans 

acuma, afara de unu sau doua. 

Modul nostru de a considera si de a studia 

literatura populara, se deosibeste intr'un mod 

fundamental de toate cercetarile analoage facute 

in alte limbi; si pe cat stim, nu s'a incercat 

Inca nimene a grupa si a studia intreaga 

literatura populara a unul popor, mai cu seama 

dupa izvoarele el, si in legatura cu literatura 

altor popoare. 

Pe langa aceasta poate servi cartea noastra, 

ca un manual de literatura romans din secolul 

al XVIII, din epoca «decadentel literare,» 

cum se numeste acel secol de catre ace, ce nu 

s'au ocupat cu. cercetarea 1111, si au identificat 

starea politica cu starea literara. Din cercetarile 

noastre de aici, cari imbratiseaza numal o 

mica parte din miscarea literal% din acea epoca, 

reese tocmal contrariul. Poporul roman n'a amortit 

pe vremea aceea, cum se crede in general, 

ci activitatea si energia sa fireasca, s'a 

retras pe campul pacific al muselor.

VIII PRECIJVANTARK 

In desvoltgrile noastre generale noT dinadins 

am lasat loc la cercetArl ulterioare speciale, 

cAci ceea ce am dori noT maT presus de toate, 

este ca aceasta carte sl dea un nou impuls 

sere cercetarea si lucrarea ogoruluT intelenit 

al literatures romane, in care am tras noT a 

cuma o singur5, brazda. 

Bucurefti, Decemvrie 1882 

Dr. M. GASTER.

SCARA 

Pag. 

Introducere 1 

I. LITERATURA ESTETICA 7-176 

Alexandria 7 

Varlaam si Ioasaf 32 

Syndipa . . . 

54 

Cele 12 vise ale lui Molter . . 

58 

Barac: Trei ghebo0 72 

Bertoldo 78 

Ha lima 92 

Archir si Anadam 104 

Ghenoveva 114 

Iliodor 126 

Filerot I, 3 i Antusa 129 

Dracul si Femeea 132 

Floarea Darurilor 138 

Zadic 145 

Literatura haiduceasca 147

X SCARA 

Peg. 

Aaron: Piram §.i Tisbe . . . 

148 

, Narti # Echo . . . . 14P 

A. Pann : 1 abule f i Istorioare . . 150 

. Povestea 

. 

vorbil. 

.... 

. . . 155 

, $eziltoare la Tara . . 157 

. 

Tilu Buhoglinda. 160 

Nastratin Ho gea 164 

Aaron : Leonat fi Dorofata . 

. 168 

Cornicea Satelor 170 

Ispirescu : Snoave 171 

Wartic : Trel #reci 173 

Golescu : Snoave 174 

II. LITERATURA ETICA 177-250 

Fabule 181 

Esop 185 

Proverbe 197 

Floarea Darurilor. 201 

Pilde iilosofegi 204 

Cilibi Moise 207 

Ghicitori 224 

Intrebeiri Fi raspunsuri . . 229 

III. LITERATURA RELIGIOASA . . . 251 555 

Zidirea Lumei, Adam c4i Eva . . 260 

Pentru draci . . . ' . . . . 264 

Legenda despre lemnul crucil . . 284 

Cain si Avel, Lameh 291 

Legenda despre moartea Ica Cain 295 

Melhisedec 301 

Avram 307 

Moartea lui Avraam 311

SCARA XI 

Pag. 

Moise 318 

Solomon 324 

Prorocirea &vilest . . 

337 

Ditramarea Ierusalimului si Legenda 

Proorocului Ieremia . . . . 340 

Christos. Pilat 349 

Pilat 353 

Apocalipsul ap. Pavel 357 

Epistolia Maicii Domnului, . . . 362 

Calettoria Maicii Domnului grin lad 362 

. . . . . .. 

Visul Maicii Domnului . . . . 366 

Epistolia Domnului nostru Isus 

Hristos 

. . 371 

. . . . . . . . . 

Legenda Duminicel . 

371 

382 

Legenda Vinerei 

Inv5.tatura p. 12 Vineri . 388 

Minunile Sf. Sisoe 

393 

Avestita aripa Satanel 

394 

Minunile SI. Sisoe 

397 

Cele 72 de nume 

401 

72 de nume ale lui Hs 

401 

72 (le nume a Precistii . 

404 

Descantecele . . 406 

... 

.... 

lvrinunile Maicii Domnului . . . 430 

Vasilie cel nou . 439 

Judecata de pre urmd . . 

441 

Descoperirea Sf-tei 

. ..... 

Liturghii 

445 

Intrebari si rdspunsuri . . . 449 

Cfintece . . 459 

Cdntece de stea 

460

XI[ SCARA 

Colinde 

pag. 

471 

Balade 

.... 

474 

()rap . Irozi (Vicleim) . 

CartI de prevestiri ci de noroc . 

CARTI DE PREVESTIRI 

487 

490 

497 

Astrologhie 500 

Gromovnic 506 

Obrocirl de zile 510 

Progonosticon 512 

Coliadnic 514 

Trepetnic 517 

Zodiile 

CARTI DE NOROC. 

519 

Roata lul Solomon 523 

Oglinda norocului 527 

Bilete de plcicinte 529 

Fiziognomie . . . 

531 

Carte de visurI 

Doftoril 

Conclusiune. Basme 

Apendice . . . 

Adause qi 1ndreptAr1 

Indite . . . . 

532 

534 

544 

557 

571 

577-605 

Indicele manuscriptelor . . . 577 

Indicele tipciriturilor 579 

Indicele materielor . . . . . . 

593

I. 

LITERATURA ESTETICA. 

--"%^@)(8-1,w,--

INTRODUCERE. 

.-4.0.0-...- 

Abia pe la inceputul secolului nostru s'a nascut un 

interes din ce in ce crescand pentru acea hteraturA 

odinioarA dispreuita §i adesea on batjocoriti. §i anatemizath. 

Literatura popularA , luatA in sensul cel mai 

intins, se poate defini camanifestareasufletuldf in cercul 

restrans, in care poporul sta in contact cu fenomenele 

vietei. Studiul acestor manifestari era un ce 

necunoscut in vremile, cand se contesta poporului 

dreptul individualitAtil; din momentul insa cand poporul 

ki veni in fire, consecinta naturals a fost .i este 

studiul mai de aproape al vieei sale intelectuale ; §i 

farmecul acestei literaturi nu consta in alt ceva decAt, 

in a urmAri modul cum poporul incearca a deslega 

eternele probleme ale vietii. 

AceastA rena§tere se datore§te in mare parte mi§aril 

romantice din Germania, care cea d'antaia a 

facut ca se se studieze mai d'aproape literatura me- 

Gager, lit, pop. rom. 1

2 LITERATURA POPULARX ROMAN. 

dievald , tot asa de putin considerata ca literatura 

populard. Aceste cercetari all avut de resultat recunoasterea 

legAturel ce esisfd intre literatura scrisd. 

medievald , si literatura nescrisd moderna , care a 

pAstrat une-ori cu o sfintenie admirabild productiunile 

timpurilor trecute. Asa face Herder cel d'Antaill colectiunea 

de cantece populare din toate literaturele ; 

Brentano a celor germane; Gorres studiaza cartile populare 

si fratii Grimm compun prima colectiune de 

basme , care a rd'mas ca model pandrin ziva de astdzi. 

Asa, studiandu-se acea literatura mai de aproape, s'a 

recunoscut necunostinta et ca una din causele neconsiderdrii 

el. Pe de alta parte istoricul acesteT literaluri 

mai prezinta si o alta cauzA a goanet ce a 

suferit in cursul evului mediu. Mind comoara tuturor 

stiinIelor poporuluT, dobandite atat prin proprid 

abstrantiune , cat si prin mostenire din taut in fiu , aceastd 

literaturd a pastrat si toate ,elementele vieteT 

intelectuale a seculelor trecute si stetea printr'aceasta 

in contrast cu biserica domnitoare si cu dogmele et De 

aceea in genere cartile asa numite eretice eraI, in 

adevaratul inteles al cuvantulni, cart)! populare, respandite 

chiar insusr de popor, care regasia in acele 

art!, sari credea a regAsi in ele, ceea ce stia deja mat 

inainte sail inchipuiri potrivite cu simtimantul sou si 

cu inteligenta sa. 

Precum dar intereseaz1 a observa, la desvoltarea 

copiluluT, asimilarea elementelor straine, pan, cand 

ajunge la o individualitate pronuntatd , tot asa de interesant 

'este dar a observa si viata poporuluT, care se 

oglindeste curat numal in aceea ce e produsul luT, pro-

INTRODUCERE 3 

venind adesea de la izvoare streine, multiple, absorbite 

i asimilate. Luand de aci o trasura luminoasa, de 

acolo a doua, i asa mai departe, ajungem a ne forma 

un centru luminos asupra originel §i desvoltarei literaturei 

populare, care rd,varsa apoi lumina sa §i asupra 

altor part! intunecoase, desvelindu-ne, ca sa zic a§a, 

tot mecanismul fantaziel poporului : ne aratd cum si 

pentru ce se bucura §i pentru ce plange poporul, cum 

el I§I zugrave§te eroii rezboaelor, eroil credintei , eroii 

intelepciun el. 

Ori ce popor este supus la inriurirl multiple din toate 

partite, cari toate las o urma mai mult sad mai putin 

de recunoscut in starea desvoltata in care ajunge 

°data. Este dar de un interes deosebit a urmari aceste 

inriurirl, a grata canalurile prin earl' as ajuns conceptiuni 

i idei straine la cutare §i cutare popor, a vedea 

cum a asimilat acel popor noul material ," a§a 

in cat a devenit proprietatea sa. Aceste consideratiuni 

as un caracter cosmopolit, cad ne due de la un popor 

la altul , colindand de la Anglia pans, la India §i Arabia, 

prin China §i Siberia, §i ce e mai curios ne desvelesc 

o saracie nea§teptata a fantaziei omenWi in 

nascocirea de idei §i de situation! not In genere sant 

numai putine elemente, cari, combinate in diferite moduel, 

constitue literatura populara , si prin urmare §i 

cercul vietei intelectuale al poporului este foarte restrans. 

In cercetarea de fats, care in forma el este cea d'antaia 

lucrare romans, imbrati§and toata literatura 

populard, vom incerca a o clasifica dupd vederea noastrd 

individuals §i a urmari fie care carte pans la cele

4 LITERATURA POPULARI ROMANI 

din urmg izvoare, argtand pe de o- parte, inrudirea 

in care std cu alte literature, sad izvorul probabil de 

unde a fost luatg, pe de alta, cum si intru-cat s'a asimilat, 

intru cat a influentat asupra poporului. P- 

Primul pas deja : (clasificarea, ne oferg greutAtt 

Nol impgrtim materialul a.sa de variat si tot de odata 

a.sa strans legat in diferitele elemente ale sale in : literatura 

religioasa, literatura eticd qiliteratura esteticei 

(romanticd). Sub literatura religioasa, luand cuvantul 

religios in sensul cel mai intins, fntelegem or-ce product 

popular scris, care se ocupg. de obiectele transcendentale 

: de toate obiectele bisericeT si ale credintel, 

si adieg : legende, apocrife, pove§ti, colinde, cantece 

de stea, descantece §i basme, find acestea tot asa de 

crezute ca §i legendele sfintilor ; apol egr '. de visuri, 

de noroc, gromovnice , zodiare, calindare, doftoriT, 

trepetnici, egrti ghicitoare, etc. 

Literatura eticg, care ne aratA ideile poporului asupra 

binelui si raului, se resume, in : proverbe, zicale 

si fabule. 

Infine clasa a treea, literatura esteticA sail romanflea, 

care nu este mai putin important, si mai putin 

bogatg de cat cele alte doue cuprinde carti ca : 

Alexandria, Varlaam si Ioasaf, Sindipa filosoful, Bertoldo 

si Bertoldino , Ghenoveva, Dracul qi femeia, Fi- 

Ierot si Antusa, Ierotocrit, Iliodor, Halima, Leonat §i 

Dorofata, Piram si Tisbe, Sofranim si Hariti, Vicleniile 

mesterului Perdaf, etc. 

Tot in aceea§i clash mai punem si `joco-seria, ca 

Tili-Buhoglinda, Pacalg, Cilibi Moise, Cornicea satelor, 

Romanul glumet, etc.

INT RODIJCERE 

Ca or ce clasificatiune are §i aceasta defectul, ca 

face sa creaza intr'un scop aimme, ce'l aratit numele 

dat unei ease, pe and caracterul general al literature 

populare este : lipsa de or ce scop pronuntat, set 

macar preconceput, ci, 'a posteriori, pentru orientarea 

mai lesne, am cautat o trasura caracteristick, 

dupe care am putut grupa surnele de carts, din care 

se compune. 

Dace insa aceasta clasificaiune are defectul ei, cu 

toate acestea dinteun alt punt de vedere a§ mantine-o, 

caci ea reprezinta cele trei straturi ce se pot observa 

in fie care literatura populara. 

Grupul intaiu reprezinta ideile cele vechi din timpii 

primordialt ai omenirel Si inchipuirile naturet, Inca vii 

de o vecinica fragezirrre ; pe langa aceasta mai reprozinta 

§i literatura adusa prin mijlocirea cre§tinismului, 

cate o data chiar necre§tina; dar toate mai mult sau 

mai pulin amalgamante; (num II in ceea ce prive§te basmele, 

pr,oblema nu este pe deplin deslegata). Aceasta 

literatura a modificat adesea on in mod foarte adanc 

credinfa poporulul, schimband obiectul credintei §i 

substituindu-1 printr'altul. 

Necontestabila proprietate a poporulul prin asimilare 

perfecta pare a fi grupul al duoilea, care cuprinde 

proverbele, dar ele sent rezultatele observatiunilor 

seculare, toate par ca se nasc pe fie care zi 

ca produsele mintii sanatoasec InfluenOnd ast-fel 

asupra judecalii. 

Necontestata proprietate strains este grupul al treilea, 

care nici nu pretinde a fi romanese, dar incetul 

cu incetul a devenit o parte din avutia literara a Roma- 

6

6 LITERATURA POPULARX ROMANX 

nilor, influentand asuprafantaziei §i ajungand adesea 

din carte in viul graiu ca poveste sau snoavd. Cerceta 

rea acestui grup este mult mai ward, fiind-c, mai adesea 

putem da originalul din care s'a scos ,pe rumanie" 

precum este termenul tehnic, sau cel pu!in dam de o 

carte in totul analoaga din literatura nerumaneasca ; 

pe cand la cele alte grupurl cu incetu cu incetu s'au 

§ters urmele literare. Pe aceea §i not in cercetarea de 

fate, untie voila bit uriaufin izvoarele acesteiliteraturi 

Si influenta multipla ce a esercitat asupra poporulul, 

vom pleca de la acest din urma grup positiv pentru a 

ajunge la cel din urma mai obscur in originea sa. §i 

mai problematic in rezultatele gdsite. Tot a§a vom 

urma cu fie-care grup.

LITERATURA ESTETICA SAU ROMANTICA 

CARTER CEA D'ANTAIA SI CEA MAT IMPORTANTA DIN 

LITERATURA ROMANTICA, ESTE FARA INDOIALA : 

ALEXANDRIA 

Istoria lui Alexandru Machedon a esercitat tin farmec 

nespus asupra Paganilor, Evreilor, Cre§tinilor Si 

Musulmanilor din Asia, Africa §i Europa in curs de aproape 

1500 de aril. Alexandru sfarama in mod practic 

stavilele intre barbar §iElin, pe care Aristotel in geniul 

sad universal n'a putut ss le sfarame in mod teoretic 

§i ast-fel a treat Alexandra culturei §i literaturei eline, 

posibilitatea de a se intinde nemarginit in toate partile, 

§i de a esercita o influents roditoara de o importanO, 

vecinic universals. Tot ast-fel s'a respandit povestea 

despre persoana, faptele §i intamplarile sale peste 

stavilele nationalita0, hmbel, §i religiunei in toate 

tsrile unde a ajuns o raza a spiritului elfin. De la Egipt 

pans la Islanda, de la Persia pans la Spania all adoptat 

toate popoarele aceastg poveste, au potrivit-o modului 

for de a se gandi §i de a simti, au transformat-o

8 TaTERATURA POPULARA ROMANA 

pururea , urmand gustului schimbator al vremurilor 

pana ce incetul cu incetul incepe a dispare inaintea 

istoriel critice si adeverite a luT Alexandru, dupa, o 

stapanire atat de lung. si atat de intaritA. 

Ast-fel s'a nascut o sums de prelucrari si variante 

ale povestel luT Alexandru la toate popoarele, si multe 

fragmente $i epizoade ale acestel istoril au intrat mai 

mult sau mai putin schimbate in opere istorice si alte 

scrieri in cat se incrutiseaza, se confunda. : se amesteca 

si devine greil a despleti firul asa des impletit. 

Cu toate ca istoria lul Alexandru nu este in intregul 

el numal legendci popular., cu toate acestea studiul 

el este foarte interesant, cad, nascula in mijlOcul 

unel literature bogate, ea a fost in urma des interpolate 

si schimbata, anume din punctul de vedere al unul 

stop sau din dorinta de asi arata fie care eruditiunea 

sa. Dar s'a mr4nut in forma scrisa de la originea el 

pana in zilele noastre cu variantele si schimbarile de 

la fie care popor; o putem deci urmari prin toate fazele 

desvoltkril el, si a cerceta cauzele acelor schimball. 

Pe rang. aceasta, compusa din elemente legendare, 

ea ne arata cum se desvolta, se schimba, se 

transmite si se prelucreaza legendele in cursul secolilor 

si in urma influentelor diferite. Cam asa rezumeaza 

Zacher vederile sale asupra Alexandriei in introducerea 

la cercetarile sale asupra ei. 1) 

TocmaT de aceea nu se poate tagadui, ca o cercetare 

complecta este una din incercarile cele mai grele. 

NoT dar ne vom multumi de a arata pe scurt intru cat 

1) Pseudo-Callistheues, Halle 1867 pag. 1 5.

ALEXANDRIA 9 

so poate, istoricul acestei legende, de la originea el 

pana la forma ce a chi:A:tat ajung&nd la no!. 

Indath duph moartea lui Alexandra circulaA povegti 

despre espeditiunile sale pe cari sA le fie intins chiar 

Ora la raiti. Mai cu seamh se fillea. Alexandria, ora- 

§ul fundat de Alexandra, de aceasta originh ilustra §i 

acolo trebue cautat leaganul Alexandriei. Pentru a da 

mai milt crezamant povegtilor spuse, s'a pus Callisthenes, 

sotul 1111 Alexandru in toate espeditiunile sale, 

ca autorul ei. Originea egipteana se recunoagte chiar 

din primul capitol §i din legenda, cum a Alexandru 

ar fi fiul lul Filip gi fiul lui Netinav, regele Egiptulul. 

De timpuriu s'a prelucrat Alexandria dupa vederi 

diferite: cand s'a accentuat Byzantul, child s'a cautat 

a aduce pe Alexandru in leghtura cu Papa, ba chiar 

cu archiereul din Ierusalim gi cu proorocul leremia. 

Intra in vederea unui copist evreu sau cretin de a 

pune pe Alexandru sh mhrturiseasca credinta intr'un 

singur D-zeu, sA se lepede de idol!, sh arza capigtele 

lor. Sub aceasta forma s'a pastrat in diferite manuscripte 

grecegtl, unele mai vechi, altele mai no! , duph 

car! a fost publicata Alexandria greceasch de care 

Miller 1). Manuscriptul cel mai vechih e din sec. XI 

se intelege ca este o copie tarzie gi cam schimbatA a 

originalului din sec. II III. 

Cercetarile lui 

Zacher mai cu seaml au dovedit, ca 

deja in sec. IV s'a facut o traductiune latina a AlexandrieT, 

atribuith lui Iulius Valerius, care tontine putine 

l) C. Miiller Pseudo Callisthenes tipirit la un be cu : Arran 

Anabasis ed Dtibner Paris 1846.

10 

LITERATURA POPULARA ROMANI 

legende §i fabule §i care prin accentuarea deosebitA a 

ore ului Alexandria, dovede§te originea alexandrine a 

povestel luT Alexandru Machedon. Aceasta recenziune 

vechiA se oglinde.te .§i Inteo traducere armeneasca, 

care a fost editata de cAtre Mehitari§tii din 

St. Lazar, lAngA Venetia, dupa 12 manuscripte. Cu 

toate ca copia cea mai veche e din sec. XII, totu§i 

originea traducerel este din sec. V §i este atribuith, 

vestitulul cronicar armenesc Moise din Chorene. 

Cinci-sute de ani dupA Julius Valerius, care a fAcut 

AntAia traducere latiriA, tend se perduse. aproape 

§i urma acestel traductiuni,pe vremea aceea se nascu 

o none prelucrare din textul grecese, dup6 recenziunea 

cea mai amplificatA de basme, §i care arata urmele 

'mei prelucrari acute din partea unui Evreu sau unui 

Cre§tin. 

Arhipresbyterul Leo, trimes la Constantinopole de 

cAtre duciT Iohanes §i Marinus din Campania (pe la 

492) aduce copia greceasca de acolo §i o traduce laline§te. 

Aceasta traducere care poartA titlul de : ,Historia 

Alexandri Magni de proeliis' a devenit baza tuturor 

prelucrArilor §i traducerilor poetice §i prozaice la toate 

popoarele occidentale. Cat de iubit era iroul Alexandru 

in acea epoca cavalereasca, tend cavalerii recuno§teali 

pe Alexandru ca cel mai ilustru reprezentant 

al Tor, ne-o dovede§te suma acelor prelucrArT la Francezi, 

Englezi, Germani, etc. 

Texte §i estracte din texte a publicat Weissman, 1) 

care a adaugat §i estracte din recenziunile orientale 

1) H. Weissman, Alexander. I-II. Francfurt a. M. 1860.

ALEXANDRIA 11 

foarte raspandite si foarte vestite in Orient. Cad intocmai 

precum it iubeaA EuropeiT, it consideraA Persil 

mai cu seama, ca unul din neamul lor, dandu-1 

asemenea o origine persanh. Nu mai putin gustath, fu 

istoria lui Alexandru Machedon de catre ArabiT si 

Evreii. Ne ar duce prea departe, dach am voi sa urmarim 

aceasta carte populara prin toate literaturile. 

Pe noT ne intereseaza izvorul Alexandria numaT inteatata, 

intru cat priveste pe reprezentantul el roman. 

Afara de redactiunea greceasca , care a fost tradusa 

latineste de catre presbyterul Leo, trebue sa mai 

fi esistat §i alta deosebita, care de timpuritt deja s'a 

tradus in sloveneste. La 1871 a publicat Jagie 

Alexandria sloveneasca dupa case manuscripte. Unul 

dintre aceste manuscripte, pe care '1 citeaza si Miklosicl 

in dictionarul sau paleoslavic, este din sec. XIV, 

si se apropie mai mult de redactiunea romana. Un alt 

manuscript mai identic cu acel din urmh a fost publicat 

la 1878 de Novakovici 2), care a insotit editiunea 

sa cu o introducere interesanta, in care arata 

intre altele si urmele Alexandriel in povestile si cantecele 

populare serbesci, (p. XXVIIXXXII) Novako- 

vicT citeaza, intre cele 16 manuscripte slavone pe cari 

le descrie 3), si un manuscript (No. 14) scris la mancistirea 

NeamtuluT in anul 1562, prin porunca luY 

Grigorie, mitropolitul Sucevei. 

1) 

Starine vol. III pag. 200-328. 

2 Pripovetka o Aleksandm Velikom n starol srpskol knIijevnosti, 

Belgrad 1878. 

8) Loc. c. pag. VIXI. 

1)

12 LITERATURA POPULARA ROMANI. 

Cat privestg acuma Alexandria roma* putern sustine, 

ca ea a fost cunoscuta Romanilor Inca din sec. XVII. 

Caci hronografele romane manuscripte, pe cari le am 

descoperit o pomenesc, si copia cea mai veche, facuta 

cel mult la 1650, zice fol. 77-a : ,Precum spune 

la istorie unde scrie de viata lul, adica a luT Alexandru 

si de izbanda narocita asupra a totT imp'ratil. Ca 

numele lul era sabia Muse (!) in toate partile; care 

istorie se chiania Alexandrie.' 

(Inset' nu Alexandrie de ceale pline de basme, ce 

Alexandrie adeveratd). 

Aceasta din urmanotita, care se vede ca e adaugata 

de copistul sau traducatorul roman, pe care singur a 

pus-o in parentes, dovedeste ca i era foarte bine cumscuta 

istoria lul Alexandru Machedon, chiar cu numele 

el tehnic de ,Alexandrie". De aceea el face observatiunea 

ca cititorul, caruia Alexandria trebuia sa-i fie 

asemenea cunoscuta , sa nu o confunde cu istoria luT 

Alexandru cea adevarata. 

Alta proba ceva mai noun, dar tot din sec. XVII, 

aduce d. Hasdeu 1), si adica din cronica lul Miron 

Costin , care vorbeste in termeniT urmatori : ,Scrie 

Plutarh, vestit istoric la viata luT Alexandra Makedon, 

carele au scris Alexandriea cea adevaratd, nu basne, 

cum scrie o Alexandrie din grecie on dintr'alte lima* 

scoase pe Umbel romaneagcd pline de basne fi seornituri." 

2) 

1) Cuvente don bAtranT, t. II, p. XXXV. 

2) Letopiset. ed. Kogalniceanu, vol. I, Ia.li 1852 (c. X), pag. 

256.

ALEXANDRIA 13 

Mult mai numeroase stint apoT probele din sec. 

XVIII. Asa, vorbind Nic. Costin de Alexandru, adauga 

asemenea: Insa nu acea Alexandrie mincinoasa, ce-1 

pre limba romeineascd, plinA de basne.c 9 Intr'alt loc 

in letopisetul Costinestilor, manuscript din 1713 2) adica 

scris 2-3 anT dupit moartea lut N. Costin, se afla 

un capitol intitulat : 

, GraTul solulul tataresc catra Alixandru Machidon, 

dupe, ce au sosit de la Bahteri la apa Donulut mer- 

gand cu oaste asupra Tatarilor. Scoasa din Cvistus 

Curtius, carele au scos Alexandria cea adev'dratei.< Ceea 

ce va sa zica, ca mai esista si una mincinoaset. 

Pe cat am cAutat, lipseste acest capitol in Letopisetele 

editate de D. Kogalniceanu. 

Si Cantemir vorbeste intr'un loc din Hronicul Moldo- 

Vlachilor de Alexandria romans, dar n'am putut regasi 

acel loc. 

De alte citatiuni putem sa, ne lipsim acuma, caci de 

la inceputul secolulut XVIII avem date positive de tiparirea 

Alexandriei. Del Chiaro o spune clar 5), Tar 

d-nu Hasdeu posecla un manuscript al Alexandria din 

1704, care a fost o data posesiunea episcopulu! Difonisie 

de la Buzau. Sulzer 4) pomeneste asemenea 

1) Letopisetele Moldova. ed. Kogidniceanu, vol. I, Iar1T, 1852 

pag. 59. 

2) Ms. Bibl. Cent. No. 11, fol. 20. 

E 

Cipariu : Analecte Literare, Blasiu 1858 pag. XXVIII qi }Hsden: 

Cuv. d. batr. II, pag. XXXI. 

4) Geschichte des transalpinischen Daciens, vol. III Viena 1782 

pag. 39, No. 27. 

(!)

14 LITER ATURA POPULARA ROMANA 

Alexandria noastra, tip/rita inainte de 1782, de sigur 

este acemi cunoscuta, §i lui Del Chiaro. 

In Transilvania s'a tiparit, pre cat §tim nos, pentru 

antaia0 data. la 1794 in Sibiu de Dimitrie Iorgovici la 

Petra Barth, 1) sub titlul : Alexandria , sail istoria lui 

Alexandru Makedon §i a lui Darie din Persida, imparation. 

Mai vechia de cat acest tipar este un manuscript 

al nostru , care e scris in Bucovina la 1784. Afar/ 

de aceste dou6 manuscripte, mai cunoa,tein Inca patru 

toate din sec. XVIII, §i adica, doue in posesiunea d-lui 

Crept profesor la liceul Matei Basarab in Bucure.ti 

de pe la 1793-8; al treilea se afla in sbornicul logo-. 

fatului Giur/scu, posesiunea Academiei Romane, scris 

in Muntenia la 1799, §i inflne o Alexandrie moldoveveneascA 

de pe la 1800 in Biblioteca central/ din Bucuresci. 

Pe Mg/ acestea mai posed/ d. Hasdeu un 

mic fragment de la 1794. Avem deci un material insemnat 

manuscript pentru a putea intreprinde o editiune 

critic/ a Alexandriel ; §i nu ne indoim, ca cercetan 

continue vor aduce la lumina Inca alte manuscripte. 

CAci not cunoa§tem deja vase, pe cand d. Hasdeu 

nu cuno§tea de cat un singur manuscript, cel de la 

1799, cand tip/rea la 1879 volumul al doilea al Cuventelor 

din bAtrani 

Din editiuni tip /rite cunoa§te Iarcu 2) una din Movilau 

in Rusia de la 1797. Foarte numeroase sant apoi 

editiunile din sec. XIX, cars se urea dela 12-15 ince- 

1) Transilvania ed. Baritin An. X. 1877 pag. 277 a NotA. 

2) Bibliografia rom. p. XVI.

ALEXANDRIA 15 

pand cu cea de la 1810, si reprezintand toate o singura 

redactiune, avand toate si adausul despre corabieril 

din Spitberg. Toate acestea au mai phstrat 

urmele originalulur slay, nand in vorbe,cand in forme 

sintactice. Una ,singurA tiphritA in Iasi la 1868 n'are 

acest adaus, si este inzestrata cu ilustratiuni. Aceeasi 

redactiune tiparita la Sibiu in 1852 si raspandita 

dincolo de Carpati e citath de Schuller, 1) iara 

Schmidt 2) citeaza unele credinte populare de dincolo, 

ce stau in stransa legatura cu Alexandria noastrh. 

lath acuma in scurt coprinsul Alexandriei : 

Ìn Egipt domnia o data un imparat anume Netinay. 

Acest Netinav era vrajitor mare si lua bunatatile a 

perm tart. Imphratil acestor thri trimisera carte la 

Darie imparat de la Persida rugandu-1 ca sh le dea 

sila lul intr'ajutor. Toti impreuna. ridicandu-si °stile 

pornira asupra lui Netinav, ca sal scoatii din impara- 

-tie. Boerul Vervelis care tinea hotarele, alergh de vesti 

lul Netinav venirea lul Darie. Iara. Netinav Mai niste 

vrajitorii, eh topi ceara de o varsh intr'o tipsie de our 

si fAcu osti de ceara si vhzu ostile lul sparte. Atunci 

scrise Netinav carte Egiptenilor : scriu voila. Egiptenilor, 

nu puteam rabda sa vhz raid vostru, ci ma dusei 

de la vol batran si voiu veni tanar de trei-zeci de aril 

si scoate-vd-voiu din mana lul Darie imparat. Si puse 

sterna in pat, si cartea pre masa si chiemh pre barbie- 

1) K. I. Schuller, Ueber einige Merkwiirdigen Volkssagen der 

Rumaenen. Hermanstadt 1857 p 17 No. 19. 

21 Schmidt : Das Jahr und seine Tage in Glaube und Ilrauch 

-d Rumaenen. Hermanstadt 1866 p. 25 cf. p. 28 Ili No. 156 ibid.

16 


rul lui §i-i rasa barbs, mustatile si capul si se inbraea 

in haine proaste, §i esi noaptea din Egipt §i sa 

dusa Ia Filipus, cetate la Machedoniea Si sa facu vrajitoriu, 

doftor §i §edea inteun loc in cetate. Egiptenii 

gasind sterna §i cartea 1ui Netinav, zidira un stalp §i'l 

varsara in chipul lui Netinav, gi -1 

pusera sterna in cap 

si cartea in mama. 

Filip craiul Machedoniei inainte de a purcede la 

oaste, zise femeei sale Olimpiada, ca de nu va face 

fecior pang cand nu se va intoarce de la razboiu, ea 

nu va mai fi cu el. Iara o roaba a imparatesil §tiea pre 

Netinav vraciul §i'l chema la imparateasa, ca sa-1 dea 

ni§te erburi pentru copil. Netinav cum o vazu, zise : 

vaz ca va sa fie cu tine Amon D-zeu. Seara veni Netinav 

la Olimpiada §i se Mcu cu capul de leu, §i cu 

picioarele de vultur §i cu coada de aspida., §i cu doul 

aripi, una era neagra alta era de aur. 

Cand veni ceasul na§terel chenal Olimpiada pe Netinav, 

iar acesta cautand pre stele zise : sa til putinel 

sa nu na§ti, el este ceasul rad Si planetele nu s'ar1 

tocmit pre stare, §i crugul sta pre luna §i zodiile n'az'i 

purees §i stelele stall pre boo, §i de vei naste acum, to 

vei naste om prost. 

Si tinu putinel §i nascu copil pe care '1 dusera in 

biserica lui Amon §i popii ii pusera numele : Alexandru 

greeWe, iar sn.'rbe§te Izbran, iar rumane§te mare 

ales. 

lara Filip craiul veni de la oaste §i intr'o noapte 

vazu in vis, cum a venit la dansul Amon D-zeu §i-i a 

zis ca a dobandit fecior Olimpiada. Cum spunea el acestea 

veni un vultur mare, §i trecu peste Filip §r§r

ALEXANDRIA 17 

lasa oul jos, §i cam oul in poala lui Filip. Filip se 

scull speriat §i cam oul pe pamant §i se crapa §i e§i 

un §arpe mic din od §i incunjura oul, §i cand vru sa 

intre in oil, muri la gura oulul. Aristotel talcui visul 

zicand : acel oil e pamantul, iar acel carpe mic este fiul 

tad, care va lua lumea toad, iar la moia lui nu se 

va mai intoarce. 

Dupa ce ajunsera cu toti acasa chema Filip pe Ari- 

stotel ,i-i zise, sa fie dascalul lui Alexandru. R, i '1 In- 

va(l carte, intr'un an Psaltirea §i Psalmil. bird. Netinav 

zise Olimpiadeisä zica lui Alexandru, sa vie seara 

la mine, sal inv6t cursul planetelor, starea crugului, 

umbletul zodiilor, numerile, temeliile i cetirea stelelor. 

Ast-fel invata Alexandru la Aristotel Si la Netinay. 

Intr'o seara voind Alexandru sa incerce §tiint,a lui 

Netinav, it.intrebl din cine-1 va fi moartea, dach ,tie 

cum va muri. Netinav zise : §tia, de la un fecior al med 

void muri. Alexandru gandi: fecior n'are, cum se va 

implini vorbalui, §i'l impinse jos de pe foi§or unde sta 

Atuncea ii zise Netinav despre na§terea lui. §i adaugd: 

deci eu moriu §i sufletul med va merge la iad, unde 

as mers toti dumnezeii eline§ti, §i Netinav muri. 

Intr'o noapte dupl aceea nascu o iapa un manz 

minunat, ro§, cu un corn in frunte de un cot §i se ivi 

intr'o coapsa un cap de bou cu coarnele de our §i iar 

s'a ascuns. Acest cal : Ducipal (DecTupal) era foarte 

rautacios §i nimene nu se apropia de el cal sfa§ia 

afara de comisul sari, Intr'o zi se duse Alexandru 

scoase pre Ducipal din grajd, IT puse ,eatia §i. &dui .i 

Incaleca pe el. Luandu-se boeril dupa dansu, el il intrecu 

pe toti, ba sari chiar peste un parau lat de 15 

Gaster, lit. pop. rom. 2 

si

18 LITERATURA POPULARA. ROMANI 

eq. Atuncl i se inchinara toti ca la un imparat. 

In vreme aceea era in Ostrovul Olimbiel douaroate 

Mute cu maestrie elineasca ; si venea acolo vitejil 

sa-si ispiteasca norocul vitejiei. Acolo s'a dus si Alexandru 

§i cu toate ca era Inca Mull', birui pe vitejil 

eel mai vestiV de acolo. 

Cand se intoarse a casa gasi pe Flip Insurat cu 

alta femeea, cad niste boeri '1 facusera deik lasase 

pe Olimpiada. Alexandru scarbit racni ca un leu §i 

lovi pe acel boeriu de-1 omora §i a§a §i pe un altu in 

cat se speriara cu toti, iar Flip lua indarat pre Olimpiada; 

dar se bolnavi greu §i zacu in pat. Cum auzird 

Ta'tarii ca Filip zace in pat, se sculara cu imparatul 

for Altami§ asupra Machedoniei. Alexandru 

strange Wile §i i bate de-i tope§te, impunandu-li chiar 

pe varul sau Frantes ca imparat. 

Iara Anarhus imparatul de la Pelagonit se prefacea 

ca vine intr'ajutorul lui Flip iar inteadevar veni sit 

ra'peasca pe Olimpiada. Filip bucuros de venirea lul, 

IT esi inainte la camp ; acolo lovi Anarhas pe Flip 

rau si s'a dus cu muma lul Alexandru. Tocmal atuncea 

se intoarse Alexandru de la razboiu §i se lua dupa 

Anarhas §i prinzandu-1 11 duse inaintea lui Filip, care 

se scula sil junghie ; apol muri §i Filip 

Alexandru se sui pe tronul Machedoniel in varsta 

de 17 ani ; dar totu§i se inchinarit lul toti voivozl §i 

imparati. Cand auzi Darie ca, a murit Filip trimese sol 

la Machedonie sa se inchine lui, iara pe fiul lul Filip sal 

trimeata la curtea imparateasca, pang. ce va cre§te, 

ci pana atuncea sa-i tie locul Candarcus, trimesul lul 

Darie. Alexandru it trimese indarat, batandu-si joc de

ALEXANDRIA. 

Darie. Acesta atuncea iT trimisejucariT de copil: o carutA 

de aur, cloud racle §i un sac cu mac; iar Alexandru 

if rdspunse: macul l'am mancat §i e dulce, iar 

ett-IT trimet o traista de piper sa-1 rozi, ca a§a sant 

de inVi §i Machedonenff ; iar roatele caruteT, aceste 

roate sant phtnantul §1 precum se invarte§te Omantul, 

asa to veT invarti si to inaintea mea. 

Cu aceasta incep rdzboaele lul Alexandru. Mai in- 

taiu coprinse 

cetatea Solon, a carer imparat era Ar- 

hidon; apoT ajunse la Atina pe care o judeca 12 filosoft 

§i data nu voia sä se supuna, batu cetatea din 

treT partY, apoT se prefacu ca fuge ; luandu-se Atinenil 

dupa dansu, se intoarse el iute.impotriva lor§i-Tzdrobi 

i intra in cetate, §i soldatiT o arses. De acolo purcese 

Alexandru la Ram §i-T esird. inainte 2,000 de popl cu 

cadelnice §i,intrara in cetate §i merserd la biserica lul 

Solomon, ce o facusd Savela impartiteasa, sora luT 

Solomon, ce sh zice : Sfanta Sfintelor. Si Incepura a 

scoate daruri §i scoasera plara si emurlucul luT Solomon, 

tot cu ochi de .arpe, si era intrInsul fret pietriT 

de avea 12 tocmele §i toate boalele, vindeca §i alte 

multe poclonurT. 

De acolo ajunse in pustie unde erat oamenT cu obraze 

ca de om §i cu trupurile de carpe. ApoT ni§te 

paseri cu ()braze de muerT. De acolo ajunserd. la Troada 

§i-T spuserd TroadeniT de Angelus craTul cat era 

de viteaz §i Menelau craTul §i de Alexandru Paris cum 

grAise cu Elener ; §i cum se radicase Menelau cu Ali 

7 ere eline§tI §i batuserd. Troada, care era tdcuta de 

Nevrod, §i acolo perira Francii. Iar de acolo mersera 

Francii la Ram cu voea luT Dumnezeil §i de acolo ad 

19

20 LITERATURA POPUF.ARA ROMANI 

venit Romanil in Ardeal, in Moldova si in Tara roma.neasca. 

De acolo s'ad dus la Ierusalim, unde era pe vremea 

aceea Ieremia proorocul. Iar Alexandru vazu de proorocul 

Ieremia in vis si-T zise : pasa in Ierusalim si to 

inchina Jul Savaot Dumnezed si veT bate pe Darie. 

Cand veni la Ierusalim 11 esi proorocul Ieremia inainte; 

cum it yam Alexandru descaleca si saruta sfita Jul 

Aron. Apol se lepadA de idol): si se inching luT Savaot 

Dumnezed. Din Ierusalim purcese la Egipt. EgipteniT 

voira sal invenineze prin Filip vraciul sad, dar nuil 

ajunsera scopul. Cand intr.& in oras se duse A. vaza, 

stalpul 1111 Netinav ; iara sterna de pe acel stalp cazu 

in capul lui Alexandru. 

Atunci stranse Darie ()stile si purcese in contra lul 

Alexandru ; ostile se lovira si oastea lul Darie fu sparta. 

Pentru a doua oar% se lovira si iaras1 fu batut Darie. 

Alexandru ocupa imediat Vavilonul, unde scoasera. 

darurT scumpe : coarne de inorog ferecate cu our ; 

plasca lui Selevchie imparatul, sterna luT Sihan imparatul 

si alte lucrurT scumpe. 

Atunci se duse Alexandru insusT sol la Darie. Cand 

.sezura la masa, puse Alexandru trel pahare, unul dupa 

altul in buzunar, zicand asa e legea solulul la imparatul 

sad. Cand sedea la masa veni Candarcus si recunoscu 

pe Alexandru si o spuse lul Darie. Alexandru 

vezu ca se siatuira intre dansii se scull de la masa si 

aratand portarilor paharele imparatesti esi din toate 

port,ile si scapa. Darie planse cu jale ca-T-a scapat 

Alexandru si scrise la Por imparatul Indiei sti-i vie intr'ajutor. 

Dar tot it Mu Alexandru. DoT boerT aT Jul

ALEXANDRIA 21 

Darie Rasvan si Candarcus 11 strapunserg cu sul4ele. 

Alexandra it ggsi in acest hal si'l dose la Persida. Acolo 

u dete pe Ruxanda fata luT de sot,.ie si muri. 

Dupg trecere de un an se sculg Alexandra Tar cu 

°stile luT si merse spre Cris imperat. De acolo ajunse 

la pustiT, unde erag muerT salbatece , si furnicT ce apuca 

pe om si-ltragea in gaurile lor. De acolo ajunse 

la .tara piticilor ce aveag resboig cu cocoriT, ce veneag 

i aigncati poamele lor; Alexandra ri invat,a sa's1 facg 

arcurT i saget,T. ApoT ajunse la stalpul luT Sahnos impgrat, 

care ducandu-se la Raig, ajunse pang aci. ApoT 

veni la stalpurile luT Eraclie imp6rat si al Seramidiel 

imp6ratesei. 

De acolo ajunse la Macaroni unde trecurg cu luntre 

; acolo vazura pomi inalt,T cu poame duicT ca zaharul, 

si era fantani reel si canta paserl frumoase Si 

crag flori de tot felul. Intampinand pe un om gol, zise 

Alexandra : , mir tebea brate!' adeca : pace tie frate, 

Si acela respunse : o vsevom radostic adica : pentru 

toate lucrurile. Acesta 'T indreptg la Ivant regele lor, 

care sedea intr'un scaun de aur cu cunung de aur in 

cap si supt picioarele luT era apg ca auruIrsi ferbea 

in fantang. Si lug Ivant i umplu un clondir cu apg de 

subt picioarele luT ei'l dede luT Alexandra i zise : One 

Alexandre poclon de la mine! Alexandra zise : de ce 

treabg este aceasta ? Ivant zise : cand imbraraneste 

omul sa se scalde cu aceasta apg si se va intineri, 

de va fi ca de 30 de anT. Alexandra pecetlui clondirul 

bine dede luT Aprod si 

asa cugeta Alexandra: ca 

de void imbatrani, ea m6 void scglda, i voig intineri, 

si nu void maT muri. Si Ivant IT zise ca ei se trag de

22 LITERATURA POPULARA ROMANI 

la Sith Gul lul Main, si se Inchina luT Dumnezefi, si nu 

locuesc cu muerile lor, carT sed intr'un ostrov ingradit 

Cu zid de aramA, si vin o data pe an numaT pe 30 de 

zile. Apakmal zise ca raiul este ocolit Cu apA si este 

zidit cu aroma, si acoperit cu foe, si pre poarta. stet 

HerovimiT, si ii vor esi ingerib inainte ca va ajunge aproape 

de rain. 

Plecand de acolo Alexandru merse inainte spre ra.sArit 

si ve'zu portile raiuluT, si pre portl vapae de foe 

si raiul sta sus ca un munte. IngeriT venira inaintea 

lui Alexandru pit 

intoarserri, indarat. 

Pe drum ajunse Alexandru la un Tazer, si luA un 

bucatar un peste bag in Tazer sal spele, Tara pestele 

fugi in apA, si merse bucatarul de-o spuse hir 

Alexandru sI zise Alexandru ostilor : sa'sT scalde tots' 

caiT, ca sti fie to(1 sanatosi si tart. 

Si mat mersera 7 zile si ajunserA la o pestera mare 

si intunecata si zise Alexandru : sa inealeee tot): voinicil 

pre Tepe si sa lege manziT la gura pesteriT si asa 

fAcura. Intrand eT, striga pristavul pesterii sa is ce vor 

gasi, si cine va scoate mull, cai-se-va si tine va scoate 

putin Tarasi cal-se-va. Ei scoasera totpietri seumpe, si 

Alexandru porunci sA imparta. cu tovarasi ramasi afard, 

si ast-fel se cling. amandoT. 

De acolo ajunse la biserica ce sa chema Hramul 

soarelul si acolo ceti Alexandru slovelc ce zicea : SA 

stiff Alexandre ca veT lua lumea toata, si de moarte 

nu veT scapa, ca to vor otravi ceT ce slujesc tie. Apor 

ajunse intr'o tara cu niste oamenT cu un picior si cu 

o maul si ctI un ochtu si cu coada de oae. Carnea acestor 

oamenT era mat dulce de cat toate carnurile,

ALEXANDRIA 23 

pieile for nu le taTa sabia, §i mat,ele for erau pline de 

margaritarT §i In inima avea piatra nestimata ca un 

ou de gasca. 

In starlit ajunse la hotarul luT Por imprtrat §i se batu 

cu dense si'l batu cu toate ca. Por acluse §i elefaMT la 

razboiu. Por apoi se lupta singur cu Alexandru §i fu 

omorat. 

Alexandru purcese cu Wile sale de la India spre 

t,ara Amazoanilor. Talistrada imp6rateasa for serise 

carte luT Alexandru : de ma veT bate. nieT o cinste 

nu-t.T va fi, Tar de to voTu bate, cu maT mare ru§ine nu 

veT fi petrecut nicairea; §i Alexandru se milostivi de 

ele. 

De acolo merse Alexandru In t,ara Mersilor §i batu 

pre Evimitrie imparatul lor. Iara limbile cele pagane 

fugira la munt,T inalt,T WAWA la o pe§tere mare. La gura 

muntelut se opri Alexandru §i se ruga lui D-zee sa 

zica acelor muntT sa vie until catra altul, sa inchiza 

aceste limbI pagane, sa nu mat Tash la lame; si.asa se 

facu, numaT de 12 COO nu se impreunara , §i zise Alexandru 

o*tilor sh faca zid de piatra din munte pane in 

munte §i 'I spoira cu acioae §i cu amestet, chef amestetu 

nicifieru nu '1 tae, §i nicT focal nu '1 arde. i puse 

Alexandru un clopot mare cu me§teug in varful ziduluT 

§i cand bate vantul, el se trage singur, limbite 

pagane 11 and §i erezand ca e Alexandru fug de acolo. 

se spune ca vor e0 in veacul de apoT , pe vremea 

lut Antihrist , qi vor munci pe creqtinT i vor manta 

copiT oamenilor ; a§a vor sine 3 anT de zile. 

De acolo porni spre Ora MastriduluT uncle imparatea 

o Impa'rateasa anume Cleofila si 

avea dot feciort

24 L1TERATT'RA POPULARA ROMANA 

Dorit §i Candusal. Pe acesta din urma ajuta Alexandru 

in contra lui Evagrid imparatul. Strajile cari prinsera 

mai intaiti pe Candusal fugind de Evagrid, dusert 

pe acela inaintea lui Alexandru; el puse pe Antioh in 

scaunul luT §i. singur sta cu voevoziT de vorba. Candusal 

se inchina lui Antioh, crezAnd eh e Alexandru 

i zise : ,Alexandre imperate! et% sunt ca omul acela, 

care fugia de un leu §i se sui intr'un copaciit, ca st 

scape de moarte ; iara cand cauta pre copacht in sus 

de asupra luT, vazu un §arpe pogorandu-se la el, sa-I 

miintince, §i ctuta cast fuga in jos, §i leul sta la radacina 

copaciului ; Tart copaciul era pe malul unei ape, 

§i vru st sae in apt §i v6zu in apt pre un crocodil 

ctscand gura, ca cum va sari st '1 inghita. 

A.a i s'a intamplat §i lui, cad. fugind de frica lui 

Alexandru , a fost batut de Evagrid .i acuma a eazut 

chiar in mitinile Jul Alexandru. Antioh zise : itT dali 

pre Antioh sa to a,jute ; si trimise pe Alexandru cu 

dansu. In scurtt vreme se intoarsera biruitorT. Apol 

it trimise Antioh la Cleofila cu porunca ca ea st se inchine 

lui Alexandru. 

Pe drum trecurt inainte unei peVeri §i Candusal 

zise lui Alexandru, ca acolo se muncesc d -zeiT elinWT 

.i impara0. Alexandru se pogora in iad; acolo vtzu 

pe Sahnos imparat .i pre Darie §i pre Por muncinduse 

§i 

imparati §i oameni truf4 .'i mandril. E.5ind 

plect §i ajunse la Cleofila. Ea-I recunoscu ca e Alexandru 

§i nu Antioh cum se numea, §i-I certa, ca, se 

duce singur ca sol. Atunci sosi §i Dorit, bttut de Wile 

luT Alexandru ; auzind ca este aci un sol al luT, voi 

st-1 omoare, dar muma luT ii opri. ApoT aft ca e

ALEXANDRIA 25 

Insu0 Alexandru, §i se spaimanta ; dar Alexandru it 

erte. 

De acolo se intoarse la Ruxanda impargteasa la 

Persida, §i a impgrtit lumea la voevozil sat Noaptea 

i se arata proorocul Ieremia in vis qi i prevesti moartea, 

§i judecata cea de pre urme, §i invierea mortilor 

la a doua venire a lui D-zefi. 

Atunci sosi Aristotel la Vavilon i i spuse Alexandru 

toate tarile ce trecuse §i cum ce, a ajuns la Negomendrii 

la Macaron , §i ca a vorbit cu Ivant imparatul. 

Alexandru mai zise : avut-ard patru ajutori cu mine : 

unul cuventul dulce, altul mama intinsg, altul judecata 

dreapta, altul ertarea la gre§iti, cu acestea am luat 

toate, lumea, a§a trebue se fie tot omul imperat. 

Atunci veni un pope, §i spuse lui Alexandru ca a 

murit Ieremia proorocul, §i zise Alexandru sa Ia oasele 

lui §i sa le ingroape in Alexandria ca va izblvi 

ora§ul. 

In vremea aceea era dol fratl : Vreonus §i Levcadus 

§i cerea unul din el de la Alexandru se.-Y dea lui Machedonia 

; §i data nu voi Alexandru it otravi Levcadus. 

Filip vraciul lui Alexandru spinteca un cal §i '1 puse 

inguntrui dar In zadar. Alexandru vorbi mamei sale Si 

Ruxandril §i la tots voevozii ; chema §i pre Ducipal, 

care plangea cu amar, i zgrind pe Levcadus sari pe 

dansu §i '1 omora., §i singur s'a facut nevazut. 

Alexandru muri in tara Ierusalimuld aproape de 

Egipt. Ruxanda imparateasa lug hangerul lui Alexandru 

§i se °more ; §i-I puserg pe amandoI intr'un sicriu 

de our §i-I ingropara in Alexandria, intr'un turn inalt.' 

Acesta este coprinsul Alexandriel in general, ne

26 LITERATURA POPULARX ROMANA 

tinand seamy de micile deosebirT intre manuscriptele 

Alexandriel. Cercetarea cu deamanuntu a tuturor variantelor 

§i deosebirilor, precum §i un studiu mai vast, 

se poate face numaT intr'o monografie special. asupra 

Alexandriel romane in comparatiune cu Alexandriile 

celor alte popoare, colationand §i manuscriptele romane 

§i tiparele intre dansele, ceea ce ese din cadrul 

acestel cdrti. 

NoT totu§T am dat un estract mg mare dintfaceastd 

carte, cacl pe langa aceea, ca. e cea maT veche din 

eartile romantice in literatura romans populard, 

pentru care a intrat maT mult in popor, s'a §i asimilat 

mai mult cu graiul §i spiritul roman. Ca sti 

relevdm numal una: regasim aci o sums de proverb& 

romane, buni-oard : ,capu plecat nu-1 tae sabia,4 

toata paserea prin limba el. piere.' ,Unde este mint& 

multd. §i nebunie este mutt..` J'and. nu spare 

eapul, nu curge [sangele.' ,Nu e bucurie sit nu se 

schimbe cu jale, 0 ce va lua de la altul cu bucurie, 

altil vor lua de la el cu jale,` i alte de felul acesta. 

Interesante sant apoT reminiscentele din credintele 

populare dintre cari unele poate cd se trag chiar de 

aci : impreund cu cartea, at venit 0 credintele. A§a 

indata, la inceput, vedem pe Netinav vrajitorul, cd tope0e 

ceara §i o varsa in tipsie de our ; §i ast-fel cunoa§te 

dinainte soartea razboiuluT. Destul de cunoscuth este 

acum topirea cerei la descantece §i alte obiceitul 

superstitioase. 

La na§terea lu! Alexandru mita acela§T Netinav 

crugul lung .i starea zodiilor §i a stelelor. Ca o teorie 

desvoltata a stapanit astrologia veacurl IntregT §i ur-

ALEXANDRIA 27 

mele el le posedam in zodiarele romane tiparite si 

inanuscripte; de aci §i credinta populara, rum ca viata 

omului e legata de o stea, o credinta pe care o cunoa§tem 

§iin cantecele populare unde sunk. : 

,,§i la nunta. mea 

A cazut o stea." 1) 

Daca n'a dat na0ere, cel pOn a intarit Alexandria 

aceasta credinta in popor. Cat de citita a fost §i este 

Alexandria o dovede0e espresiunea romana.: ,n'a cilit 

macar Alexandria' pentru zice, ca e un om necarturar 

si lipsit de on ce cultura. 

Tot din Alexandria a luat poporul pe langa alte fiinte 

fantastice, i pre ,capcauniI saa ,catcauniI" 

coprin§i in descrierea fiintelor, de cari a dat Alexandra 

in pustil. Cantecul popular : Radu Calomfirescu' 

zice : 

Dar mg doare rli maT tare 

De mgicuta ce mg are 

Cg.-I cresting si battling 

§'a se ajungg-a fi eadang, 

De rdsul cdpcdnilor 

Pin casa 0011110r." 2) 

1) Alexandri : Poesil populare ale Romfinilor, Bucur.1866 pag. 

2 si Note. 6 de pe pag. 4 : El (adici Romanul) crede ca tot omul 

are cute -o stea in cerurr ce este taint legatii de soarta WT. 

Asa steaua omului se intunecii and el este amenintat de vre-o 

cursg, si cade in vilzdub cand el se apropie de finitul vietii." 

2) Alexandri : 1. c. pag. 197 si pag. 202 No. 2; d. Alexandri, 

citeazg Alexandria noastra ce zice : si 

trecu taxa for in zece 

zile qi ajunse la o Cara en oameni egtegunT (ciipcgunT)" dinainte 

cu obraz de om, ear dinderept cap de chine, ce latrli calneste."

28 LITERATURA POPULARA ROMANA. 

Trecem peste alte amanunturi mai mid, cari ad intrat 

in credintele poporului §i ne oprim numai la un 

epizod al Alexandriei, foarte important pentru originea 

elementelor din cari se compun basmele, §i adica 

epizodul c Ivant ce l'am dat cuvant din cuvAnt. 

Aci credem, ca este izvorulvestitei opel vie' pe'care 

o intalnim a§a des prin basme, apa cea minunatd, care 

face pe omul nemuritor. Apa aceasta se mai pomene§te 

Inca o data in Alexandria inteun mod isolat, 

care se vede ca este un echo al legendel primitive 

desfigurata asemenea in epizodul cu Ivant. Legendele 

orientale ne esplica, ca aceasta apa curge din rain, §i 

de aceea are putere invietoare. Aci in Alexandria noastra 

destul de modificata §i schimonosita s'a bifurcat 

in ,eau de jouvencr a lui Ivant §i in apa iazerulul, 

care face sa invie pe.tele cel mort. 

Dar ceea ce da o deosebita important,a acestui epizod, 

este credinia populara raspandita in Transilvania, 

care IT are izvorul aci. Manuscriptul Bibl. Centrale 

de pe la 1800 are adausul urmator, care lipse§te 

atat in cele alte manuscripte cat §i in textele tiparite : 

,Dinteaciasta apa, zic uniT, ca au baut roabele lui 

Alexandru, §i sant pana in zio de astazT vii, §i 

nu vor 

muri pana la zioa judecatiT.` 1) 

Iata acuma credinta populara din districtul Fagra§ului 

precum o comunica Schmidt : 2) 

`Cand ajunse Alexandru pang. la rain, dede de un 

imparat anume Ivan, §ezand pe tronul sau, §i avand 

1) Fol. 80 b 81 a. 

2) L. c. p. 25.

ALEXANDRIA 29 

picioarele inteo rant:dna cu apa fierbinte. Alexandru it 

intreba de ce sade cu picioarele in apa? si Ivan it respunse 

el apa are darul de a intineri. Atunci ii rugg, 

Alexandru sin dea si lui patina apa, dintr'acea fantana 

si el o puse bine. Slujnicele lui Alexandru insa furara 

acea apa si o Mara ; asa dobandira viala de veci si 

cunostinta viitorului, si ele sant "Ursitorele ce vin la 

omul indata dupg, nastere si i dau ,Ursite. 

Dupd o alts credinta mai populara, 1) au devenit 

acele suljnice ale lui Alexandru, , maiestrele ' cari 

sed in genere pe streasina caselor. 

In basmul banatean 2) intalnim o poveste, ,din 

vremea Romanilorc care ne aminteste mijlocul intrebuintat 

de Alexandru, cand a intrat in pesterea 

cea adanca ca sa scoata de acolo pietre scumpe si 

altele ; ca sa nu rafficeasca, porunci voinicilor sei sa 

incalice pe iepe si A, lege manzii la gura pesterii. Tot 

asa sfatueste un tata Miran pe fiul sail, care '1 hranea 

in ascuns; cad era o lege ca fii sa omoare pe 

pdrintiilor batranisi numal acesta se indurase de tatal 

sail. 

Urmand sfatului dat, a adus un mare ajutor tuturor 

si de atuncea s'a stricat acea lege barbara. Curios 

este ca aceasta era un obiceiu scitic, getic etc. si 

de asemenea raspandit la multe popoare. 3) 

Din legende vestite intalnim pe Antihrist si limbile 

pagane inchise intre munti. Este legenda mai cunos- 

1) Schmidt 1. c. pag. 28. 

2) Schott : Walachische Maerchen Stuttg. u. Tilbingen 1845 No. 

12 prig. 152-153. 

8) Pe larg vezi: Liebrecht la Gervasius. Otia imperialia. Hannover 

1856. Nota 18 p. 84 -86.

30 LITERATURA PpPUT,ARA ROMANA 

cuts sub numele de Gog si Magog, luandu-si originea 

de la cuvintele prooroculni Ezechiel continute in cap. 

39 1). A doua parte a legendei despre limbile inchise 

este acea despre clopotul facut in varful zidulul, care prin 

bataia vantului se misca singur. Povestea aceasta are 

paralela, si poate originea el, in ciclul legendar ce s'a 

facut in evul mediu in jurul lui Virgiliu, care, din poet, 

a 

ajuns vrajitor si facator de minuni. Intre lucrurile 

minunate facute de dansu, se povesteste de un bucium 

de felul acesta, Rusii din Sudul RusieT, localisand acea 

poveste a Alexandriei in Caucaz, spun de asemenea 

ca a pus 12 buciume pe varful ziduluT. 2) 

In fine mai pomenim parabola lui Candusal, care a 

intrat in Alexandria dintr'o carte nu mai putin 

vestita si raspandita de cat Alexandria, si adica din 

,Varlam si Ioasar , cu care ne vom occupa imediat. 

Inainte insa de a termina cu analisa Alexandriei 

ne remane a mai releva, el afara, de Alexandria propria 

zisa mai circulau in evul mediu si parti dinteansa, 

un fel de carticele mai midi, intre cari se afla scrisoarea 

lui Alexandru care muma sa Olimpiadasi care 

dascalul sau Aristotel 3) in care descrie minunile In- 

-diei, adica lucrurile minunate continute in Alexandria 

i tractate in deosebi ; cad intereseau in deosebi pe ceti- 

1) Materialul Intreg despre Gog si Magog v. Winer : Biblisches 

Realwt rterbuch. s. v. Magog ; si Liebrecht 1 c. p. 83 Nota 17 and 

ae citeaa. si 

Pseudocallisthenes, izvorul grecesc al Alexandria 

2) Liebrecht. 1. c. pag. 107. si pag. 262 

8) Epistola Alexandri Magni Macedonia ad. Aristotelem magistrum 

suum de itinere et de situ Indiae. v. Zacher: Pseudocallisthenes. 

Halle 1867 p. 106.

ALEXANDRIA 31 

toriT medievali. Alta carte era intrevorbirea ce a avut 

Alexandra cu capul Brahmanilor, despre desertaciunea 

falel Immesti 1). Din Brahmani, cum obseryam 

in treacat, s'a Mcut la noT: Negomdndri, si capul 

for : Ivant in .tara Macaron, adica in -tara fericitilor. 

Aceasta din urma desvoltare a unel parti din Ale- 

xandrie o posedam si 

noT in literatura romana si o 

datorim nu mai putin de cat cronicarulul nostru Nicolae 

Costin, care a intercalat-o in opul sau: ,Ceasornicul 

Domnilor`. Aceasta carte voluminoasa a rdmas 

pans azi inedita, si de acea nob publicam in ,Apendice : 

,Voroava a prea inteleptulul Garamantilor, care marele 

Alexandru4 intocmal dupa originalul manuscript 

de la 1710,-scris, precum ni se pare de catre Acsente 

Uricarul, care a fost casnic la Nicolae Costin precum 

affirms, d. Kogalniceanu 2). Manuscriptul se afla in Biblioteca 

din Iasi. 8) 

Alexandri regis Macedonum et Dindimi regis Bragmanorum 

de philosophia per litteras facts collatio. v. Zacher 1. c. p. 107. 

2) Letopisitile vol. I, 1852 p. XVIIL 

2) 

Acest manuscript merits o deosebiti atentiune atilt din 

punctul de vedere al limbei cat qi al cuprinsuld; noI dim estracto 

intinse in Chrestomatia romans ".

VARLAAM SI IOASAF 

Pe cand Alexandru se sill/We in Alexandria ca 

eroul luptelor §i viteazul cel nebiruit , care a ajuns cu 

firea omeneascl chiar papa la portile raiului, are din 

potriva Ioasaf in cartea de NA slava eroului credintei, 

care parase$te impAratia pAmanteand .1i de$ertaciunile 

lumii ace§teia pentru a dobandi imparatia cereasca 

viata de veci. Romanul , Varlaam §i Ioasaf reprezinta 

biruinta cre$tinismuldi asupra paganatatii $i 

slave$te chiar sahastria pi 

viata calugareasca. Din 

aceasta cauza au lost primiti, Varlaam §i Ioasat intre 

sfinti, atat in biserica pravoslavnica cat §i in cea catolica. 

Nu insa aceastA parte dogmatico-asceticA, care este 

de un interes special hisericesc, a contribuit intr'atata 

la respandirea universals. a WI Varlaam §i Ioasaf, ci 

parabolele minunate ce confine. Poporului ii place adevarul 

invelit intr'o pilda, a$a in cat sA devie plastic §1

VARLAAM SI 10ASAF 33 

sa se apropie ast-fel de inteligenta lui; dar nici °data 

nu se simte atras de speculatiuni filosofice sail de demonstratiuni 

abstracte. Inteadevar putem zice, ca nu 

exista mai nici un popor din Europa, la care nu vom 

regAsi acele parabole , cAnd sub forma originals mai 

de loc sail putin schimbate , cAnd ca haze pentru productiuni 

poetise de o valoare universalA., precum sant 

bunioara unele nuvele ale lui Boccaccio sail unele 

piese teatrale de Shakespere. 

Varlaam §i Ioasar se atribue in genere Sf-lui Joan 

Damascen (sec VIII), care nascut in Siria ar fi scris'o in 

limba siriacA §i in scurta vreme ar fi fost tradusa in 

limba greceascl. Dar atilt textul grecesc cat §i traductiunea 

cea veche slavona facuta imediat dupa cel 

grecesc ne spun numai de un Joan monahul( ; 1) abia 

traducAtorii posteriori latine§ti §i altii l'aq schimbatin 

loan Damascenu. In on -ce caz chestiunea, tine este autorul 

romanului Varlaam §i Ioasaf' nu este inc. deplin 

resolvatA. Novakovic', publicand textul slavon, s'a 

incercat a desvolta mai pe larg aceasta chestiune 

in introducerea sa, dar totu§i nu se pronunt,s positiv 

asupra autorului ; ci ne aratA numal ca coprinsul se potrivqte 

cu spiritul vremei in care traia Sf. Damaschin. 

2) 

Deja in secolul al trei-spre-zecelea exista o traducere 

sail mai bine o prelucrare latina §i una francezA ; 

1) AtCc Ìtoicvvou Mothou 7 !ploy ;" slavonelte : niRHRHOMb 

M$13/COME moyzein IILCTROMb." v. St. Novakovic : Varlaamq i 

Ioasaf. Belgrad, 1881, p. 4. 

2) L. c. p. 1-13. 

Outer, lit. pop. rom. 

S

34 LTTERATURA POPULARA ROMAICA 

cea d'intaia Facand parte din ,Legends aurea" a lul 

Iacobus a Voragine. c. 175. 

Din traducerile latine, mai cu seams din acea a 

Abate lui Guido, a intrat in cartea lul Vincentius din 

Beauvais 1) ; in ,Vietile sfintilor ' tiparite la Roma 1556, 

si in cele ale lui Rosweydius din 1628 precum si in 

multe alte editiuni. 

La Francezi si German! se bucurd asemenea de o 

mare reputatiune ; 2) mai cu seams parabolele at' 

fost copiate si tipArite. In ,Gesta Romanorum" se 

regAsesc mai toate, si de aci ad fost plate de cAtre 

scriitorii si nuvelistil medieval!. 

Tot asa de timpurid s'a prelucrat Varlaam si Ioasaf 

in limba araba si dinteaceasta limba in cea ebraica; 

se intelege cd, in locul crestinismului a venit muhamedanismul 

si judaismul 3). Chiar in limba etiopica 

s'a tradus si d'Abbadie poseda un manuscript 

din 1690 intitulat ,Barlaam si Ioasif." 

Din textul grecesc irnediat s'a tradus in slavoneste 

si s'a raspAndit prin Serbia, Bulgaria si Rusia. Manuscriptul 

eel mai vechiu din 1518. a fost publicat acuma 

de St. Novakovic' si insotit de o introducere interesanta. 

Dinteaceastd. carte posedem no! In literatura noasta 

mai multe redactimii. 

Cea mai veche, dar nu cea mai complecta se afla 

i)Vicentius Bellovacensis. Speculum historiale LXV c. 1-65. 

2) Biblografia intreag5.: Ebers. Bibliografisches Lexicon I. 

p. 138. 

2) Steinschneider. Hebraische Bibliogr aphie HI, p. 120.

YARLAAM SI IOASAF 35 

in ,Invataturile( atribuite lui Neagoe Voda. Nu intram 

aci in cercetarea asupra autenticitatit acestor invatatart, 

de oare-ce nu intra in cadrul carfii de fats; ceea 

(.e este insa pentru not mat presus de on ce indoiala, 

este originalul slavon al 'Arta' ce coprinde, pe 

,Varlaam §i Ioasaf.` Poate chiar ea intreaga carte a 

fost scrisa slovene0e §i a fost apoi tradusa in limba 

romana, impreuna cu viata lui Nifon, cu care se 

afla impreunata intr'un manuscript din 1816. Manuscriptul 

roman acuma perdut a fost din anul 1654 

de unde a publicat d. Hasdeu o parte insemnata. 

In intregul lut a fost publicat la 1843 indreptat de 

Sfintia sa pdrintele Lan Eclisiarhul Curtii 2). 

In intregul lui a fost tradus Varlaam Si Ioasaf la 

1648 de Udriqte Nasturel din Fiere0i, duph. un manuscript 

slavon. 0 copie din 1814 duph aceasta traducere 

o posede D. Eminescu , si tine stir daca nu se 

afla inch manuscripte din Varlaam si Ioasaf raspandite 

twin tara §i ascunse prin manastiri §i biblioteci private. 

Aceasta redactiune este cea mailunga §i cea mat complecta, 

cad confine atilt partea acea privitoare la slavirea 

sahastriei cat Si acea cu parabole. 

tl 

redactiune mai scurta, care e scrisa mat mult 

din punctul de vedere estetic , continand nu mai 

povestea biograflca , se afla in Biblioteca imperials 

din Viena 0 este o traductiune facuta din italieneSe la 

1764 de unu Botulescu pe cand se afla in inchisoare 

la Milan. 

') Archiva istorica a Romhniei I Buc. 1856 pag. 111 urm. 

9) Inviltilturile bunulul chi credinciosnlui Dom al tare Romane§t1 

Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie Vv., Bucure§tI 1843.

36 LITERATURA POPULARA. ROMANA 

Redactiunea cea mai noug, despoiath insh de toate 

parabolele se aflA in Vietile Sfintilor". 'Acute dupa 

cele rusesti 1i 

tiparite la mhnastirea Neamtului 1812 

in 19 zile ale lunii Noemvrie` i), precum zice la margine 

: prescurtat din Joan Damaschin. Tot asa s'a reprodus 

in editiunea ,Vietilor` din Bucuresti 1836. 

Coprinsul acestui roman cu tendinta crestina-ascetick 

este eel urmator : 

,Cand se raspandise religiunea cresting. in Egipt, 

si vestea sfinteniel el patrunse pana in India, imphratea 

acolo un imparat anume Avenir. El se inchina la 

idol' si cum auzia ca se lateste religiunea cea nouh 

in Cara IaT, si ca multi isT pgrasesc casa for si avutia 

for si se duc in shlthstrie, se mania, foarte rhq si porunci 

di se goneasca calugaril si crestinii. Multi din- 

&Ansa' murirh ca mucenicl. 

Acest Avenir n'avea copii, si se ruga la idolil seT; 

in fine IT se implini rugaciunea luT si IT se nascu un 

copil, de o frumuseth ininunatb.. PIM de bucurie chemh 

imparatul pe tot' cetitorib de stele si filosofi si IT intreba 

de soarta copiluluT. ET cautara ursita luT si spusera 

imparatului ca se va face crestin. Imparatul scarbit 

de aceasth veste, puse de zidira un palat minunat 

si inauntru asezA pe fiul sau, dandu-I numat slue frumoase 

si shnatoase. Apo): dede porunch strasnica, ca 

sh nu se apropie de dhnsul si sh nu se arate vr'o slabiciune 

omeneasch, nicl boala nici moarte. Asa crescu 

flub imps ratulul in acel palat; dar totusi nu'l puturh 

opri sh nu ese din palat ; si atunci vgzu intr'o zi pe 

1) Fol. 156-182.

VARLAAM BSI IOASAF 37 

un om batran incovoiat §i sbarcit de greutatea anilor; 

fiul de imparat cum it vazu, intreba ce este acesta ? 

oamenii sal il.respunsera : e un om batran, aa ajung 

oamenii cand inainteaza in varsta. Alta data vazu un 

mort 0 '1 spusera : asta e sfar0tul omului. Iar alta 

data vazu pe un raios, Si cunoscu ast-fel ce va sa zica. 

boala. Intristat de soarta nenorocita a omenireI se tot 

intorcea scarbit acasa. 

In vremea aceea veni un glas la Varlaam, un pusnic 

ce petrecea in pustia Senaarului, sa se duca la Ioasaf, 

sa'i propovaduiasca cuvtintul lui Dumnezeti §i sal aduca 

la credir0 cea adevarata. Cum sosi in India se 

facu cunoscut cu o slugd a lui Ioasaf i'i spuse ca are 

o piatra nestemata pentru ddnsu ; cand it introduse 

sluga, desveli Varlaam lui Ioasaf toate tainele credfrAeI 

cretine 0 cu incetul 11 inval,ft toata istoria biblica 

§i'l pregati pentru botez. Dupa ce it boteza ft 

dede haina sa de par ce o purta §i Ioasaf 0-o finbraca. 

Dupa aceea pleca Varlaam iar la pustie. 

In vremea aceea afla Zardan o slugh a Id Ioasaf 

de venirea deasa a lul Varlaam §i incuno0iinla. pe 

Avenir de aceasta. Cum auzi Avenir se mania §i se 

intrista foarte rdu §i se duse la Arahie, un vrajitor 

vestit. Acesta it sfatue0e sa prinza pe Varlaam §i sal 

constranga sa marturiseasca singur ca credinla Jul e 

mincinoasa. Ear de nu'l va putea prinde, sa pue 

pe Nahor , un filosof batran ce se asemana cu 

Varlaam, sa se vorbeasca in public cu dansul despre 

credinta §i sa, se lase sa fie biruit de Arahie, care va 

sine partea paganeasca ; Ioasaf de sigur se va lepada 

atuncea de cretinism. Cautarea lift Varlaam este za-

.38 LlTERATURA POPULARA ROMANA 

darnica , imparatul nu poate sa '1 gaseasca ; atuncea 

convoaca un sobor, in care sa. dispute Nahor cu Arahie 

si acesta trebuia sa ese biruitor. Dar spre mare 

mirare a tuturor apara Nahor, loctiitorul lul Varlaam, 

credinia crestineasca cu atata caldura, in cat esi el 

biruitor. Imparatul manios radica soborul ; in noaptea 

aceea aduse Ioasaf pe Nahor pe deplin la crestinism 

si Nahor plecil in pustie la Varlaam. 

Imparatul incerca apol sa-1 readuca la inchinarea 

idolilor, trimitand o fata de imparat foarte frumoasa 

ca sä-1 adimeneasca ; dar scapa si de aceasta, ispita. 

Atuncl se decide Avenir sa nu-1 mai supere , si ii 

da. o parte din imparatie ; Ioasaf zideste indata biserici 

si imparte Mat& avutia sa la saraci Insusi Avenir 

se boteaza si se retrage din domnie, ducandu-se 

asemenea sa petreaca zilele sale in simuratate in poSt 

si in pocrtinta. 

Ioasaf singur se lasa, de domnie si se duce in pustie, 

lasand toate bogatiile lumesti, ca sa petreacii in 

sahastrie impreuna cu Varlaam. Pupa multa ratacire 

prin pustie, reuseste infine a'l gasi; dar nu traira mult 

impreuna, ci Varlaam muri dupa scurta trecere de 

vreme. Ioasaf petrece in pustie 35 de anT si moare. 

Cum se raspandi vestea de moartea luT, venira totY 

oamenii din India, si luara trupul luT si al luT Varlaam, 

care erau neschimbate si aveau un miros bun si le 

dusera in Cara for ; aci le ingropara intr'o biserica 

frumoasa.c 

Acesta este pe scurt coprinsul biografic al acesteT 

cant; 

si in urma acesteT biografil ail devenit amandoi 

sfinci, adica Sf. Varlaam si Sf. Ioasaf praznuiti la

VARLAAM $I IOASAF 39 

19 Noemvrie. Multi s'ati incercat in trecut Si chiar in 

secolul nostru a cerceta adevarul despre existenta acestor 

personage ; dar incercarile n'au fost incununate 

cu succes , §i nici n'ati putut fi , cad precum a dovedit'o 

acuma Liebrecht, 1) biografia lui loasaf este 

identica cu acea a lui Buddha, coprinsa in Lalita-Vistara 

0 publicata in frantuzete de B. St. Hilaire 2). 

Alte dovedi pentru identitatea lui basal cu Buddha aft 

fost aduse dupa aceea de Veselovsky din call chineze0I 

de origina buddhistica, earl contin legenda despre 

nmterea 0 tineretea lui Buddha, §i povestea cum a 

ajuns el sa devie funclatorul unei religiuni noue. Textele 

chineze01 , can dateaza eel molt din secolul 

d'antaig al erei vulgare, as fost publicate de S. Beal 9. 

Mai pre larg despre toate aceste a tractat Novakovic' 

in introducerea deja pomenita 4). 

Dar nici chiar aceasta parte biografich n'a interesat 

intr'atata pe cititori, cat parabolele intercalate 

in invataturile ce da. Varlaam lui Ioasaf, , Si tocmai 

aceste parabole s'au reprodus §i in ,Invataturile Jiff 

Neagoe Voda.` Noi imparta0m aci unele dintr'aceste, 

intocmai precum se afla in editiunea tiptiriia , facuta 

dupa manuscriptul din 1654, acuma disparut, cad re- 

1) J ahrbuch fiir romanische and englische Literatur ed. V. 

Ebert vol. II, Berlin 1860, p. 314-334. 

2) Le Bouddba et sa religion, Paris, 1858. 

8) The romantic legend of Sakya Buddha from the Chinese, by 

Samuel Beal. London 1875. 

4) L. c. pag. 23-45.

40 LITERATURA POPITLARA. ROMAN A. 

prezinta o redactiune scurtata si prelucrata anume. 

Asa de ex. : povestea cu cutiile. 

DecT porunci (imparatul) de facu patru cosciuge 2) 

de lemn, din care cloua le fereca preste tot cu aur, si 

baga inteansele oase imputite si scarnave si pleopele 

d'asupra le batu si le tintui tot cu cue de aur, iar cele- 

1-alte doua le unse numai cu smoala pre din afara si 

le umplu de pietre scumpe, si de margaritare, si de 

alte miroase bune, -si le infasura cate cu o tarsana. 

DecT chiema imparatul pre boierii si prietiniT aceia ce-i 

itnputase pentru intampinarea acelor saraci. (Imparatul 

intampinase cu smerenie cati-va saraci ofilitT de 

post si ajun, si boieril zicead intru sine : nu se cuvine 

aceasta imparatuluT), si puse inaintea for acele cosciuge 

cate patru, si zise sa se pretuiasca ce vor plati 

cele ferecate cu aur , si ce vor plati cele unse cu 

smoala ; iar ei pusera pret mare si mult celor ferecate 

si zisera : ca intr'acelea sa cade sd fie coroane si lucrurT 

scumpe, si brane imparatesti, iar celor smolite 

le pusera pret, putin. Atuncea zise imparatul catre 

dansi : bine stiam ca veti zice asa, ci nu se cade asa, 

ci se cade cu ochii eel din. launtru sa vedetT cele 

din launtru ce sant inteansele, sad de vor fi de cinste 

sad de necinste, si zise imparatul sä deschiza, 

sicriele cele ferecate cu aur, si data le deschisera 

1) Pag. 119-121. Manuscriptul d-lui Eminescu cap. 6 fol. 

14 b 16 a. 

2) Aci avem una din probele pentru originalul slavon, clicT in 

text-ul slavon st5, : covceg, ceea ce insemneaza slavone.te cutie, 

radii ; traducatorul roman s'a gandit la cuvantul rotnanesc, ce 

sana identic, cu toate ca are la noT un inteles en total diferit.

TARLAAM SI IOASAF 41 

si esi dintrInsele o imput,icrune rea si vazura intr'ansele 

lucruri grozave. Deer zise imparatul : acesta 

este chipul eel imbracat in haine scumpe si frumoase, 

si ceia ce se trufesc cu slava cea multa, Tar in 

launtru, eT sant plinT de lucruri rele, si mortT si impel- 

ApoT zise imparatul de deschisera si coscingele 

cele unse cu smoala, si cum le deschisera esi dinteansere 

miros frumos si se vazura lucruri minunate si 

scumpe si frumoase. Deci zise imparatul catre dansii : 

aceste cosciuguri stiti cuT se asemeneaza : asemeneaza-se 

celor doT oamenT care era imbracati in haine 

sparte si cu ferfenite intinate, si impaijinat,1 la obraz, 

si manjitT si negri si nadusiti si osteniti, carora le 

cautati voT numal chipurile cele dinafara , si 'ml atl 

imputat cad m'am inchinat ea for pan' la pamant. iar 

ea pricepand si cunoscand cu ochil eel din launtru aT 

int,elegerii mele curatirea sufletelor for si a for stralucire; 

rata acestea toate insa si caftanele cele imparatesti 

pentru marirea acelora nimic nu am bagat seamy 

ci be am calcat toate pre pamant jos inaintea 

Aceasta poveste, care, precum observam in treacat, 

se potriveste de minune cu textul slavon publicat de 

Novakovic 1) a intrat in Gesta Romanorwnc 2) a 

trecut prin pana cea maiastra a lul Boccaccio 3) a 

fost obiectul unel nuvele spaniole a luT Timoneda 4) 

1) L. c. p. 75-77. 

I) Cap 251 Oesterley si pag. 747. 

3) Decamerone, giornata X nuvelA 1. 

4) Alivio de Caminautes P I. No. 47. Dunlop -Liebreecht 

Nod% 72 p 462.

42 LITEUTURX POPULARA. ROMANX 

si, ca sä scurtam cu citatele a ajuns nemuritoare prin 

,Negustorul de Venetia' a luT Shakespere. 

A doua poveste, ce am gasit-o deja oare-si cum 

schimbata in ,Alexandria`, suna ast-fel in originalul 

din InvataturT.( 2) 

Aceia ce petrec tot in voia si in poftele trupulul 

lor, parasind pre ticalosul for suflet. Acestia se aseamana 

unui om, ce fugea de un inorog si nu putea 

nici cum sa rabde si sa thrpeasch strigarea si zbieretul 

glasului lui eel groaznic si infricosai, ci fugea tare 

ca nu cumva sa 'I ajunga si sa 1. manance. Asa fugind 

el cazu intro groaph. mare si daca cazu inteansa, 

afla acolo un copaciu si se apuca de se urea, intr'ansal, 

si stiitu cu picioarele pe niste ramurT, si ghndea 

ca va 11 in pace si far de nici o grija. Iar daca se urea 

el cauta la radacina aceluT copaciu, si vazu doT soared. 

unui alb si altul negru, care rodea tot d'auna acel copaciu 

in care sta el. Si atata '1 rosese cat putintel 

era sa caza. jos. Deci cauta in fundul acel gropi si 

vazu un carpe mare si groaznic ce sufla si esia din 

gura luT para de foe, si venea cu gura cascata si cu 

dintiT rhnjiti numal sal inghita. ,Deci iar cauta spre 

partea in cotro sta el cu picioarele, si vazu 4 capete 

de aspida unde se ivea din malul acela ce era aproape. 

Si 

cauta in sus si vazu unde pica dintr'o ramura chte 

o picatura de miere, si daca yam acea pOnea miere 

unit de a'sT maT aduce aminte de acele ritutaqi multe 

1) Act II sc. 7 urni. In basme v. basmul no. 31 Lspirescu, ed. 

1882. 

9) Pag. 131-132. Manuscriptul d-lui Eminescu c: 12 fol. 

39 b-40 i.

VARLAAM 10ASAF 43 

ce'l incungiurase. pidica dinafara de acea groapa sta 

inorOgul gata sal manance, iar in fundul gropil ranjea 

acel carpe groaznic ca sal inghit,a, iar copaciul in 

care se urcase era pOnel numal sil caza, iar picioarele 

si le pusese pre niste ramuri uscate si putrede, 

si uita aceste rautati si greutati toate, si se porni spre 

acea ramurit ce pica putinea miere. Aceasta este inchipuirea 

celor ce se insala cu insalaciunea lumil acestia. 

Adica inorogul insemneaza moartea care gone.ste 

sa ajunga pre tot neamul lul Adam. Acea groapa 

mare este lumea aceasta care este plina de cursele 

mortil. Copacial acela pre carele rodea acel doT soareel' 

tot de una de carele se apucase de se tinea acel 

om, este viat,a fieste-caruia om, ce se scurteaza, trecand 

zioa si noaptea si se apropie de sfarsit. Iar acele 

patru capete de aspicla, insemneaza patru stihiT 

din care se toemeste trupul omulul. Care le de le va 

purta cind-va raa si cum nu se cade i se va rasipi 

tocmirea sufletului ; iar focul acela ce esea din suflarea 

aceluT carpe insemneaza groaznicele si cumplitele 

mate ale iadului care asteapta sa inghita si 

sa mistuiasca pre eel' ce iubesc mai vartos frumuse- 

tile 

si cinstea lumil acestiea de cat bunbjatile veacumut 

ce va sa fie. Iar acea picatura de miere insemneaza 

dulcetile lumil acestia cu care amageste si inseala 

pre prietenil saT, si nu-1 Iasi., sti se grijeasca de 

spasenia si mantuirea sufletelor lor. 

Parabola aceasta cu inorogul, pentru frumusetea eT, 

a devenit una din cele mai respandite si este chiar mult 

mai veche de cat compunerea lui Varlaam si Ioasaf 

ceea ce se poate demonstra si la toate cele alte

44 LITERATURA POPULARI ROMAN A. 

parabole continute intrInsu. Se intelege, ca indata ce 

a trecut prin7maimulte literature, respandita cand prin 

scris, cand prin viul grail, ea a fost mai mult sal mai 

putin modificata, i a§a se esplica forma in care a a- 

juns in ,Alexandria ". In India trae§te aceasta parabola 

in gura poporulul, sub aceeasi forma ca in Alexandria" 

noastra. Mai aproape de Varlaam este recenziunea 

continuta in Calila-va-Dimna, prelucrarea 

araba a vestitel Panciatantra.1) 

Cu totul identica putem zice §i mult mai veche 

este redactiunea chinezeasca, ce s'a conservat in doua 

variante in traducerile facute de timpuria din cartile 

buddhistice indiene. Stanislas Julien a publicat o colectiune 

de ast-fel de parabole §i pove§ti sub titlul de 

Avadanas, §i acolo sP afla acele doug, variante 2) In 

Europa gasim parabola in Gesta Romanorumc §i 

intro sutra de call aratate de Oesterley. 

In sfar§it mai pomenim pe scurt parabola despre 

cel trei prieteni" desvoltata foarte pe larg in Invataturilec 

intediat dupe parabola de mai sus. 4) 

Un om avea trei prieteni, deci doui dintean§ii iT 

cinstea §i-1 socotea cu toata inima, ear pe eel de al 

treilea nu'l baga nici intr'o seams. Iara cand fu o 

data, venire slujitoril imparate§ti §i 

vrea sa-1 is de 

grabs §i sal duel la imparatul sa'§i dea seams, de 

1) Renfey : Pantschatantra I, Leipzig 1859 § 17 p. 80-83. 

2) Les Avadiinas, contes et apologues Indienes trad. par St. 

Julien. I. Paris 1859, pag. 132 urm. p 191 urm. 

a) Gesta Rom. cap. 168 si anotatiunile luT Oesterley pag. 739. 

4) Pag. 133-136 cf. Manuscriptul d-lul Eminescu c: 13 fol. 

40 b 42a. 

a)

VARLAAM gt IOASAF 45 

multimea de galbenT ce era dator. Iar el cazu intru 

nedumerire §i nu §tia ce sa faca §i incepu a cauta 

sotil ca sä mearga cu dansul la imparatul WI fie intr'ajutor. 

Venind la prietenul eel maT drag, fl raspunse 

acel prieten : nu-tf. sant eu prieten, nici tiu tine WI 

tu, iar tie iata ca-tt dau 2 tolurT ca saIT fie pre calea 

care vrei sa mergT. Deci el daca auzi a§a, se parasi de 

nadejdea care avu catra dansul i se duse la al doilea 

prieten §i'l ruga sa-1 fie intr'ajutor. i acesta raspunse: 

nu pociu sa-ii ajut ceva, §i nici sa-ti folosesc ceva ; ci 

numai atata itT voiu ajuta, cat voiu merge cu tine putinea 

cale de to voiu petrece. Deci omul acela mahnit 

§i plin de osteneala §i grije merse §i la al treilea prieten, 

pre care nici o data nu'l cinstise cu toata inima. 

Iar el cu bucurie §i cu blandete raspunse si 

zise : 

acea putinea prietenie §i dragoste ce a1 aratat catre 

mine nu o voiu Oa, de acia voiu merge chiar inaintea 

to la imparatul §i '1 voiu ruga pentru tine.Prietenul 

eel d'antaiu este avutia §i bogatia oinuluT, aurul §i argintul 

pentru care omul pate multe greutati; dar la 

moartea lul nu is omul nimic cu sine, fora numai putine 

obiele de ingropare. Al doilea prieten este familia 

omulul, care-1 petrece pana la groapa, Tar al treilea, 

pe care nu'l baga in seama omul este credinta, dragostea, 

nadejdea, milostenia, dreptatea, Tubirea de 

oa,meni, curatia , ruga §i alte bunatatf multe, daca 

murim noT, ele se urea maT nainte §i merg la D-zeu 

de'l maga. pentru noT, §i dau seama catre vame,i1 eel 

groaznicT §i infrico§atT, §i se lupta pentru noT. 

Aceasta parabola se gase§te in literatura ebraica

46 LITERATURA POPULARA ROMANY 

deja in secolul IVV 1) §i a intrat de timpuriu ca o 

varianta in literatura muhamedana 2) §i apoi in literaturile 

europene, pe de o parte din Varlaam, pe de 

alta din Disciplina Clericalis a lul Petrus Alfonsi 3), 

care, ca Evreu botezat, a luat din literatura ebraica 

mai toate parabolele continute in Disciplina. g De 

aci apoi in Ge.sta Romanorum 4) etc. 

Cea ce este interesantin povestea de fata, e a ea esista 

in limba romana in forma prosaic ca o traduc- 

Oune facuta duPrt Herder. Traductitorul, A. Zane, credea 

di Herder este insu0 autorul acestel parabole 5), 

§i nu §tiea ca, esiste deja de cate-va secole in literatura 

romana, §i chiar in trey variante. 

Impresiunea, ce a Rent personalitatea lul Ioasaf asupra 

spiritulul duios al poporului, ne desvele§te faptul 

ca, poporul a creat un cantec de stea, care are de 

obiect plecarea lui Ioasaf in pustie, ca sa imbrati§eze 

viat,a de sahastru. Acest cantec de stea s'a schimbat in 

cursul vremilor, analog cu cantecele populare personale, 

adica '§i a perdut personalitatea §i a devenit un 

cantec general : , Cantectel pustiel." Noi posedam acest 

cantec in ambele variante, in manuscript §i le co- 

1) Pirke de R. Eliezer cap. 34. Genesis rabba sect. 49. 

2) Steinschneider : Manna p. 1 7 si pag. 94 Zunz : Gottesdienstliche 

Vortrage p. 131 No. a. (Hammer) Rosencel I Stutg. 

Tubing. 1813 p 175. 

8) Disciplina Clericalis ed. Val. Schmidt Berlin 1827 c. II p. 

36 .i p. 95. 

4) Cap. 238. v. si pag. 745-746. 

8) CeT trel prietenT" apolog de Herder in : Foaie pentru minte, 

inima si literatuth 1844 pag. 206-207.

VARLAAM IOASAF 47 

municam pe amandoua intocmai dupa originalele. cad 

ne arata §i modul cum schimba §i preface poporul, 

ceea ce-1 place. 

Variantul cel mai vechiq este impersonal si se afRi, 

in manuscriptul nostru moldovenesc din 1784, in care 

e §i Alexandria : 

9 

Fol. 141b 142 a. 

F 

fp pre frumoasii pustiea! 

Priime§ti-ma intru a to desrtme, 

0 pre frumoasg pustiea! 

Ca pre pruncul la malcA, 

Mau la trto, td aplacrt 

0 pre frumoasil pustiea I 

Pre la mez de nalaz6.-noapti 

Nu mil infrico§a cu moarti 

0 pre frumoasii pustiea ! 

Niel cu a ta. ingrozire 

Ca sit ml flea prefuiri (?) 

0 pre frumoasrt pustiea! 

Ti-am Tuba preste polate, 

Ce stint cu auril suflate 

0 pre frumoasA putiea! 

Ti-am iubit preste vistiriea 

Ce-ste plina de avutiea 

0 pre frumoasg. pustiea! 

Merge-voI pi dumbriivi odraslite 

Ca pre nilte vii rodite 

0 pre frumoasrt pustiea! 

Fi -voi srilbatia flIarri 

Lasiind lume ce amara

48 LITERATURA POPULARA ROMANA 

0 pre frumoas5. pustiea ! 

§i pazand a to rAdicinA 

Ca sa stau fAra pricinA 

0 pre frumoasA pustiea! 

Ramurile tale imu plac'A) 

Ca ruga sA mi sa triacA 

o pre frumoasA pustiea ! 

§i le placA cat de gTos 

Ca si doblindesc fobs 

0 pre frumoasa pustiea! 

§i le placli cat de mult'e) 

Ca ruga sA mi sA asculte 

O pre frumoasA pustiea 

Ca lume am phrasal 

§i la tine am n'Azuit 

0 pre frumoasA pustiea ! 

CA doresc di at meii prietin 

§i aduc lacraml fierbinte 


Carele m'afi Indemnat 

De InselacTuni m'am Lisat 


Cu-mitre (?) me luT Hs. 

De la care am fobs 

0 pre frumoasA pustiea! 

Care m'ail rascumparat 

De strAmosescul pilcat 

0 prea frumoasa pustiea I 

Carele s'ati 

pironit pre truce 

§i 'q ad varsat sfa'ntul sange. 

0 pre frumoasa pustiea!

TARLAAM 91 

IOASAF 49 

Recenziunea a doua care urmeazk e mai complecta 

§i se afla intr'un manuscript de pe la Incepulul secolului 

nostru, in posesiunea d-lui Aron DensuOanu 1); 

&i este intitulatA : 

Pag. 24 -.25. 

Glister, lit. pop. rom. 

VERSUL PUSTII 

0 prea frumoastt pustie 

Primeaste-mA Intr'a to desie. of! 

Ca pre pruncul a sa maicA 

Cand la t,i4A i1 apleacl. of! 

Si In leagan i1 odineste 

De tot 11111 11 fere.te. of! 

Pazeste-m6 fAra frig 

SA nu mA tern de nimicA. of! 

Per la mez de meazAnoapte 

Nu mA infricosa de moarte. 

Nice cAuta ingrozire 

SA ma' fad' fart (le fire; 

Te-am Titbit pesti polatA 

Tot cu our fericatii; 

Te-am Iubit pre vistiere 

Ce sant plinA de avere; 

imparAtilea am pArAsit 

Si la pnstiire am venit ; 

Fiind salbaticA fiearA 

PArksind lumea ci amarA ; 

CAt In lume am trAit 

'Mahe valurT am patat. 

4

50 LITERATURA POPULAR/ ROMANA 

Vol sa scap fAril viva; 

Si prin a tale verzl lamurl (!) 

Vol sa triiesc farii valuri ; 

Ramurile tale it pleaca 

Ca ruga sa mi se tread., 

§i le plead, cit de jos 

Ca sa dobandesc folos ; 

CA doresc de al met pkrinte 

Plangitnd cu lacram ferbiute 

De pdrintele Varlaam 

Care povdfuitori cram, 

Carile m'ah indemnat 

De eh lumea am lAsat, 

§i in cale am (!) povAtuit 

La pustie am venit 

Ca sa urines lui Hs. 

Care-I hind de fobs, 

Care fi'aii vArsat sfii(nt)ul sAnge 

Pironindu-sA pe cruce, 

Care m'art riiscumpArat 

Din strAmosescul mien pAcat. 

Oh! Hristoase! imparate! 

MA rog tam fad Zvi mie parte 

Cu ingerii sa ma odihuesc 

in veci al mA veselesc. 

O prea frumoasI pustie! 

Pentru a complecta aci sirul colindelor nascute din 

Varlaam si Ioasaf in toate variantele romane, mai dam 

In sfarsit Inca, redactiunea din c&ntecele de stea ale luX

VARLAAM $1 IOASAF 51 

Anton Pann Iata aceasta redactsiune, care a 

pastrat asemenea unele trasaturT, ce dovedesc originea 

acestui canter, del se spun& de a dreptul ea este un 

fiu de impdrat, care canta acel canter : 

Acel fiu de impitrat mare 

0 prea frumoasA pustie! 

Domnul andu-I luminare 

0 prea frumoasii pustie! 

A llisat imprtriltie ai c. L 

§i a plecat in pustie 

Cu dor O. cu amid jale 

Cantand in ast -fel pe cale : 

0 prea frumoasa pustie! 

MA rog din inimii tie, 

Primelte-ma pe mine 

Ca sit vietuesc in tine; 

A to desime.sa 'ml fie, 

Sciptrul de imparlitie; 

Pre tine to voIn de-acuma 

Ca sii'ml fii tats i murnii; 

§'ale tale ramunle 

A 'mI fi surorile mele; 

§i din tine britzi§orii 

Van sieml fie frati§oril ; 

§i toate lemnele crude 

Stout 

fie in loc de rude; 

§'ale tale floricele 

i) Cintarea 15-a in editiunea a 5-a a Ctmtecelor de stea. BucureltT 

1852.

62 LITERATURA POPULAR' ROMANI 

Ca nepo %T qi nepotele. 

MA rog iar pustie tie, 

Mill de mine el 31 fie, 

§i sa ma fereqd de toate 

Plzindu-ma 'n zi qi 'n noapte, 

De nalucirl, de ispite 

§i de fiarele cumplite. 

SA ma intilre7t1 in rAbdare 

Dandu-ml bunli cugetare ; 

SA safer vara caldurA 

§i iarna degerAtura. 

De ma'l vedea intr'o durere 

Sa 'ml dal a to mangaere, 

Stand doftor boalelor grele 

§i balsam ranelor mele 

Ca din lume cand m'olu duce, 

SA 'ml poclu da sufletul dulce 

tntr'aceluia mina, 

Ce m'a zidit din tarlina. 

Este invederat, §i nu credem ca maT trebue demonstrat, 

cum ca toate aceste variante, probele activitdt,IT 

poetice a poporulul se trag dintr'un singur 

prototip, ndscut din jalnica infatiwe a lur Ioasaf, 

care-§1 pardse§te palatele ferecate in aur, ca sa petreacd, 

in pustie cu parintele sau Varlaam. Acesta se 

§i pomene§te anume in varianta a doua. Nu putem 

nici chiar banui, cum s'ar putea intAmpla cuiva, c. 

acest cdntec a esistat o data deja in forma inpersonala, 

§i numaImar tarziu introdus fiul de impdratc 

cddi esista qi 

la Ru.i lute() sums insemnata de variante

VARLAPAI SI IOASAF 53 

culese de Bersonov 1) din toate unghiurile Rusiei , atat 

din gura poporului, cat §i din manuscripte ; adica, 

atat colindele nescrise, lesne schimbatoare, cat §i cele 

scrise, mat mult sau mat puffin fixate gi 

de origina 

literal* §i in toate 29 de variante se nume§te basal 

acela, care pleaca in pustie §i canta acel cantec. 

--.7..4-72....4-..e-- 

1) P. Bersonov : Kaleki perehojie I, 1 Moscva 1861 pag. 205 

268 No. 45 -74 ,,TarevieT Ioasafil, pustynikii."

SYNDIPA 

Nu mai putin important. §i rilspanditti este cartea 

aceea, de care ne vine acuma rtindul de a vorbi, adicg.: 

,Istoria Syndipi filosofalur. 

Pe cand ,Alexandria" trata un personagiu renumit al 

izbandelor razboinice, §i Varlaam §i lomat' canoniza 

viata sfanta a dol oameni muritori, ne prezintti aceastA 

carte un intelept, can i a Si dat numele sttu ca 

titlu. Dar ceea ce voim stt observilm din capul locului 

este, di nu dansul joaca rolul principal, cum s'ar putea 

crede. Literatura popular" are pe un alt erou al 

intelepciunei omenesti, pe Solomon impgratul ; darl 

intelepciunea celui d'antaiil, precum gi toatil cartea, are 

numai un singur centre in jurul cttrui se inviirte§te : 

vicle§ugurile femeilor §i invAtutura prin pilde, de a ne 

feri de dansele, §i a asculta sfalul oamenilor intelepti. 

Sindipa este un product indic. 

Inainte ins" de a intra in cercetarea mai de aproape 

.a acestei car', sa arunctim o privire asupra literaturei 

indice respective, a cares important" pentru cultura

SYNDIPA 55 

terara §i pentru literatura populara a celor din urma 

9-10 secole este aproape covar0toare. Aceasta importanta 

a fost dove dila in mod stralucit prin vestita 

Introducere ' a lul Benfey la traducerea germane a 

cartii indice: Panciatantra. 1) 

In urma espeditiunilor lui Alexandru Machedon, de 

care am vorbit mai sus, au stat Grecil un limp oarecare 

in relatiuni directe cu Indienil. Peste doua secole 

au domnit domni de origina greceasca peste districtele 

nord-vestice ale Indiei, stapanind t,ara Pendjabialui, ba 

Imparatiea for se intindea chiar pana departe in India 

apusana , soli grece0i erau acreditat,i pe lang& domni 

indieni, negustorl grece0i, arta §i tiin(a greceasca 

au intrat chiar §i in viala indica atat din Pendjab, cat 

§i din Alexandria. InfluerAa ce au esercitat deci Grecii 

nu poate se fie mica, §i se poate chiar ca a fost mai 

mare de cat ne-o inchipuim. A.sa pe taramul vietil 

practice , d. e. la baterea monedelor, la architectura, 

poate chiar la drama ; afara de acestea §i o suma de 

fabule, legende 0 mite se par importate prin Greci. 

Din contra, India a platit Europei cu dobanda insutita 

aceasta imprumutare. Sute de basme §i legende, 

pove01 §i snoave incep deja pe la sec. VIII a se intinde 

de la India peste Asia apuseana §i Europa intreaga ; 

intre cele mai vechi colectiunl de pove01 §i fabule putern 

numi Paciatantra §i Sindipa. 2) Din sec. X incep 

espeditiunilepopoarelor islamitice in India §i o cuno§tinia 

mai de aproape a Indienilor; §i literatura scrisei in- 

1) Th. Benfey, Pantschatantra: Fiinf Blicher indischer Fabeln 

etc. 2 voll. Leipzig 1859. 

2) Benfey, 1. c. vol. I p. XXIII.


a predomina. Cdrtile de povesti indiene se traduc mai 

intai in limba pehlevi (irano-semetica) apol in limba 

persand si araba si ast-fel se latesc peste toate tarile 

islamitice si de aci in Europa ; punctele de trecere ere! 

Imperiul bizantin, Italia si Spania. 

In masurd, mai mare s'au lit aceste povesti si peste 

Odle din nordul Indiei: China si Tibet. Cercetarile 

lul Benfey, au demonstrat, ce atat nascocirea cat si 

latirea acelor mai multe pove.sti se datoresc Buddhislnulu 

§i literature! buddhistice , care deja din sec. I 

d. Chr. a fost cunoscuta Chinejilor. Ace.stia ad stat in 

relatiunile cele mai intime cu buddhistii indien!, qi 

Staniglas Iulien, renumitul Sinolog, a reusit a descoperi 

in encyclopediile vechi chineze§ti, o alma de legende, 

parabole si basme de origine indo-buddhista; si se 

vede ce Chinejii au considerat in destul aceasta literaturd 

pentru a o strange si a o publica. No! ne-am folosit 

deja la parabolele In! Varltm de aceste traducer! 

chinezesti.i) In acelasT mod ca la Chineji an ajuns povestile 

impreund, cu Buddhismul la Tibetan!, si de la 

dansil la Mongols, can an stapanit Rusia mai bine de 

200 de an!, si in a cdror limbd s'au mai pastrat trei 

din colectiunile cele mai importante de aceasta naturd. 

Si asa din literature a intrat in popor §i din popor 

in literature, capatand cu incetul la fie care, ca7 

racterul individual si national, si printr'aceasta cate 

o data o transformare poeticd interesanta. 

Cartea cea mai de frunte a literature! acestia este : 

Panclatantra : Penta-teuh. Neavand atata importantd, 

pentru istoria literature! populare romane ne vom 

1) Mai sus pag. 39 44. 

9t

SYNDIPA 57 

multumi a o aminti in scurt, ad paha acuma Ii am 

reu§it a gasi vr'o traducere in limba romana. Panciatantra, 

este o colectiune de pove§ti intercalate una 

intr'alta §i pline de sentinte morale, esplicate prin pove§tile 

ansasi ; precum a aranjat d. e: Anton Pann: ezatoarea 

la Tara, dar aci nu esista o legatura a§a de iniima 

intre diferitele pove§ti precum este in Panciatantra, 

unde toate-s legate unele de altele. Toate sant 

inchise intr'o poveste mai generalaca intr'o cercevea. 

Acesta este caracterul tuturor pove§tilor indiene, §i 

se.esplica prin scopul pentru care au fost compose : 

aceia de a arata o invalatura. ,nitic supt forma uneT 

fabule. Ele erau destinate pentru ,beizadele, feciori 

de domnT §i domnil insu§1, §i am putea numi scopul 

for prin cuvantul : )0glinda domnilor`. Prin forma et 

de compilat,iune a inlesnit adaugarea §i scurtarea de 

fabule §i pove§ti ; §i inteadevar Panciatantra in forma 

ei moderna, este ntult mai bogata §i desvoltata decal 

a fost in vechime. Fartea cea mai vechie se pare ea 

e3te din sec. IIIII d. Chr. cad o suma. de fabule 

dinteansa se afla in literatura chinezeasca. 

Tradusa din limba sanscrita in pehlevi de care 

Barzuie si dinteaceasta in cea araba de catre Abdalah 

al Mokkafa a fost tradusa Panciatantra deja 

762 in sec. V. in limba siriaca ; aceasta traductiune 

s'a descoperit mai deunazi de Bickell intr'un mod 

foarte minunat ; §i Bickell a editat-o §i a insotit textul 

siriac cu o traductiune germana (1). Descoperirea 

1) Kalilag and Damnag. Alte syrische Uebersetzung des indischen 

Ffirstenspiegels ed. G. Bickell; mit einer Einleitung v. Th. 

Benfey. Leipzig 1876.

CO 

LITERATURP. POPULAIti ROMANA 

ei foarte interesanta a fost descrisa de Liebrecht. Apendice 

la : Mythologie comparee de M. Muller. 

Traducerea araba a fost baza traducerei ebraice 

din sec. XIII din care Iohan de Capua a tradus 

M latineste ca : Directorium humanae vitae. De aci s'a 

tradus apoi nemteste 8i dintr'asta in toate cele alte 

limbieurope e sub titlu : Kalila pi Dimne sau Bidpai. 

Trecem peste toate cele alte versiuni orientale. (armene, 

malaice, hindostane, maharate etc, despre cari 

a tratat Benfey in vestita-1 introducere la traductiunea 

germana 1) §i ne oprim jar la traductiunea araba. 

Aceasta a fost tradusa in limba greceasca de Evreul 

Simeon Seth la 1080 din porunca ImparatuluI Alex. 

Comnenos sub titlul de Stefanit si lhnilat. Din neintelegere 

a tradus §i numele proprie din titlu, deducand Calile 

din arabeste Calila, care insemneaza ; coroana, de 

aci Stefanit; in adevar insa sant Calila §i Dimna numiri 

schimonosite din Carataca §i Damanaca" cum se 

numesc sacalii; personajele principale din Panciatantra 

indica ; in limba siriaca se numesc deja Calilag iii 

Damnag, si de aci arabeVe : Calila ti 

Damna. De timpuriu 

a fost apoi tradusa din greceste in limba slavona 

tot cu titlul Stefanit ysi lhnilat. 

0 parte dinteansa se vede el a intrat in literatura 

noastra romana si este identica cu : Cele12 vise ale lui 

Mantel- pe care le poseda d. Cipariu un manuscript 

din sec. XVII. 2) Nol nu putem judeca de cat 

dupe titlul indicat, dar totusI ne vom ocupa. putin de 

1) Pantschatantra I, Leipzig 1859 p. 2-18. 

2) Priucipia pag. 114 nianuscriptul Ss. fol 31-36.

CELE 12 VISE ALE MI MAMER 59 

acesta visuri, studiate cu deamanuntul de Veselovsky. 1) 

.Ceea ce dg acestel povW1 o insemnatate deosebiti 

este probabilitatea, ca a venit la Slay. i la noT intr'un 

mod izolat, independent de cartea intreagh, i ca mai 

cu seamy la aceasth poveste se arata mai clar originea 

budistica a acestui fel de apologurT i fabule. La 

noT insa a venit de la Slavi ; ei de oare-ce traductiu- 

nile romane din limba slavona s'au 

linut in genere 

str.ans de textul original, noT dam aei in lipsa traducerel 

romane, un estract dupa textul slavon. Judecand 

dupa numele : Mamer se tine recenziunea noastra 

de acea veche slavonil din sec. XV, publicath de Veselovsky. 

2) 

Intr'o targ. numita Iriin Pra un imparat anume 

Acesta yam intr'o noapte 12 visuri; nefiind 

nimenea sa i le talcuiasch se roaga de filosoful Mamer 

§i acesta Ii zice ca visurile sant visurT profetice si arath 

oamenilor de rail §i ora§ulul de pacoste. 

In visul cel d'antaia in care imparatul a vazut un 

stalp de our stand pe pamant §i ajungand pang la cer; 

insemneaza : Mutate mare pre lume §i vrajba unuia 

contra celut alt. Intr'un alt vis a vazut un burduf de 

branza atarnand de la cer pang la pamant. Visul 

acesta insemneaza ca oameniT se vor lepada de 

inchinriciunea la D-zed, i ca nice unul nu va face 

nicT un lucru bun. In visul al treilea vazu tree cazane 

ce ferbea, unu plin de unt, altul plin de oleiu §i al treilea 

plin de apil; din douil fugea coprinsul, numal din al 

I) A. N. Veselovsky. Slovo o dvenadtati sushi' Sallab,g. St. 

Petersburg 1879: 

2) L. c. p. 4-10.


treilea din mijloc nu fugea coprinsul; si Mamer talcueste 

ea va fi o vreme, unde intre 1000 de femeT una nu va fi 

cinstita. Asa urmeaza un sir intreg de visuri curioase 

si de talcuiri nu mai ptOn curioase 

Prototipul acestor visuri se Oa in recenziunea siring. 

1) si in cea araba 2), cu deosebirea insa, ca visurile 

sant cu totul altfel si talcuirea for e mai ra(ionala. 

Acolo urmeaza chiar implinirea for imediata, 

in tocmai cu talcul dat de ii-Oleptul Chibariun, si un 

cum iT talcuiall Brahmanii visurile in folosul for projiriu. 

Afars de recenziunea din Panciatantra, se afla o poveste 

cu cerceveaua cu totul analoaga si aproape de 

cea precedents, in Kandjur, ciclul tibetic de povesti 

huddhistice, unde e vorba in genere de imparatul 

Cianda-Pradiotasi in locul lu! Chibariunint,eleptul, este 

Mabacatialana. 

Aceste visuri si talcul for all capatat cu incetul forma 

de intrebari si raspunsuri, ca ghicitoare ; iar pe de 

alta parte '1t 

regasesc analogil in basme, unde eroul 

vede lucruri curioase, precum imparatul vede visuri 

curioase ; si la un loc anume, de la o persoana anume 

capatg eroul deslusirea acelor lucruri, precum capata 

aci imparatul deslusirea visurilor. Veselovsky care a urrnarit 

aceasta terns mai de aproape, a adus-o pe de o 

parte in legatura cu Morolf, pe care-1 vom intalni mai 

departe sub numele de Bertoldo, pe de alta, a aratat 

esemple din basmele rusesti, unde regasim.ast4e1 de 

vedeniT curioase. 3) Noi ne marginim a aduce un basm 

1) Bickell 1. c. cap.9. 

2) Cap. 14 

3) L. c. p 38 44.

SYNDIPA 61 

cules de noT din gum unuT tigan din Bucurestl; pe 

care l'am publicat in limba germana..1) 

,Feciorul de imparat incaleca pe un cocos ferecat si 

insotit de cumnatul sad, care calareste asemenea pe 

un cows, plead. la iad. Pe drum vede vaci ce pastea pe 

o livede grasa langa ape, §i totusT erad asa de slabe 

in cat n'aveat atata came pe oase cat e pe varful unul 

ac. Ficiorul de imparat intreba, pe cumnatul sad ,ce 

este asta?, cumnatul IT raspunde : ,tacT, and ne-om 

intoarce, ti-oid zice4. 

Mergand maT departe vede niste vaci pascand pe 

nisip si totusi erad asa de grase, in cat plesnead de 

grasime, dad le atingeaT cu degetul. Ficiorul de im- 

parat intreba. iarasI, ,ce este asta ?4 §i cumnatul sad 

ii respunse: ,tacT, tend ne-om intoarce spune. 

Mild se intoarsera. IT spuse : ,vacile grase sant aceT 

(Damen', cart as lucrat cu toata inima pentru copil lor, 

iar cele slabe sunt oameniT nehotezati si pizmatareti.' 

Aseasta este numal un epizod din multimea ce se Oa 

in basmele corespunzatoare rusesti. 2) Alte paralele occidentale 

afara de cele pomenite de Veselovsky se aflu 

d. e. In basmele Siciliane a doamnel Gonzenbach si 

literatura comparata in notatiunile lul R. Kcehler. 

In mod indirect a intrat in literatura romans o multime 

de povesti care la urma urmelor se trag toate din 

1) Ausland ed. Hellwald 1880 p, 257-259. 

2) Veslovsky L c. p. 40. 

8) L. Gonzenbach. Sicilianische Maerchen Leipzig; No. 88 anot. 

ibidem vol. II pag. 257 259. 0 .paralelil, din literaturA tatara, 

1870 din Siberia, v. Radloff : Sprache der tarkischen Staemme 

Sttd- Sibiriene vol. IV St. Ptrsbrg. 1872 p. 378 381.

62 LITERATURA POPULARX ROMANI 

Panclatantra. Asa unele povestl si basme, ba chiar si 

fabule, si de aceea adesea-ori vom reveni asupra Pan - 

clatantret, in cursul cercetarilor de fa0.. 

Caracterul acestei carte este in forma cu totul alt -fel,, 

de cat forma Panciatantrei dar in fond are asemenea 

scopul didactic ca si aceea. 

Acuma insa sa ne reintoarcem la cartea de la care 

am plecat la ,Syndipe. Iata cum se esprimaGcerres, 

vorbind de aceasta. carte : 

.Apropiindu-ne de eel sapte intelepli( ajungem la 

o carte care ne insufla respect prin anticitatea et cea 

mare. E.sit din munt,i1 Indiei, a fost acolo un izvor mic 

in vremile trecute, si s'a revarsat catre Occident prin 

campfile cele intinse ale Asia' in curs de mil de ant, 

tot crescand cu cat inainta in vreme §i in spat,ia, si din 

care s'aa adapat neamuri si popoare intregt, pans cand 

a venit in Europa cu migrat,iunea cea mare a popoarelor, 

si si-a castigat si in genera4iunea si in vremea 

noastra un public atat de insemnat, in cat a ajuns 

aproape celebritatea si sfera de activitate a cartilor 

sfinte, si a Intrecut acea a cartilor clasice. ,,Apoi urmeaza 

: ,Curios si caracteristic in istoria acestei calf,: 

este mai cu seams propasirea cultural, ce se arata in 

fenomenonul, ca, pe and acea.sta carte la aparitiunea et 

si mai pe urma Inca ca traducOune greceasca, era cartea 

regilor si o consideraii ca un vademecum, acuma 

a ajuns carte populara si a gasit refugia in contra uiaril 

la clasele mai de jos ale societatei. 

Aceasta, carte merits dar o analisa mai deslusita 

fiind tot de o data un esemplu din literatura indica. 

asa bogata in felul acesta. Originalul indic nu s'a des-

SYNDIPA 63 

cogerit insa pana astazi. Forma principals, adica cea 

mae scurta, este descoperita de Brockhaus in noaptea 

a 8-a din Tuti-Nameh. Dupe, numele celui mai mare 

intelept care joacA rolul cel mai mare (Sindabar, Syntipas, 

Syntipa) a capatat aceasta carte numele de Sindabar, 

Syntipas §i Syntipa; in transformarile sitraductiunile 

occidentale se numeste: Cei 7 intelepti Roman 

des sept sages dupa numArul inteleptilor. Cea 

mai vechia forma dupe, cea persand, este acea descoperitA 

si publicata in limba siriacd de Baethgen 1) Aceasta 

versiune nu este alt-ceva, de cat o traducere 

dintr'un text arab. Din cea siriaca a fAcut Mihail Andreopulos 

in secolul XI o traductiune in limba greceasca. 

Baza tuturor reproductiunilor europee insa este 

traductiunea cea evreeasca de pe la 1250. Din aceasta 

a facut un monah, Darn Iehan unalatineasca, Hebers 

o traductiune franceza sub titlul ,Dolopathas.c (secolul 

XIV) Din o alts, traductiune francesA, s'at'e facut 

cele alte reproductiunT, asa d. e. cea englezeasca etc. 

Aceasta recenziune franceza a fost editatA de Keller, 

care a scris o introductiune de peste 2463) pagini, in 

care urrnareste toate paralelele si ramificatiunile acesteT 

ci£rtt, mult citite si foarte influente. Cad: afarA 

de acele traductiuni pomenite, mai posed, fie-carepopor 

cate o odrasla esitA din vita comuna, cate o prelucrare 

mai mult salt mat putin amplificatA a lut Syntipa. 

1) F. Baethgeu, Sindbim oder die sieben weisen Meister Leipzig 

1876. 

Tiparitit de Boissonade, de Siatipa et Cyri filio, Andreopuli 

narratio in : Anecdota graeca Paris 1828. 

3) Le romans des sept sages. Ttibingen 1836.


Forma acestei csrti, adict o in*irare de povesti, inlesnia 

imbogAtirea i amplificarea el, intocmal precum se 

amplifica si se Imbogatea Panclatantra, si intocmai 

precum se 1mbogAtea Halimaua. Asa dintr'o carte cu 

7 intelepti ce spun cate o poveste gi unu sail 7 ragpunsuri 

al mumel vitrige, s'au facet cu incetul 10 d. e. 

in 1001 nopti artbest11) si s'a sporit in literatura turceascA 

pant la 40 de povesti ale vezirilor .i 40 de raspunsurT.8) 

Din traductiunea greceasca. a luT Andriopulos s'a 

facut pe de o parte o traductiune sloveneasca, care 

insa nu ne intereseaza pre noT acuma intr'atata, gi 

pe de alts o traductiune neogreceascei tiparitt in Venetia 

la 1744. 8) De aci s'a tradus in limba romana, 

si a intrat in literatura populara romans.. 

Textul cel mai vechiu it posedAm noT intr'un manuscript 

mixt din 1779, dar este numai un fragment 

de 3 foi coprinzand povestea introducittoare. Iatt titlul 

pe deplin, care ne spune curat, cs s'a tradus din 

limba greceasca, cu care se si potriveste cuvant din 

cuvant : 

'Istoria luT Kir 1 InpArat al Persilor, si pentru dascalul 

Sandipa. Cuvantul intait al Sandipii filosofulul, 

talmAcit de pre limba sirieneasca pre limba eleneascl;. 

iar acum mai pre urms pre limba romaneascA., 

,Aceasta istorie at scris-o maT intaiu Mossus filo- 

1) 1001 Nacht ed. Habicht etc. vol. X noaptea 440-452. 

') Literatura IntreagA a tratat-o pe larg afar de Keller Comparetti: 

Osservazioni intorno al libro dei Bette savj di Roma. Pisa 

1865, qi Ricerche intorno al libro di Sindibild. Milano 1869. 

MJ6oloymov Zuviotou too inl000pou. Tenet. 1744. (80 96 pp.)

SYNDIPA 66 

soful pentru Kir imparatul Persilor, vi pentru navtere 

fiului sad, vi pentru dascalul Sandipa filosoful vi pentru 

7 filosoli at impitratulut vi pentru Oitoarea imparatulut 

vi pentru mevtevugurile el' cele reale vi vicleni ci 

le-aii facut vi le-ail gait acea vitriga.' sa li faca fiulut 

imparatului inc6 vi asupra a insuvt inparatului." 

A doua traducere tot din elineaste in limba romaneasca 

s'a facut de dire unu, anume Simeon Pantea, 

la 1802 care a vi tiparit-o in acelavi an in Sibiu sub 

titlul : Istoria Syndipi filosofulut. A doua editjune s'a 

facut tot acolo la 1834. 

lata acuma coprinsul ,Istoriet Syndipet( care a avut 

o influent,a directa vi indirecta asupra literatures 

populare: 

,Fost-all un imparat la Persia, numele lui Kira, care 

avea vapte mueri, darn, copil n'a avut; vi a rugat pre 

Dumnezett sa't dea copii ; Dupa multa rugaciune l'a 

ascultat D-zeti vi a nascut femeea un fecior, pre care-1 

crevtea imparatul vi'l invata ; vi i -aii gasit un dascal 

sal fug intru invalatura int,elepciunet vrednic; dar in 

zadar se nevoi dascalul treT ant, cact uimic nu s'a folosit. 

Vazand aceasta imparatul, chema pre Syndipa, 

filosof vestit, vi 1 zise, ca. vrea sa.-1 dea pe fiul sari 

spre inv5latur5. Syndipa Mgadui a-1 da in vase lunt 

gata, cu toata invMatura pe deplin vi desav-arvit invatat, 

iar de nu, sa. 'i se taie capul, vi-T dede o ast-fel 

de scrisoare. Deci lua. Syndipa pre fiul imparatului 

vi'l bag intro casa mare vi larga, vi cele din launtrul 

casil le-a luminat vi le-a albit vi a scris vi a zugravit 

pe pareci cate invat,aturi vrea 0.-1 arate; acolo vedea 

filosoful cu fiul imparatului, vi'l inv6ta. Dupa ce tre- 

°aster, lit, pop. rom. 5

66 

LITERATI:RA POPULARX ROMANA 

curd cele 6 lunT sI coconul era desavarsit invatat, zise 

Syndipa : ,voiu fac cercarea norocului tau, si precum 

void vedea folosul tau asa to voiu trimite la 0.- 

01 tau.' Facand cercare, vazu filosoful ca coconul se 

afla intr'o primejdie mare, daca nti va tacea sapte 

zile de arandu, si sa nu vorbeasca nicT un cuvant; cu 

aceasta povata 11 trimise la tatal saa. 

Deci a mers fiul imparatuluI dimineat,a si s'a inchinat 

imparatului. Dar cat iT vorbi imparatul, el sta si 

se uita in ochiT luT, si nu'I raspundea. Imparatul mahnit 

zise hoerilor seT, sa vorbeasca, el cu dansul, poate 

se teme si nu graeste cu dansul caimparat; si incercarea 

hoerilor fu zadarnicd. Tot ap taxa de toles era si 

incercarea mumeT sale. 

Imparatul avea intre femeile lui una vicleana, si 

i-a zis sa is pre fiul imparatulul si cat poate sa vorbeasca, 

cu momele, doara-1 va face saV mph tacerea 

i sa vorbeasca DePI '1 lua muma sa cea vitrega 

duce in casa et; acolo incepu vorbeasca de dragoste 

si-i zise ca va cugeta ()axes' care mestersug asupra 

tatalui sari, adica iT va da moarte, iara el luand 

InparMia, sa o is pe (lama de muere. Aceste cuvinte 

imtaratara ivteataia pe fiul imparatulul, in cat uita 

de sfatul Syndipil §i-1 zise : SA stir ca 't,T vela da raspuns 

piste sapte zile; iara muerea auzind acestea s'a 

nevoit sa faca pierzarea lui, decT 1ndata 'S a rupt hainele 

eT, §i-§T as sgariat fata si a strigat tare. Imparatul 

auzind strightul el, alerga iute sa vaza ce este; 

iara, ea i-a zis: ea, imparate, cu multa osteneala ma 

stra'duiam, si cu dragoste vorbeam pi-1 

indemnam sa 

Torbeasca ; iara el de naprasna a cazut peste mine 

pi 1

SYNDIPA 67 

i sa nevoea sä ma rusineze, asa in cat mi-a rupt 

haina si podoabele, si fata mi-a sgariat-o precum 

vezi. Imparatul turburat si spaimantat, hotara sa osb.ndeasca 

pre fiul sat la moarte. 

Impdratul avea sapte filosofI dupa obiceTu, pre cari 

'T Linea imparatul spre cate lucrurI vrea sa fad.. Decl 

acesti sapte filosofi si sfetnici auzind de hotararea impdratului 

asupra fiiului sdu , fara sfatuirea lor, au socotit 

mintea lor, si au cunoscut di din mare manic si 

din turburare covarsitoare s'a turburat imparatul de 

a crezut Vara mueril si a osandit pre fiiul sau la 

moarte DecI se sfatuira intre dansiT, ca fieste care sa. 

meargg la imparatul, cate unul intr'o zi sa vorbeasca 

cu dAnsul, sa, nu omoare pre filuI sau, pand vor trece 

cate sapte filosoti. 

Asa veni eel d'antaiu filosof si spuse imparatulul o 

pilda si Inca una, cum ca nu se cade sä creaza usor 

vorbelor pardtoare. Cum simti muerea aceea, de vorbele 

filosofultif, veni si ea si spuse imparatulul o pilda, 

cum ed. sa nu se Increazd in sfetnici, ca sant viclenl 

si reT. 

A doua zi vine al doilea filosof si spune o pildd, si 

Tar vine muerea si spune altd pilda, si asa tot hotarea 

imparatul sä omoard pre fiul sau, sill 

retragea hotararea, 

dupg cum venea muerea sau unul din eel sapte 

filosoti, sfetnici al luT; ast-fel trecura, cele sapte zile 

primejdioase. 

In zioa a opta se arata Syndipa si fiiul imparatului 

dezlegandu-i-se legdtura taceriI spuse viclenia mueril 

; apol spuse maT multe pilde, cari dovedeau inalta 

sa intelepciune. Imparatul dede atuncT porunca sä se


omoard muerea aceea ; insa fiiul de imparat o scapd. 

de moarte si zise , numai aceasta sä-i se facd. ei : sa-1 

razd capul si sä-I mdnjasca obrazul, i puind-o pre un. 

magariu sit incungiurd cu (lama toatil cetatea ca sa o 

rusin eze. 

ImpAratul mirandu-se de intelepciunea fiului sdu, 

intreaba pre Syndipa, dad. este din nastere sau din 

invdtare ; si cartea se sfarseste cu pilda filosofultic 

menitd de a ardta ca fie care om isi are ursita lui. 

Acesta este coprinsul istoriel 1ui Syndipa filosoful, 

care precum se recunoaste la prima vedere, nu este 

alt-ceva decat stravechea poveste a lui Iosif cu femeea 

lui Potifar, sau a lui Hippolyt cu Phaedra femeea 

lui Theseus, care se repetd prin toate veacurile 

si in toate literaturele. 

Mult mai importante din punctul de vedere al influentel 

au devenit acele Tilde, care in recenziunea 

noastrd se urea la numarul de 22. Acest numar, precum 

am observat, nu este pretutindenea identic, precum 

nu e identic nici numele imparatului, nici numele 

filosofului. La not se cheamd Kir adica Cyrus si 

Syndipa, In Occident se chiamd. Impdratul cand Diocletian, 

cand Vespasian etc. si filosoful e cand Virgil, 

cand un altul etc. 

Noi aci ne vom ocupa numai cu una sau cloud din 

aceste pilde, cari se potrivesc mai mult cu vederile 

noastre estetice moderne; cd.ci o mare parte dinteansele 

au un caracter cam prea liber, potrivit cu tonul 

vremurilor trecute. 

Intelia pilda a filosofului at faptelea : 

Pilda ce o comunicam aci in estract este intaia pil

SYNDIPA 69 

da a filosofulul al §aptelea §i o putem intitula : )studiarea 

vicle§ugurilor muerelor.c 

A fost un om care s'ati jurat sa. nu §aza la un 

loc, nici muere sit-0 ia, pana nu va afla toate vide- 

vugurile .Si meqtepgurile muerelor; §i s'a instreinat 

0 a umblat din loc in loc, nevoindu-se sa afle ceea 

ce poftea. DecT acolo pre unde umbla l'a Intalnit un 

,om §i l'a intrebat la ce umbla; §i data i-a spus tot 

adevarul 'T spuse cel alt: omule , dute §i §ezi sanguratic 

pe cenqa §i a§a vel afla me,te§ugurile muerilor. 

Tanarul facu a§a §i §ezu 40 de zile §i 40 de noptT §i 

scriea vicle§ugurile muerilor. Dupa aceea zicea ca n'a 

ramas nescris nici un vicle§ug, §i s'a Tutors sa mearga 

spre casa sa. Pe drum a ajuns la un sat §i a ramas 

acolo. A doua zi a facut acolo un om o masa 

mare §i a chemat §i pe acel strein. Tara el venind a 

§ezut cu ceiralt1 la masa, dar nu manta asemenea 

cu cei Patti. 

Atuncea i-a zis stapanul casiT: de unde 

e01? 

§i de unde vii? Tanarul raspunse : viu de de- 

parte cad am e0t sa aflu vicle§ugurile muerilor. Acestea 

le spuse barbatul, muerel sale zicand ia'l inauntru 

§i randue§te luT bucate. Muerea Meuse precum 

II poruncise barbatul §i puind masa a §ezut cu dansul 

la masa. 

Dupa aceea it Intreba data a scris toate me§te§ugurile 

muerilor ? iara el a zis : nici un me,tepg sail 

mozavirie n'am lasat nescris. Tara muerea IT zise : §i 

ea sant muere, §i voiu me§te§ugi ceva cu tine, sit 

vaz de-1 vet fi scris §i acela. Inainte insa, sa-1.1 spuiti 

lucrul uneT alte femeT. 

,A fost un om §i a avut muere de chaste §i ini,eleaptA;

70 LITERATURA POPULARX. ROMANX 

si el tot deauna blastema pre alte mueri, si muerea 

lui ii zicea: omule, nu (para pre toate muerile ci numai 

pre cele rele. Tara el zise: pre toate le ocdrasc, 

ca toate sant rele. 

Intr'o zi zise muerea lui card. dansul ce vrei 

sa. 

lucrezi astazi ? si el a zis : voiti sä ma duc cu plugul 

la Carina. Vii. ea ducandu-se la targ a gasit peste si a. 

cumparat; a facut si feriura si a adus-o barbatului el, 

sa-o manance; si intorcandu-se muerea acasd a aruncat 

pestii viu pe brazdele plugului. Barbatul ei s'a 

sculat sä are si gasind pestil II a cules si II a adus aeasa 

si II a zis sa i ferbe ; iard ea zise : dar de unde 

i ai adus? si barbatul rdspunse : i-am gasit pe brazdele 

plugului. Ea atuncea a mers de i-a ascuns; seara 

and ceru barbatul pestii ce-I a adus, muerea Indatt 

's-at apucat obrazul cu unghile si a strigat cu glas 

mare, de s'au strans vecinil de prin prejur, si striga 

ca omul acela are drac in sine, a tot vorbeste de 

pesti gasi0 pe brazde ci sa-1 lege, a va sä o °mar& 

pre dansa. lard vecinii i -au legat lui mainele si picioarele 

cu lant de fer, si toata noaptea striga el : dart 

n'am gash ed pestii si i-am dat ei, si i-am zis sa-I 

frig. Dimineata au venit vecinil si l'au intrebat ce a 

facut; iar el spunea tot adevarul, si muerea striga: 

omul acesta e indracit. Asa it inu trei zile, dupe aceea 

it intreba dact vrea sa manance peste prajit ? 

si el indata a strigat: acestea sant pestii care i-am 

gasit pre brazde; Muerea a zis : Boearii crestinii! inc& 

tot it tine pe el dracul! lara el a gandit in sine sä nu 

mai zica acest cuvant; si cand it intreba muerea de 

pesti, el zise : ca nu stiu ce peste este acela. Atuncea

SYNDTPA 71. 

11 deslega muerea lui, si II zise, sd nu mai sudue pre 

toate muerile si sä nu se mai laude, ea va birui pre 

toate muerile. 

Dupd ce ispravi cu aceastd poveste, Sneered muerea 

aceea sa adimeneasca pe tandrul, ca, ea e 

Canard si frumoasa si barbatul el bdtran, si alte vorbe 

de felul acesta ; dar abia voi tanarul sd asculte de 

vorbele el, cand incepu a striga: val mie! ce este acea;ta, 

ce patilu? si indata alergd barbatul ei, si cei 

chemati, si vecinT. Tandrul sedea la masa; si era cu 

mare fried, si nu avea ce sd face. Deci o intreba barbatul 

, de ce a strigat ; si ea II rdspunse zicand: acest 

strein, pe care-1 ospatez, s'a inlamplat de i s'a pus un 

os de paste In gat, si 'mi. era fried sa nu moare, de aceea 

am strigat, dar acum s'a mantuit. Dupd ce plecard. 

top', intreba muerea pe tandrul: oare cote ti-am 

spus, si edit ti -am Mout, ai-le scrise ? iara el zise: de 

acestea n'am nimica scris. Iar ea IT a zis : in desert to 

ostenesti, si nimic n'aT ispravit, nicT al aflat viclesugugurile 

muerilor. Deci streinul indatd s'a sculat si cate 

le avea scrise a ars si mirandu-se a zis : ca nimeni 

din oameni nu poate sh cunoascd rdutatile si viclesugurile 

muerilor.' 

Aceasta pilda despre viclesugurile muerilor s'a mar 

publicat putin schimbata in , Curierul de ambe sexed 1) 

al lui Heliade, sub titlu : O nuveld araba", adica povestea 

noastra cea principald far. cea intercalatd; si 

ast-fel a influent,at pe d. Macedonski, dand nastere 

la ,Iadesul piesa teatrald a acestui din urma. Au- 

1) Periodul al IV-lea No. 1 1842 -1844.

72 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/ 

torul singur mArturiseste aceasta, influent,, publica.nd 

si nuvele alaturea cu ,Jadesul.' 1) 

Epizodul intercalat, despre pestiI gasitI pe brazdele 

campulul 1.0 are asemenea istoria schimbarilor si transformarilor 

sale, pdna cand a ajuns povestea lui. Anion 

Pann: De cand ploa cu carnatr . 2) Deosebirea 

fundamentala intre aceasta din urma si prototipul e, 

este, ca. rolurile s'ari schimbat : nu femeea pacaleste pe 

barbatul el , ci barbatul pe femeea sa cam neroada. 

Mal aceeasl poveste se afla in India, in Danemarca, 

in Italia, Franta etc. Cosquin a publicat un variant din 

Lotaringia si l'a insotit cu toate paralelele, 3) se intelege 

afara de cea romans.. 

Tot Syndipa, dar in mod indirect a dat nastere si la 

povestea 'di: I. Barac: ,Cel fret' !raft' ghebosi sau trei 

barbari fi o muere; istorid comics in versur'i` a cdror 

origine nu e lipsitd de interes din punctul de vedere 

al migratiunel povestilor. 

and am espus istoricul lug Syndipa, am pomenit 

cd esistd diferente intre deosebitele prelucrarI si traduceri 

acestei call, la diferite popoare. Una din direrentele 

intre recenziuna ebraica, (din secol. XII) si cea 

greceascd, care este prototipul recenziund romdne 

este, ca. aceea poseda intre allele si o poveste, pe care 

o put ern considera ca samburele din care s'au desvoltat 

variantele ulterioare pans, cand a ajuns la nog ca o 

1) A. Macedonski, PoesiT. BucurescT, 1882 p. 398-401. 

2) Anton Pann: Fabule §i Istorioare L Bucur. 1841 pag. 117 

127. 

3 'Cosquin: Contes lorraines in : Romania Vol. IX Paris 1880 

p. 392 urm.

BARAC. TREI GHER4t 73 

poveste a lui Barac. Duph cea ebraich, respective dupe 

traducerea latina, ea a fost prelucrath apoi de truverul 

francez Durand. Straparola din partea lui a priimit 

aceasth poveste in colectiunea lui cea italianh. 1). 

Un colorit oriental a dobandit mai pe urma, prin dibhcia 

lui Guelette 2) care dupd cum o marturise§te el 

ins4 a luat acea poveste de la Straparola. Von der 

Hagen in fine a publicat traducerea germanh in 1001 

de zile 3). 

Aceasth din urmh varianth este originea povestei lui 

Barac, care a luat-o sau din traducerea germane sau 

din cartea francez a lift Guelette. Cuprinsul este pe 

scurt eel urmhtor : 

Un fabricant de sabil din Damasc avea trei feciori 

gliebo§i, care se asemanau a§a intre dan§il incat nu 

se putea distinge unul de altul. Pe patul morkit 16sa 

tatal for diata, sa nn se desparta intre dan§ii. Duph 

moartea mumei for insa, ei se desphrtira §i unul din 

ei ajunse la Bagdad. Acolo intra la un fabricant de 

sabii, se insure cu nevasta me§terului dupe moartea 

acestuia, §i ajunse all face oare care stare. Atunci 

sosirl §i eel l'al0 doi frati al lui la dansul. El if priimi 

rail, le dede ceva bani §i le porunci sh pheaseasca orapl, 

nevestei sale porunci sd nu -1 primeasca. Eind 

el la treabh se fdcu nevestei sale mild de dan§ii §i ea 

priimi pe &Mil' bhrbatului el, II osphta §i if imbritca. In 

I) Piacevole notti IV. No. 3. 

2) Contes Tatares. Les mine at un quart d'heure. Utrecht 1737 

13-19 sfert de teas Les trois Bossus de Damas" Dunlop-Liebrechtp. 

209-210 si p. 486 No. 278- 

8) Vol. X Prenzlau 1829 ziva 626-632.

74 LITERATURA POPUT ARA ROAIANA 

ceasul acela se intoarse gi barbatul el' acasa. Atunci 

femeea, de frica ca el sa nu vaza acolo pe fratii lui, ii 

ascunse intr'un butoiu. Dar cat de mare fu spaima el, 

candcautand dupg, oare care vreme, sa vaza ce fac, if 

gasi morti ; ea chema pe un hamal gi ii fagadui o suma 

oare care sa. ea si sa arunce pe acel gheboscaci ea 1 

aratase numal unu in apa Tigrului. Gaud se intoarse 

el acasa , u arata femeea ca s'a intors mortul 

gi prin urmare nu poate sa II plateasca inainte de 

a scare de el. Harnalul ea deci pe al doilea mort 

arunca in Tigru Dar cat de mare fu turbarea lui, 

child ajungand aproape de casa femei, vede pe ghebosul 

ca intra in curte. Fara, a mai zice un cuvant, 11 

apuca, it baga intr'un sac si-1 arunca i pe asta in 

Tigru. Venind apoi sa-si ea plata, hamalul povesteste 

femeii, cum ca ghebosul s'ar fi intors pentru a treea 

oar gi ca el l'ar fi aruncat ear In apa. Cum auzi femeea 

de aceasta, int,elese indata ca era vorba de barbatul 

eY, si vaitandu-se de moartea lui, nu vrea sa 

plateasca hamaluluit A cesta dupa ce se certa cu ea fuge 

in fine ; pe drum it intalneste Califul care mergea tiptil 

prin oral , si ii porunceste A. is el sacul ce ducea 

Califul in spinare sal duca. Card ajunsa in palat 

vazu hamalul a in acel sac $i in cele alte doue sacuri 

ce se adusera impreuna cu acela, se aflau cel trei 

ghebosi, earl' nu erau insa morti ci numal amortiti. Califul 

afland toate de la hamal, chema, pe femeea, care 

insasinu poate sa deosibeasca pe barbatul ei dintre eel 

trei frati ce steteau unul 1anga altul, Inteatata se asemanaa 

; papa cand acela singur se arata. Pe eel-halt:1 

doi i ajuta Califul gi 

acuma abia ei implinesc diata

BARAC. TREI GHEBM 75 

tatalui Tor, de a nu se mai desparti unul de la altul. 

Aceasta poveste versificath de I. Barac, a aparut 

mai intaid la 1843, apoi s'a retiparit la 1844 si 1878. 

Ce e mai interesant insh este, eh posedam in literatura 

romana Inca o a doua redactiune dintr'aceasth. 

poveste, Irish mai desvoltata si mai impodobita si adich 

in ezatoare la tail de A. Pann.i) Aci cei dol cocosati 

nu sunt fratil ci numai prietenil barbatului coco- 

§at, apoi dui)/ ce hamalul a aruncat pe cei dol d'anthi 

ghebosi in aph, Incepe un sir de intamplari cu 

ghebcsul al treilea mort, prin care se deosibeste recenziunea 

lui A. Pann de cea a lui Barac. Hamalul 

aninh mortul de usa unui chrciumar, carciumarul suparat 

ca bate cineva asa tarziu noaptea la usa lui, ese 

si loveste mortulhamalul fugise carciumarul speriat, 

cad el crede ca l'a omorat, duce mortul la un ma- 

celar, care crede ca e un hot, pi 1 bate, it pune apoi 

unui pescar in car, acesta de asemenea it aseaza 

laugh merindele unor plugari, can lovindu-1 it pun 

pe manzul unui calaret, acesta it arunch lute() luntre; 

un vanhtor de rate da in el cu pusca si ca sa 

scape da drumu luntrei; pescarii se lail dupa el asvhrlind 

cu pietri; de teama ca l'at °moral lash. luntrea 

cu omul, care ajunge la scocul unei mori §i strica 

roatele ei, morarul crede ca roata l'a strivit si'l 

a- 

raza langa cotetul unui satean. Acesta crede ca l'a 

°moral cu lemnul ce aruncase it el socotind ca e 

pn hot, si it arunca in elestet; de acolo il scot pes- 

1) Anton Pann : ezlitoarea la tarn. Bucureqd 1880 vol. I, p. 

73-83 qi II p. 3-16.


carii, caril vazand sacul, in care se afla el, ca e asa 

greu crezura, ca au gasit o eomoara si se due la zapciu 

ca el sa o Imparte intre el; dar in loc de comoara 

gasesc pe ghebosul mort ; cu incetul cu incetul se ivesc 

toVi acei cari se simtira vinovali de moartea 

lui, afara de hamalul. Zapciul vazand atatea vinovati 

§i nevinovaci tot de-o data, zapacit da drumu la toti 

si gaseste pe mortul singur vinovat ca dup'atatea 

omorufl de rau tot nu s'a lasat.( 

Izvorul din care a scos A. Pann aceasta poveste 

este probabil Halimaue sau mai bine in 1001 de 

noptci unde se &este o poveste mai mult sail mai 

putin analoaga 1). In recenziunea buT Gorjan lipseste 

aceasta poveste, dar se afla in acea de Barac 

(Galland), de care vom vorbi mai departe. Un sir 

de Povestl paralele din literatura franceza (fablieaux) 

si germana a fost analisata de Von der 

Hagen 2) cu diferenta ca in loc de ghebosi, mai cu 

seamy In loc de eel din urma ghebos din povestea lui 

A. Pann este unpopd, carui se intampla sa fie omorat 

de atatea ori. 

Cat de populara a ajuns aceasta, poveste, dovedeste 

faptul, ca varul meu mi-a povestit'o ca o intamplare 

reala, localisata in Galati ; 

Un grec ghebos, dar bogat, se insoare, vazand ce 

soarta rea au bani rama.si de la un holteiu. Dupa ce 

s'a insurat nu ese nietteri cu nevasta lui de frica zu- 

lieT; ferneea lui se plictiseste sezand tot mereu a casal 

2) 1001 N. ed. Habicht noaptea 127-129. 

3) 

Ge3sammt abentheuer III. Stuttg. Tuebing 1850 p. LILXI.

BARAC. TREf GHEBM 77 

Ca sä-1 treaca de urat se duce grecul nostru i aduna, 

zece gheb41, cari se nazareau tocmal ca dansul. Ea 11 

pofteste cafe unu sa se Intoarca apol la dansa, §i cand 

venia cel d'antaiu, Tata ca sosi §i al doilea, i a§ea tot,I 

zece ghebo0 pe cari i ascunde de a randu intr'o camara 

stramta, acolo murira nabu§itj. Cum vazu fe- 

meea nenorocirea ce i s'a intamplat, II 

ascunse sub di- 

van, dar a doua zi se simt,ea un miros greu; dedi 

chema pe un hamal i aratandu-I un ghebos mort se 

invoWe cu bamalul sa is pe acel mort §i sä-1 arunce 

in Dunarea. Dar de cate orI se intoarce, 11 arata femeea, 

un alt mort zicandu-1 : iata.ca s'a intors, §i astfel 

a fost nevoit sa-1 duce, pe top', cand se intoarce 

hamalul de la al 10-lea mort, zare§te pe barbatul 

venind spre cash; infuriat cum era, se arunch pe el, it 

apuca, 11 bag in sac §i it arunca §i pe dansul in Du- 

!Area.

BERTOLDO 

Toate pove§tile cu cari ne-am ocupat pand acum 

as fost de origine indogermanica dar au suferit o inraurire 

semitica. prin Sirieni, Arabi §i Evrei, de catre 

earl au lost traduse, prelucrate si rdsphndite. Acuma 

ins ne vine randul de a vorbi de o carte, a cdrei legenda 

este de origind curat semiticd, special talmudich., 

dar care in cursul seculilor a fost inteatata transformata 

in cat abia se recunoaste adevdrata origind. Aceasta 

carte este: Berto ldo. 

In Talmud se spune urmdtoarea poveste: 

,Regele Salomon vrand sa zideasca templul din lerusalim 

a fost silit sa trimeatid pe generalul sail Benaia 

sa prinza pe AsmedaT, regele demonilor, ea prin 

mijlocirea lui sa &eased pe acel Samir : sfaramd 

piatrd. Cad alt-fel n'ar fi putut sa spintece si sa ciopleased 

bolovanil de piatra, din cari zidea templul, de 

oare ce Biblia opre§te intrebuintarea ferului; Samirul 

insa avea proprietatea de a spinteca piatra pe care a 

fost pus, §i numai Asmedal stia unde se &este. Cu 

multd dibdcie ajunge in fine Benala sa pue mana pe

BERTOLDO 79 

AsmedaT, si sa-1 duca. la Ierusalim. Pe drum it vede 

cum plangea, cand trecu o nunta, ca. radea cand auzi 

pe unul poruncindu-sT o pereche de ciobote care sä tie 

7 aril; apoi apuca Asmedai pe un orb care era sa caza 

intr'o groapa si'l indrepta pe calea mare ; si asa iar 

radea de un vrajitor care spunea norocul la oameni,1 

ce steteau Imprejurul lul. Ajuns inaintea lui Salomon 

el arunca o trestie pe pamant. Intrebat de catre Salomon 

de ce a plans si de ce a ras si c'un cuvant de faptele 

hif curioase, deslusi el toatA purtarea sa si zise : 

ca a plans flind-ca mirele are sa moara peste Mira 

vreme, si a ras de acela, care si-a poruncit ciobote ce 

sa tie 7 anT, pe cand el nu o sa mai traiasca 7 zile; 

pe orbul Pa indreptat, find ca a auzit in cer, ca acela 

care va face un bine acelul orb, va capata o mare resplata 

; a ras de vrajitorul ce spunea norocul la toVf oa- 

menii, 

si singur nu stia ca era o comoara ingropala 

chiar subt picioarele lul; iar trestia aceea este malu a 

de paniant ce ocupa omul dupamoarte, pe cand el este 

nesatios cata vreme traeste.' Restul acestei legende o 

trecem aci find departate de scopul nostru; mai pe 

larg vom reveni atat asupra acestei legende in Intregul 

el, cat si asupra tuturor legendelor solomonice, in descrierea 

literaturef religioase. Acolo vorbim de rolul 

ce a jucat figura lul Salomon imparat in legendele si 

povestile.universale; aci, unde figura primitive s'a desfigurat 

cu totul, si numalcercetari indelungate ne aduc 

la prototipul departat , ne marginim a indica aceste 

schimbarl In trasurT generale. Cad ca micul graunte 

de mustar ce creste si devine un copaciu mare asa a 

crescut si s'a desvoltat aceasta, mica poveste in cursul

80 LITERATURA POPULARA R0111/01i 

secolilor §i in mijlocul a multor literaturi. In Franta a 

dat ea na.tere, salt cel putin a schimbat caracterul intreg 

al unei lngende vechi §i a produs povestea despre 

: Merlin l'enchanteur care is locul lui Iwnedai; in 

Rusia se face dinteansa, povestea despre Salomon O. 

Chitovras (Chentauros) unde A§medai e considerat ca 

un Centaur, o dahanie nasdravana. In Englitera este 

Solomon ci Saturn, unde intrevorbirea acestora capata 

forma unul dialog cu inifebari §i raspunsuri. La 1488 

aparulatine§te §i englize§te sub titlul: Sayings and pi overbs 

of Solomon, with the answers of Marculphus.1) 

De aci este numai un singur pas la transformarea germana, 

cunoscuts sub numele de (Salman und Morolt), 

Salomon und Morolf §i in fine cartea populara : Salomon 

und Markolf. 

De aci de sigur prin mijlocirea unei prelucrari franceze, 

tiparita la Paris la 1509, a ajuns in Italia unde 

Giulio Cesare Croce, cu supranumele della Lira, pe la 

sfax§itul secolului al XVI-lea o transforms in : vita di 

Bertoldo ; 2) Insu§i numele Bertoldo, nu este alt-ceva, 

de cat o coruptiune din numele german Markolf, 

Morolt. Localisata in Italia de catre Croce a ajuns acoth 

la o mare reputatiune ci era cartea cea mai populara, 

in Italia peste doul secole. 

Cartea lui Croce a fost asemenea tradusa in limba 

neogreceasca.2) Pe langa Bertoldo a mai scris Croce §i 

o urmare sub numele de Bertoldino, adics istoria fiului 

1) Dun lop-Liebrecht pag, 328331, 

2) Le sottilissime astuzie di Bertoldo. Despre biografia luI v 0. 

Gue rrini : La vita e leopere di giulio Cesare Croce Bologna 1879. 

8) flavoupyan ruip.Exci ma Puclblvai BEFconco, Venetia 1813.

BERTOLDO 81. 

lul Bertoldo , care de asemenea s'a tradus in limba 

neogreceasca. Aceasta parte din ciclul legendelor 

solomonice a fost pe larg tractata de care Veselovsky 

in importanta sa opera asupralegendelor solomonice 2) 

pe care o datorim amabilitatiT autorulul. 

Veselovsky a urmarit pas cu pas caderea ingerulul 

AsmedaT, ciizand din rangul Mu de cap al demonilor 

si ajungand in sfarsit haascariciu la curtea until imparat. 

Din secolul al XII-lea deja, poate si mai de vreme, 

ne intimpina loctiitorul lui Asmedai, in forma until om 

istet putin familiarizat cu cerintele estetice, care sal, de 

vorba cu imparatul Solomon si cauta sa'l 

birueasca 

prin intrebari istete, sau prin raspunsuri la intrebari 

facute de catre imparatul. Se intelege ca de la ast-fel 

de intrebari a putut sa ajunga usor la parodiarea sententelor 

si proverbelor, ce se pun in gura imparatului 

Solomon, si asa din Intrebari si raspunsuri' serioase, 

ajungem la comica si parodia. Evul mediu iubea in 

genere forma aceasta de dialog, de aceea multe carti 

cu scopuri didactice s'aa conservat sub aceasta forma, 

si chiar in literatura romana. Not vom vorbi despre 

acele ,intrebari si raspunsuric abia cand va fi vorba 

de literatura religioasa, si de modul cum a intrat literatura 

scrisa in popor, si a influentat asupra lul; cad 

manuscriptele noastre de Intrebari si raspunsurr au 

1) Btoc Toy MraptoX8cvou, ed. 4-a Venet. 1818. 

2/ A. Veselovsky : Slavianskia skazanRa o Solomon" i Kitowrase 

i zapadnyfa legendy o Morolife i Merline. St. Petersburg 1872 

pag 245-340. 

Caster, lit. pop. rom. 6

82 

LITERA.TURA. POPULARA ROMANA 

toate, in cea mai mare parte, un coprins religios, tratand 

persoanele biblice i intamplari din istoria sfanta. 

Nol totusi pomenim aci de acele Intrebari i raspunsuri' 

cad prin forma for stau in legatura ideals, cu intrebarile 

si raspunsurile lui Solomon si Morolf. Ba 

chiar unele din vechile intrebari, cari erau de un caracter 

religios, se regasesc si in intrebarile noastre. 

Dar sa ne intoarcem la Bertoldo. 

Pe MO acele intrebari si raspunsuri, s'at mai 

adaugat epizoade in forma de povesti, sail mai bine un 

sir de snoave legate intre dansele, si din aceste elemente 

s'a combinat Vita di Bertoldo" si traductiunea 

greceasca corespunzatoare. 

Dar in desvoltarea ulterioara, ce a suferit cartea 

lut Croce in Italia, s'a perdut cu incetul partea acea 

cu intrebari i raspunsuri, si a ramas o recenziune 

scurtA, care coprinde numai ispravile viclene ale mesterului 

Bertoldo. 

In literatura romans, posedam not amandoua recenziuni, 

adica atat cea desvoltata, cat si cea prescurtata ; 

amandoua Inca din secolul trecut. 

Textul cel mai vechiu din viata lui Bertoldo Il posedam 

not intr'un sbornicc manuscript din 17791) posesiunea 

noastra, intitulat : 

)Inceputul vietii si a faptelor lui Bertold de ce au 

facut si lucrat in vieata lui.. 

Dupa stilul se vede ca este o traductiune facuta din 

greceste, sau o copie dupA o ast-fel de traducere. 

Aproape o suta de ant dupa acest manuscript a re- 

9 

Fol. 41 a-7W

BERTOLDO 83 

improspatat d. Nebunelli din Galati viata lu! Bertoldo, 

localisand-o in Cara romaneasca. Vicleniile inefterurubel 

Perdaf 1 1) nu sant altceva de cat vicleniile 

2ne0erului Bertoldo.` Dupa cum ni se comunica, a tradus 

d. Nebunelli pe me;fterul Perdaf nu din grecWe 

ci din italiene.'te. Aceste cloua texte reprezinta recenziunea 

cea complecta, a care! coprins este eel urrnator : 

In zilele lul Albon imparatul Logobatului, carele a 

stapanit loata Italia, era scaunul imparatului la Verona. 

, Allatu-s'au in curtile MI un mojic pe carile it 

chema Bertold, om grozav si iirat la chipul lul, cat nu 

era altul ca dansul, dar avea minte suptire §i ascutita. 

Acest Bertold era mic la obraz, cu fruntea zbareitd, 

cu ociiii ro§i ca focul, sprancenile ca parul de pore, urechile 

lung! ca de magar, gura mare §i stramba, buzele 

lasate in jos ca de cal, barba pe supt barbiea ca de 

tap, nasul strdmb, dintil afard ca de ramatori salbatic!, 

§i cand vorbea se pArea ca fierb cate-va oale la 

foe; picioarele avea ca un tap, §i tot trupul flocos. 

El veni la imphratul §i atuncea incepu imparatul a 

se intreba cu dansul, Din aceste intrebari §i raspunsue, 

dam aci cate-va esemple : 

Ce lucru este mai lute ? 

Gdndul. 

Ce yin este mai bun ? 

Cel ce sa bea in casa altula. 

Care este acea mare, care nisi o data nu sa satura ? 

Satul scumpulul, §i iubire de argint. 

Care este mai mare foe §i vrajbd in casa ? 

1) Galati 1875.


Muere rea *i gura cea mare a slugilor ? 

Cum ai fi facut sa, prinzi un epure, ne alergand 

dupa dansul ? 

A§tept pang. cand 1'4 fi fiert, §i apoi l'aI prinde. 

De oare ce Bertold incepe a raspunde mojice§tevoe§te 

imparatul sal goneasca de 1a curte, §i Bertoldo 

raspunde : Eu ma duc, dar to trebue sa. §tii, ca ,mu.,,tele 

mrtcar de le §i gonWe cineva ele iara§i se intorc, 

a§a Si eu iara§1 ma voiu intoarce. Imparatul il 'la de 

vorba , sa se intoarca cu mu§tile. 

Iara Bertoldo avea un magar Miran, jupuit §i acoperit 

de multi; atunci incalica Bertoldo pe acel asin, 

§i vine la imparatul cu cardul de multi ce se tineau 

dupa dansul. 

In vremea aceeavin doua mueri cu o oglinda la imparatul, 

§i fie care zice ca oglinda e a ei. Imparatul 

decide in modul cunoscut, cum a decis Solomon cererea 

celor doua mueri, ce pretindeau copilulcel viu. .4a 

zice imparatul aci, A, se sparga oglinda ,i fie-care din 

muerile acele, sii. 'la o jumatate din faramituri ; una 

dinteansele se indura de oglinda §i renunt,a, numat 

ca oglinda M. ramae intreaga. Ace§tiea di imparatul 

oglinda. Bertoldo, care era de fatA la aceasta judecata 

10 bate joc de wara credinVI a impa'ratului, care 

crede 'lute lacramilor muere0. Dar imparatul incepu 

sa laude foarte tare pe femeile. Bertoldo auzind 

aceasta, zise imparatuluI, ca in scurta vreme IV va 

schimba parerea. Ce sa. faca ? ce sa dreaga ca sa 

se lie de vorba ? Bertold, ca sa ese cu fata curata, 

se duce la femeea aceea ce a ramas cu oglinda §i i 

spune ca imparatul a facut o lege noun, cum ca. fie

BERTOLDO 85 

care What sa Ia. cate 7 mueri. Abia afla acea femee 

de noua lege a imparatului, cand de grata o spune la 

cele alte si toate de o data se strang la palat si incep 

a sbera si a racni, ca imparatul sa'sI schimbe legea 

cea noua. 

Imparatul auzind acestea toate, se mania foc asupra 

femeilor; .i ast-fel isi schimba in curand parerea cea 

tuna ce avuse mai inainte despre dansele. 

Pe cand mai vorbea Bertold cu imparatul sosi o 

sluga de la imparateasa si chema pre Bertold sa vie 

la dansa; cad ea auzise de viclesugurile lug si vrea 

sa'l pedepseasca. Spre acest scop gatise imparateasa 

mai multe muerI cari sa vie sa -1 bata, cand ea le va 

chema. Cum venira muerile acele, zise Bertold: aceea 

ce a gandit O. otraveasca pe imparatul, aceea ma va 

bate eel d'a.ritaiii. Atuncea zise una catre cea-l-alta: eu 

nu m'am gandit la una ca aceasta; pana cand au ajuns 

la imparateasa; si ast-fel a scapat Bertold prin viclesugul 

la Tot prin viclesugul lug, scapa Bertold si de 

alte batai, ce voea imparateasa sa-i dea prin strajeril 

el% 

In casa ImparatuluI era atuncea un mascariciu, anume 

Glomoz si acesta s'a apucat de cearta cu Bertold, 

dar it ramase Bertold cu vorba, cad era mai istet 

i mai intelept. Inainte de a pleca insa chema imparatul 

pe Bertold ii -i zise : maine sa vii, dar sa nu fit 

nicI gol, nici imbracat. 

A doua zi de dimineata veni Bertold invelit numal 

intr'o mreje ; fund ast-fel nici gol nici imbracat. 

Imparatul it intreba: 

Ce face tatal tau, mwna-ta, fratele-tau, soru-ta ?

86 LITERATURA POPULARA ROMAN A 

Tatal meu dintr'o paguba face doud. Muma mea 

face unei vecine a sale, aeeea care alt data nu i-o va 

mai face. Frate-meu cat! &este, atafia ucide. Sorumea 

plange ceea, ce au ras tot anul acesta. 

Descurca-mi acest talcu! 

Tata' meu voind di inchiza o cale la campu a pus 

maracini, si asa acei ce aveau obiceiu sa, treaca 

pe acea cale, vor merge in dreapta si in stanga maracinelor 

si ast-fel dintr'un drum a facut douti. Muma-mea 

inchide ochii unei mahalagit,e ce murise, lucrul 

ce nu-il va mai face alta data. Frate-mieu sezand 

la soare ucide pe toti paduchi, caii &este in camasa; 

si soru-mea anul acesta a petrecut cu un ibovnic at 

el, si aculna plange durerile nasterii. 

Apol mai urmeazd un sir de intrebari si raspunsuri.. 

In vremea aceea venird, toate femeile la imparat, 

impreund, cu impArateasa si cerurd sti li se dea lot 

dreptul de a lua parte la viat,a politica a barbatilor. 

Imparatul nu stia ce sa le raspunza, atunci veni Bertold 

si fagadui imparatului, ca-1 va scapa de acea n5.paste. 

Se duse Berto Id in plata si cumpara o vrahie vie 

si o puse intr'o cutie, pe care o aduse imparatului si 1 

zise, sa trimeat,d, acea cutie inchisd la imparateasa si 

la femeile si sa le zie,a sa aduca maine cutia nedeschisa, 

dupa care le va indeplini cererea lor. 

Femeile insa n'au putut rabda pana a doua zi sa 

vaza, ce e in acea cutie, ci o deschisera indata. Dar 

abia o deschisera si pasarica ce era intr'ansa shunt si 

intr'o clipa se facu nevazuta, asa in cat femeile nici 

nu puturd, sd, cunoasca ce pasare era. A doua zi, cand 

venira la imparat el le arata, ca nici o zi n'aA putut

BERTOLPO 87 

rabda, §i cum pot ele cere sä fie sfetnicl §i judecatori. 

Impargteasa afld cd, §i aceasta era o nasdrdvanie a 

lul Bertold §i cduta cu on ce chip sal omoare; dar el 

schpd, prin vicle§ugurile sale. A§ a. intr'altele: bggat 

intr'un sac.ca O. fie aruncat in apd., inpala pe pazitorul 

sad, spuindu-i ca a fost pus in sac pentru ca nu 

voia sa se insoare cu o fats bogatd; atunci se bags 

pazitorul in locul lul in sac, §i el scapd. 

Alta: daca porunce§te imparatul sa spanzure pe 

Bertold, it roaga Bertold sa -1 lase pe dansul, sail' aleaga 

copacul care-i va fi pe plac. Imparatul II implineste 

dorinta, dar in zadar colindeaza prin toata Ora 

cu oamenii imparatului, Bertold nu gase§te un copacid 

sa-1 fie pe plac. 

Atuncea it is Imparatul la curtea lui sä §azg acolo. 

Dar nu poate sa 'Parlance bucatele de la masa impdrateasca, 

isi stricd, stomacul §i moare. 

Manuscriptul nostru mai posedd invdtaturi date de 

dansul, cand era bolnav, §i o diiata, ce at gasit 

dupd, moartea sa, la capataiul hut, care era scrisa de 

Tirfelio logofatul, cu invillatura lui Bertold. 2) 

Afars de aceasta redactiune lungd, mai posedam 

§i una scurtd, care precum se vede e tradusa din italiene§te 

§i tipArita pentru antala§T data la 1799 ; 2) 

editiunea a doua, pe care o avem nol, este din 1836 ; 

tiparitd in Transilvania (Sibiiu ?) intitulata : Via(a lui 

Bertoldo # a lui Bertoldino feesiarul lui; din preunci fi 

a lui Caeasino nepotulul lui. 

1) Fol. 73-74. 

8) Fol. 74-76. 

8) 'arm : L:bliografiA rom. Damn 1873 p. 19.

88 LITERATI:1RA POD:MARA ROMANA 

Coprinsul este intocmal acela§1 ca §i in redactiunea 

precedents, cu singura deosebire cd, e lipsita de or 

ce dialog, numaL o urma mica s'a pastrat in discut,ie 

intre Bertoldo §i mascariciul care se chiama aci : Fagotti. 

1) De aceea nu estragem nimica dinteaceasta 

recenziune find aproape identicacu cea desvoltata. Din 

Bertoldino nu se afla mai nimica inteaceasta redactiune, 

cu toate ea se pomene§te pe titlul, §i Cacasino nu 

se afla de cat numai pe titlul. Dar Bertoldino fiul cel 

prost al lui Bertoldo, a fost asemenea localisat de d. 

Nebunelli, care l'a numit : Gugu(el. 2) IT lipsWe insa 

on -ce important,a. 

Mult mai mare este influenta lui Bertoldo asupra 

proverbelor §i in unele puncte asupra basmelor §i pove,tilor 

; cat prive§te proverbele vom reveni asupra lui 

Bertoldo cu ocaziunea literatureT etice. 

lar ceea ce prive§te basmele relevdm povestea 

,Fata sdracului cea isteat,V 3) Boerul intreaba pe 

sdracul : ce este mai gras in lume ? ce este mai bun ? 

ce alearga mai lute ? Fata lui it invata sa rdspunza : 

mai gras in lume e pdmantul, el ne da toate bunatd- 

Ole ; mai Lute de cat toate e gdndul; mai bun decat 

toate e D-zeu care ne sufera pe lume, cu toate rautdlile 

noastre. Apol regasim cererea intocmai ca in Bertoldo. 

Boerul porunce§te fete! saracului sa vie la curtea 

boereascd. Ea sa fie nicl imbreicatd, ?del desbracatcl, 

nicl cdlare, nicl pe jos, nici pe drum, nici la'ng el drum. 

1) Pag. 19-21. 

2) Gugutel, fiul vicleanului Metter-Perdaf de. X. X. X. Galat 

(a. a.) 

3) Ispirescu, basme 1882 No. XV p. 164-182.

B ERTOLDO 89 

Cum se Men dimineata, fata anima pe dansa un 

volog (plasa) lua matele la subtiori, qi incaliea 

pe un 

tap. 

Mergand ast-fel pe drum ea nu era nici Ware 

nici pe jos caci ii da de pamant cand un picior cand 

altul tapul find pitic ; umbla nici pe drum flier pe 

MO drum, caci tapul nu tinea drumul drept. 

Grimm 1) a cules o sutra de paralele din literatura 

basmelor §i chiar din legende vechi germane. No! am 

cules un basm tiganesc, aci in Bucuresci, unde fata 

cea inteleapta vine asemenea invelita intr'o mreaje, 

calare pe nn tap asa in cat picioarele ating pamantul, 

§ivine prin Santul ce este alaturea cu drumul cel mare. 

Literatura intreaga a cules-o Oesterley, de oar e-ce 

a intrat §i in Gesta Romanorum 2), ba chiar in Siberia 

se afla o paralela 3). 

Cel alt pasagiu care urmeaza imediat si pe care 

l'am citat in extenso se &este intocmal asa in textul 

cel vechia latin at lul Salomon §i Marcolphus ; 4) 

In basme franceze si in alte se regasWe mai cu acelea§1 

cuvinte 5). Un alt esemplu din literatura populara 

nescrisa unde a intrat putin schimbat acest epizod 

din Bertold regasim la Anton Pann 6), relativ la 

proverbul: ,Unde e mime multa, e §i nebunie multa.4 

1) Miirchen vol. III p 170-172 relativ la basm No ,94. 

1) Cap. 124 si pag. 732 v. Dunlop-Liebrecht pag. 214. 

3) Radlotf : Sprache der tiirkischen Staemme Siid-Sibiriens vol. 

IV St. Petersburg 1872 p. 201-209. 

4) Veselovsky, I. c. pag. 279-280. 

5) Cornay Contes etc. Romania 1879 p. 253 No. XV: L'enfant 

et le cure. Paralele v. R. Koehler in : Melusine I p 475. 

3) Anton Fann : Povestea vorbiT. II Bucur. 1853 p. 139-141.


Au plecat o data uniT sa pqeasct 

§'au mere la o fatt ca sa o priveaset, 

Daces se ultark el in bataturt 

§i pe fata 'n spate data o vazura 

Fart sa vorbeast, top impreunt 

Mira lind d'o datt I-an dat zioa bunt. 

Fates, fltrt veste vrtzAndu-I grilmada 

Ca necaz in sine zise 'n vant cu sfadt: 

0 fir'ar pustie cast fiat toaca. 

ET o intrebarit: maica to ce face ? 

Fata le rilspunse : lade 'n dos si tace, 

§i din dot role face una bunt. 

Dar tats -tau, unde-T? s'a dus ca sr). vie. 

Vine curand oare? eu nu stiu, el stie, 

De va da d'a dreptul, o st zaboveasct, 

De va da d'ocolul 'ngrab o sa soseasca. 

Dar lelea-ta unde-T ? la rtspunse Tart : 

IgT plange 'n cAmart rlsul d'astit wart. 

Auzind acestea, ceea ce venise, 

FAril st'nteleagt fata ce le zise, 

Pe muma-T cttand'o, de Rim &blurt, 

StAnd carpind supt umbrA la o vechiturri. 

IT dau bunt zioa, ii spuno pentru fatt, 

Cum di la ritspunsurT le pant cTudatil, 

§i ea nu puturt vorba -i sit 'Meleagt, 

Ce rilspuns le dete, nu pot sit-T aleaga. 

Muma eT rtspunde: o stiu alit face, 

Is tot cam in pilde sit vorbeasct-T place. 

DecT eT o rugart sit le talmaceascrt

BERTOLDO 91 

Vorbele copilii ce'o sA 'nchipuinscrt ? 

Muma feta zise: dacA v'A mirare, 

De a vi le spune nn e lucre mare. 

Casri fAra toacA, copila ce zise, 

I; cii n'avem chine, care trebuise 

SA latre, sit spue din poartA d'afarA, 

SA ne dea de stire, ca strein! intrar5. 

De tatAl sail Tarr', v'a zis la, pe semne. 

Mind cit dus este cu carul In lemne, 

Si d'o da d'adreptul, e un norol mare, 

S'o sA zaboveasca aci, prin urmare; 

Iar ocolind drumul, atuncea sA stie, 

CA n'are zalbavA, cnrind o sA vie. 

CeTa, ce vA zise de soru-sa iarii, 

CA Vpliinge'n crimarri rasui d'asta-varii, 

E cA, en mireasA din rils si din glume, 

Se pomeni groasil, ca toate din lume 

S'acum vriind sit nascA ca I-a sosit ceasul, 

PlAnge si sit vaTtA si IsT sulfa nasul. 

De vorba Tar care v'a zis pentru mine, 

Ma cAznesc aicea, precum vedetT bine 

Din aceste dort cAmilIT rupte, rele, 

SA fac una bunrt, d'oT putea, din ele. 

Fondul e acelasT, numal forma e putin schimbata, 

dovada, ca a intrat in literatura nescrisa, si de aci a 

fost de prin lume adunata, ai 

iarasi la lume data.'

HALIMA 

Cartea cu care ne ocupann not acuma, nu mai este 

o singura poveste, ci o colectiune intreaga de povesti 

populare, adunate intr'un loc intocmai ca rauri ce 

sau revarsat intr'o mare. Cea mai mare parte dintre 

aceste povesti de origins, indica este cunoscuta in 

limbs araba, deja din secolul al zecelea 

Massudi, renumitul istoriograf din sec. X (t in Cairo 

346 al Hegirei). scrie : ,Ceea ce priveste cart* ce 

ni-au fost aduse si carii au fost traduse din limba persand, 

indiana §i greceasca, ii am pomenit deja, d. e : 

cartea intitulata (in limba persana) Hezar asfane10 

1000 de povesti, care in traducere araba sunk : Alef 

hirafet` ; aceasta carte poarta in genere titlul de Alef 

lailat wa lailat', 1001 de nopti4. De atuncea deja 

capatase acel colorit viu ce -i dedese fantazia orientala. 

Din secol in secol merge aceasta colectiune tot imbogindu-se 

cu povesti de alte izvoare, atat indice §i 

persane cat §i arabe si rabinice, varate inteansa de 

catre diferitil scriitori si copisti. Cel d'antaiu care a 

comunicat Europe povestile din 1001 de nopti, este 

francezul Galland, care le a tradus si publicat la anul

HALIMA 93 

1704-1708. Dupa aceea a mai adaus sate -va volume 

de povesti din manuscripte arabe ce le capatase in 

urma. Dupa moartea lui mai adaugara Chavis si Cazotte, 

o sums de povesti, scoase din alte manuscripte 

arabe. Toate aceste furs, revisuite §i de nou editate de 

Caussin de Perceval si apoi de Gauttier. Editiunea 

cea mai complecta insa (in 15 volume), este acea numita 

de Breslau faeuta de Habicht, von der Hagen §i 

Schall; aceasta, editiune §i traduciune s'a facut pe baza 

unui manuscript arabesc din Tunis. Cea mai raspandita 

si mai des tradusa insa este intaia editiune a lui 

Gal land. Nu este niei o limba a Europei culte in care 

O. nu fi fost tradusa 0001 de nopp.' 

Este deci de prisos a mai vorbi aci despre coprinsulcollecOunei 

,, 1001 de nop0', ass de bine cunoscuta 

de toata lumea. Se §tie foarte bine; ca, un imparat oare 

care, avea obiceiul de omorea pe fie-care dimineata, 

femeea ce o luase seara trecuta, fiind-ca femeea cea 

d'antaia ce avusese n'a fost credincioasa. Una din acele 

femei insa, incepe a spune o poveste si imparatul 

o lass sa traeasca pang, cand o isprAve§te, apoi spune 

alta, si iar alta, pang cand tree 1001 de nopti, si in 

aceste poveti, arata cum ea sant si femei credincioase. 

Imparatul se lasa de obiceiul sau si trae§te fericit cu 

aceasta femee a la 

Pe langa. 1001 de nopt,i' si ca o imitatjune a for a 

scris renumitul Dervis Mocles, capul Sufilor din Persia, 

,1001 de tile" in limba persana. Baza acestei colec- 

Ouni sant piese de teatru, scrise in limba indica., pe 

caril el il prelucra supt forma de povesti. Yetis de la 

Croix, care era prietin cu autorul in Ispahan la 1675,

94 LITERATURA POPULAR), ROMAN), 

capata de la dansu o copia acelor 1001 de zile , si el 

le traduse frantuzeste. Dupa aceasta traductiune s'a 

facut o traductiune in limba italiana (la 1720), tot asa 

si din 1001 de nopti. Din aceste editiuni italiane s'a 

facut cartea greceasca : ApaPocov Mv9oXoymov 1). 

Pentru a forma acest : ,Aravicon Mythologicon4 s'att 

contopit acele doua colectiuni intr'una ; adica din 1001 

de nopti si 1001 de zile s'a facut ,,Halimaua" greceasea. 

Vol 1. corespunde cu 1001 de nopti noaptea 1- 

86, iar cele alte cloud volume ale traductiunel greces6 

coprind intreaga colectiune de 1001 de zile. Aceasta 

contopire greceasca, este prototipnl llalimaleIf romane. 

La 1782 pomeneste deja Sulzer un manuscript 

din Halimauac noastra 9. Se vede a este identic cu 

manuscriptul acela, din care posede Biblioteca centrala 

din Bucuresti numal volumul al treilea. NoT dam aci 

titlul, caci ne arata §i originalul dupa care s'a facut 

traducerea. 

,Aravicesc mitologicon, care cuprinde povestiri si 

intamplari foarte iscoditoare si frumoase, alcatuite intal 

pe limba araviceasca prin Area invatatul si prea 

Inteleptul dervis Ampumpekir, iar acum intaT din italieneste 

talmacite pre limba greceasca §i tipeiritei, care 

cu multa osardie s'au indreptat precum cele l'alte tocmai 

asa si acesta nu duptt talienWe, ci dupd greceste 

romOnWe, precum cele l'alte cloud tomurT asa si a 

1) Venetia 1757. 3 vol. 

2) Geschichte des transalpinischen Daciens III, Wien 1782 p. 

40 No. 10: Chalimach, Arabische Fabeln, aus dem Griechischen."

HALIMA 95 

treilea. La anul 1782 Iu lid 27 in Schieiu Brasovului 

pe pag. 504 este scris data cand a ispravit copistul 

1786 mart. 30 Brapv. 

Afars de acest manuscript defect, mai poseda Biblioteca 

centrals si un manuscript compleet, al ,Halimaler 

2) de la care lipseste numal titlul. Acest manuscript, 

a ,fost scris si talmacit la 1783 cu cheltuiala 

fur Rafail, igumenul Hurezulul' si confine traducerea 

impartita in trel pail; corespunzand ast-fel originalului 

grecesc si celei alte traductiuni romanesti din 

Brasov, facuta asemenea in trei volume. 

In stransa legatura cu aceste traductiuni si influenfat 

de dansele este Halimaua lui G. Gorjan, care se 

vede ca s'a folosit de dansele si de originalul imediat 

grecesc. Coruptiunea numelor proprie, lipsa de impartire 

in zile sad nopti, ce s'a mai conservat in traductiunea 

italiana, dar care a disparut in cea greceasca, 

ne dovedesc in de ajuns ca aceasta din urma a 

fost originalul lui Gorjan. Aceasta Halima s'a bucurat 

de o mare popularitabe la noi. Editiunea antaia's'a facut 

la 1835-1837; a doua la 1857 si a treea la 1877. 

Adevaratele )1001 de nopti,c adeca acele traduse 

pentru antaiasi data de Galland au fost asemenea traduse 

in limba romans, nu insa din frantuzeste ci din 

nemteste si adica de loan Barac tiparite in Brasov, in 

8 volume la 1835-38. 

Tot din Galland, si acuma din cel francez, se tra- 

111, in 40 paginat 504 pag. 3 nap. scars. 

3) 

Manuseriptul. No. 9.


duc 1001 de nop0 in calendarul Halimalet 1879_ 

1880.1881. 

Sub tiltul : ,o mie fi una de zile a aparut la 1881 

o colecOune de pove§ti, cari Inca n'au de loc a face 

cu cele sus 'pomenite. Cartea de fats coprinde tret po- 

Ve0 din cari cea d'antia nu este alt ceva de cat romanul 

englez : Sir Bevis sf. Southamptan; dar pant' 

a ajunge la not a fost mat intalu prelucrat italieneqte 

sub titlul : Bovo d' Antona. De aci l'a tradus Elia Levita 

la 1501 in dialectul evreesc modern, 1) §i din acest 

dialect s'a tradus in limba romans de catre 

d. M. Aziel, care a luat §i cele alte douti pove§ti 

tot din literatura evreeasca scrisa in dialect. 

Ca §i in cele alte IArT. asa §i la not se bucurau u- 

nele pove§ti din ,Halima< de o pupularitate mat 

mare §i au fost reproduse deosebit. A§a posedam not 

in manuscriptul din 1779 mat multe pove§tt din ,Halima,' 

cari nu se regasesc in ,Vulgate noastra, a- 

dict{ 

Halimaua aceea lucrata dupa cea greceasca. 

Tot in acel manuscript se afla o notiia din anul 

1803 in care se numesc acele pove§tt de a dreptu 

,Halima( cu care nume pom en qte §i Sulzer colectjunea 

noastra, &Tic& dupl numele femeet acelea ce spun 

povWile imparatulut. Se vede deal el aceastA colecliune 

§i nu numai in reda0unea greceascii a fost bine 

cunoscuta cititorilor roman, de pe la linele secolului 

trecut. 

Inca o alta poveste tot din 1001 de nopci, nu din 

1) V. Steinschneider in : Archir f. Litteratur Gesehichte de R. 

Gosche vol. II pag. 18. No. 1. v. Dunlop-Liebrecht pag. 483 b, 

No. 256.

HALIMA 97 

,Halimaua Vulgata` s'a tiparit In Bucure§tT la 1839 

sub titlul: 

,Povestire arable& vrednicti de bagare de seama 

gasita in manuscris §i indreptata de Stanciu Gheorghescu.' 

In timpil din urma. se public& iar traductiunT din 

1001 de nopti dar ele sant scurtate §i schimonosite. 

Daca am voi acuma sa intram in observArT asupra 

Halimalel ar trebui sa ne oprim la fie care poveste, 

pentru a da coprinsul eT, a arata inrudirea cu alte 

din diferite literaturT, ceea ce ne ar duce departe de 

scopul ce ni l'am propus aci. Se §tie destul de bine, 

ca, multe din aceste povestiri nu sant alt-ceva de cat 

basme curate §i contin toate elementele, ce le cunott§tem 

ca partT esentiale ale basmelor; le putem 

considera chiar curat ca basme in forme orientale, 

impodobite cu florile fantastice ale Orientulul. In 

cursul acesteT cercetaff, vom reveni destul de des asupra 

basmelor din ,Halimac. 

NoT aci ne vom margini la una sau doua din acele 

pove§ti, cari ne intereseaza din punctul de vedere al 

literatureT romane §i al origineT multiple ce are Ha limaua, 

cad nu sant numaT legende, pove§tT §i nuvele 

indice ce regasim in Halimaua, ci regasim chiar pove§ti 

bizantine inteansa, cari ne au venit de a dreptu 

de aci §i apol i-am capatat pentru a doua oars prin 

, Halimaua` sail ,1001 de nopti.' A.§a d. e: tocmaT 

,povestirea` publicata de Gheorghiescu, care e luata 

din ,1001 de noptr 1). 

9 Ed. Habicbt vol. 111 noaptea 94-97. 

Garter, lit. popul. Tom. 

7

98 LITERATURA POPULARA ROStANA 

Coprinsul eT este eel urmator : 

,In vremile de demult, cand Califul Arun-Are§id, imparatia 

peste Vavilon, multe minunT s'aa facut in Vavilon, 

dintre care una este cea urmatoare: 

bite° zi chema Califul pe vezirul sau §i se plimba 

cu el noaptea ,prin ora§ sa vaza cum traesc supu§ii 

seT. Mai luara §i o sluga cu dan*iI. 

ET umblara destul §i ne gasind nimic, se Inbarsera, 

sa, se duel a easa, eand de °data zarira. un IAtran 

Cu barba alba, ce ducea un co§ in brale §i '§I. 

plangea soartea nenorocia. ET it intrebara de ce plange, 

Tar el nu voi sl spue, crezandu-T ea, sant o strajd. 

Dupt ce-1 linitira, el le zise, ea e un pescar §i ea, de 

mult n'a mai prins nimica. a§a in cat se afla acuma 

in nevoea cea mai mare, impreunl cu nevasta qi cu 

copii luT. 

Mo§ule, IT zise Califul, intoarce-te inca o data §i arunca 

mreaja, §i dad. veT prinde ceva, sau nu, noT 

tot to vom mullumi cu o suta de galbenT. 

Intorcandu-se la ram §i aruncand mreaja, simti de o 

cu data ca era ceva foarte greu intrInsa. 0 apucara 

to1,i §i trasera mreaja la uscat, Inauntru gasira un sipet 

foarte grey a§a, ineat abia putea famenul sa'l ridice in 

spinare ; Califul decie 100 de galbenT pesearuluT §i 

pled. 

Califul, vizirul .i famenul se intoarsera la palat Si 

de§chizand sipetul gasira inteansu o legatura sangerata 

§i in legatura trupul uneT femeT talate in patru 

bucati. 

Imparatul vazand aceasta se intoarse crunt eatre 

vizirul §i '1 intreba : tine este uciga§ul acesteT femei ?

HALIMA 99 

Nu $tin puternice imparate, raspunse vizirul. Atuncea 

zise imparatul, dacti nu va etsi pe uciga.011 pans in 

-soroc de treT zile, sa se spanzure vizirul Impreuna cu 

patru -zecT oamenT din rudele la In zadar au fost toate 

.cereetirrile viziruluT, ueiga$ul n'a putut fi gasit; dupe 

trecerea soroculul dat, vizirul fu dus inaintea imparatufa 

Imparatul it intreba, daca a facut dupe porunca 

lul, indata ce raspunse vizirul, ca n'a gasit pe uciga- 

$ul, porunci Califul gelatilor, sa is pe vizirul $i 

spanzure. 

Cand 'I dusera la spanzuratoare, $i nevasta $i copiT 

plangeau cu amar, de o data alerga un Omar ce sta.tuse 

pe acolo auzise toate, gi spuse, ca el est.e uciga$ul 

si ca dansul trebue sa fie spanzurat. Pe cand 

vizirul asculta cu mare mirare vorbele tanaruluT, indata 

veni ci un unchia$ batran care incepu a zice : 

,neadevarate sant cele zise de tanarul, cad. eu am 

-ucis pe cucoana ce s'a gasit in sipetc. 

Atunci IT lua vizirul pe amandoi $i IT duse la frnparat 

; tanarul Incepu gi povesti : 

,MArite imparate, sa0cf ca, acea femea mi-a fost mie 

nevasta $i a batranului acestuia fats. Tatal meh m'a in- 

-surat cu acea tanara si eu am trait mat muIV anT fericit 

cu dansa. 1)46 na$terea de al treilea copil, ramAsese ea 

bolnava si 

zacu in pat. Am intrebuintat tot. felul de 

doftorii, dar nu s'a tamaduit pe deplin. Intr'o zi ma 

pomenesc zicandu-mi, ca are poita sa, manan ce mere. 

Eu m'am sculat $i am cautat mere prin tot ora.$ul, dar 

n 'am gasit $i ma intorseiu aca.sa foarte mahnit. Nevasta 

imi zise : ,jertfe$te on ce pentru mine, 0 'nif 

adu mere ; ca nu mai pociu rabde.Eu cautal iar prin


tot ora§ul, fagaduind de mar caste un galben, §i nu, 

putuiu gasi. Un gradinar batran, care ma intalni, vazandu-ma 

foarte mahnit, aa din ceia ce-i spuseiu. 

eu, toata istoria ma.hniril mele. Prietene! imi zise, 

mere numai la Balsora poti gasi, la gradina imptiratului, 

iar alt nicairi. Ma bucuraid prea mult§i incalecand 

un cal am mers la Balsora, de unde abea dupa cincispre-zece 

zile m'am intors cu trei mere, ce am gasit 

la gradina imparatului. Viind a casa am dat merile 

nevestiimele, care le priimi cu mare bucurie §i le puse 

in pat. 

Ea vazand'o mai sanatoasa *mid mai vesel la 

pravalie. Dupa caste -va ceasurl aflandu-ma inaintea 

pravaliei, vazuid treeAnd un arap negru pe Tanga 

mine, care avea un mar in Traria din cele trei de acasa. 

Ed it intrebaid, de unde-1 are? §i el imi raspunse: 

mi l'a daruit draguta mea, astazi am fost pe la dansa 

am gasit-o cam bolnavd, §i ea 'mT spuse ca se simte 

mai bine; dar cand cram sa plec de la dansa am vazut 

trei mere in pat, pentru care barbatul ei s'a fost 

calatorit 15 zile pans. le-a gasit §i i le a adus; eu o rugaid 

ami dea unul, §i mi-a dat pe asta. 

Puteti judeca, puternice imparate, urma tanarul ca 

povestirea, caste mahnire m'a coprins ; ca unu e§it din 

minti alergaiu acasd, §i gasiu pe nevasta mea scriind. 

Eu vazand numai cloua mere in pat, o intrebaiu, unde 

este al treilea ? Ea intorcandu-se spre mine zise : nu 

.tiu nici eu! Atuncl scoseiu iataganul, o strapunselu, 

§i apoi am tdiat-o in patru bucati strigand: Ta-t,1 

ne- 

legiuito plata faptelor tale! Apol am pus-o in sipet Si 

am aruncat -o pe garla. CAM ma intorseiu masa in-

HALIMA 101 

-talnii pe copii mei §i eel mai mare veni cu lacrami in 

4ochT §i'mT spuse : jucandu-ma astazi la poarta cu un 

mar din cele trei mere ce le-al adus, a trecut un arap 

i mi l'a luat; eu am alergat dupa dansul §i-T am spus 

ca mama e bolnavit gi ea to al adus acele mere. Ca 

un fer roqiu imi trecura aceste vorbe prin inima; am 

intrat in casa sa prang; acolo am gasit scrisoarea 

ce scrisese, §i acolo imi scrisese mie plin de dragost e 

.0 de multumire pentru ca-T am adus merele. 

Atunci veni la mine batranul acesta, tatal neveste! 

mele, ea IT spuseia toate, dar el vazand durerea mea 

cea nemarginita, ma mangaia el Inca. Cand am auzit 

ea vizirul se duce la spb.nzuratoare, alergaiu arni primese 

rasplata mea : Dar batranul vrea sa, is pedeapsa 

mea asupra-§T`. 

Cand ispravi tanarul cu povestea nenorocirel sale, 

se intoarse Califul iara.,1 la vizir §i-T porunci ca pana 

In trel zile sa4 gaseasca, pe acel arap, daca nu, va fi 

spanzurat. In zadar cauta §i de asta data. 

A treia zi, inainte de a pleca la imparatul, chema 

vizirul fang. sine pe copila cea mica a lu!, care nu era 

panti atuncea acasa. Cand o strangea mai cu dragoste 

simti, ca are copila in san un ce gogonet, 11 scoase ssi 

era un mar. Ru§an, robul for it adusese §i i-1 vanduse 

in doT galben!. Vizirul chem6, indata pe acel rob, care 

nu era altul, de cat arapul, care rapise marul din mana 

copilulu!. 

Vizirul se infali§a la Calif Si IT arata atat marul cat 

i robul §i IT spuse toata istoria. Imparatul porunci sa 

se omoare robul ; dar pentru o povestire a vizirulu! IT 

darui Si luT viMa.`


Fondul acesteT istoril, este, povestea cu nuirul, care 

din mana barbatulul ajunge in acea a femeel si de aci 

printr'o altd many iar la bdrbat. 

0 paraleld la aceastA poveste se afld in ,Vetala panciavinsati< 

adica in colecciunea indica intitulatd: , eel& 

25 de povestI ale unuT Vetala salt Varcolac.' Cu dans& 

incepe aceastd colectiune, care s'a compus in secolul. 

VIVII 

1). 

Mult mai des de cat in literatura indica, unde este oparaleld 

isolatd, se pomeneste o poveste analoagd de 

care mai to(i cronicari bizantinl 2). Femeea cal-el se 

intampla, este Evdochia so0a Jut Theodosie cel mic, 

care a murit la 460 in Ierusalim. Din literatura aceasta 

bizantina a intrat in cronicele noastre, si adicd atat 

in cronica Jul Moxa din 1620 cat si in Hronografele 

noastre din secolul XVIIXVIII. 

NoT ddm aci textul dupa cronica luT Moxa 4), et 

este mai laconic si se potriveste mai' bine pentru reproducere, 

de cat recenziunea desvoltatd din Hronografe, 

pe care o tiparim in , Chrestomatia remand.' 

,Ce nice unit bine pre lume nu Taste ca sa nu se 

amestece cu scrabd si cu multli amarli : soarele aceperd 

nuorii, asa si pre bine vrAjmasiT. Decr ce voim sd. 

,) 

Baital Pachisi oder die fuenfundzwanzig Erzaehlungen eines 

Daemon v. H. Oesterley. Lpzg. 1873 pag. 12-14. 

2) Asa d. e. Chronicon paschale p. 316, Glycaa, Annale ed. 

Venetia 1729 IV p. 201. Manassas Synopsis chronic. vers 2640 

2701 Venetia 1729 p. 45, Oesterley la Baital Pachisi p. 177; a 

cesta maY aduce acolo gi alte paralele din literaturele moderne. 

8) PublicatA de d. HAsdeu in: Cuvente den biltrAni" I Bucur.. 

1878 p. 346-406. 

4) L c. pag. 367.

HALIMA 103 

spunemii ? vila 1) bine Theodosie cu impArateasa in 

Coate zilele in dezmerdAcIune ; decT de naprasna, veni 

ca un \Tanta cu vivoru uracIunea ; ca, aduse oare-tine 

imps ratulul unu mars prea mare si frumos ; el se 

miry si -1 tremise impargesei, ea Inca se mill 0-1 tremise 

la Pavlind nasu-sau ; Ela nu stiuse de mail, ea 

au fostAl in maim imparatuldf, ce i-It duse darn ; deaca-ld 

vitzu, eluld prepuse cu gandii Mu $i tremease 

atunce-sd de o chemA, si o intreb5, : unde e marul ? 

Tara ea se jury ea l'ag mancatd ; ell atunce i aratti. 

marul si-i 

scoase minciuna in tat,a ; decl pre bietul 

Pavlind i tae capul atunce-sti, Tara pre imparateasa o 

goni de la dansu. Ia se duse la Ierosalimil si multa 

milostenie impArti manastirilor i mkeilora 2) §i se 

sfrasi acolo. 

I) Adecit : 

9) AdecA: 

trala. 

saracilor. 

-00NK00-

ARCHIR SI ANADAM 

Nol preferim a trece acuma peste toate cele alie 

pove§ti din Halimaua noastra, pentru a ne ocupa mai 

mull cu o poveste, care lipse§te in Ha lima dar care 

se afla in .1001 de noptic, §i care a venit la not indepedent 

de Ansa, tot din cercul bizantin, prin intermedierea 

Slavilor i adect. : 

ARCHIR SI ANADAM 

In adausul publicat de Chavis §i Cazotte la 1788, la 

.1001 de nopl,c ale lui Galland, de care adaus am pomenit 

mai sus, se afla o poveste arabl intitulat6 : 

Sinkarib fi cei da veziri as tali. Aceasta poveste se alit, 

asemenea in editiunea lui Habicht : 1) Istoria inteleptului 

Heykar. Acest Heykar nu este alt-cineva 

decat al nostru .Archie §i , Sinkarib" sat Sencharib" 

este ,Sinagripc cum scrie Anton Pann in editia 

lul 2). 

La noT ins, n'a venit din acele colecOuni orientale, 

1) Vol. XIII noaptea 516 urm. 

2) Inteleptul Archir li nepotul sau Anadam de Anton Pann ed. 

I-a Bucur. 1849 ed. 2-a 1854 ed. 3-a 1880.

ARCHIR gI 

ANADAM 105 

ci maT intaiu a vent din orient la Byzant §i acolo a 

influentat intr'un mod foarte adanc, pretinsa viata fabuloasa 

a luT Esop, ce se atribue in general luT Planudes. 

Povestea insa§1 este chiar mai veche decal ,1001 de 

noptI` Si o putem aduce in straw& legatura cu legendele 

solomonice §i cu Bertoldo, de care era vorba ma! 

sus. Archir are asemenea caracterul Intelepciunei aforistice 

§i vom intalni in , Archie raspunsuri ca in 

Bertoldo §i povestirT ca in legendele solomonice §i in 

viata luT Esop. Aceasta din urma o schitam in partea 

a doua a cartif de fats, cu ocaziunea literature! etice 

sat didactice, unde vorbim de viata §i de pildele luT 

Esop. 

Prelucrarea greceasca bizantin. nu s'a descoperit 

pana astazi : avem din contra traductiunT slavice, at5t 

la Slavi din Peninsula Balcanica cat §i la Ruh!, unde 

a ajuns de timpuriu carte popularal). Textul slay a 

fost publicat de Typin2). lagic' s'a ocupat cu dansul9 §i 

Jireeek4) pomene§te ea aceasta carte ar fi esistat la 

B ulgarT. 

Din Slovene§te s'a tradus deja in secol. XVII in 

limba romana, cad no! recunoa§tem in Istoria lui Ar- 

1) Galahovit : Istoria russkor slovesnosti vol. L St. Ptrsbg 1880 

p. 415-418. 

3) Pypin : Pamiatn. starinoi mask. lit. II. p. 357 370. 

3) Iagic' : Prilozi k. histor. knijev. narod. hrvatsk- isrbsk p. 73 

v. Archiv far slay. Philologie vol. V. p. 482. 

4) Jirecek : Geschichte der Bulgaren.

106 LITERATURA POPCLATIA ROMANA 

chirie, ce o poseda d. Cipariu intr'un manuscript din 

sec. XVII 1), pe Archir fi Anadam2). 

Alt manuscript din 1784 se a fla In posesiunea noastra. 

§i ne dovede§te invederat, ea Archir a esistat deja in 

secolil trecuti in literatura romftna, §i ca. Anton Pann 

n'a facut alt-ceva decat a tipari manuscripte mai vechi 

romanWi, schimbandu-le mai mult sail mai putin. Mai 

sus am comunicat deja un canter de stea mai vechiu 

de cat Anton Pann §i acuma o carte, tiparita de dansul, 

cum pretinde. In cursul acestel carti vom mar 

avea des ocaziunea a reduce activitai ea literary a luT 

Anton Pann la adevarata ei masura. 

Sa revenim la manuscriptul nostru, intitulat : 

.Istoria lui Sanagrid inzpdrat ci staptinetara Dora- 

Jul 5) 

,Fost -atl in zilele vechi un imparat ce stapanea tara 

Dorului, numele lui era Sanagrid, gi avea langa dansul 

un sfetnic istet, numele lui era Archir §i era foarte 

invatat. i era bogat foarte, si neavand copiT din tru- 

pul lui a luat pe un nepot al Jul ca fecior de suflet, 

numele lui : Anadam. El it invata cu toata intelepciunea 

luT §i it crescu mare. 

Si data -1 invata toate, it lua si 

'1 duse la imparatul 

sa slujeasca in locul lui, imparatul priimi decl pe Anadam 

in locul lui Archir. Anadam slujia pe imparatul 

1) Principia p. 116 Zz. 

2) D. ll'asden a identificat pe Archirie cu Arghir (!!!) din Arghir 

si Elena de Barac ,!) si a tras de aci conclusiunf despre basmul 

unguresc respectiv.: Cuv. d. bat.. II pag. XXXVII urm. 

8) Fol. 100 a. 108 b. din manuscriptul mixt, in care se aflii. 

ri A lexandria".

ARCHIR BSI ANADAM 107 

Si era bun Si cinstit de cat tots boerif. Iar intr'o zi isi 

puse gand rau la inking., cum ar face sa piarza pe unchiul 

sau, ca sa -I ramble casele 1111 si averea lul intreaga. 

Si scrise o carte cu pecete imparateasca la unchiul 

sau Anadam, sa se scoale cu toata oastea lui, Si 

sa vie la dansul, ca e incongiurat de oastea turceasca. 

Archir, cum vazu scrisoarea, se scula cu toata oastea 

Si purcese la Sanagrid. Iar daca se apropiara Archirie 

cu oastea de cetate, merse Anadam la imparatul Si 

para. pe unchiul sau cum ca. Archiri s'a resvratit asupra 

lui. Si Anadam zise, ca va aduse pe unchiul sau 

cu cuvinte bune, sa vie la imparatul. Cum veni Archir 

puse imparatul de-1 prinsera Si porunci sa.-1 uciga. Iar 

armasului i se facu mild. de Archir, care '1 era prieten 

de multa vreme, pi -1 duse la casele ; acolo taia capul 

unuT vinovat de moarte, ce se asemana cu Archir 

Si 'I duse imparatuluI ; iara in rnijlocul case facu o 

groapa mare, acolo sedea Archir §i'1 hrdnea jupaneasa 

la 

Iara imparatul dede lui Anadam toata avutia lui 

Archir, unchiul sau. 

Si auzi Faraon imparat, de la Eghipt, ca a perit Archir, 

sfetnicul lui Sanagrid Si trimise un sol cu o carte 

la Cara Dorului; in carte zicea: ,Sa'mI trimiti nista 

mesterI, cars sa'InT zideasca o cetate nici in cer, nici 

pe pamant, Si mesterii sa vie, nici calarI, nici pe jos, 

nici imbracati, nici desbracati, si curand raspunzI 

cuvintele acestea; ca daca nu vei face asa sA 

Stiff, ca via cu toata. oastea Eghiptultif §i-IT sparg ce- 

tatea.` 

Sanagrid cetind cartea, se speria foarte rad, Si '§I 

aduse aminte cu jale de sfetnicul sad, Archirie, pe care


it pusese la moarte. Cum se tot bocea de moartea lui 

Archirie, veni acel arma§ si spuse imparatulur, ca nu 

I'a omorat , ci cb, traeste ascuns intr'o groapa. Imparatul 

plin de bucurie, porunci sa-1 aduca inaintea Jul 

si-T spuse toata pricina cu Faraon. Iar Archiri zise : 

Pentru aceasta sä fir far de grija; si ceru sa-I dea doT 

vulturl de eel marl, si luand cu sine mesterl, porni la 

Eghipet ; Insa pe mesterl IT imbraa in niste ,voloace` 

si i arata lui Faraon. 

Cum ajunse la Faraon it Intreba cum a venit? si 

Archiri raspunse : eil am venit, nici calare, nici pedestru, 

si mesteril mei, nici imbracatiT nici desbracatT. 

Faraon zise : maine sa fir gata A 'ml zidesti orasul. 

Archiri zise: bine. A doua zi, dimineatA, luA el o racla, 

lega de dansa eel dor vulturl si puse in racla un copil 

mic, si zise : sa ridicl o frigare cu came drept in sus, 

si vulturl se vor repezi dupa dansa ; de sus sa strigT 

sa-V dea var si caramida. Asa facu si birui pe Faraon. 

Atunci zise Faraon : sa'mr fact o funie de nisip. Iar 

Archiri gauri intr'un perete din racla in dreptul soarelul, 

si pwiera nisip de curgea grin gaur6 si se arata 

ca o funie de nisip ; si zise Archirie catra imparatul, 

sä stranga acea funie. 

ApoT it intreba : ,Ce este copaciul cu 12 ramurT; si 

intr'un ram cate 4 cuiburr ; si intr'un curb , ale 6 (!) 

oao, unul negru, altul alb? Iar Archirie zise : copaciul 

este anul, Tar 12 ramuri sant 12 luni intr'un an; 

Tar patru culburi, sant patru saptamanT intro luna; 

Tar 7 oao sant 7 zile intr'o saptamana, unul negru 

altul alb ; alba este zioa, neagra este noaptea. 

Faraon imparat cunosca ca este Archirie ; 11 bla-

JUICIER $1 ANADAM 109 

goslovi §i-1 trimise cu daruri, indarat la Sanagrid imparatul. 

Si Sanagrid it incardi cu daruri, pe car! le Bete toate 

armaplui, fiind-ca i daruise atuncea viata. Iar el raga_ 

pe imparatul, sa-T dea pe nepotul sau, sa-I invete inte- 

lepciune. Si-1 batea frtra mild, invatandu-l. c 

Aceasta poveste despre inteleptul Archir §i nepotul 

sau Anadam, pe care o comunicam dupa manuscript 

textul lui A. Pann se deosibete in unele puncte 

de aceasta redactiune privit din punct de vedere 

general se aseamana intocmai cu vista lui Escp, 

pe care o publicam alaturea cu fabulele lui. Amandoi, 

precum am observat mai sus, au o sorginte comuna.: 

legendele solomonice, §i de aceea in unele puncte se potrivesc 

§i cu BertoldO. 

Inaintand spre originea acestei pove§ti,regasim paralele 

mai cu seams la epizoadele continute. Dialogul 

intre Archirie §i Faraon ne reaminte§te dialogul lui 

A§medai cu imparatul Solomon asupra caruia a in- 

fluentat oarW-cum §i dialogul intre acest din urma 

regina Sava, de care vorbim mai la vale. Dialogul este 

mai desvoltat la A. Pann, unde imparatul mai intreaba 

eate-ceva pe Archirie, mai mult decat in textul din 

manuscript. De remarcat in special este cimilitura comunicata 

mai sus, care a intrat in literatura populara 

romana §i in literatura populara universals ; ba 

se afla chiar in $ahnameh sau in Cartea regilor, vestita 

epopea persana facuta de Firdusi. 

Procedand in ordin cronologic regasim cimilitura 

§i

110 

LITERATUKA POPULARA ROMANI 

aceasta la noT, maT intaiu la Stamatil), apoT in Roma.nul 

glumet 2) ; si insrarsit la Ispirescu 9 avend Ia ceT 

doi d'antai aceeasT forma, adica 

Am un copacT, cu doispre-zece cracT, si in tot cracul 

cate patru cuiburT si in tot cuihul cate sapte oua. 

(Anul, lunele, saptamanile si zilele). 

iar la Ispirescu: 

,Am un copaciu cu 12 ramurT, in fie-care ramura 

cate 4 cuiburT, in fie-care cuib Cate 7 ma.' 

(Anul, lunile, saptamanile si zilele). 

Epizodul cel alt, cum ca mesterii sa vie, nicT imbra- 

cat!, nici desbracatT, care se afla numal in manuscript, 

a fost tractat deja de dire noT mal sus 4), unde imparatul 

porunceste lul Bertotd sa vie tot asa : nici gol 

nicT imbracat. 

In fine mal este zidirea orafului in aer, si mestesugul 

luT Achirie. Aceasta nu este de cat o mica schimbare, 

ce s'a Meat cu o legenda solomonica. 

In literatura serbeasca s'a pastrat intr'un basm 9 

supt o forma foarte aproape cu povestea noastra. 

,Inteleptul Solomon voia sa ajunga pans la slava 

ceruluT. Spre acest scop prinse doi vulturi si nu le 

dede de mancare treT zile; dupa aceea lega o racla de 

pieioarele lor, se puse in racla si thin in mana deasu- 

Pepelea eau tradicienT nAciunare Romaneed, tiparit Ia un loc 

en Alexandria, IasT 1868 p. 112. 

2) Remanent Gleme0 p. I Becuresei 1874 pag. 65 No. 40 

8) P. Ispirescu: Pilde si GhicitorT. BucureseT 1880 p. 31 No. 51. 

4) 

pag.. 

5) Yee Karagici, Volksmaerchen der Serben Berlin 1854 No. 

43 p. 237-238.

fl 

ARCHIR ANADAM 111 

pra vulturilor o frigare, pe care era un miel fript. Vulturf! 

voind sä apuce carnea incepurd, a se ridica dupe, 

frigare i asa sburara in sus, pang, atinse frigarea bolta 

cerului ; atuncea plea Solomon frigarea, Si vulturiI 

sburara in jos, panel. and ajunserd. iar la Omani.' 

Singura deosebire intre basmul solomonic et pove- 

stea Int Archirie este, cd. acolo insusI Solomon se pune 

in meld, si se urcd pand, in slava cerulul, pe and aci 

se urea un copil. 

Isvorul acestei legende, care a devenit foarte roditoare, 

este crediMa oriental., cum cd. Solomon ar fi 

fost dus de care un vent sail de un duh, In scurta 

vreme peste spatjuri nemasurate. Asa se spune chiar 

In Coran 1). Dintr'un vant s'a facut apoi un covor minunat, 

care'l ducea, si mai pe urma o meld sburatoare. 

Se intelege ca aceastdlegendd s'a aplicat si la alte persoane, 

si 

asa se spune de Nemrod, ca ar fi avut o astfel 

de meld ; 2) de Nacravas, un imparat egiptean, ca 

tronul sdu 3) sbura sad cd. era dus de demon!, ba chiar 

Alexandra Machedon a facut o ast-fel de espediOune 

aeronautic.. 4) Tot asa $i Buddha insusi in legendele 

tibetane, dar el sboard flume pe paseri. 9 Asa a intrat 

1) Sure 34 v. 11 Ili comentariul legendar in : (Hmmer) Rosenoel 

I Stuttg. u. Tuebing 1813 pag. 147: §i viintul de orient if 

era in loc de cal, :In ducea lute() clipil in cotro voea." 

s) Weil : Biblische Legenden d. Muselmaenner Fkft. a. M. 1845 

pag. 77-78. Rosenoel, 1. c. I pag. 53. 

D'Herbelot: Bibliotheque orientale sub verbo : Nemrod. 

s) Wuestenfeld, arabische Sagen ueber Aegypten in: Orient 

und Occident ed. Benfey I p. 328 urm. 

4) Pseudo-Callisthenes II cap. 41. 

5) Dsanglun: Deutsch und. tibetisch von I. I. Schmidt pag. 337.

112 T.ITERATURA POPULARA ROMANA 

apoT in basme sub diferite forme, cand ca un covor 

sburator, cAnd ca o racla sburatoare, and ca un cal 

sburator facut cu mWe§ug, and ca o racy trasa de 

paserT, ca aci. 

Ne ar duce foarte departe, daca am voi sa urmarim 

desvoltarea acesteT legende §i sti enumeram paralele 

din literatura popular., cacIne ar da singur o carte 

destul de voluminoasa. Iata numal un singur esemplu 

din literatura noastra popular., ca dovada cum s'a 

schimbat forma primitive, intrand in literatura nescrisa 

: 

Hot Imparat, inainte de a ajunge Imparat, fu pus 

tatAl sad sa invete toate meseriile de pe lume, ca sa 

fie un imparat drept §i sa cunoasca toate pricinile oamenilor. 

In cele din urma it trimese sa. invete hotia. 

Sculandu-se de la masa (adica fiul de imparat) se 

duse unde se duse el §i se Intoarse numal-de-at, 

peste a§teptarea tutulor, cu o sluga a lul credincioasa, 

aducand ni§te scandurT, stinghiT, drugT, odgoane §i 

panze; cu aceste se apuca, ajutat de sluga lul, de ell& 

un fel de foi§or. 

Gatindu-se foirrul, se urea Inteansul §i Invartind 

ni§te §uruburT §i ni§te vartejurT la ni§te me§te§ugirT 

ce avea acest foior, incepu a pluti In vant 1). 

Acest foi§or plutind in vant, nu este alt-ceva de cat 

calul de lemn din ,1001 de noptr §i din basmul Dalian 

al luT Straporola, care, invartindu-i-se ni§te §uruburi, 

plute§te asemenea in aer. 

Tema aceasta a fost pe larg tractata de Gruen- 

1) Ispiresen, basme ed. 1882 p. 367.

ARCHIR I ANADAM 113 

baum 1), V. Schmidt 2); Dunlop-Liebrecht 3). Von der 

Hagen 4) Liebrecht 3) §i mal cu seamy Benfey 6) relativ 

la o paralell indica, care face parte din Panciatantra 

1). 

---./7,24*......... 

7) Zeitschrift der Deutsch-Morgenlaendischen-Gesellschaft vol 

XXXI p. 214. 

2) W. V. Schmidt, Maerchen-Saal vol. I Straparola Berlin 1817 

pag. 269-280. 

3) Geschichte d. Prosadichtungen Berlin 1851, pag. 491-a No. 

327. 

4) Gesammtabentheuer I, p. 1. XXXVI. 

3) Jahrbuch f. rom u. eng. Literatur In p. 147 urm 

8) Pantschatantra I pag. 159 -163. 

7) Ibid. vol. II pag. 48 -56. 

Caster, lit. pop. rom. a

GHENOVEVA. 

Povestea GhenoveveY, de origind franca, apartine 

cerculul de povestiri asupra originei familiel lui. Carol 

cel Mare. In biserica catolicA se considerd ca sthnta 

§i se praznue§te in zioa de 3 Aprilie. Legenda oficiala, 

dupa. cum se Oa astazi in ,Viet,ile sfinlilor` acelei biserici, 

a fo3t compusd latine,te de un monah din cinul 

Carm2liOlor, anume M. Emmich (c. 1272). 

Aceastd legencla a fost dupd aceea prelucratd, Iran- 

V..tze§te de un alt monah, Pater Cerisier subt titlul : 

,l'innocence reconnuec 1), de aci a fost tradusa in limba 

olandezd §i germand , din germand in limba bohemica 

etc. 

0 variants, prescurtata germand din secol. XVII a 

publicat Grimm, intre legendele germane 2). 

Din nou s'a prelucrat de Schmidt §i dupd. Aceasta 

redact,iune ,s'a retradus din limba germand in limba 

francezd. Aceastd, traducere din urma este baza cariii 

noastre populare. Textul francez a fost tradus de 

1) Tiparita Paris 1647. 

2) Grimm : Deutsche Sagen ed. 2-a vol. II Berlin 1865 p. 248- 

252 No. 538.

GHENOVEVA 115 

G. Plevianu §i publicat pentru antdia data la 1838 

sub titlul ,Istoria Ghenovevel de Brabant'. In scurtd 

vreme a ajuns Ghenoveva o carte populard romand. 

Ghenoveva s'a retipdrit la 1847, 1860, 1862, 1868, 

1876 etc. 

0 altd editiune schimonositd a Pacut Jenibace, Craiova 

1879. 

Coprinsul ,Ghenovevi` este cel urmator: 

,Duca de Brabant avea o singurd WA, foarte frumoasd 

anume Ghenoveva. Ea era cucernied, dragstoasa, 

dulce smerita §i muncitoare. 

Un oare-care cavaler tandr anume Sijefre, isbavind 

intr'un rdzboiu viata Dud.' de Brabant, acesta-1 

aduse Cu sine la curtea sa; si hotdrat sd 'I fact'. o 

resplAtire parinteased, IT dete de sotie pe fie-sa una 

naseutd. Dupd nuntd plecard amdndoi la eetatuia lui 

Sijefre, ce se numea Sijefburg. 

Intr'o seard dupa cind, §ezand amAndoi la lumina 

lampelor se auzi de o dad infloratorul sunet al tram- 

bitilor ce preveghea razboiu. SoldatiY §i cavaleril in- 

trard in said §i strigard rdzboiu! rdzboiu! Maurienii 

din Spania au intrat Para veste in Franta; i chiar in 

asta noapte trebue sd pleeb.m la rdzboiu. 

In rdvarsatul zorilor se adunard cavaleril §i Sijefre 

I§1 lug. ziva bung. de la Ghenoveva. Ea remase acuma 

acasa, traind in cea mai adA.ncl singuratate. 

Vataful de curte , pe care-1 Insdreinase Sijefre cu 

Ingrijirea tuturor lucrurilor, se chema Golo. Acesta 

era un om frumos, dar foarte viclenos, §i n'avea fried 

de DumnezeA. 

D171. pie :tarea. lui Sijefere, olo 

11113e o putere std-


panitoare peste toate si trata foarte rad si cu asprimepe 

toate shigile vechi si credincioase ale Comisulur 

Sijefre. 

Dinteuntal el se purta cu smerenie catre Ghenoveva. 

Dar fara zabava, obraznicindu-se facu Ghenovevi 

niste cererT foarte rusinoase. Ea II fntampina 

cu grozavie, amenirgandu-1 daca nu se va lasa de niste 

cugete, ce n'ar trebui sä aibe. Dar Golo turban- 

du-se, se hotara sa 's1 rasplateasca si sd o prapa- 

deasca. 

Mal marele peste slugT al comisuluT se chema Dracon. 

Acesta era un om cinstit si credincios stapanuluT 

sau. Ghenoveva it chemase sal dea o scrisoarepentru 

barbatul eT ; In minutul acela intra Golo si 

strapunse pe Dracon cu sabie. Ghenoveva speriandu-se 

striga, din rasputerT ; tot,T locuitoril satuluT alergara 

la acele strigate ; arunce incepu Golo sä le spue 

niste lucrurT nerusinate si porunci sa, se arunce Ghenoveva 

In temnit,a, Tara, el scrise o scrisoare, plina 

de minclunI, lul Sijefre barbatuluT eT. 

Dupa cate-va lunl nascu Ghenoveva un copil 

§i-r 

puse numele Benoni. NumaT Golo venea la dansa cu 

obraznicie si nerusinare, Tara ea fl respingea, cu toed 

ca, el o dojenea ca, o va °mord.. Intr'o ndapte veni 

Berta fata, strejaruluT spuse cum ea a auzit ca. 

chiar in noaptea aceasta o vor omora, cad a venit 

ast-fel de porunca de la Sijefre. Ea atuncea .0 rugs, 

sa-i 

aduca, cerneala si hartie si Ghenoveva scrise o 

scrisoare care barbatul eT. Aceasta scrisoare o dete 

in mama Berti ca sa. o Vie.pand cand se va Intoarce- 

Sijefre, si numaT in mana luT sa dea acea scrisoare..

GHENOVEVA 117 

Pe la mezul noptil venira doi gelali, Conrad §i Rojer 

§i o dusera afar/ intr'o pustie, impreund cu copilul 

ei, ca sa o omoara acolo. Ins ea se rug/ cu 

laerdmi fierbinV de el, A, nu facd ast-fel de paeat si 

sa omoare pe o nevinovatd. Ei se milostivira de dansa, 

o lasara in viata, o jurard, sä nu ese nicl o 

§i Ins& 

data din pustietatea aceea, caci alt-fel afldnd Goth ca 

ea trae§te, vor pierde el viata lor. Dupd aceea taia 

Rojer pe cainele salt, care 11 era singurul prieten ce 

avea, §i II scoase ochii, ca sä-1 aduca la Go lo drept 

dovada ca au 1mplinit porunca lui. Pe ea o duserd 

in cele mai stufoase paduri , pe unde nici o (lath, nu 

cdlcase picior de om ; acolo o l'asard cu copilul in 

bra-(,e ai 

plecara. 

Ghenoveva rataeind prin pustietate, ajunse la o pe§tera 

.i se a§eza acolo. Dar n'avea ce manta. Cum 

Medea ea in pe§tera, iata ea veni o cerboaica la acea 

pWerd, care era culcupl ei. Nefiind pana atuncea 

nici o datd vanatA de oameni, ea era bland. §i se apropie 

fdr/ sfiall de Ghenovva, care o mangdia. lard 

iiitandu-se mai de aproape §i vIzand ugerile el pline, 

lua Ghenoveca pe Benoni puse sa suga laptele. Cerboaica 

11 lasa, cad putind vreme inainte, rapise un lup 

puiul ei, ,i laptele in ugeri u facea dureri. A§a se obicinui 

cerboaica cu ei, §i ei traira din raddeini §i din 

laptele cerboaicei. 

Dupa trecere de vreme se sdrentuird hainele Ghenovevei 

; iara ea wind o data din pe§tera 1ntampind 

pe un lup, ce ducea o oae in gura; lupul cum o vazu 

se apropi/ de dansa. Ea 11 lovi peste cap cu ciomagul

118 LITERATURI POPULARA ROMANA 

ce-1 avea in mand., §i lupul speriat, lasa oaea §i fugi.. 

Or pielea acesteT oae se 1mbraca Ghenoveva. 

Iar Sijefre1ncepuse deja in scurta vreme a se cal de 

porunca ce o dedese sa omoare pe Ghenoveva. Volf 

care 'T era prieten, nu era tocmai atuncea in tabAra., cand 

-venise solul eu scrisoarea luT Golo. Indata ce se intoarse 

it mustra pentru fapta luT necugetata. Mahnit 

de mustrari de cuget, §i ranit in Mae se intoarse Sijefre 

Para vestelacetatuia sa. Acolo gasi toate in desfranare 

§i neoranduiala. Tot de o data II preda Berta 

scrisoarea Ghenovevei. Cel d'antaiu lucru ce facu Sijefre 

era, de a arunca pe Golo chiar in temniia aceea 

in care fusese Ghenoveva mai nainte. 

Intr'o zi se duse Sijefre la vanatoare. Acolo urmari 

el o cerboaica cu mare staruinta §i alergd dupd dansa 

pana cand ajunse la pe§terea. Acolo it recunoscu Ghenoveva 

indata, §i i se facu §i luT cunoscutd. 

Plin de bucurie abia 10 credea ochilor. Ghenoveva 

IT povesti minunata for hranire prin cerboaica §i 'I arata 

§-i pe 11111 for Benoni. 

Atuncea sung Sijefre cu cornul sau i toti cavalerii, 

ce eratt la venatoare se stransera la pe§tera. 

Trimesera acasa sa-1 aduca haine potrivite §i cu 

mare alaiu se intoarsera cu toiii la cetatuia Sijefsburg 

Toaia lumea le e0a inainte spre intampinare. Impreuna 

cu Ghenoveva 0 cu Benoni veni §i cerboaica 

credincioasa. Iar pe Golo 11 scapa Ghenoveva de moarte 

0 it osandira numai la temnita pe viata. Cel doT gelair 

se calugarisera.' 

Legenda Ghenovevi, ce am rezumat-o aci, este una_ 

dintr'un ciclu intins de legende paralele, in care nu-

GHENOVEYA 119 

mai o trdsurd sau alta e putin schimbata. A§a d. e : 

In legenda Orescenfiel, care se potrive§te cu legenda 

Ghenovevil pans la punctul cand gelatii fi dati drumul 

in pustie, in loc sa o omoare. Barbatul §i paratorul 

devin raio§i. Crescentia, care scapa, zide§te un 

spital unde tdmadlte§te raio§ii. Acolo vine §i barbatul 

ei impreund cu clevetitorul; dorind sa fie vindecaV trebuea 

fie-care sail marturiseasca pacatele §i ast-fel 

afla barbatul nevinovdtia femeei sale. Atunci §i femeea 

lui i-se face cunoscutd. 

Alta paralela este legenda lui Valentin fi Orson, legenda 

lui Octavian istoria Elenei etc Toate tractate 

mai pe larg de Graesse 1). Zacher 2) a cercetat le- 

genda Ghenovevei §i legendele paralele din punctul 

de vedere al mitologiei germane, §i a crezut sä recunoasca 

Inteansele o figura dinteaceasta mitologia, 

intocmai precum a fa'cut'o §i Simrock 8). 

Ceea-ce ne intereseaza insa pe not mai de aproape 

este, ea posedam in literatura romand o paraleld yestita 

la istoria Ghenovevei, §i inch. cu mult mai veche 

in literatura romand de cat aceasta din urma, cad. 

este deja de pe la sfdr§itul secolului al XVII. adica : 

Povestea pentra impeireiteasa fdrei frdnceyti ce 

Utica maOelal-sa metinele. 

Povestea aceasta ce o dam mai la vale in estract, 

face, parte din }Minunile Maicii Domnuluic unde este 

2) Sagenkreise pag. 277-287. 

2) Die Historie von der Pfalzgrtefin Genovefa. Koenigsberg 

1869. 

2) Deutsche Mythologie ed. 2 Bonn 1864 pag. 322.

120 LITERATURA POPULAR' ROMAN' 

minunea a 11-a. Textul cel mai vechid se afla intr'un 

manuscript mixt al d-luT Eminescu din 1692.1) Despre 

alte manuscripte §i texte tiphrite, precum §i despre originalul 

duph care s'ah tradus ,Minunilec va fi vorba 

in literatura religioash. Dovada insh, ca povestea de 

fatA se bucura de o rhspandire mai mare, §i independenth 

de ,Minunile este, ca o regasim intr'un alt 

mancscript mixt de pela 17602) care coprinde diferite 

legende §i pove§tT. Acest manuscript e in posesiunea 

d-lui Tocilescu. Aci poarth titlul: 

,Poveste Joarte minienatei a eocoanii Marie7, 

rugcl- 

toare de Preacesta." Comparand aceste texte intre dansele, 

vedem eh amandouh all un izvor comun, darn 

sunt doua traducerT independente una de alta. 

lath ce ne spune aceasth poveste : 

,In iara frAnceasch era un imparat, care ramasese 

vhduv de muerea d'antaiu , cu care Meuse o fats 

foarte frumoasa, chreia 'I puse numele Mariea. Tara 

el se insura de lua a doua muere, mai frumoash Inca 

de cat cea d'antaid. Dar ea, cat era de frumoash la 

trup, atat era de grozavh la suflet, §i mai lAcuia lute- 

Ansa mozaviria draculuT, eh nu voia mhcar sh auzl 

de alta mai frumoash de cat ea. Deci ea vhzand pre 

Maria asa de frumoash, chuta sa o piarza. 

0 data se intampla imphratul sa meargh la o cetate 

pentru treaba lul, atunci chemh ea o slugh a eT credincioasa 

§i duph ce-ljura sa, faca duph voia eT, ii zise : 

'SA §tiT ea muerea cea d'antaia n'a fost cinstita, de a- 

1) Fol. 13-18. 

2) Fol. 57-63.

GHENOVEVA 121 

ceea §i fata aceasta face lucrurTnecuviincioase §i ru§ini 

fard seams, §i daca va trai mult, ea va face casa de 

ruOne. A§a dard to maine, sd o TeT §i sa o dud. la un 

loc pustid §i sd o omorT acolo ; iar semn in loc de marturie 

sa'mT aducl mainile el. lard sluga se fagadui sä 

&ea dupd voia eT. 

La miaza-noapte scula femeea aceea pe Maria §i i 

zise sa se primble puffin cu aces oameni, ea acuma 

va veni .i dansa. A§a o dusera departe intr'un loc 

pustiu; Maria Insa inkelese vicle§ugul, cad ea era din 

fire inteleapta Atunci ridica ea ochii calre ceriu i se 

ruga la Maica Precista sd o scape de acea nevoe, iara 

la oamenii aceT zise : nu vi-e fried, de D-zeu sd val.sa1,1; 

sange nevinovat? qi mai zicand §i alte cu lacrami, 

li se fdcu mild. de dansa .i o 15.sard, vie, dar mainele 

eT trebuird, sd-i be tae, cd.cl. ma§teha le ceruse spre 

semn ca au fdcut dupd porunca eT. Deci puse mainile 

pe o stalpare de copaciu §i-i le Ward cu md.estrie 

din incheeturi i be dusera impardtesil. lard sarmana 

Maria ramase acolo in pustie. cu boantele eT 

sangerande, i alts mangaere n'avea de cat numele 

Preacistel. 

In vremea aceea se intampla de e§i la vanatoare 

un flu de Boer mare bogat, §i nimeri In acele locuri. 

Auzind gla9u1 el, se apropia de dansa §i o ghsi intr'un 

hal a§a de jalnic. Mirandu-se de taerea mainilor .i de 

frumuseea eT, o Intrebara de pricina lucrulut lard 

ea nu raspunse nimica. Tanarul o lug la dansu a casa 

§i o Ingriji bine, §i o oblojira cu erbi in tot chipul ca 

sa se vindece. 

Feciorul acelui bogat o indragi Si se ruga de tathl-


sau sal lase sä se insoare cu dansa. Iar tata-sau raspunse 

: 

noT putem sa ;lam fata unul judecator mare 

i bogat. Dar data. vazu ca feciorul sau se .perde de 

dragostea feti se invoi §i el ; §i Pacura nunta. 

Iar imparatul tatal ei, petrecea in scarba mare, ne- 

§tind ce s'a facut cu fia-sa; ca imparateasa II spuse, 

cum ca a fugit pe ascuns intr'o noapte. DecI scrise 

impAratul la toti domni §i judecatori §i boeri sa vie 

sa facd alergare de cal', ca sa i se mai veseleasca. 

inima, sa nu-1 omoara scarba de tot. A§a veni porunca 

i la barbatul fetei §i plecd el in locul tatalui sau la 

curtea imparateasca. Pe tatal-sau insa. it ruga , sa-1 

dea de Oire indata ce va na§te cocoana lui copil. 

Iar data sosi el la curtea imparateasca, cu voia lui 

Dumnezeu facu atatea me§te.pguri §i vitejil la kind, 

cat toVi boeril vorbeau de dansul. Iara vicleana de 

Impardteasd it indragi §i chema o slug a lui §il intreba 

despre toate. Aya afla a este insurat §i ca are 

de nevasta o fata cu mainele Wale. Cum auzi de mainile 

taiate §i mai intrebandu-1 de chipul el, int,elese 

ca este fata imparatului pe care o credea moarta. 

In vremea aceea veni carte de la tatal cel batran, 

ca a facut nevasta lui doi cocoa Imparateasa darui 

pe slug cu multe daruri sa-1 dea eT cartea aceea ce 

va raspunde fiul. Ea scrise alta carte §i o pecetlui cu 

inelul pe care-1 furase sluga cu me§te§ug. In carte 

scria : sa omoare femeea §i cu ceT doT copil ndscAl, 

ca. nu sant aT lui; daca nu o va omora, nu va mai veni 

acolo. 

Iar dad, batranul vazu scrisoarea se miry foarte mult 

cu jale §i nu qtia ce sa faca §i se sfatui cu o sluga ere

GHENOVEVA 123 

dincioasa ce avea ; si ad aflat cu tale sa o due . acolo 

unde at gasit-o $i acolo sa o lase, sa o grijasca Dumnezed. 

Asa facura, si ea remase acolo nemangaiata cu 

multa jale si cu multa scarba. Acolo vazu o carare si 

se lua pe dansa pan. cand ajunse la o pesterd; in pegterea 

lacuia un pustnic, care 'I lasa locul sad si se 

muta intr'o alta pesterd, Tar el o hrania cu erburi §i 

radacini ce strangea. 

i trecu cata-va vreme si se intoarse barbatul ei 

acasa; si data u spusera, el planse cu amar,, §i dupd 

aceea lua singile sa o caute unde ad lasat-o. In noaptea 

aceea se ardtd Maica Domnului in vis femeei acelea 

si i zise : maine vine barbatul tad §i acuma se ispravesc 

tote nevoile tale. Iara ea se rug de Maica 

Domnului §i redobandi si mainile Mate. 

A doua zi o regasi barbatul eT si o duse acasd. 

Atuncea ea spuse tine este §i cum a ajuns in pustietate. 

Tara incepurd s. caute si pricina cu scrisorile si 

aflara tot viclesugul mastehil. 

Apoi trimisera carte la tatAl, imparatul §i purcesera 

si eT in Sara franceasca. Sosind la tara lor, le esi inainte 

insusi imparatul. Iar spurcata de muere a imparatului 

se ascunse, dar o aflara, o scoasera afara si o arsera 

in mijlocul cettitii. Dupa aceea incorona imparatul pe 

ginerile sad de imparat. Iar ziva scaparil feteT de imparat 

facurd praznic mare Maicai Preciste. ` 

Aceasta poveste e una din multiplele variante reprezintate 

printr'o sums de povesti §i chiar de basme 

in multe literaturi. Cat ne priveste pe noT, posedam in 

literatura romana, cate-va basme cart se apropie mai 

mult sad mal putin de legenda de NA. Se intelege ca


unele trasaturi sant schimbate qi ast-fel se aseamana 

un basm cu cloud sail trei variante a legendel originale. 

A§a d. e. un basm inedit comunicat noue de d. Ispirescu 

al Oriui coprins e cel urmator : 

,Un imparat ramaind vaduv, vrea sa is pe ins4 

fata lui de nevasta. Fata nu voi sa asculte de vorbele 

lui §i fugi ; imparatul puse de o prinsera, §i i Mia mainele, 

crezand ca ast-fel nu va.mal putea fugi. Dar fata 

de imparat totu§I fugi imbracata intr'o piele de urs. 

Strajerft until alt imparat o prinsera cand fura fructe 

din gradina imparateasca. Feciorul de imparat o indrage0e 

§i o is de nevasta. 

Atuncea e chemat la razboid, i pleaca. In vremea 

aceea nascu femeea lui un copil §i un sol vine cu o 

carte sa o vesteascd barbatulut Imparatul afla ca fata 

lui e nevasta tandrulul, schimbd scrisoarea, ca a nriscut 

un c'Wl; de asemenea schimbd raspunsul bun, 

intr'unu Mu, ca femeea cu copilul 0, fie ar0. In loc de 

a o arde il dau drumul, ca in legendd. Pe drum ajunge 

la o apd §i voe§te sa spele pe copilul el ; cand it spald, 

cade copilul in apa ; atuncea stetea de altd parte un 

om bdIranpasarni-te ca. era D-zeta 0 el II zise sa 

bage boantele in apa. In minutul acela II crescura mainile 

0 scoase i copilul. Pe copilul it darui D-zea cu 

darn! ca tot ce o voi sa i se implineasca. Plecand de 

acolo mai departe , ajunge la o ma mare, acolo II 

ese inainte o femeea mare §i frumoasa §i i zice ca palatul 

§i tot ce e inlauntru e pentru dansa. Acolo *ade 

pana cand o gase0e barbatul. Abia atuncia afla ca e 

fata ImparatuluI §i'l pedepse0e pentru nelegiurea sa." 

Restul basmului: care vorbe0e de modul cum s'a fo-

GHENOVEVA 125 

losit copilul de darul ce i-a dat D-zed , nu ne intereseaza 

aci, si-1 trecem. 

Precum se vede a luat tatal fetei locul 2numei vitrige, 

alt-fel basmul este aproape identic cu legenda. Prin 

inlocuirea mumei vitrege cu tatal, se apropie basmul 

de povestea : Elena, fata imparatului din Tarigrad 1) 

In basmul band can din colectiunea fra(ilor Schott 

(No. 16) se gaseste o alts, varianta aceleasi legende. 

Fata fuge de un petitor, care e fiul unui vrajitor mare, 

si acest vrajitor i face marl nevoi, schimband scrisorile 

si cauzdndu-i si alte nenorociri. 

0 paraleld, intocmal cu basmul cel d'antaid este 

basmul german : ,Fata fard main` 2). Grimm mai 

compara basme italiane, germane, serbesti 8), etc. La 

aceste mal addogdm basmul rusesc din colectiunea luT 

Afanasiev 4), intitulat asemenea: ,Cosorucice : ,Fata 

cu mainele taiate.' 

-,--ooXKoo-..-- 

9 Paralele v. Dunlop-Liebrecht, pag. 265-266. Alto paralele 

mult mai desvoltate impreunil cu comparatiunea povestilor qi legendelor 

intro dansele v. V. d. Hagen, Gesammtabentheuer vol. 

III, pag. CLIVCLXII. 

2) Grimm No. 31. 

8j Grimm, vol. III, pag. 57-60. 

4) A. N. Afanasiev, narodnyla ruskria skazki III Moscva 1873 p. 

31-41, No. 159 treT varifulte ; parade vezb vol. IV p. 368-377.

ILIODOR 

Primul roman din anticitate, ce s'a mantinut. OM in 

zilele noastre e acela scris de Heliodor, episcopul de Tricca 

in Thesalia, care poart5. numele de : ,Aethiopica.4 

In realitate an precedat mai multe romane opulu! lul 

Heliodor; asa:: povestirile milesice ale lul Aristides (ca 

90 inainte de Chr.) ,povestirile curioase de dincolo de 

Thule' de Antonias Digenes in care se trateazA. de 

Dinias cu amorul luT Derkyllis. Babylonica sau povestirile 

din Babylon de lamblirhus etc. Ins, aeeste 

romane s'au perdut in intregul lor, numal un estract 

foarte scurt s'a pi strat de catre Photius in Bibliotheca 

sa. Aproape 200 de anT dupg Iamblichus si de sigur 

mai mult sau mai putin influentat de dansu si de predecesoril 

s61, compune Heliodor romanul intitulat 

,Aethiopicac a &drill coprins este cel urmator : 

,Regina EthiopieT naste o fata alb5. §i o espune intr'un 

loc desert, legand un inel pe brat,u1 el i o legA- 

tura ce continea originea eT. Gtisita de Sisimithres, 

acel copil lade la dansu sapte anT, dupe, care 11 Ta cu 

sine la Egipt. Acolo el pred& fata aceea lul Charicles, 

un preot deltic, care iT da-si numele sAu 

: Chariclea §i

ILIODOR 127 

o destineaza nepotulul sou, anume Alkamenes. Chariclea 

insa se intalneste in templu de la Delfi cu Theagenes 

si se amurezeaza de dansul. Calasiris un preot 

egiptean si prietin lui Charicles care se afla atuncea 

la De lfi, capita porunca lul Apollo prin vis de a se intoarce 

in Egipt impreuna cu Chariclea si Theagenes. 

Corabia e prinsa de corsarT si capitanul for vrea sa is 

pe Chariclea de sotie. Ajunsi la tdrmul egiptean, Calasiris 

atata. vrajba /titre corsarT si ei se omoara intre 

dansiT ; atunci Chariclea impreuna cu Theagenes sant 

prinsi de niste bandiV egipteni si dusI intr'un ostrov. 

De acolo e/ scaph, cad unu Nausicles ocuph acel o- 

strov si omoara pe banditii, cari II furasera lubita 

luT. 

Theagenes insa cade in mainile Egiptenilor, cari it trimet 

la Persia, si Nausicles preda Chariclea lul Calasiris 

care o recunoscuse. In fine dupa multe intamplari 

sant prim/ amandoT de catre Hydaspes regele Eihio- 

pilor, care vrea sä 

jertfeasch. pe Theagenes, soareluT si 

pe Chariclea, luneT, atund se afla legatura ce legase 

muma CharieleT pe braW1 of si se reeunoaste ca ea 

este insusi fata luT, Hydaspes. Sisimithres si Charicles 

earl ajung acolo dupe, ce o cautasera prin toata 

lumea, dovedesc faptul in acel moment cum s'a petrecut 

si ca. el o an crescut : si ast-fel Theagenes si 

Chariclea scapa din toate primejdiile si ajung la unirea 

doritac. 

Romanul lul Heliodor a avut o influent, imensa asupra 

romanului modern, in special asupra romanului 

eroic. Modal cum se descopera origina eroinei s'a imitat 

de Guzrini in ,Pastor lido'. Durat l'a dramatisat 

(1762). Editia cea d'antaia greceasca s'a Meat in anul


1535 laBasel dupe un manuscript furat de care un soldat 

din biblioteca 1111 Mathias Corvin din Pesta. A fost 

apoI Inca des tiparit §i tradus in limba franceza, engleza, 

germane etc. 1) 

In limba romana a fost tradus Inca de pe la mijlocuI 

secoluluT trecut si cam des citit. Dar totRI nu s'a bu- 

curat de Maa popularitate, ca toate cele alte card ce 

am pomenit pane aci. D. Eminescu poseda doua manuscripte 

de pe la sfar§itul secolului XVIII, Invederat copit 

dupe originale mat vechi; tot a§a poseda §i biblioteca 

centrala un manuscript din 1773 §i d. Tocilescu 

un altul de la 1785 dar toate incomplecte, ceea ce ne 

demonstrk 0, era o carte mat raspandita. 

Influenta acestul roman vast, care coprinde 10 call, 

este foarte mica ; volumul lul opria o rb.spandire mar 

mare pe cata vreme nu circula de cat prin scris. 

Ce e curios de a observa este ea romanul a capatat 

la romani titlul autorulut salt aliodor.` 

pe cand s'a 

perdut cu totul adevaratul titlu ,Ethiopice sa ,povestirt 

ethiopice. 

Judecand dupe transformarea ce a pAit §i dupl 

multimea relative de manuscripte ce se gasesc se pare 

ca a fost mat populara lstoria lui bilerot a Antusei. 

I) Dun lop-Liebrecht p. 8 urm.

FILEROT SI ANTUSA 

Din acest romans avem doul editiunT sa15 mg bine 

doul entracte schimonosite, fie care din aceV.1 dol editorl, 

indreptatorl pretind §i dreptul Si onoarea de autor 

adicA : Campiniu1) §i Ecaterina Jantil, 2) amandoT 

(cea din urnil, este o damA) spun el ad vazut §i eT un 

manuscript vechiti, dar eT fats prefAcut, §i inteadevar 

Pad 

prefdcut. 

Originar ni se pare identic cu Erotocrit, compus 

grece§te in versurT de Vincenzo Cornaro intre 1630 

1650 de unde Noul Erotocrit" al lul Dionisie Fotino, 

prelucrat romane§te de Anton Pann. 

Aci persoanele principale port numele de : Eracle : 

ImpAratul Atenii. Artemis : imparateasa, Areti: fiica 

lor. Pezostrat, ministru politic al imparatuluT. Erotocrit 

fiul lui Pezostrat §i amurezul Areti. Tot ap. §i 

in Erotocritul luT Carnaro. D. Eminescu posede un 

fragment manuscript dintr'o traductiune romans, de 

la 1812 intitulata : Istoria Aretusii §i a imparatuluT 

1) Filerot §i Antusa, Braila 1875. 

2) Filerot Pi Antusa, Buzau 1878. 

Ga ter, lit. pop. rom. 9

130 LITERATURL POPULARI ROMANI 

Irac lie tatitl sail, a lui Ierotocrit §i-a lui Pezostrat, tatgluT 

sail vizirului.." 

Alte 2 manuscripte din Jerotocrit" de pe la 1800 

*i 1818 posedg Biblioteca centra15. din Bucure§ti; 

singura diferinta intre A. Pann §i aceste manuscripte 

este ca Areti sung la aceste din urma mai corect : 

Arethusa. 

In povestea noastrb. se vede ca s'a fg.eut Filerot, 

din Erotocrit §i din Arethusa : Antusa. Tata' el se 

chiama : Periandru, muma Eftali (Efali) iar fatal lui 

Filerot : Agaton. Coprinsul rumantulur : Filarot §i 

Antusa" pe semm este cel urmgtor ,Filerot se amorezeazg. 

de Antusa (cu care insa se poate vorbi numai 

prin gratiele ce despart casa lui de palatul impgrgtesc). 

La vanatoare urmarind o ciuth ajunge in 

fine intr'o #ar. departata ; spalandu-se cu o apg se 

transforms intr'un harap si supt forma aceasta revine 

la Antusa. Aceasta se imbolnavise de dragostea lui 

Filerot, §i zicand el, a e vraciu II comunica cg s'a in- 

Mina cu &Ansi.' in larile departatq; Si. cu mijlocul acesta 

o insgnatovaza. Apoi plead. necunoseut in tara Per§ilor, 

acolo devine generalul armatei, insa comandat 

in contra Grecilor trece el in partea for §i scapg pe 

Periandru. Dupg aceea este trimes ins41 in contra 

Per§ilor. Pe vremea aceea trimite regele Periandru la 

regele Agesilas, propuindu'i fata lui pentru Andracus. 

Cum OA Filerot de aceasta, crezu el este cu consimtimantul 

Antusi §i furi§andu-se de vederea armater, 

disparu. Aretusa auzind aceasta fugi asemenea Si 

se ascunse intr'o mangstire". Aceasta este recenziunea 

cea mai noul, cea de Jantil. 

,

FILEROT SI ANTUSA 131 

Editiunea lui Campiniu 1) are un alt sfar§it §i adica: 

Filerot trim ese pe un prieten al lui sa peteasca pe 

Antusa de la fatal ei. Acesta infuriat it surghiunWe 

.i pe Antusa o inchide in temnita. MO o vreme oare 

care yin mai multi fii de imparati si o petesc pe ea, 

Filerot care alla ca regele it rechiemase, vine tot in 

forma de harap, se lupta cu inimicii regelui, apol cu 

petitorii §i IT birue§te pe toti, i capata pe Antusa. 

Afara de aceste editiuni tiparite, not mai cunoastem 

doua manuscripte despre : Istoria lui Filerot fi 

Antuseic unu al nostru de la 1826, §i altul al d-lui Ispirescu 

de pe la 1837. Deosebirea intre aceste manuscripte 

*i tiparul este ca manuscriptele sant mull mai 

desvoltate §i ca alterneaza proza §i poezia. Actiunea 

e descrisa in proza, ear simtimintele, dialoguri *i serisoli 

sant in forma poetica. 

In Erotocritul lui Anton Pann si actiunea a fost 

prelucrata in versuri, coprinsul este asemenea cu Filerot 

2). 

--....-.....4313x"..0-- 

1) Braila 1857. 

2) Sibiiu 1837, ed. 2-a ibid, 1867.

DRACUL SI FEMEEA 

In cercul cercetarilor de fala intra §i cartea intitulath' 

: 

,Dracul si femeea sag' roman gait sub peruca unui 

holtelu balra'n," ed. I. 1851 ed. 2-a Ia$1 1857. NoT avem 

aci o traductiune, sail mai bine o prelucrare, a 

vestitei opere a lui Machiavelli ,Belphagor", tiparita 

la 1543, adica 18 ani dupa moartea autorulul. Se pare 

insa, ca el insu§i n'a facut alt-ceva decat a scoate aceasta 

poveste dintr'un manuscript latinesc , perdut 

acuma 1). 

Rezumatul in scurt este cel urmator : 

Multe suflete barba'tWI se pogoara in Tad cu tanguire 

amara, ca femeile for silit sa paraseasca lumea 

Fara vreme §i O. se pogoare in lad. 

Minos §i cu Radamant impreuna cu Pluto vrand sa 

hotareasca cu toata dreptatea aceastil pricina, au aflat 

cu tale sa trimita pe una din slugile Tartorulul sa 

mearga in lume i sa la cea mai deplina §i negre§ita 

1) V. Dunlop-Liebrecht pag. 273 urm.

DRAM, BSI FEMEEA 133 

tiinta. Sol. lii all cazut pe Beelfegor, §i el a cerut sa i 

se dea o sumo insemnata, cu care viind in lume in 

chip ba'rbatesc, sa se insoare 0 dupa trecere de 10 ani 

a. moara, §i sa se intoarca in fad, dar cata vreme va 

sta in lume sa fie supus la toate patimele omene01. 

Beelfegor se insoara, §i o pa4e§te rau , incat nu mai 

poate sa a§tepte eel 10 an! hotarali §i se intoarceinainte 

de soroc lalad, unde incredinteaza pe sfetnicil eel 

marl', prin viu grail, ca mare dreptate au acele suflete 

ce lipa §i striga.' Paul aci povestea romaneasca ; 

e mai mull sail mai put,in o satira in contra femeilor. 

Originalele mai as o continuare hazlie; cad dracul 

scapat printr'un tAran de nevasta lut, spre rasplata 

IT fagadue0e dracul ca va intra in fata unui boer §i nu 

va e0 decat in urma poruncel date de laran, pentru 

care acesta va fi bine platit de catre tatal fetei. A§a §i 

facu. Dracul e§ind de la acea fata intra in fata imparatului, 

§i imparatul poruncete 1.aranului sa scoata pe 

dracu din fata, daca nu it va pedepsi rau. Taranul se 

puse mai intalu pe rugat , dar dracu nu voia sa §tie 

nimica de aceasta ; atunci se prefacu -(aranul .i veni 

in fuga mare strigand speriat catre dracu : fugi! ca 

to cauta femeea ta.' Cum auzi dracul de femeea, e0 

ca fulgerul din fata §i intr'o clipa se facu nevazut.c 

Prototipul acestei poveti este indic. Benfey, care 

l'a' regasit in cucasaptoti adica In ,,povestirile unui 

papagal', a urrnarit aceasta tema prin toate literaturile 

aratand cum s'a transformatincetu cu incetu, pana 

cand a devenit basm. 1) 

1) Pantachatantra I pag. 519-534.


lath acuma si un'basmu roman cules din districtul 

Prahova, care s'a nhscut dinteaceasth poveste. Cludat 

este eh, .Arhanyhelul Mihail a luat locul diavolului, se 

vede din cauza rolului, ce i se atribue, adica de a lua 

sufletele oamenilor, ceea ce nu se potriveste cu atributiunile 

diavolului, duph inchipuirea poporului. 

Peicaniile Arhangltelului Mihail 1). 

Se zice ca Sf. Arhanghelti Mihail trhia o data pe 

ptimant. P'atuncea era si el ca toti oarnenii cu slabi- 

clunile lor. Cand ajunse flactiiandru, simti ca-T tache 

inima dupa. o fetita tanArh, cu fata alba ca zhpada, cu 

obrajil rurneni ca cireasa, cu cosita neagra ca pana 

corbulul si cu ochisorif ca mura campului. 

Frumoasa fetita nu se arata nesimtitoare la ochit 

dulci ce-i fticea Mihalh (asa se numea sf. Arhanghel 

p'atuncea, pentru a nu era inch sfant) si on de Ole 

on it vedea trecand de vale, se facea ca nu-i aph in 

coafh si da fuga la fantana, unde Mihalti manta la fa- 

gnri dupa gurita ei. 

Azi asa, maine asa, o dusera ei cat o &sera; pant 

ce dragostea for incepu sa sbarnhie pe la urechile 

sAtenilor, si de ! gurele rele, cand n'at de lucru, scot 

fel de fel de vorbe. 

Mihaiu, ca sh lash din gura lumii, fheu ce facu, ca 

fata era mai bogata decat el si o lua de nevasth pe 

Stancuta, ca asa se chema drtiguta lui. 

Acuma el credea ea are sh fie eel mai fericit °in 

din lume; dar omul una se gandeste si alta nemereste 

: 

Mierea Staneutei de denainl ea nuntel, duph cu- 

1) Th. A. Gesticone in Columna Ini Trojan 1882 pag. 522 -- 524.

DRACUL 1 FEMEEA 135 

nunie se prefticu in fiere otrhvith, din vita bland& ajunse 

scorpia afurisith. Bietul Mihaiu nu mai putea 

sh-1 intre in voie : zise el Nils , ea zicea cea ; zise el 

cea, ea zicea hais; zicea el tunsh, ea zicea rash; zicea 

el rash, eatunsh; ha rata, ba rAtoiu si asa mai incolo. 

Cu toate astea el suferia tot fares sh zich o singurii 

vorba ; lama si V vedea de treabh. DumnezeA vazhnd 

marea lui rabdare it facu slant $i it inshrcina ca sh is 

sufletele oamenilor. 

Cu toath sfintenia lui, tot n'a putut sh scape de railtatea 

nevestei. Ar fi vrut sti-I is suffetul, dar nu 'I da 

voe Cel de sus. 

0 duse el, cat o duse ; dar clack' vazu si vazu se 

sculh intr'o zi de dimineath, luh. zeghea la spinare, 

puse mamaliga in traisth si 'si Ma lumea in cap. 

Merse, merse zi de yard phnh in sears, si ajunse 

de'naintea unui bordeiti, unde Wu in uses,. 

Cine 'I ? intreba un glas din nauntru. 

Om bun, raspunse el d'afarh. N'avu sh asteple 

mult, ca usa bordeitilui se deschise si un biet muncitor 

it pofti in nhuntru si '1 ospati si '1 gAsdui. Omul era 

vesel, ch nevasta II fhcuse un copilas frumos ca un biijoras. 

La mash, din una din alta, ajunse vorba si la nay. 

A tune! sf. Arhanghel ceru sti. '1 boteze el copilul. 

Omul primi cu bucurih, mai cu seams, dupes, ce aflh ca, 

nasul e glint, pentru ch. sf. Arhangel if spuse tot ce 

phtise si cum se Meuse slant. 

A doua zi mersera la biserich. de botezara copilul 

si II pusera numele Ionich. Dupes ce se intoarsera acash., 

intinsera masa mare, se pusera math imprejur,


bg.'ura si se ospatarg, pang. seara, pana. ce Tesira steleje 

pe cer, cand se dusera sa se culce. 

Ca dar de botez. dupti obiceid, sf. Arhangel Mihail 

it tacu doftor si 'i dete o sticlut,a, zicandu-I : cand te-o 

chiema la vr'un bolnav sA stiff ca ed sant acolo mai 

din nainte. Cum vei infra in casa sa te uit,i la mine ; 

si daca me-I vedea la capul bolnavului, sA stiff ca nu 

'I scapare, iar daca me-I vedea la picioare, sa-T 

dal 

trei picaturi din stichrta., si se face bine intr'o clipeala. 

Cu mestesugul gsta de doftor, Ioniea se vesti peste 

noua, tari si peste noua marl, asa ca vestea luT ajunse 

pan& la Crakimparat , care zacea de nouA ani si 

care chemase pe 'WV vracii si toate babele din lume 

fara nicl un toles. 

Auzind Cral-imparat de ast doftor nasdravan, care 

spunea curat de la inceput de-T scApare on nu, it 

chema si pe el. 

Cum ajunse acolo imparatul ii zise : 

Iaca, dad, me-I scapa, iii dad jumatate din imparMia 

mea; Tar de nu, unde-ti sta talpile picIoarelor, 

'tko sta capul. 

Sarmanul Ionica o sfecli pentru ca vazuse pe nasusau 

stand greceste la capul imparatulul. Dar in primejdea 

in care se afla, ii veni ceva in minte. S'apropie 

de Sf. Arhanghel si ii zise : Sfinte nasule, te cauta 

nevasta, e la poartg, 

Sfantul Arhanghel, cum auzi de nevasta, o lua la 

sanatoasa, lasand in pace pe imparat, care se si facu 

sanatos, numal de cat si Ionica se intoarse acasa incarcat 

de daruri. 

Incalecal pe o sea si vg, spusal asa.`

DRAM 1 FEMEEA 137 

Un basm analog intitulat : Cum a inalbit femeea 

pe dracu` a publicat d. Baican , daca nu ne in§elam 

in ,Timpul( pe anul 1882. 

Intre proverbele romkne avem : Femeea a imbatanit 

pe dracu, cu descretirea unui fir de par" ; bas - 

mul care a dat na§tere la acest proverb, §i care sta in 

oare-care legatura cu povestea de fat,a, , a fost cules 

asemenea de d. Baicanu ; dar e inedit pana acuma. In 

toate aceste basme joaca dracul un rol pasiv fata cu 

femeile.

FLOAREA DARURILOR 

tiparita in Snagov la 1700 cu indemnarea §i cheltuIala 

dumnealul Constantin paharnicul-Sarachin, sins 

Gheorghie dohtorul Criteanul." Precum spune traducatorul, 

el s'a slit* de un manuscript grecese gasit in 

muntele Athos. De o fi a..,a nu §tim, dar atata §tim ca 

este o traducere directa din ,'AVIO; ICON; xxprrtov" tiparit 

la Venetia 1675, care cartea singura precum se vede 

e scoasa dintr'o carte italiana : Fior di virtu." Cartea, 

tiparita pentru a 2-a oara la 1703; ed 3-a 1834 1) coprinde 

35 de capitole asupra patimelor omene§tI impartite 

ast-fel, ca. dupa o virtute urmeaza vitiul corespunzator, 

a§a cap. 1, despre drayoste ; cap. 2 Pdcatul 

pizrnii, care Taste improtiv dragosteT, etc, §i coprinde 

vorbe §i pilde scoase din autoril vechi greeT §i roman' 

precum si 

din Biblia §i din operile parintilor Bisericei. 

Pe langa aceasta aduce autorul mai. la fie-care capitol 

cate un exemplu din istoria animalelor, care arata invederat 

di a fost scos din Physiologus. 

1) Iarcu. Bibliogr. pag 158.

. 

FLOAREA DARURILOR 139 

Acest Physiologus este maT vechiu in literatura romans, 

caci se intrebuinteaza §i de Neagoe Voda fury 

insa a'l mind; ceea ce vorbWe pentru respandirea luT 

§i pe aci in tan!". Panaacuma n'am retOt de a ghsi un 

manuscript relativ la aceasta. Physiologus, cartea cea 

mai favorisata de biserich', este de sigur de origine 

egipteanh si elenistich. Deja in secolul al V-lea a 

lost trades in limba etiopica 1). Tot asa de timpuriu 

it gasim in cele alte limb( orientale 1) §i apol respandit 

peste toata Europa. Physiologus nu este altveva 

de cat o descriere mitica despre viata animalelor; 

basmele acestea privitoare la viata animalelor 

au fort, dupa aceea comentate in mod mistico-alegoric 

§i a§a inalnim in cartea lul Neagoe Voda 3) o pilda 

asupra sarpelui, care se roaga la D-zeta sa vaza chip 

de om, lar cand it vede isi ascunde capul sa nu fie 

zdrobit, cad( numal aceasta if produce moartea; a 

doua pi'di asupra porumbulul, care inainte de a inghiti 

grauntul, prive;de daca nu cumva se lasa uliul pe dan- 

sot, si ast-fel se slrajueste pine ; pilda a treia este pentru 

strutocamil. care cloce0e oauale numal prin privire 

neincetath cu ochi(, dupa ce le -a bagat mai 'nainte in 

aph; far daca '§I deslipe§te °cliff vine aspida §i suflrt 

spre dansele 8i strica astfel oauale cu duhul el'. Asa 

trehue sh fie si omul priveghetor si cu buns paza in 

potriva suflarei Satanel. 

Se poate ca in invataturile lul Neagoe Voda sa fi in- 

6 

Editat de Hommel, Lpzg. 1877. 

2) Land : anecdote syriaca, vol. V. 

3) Inv6tAturile.. Pag. 193-196.

140 

LITERATURA POPULARI ROMANA 

trat aceste basme din Physiologus prelucrat de Sf. 

Chrysostom. 

De alta parte este Floarea Darurilor` foarte interesanta 

prinpovestile ce contine. Ca izvor autorul insemneaza: 

Biblia, otecinic (adica pateric, vietile sfintilorpustnicI) 

si istoriile Bantu 14 adica Gesta Romanorum, 

pe cari le am pomenit destul de des panel acuma. 

Din maximele si sententele coprinse in Floarea darurilor, 

dam entracte cu ocaziunea proverbelor. Aci 

insa ne vom margini la caste va esemple ca specimene 

din Physiologus §i din povestile coprinse in aceasta 

carte. Asa d. e citatul cel d'antaiu : 1) 

,Deci dragostea aceasta poate sa o aseamene nestine 

unit pasari ce-i zic: Calandrinonrs, carea are aciasta 

fire intru sine, ca deaca o aduca inaintea bolnavuluT 

, si Taste ca sa moara. de acea boala intoarce 

capul et, si nu-la veade, Tara deaca Taste ca sa se 

scoale bolnavulti, ila veade, si toata boala lase dinteansula. 

' 

Alt esemplu este : 2) 

-, i potI sit aseameni nemilostivirea : Vasiliscului, 

carele junghe pre ointi si-1 omoara, numal cu vederea 

Jul; si nu-i Taste nice odinioara mild, pentru ca deaca 

nu afla pre cine-va sa-1 poata otravi, numal cu suflarea 

luT face pre copaci de sa usuca, si frunzele carele 

sant inprejura sa usuca, atata Taste de otravita." Aceasta 

credinta o regasim deja in Plinius. 3) 

1) Fol. 2' 

3) Fol. 24 

3) Historia naturalis VIII c. 33. 1.

FLOAREA DARIMILOR 141 

Sfar0m estractele din Physiologus cu vestita legenda 

despre ,Finix< 1). 

potT ca sa aseameni daruluT intarireT, pre o pa- 

Are cariea 11 zicA ,finie , carea traeaste 300 §i 15 

ani. i deaca vede ca au inbatranitu si au slabit aduna 

ni0e lemnivare mirositoare, 0-9 

zidealte cuibu, 

i intra intrInsukl, sta de'naintea soarelul §i-o bate 

atata intr'aripile lul, catu face focu din arderea soa- 

relUT si din baterea aripilora lul. Iara acea pasare 

Taste atata de intaritfi, cat nicT o data nu sa clatea0e, 

ce mai vartosa sa lasa de arde, pentru ea stie din fire, 

ca va sa intinereasca. plinindu-sa 9 zile sa nate 

dintr'aeea materie a trupuluT lui unU viearme, sicreaste 

pre 'nceta pre 'ncet, i atunce face aripT, Si sa face 

pasare. i nu mai Taste in lume altul fara numai unul." 

Legenda finixului( este din cea mai adanca yechime. 

In tocmai asa se &este in Physiologus etiopic 

din sec. V 2) .i in cel corespunzator siriac si arab 8). 

Dar cu 9 secole mai inainte, adica in secolul al IV.' inaintea 

erei v. se pomenete fenixul de care Antiphanes 

din Rodus (Ca 340 a. e. v.) De aci apol in scrierile 

lui Aelian 4) si Aristoteles 6), ba chiar Herodot 6) 

2) Fol. 59-a urm. 

2) Ed. Hommel cap. 7 pag. 62. Introducerea pag. XXXIX 

No. 19. 

3) Land. 1. c. c. 29. v. anotatiunile pe pag. 154. 

4) Nat Anim VI, 58 

5 Histor. Anim IX, 13 

6) Cartea II c 73.

142 LITERATURA POPULAR' ROMAN' 

§i Horapolon o pomenesc de a dreptu ca o credin0. 

egipteana. 

Din aceasta literature a ajuns la Romani, la Tacitus, 

Pomponius Me la eth. §i apol la toate popoarele 

europene. In special e de observat, ea aceasta legenda 

a fost foarte frumos potrivita de care chir Grigorie 

episcopul Arge§uluI, cu renav erea poporului Romans ). 

Ne ajung aceste esemple din Physiologus ; acuma 

cate-va pove§ti, marginindu-ne la una sau done Mai 

importante. 

,Pentru darul direptatii. s) Spun la otdeInic, ca era 

un lacuitoril in pustie, carele facu multa vreme in sahastriea 

lig, §i avand o koala foarte mare, carea nu 

putea nici cum sa o tamadueasca , incepu a sa jalui 

catra Dumnezeu ; Si una ingerti al DomnuluT veni in 

chip de calugar §i zise sahastrului : vino cu mine pentru 

ca D-zeu va sa-0 arat din judecatile luT ceale ascunse. 

Si luo pre sihastru intr.() case, intru carea era 

multime de banT, si ingerul iT fura si-i 

duse inlealta 

case, §i-I lase de supra portA unul °mu saracii, carele 

pierduse in mare tot, orl ce avusease in lume. Atunce-1 

duse intealta case .i junghe un copil mica, carele 

era in leagan ; .i vazand sihastrul aciasta, vru sä 

se ducd de la dinsul, socotind ca, ingeruld au fost diavol; 

atunce indata g zise lul ingerul: a§teapta. §i eu 

itT voiu spune lucrul.carele am facut. Pentru furatul 

banilor Taste aciasta: acela al cul an fost bang '§-au 

1) Hieroglyph. II, 57 

2) Loghica. Bucur. 1826 pag. 16-17. 

2) Fol. a41--43-a.


vilndutU tote ce all avutil in lume, ca sa le dea until 

ucightorTu, ca sh Caca rhsplhtire acelor ce all ucisil 

pre tats -shu ; si de 'I as fi lasat sa fie fAcut, ar fi fosttt 

in tot satul amestecatura si mare rau si ard fi murit 

multi, ce pentru ca sa taiu raid si pentru ca sa intorcu 

pre acesta sh inch bine, i-amd luat banil, pentru 

ca deaca va vedea ca ramane asa sarac, va intra 

intr'o mantistire, gi -g va spasi sufletul luT. 'lard pricina 

pentru carea am lasatu banil la acea poarth, Taste a- 

ciasta : acela carele sadea in casa aceea 's-au pierdut 

in mare tot ce au avut in lume ; si el din oceini,a Jul 

an vrutil sa mearga sa se spanzure. Direptit aciasta 

i-amd lasatd banil ca sa -T afle sit nu se spanzure. Iara 

pricina pentru carea am junghiatu copilul, Taste aciasta: 

fatal acestul copil Mem milostenie pentru dragostea 

luI Dumnezhu; Tara de cand au facut pre acest 

copild, au lasatu milosteniea, si s'au data in Tubirea 

de argintd, si in naphstuiri si intro toate rhuthtile lumil, 

dreptd aceasta i-am junghiatii copilnl luT, pentru 

ca sa se intoarch sh. fach Tarki bine. 

Dirept acIasta nimic sa nu to mirT de boala to ; ca 

de n'as fi facut aceasta nu to -al fi intors in milostenia 

Jul Dumnezed; cad Dumnezea nu lash. nicT un lucru 

fa'rl vre-o pricinh, ce oamenil nu pot sa o priciapa 

pentru ca judecata. lul Dumnezed asa lash; Tara Dumnezed 

pentru mila luT, din doul rhatati lash cea maT 

mare, 01 schimbh intru bine. cum zise ingeruld 

acestea fu nevAzut dinaintea 

Originalul acesteT legende se afla mai IMAM in Talmud 

si in povestile Jul R. Nissim din Kairuan ; in 

locul sahastruluT este R. Josua ben Levi, si ingerul este 

ti 

la`


proorocul Elia. Intrand in literatura muhamedana, calatore§te 

Moise cu Hidir.1) A ajuns apot In Europa in 

multe card, ma in Gesta Romanorum" 2) ,Vitae Patrum 

(V, 39) ,Scala celi( , Pauli, Schimpf and Ernst 5). 

Oesterley. a cules la Pauli toate paralelele, la cart mat 

adaugam : ,Etienne de Bourbon( 4). 

Alta poveste o amintim numal, find a a fost culeasa 

in zilele noastre din gura poporulul de catre 

d. Jipescu 5). Este povestea cu fetele draculut, pe care 

le marita dupa gineri, ca sa-I aduca in imparatia lul. 

Ada una este trufiia §i o marita dupa, oamenil cet marl, 

alta e in§elaclunea, Si o marita dupa .tarani.; a treia, 

pizma, §i o marita dupa mmteri ; a patra fataria §i o 

marita dupa, cel bisericmti, §i aka mat departe 8). 

In sfar§it void mat aminti de povestea fiulut lui 

Theodosie, (fol. 87 urm.), care a fost crescut 14 ant 

intr'im turn retras de toata lumea. Cand veni la palat 

ilPse aratara toate lucrurile , intr'altele vazand o 

muere intreba de numele et, unul ii raspunse in gluma 

: ,numele el este diavolul, care trage pe oamen1 la 

munca.( Intrebat apoi, care lucru II a placut mat mutt 

raspunse ; ,diavolii, cari trag pe oamenI la munca.c. 

Am amintit aci aceasta poveste din adins, find ca ea 

se trage din Varlaam §i Ioasaf. Boccacio a prelucrat 

1) Koran Sura 18 v. 59-81 (Hammer) Rosenoel I, 121 urm._ 

Weil. Bad. Legend pag 176-181. 

2) C. 80. v. gi Oesterley pag. 724-725. 

8) Cap. 682. 

4) No. 396 pag. 346-349 si 

Nota 1. 

") Opincaru, Bucur. 1881 pag. 115-116. 

6) Fol 44-45.

ZADIC 145 

aceasta poveste in Decamerone, introducere la zioa a 

IV; in Cento novelle antiche se repeta asemenea cu 

putine schimbaril). 

0 alta carte de felul acesta este : Zadic de Voltaire, 

tradush in romane§te de S. CapaVineanu. (Sadie sat 

Ursitoarea. Istorie asiaticeasca de M. Volter, 1831). 

Aceasta carte de§i insa§T in forma in care se Oa 

astazT, nu este de loc populara, totu§T are toate elementele 

pentru a deveni populara, cad se compune 

din poveti i istoril foarte cunoscute i foarte raspandite. 

Ap. d. e. e. 2. Nasul este istoria : ,Matronei din 

Efes 4' a lui Petronius2); se afla §i in sus numitul Sindipa, 

§i a fost tradush mai de unazi de d-nu Maiorescu 

duph o redac(iune chinezeasca. Capitolul 3 

ctiinele fi calla e o poveste orientala din ,,Midra§ Ece 

apoT in Nighiaristan etc. Cap. 17. luptele, din Ariosto 3) 

c. 17 v. 17 urm. Cap. 19 Enigmele sant luate din Sahnameh. 

In literatura romans se gasesc paralele in Halima, 

unde Calaf, pentru a capata pe printesa Chine, 

trebue sa deslege asemenea cimilituri. Cap. 18 

Pustnicul in sfar§it , coprinde o poveste foarte vestita, 

care nu este alta de cat povestea citata in Floarea darurilor, 

Alte car(i de felul acesta mai sant d. e. acele din 

,Adunare de istorit morale alese, traduse de un prieten 

al literature romane.' Sibiiu 1848, §i adica : Capela 

din padure (din not tradusa romanecle de Riureanu). 

1) Dunlop-Liebrecht. p. 230. 

2) Dunlop-Liebrecht p. 40 urm. literatura comparatil. 

8) Dunlop-Liehrecht p. 401. 

Gaater, lit pop. rom. 10

146 


Giuvaerele furate, Bancherotal, Ugero Danezul (din 

cercul carolingian) si Guilom Tel, destul de cunoscut. 

Nu putine ail fost traduse din frantuzeste dupd autori 

renumiti, ca : Guilom. Tel salt Elvetia slobodd tradusa 

de ijr. Negrea 1839 Buzdu, dupd Florian Belisarie, 

scriere morala trad. de S. Marcovici 1843 Buc. 

dupd, Marmontel. Numa Pompiliu dupd. Florian trad. 

de A. Beldiman 1820. 

Dar ce e mai curios, e ca unele din aceste 0.0 ail 

trecut mai intain in literatura greceasca si de acolo 

all fost traduse pentru a doua °era in limba romana. 

N'au intrat insa in popor, ceea ce se esplica foarte 

usor, de oare ce mai toate aceste chili sant curat productele 

autorilor si poporul n'a putut sa regaseasca 

partea sa, pe care lesne o recunoaste in cartile si romanturile 

acele, cari 0-au luat nastere in mijlocul sau, 

prin contributiunea tuturor. Acele call au un caracter 

artificial si nu se pot de cat simplu traduce, pe cand 

cartile, cari constitue literatura populara, nu sant numai 

traduse, dar cu incetu sant mai mult sau mai putin 

prelucrate, si potrivite cu medial cel nou in care 

intl. Asa d. e. Harito fi. Polidor traductiune din greceste 

de Mihail Stoianovici 1849 Bucur. Originalul 

este frantuzesc si autorul este renumitul I. I. Barthelemy 

care a scris si caldtoria tandruluT Anacharsis. 

Allele 'far ca cele de sus, de a dreptu din frantuzeste 

precum : Intiimpla'rile lui Lazarilci Torma talmdcita 

din frantuzeste de Serdarul I. Barbu Tamp 

eanu Bucur. 1839. 

Aneta fi Luben de Marmontel traductie asemenea 

de G. Plesol'anu 1820 Bucur. Din cdrtile WI Marmon-

LITERATURA HAIDUCEASCA. 147 

tel s'au mai tradus afartt de Aneta si Belisarie, si 

tripodal Elena trad. de Mavrodin 1838 Iasi; Barbatal 

bun fi femeed band trad. de I. Eliade 1832 Bucur. 

si, Adelaida 1836 Bucur. Papagalul traductiune din 

irantuzeste de T. Bilciurescu 1810 Bucur. etc. etc. 

Ne mitrginim la aceste putine esemple, sau mai bine 

la aceastti insirarea de titluri, care pentru a fi complecttt 

ar cere un studiu deosebit asupra traducerilor romane, 

care insa, nu intra in cercul cercetkilora noastre; 

de alta, parte n'am crezut d putem trece cu Idcere 

faptui, cum d pe langa acele dill, cari au devenit 

populare, din cauzele deja sus desvoltate, s'au 

mai tradus si alte citrti tot de aceeasi autori, si tradudtori 

si cari cu toate acestea au ramas cu editia 

Intala. 

Interesul cititorilor nu era prea mare, si de poporul 

ail Minas del:411E1.V pinta. astazi. 

In locul for s'a nascut de cufand la noT un alt soiu 

de literaturA estetid, adica. : literatura haiduceascei. 

Literatura haiduceascd , este literatura adevarat 

romantics, Ind. in sensul modern , del eroul este un 

haiduc. Din momentul cand poporul nu se mai einofioneazd 

inteatala grin povestile romantice anterioare, 

se naste aceasta. literatura, care agita spiritul si in 

special simOintintul prin fiorile unel cruzimt sail vitejii 

ne mai pomenite. Asa se poate observa in Italia, unde 

a luat nastere incepand cu Rinaldo Rinaldini ; apoT 

la GermanT unde se mai adaugs si povestiri din spaime 

vrajitoresti, povestiri de stain si naluciri ; in fine si 

la noT. Scriitorii principal) la noT sant : Leon Wolff, 

care a scris : *Fetele moraruluil Tdlharal Grozea,,


,Ropan haiducuP , apoi d. N. D. Popescu , prelncrdtor 

de basme populare, carui literatura haiduceasca 

ii datore§te pe : , 

Tunsul haiducul, Corbea haiducul, 

Codreanu, Mini haiducul§i lancu Jianu(, acest din urma 

este proul canteculul popular ,al lui Jianu.' Mai 

este apol §i Fulger tdlharul. Aceste romanturi haiducesti 

au lost pomenite de noi, numal pentru constatarea 

momentului psihologic, cum cd.0 la nol, literatura 

populara are o desvoltare analoagd ca la cele alte popoare. 

Coprinsul romanturilor haiduceol este insd lipsit 

de on -ce interes cultural, find producte subjective 

ale scriitorilor. 

Cdrtile, cu earl ne am ocupat pand acuma, sant 

toate prozaice ; mime una singurd in versuri a putut 

WO catige o imensd popularitate, adicA : 

Piram ui Tisbe sau Perirea a doi iubi i, adecd jal- 

nica intdmplare a lui Piram fi Tisbe, versificatd de V. 

Aaron. 

To' cunoatem aceastd strAveche poveste orientald, 

care ni s'a pdstrat de dare Ovid I). Se spune ca Tisbe, 

care se indragise dupd Piram, se vorbise cu dansul sd 

se intalneascd seara, la turnul lui Ninu, afard din 

ora§. Tisbe ajunge mai intalu acolo, §i pe and ea sta 

§i mtepta pe Piram, de °data vede o leoaicd ce ii ese 

inainte cu gura plind de sange. Tisbe speriatA fugi, 

in fuga el, ldsd sd cazd haina de pe deasupra. Leoaica 

o sfd§ie §i o umplu de sange. In minutul acela sose§te 

§i Piram, care .vede leoaica, ce fuge §i haina Tisbel 

sfaOata. si incruntatd cti sange. Ineredintat ca. leoaica 

Metamorphoseon lib. IV vers. 55-166. 

$i

AARON. PIRAM, NARTIS 149 

a sfa0at pe Tisbe, se strapunge; atuncea sose0e Tisbe 

i se omoara i ea , pe trupul Tubitului el.' Piram §i 

Tisbe s'a tiparit pe cat am putut afla la 1805, 1828, 

1834, 1835, 1858, 1863 0 18671). 

Tot o data cu Piram §i Tisbe s'a tiparit §i versificarea 

lui V. Aaron a mitului despre Nartis §i Echo, 

precum it poveste0e Ovid 9. 

,Echo se indrage0e dupa Nartis, Tar el nu voe0e sa 

tie de ea si o respinge. De mahnire §i obida ea lance - 

zeite atata, pana cand tot corpul ei se schimba in 

piatra, numai glasul ii ramane. Dar §i Nartis e pedepsit 

sä se tot uite in apa raului, privind mereu la chipul 

Jul ce se oglinde0e in apa ; §i a§a el sta panl cand 

se preface in floarea : Nartisul( 8). 

Acolo, intamplarea jalnica, aci schimbarea minunata 

ail fost de sigur una din cauzele popularitatil, ce 

ail dobandit aceste povestiri mai midi. 

Prin forma for mai mica ne apropiam de o clasa 

din literatura estetica, care in mare parte a luat na§tere 

din romanturile mai intinse : ne apropiam de novelele, 

de unde apoi snoavele. 

Un epizod isolat dintr'un roman mai desvoltat, sau 

poveste mai mica, in care eroul nu mai joaca rolul 

activ1 ci devine pasiv fats cu imprejurdrile in care 

9 Mal pe larg despre Piram si Tisbe, in privinta originel si 

desvoltiirei v. K. Simroek : Quellen des Skakespeare vol. III, Berlin 

1831 p. 145 urm. 

2) Metamorpboseon lib. III s'. 341-510. 

8) Dunlop-Liebrecht pag. 231a.


se afla, constitue a doua ramura a literature! populare 

romantice : novelistica 'nand ,novels" in intelesul 

ei adevarat si nu in eel modern schimbat deja. 

Incepand cu fabliaux frantuzesti din sec. XI Si XII 

si cu Cento novelle antiche" italiane din sec. XV novelistica 

ajunge la apogeu prin males tria lu! Boccaccio, 

care de aceea se considers, ca creatorul acestel ramuri 

al literature!. Novelele lui des traduse si mai 

des imitate se respandesc peste twig Europa. Reprezentantii 

eel mai renumiti ai novelisticel in patria lu! 

Boccaccio, sant mai cu seams: Sachetti, Ser Giovanni, 

Massucio, Cinthio, Straparola si Bandello. In Spania : 

Juan Timoneda si Don Juan Manuel. In Franta : Regina 

Margareta etc. 

Afars de acest interes cultural la care iau parte §i 

romanturile, pe can le am tractat mai sus, novelistica 

mai are importanta, ca ne arata, cum literatura serisa' 

trece in cea nescrisa. Se poate arata cu evidenta originea 

romantics a unei some de aceste )novele , can 

asta-zi traesc in gura poporulu! ca povestea (fluke 

sau chiar ca ,snoavel% Inteadevar literatura popular& 

romans nu poseda mai nici o ,novelcic de origins, 

itnediata scrisd, ci o sums, de ,novele ,de prin hone 

adunate, fi iarki la bone date.( 

In primul rand sta aci, ca opul eel mai complect, 

,Povestece vorbii a lul Anton Pann 1), pe care o putern 

numi cu drept cuvant : ,Cento novelle rumanice , 

find -ca confine tocmai o sutet de pove.t! si istorioare 

1) Ed. I, Bucur 1847 ed. 2-a. 1852-1853. 3 yell. ed. I-a e retiparitA 

la 1880.

PANN : FABELE SI ISTORIOARE 151 

intre cari se afia, si cate-va fabule, destinate a esplica 

originea proverbelor respective. Hronologiceste 

precede o alto carte a 1 u Anton Pann, acea intitulata: 

,Fabule Fi istorioare" 1), care coprinde asemenea povesti 

si fabule si cari in mare parte au intrat apob putin 

prelucrate, in ,Povestea vorbii.' 

Intr'un studiu special asupra lurAnton Pann, vom 

tracta mai pe larg fie-care din acele 100 de povesti, 

precum si toate cele alte cuprinse in operele hu, aratand 

izvoarele de cari s'a servit si pre cat se poate 

paralelele din alte literaturi. Aci ne ajunge a aduce erne 

una sau doua din fie-care din operele lui, urmand sirul 

hronologic al compunerii for : asa dar din ,Fa- 

bule oi 

istorioare." ,Povestea vorbil" ,Sezatoarea la 

Tara ", si ,din Nastratin Hogea" aratand izvorul for 

si filia0unile papa tend au ajuns a deveni la nobc : povestea 

Insusi Pann ne incredinteazg despre aceasta 

in introducerea la ,Fabule ,si istorioare," cea 

d'antaia carte a luide felul acesta (1841), zicand: Aceste 

Fabule Istorioare, nu sant de cat numai auzite De 

vor ft vre unele tiparite in alte limbi nu ftiu, ca Want 

invacat nice o limba din cele poleite." 

Una din aceste istorii poarta titlu : ,feciorul mostenitor" 

2) si este una din cele mai respandite si mai 

vestite. Coprinsul acestel istorii este : 

,Unul avand opt feciori, murind zice, ca lase toata 

mostenirea lui until fecior, fare insa a spune curat pe 

care fecior lass, mostenitor. Dupe moartea tatalui se 

1) I-41 1311eureti 1841. 

2) Vol. I, pag. 95.-97.

152 

LITERATURA POPULARA. ROMANA 

na§te vrajba intre feciorii lui , fie care pretinde singur 

intreaga mo§tenire. In fine se duc la judecator. 

Acesta le zice: luatT fie care Ole un clomag §i des- 

gropand pe mortul sal bateti cu ciomegele, ca 

05'1 

intrebati intr'acest fel, pe care fecior a lasat mo§tenitor. 

Toti urmara poruncei date de judecator, afard de 

unul ce sta plangand .i zicea: cum sa dau eu in ta- 

tal meld? mai bine renunt la toata. mo*tenirea. Pe 

acesta it recunoa§te judecatorul ca .singurul mo§tenitor4. 

Originalul acestei povesti se gase§te sub forma cea 

maT vechia in Talmud 1), §i din Orient a intrat, 

prin mijlocirea literature bizantine, in literatura vechie 

sloveneascd , unde face parte din Paliie sau 

istoria biblica infrumusetata cu pove§ti si legende. 

Aci judecata aceasta inteleapta se atribue lui Solomon. 

De alta parte s'a respandit peste toata Europa 

cu simpla varianta, ca judecatorul porunce§te feciorilor 

sä dea cu sageata in trupul mort, sau numal in 

chipul tatalui tor; tots dau cu sageata, numal feciorul 

cel adevarat plange §i refuse a urma poruncel. In fabliaux 

frantuzWi din sec. XIIXIII, se §i nume§te asemenea 

de a dreptu : Jugement de Salomon. 2) 

Recenziunea romaneasca se apropie insa maT mull 

de cele orientate-slovene§tT, de cat de cele occidentale, 

ceea ce ne aratd, izvorul de unde a venit la nos. 

1) Baba bathra fol. 58-a. 

2) Literatura comparativA v. Veselovsky Slaviasnkifa skazanifa 

o Solomone i Kitovrase. St. Petrsbg 1872 p. 84 urm. si 

Gesta rom. c. 45. Oesterley p. 719 etc.

PANN : FABULE ISTORIOARE 153 

Noi am studiat aceastA poveste mai pe larg comparand'o 

cu paralelele orientale i occidentale 1). 

Alta poveste din Fabule si istorioare este: Planul 

simigiului" 2). 

Un simigiu oare cand 

covrigi, simiti incarcand 

a umblat din sat In sat 

si schimband pe.oaug i-a dat. 

Dec! tabla 'n cap daca, la 

cu acele oaul pe ea, 

sA intorcea la oral 

ca si un negustoras ; 

Dar pe drum cand sä ducea 

sa, gandea si plan facea : 

cum sant, zise, aste oaud 

tot bune, proaspete, noun, 

care-s cinci sute, sa, zic, 

de vor prisosi, nu stric, 

d'oi sta la closci sa le puiu 

tot oul o sa'ini.dea puiu. 

SA zic acum c'a crescut 

si gain! mar! s'aa facut. 

Aste 'ntr'o zi peste tot 

cincT sute de.ouA lin scot ; 

sa. le vanz, ca un same 

ce-va paralut,e fac. 

I) Anuar pentru Israelite An. V 1882. pag. 27-31. 

2) Vol. I pag. 75-77.

154 LITERATURA POPULARX ROMAN 

Cinci sute de gaini dar 

clocind o anal dea pul iar, 

lie-care doua-zeci. 

Ho ! ho ! Stane unde pled? 

Staff sa vedem. cafe fac, 

apoi cum o sa ma'mbrac! 

Socoteala prea nu au, 

cinci sute de closci imi dau 

o Rita de sute 'neap, 

hait ! de saxacie scap ! 

Cand zise hait ! bucurat, 

isi uita ca e'ncarcat. 

i sarind sus ca un dap 

dete tabla peste cap, 

oule pe jos turti 

§i planul isi izbuti.q 

Noi comunicam aceasta poveste, mai cu seamy pentru 

ca la dansa a demonstrat Max .Muller migrat,iunea 

fabulelor din Orient la Occident, urmarind aceasta poveste 

prin toate paralele pang, cand ajunge la , 

Perette4 

a lui Lafontaine. 

Prototipul este in Panciatantra , si este, cum zice 

Benfey, una din parOle cele mai vechi ale acestei colectiuni 

1). 

De acolo a ajuns in Hitopadesa, in Tutinameh adica 

Cartea papagalulul', apoi in Conde Lucanor ; de aci 

a venit la Lafontaine, .i apoi in literatura nescrisa, in 

1) Pantschatantra II pag. 345-34B.

PANN : POVESTEA VORBI1 155 

basme germane, si in povestea romana. Literatura 

comparata se afla la M. Muller si Benfey .). 

Planul simigiului s'a reprodus de catre Arsenie 2). 

Sa luam acuma una din paralelele coprinse in Povestea 

vorbii" 8). 

A fost o insotire ce traia in inbire. Dracul insa se 

sili stile sparga cast. Ins& toate incercarile I-au fost zadarnice. 

Atunci cauttt o baba batrana si ea i fagadui 

sa-I fact dupa plat, dar sa i dea o pereche de 

papuci galbeni plata. Baba se duse pe la Matra 

femeia i prin momelile ei reusi sa capete intreagal 

incredere. Apoi i preda un briciu , ca sa tae 

cruci din parul barbatului ei patru fire, caci vrea sa 

le pue la stele .i barbatul o va iubi tot-deauna. Baba 

se duce apoi la barbat , i spune ca nevasta are de 

gand sal omoare cu briciul §i daca ar vrea O. se incredinteze 

de adevarul vorbelor el, sa se prefaca ca 

doarme. Asa si facu, .i cum vazu ca femeea luI scoate 

un briciu din stn el o urgiseste raU. Ast-fel a reusit 

baba si cere plata de la dracu. Acesta vazand savarsirea 

ei, s'a speriat de dansa 5i nici papucil nu'l 

dete in mana, ci '1 le intinse pe o prajina lunga.4 

Aceasta poveste, care mitt ca femeea intrece 5i 

pe 

dracu in viclesugurile ei, sta printr'aceasta in legatura 

cu ,Dracul i femeea" §i cu basmele paralele citate 

mai sus. Cel d'antahl ce spune aceasta in Europa este 

1) L. c. I pag. 499-501. 

, 2) T. M. Arsenic, : Noua colectiune de basme. Bneur. 1874 pag. 

75 -76. 

2) I. p. 53-59.

156 LITERATURA POPULARA ROMANk 

infantele luan Manuel (t 1348) in Conde Lucanor No. 

48, de sigur de origine inaurica 1). Hans Sachs a dramatisat 

aceasta poveste. 

Se afla apoi in istoriile din latine din sec. XIV editate 

de Wright; in discursurile lul Luther, in literatura germane 

medievala etc 2). 

0 aka poveste nu mai putin interesanta din punctul 

de vedere al literaturel comparative este aceea 

relative la osandirea vita : 3) despre care am 

tractat mai pe larg 4). 0 variants moldoveneasca 

dupa un manuscript de pe la mijlocul secolulul trecut 

vom publica in ,Chrestomathia roman,.` 

Parabola cea mai veche despre vita, care esplica 

puterea eT imbatatoare, se afla in literatura orientala, 

mai cu seams in cea ebraica 5), ,,,qi adica : 

Cand voi Noe sa sadeasca vita , veni diavolul §i' I 

intreba dace it lass sa-i ajute. Noe priime0e 0 diavolul 

aduce mai intaia un miel, it junghie §i stropeste radacina 

vitei cu sangele mielului ; dupa miel stropeste 

vita cu sangele unui port, dupa pore o stropeste cu sangele 

unui lea §i in sfa.r0t 0 cu sangele maimutei. Puterea 

acestor patru animale a intrat in vita §i de aceea 

0 vinul are patru facultati, cats schimba pe om mai 

1) Ed. Stuttg. 1839 p. 213 -219: De lo que conteci6 al diablo 

con una muger pelegrina". 

3) V. Dunlop-Liebrecht p. 503 a. Kirchoff : Wendun muth editat 

de Oesterley cartes I, p. 366, literatura vol. V, p. 60. 

8) V. U. p. 119-127. 

4) In Zeitschr. far. rom. Philologie ed. G. Graeber VII. p.399 -407. 

s) Midras Tanhuma sect. Noah, c. 13, o variants cf. Genes. rabba 

sect. 36 si Ialkut 1 fol. 16-a § 61.

PANN: $EZiTOAREA LA TARA. 157 

intaid in miel , apoi in port, dupa aceea in led si 

in 

sfarsit ajunge omul maimutd prin multa bautura.' 

Aceeasi parabola se afla apol la Fabricius 1), in 

,Gesta Romanorum' 2) si asa in alte literaturi. Alte 

paralelele a cules si a studiat Cassel 8). 

De aci s'a prelucrat in evul mediu si a ajuns : , Con - 

deninatio uvae ,adica o alta esplicare pentru facultatile 

variate ale vinulul. 

Redactiunea lui A. Pann precum am aratat in Zeitscrift 

se potriveste cu cea slavona din peninsula Batcanica, 

care se trage de la un prototip bizantin. 

A treea carte popular a lug Anton Pann : ?ezatoarea 

la Tani sad calatoria 1111 Mos Albu4 4) nu este 

mai putin bogata in povesti populare. 

Povestea care des leaga, ghicitoarea : ,Nani, nani 

puiul mami, tatal tau, tat& si mie, eu sor tie, el mie 

sotie 5) este una din cele mai vestite, apartinand unuI 

sir de pove.ti, care se intinde de la mitele si povestele 

eline, pan& la legende si povesti moderne. Deslegarea 

aceea se aseaman ti. cu legenda lug Oedipus §i a 

locastei. In evul mediu devine legenda lug ,St. Gregorius 

pe piatrr, legenda lug Iuda §i se transforms 

in fine intr'o minune a Maicei Domnuld (No. 39); in 

Gesta rom. este cap. 13, si cap. 81 5). De altd parte 

1) Codex pseudepigraphicus Veter. Test. vol. 1 p. 275. 

2) Cap. 159 ed. Oesterley si pag. 738. 

8) Weimarisches Jahrbuch vol. 1 pag. 424. 

4) Ed. I, 2 vol. Bnenr. 1852-1853 ed. 2-a 1880. 

5) Ed. 2-a pag. 41-52. 

6) Dunlop-Liebrecht p. 498 No 368. Kirchoff : Wendunmuth 

ed. Oesterley 1, 329 .i anotatiunile vol. V p. 57. Gesta rom. ed. 

Oesterley pag, 715 si 725.


este centrul renumituluT roman medi-eval ,Apollonius 

din Tyra', care contine ei 

alte ghicitori foarte 

importante. 

Mai pomenim in sfarOt Inca o poveste care din 

noveld s'a schimbat in snoavii, precum vom mai putea 

observa asemene exemple §i in alte snoave §i pove§ti 

populare. Novela mai intinsa a trecut adesea intr'o 

snoava mai scurta care a pastrat, ca sa zicem asa, 

numai scheletul novelei 5i nu corvine decI de cat trasurile 

principale. Asa d. e: povestea de fates : , Tonsci 

rasa" despre care vorbe§te Si d. G. D. Theodorescu 2) 

crezand ca a fost nascocita de Anton Pann. Coprinsul 

este cel urmator : 

,Un barbat dupes multe cercetarl I§T alege in fine o 

nevasta dupes intelepciunea sa. A doua zi deja declara 

ea ca laptele _e_ negro pe cand el sust,ine, ca e 

galben. De aceea barbatul pleaca la drum cu ea, ca 

sa o aduca indarat a cases la parhAii eT ; pe drum vazand 

o clo§ca zice el ca e o rata, femeea din potriva 

ca e un rdcoiu ; intr'o livede apoi find un loc cosit, 

zice barbatul ca e ras, Tar femeea, ca e tuns cu foarfece. 

,Ba e tunsa, ba e rasa', se certara el tot mereu, 

panes and ajung la un tau : toema in mijloc de pod, 

o ea barbatul, §i legend -o pe subsioare cu un bran, 

o dojene§te ca o va arunca in apes, daces nu va zice 

rasa, Tar ea, chiar fiind deja cu capul supt apes, radica 

mana, §i forfica cu de0i in sus.' 

Para a ajunge o snoava romaneasca., a fost mai 

1) Vol. II, p. 41-45. 

2) Cereetari asupra proverbelor romane Ilneur. 1877 p. 58-59.

PANN : EZA.TOAREA LA TARA. 159 

intaiu un fabliau francez : ,le pre tonduc des imitat 

si prelucrat ; prin mijlocirea lui Poggius a devenit basm 

italienese publicat de Basile 9. 

In limba germane a fost prelucrat de Geiler 2) §1. 

Pauli 3); ca basm German a fost publicat de Simroek 

No. 61 4). La vecinil nostril' Serbi este inceputul unui 

basm a carui continuare se aseamana cu povestea 

,Drat.ul si femeea de care am tratat mai sus ; despre 

relatiunele ce esista intre diferit ele relatiuni occidentale 

§i cele orientate vezi introducea lui Benfey la 

Panciatantra 5). Nu mai pOn cunoscuta este aceasta 

poveste la Rusi, cu diferenta insa ca. nu 'e vorba de o 

livede , ci de insusi barbatul, care pretinde ca e ras, 

pe cand nevasta dice ca e tuns 6). Din toate aceste rezulta 

respandirea cea mare acestel teme, cand sub 

forma de poveste and supt aceea de nuvela pans 

cand in fine devine snoava. 

Trecerea de la nuvela si poveste la snoava, a fost 

mijlocitai In mare parte de literatura joco-seria° sau 

literatura glumear4.4 Marti de Bertoldo, de care era 

vorba mai sus, $i in inrudire cu dansul, sta. una din 

cartile din cele mai raspandite, care a avut o inraurire 

mare asupra snoavelor populare, adica : 

t) 

Liebrecht la traducerea sa al luT Pentamerdne II p. 264 No. 

69 Eli Dunlop-Liebrecht p. 518 b. adaus la aceasta traducere unde 

qi este o literaturit bogatit paralell. 

2) Narrenschiff c. 68. 

4) Schimpf und Ernst ed. Oesterley c. 595. 

4) Despre care, Liebrecht : Orient und Occident Ill. 376. 

5) I. 423 urm. 

6) Afananicv, skazki Moscva 1873 No. 237 b. qi anotatiunile 

vol. IV pag. 530.

TILU BUH-OGLINDA 

Numele eroului ne aratil originea germana acestei 

carti, caci Buh-oglindci nu este alt-ceva de cat o traducere 

sclavica a cuvantului german : Eulenspiegel. 

Pe la mijlocul secolului al XIII-lea esista in Germania 

un autor supt numele der Stricker.c Acesta 

adunand snoave popularc scrise cartea sa cea mai renumita 

: ,popa Amis.' Mal mult sau mai pulin influenOt 

de dfinsul compune Philip Frankfurter in Viena 

in sec. XV.: popa din Kahlenbergc , adunand asemenea 

snoave §i istoril populare germane si straine 1). 

Asa se naste ,Buh-oglindV ca o carte popularit pe 

la sfarsitul secolului XV-lea si este apoi prelucrat 

de Thomas Murner, oponentul cel mai inversunat al 

lui Luther. De atunci se repeta si se traduce in toate 

limbile, pang. cand se traduce si romAneste, nu insa 

dupa o editiune complecta, ci dup5 una din acele editiuni 

ce se vand pe la billciurile germane. S'a tipitrit 

I) In treaciit amintim ca francezul : calembour nu este alt-ceva 

de cat popa din Kahlenberg, precum espi?gle" §i espieglerie" 

s'a niiscut din : Eulenspiegel.

TiLU BUH- OGLINDA 161 

romane§te pentru a doua oara in Bra§ov la 1846 1). 

Titlul complect care s'a prescurtat la efliile ulterioare, 

arata intr'adevar originea germane, cad suna : ,Toata. 

via a, iste #file §i faptele minunatuldi Tilu Buh-oglinda 

cele de ras §i minunate la citire, spre trecerea de vreme, 

in zilele sau ceasurile omulul, cele de odihna, dupa 

limba nenareasca talmacita §i acum a doua oars, tiparita. 

Brasov, s'aa tiparit la Joan Gatt 1846. apoi 1856. 

Sibiu 1858. in fine Bucure§ti 1876 impreuna cu o 

parte din Testamentul luT Cilibi Moise ; toate snoavele 

insa se gasesc in editia complecta german& publicata 

de Lappenberg la 1854. 

Mal multe din aceste snoave ale lui Tilu se regasesc 

§i in alte card populare romane. Asa d. e. , Tilu mci- 

mined si bea farci bard,' mai cu seama §iretenia cu 

bautu 2), nu este alt-ceva de cat povestea versificata 

de Anton Pann 9. Tilu se duce intr'o c'arcIuma. §i bea; 

cand vine randul sa plateasca zice Tilu : bad n'am, 

dar iti voiu canta doua cantece. Iar carciumarul zice . 

poi canta mult pane cand imi va placea un canted de 

ale tale. 

Atunci l'a intrebat Tilu ; dar daca-t,T va placea, er- 

tama-vei de plata? carcIumarul II a raspuns , 

ySi cal 

va erta, socotind sa zica la toate_ca nu-i place. 

Dupa ce canta Tilu cate-va cantice, la can carciumarul 

tot zicea ca nu-I place . scoase Tilu punga §i 

canta : 

1) N'am putut aBa cand s'a tipilrit pentru antaia oarii. 

2) Ed. 2-a cap. 4 pag. 14-15. 

8) Povestea vorbii I pag. 16 urm. 

Gaster, lit. pop. rom. 11.


Derhide-te pungulitk! 

Scoatell baniT prin guritk, 

cA m'au pus la refenea. 

Si carciumarul nu mk. Iasi 

neplktind sk es din cask, 

Scoate bani!, punga mea! 

Vezi aceasta im place, zise carciumarul, gandind ca 

el sa-i plateasca. Iar Tilu zise: no daca-t place, acum 

santem platiV.( 

Interesant este apoT cum , sd difputuldialte Tilu 

in qcoalele ceale marl in Vittemberg 1). 

Un dascal i1 intreaba : cate picaturi de apa sant in 

mare ? 

Tilu raspunse : mai intaiu sg, opriti toate isvoarele 

Si apele curgatoare care se bag in mare, §i el indata 

le va numara Si va da socoteala. 

Alt dascal l'a intrebat gate zile sant de la Adam 

pans, astazi? 

Tilu raspunse : de la Adam §i pans, astazi au trecut 

§apte zile, §i trecand acele se ridica alte §apte, Si tot 

a§a vor trece pans, la sfar§itul lumiT. 

Alt dascal l'a intrebat : ate oua mol coapte au putut 

manca uriimul Goliath pre nemancate? 

Numai unul, zise Tilu, ca cine a mancat un ou nu 

mai e pre nemAncate. 

Altul l'au intrebat : in care luna mananca, aid oameniT 

mai puffin ? 

In luna luT Fevruarie, zise Tilu, in care sant numaT 

28 de zile. 

1) Cap. 10 pag. 25-27.

TILL.; 131.711-0GLINDA 163 

Altul l'au intrebat : care pe.tT au ochil mai aproape 

unul de altul ? 

Cel mai mid, au raspuns Tilu. 

L'au intrebat altul : Cinci oameni cum pot imparti 

5 oua, ca sa vie la unul cate un ou intreg, §i tot sa 

ramae unul in blid ? 

Si an raspuns : la unul cate un ou, insa cel de pre 

urma sA-§1 is blidul cu oul cu tot. 

L'au mai intrebat un dascal : uncle este mijlocul pamantului 

? 

Raspunse Tilu : aicT in targ; daca nu eredeti, masuratT. 

Pupa aceea iT intreba Tilu pre ei : Cat este Luna de 

grea la cumpana? Atuncea se ru§inara toti, ca. nu §tia 

,ce sa raspunza. Iar Tilu razand le-au spus lor: Luria 

are un punt, pentru ca are patru fartahni (patrari) ca 

i puntul.' 

NoT am intalnit pana aci deja in mai multe randuri 

intrebari de felul acesta, avand asemanare cu ghicitori. 

De acea am citat §i acest capitol din Tilu Buh. 

oglinda, care ne arata, ca elementele cele vechi reapar 

des in ace4 literatura, avand numal numele 

putin schimbat. Cand e Bertoldo, cand Archir, cand 

Isop, cand Tilu Buhoglinda §i cand Cacavela. Sub numele 

acestui din urma au intrat in literatura populara 

nescrisa romans. 

Ocupandu-ne mai departe de acesta din urma, vom 

reveni pi 

asupra acestui epizod, indicand i literatura 

paralell. 

Mai int-aid precede un alt personagiu, care se bucura 

de o mai mare popularitate.

NASTRATIN HOGEA 

Ca si la Tilu-Buhoglinda, tot asa si aci, Nastratin a 

fost o persoana reala, care departe de caracterul bufon, 

ce a capatat in gura poporuldi, era din contra un 

om invatat si profund, care a trait pe vremea lui Tamerlan 

nepotul lu! Genghis Chan. 

i inteadevar acele snoave ce circula pe numele ha 

Nasreddin, din care Romanil au facet ,Nastratin' sant 

.de asemenea snoave apartinand lumel intregY, bombsate 

acuma in Turcia, Bulgaria si Romania si atribuite 

lui Nastratin, pe cand in alte tAri se atribue altor eroI 

comic! al literature! populare. 

La nol au venit de la Turd precum demonstra si 

numele : Nastratin Hpgea. Anton Pann il a cules 

din gura poporului si i-a versificat ; editia intai a aparut 

la 1853 sub titlul. ,Ncisdrciveiniile lu! Nastratin Hoyea, 

culese f i versificate de Anton Pann. Pentrix a doua 

oara s'a tiparit la 1873 in Ramnicula ValceI si in fine 

pentru a treea oars, in Bucuresti s. a. 

Numai unele esemple din aceste snoave urmarite 

in raspandirea lor.

NASTRATIN ITOGEA 165 

, O. 

Cdnd se gtite§te in Mull, numdi din mires to saturi 

,Nastratin Hogea intr'o seara la fereastra cum §edea 

psi lungea nasul aiurea, p'alti1 fara. ai vedea ; 

Trecand unul din prietinT, ce mir41? l'a intrebat. 

Vecinul melt el raspunse, gate§te scumpe mancari, 

i d'alor miros ma, satur, tragandu4 cu gust prin nari. 

Aceasta mica istorioard, pe care am citat'o chiar 

cu vorbele 1uT A. Pann, nu este de cat o jumatate, 

Mei lipsqte continuarea, cum cA acel vecin it trage 

la judecata, sal 

plateaseti de aceea, ca s'a sAturat cu 

fumul bucatelor sale. Judecatorul decide, ca Nastratin 

sa plateasca vecinului prin sunetul banilor, precum 

s'a saturat cu mirosul bucatelor. 

Prototipul indic, unde Guru Paramartha corespunde 

luT Nastratin, are inteadevar aceasta continuare. 

In literatura chinezeasca se afla in Avadanas publicate 

de St. Julien 2). Variante acestei idei, adica a 

plati lucruri inchipuite, prin valori inchipuite gasim 

d. e. in literatura persana : in Bahar Danusch unde 

o fats, parl§tepe un tanar, ca. ar fi sarutat chipul 61 in 

oglinda, judecatorul osande§te umbra luT, sa fie biciuita 

; Tot a.r.. §i paralela in literatura turceasca 3). Din 

anticitatea clasica avem povestea despre procesul 

Abderitilor pentru ,umbra magarului" povestita de 

Plutarh in visa lui Demosthene 4). Cu totul aproape 

de snoava luT Nastratin este versiunea italiana In 

1) Ed. I. p. 7; ed. 2 p. 5; ed. 3 p. 7. 

1) C. 25 p. 108. 

3) 4U Veziri" traduce de Behrnauer Leipzig 1851 p. 322-323. 

4) v. Benfey, Panciatantra I, 127.


,Cento nov. antichec unde lucrul se petrece in A 

lexandria, adied. in Orient. Paralele in Occident mat 

sant : Lafontaine 2) Pauli etc 3). 

0 alta poveste nu mai putin raspandita este aceea, 

in care se spune ca Nastratin suindu-se pe o cask 

aude cum eel dinauntru spune nevestei, el el se lasa. 

in casele oamenilor incalecand pe razele lune §i astfel 

'0 a facut avutie. Nastratin amdgit, incaleca §i el 

pe razele lunel ca sd se lase in casa aceea, cade jos §1 

se lovete 1%14) Aceastd poveste se afla §i intre fabliaux 

franceze 5) ; mai vechid inc.& in Disciplina dericalis 

din secolul XII al lui Petrus Alphonsi 6) de aci a 

intrat apol in Gesta romanorum unde formeazd c. 

1367) editorul a adunat aci literatura paraleld foarte 

bogata. 

Ne multumim cu aceste cloud esemple, pentru a arata 

caracterul cosmopolit chiar acelor snoave sad pove0i, 

can sant atribuite anume cutdril sad cutdril persoane. 

De alta parte se poate observa relatiunea de 

filiatiuni intre NastratinHogea, Tilu-Buhoglinda §i Povestea 

vorbel, in care gasim una si aceia.,i poveste, 

sate o data putin schimbata. 

1) Ed. 1877 c. VII. p. 23. 

2) Contes IV, 5. 

Schimpf n. Ernst ed. Oesterley c. 48. 

Zur Volkskunde. Heilbronn 1879 p. 33. 

4) Ed. 1 p. 27. ed. 3 p. 25. 

3) 

Legrand III p. 253. 

6) C. 25 v 1-6 ed. V. Schmidt. Berlin 

p. 156 urm. 

2) Ed. Oesterley p. 734-735- 

Comparit qi 

Liebrecht, 

1827 si anotatiunile la

NASTRATIN HOGEA 167 

In literatura populara roman& mai esista i un alt 

personagiu mitic: Cacavela. Ce e drept un Cacavela a 

esistat odinioara in tara romaneasca. , dar el era editorul 

until lllolitvelnic tiparit la 1697 si al cartii Divanul 

lumen" ce se atribue lu! Demetriu Cantemir 1). 

Curios insa este, ca. acel om invatat, a ajuns asemenea 

eroul literature! Joco-seria.4 In Cornicea satelor'2) 

se atribue lu! Cacavela disputatiuni cu un bogea 

turcesc, pe cand se afla el diacon la patriarhia din Constantinopole. 

Aceste disputatiuni se asearnana pe de o 

parte cu disputatiunile lu! Tilu-Buhoglincla de la Vitenberg 

citate mai sus si cad! in forms. mai vechie se 

afla deja la ,Pfaff Amisc 3) Pe de aka parte 4) se aseamana 

cu o tema foarte faspandita si in alte literaturi, 

ceea ce ne arata ca disputatia lu! Cacavela` e 

culeasa din gura poporului, adica a ajuns literatura 

nescrisd. Hogea intreabl: 1 ,Cate stele sant pe cer ? 

2. Cate e adancimea mar!! 3. Unde e buricul pamantului 

?4 Cacavela raspunde la No. 1 ca sunt 3 

milioane 300,333 de stele pe cer, la No. 2 ca adancimea 

marg. e de 999 de stanjeni si in sfarsit buricul 

pamantului e tocmai in mijlocul curtil acestia imparatesti, 

ca dovada zice: ,m1surati, numarati, f dace nu 

va fi asa , arni puiu capul in mainele cu! 'ml va dovedi 

Ca e alt-fe14. 

Punerea de ast-fel de trei intrebari i raspunsurile 

2) Tiparit in 14 la 1698. 

2) Bucuregti 1875 pag. 43 urm. v. mai jos pag. 170 urm. 

2) Vera 93-180. 

41 

lbidem pag. 49 urm.

168 LITERATIJRA POPULIRA ROMANA 

istete date inaintea unei persoane inalte , se gasesc 

foarte des ; in genre sant acele intrebari pretutindenea 

mai acelea0 sad numai una sad alta diferita. V. 

Schmidt 1) plecand de la Der Kaiser und der Abt", 

prelucrarea poetics, a acestui subiect de catre Buerger 

a strans §i a comentat paralelele universale la aceste 

intrebari §i raspunsuri cornice , aratand esistenta for 

in Spania, Italia, Germania etc. un adaus la aceste v. 

Dunlop-Liebrecht 2) la care mai adaugam acuma §i 

nob paralela romans.. Un sir intreg de intrebari §i raspunsuri 

de felul acesta contin basmele ruse§ti.2) Dintr'un 

punct de vedere mai general a studiat Veselovsky 

aceste disputatiuni ,Joco-seriac aducandu-le in legatura. 

cu disputatiunea lui ,Elefterie cu Tarasie, de 

earl vorbim in literatura religioasa, cu ocaziunea legendei 

celor 12 vineri' 4). 

Tot din literatura joco-seria face parte §i nu este 

mai putin raspandita 

: 

,Vorbirea in versuri de glume intre Leonat betivul 

om din Langobarda fi intru Dorofata muerea sa scrisa 

de Vasilie Aaron si publicata pentru intaia data la 

1803. PAO. acum am cautat in zadar originalul acesteb 

scrieri, care dupe numele persoanelor insui se 

pare a fi italian. Cuprinsul acestei scrieri burlesca este 

l) 

Balladen und Romanzen deutscher Dichter Berlin 1827 pag. 

83 urm. 

3) Pag. 491 No. 333. 

3) Afanasiev No. 185 urm. v. si paralelele in vol. 1V. Moscau 

1873 p. 472 urm. 

4) Jurnal minist. narod. prosver'. vol. XCIX partea II. 1878 

p. 86-98. 

+

AARON, LEONAT V DOROFATA 169 

incercarea Dorofatel de a indrepta pe barbatul et de viliul 

betieT, dar in zadar. Vorbirea in versurI se isprave§te 

cu cererea lul Leonat, care este cunoscuta §i in 

alte literature, el zice : 

,Ah iubita mea boreasa ! 

Dintr'un milion aleasa! 

Gandul tau mie 'ml place 

de precum zise§T vel face 

face -veT un lucru mare 

§i vrednic de neuitare. 

Ingroapa-ma puiul met' ! 

aproape de fagadah, 

sat' de ma iube.ti pe mine 

fa rogu-te atata bine ; 

lass, ca sa ma ingroape, 

in crijma, de cep aproape, 

cl auz vinu ciuruind 

fagadariu bubuind. 

i vazand mormantul mea 

sa zica in gandul sau : 

sarac voinic Leonat 

aicea e ingropat ; 

D-zea sal odihneasca 

in desfatare cereasca ; 

ca de multe orT beura, 

dintr'acest cep pe can cura.c 

S'a tiparit la 1815, 1832, 1856, 1872 etc.

CORNICEA SATELOR 

Ast-fel e intitulata o colectiune de ,mai multe anecdote 

inedite, glume scornite de poporul roman in 

pofida altore, ed. I Bucuresci, 1870 si ed. H neschimbata 

afara de titlu, unde din anecdote inedite, s'a facut 

: cuvantul hibrid : anedite, Bucuresti 1875. 

La 1857 insa deja a publicat Dimitrie Jarku, pe cat 

§tim, prima colectiune de anecdote, sub titlul: Efimeride 

(anecdote) sad Romanul glumet, culese si tiparite 

de ,Bucuresti 1857. Aceasta din urma colec- 

Oune coprinde 111 anecdote , din cari insa o buns 

seams nu e de origine populara romaneasca, bunioara 

No. 10: ,de Dante si Ariost' No. 54: despre 

,Generalul Laturc No 63 : ,un lord din Londra' No. 

64: ,contele de Mirabe etc. Cu toate acestea unele 

dinteansele sant romanestl. 

Romanesti cu totul sant insa cele din : Cornicea 

satelor. Eroul principal e sad un figan, sad un sarb. 

Figura aceasta din urma este foarta interesanta, de oare 

ce ca a fost personificata prin Dedu-Ivan.' eroul until 

sir de nasdravanil in snoavele d-lui Ispireseu- ci in 

snoavele publicate in Calendarul basmelor pe 1874 si.

ISPIRESCU, SNOAVE 171 

1881. Pacaliturile tigane§ti de asemenea se afla Si in 

acele calendare §i in acel de 1877, dar cu mult inainte 

deja in Basmele d -luI I. C. Fundescu din 1867 §i 

1870. 

Dedu-lvan de care am vorbit acuma, nu este alt-cineva 

de cat ,Guru Paramarthe nasdravanul de istec 

(adica de prostu() din literatura indica, pe care I'am 

§i pomenit mai sus. In Germania s'a nascocit un §ir 

de pove§ti din soiul acelora a la Dedu-Ivan, atribuindule 

locuitorilor unui ora§ anume. E vestita poveste 

despre : Laleriburger, publicata de Von der 

Hagen... In anticitate eras vestkl Abderifzi etc. Mai 

la fie-care popor se afla inchipuirea say a until ora§ 

locuit de ast-fel de oameni nand, sail naucia este personificata 

printr'o singura figura. 

Pcicalci §i Pepelea se deosibesc cu totul de cei-Pakl 

eroi at literaturei joco-seria, cad ispravile for nu mai 

sant glumefe, ci retutacioase in pofida altora. Pacala §i 

Pepelea reprezinta tocmai reversul caracterului hazliu 

al unui Nastratin, unui Tilu sari unui Bertoldo. 

In fine ne mai ramane a vorbi despre snoavele 

d-lui Ispirescu. Sub pseudonimul: ,Un culegaor-typograph' 

publica D-nu P. Ispirescu la 1873 bro§ura I. 

§i la 1874 brosura II-a de : Snoave sail poveM populare 

adunate din gurile celorti ce sag mite', La 1879 

aparu ediliunea II-a foarte imbogatita. Intro dare de 

seamy ce am facut despre aceasta carte 1) §i apoi intr'un 

adaus 2) am aratat izvorul §i filia0unea acestor 

1) Magazin ftir die Litteratur des Auslandes 1880. 

2) Litteratur-Blatt fur germanische and romanische Philolgie.


pove01. Aci numal un .singur esemplu t) Barbatul 

cu labapoa,. 

,Doi prieteni se intalnesc ; dupd, ce 'el darn build 

zioa. Ia spune'ml, nenivrule, zise unul din el, cum 

o duel to cu femeea ? Foarte bine, rdspunse el, in 

zioa cununiei chiar cum am venit acasa, am luat un 

scaun care mi se parea cd 'mi sta in cale, §i l'am tramtit 

a..a de tare, incat s'a facut tandari. Femeea mea, 

crezand ca sant un nebadaios , ambla pe langa mine 

ca pe rang, o bubd. coapta. Ed, din parte'mi nu 'I am 

zis pang. azi nici dd-te mai incolo. A mea m'a prostit 

de tot. N'am zi albd din pricina el. 0 sd incerc s, 

fac si e, ca tine. Dupa ce ajunse acasa , se face ca -I 

supdrat, gi unde pune mana pe un scaun, care zicea, 

el 'I sta.' in cale ei 

'I trante0e de nu se mai alege nimic 

de dansul, apoi se rasti la femeea sa, zicandu-i, 

c, nu ingrije0e sa, fie lucrurile puse la locul lor. 

Tarzid to -al de0eptat, barbatele ; acum esti ca laba- 

§aoa de nas, IT raspunse femeea." 

Aceasta snoava este o paraleld interesanta la izvorul 

din care Shakespere a scos tema piesei sale : 

,Taming of the shrew.' Imblanzirea indarjitel. Un 

fabliau francez contine aceea0 poveste 9. In Spania 

este in colectiunea de nuvele scrise in sec. XIV de a.tre 

Infantele Juan Manual, de sigur dupa izvoare orientale 

3). Italiene0e a fost prelucratd de Straparola 

1) P. 70. 

Legrand III, 204. 

3) Conde Lucanor cap. 45. 

4) Piaccevole notti VIII fay. 2.

WARTIC, TRET STREW 

173 

de unde de sigur a ajuns la Shakespere. In Orient 

se afla in carticica : Kisseh khun 1); mai cu seamy aci 

si la Straparola se afla, incercarea zadarnica, ce face 

barbatul cel alt, ca si in snoava romans,, gi o pateste 

ram, cad 1:;i a adus prea tarzig aminte 2). 

Inainte de a termina cu aceasta, literatura a pove- 

stilor snoavelor mai pomenim gi 

: Trei fireci, fi doi 

ghebo0 , povesti populare si amuzante, cea intaiu tratand 

sarlatanismul , cea a doua intamplarile cu dracii 

in moara parasita, amandoua comico-satirice , imitate 

din auz de Toma Wartic ed. II-a Bucur. 1878 (ed. I 

1858). ,Trei ,sired` p. 1-24 nu este alt ceva decat o 

parodie a povestei lui A. Pann 3), la mijloc p. 20-24 

este un epizod a Carel' original este un fabliau citat de 

Dunlop 4). Iar povestea II-a : ,doi ghebosic e o schimonosire 

pretinsa comico-satirica.4 unui basm de 

Musaus : Ulrich mit dem Bilhel 6) ( amestecand la 

mijloc : ,Dracul si femeeac salt povestea lui Beelfegor. 

Mara de aceste cart i tiprtrite, in care se aflu snoave 

si pove§ti populare, mai sant §i multe raspandite prin 

manuscripte mixte 6); o colectiune insa destul de vestita 

1) Berlin Stettin 1829 pag. 12-17. 

2) V. Dunlop-Liebrecht pag. 284. 

3) Povestea vorbil I, 162 urm. 

4) Pag. 208: des trois larrons" de Jehan de Boves (Legrand 

III, 308). 

5) Volks-Miirclien der Deutschen. Berlin s. a. ed. Hempel vol. 

IV pag. 5-34. 

6) Silutem nevoid a ignora mai toate snoavele publicate in calendare 

i i perdute in mare parte impreunii en calendarele. Adevlirul 

este, ca aceste calendare an contribuit mult la ritsplindires.

174 

LITERATURA POPULARA ROMANI. 

este colectiunea cea mare manuscrisa de pilde, snoave 

§i pove§t1 de Golescu, acuma in posesiunea Academia 

Datorim amabilitatil d-lui P. Ispirescu o copie de vr'o 

suta §i mai bine din acele snoave, culese de catre 

Golescu, unele reale altele din call, iar allele din 

auzite. Curios ins, este, ca o parte dinteansele are un 

caracter burlescfrivol. In general nu sant populare, 

ci de origine liter ard §i persoanele principale sant : 

Imparat,I §i filosofi. 

Comunicam aci numai vr'o 2-3 dintr'acele care 

apartin claseT dintaln, adica se par a fi culese din 

gura poporuluT, §i una din cele literare, culese de prin 

carts. 

A§a buni-oars snoava urmatoare, care se afla §i in 

,Cornicea sateloe , Si maT trae§te §i pana astazi in gura 

poporuluT: 

,Un Wigan ca sa §aza la masa cu stapanu-sari, se 

socoti sa mearga tocmal asupra meseT §i sa. '1 zica: 

Bung. masa coane!" socotindu-se ca stapanu-saa 

o 'T zica : ,§ezT la masa., tigane!` Asa se duse asu- 

pra meseT §i '1 zise : ,Buns 

masa coane!' Stapanul IT 

zise : e§1 afara tigane ! 

Alta : 

,Un boer umflat in blane, intreba pe un gol §i despuiat, 

in vreme de iarna, de 'I este frig la trup ? Acela 

iT zise,: )(Tar tie ItT este frig iarna la frunte ?" Ba, 

snoavelor ; dar cercetarea for se poate face numai in urma strangeref 

de calendare, urmilrita in curs de mulV anT. Rezultatul toting nu 

resplateste o muncl." gigantia ca aceasta. Singurul interes ar avea 

ealendarele publicate de Anton Pann qiac *Ida numai pentru istoria 

internd a operilor sale populare.

GOLESCU SNO AXE 176 

nu, zise boerul ; Asa §i mie, raspunse despulatul, 

ca tot trupul med ca o frunte '1 socotesc. 

Varianta ce am cules-o noT din gura poporulul sung,: 

Unul umbland Tarna maT gol, este intrebat daca nu-1 

frig? Acel despuTat raspunse : ,dar la nas ti-I frig?' 

Ba, nu! ET bine, tot trupul meu e de carne de 

nas. 

Alta : 

,Unul se falea ca vede foarte de departe, §i zicea altuTa 

: ,vezT §oarecele acela in varful muntelul?" Acesta 

11 raspunse zicand : ,de vtaut nu'l vitz , dar it 

auz ronfAind. ' Aceemi snoava se afla §i la Anton 

Pann 1) unde are forma urmatoare: 

,Un mincinos stand o data, zise altuT mincinos, 

Prietine, vezT tu turnul acernalt §i luminos ? 

Da, acesta il raspunse ; §i Tar it intreba el. 

Dar vezT tu tocma in varfu-i cum umbla un §oricel? 

Ce mat mincTuna cu coarne, zise prietinul sau, 

Ca eu abia zaresc turnul, ne cum §orecelul tau ; 

Insa it auz prea bine cum umbla 'ntropot, incat 

Parc'ar bubui o toba §'ar avea clopot la gat. 

Te crez acel 11 raspunse, vazandu-se infundat, 

Fiind ca nu-§I gtisi omul cu mincTunT de liwlat." 

In sfar§it §i cea urmatoare : 

,0 muere cam proasta, de cate-orl auzea pe cantaret, 

la biserica cantand, incepea sa planga. Cantaretul 

bagand de seama, intreba pe muTere : ,Ce al de 

plane de cate-ori incep ea a canta ? Nu cum -va gla- 

1) Povestea vorbil I, p. 29.

176 


sul met' te aduce la umilinta ? Nu, domnule, zise ea, 

.ci am avut un magar, cu care ma hraniam, §i s'a intamplat 

d'a murit, si fiind-ca glasul dumitale foarte 

mult se aseamana cu aceluT magar, de cate-orI te 

and cantand imi aduc aminte de magarul met'.( 

Din snoavele de origine literara, pomenim: ,Intalnirea 

luT Alexandru cu Diogen, care roaga pe Alexandru, 

pentru tot binele ce vrea sa 'I fad., maT bine sa 

se duce la o parte din potriva soarelul ca sa nu-1 

piarza caldura. Alexandru .raspunse: de n'as fi fost 

Alexandru asi fi vrut sa fill 

Diogen. 

Aceasta poveste se spune de Cicerone 1) Valerius 

Maximus 2) si altT, se afla si in Gesta rom. 2). etc. 

Cu acestea am terminat, literatura populard estetied 

sag romanticel, aratand atat sirul romantelor cat 

si coprinsul lor. Am urmarit aceste romance pana la 

izvorul lor, si am cautat a demonstra influenta ce all 

esercitat asupra Jantaziei poporulul roman, (land nastere 

cu incetul la novele, povefti, basme, ysi snoave. 

Pe langg, aceasta ne am convins de fluctuatiunea yecinica 

ce esista in literatura populara si de aceea de 

multiplele legaturi ce leaga i unesc un popor de altul, 

o carte de alta, o inchipuire de alta. 

A doua clash, cu care ne ocupam acuma este literatura 

etica, care din partea eT, sta in legatura intima, 

atat cu cea estetica, cat i cu cea religioasa. 

1) Tusculan. 5, 32. 

1) Car tea IV, cap. 3. extern 4. 

3) Ed. Oesterley C. 138 v. p. 742.

II. 

LITERATURA ETICA. 

°aster, lit. pop. rote, 12

II. 

LITERATURA ETICA. 

A doua parte a literaturei populare cu care ne ocu- 

pam 

acuma este literatura died, adica acea literatura 

populara, care are un scop didactic pronuntat, care nu 

Linde a aduce omului o imbogAire a stiintel in mod 

fantastic, romantic si petrecator, ci care este mai mult 

severe si de aceea mai mult concentrate. Pe cand liieratura 

estetica in desvoltarea, raspandirea ei, o vedem 

largindu-se, imbogatindu-se din ce in ce mai mult, adoptand 

si adaptand elementele cele mai diferite, la din 

contra caracterizeaza literatura etica o scurtare si o 

concentrare din ce in ce mai mare, si ast-fel o fabula 

prea desvoltatl la inceput , perde cu incetul din aparatul 

retoric si se ascute pane la cea din urma redac- 

Iiune, adica la o sentinfei moralci , sau la un proverb, 

care ast-fel adesea isi a luat nastere de la o poveste 

sau de la o fabula. Nu tagaduim ca o muliime de fabule 

din contra s'au nascut din proverbe.


Inainte insa de a intra in desvoltarea mal de aproape 

a materiel, ce ne va preocupa, este necesar a esplica 

cauza care ne a indemnat de a subsuma supt titlul de 

literature, etia I , fabulile §i proverbele. Explicare a 

aceasta va fi coprinsa in defini(iunea fabuleI ce o 

vom da.

FABULE. 

Cel d'antaiti care a incercat a defini fabula a fost 

ritorul Aphtonius din Antiohia in Syria a. 350 d. Chr. 

El zice ca. : ,Fabula este o vorbire planuita destinata 

a arata un adevar prin diferite chipuri.( Este clar ca 

aceasta definitiune nu e de loc o definitiune satisfacatoare 

, caci tocmai principalul nu este de be explicat, 

adica rolul ce'l joaca animalile in fabula. 

Phaedrus zice in introducerea sa la colecciunea fabulelor 

latinesti, ca. scopul lui este: de a amusa si de 

a instrui tot de o data. 5i to cmai fabula I-a Lupul fi oaea 

este contra acestel definifiuni, caci ce amusare este 

moartea nevinovatei oaie , si ce instructiune ne da aeeasta 

fabula, unde vedem ca forta brutal' sfarama 

nepedepsit pe cel slab? 

Asa incearca apoi Batteux, La Motte-Houdart, Richer 

.si alcil a da o definitiune mai satisfacatoare a fabulei, 

pana cand veni Lessinq marele critic si poet german, 

si aduse chestiunea la solutiunea cea mai bung.. Definitiunea 

lui este cea urmatoare : 

Daca reducem un principiu etic genera' la un caz 

special ,si dam acelui caz realitatea,i compunem din-


trInsul o poveste, prin care se recunoa§te principiul 

general, atunct se numqte area compositiune : fabuld. 

Scopul fabule deci este : moralul saa adevArul ce coprinde 

epimitul pus la sar§itul fabuleT. Iar pentru 

aceea, ca fabula sa fie mai convingatoare trebue ca 

ss ne povesteascs un caz real, §i prin urmare trebue 

ss vedem cat de scurt se poate , intreaga fabuls de o 

datA. De aci se esplics intrebuintarea animalelor 111 

fabula : fie-care animal prin trAsura caracteristica a 

naturalulul sAu, inlocue§te numal prin numirea lui 

deja un caracter intreg isolat §i specificat. 

DecT scopul este: sentinta morals, ethica, oglindirea 

adevdrului precum it intelege poporul, §i tot asa oglinde§te 

Si proverbul acel adevAr al inteligenteT populare. 

Nu este deci numal petrecerea, ci din contra inva0,tura 

morals, care face pe popor sit citeasca §i di, repete 

acele fabule adesea or! prescurtiindu-le Omit la 

proverb §i zicdtoare. 5i not deci am unit amtuldou5, sub 

titlul general : ethica poporului. 

lstoria fabulel nu este apoT maT putin interesantg. 

decat istoria celor alte ramurT ale literature! populare 

unde adesea diferite pove§t1 se grupeaza in jurul unul 

singur centru; cad si 

aci se grupeaza suma intreaga. 

a fabulelor in jurul ulna personagiu mai mult sat. mar 

putin mitic : Aesop. 

Dar cu mult inainte deja avem alegoril biblice; asa 

aceea a lul lotham Si a prooroculuT Nathan. In literatura 

greceascA preceda Hesiod si Epimenides liff Aesop . 

AdevArate fabule originare ale luT Aesop nu posedam. 

Socrat a versificat unele in temni0.. Demetrius Phalerus 

c. 300 a. Chr. ar fi rules intaiu fabulele asopice.

FABULE 183 

Babrius (Gabrius) Inaintea luT August le-a prelucratu 

in versurT grece§ti §i a§a merge literatura fabulistica 

ra..spandindu-se peste toga Europa. Editiunea cea mai 

complecta de fabule grece§ti, unde se afla adunate la 

un loc fabulile diferiplor autori din cursul atator secolt, 

este aceea a doctorului Corai, Paris 1802 care a 

adunat toate variantele. 

Fabuli§tii latini as fost Phaedrus §i Romulus ; rela- 

'kiunea ce esista intre danOi nu e deslu§ita Inca pang. 

astazi. Poate ca in sec. 3-4 un monah anume Romulus 

descompuse in prosy fabulile versificate ale lui 

Phaedrus, §i mai adauga i altele din alte izvoarq. 

Precum a fost prelucrat apol Aesop in literatura greceasca 

aa a fost prelucrat §i Phaedrus §i Romulus, cu 

atat mai u§or, cat limba latina era singura limba literary 

in curs de atat,ea secolt. Cel mai insemna0 representant,i 

sant apoi : Galfredus, Vincentius Bellovacensis, 

Faernius etc. 

De vreme deja all fost traduse aceste fabule in 

limbele vulgare, §i mat fie-care popor poseda o sums 

de fabuliti can s'au adapat la izvoarele literaturei 

clasice, adesea on traducand numat prototipul lor. 

Mal pe larg despre aceasta veil escelenta introducere 

a lui Robert la editia fabulelor but La Fontaine 1). 

Afars de aceasta mai esista in literatura universals 

o epoped intreaga, al caret erot sant animalele. Numat 

un mic fragment dintr'aceasta este : Bactrahomyonzahia 

1) Fables inedites des XIIXIII et XIV siecles et fables de 

La Fontaine prec4d4es d'une notice sur les fabulistes. 2 vol. Paris 

1825. vol. I pag. XIIICCXLVILL

184 LITERATURA POPULARk ROMANA 

,lupta broa§telor cu §oarecir , adesea consideratA ca 

o parodiA a lui Homer. Mult mai imposantA este epopea 

cunoscutA in literaturele modioevale ale Holandel 

(Flandriei), unde este de sigur forma cea mai vechie, 

Franciel §i Germaniel, cunoscuta subt numele: Renard 

contrefait" Vulpea vicleana, ,Reinke de Voss` sau 

,Reineke der Fuchs' prelucrata in fine de Goethe. Vulpea 

este aci eroul, in jurul ca'reia se invArtWe toata 

actiunea, §i multe din acele fabule se afla impr4tiate 

§i rAspAndite peste Europa §i Asia, ca verigele rupte 

dintr'un land, lung; mai cu seams a conservat literatura 

populara ruseasca o sums de acele fabule de 

animale in special de fabule vulpegti, cum le-am putea 

numi. I. Grimm, editand recenziunea germane, a impodobit'o 

cu o introducere remarcabila asupra fabulelor 

vulpe§ti. 

Urme slabe de acele fabule vulpe§ti se mai gAsesc 

§i pe la not. 

In literatura populara romana posedam not insa o 

carte specials de fabule intitulata , Viata gi pildele lui 

Esop`. 

and am vorbit in parted antaia de Archir # Anadam 

1) am atins legatura ce esista intre viata lui Ar- 

1) Pag. 109 arm. 

chir §i viata lui Esop. Cad not trebue sA separAm acea 

Viatei relativ moderna de jabulelel cu mult mai veche. 

Viata lui Esop este o tesetura fantastica de pove§ti 

orientale de tot soiul §i de diferite origin'', cart venind 

de la Orient la Occident s'ad grupat in jurul undi personagid 

mitic, reprezentantul istecimei, precum am

FABULE 185 

vazut acelmi proces §i la alte call din literatura romantics. 

Aceasta ,Viatac se atribue cu nedreptate pope]: 

Maxim Planudes , care a fost trimes la Venetia 

ca ambasador, de catre imparatul Andronic Palaeolog 

pe la 1327. De oare ce o mare parte din acele 

snoave §i pove§ti, pe carT IT gd.,:im in Viata lui Esop, 

sant atribuite deja lul Heykar (Archir) in 1001 NoptI 

arabice, cel putin contimpurane, §i chiar maT vechi, 

apoi nu TO incape indoiala despre prioritatea OrientuluT, 

§i de vechimea mai mare acelor povqt1 de cat 

insq Planudes. Unele dintr'ansele d. e: acea cu limba 

care este §i cel maT bun lucru, si cel maT rats tot-de -, 

odata, se aflti deja in Talmud1) Cea-l'alta parte pe 

care o regasim in Archir si Anadam, adica zidirea 

oraplul in aer, Si intrebarile ce s'a intrebat cu inteleptiT, 

este din cercul legendelor solomonice; si. ass mai 

departe. Pe langa aceasta ins41 onoarea de fabulist iT 

este disputata luT Esop de dire Locman cel prea in- 

telept Arab, tot atat de mitic ca gi 

insq Esop, care 

dupa legenda se tragea de la Job, §i era din semintia 

patriarhuluT Abraham 

Cum este insa, acea Viata a lul Esop` a desfatat Si 

desfateaza pe poporul roman aproape doua secole. 

Cad am descoperit un manuscript al Vietei lui Esop' 

in Biblioteca Centrald. din Bucurestf scris inainte 

de 1705, deci pe la sfar§itul secoluluT XVII. Un al doilea 

manuscript de pe la mijlocul secolului XVIII pre- 

1) Literatura comparativX universals Kirchhof, Wendunmuth 

ed. Oesterley vol. V. p. 34.

186 LITERATURA POPULARI ROMANA 

cum si un al treilea din 1779 sant in posesiunea noa- 

Ara. Afara de aceea mai posede si Biblioteca din Iasi 

un manuscript al ISopiet4. Ffindtoate traducOunt unet 

si aceleasi redacpni, nu se deosebesc aceste ,Viete' 

intre dansele, de cat printr'o forma, mai mult sad mat 

putin archaica a stilului. Ceva mai mult se deosibesc 

manuscriptele de ediOunile prin scurtari si prelungirt, 

d. e : la invataturile date lut Enn de catre Esop, si allele. 

Si mai mare deosebire este intre fabulele sad 

pildele din manuscripte si cele editate. Acti se vede, 

ca nu s'au intrebuinlat traducatoril de una si aceiasi 

recenziune. 

Inainte insa de a ajunge la ,pildele% vom schita in 

scurt, viat,a cea fabuloasa a lut Esop 

, 

Esop de na.stere sclav Frigian, a fost mut si de o 

uraciune inspaimantatoare, dar cu firea prea destept. 

In casa aceea unde era el sclav, se vorbira alit doi 

sclavi sa manance niste smochini ai stapanului lor, si 

sa invinovaleasca pe Esop. Acesta insa band apa calda 

o varsa curata cum a baut-o, apoi puse $i pe cei dot 

sclavi ce'l parard, sa imiteze esemplul lut; et scoaserd 

smochinile, si ast-fel dovedi el pe adevaratul hot. Deslegandu4 

norocul limba , Esop a fost vandut la un negutator. 

Plecand in calatorie, se incarca Esop en un 

sac plin de paint , cu toate cd, ceruse povara cea mai 

usoara. Dar dupa ce se golise acel sac, mancand tot 

dinteansul, le arata. Esop, ea Inteadevar a luat povara 

cea mai usoara, cad se micsora din zi in zi, pecand 

povara celor alti ramanea statornica. In Samn e cumparat 

de catre filosoful Xant , pe care insa adesea oil 

Il intrece Esop prin istecimea Int. 0 data luand un

FABULE 187 

vultur inelul imparatesc de la Samieni l'a lasat sa 

caza in sanul unei slugi ; Samienii se rugau de Esok, 

sa le talcurascd acel semn ceresc ; el se invoi numal 

atuncea, dupa ce el capdtara slobozirea lui de la Xant. 

Ast-fel devenind slobod s'a dus ca sol al Samienilor 

la Cris imparat in Lidia si a dohandit impacarea im- 

pdratului cu Samienii. 

De acolo se duse la Lichir imparatul Vavilonulut 

Esop lua pe Enn ca copil de suflet, ins acesta rasplati 

rau fapta lui Esop , parandu-1 la imparat ca cum ar 

trada imparatja. Osandit la moarte, scapd Esop prin 

mijlocirea lui Ermin, prietinul sau, care-1 ascunse intr'un 

mormant, raspandind vestea, cum ca Esop a murit. 

Indata ce auzi aceasta Nectenav Imparatut Egiptenilor 

, trimise soli la Lichir, zicand daca nu va trimete 

pe cine-va, care sa zideasca un turn in vazduh 

si sa rdspunza la intrebarile facute, ii va lua impard- 

Jeluindu-se imparatul de moartea lui Esop , si tanguindu-se 

de hotararea cea pripitd, afla prin Ermin; 

ea Esop traeste. Indata porunceste imparatul sa'l aducii 

Inaintea lui si sa osandeasca pe Enn. Esop cere ertarea 

lui, ei-1 

mustra printr'o sumo de pilde si povatuirl 

frumoase : 

,Pupne sa vorbestl si cumasura, si multe sa ascult.,1 

si inte1epleste sa urmezl.' 

Celor ce fac bine nu -i pizmui, ci sa.-0 para bine 

de el; ca de -i veI pizmui, mai mult pre tine insuti to 

vei vatama." ,Nu-ti fie rusine a Invat,a sl fad. tot d'a 

una ce e mai bine.' ,In toata zioa opreste ceva pentru 

zioa de main, ca mai bine este , cand al muri, 

sa, lasl la vrajmasl, decat , cat vel trai sa aibi lipsa.'


,Fa aceea ce nu to va intrista.' etc. etc. De aceste 

cuvinte se rani Enn la inima si muri. 

Esop pleca la Eghipt si birueste pe to(i inteleptii 

de acolo, si implineste si cererea imparatului intocmai 

precum am vazut'o la Archir 1). Calatorind apoi prin 

ora§ele Greciei ajunge si la Delft. Locuitorii din De lfi 

nu'l cinstira , dupa cum se cuvenea , de aceea Esop 

11 lila in ras. Ca sa-sl rasbune, Delfienii au ascuns un 

vas din templul 1ui Apolo in hainele sale si l'au osandit 

apoi ca un fur de vase sfinte, sa, fie aruncat intr'o 

pra'pastie ; ceea ce §i facura, cu toate rugaciunile lui 

Esop si pildele ce le spunea. 0 eiuma ce se lati intre 

dansil , era pedeapsa pentru nedreptatea Ion( 

Editiunea cea mai veche, de care am putut da. este 

din 1812 fara loc, titlul suns, : ,Vieata si pildele prea 

inteleptului Esor , prin acest typariu maa indreptate 

1812. Aceasta editiune a servit de baza tuturor celor 

alte editiuni. Iasi, Sibii 1816. Bucur. 1834, 1843, 1858, 

1872 , 1877 etc. etc. Tiparul coprinde pe langa viata , 

§i 105 pilde sau fabule esopice 2). Nu tot atatea fabule 

si nu aceleasi coprind manuscriptele. Manuscriptul cel 

mai vechiu coprinde 25 : teikurdi ale lui 1sop 3). Dintr'aceste 

26 fabule se regasesc 19 in editia tiparita, si 

71ipsesc, (adica No. 3, 4 , 13 , 14, 22 (21), 23 (22), 24. 

(23). Intre acestea se afla, si fabula versificata de 

I) 

MaT sus pag. 107-109. 

Fabutele lui Esop s'au maT tiparit qi 1875 in : Mica biblioteca 

pentru copiT. 

8) No 20 Sind de doui orl insemnat , sant inteadevgr 26 qi 

nu 25 fabule precum sant insemnate.

FABULE 189 

Anton Pann, 1) adica comoara ingropata, pe care 

o cauta in zadar copii dupe moartea tatalui lor, sapand 

viea in toate pArtile, §i in mai multe randuri, 

filra a gasi ceva; vazand insa imbelugarea rodului, 

inteleg atuncea diata tatalui lor, care le zieea, ca este 

ingropata o comoara in pamantul viei sale. Grece§te se 

afla aceasta fabula la Corai 2), trantoze§te a fost prelucrata 

de La Fontaine cartea V. fabula 9. 

Deja mai multe sant fabulile continute in manuscrisul 

nostru din 1779, cdci cprinde 30 de fabule. 

Dintr'aceste 30, numai 7 se potrivesc cu cele din manuscriptul 

precedent, restul, afara de No. 4, 6, 7, 9 §i 

26 se regase§te in edit unea tiparitd. Nu e locul aci, a 

intra in amd.nunturi mai despicate asupra raportului 

ce esista intre fie-care fabula din manuscripte §i cele 

tiparite ; caciprecum am zis-o deja in mai multe randuri. 

scopul nostru este de a da numai rezultatele cele 

din urma, eari se bazeaza pe alte cercetari mai amanuntite, 

obiectul a monografii speciale. De oare ce publicam 

in , Chrestomatia unele din fabulile manuscriptului 

precedent, dam aci cafe -va esemple din acest 

manuscript, intocmai dupe, original d. e. 

Pilda a cincea 2). 

,O mats, intrase intr'o satra liganeasca §i gasi o 

child (adica o pile) §i incepu a o linge, §i lingandu-o 

cu limba i s'au belit limba pi 

curge sange ; iara matai 

tot II parea ca este came .i tot pazie di linge chila ; 

Povestea vorbii II. pag. 88-91. 

2) No. 22 p. 16 ,i p. 291. 

s Fol. 32 b.


mat pe urma vgzu mata cg nu-T carne si este fier, iar 

limba et sä rosesa mat de tot(. 

Pi lda. 

,Sant unit' din oamenT de sa pricesc si sa sfadeseti 

cu toV si nu socotescil pre nimene intru nimicg, ce 

grgescu tuturor in protivg ; unit ca acel nu socotesc 

el toate acele sant asupra lor, si mat mult rgu si nevoT 

'sT fac for insusT.' 

Aceastg fabulg se regaseste intocmaT asa in editiunea 

tipgrit 1), aviind si trasAtura, cg a gasit pila intr'o 

fatrit rig eineascii 

In tabula greceasca 2) si in toate paralele occidentale 

nu este o m6.1,6 ci un carpe ; Asa la Phaedrus, Romulus, 

Lafontaine etc. 3). 

Alta fabulg este cea urmgtoare : 4) 

,0 cioara intra intr'un palcu de porumbI si vazu 

pre porumbi, cum sa. hranescil de bine; deci al:1Ru si 

ea de sa inalbi la peril ca si porumbil, si umbla cu porumba 

nu 'I zice nimicg gandind, ca -i porumbu. i petrecand 

multg vreme cu porumbil la un loc. 0 data sa, 

prileji de ch'rai ca o cioara. nevi vazand porumbil cg 

i cioara, o batura si o gonira dintre dansil. larg ea 

neavand ce face, sä dusg de sa. amestecg cu alte cioarg. 

bra cIoartile dacg o vazura cg este alba, o batura 

si ele si o gonirg. fleet de vreme ce ea vrandti sa -si 

schimbe vilMa, sä seal-A de amandog. cetile. 

') No. 38 : Milt& 

3) Corai No. 184. 

3) Robert I. c. vol. I p. 337-338. 

4) Fabula a 15-a fol. 34 b.

FABULE 191 

Pita. 

Do multa on cu Idcomie noastra perdem si driaptd 

agonisita noastra, care avem. 

In editiunea noastra II corespunde fabula 45 : 

Porumbii 0 cioara; dar aci este fabula mai prescurtata, 

si pilda cu totul alt-fel. Prototipul grecesc 1) se 

deosibeste mai putin de verziunea noastra romand 

de cat d. e : Lafontaine si altii, call as alte paseri in 

locul porumbilor. 2) Mai pe larg a tratat Benfey 2) 

aceasta fabuld in legdturd cu alte analoage, europene 

si asiatice. 

Ceea ce priveste manuscriptul nostru de pe la mijlocul 

sec XVII el confine numai Viafa, §i notitele 

luate privitoare la manuscriptul din Iasi saint prea 

scurte, ca sa ne putem pronunta aci, asupra numarului 

fabulelor si asupra relatiunei ce esista intre dansul 

si cele alte manuscripte si editiuni. 

Afard de acele editiuni tipdrite sus pomenite, si des 

repetite, dar neschimbate, mai esista si o alts editiune 

mai bogata, dar stricata in ceea ce priveste limba in 

care e scrisd. 

Aceasta editiune e intitulatd ; Vieafa fi 183 fabule 

ale 10' Esop, precese de ccIte-va teorii ritorice01 asupra 

scrierilor aligorice 0 urmate 0 de alte cdte -va 

fabule dintr'alti autori Elinl Buzdii 1857. 

Aprilie 22. 

N. .1. D. Prelucreetorul f i Traduccitorul carp 

1) Corai No. 101. 

') Robert. 1. c. I. pag. 247-248. 

3) Pantschatantra I. pag. 224-225.

192 LITERATURA POPULfilli ROMANA 

a tradus, ceea ce nu indica anume, editiunea neogreceasca, 

tiparita la Venetia 1799 i care coprinde viata 

§i numaT 149 de fabule esopice 1); ca No. 150 a 

adaugat traducatorul roman o fabula coprinsa deja 

in viara. La aceste a mal adaugat 12 din editiunea romaneasca, 

ce o putem numi vulgate alte 15 sant 

scoase din ,compilatiTc §i 5 fabule de la sfar§it, cu 

call se termina fabulile esopice sant de asemenea repetiri 

din ,viaca". A§a scoate autorul suma de 182 

fabule esopice. Adause mai sant : fabule §i aligoril 

sco§i dintealti autori §i fabuliOT ElinT (Prodicus, Stesihorus, 

Gavrias §i Aphtonius) §i parabolile biblice, 

pe langa aceasta §i fabula madularilor §i a stomahului 

(din La Fontaine), pe care a versificat-o asemenea 

Anton Pann, cu catl-va aril mai inainte 2). Aceasta fa- 

hula vestita, o gasim mai intaia la Titu Liviu 8) apoi 

raspandita peste toata lumea ; in colectiunea lul Coral 

se afla in doua variante (No. 202 si 322). Mai pe larg 

vezi Robert 4). 

Pe langa acele colectiuni anume, de earl am vorbit 

panes acuma, mai traesc §i o suma de fabule in gura 

poporulul roman, §i din gura poporuluT roman, at) fost 

culese de Anton Pann §i de Ispirescu, §i publicate atat 

in : ,Fabule §i istorioare cat §i in ,Povestea vorbiTc 

celui d'antaiu, precum §i in : ,Snoavele( §i ,Pilde §i 

GhicitorT( celui din urrna. Afars de esemplele aduse 

1) Pag. 46--126. 

8) Povestea vorbii .III 1853 p. 93. 

3) II. 

c. 20 § 3. 

4) L. c. I, p. 169 nrm. La Fontaine III, fabula 2.

FABULE 193 

in treacat, vom mai pomeni Inca unele din aceste colectiuni. 

In Fabule fi istorioare 1) versffica Anton Pann o tabula, 

interesanta din punctul de vedere al originei. Not 

am evitat a vorbi de originea fabulel, caci aceasta prohieins 

nu s'a resolvat papa acuma. In genere insa se 

cauta originea fabulei in India, unde credinIa religioasa 

vede in animal, locuinla unui suflet omeneso, 

si de aceea inzestreaza animalile cu facultati omenesti. 

Considerand insa fabulele orientale mai de aproape 

si comparandu-le cu cele occidentale, nu se 

poate tagadui o deosebire fundamentals : in Orient 

sant animalile, oanzeni travestiti, earl vorbesc si rationeaza 

ca oameni, at toate pasiunile omenesti; cu un 

cuvant, putem inlocui pe animalul cu un om care are un 

nume propriu de animal d. e: Urs, Let etc. pe cand 

in Occident fie-care animal represinta un caracter, 

o singurei pasiune, corespunzand cu firea sa inascuta : 

vulpea e tot deauna numai reprezentantul vicleniei 

ursul : greoiu. etc. Ceea ce insa este un fapt constatat 

si dovedit de not pentru o mare parte din literatura 

romantics adica migratiunea productelor Orientului, 

si schimbul reciproc intre popoare, este un fapt 

si pentru literatura fabulistica. Esemplul de faVii, tabula 

lui Anton Pann Aoarecile, este o dovada noun, 

pentru acest adeva'r. Fabula ne spune : 

,Un soarece mare , anume Gherlan peste toata, 

gloata hind ca'pitan , se mandrise inteatata , Meat 

vrand sa se insoare, a cautat o fats de niam mai nalt. 

1) II p. 32-36. 

Gaster, lit. pop. rom. 

13


Aa afla el, ca soarele e Iucrul cel mai mare §i slavit 

pe pamant, §i se duce la dansul sa peteascd fata lui. 

Scare le II raspunse , ca, inteadevar e mare §i slavit, 

dar norul eel mai mic it acoperd §i'l intunecd, deer ii 

este supus. Atunci pleacd Gherlan la petit dupd fata 

noralui. Ajungand la nor, afla ca, nici norul nu e eel 

mai puternic, ci ye/Wu/ e mai puternic de cat dansul, 

dd care ce 'I gone§te §i '1 risipWe ca pe un fum. Gher- 

Ian se duce la vcint ; nici vantul nu e mai puternic, ci 

cetatea, care nici pAs n'are de suflarea vantului. Mai 

puternic insa de cat cetatea este neamul pricesc, care 

gdurind temeliile ei, o surpd si o prapAdWe; §i atunci 

Gherlan recunoa§te ch. inteadevar §oarecii sant neamul 

cel mai puternic de pe acest pamant." 

AceastA fabuld este curat indica si face parte din 

colectiunea Panciatantra 1) sub titlul : foarecile 

schimbat isi mad un mire.' Soarecile prins de un coruiu 

cade in mana unui brahmin, care '1 schimbd intr'o 

fatd. Cdutand apoi un bdrbat pelitru dansa, vine 

mai intaiu la soarele, apoi la norul, la vantul, la muntele 

§i in fine la varecile , care gdurWe muntele §i 

care prin urmare este eel mai puternic. Fata este ia- 

rai schimbata 

in §oarice. Cele alte forme orientale 

ace! fabule se afla la Benfey 2). In Occident este fabula 

7 cartea VII de La Fontaine aproape identicd cu fabula 

noastra, v. Robert, 1. c 3). Aceemi fabuld a mai 

fost tractata in limba romana de o autoard care a tra- 

I) Partea III fab. 12 trad. de Benfeyi vol. II p. 252-266. 

2) Paneratautra I p. 373-378. 

3) II p. 212-211.

FABULE 195 

dus'o pentru copile; §i de nu ma inel este una din 

basmele publicate de Hint,escu. In legatura cu aceasta 

fabula mai sta §i cea esopica 7) unde Aphrodite schimba 

o pisica intr'un om, dar cand vede un ,oarice, renaste 

firea el' de pisica. 

Alta fabula din Povestea vorbei este 2), Copaciul 

batran lovit de vifor se frange §i cade, pe cand trestia 

cea slabs sta pe loc, fiind a se pleaca la orb ce vant'. 

Ce e drept, aceasta fabula se allti deja intr'un calendar 

tiparit in Buda pe anul 1825 3). Dar la Pann se pare 

ca a ajuns ca §i alte pove§ti si fabule numal prin popor. 

Si aceasta fabula nu este putin raspandita. GrecWe 

se afla la Corai 4). Virgil face in doua randuri alusiune 

la aceasta fabula. 6) Alte paralele v. la Robert a) 

§i anotatiunile lui Oesterley la Schimf and Ernst de 

Pauli 7). 

Vulpea firoscoasci , Tata acuma un esemplu din SnOvele 

d-lui Ispirescu: (P. Ispirescu Snoave ed. 2 p. 48 

50) Vulpea vede numai atuncea culcusul sau §i al copiilor 

seb in primejdie, cand stapanul vieb vrea sa dc,a 

foc acelei vii paraginite, pe cand ea n'avea habar de 

dansul, WA vreme voia sa sape balariile sail A, le 

smulga. Aceastafabula culea.sa din gura poporului, se 

1) Coral No. 169. 

2) II p. 53 -54. 

3) Cartea de nanA pentru natia rornaneascrt, Buda. 1825 pag. 88. 

4) No. 143. 

5) Intilitt oarii. in: Georgica cartea II v. 290-291 li pentru a 

doua oars in Eneida cartea IV v. 442-443 

6) L. c. I 85. 

7) Cap. 174.

196 LITERATURA POPULARi ROMANA 

ad& deja intre fabulele lui Tichindeal (fab. 150), dar 

Cu deosebirea ea, in locul vulpei e o pitpalaea, intoemai 

ca la La Fontaine.1) Paralele antice v. Robert. 2) 

Ne ajung aceste esemple de fabulistica romans. 

Noi aci ocupandu-ne numai de literatura popularit, 

trecem peste fabuli§tii roman, can as luat fabulele 

for din isvoare literare i ail rdmas in§i§i literaturd 

literard.A§a d. e. Tichindeal, Asachi, Stamati, care s'a 

folosit mai cu seam& de fabulele ruse§ti ale lui Krylov 

§i al0i. 

In stransa legatura cu fabule, mai cu seam& cu aeel 

: epimitie acea npilda" sail povafei" morale cu 

care se sfarese, stall maximele §i proverbele. 

1) C. Iv fab. 22. 

2) C. c. 1, 303. 

--...-.4.4.Aucv....--

PROVERBE. 

Proverbele sant intelepciunea popoarelor, rodul inteligentel 

practice, specialitatea trasa din generalitate. 

Proverbele sant pentru relatiunile morale ale 

omenirei, intoemai ca moneda pentru relatiunile sociale. 

Cael proverble sant acei mijlocitori cart aduc si 

inlesnesc, pe fie-care zi, spre intrebuint,area practica, 

a popoarelor, intelepciunea la care au ajuns oameni eel 

mai profunzi, prin meditatinne matura si patrunzatoare. 

Muma proverbelor este esperienfa §i proverbele in aplicarea 

lor zilnica ne aduc iara, la esperienta. Proverbele 

se nasc la toate popoarele, sant, in ceea ce 

priveste idea generala, lesne intelese, si se aseamana 

intre dansele avand toate un si acelasi izvor general 

vials.. Dar cu toate acestea se deosibesc, ca toate 

productele populare prin eostumul lor, nationalitatea 

lor. Si acela care le studiaza, in sine trebuie sa cerceteze 

tocmai aceste deosebiri caracteristice. Coprinsul 

proverbelor in sensul cel larg ce am dat not acestul 

euvant este multiplu. Sub proverb se coprinde mai 

anthill : pilda sau inchipuirea unei idei generale intr'o 

imagine restransa din care se naste o parte insemnata

198 LITERATIJRA POPIILARA ROMANA 

a limber populare, adica: loculiunea proverbiala, cate 

o data cofundate cu idiotisme d. e. a prinde cu ocaua 

mica; a o lua la sanatoasa a r amine in sapa de lemn etc. 

coprinde apoi : maxima sail sentinfa care in genere de 

origine reflectoare, a luat nastere prin abstractiune si 

pleaca de la general la special, asa sant sententele tuturor 

filosofilor si inteleptilor, si In fine proverbul 

propriu zis, care se naste din inchipuirea fie-caruia, 

care represinte la inceput un ce special si ajunge en 

incetul a se lati si a se generalisa. Putem zice cii, cu 

cat o maxima e mai generala cu atfita e mai buna, 

cu cat un proverb e mai special cu atata e mai bun. 

Trecerea de la maxima la proverb o face fabula, care 

precum am vazut, nu este alt-ceva decat incadrarea 

unei maxime generale in figura unei povesti speciale, 

si moralisatiunea, sail invatatura eu care se 

sfarseste fabula a trecut adesea In gura poporului, ca 

proverb sail locutiune proverbiala. 

Maxima se mat deosibeste de proverb printeacw.sta, 

el maxima sau sententa spusa de un intelept are 

un scop didactic, si ethic si arata omului alte scopuri 

si tendinte mai inalte, la care sa aspire, de cat folosul 

propriu. Abnegafiune, devotament, rata tendinta si invatatura 

adevarailor intelepti, cari cu aceste invataturi 

nutrea pe popoarele in zilele for de tinerete. 

Unele din aceste maxime an fost adoptate de care 

popor, si schimbate in proverbe Cu cat mai simply 

si mai scurta era acea maxima, cu atat mai lesne s'a 

schimbat. 

Pe Tanga aceasta mai este adesea specialitatea proverbelor 

lauda si defaima a persoanelor, situatiunilor,

PROVERBE 199 

evenimentelor, ora§elor, titrilor etc. ; ,i se continua 

din neam in neam a§a d. e. proverbele privitoare la 

tigani, bulgari etc. 

Forma cea mai vechid ni s'a pastrat in Biblia in 

gnomele sau pildele solomonice. Caraeterul for aci 

este acel al maximelor, forma : paralelismu sau thesa 

antithesa. In Biblia greceascd numita : Septuaginta 

dupa povestea, cum ea 70 de intelepti ar fi tradus'o 

independent( unil de altI, gi en 

toate acestea intr'un 

mod a§a de identic , 1mi-it nu se deosibeau intre dansele, 

nici printr'un cuvant, in aceasta. Biblia mai sant §i 

pildele din ,Cartes intelepciunei" §i pildele lui asus 

Sirah,. 

In Grecia sant cunoscute principiele, maximele a celor 

7 intelepti; eOnd din gura, se parea ca au capdtat 

,aripi prin mijlocirea carora zburau din gura in gin* 

.i din popor in popor. ,Epea ptereoenta :( ,cuvinte 

aripate, cum se numesc in epopea lui Homer, au Minas 

titlu maximelor intelepte. De vreme deja au fost culese 

ast-fel de maxime ale filosofilor de catre Theodoret 

Diogenes Laertius etc. De timpuru au fost traduse In 

limba siriacd, araba §i ebraied sub titul de : ,pilde 

sau mustrari filosofefti Renumita a devenit apoi 

eolectiunea cea mare ,Adagia, alui Erasnzus din Rotel.dam, 

in care sant coprinse toate proverbele §i zicale 

din literatura clasicd. Editiunea cea mai complectd 

este aceea elzeviriana, Amsterd..1683. 

Ne ar duce prea departe dad. am voi sa in§iram 

toate colectiunile moderne de maxime §i de proverbe ; 

ajunge a numi cele mai importante ; adica cea fraucezd 

de Leroux de Line y, cea italiand de Pittrd, cea

200 

LITERATDRA POPULARA ROMANA 

germane de Wander, colectiunea proverbelor romanice 

in special de Dfiringsfeld cele sarbe§ti de iruk etc. 

Sa vedem acuma §i ceea ce posedam not de maxime 

§i de proverbe in literatura ro-nana.Vom considera 

mai intai maximele, earl toate sant de origine literal* 

§i apoi urmand sistemului nostru, vom cerceta in trasuet' 

generale proverbele a caror origine vom cauta. 

Nu vom intra in aratarea paralelor, cad precum 

am observat la inceputul acestui capitol, tocmal la proverbele, 

este greu de a deduce ceva din asemanarea 

ce esista intre acele unui popor, cu proverbele unui 

alt popor, de oare ce multe Si mai cu seama cele mai 

raspandite, rasar din viata practica §i din firea omeneasca, 

care e pretutindenea acea§i in ceea ce prive§te 

patimile. 

Nu e nici un popor , nu e nici o literatura care sa 

n'aibe proverbe §i zicatoare in pofida femeilor, care sa 

nu biciueasca scumpetea, care se nu face, haz de nerozia 

oamenilor, de ingamfarea procopsitilor, care sä 

nu se planga sau sä reflecteze asupra impartirei inegale 

ale bunurilor lume§ti i ale insuOrilor sufleteti. 

De alta parte, evenimentele ce se petrec in sanul 

societatii, care nu se ridica peste nivelul poporului incult, 

se repeta cu atata asemanare intre dansele, incat 

foarte u§or s'a putut na§te acelea§1 proverbe in diferite 

locuri , independente unele de altele. A ajunge 

dar prin ast-fel de rationamente la concluziuni ethnografice 

este invederat gre§it. Se intelege ca i aci constatam, 

cain toga literatura fluctuanta populara, migratiune 

de la un popor la altul §i inraurire reciproca. 

La proverbele insa find materialul prea vast, ne am

PROVERBE 201 

marginit de a arata in genere originea for , cum s'au 

putut na§te §i cum au putut ajunge la Romani. Numai 

in monografir speciale ar putea sa se desvolte mai pe 

larg identitatea , altmintrelea mare, sau deosibirea ce 

esista intre proverbele romane §i cele slave, sau intre 

cele romane Si intre cele romanice §i latine. Incercari 

de felul acesta s'au §i facut de dire d-nii Duringsfeld 

ai G. D. Theodorescu 1). Dar pe de o parte materialul 

de care s'au servit era mic, pe de alts parte cercetarea 

mai cu seama celui din urma laboreaza prin prejudecata, 

ca proverbele romane trebue sä se asemene 

mai mult cu cele latine, decat cu proverbele altor popoare, 

dintre cari tocmai Slava au avut o inraurire 

destul de mare asupra spiritului religios Si etic al poporului 

Roman. Noi ne lasa.m sa:fim condu§i numal de 

fapte:§i la care concluziune vom ajunge, pe aceea o 

vom adopta. 

Colectiunea cea mai veche §i cea mai bogata este : 

Floarea darurilor tiparita pentru Mtaiasidata 

la 1700 

in Sneagov, Si apol 1703 §i 1814. Cat prive.te originea 

acestei card §i partea istorisitoare, am pomenit'o 

deja mai susu 2). Dara partea cea mai mare se cornpune 

din sentenle §i maxime atat al filosofilor, cat 

si al parintilor bisericei, incepand de la Socrat, Aristotel, 

Platon pana la Ovidie §i Iuvenal 1i 

de la Isidor 

§i Sf. Augustin pana. la Toma ,Achinatul" (Toma de la 

Aquino) marele scolastic aI evului mediu. Un contingent 

insemnat de maxime da Sf. Scripture, In spe- 

Cercetliri asupra proverbelor romane. Bucur. 1877. 

3) Pag. 138 urm.


cial inteleptul Solomon, acel tip de intelepciune al 0rientuluT. 

Cartea se compune din 35 de capitole, din 

cari o jumatate vorbe§te de virtutT §i cea l'alta de pa.catele 

opuse, in§irate ast-fel, ca dupa fie care virtute 

urmeaza contrariul eT, pacatul respectiv ; aka c. I, dragostea; 

c. 2, pizma, care este pacatul impotriva dragostei 

; c. 3, pentru bucurie ; c. 4, Tntristarea, care este 

pacatul impotriva bucurieT etc. Relativ la fie-care sant 

citate acele maxime, din cari dam aci numaT cate-va 

ex emple : 

,Sfantul Pavel a zis : inteleptia lumil ace§tiea, este 

nebunie la Dumnezet; deci eel ce §tie mai mult, acela 

§tie ma! putin." 

Aristotel au zis : gol m'am nascut in lumea aceasta 

§i cu napatT ; §i la sfar§it va.zuiU ea nu sant nimic." 

Platon au zis : dragostea ochl n'are." 

un intelept; tree lucruri gonesc pe om din 

casa: fumul, picatura §i muerea rea." 

,Seneca au zis: pizma scoate din rau bine §i din 

bine Mu." 

,Omer all zis: ma! mult se cade a se pazi ne§tine 

de pizma rude! §i a prietenuIul, de cat de a vrajma- 

§ului.' 

Barbarig au zis : pacea este peste toate bogatfile 

§i maririle lumil ace§tiea. 

,Casiodor au zis : mania este muma a toate rautat 

ile. 

,Parisiean (!) 1) all zis : vrajma§ul cel mai mare pre 

care l'ar putea dobandi omul, este mania luT." 

1) 

Adicl : Priscian.


,Ermis ad zis : mania nebunulul este pururea in cuvinte, 

iara a inteleptului este in fapte." 

,Inca (Solomon zice) : precum apa stinge focul, asa 

§i milosteniea stinge pacatul." 

,Inca : sa nu zici fratelui aid , pasa de ceare 

dea." 

Ovidie au zistt : vei sa dal, curandd 

da.c 

salt 

Isusd Sirand au zisd : on ce dar vei face, MA cu 

fatit veasnla si nu to scarbi; ca, mai multd plateaste 

cuvantul celd blind decat da'ruirea cea mare." 

Pamantuld mananca pre oameni, Tarn cel foarte 

eftind mananea pamantil." 

Solomon au zisd : doao lucruri dumniezaul mieu, 

rogu-te sn nu'mi dal : nici sarncia nici bogatiea, ce in 

vieata mea imI da numal trebuinta." 

,Sfantul Paveld au zisd : scumpe:.ea Taste radalcina 

tuturord rautatilor." 

,Seneca au zisd : cade-sa oamenii sa stapaneasea 

pre bani, Tara nu banil pre oameni.." 

,Inca : mai bine Taste sä cinstesti pre omul Wa de 

de bani, de cat pre bani fara de mid.' 

,Iuvenal au zis: nu sant banil aT scumpuluT, ce Taste 

scumpuld al banilor." 

,Platon au zisd : trel lucruri jeleaste inema mea 

mai multd de cat cealea-lalte : pre bogatul, candd ajunge 

la saracie, pre eel cinstitu, cand it rusineaza, 

pre cel intelept, candu-1 va rade and nebund." 

,Caton au zisd : aceaea carea to -au fagiiduit einevas 

tie, nu o fagadui to altuea nici cum." 

,Sfantulti Grigorie au zisd : din gura mincinosuluT, 

nici adevaruld nu sa creade."

204 LITERATURA. POPULAR/ ROMANA 

,Sfantulg Avgustinit au zisg : leul nu sa luptg cu 

furnicile, nice vulturul prinde muste." 

,Sfantul Isidord au zisg : ggina pentru unit ou face 

mare galceava, de o aude vulpea.' 

Aceste putine exemple ne aratg pe de o parte numgrul 

insemnat de autori si filosoti, de unde s'au luat 

acele maxime, pe de altg parte putem vedea , ca au 

intrat mai mull sau mai putin schimbate in literatura 

nescrisg. 

De sigur vre unul sau altul din cititori, 10 aduce 

aminte de sentinte si cuvinte ce le a auzit rostindu-se 

ici-colea. 

A doua carte aproape contimporang cu cartea 

precedentg este acea intitulatg : 

Pilde filosofe0i tiparite la Targoviste 1713 de 

Vladica Anthim. ed. cgtre 2-a 1835. 

Originalul imediat dupg care s'a tradus este greceste, 

tiparit asemenea la Targoviste in acelasi an. 

Del Chiaro in cartea sa asupra Romaniei, pomenind 

tipografia mitropoliei si (land lista cartilor romane 

tiparite acolo de care Vladica Anthim, intre 

earl se afla, si ,Alexandria" ne da si o notitg pretioasg 

relativa la istoria acestei call. Ca cea din urma 

carte esitg din teascurile mitropoliei pomeneste del 

Chiaro si : Illaxime filosofiche addogand el el ar fi 

tradus acea carte din frantuzeSe in italienefte §i din 

italieneste traducandu-se grece0e, a fost tradusg dup. 

aceea ,,i romane§te §i tiparitg acolo. Acele Maxime 

filosofiche" nu pot fi alt-ceva decal ,Pildele filosofefti.' 

Din nenorocire atat esemplarul nostru, cat si acel al 

Academiel sant defecte, la amandoug le lipseste titlul,

PILDE FILOSOFEM 

si n'am putut da pand astazi de un esemplar cornplect. 

Tiparul find insa identic cu acel al Ciaslovului 

tipdrit asemenea acolo la 1715 de care Anthim Ivireanul, 

nu incape indoiala de data acestei carti. Ce e 

drept, Iarcu o cunoaste sub anu11713 1), dar dupa esperient 

a dobandii n'avem prea multd incredere in datele 

Iui Iarcu, cat privWe cartile romane din sec. XVI 

si XVII. 

Pildele filosofe0 ,dupa. limba cea proasta greceasca 

talmacite romanemte" (adica din neogrecqte : cnr),t,K 

ExXvix1) coprind dupa, numerarea noastra 964 de pilde, 

insirate unele dupa altele, far% numele autorilor, 

§i fara numerotatia. Stilul e cam concis §i sentintele 

sant puse ca un fel de axiome etice generale, de oare 

ce nefiind pomenit autorul , maxima perde subjectivitatea 

ei si devine maX objectiva. 

Unele exemple ne vor ardta caracterul acestei colectiuni 

: 

,Nu Taste sarac cela ce n'are tatk ci cela ce n'are 

invatatura §i build pedeapsd 2). 

,Cu vorbele ceale dulci, sa ca§tiga multi prieteni." 

,Nebunulti are inirna lui in gura, si inteleptulil are 

limba lui in inima." 

,Zavistia nu are odihna. 

Cand Taste rana la inirna, nu stie omuld ce sa mai 

facd.4 

da in datorie, pentru ca sa traqti slobodil." 

I) Catalog general de carp' rom. ed. 2-a p. 9. 

1) Cre§tere : r.caEwcna. 

205

206 LITERATURA. POPULARA. ROMANA 

,Lacomiea aduce sarhciea, si numaT acela Taste hogatt, 

care nu pofteaste nimici1.4 

Bucuriile ceale mai desh'varsit ale lumiT, santil pururea 

amestecate cu oare care intristhciuni. 4 

,La toate trehile tale sh Tai data, de la eel' ce s% 

temp de Dumneze5.4 

,MaT bine Taste sa aiblun mestesughpentru ca sh-ti 

castigT hrana to ; de cat sh intinzi mana sd ceT milostenie 

ca A, trlestc. 

Fa, bine celui ce-t,T face rau, ca-lit veT birui.` 

,Cu rabdarea ajunge cineva la sfarsitulti ganduluT 

sau. c 

,Doao fealurT de oamenT nu sh indestuleaza nisi o 

dinioarh: ceT ce ciarca invathtura, si ceT ce strangil 

avut,ie. " 

Dulciata lama Taste, sh aibT call" it! trebueaste 

Tara nu cat MI% treaba prisoseaste.' 

Cinci lucrurT santil nefolositoare, candil nu santil 

insotite cu alte cincT : cuvantulu, WA de isprava ; bogatiile 

Mt% chivernisealh; stiinta fall nhravurl bane ; 

milosteniea, WA gandd bunti, si viata MIA shnatate.0 

,De veT vrea sh nu-tT atle vrasmasul tau taina, nu o 

arata la prietenuld tahc. etc. 

Afarh. de aceste doua colectiuni mai esista in literatura 

romanh si alte colectiunT de maxime etice, dar 

relativ moderne, si cuff n'au intrat in popor d. e : 

Filosoful indian, sate mijlocul de a trai mai fericit in 

societate.Culese de un vechitc Branzin si runzanite de 

un ,'colar de Sf. Sava 1835, 1836. 1853, care nu este 

alt -ceva decat o traducere a MOT. lu! Chesterfield englezul 

; alta carte este acea a lui Darvar, tradush din

cum MOISE 207 

greceste §i in fine: Conductoriul pe calk viecii in invtiteiturl 

morale clasice . . . . de Fr. Reiche, tradusu din 

grece,te i corectatl dupa originalul germanl din a 

patra editiune de N. Daniilopulu Bucur. 1852. 

Pe langl acele colectiuni de origine literarl, posede 

literatura roman/ §i o suml de mici carticele de maxime 

§i sentence curat populare, datorite spiritului si 

istecimei 'di: GUM Moise, vestitul din tam romaneasea, 

care in curs de multi arl, scoase pe fie care anu 

nou cate una din asa nuinitele practice in 10,000 de 

esemplare, §i pretetindenea se citea acea cArticica §i 

chiar in zioa anului nou, pe cand se manta placinta. 

Aceste carticele au devenit acuma de o raritate insemnata 

§i d- nu M. Schwarzfeld va bine merita, dad, ne 

va da in curand o editiune complectl acestor practice" 

adunate §i sistematice§te aranjate de d-sa. 

Cercetandu-le mai de aproape, vedem el nu arare 

on se aseamana cu maximele din dirtile sus pomenite, 

dar *i o sumA se datorWe literaturei paroemiologice 

ebraice, incepand de la Biblia, Vara la pArtile 

etice din ruggciuni. Unele ins/, mai cu seam/ cele din - 

tai sant culese din gura poporului unde au intrat din 

Biblia. 

E interesant a observa aci una din cAile prin can 

acele sentence etice ale filosofilor al *runs in popor. 

Dascalii eel vechi pentru a invAta pe copii a scrie, 

le dedea a..9, numite ; grapsime" can nu eral alt-ceva 

decat pilde filosolegi" §i copiii scriindu- i si repetindu-I 

merel §i le intip/real in minte,§i ast-fel ajunsera 

acele grapsime a deveni proprietatea poporului. D-nu 

P. Ispirescu, vestitul nostru culegAtor de basme, ni-a


spus-o ca asa a invatat el insusi din copilaria lui, ba 

chiar mai tine minte vr'o 2 3 din acele grapsime ctt 

toate ca, s'a scurs multa apa de atuncea pe Dambovita. 

Tatal med de asemenea tine minte maxima urmatoare, 

ca un grapsim, dupa care a invatat a ,scrie : 

,Acela care lesne se jura, se dovedeste ca este mincinos4 

Mai aproape de proverbele propria zise de cat de 

acele maxime, std. o altd carte populara, cu care am 

fault deja cunostinta in partea antaia, adica : Yi ata lui 

Bertoldo, care precum am vazut nu este alt-ceva de 

cat o legends solomonicd. Dialogurile intre imparattil 

si Bertrldo nu sunt in genere alt-ceva, de cat o insirare 

de proverburi. Manuscriptul nostru din 1779 contine 

forma mai veche, care e cam schimbata. in: ,Vicleniile 

mesterului Perdaf4. 

In on ce caz avem in amandoua o colectiune foarte 

bogata de proverbe si zicdturi populare , cu toate ca 

sant de origine strains. Ceea ce nu se poate taga.dui 

este, eh' traductiunea facuta din limba greceasca, este 

una din cele mai nemerite. Spiritul poporului roman 

a fost pe deplin respectat si numal asa a si putut influenta 

asupra poporului. De oare ce avem aci a face 

cu una din izvoarele proverbelor, vom da aci asemenea 

cate va esemple, dupa manuscriptul nostru; una 

insa nu trebue sa uitatn ca, hind proverbul in genere 

impartit aci in cloud parti ca sa poata forma o mntrebare 

si un raspuns , dupa caracterul dialogului ce 'I are, si 

not luam une -orT amandoa partite ca sa avem proverbul 

intreg d. e. : ce vin este mai bun ?" cel ce se bea 

in casa altuia" ar corespunde until proverb: vinul eel

PROVERBE 209 

mai bun este acela ce se bea in casa altnia. 0 alts pereche 

: ,care esti acea marea care nici o data nu sa 

satura? satul scumpului §i iubire de bani,' corespunde 

oare§i cum unei pilde sus citate. Alte esemple 

sant : ,Cel ce §ade pre scaun inalt, acela_primejdue§ti 

sa caza gios sa se de§ale.' 

,Mu§tile macar de le §i gone§te cine-va, eli Tara§ sa 

Intorcu.' 

,Cel ce nu'§i sfar§e§ti triaba, Inca nu manancl.' 

,Nu te pune cu mai marele tau, nici te prici cu cel 

mai mare decat tine, nici sa nu te apropil la apa care 

curge rapede.' 

,Nici apa lina nici omul tacut nu 'ml place.' 

,Vina pe omul nenorocit tot diauna it Intampina.' 

,Muere manioasa, focul aprins , tigaea gaurita esti 

mare paguba casil.' 

,Omula rau i sa Intampla lucrul de care sa teme." 

,Racul de multe on sare din tingire §i cade pre 

carbuni §i sä arde.' 

,Cine samana. rautati, 'Tara rautati sacira.' 

,Supt haina de multe on se ascunde moliea.' 

,fine a incurcat panza , trebue sa. o §i descurce.' 

Rau poate sa se descurce can santu capite multe 

In plasa.' 

,Cine samana ghimbi, nu imbla far de incaltaminti." 

,Greu esti cineva§ sa. sai Im boldu.' 

,Pe omul bun, nu'l doare capul.' 

,Muere manioasa, este marea fall, vad.' 

,Mojicului nu sa cade sa -'T sa dea toiag in mama.' 

,Porcului §i broa§til nu-i radica tina din spinarea." 

,Corbul nice o data nu aduce veste buns.' 

Garter, lit. pop. rom. 14


,Cine sa lauds, se mascaresti pre sine.' 

,Mojicul este un dobitoc rau.' 

,Mueri rea, apa §i focul purure rAzbat si li sa face 

loc.' 

,Cine lade pe urzica, adesi 11 pisca.' 

,Cine scuipa inpotriva vantuluT, IsT scuTpa mustetile.' 

,Cine spala capul magarulut, In zadar pierdi ostiniala 

si soponul.' 

,VoTu sa-IT mu4umescu Inteacestas chip, ca sä stai 

pururea cu picloarile drepte: Insa §i eel spanzurati 

sant cu picTorile drepte.' 

,Cine o data s'au ars sufletul de bucate fierbintT, 

sufla si in cele rect. (Proverbul nostru suns : tine se 

frige cu ciorba, sufla si in Taurt). 

,Vai de cela, ce da Invatatura altuTa.' 

,Cel ce inpinge corabie in mare, sta In vadu.' 

,Cine sa duci la moara, trebui sa se infaineze." 

,Celui ce i sa Intampla bine, intelept esti.' 

,Dupa trasnet, vine si pratrd.' 

,Pestele eel mare, inghite pe eel 

,Cel ce nu sa credi, sa insala." 

mic. 

,Limba nu are oasa si sfarama umerile (v. proverbul 

nostru : limba n'are oase si sfarame oase).' 

,Adevgratul platesti pediapsa pe drasupra.' 

,Pacat vechiu, pomana noao.' 

,Cine rade vineri, plange duminica.' 

MaT cu seama diata, sau invataturile luT Bertoldo, 

ce le a dat Inaintea mortiT, formeaza un sir de pilde 

§i proverbe, d. e. : 

,Cine este invMat la sapa, sa nu s'apucc de sulita.'

PROVERBE 211 

,Cine scarchina raea altuea, racore§ti a luT.` 

Cine sa temi de pasarT, nu samana malalu.' 

,Cine-§ numara baniT adesa, nu sarace§ti.` 

Cine Intl in dantu, trebui sa §tie a &ca.' 

,Cine da paine lul la aftil cAini, curund it latra cainir 

luT.' 

,Cine mananca dupe, pofta altuiea, nimic nu sä folosea§ti. 

,Cine esti far de prietin, Taste ca un trup far de 

suflet.' etc. etc. 

Para lel cu Bertoldo este Archir 5si Anadam, care 

precum am vazut, este maT mult sail mai putin de aceea.T 

origine. 

Asa coprinde §i Archir o sump, de maxim anume 

didactice, prin care Archir invata pe nepotul sau Anadam 

intelepclune. In literatura ruseasca, s'a desvoltat 

o carte deosebita de maxime , imboAindu-se numarul 

acelora, ce se puneau in gura luT Archir 1). 

In aceste maxima se deosibe§te ediiiunea luT Anton 

Pann de manuscriptul nostru. Anton Pann coprinde 

37 de ,pildec, car! in fond se aseamanacu cele 

din manuscript, dar totu§T sant prelucrate §i mat ase- 

menea cu proverbe populare moderne ; asa bunioara 

No. 8. Pe mai marele tau, §i pe care-1 vet sluji, nu'l 

defaima -catre altiT, macar de 1.i s'ar parea cat de aspru 

or! rAu ; dupa proverbul ce zice ; 

Nu-tT sumuti cainele 

Cu! al mancat paTnile. 

1) Galahova istor. russk. slavego. 1. Ptrbrg. 1880 pag. 

415-418. 

:


In manuscript 1) suns ast-fel : 

,Fatul meu! Cancl vet sluji la un Domnu §i va fi 

domnul tau nebun, to sa nu zict a este domnul tau. 

nebun; cl sä fact cum fa va porunci el, ca-i va fi mill 

di tine.' 

No. 12. ,Inaintea celor mart. nu fit indraznet la 

vorba §i grabnic la raspuns, ci to Infatipaza cu sfiala. 

si raspunde cu socoteala ; ca toata grabs , strica. 

treaba ; tar vorba dulce, mult aduce. 

Manuscriptul 2). 

,Fatul mea! sa nu fit vorbitortu Inainte imparatului 

tau, nici foarti gluma§, ca vii gre§i.' 

No. 14. Mania ta iara§i nu grabi sa o veqi asupra 

cuiva, ca O. nu to cae§tY ; ca., dupa cum am mar zis 

cainta cea din urma, cu paguba ta se curing; §i, batea 

§i ocara data, nu se 'ntoarce nisi o data.. 

Manuscriptul 3). 

,Fatul me.u, Anadam ! maniea nu o varsa curand, 

ca apot pe urma .'o pare ran.' 

In fine : 

No. 25 : and vet urea sa vorbe§ti cu cine-va, sec 

scott cuvantul prin fret lacate, adica: unul sa-1 aibt 

la inima, al doilea la gat §i al treilea la buze; ca elind 

din gura-ti cuvantul, se duce ca vantul, §i nu-1 mai potX 

ajunge, nict cu ogarul nici cu armasarul. 

Manuscriptul : 4) 

,Fatul mea! cand ai sa graeqt1 cu domnul tau, sa- 

l) Fol. 100 b. 

8) Ibid. r 

8) Fol. 101. a. 

4) Fol. 101. b.

PROVERBS 213 

IT aiba gura tril propel!: una la inima, alta la grumaz, 

alta la gura , dad. apuci di grae§tI cuvantul; ca ca 

vantul 1) esti, nu'l mai poti agTungi, nici cu calu, nicT 

,cu ogariul, nicT cu §oiumu.4 

Aci putem urmari chiar asimilarea sententelor §i 

maximelor cu formele populare , devenind cu incetu 

Insu§T proverbe populare. 

Un alt izvor din care au luat, nu numaT RomaniT 

du mai toate popoarele moderne este : Sfanta Scriptura, 

vechiulul §i nouluT Testament, mat cu seams 

cartile lul Solomon §i Isus. Sirah. Mai sus deja am 

adus mat multe esemple de origine biblica, aci sa mat 

pomenim Inca cate-va din N. Testament : 

,Pomul dupa roade se cunomtec e luat din Ev. 

Mat. c. 12 v. 33: ,ca din rod se cunoa§te pomul.1 Prin 

variatiunea acelula§i motiv s'au mai desvoltat de aci 

Inca proverbele : 

,Dupa poama se eunoa§te pomul, 

i dupa fapta omul.' 

, Pomul se cunqte din roads, 

Si omul din mintea neroada.' 

,Ce face mana dreapta, sa nu §tie mama stanga' 

nice proverbul, care vine de la Ev. Mat. c. 6 v. 3. 

Tara to cand fact milostenie , sa nu §tie stanga ta, 

ce face dreapta ta.' Cu totul neschimbat a ramas ca 

proverb, zisa EvanghelieT : (ibid. c. 7 v. 3) : ,Iara ce 

vezT §tercul In ochiu fratelul tau, Tara barna din ochiul 

tau nu o simti?` Derivat de aci e apoT : 

9 In manuscript stA : cuvantul.


,Vezt barna in ochiul tau, 

i nu vorbi pe altul de rau.' 

Intre cele citate din ,Bertoldo` avem asemenea un 

proverb de origine biblica. Luca c. 14 v. 11. C. tot 

cel ce se inaltA smeri-sa-va, i cel ce se smerWe, 

inalta-se-va.' Acestet zise evanghelice corespunde, de 

o parte proverbul roman cu totul identic, de alta parte 

§i o credinta populara, sau mat bine, o legends. popular., 

dupa care D-zeu are doud scant, pe una inaltil 

pe cel smerit §i pe cea Pala coboara pe cel inaltat. 

De aci proverbul roman : 

,D-zeu doue scarf are 

SA sue §i sa coboare.` 

Despre aceasta legends, am tratat mat pe larg in. 

,Germania' editata de Profesorul Bartsch 1) 

Proverbul aplicat deja : 

,Pe -igan de-1 vet spala, 

Tot negru va ramanee 

nu este alt-ceva de cat o forma schimbata, a intrebarit 

retorice facuta din parteaproroculut Ieremia cap. 

13 v.23. ,Ar putea oare un negru WO schimbe pelea.` 

Dar nu de acolo direct provine proverbul, ci de la fabula 

care se afla deja la Lokman: cum ca. un negru sta ksi 

se freca intr'un rau, crezand ca prin multa spalatura. 

i§i va albi pelea. 

Aci avem un al treilea izvor al proverbelor. adicit : 

jabule fi pove0i aduse la cea mat simplal espresiune. 

I) Germania. Noua eerie an XIII (XX) 1880 pag. 288.

PROVER BE 215 

Un alt esemplu , tras din natura , dar desvoltat prin 

pove§tT §i prescurtat ca proverb este : ,din sange apa 

nu se poate face, adica adevarata inrudire nu se 

poate tagadui; ceea ce e demonstrat printr'o poveste, 

asemenea din cercul solomonic. ,Corb la corb 

nu scoate °chit' e de asemenea o prescurtare unei fabule. 

))e aceea4 brigine este apoT proverbul: ,vulpea 

and n'ajunge la struguri zice ca sant acrir care mat 

are §i variantul : ,vulpea and n'ajunge gainele, zico 

ca sant spanzurate.` ,Au mancat aguride parintit 

Olt au strepezit copiii dintit( Acest proverb vine do 

la un cuvant al prooroculut Ieremia, care dupa aceea 

a ajuns morala unei fabule orientale §i a§a s'a 

raspandit ca proverb. Din fabula sus tratata pe larg, 

despre §oaricele care este cel mat puternic animal, 

s'a nascut urmaterul proverb : 

magura cea gurguiata 

n'o doboara vant vr'o data 

dar §oarecit o scobese 

pe de desubt §'o gauresc.1) 

Tot din fabule se trag proverbele : ,Camila vrand 

sa dobandeasca coarne §i-a perdut urechilec. ,Coto- 

iul s'a calugarit §i 

s'a jurat ca nu mat mananca §oa- 

rect.' ,Pune caciula jos, §i dupa ce te vet judeca la 

dansa, fa ce ti -al pus In gO.nd` §i varianta : ,pune-tt. 

caciula Inainte §i te judeca. singue. Isvorul acestui 

proverb este o poveste orientala din ,40 vezirt' mat 

pe larg v. anotaVunile hit R. Kohler la Gonzenbach 2). 

1) A. Pann, Povestea vorbi! II, p. 61. 

3) Sicilianische Maerchen No. 8. vol. II. p. 208.

216 LITERATURA POPULARA ROMANi 

Nu mai putina influents asupra spiritulul poporului 

au esercitat superstitiunile, din cari unit stint mult mai 

vecni de cat just's!' crestinismul. E foarte greu Insa a 

precisa cu oare care siguranta originea acestora ; cad 

tocmai metodul ce'I urmarim not in descrierea literature! 

populare romane, este menit de a demonstra, ca 

pe de o parte literatura scrisa, si pe de alta parte imigratiune 

pe tale orals de la Orient la Occident ad avut 

o inraurire mult mai mare asupra spiritului popoarelor, 

de cat l'ar presupune cine-va. De aci si acea 

nivelare ce o putem observa la toate popoarele, toate 

stau pe acelasi sail aproape pe acelasi nivel in ceea ce 

priveste literatura populara. Este de aceea datoria 

noastrA de a fi cat se poate de sfiicios si precaut in 

cautarea si in determinarea urmelor mitologice in literatura 

populara. Cu ocaziunea basmelor vom reveni 

mai pe larg asupra acestul punct foarte important, 

care pans acum n'a fost in destul observat, si care a 

dat nastere la ipotezele cele mai curioase , si la mitologii 

speciale , fantastice la popoare unde s'a pastrat 

abia o mica urma de mitologie autohtona, iar restul 

este material imprumutat §i preschimbat. 

In ori ce caz influenta religioasa si din acest punct 

de vedere al superstitiunilor si eresiilor medio-evale, 

se poate urmari si in proverbele noastre romane : 

,Bun e Dumnezeumester e dracu( este curat dualismul 

oriental-bogomolic, despre cele doua puterl din 

lume, din cart una e bung.: Dumnezeu, si alta este activA 

: dracu. ,Dracu craps cand fact bine' e invederat 

de origine religioasa, ,ca e de bine sa fit stangacifi, ca 

sä impusci pe drace. Acest proverb se esplica numa!

PROVERBE 217 

prin credinta populara, cum cy fie care om poarta pe 

umere un anger §i un drac. Dracu de pe umarul string 

invata pe om de rau, iar Ingerul de pe umarul drept, 

sfatue§te pe om sa fact' bine. 1) Fund stangacia love-. 

§te omul in dracu, care §eade pe umarul sting. Aceasta 

credinta este de origine orientala §i raspandita peste 

Intreaga Europa. 

De credinte populare tine asemenea proverbul : 

Corbul nici o data nu aduce veste buna'. Tot a§a : 

,I -a cantat cucul astazi. ,I-a batut ceasul noroculuT.' 

tin Dumnezeu da. §i altul ia.' 

Alte proverbe, i aceste sant In mare parte autohtone, 

oglindesc starea sociala Si ideile poporului asupra 

families, invataturei, dreptat,ei, bogatia §i saracia, 

fericirel §i altele. Unele art luat nas,tere de la obiceiuri 

§i institutiunl vechT, altele sant imitate dupa proverbe 

de origine literary, care din momentul cand at intrat 

In gura poporului, dart na§tere la o sumy infinity 

de paralele ; iar alte proverbe s'ai nascut din modul, 

cum poporul cauta a caracterisa viata §i a esprima cu 

un cuvant scurt §i precis, esperienta adesea amara 

a vietil. Numai cate-va esemple din aceasta filosofiec 

a poporului roman. 

Femeia in genere e tot a§a de putin politicos tractata, 

cy la toate popoarele : ,Muerea, poale lunge §! 

minte scurta'. , Muerea a imbatranit pe dracu ' ,Dintele 

mintli la muere, tocmai dupa moarte ese.' Doua 

mueri §i o gasca fac targul cucului. c Dar : 

Cine cauta nevasta MIA cusur, neinsurat ramAne.' 

1) V. Jipesca : Opineariu p. 114-115.

218 LITERATURA POPULARA ROMAN/ 

,DacA moare nevasta, se duce jumata,te lumea 

daca moare si barbatul se ispraveste lumea.' ,Nevasta 

nu e carpl O. o descosT si sa o lepezi.` . Sa-t1 Tat 

nevasta de potriva ta.(,Maritisul te leagl de maint 

si de picToare.` i Tar : 

,Omul o nevastA si o pisica trebue sA. alba In casa.' 

In adevar : ,nevasta cu minte bun., e barbatulul cununa.' 

dar : ,rar la om asa noroc. .CA precum : ' barbat 

bun si usturoiu dulce nu sA poate, c asa si nu A. 

poate : ,lanoas1 si laptoasa si grasa, sit vie si de vreme 

acasit,` nu sa. poate Tar : , moartea MIA banulala si" 

nunta far. cATala.` , Dar cum ti-o fi partea,` cA: , ce e 

scrisa omuluT, trebue sA o patimeasca.` In privinta. 

copiilor Tata ce zice proverbul: ,De copiT, de barb& si 

de cote goale sl nu te plangT nicT o data'. ,De copiT, 

case sparte, nu s'au vhzut. 4 , De la un copil si de 

la un nebun afli adevArul.` ,Copilul cu leaganul se 

amageste si tace.' Dar ,copilul nepedepsit, ramane 

nepricopsit.` InvAtatura este una din lucrurile pe 

care pune pret Romanul in deosebi in proverbe, aratand 

pretutindea folosulurile cele multe, ce le poate 

trage omul de la invatatura: , aT carte aT parte. 

,coala face pe omul, omsi altoiul pe pomul pore. 

,Cineinvata la tinerete se odihneste la Miran ete. ' ,Cine 

tie carte, are patru °chi.' ,Toatalumea este scoala si 

vremea InvatA pe aceTa ce n'au dascal( dar : ,nu tine 

traeste mult, stie multe, ci tine mall mult, stie 

multe.` Cu toate acestea insl: ,tot invatam cat traim 

si neinvatati murim.c 

Nu tocmal bune sant proverbele relative la dreptate 

: ,Dreptul umbla tot-de-auna cu capul spart.'

PROVERBE 219 

,Pans and ajungT la D-zeu, to mananca sfintiT.' Dar 

§i ,dreptatea ese pe deasupra ca unt-delemnul.' 

,Cele drepte sant jumatate ale draculuT, Tar cele nedrepte 

cu stapan cu tot.' 

Multe sant proverbele relative la saracie ,,i bogatie, 

ca §i cele relative la noroc §i nenorocire : ,N'are in 

lume saracul, unde WO piece nicT capul` ,Saracia invata 

pe om, ca sa fie econom.' Dar ,mal bine tra- 

We un sarac, de cat un bogat sgarcit.' ,MaT bine 

sarac §i curat, de cat bogat §i rttinat.' ,Saracul de 

ce-i sarac? ca, n'are minte in cap' sau , a nu crede 

ce e in carte, ci crede in lucrurl de§artec. Dar : ,Pe 

sarac in nevoi crude, numaT Domnul it aude.' Ideea 

fundamentals Ina, care predomina In toate proverbele, 

ca §i in toata viata poporulut este : ,cuT i se croe§te 

ran rau IT merge tot meree un fel de fatalism 

i prin urmare o supunere oarba destinulul 

, a§a is fost, norocu,' ,aqa-i a fost ursita" cu asta 

i§l esplica poporul toate nenorocile §i cu asta se 

mangae. 

Spiritul ironic se observa In bicluirea vitiurilor ; in 

special prostul qi nerodul este figura cea mat deasa 

in proverbe. Vine apoT , flecaria, betia , scumpetea, 

desfranarea, lenevia, lacomia etc. Ar trece peste schita 

ce voim not sa, dam, dacs am incerca. sa dam esemple 

din fie-care. Anton Pann culegand eel d'antaTu proverbele 

romane, le a publicat intr'o Inlantuire dibace 

§i sub rubrice anume sub titlul de : Culegere de 

proverburi sail Povestea vorbil, de prin lume adunate 

ci tar* la lume date. Editia antala intr'un volum 

Bucure§ff 1847 reprodusa in tocmal in editia de


la 1880. AceastA culegere de proverburi, amestecatA 

cu pove§ti s'a vandut asa de repede in cat 

deja la 1852-1853 scoase Anton Pann o a doua editiune 

in 3 volume, mult mai bogata de cat cea d'antaia. 

Din punctul de vedere al forme/ originale a 

proverbelor trebue observat, ea editiunea antaia are 

o sums de proverbe romane Inca In forma for pro- 

zaica, precum se mai aflA si azi in gura poporului, 

dar pe cari I a rimat Anton Pann in editia a doua, 

vazand ea cititoril gusta mai bine aceasta forma. Originalitatea 

Impartirei §i ingeniositatea legaturei proverbelor 

Intre dansele, ridica aceastA colectiune de 

proverbe mai pre sus de cat eolectiunile facute la alte 

popoare, chiar daca aceste din urma sant mai erudite. 

Pe langa Anton Pann mai avem §i pe d, P. Ispirescu 

, care a publicat mai multe proverbe, ca adaus 

la Legendele sail basmele romanilor vol. I Bucur. 

1872 pag. 164-180. 

Sub titlu de Romanul glumey a aparut apol la Bucuresti 

1874 o sums de proverbe scoase toate din 

Anton Pann. Mai mult zialtoare de cat proverbe a 

publicat Baronzi In cartea sa : Limba romancl yFi 

tra- 

ditiunile el Galati 1872 pag. 40-71. 0 colectiune mai 

bogata, coprinzand in sine toate proverbele autorilor 

sus eitati §i alte scoase din cart/ de citire , este aceea 

publicata de I. C. Hincescu, Proverbele Romdnilor. 

Sibiiu 1877 care tontine 3169 de proverbe §i zica- 

-toare, dar uneori schimbate de catre editorul. 

Toate aceste colectiuni Insa sant cu mult Intrecute 

prin colectiunea manuscripts a 1111 Golescu. Aci sant 

In§irate proverbele §i maximele In ordin alfabetic,

PROVERBS 221 

cdte o data §i cu variantele proverbelor §i cu esplicaiiunea 

for in parantesa. Acest manuscript, care se all& 

acuma In posesiunea Academie' romane, a fost cercetat 

§i de d. Lambrior, care a dat un mic estract dinte 

ansul 1). 

Academia ar aduce un serviciu imens literature' 

paroemiologice romane, daca ar publica acea coleciune 

mareata. 

In fine a inceput d-nu Ispirescu In ,Revista pentru 

Istorie, Archeologie §i Filologie' 2) cu publicarea uner 

colectiuni de proverbe, maxime §i zicatoare, care coprinde 

nu numal tot ce s'a publicat pana acuma, dar 

d-nia sa a §i fa' cut escerpte din carOle autorilorromani defrunte, 

§i pe lana aceasta s'a folosit §i de manuscriptul 

lui Golescu. Ar fi de dorit ca aceasta coleOune, 

in orb-ce caz cea mai complecta ce o putem avea, sa 

iasa la lumina in intregul ei, cat se poate de curand. 

Numal atunci vom avea un temeiu solid pentru cercetari 

critice, privitoare la proverbele romane. 

Pe MO proverbe §i subt acela§T titlu mai con in 

colectiunile sus citate §i o suma de ziecitoare" care 

prin scurtimea for se apropie de proverbe, dar care in 

fond se deosibesc cu totul de proverbe. Pe cand proverbul 

constata sub o forma anume un adevar gasit 

prin esperienta, nu este zicatoare alt ceva de cat o 

espresiune figuratii. Pe cand proverbul se compune 

din &nil part!, 

formand un paralelism, tea qi antitesa, 

n'are zicatoare de cat forma unei espresiunl, 

1) ConvorbirT Liter are an. VIII. 

2) Anu I. Bucur. 1882 pag. 224 urm.


uncle i lipseste o parte (subinteleasa) ca a doua parte 

a comparatiuneT. Este deci un felt de caracterisare, 

uncle in loc de a se spune o calitate sat o activitate 

oare care, printr'un nume sat verb, se intrebuinteaza, 

un fir de cuvinte fi de ides', care se au catre ideia adevarata, 

ca o pildA sat o transcriptiune poeticA, cadre 

un fapt real, neesprimat Insa de a dreptu. Asta si 

este ce constitue caracterul uneT limbs' §i asta este ceea 

ce dA farmecul nespus basmelor romane §i graiulul 

Nit al poporuluT roman. Precum Orientalul impodo- 

13e§te oratiunea sa cu florT ritorice adesea orT fantastice, 

impodobmte poporul roman graiul sau cu acele 

pilde, care 'T dat o plasticitate §i un colorit adevArat 

national. Aci e cheea caracterulul Umbel romanmtT, 

i numaT acela va patrunde in spiritul eT, care se va 

ocupat in deosebT cu zicdtoarele romane. 

Intocmai ca §i proverbele, imbrAlipazA zicAtoarele 

toata sfera activitAtil omene§tT, dar se irAelege, mult 

mar puOn decat acolo, se resimte aci o inraurire literarA. 

Totul, ca sA zic ma, a crescut in nature, prin nature.. 

PanA acum s'a incercat numaT I. U. Jarnik 1) a estrage 

din unele basme romane, zicatoare §i locutiunT 

proverbiale. De asemenea confine cartea luT Baronzi 

o suma insemnatl, §i compil aOunea luT Jipescu in Opin- 

caru, precum se §i afla pAstrate icl 

colea §i in Povestea 

vorbii lub Anton Panni Proverbele ronuinilor.de Hintescu. 

Mal cu seams fac de o parte insemnata din colecOunea 

d-luT Ispirescu. Estragem numaT cate-va esemple 

ca specimen : 

Sprachliches aus runuenisehen Volksnuerehen Wien 1877.

PROYERBE 223 

,A dat ortul popic (a murit) sad ,a adormitsomnul 

cel vecinic`; pentru a esprima frumoasd, zicem; ,rupta 

din scare' sau ,are pe vin'o incoacec sau 04 soare 

to putee uita, dar la dansa ba' ; a infela: ,l'a h&c 

,l'a fript" ,l'a potcovit bine' ; a Jugi : ,a o lua la sanatoase 

,a o sterge ,a o rupe la fuga ,a luat'o la pieior 

, a luat lumea in cap'; arcreie : , a ajunge la sapa 

de lemn` etc. alte zicatoare sant : ,a prinde en ocaua 

mica' ,'T lipseste o doaga( , e batut la cap"; pentru a 

esprima el cine-va e beat zicem: , a suflat in fundul °ale' 

,s'a afumat cu luleaue ,mustatile ii cauta a 

oalac Ja Mut carbunii la cap' ,picioarele nu'l mai 

tin' ,ii atarna intro parte' sad ,a pus mai mult de 

-o parte' La toate acestea putem observa, precum 

am relevat'o mai sus, ca se par a fi proverbe prescurtate 

, unde jumAtatea esplicativft e subtir4eleasa 

(I. e.: ,asa straluceste, ca rupta din scare' ,de rail 

ce l'a inselat, l'a lasat ca fript ,'I lipseste o doaga la 

.cap, ca sa fie intreg.` etc.

GHICITORI. 

Intocmai ca proverbele §i zicatoarele sant §i ghicitorile 

o espresiune figurata sau mai bine, o descriere 

parafrastica unui obiect de ghicit. 

Patria ghicitorilor este Orientul , carui 11 place espresiunea 

enigmatica tot atata cat cea aforistica. Esemplele 

cele mai vechi de ghicitoare gasim in Biblia, 

unde Samson intreaba, pe FilistenT o ghicitoare, nerezolvatA 

pang, asta-zi; cad deslegarea ce se da acolo, 

nu esplica cu totul ghicitoarea puss de Samson. 

Din anticitatea greceasca, e cunoscuta, ghicitoarea ce 

o pune Sphinx la toti trecatoril langa cula ei, Oa 

cand vine Oedipus §i o desleaga. Cu toate ca au trecut, 

atatea zeciml de secole de atuncea, totu§i regasini 

aceasta ghicitoare in literatura populara romans. Aci 

suns : ,Ce vietuitoare umbla dimineata in patru picioare, 

la pranz in cloud. §i seara In tree? 

,Omul, cand e mic umbla d'a bu§lle, cand e mare 

in dour picioare, qi cand imbatrane§te mai is qi un. 

toiag 1). 

Ghicitoarea §i mai mult ,gryphul,c jucaril de cuvinte 

1) Pann: Sezatoarea la Tara ed. 1880 I. p. 30.

GHICITO RI 225 

se obidnulau apol mai cu seams la a§a numitele symposia 

sau la mesele, unde se intruneau filosofil §i invatalil 

cu alt! prietteni bunt, §i" intr'altele petreceau, 

punand ghicitoare i dand aceluia ce le ghicia cate o 

portiune de came , drept rasplata. Atheneus, un cornpilator 

din sec. IV d. Ch. a compus o carte intitulata : 

Deipnosofistele, adica o descriere unel ast-fel de petrecell 

la masa , cu toate detaliele, pe carI le a cules din 

diferiO autori. Aci pomene§te elfin cartea X o sums de 

ghicitori eline ; Izvorul principal de care s'a slujit a 

fost cartea, asupra ghicitorilor, acuma perduta scrisa 

de Clearh , scolarul lui Aristotel. Aceste ghicitorl se 

deosibesc cu totul de ghicitorile romane. 

Un singur esemplu vom aduce pentru a arata, cum 

acelasI obiect, pe MO momente identice, cu toata 

acestea e alt-fel pus ca ghicitoare la Ellin!, i alt-fel la 

Roman!. 

Antiphanes pune pe Sappho sa intrebe pe tatal ei : 

,Este o fiinla femeeasca, ce poarta copil in san. Acestea 

cu toate ca-s mute striga peste marl §i peste 

Carl, de II aud eel ce vor. Iar toci cd-Palti ce sant de 

Eta nu aud nimica; i nu atinge nicl un glas urechea 

acelora ce 11 aud.' 

Tatal el cauta sä raspunza, dar nu nimere§te intocmai, 

§i Sappho II esplica : 

,Fiinta femeiasca este scrisoarea, copiil sant literile : 

sant mute §i vorbesc dad. voitI qi tot,I eel alt.! n'aude 

nimica cand vol o cititl. 

Iata acum ghicitorile romane ; cad avem mai multe 

variante relative la scrisoarea. 

Cea mal aproape este : 

Glister, lit. pop. rom. 16


,Limbs dulce sad amard 

grdesc la rasarit si se aude la opus' 1) 

Varianta este : 

,Am o gaind pestritd. 

duce veste la Gheorghitd.' 9) 

si : 

,Am o gdind cAnipie 

dd de veste la domnie.' 8) 

Cu totul deosebite sant apol ghicitorile: 

,Campul alb, 

oile negre; 

cM' le vede 

nu le crede ; 

cin' le paste 

le cunoaste. 4) 

Prescurtatd in Bucovina: 

,Campul alb, 

sdcara neagra. ` 5) 

Din literatura clasicd latind nu s'a conservat mar 

nicI o ghicitoare. Cea d'antaia colectiune de ghicitoare 

latine se atribue lul Symphosius, contimporanul auto- 

1) AlPxandri, poes. popul. pag. 393. 

2) Ispirescu, Pilde qi ghicitorI p. 39 No. 46. Romanul &met, 

No. 1. 

8) Stamati, Pepelea ; Calendar pentru basme 1877. RominuI 

Glumet No. 36. 

4) Ispirescu 1. c. No. 34. 

1) Cal. pentru hasme 1877.

GHICITORI 227 

rului AnthologieT latine, prin urmare din sec. VVI 

care coprinde 100 de ghicitorT. 

Alta colectiune este apoi a luT Aldhelmus, care a 

murit la 708 ca episcop din Salisbury. Aceste coleciiuni 

sant versificate. 

Mai des intAlnim ghicitori in literatura germand ; 

caci spiritulul german ii placea mai mult meditarea 

asupta lucrurilor esprimate sub forma de cimilitura. 

De aceea gdsim cimilituri deja in , Edda" apoi in Wartburgkrieg,' 

care dupa multe schimbdri ajunge a fi 

,disputa lul Tilu la Vittenbere citatit mai sus 1) Colectiuni 

de ghicitorT ruse§ti s'au fitcut de dire Hudiacoy, 

Sadovnicov §i Sementovski 2). La SerbT a cules 

Novacovic' toate ghicitorile intr'un volum insemnat 3). 

Ne ar duce departe, dace, am voi sä urmarim literatura 

de ghicitorT, pp la toate popoarele, ceea ce ar fi 

§i de prisos, de oare ce aceste ghicitorT n'au avut 

mai nicl o influenta asupra celor romane. Mai pe larg 

despre ghicitori vezi: Friedreich 4) §i Hagen 5). 

In tocmai ca la proverbe, ne ferim a intra in comparatiun 

ea ghicitorilor, cari ca producte ale intuiVunii metafori 

ce ale poporuluT, se pot na,,te in mod independente 

la fie-care popor. Cad tocmai aceste ghicitori, pentru 

call nu dam de origina literard, at o aparei0 mitica, 

1) Pag. 162-163. 

s) Galahova: istor. russk. sloves. I 1880 p. 159. 

1) St. Novacovic', Srpske narodne zagonetke PancTova 1877. 

Friedreich, Geschichte des Rathsels. Dresden 1860. 

1') H. Hagen, Antike and Mittelalterlii the Raethselpessfa. 

Bern 1877.


§i ne arata cum personifica poporul elementele naturer. 

Pe o scara mat inalta, ne esplica aceste ghicitorT activitatea 

rnitofelcatoare al spiritulul poporuluT. Asa 

cum poporul personifica acuma, ass a putut personifica 

in timpurile trecute, §i aceste personificaff 

s'au putut fixa ca embrioanele unet mitologit, care 

s'a desvoltat pe urma lor. Mal jos vom reveni asupra 

acestor ghicitori populare, dand §i cate va esemple. 

Ceea ce voim sa observam frisa in mod general 

este, ca, nu se poate tAgadui o asemanare foarte mare, 

si adesea ort chiar o identitate, intre ghicitorile romane 

§i cele ale popoarelor din peninsula Balcanica. Sevede, 

ca era un curent comun literar §i o dispositiune 

comuna la toate aceste popoare. 

Not insa ne vom ocupa de o cam data ca i Ia 

cele alte prod ucte populare, a cauta izvorul literar pentru 

o suma din ghicitorile romane, precum am cautat 

§i am gasit pentru o parte din proverbe fabule etc. 

0 parte din ghicitori are drept obiect persoane si 

intamplarl biblice. Izvorul acestora sant ,/ntrebarila 

fi rdspunsurilec de cart am pomenit mat sus. 

Not in literatura romans nu posedam nict un esem- 

-plar tiparit ; din contra insa, posedam mat multe manuscripte 

din diferitt secolt. Textul eel mat vechid se 

afla intr'un ,Codex miscellaneus` sad intr'un ,sbornic 

manuscript de pe Ia inceputul sec. XVII. Acest 

manuscript, posesiunea Academie romane, ne este 

Insa inaccesibil, de oare ce se afla la D. Hasdeu. Not 

Insa posedam alte douit manuscripte, unul de pe la 

1750, altul de pe la 1800 amandouit defecte, Tar Bi

OHICITORI 229 

blioteca Centrall din Bucure§t1 poseda unu complect 

copiat la 1809. Acest manuscript din urma din cauza 

aceea se apropie mat mult de textul din sec. XVII. 

Toate aceste nu sant alt -ceva de cat traducerl qi 

amplificArt ale unul prototip slay, publicat de Tihonravov 

in cloud variante, unu din sec. XV. §i cel alt 

din sec XVII sub titlul ; ,varoava celor treT sfintr 1) 

la cart mat addogdm §i textele slavone publicate allturea 

cu aceastA voroava, intitulate : ,IntrebArT din 

eate part s'a zidit Adam' earl' mat contin §i alte intrebarT, 

afara de cele privitoare la zidirea luT Adam, 

§i earl aq intrat in literatura noastra 2). Aceste texte 

din urma sant din secolul XV §i XVI. NovacovicT a 

publicat asemenea mat multe texte slavice de intrebarT 

§i rdspunsurT 8). 

De oare ce textul cel mat complect se afia in copia 

de la 1809, dam estracte mat marl dintr'acesta din 

urmd, §i humaT cate-va din cele vechl, earl* se deosibesc 

putin prin coprinsul tor. Intocmat insti, ca la 

textele slavone, asa se poate observa §i aci, cea mat 

mare divergintA in numeiru/ acestor ,IntrebarT.` Forma 

for inlesnea amplificarea ; fie-care copist mat adauga, 

sari scurta numitrul for dupd, cum 'T placea, §i astfel 

se aflu in aceste ,IntreharT4 §i legende prescurtate 

1) N. Tihonravov, Pamfatniki otrecennor rueskol literatury. 

vol. U. Moscva 1863 p. 423-438: Beseda trehii svTatiteleT." 

3) Ibidem pag. 438-457: Voprosy ota skolikihii c'astel sozdanii 

bylif Adamh. 

) St. NovaeovieT, primeri knTijevnosti i Tezika staroga i srpskoslavenskoga. 

Belgrad 1877 pag. 432-447.


si talcuri simbolice ale obiectelor bisericestl. In partea 

a 3-a a carp de fall, cu ocaziunea literature) religioase, 

vom reveni des asupra acestel parti legendare 

din Intrebart. 

Aci numai unele IntrebarT, §i adica : Ghicitorile_ 

mai cu seam/ acele, cars all intrat in popor. 

,Intr. Cine all zist intal aminll? 

Rasp. Dumnezeu au zisd intAT aminll. 

I. Care copacia au fost intal pre lume ? 

R. Trestle. 

I. Candy gresi Adamd, suptu care copacl s'ad ascunsd 

? 

R. Suptd frunza de smochind. 

I. Ce pamantil au vazutu sorile numai o data 

R. Pamantuld din Mare rosie, candy au trecutg. 

Izraieleni. 

I. Candy s'all bucurat toatit lumea ? 

R. Candu au exit Noi din corabie. 

I. De unde au luatd lutu, care au zidit Dumnezeu 

pre Adam ? 

R. Din pamantuld Madieamulut 

I. Ce late intr'o zi crescu, lute() zi o facu §i pang. 

sear sä marita? 

R. Evva. 

I. Cine au luau) pre fiica-sa muerea ? 

R. Adamll pre Evva 

I. Cana all peritil a patra parte din lume ? 

R Candd au ucisu Caind pre fratele sad Aveld. 

I. Ce cocosu au cantatd §i l'au auzitil toatii lume? 

R. Cocosul cell) din corabiea lul Nole. 

?

GHICJTORI 231 

I. Ce feld de hieara n'au luatt. Noie in corabie ? 

R Broasca §i peltile §i cele l'ante ale api jivini. 

I. Cine s'au nascutti §i moarte n'au vazutd ? 

R. Ilie §i Iona (?) §i Enoliti §i feeloara Marie. 

I. Cine cerTu n'au vazutu §i pamantu n'au caleatd 

§i luT D -zeii au cantatd? 

R. Ioand botezAtoriu, den pAntecele maiciT sale, Elisaveta. 

I. Cine au graft adevaru §i au peritd, i cine n'an 

graft adevaru §i s'ati spasit ? 

R. Iuda vanzatorid §i Petru apostolil 

I. Cine ad fost sol mut, trimes sä aduca carte nescrisA, 

in cetate neintemeiata? 

R. Sol mut au fost porumbu, cand l'ad trimis Noie 

din corabie de ad adus o stalpare din maslin, carte 

nescris6; in cetate neintemeiatA, in corabia lul. Noie. 

I. Cine ad murit §i nu s'au ingropat ? 

R. Muerea Jul Loth. 

I. Cine n'atimurit §i s'ar'i ingropat i in mormant as 

eantat? 

R. Iona prorocu, in pantecele chituluT. 

I. Cine nu nascu §i muri? 

R. Adam. 

I. Cine dupa moartea lul far ad intrat in zgau maiea-sa? 

R. Adam.c 

Aceste ghicitorT scoase din manuscriptul de la 1809 

se potrivesc §i cu cele continute in cele alte doul manuscripte 

romane, cu cele slavone §i cu alte texte.medievale 

de IntrebArT §i raspunsuri precum este : Dia-


logul !titre Solomon §i Saturn, citat me sus. Name 

un singur esemplu, relativ la ghicitoarea cea din urma, 

care sunk, in ,Dialogul` : 

,Dis moi quel est celui, qui ite fut jamais nd 

qui fut ensuite enseveli dans le sein de sa mere et 

et qui fut baptise apres sa mort? 

Je to le dis : c'est Adam. 1) 

Mal adaugam aci ghicitoarea urmatoare, din manuscriptul 

de pe la 1800 2) interesanta prin forma el 

enigmatic. : 

,Intrebare. Tata-tau au fost tats, §i mil, §i mo§atau 

mil What, §i eu til sor, §i to mil ficior ? 

Raspunsu: Vorba Evil cu fli-sou Avel 

MaT-toate aceste ghicitorl comunicate aci dupa manuscripte, 

se regasesc in ?ezatoarea lui Anton Pann 3) 

§i dupa aceea in Romdnul Glumet 4', care nu este 

alt-ceva de cat o adunare facuta dupa alte colectiunl 

mat vechi. Aceasta ghicitoare din urma, am intrtlnit -o 

not deja mat inainte, cand era vorba de ezatoarea. 

Dar nu numal aci se *este, ci 0 in romaniul Apollonius 

din Tyra, compus de sigur in sec. V.VI. 

Afara de aceastit ghicitoare, mai conOne Apollonius 

si alte trel ghicitorl, dar se deosibesc cu totul de cele 

romane. 

1) Migne: Dictionnaire des Apocryphes II. Paris 1868 columns 

880. 

3) 

Fol. lb. 

11) Vol. I, 1880 p. 28-30. 

4)*No. 2-6; 144-166 etc.

GHICITORI 233 

Pe langa aceste ghicitori, ce se trag de a dreptul 

de la ,IntrebarT §i raspunsuri` mai cor4in aceste din 

Irma, Inca vr'o doua, trel repetate asemenea de 

Pann qi Romanul glumet; a§a d. e : 

,Intr.Un omd avea trei plugurl de boi §i ara §i semana 

trel obroace de grau qi puse 12 seceratori §i 

patru trieratori §i secerara §i trierara §i %curl trel 

obroace de gran ? 

R Omu este Dumnezeti; cele trei plugurl de boT, sfanta 

Troita ; samanta, cuvantuld lut Dumnezeu ; seceratorii, 

cel 12 apostoli ; trieratorii eelpatru evanghe10.4 

,I. 

Alta : 

Und omd zisese feciorului celui mai mare : mere 

la vie §i zise: merge-void, §i nu merse ; §i zisese celui 

mai mica : merge -veT la vie, §i el zise : nu voiu 

-merge §i merse? 

R. Omu este Dumnezeu ; vie, InparaAia cerului ; ficiorul 

celil mai mare, Iuda ; cel mai mica, apostold 

Pavelu. 

Ca sä terminam cu ,IntrebArile §i raspunsurile' 

mai pomenim una dupa manuscriptul de pe la 17501) 

altfel publicat tot, de oare ce l'am reprodus fn Intregul 

lu! In Chrestomatia : 

Ci esti, cloua staff, doua alearga, doutt sa schimba 

qi doua sa sfadesett? 

R. Celi doul ce alearga, este soarile §i luna; Tar celi 

doua ce stau, este ceriul cu pamantul : Tara cele doutt 

1) Fol. 52 a-b.


ce s schimba, este zioa cu noapte; Tara celi-doul ce 

sA sfadescu, este moarte cu viiaa omulul'. 

Aceasta ghicitoare, care se departeaza de caracterul 

biblic al celor alte, a intrat ca totul in popor. 

Intocmai ap. se afla la Anton Pann 1) §i Romanul 

glumet. 2) PuOn schimbata a fost ghicitoarea de cdtre 

popor, care a fdcut dinteansa cea urmdtoare : 

Doug, merg, cloud stau 

cloud dumanie '0 au' 

adicd: 

Soarele fi luna, focul fi apa. sl 

Mai puffin schimbatA este la d. Ispirescu : 4) 

cloud merg §i cloud stau, 

doua judecatd au` 

adica ; 

Soarele ysi luna, cerul fi peimdntul focul ygi apa. 

Cerul ysi pcimantul, moartea ygi viaca ysi invacciturce 

mai sant esprimate prin ghicitoarea: 

nalt zidit 

negru cernit, 

amar ca fierea 

§i mai adanc ca fundul marii 

cules de not din gura poporului. 

1) I. pag. 28--29. 

1) No. 163. 

3) Alexandri, poes. pop. p. 393. 

4) Pilde ghicitori No. 20.

GHICITORT 235 

Importar4a acestor ,IntrebarIsi raspunsuif' consta 

mai cu seams intr'aceea, ca ele au fost mijlocitorit 

intre literatura scrisa, $i literatura nescrisa, cad si ele 

au servit de grapsime dascalilor vecht, intocmal ca Pildele 

filosofefti ; si in ast-fel de mod au intrat cu incetu 

in popor. Dupa ce ispravea dascalul cel vechiu cursul 

sau, compus din .Az-buche, Ctaslov si Psaltirie, dicta 

sau stria grapsime din Pilde sau din Intrebeiri. 

Alt isvor pentru ghicitorl este Bertoldo, a doua carte 

de intrebari, insa nu religioase, ci mirenastisi cornice. 

0 sums de ghicitori nu sant alt-ceva decat insasT 

acele intrebari, ce s'au intrebat imparatul cu Bertoldo, 

sau Bertoldo cu mascariciu de la curtea imparateasca: 

D. e : 

,Cand sta epurile si nu fuge ? In frigare.' 

corespunde la Bertoldo : 

,Intrebare : cum at fi facut sa prinzl un epure, ne 

alergand dupa dansul ? 

Baspuns. Astept pans l'asT fi tiert, ei apol l'asT prinde.' 

2) 

Alta : 

Cand e ziva cea mat lungs ? 

Cand n'al ce sti manand 13) 

Iar la Bertoldo : 

,Intr. Care este mai mare zi, de cat ar putea fi? 

Rasp. Aceea in care cede omul nemancat. " 

Iar alta : 

) 

Pann 1. c. I. p. 23. 

2) Mal sus pag. 84. 

3) Pann, loc. cit.


ce este maT alb decal laptele? 

ziva, ca laptele nu lumineaza. 1) 

Bertoldo : 

,I. Care lucru este mai alb decal ar putea fi? 

R. Ziva. 

Dupa aceea demonstra Bertoldo imparatului ca 

ziva este maT alba da cat laptele, ducandu-1 lute() odais 

intunecata, in care se afla o vadrit cu lapte, §i 

-odaea cu toate acestea ramase intunecata. 

Cat priveete ziva, mai cu seams impreunata cu 

noaptea, ea formeaza subjectul unor ghicitorT romane 

variate, §i foarte interesante, find a at o aparen0. 

mitologica. 

,Am o gaind c'o aripit alba §i cu una neagra ; cu 

cea alba impra§tie i cu cea neagra aduna 2). 

Pi Ain variata suns ghicitoarea In calendar pentru 

basme pe 1875 : 

,Am doua c/ofei, una cupuT albT§i alta cu pull negri, 

cea cu puii albT 11 rasipeqte §i cea cu puiT negrii ff 

aduna.' 

Din gliintt §i clopti se face apol: fatd, sort, In variantele 

: 

sant &Jul surorY in lume 

neasemenea la nume, 

una albs luminatA 

e'alta neagra intunecata, 

9 Pann 1. c. p. 30. 

$) &Amato, Pepelea. Romanul glumeV No. 20.

Apo! : 

GHICITORI 237 

se gonesc prin lumea lung. 

§i nu pot O. se ajungd. 1). 

cloud fete ce port salt* 

una neagra §'alta alba 

neincetat se tot gonesc 

§i in veci nu se sosesc 2). 

Cate-va ghicitori datorim hif Archir 0 Anadam, 

respective, Viata lui Esop. Ghicitoarea privitoare la 

anul am pomenit'o deja mai sus p. 108-110. 

Alta este : 

,Ce este aceia dintr'un insufletit, ese un ne insufletit 

§i dintr'un ne insufletit, ese un insufletit' ? 

Archir raspunse : este ou/ ; and '11 out, gaina este 

ne insufletit i and 11 cloce§te, ese un insufletit. 

De aci ghicitoarea popular, : 

,Ce se na§te neinsufletit din insufletit, §i insufletit 

din ne insufletit? ,Gaina §i oule 3). 

Din Esop de altd parte avem : 

,Ce este mai dulce de cat toate ? 

Limba ; and vorbe§te vorbe dulci. 

Dar ce este mai amar de cat toate ? 

Iard§i limba, and vorbe§te vorbe amarec 4) 

1) Pann: §ezatoare I. p. 30. Wolf, Voinic Inflorit. 

Romanul glumet No. 9. 

3) Fundescu : Basme 1870 p, 146. Baronzi pag. 213. Ispirescu. 

Pilde No. 112. Rom. glumet No. 64 ; 141. 

3) Ispirescu. Pilde No 126. Rom. glumet No. 101. 

4) Pann. 1. c. I. p. 23.

238 LTTERATURA POPULARA ROMANA 

find derivata ghicitoarea aceasta din povestea conOnuta. 

acolo, unde se spune, ca. poruncind Xant luT Esop sa 

gateasca. bucate din ce e mat bun, si Tara, sa. gateasca 

din ce e mat prost, in amandoul on Esop gati limb!. 

Asa mal sant cate-va ghicitorT de origine literary 

cart au drept scop de a ghici un nurndr oare-care d. e. 

,Un copil intrand in scoala, intreba pe profesor ; 

calf scolart at ? el rdspunse : de as! mat avea Inca atali 

pe call' am, si pe jumatate si pe sfert si cu d-ta, 

s'ar face o suta ? Aq fost scolarT tret zeci si vase 1). 

Aceasta ghicitoare se aseama cu una din Anthologia 

Latina, care spune : 

,Un porumb vazand de dour, orT case porumbi 

zburand dintr'un pale, zise : daca numarul vostru 

intreg s'ar maxi de doua or!, si luandu-ma si pe 

mine, face peste tot o sutd. Numarul palculul de porumbI 

era trel-zed-vi -trel 2).' 

Ne ajung aceste esemple, pentru a arata origina 

literard unet sume de ghicitori §i inteadevar nu este 

alt- ceva scopul cercetarilor de fala, de cat a urmari 

aceste origin! literare pentru literatura popular.. 

Dar find -ca aceste ghicitort nu formeaza de cat o 

parte mica din suma ghicitorilor romane, vom comunica 

si cate-va din aceste din urma. cu atat mat 

mult, cu cat am atins deja mat sus interesul psihologic, 

ce ati aceste ghicitorT, cart ne arata, cum personifica 

poporul elementele nature! si da, nastere 

1) Romanul glamet No. 174. 

2) Hagen pag. 30.

GHICTTORI 239 

la mite. Mal intaiu Insa sa arunc§m o ochire asupra 

,literature) romane enigmatice. 

-Colectiunea cea maT veche de ghicitori este cea de 

,Stamati, care a In§irat 32 de ghicitorT in cartea sa 

Pepe lea pag. 109 112. NoT posedam numaT editiunea 

tiparita la un loc cu Alexandria, Ia§T 1868. Dupa 

Stamate pomenim pe Anton Pann, care In ezatoarea 

la Tara, 1) a adunat o suma de ghicitorT, atat de 

cele de origine scris., cat i ghicitori de origin, nesscris.. 

ColecOunea cea mai complecta de ghicitorT, 

culese din gura poporuluT, datorim d-luT Ispirescu 2). 

Intre cele 174 de ghicitorT, dintre earl se compune 

aceasta colectiiune, se afla §i cele 118 publi- 

,cate de d-nia sa cu cati-va and mai inainte 3). Colecliurif 

maT vechl se afla la Alexandri 4), Fundescu 6), 

Calendar pentru basme 6) §i Baronzi 7). Toate aceste 

afar, de colectiunea d -Iui Ispirescu, se aflu reunite 

in Romanul glum% 8). In sfar§it maT pomenim §i ghicitorile 

culese de d. Leon Wolf §i publicate In : Voinic 

1) Ed. 2-a 1880 vol. I. pag. 16-23 si 28-31. 

1) Pilde li Ghicitorl. Buc.1 880 pag. 23-48. 

3) Legendele saa basmele Romauilor I. 1872 pag. 154-163. 

Inteadevar nu sant maI mult de cat 110 ghicitori, cad culezatorul 

a gre.it uneorl cu numerotarea d. e. sare de la 90 

drept la 100 etc. 

4) Poesil populare. Bucurescl 1866 p. 393. 

3) Basme etc. ed. 2-a 1870 p. 145-154 ed. 3-a p. 171-178. 

9 1874 p. 77-78. 1875 p. 77-78. 1877 p. 150-152. 

7) Limba romans : GalatI 1872 p. 213-221. 

3) Bucur. 1874 pag. 60-112. No. 1-347.

240 LITERATURA POPULAR i ROMANA 

inflorit 1). No! insine am cules acest material intreg 

spre a-1 publica aranjat in mod sistematia. Unele ghicitori 

se gasesc publicate in foi periodice, umorislice 

etc. 

Iata acuma, diva ce am insirat toata bibliografia, 

si unele ghicitori din aceste colectiuni, preferind aceleghicitori, 

cart all cele mai multe variante, proba el 

sant adevarat populare, fiind objecte de predilectiune 

ale fantaziei sale active. 

Aluna : cucuiata vai de ea 

sta intr'un varf de nuia 2). 

§i 

sacaita vai de ea 

lade intr'un varf de nuia 2) 

cantarul : 

nici moarta, nici vie 

numai din coada adie. 4) 

sau, 

ce e mic ca oul 

si poate ca boul. 6) 

sau, 

am o gainuse 

galbinuse 

1) Bucnr. 1881 pa g. 92-96. 

9) Baronzi p, 214. 

8) Calend. p. Basme 1874. Lgpiresen, Pilde No. 8. Rom. glnmet 

No. 127. 

4) Ispirescu No. 30. 

6) Ibid No. 68.

sau, 

in fine, 

capul : 

GHICITORI 241 

cu minciun4e in gu§e 

cu dreptate pe spinare. 3) 

tata 'n pod 

Si mama '1 apucA de nod 

lae balae 

unghie de gae 

creasta de ridichl. 6) 

la o margine de crAng, 

cloud blant de blid ; 

langd doud bldni de blid, 

doi lucefere ; 

langd doi luceferei, 

o moara ferecata. 6) 

sau, moara ferecatd, 

cioara sparcaitoare 

doi luceferT, 

doua brasde trase pe o poenita, 

§'o clae daramata. 7) 

ceapa : 

rq e, mar nu e 

pb.turi s&nt, placintA mil 8) 

1) Ibid. No. 135. 

2) Cal. p. Basin. 1874. 

8) Rom. glum. No. 110. 

4) Fundescu ; Rom. glum. No 111. 

5) Ispirescu, No. 10. 

6) Alexandri p.393. 

Outer, lit. pop. rom. 18 

4)


sail, 

sau, sus Odure, 

jos prescure. 

ceasornicul : 

ganganie fgra suflare 

umbla MI . astAmparare 

n'are duh, nici nu viaza, 

toata lumea indrepteaza. 

sau, 

ce e mic gi fara minte, 

gi ne 'nvatA la cuvinfe. 4) 

sau, 

ghicT, micT, ceapa ce e. 

am o pasare dugman5., 

gi foarte tiranb., 

n'are suflet, n'are minte, 

ci e piing. de cuviute, 

ce o intrebi, ea spune. 5) 

dopo t it/ : 

Pana cocostArcubli 

bate in poarta targului. 6) 

sau, 

rage buga 'ntre hotare 

s'aude 'ntr'a gapta tarp.. 7) 

7) Cal. p. Basm. 1875. 

7) Ispirescu No. 116. Rom. glum. 137. 

3) Stamati, Pepe lea. Rom. glum. No. 26. 

Ispirescu, No. 64. 

7) Ibid, No. 152 

6) Stamati, Rom. glum, 23. 

7) Cal. p. basm. 1877; Ghicitorl din Bucovina.

GHIC1TORI 243 

sau, sunalu &Atli in curte 

§i auzi murgul din munte. 9 

sau, 

cerbii sbiara 

ciutele s'aduna. 2) 

in fine, 

cercelul DoamneT 

in fundul oalei. 5) 

corabia : 

Cat eram in viat,a 

umbream cu multi, dulcea0 

pe tot omul ostenit. 

Acum insa dupa moarte 

de alta soarta am eu parte 

ca sd tin necontenit. 

Vii pe mine 

vii sub mine 

sa. vedem, gaci-yei bine? 4) 

sau, 

Pe cea vale nourata 

vine-o fiard. 'ncornorata 

de me§teri streini lucrata; 

suflet n'are, suflet duce 

de pamant nu se atinge. 5) 

sau, Am un lucru, 


3) Ibid, No. 22. 

3) Rom. glum. No. 77. 

4) 

5) 

Stamati. Rom. glum. No. 25. 

Alexandri 1. c.


suflet n'are, suflet duce, 

de pamant nu s'atinge. 1) 

cuptor de pane : 

Tata inalt, 

ginere turbat 

maica milostiva 

i surioara oarbA. 2) 

curcubeul : 

ervetel fnvargat 

peste mare aruncat. 9 

sau : tergarel invargat 

pe culme aruncat. 4) 

cele alto variante, au aceea§i. forma , cu singura deosebire 

ca. in loc de fervefel sau ftergarel , sta : batista, 

sau panglicufd. 5) 

eased, amnar fi cremene : 

Mireasa 'n padure 

ginerile 'n Tarigrad 

0 nuna 'n garla. 6) 

focul : 

Am un bou rod 

cand ajunge 'n drum, sta. 7) 

a) Stamati, Rom. glum. 24. Wolf. Voluic inflorit. 

a) Wolf, 1. c. 

5) Fundescu, Rom. glum. 47. 

a) lspirescu, No. 63. 

a) Baronzi. Cal. p. basm. 1875. 

a) Cal. p. basme 1875. 

a) Stamati. Rom. glum. 38.

fumul : Cut mohoratd, 

utnbla sovaitd. 

sau, 

sau, 

luna : 

sau, 

sau, 

sau, 

GHICITORI 245 

cine ese noaptea din sat 

§i nu'l latra cdinii. 2) 

unde to duct, strambule? 

ce mg, intrebi, gdunosule? 

Pe cea casd sindrilita 

joaca o nultei potcovitcl 4) 

am o purcica grasa 

trece seara peste casa. 9 

am o vac bdlae 

umbld noaptea prin gunoae. 

la marginea satuluX 

cizjciula fartatulut 

sau, (luna no*, 

bulgare, de our 

cu coarne de taur. 8) 


2) Ibid, No. 128. 

3) Ibid, No. 145. 

Stamati. Rom. glum. 35. 

5) Cal, p. basme 1877. 

6) Ispirescu No. 35. Cal. p. basins 1875, Rom, glum. NO. 10 8. 

Ispirescu No. 93. Rom. glum. 82. 

3) Baronzi, p. 215.

246 


Aceste dour, ghicitorT din urmA au drept deslegare 

si soarele, de aceea alaturam aci toate ghicitorile pri 

vitoare la 

soarele : 

sau, 

tot asa, 

Am un mar de aur 

joaca pe o pele de taur.1) 

bulgare de aur 

joaca pe pele de taur. 2) 

am un bulz mare de aur 

joacA pe pele de taur. 3) 

sau, 

cAclula fartatului 

pe marginea satulul. 4) 

apor : 

soarele $ luna : 

am doi bulgaff de aur, 

se joaca pe o pele de taur. 6) 

steaua : 

am o rata potcovita 

stA pe cash, sindrilita. 

1) Stamati ; Rom. glum. No. 28. . 

2) Cal. p. basme 1874. 

a) Ispirescu No. 110. 

Fundescu'; Baronzi p. 219. 

4) Rom. Glum. No. 68. 


9

stelele : De la noT 

pan la vol 

totu-s zale 

§i parale. 

sau, 

tunetul : 

up : 

GEICITORI 247 

d'aici pan' la munte 

tot sale (varianta : zare) marunte 2), 

Solar a. leul intre hotare, 

§i se nude In noun. OA. 8) 

Ursu §ade 

urechia IT bate. 4) 

sau, Ed la orl-ce casa 

sant slug, aleasa ; 

eu pe on §i tine' 

intampin sand vine; 

cand pleadt afara 

eu 11 petrec Tara. 5) 

vantul : 

Ce trece prin \Tama 

§i nu se baggy, in seam, 9 

sau, nenea Stan flueratorul. 7) 

I) Stama6; Rom. glum. No. 34. 

2) Fundescu; Rom. gl. 58. Cal. p. basme 18741 Baronzi p. 221. 


4) Ispirescu, No. 117, Rom. glum. 132. 

8) Pann : 

§ezltoarea I p. 17; Fundescu. Rom. glum. 76. 

I) Baronzi, p. 214. 

7) Rom. glumet, No. 118.


Pe Tanga aceste ghicitori, cari au o singurd dezlegare 

pentru mat multe intrebari, adica omonime, mat 

sant §i ghicitori sinonime , adica o singura ghicitoare 

se dezleaga in diferite chipurt. 

A§a o vedem aci Ia tunetul a drill ghicitoare este 

identica cu clopotul ; alte esemple mat sant : 

GhicT ghicitoarea mea ; 

D'aicT pan la munte 

tot zale marunte. 1) 

sau, de la munte pan. la munte 

tot zale marunte. 9 

la aceasta ghicitoare r6spunde sus stelele, dar that raspunde 

vi furnicile. 

Sau ghicitoarea : 

M'a trimes doamna de sus la cea de jos 

WI tes panza fart. rest. 8). 

cu variantele : 

M'a trimes etc. 

sal dal o Panza fara neam de tivitura. *) 

sau, 

M'a trimes etc. 

sa.'nii dea o tesatura fka neatn de iivitura. 6) 


1) Rom. glum. 103. 


4) Fuudescu ; Rom. glum., 50, 51,1.36. Baronzi, p. 216. 

5) Ispirescu, No. 167.

GHICITORI 249 

AceastA ghicitoare se desleaga $i prin gbiafd , §i 

prin giam §i prin hartie. 

AltA ghicitoare, care cu puOne schimbaff, Insemnead 

si bat (ciomag) si prag qi cobilifa este cea urmatoare 

: 

(beittd). 

In padure m'am nAscut 

in padure am crescut 

si cum m'au adus, 

judecAtor axn fost pus. 1) 

(prag). 

sau, 

I., . 

. . 

acasa dad. m'aduse 

yAtaf de carte ma, puse ; 2) 

yAtaf de picere ma puse. 8) 

(cobilifa). 

In (wal m'a adus 

cercei de urechl mi-apus. 

In fine Inca urmatoarea ghicitoarea : 

1) Pann ezaloarea. Fundescu; Rom. glum. No. 80. Cal. p. 

basme 1877, Ispirescu, No. 111 ; Baronzi, p. 219. 


3) Rom. gh unt, No. 109 s,i cules de noI din gura poporului. 

4) Fundescu; Baionzi p. 216. Cat: p. basme 1874. Rom. glum. 

No. 46. Ispirescu No. 62.

250 LITERATI:1RA POPULARi ROMANA 

curelu,A unsA 

sub parnant ascunsA, 1) 

cu varianta : 

ulcelu§e unsa. 

In burueni ascunstt 

sau, in earbtt ascung. 2) 

aceastA ghicitoare Insemneaza : rama ; farpele §i 

epurele. 

Ne ajung aceste esemple din enigmatica populara 

romana, cu cari incheTam literatura eticA ; adica partea 

aceea din literatura populara, care este fail indo- 

Tala, cea mai originald cu toate ca nu se poate tAgAdui 

nici aci o inraurire literary ; dar ea a dat maT mult 

na§tere la producte originate, servind ca model fantazieT 

populare, care a imitat §i a variat o forma, data, 

In multe chipurT asimilandu-§i-o ast-fel Inteatata, in 

cat une -orl devine grey de a ajunge la prototipul original. 

.--...........- 

1) Ispirescu, No. 67. Stamati, Rom. glum. No. 17. 

1) 

Fundescu ; Baronzi. p. 218, Ispirescu No. 73, Rom. glum. 130.

DI. 

LITERATUR A RELIGIOASA.

LITERATURA RELIGIOASA 

Nimic n'a schimbat inteatata omenirea , §i mai cu 

seam4 popoarele europene decAt Cre§tinismul. Nu numai 

obiceiuri §i institutiunl au fost schimbate , dar 

chiar modul de a se gandi a fost fundamental schimbat. 

Totu§1 schimbtirile s'au efectuat pe o baza deja 

esistenta. Popoarele isi aveau credintele, obiceTurile §i 

institutiunile proprie, earl s'au desvoltat prin mitologia 

lor, din adoratiunea lumel inconjurAtoare, potrivitl 

cu firea fie-caruT popor. Cre§tinismul s'a suprapus lor, 

s'a amalgamat. cu dansele , a adoptat unele, a pre - 

fcut altele, §i Tar altele au fost cu desavar§ire starpite. 

Pe not ne intereseaza in special fenomenul 

amalgamAreT, sau prefacerel credintelor §i obiceTurilor 

vecht pagane, In credinte §i obiceluil cre§tine. Aci 

religiunea a trebuit 0, se coboare din abstractiunT la 

viatia real,, sa Ong seams de cerintele oamenilor, sa. 

se apropie de intelegerea qi de firea lor. Capil sectelor


ce se na§teau in salmi bisericei, au inieles imediat unde 

este cheea pentru a patrunde in spiritul poporului, §i 

ei an operat in acest mod, el' au raspandit ideile for 

dogmatice i religioase sub forma de pone. ti. 

Inteadevar nimic nu place poporului mai mult, decal 

data i se vorbe§te in limba lui, in ideile lui, apropiinduse 

cat se poate de ceea ce el are sada in inima lui din 

tineree. Si ceea ce caracterizeaza activitatea sectelor 

eretice in genere, este fabricarea sau prefacerea povestelor 

orientale asimilandu-le cu acele ce se aflau 

deja in popor. Naratiunea §i apologia, iata una din 

mijloacele puternice, cu cari au lucrat ereticil in cursul 

secolilor §i au inraurit asupra spiritului popoarelor. 

Materialul original al pove§tilor l'au luat din literaratura 

vechie ebraica §i din ceea al primelor secoli al 

erei moderne, unde religiunile dualiste ale Asiei au 

influenlat asupra nascandei religiune a lui Christ. Cea 

mai mare parte din acele pove§ti , constitue ceea ce 

numim : apocrife §i pseudepigrafe. 

Biblia in textul el', lasa loc la multe intrebari, la cart 

fantasia a incercat sg, dea raspunsul ; asa d. e. : cum 

a omorat Cain pe Abel, de oare ce Cain n'a §tiut Inca 

nimica de moarte ? Sau, venind din Persia ideea Satanay 

s'a intrebat mai intai, cum s'a facut Satan? apoi : 

caderea ingerilor ! Cum a vorbit §arpele ? §i qa trecand 

tot textul biblic dam pretutindenea de numiri §i 

intamplari pomenite numai o singura data §i eari cats 

sa fie esplicate. D. e.: Enoh care dupa textul biblic ,a 

fost luat de Dzeu.t Numai aceste putine cuvinte an 

dat naqtere la o carte foarte vestita , aproape contim-

LITERA TURA RELIGIOA SA 255 

purana cu Christos, 0 care asemenea tine de un fir 

intreg de productiuni analoage. 

Pe cand in respunsurile la intrebarile de sus avem 

apocrife, adica pove0i relative la persoane sau situatiuni 

biblice, fara numele autorului, avem din contra 

in cartea lac Henoch un pseudepigraf, , adica o 

carte, drept al card autor se da o persoana biblica. 

In felul acesta avem §i carti atribuite lui Adam, Abraham, 

Moise, David, apoi Apostolilor etc. unele dintr'ansele 

sant chiar foarte vechi §i se bucurau de o 

reputatiune mare la parintii bisericei. 

Pe langa aceste mar posedam 0 un Or de carte importante, 

cari au avut o influenta enorma asupra fantasiei 

omene0I : sant a§a numitele Apocalipse, cea 

d'antaia carte de felul acesta : cartea lui Daniil a dat 

na§tere la o multime de productiuni fantastice, mistice 

§i alegorice, din cari una a fost chiar priimita in canonul 

Noului Testament : apocalipsul Sf. loan bogoslov. Dar, 

afara de aceste doua, mai esista un §ir de apocalipse, 

adica vedenii precum este Apocalipsul lui Moise, al 

lui Esra, apocalipsul Sf. Paul, un alt apocalips al Sf. 

loan etc. Toate aceste au fost culese de Fabricius, 

Gfrorer, Thilo, Tischendorff §i altil. De timpuriu deja 

au fost prelucrate aceste pove01 apocrife sub influenta 

diferitelor secte. 

Cea ma! Importanta sects pentru raspandirea acestei 

literaturi infra Slavii §i Romani a fost secta bogomilia 

din Bulgaria. Nascuta din Paulicianism §i din 

Manicheism oriental , avea de idee fundamentals, 

dualismul oriental, care sustine ca In lume domnesc 

douti principie, unul bun §i altul Mu: bumne-


zee §i Satanael. Numai acesta din urma insa a zidit 

lumea si al lui e trupul omenesc. Din acest 

punct de vedere au fost prelucrate povestile orientale 

atat de fundatorul sectel, popa Ieremia-Bogomil, cat 

si de urmasil lui. Afars de acele apocrife prelucrate 

de dansii, ail mai raspandit el' si alte apocrife biblice si 

ast- fel ad influentat asupra poporului. In acest punct 

se lovesc ereticii Bogomilt, cu toate sectele eretice occidentale, 

cart asemenea all fost cet mai aprigi raspanditori 

acestei literaturi apocrife. Se vede insa ca ereticii 

pe lang scris mai propovedulau prin viul grniu. 

Altmintrelea marturisim, c. ne vine grew a inIelege, 

cum all putut A. se inradacineze acele credinte inteatata 

in spiritul poporului. AceastA inraddcinare si a-, 

similare este une-ori asa de perfecta, incat devine 

foarte gred a ajunge la un prototip literar. Nu arare 

on a si combinat autorul popular doua sat. fret povesti 

deosebite, le a inodat intre dansele si le a dat un caracter 

national asa de pronuntat, incat unii din inv6.tatii 

moderni s'au crezut in drept a le considera ca 

autohtone si a recunoaste IntrInsele urme de mitologie 

primitiva. In special se poate observa aceasta in 

literatura ruseasca.In unit din eroit din cantecile epice 

ale Rusilor si in unele descantece s'a Mutat persoane 

si zee mitiet. In credintele religioase ale Romanilor se 

poate vedea aceasta intr'un singur esemplu destul de 

elocvent. Diavolul sau Satana se numeste romaneste : 

,drac', care in fond nu insemneazA alt ceva deaf. 

,farpe uriae. Puterea vrAjmasa care a zidit lumea 

si care e pArintele rautatil, a fost deci mai IntAiu 

Inchiputa sub forma unui farpe, care inchipuire apot

LITERATURA 11ELIGIO A Si 257 

s'a uitat, si a pastrat numal intelesul de diavol, ceea ce 

se si spune de a dreptu de Bogomilii : ,dyabolus, qui vocatur 

draco aut serpens : diavolul , ce se numeste 

dracu sau carpe 1). K Intrebarea ce se naste acuma 

este : a esistat oare deja mai inainte farpele ca representantul 

raului in credinta sad mitologia popular,? 

Este balaurul, acel carpe urias aripat, cu multe 

capete, acoperit cu solzi si scuipAtor de foc si vapae, 

este acel balaur o inchipuire maid, primitivA, sau s'a 

nascut de asemenea din acelasi sir de idei, de unde 

dracu a ajuns sA corespunzA : diavolului. Din acest 

punct de vedere nu s'a considerat incA masa credintelor 

ce esista in popor. Se poate, ca, a esistat chiar 

credinta unui carpe urias si de aceastA credintA s'a 

alipit cea bogomilica, influenOndu-se mutual. Asta 

e ceea ce am numit mai sus : asirnilarea cu elementele 

esistente, si printr'aceasta se esplica influents fundamental., 

ce a esercitat asupra popoarelor. 

Insusi biserica proprie si nu numai sectatoril si ereticii 

s'au folosit de credintele ce esistad deja, spre a le 

da un inteles crestin si a crestina ast-fel popoarele pe 

nesimtite. 

De aci se esplicA o sums, de ceremonii si praznice, 

mai cu seamA in biserica catolica si in special la popoarele 

germane. 

DupA ce veni insA biserica la putere, incepu goana 

contra apocrifelor, cart devenead cu atAt mai condamnabile 

in ochii drept-credinciosilor pastori, cu cat 

erad rdspandite prin mijlocirea ereticilor. 

1) Archly f. elev. Philologie vol. IL p. 447. 

Gutter, lit. pop. rota. 37


Intre aceste apocrife se aflad chiar unele scrise de 

catre parinOT bisericeT, qi unele ramasesera chiar neschimbate, 

dar cu toate acestea furl puse pe ,Index` 

ca niste car(I afurisite qi oprite de bisericei. Tihonravov 

1) a publicat o list, a acestor caul, combinatA din 

maT multe indices, qi care ne da respectabila sum' de 

100 de ast-fel de caql afurisite. Una insa nu trebue sä 

trecem cu vedere, adica, ca !litre aceste 100 de call 

se afla si: Gromovnicul, Trepetnicul, Zodiarul etc. 

In descrierea literatureT populare rt-ligioase ce o 

incercAm acuma vom urma sirul hronologic, care incepe 

cu Adam si se continua pana la persoanele biblice 

ale NouluT Testament. 

De observat este, ca maT toatA literatura religioasA 

este pang, acuma ineditei §i se afla intocmal ca la 

SlavT atat in ,Hronografe` cat si in asa numitele , Codices 

miscellanei sau ,sbornici. Dintre carT numal 

unul, cel maT vechTu s'a publicat de d. HAsdeu in : 

Cuvinte din bAtranT vol. II . 

Pe cand d-nu Hasdeu, n'a publicat hisa, de cat numal 

un singur codex, am reusit noT a descoperi Hronografe 

romane si chiar in maT multe copiT, si multe , Codices' 

manuscripte cu totul necunoscute. Pe langa acestea si 

o ,Palira manuscripth., sad ,Biblia i'mpodobita`, care 

este una din izvoarele principals 'pentru apocrifele 

relative la persoanele biblice ale vechiului Testament. 

NoT dam de aceea estracte cat se poate, intocmaT dupa. 

originalele §i cate-o-data chiar comunicam textele, cu- 

1) PaniTatniki otrecenor russkoI literatarryI I. V. Ptrsbg. 1863 

p. I. X.

LITERATURA RELIGIOASA 269 

-vant din cuvant, cu atat mat mult cu cat insa.st aceasta 

parte a literatureiromAne este foarte puffin cunoscuta. 

In general este de observat, cA tocmal literatura 

religioasa romans mat toata, are de bazA literatura 

slavica. Mal pentru fie-care poveste $i legendA, ba 

chiar pentru call de noroc, gromovnice, trepetnice, 

doftoril taumaturgice etc. gasim un prototip slay, 

care se aseamAnA mat mult cutextele noastre romane, 

decat cu prototipele byzantine, cart tot de auna se 

departeaza de tecenziunea romans. Dar i aci la not 

se poate observa, ceea ce a observat Tihonravovsi Py- 

pin pentru literatura popularA rusa cA, cu cat un apocrif 

sau o carte popularA a trecut prin mat multe maInT, cu 

atAta s'a schimbat mat malt intr'un mod, care 'I apropie 

de popor. Copistul este in aceeast vreme §i 

autor.

ZIDIREA LUMEI, ADAM SI EVA. 

Capitolul I din Genesis ne descrie zidirea lumeT In 

case zile. De timpurit deja s'au flcut comentarii ci esplicari 

asupra ordinel cum se urmeaza lucrurile in 

creatiunea lumil. Fie-care sects cautA a educe dogmele 

el In legatura cu cuvintele biblice. Unul din aceste 

,Hexaimera` joaca un rol important in literatura 

eretica a Slavilor de sud ci un ast-fel de ,Hexaimeron( 

credem ca am regasit in manuscriptul roman, 

din sec. XVII ce '1 numim de a dreptu ,Palita" 

ci pe care l'am descris mai pe larg in : Revista p. Istorie, 

Archeologie ci Filologie,l)dand acolo ci un estractul unuT 

text apocrif, de care vom vorbi imediat. Ordinea in 

care e zidita lumea, e cu totul alt-fel de cat in Biblia, 

ceea ce ne dovedecte provenienta ereticig acestu! Hexaimeron. 

Aci zidecte D-zed in ziva antaia, cerul ci 

pamb.ntul ; in ziva a doua, soarele, luna ci stelele; in 

ziva a treea, raiul; in ziva a patra, marea ; in ziva 

cincea, animalile Si paserile ; in ziva a casea zidecte 

D-zeti pe Adam, ci in ziva a captea i1 da sufletul. 

i) An L Bucur. 1882 pag. 74-78. 

a

ZIDIREA LIMA ADAM V EVA 261 

Dar nu numai ereticii ati cgutat a talcui zidirea kimei, 

dups vederile for , ci Si biserica comenta in mod 

alegoric, mistic, zidirea lumei in §ase zile. Numai un 

singur esemplu vom cita. Hronograful Srantului Dimitrie 

Rostovsky 1), are peste 50 de foi destinate 

,zidirei.' Texte slavone chiar din sec. XIII, cel plAin 

,in estract, au fost publicate de Gorski Si Nevostruiev 2). 

Asupra acestel cosmologil cre§tine i asupra cgderei 

ingerilor, epizodul cel mar important din istoria 

2idirei, nu intram aci pe larg. Aceste idei sant strans 

legate cu primele concepOuni ale erei patristice §i se 

gasec deja cu mult inainte, in literatura ebraica apocriftt 

§i mistica ale sectelor antechristiane, din care o 

mare parte s'a pgstrat pang. in ziva de astAzi. De acolo 

au ajuns in literatura byzantina, mar in special 

in Paliia §i in operile hronografice byzantine ; a§a In 

Chronica lui Malalas , care precum dovede§te insu0 

numele lui, a fost syrian adicg semit-oriental de origins, 

apoi a intrat in Chronica lui Georgie Hamartolus, earl 

cronice de timpuriu deja (sec. X) au fost traduse in 

limba slavicg. Mai cu seams aceasta din uring cronicg, 

conOne o sumg, de legende §i pove§ti apocrife. Despre 

relMiunea ce esista. intre Palfie §i ,Hronografir 

byzantino-slavi, mar cu seamg despre izvoarele legendel 

de caderea ingerilot din cer, a scris mar pe 

larg Porfiriev, publicand estracte slavone din manus- 

1) Tiparit romineqte la 1836. 

2) A. Gorski. K. Nevostrulev, Opiaanie slavianskih rukopiser 

moskovskoi sinodalinoi biblioteki. vol. II. Moseys 1857 pag. 

1-45.

262 LITERATURA POPULARA BOMANA. 

criptele bibliotecel Solovetchi 1). In literatura romana 

se afla in Hornograful manuscript descoperit de noT in 

Biblioteca central, din Bucuresti 2) apartinand secolului 

XVII (c. 1650) fol. 3-a cap. 2, $i in copiile din 

sec. XVIII dupa acel hronograf, din care una apartine 

Bibliotecel centrale §i alta D -luI Eminescu scrisa la 

1757. Afara de aceea se afla si in hronicul manuscript 

roman de pe la sfarsitul sec. XII (c. 1690) care se afla. 

in biblioteca de la Hohenzollern Sigmaringen si care 

nu este alt-ceva de cat o traducere al Synopsisulul neogrecesc 

al lui Dorotheus din Monembasia, tipitrit pentru 

prima omit la Venetia 1684, si pentru a 2-a oars. in 

Viena 1818. Constatand o data pentru tot deauna identitatea 

acelui manuscript cu , Synopsisul lul Doro- 

theus, putem presupune ca indata ce gasim ceva in 

prototipul grecesc se afla si in acel manuscript, pe 

care acuma nu'I mai avem in mangy.. Regretam 

de aka, parte, ca ,Paliia` romana ne este acuma inaccesibila 

; dar -notitele, peste cari nicl nu putem trece 

aci, ajung in mare parte la constatarea materialului 

apocrif ce posedam in acel manuscript. 

Amintiri de caderea Satanei se mai gasesc, mai in 

toate cazaniile cele vechT, incepand de la Coresi pant& 

la lie Miniat 1i 

alte, ba chiar nu esista vre-o carte bisericeasea, 

unde sa nu fie pomenita ca.derea &Jane, 

vicleniile luT caderea luT Adam sia Eve! in pacat. Pe 

I) I. I. Porfiriev, ApocrificeskTa scazaniTa o vethozav6tnyhfi 

litahu i sobytiTaha po rucopisTam solovetcor biblioteki. St. Petraburg 

1877. p. 7-31 (Sbornika otdeleniTa russkago Tazyka i slovesnosti 

imperatorskoT akademii naukA. vol. XVII. No. 1). 

2) Manuscriptul (No. 10).

ZIDIREA LUMEI, ADAM BSI EVA 263 

langa aceasta se vorbe§te : ,Pentru candy §i pentru 

ce cazu diavolullic in cap. 6 din Theologhia Sflntilor 

Bogoslov1 §i Dascall §i intrebaff §i raspunsurI a Sfantului 

Anastasie talmacita din grecWe i slovenqte, 

tiparae In , Indreptarea legiT cu D-zed ( Targov4te 1652 

sub domnia lul Matheiu Basarab ; mai compare, acolo 

c. 40-42. 

Rolul ce joacA dracul in fantazia poporulul este 

imens. 0 sums de proverhe §i credint,e se trag de la 

Satana, care este persoana fundamentals, a superstitiunilor 

si eresiilor ; nu mai puOn §i la cele alte popoare 

europene. El e tats. rlutatilor §i lui se inchin fermecatoarele 

arse din cauza aceea de catre tribunalele 

Inquisitiund ale evuluI mediu. 

A§a precum spune legenda, a.p. s'a §i intamplat cu 

diavolul in cursul secolilor. De la un anger stralucitor, a 

card putere rivaliza cu D-zeil in stapanirea lumel a 

ajuns in sfar§it dracul, eroul snoavelor, a caul' inteligen 

t A este atat de marginita, meat Il birue§te §i femeea. 

In special a scris Roskoff 1) istoria diavolului, urmarindu-'1 

de la religiunea dualists, a lut Zoroastru, 

pana la ideile moderne critice, menite a surpa stapanirea 

sa seculars.. 

Un specimen de modul cum au fost raspandite teoriile 

despre cliderea draeulul qi despre rolul ce 'ljoaca 

in lume, se afla in , Intrebari fi rdspunsuri trebuincloase 

yi del folos sere invdtaturd celor ce vor ceti.' 

Aceste Intrebad fac parte din manuscriptul Logofa- 

1) Geschichte des Teufels. 2 von. 1869.

264 LITERATURA POPULARA 

tulu! Giurescu din 1799, posesiunea Academie Romane. 

Capul al patrulea 1) este intitulat: Pentru Draci. 

Noi comunicam aci acest capitol instructiv in intregul 

lug, cad asta era subiectul ce invata dascalul cel vechlu 

pe ucenicul lug in fcoalti §i ast-fel a intrat in mare 

parte in popor. 

Pentru draci. 

,Dascalul. In ce chip au cazutu din darul lug Dumnezeti 

acea ceata ce al zis ma! sus, §i s'au facut draci? 

Ucenicul. Luiper carele era capetenile ace! cete 

pentru cad straluciea cu daru lul Dumnezed §i cu 

slava, s'au truffit intru sine, §i all cugetat sa pue scaunul 

lul pe stelile cerulul §i sa se faca asemenea celiff 

inalt. Acea trufie Pau surpat in prapastiile Iaduldi,impreuna 

cu toath, ceata 1111 §i s'au facut dracl, adica 

din lumino§g s'au facut intunecatI. 

Dasc. In ce zi all cazut ? 

Uc. Miercuri. 

Dasc. Drad in ladu sant toti, all §i intealte pall? 

Uc. Sa afla §i in vazduh §i pre pamantu §i in 

mare §i in munti §i in pWere §i in crapaturile pamantului 

§i in paduri §i In pustietati §i in ape §i 

fn toata lumea peste tot pamantul. 

Dasc. Satana ce sit intelege ? 

Uc. Si lepadat §i protivnic. 

Dasc. Dar Veelzavel ? 

Uc. Dumnezeul mu§tilor. 

Dasc. Nume§te-sa. dracul §i intealt chipu ? 

1) Pag. 101.103. 

ROlbli

PENTRII DRA.Cf 265 

Uc. S. numecte in multe felurl. 

Dasc. Zi, sä auzim. 

Uc. Si;. numecte balaur, carpe, otrava, lea viclean, 

paracu, napastuitor, incalator, uciga.c, incepator rantatilor, 

intunerec , duh viclean, lup hrapitor, boera 

lumil, vrajmac adev6rulul, tatal mincruna, ca el all 

nascut minciuni, ci cine spune mincXuna este frill! 

dracului. 

Dasc. Poate a se pocai dracul ? 

Uc. Nu sa poate, pentru ca este inpietrita in rautate 

ci nu primecte pocainta. 

Base. Ce este lucru draculuT ? 

Uc. Sa faca rautati ci A, indemne pre oamenT sa 

faca pacate, pentru ca sa se mane Dumnezea pre 

dancil, sa-I osandeasca In tadu inpreuna cu eta.' 

Asupra Cosmogoniei insucT, estragem cate-va esemple 

din cele alte Intrebarit interesante prin amestecul 

ideilor pagane cu ide! crectine. Av. 1) 

,I. Ce este mar presusa din cerTu? 

R. Filosofu as zisa ca este apa. Dar mal pre 

susa? Intunerec. Dar mar pre susa ? este foca. 

Dar mar pre susa ? Este scaunu luT Dumnezeu, ce 

Cade Dumnezeirea. Dara mar pre susa? lumina 

ce neintinsa ci neumblata ci nectiuta. 

I. Call ingeri stau la scaunu lu! D-zeu? 

R. 12 milioane, Tara ala casile ci alu captile ci. 

ala optulea eeti, fara de numara. 

I. Dara la certu ce este? 

R. Nora ci vazduha. 

t) Manuscriptul din 1809 p. 4.


I. Dar suptt pamantu ce este ? apa. Dart suptd 

apa ? este intunereci. Dart suptit intunerect ? 

este foct. Dar suptt foct? este iadul §i mai dedesuptu 

este tartaru, ce sa cheama fart de fundt. 

I. Cate palme este ceriul nali il de la pamantt ? 

R. 30.200 palmi Dumnezee§ti ; palma dumnezeeasca 

tine o mie de palme omene§ti. 

1. Dar adancult pamantului cite palme este? 

R, De o mie de intunereci de palmi Dumnezee§ti. 

I. Cate cete ingere§ti santu in ceriu ? 

R. Zece cete ingere§ti: intru o data at fostd 

12,000 de intunerici, deci 144 (?) de intunereci at 

clizutt din ceriu §i s'at negrit §i s'at facut draci §i 

pant acuma fac pacoste rodului omenesc §i all ramast 

9 ceti ingere§ti in ceriu.' 

In sfar§it mai pomenim §i esplicarea tunetului §i 

fulgerului, dupa aceste intrebari, care se regase§te §i 

In Theologia Sf. Parinti din Pravila lui Mateiu Basarab 

1). 

I. Ce este ceriu .,i fulgeru §i de unde bate \tutu ? 

R. Ingeril On tunetu §i fulgeru §i suflarea vantului 

§i sa lovesct din nori, §i dintru aceea lovirea trasne§te 

; Tart fulgeru ese din puterea ingerilort §i sa 

ranescd nori §i ese ploae.` 

Dupa Satana, personagiul cel mai important este 

Adam fatal omenirei, §i din punct de vedere cre§tin : 

tatal pdcatulul. 

Un alt apocrif s'a ocupat deei de intrebarea : din 

1) Targoviqte 1652 fol.

ADAM EVA 267 

cate partY , sau din cafe elemente a fost zidit Adam? 

Legendele vechi ebraice spun, ca D-zeu a luat lut din 

toate unghiurile pamantulul, ca omul on unde ar muri 

sä nu se poatd pamantul opune ingroparil sale , sub 

cuvant ea n'a fost luat dinteansul. Lumea byzantina 

a cdutat sä aducd in conformitate ideile sale asupra 

natureT, cu zidirea omuluT §i a sustinut, ca precum lumea 

este zidita din patru stihiT, tot a§a §i omul. , De 

omul Inca Taste din patru stihil urzit, adeea den sane 

den flegma, §i din heard galbana §i niagrA. DecT sangele 

omulul cum Taste herbinte §i apatos Taste den 

\rant ; hearea galbana, Taste herbinte §i uscata, Taste 

den foc ; flegma Taste reace §i apatoasd, Taste den ape; 

lard hearea cea neagra, reace §i uscata easte den pamant 

; atata Taste urzirea §iintruparea omuluT 1). ,Ma 

spune §i §i hronograful nostru conform cu cele byzantine. 

Tot age se spune §i in ,Indreptarea legil" 2) notandu-se 

la margine, ca izvor : ,Dumnezee§ti DascAlT.` 

Dar in literatura slavied s'a desvoltat acest raspuns 

Inca §i maT mult §i noT it pomenim deja aci, find-ca 

a intrat in literatura noastrd populard nescrisa. Sub 

titlul : ,din cate pIrtf s'a zidit Adam' publica Tihonravov 

3) trel texte din secolul XV §i XVI de intrebarT 

§i raspunsurT de carT am pomenit deja maT sus. Intre 

aceste intrebarl este §i aceasta: ,din ce a facut Dumnezeu 

pe Adam?' Raspuns : din opt pail : 1) trupul 

Fa facut din pamant , a doua parte din mare, a 

treea din ptatra, a patra din vent, a cincea din norT, 

g 

,) 

Hronogr. No. 10 fol. 4-a (c. 4). 

9) 1652 pag. 714 cap. 7. 

s) L. c. vol. II p. 439-457.

268 

LITERATURA POPULARA ROMANA 

a §asea din soarele §i din roua, a §aptea din Wandul 

§i taina angerease6., §i a opta din sfantul duh, 

din toate aceste a adunat Dumnezeu §i a Mcut o singur5. 

parte 1). Mat 16.murit decat acest raspuns din see. 

XV este eel din textul sec. XVI 2) unde se §i esplica 

ce parte anume s'a fleut dintr'o stihie anume §i adica: 

Raspuns, ca antata parte il-a dat trupul din parnant, 

a doua parte, oasele din ptatra ; a treea , ochil din 

mare ; a patra gandul din iuteala Ingerilor ; a cincea 

duhul §i respiratia de la vant ; a asea , intelepciunea 

de la nori §i a §aptea sangele tut de la roua §i de 

la soare.` Patin mat sus s'a zis deja ca sufletul l'a dat 

D-zeu lui Adam sambata, de aceea enumera autorul 

numai §apte stihil. 

Intrebarile aci se fac de care Sf. Efrem , la care 

raspunde Sf. Vasilie. 

Mai cu'acelemi cuvinte se esplieg, zidirea omulut, in 

manuscriptul de intrebart §i raspunsurl, de la 1809. 

Iata ce ne spune (pag. 2): 

I. Din cafe pall aI Meut D-zeu pre om? 

R. Din opt partt : trupul din pamantu ; osile din 

pieatra. ; sari& din roao ; ochil din soare ; cugetu din 

noorl; suflare din -Orli; intelepciunea din lunA ; early 

prorocirea de la duhul sfant ? 

Aci avem isvorul de unde a pltruns aceasta legenda 

in literatura nescris6. populara. Mat sus am vorbit 

deja mat pe larg despre aceste manuscripte de intrebari 

§i raspunsuri, §i am arAtat importanta for ca 

2) 

Ib. p. 443-444. 

Ibid, p. 448.

ADAM §I EVA 269 

mijlocitorT intre literatura scrisa §i cea nescrisa. Si inteadevar 

mai in acela§i mod esplica i poporul roman, 

zidirea omuluT, zicand la nuntele tarAne§ff ; 

DecT dupa acele dupa, toate , zidit-au Dumnezeu 

pe Adam, §i'l facu din opt part!: trupul din pamant §i 

oasele din peatra, cu sangele din rot* cu frumusetele 

din soare, cu ochii din mare, cu sufletul din duhul 

slant, cu gandul din iutimea angerilor, cu puterea de 

la Sfa.nta Troita, §i'l facu om deplinc 1). 

Acesta este cuvantul fetel cand cere ertacTunea parintilor 

i face, ca sa zic a§a, istoricul casatoriel, incepand 

cu zidirea omuluT, cu Adam §i Eva. Alte paralele 

din toate literaturile a strans Veselovsky in cartea sa 2), 

unde sustine asemenea originea literara, acesteT credinte 

, cu toate ca, este foarte respandita. Inteadevar 

face parte i din ,Intrebarile( ce s'a intrebat Solomon 

cu Saturn, de earl am vorbit mal sus, cu ocaziunea 

lul Bertoldo. 

Incercarile de a esplica numele luT Adam, se afla §i 

In hronografele noastre §i in ,Indreptarea legeT4 8). Ne 

marginim a pomeni numal textul din urma. Mal pe 

larg despre aceasta a tractat Fabricius 4) ; iar textele 

slavice s'au publicat de Pypin 4) §i Thonravov 6). 

1) Episcopul Melhisedec In : ConvorbirT literare, an. XIV 1880, 

p. 293 b. 

2) Slavianskiia skazaniia o Solomon6 i Kitvorasd St. Ptsbg, 1872 

p. 169 No. 1. 

8) L. c. p. 714. cap. 7. 

4) Cod. pseudepigr. V. Test I, 40-50. 

2) Sbornic f. 12-14. 

6) Loc. cit.

270 LITERATI:IRA POPULARA ROMANA 

Iata dar textul dupa ,Indreptarea legiT' : 

Ce insa Dumnezau deaca au facut pre omul, puse-T 

numele Adam, §i acest nume Taste ovreesc, pentru ca 

Ovreail zic pamantuluT Daman 1), pentr'aceea se chema 

ziditul cel de luta! Adam , ca c1 ca e scos dein pitmant. 

Sau si intfalt chip, pentru ca inceputul lul, A 

se chiama Anatoli (adeca rasaritul), Tar D se chiama 

Disis (adeca apusul) Tara celalalt A, se chiama Arctos 

(adeca miaza-noapte), Tara M se chTama Mesemvria, 

(adeca miaza-zi).' Dupa cum se vede, s'a servit traducatorul 

aci de un original grecesc , de oare-ce cuvintele 

citate sant grecestl ; in textele slavone au fost 

inlocuite prin cuvinte corespunzatoare slavice. avand 

aceleasT initiate : A. D. A. M. 

Zidirea kit Adam din pamant , a dat nastere la o 

mulVme de ghicitorT, din cari unele an fost citate de 

nol cu ocaziunea acestora. 

Mult mai important si de o influenta mull mat mare 

asupra literature! populare universale este apocriful 

: , Povestea despre Adam gi Eva", adica in fond, 

introducerea la , legenda despre lemnul cructi." Dorinia 

de a vedea deja in Vechiul Testament prevestirea MantuitoruluT, 

a Pacut sa se caute pentru tot ce se spune 

in Testamentul nou, o pregatire in Vechiul Testament. 

Asa s'a clutat si originea lemnulut crucil, pe care s'a 

rastignit Mantuitorul ; acest lemn nu poate sä fie de o 

provenieMa ordinary , ci trebue O. fie pregatit deja, 

pentru acel scop daca se poate de la zidirea lumeT. 

Inteadevar legende ebraice, cu multinaintea ere! nil- 

9 Acest cuvant e grelit : forma adevarati este : adama.

ADAM F EVA. 271 

gare au gasit o origine ilustrA pentru toiagul lui Moise, 

cu care a spintecat Marea ro§ie §i a fleut atatea minun!, 

qi s'a zis el tolagul lul Moise n'a fost alt-ceva 

decal o ramura din pomil raiulul, pe care D-zeu a dat-o 

hii Adam , ca sl lucreze cu di nsa pamb.ntul De la 

Adam a ajuns la Noe, de la Noe la Sem, de la Sem la 

Iacob, care pribegind in Egipt a lasat acel tolag mo§tenire 

luT Iosif, de unde a ajuns in comoara lul Faraon, 

imparatul EgiptuluT. Iethro, care dupa legend/ era sfetnic 

mare la curtea luT Faraon, plecAnd de acolo a luat 

acel tolag cu sine §i l'a sada in gradina luT, fagaduind 

maim fete! sale acelula, ce va smulge acel baston din 

pamAnt. NumaT Moisi a reu§it §i ast-fel a ajuns acel 

tolag minunat , pe care era sapat numele lul D-zeu, 

in mana lul Moisi, §i ast-fel a sAvar§it el minunile cele 

marl 1). 

In loc de a spune el D-zeu a dat acel baston insu§T 

lu! Adam, s'a schimbat legenda, zicand el s'a dat acel 

baston luT Sith, fiul luT Adam, dar pentru Adam. Si 

a§a s'a nascut vestita legend/., pe care am publicat'o 

dupA textul eel vechiu romanese din ,Palila` (sec. 

XVII) adica : Cdleitoria lu! Sith la raTu. Povestea de 

sus ins/. este numal un singur epizod la care fantasia 

activA legendarA, de timpuriu deja , a mai adaugat §i 

alte, §i a§a s'a nascut prototipul cel grecesc, maT contimporan 

cu Christos , cunoscut sub numele de .dpocalypsul 

lu! Moisi publicat de Tisebendorf 2). Nu este 

aci scopul nostru a urmAri aceasta legend/ prin toate 

9 Pirke de R. Eliezer c. 40. Targurn Janathan la Exodus cap. 

2 .. 21. Jalkut I. § 173. 

9 Apocalypse apocryphae Lips. 1866 p. 1-23.


literaturile, mar cu seamy cand a fost deja studiatl 

pe o scars, foarte intinsA de care Mussafia 1) §i d'Ancona 

2). Ne vom margini deer la recenziunea romand 

§i la prototipul imediat slavic. 

Povestea romand ne spune : Adam gonit din rain 

§ade in preajma raiului §i plange cu amar grepla sa. 

Noaptea vede el in vis el Eva va na§te pe Cain §i 

Avel , 0i 

Avel va fi °moral de catre Cain. Ingerul it 

opre§te ins, de a spune Ever ceea ce a vdzut in vis. 

Adam trae§te dupe, aceea 970 de ani §i se imbolndve§te 

; atunci se strang -WV oamenii in jurul Ever §i G 

intreaba : de ce bole§te tatal nostru? Eva le poveste§te, 

cd. D-zeu dandu-le toate pe myna ]or, i-a oprit 

numal de a manca din pomul ce stetea in mijlocul raiului. 

Diavolul ins sub chipul unul inger stralucitor 

§i prin mijlocirea §arpeluT o ademenird sä manance 

din roadele acelui porn. In minutul acela cdzura frunzele 

tuturor pomilor raluluT, afar% de acele ale pomului 

din ale caruT roade mancaserd. Apoi dete Eva lui 

Adam de maned §i el din pomul oprit ; atunci se cobora 

D-zeu §i se a§eza pe un tron in mijlocul raTulur 

§i porunci ingerilor de scoasera afara din raiu pe 

Adam §i pe Eva. Adam §i Arhanghelul ,./oil` se rugara 

in zadar inaintea lui D-zeu. 

Inaintea ralulur statu Adam §i Eva 15 zile §i incepurl 

a canta ceva hrand, dar peste tot pAmantul nu 

gasira alt-ceva de cat scaetT. Intorcandu-se Tar la rain 

s'au rugat de D-zeu sa le dea cel pulin o floare spre po- 

1) Sae, Ieggenda del leg-no della eroce Viena 1670. 

19 Legends di Adamo ed Eva. Bologna 1870.

ADAM BSI EVA 273 

menire §i D-zeu le dete tamaie §i limn` §i ,ladan" 

tot de o data le dete Arhanghelul ,foil" in urma poruncel 

luT D-zeu a §aptea parte din raTu ; Tar pe toate 

dobitoacele ce traTau pang atuncea In raTu it scoase 

afarg. 

Cand voi apoi Adam sg are pgmantul, veni diavolul 

§i'l opri zicand cum cd pdmantul e al ha, numaT 

atuncea IT va da voie, cand Adam i se va Inchina luT, 

§i TT va fggadui §i coput luT. Adam zise ed el §i copiii 

sg fie aceluia, a cgruTa e §i pamantul, $t.iind bine ca. 

D-zeu se va cobora o data, pe pamant ; Diavolul cern 

ca Adam sa 'T dea acea fagadulalg in scris, §i Adam IT 

o dete , dupg cum it invat,ase diavolul, adieg puse 

mana kit pe o piatra, §i urma mane ramase Intiparita 

pe acea piatra. Diavolul o lug apoi si o dete la 400 de 

dracT sg o pazeasea zi §i noapte. ApoT zise Eva sa se 

cliasca de faptul for §i Adam iI zise sa stea 40 de zile 

in apa Tigrulul, Tar el va sta tot atata vreme in apa 

IordanuluT, Eva insa sit nu se lase sa fie ademenita de 

macar cine va veni. Diavolul se incereg inteadevar sit 

ispiteaseg pe Eva sub diferite chipurt, ea Insg nu se 

lasg, pang cand se sfar§ise vremea hotgrAta si veni 

Adam de o scoase ; Si ast-fel u scapa D-zeu de diavolul.` 

Dupg aceea loeuirg in Madiam. Acolo ngseu Eva pe 

Cain §i pe Avel, §i Cain omora pe Avel.' 

Aci incepe fragmentul ce l'am publicat in Revista 

p. 78-80 al cgrui coprins e eel urmator : 

, Adam Ingropg pe Avel in locul ce se chTama Rion §i 

apoi nascu Eva pe Sith ; cand ajunse Eva pang aci 


18

274 LITERATURA. POPULARA ROMANA 

cu povestirea, striga Adam sa tacit cd sufletul Ilse imputineaza. 

lard Sith se propuse sä se ducd in Raiu 0, aducl 

ceva de acolo, pe care vazand Adam sa. se rd,coreasca. 

Cand se duse cu Eva la RaTu vru sal /parlance o 

flail cumplita anume Gorgoniea, de care abia scapd; 

cad Eva incepu a plange inteatata, cat se auzi de 

la rasaritul soarelui 'Ana la apus. Ingerul venind la 

dan§ii il intrebd, ce vor, zisera ca Adam ,pofte§te 

sd vaza din pomul maslinuluT, doare cum-va i s'ar 

maT potoli boala lul. ,Ingerul dandu-le o ramura din 

acel porn le spune ca e prea tarziu §i Adam trebue sä 

moare cacT s'atI apropiat zilele MT de moarte. Din 

ramura aceluT porn 10 impleti fns. Adam o cununa 

inaintea morteT sale, §i '§T o puse in cap. ApoT ingropara. 

pe Adam cu cununa ce era in capul luT, in locul 

ce se chema Gherosia .Plata. base zile dupd moartea 

lui. Adam muri §i Eva. Din cununa aceea crescu un 

lemn. 

Dace comparam numaT in mod superficial aceasta 

legend& romand, cu cele slavice publicate de Pypin, 

Tihonravov §1. Porfiriev §i cu apocalipsul cel grecesc, 

totu§i vedem in mod clar deosebirea fundamentald 

intre cel din urma. §i cel roman, §i identitatea 

maT absoluta a celuT roman cu cel slavic. In special 

se apropie de textul roman, eel slavic din secolul 

XV publicat de Tihonranov sub titlul : ,ispovedania 

Eveic, numal inceputul, despre gonirea din raTu lipse§te 

la aceasta din urma, redactiune, pe ca.nd se afla 

in cele publicate tot de Tihonravov 1) sub titlul de: 

i) Ib. pag. I, idem vol. 6-15.

ADAM BSI EVA 2g3. 

,Povestea WI Adam si a Ever, de la inceput pang la 

sfarsit. Name unele detaliuri dam aci, can ne arata 

depende* textulur roman, de cel slavic sideosebirea sa 

de cel grecese. Asa, afarg de schimbarr si preluerarl 

este de observat d. e. Arhanghelul /oil care in textul 

grecesc are forma la-el, dar aci nu este numele until 

arhanghel ci insusi numele lui Dumnezeu, format din 

cuvintele ebraice fah §i El. Traducatorul slay n'a inteles 

aceasta si din Ia-el Dumnezeu, a facut Joel Si 

apor /oil: un Arhanghel. 

Din epizodul cu inscrisul dat de Adam diavolului, 

care lipseste in originalul grecesc se vede clar, tine 

a putut fi acel tradueltor si 

prelucrator. Diavolul vine 

la Adam, si IT zice ca acesta n'are dreptul de a lucra 

pgmantul, care e al diavolulul, pe cc2nd Dumnezeu e 

.stclpan numai pe cer, Intocmar dupg credin0. bogomilied. 

Dar mar curios este, ca tocmaT acest epizod a intrat 

in literatura popular. romana. Proba pentru aceasta 

este colinda ce s'a desvoltat de aci, pe care o 

posedam in 2-3 variante, una intr'un manuscript al 

nostru scris pela 1800, care intre alte povestrsi legende, 

confine si un fel de colinda rimata, publicata de nor 

alaturea cu fragmentul de sushi ,Revistac p. 80-82. 

Varianta a doua mar complectA se afla In manuscriptul 

d-lur Ar. Densusianu, de pe la inceputul secolulu! 

nostru; al treilea variant apoi cruntit in ,Canticele 

de stea' ale lur Anton Pann unde lipseste toemar 

partea esen(ialg. 

Nor publicarn aci, atat colinda dupg reeenziunea 

1) Cantarea a 18-a.

276 LITERATURA POPULAR' ROMANI 

complecta, c&t, si o parte din textul fragmentar publicat 

de not in Revista, care reprezinta, un text ma 

vechiti §i mai complect in ceea ce priveste epizodul de 

fata. 

VER*IIL LIII ADAM 9. 

Veniti tot! ce! din Adam 

Si cu fit lu! Avram, 

SA cantam versurt cu jale 

Pentru a hit Adam greple ; 

§i pentru a hit izgonire, 

Jalnica din rain gonire. 

CA indata ce aii greqit, 

Domnu din rain Pau gonit ; 

$i in poarta raluluT puss 

0 pars de foc nestinsa 

Adam vazandu-sit pa sine 

Lapildat de atata bine, 

Tare Incepu a plange 

$i catra Eva a zice: 

0 amar Evo qi tie I 

CA to imi fa'cuq acrasta mie. 

CA pre tine to ascultat 

&luta poruncit aloe, 

Care pentrn o mancare, 

Sant pedepsit aqa tare ; 

CA acum ma bucuram, 

Intru slava ce eram. 

$) No. 18 pag. 26-29.

VERSUL LIIT ADAM 277 

Pentru aceea, Doamne, sfinte, 

Fie-t de no! aminte ; 

Nu ne de tot lepAda 

Fiind noT zidirea ta ; 

§i fie - de mine mill 

De am si gre.it de silA. 

Doamne, el am gresit tie I 

Iar pentru a mea sotie, 

SA nu fiu pinA in sfArsit 

Asa tare parlsit. 

Rank! grAding. dulce I 

De aid nu m'as m'ai duce, 

De dulc!ata poamelor, 

De mirosul florilor, 

Pentru dulciata din tine. 

0 amAratul de mine ! 

CA undo tin! aduc aminte, 

De a tale ci multe afinte, 

Lleramile mA cuprind Tara, 

Aprinzandn-mg cu parA. 

Domnul, cel prey sfant, vAzand 

Pre Adam &sit plingand; 

Trimittuid al situ cuvant, 

Pre nn finger al eau dant, 

§i &WA Adam zicand : 

Tad, Adame! nu mai plange. 

MAcar de a/ si gresit, 

Nu to am de tot piiriisit. 

Dar de scum veT cAstiga, 

Toate en sudoarea ta; 

LuerAnd to piimant cu trudg,

278 LITERATURA POPULARA. ROMANA. 

§i cu ostenealg. erudfi; 

Murind en amara. moarte, 

Precum $i fiearAle toate. 

Tu Evo intAT aT grelit, 

Pre Adam l'aT prilostit, 

§i din toate (?) al luat, 

§i qi (I) luT Adam 1-ai dat; 

§i tu and vet naste prune!, 

Atund el aT grele mind; 

Dar veT fi bArbatulul 

Sept (!) toatl ascultarea luT." 

Evi Inca 1 -an dat mints 

Cum All fad imbriiaminte. 

lar deavolul cel viclean 

Prin al sdu Area viclean plan, 

Inauff la Adam s'au dus, 

gi aura Adam au xis ; 

Tact, Adame! Nu mat pldnge! 

Ci fd precum eu roof zice : 

DX mi tu mie, ce vol cere, 

Ca toate st 1 fie a melt ; 

Fii Mt vor fi din tine, 

Del-I cu told a fie la mine, 

fi Supt a mea ascultare, 

Find eu imptirat mare; 

Apof to sof 1114a in pace, 

SW lucre.zi precum if place; 

$i dd Adame nifte lut moale, 

De cari fac olari ole; 

qi dit Adame, llama to 

.Afa-f vorbebte Satana.

VERSUL Lig ADAM 279 

Cum _Adam Hama eau pus, 

Nao pecete eau acts. 

La Marea Neagra teau dus, 

In mare o au ascuns ; 

Draci o suta o stratum. 

Fie1te tine calatorea, 

De pre acolo R 

departa ; 

Nu puce merje in ?mom sa. 

Domnul s'au milostivit, 

Si din lad ne an slobozit, 

Dand pre fiul slu spre moarte, 

Au mfintuit lumea toati, 

Petrile s'au despicat 

Si pecetea o an lust." 

Iata acuma gi partea respeetivg. din a doudyarianta 

manuscript, : 

Jar Satana vIzAnd 

Pre Adam plmintul lucrAnd, 

Iar vrAlmtuful d'inceput, 

Groznic cuvAnt i-au grlit : 

Cine %'au poruncit til 

De'm fad stricAcinne mil ; 

De 'm strict plmAntul, 

Find aici stApAn en ? 

Iar Adam an grAit : 

Dumnezen m'an poruncit. 

Iar Satana Aar rAspunsa, 

Si lul Adam ala zisA, : 

Eu stint aid Dumnezttu


Dar plimetntul este al tneu ; 

Iar tu fugi de aft i in ralA 

CA acola mogil ai ; 

Iar aid nu to o (iu) rasa, 

Nici pamilntul nuiT yogi da. 

Dar aciasta Adam vAzAnd, 

VrAjmagul pre el goni(n)d, 

Nu Itiea ce va mar face, 

Si incotro BA va mar duce ; 

Si incepu ear a prangs, 

§i cu glas vrednic a zice: 

Amar mil, gresitul! 

§i val mfr pedepsitul! 

Din rain fuselu izgonit 

Si ilia aici nu scut odihnit. 

Amar gi val de mine, 

Pentru Barba ce-i spre mine ! 

Iar Satana vilzand, 

Pre Adam plangand ; 

I-au graft cu glas zicAnd, 

Ca sa-1 mar ingale vrAnd: 

0 Adame! nu mar plange, 

Ci asenita ci-t voin zice; 

De voeste sa trliegte in pace, 

SA lucrezi precum it place. 

Fa gi tu mie pre vrere 

SA'mi dal mi ci-t vo (iu) cers. 

Iar Adam nepricepAnd 

Vrajmasul viclejind, 

I-an fAgAduit sa de 

Ori ci va core la el.

TERSUL LW ADAM 281 

Atunce SAtana au rAspunsu 

§i cAtrA Adam an zis : 

Eu voru sit ceru de Ia tine, 

Fii, ci vor fi din tine; 

Sa.-T dai mil Nora ascultare, 

Find eu inparat mare. 

Atunce Adam zisg luI 

VrAnd sA facii voea lur: 

Da -volu tire al tAi sA fir, 

Precum vrer, asa sA fir ; 

Numal sg. mg lair in pace, 

SA lucrez precum im place. 

Iar Satana Ian zis 

§i lur Adam rispunsg : 

Bine facusi qi vii face, 

SA lucrez precum it place, 

De mil da si mil scrisoare, 

Ca sA aibu incredintare I 

Abater Adam au riispunsu, 

§i cAtra Satana zisA: 

Dar eu carte nu ltiu 

Ca tit zapis scriu. 

Atuncl Satana rgspunsg, 

§i cAtrA Adam ala zisg: 

Vino incoace dupA mine 

Ca sa to invAt pre tine. 

fitand o cdramidel, 

Pre cu magtefugu ffludtt, 

Zia la Adam 811 o ea, 

Sd f pue palma pre ea. 

Adam dupd ce pued,

282 LITERATURA POPTJLARI ROMANI 

.Rdmastl ise4liturb scriad ; 

Adam pre fill la vanzand, 

Viajmarla dandu-T pre el. 

Iar Satana land. 

Zapisul stela, puindu-1 4i gandind, 

Uncle 11 va puns 

SI-1 ascunzi foarte bine. 

Iar la Palestina este, 

0 petra en mare veste ; 

§i acel zapis 11 puss, 

Intr'acea apa, ascunsa, 

Sant (? supt) o petrl mare lata 

De mat an prea depaxtata., 

§i atata diavoli starnisl, 

§i acolo pazitori pusa ; 

In fel de felurl puind, 

§1 pre nemere lasand. 

Hs. Dumnezeu eel dant, 

S'au nascut trup pre panaltnt. 

Care vrand sa at boteza, 

Ca lume sa lumineze ; 

Au vent in Iordan, 

Despre partile lul Dan. 

Dec T el 1 apa intrand 

loan saA'boteze wand ; 

Statu pe ace petra mare, 

§i earl o pad. draci tare. 

§i vazand, o apnea, 

§i in mama o sfaramI. 

Iar Satana vazand,

VERSUL LTA ADAM 283 

Atka ran luT facand, 

SA minuna tine este, 

Omul, eau Dumnezen este ; 

De vreme ca -1 vede tare 

Ca pre un Dumnezan. 

Si vre ca sa-1 ispitesea eine este el mare 

Dar vre sii'l inlale, 

Neprieepandu-sa la el. 

CA Dumnezau en morte luT, 

Si 

Au sdrobit putere lul, 

an sees robit lur, 

Pre Adam cu AI lut ; 

Iar pre diavolul Van legat, 

§i in Tartar Pau aruncat. 

Gonirea luT Adam din raTu si tanguirea sa inaintea 

portilor raTuldi, plAngand dulceata ce o perduse a 

fost si mai mult roditoare si a dat nastere la o multime 

de cantece de stea, cad toate variazA aceeasr 

temp., adaogAndu-se la unele i mangAerea ce o da.Dzeil 

lul Adam, cum el nu pentru totdeauna va fi departat 

din rah'. 

Nol posedAm acuma mai inalu un ast-fel de canto 

in manuscriptul d-lul Densusianu l) intitulat asemenea 

: Versul lui Adam, apol ii posedam In tree variante 

intr'un manuscript de cantece de stea din anul 

1821, care se afla In posesiunea noastr5. 2). Aci in 

antecul cel d'tuataiu se plange Adam catth Eva, de 

aceea ch paraseste raTul. 

9 No. 18 p. 31 33. 

2) No. 14 pag. 22; No. 20 pag 27-28 li 

No.21 pag. 29-30.

284 


Cantecul al doilea este din potriva, jalea raTuluT, 

pentru chlcarea poruncel luT D-zeu de care Adam. Insfirsit 

cantecul al treilea, intitulat : ,dispartire` este 

tanguirea luT Adam, adresata raTuluT, §i se potrive§te 

cu varianta din manuscriptul Densu§ianu, care are §i 

recenziunea cea ma! complecta. 

Afars de aceste variante manuscripte ma! posedam 

§i unele tiparite. A§a cantecul de stea, din colectiunea 

la! Anton Pann, care incepe: ,Adam, daca a 

gre§it` etc. 1). 

Alts varianta se afla intre Colindele d -lu! Marinescu 

2), intitulata : Judecata 1241 Adam, repOth apot 

in toate ed4iunile ulterioare de ,Cantece de stea,c publicate 

sub numele lug Anton Pann. 

Dar nu numa! la Romani se gasesc cantece de stea 

§i colinde privitoare la izgonirea luT Adam din raTu 

ci §i la Slav!; Bersonov a cules o sums insemnath de 

ast-fel de cantece atat din manuscripte vech!, cat §i 

din gura poporulul 8). Mal cu seams cele d'antalu au 

o asemanare frapanta cu cantecele noastre. 

0 continuare rationala a legendeT despre Adam §i 

Eva, este: legenda despre lemnul crucei 

In singura recenziune romans manuscripts de care 

am putut da pans acuma, adich in ,PaliTa urmeaza 

Inteadevar aceasta legenda, imediat duptt cea despre 

Adam. Ceea ce este interesant in aceasta legenda, sub 

1) Ed. 5-a Bucurescl 1852 No. 18. 

3) 

Colinde etc. Bucuresd 1851 No. 32 p. 91-92. 

8) Bersonov: Kaleki perehojie. Fascic. 6 No. 632 668 pag. 

236 -314.

LEMNUL CRUCII 285 

forma in care o avem not in literatura romana este, 

ca ne arata pe de o parte invederat originea slavobogimilica 

hnediara, pe de alta ne indica si originea 

probabila orientala, de unde a ajuns la Slavi si la Romani. 

Cad un prototip deadreptu grecesc sall oriental 

nu s'a gasit pan a acuma. Iar indicile cartilor apocrif spune 

de a dreptu ca. legenda el-mei este scornita de catre 

popa Ieremia cel afurisit. Acest popa Ieremia nu este 

alt cine-va de cat insusi popa Bogomil, fundatorul 

sectei Bogomililor. Unele trasuri s'au mai pastrat inteadevar 

atat in textul slavic dupa redactiunea publicata 

de Tihonravov 1) (din sec. XV) si de Porfiriev 2) 

cat si in textul roman, care se vede ca'e tradus dupa acel 

text slavic. Mai mult se departeaza cele alte redactiuni 

slavice din sec. XVI si XVII publicate de aceleasi 9 si 

cel din sec. XIV tiparit in estract de Veselovsky 4) dupa, 

o comunicare a lui Jagic'. 

Tata deci ce ne povesteste legenda romana intitulata 

,Povestea lui Gregorie blagoslovit despre crucea mantuitorului 

si crucile celor doi talhari.4 Aceasta legenda 

se compune din doue variante, intocmai precum si in 

textul slavic. 

a) Din cununa lui Adam, impletita dintr'o ramura 

adusa de catre Sith din Rain, crescu un porn minunat. 

El crescu in tree ramuri, cari se uneau de 7 on 

si apol iar se desfaceatl. Din acelasi porn, din care se 

luase ramura pentru cununa lui Adam, mai scoase apa 

1) Loc. c. I, 308-313. 

2) P. 69-99 maT en mams cea din p. 216 220. 

4 Tihonravov I. p. 305-308. Porfiriev p. 101-103. 

2) Solom. i Kitovras p. 172-173. No. 1.


potopului inca o ramura care crescu si se Mar un pom. 

Din acesta facu Sith un foc de a pururea, care ardea 

spre pomenirea lui Adam. Acest foc era pazit de flare 

salbatice, cart nu lasa pe nimeni O. se apropie de 

dansul. and gresi Lot, veni el la Abraham si vru A 

se calasca. Atuncea 11 trimese Abraham sa aduca 

taciuni din acel foc. Fiarele call paziau focul lasara 

pe Lot A, is acei taciunI, si el se intoarse nevatamat la 

Abraham. Dar aceasta nu ajungea, pentru ispasirea pacatulul 

sau, ci Lot trebuia sa Weasel acei tacTuni si 

sa'I uda cu apa Iordanulul,ce o aducea in gura; numai 

atuncea cand acei tacIun1 vor inflori. ii zise Avraam, 

va fi si el ertat de pacatul lul; Inteadevar inforira 

acei tadunt Din acestlemn s'a facut crucea celui 

d'antaiu talhar. Tot aka -fu scos de apa si al treilea porn 

din ralu si crescu langa apa ,Merrac . 

Pana aci povestea antala despre originea lemnuluI 

crucei si lemnulul crucilor celor &I Mihail:. Interesant 

este epizodul relativ la Lot care se afla trecut si 

In hronograful nostru 1) cu cuvintele urmatoare: 

,Asijderea si Lot mult au plansil cu amar catra 

Dumnezett pacatul sau, ci ail curvit cu sangele sau 

si dzic sa fie mersu Lot de s'au ispoveduit la Avraam 

pentru acea gresala, si sä '1 fie dzis Avraam pentru 

acea gresala, si sa. '1 fie dzis Avraam, sä fnplante 

trel tadfunT, si sa.-1 tot ude In toata vreamea pana sa 

vor prinde si sa inverdzasca, $i atuncea va sti ca i 

s'au ertat gresala. Insa acest lucru cu taclunil, nice 

in scrisori nu sti Vet, numai sei aduce den bcitrani 

1) Fol. 18-a.

LEMNUL CRUCII 287 

poveaste, carea §i noT o am scris pe urm altora ca 

sa se afle`. 

Izvorul acesteT ,poveste din batrcini( cum se esprima 

cronicarul nostru este byzantino-oriental. Fabricius 

1) a publicat textul grecesc dupa un manuscript 

al analelor cronicarulul byzantin Glycas. In literatura 

slavica, dug de legenda cruceT de mai sus 

se mai afla acest epizod §i deosebit 2). 

Inflorirea lemnuluT uscat, ca semn de ertarea pacatelor, 

o intalnim de asemenea in literatura popular. 

oriental. §i occidentala. Cunoscuta Si vestita este legenda 

germane. de Tannhtiuser. 0 alts, poveste de 

felul acesta ne spune Gervasius de Tilbury din sec. 

XIII in cartea sa, ,Otia imperialia, 2) ( §i Liebrecht 

aduce o sump, de paralele in anotatiunea sa la acel 

pasagiu 4) intre altele citeaza Liebrecht §i basmul 

roman publicat de Schott. 6) Ffind un basm roman, 

§i dovedind printeaceasta c, aceasta legenda a intrat 

§i in literatura populara romana neserisa, vom da 

aci pe scurt coprinsul acestuT basm, intitulat : 

, Po- 

mul ertdrif peleatelor.' 

,Un pescar fagadue§te draculuT ca-T va da pe fiul sou 

dad, acela i/ va da bog ,tie multi,. Tanarul plecand 

la Tad, i§T puse o rasa, calugareasca cusuta cu 

cruel' de sus pana jos. Pe drum ajunge la o cilia de 

I) Cod. pseudepigr. Vet. Test. I, 428 431. 

2) Porfiriev 1. c. p. 49 si p. 57-58. 

5) Ed. Liebrecht. Hannover 1856 c. XXXV p. 22. 

4) Ibid. p. 112. No. 40 -a; vezi si Perger, Deutsche Pflanzensagen 

Stuttg. u. Ostringee 1864 pag. 284 urm. 

5) Walaschische Marchen Stuttg. 1845 No. 15 p. 165 urm.


Mihail, 

carT 11 primesc bine, §i nu-T fac nimica. Mama 

talharilor auzind ca se duce la Tad, roaga pe fecTorul 

pescarului sa intrebe in Tad cum ar putea sa se ca- 

Tasca talharil §i sa dobandeasca ertarea pacatelor. 

Cand vine la Tad nu '1 prime§te dracu, cad it vede 

calugar, ba IT da chiar un zapis de slobozire. Intorcandu-se 

spune tAlharilor ceea ce dracu II a zis ca 

raspuns la intrebarea : cum poate un talhar sa dobandeasca 

ertarea pacatelor. Numai cel mai tanar o 

face adid, : el inplantcl in pameint ciomagul, cu care a 

savelrfit cel d'antaiu omor, ysi it ucicl cu apa adusei in 

gurci atcita, panel card prinse radcicini ygi inflori. Din 

merele de our ce scoate pomul acesta, es porumbel 

albi. "nand eel talhari minunea aceasta se 

caesc §i 61, §i predandu-se judecatil, sant ertati.` 

Prototipul acestor legende despre inflorirea unul 

lemn uscat, este fara indoTala povestea biblica, despre 

bastonul luT Aron, care inflore§te intr'o noapte. 

A doua variants, a legendel de mai sus continutii, tot. 

acolo, intocmal ca §i in textul serbo-slavon este far& 

indoiala aceea care a fost prelucrata de popa Bogomil. 

Iata ce ne spune : 

,CAnd zidi D-zeu lumea nu era alt-cineva pe lume 

afara de dansul de cat numaT Satanael ; acesta din urm5, 

furit din semintele pe earl D-zeu he samana pe pamant 

§i he samana el in mijlocul raiului. Din cauza aceea 

goni D-zeu pe Satanael afara din rail', care indata. 

ce e§i se inegri. Din acele seminte crescura ire/ 

pornI ; unul al lul Adam, cel alt al EveT §i cel de al 

treilea al luT D-zeu. Pomul cel d'antaiu fu dus afara 

din raTu de catre apele raulul Tigris, al doilea porn II

LEMNUL CRUM 289 

scoasera apele potopuluT §i 'I dusera pang, la Merra. 

Cu acesta indulci Moise apa amara din Merra. 

,CAnd voi Imparatul:Solomon sA zideasca templul 

din Ierusalim puse sA se aducl pomul luT Adam ; acesta 

Insa cam in Iordan §i se afunda, numaT din IntAmplare 

fu regasit. Dar nicT acest porn, nicT al doilea 

ppm care crescu pe malul Iordanului, sAdit de catre 

Lot, nu se potriviau nici decum la zidirea templuluT, 

cacT, cand erau mai lungT, cand maT scurte de cat 

cerea masura. Atuncea puse Solomon pe dracii de fi 

aduserA al treilea porn, insu§T din raTu. La radticina 

acestuT porn se atla capul luT Adam. Dar nict acest 

porn n'a putut fi intrebuintat la zidirea templuluT, ci 

a fost pus la o parte impreuna cu cei 

dot. Cand 

veni Sibila la imparatul Solomon se mers pe acel porn, 

dar acela o arse §i ea prooroci, el pe dansul se va 

rAstigni Mantuitorul. 

,Solomon vazand capul luT Adam, stranse tot poporul 

§i impreunA lovindu-1 cu pietre gra/nadir& movila 

ce se nume§te ,Lithostroton.' 

Se ctie ca era credin0a generals, incepand sle la 

primiT secolT al cre§tinAtaiii, cum el capul luT Adam 

se afla sub muntele Golgatha, pe care s'a rastignit 

Mantuitorul, zicandu-se ast-fel, ca Mantuitorul s'a ssvarcit 

chiar pe acela, care a adus cel d'antaid pacatul 

in lume. AceastA legends se esplicA prin numele Golgatha, 

sail maT bine Golgaltha, care insemneazA in 

limba ebraica: caplitdna, de sigur dupa figura munteluT, 

care se afla aproape de Ierusalim. Fantasia religioash 

ajutatA de legende osistente , a esplicat numele, 

zicand cum a ceipaftina e a lu! Adam. Ultra- 

Gaiter, lit. pop. rom. 19


tura respectivd, fail esplicarea acesteT legende, s'a 

strans de Fabricius 1) ; textele slave s'alt pomenit de 

Jagic' 2). AceeasT legendl o cunoaste si d. Creangd, 

dupd. cum ImT spune, dar nu IV aduce aminte, dacd 

o cunoaste din citit sau din auzit. 

Cu drept cuvant a observat Veselovsky 3) el lemnul 

crucei este adus dupd, aceasta, legends, de cdtre 

dracii din rah', ceea ce se esplicd prin rolul ce joacd 

demoniT in credinta bogomilica, si prin lipsa de respect 

ce au avut el fatd cu crucea. De altd parte pomenirea luT 

Satanael, care singur pe Tanga, Dumnezeu esistd IncA de 

la zidirea lumeT, nu poate sd aibd de cat aceeasT origine, 

fiind espresiunea cea mai clard a dualismuluT 

bogomilic. Aceste amandoud pasagie lipsesc in variantele 

occidentale. 

Addugand pe langd, aceasta si observatiunea, cd si 

legendele solomonice aduce din Orient au fost in special 

cultivate de aceeasT sects., avem legatura cu un 

cerc Intnis de legende, cu care a putut veni si aceastd 

legendd din Orient, cu toate ca pand acum n'avem 

acolo de cat urme raslatite .membra disjecta. 

Despre Sibila, de care se vorbeste in mod sporadic 

inteaceastd, poveste, vom vorbi mai pe larg cu ocaziunea 

legendelor solomonice, unde isT are locul sdu 

natural, fdcand parte integrantd dintr'un sir insemnat 

de povesti si legende. 

--rvarqfP44..... 

1) Cod. Pseudep. V. Test. I, 56-60. 

1) Archly f. sl. Philolog. 1, 90 No. 1. 

3) L. c. p. 171 urm.

CAIN SI AVEL. LAMER. 

Biblia ne spune ca amandoi au adusjertfe luT D-zeu, 

ca D-zeu a priimit jertfa lul Avel si a respins acea a 

luT Cain, din care cauza Cain suparat pe frate-sad, se 

-scula, asupra lul $i'l omora, pe cand se afIau amandoi 

la camp. 

Pentru un cititor, cu bagare de seams, se naste Intrebarea, 

cum a stiut Cain sa omoare pe frate-sau, de 

oare-ce pana atuncea nu murise Inca nimenT si Cain n'a 

putut ss tie nicl de moarte, nicT de omor ? La aceasta 

intrebare, Tata ce ne raspunde literatura noastra, 

apocrif. Mal antaiu Hronografull), ca textul cel maT yethiu 

: 

Ce O. mira (Cain) cum va face ca sal omoare (pe 

Avel) si sal piarza de pe fala pamantuluT, ca pana atuncea 

nu era moartea in oameni, ce nu stiea Cain cum 

ari face perire fratine-sau luT Avel. Iar odata viinda 

Avel cu oile aproape de unde plugariea Cain, si era 

locul pietros cu stand; Tara oile cum era unele culca- 

9 Fol. 7 a.

292 LIRATERIIRA POPULARI ROMANA 

to pre supt poalele stancilor la soare, iar altele s'ait 

fosta pascand precumu -T obiciaiul. lard. Diavolul s'au 

facut in chipul until tap si s'au suit Trite° stand, si en 

coarnele au inpinsu o piatra asupra oilor si as lovit pe 

o oae si o au °moral In loc. Iar Cain vazand area an 

stiut si el cum ar °moil pre frate-sau, si s'au dus de 

au luat o piatra si o au ascunsu la un lot si au mdrsu 

de chema pre frate-sau $i au mdrsu cu voroava amandoT 

pana la locul unde au ascunsd piatra, si luand 

piatra au ucis pre frate-sau acolo si i vitrsa sangele 

precum II 'arata diavolul. i au facut Cain acolo 7 gresali 

: Intai, ca an maniat pre D-dzad ; a doa, ca au facut 

jeale mane-sa; a treea an lasat fara fecTor pre mumasa 

; a patra, ca au scurtat dzile fratine-sdu ; a cincea 

au spurcat pamantul cu sange ; a seasea ca an mintit 

luT D-dzau; a seaptea an tagaduit despre D-dzau, dzi- 

.cand: an doara paznic sint frateluT mieu?( 

Pana aci Hronograful. IatA acuma si cum raspunde la 

aceeasi intrebare manuscriptul nostru mixt de la 1800, 

din care am citat sus tanguirealul Adam si zapisul dal 

de dansul DiavoluluT. Partea antaie acestui manuscript 

coprinde lntrebd rile fi, rdspunsurile des pomenite. 

Intre aceste, intrebeiri se ail& Si urmatoarea : ,Cand aii 

peril a patra parte din lume? Raspunsu: cand an ucis 

Cain pe frate sau Avel. Intrebare: dar tine l'a invatat, 

de vreme ci el nu stiea sa uciga ? Raspuns: Diavolul l'a 

invatat, cad ca find el uciigas d'inceputul luT, an aratat 

si lul Cain cu chip de ordridneall ca acesta ; ca pascand 

caprele pre langa un munte ivaltu; Tar diavolul 

sa Men un tap mare, si sa sui de asupra petrilor pe 

munte si rastogoli o petra mare cu cornele ; si viind

CAIN $1 

AVEL. LAMEH 293' 

Petra in jos au lovit o capra in cap §i aumurit. AcTasta 

vazand §i Cain ucisa §i el pe frate sau Avel.` 

A doua parte, conOnuta in recenziunea Hronografulul, 

privitoare la enumerarea celor 7 pacate facute de 

Cain, se regasWe intr'un alt manuscript mixt al nostru 

de pe la mijlocul secolulul XVIII (c. 17b0). Pe langa 

altele confine acel ,sbornicc intre antrebdrile qi rcisyunsurile 

sale, cea urmatoare: Intrebare : care santu 

cell 7 izbanderI cari le au zAs Dumnezau catra Cain, 

ca. de §apte on sa va izbandi pentru pacatile lui? Raspunsul: 

Intai cu moarte luT Avel pre Dumnezau manie; 

a doa pre mums. -sa intrista; a trie, pre muma-sa sparie 

cu starpie; a patra, pre frati-sau omora; a cince, sange 

drept varsA ; a §asea, pamantul spurca ; a §apte, laduluT 

facu parte de oameni. Acestora pacate de moarte 

Ii este radacina pizma.c 

Deosebirile ce observam intre aceste manuscripte, 

dovedesc ceea ce am spus la introducerea acestet 0111 

a lituraturel populare, cum ca, cu cat mai multe copit 

esista, cu atata devine cea mai moderns, mai subjectiva, 

mai asimilata cu literatura populara nescrisa. 

Copistul adauga §i scurteaza dupa. plac. 

Ceea ce prive§te ins4 originea acestor legende, nu 

se poate tagadui ca ea e orientala, cad. mat aceea.,1 legends, 

esista §i la musulmani, cu singura diferenta, ca. 

diavolul se preface intr'un om, care sine o pasere in 

mana §i pe care o omoare diavolul aruncand-o pd o 

piatra §i sdrobindu-T capul cu o aka piatra; ast-fel it 

invata diavolul pe Cain, care urmeaza esemplul dat ,i 

sdrobe§te cu o piatra capul luT Avel, pe cand ace§ta din


urmA dormea 1). 'Mar veche este legenda rabinica, repetatA 

apol de cronicariT bizantinT, cum el Avel a fost 

°moral de Cain printr'o lovitura de piatra, si tot asa 

se aflA. In Palaea sloveneasca. in redactiunea cea desvoltat12). 

Cele 7 pAcate Impreuna ins. cu 7 pedepse se aflA enumerate 

In cronica byzantina a luT Malalas, sau mar 

bine in introducerea luatA din cronica luT Hamartolos. 3), 

Nu tot in aceeasT ordine, ci putin schimbata gAsim acea 

enumerare Intr'un sbornic slavon din sec. XVII, 

No. 860 din bibl. Solovetki publicat de catre Porfiriev 

4) Alt text slavic din anal 1494 s'a publicat de 

Pypin 6) 

Dorotheus de asemenea pomeneste In Synopsisul 

same) atat modul cum a InvAtat diavolul pe Cain sl omoare 

pe Avel, cat si enumerarea pAcatelor. De aci 

conchidem ca, se af16. si in traductia romanA manuscript, 

din biblioteca din Hohenzollern Sigmaringen. 

Continuarea ce are aceasta legend. In literatura slavicA. 

cum at Adam si Eva au invAtat de la doT corbT, 

cum, sa. Ingroape pe Avel, lipseste pe cat stim pang. acuma 

In hronografele romana, dar s'a pAstrat, putin 

schimbatA, In IntrebArT si rAspunsurT de la 1809 7) .In- 

1) D'Herbelot, Biblioth6que orientale sub verbo : ,,Cabil". 

2) v. Archie f. slay. Philologie vol. V. p. 678. Porfiriev p. 

106 ; Fabric. 1. c. p. 119 urm. 

3) Ed. Bonn p. 5 qi Fabricius, Cod. psendepig. Vet. Test. I. p- 

123-125. 

4) L. c. p. 104. 

5) Sbornik fol. 9. v. Porfiriev 1. c. p. 50. 

3) Ed. Wien 1818 p. 21. 

2) Pag. 9.

CAIN $1 AVEL. LAMEH 295 

treb. ci fu inaiu ingropat pre pamAntu? Rasp. Adamli, 

candu au vrut sa Ingroape pre fil-shu AvelA nu stia 

cum sal Ingroape ; si vAzura o turturea ingropandu-s 

pui sal, atuncea au IngropatA .i Adamti pre Ill sail Avel. 

Aceasta legendd foarte raspandita, se urca celputin, 

pAnA in sec. V cad se poveste.te deja In ,Capitolile 

WI R. Eliezer de pe vremea aceea, cu deosebirea insA, 

el nu este o turturica, ci un corb, care arata lul 

Adam, cum O. Ingroape pe Avel 1). Tot asa o spune si 

legenda arabg 2) $i asa s'a rAspandit prin multe literaturI, 

Oa and a ajuns in literatura slavonA si de 

aci la noT. 

Cain, ucigAtorul frateluT sAu Avel n'a putut O. 

moara de o moarte naturall. Literatura ebraics posede 

legenda cea maT veche despre moartea lui Cain 

nascuta din cuvintele luI Lameh : , eu am ucis un What 

pentru ranele mele, si un tanar pentru vAnataele 

mele 3).4 Ce bArbat a ucis Lameh si ce tantir ? Raspunsul 

la aceasta intrebare este, legenda despre 

moartea lui Cain. 

Inainte InsA de a povesti aceasta, vom pomeni alta, 

interesantA pentru aceea, cA face o parte integrana 

din recenziunea romans, si pentru aceea el ne arata, 

cum ca legendele orientale au ajuns in literatura 

roman's numai prin najlocire byzantind fi started. 

1) Pirke de R. Eliezar, cap. 21. Ialknt I. §. 38 fol. 11 b. II. §925 

fol. 154 b. 

9) Weil, Biblische Legenden d. Muselm. p. 39. 

9) Genes. 4 v. 23.


Biblia ne spune el D-zeu puse semn luT Cain, pentru 

ca ver-cine l'ar afla, sä nu'l omoare 1). Ce semn IT a 

pus D-zeu ? Din anticitate deja s'a rdspuns In multe 

chipurT. Unit' ziceau ca D-zeu a Meat sä creased un 

corn pe fruntea luT 2) alti iar ca a tremurat din tot trupul, 

i Tar altiT ca D-zeu fl a dat cainele spre paza de 

toata. fiarele 5). 

Intrand in literatura byzantina s'a conservat numaT 

tremurarea ca pedeapsd. d-zeTascd ; pe land aceasta 

de sigur sub influenta asemanareT intre cuvintele nay 

Si Kutov (adica Cain qi caine) s'a mar nascut legenda ce 

o nareazd Dorotheus4) §i care sub aceasta forma a intrat 

in literatura noastrapopulara, combinandu-se aci 

impreuna, legenda bizantina despre Cain, §i cea orientala 

despre Lameh. lat . acuma coprinsul acesteT 

legende combinate, dupa Hronograf 5). 

,Dach au inbAtranit Lameh, T-au perit vederea §i nu 

mai vedea, ce avea un poslquic de-1 purta, Si cand 

vrea sa tract' (sic!) cu arcul, numal ce-T indrepta sagIat 

a In ce vrea sä traga, cum era orbu i nicT un vdnat 

nu -i maT scapa denainte-T ; i in toga vremea fl 

purta acel poslu§nic la vanat, de sageta §i hiard §i 

pasirT ; i nu le 'dna sa-T fie de mancat, ce pentru inbracaminte 

ce purta IT facea den pie ; §i pre atunci 

nice hiara nice pasiri nu O. manta, ce de la potop sä 

mananed. Inbland Lameh pentru desame drept -ad- 

1) Genes. 4 v. 15. 

3) Midrach Genes. rabba sect. 22 Ialkut I fol. 116 § 38. 

3) Fabricius cod. pseudep. V. T. I. p. 114 urm. 

4) P. 23-24 ed. 1818. 

s, Fol. 7-a 8-a.

CAIN SI AVEL. LAMER 297 

natul numal cu acest poslusnic, ce-i era de-i indrepta 

sigIata spre vanat, Si audzira sunet socotirg ca va fi 

vre un vanat , ce nu era vanat, ce au fost Cain cum 

Il blastamasa D-dzgu, sinestiind poslusnicul au indreptat 

sagTata spre sunet ; si cum au tras Lameh au si 

sagetat pre Cain in inima, si au cgdzut. mort la pgmant. 

AtuncT s'au rascumpa.rat moartea luT Avel de seaptedzacT 

de orT mai cu asupra ; i au si priceput Lameh 

cg n'au fost vanat, ce au fost mosu-sau Cain si s'au 

scarbit foarte, si au pus saglata In arcg si au sagetat 

pe poslusnicul ce'l purta. i au Minas trupul osandi- 

tulul Cain neingropat in padurea aceea neingropat, 

cum s'au agonisit. 

jarg din capul lui Cain s'au facut fantana InpuOta 

si izvoraea neste viermi spurcatT, cum nu mai era pre 

pamant; si era cate cu patru picToare §i cu coade ; 

Tar capul si urechile era ca de dobitoc de mari ; deer 

dintr'acei viermi sintu calla precum sa afla in scriptura.' 

Partea cea d'antaig este intocmaT cu legenda rabinica 

cu deosebirea Insa, ca Intr'aceasta din urm 

poslusnicul este insusi Tubal-Cain, nepotul lu! Lameh ; 

mal aproape este redactiunea romans de recenziunea 

luT Dorotheus; Tar partea a doua e numai in 

Dorotheus; fara Indoiala a avut o Inriurire asupra acesteT 

legende din urma, afara de asemanarea numelnr, 

Inca si 

legenda sus pomenita, cum ca, Cain capa- 

1) Ialcut 1. e. ; Sefer haimar. v. prelucrarea poeticil de Tendlau 

: Das Buch d. Sagan and Legenden ed. 3. Fcft. a. M. 1873 

No. 42 p. 199-201 qi anotigiunile p. 374 urm.


tase de la Dumnezeu un cdine ca pdzitor. F. Liebrecht 

vorbind de Dorotheus1) se margineste la asemlnarea 

sunetelor, fara a cunoaste midrastul si paralelele 

rornane. 

0 a doua varianta o posedAm in manuscriptul nostru 

din 1800 unde imediat dupa povestea in ce mod 

a invAtat diavolul pe Cain sa. omoare pe Avel, urmeazA 

intrebarea urmatoare : 

,Din ci s'au facut cainele? RAspunsu: Zic unit din 

dascali ea, daca a ucis Cain pe fratele sla Avel, au 

luat un blastem foarte greu de la Dumnezeu, ca-I trebura 

(I) 

mana aceea, care Meuse ucidere, cat nici la 

gura nu putea sa o duel, §i umbla tremurand §i gemand. 

i cand fu la sfarsitul vietei lui, umbla ca o fiarli. 

sAlbatecA prin We §i prin pustit, §i '1 sAgeta un stranepot 

al lut orb, anume Lameh, tocmai in inima si 

muri ; si trupul lui se imputi foarte rau qi facu niste 

vermt mart cu cafe patru picioare. i ditr'aceia (!) zic 

ca s'a Meat cainele. 

Texte slavone s'a publicat de Tihonravov 2) dupa o 

PalaeA din 1477 si de Porfiriev.3) Dar in aceste amandoua 

redactiuni lipseste ceea ce caracterizeaza 

redactiunile romAne §i bizantine, adicA : nafterea cdinelui 

din capul 114 Cain. Numat intr'atAta se potrivesc 

toate intre dansele, de a atribui moartea lui Cain stranepotulut 

sau Lameh, care fiind orb a fost condu de 

un poslusnic. 

I) Zur Volkskunde, Heibronn 1878 p. 80. 

2) I, 24-25. 

') Loc. c. p. 105.

CAIN 1 AVEL. LAMER 299 

Alt-fel relateaza, ,Intrebarile §i raspunsurile` din 

1809 moartea sad mat bine sfar§itul lui Cain') ,I. Cine 

a fost insemnat pre lume ? R. Cain. I. Dar pentru ce 

a fost insemnat? R. Pentru ce a ucis pre fratele sau 

Avel pentru aceea a pus Dumnezeu in land pre Cain 

ca sä vaza ce rautatl s'al Inceput dintrInsu.' Credit-4a 

aceasta, cum ca este un om In luna, este foarte 

raspandita. Grimm a cules o sums insemnata de credinte 

analoage ; 2) Date acestea gasim pe Cain In luna, 

tocmal la ItalianT ca §i in ms. roman. Dante it pomene§te 

de doul orT In , Comedia` sa, unde comentatori 

esplica, ea dupa credince populare poarta Cain o leglut% 

de ghimpT in spinare. 8) In credinta, popular& 

romank poarta Cain chiar pe Insu§T fratele sau Avel 

in spinare, ca pedeapsa pentru omorul facut de dansul. 

Pe cat §tim not a inteles poporul roman Inca Si altfel 

petele luneT, cad vede in luna, salt un cioban cu 

oile, sad dup& o alts credinta, omul din luna este Sf. 

Gh eorghe cu balaurul. 

Fiind de o importatO mat mica, pomenim numaT in 

treacAt pasagiele din hronograf, cart ne relateaza, cum 

ca Sith a fost izvoditorul literilor, ca Nevrod era uria§ 

§i tatal uria§ilor, ca Avram ajungand la cuno§tinta lul 

Dumnezeu prin privirea lumel, a aprins casa In care se 

aflad bozii la cart se inchina tatal sau §i fratil saT, §i 

alte de felul acesta raspandite prin diferitele istoriT 

1) 

Pag. 15. 

1) Grimm: Deutsche Mythologie ed. 2. vol I p. 679-682. 

8) Ibid. p. 682: accomodandosi alla favola del yolgo, the siene 

quelle macchie Caino, the inalzi nna forcata di spine.

300 LITERATURA POPULARX ROISIANA 

scoase din Bib 11. De alts, parte lipse§te la noi desvoltarea 

povestei cum a ajuns Atraarn la cunoscinta luT 

Dumnezeu, care este foarte desvoltata 1) In literatura 

orientalit §i In cea slavica. 

--e.r.csawawszys..,-- 

11 Pentru cea d'finthia v. Beer : Leben Abrahams. Leipzig. 

1859 qi pentru cea din Tina : Porfiriev 1. c. p. 55-56.

MELHISEDEC. 

Ca personagiu important in via0. luT Abraham apare 

Melhisedec, preot al luT D-zeu, blagoslovind pe 

Abraham. Cine a fost acel Melhisedec? de unde se 

trage, si cum a ajuns sä fie preotul luT D-zeu ? cu 

atat maT mult s'au pus aceste intrebarT, cu cat deja de 

timpuriu a fost considerat oaresi-cum ca premerga 

tor sau prototip luT Christos. Apostolul Pavel in epistolia 

catre Evrel zice : ,fara de tats, WA de mums 

far& de numar de neam, nicT Inceput zilelor nicT sfarsit 

vieliT avand; ci asemitnat find fiu luT Dumnezeu, 

ramane preot pururea.4 

Foarte bine a observat Porfiriev et{ esistit treT 

legende deosebite despre Melhisedec. Legenda intitTa 

cauta sä ne dea o esplicare, de ce nu santpomeniti in 

Biblia parin0 sau rudele lui Melhisedec. AceastA legendti 

se afItt in Paleea sloveneasca din 1434 si a fost 

publicata de Pypin 2). AceeasT legends, e reprodusa in 

Hronograful nostru : 

C. 7 v. 3. 

2) L. c. p. 63. 

.) Elbornik f. 19.


,Pentru asest Melhidec (?) multi sa cIudesol, cum 

n'au avut nice tata, nice muma, nice liac de rudd. 

Dara daca au fost area tine l'au facut ? au sa nu hie 

nascut den pamantu, far de samAnta de barbat ? 

Asculta sa sta. Melhisedec au avut si tata si muma si 

run. precum aq tots oameni pd.mantenT, si Taste fecior 

lul Sid imparatul EghypetuluT si au facut cetatea Sandana. 

Iar pentru cad au fost parintiT luT oamenT MI 

si nu sa tragea din samanta, jidoveascd, ci era din 

tr'alte samantil si credea in bodzi, nu credea in Dumnedzau, 

pentru aceea nu Taste in numar cu cei direpti, 

nice sa pomeneaste ; ce O. chiama fora tata, fall 

muma si fara de nice o samintie. Iar Melhisedec au 

cunoscut pre D-dzau, si Tata ca sa pomeneaste impreuna 

cu toti direptil, si Inca preot luT Dumnedzau din 

naltime curat si dirept 

Izvoarele grecesti si paralele, vezT la Fabricius 1) 

din Cedrenus, Simeon Logotheta, Glycas etc. 

A doua legenda, pe care am gd.sit-o numaT in literatura 

slavica 2) spune, ca. Melhisedec s'a nascut in 

mod miraculos de cAtre Sofonin, femeea luT Nir, Iratelelul 

Noe, care in toata vista el a fost stearpa siabia 

la batranete l'a nascut. Arhanghelul Mihail Ta pe Melhisedec 

de la tatAl sau si 'I in in rain. , pans cAnd 

trecu potopu si toata lumea se inecase, afara de Noe 

si familia la 

Mult maT vestita si foarte raspandita este in fine a 

treea legenda atribuita luT Athanasius din Alexandria 

1 L. c. 1, 325-326. 

1) Tihonravov 1. c. I, 26 31; din doue mannecripte.

MELHISEDEC 303 

§i publieata grecqte de cAtre Mantfaucon, reprodusa 

apol de Fabricius 1). Traducerea slavicA din secol. 

XVII 2) se potrivelte in tocmaT cu textul grecesc, numaT 

icT colea a maT scurtat sag a mai adaus cate 

ceva traducAtorul slay ; une -orT n'a inteles bine cuvintele 

grece§tT. 

i de aci §i de adreptul din grecefte avem noT cele 

cloud variante din aceastillegendA una, §i adicA cea maT 

noul in literatura romans face parte din ,troparul 

al 13 din a trea peasna a mareluT canon ce se canta 

joT a 5 saptamana din post, care s'au talmAcit de Archiepiscopul 

al Miralichiei Ioann din ostrovul Lindo." 

Acest apocrif s'a tradus din grece§te cu binecuvantarea 

,Mitropolitului Veniaming de cfttre acela, al 

carui nume, socotindu-se slovele ca numere, face 768 

adica pe cAtre unu Anastasie, i s'a tiparit pentru 

intala oars, la 1812 in Ja0 sub titlu: ,Pentru Melhi- 

sedec. Istorie §i tglcuire foarte minunata Si frumoasA 

Preotul luTD -zeu, imparatul cel ins treinat intre oamenT. " 

Editia a doua s'a fAcut la 1848 in Sf. manastire 

Neamtu §i a treea la 1863 in Bucure§ti. 

Coprinsul acestei legende este cel urmator : 

,La hotarele PalestineT era o imp,rateasa anume 

Salim, tot de un nume cu cetatea Salimul, intru care 

ea impAratia. Ea a nascut pe Salaad §i Salaad a nAscut 

pe Melhi. Iar Melhi a luat de femee una anume 

Salim, oi cu &Asa a nAscut do! fiT ; Melhi .i Melhi- 

sedec. Melhi, tatAl acestor fiT era pAgAn inchinator 

de idol!. 0 datg tritnese el pe Melhisedec sa 'I aducA 

1) 

L. c. p. 311-320, 

1) Porfiriev peg. 131 136.


7 vitei pentru jertva Dumnezeilor sal. Pe drum IAzand 

frumusetea lumel, socoti el intru sine, ca acela 

care a facut acestea toate este singur adevarat D-zeu. 

Intorandu-se acasa incerca a educe pe tatal dm la 

aceeasi credinta, dar in zadar ; ba chiar l'a maniat 

inteatata, ca acesta se hotara sit '1 jertleasca ca sa 

impace D-zeiT sal, pe care i a °carat prin vorbele sale. 

In uritia aceea trimese imparatul pe Melhisedec pentru 

a doua oars la cireada., §i intra de spuse imparateseT 

hotararea sa. Imparatul vazand ca muerea lui 

plangea cu amar, fiind-ca ea iubia pe Melhisedec mai 

mult, i-a zis, sa punem sortI §i pe cine-va cadea soartea 

acela sa moara. 

Sortii cazura. pe Melhi §i '1 gatira spre jertfa. Inteacel 

ceas a sosit §i Melhisedec cu vi el. Esemplul imparatuluT 

a fost urmat de multi §i ora§ul rasuna de gemete 

§i plansete. Melhisedec neputandu-le suferi se 

sui in muntele TavoruluT §i se rug luT D-zeu, ca sa 

prapadeasca acel ores nelegiuit. D-zeu implini in data 

rugacTunea lu!, §i pamantul casca gura de inghiti pe 

totT. Apol a locuit acolo Melhisedic §apte anT intregi 

hranindu-sa din muguriT copacilor §i din miere salbatica 

§i adapandu-sa din roua care cadea de sus. *i 

find el gol ii s'a facut spatele Jul ca coaja de broasca. 

testoasa. Duca aceT §apte anT zise D-zea lul Avraam, 

sa incalece pe asinul sau, sa Ta imbracaminte noun §i 

sa se sue in muntele TavoruluT. Acolo sa strige de treT 

orT cu glas mare zicand: omule al lui D-zeu celul prea 

inalt ! §i dupa al treilea glas va e§i din desimea codruluT 

un om insalbatacit inaintea lul, sa nu se sperie, 

ci sa '1 raza, sa 'T tae unghiile §i sit-1 imbrace.

MELHISEDEC 305 

Asa si fecu Avraam toate cate i -au fost poruncite de 

D-zeli. 

Jug, sfantulMelhisedec dupe trei zile pogorandu-se 

din muntele Tavorulul, §i luand un corn cu unt de 

lemn, si pecetluindu-1 cu graTul luT D-zeu, a blagoslovit 

pe Avraam. 

,Apoi dupe, putine zile a venit glas din cer zicand : 

-pentru ca nimenea n'a remas din neamul luT Melhisedec, 

pentru aceasta se. va numi fara tats, fare mums, 

si nenumivat la neamur!, nici inceput zilelor avand 

nici vieti sfarsit, ci ca fiul lilt D-zeu inchipuit , ramani 

preot in veacc. 

Afars, de aceasta. redactiune, scoasa intocmai dupe. 

originalul grecesc, mai posedam $i o altd, variants. 

mult mai veche a legende! lul Melhisedec, continua 

in manuscriptul AcademieT, pe care l'am numit ,Palite. 

De aci se dovedeste ca. i'am pus cu drept cuvent 

acest nume, cad in tocmaT cu redactiunea noastra 

romans se afla aceasta legends, in ,Paleea` sloveneascd 

manuscriptul No. 866 din biblioteca So!ovetki, 

dupe. care a publicat'o Porfiriev 1). 

Deosebirea intre redactiunea aceasta din ,Paliia 

care a fost tradusa din slovenefte i intre redactiunea 

de mai sus, care s'a tradus din greceste este mai 

cu seams cea urmatoare : ca, mai intaid se spune 

porunca lul D-zeu cdtre Avraam sa. se sue in megrim 

Thainariei (!) si acolo se. ingrijeasca de omul lu! 

D-zeu, in modul sus aratat. Apoi urmeaza, biografia 

lu! Melhisedec , care la inceput se chiema numaI 

1) L. c. p. 222-225. 

lit. pop. rom. 20


Melhi, apoT s'a schimbat in .Melhisedec ; el era fiul 

Jul Osedec §i fratele lug Sedec. Cele §apte Ialovite aduce 

Melhi de la Galilea, ca jertfA pentru bozul Cron. 

Restul se aseamana cu legenda de sus; soartea insa 

nu cade pe cel-alt-frate, ci chiar pe Melhi ; muma lug 

II trimete inainte pe Sedec ca sA 'I spue de hotararea 

tatAlul slu, §i el fuge de se retrage pe muntele 

Eleon ce se chlama mild; ora§ul Salim insa se eufunda 

in urma until cutremur. ApoT se vorbesc amandoi 

adiea. Avram §i Melhisedec qi se inching, amandoI 

luT D-zeu inaintea mane Aril ; in urma poveste§te Melhisedec 

luT Avraam biografia sa §i Avram i da dijma. 

din toate'. 

Precum am observat'o, nu se regase§te, aceasta 

legenda, pe cat §tim, de cat mime in Paleea sloveneascA. 

Curios este a Melhisedec se bucura §i In literatura 

ebraica. de o reputatiune foarte mare, in genere 

e considerat eA ar fi identic cu Sem fiul lei Noe, de 

la care a primit traditiunea religioasa , §i el apol 

a transmis'o lug Jacob al cAruI daseal a fost dupA legenda. 

Beer In cartea sus eitata a cules toate pasagiele 

1), din Talmud Si Midra§; pe Mg aceasta pomene§te 

§i legenda lui. Athanasius §i traditiunile patristice. 

-..............- 

1) Loc. cit. No. 300 pag. 142 145.

AVRAAM. 

Nasterea si 

tineretea 1ui Avraam au fost objectul 

activitAtei legendare, din timpuri Inca inainte de Christos. 

Un ciclu de legende s'a format de timpuriu, destinat 

a esplica cum a ajuns Avraam la cunostinta 

D-zeului adevarat, cum rs'a opus inchinArei de idoli, 

cum a fost persecutat de Nemrod si aruncat in cuptor 

de foc, din care insa scapA prin ajutorul lui D-zeu. 

Mai sus deja am pomenit dup6. Hronograful nostru, 

c Avraam a ars capistea idoleasca a tatAlui sou, apol 

urmeaza tot in Hronograf cA Aran s'a aruncat inauntru 

pentru a scapa bozi, dar a ars. InteaceastA legenda 

care se afla .i la Syncellus Chronografia, reti- 

'Arita de Fabricius avem o reminiscent, a legendei 

rabinice, care ne spune cA Haran fratele lui Avraam 

nu era cu toga inima la credintA in D-zeu, ci astepta 

sA vaza ce soarte va avea Avraam in cuptorul cu foc, 

i dupA reusitA se va decide. Aruncat insa in cuptor, 

arse Haran imediat 2). 

1) L. .c. I, p. 839. 

9) Gervasius, Otia ed. Liebrecht p. 8 qi anotat. 11 pag. 76 urm. 

Gruenbaum in, Zeitschrift d. Deutsch - morg- Gesellschaft, vol. 

XXXI. pag. 248 urm.


Mai mult sau maiputin clesvoltata este apoT legends 

despre na§terea lui Avraam, tineretea lul, cunoOnta 

luT D-zeu §i pribegirea lul in Palestina in apocrifele 

slovene§ti publicate de Tihonravov §i Porfiriev. Ca 

op special nu le am putut gasi pand, acuma in literatura 

romans, afara numal acele urme cari s'au pastrat 

in Hronograf. 

In acela§T Hronograf 1) se afla o alts poveste tot 

despre Avraam, relativa la vremea cand se afla el in 

Eghipet la impAratul Avimeleh. 

, Cum s'au areitat Avraam zveadovidet inainte lui 

Avemeleh inparat la Eghypt.c 

,Avraam avand dar de la D-zeu, §tiea me§ter§uguI 

stealelor si 

tocmala ceriului §i a zodiilor, §i intai el a 

aratat la Eghipet acest me§ter§ug §i mare cinste avea 

la Eghipteani §i i s'au rugat §i inparatul Avemeleh 

sa'l inveate. 

Tara atuncea era ne§te astronomT la Avemeleh inpArat 

§i foarte filosofi marl de toate lucrurile. Iar 

Intr'o dzi ii chema inparatuld inaintea sa, §i era Avraam 

§i au poftit inparatuld pre Avraam, sa intreabe 

nescai intrebarT pentru planite sau pentru altd ceva. 

i intrebandu-I Avraam au zis : oare putea-va vrajea 

sau ursata sa faca omuluT bine sau rau ? D-zis-au 

unul dentre acel vrajitorl : nu poate la om sa mai 

incapa alt bine sau alt rau, fail de cat Taste scris, §i 

ursit pre ce zodie va na§te omuld. Tara Avraam dzisa.: 

dara au nu va putea Dumnedzau sa primeneasca fie§tece, 

precum IT va fi voea ? Iara el nu suferira cuvantul 

1) Fol. 14a cap. 9.

AVRAAM 309 

IuT Avraam. Atunci au poroncit inparatuld de adusara 

pre un vinovat de temn4a, ce era giudecat de moarte, 

si dzisa Inparatul, de au cautat cu me§ter§ugul for de 

na§tirea acelui om, cum i-au inpartit zodiea §i ursata. 

iara el socotira. §i dzisera, cs acel om va muri de foc 

cand va muri, insa curund nu va muri. Tara Inparatul 

au poruncit de l'au inecat intr'o apa mare, §i e,i acolo 

vraja for mincinoasa ; iarA cuvenite (!) lui Avraam 

au ramas adevarate.( 

Urmeaza apoi invataturi ce a dat Avraam astronomilor 

eghiptenb §i cum a mai zis Avraam: ,ceea ce 

ered norocul §i dzic ca,-I scris omulul on bine on rau 

cum dzicet,i voi, foarte santeti in§e14 cu firea, §i vrsjile 

for cad mincinoasa, pentru caci cred in zodii §i in 

vraji §i in noroc §i uit5, pre Dumnezau cela ce li cumpAtiaza 

toate ei-i 

puternic a face §i bine §i rau, ci li 

Taste gandul spre noroc §i spre zodil; zodifle inb11 

dupa tocmala ceriuluT, cum sint tocmite de D-zau, 

iara omul I T pTerde sufletul cu nedeajdea.` 

TocmaT aceasta credinO, in noroc, vr6jI §i zodii, In 

contra carer se lupta deja Avraam, dups legends, s'a 

mantinnt In toata taria pans in ziva de astazi. 

Aceeaai poveste se gAse§te In Imnograful lui Hamartolos 

din a carui traductiune sloveneasca, a publicat 

Porfiriev,1) pasagiul relativ confruntandu-1 cu textul 

grecesc, §i anotand deosebirile. Redactiunea romans 

este cam scurtata falA cn originalul slavo-grecese. 

Milli mar veche de cat chronica lui Hamartolos, este 

credin0. ca Avraam tiea mea§ter§ugul stealelor §i 

1) L. c. p. 252-256.

310 

LITERATURA POPULARi ROMANA. 

tocmeala ceriuluT si a zodiilor` §i ca el ar fi aratat acel 

mestersug Egyptenilor. Deja losephus o pomenestei) 

precum i voroava ce a avut cu astronomil eghiptenT, 

apol Alexander Polyhistor ; Syncelus zice ca Avraatm 

a aratat Eghiptenilor mesterpgul calendaruluT. Toate 

notitele relative au fost adunate de Beer 2) §i Fabricius 

3). 

Intercalatiunea despre modul cum a dovedit Avraara 

minciuna prezicerilor dupe, zodiT, are o analogie in povesti 

medio-evale, dar earl aq scopul tocmaT contrariA ; 

Mica de a dovedi adevTrul prezicerilor astrologice, 

intocmai cu credintele acelor timpurT. Asa se spune 

de Nostradamus vestitul astrolog francez : 4) 

,Plimbiindu-se o data cu domnul de Florinville, vazura 

in curtea castelulul doT purcel, unul alb si altul 

negru. Intrebat ce se va intampla cu dan§iT, raspunse 

Nostradamus:, NoT vom mance cel negru i lupul va 

manta cel alb`. Pentru a'l desminti, porunci Florin - 

ville, sa se taie porcul cel alb si s6. se.gateasca pentru 

cina. Pe cand bucatarul gatea pe acel purcel, intra in 

cuhnie un lup ce -1 Linea pentru a-1 domestici, §i mane& 

o parte din acel purcel. BucataruI fiindu -T frica de stapan, 

se apuca §i 

gati purcelul cel negru. Cand sezura 

la mass, zise de Florinville catre Nostradamus : ,vezr 

1) Antiquit I, 8, 2. 

2) L. c. p. 25 §i No. 233. p. 78 No. 837, qi p. 91 No. 978 urm.. 

8) I. p. 350-377. 

4) Eclaircissement des vdritables quatrains de maistre Michel 

Nostradamus. Paris 1656 p. 40. la: P. I. Iacob. Curiosites des 

sciences occulter. Paris 1862 p. 250-251.

AVRA A M 311 

ch noT mancam purcelul cel alb, i lupul nu se va mar 

atinge de dansul." ,Ba, respunse Nostradamus, nor 

mancam cel negru." Cercetanduse mai de aproape, afla. 

de Florinville cum s'a petrecut lucrul, .,i el Nostradamus 

avea dreptate. 

A doua varianta este localisata in Germania, unde 

sluje§te ca esplicare pentru herbul familia Schaffgotsch. 

In herbul acestei familie se fat §i un miel, 

§i iata cum esplica legenda originea acestu! miel : 

,Sezand o data la masa cu multi prietin! ai MT, Intel)/ 

contele Hans Ulrich de Schaffgotsch pe un invatat 

al lu!, ce edea asemenea la masa: de ce moarte va 

muri? Dupa multi, lupta spuseacela, ,ca, va muri prin 

fer." Pentru a'§i bate joc de prevestirea magistrulu!, 

trimese Hans Ulrich sa'T aduca un miel, §i intreba iara0 

pe acel magister ce e soartea mielulul? Magistrul raspunse: 

va fi mancat de lup.' Indata porunce§te contele 

bucatarului sou, sa pregateasca mielul pentru cina. 

Dar in zadar a§teapta tot! mesenT sa se aduca mielul, 

cad un lup domesticit, care intorcea frigarea in curte 

deja de multi an!, se apucase de mane/ mielul" 1) Intocmal 

a.sa s'a i implinit i cea Pala prevestire, §i pin 

aducere aminte s'a pus mielul In herbul familia 

Moartea ha Avraam. 

Redactiunea cea mar veche romana a legendel desspre 

moartea Jul Avraam s'a publicat de catre d-nu 

Hasdeu, facand parte din ,Codex Sturdzanus, de pe 

9 I. Kern : Schlesiens Sage; Legenden and Geschichten. Breslau 

s. a. (1867) p. 20-23.

312 LITERATURA POPULAR) ROMANA 

la sfax*itul sec. XVI (ante 1600) 1) Alaturea cu textul 

roman a mat publicat *i textul slavic (bulgar) dintr'un 

manuscript al Archivei Statului, din sec. XVI descoperit 

de D-nia sa. Ne mid= insa cum a scapat cu vedere 

publicatiunea lui Tihonravov 2) incat a scris , ca 

,textul sclavic al acestui legende intru cat slim noi, 

find pand acum inedit it publicdm fa(d in lap de eel 

romanesc 8) 

Comparand aceste doue texte slavice, vedem ca aceea 

publicata de d-nu Hasdeureprezinta o recenziune 

scurtata *i trunchiata, de oare ce nu ne spune nimica 

despre modal cum a murit Avraam; adica lipse*te tocmai 

partea cea mat importanta qi care e *i mat desvoltata 

in recenziunea a doua slavica. Mai fragmentar 

Inca qi este textul roman, publicat de d-nu Hasdeu, 

care *e potrive*te intocmal cu textul slavic alaturat 

nesocotind mid diferente. 

Dar pe langa acearedacOune scurta sau trunchiata 

posedem not *i redactiunea cea desvoltata, in done 

copil, amandoue posesiunea noastra. Copia intaia e coprinsa 

in Sbornicul nostru de pe la mijlocul sec. XVIII 

(c. 1750) 4) 13 foi, la inceput insa lipse*te o foae, doue 

*i tot atAtea la sfar*it ; cea ce se poate lesne controla 

prin copia a doua intreaga, ce o posedem in Sbornicul 

nostru de la 1813. 6) De oare ce copia mai veche se 

potrive*te intocmal cu cea moderna, *i coprinde in sine 

1) Cuv. din latriinT II. p. 189-194. 

2) L. c. I. p. 79-90. 

3 Loc. cit. p 187. 

4) Fol. 101-113. 

4) Fol. 98-112.

MOARTEA LUT AVRAAM 313 

si redactiunea cea scurtA, vom da aci coprinsulacestei 

legende dupa, copia cea moderns. Cercetari detaliate asupra 

raportului intre diferitele redactiunl si copil nu 

intra In cadrul descrierei repede literare de fats. Titlul 

redaqiunel din 1813 este: Vie* parintelui nostru 

cel drept Avraama scrisa dupa Apocalipsi cu cuvinte 

frumoase foarte, in loc de moartea parinteldf etc. 

,Avraam avea locuinta,lui Mg& Diea cea neagra, tutu 

rapaosul ce veniea drumurile, ca sit priimeasca pe 

streini §i calatoril. Apropiindu-se vremea moartei sale, 

chema D-zeu pe Arhanghelul Mihail si'l trimise la Avram 

sal pregateasca de moarte. Ajungand la dansul 

ii spuse, ca vine de la cetatea cea mare, thud trimes 

de catre inparatul cel mare, sa, zica prietenuluT situ 

Avraam, WO gateasca toate ale cash luT, si ca Inparatul 

it cheama. Gatindu-se Avraam sit se intoarca cu 

acel strein din satul unde '1 aflase ingerul, vru sit aduca 

cai sit incalece, ingerul insa it opri zicand, ca se fere§te 

sa incalece pe vita cu patru picloare, ci maT bine 

se dusera pedestri pans la casa lui Avraam. Pe drum 

trecura inaintea until. chiparos inalt, care striga de o 

data cu glas de om: Sant, sfant, sant! . . . domnul 

D-zeu to chIama, pArinte Avraame ! Apropiandu-se de 

curte sezura la vorbA; Isac v6zu pe ingeru si cunoscu 

ca nu e om pamantean si alergA de se inchina inaintea 

la Apo! aduseligean cu apa si Avraam se scula §i 

spala picioarele streinului, §i pause pe candilspala. Isac 

planse de asemenea §i ingerul pause ; lacrimile Ingeruin! 

se fAcurA pietri nestimate. Apo! porunci Avraam 

fiuluT sAu sa, &easel mass buns si doue paturi, una 

pentru dansu §i alta pentru streinul. Atunci se sui Ar-

314 LITERATURA POPULARA. ROMANI 

hanghelul la D-zeu i zise cd nu poate sd spue lui Avraam 

de moarte. Tar D-zeu II raspunse, ca va trimite 

un vis lul Isac prin care II va arata toate §i Arhanghelul 

WI talcueascd visul, ca Avraam sd poate ingriji de 

toate ; Tar ingerul sd mlnance cu el la mash. 

,Noaptea aratA D-zeu lui Isac in vis pomenirea mortil 

luT Avraam, §i Isac se sculA §i se atarnd de gatul tatAlui 

sail, plAngAnd cu amar. ySi Isaac ii spuse : ,eu 

vazuiu inteaciasta noapte era soarele §i luna deasupra 

capulul mieu, §i zorrile (!) rdshirate §i luminate 

§i ceriul derhis §i eu ma veselieam. i iatd un barbat 

luminos ca soarele sa pogord din ceriu §i'm lug soarele 

din capul mieu §i sA sui in ceriu §i eu ramaseiu 

jalnic. ' Arhanghelul le talcue§te visul, aratAnd ca a vent 

ceasul mortii lul Avram §i ca el vrea sd i ea sufletul. 

Atuncl se rug Avraam de dansul, ca sal Ta cu trupul 

sd vazd toate lucrurile lumil qi tot norodul, apol 

se va supune mortiT. D-zeu zise Arhanghelulul sd Ta 

carul heruvimilor i sd Inaltd IntrInsul pe Avraam ca 

sd vazd toate. Inaltandu-se v52u multloamenT chinuindu-se, 

Tar alti jefuind §i plinT de pacate §i el rug pe 

D-zeu ca pamAntul WI inghite §i sit caza foc din cer 

peste dftnOT. D-zeu IT implini dorinta, dar spuse in aceea§I 

vreme ArhangheluluT, sd 1ntoarcd carul, ca Avraam 

sd nu mai vazd norodul, ca altmintrelea ar prapath 

toatd lumea; §i Eta intoarse carul cAtre tla cerIulul 

celuT d'AntaTu. Acolo vazu Avraam done cal, una 

largd, i alta stramta §i inaintea for §edea un om cu 

firea infrico,atd ; §i and vedea el suflete multe pe calea 

largd, ranite de Inger/ plangea, cu acele suflete insd 

ce venea pe calea cea stramta se veselea : acesta.

MOARTEA Lig AVRAAM 315 

era Adam care plangea sufletele pacatosilor si se bucura 

de sufletele dreptilor. 

,Apor maT vazu un om lucind ca focul, avand o carte 

mare inaintea sea si ingerT scria ispitele si milosteniile 

oamenilor si cumpanea sufletele : acela era Avel 

fiul IuT Avram, care judecA sufletele oamenilor pana la 

cea din urma judecata. Asa maT vede si altele si este 

readus la pamant ; ad. vine moartea la (Jamul, insa in 

chip stralucitor ca O. nu'l sperie. Avram voi sA vaza 

fata adevitratit a mortil, si el se arata luT, cu capul de 

zmeu in .apte chipurT, in patru spre zece fete de foc 

si cu multa groaza, asa Inca au murit atuncea de groaza 

el 7,000 de oameni ; apot s'a schimbat iar moartea 

cum era inainte. 

,In fine se indupleca Avraam sa. ingrijeasca, de casa 

luT si sa se &easel. de moarte. Apropiindu-se ciasul 

mortif zise moartea luT Avraam: vino de 'mTsaruta mana, 

si cu aceasta sitrutare iT dede si paharul cu otrava 

mortil; in momentul acela sosi Arhanghelul Mihail cu 

multime de ingeri si Wit sufletul luT Avram; si pe Avram 

it ingropara Isac, Sarra(!) si totivecinT cu jale mare 

in Diea cea neagrA4. 

Manuscriptul se termini, cu cuvintele urmatoare: 

,DecT si no! iubitilor mid frati si pravoslavnicilor 

cregtini! veciniT, parintil nostri sa'T 

cinstim, calatoriT 

streiniT afpriimim etc. 

Aceasta. ,moralisatio( se adreseazA catre cetitort 

pravoslavnic! crestinT , ceea ce e foarte Interesant 

pentru o carte anathernatizatd gi afurisitd de biserica 

orthodoxd anume, §i era foarte raspandita. printre 

BogomiliT, ceea ce insa n'a relevat D-nu Has


deu de loc. Rolul ce'l joaca Arhistratigul Mihail se esplica 

prin predilectiunea ce au avut Bogomilii tocmai 

pentru acest Inger. In literatura romana a ajuns de 

sigur dintr'un manuscript slavon bulgar sail serb. Nu 

in toate detaliele se potrive§te redactiunea lui Tihonravov 

cu redactiunea roman., amandoue insase trag 

de la o origins. comuna. 

Originalul grecesc din care s'a scos traducerea sloveneasca, 

este panit acuma inedit, manuscriptul se afla 

la Viena 1) In literatura orientala nu gasim nimic care 

sa corespunza unei apocalypse a lui Avraam numai 

unele detalie se afla acolo a§a d. e : ca D-zeu n'a voit 

sa arate lui Avraam moartea in chipul el eel groznic 2) 

sau ca Avram a murit, sarutat fiind de D-zeu 3). 

Cat despre inaltarea sa In cer, Inca cu firea trupeasca., 

se vede ca Influenlat asupra acestei legende, legenda 

despre moartea lui .Moisi, care asemenea se 

opune ingerului mortii §i moare sarutat de D-zeli. Pe 

timpul vietel sale insa el a fost in cer §i a vazut toate 

ce vor fi. Legenda aceasta despre moartea lui Moisi, o 

gasim mat Intaiu in comentariul lui Pseudojonathan 

la Deuteronomium c. 33 apot s'a desvoltat §i a ajuns 

o carte deosebita, compilata Si redactata cel mult in 

secol. X. Mai cu seams daca comparftm dialogul intre 

Avraam §i 

Arhanghelul Mihail §i apot cu moartea, cu 

dialogul intre Moisi §i Samael ingerul mortil, devine 

1) v. Fabricius 1. c. I. p. 417-418. si Hasden L c. p. 181. 

2) Weil: Legenden der Muselmanner p. 98. Hammer: Hosea]. 

p. 56 -57. 

3) Genes. rabba.

M OA RTEA LLTI AVRAAM 317 

analogia frapantit 1ntre aceste legende. Textul ebraic 

s'a publicat in mai multe rAnduri, latine§te a fost tradus 

qi editat de Gaulmin 1) §i apoT de Gfrelrer 2). 

12.111.1. 

1) 

De vita et morte Mosis libri tree Paris. 

2) Prophetae veteres pseudopigraphi ed. Gfrtirer Stutgard 1840 

p. 330-362.

MOISE 

In literatura slava §i bizantina urmeaza dupe, apocrifele 

privitoare la Abraham, un Or intreg de apocrife 

relative la visul lui Jacob la Iosif in Eghipt gi mai cu 

seams, diatele pseudepigrafice acestor din urma, editate 

grece0e de Fabricius §i slavone0e de Tihonravov 

§i Porfiriev. 

Nol pomenim acestea toate in treacat, find ca pana 

acuma n'am reu0t a le gasi 0 romane0e ; dar nu ne 

indoim ca cercetari continue ne vor aduce cuno§tir4a 

0 de manuscripte romane pans acuma neconsiderate 

sau necunoscute cu totul. 

Legenda ce o avem not dupe, aceste este un epizod 

din via(a lui Moise. 

Hronograful nostru 1) ne spune : Jara °data ea 

(fata lui Faraon) l'au dus (pe Moise) la tats, -sau la inparatula 

§i vazandula ap. curat §i frumuvld, l'au luat 

in brata, §i'l dezmerda ca pre un pruncf, Tara el sa'ntinsa 

§i Iua corona dupa capul inparatului, §i o dede 

1) Fol. 23b.

MOISE 319 

gTos. Pentru aciasta s'au scarbit inpgratul §i vrea sal 

omoarg. Iar fata luT Faraon, mama lu! Moisi, dacg au 

audzit, au marsu §i au dzis : inpgrate! A, nu faci acest 

lucru sg omori copilul, el el easte nepriceput ca un 

prune, i de nu mg credzi inparatiea ta cg nu sa, pricepe, 

sg puT lute() tipsie galbenT §i 'n alta carbunT aprir41, 

i pune inaintea copi(lu)luT, sa, ispitetT, qi atune! 

de se va tinde la galben!, veT vedea ca. O. pricepe, 

Tar de sA va tinde la foe la jeratec, veT vedea 

Inpargtiea ta cA Taste brudiu. i ispiti Faraon cu aclasta 

de au pus de o parte galbi(nT), de altg parte 

carbunT aprin§1 §i ce vru Dumnedzau, s'ad intins copilul 

§i au luat carbuni cu manu§ita luT §i bagandu -1 in 

guru ,s'au arsu limba §i dintr'aceea el au graft faIcav 

sau gangav, pang la moartea luT. Iarg Faraon dacg 

vazu a§ea, el au credzut cg Taste un pruncu brudiu, 

.i-I sg potoli maniea.' 

Sfar§itul acesteT legende ne esplica cauza de ce 

s'a scornit. De oare-ce se zice in Biblia, cum cg 

Moisi era gangav sau zcibavnic cu limba, a venit apoi 

fantasia legendarg i a esplicat cum sg poate, ca Moisi, 

care trebula sa. fie desavar§it in toate, sg aibe o lipsg 

fireasca. 

A§a se §i afla, maT cu acela§i cuvinte deja in Genesis 

rabba din secolul at V. 1) apoi in Sefer hala§ar 

.i deacolo in a§a numita ,Cronica luT Moisi( cornpilatg 

in limba ebraica eel mult in sec X. din legende 

mult maT veche, apoT in Jalkut 2) singura deose- 

1) Cap. I. li 11. 

'j fol 25-a, § 166


hire ce esista intre aceste redactiunT §i cea roman& 

este, ca in redactiunea ebraica, vine ingerul Gabril 

§i mama luT Moise, pe care o tindea el catre 

galbenT o impinge cAtre tipsia cu carbunT 1). Tot 

ma se afla aceasta legend& §i in literatura muhamedana 

care a imprumutat-o cuvant din cuvant din 

literatura rabinica 2), Din Orient a ajuns in literatura 

bizantina §i de o parte in cronica lut Dorotheus 

3) §i de aka, in literatura slavoneasca, Textul 

slavon publicat de Tihonravov 4) este mult mai desvoltat, 

epizodul nostru se afla, acolo indata, la inceput 

5) §i se potrive§te maT mult cu redactiunile orientale 

decal cu cea roman*, ea.ci §i acolo se pomene§te 

de ingerul Gavriil, care impinge maim copilului 

catre carbunT. 

Ba ce e mai mult : Valaam vrajitorul, de care se 

vorbe§te nurnal in redactiunile orientale, Qi care nici 

nu se pomene§te cu aceasta ocaziune de Dorotheus, 

joaca Si in redact,iunea slavona ace14 rol de sfetnie 

at int Farao ca in cele orientale. Ceea ce ne dovedqte, 

ca izvorul legend el romane trebue cautat in Hronografitt 

slavon si nu in Mineul, de unde e scoasa acea redaetiune 

Slavic* publicat* de Tihonravov. Mai aproape de recensiunea 

romana, dar foarte prescurtata este variants 

5) 

Editata latineste de Gaulmin apoi de Gfroerer. 

2) Weil: Biblische Legenden der Muselmaenner p. 141-143.. 

(Hammer) Rosenoel I, p. 88-89. 

3) p. 43 urm. 

) L. c. I, p. 233-253. 

3) P. 235--236.

MOISE 321 

din Paleea publicatti de Porfiriev 1) Dar interesant 

este, cit aceasta legend& a intrat iti literature 

popularti serbeasca, unde se spune ea Constantinopole 

a fost zidita de un ficior de Imparat gonit de catre 

tatal sau, caruia i a luat asemenea coroana din cap, 

si care apoT cand it ispitira, tinse mans la tipsia cu 

our si nu la cea cu carbunl 2). 

Cu aceeasT ocaziune mai comunicamaci $i un alt epizod 

din hronografele noastre, interesant pentru cele 

zise mai sus, cand vorbiam de legenda luT Adam si 

de toTagul lul Moisi. Precum am vazut mai sus este 

izvorul aceleT legende, o apocalipsa greceasca, atribuita 

lui Moisi, care spune cum ca fiind el pe muntele 

Sinai, vede, ca sa zic asa, intaele intamplarT ale omenireT. 

0 reminiscenta de acea legenda s'a pastrat si 

in hronografele, si Tata textul relativ la acea legenda 8): 

,i in toata vremea acolo In pustie i sa. arata 

Arhanghelul Gavriil, $i i spunea, cum as facut Dumnedzau 

lumea, de inceput cerTulu si pamtmtul cu toate 

podoabele cerestI si pamantesil, si precum facuDumnedzau 

pre om, si cum s'au ImulOt in lume oameniT, si 

cum all dat Dumnedzau in lume potop, de au Innecat 

toate trupurile pre pamant si cum all facut oamenii 

turnulu celti de plata sa se sue In cerTu, si cum 

s'au dezmeticit $i s'au pierdut limbile ; si pentru oamenu 

cei vechl 1-au spus, care cum au fost si cine 

call anT au trait; si acolo 1-au spus ingerul cum va sa-1 

2) L. c. p. 229-230. 

2) F. Massmann : Kaiserehronik vol. 11I. (Anotatinnile) p. 

870-871. 

3) Fol. 24 b 

Gaster, lit. pop. rom. 21

322 

LITERATURk POPULARA ROMANI. 

dea Dumnedzau tarie, ss stoats pre noroduld lui Izrail 

de la Eghipet, si cum va lua pravila de la DumnedzAu 

si va asculta pre dansul toatA semintiea jidoveasca. 

Si-T arats ingerul tocmealile ceriului, si stihiile si 

tocmala stealelor si numarul si alts toga intelepclunea.` 

Credem de prisos a mai demonstra pe larg originea 

orientall a acestei legende, care se poate considera ca 

embrionul apocalipsului; numai atata observAm, es 

legendele rabinice pomenesc des de vederea profetia 

a lui Moise, atat a lucrurilor viitoare, eat si a lucrurilor 

trpcute ce le a vazut el, cand era in cer sa 

priimeasca tablele legei. 

Pomenim acuma de manna sau de painea cereasca 

care dupl legenda : tine ce poftiea la inima sa, or 

ce fetfu de bucate sau bauturl asa sl facea in gura 

lull. 1). Mai pe larg despre aceasta legenda., care 

precum cred, a influentat chiar legenda medio-evall 

a st-lui Graal, am tractat in Germania lui Bartsch 2). 

0 altA legenda 3) spune, ca Moise s'a rugat de 

D-zeu sa vaza fata lui, ceea ce D-zeu nu-I ingadui, 

dar mime lumina lui o vitzu : 

,Iara Moisi de frica lumina s'au apucat de o piatrA 

din muntele Sinaei gi 

sA topi piatra ca tiara, si 

s'au varat Moisi in piatra, de i sa cunoaste locul 

tiposul Ong asta-zi.' 

PAnA acuma n'am dat de izvorul acestei legende, 

care poate ca'sI a.luat nastere din cuvintele biblice : 

Hrahografal fol. 29-b. 

1) Germania, Boris noua an XIII. (XXV) 1880 pag. 288-289. 

1) Hronogr. fol. 32-a.

MOISE 323 

Exod. 33, 22: ,si va fi, cand va trece marirea mea te 

vdu acoperi cu mana mea, te voiu pune in spartura 

acelel stand, Si te volu acoperi cu mana mea pane 

ce voin trece,. 0 legends talmudica spune, ca acea 

spgrtura a fost pesterea, unde mal pe urma s'a adapostit 

proorocul Ilie, O. unde asemenea a vkzut pe 

D-zeu trecand in vantul cel lin. Legenda mai adauga 

ca acea crapatura, in stand, era cat un ac, cad altmintrelea 

nicl Moise nisi Ilie n'ar fi putut sA stea acolo 

de lumina cea mare.

SOLOMON 

Trecand peste epizoduri mai micT *i de putind valoare, 

precum precisarea fie-careT pietre din Efud, ca.ruia 

din triburi corespundea §i ce proprietatl avea fiecare 

piatra, tratatA pe scurt in Hronograf 1) §i allele, 

ajungem de o data la. Solomon, eroul until ciclu insemnat 

de povegtI§i legende, carT au influentat in gradul 

cel mar inalt, atat Orientul cat §i Occidentul. Cad 

Biblia inzestrand pe Solomon cu toate darurile spiritulul 

§i ale trupuluT, a dat putere fantazieT de a se desvolta 

li de a descrie mArirea §i intelepciunea luT Solomon. 

Ast-fel a ajuns viata luT Solomon sä fie, ca o 

cercevea, care coprinde in sine un §ir indelungat de 

istoril §i pove§tI, adesea orT de origins cu totul straina, 

cars s'ail grupat §i cristalisat in jurul acestuT punct fix. 

Prof. Vesselovsky din Petersburg a dedicat acestul §ir 

de legende o carte specialA fundamentals, in care analiseaza 

fie-care din aceste pove§t1, arata originea lor, 

amestecarea cu pove01 de origine deosebite, apol le 

1) Fol. 34.

SOLOMON 

325 

urmare§te In cllatoria for prin Europa, aratand §i mijlocitoril 

cart ad contribuit mat mult la raspandirea §i 

schimbarea for 1). 

Not in literatura roman nu poseda.m mat 'lid una 

afara de aceea ce o vom cita imediat mat pe larg 

din pove§tile din cercul solomonic, luate de a dreptul 

de aci, adicd atribuita lui Solomon, ci In mare parte au 

ajuns la not deja sub o forma schimbata §i anonima, 

sad atribuita cu totul altuia. .4a am vorbit In partea 

Antala de o carte de provenienla solomonica, §i am revenit 

asupra acesteT call §i In partea a doua, pentru 

a reveni acuma §i de a treia oath la dansa adica : de 

Viata lta Bertoldo, care a ajuns la not sub forma greceascA 

i italiana. Am mat vorbit cu ocaziunea ,Isopie!' 

i a hil ,Archir §i Anadam` de originea solomomonica 

a legendeT zidireT orapluT In aer, care §i-a 

luat na0ere din legenda, cum ca Solomon sbura 

prin aer de la Ierusalim la Damasc , dus de un 

duh care i era supus. Din acel duh s'a fAcut apoT In 

legendele rabinice §i musulmane un covor, apoT sub 

forma. mat real, o lad trasel de vulturl, In sfaqit 

chiar un cal sburator ; care toate precum am vazut 

ad intrat in basme §i joaca acolo un rol insemnat. 2) 

Alta poveste de origine solomonicA destinata de a 

arAta pAtrunderea §i tntelepclunea KIT Solomon, am 

tractat-o de asemenea la locul et, vorbind de povestea 

,feciorul moftenitor` 3) Pe care Solomon 11 recunoscu 

1) A. N. Veselovsky, SlavianskiTa skazanila o Solomon" i Ilito., 

vrase i zapadnyialegendy o Moron% i Marline. St. Petresburg 1872. 

3) mat sus pag. 110 113. 

8) T. mat sus pag. 151 153.


ca adevarat fid, dintre multl frail, ce pretind Impreund. 

cu dansul mostenirea tatalul lor. 

Am putea mad. nenumarat sirul citatelor, deed am 

voi sa culegem aci toate urmele legendelor solomonice 

In literatura popular/ romans. cea scrisa si cea nescrisa. 

Intr'un studiu special vom reveni mai cu seam/ 

asupra ,erbei fiarelor' care se bucurd de o reputetiune 

foarte mare in credintele populare, si care, precum 

o vom demonstra, nu este alt-ceva de cat legenda 

solomonicd despre Actmir. 

Afar/ de aceste urme sporadice si indirecte avem 

Insa in hronografele noastre 9 legends, nu mal putin 

important/, atribuita de a dreptu luT Solomon, adica 

legenda despre regina Sava, nascutd, din povestea BiblieT 

1) cd. regina Sabel' a venit la Solomon si a recunoscut 

intelepcTunea luT cea tuella. Legenda, din partea 

el, a irnpodobit !ma foartemult venirea reginel Sava 

si a addogat si intrebari istete ale el' la earl rdspunde 

Solomon, si ast-fel ea recunoaste agerimea mintil sale. 

Iafa cum ne-o povestesc hronografele romane '): 

,Asijderea era o imparateasa anume Sava, ce se 

dzicea elineaste ,Sivila ' impArdteasa mare de la marginea 

pamantulul, unde Taste aurul cel stump ce sä 

chiamd. Sufir. yS. data au audzit de atAta intalepciune 

a lui Solomon, s'au sculat cu multa aveare, tot de our 

scumpt, si de pietri cToplite, si de dulcetT scumpe si 

au purees cu puteare mare si au vinit la Ierusalim si 

1) T. Regum. c. 10. v. 1-10. 

1) foi 49 b-50 a

SOLOMON 327 

adunandu-se cu Solomon imptirat, Incepura a vorovi 

tot de intalepciune si pilde adanci ; si cate talcuri Pau 

intrebat Sivila imparateasa, toate cu tocmeala intalepciunil 

i le -an raspuns prea intaleptul Solomon. Si 

sä aline. inima Sivilii despre toate luerurile, cate an 

intrebat- pre Solomon, pentru a si Sivila era Mtg.liapta, 

atata cat si alts imparati de pe la marginea pamantului 

trimitea de intreba sfat si Invatatura de la 

dansa. Iara Sivila dace audzi area vadzu ca nu poate 

prinde intru nemic inaintea lui Solomon, Inca l'au mai 

ispitit o data sa si mai vadza ; adusti cu sine feate curate 

tinere si copii tineri de potriva cu featele, §i porunci 

imparateasa de le ratedzara parul tuturor intr'un 

chip §i copiilor §i featelor, §i i imbracara tot intr'un 

port si-T adusara inaintea imparatului, §i a tot 

sinatul, si dzise Sivila : imparate ! voirt sa'rai spui, dentre 

acesti copii, cari sant feti si carisint feate? Iar Solomon, 

mult s'au mirat de aciasta i dzasa de le dea- 

dara apa. pre mani, sa sa speale inaintea imparatului ; 

pi spalandu-sa, in locpricepu imparatul Solomon, cari 

sant feti si care sint feate, ea fetii sä spala pre mani 

§i pre obraz apasat si tare,. Tar featile sa spala 

§i smearin. 

.Si dzisA Solomon de -T aleasra deosabi si trimisara 

de-T cereal* si 

fu adevarat cuvantul lui Solomon inparat 

; pentru care mult s'au mirat Sivila inparateasa, 

si an dzis intru audzul tuturor: mai multe vadzuiu 

cu ochiT mieT, decat audziu cu urechile meale pentru 

Solomon inparatul.' 

Isvorul cel mai vechiu acestet legende este Comentariul 

agadic scris la cartea Esterel cel mult in sec. V. in


limba aramea. Legenda romana Insa este prescurtata 

; cAcT IT lipseste la Inceput povestirea cum a times 

imparatul Solomon o pasere, ea sol la regina Sava 

si apol cum a primit-o imparatul Solomon, sezand 

intr'un palat de sticla , intoemaT precum se afla in literatura 

muhamedanA, Incepand de la insusi Coranul, 

Si apoT In literatura slavona Tot asa lipseste si o sum 

de cimiliturl si ispite can sant enumerate in acele literaturT. 

Ceea ce priveste ins& acea intrebare, ea se maT 

afla in Midras Mile 1) si la Glycas in Analele partea 

II-a ed. Bonn p. 343 2). 

In rencenziunea slavona publicata de;Tihonravov ea 

se gaseste de asemenea 3) dar diferita de testul roman 

si de cele grecest1 $i ebraice. Vesselovsky in cartea 

sa a cules amandoue rencenziunT slavice si le a tratat 

acolo 4) insa Area pe scurt. In launtrul cartii a observat 

ins, foarte bine legAtura ce esistA, intre aceste 

intrebari istete si alte de felul acesta din literatura 

populara universalA, In special din cea slavica. 

Fara indoiala a intrat de aci in Viafa lui Esop, unde 

Esop a luat locul imparatesel Sava si se intreaba cu 

filosofiT eghiptenT, maT aceleasT intrebArT, pe care IT gasim 

in literatura solomonica. 

De alts parte maT atragem atentiunea si asupra 

basmulul : ,Zefirinu eel frumosc din colectiunea luT 

i) Ialcut II fol. 161 d § 1085. 

1) Fabricins, cod. pseudepigr.Vet. T. I p. 1031 turn. 

3) Vol. I p. 271 272. 

4) P. 347-350.

SOLOMON 329 

Arsenie 1) care se pare ca nu este alt ceva, de cat Ins AsT 

legendele solomonice reduse la o singurd poveste. Mal 

multe din elementele caracteristice acestul ciclu se 

regasesc in acel basm; se intelege, schimbate si schinomosite 

in cat devine adesea greu a le regasi prototipul 

; cad nu este un product omogen, ci precum se 

poate des observa, si mal cu seams la basm e, este 

rezultatul contopirel a mai multor elemente luate din 

diferite 

pint. 

Elementele ce par a sta in legatura cu legendele 

solomonice sant urmatoarele 

,Rosu Imparat, trimete soil la Verde ImpArat cu porunca 

sa ghiceasca, care din eel treTviteT adusT e mai 

mare, care e mijlociu §i care e mar mic. Acestl vit,eI 

semeina unu cu altul ca parc'ar fi unul. Fata imparatului 

spune lui Zefirin, care se afla in temni0., ce näpaste 

a cazut asupra lot. Zefirin Insa o sfatueste sa 

faca trel gramezT: una de grau, una de orz si una de 

mein, si sa vaza, care vitel va merge la grail, acela e 

mal mare, care se va duce la orz este cel mijlociu si 

care se va duce la meld e cel mal mic. Asa facu 

RO§U imparat si s'a gasit ca a zis adevarat.4 

Se vede clar ca nu este alt-ceva decat intrebarea imparateseI 

Sava, cu deosebireanumal, ca in loc de oameni 

s'au pus vitel, si in loc de distingerea secsulul e vorba 

de distingerea varstei ; IntocmaI ca intr'un basm unguresc, 

2) unde insa treT cal albi au luat locul viteilor din 

1) Vol II p. 31 urm. 

I) Stier. Ungarieche Marchen and Sagen. Berlin 1850 No. 2.

33Q LITERATURA. POPITLARA. ROMANI 

basmul roman. Intr'un basm buddhistic-tibetan 1) trimete 

un imparat la o fate done epe, care se asemeneal 

intocmal, ca sa spue care din ele e muma §i care e 

manzul Fata foarte isteata, le da de mancare si recu-, 

noaste pe aceea ca muma, care dedea fanul cel maT bun, 

cu botul eT, in partea celel alte epe Aceeasi fate recunoaste 

secsul a doT serpT, punandu-T in lane.. varpele 

barbatesc se tot svarcolea pe lama fail a se putea 

linisti, pe cand sarpele femeesc se incolaceste si 

se culca pe lane.. A treea ispita trimisa de dare impanatal 

este, -sa spue care este capul si care este radacina 

until toiag legal de gros din toate partile. Fata pune 

bastonul in apa §i partea de catra radacina se cufunda. 

mai mult, pecand partea de catra varf se ridica 

ceva mai sus. 

IntocmaT a§a este §i Intrebarea a doua in basmul roman; 

aci recunoaste Verde imparat, dupa sfatul dat de 

catre Zefirin feteT de imparat, printr'aceea, ca, el arunca 

toiagul in aer, si pe care varf cade acela este 

varful mai spre radicina. Diferenta, intr'acestea precum 

se vede este numal, ca, acolo se face proba in apa, §i 

aci in aer, si ca in legenda tibetana s'au schimbat rolurile 

: locul imparatuluT Solomon l'a luat o fate isteata, 

qi locul imparatesei Sava l'a luat un imparat. 

Tot a§a se povesteste §i in basmul unguresc. 

Pans, aci se potriveste §i basmul roman din colectia 

fraiilor Schott, intitulat : ,Albu imparat §i Ro§u imparat'. 

2) 

1) Dsanglun, edit. tibetan qi german de Schmidt c. 23 p. 190 

191. 

2) No. 9 pag. 125-135.

SOLOMON 331 

Trecem acuma peste epizodul, ea vine o sggeata aruncata 

de la Rosu imparat, pe care era scris sa o intoarcl 

tot asa de lute precum a venit, ceea ce si face 

Zefirin. 

Tot asa trecem si peste cAlatoria lul Zefirin la Ros 

imparat, care era insotit de doT tovarasi asemenea cu 

dansul; acolo dovedeste el Tara*" patrunderea intelepciund 

sale, si se apropie de legenda lui Hamlet. NoT 

am tractat acest epizod in alts parte 1) mai pe larg. 

,Fiind acolo la Rosu imparat mArturiseste Zefirim 

el el a intors sAgeata cu atata putere, incAt a palms 

chiar zidul palatulul si era aproape sal raneasca pe 

imparatul ins* Imparatul supArat, pregateste o eapa, 

ca sal traga intr'Ansa. Zefirin ins, trimisese carte 

la Verde impArat, ca sal trimeat,a ostirea inteajutor si 

ea s5, fie imbrAcata in treffeluri de porturi; o parte A, fie 

frnbrAcatA in haine rofil, a doua in haine negre §i a 

treea in haine albe 

Dupa aceea fu Zefirin dus la ieapA; In acelasi moment 

se vazu venind ostirea lul Verde imparat, cea 

imbracata in rofi21 §i tot poporul Incepu a arata armata 

ce inainta. Zefirin ins& zise: popor nesocotit! nu 

veil ca focul te-a cuprins. DupA aceea veni cea imbrAcatA 

in negre, si Tarasi zise : nu vedeci ca intatu a 

fost foc si acuma carbuni. TrecAnd si aceasta se ivi 

cea imbracatA in alb §'atunci iarasi zise : ali vazut focul, 

carbunil lul s'acuma cenusa. 

,Ast -fel surprins de armata lul Verde imparat e ba- 

1) Anuar pentru Israelitl an V. pag.

332 tITERATURA POPULARA ROMANA 

tut Rosu imparatu i Zefirin se Intoarce cu isbanda 

acasa,. 

Acest epizod, care se afla sub forma de basm §i la 

Sethi unde se numeste Zefirin de a dreptu Solomon, 

corespunde unel din cele mai importante legende 

solomonice din ciclul slavonesc. Este legenda lui Solomon 

fi Chitovras, care dupa aceea a ajuns povestea 

tarului Solomon fi Por. Aci se spune, cum ca. Chitovras 

respective Por a venit de a rapit femeealui Solomon 

si a dus-o in tara lui. Solomon se is dupa, dansil si porunceste 

ostirea sa, sa vie acolo si sa se ascunza nu 

departe de oral. 

,In oras, vine la palat si este imediat recunoscut de 

catre Imparateasa nevastaluT, care apucandu-1, it pune 

intr'o ladA pe care se aseaza. and vine imparatul 

Por, ea it arata §i 'T spune sa omoara indata pe Solomon, 

cad altmintrelea 11 va Inv la prin Intelepciunea 

sa. Dar imparatul Solomon u zice, sa nu uite, cA si 

el a fost un imparat mare si de aceea se roaga sA-1 

omoara pe spanzuratoare. Ducandu'l la spanzuratoare 

si suindu-se pe seal* buciumeaza. Solomon o data si 

partea ostireT cea imbracata in alb se arata. Imparatul 

Por vazand-o Intreba pe Solomon : ce este ? 

Solomon raspunde: ,sant ingeri, ce vin sa'ml Ta sufletul.' 

La al doilea sunet se iveste oftirea imbrdeatel 

in roq §i Intreband Por Tarasi : tine este, IT raspunde 

Solomon: sant ingeril ce vin sa'ml Ta sufletul. Iar cand 

se arata partea ostirei imbreicatei in negru, zice Solomon 

: ,astia sant diavoli ce vin sa 'ti Ta sufletul tau.' 

ySi 

in momentul acela napadeste ostirea WI Solomon 

peste toil ce steteau acolo, sa vaza spanzurarea im-

SOLOMON 333 

paratului Solomon, §i in locul acestuia se spanzura 

Por impreuna, cu nevasta cea necredincioasa a imparatulul 

Solomon. 

Veselovsky a cercetat in mod eminent aceast, le- 

gend. in toata intinderea eT, aratand atat forma mar 

veche, cat qi trecerea eT in bylinele ruse0, adica in 

cantecele epice populare, ce mai. Wiese pan, azi in 

gura poporulul rusesc. Dupe Veselovsky s'a ocupat §i 

Iagic' 2) cu aceeml tema, aratand de asemenea trecerea 

el din literatura scrisa in cea nescrisa. Dar originea 

imediata a acestel legend, a ramas pane, azi nedeslu§ita. 

EsisteMa eT in literatura romans, ce am demonstrat-o 

noT acuma, vorbWe pentru presupunerea 

ltd Iagic' de a cauta gi 

pentru aceasta legend, aceem! 

origine byzantino-slavd, pre care o au toate cele alte 

legende solomonice. Dace am dovedi, ca aceasta legend 

se ad in manuscriptul slavo-bulgar din sec. 

XVXVI al Archive! Statulu! din Bucureqtl , descris 

pe scurt de d-nu Hasdeu, atunci §i aceasta origine ar 

fi dovedita, cad ceea ce lipse§te pans acuma, este esistent,a 

aceste! legende intr'un manuscript provenind 

de la Slavi! de Sud de la Bulgaril sau Serbil, dar din 

nefericire este d. Hasdeu prea laconic in descrierea 

acestu! ,sbornicl No. 9 §i. 10 din acel manuscript sant 

ast-fel intitulate de d-nu Hasdeu: No. 9 ,cuvant despre 

imelepciunea 161 Solomon §i despre nevastalui.4No. 10: 

,altd legenda sub acela$ titlu,t 8) §i ma nu ne putem 

pronur0 cu absolutA siguraniA, despre coprinsul lor. 

1)1. c. p. 220-244. 

a) Arehiv fur slay. Philologie L 103-118. 

8) Cuv. den liatr. II. p. 152.


Partea intaiu din recenziunea slavica, spune cum 

cl Solomon la de nevasta pe fata lui Volotoman sau 

Votoloman, si aceasta este rapita de Por Solomon se 

Ta dups dansa; ajungand in Zara imparatului Por, se 

bags ca bucdtar in casa Imparatului. Duca gustul bucatelor, 

11 recunoaste nevasta la Cat priveste aceasta 

parte cred ca pot arata oaresi-cum originea et orientall. 

Legenda talmudica despre Solomon, ne spune, ca 

Asmodeu l'ar fi ademenit sa-1 Incredinteze inelul sau 

cel cu numele lu! D-zeu si capatand ast-fel toata puterea 

lul Solomon, l'ar fi aruncat drum de trei sute de 

mile departe de lerusalim. In stare de cersetor ajunge 

In fine Solomon Tar la lerusalim si din pronia D-zeiasca 

regb.seste intr'un peste, inelul sau cel minunat red.pAtand 

ast-fel si puterea sa. 

Pe langa aceasta legends, care a dat nastere la 

intala legends a lul Solomon si Chitovras, si pe care 

o cunoaste si Veselovsky maT esista si o alts mai 

romantica1), care insa, precum se vede, a ramas tuturor 

necunoscuta. 

Aceasta variants suns : 

,Dupa ce a fost aruncat Solomon cale de trei sute de 

mile departe de lerusalim, umbla el cersand din loc In 

locIn curs de treT anT, pans cand se milostivi Domnul 

de dansul si '1 aduse la orasul de resedinta a imparatului 

Amoni(ilor. Stand acolo in mijlocul ulitei, 11 intampina 

bucatarul Imparatului, si-1 bags la curtea im- 

1) Emec hamelech ed. Amsterdam 1648 fol. 14 d 15 a qi 

Jellinek : Beth-hamidrasch II, p. 86-87. No. XIL

SOLOMON 335 

parAteasca ca ajutor la bucdtdrie. 0 datA gati Solomon 

singur toate bucatele si cand it gusta imparatul 

it placura inteatata, In cat goni pe bucatarul eel 

vechTu si-1 puse pe dansu bucatar. 

,Fata impAratulut de la Amon, anume Naama, vazAnd 

o datA pe noul bucatar, se indragi . inteatata 

dupA dansul, inat spuse mumet sale, ca. ar voi sA se 

marite cu dansul. Mama el, imparateasa, o defAlma 

si o certA zicand, cum ar putea ea sl Ta un bucatar, 

pe and o peteau domnt si hoed? Fata insa nu se 

'Asa si muma a fost nevoita sA spue toate Imparatului. 

Cum auzi imparatul de aceasta se manic foc, si voi 

sA-I omoare pe amandot. D-zeu insA nu o ingadui, si 

imparatul se indurA de et si porunci numat sa-i. duck 

In pustie, acolo sl moara de foame. Solomon cu nevasta 

lul umblarA prin pustie, panA cand ajunsera la 

un oras Mug malul marl Acolo se duse Solomon si 

cumpara un peste de la pescari si '1 duse acasa nevestet 

sale sA-i 'I gateascA. and ea deschisa peqtele, ce 

sl veil! inelul cel minunat, pe care era spat numele 

taumaturgic (ctudotvoret) al lut D-zeu, si pe care '1 

aruncase Asmodeu in mare. Cu acest inel se intoarse 

Solomon la Ierusalim si lua Tar locul pe tronul saa, gonind 

pe Asmodeu. Apot trimese de chieml pe imparatul 

de la Amon si '1 intrebil: cum a putut el osandi 

la moarte pe dot nevinovatt ? ImpAratul de la Amon 

raspunse ca nu IT a omorat, ci i a times in pustie. 

Atunci i se facu Solomon cunoscut, pe care nu '1 recunoscuse 

mat Inainte, si i arata si fata luT, acuma 

imparAteasl in Ierusalim.c 

Unele trAsurt si pe Mug aceasta numele Voloto-

336 LITER1TURA POPULARA ROMANA 

man sau Votoloman ne arata. inraurirea acesteT legende 

asupra celei slavice ; Votoloman sau Volotoman 

s'ar putea lesne esplica prin cuvintele : Baal-Amon 

sau Vaal-Amon, adica: stApanul, Domnul Amonitilor, 

ceea ce §i era dupa legenda, tatal nevestei lui Solomon. 

In alte detaliuri nu intram, de oare ce intregul 

acest epizod nu ne intereseaza de cat indirect acuma, 

cand e vorba de literatura popular, romancl; n'am 

crezut insA de cuviir41 a trece cu totul cu tacere 

peste dansul, cad oil cum, lumineaza un punct obscur 

in istoria legendelor byzantino-slave, §i ast-fel istoria 

legendelor romane. 

Pentru a sfar§i cu legendele solomonice mai citam 

and, un pasagiu din hronografele ') noastre important 

din punctul de vedere al originei legendare, ale 

carcilor de noroc §i ale carfilor ghicitoare romane. 

,Si au aflat (Solomon) firea a tot ce Taste in lume, 

a oamenilor, a dobitoacelor, a pasirilor, a gadinilor, a 

peOlor, a erbilor, a jivinilor §i a cafe §tim ca santa 

in lume pe supt ceriu qi pre pamanta, §i in ape, toate 

cu intalepcIunea sa le au aflat, care intalepciune i era 

data de la DumnedzAu. 

,A§ijderea §i planitele §i crangurile §i toe , tocmala 

ceriului §i de suptil cerlu §tiea §i cum va lega pre Diavoli, 

ei cuni 11 va chema pe numele lord §i toate vrAjile. 

A§ijderea toate lIacurile si toate doftoriile si 

toate 

erbile care de ce Rae era. Toate acestea le au cunoscut 

Solomon, cu ina.lepclunea sa, §i de la Solomon au 

fost apucat filosofii elene§ti doftorii. i cu aceale erbi 

') Me. No. 10 fol. 43 b.

SOLOMON 337 

si leacuri ce aratase Solomon sä tamaduea tot! oamenil 

din toate boalele. Ca de loviea boala pe arr'un om, 

el O. si lecuea cu aceale erbi ce le dedeasa scrisoare 

Solomon, cat de o vreame maT uitasa oameniT a sa inchina 

luT Dumnedzau si a se ruga pentru boale, pana 

statu imparat Iezechie, si vazand ca au parasit oamenii 

a sa inchina si a sa ruga lui Dumnedzitu pentru boale, 

au trimis de au stransil toate carOle acealea si le an 

aruncat in foc de an arsfi; Si Inca dentru acealea in- 

valaturT a luT Solomon sant doftoriT pana astadzY 

Izvorul acesteT legende despre stiinta medicala a luT 

Solomon, este Talmudul,), care de asemenea it face 

autorul unel carp* de doftoriT, abrogata si arse dupe aceea 

de imparatul Iezechie, din aceleasi motive, precum 

spune recenziunea romana. Tot asa se spune si de catra 

autoril grecT, adunat,T de Fabricius 2), si astfel a ajuns 

si in Hamartolos slovenesc ; aci insa cam scurtat, dar 

in fond este aceeasT legenda 3). 

Pentru a doua oarA si maT pre scurt se repeta aceasta 

legenda despre arderea cartilor solomonice de doftoriT, 

de catre insasi hronograful nostru, cand vorbeste 

de imparatia luT Iezechie. 4) 

In legatura cu ciclul legendelor solomonice, dar Intr'o 

legatura deja maT departata, sta legenda din Paliia romana, 

pe care am numit-o : Proorocirea Savilei. 

Paralel cu proorocirile sibyline pe cari se bizulau 

1) Tractat Pesachim fol. 56 a. Berachoth fol. 10 b. 

5) Cod. pseudepigr. V. T. I. p. 1043-1045 II, 176. 

3) Porfiriev 1. c. p. 261. 

4) fol. 60 a. 

Gutter, lit. pop, rom. 22 

'

338 LITERATIIItA POPULARA ROMANA 

paganiT, §i sub inraurirea for s'au scornit de timpuriu 

§i de catre EvreT §i Cre§tinT ast-fel de proorocirT, ca sa 

arate, ca ,i la dan§iT afara de prooroci au prevazut §i 

proorocite lucrurile viitoare. Numarul Sibylelor Intocmai 

ca la pagani merge din ce in ce crescand, incat a 

ajuns pans la zece. Una dintr'aceste, §i cea mai vestita 

este Sibyla aceea, care dupa legenda a venitla imparatul 

Solomon §i mezandu-se pe lemnul crucel a proorocit 

venirea MantuitoruluT. Aceasta Sibil1 nu este 

alt cineva , decat insa§1 regina Sava, care precum 

zice Hronograful nostru: ,se dzicea elinea§te Sivila.` 

Intr'un studiu deosebit 1) am cercetat mai de aproape 

variantele §i desvoltarile acesteT legende, cum a ajuns 

regina Sava A. fie Sibyla cartilor Sibyline germane 

§i occidentale. 

Savila insa cu care avem noT acuma a face, este o 

desvoltare mai departata acestel legende originale, 

§i se gase§te,precat tim pana acuma, in forma aceasta 

num! la BulgarT, de unde a publicat-o §i a studiat-o 

foarte pe larg prof. Vesselovsky cu eruditiunea luT cea 

profunda. 9 Textul roman, care se afla in ,Paliie 

imediat dupa legenda lemnuluT CruceT, ne spune ca. 

Savila aceasta era fata imparatulni David, nascuta intr'un 

mod foarte ciudat. Ea ajunge imparateasa. Intr'o 

noapte vad BoTarileT din tara ,Ugorescu( noue sori ce 

se ridica pe cer, fie care avand o forma §i o lumina deosebita. 

Savila be talcue§te acest vis, zicand ca acele 

I) Germania ed. Bartsch. Nona eerie XIII (XXV) 1880 pag. 

290 294. 

I) Jurnal. minister. narod. prosy. vol. CLXXXIII p. 241-288.

SOLOMON 339 

noue sorT, insemneazd noue popoare, ce vor st Apani lumea, 

intre cari enumerd $i pe Franca §i pe Ta'taril §i 

ajunge cu povestirea panel la judecata cea de pre urml. 

Nu'mT aduc insd aminte dacd ci acea trasurd caracteristicd, 

cum a a avut un picior de gascd, care leagd 

legenda SibileT cu alte legende occidentale, se afla 

i in recenziunea roma* cad: atuncT identitatea acesteT 

din urmA, cu cea bulgard ar fi perfectd. Manuscriptul 

roman, precum am spus'o deja, ne este acuma 

Inaccesibil. 

Cat priveste nasterea cTudata a Sivilei a adus Veselovsky 

1) o paraleld din Mahabharata §i alta celticd, 

la care mai adaugam legenda ebraicd despre nasterea 

luT Pseudo-Sirah, din fata proorocului Jeremia, 

relatatd in cartea : Alfabetum Ps.-udo-siracidieum. 2) 

De alta parte a observat Vesselovsky foarte bine 

el acel vis cu noue sorT se regdseste si in tdlcul 

oraculelor Sibyline, atrihuit luT Beda invdiatuluT preot 

anglosaxon din secol. VIIVIII. (-I- 735), ceea ce dovedecte 

un prototip mai vechiu pentru aceastd parte 

alegendel, de unde au luat-o de o parte (Bulgaril)Slavil, 

de aka parte a pdtruns §i in Occident. 

.....0000.11. 

1) 1. c. p. 254. 

1) Alfabetum siracidis a. M Steinschneider Berlin 1858 fol. 

16b 17b intocmai dupii ed. Venet. 1644.

DARAMAREA IERUSALIMULUI 

SI LEGENDA PROOROCULUI IEREMIA 

Evenimentul cel maT important dupa moartea lul Solomon 

din istoria intreaga. a vechiulul Testament este 

Para indoiala: robirea poporuluT Evreu, si daramarea. 

lerusalimulul. 

Alte legende intermediare, pe care ne multumim a 

le pomeni numaI, sant d. e : nasterea celor treT coconT 

Anania, Azaria si Misael, call au fost frail gemenT, flu 

luT Iezechie imparat, care a murit in acelasi teas cand 

el s'au nascut. 1) Alta legenda este apol pocainta imparatuluI 

Manase, 2) pe care '1 duse Imparatul Merodeh 

la Ninive sil puce intr'un bou de aroma, ca sa se 

friga. inteansul. Atuncea ,IsT aduse aminte Manase de 

Dumnezeul cel adevitrat si se ruga cu lacrAmi ferbintl 

sal scape. Dumnezeu it auzi sil slobozi de acolo, ducandu-1 

intr'o clip, la Ierusalim. De atuncea a fost 

Manase smerit si evlavios. 

i) 

1) 

Fol. 60a. 

Fol. 62a.

DA.RAMAREA IERUSALIMULIII 

Originea acesteI legende se OA in literatura ebraica.. 

1) 

Daramarea Ierusalimului Si rolul ce joaca proorocul 

Ieremia a dat nastere la o legendl apocrifa, care se 

alla in &nig redacVunl, mal identice in literatura ron:Cana. 

Antall este recenziunea Hronografulul 2) care ne 

spune: 

,gaud se apropia vremea hotaratA de Dumnezeu, ca 

lerusalimul sti. fie darAmat, era si proorocul Ieremia 

acolo i plangea daramarea orasului si stricarea Sionului. 

Imparatul Sedechie mai intaiti fl puse intr'o 

groapl, unde era oamenI morti, dar Dumnezeu it slobozise 

de acolo ; cu toate acestea nu asculta Sedechie 

de cuvintele lui Ieremia. Atund zise Dumnezeu 1uT Ieremia, 

sa iasa. afara din Ierusalim, impreuna cu Varuh 

cu Avimeleh inainte ce vine puterea Haldeilor. Dar 

Ieremia zise : oare sA se laude Haldeii, ca ei all luat 

cu puterea for orasul Ierusalim, ci mai bine sa '1 potopeascA 

Dumnezeu singur. Si Dumnezeu ii zise, el 

pAnA nu va deschide Dumnezeu portile, el nu vor putea 

infra. Inteadevar, and fu in vase ceasuri de diminea0., 

auzi Ieremia sitaruh glas mare de bucium 

si vazura. angerii ce coborad din cer, cu facliI aprinse 

si ei se pusera pe zidurile cetap. Atunci intreba Iereraja 

pe Dumnezeu, ce sA face ea odoarele 6i 

vesmintele 

sfantului Sion? si Dumnezeu u zise, sl be dea pe 

1) Pesikta de B. Cahane ed. Buber fol 162 -b i literature, molt) 

No. 106-107. 

9) Fol. 65 b 69.

42 

LITRRATURA POPULAR' ROMAN' 

toate in pamant §i sA zicA: ,ascultA peminte de cuvantul 

WI Dumnedzau, celur ce to -au a§Adzat preste 

ape, act fie aminte qi sl paza.tr aceaste odoare Si 

ve§mAnte Tara cheile bisericel, le aruncl spre soare, 

dupe, porunca Domnulu!, §i zise : ,s1 le ear ta soare 

asupra ta, aceaste cher, i foarte sA-ti fie aminte pan& 

cAnd to va intreba Dumnedzau pentru dansale. 

,Apor se ruga Ieremia la D-zeu pentru Avimeleh, 

care l'a scos din groapa i l'a mantuit de moarte, §i 

n'ar urea Ieremia sl vaza el peirea lerusalimulu!, el e 

om foarte fricos. i D-zeu ii zise al trimeala cu a 

co§nit,A la via Agripi!, sA-I aducl smochine de acolo, 

§i acolo it va adormi D-zeu §i'l va tine acolo, pan& 

cand se va Intoarce norodul de la Vavilon. Av. §i Men 

prorocul Ieremia, §i Avimeleh adormi Mg co§nita cu 

smochinele, §i dormi §aptezeci de an!, acoperit de 

D-zeu. Iar Varuh s'a dus intr'o pe§tere §i a ezut acola 

toafA vremea robier, cacr D-zeu a spus lur Ieremia, ca 

numal el sA se duck, cu poporul in robia §i sal mangle 

cu cuvinte bune §i blA.nde, pe Varuh insa sal lase acolo. 

,Dupti ce trecura §aptezecT de anr, se de§tepta Avimeleh 

din somnul cel lung, care insA lur i se 'Area 

scurt, cal mar durea capul §i vru sA doarme din nou, 

dar crezand cal a§teaptA Ieremia, In& co§tnita cu smochinele 

care eras proaspete, ca parcA le ar fi cules 

numal atuncr, §i pled la lerusalim. Ajungand acqlo nu 

cunoscu nici ora§, nici cast, nici om, §i crezu el s'a 

rAtAcit unde-va ; cautand mar bine, cunoscu locul, dar 

nu intelegea nimica ce s'a fAcut acolo. Atunci nimeri 

pe un mo§niag ce venia la ora§li ii zise : rogu-te, un-

DARAMAREA 1ERUSALIMULUi 343 

che, sa 'rni spui cu dreptul, ce oras iaste acesta ? si 

omul II zise ca estelerusalim. Dar daca. este Ierusalim, 

zise Avemeleh, unde este Ieremia prorocul, unde este 

Varuh cetetul si unde sant toti oameni de capetenie? 

i Tar zise omul acela: Paul meu, se vede ca esti dintr'alt 

oral, at nu stir ca astazi sant 70 de anT, de cand 

s'a dus Ieremia cu tot norodul in robie la Vavilon. 

Dar Avemeleh II raspunse : nu glumi! abia un ceas 

este de cand m'a trimes Ieremia sa culeg smochinl $i 

iata smochinele proaspete. Batranul vazand acea minune 

IT raspunse : crez ce'ini zicT, si poate ca esti fiul 

unui drept, de aceea n'a vrut D-zeu sa vezi risipa Ierusalimului; 

inteadevar insa au trecut 70 de anT, si 

cauta acuma de vezi, abia e primavara si nu vremea 

smochinelor. Atunci se incredinta Avemeleh si'sT cerura 

ertaciune unul de la altul §i se dusera cinesI pe 

calea sa. Avemeleh se rug luT D-zeu stel arate acest 

lucru si veni un Inger de'l apuca de mans si'l duse in 

pestera, unde era Varuh. i Varuh se mira de dansul 

si de smochinele cele proaspete dupe atata vreme. 

Atuncea veni ingerul domnuluT la dansii si le spuse, 

ca peste patina vreme se va intoarce tot norodul din 

robie, impreuna cu Ieremia ; si sa scrie el' o carte, tot 

ce li s'a zis si va veni un vultur la dansii ; de grumazil 

lul sa lege acea carte si cats -va smochine, sä le duck 

la Vavilon, la Ieremie proorocul. Precum a zis Ingenil, 

asa se Pacu si vulturul a zburat cu cart ea si cu 

smochinele la Vavilon, si s'a pus afara din cetate. Tocmai 

atuncea esi afara Ieremia cu tot norodul, ca ducea 

un mort sal ingroape; cum vazu vulturul pe Ieremia, 

incepu sal vorbeasca cu graTu omenesc si'i zise,

344 LITERATURA POPULARA ROMINL 

sa is scrisoarea in! Varuh qi a lug Avemeleh, §i el singur. 

se ldsa pe mortul ce'l ducea la mormant ; In minutul 

acela invia mortul. Poporul, vazand acea minune 

s'a mirat foarte mull §i a blagoslovit pe Domnul. Din 

smochinele aduse, dede Ieremia bolnavilor §i indata 

se itsanato§ira. 

Cand s'a plinit vremea robieT, zise D-zeului Ieremia, 

de s'a sculat intr'o noapte cu tot norodul §i a e§it din 

Vavilon §i a ajuns la apa Iordanultif. Acolo zise Ieremia, 

ca numai aceT pot veni cu dansul, car! i §! vor lasa 

muerile for cele vavilonice. 0 parte din norod n'a vo't 

§i s'a intors la Vavilon, dar nici Vavilonienil n'au mai 

voit sal mg priimeasca, de oare-ce fugisera de la 

dan§iT. Atunel s'au dus de s'au awzat intr'un loc departe 

de Ierusalim ; descalecand acolo au pus numele 

acelu! loc, Samaria. 

Ieremia ajungand la Ierusalim facu jertfe noue zile, 

in ziva a zecea s'a rugat Ieremia atata la D-zeu, cat i 

s'a suit sufletul de la dansul §i i au ramas trupul, ca 

par'ca ar fi mort. Un glas din cer insa a venit la Varuh 

§i Avemeleh ce jeleau moartea luT, zicand, M. nu'l ingroape, 

ca nu e mort. ET §ezura impreuna cu tot poporul 

Si strejuira trupul latreTzile §i trei nopti, pan& and se 

trezi §i-i veni sufletul Tar la loc, §i a strigat Ieremia 

cu glas : laudatT pre Dumnezed §i pe filu-sau Is. Hr. ! 

lara dace auzira de fiul lu! Dzeu, eT nu suferira ci 

strigara: acestea sant cuvintele luT !sada prooroc, care 

au zis catra parintil no§tril c& a vazut pe D-zeu §i pe 

filu-sdu, qi pentru aceasta l'au despicat cu ferestreu ; 

a.la sa ucidem §i pe acesta cu pietrii. Varuh §i Avemeleh 

vazand aceste, incepura a plange ; Ieremia insa

DARAMAREA TERUSALIMULITI 345 

le zise, sa aduca o piatra maT mare de cat dansul. 

Cand II adusera, se ruga Ieremia la D-zeu, si piatra 

capata chipul trupului lui Ieremia. Pe aceasta o lovi 

norodul cu pietrii, si proorocul Ieremia spuse hil Varuh 

si lul Avemeleh tot ce vazuse in cer acele treT 

zila. 

,pupa ce sfarsi cu povestirea, striga piatra aceea, 

a norodul in zadar o loveste pe dansa, pe cand 

Ieremia sta in mijlocul lor. Atunci cunoscandu-1, ilucisera 

cu pietrii si it ingropara in Ierusalim, puindu-T 

pe mormant chiar acea piatra. 

,Iar cand se intoarse leremia din robie, lua odoarele 

si vesmintele sfinte si le inchise intr'o piatra, insemnata 

in loc de pecete, cu numele luT D-zeu. Aceeapiatra este 

acuma in pustie, unde s'a facut chivotul intaiu Si e 

acoperita acolo, pan* cand va fi voea lul D-zeu.' 

Pentru a da de originea acestei legende complicate, 

sä vedem unde se afla a doua recenziune romana. ET 

bine ! a doua recenziune roman*, aproape indentica 

cu acea a Hronografului se afla in: Viefile Sfintilor 

traduse din greeefte de Mitropolitul Dosofteiu si tiparite 

in Jasi la 1682. 

Biserica oriental* praznueste pe proorocul Ieremia 

ca dant in ziva de 4 Noemvrie, si sub aceasta zi se 

afla trecuta aceastit. legenda 1) ceea ce e ins* foarte 

curios este. ca tocmaT legenda luT Ieremia se afla pusa 

de timpuriu pe indexul ,librorum prohibitorum` cartilor 

oprite si anathematizate de bisericA, si tocmai a- 

1) Fol. 105 a-108 a.

346 

LIRATERURA POPULARA ROMAA 

ceasta legenda o gasim intre Vietile Sfinfilor, atat romane 

cat §i slave 1) §i grece§t1.2) 

IntocmaT cu recenziunile romane, se regase§te apoT 

legenda in Chronica luT Dorotheus 8) care a cules-o din 

scrierT maT vech!. Originalul cel mai vechia grecesc al 

legendel este viata Sfantulur prooroc Ieremia pomenita 

mar sus, atribuita luT Metaphrast, care in secolul 

al zecelea a tradus vietile Sflntilor dupA originate orientale, 

de unde a §i capatat numele de Metaphrast, 

adica traduator. 

Intr'alt loc4) am studiat cu deamanuntul elementele 

deosebite ale acesteT legende, care s'a combinat din 

cel putin 5-6 legende deosebite. Numa! asupra unel 

dintr'aceste ne oprim aci, cad a avut o inraurire foarte 

mare asupra literature! populare; adica somnul cel 

lung al lui Avemeleh, care luT i se pare foarte scurt. 

Varianta cea maT veche, se afla in Talmudul ierusalemitan, 

care ne poveste§te, ca Choni a dormit intr'o 

pe§tere alaturea de Ierusalim, de la daramarea tern- 

plulul pana la intoarcerea noroduluT din robie i rezi- 

direa templulul, adeca 70 de ant, intocmal ca Avemeleh 

in legenda romans.. 

De alta paite se povestete ca §i Epimenides ar fl 

dormit, dupa unit 40, dupa altii 57 de anT intr'o pe- 

) 

Tihonravov 1. c. I p. 273 298, doug recenziunT. una din 

secol. XV, alta din sec. XVI. 

2) Neon Paradeisos; pars Agapiu monahu ed. 1. Venet. 1644 

ed. 2. ibid. 1806 pag. 158-162. (4 Noemvrie). 

3) P. 102-109 

4) Monatsschrift fir Geschichte and Wissenschaft des Judenthums 

ed. Graetz vol. XXX. 1881 p. 78 81, 130-138, 368-374 

Ri 413 423. (editia separadi p. 79 urm )

DiR X MA REA IERUSALIMULUI 347 

terd din ostrovul Creta 1) In legatura intima cu aceste 

legende st.d apol aceea a celor ,7 coconi din Efesc 

earl' an dormit chiar 400 de ant, §i cari au devenit de 

asemenea sfinti ; ziva for este 4 August, §i legenda for 

se afla §i In vietile Sfintilor tiparite la Neamt 1812 §i 

la Bucure§ti 1836. 

Ideea fundamentala a tuturor acestor legende, la 

care am mai adaugat in studiul nostru o suma de paralele 

orientale §i occidentale, este: petrecerea inteun 

munte sau intr'o peftere o vreme oare-care, dupd asemdnare 

scurtd, dar in realitate enorm de lungd . De aci deducemnoT 

aceasta trasura, pe care o regasim *i intr'o multime 

de basme. Ca O. ne marginim la basmele romane 

avem maT intaTu un basm in colectiunea fratilor 

Schott 2) Aci duce Maica Domnului pe o orfana in cer §i 

'T da patru chef. In ziva intala derhide fata o usa cu 

cheea intaia §i sta. In acea Mail o zi. Maica Domnului 

'T zice insa, ca n'a stat numal o zi, ci un an intreg. 

A doua oars, derhide u§a a doua §i std acolo numal 

un ceas ceasul acela in realitate era insa, atata, cat 

trel generafiuni. A treea oars arunca numai o clipeala 

in odaea a treea §i clipeala aceea tine cat jumeitatea 

veciniciel. 

tin al doilea basm inedit ne-a comunicat d-nu Ispirescu, 

unde un tanar inn% intro deschizatura a unul 

munte, pe care o vede el pentru prima data. Acolo 

vede o multime de oamenT, la cart ramane ca sluga. 

Dupa o vreme oare care vrea sa se intoarca la lume, 

1) Studiul men I. c. p. 368. 

2) No. 2 p. 90-96.

348 LITERATI:IRA POPULARi ROMANI 

§i cand ese afara it spun acei oatnk-ni, sa. mature tot gundul 

de acolo qi sa'l scoafa asemenea afar& and ajunge 

afara. vede, ca. s'a schimbat tot gunoiul in aur, cu 

acesta se indrepteazA la satul lul. Dar acolo el nu mai 

cunoa§te nici satul, nicl oamenii, ci pe dansul nu'l cunoacte 

nimeni; cad ciAt era el in munte a trecut o 

vreme indelungatd, ceea ce lul i s'a parut numai pufind 

vreme, §i toate se schimbasera. 

Alte paralele destul de numeroase am cules in studiul 

nostru sus pomenit. Ceea ce reese pentru not din 

compararea Si urmarirea istorica a acestor legende §i 

basme, este ca aceasta trasura e de origine literard, 

§i de aci a patruns in literatura popular,. Insistam 

asupra acestul punct, de oare-ce worn reveni asupra 

acestor trasuri deosebite, pentru a le reuni intr'o singura 

vedere, cand vom tracta despre originea basmelor 

qi despre parfile mitologice ce par a confine.

CHRISTOS. PILAT. 

Apocrifele si legendele la cari a dat nastere Noul 

Testament, cu care ne vom ocupa actma, se deosibesc 

cu totul de cele izvorite din Vechiul Testament. Se Intelege 

cA vorbim aci numat de acele legende, cari se 

aflu in literatura romanb.. CAci pe cand fantazia creatoare 

impodobea tocmar persoanele biblice cu povesti 

si legende prelucr,ate si in limba romAnA, n'avem in literatura 

noastrA Did una din legendele orientale privitoare 

la na.yterea Domnului sau la copattria lut. Numai 

urme slabe s'au pastrat In ceintecile populare de 

crAciun si in colinde; d. e : adapostul ce l'a gasit Maica 

Domnului in staulul unde era sA. nasca pe Mantuitorul; 

Chlatoria Malcil Domnului cu Iosif de la Rusalim la 

Vitleim. Legenda despre randunelile ce stropiau pe 

Mantuitorul In leagan, si in sfArsit In crediMele populare: 

afurisirea ursulul qi binecuvantarea broastel de 

catre Maica Domnului, cand fugea la Egipt. Cftci Tata 

ce ne spun colindele : . 

C.nd era sl nascA, se ruga Maica Domnului de Gra-


dun, sa o lase sa nasca in patul luI. CracIun insa nu o 

lasa, ci i zice sa se duel in staulul cailor sau in ieslea 

boilor. Intrand in staulul cailor, incepura cail a tropoti 

si epele a ranchezi. AtuncT le zise Maria, sa stea cu 

tropotul si ranchezul cad il maresc durerea. Dar cai 

n'au incetat $i Maria i a blestemat, ca sa n'aiba nicr un 

sa!iu, si on cat vor manca nici o data sä n'aiba inde- 

stulare. Venind la boi, boi rumega, dar indata ce Maria 

i-a rugat, au incetat,.§i de aceea i a binecuvantat s. 

fie iubiI1 de oamenI Si de D-zeu 1). 

A dom. colinda ne spune, ca Iosif cu Maria calatorind 

de la ,Rusalim la Vitleimc voira sa se recoreasca 

la umbra plopulul, plopul insa. se retrase soarele 

II ardea, de aceea it blestemara ,sa nu fit rodit sa 

crests tot in sus cad umbra mi -at dm.' Din potriva 

latea marul umbra sa, ca sa. -T acopere si 

el *11 binecuvantara 

: marule infloritsa fit tot rodit! sä ere-- 

ti in laud s. sporqtI rodurt. 

Randunelile, dupa o alta colinda, stropira cu aripile 

pe fiul lut D-zeu aruncara cu pietricele, de aceea 

au fost blestemate, sa le fie cuibul tot la loc rau, la 

grindele strqinilor, sa be bate fumurile. 2) 

Dupa credinta populara apot, a fost ursul odinioara 

un om, care s'a pus in brand, casa specie pe Maica Domnulut, 

and fugea la Egipt, si a fost blestemat de flan- 

At. M. Marienescu Collude Bucur. 1861 No. 2 p. 4-6 Ieslea 

Ant. Pann Cantece de stea. Bucur. 1880 p. 95-99: Pegterea Qi 

Teslea" 

B) A. Pann : 1. c. p. 93-95: DrumetiT. Marienescu : 1. b. p. 1 

3 : Drarnaril." 

B) Marienescu 1. e. p. 27-29: ,Randunelele" 

2)

CHRISTOS. PILAT 351 

sa sit ramaie asa ; ') 

§i in fine broasca a fost binecuvantata 

de MaTca DomnuTuT ss nu putrezeascs dupd 

moarte, ci ss sa se usuce. 

Astea §i poate Inca cate-va urme slabe, ce ne-au 

scapat, sant totul ce posedam In literatura popular% 

romans din legendele Evanghelielor apocrife din primi 

secoli al erel cre§tine, precum sant: Evangheliul copilArieT 

luT Iesu; Istoria luT losif lemnariul ; Evanghelia 

luT Nicodem ; Evanghelia lul Pseudo-Matheus, editate 

In limba greacii sau in traductiune latineascit dupa originale 

arabe §i siriene de Fabricius, Thilo §i Tischendorf. 

Din apocrifele relative la Hristos s'a pastrat in limba 

romans numaT: Ingtiinfarea lul Lentul proconsulti 

ludel cdtre sdnatul Rdmului pentru chipulu AftinturtorluluI, 

tiparit intr'un Ceaslov bogat de la SibiT; de sigur 

de pe la sfaqit s. XVII pe care insa in zadar l'am cdutat 

pand. acuma. Dupd. acel Ceaslov s'a flcut o copie ,la 

sfanta mandstire BrAncovenilor` 4i la 1825 a fost copiat 

de aci intr'o pravilti manuscripts, ce se afla acuma 

in biblio theca Academiel romane scrisa de unu: Climent 

ermonahot ParicovenT. NoT ddm aci acest apocrif scurt 

In intregul lul, intocmaT dupa ms. Academie! precum a 

fost copiat de susnumitul ermonah : 

,In§tiintareluT Lentul proconsuldIudeT dire sdnatul 

Ramulul pentru chipuld mantnitorulul care au fostt 

Intru acesta chipt : 

,Intru aceste vremi s'au aratat aid and omit, care Ind 

trae§te, anumelssu Hrstu acdruea putere trece pre- 

1) Jipescu, Opincarul Bucureqti 1881 p. 117.


ste masurile firil ; oamenT 1111 numescd mare prooroca, 

Tara ucenici 1W iT zicti fiiul lul Dumnezau, el inviiaza 

mortI sf tamadueste tots felIula de boale, ehl este unit 

omq de unt chipa incuviintat, si cu bune masuri. In 

fata sa sa vede oaresi care strastie, Insa care atrage de 

oda4 si dragoste si frica acelor ce'ld vadd; paruld lul 

este in floarea a unii alunif timpurie, insa de la radacina 

si pana la urechi este netedd, iara de acolo si pana 

la umere creti si trece si mai josil de umere. De la 

frunte prin mijlocul capulul are carare dupa obiceTuld 

nazarinenilor. Fruntea 1W este lata si alba, fata fara de 

nici o meteahna si impodobit cu o rumeneala foarte placut 

a, fiziognomiea lui este igemonfiasca si mangacioasa; 

nasul si gura sant facute cu marl masuri; barba este 

din destulg deasa, in floarea parulul si despaqit a in furculita 

; ochii IT santli caprlf si foarte vioi; &I este groznica 

la ale sale mustrarl ; dulce si placutil la ale sale 

Invataturi si sfaturi. Chipul fetei lul trage ochiT tuturor 

amestecata find cif semnotita, adica cuo cinstire adanca., 

nu Pali vazut niminea nici o data razandu, darn, plan- 

gandd adese ori; statulti lui este drept ; mainile marl 

si lungi si bratale foarte frumoase ; ell vorbeste putinu, 

darn cu multa statornicie si este cel mai frumosa 

omu in lume. 

, Acestea le -amt 

&At eli scrag la sfanta manastire 

brancovenilor dupa un c'aslova bogat de la Sibii. (Tara 

nu le-amti gasat in sfanta pravila, precumli sa vede 

Inainte scrisa;) si amli scrisd eu Climent ermonah of 

Paricoveni. 1825 Iul. 28.4 

Recensiunea Iatina acestui apocrif s'a publicat de Fa

CHRISTOS. PILAT 353 

bricius dupA istoria lui Hristos, scrisA in limbA persanA 

de Xaverino si tradusa latineste de Ludovic de Dieu. 

De asemenea a adaugat 2) i indicatiunea paralelelor 

din cele alte literaturi, de unde reese, el aceastA epistola 

a lai Lentul, a fost publicatA in: , Orthodoxografiele 

gi ca se afla in multe manuscripte din bibliothecile 

englese, franceze, germane etc. 

Pilat 

0 altA epistoll apocrifa este acea atribuitA lui Pilat, 

adica relatiunea despre moartealur Hristos, ce o trimete 

Pilat catre , Chesarul( din Roma, Si unde descrie minunile 

cele mar principale, ce le a savAr§it Hristos pe 

cAndtrala, §i intamplarile cele groaznice in momentul 

rastignirer, cum ea soarele s'a intunecat si tot pAmantul 

s'a cutremurat. Chesar vazand, ca din viva lid Pilat 

s'a intamplat acea intunecare gi acel cutremur ca- 

re a speriat pe totr, it cheama la Roma si'l osande§te. 

Cam asa, daca imraduc bine aminte, este si coprinsul 

recenziuner romane, care se afla, in sbornicul de pe la 

incepulul sec. XVII, care confine si ,Palila`. Regret cA 

acel manuscript nu ne este acuma accesibil, pentru a 

putea da cu mar mare siguranta, coprinsul acester e- 

pistold, 

pe care am citit-o foarte repede acuma deja 

doi anr. 

Dupa toata probabilitate este si aceasta epistolic tra- 

I) Cod. psendepigr. N. Test. I pag. 301-302. 

2) Ibid. p. 302 si vol. III p. 487. 

easter, lit. pop. rom. 29

354 LIRATERURA POPULARA ROMANA 

dust din slavoneste, precum este si restul manuscriptuluT 

intreg, cu toate ca panA acuma ne a 'limas necunoscut 

originalul slovenesc. 

Prototipul grecesc s'a publicat de catre Fabricius 1) 

impreuna cu o traductiune latineasca. Tischendorf 2) 

insa a publicat textul grecesc, pentru a doua omit 

slujindu-se de cincr manuscripte, din care unul este din 

sec. XII. 

Mal raspandita este in sfarsit, hotarArea facuta. de Pi- 

lat , adeca descrierea procesuluT §i 

condamnareT luT 

Hristos, care precum zice insusl textul a fost &HA la 

anul 1400 fa ,Acula din Italia intr'o plata foarte frumoasti.4. 

Acel oral Acula se numeste Aquila in paralela 

germana, 3) singura nowl curtoscutA. In literatura romanA 

pretinde acel apocrif sA fie fost tradus din grecegte. 

Prototipul grecesc se pare a fi textul publicat de 

Steph. Leukadios, 4) alaturea cu textul grecesc al epistolieT 

lul Lentul despre fats luT Hristos. 6) TocmaI acest 

apocrif, relativ cel me modern, a devenit cel mai Mspandit 

dintre acele citate "Ana acuma. Dam aci inceputul 

luT, care confine istoricul apocrifuluT destul de 

interesant , dupa textul popular, care face parte din 

carticica ,Minunele Sf-lul Sisoe'. 0) 

,TAImAcirea dupe copia din limba greceasca a ho- 

2) Cod. pseudep. N. T. II. p. 972-981. p. 456-465. 

2) Evangelia apocrypha Lipsiae 1853 p. 413 419. 

8) Fabricius. Cod. pseudepigr. N. T. 

4) Sillogi. Athen 1838 pag. 3-8. 

5) Ibid. pag. 1-3. 

8) Minunele St. Sisoe ed. Bucur. 1878 p. 7-10.

CHRISTOS. PII.AT 355. 

Ward facutaIa al seapte-spre-zecelea an al obladuirel 

imparatuld Romani lor Tiberie Chesaru din Pontie 

Pi lat. 

,Domn stapanitor al IudeT asupra mantuitoruluT Isus 

Hristos nascut din fecioara nascatoare de Dumnezeu 

Maria; prin care it osan,deste la Moarte pe cruce Intre 

douT talharT la 23 Martie. 

,Aceasta chotarare s'au gasit la anul 1400 de la 

Hristos , in orasul Acula din Italia intr'o piatra foarte 

frumoasa , ca o ladita de marmora minunata si inteaceea 

s'a gasit pomenita hotAvare serisa pe Membran 

in limba ovreTasca ; si s'au adus intaiasT data in Constantinopole 

la 1581 in zilele patriarhulul Eremia la 1 

Aprilie. ApoT la anul 1595 Iunie in 3 s'au :;cos din 

cartile Patriarhulul din Constantinopole Dionisie cu 

urmatoarea coprinderec. 

Coprinderea este sentinta de moarte, motivata printr'aceea, 

ea Hristos s'au rasvratit in potriva legil si a 

sfinteT bisericT din Ierusalim si ea a intrat calare in 

oras cu multime de norod, ca un imparat izbanditor 

§i 

norodul cu stalparI de finic l'au primit. Interesante 

prin pocirea for sant numirile proprie acesteT hotararT. 

Cu greu se recunoaste forma for adevarata, ceea ce arata, 

ca acest apocrif a devenit proprietatea poporuluT 

care in genere, maT nicT o data nu lass intact numirile 

proprie streine, ci in genere cauta a si le asimila, 

adesea orT prin etimologiT fantastice, care dau nastere 

in filologie la capitolul cel foarte interesant, despre 

etimologii populare'. 

Pe cand acele epistolii, afara de cea din urma, au rAmas 

isolate in literatura romana, au devenit din con-

B56 LITERATURA POPULARA ROMANA 

tra alte epistolic §i apocrife curate ail populare, citite 

§i rescitite in curs de secolT §i aka de rAspandite ca 

nici o alts, carte curat religioasa. Caracterul fantastic, 

care inspire groaza §i spaima cititorilor sau puterea 

inherenta ce li se atribue In potriva Satanei §i In potriva 

duhurilor necurate a asigurat ,Epistolid din cer a Dom - 

nulul nostru Is. Hs.' ,Citlatoriei Maicei DomnuluT prin 

lad,' ,visul Maicei Domnulul.' sau ,Apocalipsul apos 

tolulul Paul' o popularitate Inteadeviir fabuloasA.

APOCALIPSUL APOSTOLULUI PAVEL 

Until din apocrifele cele mai vechi inOrate mai sus, 

,este : Apocalipsul apostolului Pavel. 

D-nu Hasdeu care a descoperit §i a publicat acest 

apocalips, a insotit publicaOunea sa cu o introducere 

literara,2) unde vorbe§te mai pe larg despre izvoarele 

acestui apocrif Si despre paralelele din literature universala. 

Ne vom mlirgini deci la un mic estract privitor 

la originea direct, a acestul apocrif, care pe 

Mug importa%a culturall, universall mai are gi 

im- 

portanta literal% specials romaneasca, de oare-ce este 

cel mai vechiri text romanesc, cunoscut pA.na acuma. 

De timpuria deja s'a nascut in sferele cre§tine de- 

-scrierea pogorarei lui Christ in Tad, precum o avem in 

pretinsa Evanghelie a lul Nicodim. AceastA pogorare a 

1) Cuvente den biltrAnT II p. 415-425; reprodua de noT dupi 

manuseriptul original in Chrestomatia" noastrA vol. L pag. 1-3. 

2) Ibid. p. 405-414.

358 LITERATURA. POPULARi BOMAR& 

fost un fel de esemplu dupit care s'au fabricat alte 

prin analogic!, care joaca, un rol a§a de important in 

literatura popular& Una din copiele cele ma! vechi de 

felul acesta a fost apocalipsul de fats a tribuit apostolului 

Pavel. Foarte bine a observat D-nu Hasdeu, c de 

la Orient a ajuns in Occident prin Paulichianii, sectatorii 

eretici aT apostolulu! Pavel, i ca a fost raspandit 

In Bulgaria §i Romania prin mijlocul Bogomililor. Observam 

aci ca. Bulgaril (fo§ti eretici) azi catolici, cari 

formeaza colonii insemnate in Romania sant num4T de 

popor : , Pavlichen!. 

Prototipul grecesc, care dateaza cel mult din sec. W, 

a fost publicat de- Tichendorf 1), alaturea cu traducerea 

englezeasca, unel recenziuni siriace ma.T desvoltate 

de cat textul grecesc. Acestea reprezinta redactiunea 

cea lungs, completa a acestui apocalips, care se cornpune 

din trei part!: antaill, un fel de introducere, unde 

se vorbe§te de modul cum aduc angerii sufletele oamenilor 

inaintea lui Dumnezeu, ca sa le judece, dupa, 

fapteie for savar§ite pe pamant. A doua parte vorbe§te 

pe scut despre dulceatia raluluT, qi a treea infirm 

descrie foarte pe larg muncile Tadulul. 

Din aceasta recenziune lungl, care se afla §i in textul 

slavic publicat de Tihonravov 2) s'a nascut §i o alta mar 

scurta, care coprinde numal partea antaia §i aceasta 

este recenziunea slavica din sec. XVI publicata de No- 

1) Apocalypses apocryphae p. 34-69. 

1) L: c. II p. 40 -58. Iagic' ma! pomeneste treT mannscripte slavone, 

din care a dat esttacte. v. Archivnf. alay. Philologie vol. IV 

pag, 694.

APOCALIPSUL AP. PAVEL 359 

vacovici §i tiparita pentru a doua oarlt de catre domnu 

Hasdeu alaturea cu textul roman Titlul apocalipsuluT 

in aceasta redactiune este , 

Vederea apostolului Paul 

de efirea sufletelor ; cad inteadevar se concentreaza aci 

tot interesul, in momentul cand ese sufletul omulul §i in 

deosebirea, intre qireasufletului omuluT drept §i intre 

aceea a omulul pacatos. Asta este ce cere Paul sa vazA, 

§i asta IT arata ingerul din cer. Cele alte doua park 

s'ar'i putut lasa afara cu atat mat u§or cu cat au fost 

inlocuite printr'un alt apocrif posterior apocalipsulut 

ap. Paul. CalAtoria Maicil Domnului prin munci, a Pacut 

de prisos o alts calatorie §i asa s'a pastrat in literatura 

romana numal redactiunea cea scurta. D-nu 

Hasdeu conjectureazA, insa, ea §i cea lungs a fost cunoscuta 

Romanilor, de oare-ce se pomenWe indirect 

Intr'un alt text din sbornicul manuscript, din care face 

parte §i apocalipsul ap. Paul, zicandu-se acolo` cum 

ea ingerul spuse lui Paul, pe care '1 purtti de-i aratet 

toate muncile, ca de ar fi un voinic de tree -zecT de ant 

§i ar slobozi in jos o plata, ar sbura tree anT sa caza, 

acolo este munca pacato§iloe. 

Dar §i aceasta redactiune scurta, coprinsa in sbornicul 

manuscript, daruit de d-nu Sturdza AcademieT 

romane, este fragmentary : lipsesc la mijloc (Iota pagini, 

care au fost restituite de d-nu Hasdeu prin ajutorul 

originalulul slovenesc. Coprinsul apocalipsului ap. 

Paull este deci urmatorul : 

,Apostolul radicat in cer vazuingeri ce vin §i se inchina 

inaintea luT D-zeu, incarcate cu daruri §i rugacTunT 

din partea acelora, ce s'au lasat de dulciata lumei 

§i se maga neincetat lui D-zeu. i un glas le zice

360 

LITERATI:MA POPULARA ROMANA 

sA se duel §i sA slujascg pe ace! oamenT dreptT 

vin ingeriT oamenilor ce n'au fapte bune de se inching 

si se plang de Muth:tile oamenilor, care nu pazesc 

praznicele §i sf. Duminica; si D-zeu le zice sa se intoarca 

§i sa-T slujeasca; pang ce se vor pocai. Ingerul 

duse apoT pe ap. Pavel de vazu locasul sfintilor, 

§i §i 

Tadul. Intors Tar la tAria cerulul vazu cetele Satand 

ce se trimit In ciasul mortil asupra sufletelor oamenilor 

necredinciosT; de alta parte vazu ingeril oamenilor 

drepti si fata for lumina ca soarele. 

,Atuncl se rugs, Ap. Pavel si zise catre angerul, el 

vrea sa vaza sufletele oamenilor, direptilor §i pacatosilor, 

in ce chip es din aceasta lume. i vazu un o m 

drept murind, i toate faptele bune sta imprejurul 1 ul 

Si tngeriT sta §i pazia cu Tubire sufletul luT, pang and 

11 luara din trup ; §i atuncT iT graira de treT or!: suflete 

! cunomte-11 trupul tau din care aT esit, cgcT cu 

el to veT impreuna TarasT la ziva de judecatA. ApoT Tau 

sufletul §i '1 saruta si vine ingerul ce '1 pazTa pe pa- 

ma.nt §i-I 

zice: bucurA -te suflete, cA eu ma bucur de 

tine, ca aT fAcut voia luT D-zeu pe pamant. Duhul slant 

merge fnaintea sufletulul in cer. Draci stau la intrare 

dar n'au nicl o putere asupra sufletuluT bun. Aceasta 

a arAtat ingerul apostoluluT Pavel'. 

AfarA de acest manuscript din sec. XVI. ma! posedam 

"noT un fragment de patru paginT in unul din sbornicele 

noastre de pe la 1750. Acest fragment trateazA 

epizodul cel maT important dintr'acel apocrif, confine 

adicA descrierea ,esireT sufletulul` unul om drept. IngeriT 

zic de 3 orT sufletulul sA vazA trupul sAu, cad 

cu d&nsul se va impreuna la ziva judecAtiT apoT zic

APOCALIPSUL AP. PAVEL 361 

sa. se duel sd se erte cu trupul, si sufletul se duce de 

sd Tartd cu trupul. ApoT dacd prohodescu preop trupul, 

Tau ingeriT sufletul, si mergAnd, asteaptd. la casa 

omuluT, panel yin oameniT de la groapd de mdnancd 

bucate, si zic toci: bogdaprosti si scriu ingerit toate 

bogdaprostile si Tau pe sufletul de '1 tree peste 26 de 

vatni si straji dracestI si it pazese de incercdrile dracilor, 

cari vor sd '1 apuce cu de a sila, Tar cand se apropie 

dracil de ingeriT le pere vederea si puterea ; ap01 

it Tau ingeriT si '1 duc inaintea lul Hristos. Hristos 

intreaba. pe ingeri, ce suflet au adus ? si ingerii zic : 

suflet bun! si aratd faptele bune ce a facut. ApoT zice 

Hristos sl '1 duel in Tad sd 'I vazd, cad ca om a auzit 

e1 cat traTa de muncile Tadulul. Dupd ce a vAzut Tadul 

it duc Tar inaintea luT Hristos de '1 blagosloveste si '1 

trimete in rain, unde stint multe felurl de pomT, si 

supt totT pomiT stint paturi, decT iT dau si lul un pat de 

se odihneste si vede de acolo binele si rdu la care va 

merge si la judecatd 

Aci se ispraveste fragmentul nostru, care precum 

se vede se deosibeste cu totul de redactiunea cea 

l'altd romans si se apropie oare si cum mai mult de 

redactiunea slavond cea lungs 5) 

si de cea siriacd 2) ; 

dar cu toate acestea nu se poate tagadui, cd si de 

acele se deosibeste in mod foarte carcateristic. Se 

vede cd. a fost luat de la un izvod slovenesc necunoscut. 

t) Tihonravov 1. c. II. p. 43-44. 

Tiechendorf 1. e. p. 42-43.

EIPSTOLIA MA1011 DOMNULUI 

Sub acest titlu a ajuns foarte populara o carticica, 

care nu este alt-ceva deck o combinatiune putin dibace 

din trel apocrife vestite. Noi le studiam aci pe 

fie care in parte, dupa importanta lor. 

Calatoria Maicii Doranu luI prin lad. 

Un apocrif , care sta in legatura cu apocalipsul ap. 

Pavel si care'l complecteaza este aceasta Calltorie de 

care am pomenit mai sus, si care se afla in acelasi manuscript 

roman din sec. XVI impreunit cu apocalipsul. 

Rind decI de asemenea editat de D-nu Hasdeu, a fost 

si tot de o data studiat mal de aproape dupa izvoarele 

i paralelele sale 1). D-nu Hasdeu insa se indoia, claca 

este maT tanar deck apocalipsul ap. Pavel. Aceasta 

1) L. c. p. 301-367.

EPISTOLIA MAICEI DOMNULL'I 363 

indoiala nu poate insa sa aibe loc, fata cu aseiliunea 

clara a luT Tischendorf, care se cuno§tia perfect in 

aceasta materie, i care sustine cum ca limba acelor 

tref texte grece§tT, izvoarele prelucrarilor multiple, este 

deja mai mpderna ; §i el aceasta limba nu se datore§te 

copistului, ci autorului, care de sigur afost vr'un 

c'dlugeir al evului mediu1) , pe cand din contra apocalipsul 

apostolului Pavel este Inca citat §i bine cunoscut 

din sec. IV; nu me incape deci indoiala despre 

prioritatea acestuT din urma. InsusT D-nu Hasdeu zice 

ca prototipul cel mai vechiu bizantin al CalatorieT 

Maicei Domnului se urea eel mult pana la sec. VIII. 2) 

Nu insa din greceste. ci ca mal toate apocrite, maT 

cu seams cele blastemate, a fost tradus §i pcest apocrif 

din limba slavica, in care se afla intr'un manuscript 

din sec. XII. editat de Sreznevski §i publicat de a doua 

oars de D-nu Hasdeu, alaturea cu textul roman, eu 

textul bizantin al lul Destunis, cu cel neogrecesc al luT 

Polites, §i cu recenziunea moderns romans,. Cad aeest 

apocrif a devenit o carte populara si s'a publicat foarte 

des intr'o redaciune moderns maT mult sau mai putin 

diferita de cea veche, intitulatA ,Epistolia Maicel 

DomnuluT. c 

Pans acum n'am reu§it a gasi vr'un manuscript intermediar 

intre redactiunea cea veche din sec. XVI §i 

cea din sec. XIX. Nu ne indoim insa, ca §i ad cu tim- 

2) Tischendorf 1. c. prolegomena p. XXVII : In tribus codicibus, 

uncle plura excerpsi, dictio lam ad Graecitatem recentiorem 

deflectit; nec id librariis, sed ipse auctori deberi videtur, certe 

enim totum opus monachum mediae aetatis prodit." 

2) Ibid. p. 302.

364 LITERATURA POPULARI ROMANI 

pul vom ajunge a'l gasi, precum le am gasit pAna acuma, 

mai pentru toate cal-Vie populare. 

Aceasta redactiune modernl, precum a observat-o 

foarte bine D-nu Hasdeu 1), nu este alt-ceva decat o 

compilatiune stangace din trei apocrife deosebite, din 

care una este : ,Calatoria M. Domnuluic cTuntita la 

Inceput §i la sar0t, i cu oare imbrobodirT la mijloc. 

Noi, vom trata pe fie care indeosebT la randul lor, de 

ocamdata dam aci coprinsul apocrifulul, dupa forma 

cea vechie, complecta : 

,Sf. Maria se ruga de D-zeu ca A, descinga Arhanghelul 

Mihail din cerpe pamant ; §i cand se cobora 11 

1ntreba cate munci sant, §i unde se muncesc oameniT? 

Arhanghelu ii rAspunse : muncile sant nenumerate. 

Si o lua §i o duse in Tad, sa vaza cum se muncesc 

oameniT. Urmeaza apoT descrierea muncilor pe 

largu, cum se munce0e fie-care, intocmai dupa pacatele 

ce a facut pe pamant 

,A§a vede oamenl acoperit(1 de intunerec vecinic §i 

smoala era peste dan01 §i nu putea sa, caute in sus, 

ace§tia sant cari n'au crezut in Sf. Troita. 

,Spre amiazazi vede pars mare de foc, §i in focul 

acela and uniT pans in brau, altIpana in pept, alti pans 

in cre§tet, Tar altii erau cu totul acoperiti de foc : 

aceasta le este pedeapsa pentru aceea, el n'au ascultat 

pe parintil lor, sau au facut necinste, sau au mancat 

came de om, adica cum esplica Arhanghelul : 10 au 

lepadat copii, sau au parat unul pe altul ca sal perde. 

1) L. c. p. 307.

EPISTOLIA MATCH DOMNULUI 365 

,Apoi vazu pe unu spanzurat de picioare §i mancat 

de viermT, pentru aceea ca a cumparat our stramb. 

,0 femea e spanzurata de urechi, pentru aceea, a 

a ascultat pe furi§ la vecini §i a clevetit §i a invrajbit 

oamenii. 

,Fe paturi de foc se muncesc aceT, cari nu s'au dus 

duminica la biserica ; de un copaciu de fer §i de stalpuri 

de fer sant spanzurati de limbi: mincino§ii, talharii, 

clevetitori etc. Spanzuratt de unghii §i cu limba 

legate in pare de foc sant acel, ce au hulit slujitoril lur 

D-zeu. Cetetil ce au citit §i n'au inteles §i n'au fiicut 

cum zice Evanghelia, sant pedepsiti prin flare cu 3 capete 

ce-i manca.` 

Tot in acela§ mod nrmeaza descrierea fantastica a 

muncilor ce sufera oamenii. Focul, spanzurarea, verma 

neadormitii, flare cu multe capete, astea sant mijloacele 

principale, de care se sluje§te Satana in impAratia 

sa cea intunecoasa, pentru a rasplati oamenilor 

slujba cu care l'au slujit cat erau in viata. In descrierea 

mai departe, care este cu totul prescurtata in redactiunea 

moderna, se repeta deci mai mult sau mai putin 

acelea§i munci §i cu acestea se isprave§te redactiunea 

cea moderna. Mai mangaetor este sfar§itul redactiunet 

celel veche, care dupe. ce mai enumera o sums de 

munci continua: ,MaicaDomnului vazand atatea munct 

§i auzind jeluirea muncitilor §i a ingerilor, litcrama si 

zise Arhanghelulul Mihail, sit se sue la Hs. §i sa se roage 

pentru pacato§iT. Dar Arhanghelul ii zise, ca D-zeu 

nu'l asculta pe dansul. Atunci se sui Sf. Maria InsiL§T la 

D-zeu §i'l ruga ; §i se cobora D-zeu cu ingerii in Tad §i 

zise pacato§ilor, el pentru rugliclunea Maicil sale s'a

366 LITERAtURA POPULARA ROMANA 

indurat de dansiT si IT lash sit laculasch in ralu, de la 

invierea Domnulul, din ziva de pasti pang la dumineca 

mare, si dupa aceea sa mearga Tara in muncT.' 

Provenienta bogomilica a acestuT apocrif in care Arhanghelul 

Mihailjoaca un rol principal, este mai presus 

de indoiala pentru literatura slavica , prin urmare si 

pentru cea. romana. D-nu Hasdeu a dovedit-o atat 

pentru acest apocrif, cat si pentru eel precedent si 

pentru un al treilea din acel pretios obornicc din 

see. XVI, asupra cardla vom reveni mai la vale. 

Aceasta ,Calatoriec impreuna cu ,Apocalipsul ap. 

Paul' au influentat asupra ,Cantecelor de stead si an 

dat nastere mai mull sau mai pulin la cantarea a 40-a 

din colectiunea de cantece a lul Anton Pann unde 

sufletul descrie esirea sa din trup si calatoria prin Tad 

si rah'. Aceasta legatura ce esista intre apocrifele si 

cantecul de stea a fost trecuta cu vedere de d. Hasdeu. 

Intru cat priveste basmul istriano-roman despre ,Sf. 

Petru si mum sac pe care-1 aduce d. Hasdeu in leatura 

cu aceste apocrife, observam ca se afla si la Siciliani, 

Visa]. Maki. Dorniaultli 

Redactiunea moderna a ,Cal4toriel` adica! ,Epistolia 

maicii Domnulal4 confine apoT un alt apocrif in- 

i)Pitrk Fiabe novelle etc. siciliaue No. 

CXX VI. Lu porru di St. 

Petru" qi anotatiun/ vol. IV. p. 40 vol. II pag. CXLI-II. apud Vesselovsky, 

o dvinadt snah. Sahaila p. 40.

EPISTOLIA MATCH DOMNITLUI 367 

titulat: ,Visul prea curate! Nascatoarei,' dar nedeosebit 

prin tipar. 

Este deci asemenea o carte popular& Dar ceea ce e 

curios la acest apocrif e, ca nu s'a putut gasi pan5. ail 

un original grecesc. Nici Vesselovsky, care a scris un 

studiu special, nic! d-nu Hasdeu, care s'a folosit de acel 

studiu si l'a mal complectat, n'au reusit in aceastit privinta. 

Dar totusi s'a incercat Vesselovsky a aduce acest 

apocrif in legatura cu literature apocrif orientalA 

ci de a arAta, dad, nu isvorul direct, cel putin un izvor 

probabil, de unde printr'o mica schimbare, datorita 

fantaziel populare, a putut sit decurga : ,Visulll 

Maicel DomnuluT. 4 De oare ce d-nu H5.sdeu a trecut 

cu titcere peste aceastA parte a studiulul lul Vesselovsky, 

vom da noT aci pe scurt rationamentul acestul 

din urma : 3) 

Foarte raspandita si mult cilia a fost povestea apocrifA 

de adormirea Maicel DomnuluT. Se af15, in 

limba siriaca, arabA, copta, greceascA si latineasca, 

toate insa diferA unele de altele. Tischendorf a publicat 

textul grecesc dupA 5 manuscripte 2) si 2 texte latine 

diferite 3) din care recenziunea 1 e luata din 3 

manuscripte. 4) Unul dintr'aceste texte si adica cel 

latin A 1neepe cu un fel de dialog intre Maica Dom - 

nulu! si Hristos, unde putin inainte de patima lui ea 

'I roagA sa 'I vesteasca moartea el, cu Ire! zile inainte. 

1) L. c, p. 355 358. 

8) Apocalypses p. 95-112. 

8) L. c. p. 113 136. 

4) Prolegomena p. XXXIV --.. XLVI.


Atunci Domnul ii rdspunde : ,cum oare sä te las eu 

pe tine, care m'al hrdnit i sustinut ? Ingeril mei te 

vor pazi pe tine. Iar dup'd ce voiu fi palit patima pentru 

neamul.omenesc §i voiu fi inviat dupa 3 zile i dup.. 

40 de zile ma voiu fi inaltat la cer; sA, stil, cd sufletul 

tau se va deslipi de trup, cand ma vel vedea venind 

cu ingeril gi sfintil` etc. 

Acest pasagiu se vede, a dat nastere : 

,Visulut 

Maicei Domnului`, cad poporul a inteles : Adormirea 

,Dormitioc in sens de dormire §i nu de moarte, §i povestirea 

mai pe larga a patimel, nu ca un ce real ce 

se petrece inaintea ochilor el, stand la piciorul era - 

eel i vorbind cu Mantuitorul, ci ca un vis vazut in. 

somn. Asa si este situatiunea descrisa la inceputul acelei 

alte redactiuni latinesti; cum ca Mariaimpreunl 

cu loan steterti la piciorul crucel i Christos lass pe 

Maica sa pe ingrijirea lul loan Intrio alit& redactiuneperdutd, 

se poate ca dialogul intre Maria si Christos 

relativ la patima, sa fie fost mai desvoltat si ast-fel 

a devenit un apocrif deosebit, care s'a raspandit in 

popor, nu IntFatata pentru coprinsul lul, ci pentru epilogul, 

care faglidueste aceluia ce va arata sau va avea 

aces carte, mila de la D-zeu Si paza easel lul, de 

care nu se va apropia nimic diavolesc. Aducand decl 

acest vis in legatura cu acel apocalips am scapat In 

modul acesta gi 

pe acest apocrif de izolarea lul. RAs - 

pandirea pe la cele alte popoare Si in special la Slav! 

a fost tratata de d-nu Ilasdeu foarte pe deplin, asa in 

cat nu 'ml ramane de cat a mentiona studiul respectiv 

din Cuvente den batrani. 

Cat prive§te insa apocriful in literatura romans,

EPISTOLIA mArcii DOMNULUI 369 

putem inainta cercetarea Hasdeu, cu un pas mai 

departe. 

In literatura romans avem doua redactiuni : una 

mai scurta qi alta mai lungs. Cea scurta se apropie 

mai Inuit de variantele gasite la cele alte popoare. 

Arnandoua insa erau pang, acuma cunoscute numal 

ca tipar, din care redactiunea cea scurta, intercalate 

in Epistolia Maicei Domnului, s'a tiparit pentru intaia 

data la 1862, §i de atuncea incoa de vr'o 20 de 

ori, 1) Tar redactiunea cea lunga la 1846. 2) Afara de 

aceea, redactiunea cea scurta putin schimbata 'se mai 

afla tiparita la un loc cu : ,Minunele Sf. Sisoe, 8) ceea 

ce se vede ca a scapat d. Hasdeu din vedere. Intrebarea 

ce se pune este: care din aceste redactiuni este mai 

veche ? Santem fericiti, ca putem raspunde cu mai 

multa siguranta la aceasta intrebare, de oare ce posedam 

un manuscript din 1784 al acestuT apocrif in 

redacfiunea cea scurtd! 4) Aceasta nu esclude twit si 

posibilitatea, ca alaturea cu aceasta sale existat §i cea 

lunga. Coprinsul visulul fiind a§a scurt, ii publicam 

aci urmator dupe manuscriptul nostru. Noi nu intram 

In cercetarea amanuntita a variantelor ce presinta, clar 

prin publicarea lui, inlesnim altora cercetarea : 

,Visul precuratiT nitscatoril de Dumnezau cand au 

1) Cluv. d. Mfr. II p. 307. 

1) L. c. p. 389-391. 

4) Ed. Bucur. 1878 p. 6-7. 

4) Se adi. fa sbornicui san codex miecellaneue din biblioteca 

noastrA, citat deja la Alexandria" qi e aerie In Sueeava. Din co- 

prinaul mixt acelul sbornic rem, ca este o copie dnpa nn original 

mal vechiu. 

Outer, 111. pop. Pooh 4

370 

LITERATURA POPULARI ROMAN' 

adormit ficloarl In muntele Maslinilor, au visat prin 

somnu un visu ; gi veni cAtra dansa aeve adicl In 

videre domnul Is. Hs. gi Tau zas : 0! maica mea Tubita! 

au dormi gi nu auzi prin somnu ? Apol dad, s'au digteptat 

sfanta, au gi rAspunsu luT Is. Hs. gi au zas : adormu, 

fliul meu Tubit, gi Tar m'am digteptat gi t'am 

visat, prinsu gi la stalp legat, gi pre cruce rAstignit gi 

despre sflintul tau cap curge sAngele gi prAu fAc&nd 

gi pre sfantul tAu trup l'am vAzut unA (!) lemnu di coaji 

juchit. RAspunsA Is. Hs. gi zAsa : 0! maica me, TubitA! 

Visul ci l'aI visat eu voiu sd'l pat pentru norodul ominesc. 

i cine o va scriea aclastA sfantl, carte gi o va 

purta la dAnsul, actala om va ave mill de la DumnezAu 

gi priimit de la toil oameniT, gi la dasial motlillur, mA 

voTuarata sAngura gi mA voiu ruga cu toti IngeriT MA, 

fiTul meu, pentru sutletul aceluT oral, ci o va scriea gi 

o va citi gi altora, gi sa o poarti la dAnsul actastA 

sfanta carti gi '1 voiu duce Intr'un Implratiea cerTuluT. 

Amin! 4

EPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 

Legenda Duminicel 

Acest apocrif stA in intima IegAturA cu ,Visul de 

latA, §i cu , Calatoria cu care impreuna formeaza pe de 

o parte ,Epistolia MaiciT Domnuluic pe de alta parte 

este insA§T ,Epistolia Domnulul nostru Isus Hristos ce 

a trimis'o Dumnezei din cer.` Din acest apocrif avem 

de asemenea o recenziune lungs §i alta mai scurtA. 

Cea mai veche §i mai vestitA este cea lunga ,Epistola 

lui Hristios( care se afla in sbornicul din sec. XVI 

impreuna cu cele alte apocrife, de care am vorbit 

pang. acuma. Dupa acel manuscript a editat-o §i a 

studiat-o d-nu HAsdeu. 1) In deosebi a publicat 

1) L. c. 11 p. 21-55.


Vesselovsky un studiu profund, sub titlul: ,Epistolia 

din ea' ') 

continuat apoT in eel alt: ,Domenica-Anastasia 

§i Vinerea-Paraschiva.` 2) Ne folosim 

de toate acestea, pentru a da in resumat istoricul 

acestuT apocrif. De timpurid deja s'a nascut sfin0rea 

Duminicel §i rOnerea asprA de la or ce lucru. Deja 

in sec.VI se pomene§te ,Epistolia din cerc Fabricius a 

publicats) un mic fragment grecesc,care dupa cum se vede,este 

prototipul red actiunilor slavice §i redactiunel romane 

celel lunge. Aci se accentueaza pAzirea stra§nicli 

a DuminiceT §i pedepsele ce vor urma din nepazirea 

61. 0 copie latineasca a redactiund de pe la 788 din 

Francia s'a publicat asemenea de Fabricius 5) §i care 

de sigur se datoreVe mi§cAreT eretice din sudul acelel 

tArT, unde apoT s'au inrAdacinat Albigensi, BogomiliT 

francezT. Intr'un sobor linut la 755 de Pipin, se pomene§te 

intre allele §i de aceasta pazire prea asprd. a DuminiceT, 

pe care insa biserica o condamnA, zicand, ca 

oameniT sA se retie num al de lucrarea campulul §i de cele 

alte lucrArT2) de munca sau casnice. Tot a§a se re 

petA §i In ,Constitutioc din Worms de la 829; ba se 

adauga chiar, el aceT ce nu pazesc Duminica au fost 

lovitT de trasnet sad de carceTul membrilor, sad chiar 

an fost ar§T de foc.6) Aci gAsim chiar acelea§lpedepse, 

ca §i in Epistolia. A§a se mai povestesc §i alte legende 

1) Jurn. Minis. Nar. Pros Vol. 184 p. 50-116. 

1) Ibid. vol. 188 part. II p. 186-247. 

3) Cod. apocryph. N. Test. III, 511-512. 

4) L. c. p. 309-313. 

5) Vesselovsky 1. c. p. 56. 

41j Vesselovsky 1. c. p. 57.

RPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 373 

In toate arile, despre pedepse ce au citzut peste cal- 

catorii zileT de Duminicb.. 

Amaducci 1) a publicat un alt text latin al EpistolieT 

din secol. XII, care dupit aceasta redacOune e cltzut 

din cer la Gaziza, sau precum indrepteazti, Vesselovsky: 

Galata, si nici de cum in Ierusalim sau Roma, 

precum era indicat in textul grecesc si cel latinesc. 

Alte recenziunl, tot din sec. XIII. sant atribuite until 

,Eustacius abbas de Flay 'care a depus marturie di a 

venit din cera). Aceste recenziuni Impreuna cu rencenziunea 

anglosaxona formeaztt o grupa. deosebita. A doua 

"vet maT tarzie Si invederat o desvoltare a celeT d'antei, 

se compune din rencenziunea nu mai puffin rAspanditit, 

unde, pe large Duminica se adauga si Vinerea, §i se Introduce 

Maica Domnului. care joaca aci acelasi rol de 

mijlocitoare intre oameniT qi Dumnezeu, precum am 

vazut-o in ,Calittoria la Tad' unde se roaga pentru pa- 

catosiT ei dobandeste ertarea lor, numaT din causa ce 

ea se roaga pentru (Musa. Aceasta prelucrare o atribue 

Vesselovsky secteT Flagellanilor din sec. XIII3). Atuncea 

miscarea reformatoria Tea caracterul )61%d si 

atuncl apar pe la 1269 , biciuitoriT s (Flagellan01) ce 

se bicruiau pentru isptisenia pacatelor. Ei se raspandirA 

imediat pans in Polonia gi 

Ungaria. Miscarea religioasa 

deveni mai intensive in sec. XIV pe vremea 

1) Aneectota litteraria Roma11773 vol. I p. 69 75 spud: Vesolovsky 

1. c. p. 74 urm. 

2) Hoc est mandatumDei de observation diei Dominicae quod 

Dominus Eustacius abbas de Flay testatur venisse de coelo." ibid. 

p. 76 urm. 

2) 1. c. p. 82 urm.


cIumei negre. Ziva principals a for a fost, dug tarturiele 

tuturor scriitorilor cuntimpuranT : Duminica. 

De alts parte cinsteau si ziva Vinerel, ca ziva in care 

s'arestignit Domnu Hristos. Ast-fel a ajuns vechiul apocrifsa 

be fie o carte de predilectiune, si eI l'au schimbat 

dug modul for de a considera Duminica, Vinerea si 

Maica D -luY. InteadevAr s'a publicat o Epistoliec 1Atineasca 

din sec XIV de catre Stumpf, luata din cronica 

franceza a luI Nangis, unde se afla imediat, dug 

re1atiuneadespre Flagellantil 1). Acest text. din secolul 

XIV se apropie cat se poate de mult, de redactiunea 

romans cea lung, ba adesea orl se potriveste cu 

dansa, vorba cu vorba. Dintr'un ast-fel de original latin 

s'a facut fara indoiala o traductiune greceasca, 

sau poate s'a prelucrat redactiunea cea veche greceasca, 

dupa acel original latin, din care apoj s'a 

tradus sloveneste respective romaneste. 

Redactiunea noastra se deosibeste insa si de cele 

°Rate pans acuma si se apropie de cearuseascA publicatA 

de Pypin, care intocmal ca cea romans, mai are 0 

Mercurea ca zi de post, pe langa Vinerea si Duminica. 

Aceasta redactiune lung tiparita si raspandita in 

Romania abia de pe la 1852, este deja cunoscuta Romanilor 

inca din secol. XVI, cad face parte din importantul 

Codex Sturdzanus. Popa Grigorie din Mahaclu 

a tradus'o fara indoiala din slavoneste, ca toate cele 

alte bucAtI dintr'acel. manuscript. 

Afars de aceasta redactiune veche si de tiparul modern 

,a cArui bibliografie a facut-o d-nu Hasdeua) maT po- 

+) 

Vesselovsky 1. c. p. 89. 

9) Cuv. d. batr. II p. 39-40.

EPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 375 

sedam si noT o copie manuscripts in sbornicul nostru de 

pe la 1750. Neat ca lipseste una sau doua foi de la inceput, 

restul care coprinde 13 paginT, reprezinta o varianta 

destul de 1nsemnata de acele redactiunr. Asa, 

ca sä pomenim numal una, nu se pomeneste nici un 

,calugar Me Untie( precum este In textul din sec. XVI, 

nicT numele patriarhulul din Ierusalim, unde a cazut 

aces NoT dam aci in scurt coprinsul epistoliel, 

duparedactiunea noastra inedita, de oare ce cele 

alte doua sant publicate. Lacuna de la inceput o umplem 

cu estractul din recenziunea moderns : 

,A cazut o data o plata din cer, mica la vedere dar 

grea la ridicare. Atuncea patriarhul Ierusalimulul a 

adunat top. vladicil qi an facut rugaclunI treT zile si 

treT nopt.T. Atuncea veni un glas din cer, zicand : luatl 

piatra si o desfacet.T. Inteansa* se afla epistolia , ce 

grab, : V'am trimes o scrisoare, Tar voT n'at1 ascultat, 

si nu ati cinstit sfanta Duminica, de aceea v'am certat 

cu lerni grele, cu foamete si cu limbl paganesti, si 

trasnete si ploae groaznica si multe semne v'am ar6.tat` 

. 

Pans aci estractul dupa recenziunea moderns; de 

aci inainte, dup& manuscriptul nostru : 

,$i 

multe semne v'am aratat pentru Duminica, In- 

vierea lul Hs. ySi maT rare ati inceput a face ; si am. 

gandit sa peritl cu tot1 pentru sf. Duminica si sf. VinerT, 

si Tar m'am milostivit pentru ruga maicei mete 

§i pentru apostolil mucenicil si ingeril meT. Doara yeti 

feri saraci si miser, Tara voT nu-T miluiti. Mani! nu 

au lege si in pre a tor, Tara vol radeef de legea voastra. 

Nu §titl el VinerT am zidit pe Adam? ca Dumi

376 

LITERATURA POPULARA ROMANA. 

neca veni Arhanghelul Gavriil cu bunavestire, ea Duminica 

luaTu botez, ca Dumineca invieTu din morti, ca 

sit invie si morti la judet? Nu stitT cif Sf. Vineri ma 

rastignira pe truce ? Deer tine nu va posti Sf. Vineri, 

va petrece in foe de vecT ; Tar tine va cinsti Sf. Vineri 

si sf-le Miercuri, va avea viaa de ye& Ma jur 

pe scaunul eel inalt etc. ca dace nu va feri Sf. Duminica 

si Sf. Vineri si Sf. MercurT cu postul si cu metatanie 

si cele alte praznice, vom trimete flare cu cate 

douti capite. Si proclet se fie omul ce nu '$l va lasa 

lucrul Sambata de la al noualea cias pan& lunT in 

rasitritul soareluT ; si MercurT si VinerT se postitl. Dad. 

nu, nu voiu mai trimete ,eitenil` pe pamant ci voiu 

deschide 7 cerurT si va ploa plata arzanda $i uncrop ; 

in luna luT Fevruarie voiu face 11 zile intuneric, si in 

Aprile, 17 zile va ploua sange $i spuza si va strica 

toate.` 

Urmeaz§, apoT o apostrofa. teribila in contra pad,tosilor, 

cari sant enumerall ; si se Insira pedepsele lor. 

ApoT urmeaza; , cum ca. aceasta, trimitere este de la 

tatal nevazut, si eel, ce nu vor crede inteansa vor merge 

in focul de veci, eel gatit draculuT ; maT usor va fi SodomuluT 

si GomoruluT, de cat aceluea ce nu va priimi 

aceasta trimitere, cazuta, din cer in lerusalim.` 

Mal urmeaza blastamarea acelora, ce ocarese pe 

popil, siblastemarea popilor ce nu slujesc in regula in 

biserica. , Si se fie proclet pop a ce nu va priimi si nu va 

ceti inaintea soboruluT aceasta scripturti si trimitere 

din Ierusalim.' 

,Iar eine va scrie §i va ceti aceasta epistolie, aceluea 

IT va erta D-zeu pacatele. Imediat dupa aceasta iar se

EPISTOLIA VOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 377 

afla: o apostrofare analog. Textul se terming. cu cuvintele. 

Eu patriarhul dill Ierusalim fuiu umbrit de 

duhul sfantu Si crestin ; drept (aceea) roguma-voao, 

fratilor mid; vindeti-va avutie voastra §i va cumparati 

cheea imparatiei cerului cu milostenie etc 

doara D-I D-zeul nostril, cela ce au flout cerul pi 

pamantul, 

doara isi va intoarce mane sa despre nor 

§i doara ne va milui si pre nor Is. Hs. D-zaul ce-I tinere 

§i putere noastra in vecii vecilor. Amin.' 

Pe lang aceasta redactiune lung, care a devenit 

cartea populara: ,Epistolia lilt Hristos' mai esista i o 

aka. redactiune scurta romaneasca, care precum a observat-o 

foarte bine d-nu Hasdeu, formeaza inceputul 

asa numitei ,Epistolie Maicei Domnuluic si care se 

potrivqte intocmai cu recenziunea maghiara, polona 

si ruteana. Dependenta textului roman de eel rutean 

merge chiar mai departe de cat a observat-o d. Hasdeu: 

Aceasta epistolie s'a gasit in orasul Bethania dice 

textul unguresc, dupa indicatiunea sa prop t ie. La Rutheni 

i Poloni s'a schimbat acea Bethania in Cara Bri- 

tanid, sad Cara Britanilor. i in textul roman regasim 

atat Cara Britanilor cat Si muntele Maslinilor 

dar ast-fel schimbate, ca cu grew i ar mai recunoaste 

cine-va, care nu it a comparat cu cele alte variante 

neromane. Iata cum sung. textul roman : Aceasta carte 

este aratata in fata bdtrdnilor, in manta Maslinilor. 

Mutand numailitera r din cuvantul bdtrdnilor mai sus, 

ajungem de la acest din urma, laforma corectA: Britanilor; 

o mu tare ce s'a putut face foarte lesne de catre acela, 

care a copiat manuscriptul scris cu cirilica §i cu litere 

aruncate de asupra, precum este scripture cirilica. Co-

378 

LITERATURA POPULARA ROMANI. 

pistul neintelegand cuvintele: terra britanilor, a citit decT: 

batrdnilor §i din tam a ajuns lafafa. Aceasta schimbare 

este de alts parte importanta §i pentru constatarea, el 

toate edifiunile moderne s'at facut dupa o singura copie, 

cad toate au; fafa batrdnilor. PanA acuma pe cat 

§tim, nu s'a aflat un manuscript al acesteT redactiunT ; 

cu timpul insa credem ca vom reu§i a'l gasi §i pentru 

aceasta legends, §i atuncea sper ca se va dovedi, data 

conjectura noastra este adevarata. 

0 alts trasura caracteristica a acestel legende, relevata 

de d-nu Hasdeu numaT pentru redactiunile polona 

§i ruteanA, §i nicT de cum pentru cea romans, 

este, ca originea el se esplicA acolo in modul urmator : 

Aceste cuvinte DumnezeeVi au fost trimise dupa 

legends de insu§r Dumnezeu, Paper, respective patriarhulul 

Leone, care le-a trimis fratelur sau RegeluT §i 

cu ajutorul for a biruit pe vrajma§r. IntocmaT a§a, numar 

cu omiterea numeluT patriarhuluT, se regasa5te 

acest pasagid §i in redactiunea romans, unde se zice : 

, Aceste cuvinte sant de la singur Dumnezeu §i mantuitorul 

nostru Is. Hr. fiind data prea sfincitului patriitrh, 

earn patriarhul o au trimes frate-sau cralului sa-1 fie 

intru ajutor catre pizmalii /A 

Identitatea pe care o relevam acuma, ne arats locul 

unde trebue sa cautam originea redactiuner scurte 

romane Invederat ca a ajuns la nor, impreuna cu ,Visul 

Maicil DomnuluP de la Rutenb, unde se aflu aceste 

douaapocrife de asemenea tot-d'a-una combinate. Red 

acti un ile cele lunge ne-au venit, dupa toata pro babilitatea 

de la SlaviT de Sud, pe tend redactiunile cele scurte 

se par ca au prototipurile for in literatura populara ru-

EPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 379 

teand sau polona. Mai observAm ca manuscriptul nostru 

din 1784 care tontine Visul( este scris In Suceava! 

Cat prive§te coprinsul acesteT redactiunl, el se poate 

resuma in recomandatiunea cinstireT §i pazirel DuminiceT, 

Tar peste acela, ce nu ova tine, vor veni pedepse 

analoage cu cele din redactiunea cea lung. Aci nu se 

mai pomene§te nici de Mercurea, nicT de Vinerea. De 

alts parte s'a adaus, ca insuysi cartes are puterea de a 

ajuta pe totl aceT, ce o vor purta, IntocmaT precum am 

vazut-o la ,Visul' cu care e unit, §i precum o vom 

maT vedea la ,Minunile St -luT Sisoe. 

Destul de cunoscut este acuma rolul ce'l joaca St. 

Duminica personificata in basmele roman. FetT fru= 

mo§I ajung la dansa abia dupa ce au trecut pe la St. 

Mercure §i St. Vinere; cate§T trele babe batrane IT ajuta, 

sau dandu-le sfaturT bune sau chiar lucrurl minunate. 

A§a In povestea porculuT, a luT Creanga 1) in 

Zina Zorilor a luT SlavicT etc. in toate colectiunile de 

basme ale luT Ispirescu, Fundescu, Schott etc. 

Dc alts parte gasim St. Duminicapersonillcata §i a- 

Murata cu Vinerea In colinda Sf. Duminica 2) unde 

vrea sa boteze pe Domnul, i se duce Duminica la 

Iordan, sä caute darul, dar and se intoarce cu darul, cu 

treT florT, ca §i treT viorT 

ce lucesc ca ni§te zorT4 

Domnul a fost deja botezat ,cu nanapl St Ion.' 

Darul IT rAmane Insa. eT §i ea devine mai mandra de 

1) Convorb. liter. An. X. 1876. 

2) Marienesen. Collude No. 15 p. 39.

380 LITERATURA POPULARA ROMAN). 

cat Vnerea. Vesselovsky cunoaste aceasta colinda din 

traducerea germana a lul Schuller, si o compara1) 

oare-sr cum cu un cantec popular bulgaresc No. 43 

al colectiunel frailor MiladinovOl. De asemenea citeaza 

2) si cea-l'alta colinda : Maria si fetele 8) unde St. 

Duminica merge inaintea Marier In ,Rusalim( 

i floe' culegea 

cunune invartea 

pe cale i .ipa.' 

Vesselovsky studiaza acolo, ca o continuare a studiuluT 

situ despre legenda Duminicer, personificarea 

Duminicel in literatura universals. 

NoT maT adaugam aci doua citate din literatura vechie 

roman& privitoare la sfiintirea Duminicer si VinereT. 

In Pravila mica tiparita la Govora 1640 zice Mitropolitul 

Ghenadie ; Oar& Intealtd chipu insusi datoriu 

Taste a posti Miercurea fi Vinerea prespre tot anuld, 

cum porancesc sfintele $i dumnezeestile pravile,c facandu-se 

alusiune la Pravila Apostolilor cap 66 si 2554) 

Tot in acea Pravila se maT povesteste si cele urmatoare 

: 

,DecT intr'una de zile un trupd mort alit oare caruea 

fu scosfl la cale, si'l intimpina marele Pahomie, 

si vazu doT Ingeri mergandd pre urma patulul mortu- 

1) Domenica-Anastasia p. 202 No. 1. 

ti) L. c. p. 201. 

s) Marienescu L c. p. 46-49. 

4) Ciparlu, Analecte literare. Blasiu 1858 pag. 142.

RPISTOMA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 881 

lul, §i sg, rugs. lui Dumnezeu, sA4 descoapere luice fu, 

§i venire, aceT doT Ingeri call% dinsul §i zise ciitra din- 

§ir: dereptu ce fiindu vol ingeri §i meargeti pre urma 

unuT mort6? §i-i graira lui: unul din noT Taste Miercuri 

lard altul Vineri. _lard pentru ce meargemd pre urma 

luT, el tocmal intru aceaste zile posti kind la mortea luT. 

DereptA aceea §i not-1 Milani, cela ce se nevoea§te. 

Intre D-zeu.' 1) 

I) ibidem pag. 1&). 

IVIMINew

LEGENDA VINEREI 

Legenda aceasta cu care ne vom ocupa acuma se 

afla asemenea in Codex Sturdzanus §i a fost publicata 

de d. Hasdeu in Cuvente den batrani. 1) Sf. Vinere, de 

care e vorba aci este aceea din Roma, care se praznuWe 

la 26 Iulie, al cares prototip grecesc se afla intr'un 

manuscript al Bibliotecei imperiale din Viena 2) 

In Mineele grece§ti se afla aceemi legenda mai prescmtata 

de cat In textul nostru roman, care se vede 

ca n'a fost tradus din grece§te, ci din slavone§te. Redactiunea 

slavona prosaica nu s'a gasit Inca., dar Vesselovsky 

arata multe paralele in li1eratura italiana. Asa 

a fost prelucrata In Locra ail Gerace §i a fost publieata 

latine§te la 1643 in Neapoli de ate un popa anume 

Simon, din cinul Carmeli(ilor. 8) La 1645 tipari 

Francesco Gravina de Cruyllas in Palermo, viata Sf. Vi- 

9 II. p. 139-156. 

2) HiLsden 1. c. p. 139. 

9 Autore R. P. Fratre Simone a Spiritu Sancto carmelitano excalceato, 

ap. Vesselovsky. 1. c. p. 206.

LEGENDA TINEREI 383 

neri in limba italianit. Densebirea intre aceasta din.urmit 

§i acea a Fr. Simon consta, afarit de amanunturi mat 

micT, mat mult intr'aceea, cA Sf. Vineri a luT Gravina 

este localisatit in Sicilia 1) Se vede el a fost Influentata 

de o alts Sf Vinere asemene sicilana a careT via - 

.A s'a scris de Gaetani. 2) 

Coprinsul legendeT romftne, care diferA in mat mul- 

te puncte de redactiunile latine, italiane ei de cea gre- 

ceasca a Mineelor este pe scurt cel urmAtor: 

,Eraun om anume Agaton §i muerealuT Polfiia. Du-. 

pit multA vreme, neavand copil, se rugaraluT D-zeu §i 

veni un finger de le spuse ea vor avea o fats, a careT 

nume sA fie: Sf. Vinere, cad se va na§te Vineri. Dupa 

ce crescu se duse din curtile tataluT sau sa propovitduTascA 

Cre§tinismul. A§a ajunse mai intaiu intr'o cetate 

anume Antiohie, al careT imparat se chema An- 

tioh, el era Grec. S'au 

vent multi de au pArAt-o re- 

gelul c6. propaga religiunea cre§tinA. ImpAratul se mAnie 

Si porunci slugelor sA -o aduca inaintea lui. VAzAnd 

cat de frumoasA era, II zise sA se piece dumnezeulul sau, 

§i el o va lua de nevasta. Sf. Vinere respinse insa propunerea 

lui. AtuncT porunci imparatul sA o leagA ca 

sA o rastigneasca. Ea se rugA la D-zeu §i se ridica un 

t) Tiltul acesteT biografiT este: Vita di S-a Venera. da Latini 

clefts Veneranda, da Greci Parasceve, vergine martire a predicatrice 

di Cristo, scritta da D. Francesco Gravina de Cruyllas, Estratta 

da molts omelie de santi Padri Greci e Latini e cavata 

da non poche scritture a penna. Con privilegio. InPalermo nella 

stamperia d'Alfonso dell'Isola (stamperia camerale) Apud. Vesselovsky 

I. c. p 207 No. 1. 

Vesselovsky 1. c. p. 205-206.

384 LITERATURA POPULARA ROMANX 

vifor.ce lua o plata mare §i o pinia ca o frunza qi suna 

; §i se ivi Ingerul Domnulul inaintea eT, §i rupse legaturele 

de pe maInile eT. Atunci strigara toil oamenir: 

nu e alt D-zeu maT mare, de eat D-zeul Sf-teT Vineri 1 

si slugile imparatuluT se inchinara inaintea el ; Tar ea 

II boteza. Imparatul vazand acestea porunci altor slugi 

zicand : prindeti-o §i aflatI o caldare §i ardeti petri §i 

le zmicuraii qi le 1344 in caldare §i bagatI plumbu 

§i seu §i smoala, sa fiarba §apte zile §i §apte nopti §i a 

aptea zi obagaVin caldare! A§a facura, dar daelt descoperira 

caldarea, se scula Sf. Vineri in picioare teafara 

§i nevAtAmata. Cum se apropie imparatuI de dude 

mare sa vaza acea minune, lua Sf. Vinere apa din caldare 

§i'l stropipeste obraz, orbindu-1. Imparatul se ra- 

ga apoi de dansa sal milulasca, el vrea O. se fedi 

cretin. Si Sf. Vinere cazu cu fata la pamant §i planse, 

§i se facu o balta din lacremile eT. Cu aceasta apa de 

lacrimi unse ochilImparatului, §i el vazu, §i cu aceea,T 

apa II boteza pe dansul §i pe totT oamenii ce erau acolo. 

Dupa aceea pleca de acolo Inteun alt ora§, ca sit 

propovaduiasea euvantul luT Hs. aci domni Atizma imparat; 

acesta de asemenea IT fagadui mana sa, clack 

ea se va inchina D-zeilor sei. Sf. Vineri insa nu voi, 

§i imparatul porunci slugilor sale. sa o duce inaintea 

zmeulul din cetate, ca sa o manance. Sf. Vinere Men 

semnul crucel peste acel zmeu, §i fugi diavolul §i toate 

duhurile necurate dintrInsul, §i atuncea se apropie 

Sf. Vinere de zmeu §i calca cu picTorul spre falca zmeuluT 

§i Inn% Inteansul si trecu prin zgaul luT afara si 

statu Wit inaintea luT. Si atunci boteza pe hnparat 41 

toate slugile luT §i tot! oamenll. De acolo ajunse in o-

LEGENDA VINEREI 385. 

ra§ul luT Aclit imparat , unde i se intampla ca la eeT 

l'altf doi imparaV. i aci porunci, de o pusera intr'o 

&Mare cu plumb, seu §i smoala, dar pars foculuT de 

sub caldare arse slugile imparatulul §i atuncT zise Aclit 

imparat cal IA slugile luT: taTat-ii capul. Inaintea mor- 

OT se ruga Sf. Vinere catra D-zeu, zicand : rogu-te sa 

facT mild cu aceT, ce voriface pomanamie §i prinosul§i 

liturghie §i lumanare §i blagaslove§te Doamne, casele 

for §i ficiorii for §i holdele §i dobitoacele for toate ; §i 

sa fuel,' de el toate duhurile rele i farmacatoarele ; §i 

sufletele for sa fie luminate ; e cela ce nu va cinsti aceasta 

zi de vinerea mare, cu milostenie §i cu rugacTune 

la biserica, Tara cela ce va lucra inteansa, acela se 

fie blastemat; Tar cela ce o va cinsti §i o va posti §apte 

zile, sa fie lug sanatate §i ertaciune pacatelor: §i tine 

nu-dva cinsti Sf. Vineri, ci-o va spurca cu came sau 

cu branza etc. acela sa nu birtifasca. CA Sf. Vineri 

rastignitu-s'au Hs. de voe in cruee. 

Dupa aceea II ta'lara capulc. 

Aceasta rugaciune de la sfar§it ne arata ca Sf. Vinere 

din aceasta legenda este o personificatjune a zilei 

Vineri, pe care am intalnit'o deja personificath. cu 

Mercurea alaturen §i cu Duminica. In Ms. de Intrebari 

§i rasp din 18091) se afla §irul urmator de IntrebarT ce 

sta in legatura cu legenda de fatA: 

I. Pentru ce postimfi patru posturl intru unti annil? 

R. Pentru cele patru piroane ce batura JidoviT in 

palmile luT Hs. §i in ,costa. 

I. Dar Vinerile pentru ce le postimii? 

1) pagina 11. 

Gager, lit. pop. rom. 

25

386 LITERATURA POPULARA. ROMANA. 

R. Pentru cele patru rane. 

I. Dar Mercurile pentru ce le postimn ? 

R. Pentru ca sa incaparmtt la ziva de judecata suptil 

aceperemantu PrecistiT, care sit va ruga fiTulul eT pent 

ru pacato§i §i pe cati va cuprinde,;.pe to va erta Dumnezeu 

de pacate.' 

Deosebirea intre ,Intrebarile" Si legenda este numal, 

ca la cele d'antai s'a specializat momen'eul din rastignirea 

la care se refers cinstirea Vinerilor, pe and 

in legenda este faptul intreg al rastignireT, cauza postulul 

§i al cinstireT VineriT. Cat prive§te Mercurea vedem 

aci Maica precista, puss in legatura cu dansa ; 

fart indoiala de asemenea o confundare intre dansa 

§i Mercurea, precum a demonstrat-o Veselofsky la Duminica 

§i Vinerea, 1) cum di in multe literaturi populare, 

au luat locul MaiciT Preciste. 

De observat pe langs acestea este, ca ins4T legenda 

VinereT, §i nu numaT cinstirea zileT VinerT, ci chiar cu 

numele eT, a devenit o colinda publicata de Theodorescu. 

2) IatA o textual : 

Sus pe slava ceruluT 

Ler-oT Leo d'aT Ler-oT Doamne -le. 

La poalele raTuluT 

La scaunul DomnuluT, 

La scaun de judecatil 

Trude merge lumea toatil, 

Genuchiat- a sflinta Finer& 

1)1. c. (DomenicaAnastasia) p. 194 urm. 

2) Colindele roman Bucur. 1870 p. 41-42.

LEGENDA VINEREI 387 

Genuchia gi miy plfingea 

§i de Domnul se ruga 

§i din gurit-asTa grida 

§tii Doamne ca m'aT trimes 

Pamantul ca sIt'l botez. 

TotT s'au dat botezului, 

NumaT unul nu s'a dat : 

Cetatea Irodulul 

Nu s'a dat botezului 

NicT erestinatilor, 

Ci pe mine prinsu-nect 

Prinsu-nect 

Legatu-nt'a 

Cu cutit taratu-m'a 

In cazan betgatu-m'a 

$i fret zile fiertu-nea 

Nunta'n ceara On refind ; 

ET din cazan scosu -m'au 

Apo/ strecuratu-m'an 

La gard aruncatu-m'au 

In obi= scuipatu -m'au. 

§'am acid 

Cunt am putut 

§i la tine c'am venit 

Sit'mT daT sfitil'n ajutor 

Ye Irod ca s'ii'l 

omor. 

Restul ColindeI ne spune ca D-zeu u da pe Sf. Ilie 

intr'ajutor, care trasnia dracT §i fI fulgera, §i el. se speriau 

§i botezului se dau. 

Pentru a da legendeT caracterul uneT colinde de Cra

388 LITERATURA POPULAR). ROMANA 

dun s'a schimbat numele imparatilor §i s'a contopit 

in ,trod` eel destul de bine cunoscut. Dar gall de aceasta 

adaptare naturals, se potrive§te colinda cu legenda 

chiar pang, in amanuntul cazanului eel cu tears. 

§i resins. Dependenta Colindei de legenda este deer 

invederata §i mai presus de or ce indolala. 

Invatatura pentru celi 12 vineri mari ce sant 

preste anu. 

In legatura intima cu legenda Vinerel in general §i 

cu cinstirea zileT Vinerea in special, sty acest apocrif 

descoperit de not in literatura romans. 

Afars de Vinerea mare maT sant §i alte Vineri peste 

an, ce trebue praznuite, de oare-ce intr'ansele s'au 

intamplat lucruri importante din istoria lumii cre§tine. 

Prot. Vesselovsky ocupandu-se de acest sir de apocrife, 

n'a putut sa nu studieze in modul sau eel profund 

§i apocriful de fata §i noT din parte-ne ne vom folosi 

de studiul sau in respect en redactiunea noastra. 

romans, necunoscuth pang acuma. 

Intocmai precum s'a cautat a arata toate intamplarile 

ce s'au facut in ziva de Dumineca, §i care IT dau 

acel caracter slant, tot a§a s'a adunat lista intamplarilor 

din ziva de VinerT. 0 astfel de compilatiune 

se atribue papei Clemens §i textul grecesc s'a publicat 

de Cardinalul Pitra. Acest text nu coprinde de cat o 

simply lista. acelor 12 Vineri de peste an, Wit vre 

1) 

Skazanio o 12-ti piatnitah :.biro. M N. P. vol. 185 partea 2 

1875 p. 326-367. Si continuarea sub titlul Freiheit-Eleftherij" 

ibid. vol. CXC. partea 2 pag. 76-126.

LEGF.NPA CELOR 12 VINE1RI 389 

un cuvant de esplicare. Vesselovsky alatureaza apor 

un ,sir de paralele din literaturele occidentale, cari 

Coate in de aceasta redactiune, ce o putem numi : 

Clementina.' A§a o variants germand, alta proven- 

-gala din sec. XVII. apol done italiane, din care cea din 

urma adauga deja o mica esplicare la fie-care Vinere. 

Ceva mat esplicatd. este apoT recenziune engleza : 

,despre cele 12vineri de our de peste an §i apol una 

franceza 1) 

Cu totul deosebita se presinta acuma o alts grupa 

de legende asupra celor 12 Vinert, ce se poate numi 

cea sloveneasca, sau precum o numWe Vesselovsky 

,Elefterianr de oare ce se afla numai la Slavi §i persoana 

principal, intr'acel apocrif este ,Elefterie" sau 

precum sunk, in recenziunea romans.. Liftirie. Aceasta 

redactiune este cnnoscuta in opt texte slavice, pe 

cari Vesselovsky IT Imparte in done grupe , deosebite 

intre dansele mai cu seama prin ordinea In care se 

enumerd cele 12 Vineri. Ajunge acuma sA spunem ca. 

redactiunea romans se potrive§te cu grupa A, pe care 

o caracterisam Intocmai dand coprinsul redactiunel 

romane , tot de o data aratam printr'aceasta prototipul 

direct al acestet din urma. Redactiunea romana 

o posedam, pe cat §tim pana acuma, numai not singuri 

in sbornicul nostru manuscript de pe la 1750 unde 

ocupa noue pagini. Tat, pe scurt ceea ce ne spune legenda 

celor 12 Vinert : 

,La apus este un pAmant frumos §i acolo este o cetate 

ce se chiama Drace. Acolo locuiau multi Jidovi 

1) L. c. p. 329-334.


0 se priceau In cuvinie cu Cre0init 0 data se invoir& 

intre dan0i sA aleaga cafe un filosof, cari sa se intrebe 

din carte, §i a caruI lege se va dovedi, ca e mar,ade- 

A/rata, pe aceea o vor priimi: 

5i aleserA Cre0inft un filosof anume Leftirie, iara 

Jidovil alesera un filosof anume Tarasie §i intrarA. 

amandoi iutr'o casa de taina §i incepurA a se intreba 

din carte §i din legi, §i se pricirA trel zile §i 

trei nopli, §i tot it ramasa Leftirie pe Tarasie. 5i vitzu 

Tarasie ea rAmAne, zise dire Leftirie : Tata ca ma, due 

afar/ sA ma trezvesc, ca mi s'au sillbatiteit minlile din 

cap, bra panA cand volu veni de afar/ to sa. ,stiff randul 

celor doa-spre -zece Vineri marl, ce au lAsat D-zeu 

de folos Cre§tinilor peste an. Leftirie nu tiea ce sA facA. 

Tara Tarasie avea un fidlor anume Mahiil, i acesta 

ramase cu Leftirie in casa. Atunci se indreptA acest 

din urma cAtre Mahiil §i'1 intrebA, dael §tie, sa'i spue 

randul celor 12 Vineri. 5i Mahiil zise : §tiu-le , ca au 

facut Dumnezeu un sfetoc §i li-au scris acolo §i li-au 

dat apostolilor ca di §tie §i el de acele 12 Vineri; car apostolii 

cAnd s'au dispArtit de Hristos II-au ascunsu de 

frica Jidovilor. IarA Jidovil prinserA pe unul din apostoli 

cu sfetocul la el i au fostu scrise §i acele 12 Vineri 

mari: Si incepu Mahiil a be spune wale pre randu. c 

, Ant Aia Vineri inainte a 40 mucenici, atunce scoase 

D-zeu pre Adam §i pre Eva din rain. 

,A doua Vineri inaintea blitgovi0eniilor; atuncea 

ucise Cain pre Avel. 

,A 3-a inaintea Pa§tilor ; al unce rilstignirl pe Hs. 

A 4-a inaintea Inalt,Arei: dAramarea Sodomului, 

Gomorei 0 celor alte cetatj.

LEGENDA CELOR 12 VINERI 391 

,A 5-a inaintea Rusalilor, atuncea se ridicarl Turcii 

§i alte limbi pagane de gonirA pre Arcadie imparatu 

peste mare §i mancarl came de camila §i baurA sange 

de caprd. 

,A 6-a inaintea lui Sf. Petru §i Pavel, atuncea trimese 

D-zeu cele zece WM peste Egipt. 

,A 7-a inaintea preobrajeniei. 'ail Turcil ce zburara 

cu aripi ca zmeii si ca scorpiile si ajunserg. la Rim si 

Ierusalim ; dar fury scosi de ingerul Domnulul in t,ara 

Avatului prin porta Zraon, la Tatari. 

,A 8-a inaintea adormirel Precistii, atuncea se 

sculA Navohodonosor si robi Ierusalimul 70 de ant 

,A 9-a inaintea taerii ; atunci a tiliat Irod capul lui 

Loan pentru Irodiea. 

,A 10-a inaintea inaltArii Crucil ; atunci lovi Moisi 

marea Ro§ie cu toiagul. 

, A 11-a inaintea lui Sf. Andrei, atunci a pus Ieremia 

Diavolul intre doue munt,i inatti. 

,A 12-a inainteanasterii lui Hs. Atunci a talat Trod 

impArat 11 mil de prunci. 

,SA se §tie deci ea aceste 12 Vineri mail tribue iinute 

cu post si rugaciune si sa nu se manance mai molt 

decat paine seaca si sa bea apa : atunci D-zeu va blagoslovi 

pe acela in toate lucrurile. 

,Cum se intoarse Tarasie ii spuse Leftirie cele 12 

Vineri mari, dupA cum le auzise de la Mahiil. Tarasie 

auzind aceste striga, ca nu le poate avea de cat de la 

Mill sAu Mahiil si scoase un cut,it de '1 junghea. Iar 

Crestinil se veselira de izbanda lui Lefterie. 

Intocmai asa sant si textele slavone din grupa A, 

cu singura deosebire el in recenziunea romanA s'a

392 LITERATURA POPULAR? ROMANA 

intervertit randul la mijloc, rom. 6 corespunde slay. 

7 ; rum. 7 sl. 8.§i rum. 8 slay. 6. Cea l'alta grupA sloveneascA 

B. afara de alts randulala a Vinerilor se mai 

deosibWe de A printr'o mai mare desvoltare Inca a 

esplicatiunilor adause la fie care Vinerea. 

Cat prive§te red. romana observam cA ea are de 

comun numele cetatii Drace cu doue texte din aceasta 

grupa din urma; pe cand la celealte texte slavone 

sau ca e omis cu totul, sau ca este inlocuit printr'un 

alt nume. 

Nu voim acuma sA mai intram in descrierea amanuntitA 

a obiceiurilor §i credintelor romane privitoare 

la ziva de Vineri. Toti §tim ca. Vinerea nu lucreazA 

nicl o femeea romana, §i el lucrarea in aceastA zi aduce 

paguba de fulger, trAsnet §i grindina. Vesselovsky 

a cules 1) aceste credinte populare de pre alocurea 

§i ele ne arata cat de aclanc a intrat legenda §i 

cinstirea Vinerei in spiritul atator popoare. 

I) L. c. p 357-395. 

..............

MINUNILE SF-LUI SISOE 

Nu mai putin s'a inradacinat in popor §i o altd legend,, 

care apare in literatura romans din secol in secol, 

+Jar care abia de vre-o 10 12 s'a resadit in mijlocul 

poporuluT §i de atuncea s'a 'alit intr'un mod minunat. 

E vorba de , Minunile Si -to Sisoec. in done redactiuni, 

una lungii, §i cea-l'altd scurtd. Cea d'antaia a 

lost descoperita de d-nu Hasdeu in des pomenitul 

Codex Sturdzanus Si prin urmare publicata de d-nia 

sa, insotitd cu o introducere literal % foarte importantd, 

1) in care demonstrd originea bogomilica aces - 

tel legende. Nu cred insa ca. putem vorbi aci de doue 

redactiunl ci mai bine de doue legende deosebite, cari 

pe langd. momente comune, au altele diferite cu totul 

; de sigur a influentat una asupra celel alte, §i 

clacd judecam bine in rationamentul ce urmeazd, a- 

1) Cuy. d. War. II, 263-291.

394 

LITERATURA POPULAR' ROMAN' 

tunci a Influemat legenda cea scurta asupra celer 

alte. Spre mai lesne deosebire vom numi legenda cea 

lungs: Minunile Sf-lta Sisoe §i cea scurta : Avestica 

aripa Satanului dupa rolul ce joaca fie-care din aceste 

doue persoane in acele legende. Noi dam acestei 

din urma prioritatea, de oare ce e mult mar 

veche, intru cat se poate dovedi pe cale literal* cu 

toate ca in literatura romans se pare a fi mai noua 

de cat Minunile Sf-lui Sisoe. 

Avesti %a aripa Satanei. 

Acest apocrif it posedam not scris la 1799 intercalat 

intr'un sbornic de la 1779, proprietatea noastra. 

Postscriptul copistului ne spune insa ca, aceasta istorte 

s'au scris dupe o scrisoare a lui Gheorghe croitorul( 

se vede deci c a ezistat intr'o copie mai veche 

romaneasca. Legenda de fats o publicam textual 

in Ghrestomatia noastra vol. II. aci dam numai estractul 

ei : 

.Arhanghelul Mihail pogorandu-se din muntele Ili°. 

nului vede pe un duh necurat cu ochii ca stelele, cu 

mainile de foe, cu unghile ca secerile §i cu parul pans 

la calcai. Arhanghelul if a zis : staff satana! cine e§ti? 

§i unde to duct? Iar ea zise : pe mine ma chiama: ,Avestet,a 

aripa Satanei, aripa imparatului nostru voevodului 

Velzevul; §i acum am auzit ca fedora Maria 

urea sa nasca pe Hs. ma due cu ale mele me§ter§uguri 

sa o srnintesc §i sb., omor pruncul. Iar Arhanghelu 

o prinse de par §i o batu cu 'biciul de foe §i Ii puse 

paloul de moarte in coaste! Iar ea se rugs, de dansul

MINUNILE SF-LUI SISOE 395 

zicand : rogu-ma, arhanghele Mihaile, muncitoriul dracilor, 

mai slabeste din legaturl. Arhanghelul insa o 

intreba cum intrA in casele oamenilor, de omoarb. pruncil? 

Avestita ii zise : ma fac ogar, gains, muscA, epure 

etc. am 19 numiri cu care fac ce voiu, lai unde se 

vor afla aceste numiri scrise, eu acolo nu mai ma pot 

apropia cale de §apte mile. Avestita in0ra apoi cele 19 

numiri ale ei si le (IA zapis arhanghelului Mihail sh o 

slobozeasca. Arhanghelul insa o blestema sa nu sh apropie 

de cutare . . . 0 apoi o trimete in locul ce i este 

ghtit in fundul beznii, la tatal ei Verzuvul.' 

Putin schimbath de aceasta redactiune cea mai veche 

cunoscuta pans acuma, este cea moderns, care 

ocuph pagina 1-2 a cartii raspandite sub numele de 

Minunile Sf. Sisoe'. Ce e drept, D-nu FIAsdeu a aratat 

inrudirea ce esista intre aceasta legendh, devenita 

simplu descantec chiar Si la Romani si intre un 

descantec rusesc din sec. XVII. 

Se vede ca. totusi II an sca'pat insa diti vedere, doue 

paralele rusesti publicate de Tihonravov, 1) din care 

cea d'antaia este din secolul trecut, cea din urma 

provine dintr'un manuscript model n rasholnik , adica 

de la secta, considerate in Rusia, mai mult sau 

mat putin ca eretica. Atat in aceste texte ruse0i, cat 

0 in cele romane moderne, figureaza Sf. Sisinie, Sisin 

resp. Sisoe, care precum am vazut, lipseste cu desavar0re 

in textul cel vechiu publicat mat sus; on cum 

ar fi, originea bogomolich acestul descantec la Romani 

§i Slavi ni se pare demonstrat din partea d-lui Has- 

1) Parrifatniki II. p. 351-353.

396 L1TERATUR A PO PULARA ROMANA 

den, care se opre,te aci. 1) Not ins& am urmarit in 

doue randuri aceasta legend, mat departe, §i am ajuns 

a regasi prototipul et cel mai vechiu deja cel puffin 

in sec. IX in literatura ebraieA, si am aratat ca, s'a 

pastrat pana in ziva de astazi la Evreil intr'o forma 

aproape identica cu cea romana, servindu-le ca amulete 

pe langa leuze. Aci sant numat alto numirr, fondul 

§i chiar vorbele sant mai aceleasi. In locul arhanghelului 

Mihail se intalne§te prorocul Ilie cu Lilith 

duh necurat, care to locul Avestitei. Si ea se duce sa 

omoare pruncul nou nascut, este batuta de Ilie, iT 

spune un §ir de numirt ce are §i IT fagadue§te cA se 

va departa de acea casa, unde-§i va vedea numirile 

el. 

In descanteeele ruseE;ti este Avestia inlocuitA 

prin fetele imparatului Irod. Sbornicul nostru care 

coprinde legenda, mai coprindea §i un variant roman 

al descantecului, care se mai poaterecunoa§te din 

fragmentul cea mai Minas, rupta find foaia pe care 

a fost scris. Se pomeneste ca. a . . . , ,venit la 

dan01 ni§te (fete) . . . . §i. 1-au intrebat pre dansale 

. . . , lor, Tale raspunsera.: not santem 

fetile . . . cre,tinesc, sa le facem mune& lor, intreblim 

2 sa munciasca pre neamul crqtinesc 

. . . . sa cutremuram criiri lor . . 

sa be bem §i dupa acea s'au sculat . . . . . de 

1) Gaste r. Beitrage zur vergleichenden Sagenforschnng (sub 

tipar) qi : 

Anuar pentru Israelit! An. IV. p. 73-79 : 

si ceT treT Inger!". Mai adaugii acolo : Perger, Pflanzensagen 

pag. 259 qi Birlinger, A us Schwaben 1. pag. 448 

urm.

MINUNILE SF-LUI SISOE 397 

fer §i If au dat cote 7 rani . . . , afurishte si 

ocarate restul lipseste cu totul. Noi am p menit si de 

acest fragment si de variantul legendel devenite deschntec 

in Bucovina 1) de oare ce vom reveni mai pe 

larg asupra acestui fenomen cum se schimbh legends 

sau un apocrif intr'un descantec. Si tocmai acest apocrif 

s'a schimbat chiar si in amulet precum vom vedea. 

Minunile Sf. Sisoe. 

Redactiunea cea veche din secolul XVI publicata si 

de not 2) este identich precum a observat-o si d. Hasdeu 

cu redactjunea moderns, cu toate eh aceasta din 

urma este ceva amplificata. Pe chnd la Avestira abia se 

pomeneste sau nici nu se pomeneste de loc Sf. Sisoe, 

joaca el din potriva aci rolul principal. Legenda nu 

este alt-ceva decal povestirea isprhvii Sf-lui Sisoe in 

contra diavolului. Cad iata ce ni se spune : 

,Melintia sora Sf-lui Sisin nascuse cinci copii si pe 

toti i a luat dracul si acuma avea sh is si pe al saselea. 

Atuncea facu un sthlp de marmura si se inchise inteansul. 

Claire Sisin venise ingerul Domnuldi in vis si ii zise 

sd meargh sh goneasch pe acel drac. Ajungand la stalp 

nu voia Melintia soru-sa sh'l lase sa intre de frica draculut 

Sisin o rugh inst. si ea ii deschise sthlpul, atunci 

intra si dracul pituli§ ca un grauntu de melt], supt copita 

calului lui Sisin, rapi copilul si fugi spre mare. Sisin 

se lua duph el. Pe drum intreba o salce, langh ca- 

2) Marian in Cuv. d. tar. 1 c. 

2) Cluestomatie rorniinA I p. 6-7.


re trecu, dace, a vazut pe acel drac? Salcea tagadui 

§i Sisin o afurisi sa infloreasca, iar poame sä nu fact, . 

Rugul tagadui asemenea , efl afurisi , ca unde i 

radacina, acolo sal fie varful. Numal maslinu it indrep- 

ta, si de aceea it blagoslovi sa fie bisericilor de lum in& 

Apoi arunca undita in mare si scoase pe dracu la 

uscat si incepu al hate cu 72 de buzdugane de fier si 

ceru cei 6 copiI al Melintiel. Dracu raspunse, daca 

va bora el laptele ce l'a supt de la mums, -sa, atuncea 

va bora si el copir. Sisin se rug& la D-zeu, §i bora laptele 

in paling, si dracul fu nevoit sä boreasca pe eel 

6 copil. Apoi se jurA dracu si zise ca unde sä va grrti 

aceasta rugs, si se va pomeni numele lui Sisin, de acolo 

nu se va apropia. Sfantul nu'l slobozi, ci'l trimese 

in intunerec.c 

Comparand amandoue legende, vedem ca s'au pastratinteaceasta 

din urma numai ideea generala despre 

primejdia adusa pruncilor de catre un duh necurat,si 

ca prin numirea unui nume se goneste acel duh 

necurat. Cunoscuta este o multime de legende i basme, 

unde diavolul se goneste printr'aceea c. afla cineva numele 

sau cel adevArat. 1) Nu este insa acest sir ce 

voim s urmarim, ci ne intereseaza acuma rel atiun ea intre 

,Sf. Sisoe` si 

,Avestita.` Aceastadin urma o putem 

urmari pe baza dovezilor literare chiar panel in sec. IX 

eel putin, pe cand abia se cunoste textul cel slay, prototipul 

redactiunel: romane a Sf-lul Sisoe. Este deci lesne 

de vAzut, ca Avestita reprezint a forma cea veche, proto- 

1) Gonzenbach, Sieilianische Maerehen, anotatianile lui R. Koehler 

la No. 84.

MINUNELE SF-LUI SISOE 399 

tipul adevarat, pecand Sf. Sisoe nu este alt-ceva decat 

o desvoltare ulterioara gi amplificata. Despre Sf. Sisoe 

insusi ca gonitor al dracilorc cum figureaza in legenda 

sa, mai putem adAuga ca. intr'un ,OtecInic sau viasf-lor 

06nti ce au trait in pustie` manuscript de la 

1706, pe care it posedam noT, se povesteste asemenea 

o istorie 1) despre un ucenic al lui Sisoe anume Apolo, 

care a voit sa se depArteze in taina de la dansul, 

pe drum insA intalni un drac ciudat schimonosit, care 

IT fagaduia toate bunurile lumeT, numai sa. fuga de 

la pArintele Sisoe. ,IarA eu nu puteam rabda inpuci- 

-ciunea lub, ce am radicat ochib la cer, si am strigat 

tare, zicand: domne! pentru rugaciuneaparinteluimieu 

Sisoe, ajuta'm §i ma scoate dintru acTastA nevoe si 

voT Intelepti si nu vol mai merge in lumec. Acestea zicand 

numal decat s'a prefacut dracul intr'o muere frumoasa 

Si a vrut s6.1 adimeneasca la pAcat, vazand ca 

e in zadar zise . ,ce pentru cei rugaciunile lub Sisoe acaul 

ca coaina ea runtd ma gonesc de la tine.' §i se fae 

u nevAzut. 

IatA deci Inca un esemplu de puterea Sf. Sisoe a goni 

pe draci. 

Interesant este ca aceasta legenda s'a reimprospatat 

abia de curand in literatura romana 

D. Steinberg antiquarul, carui se datoreste retipArirea 

,Visului` i ,Epistolilor` gi 

respandirea for prin 

popor , ne spune ca unu anume Dumitru, care a 

fost lucrator la Imprimeria statuluI §i sedea aci in 

Bucuresti in Mabalaua Crucea de peatra a scos eel 

I) 

f. 131-b -135-b.


d'antaiA Minunile Sf. Sisoe pe la 1872, se vede dupa. 

un manuscript ce'l poSeda. Aceasta intaia editiune ti- 

'Aria la Th. Mihailescu se urea la 10,000 de exemplare 

pe care ii vindea insusi editorul cu pret bun 

(20 lei not suta) i editia a doua o cumpara tipograful 

Th.111ihailescu de la editor si asa s'a retiparit in urma, 

de mai multe on si de catre alti tipografi : cand pe socoteala 

d -lui Steinberg cand pe socoteala for proprie. 

In privinta ,AvestiteI( mai observtun ca, ea s'a ti- 

Ora nu numaI la un loc cu Sf. Sisoe ci si ftira dansul 

cu un Trepetnic, de care va fi vorba mai la vale. Si 

inch se mai tiOreste pe fie care an in nenumarate 

exemplare atat in Bucuresti, cal si in provincia. 

...0.,VIMIt*

CELE 72 DE NUME. 

Apocriful de care ne vine acuma randul de a vorbi 

este o aks, carte popular,, care se vede cd a fost cunoscuta 

in secolul trecut, de oare ce se citeazd pe atuncea 

§i pe care o posedam not singuri in sbornicul 

nostru manuscript de la 1784, §i adica : 

Cele 72 de nume a domnului nostruIsus Hristos. 

D. Hasdeu citeazd un pasagiu din Rojdanicul manuscript 

de la 1799. (ms. Maresca proprietatea Academiel) 

unde se pomenesc cele 72 de nume ale lilt 

Hristos, adeca canon lui Hristos`. Acela§i pasagiu it 

gasim §i in Zodiarul" manuscript, in care intre §i 

Rojdanicul", de pe la 175Q pe care it posedam not ; 

iata acest pasagiu, care atat in manuscriptul Academies 

cat §i in al nostru se afld in luna lui Noemvrie : ,§i va fi 

bolnavd mult (adica fata ce se va na§te in Noemvrie 

26 

Gaster, lit. pop. ro ni

402 L1TERATURA POPULARA ROMANA. 

sand stapaneste zodia Scorpie), fi de tanara sa poarte 

marine lui Ilristos la sane, 72 de nunzi, ca sa nu se 

apropie duh necurat de e, si va boll de cap si de picioare.' 

Acest canon at lul Hs. este de asemenea de origine 

orientala foarte vechie, ceea ce a scapat d-lui Hasdeu 

din vedere, care citeaza numaT textul slavic si eel 

francez, amandoi din see. XVI. 1) In relatiune cu un 

cantec popular german din sec. XIV, adica cu 2 secole 

mai vechiu decat aceste doue texte din urma, am 

publicat noT un mic studiu, privitor la originea celor 72 

de numiri, ce sant atribuite aci lui D-zeu si nu lui 

Hs.') Acest articol precum si esistenta manuscriptnluT 

au ramas necunoscute d-luT Hasdeu. 

In anticitatea antechristiana se pomeneste in literatura 

ebraica de ,Tetragramaton' adica de numele Jul 

D-zeu, care nu se pronunta nici o data, afara de pontificile 

in Ierusalim si numaT intr'o singura zi. Acest nume 

neprouuntat s'a considerat ca un nume taumaturgic 

adica facator de minunl. De aci s'a desvoltat numele 

eel de 22 si de 42 de cuvinte, la cari Cabala a adaugat 

Inca 30 si a ajuns la numele Jiff D-zeu compus din 72 

de cuvinte. Acesta e cunoscut deja in sec. X si de a-. 

iunci s'a raspandit peste Europa si a intrat in diferite 

literaturi. Din cuvintele de care se compunea s'au faent 

insa : numiri, si ast-fel a capatat D-zeu 72 de numiri, 

esprimand diferitele insusirT atribuite luT. D-zeu, 

precum le gasim pomenite in acel cantec german din 

il Coy. d. Var. p. XXXIIXXXIV. 

Ilj Germania ed. Bartoseli seria noun an XIV(XXVI) p. 203-204.

EFLE 72 DE NUME 403 

sec. XIV. Aceste numiri le gasim clear in§irate in vestita 

carte cabalists §i alhemistO : Hollenzwane de 

care, dupd, legends s'a slujit Faust pentru farmecile 

sale dievole§ti. Zunz 1) a tractat mai pe larg despre 

acest nume multiplu al lui D-zeu. 

Sub influenta cre§tinismului a luat Hs. locul lui Dzeu 

priimind el cele 72 de numiri cari, dupa textul roman, 

sant cele urmatoare : 

, 

Dumnezeu. Savaotul. Taal. Fiiul. Duhul sfant. Troitá 

nedespartita. Isus. Hristosu. Nica. Mesiea. Putere. 

Cuvant. Vilata. Mi16.. Libov. Intalepciune. Pace. Atottiitori. 

Intocmitoru de lumina. Mash. Pastoriu. 

Oaea Piiatra. Cale. Inparatu. Urzire. Cap. Cinste. 

Mire. Biruitorid. Adivar. Fiiul ominesc. Cu not Dumnezdn. 

IncepAtoriu. Intal-nascut. Viitori. InpArat. 

Inaltime. Paine cerascd.. Parintele fart, de moarte Induratoriu. 

Hristos Vindecatord. Bun din pantece. Milostiv. 

Mai innainie de yea Atanatos. Facatorul. Melu 

blAnd. Vital. Chipul mdririi. Eu sant carile am fost. 

Dreptate. Izvoru. Rostu. Bucuriea. Munte. Preot. Marturisitoriu. 

U.r. Ve§nicil indreptare Adonoaea. lloea. 

Alfa. Omega. Intrai feta. Neinpartit.Inparat preste inparat,i. 

Sd da robilor, sau robulul Dumnezau Curare.` 

Sair§itul unde se recomanda robul lui D-zeu cutare 

ne arata caracterul de amulet ce'l au aceste numiri ; 

inteadevar, dupd citatul de mai sus din zodiar ' se pur- 

La ca un mijloc inpotriva duhurilor necurate. In textul 

slavon publicat de Tihonravov 2) intocmai ca in cel 

1) Synagogale Poesie. Berlin 1855 p. 145 urn,. cf. li Buber : Introdneerea 

la Leltach Tob. pag. 40 No. 21. 

2) Pamiatniki 11 p. 339-3 Yr.


francez, publicat de d. Hasdeu,l) se zice inaintea in0rarei 

numirilor, ca tine le poarta la sine se izladve§te de 

tot lucru rdu, ce i s'ar putea intampla. Diferenta intre 

aceste texte este cat se poate de mare ; dar totu0 nu 

ne indoim catu0 de putin ca textul roman se bazeaza 

pe unu slavic 

0 data pe calea de a in0ra numirile Jur D-zeu, sau 

a lui Hristos. s'a facut prin analogie si in0rarea numirilor 

Maicil Precistii. Apa in textul slavon sus pome- 

nit, apa in cel francez si 

a,a in cel roman, unde ime- 

diat dupe, cele 72 de numiri di Jur Hristos, urmeazd.: 

aptizaci qi doao de numere a precisti. De ruguL 

Noi le communicam intocmal dupa manuscriptul 

nostru, ca sa poata sluji studielor ulterioare ce ar voi 

cineva sa faca asupra-lor: 

,Toiagu. Radacina. Pamantu sfantu. Amiazazi. Pi- 

Tatra. Maslind. Chivot. Scaun. Uva. Biserica. Maied. 

Puratoare. Carted. Pat. Cle0e. Fecioard. Mariea. Marturisitoarea. 

Inpdratiasa. Deaproapea. Nevastd. Vdrtop. 

Patti. Logodia. Nor luminat. Cerlul. littsdrit. Apus. 

Soarile. Cetate. Plinire. Loc. Land. Muere. Fericita. 

AtotOrtoare. Alas (?). Mitgura Jul Dumnezeu. Lumina 

nepotolita. Cddelnit,a de auru. Precurata. Faradi-bdrbat. 

Deaproape. Naseatoare de Dumnezau. Miru 

cu bun& mirlazma. Floare. Neputreda. Santa Sfintilor. 

Lespidiea. Acoperemantu. Main (0 Minded. Zmirna. 

Herovim. Inparaliea. Scaunul Herovimilor. Masa sfintd. 

De D-zeu priimitoare. Adevarat sala.0. Umbra. Casa 

lul D-zeu. Giunghierea. Mina. Cornul intru care e- 

1) Loc. cit.

CELE 72 DE NOME 4O 

ste pomitzuire. V4mantu. De D-zeu inparatulul. Cu 

not Dumnezau. SA dA robilor lul Dumnezau. Cutarec 

Aceste doue apocrife s'au copiat de acela§l'copist, 

d e la care provine intregul manuscript, abia la 1799, 

d e sigur insa dup6 o copie mai veche.

DESCANTECELE 

Dupa ce am trecut: Epistoliele" adiea: Legenda 

Duminicel, Visul MaicliDomnuldf, Calatoria Maid: Domnuldf. 

prin Tad, §i Minunile Sf-lui Sisoe, impreuna cu 

Avestita aripa Satanel, §i cele doue texte de cele 72 

de nume ale lui Hs. §i a Maicil preciste, ne vom opri 

aci un moment, la o class deosebita de productimil literare 

populare, cari stau in legatura intima cu acele 

legende. 

Inteadevar se deosibe§te aceasta, grupa de legende, 

intr'un mod esential de cele alte earci populare, en 

cari vom face cunoOnta pntin mai in urma Ele sent 

singurele, unde putem observa trecerea for directa din 

literatura scrisa, in cea nescrith. Toate au caracterul 

de amulete, sau filacterie, *i pazese pe toti aces ce-i 

poarta cu sine de tot rail. Intr'adevar datorim amiculut 

nostru d-lui Steureanu comunicarea unui amulet roman 

numit sanicd, care se atarna de gatul bolnavului§i care

DESCANTECELE IN 

nu este alt-ceva de cat ,Avestifa' prescurtata si insotita 

cu 3 figuri. Aceasta samcd s'a scris anume pentru nor, 

de catre un popa din Falticeni, precum se obicinueste 

pe acolo ca leac de boala. De la purtarea sau citirea 

acestor amulets pana la recitarea for e numal un pas, 

care e cu atat mar usor de facut, cu cat din timpurile 

eels mar vechi deja esista in popor credinta, ca puterea 

vorbei rostite este aproape nemarginita asupra 

elementelor natureT. De aci asa numitele : (incantationes) 

exorcisme si conjuratiuni, mentionate in Biblia 

si cunoscute de toate popoarele.1) 

Asa s'a nascut si in Romania : Desccintecele. 

Elementele principale, din can se compun descantecele 

romane sant luate din apocrifele sus numite, 

can au fost sipilda dupa can s'au facut si s'au schimbat 

descantecele romane. Literatura sIavica ne o dovedeste 

invederat, de oare ce mai toate acele legende 

au devenit descantece populare, schimbandu-se forte 

putin din tesatura literara. Tot asa s'a facut si la Romani. 

si D-lui Marian datorim un exemplu, pentru unul 

cel putin din acele legende: Avestita aripa SataneI" 

Tocmar Avestita a influentat mar mull asupra unui 

sir intreg de descantece. 

Avestita precum am vazut-o esle personiticatiunea 

boadei, si celet9 numiri ale el desigur sant analoage 

cu numirile. fur Hs. sau au Maicii Preciste si prin urmare 

atributiuni, personificatiuni a diferitelor soiuri de 

boale. Cine she in ce limba a fost scris originalul, dupa 

care s'a tradus romaneste, si de Erica de a nu stri- 

1) Lenormand: Le magic chez les Chahlt5ens. Paris 1878


ca farmecul amuletului prin traducerea si a numilor 

proprie, au ramas netraduse, si ast-fel au fost corupte 

si schimonosite de fie-care copist, de oare ce erau pentru 

dansu fara inteles. Cum ea la inceput aveau intelosul 

ce it dam not dovedese descantecele eorespunzatoare 

slavonesti, unde nu mai figureaza o singura persoana, 

in care se concentreaza ideea abstracts a boalei, 

ci stint 12 fete ale till Trod, ysi fie care poarta un 

nume potrivit cu activitatea el, afa pe una o chlamd: 

Tremurice, pe a doua Focoasa, a 'freea Ghecoasa etc. 

Mind seams de aceasta vom recunoa.ste imediat aceste 

fete in descantecele romanesti, reprezentante ale 

boalelor, cari intocmal ca Avestita noastra, umbla pe 

cale pe carare, cu scopul ca sä vatame pe oameni. Asa 

le-am vazut in fragmentul manuscript publicat mai sus, 

si asa in alte descantece. 

0 alts schimbare ce s'a facut, ca din legenda sa devie 

descantec, este ea Sf. Sisoe, sau Arhanghelul Mihail 

a fost inlocuit prin Sf. Maria. Legendele de mai 

sus ne au aratat pretutindea Maica Domnulni, ca o 

doamnA milostiva si buns. care se indura de pacato.sii 

si se face mijlocitoarea for pe langa fiul ei, ca sa dobandeasca 

ertarea lor. Acest caracter milostiv si indurat 

al Maicil Domnului, care se esplica de asemenea printr' 

aceea ea ea este o femeea, a intrat cu totul in convictiunea 

poporului, si ce era mai natural de cat sa o pue 

pe dansa, ca ajutatoare si aducatoare de leac patimasilor. 

Un descantec, care ni se pare a nu fi alt ceva 

de cat insusi Avestita presaimbata in modul aratat 

mai sus, este cel urmator :

DESCANTECELE 44)9 

DE POCITURA DE NOAPTE 

Este un deal mare, 

DupA dealul mare 

Est-un mar de au, 

Sub mArul de our 

Este-un scaun de-aur. 

Dar pe scaun cine cede ? 

§'ede Maim Domnulta 

Cu Sdntll-Mdria mare, 

Cu arcu -T In mans dreaptA, 

Cu plharu 'n mitna'stinagii. 

Si cautl 'n sus 

Nu vede nimic, 

Si cautA 'n jos 

Vede ciumaql cu claw*, 

Pocitorl cu pocitora.ff, 

Moro! cu moroaie, 

Strigol cu strigoaie, 

Ce la N. mergea 

Simple a.4 

bea 

InimA de putrigalu a-I pune... 

Maica Domnului 

Cum mi-I zari 

La el se repezi 

Si le cuvanta 

mi-I intrebit : 

Uncle mergetT 

Unde vA duceti? 

1) Alb. Carpatilor An. III. 1879 p. 376.

410 


Vol' ciumalT qi ciumaal 

Pocitori cu pocitorall 

Moroi cu moroaie 

Strigol cut strigoaie?" 

Noi la N. cu ne ducem 

Sdngele ca set 0-0 Lem 

lnindt de pulrigain ed-rpunemla 

Ba! vol inapoi va intoarcetT, 

Siingele inapol sii. id punetI, 

Inima InapoI sad 

tocruitT, 

Pe N. de grabs sa mi'l prirAsitt. 

PociturA de noapte, 

Pociturii de meazii-noapte, 

Pocituril de zi 

PociturA de ce -i fi 

Pociturii de apii 

PociturA de vilut ! 

141 din creerii capului, 

Din flip. obrazulul, 

Din auzul urechilor 

Din vederile ochilor, 

Din inimii 

De sub inimA, 

Din spate 

De sub Spate, 

Din manI qi din picioare 

Din tAlpile picioarelor. 

Du-te qi to prApades;te, 

Unde coco§il negril nn &luta, 

Unde oamenii nu arida, 

Unde vitele nu rage.

, 

DESCANTECELE 411 

Acolo sit te perzi 

Acolo sii-ml pg. 

Mal mult sit nu te arep! 

N. sit rilmiiie curates 

Curates §i luminatti 

Cum e de la D-zeu datii, 

De la Maica Domnulul liisatii. 

Deseantecul de la mine, 

Leacul de In D-zeu." 

Aci avem Pociturile" personificate, in locul Avestit,ei 

" sad al Frigurilor" din descantecul rusesc. Maica 

Domnulul ese in intimpinarea lor, intocmal precum ese 

Arhanghelul Mihail sau Sf. Sisoe in intimpinarea Avestii,e1. 

Intocmai ca acolo. Arhanghelul Mihail, intreaba 

aci Maica Domnulul unde se due, §i tot ap. rdspund 

§i aci, ca se due la cutare : nsangele a-1 bea 

ininzci de putrigalu a-7 pane.' Tot aceea§i este §i activitatea 

fetelor (lui Irod) din fragmentul descanteculul 

publicat mai sus. Singura deosebire intre descantecul 

§i AvestitA se esplica chiar prin caracterul de amulet, 

ce are aceasta din urm.. Ca amulet izbdve§te pe acela 

care-1 poarta la sine, §i de aceea zice inteansul Avestit,a 

: ea unde va vedea ea numele ei §i al Sf-lui Sisoe, 

ea se va departa de acolo tale de 7 po§te ; ceea ce este 

de prisos intr'un descantec, menit a goni duhul eel 

rau din omul, in care a intrat deja, §i descantecul are 

direct de scop de a'l scoate de acolo. 

Cate o datd descantecul confine istoricul boaleT, 

cum s'a intamplat de a dat de om, cum se plange omul 

la Dumnezeu §i la Maica Domnului, rugand'o sal

412 LITERATURA POI:TIARA. ROMANI 

ajute, apoi auzindu-1 Maica Domnului, §i coborandu-se 

la bolnavul, el IT povestWe intamplarea cu acele duhurl 

necurate, §i in urma acesteea, vine leacul sau 

modul lecuirei. Acest fel de descantec ni se pare a fi 

cel mai vechiu, eel mai complect, de oare-ce coprinde 

toate elementele mai pe larg. Ca probes pentru un descantec 

complect, care dovede§te asemenea ceea ce 

am sustinut pentru originea descantecelor, in forma 

cel putin in care le avem astazi, ne poate servi descantecul 

urmator.1) 

DE ALBEATA 

N. a sinecat 

i-a mAnecat 

De la emit 

De la mash, 

Pe cale 

Pe cArare, 

Gras Ili frumos 

Rumen $i voios. 

Dar cAnd a fost 

La mijloc de cale 

De cale qi cArare 

L'au talnit Vantoasele 

§i Frumoasele. 

Din fatA l'au trantit 

Gras negru l'au fAcut, 

Ca ternA l'au acoperit 

Albete 'n ochI I-au bAgat 

1) Albina Carpatilor An. III. 1879 p. 345.


Far de vederl l'au lasat. 

A prins N. a se tangui 

$i-a se glasui 

Cu glas mare pang 'n cer 

Cu lacrimY pans 'n pamant. 

Nime nu l'a vazut 

Nime nu l'a auzit 

NumaT Maica Domnulni 

Din poarta cerului 

NumaT ea ca l'a vazut 

NumaY ea l'a auzit 

$i pe nume l'a strigat 

$i a. a l'a intrebat: 

,,N. ce plane, 

Ce to tangue§t/ 

Ce to glasue§ti 

Cu glas mare pang, 'n cer 

Cu lacrami 'Ana 'n pamant ?" 

Eu cum nu m'oiti tangui 

$i cum nu m'oiti glitsui 

Cu glas mare pang 'n cer 

Cu lacrimi pada 'n pamAnt, 

Cam sinecat 

$i-am 

manecat 

De la case 

De in masa 

Pe cale 

Pe carare 

Gras si frumos 

Rumen si voios, 

Dar cand am fost

414 

LITERATURA POT:LARK ROMANI+. 

La mijloc de cats 

De tale, de curare 

M'an tilnit Viintoasele 

$i cu Frumoasele 

Din fata m'au talnit 

De pilmiint m'au triintit 

Gras negru m'au tient, 

Cu terna m'au acoperit 

Albeath 'n ochi mi -au Inigat 

Fiir de vederi m'au 'Meat. 

Tad N. nu mai plunge 

Cu lacrimf de siinge! 

Nu te tlingui 

Nu 

te gllisui 

Ca eu to-0M lecni!" 

Maica Domnului 

Din poarta cerulul 

Scars de our a slobozit 

Pe &Ansa s'a scoboritt 

Inaintea luT N. a e§it, 

De 'Mina dreaptli l'a bunt 

Dipe soave l'a inturnat 

§i-a pornit, VT-a plecat 

Pe drmnul hii Adam 

La flintrina lul Iordau 

$i-a talnit 

Trei surori a soarelui 

Cu trel maturi 

Cu tree greble 

Cu trel diriticanii, 

Cu trel maned de miltasri albs.


Make Dmnulur 

Cum le-a taluit 

Cum le-a zrtrit 

Poala a intins 

Ca lea le-a cuprins 

$i le-a cuvantat 

$i le-a .intrebat : 

Made mergetr voi 

Trer surorr a soarelul?" 

CA nor mergem 

$i ne ducem 

La fantAna lur Dumnezeu 

S'o curiltim de gozuri 

$i de glodurr!" 

,,Nu mergetT 

Nu va ducetr 

VoT trei surorr a soarelnl 

La rant&na lur Dumnezeu! 

CA fantana In! Dunmezett 

E curatA 

Lmninatit 

Ca de Dumnezeu ce-r data 

Da vor mergetr 

$i va. ducetr 

De curittitr albetele 

De pe (whir lur N. 

Cur:WV albeata. albil 

Albeatii neagrrt 

Albeata rosia, 

Albeata de 99 de felurr 

Albeatii de 99 de chipurr.

416 

LITERATURA POPULAR/ ROMAN/ 

Catati-o 'n cle§tele capulul 

In fa%a obrazulul, 

In genele ochilor, 

In prejurul ochilor, 

In luminile ochilor. 

Curand 

Mai curand 

Cu greblele-o greblaV 

Cu foarfecele-o forfecatl 

Cu maturile-o nagturgi 

Cu ungldile-o cIup4I 

Din ochi nu -o fuggriti, 

Cu manecile-o qtergeti. 

In poale mi-o paned 

La aria cu hatblititorl 

o duceti 

La 'ttablatitorii 'n grabg 

MiT tli fgrime s'o faux, 

Peste gardul tarinel s'o dole 

Boil 'n coarse c'ar lua-o 

,,Si la mare a mi-or duce-o. 

Acolo sa pearg, 

Acolo sA naspearg, 

N. mg ramdie carat, 

Carat qi luminat, 

Ca argintul strecurat, 

Ca soarele In senin, 

In vecil vecilor. Amin ! 

Acest descantec este cel mai lung ce'l cunoWein 

nor, i coprinde de aceea toate elementele complet. Ba 

se repetl chiar de vr'o dou'd ore §i aceasta repetitiune


a I./cut ca sa se poatg scurta, incepand descantecul sau 

cu povestirea a doua despre intampinarea vantoaselor, 

sau cu coborirea Maici Domnului, unde iar se pomene§te 

de albeata , §i intr'un mod foarte deslu§it, 

cgci se citeazg diferitele soiuri de albeata in special; 

apoi urmeazg leacul. 

In aceste doue descantece avem, ca sg zicem a§a, 

prototipul tuturor celor alte descantece romane. Numai 

numele boalel se schimbg, §i atuncea Vdntoasele sad 

Scigetdtori sant inlocuiti sag prin : Moroi sag printr'un 

§ir de Beficd analog en §irul Albetelor §i Pociturilorde 

mai sus sag de Lungori etc. i Maim Domnului 

ins4 cedeaza cate-o data locul el: ,Trinitatil` sag Apostolilor, 

sag celor trei surori din soare, §i Sf-lor 

Cosma *i Damian, adica se invoca Sfantul dupa boala 

pe care o lecue§te el. Pang acuma not nu posedam 

de cat relativ putine descantece §i aceste toate ail fost 

culese din gura poporulul; mai cu seams trebuie pomenit 

in privinta aceasta cu laudg D. S. Fl. Marian. Vr'o 

4-5 descantece a mai publicat Alexandri 0 

§i tot 

atatea Burada din Dobrogea 2). Alte se aflu raspandite 

prin diferite ziare reviste periodice, §i ar merita 

sg fie toate culese §i adunate la un loc. 

Afarg de aceste descantece moderne, mai po3edgm 

not intre manuscriptele noastre, maT multe descantece 

de pe la sfar§itul secolului trecut §i de la inceputul 

secolului nostru. Pe cat §tim singurele esemple de 

descantece manuscrise. 

1) Poesii populare p. 10, p. 271-272. 

1). Calitorie in Dobrogea Iali 1880 p. 269-277. 

Garter, lit. pop, non. 21


Cele mai vechi sant descantecile din manuscriptul 

miscellaneus din 1781, unde urmeaza 3 descantece 

imediat dap/ ,Visul Maicei Domnulur si alte doutt se 

aflu scrise pe alte doua pagini ale aceluiasi manuscript, 

scrise de aceasi mama, WA. precum se vede din deosibirea 

cernelei §i formel literilor, as fost scrise cu un alt 

condeia si cu aka cerneala in urma celor d'antai. In or 

ce caz sant din secolul trecut. Descantecile sant deci 

cele urmatoare. Mal intaia: de disfacut. 2) descantec 

pentru siarpe de distors, 3) di desfacut pentru fapt, 

4) de disfacut de dragoste, 5) Prentu disfacut. Aceasta 

din urma e mai mult o doftorie simbolica, saa 

mai bine simpatetica, de cat un descantec, caci preparatiunele 

i obiectele intrebuintate, covarsesc cu total 

putinele cuvinte ce se zic. Activitatea simbolica joaca 

in genere un rol principal la descantecele, arata.nduse 

ma modal cum sa dispare boala, care se descants. 

Descantecul No. 1 se aseamana oarei cum cu cel 

publicat de Marian: De fapt 1). Mult mai importat din 

punctul de vedere at substitutiunei este descantecul 

No. 3, caci in local Maicii Domnului se adreseaza patimasul 

catra luna, dandu-i toate epitetele magulitoare 

posibile. 

lath. ca specimen inceputul acestui descantec : 

Di desfacut pentru fapt. 

,Bunn sara, craia non, cununa di our cu pietri 

scumpa, luminata esti in ceru, si vezu pre pamant, 

Luna luminata! nu poclu sa odihnescu, in casa mea 

1). Mb. Carpatilor Au III 1879 p. 377.


§i in salas(u) mea, cu mierea (?muierea) me, si cu 

copil meT, Tu luna luminata! sä nu al somn, nicT odihna 

intru aceasta noapti, sa vii, sa 'mT el faptul din fattt 

me, si din dosul met., §i din fats femeil meli, §i din 

dosul femeiT, si de la copil meT, si de la dobitoacile 

mele. Tu luna luminata! Faptul de barbat, faptul de 

fimeT, faptul de fats mari, decT sa mi'l scot din casa 

mea, si din masa mea, 4i din salas(u1) mea, §i din pg.mant(u1) 

mea, si di unde va fi, $i din pregiurul casal 

mele si di prin toate unghierile casal mele si a tot dobitocul 

mea, si a tot olatul casai mele. Luna. luminata! 

Faptul di 9 chipurT, faptul di 9 felurT, faptul di 9 

nemuri. Luna luminata! Faptul de lutu, faptul de lut 

di la tocila, faptul di icri de broasca, faptul di par di 

lup, faptul di par di drac(!), faptul di rugamaturT di 

sfredela ; faptul de cascarT, de strigarT, de uraciunT, de 

buracTudi ; faptul orl di ce fel di uraciuni va fi fost, si 

di ce fel di jiganil a fi fost etc.... 

0 alts colectiune de descantece in suma de 4 o posedam 

scrisa pe un zapis din 1809 Zapisul este scris 

si iscalit de ,Iane Apostol Boranescuc; de aceasT mana 

i prin urmare de aceasT epoca sant si descantecele. 

Cel d'antaiu descantec, cTudat prin formele ce coprinde, 

este urmatorul : 

Descantee de carpe. 

,Plecaraura pe cararaura si sa. intalni cu erpuraura., 

serpuraura musca paraura, mult sä vaTcaraurd ; 

sa intoarse pe caraura indarat, sa intalni cu MaTca 

Santa-Mariea. Maica Santa-Mariea din gural grai :


ce to vain raura? ce sa ma vait Maica Santa-Maria; 

am plecat pa earaura §i m'am intalnit cu §arpuraura, 

§arpuraura m'aa mu§cat pa mine. Dar nu adea ci to 

du la fantana 1uT Iordan, §i ea apa neinceputa §i descants 

cuun cutit de gasit §i te uda, ea acolo t-e 

Descantecul No. 2 este inpotriva unet cIanca neagra` 

No. 3 e descantee de diochi qi No. 4 este cel urmator, 

de plecate (?). 

,Voi pleeacToase, maneacToase, sit va luaV, sA va 

duceti la fata luT Raiu imparat ; ea v'au poruncit, ca 

au lasat o vacs grass, sa va ospeteze ; ea cutare nu 

va tie ospata, nict adapa, nice a§terne, nicT culca, Mel 

odeni4. 

Infine maT posedam Inca un al .treilea manuscript 

mic intitulat : ,NWe me§tecugurr talmacite dipe una 

tiparita nemle§te in Venedic, Octovri in 10. 1819.' Acest 

manuscript cu me§te§ugurT pretinse nen0§tT coprinde 

in adevar numal doul me§tquguri, eari sant 

de origins germana adica : 1) sa pott bate on pe tine, 

ore cat de departe sa fii. 2) ca sa, nu poata altul pu§ca 

saa vana nimica. 

Aceasta se poate urr dovedi, de oare-ce am reu- 

§it a descoperi originalul german, dupa care au fost 

traduse. Este a§a numitul : RomanusbuechleinC GOrres 

pomene§te inteadevar aceasta carte cu' Venetia' 

ca locul unde s'a tiparit, precum spune §i traducatorul 

roman. NoT avem un tipar modern din Colo- 

1) I. 

Goerres. die Deutschen Volksbuecher Heidelberg 1807 pag. 

203-206.


Ma, 1) care nu este decat o reproductiune neschimbata 

aceleT editiunI venetiane ; §1 regasim aci intocmaT 

descantecele noastre, No. 1 se afla, pe pagina a 17-a 

al edit,iunei noastre, Si No 2 pe pagina 18-a. Reproducem 

dinadins atat traducerea romans, No. 2 cat §i textul 

germs n, pentru a dovedi absoluta lor identitate, care 

merge chiar pans, acolo, de a laza §i numele propriu 

neschimbat. 

Ca sit nu poata altul 

pupa sau wines nimica, 

cum sd faci. 

Pomene.te numile a- 

celuea de pilda : 

lacub 

Volghemut, purl ce vreI 

dar sa purl. par §i penT 

cu, §i ce la omens saracT 

dal. In numele tatulut, 

fiulut §i sfantului duh. 

Amin. 

Dass ein anderer kein 

wild schiessen kann. 

Sprich dessen Namen, 

nemlich Jacob Wohlgemuth, 

schiess was du 

willst, schiess nur Haar 

und Federn mit, und 

was du den armen Lenten 

giebst, t t t Amin. 

Identitatea precum vedem merge chiar pang acolo, 

de a schimba §i sintaxa §i a pune cuvantul cu paralel 

cu germanul : mit dupa. cuvantul pent. 

Numat aceste doua descantece se regasesc in ,Romanusbnechlein', 

toate cele alte insa sant curat romane. 

Se vede ca traducatorul a fost Indemnat de acele 

germane sa scrie §i descantece romanWl ; cad. 

Romanus-Bueeldein, oder Gott der Herr bewahre mein 

Seele, meinen Aus- und Eingang; von nun an bis in alle Ewigkeit, 

Amen. Halleluja. Coeln. s. a. Verlag v. Peter Hammer 80 32 pp.

422 LITERATURA POPULAR' ROMAN" 

imediat duph No. 2 urmeaza No. 3 pentru stupi. 4. 

Pentru dragostele, adica cum sa uite cineva dragostele 

sale. Dovada pentru originea romans, acestuI descantec 

este , ca se afla intocmai cu acelea0 cuvinte 

in colectiunea din 1784 unde este No. 4. Descantecul 

ce urmea.za No. 5 vorbe*te singur pentru originea sa 

romaneasca, *i de aceea it publ'cam intocmal dupa original. 

Acesta are de scop sa provoace dragostea : 

,Tu *erpe balaura cu solza de aur cu noao 

limbe impungatoare cu noao cozi izbatore sa to 

duel la C. *i tu sa o cautI unde vel afla'o de-I 

afla-o in casa de-i afla-o afara de -T afla-o vorobind 

cu tats -sau sau cu maica-sa cu fratesau 

cu prietenul-sau sau cu ibovnicul culcata 

sau sculata tu sa nu o la* pans ce ea 

cu mine s'a intalni *i n'a vorbitu eT sa nu-t daT 

star a*ezareca unui Oros pe foc (?) ,(Aceasta 

trebui la cheotoarea casii sa fact cu brad intr'o sara, 

*i sa pui brhu supt cap).` 

*i 

,Balaurul cu solii de aur, cu 9 limbI impungatoare, 

cu 9 cozi izbatoarec exisla numal in literatura po- 

pulara romans, sau pel mull in cea a Slavilor de sud, 

iar nice de cum in cea nemteasch. Nu incape deci indoiala 

despre romemismul descanteouluI de fats, pe 

care l'am impartit noT in versuri. No. 6 este un alt 

descantec pentru a indragi o persoana oare-care. No. 

7 este iar un descantec de stupi, independent de Nr. 3 

dar de sigur inspirat de el, .i de asemenea de origine 

negermand. 

Cu aceste am ispravit in*irarea descantecelor manuscrise. 

Nu ne indoim ca precum am gasit not aces- 

-

DESCANTECELE 

tea, a§a se vor mai gasi Si prin alte sbornice sail pe 

scoarte de manuscripte vechi. In special crez ca descantece 

se vor gasi in manuscriptele acele, ce contin 

§i ,doftorii4 cu car! at o inrudire oare care, prin Caracterul 

taumaturgic simpatetic §i superstitios ce at 

aceste doftorii. Adesea oil este, doftoria, ceremonia ce 

se face, inainte de a se descanta; cuvintele insa prin 

care se crede ca aduc ajutor, sunt aci lasate la o parte, 

Intr'adevar sbornicul nostru citat in primul rand, 

tontine §i ,doftoriP'. 

Afars, de aceste descantece de origint, apocrild, mai 

esista of 

alte descantece, can nu sunt de cat un fel de 

invocafiuni peste care nu putem trece aci cu tacere. 

Aceste descantece se apropie inca §i mai mult de lecuiri 

simpatetice §i sant tot de auna insotite de vre o 

ceremonia. Ne marginim nnmal la cate-va esemple. 

In sbornicul Giurescu de la 1799' se at% un ast-fel 

de descantec, tocmai pe cele din urma dona foi ale 

manuscriptulu!, dupa Alexandria, trecute cu vedere de 

d. Hasdet in descriererea ce a facut despre acest mauuscript. 

Iata acel descantec care apartine : invocafiunilor. 

Rivas de friguri. 

,De la domnul este ajutor robulu! lu! Dumnezeil 

(cutare)! Blestemate ezere Si friguri cu numele domnulu! 

nostru Isus Hristos ! Blestemate ezeri §i friguri 

cu numele sfantului Ionu botezator ! Blestemate ezer! 

s) Cuv. d. britrani II pag. XXVIIIXXX. 

422


§i frigurT cu numele sfintilor arhanghell Mihail §i Gavrill 

! Blestemate ezerT §i friguri cu numele sfantulul 

Ion mucenicul §i al sfantului mucenic Sohail.4 Aci urmeaza 

cale va randuri scrise sloyenWe, apoT reincepe 

iar romane§te : 

,Cinstite §i prea sfinte Ione proorocule i mergatorule 

inainte §i boteettdr domnulul nostru Isus Hristos ; 

cinstit capul tau atuncea in tipsie aducandu-1 cutremur 

s'au facut §i pe toti eel ce Pad vazut, cutremur 

i -au cuprins ; §i zice frigurilor celor de a patra zi Si 

celor din toate zilele. Sfinte Ione ! (la Robului luT D-zeu 

(cutare) sanatate §i bine ea este miruit §i botezat, §i 

lul D-zeta inchinat. Amin.' Aci urmeaza asemenea cate-va 

randurT slovene§ti. 

In manuseriptul acesta nu se esplica, ce e de facut 

cu acesi rtiva§. Cumparand o data o Evanghelie vechie 

(de la 1706) am gasit urmatorul rava§, care este o 

prescurtare al celul de sus, pus la capitolul 15 al ApocalipseT 

: 

,Slavita Mere a capului a mergatoruluT nainte sa fie 

spre tamaduirea frigurilor, robu lul D-zea 

In numele tataluT, al fiulul §i al sf. duh Amin.' De aci 

cunoa§tem §i modul cum se intrebuinta acel rava§ de 

friguri. Se poate de alta parte insa, ca punerea rava- 

§uluT in Evanghelie, a avut de scop de a-i da oare 

care sfintenie. 

Interesant este ca s'a confundat St. Joan botezatorul 

cu St. loan Evanghelistu. 

Alt rasa§ de friguri, care are deja cu totul forma 

until Amulet. adica un fel de combinatiune magica a 

cuvintelor este eel urmator :


S A T O R 

A R E P 0 

TENET 

OPER A 

ROT AS 

On din ce parte citim aceste litere, din dreapta in 

stanga, de sus in jos i vice-versa ne d. tot acelea0 

cuvinte, tocmal ma o gasim pag. 199 din manuscriptul 

nostru de la 1784, MM, esplicarea la ce e bun. Pe 

foaia I-a inaintea unuT manuscript al biblioteceT centrale 

din Bucure§t1 1) se afla scrisa aceea§1 formula, care 

dupd forma literelor se pare ca apartine eel mutt Inceputulul 

secolului nostru. 

Foi mula Ins4T, putin schimonositit se nume§te singur 

Hava§ de frigurT, §i este insotitd de urmatoarea 

nstructiune : 

.i sal tie treT Bile la gat §i sä-1 arunce pe garla §i 

-sit zica : cum trece garla de jute afa sa, treaca boala 

de lute.' 

AceeE0 formula, insd cu o Intrebuintare diferilit, o 

gasim qi in sus numitul ,Romanusbuechein 2) 0 in 

colectiunea Jul Scheible 9 Mal pomenim in sfar0t i 

urmAtorul leac de friguri destul de curios, care se afla 

scris pe o foaie singurd de pe la inceputul secoluluT 

nostru intre documente cumparate de nol. 

,Egag. Megag. Tegag. Aceste treT care stint insem- 

1) Manuscriptul No. 11. 

2) Pag. 4 qi p. 9. 

8) Die sympathetisch-rnag,netische Heilkundo. Stuttgart 1851 

pag. 309.

426 LITERATI:MA. POPULARI ROMANI 

nate sä le scrii pe Old de usturoid, §i la cucoane sit 

le scrii pe migdale, §i in ceasul in care -1 apuca frigurile, 

plimbandu-se prin casa a nu adormi. sd ea cat& 

unul pre randul cum santu scrise mai sus.' Acest mijloc 

de lecuire se pare identic cu acele rugaciuni eretice 

de friguri, scrise pe nafure sau mere pomenite intfun 

Index 1). 

Un esemplu slavon de ast-fel de amulete scrise pe 

mere a publicat St. Novacovici. 2) In genere despre Amulete 

§i formule de conjuratiunT a tratat Soldan in 

vestita-i carte ,Istoria proceselor In potriva fermecatoarelor" 

3). 

Ne ajung aceste putine esemple, ce s'ar putea man 

peste masurd, dacd mai aduceam §i altele din descAntecele 

publicate de Marian, Burada etc. 

Noi aci mai pomenim Inca, pentru a fi oare-i cum 

complect de : conjuratiuni romAne, sad mai bine de 

exorcisme pentru scoaterea dracului, si 

pentru goni- 

rea duhurilor necurate. 

Exempulul cel mai vecliid este un fragment din 

Codex Sturdzanus` din sec. XVI publicat de d. Hasdeu,4) 

care a insotit acest fragment cu cdte-va observatiuni 

generale. Tot acolo se afla §i un al doilea 

exemplu de rugd pentru scoaterea dracilor, cdci ca atare 

considerd. d. Hasded apocriful intitulat MinuniIe 

1) V. Ha'sdeu, Cuv. den biltr. II p. 255. 

2) Primeri knijevnosti pag. 517. 

3) Soldan, Geschichte der Hexenprocesse vol. I 1843 p. 49 

No. 55-62. Editia noug de Heppe n'am pate., cApata. 

4) Cuv. d. batr. H p. 177.


Sf -lui Sisoe` cercetat de not mai sus, impreund. cu 

,Avestite. 

Aceste cloud. nu sant insa de cat rugaciunT indireete 

; exorcisme anume poseddm chiar in ,Molitvelnice` 

romane. Mal intAid intr'un Molitvelnic roman manuscript 

de pe la a doua jumdtate a secolulul al XVII 

(ca 1675) se afil : 

,Molitva caseT cand are vr'o suparare de draciT, 

farmecele i fa'pturi drace§tT.' Aceasta molitva se regd.se§te 

apoT putin scliimbata, in Molitvenicul iiparit in 

Bucure§ti 1764 care s'a tradus din grece§te. Iu acel 

tradus din slovenete ei tiparit in Buzau la 1701 lip- 

se§te aceasta molitva. Afard de ,rugacTunea pentru 

casa ce sa supara de duhurT rele 2) maT confine acel 

Molitvelnic §i ,randuiald cu rugaclune pentru eel ce 

sd turburd de duhurl necurate §i sa bantuese. 3) 

§i ,Rugaciunile, adeel bleste;nele ale marelul Vasilie 

catre cel ce patimese de la diavoll, si la toad. neputin0.44) 

Pe langti aceste molitve sanctionate de biseried ma! 

posedam Inca in mult citatul nostru sbornic din 17845) 

,Randuiala ce se face la omul sat la casa ce este supdrata 

de farmece sad de nescareva descantece.4 Preotul 

savare§te liturghia, face sfe§tania cea mica dupa 

aceea : Doamne milue§te de 12 etc. apol se adreseaza 

cu rugticiunea cdtre Isus Hristos, invocand ajutorul 

1) Prig. 250-254. 

9) Pag. 389 - 391. 

a) p. 391-403. 

4) pag. 409 - 

418. 

5) Fol. 183b-186a.


luT, dupa aceea urmeaza blestemarea diavolului, care 

se aseamana oare0 cum cu al doilea blestem al mareluT 

Vasilie din Molitvelnicul de mai sus 

De oare-ce publicam in Chrestomatia noastra rugciunea 

dupa molitvelnicul manuscript din sec. XVII, §i 

cele alte se aflu tiparite In Molitvelnic, publicam aci 

blestemul dupa ms. de la 1784. 

,Blastumu-va pre vol a tot viclenilor, incepatorii 

rautatilor procletilor §i uratilor draci, care cine de 

unde santeti §i cati santeti, vol care otraviti §i ferme- 

catT lucrurile 

§i casele oamenilor a robilor lul Dumne- 

zed (cutari), vol lucratorilor rautatilor, impreuna cu 

cel ce s'at dat pre sine voua, vicleanul (om) ca sä fiti 

adu§i easel ace§tiea, sä o suparati, §i cu rele naluciri 

§i cu bantuelile voastre, pre cel ce lacuesc inteansa §i 

Inpregiurul el, sa -i suparati §i sa.-1 scarbiti; ce cu toata 

puterea numelui a unuia a tot iitoruluT Dumnezed, 

In sfanta Troita slava tatalui §i fiulul Si sfantului duh, 

§i cu putere cinstitel §i de viata facatoarei cruel, §i 

intru toata mantuitoare, cari §i de viala facatoare 

moarte, domnulul §i manthitorului nostru Isus Hristos, 

cu a caruia putere toate cele int unecate ale voastre 

stapanii §i chinuri preste camera, §i preste toata zidirea 

lul Dumnezed muncire §i stricaciunea voastra intru 

nimica o at stans. Cu taria poruncesc vout., viclenilor 

duhuri, cu toate descantecele §i otraviiurile §i fermecile 

voastre, de grab sa fugiti de la casa aceasta 

§i de la cel ce lacuesc intrInsa §i inpregiurul el; §i de 

acum inainte nicl o data sa nu rap§titT sat M. va mai 

intoarceti la dansa inapol, ca sa o suparati §i nimica 

O. nu zaboviti (o procleVlor !) §i lepadatilor! ce sa va


departati de aicea cu toate farmecile de Mu ale voastre, 

§i sl dati loc putere lul Dumnezau §i nenumAratiT milostiviril 

luT, ei daruluT lui, celuT ce sdrobeste toati fachile 

de rAu ale voastri; si sA vA eerie pre voT degitul 

lui Dumnezau, cel ce au certatu pre vrajitorif lui Faraon 

si nalucirile discAnticilor lor, si fara lucrare fa- 

cAndu-le ; aciala cu a cAruT putere poroncindu Pavel 

apostol si neputincioase au facut putere viclesugului 

vostru, si pre (Elima) vrAjitorul cel plin de toatA InsalacTune 

si Mutate, si vrajitorul a toata, dreptate, si di- 

Tavolul, cu care voT mult stricatT si cafe Domnulul le 

razvratiti ; ce sA vA certe pre voi aciala intru a caruea 

au pordncit (Pavel apostol) duhulul celul Pitholicescu 

si din fata aceluea l'au gonit, carele cu discAnticile eT 

astigase mare dar domnilor sAT ; si precum (lustina) 

cu samnul crucil si pre dansa rastignit Hristos Dumnezaul 

nostru cu putere ocolitA find, pre otrAvitorit 

oamenT §i pre vol dilavolilor v'au biruit Chiprian si 

nimica n'at,1 folosit ce cu fric6, si cu cutremur fiind 

imp, 

atT fugit ; asa si acum sA caza pre voT si sa vl 

apuce spalml, cutremur, frica de la Dumnezau a tot 

tiitorul tatal si (fiul §i sfantul) duh, cela ce va sa vl 

surpe pre vor. . . . §i vesnic si MIA de sfarsit. . . 

sl vA munciasca. Amin.

MINUNILE MA1011 DOMNULUI 

Ne-am ocupat pand aci deja in mai multe randud 

de rolul ce joacd Maica Domnului in credinta §i in 

literatura populard, mai mull sau mai putin insa ip.teun 

mod epizodic, se povestea numai cate o singurd 

faptd, ad. In literatura romans mai posedam filet 

o carte intreagd, specials, destinatA a ardta in multe 

chipuri puterea supranaturala a Maieff Domnului, 

Si ajutorul ce dd tuturor acelora ce se incred intr'Ansa 

§i adicA: Minunile MaiciT Domnului. 

Deja din sec. III. incepe Incetul cu Incetul cultul 

Maicii Domnului, §i la soborul din Efes din anul 

431.se proclamd Sft-Maria ca Ndscatoare de Dumnezeu, 

in potriva lul Nestorius, patriarhul din Tarigrad, 

care voia sd. fie numita numai nascatoarea lui Hristos. 

Cu aceea§i ocaziune tinu Cyril o cuvantare dire ea, 

In care se afld. pasagiul urmator ,Te bine-euvAntam 

pre tine Bogorodita, prin care ceriurile biruesc, ingerii

MINUNILIC MAICII DOMNUIXI 431 

se veselesc, dracil se gonesc, ispititoril se prapadesc 

si prin care firea cea slabs a omuluT se ridica pan la 

cer.,1) Ca Nascatoare de Dumnezeu ea trebue sa aiba, 

clupa inchipuirea poporulul, si puterea de a face minunT 

si de a ajuta pe toti acei, carT se roaga la dansa. 

Iacobus a Voragine din sec. X. folosindu-se de legende 

orientale si occidentale, intercaleaza in cartea sa (Le- 

genda aurea o mul(ime de minunT facute de Sfanta 

Maria. Cat priveste epizodele sau legendele deosebite, 

-noi le-am descris deja mai sus, si le-am urmarit prin 

diferite literaturi. Nu esista apoi nici un popor, care 

-sa n'aibe, Inca de timpuriu si colectiunT de minunile 

el, 

Interesant este de a observa cum S-ta Maria a luat 

local altor personage facatoare de minuni, si cum i 

s'an atribuit eT, o sums de legende si povesti minunate, 

de origine cu totul deosebita. Activitatea de asimilatiune 

si de schimbul mutual intre literatura scrisa 

si literatura nescrisa avea aci un camp nemarginit. 

Inteadevar regasim in aceste ,Minunic chiarsi teasuri: 

caracteristice ale basmelor. Noi in special le vom arata, 

In ceea ce priveste basmele romane. 

De alto parte presinta mat erialul ,Minunilor" un 

interes special, de oare ce e cules din diferite taxi si 

din diferite literaturT ; de aceea gasim intre dansele si 

legende localisate atribuite S-ter Maria si earl intr'o 

-taxa sau tntealta se bucurau de o mare reputatiune. 

Asta o putem observa si la ,Minunile` romanestr. 

Manuscriptul cel mai vechia din 1693 se aflam posesiunea 

d-lui Eminescu, si face parte din : Amartolon Soti- 

1) Gentile: Die Jungfran Maria. Halle 1852 p. 19.


rie sau Mantuirea pacgtosilorc a monahului Agapias 

,scoasa dintr'o carte greceasca tiparnic0 In limba 

romana de catre ,Ierodiac de la sf. manastire Neamtul.' 

Un tipar din secolul trecut a fost cunoscut lut 

Sulzer inainte de 1782, ad el citeaza ,Minunile 

Maikii Pretscheste` Intre car* romamesti tiparite. 

La 1825 tipareste ,Rafail Ieromonahulc aceste Minunt 

la Neamtu, zicand ca el le-a talmacit pentru 

fintdia 

data din limba veche greceascd pe limba romaneascd. 

Cea din urmA ediOune este din Bucurest 1875. Toate 

aceste editiuni impreuna cu manuscriptul nu se deosibesc 

intre dansele, de cat numal prin limba mai ar- 

Mica, sau mai moderng; altmintrelea find toate pur 

si simple traductiuni unul si acelasi original grecesc 

sau mai bine find toate copiile unel si aceleasi 

redactiuni coprind toate,. 69 de minun!, dintre cart 

vom esamina aci cata-va, dupa, punctul nostru de vedere 

comparativ. 

Una din legendele cele mai vestite care 'st a gasit 

espresiunea poetica prin genial luT Goethe, este legenda 

lui Faust. Pang a ajunge insa. aci, a trecut prin 

multe faze si prin multe peripetil. Variantele si pro - 

totipurT s'au gAsit la multe popoare. In Italia joad. 

Virgil in evul media rolul fantastic al lui Faust, si el 

se fagdueste draculul pentru a invMa de la dansul 

vrajil si farmece. Un alt partisan al diavolulul a fost 

1) Geschichte des transalpinisohen Daciens vol. III Wien 1781 

p. 38 No. 23. 

1) Apapseatov Etas/196. . . . . ed 1 -a Venetia 1641 ed 2-a ibid. 

1780 pag. 320-448 fonnind partea a 3-a din carte, precum este 

ei 

In manuscriptul d -luI Eminescu. 

2)

MINUNILE MATCH DOMNULUI 433 

apoi Gerbert; dar general cunoscuth., foarte raspandita, 

des cantata §i mai des povestita a fost legenda luiTeofil. 

Ea este §i eel mg vech!u esemplu unde se povestWe 

ca 

un om ar fi intrat in legatura mai de aproape cu 

diavolul, cil. i s'ar fi dat cu trup §1 cu suflet, lepadandu-se 

de D-zeu, numal pentru ca sä dobandeasca 

vista acestel lumT, §i inplinirea poftelor sale trupe§ti. 

Legenda Jul Teofil apare intaiu grece§te pe la 536 

540 povestita de Eutihianus, un duhovnic al lui 

Teofil. De timpuriu tradusa, latine§te, ea apare versificata 

in sec. X de Hroswitha. Poetic francezl se 

ocupa de asemenea deja in sec. XII §i XIII de aceasta 

legenda ; a§a Gautier de Coinsi, apoi face Rutebeuf 

la 1270 o pies, de teatru dintfaceasta. legenda, sub 

titlu de : , Le miracle de Theophile.c 0 colectiune 

franceza in versurl despre Minun! ale Maicei Domnului 

din sec. XIII confine asemenea legenda lul Teofil. 

In literatura germane, se pomene§te in sec. VII, 

apoi in sec. XIV. Ne ar duce prea departe, dad. am 

voi sa in§iram toate paralele prozaice §i versificate, 

din atAtea literaturl, in care se afl& Ba a fost chiar 

reprezintata prin sculptura de doua ori pe biserica 

Notre-Dame din Paris, §i pe alte biserici franceze. 

Von der Hagen a tratat-o foarte pe larg in legatura cu 

recenziunea germane, din sec. 13-14 , adunand toate 

paralelele Si isvoarele acestel legende '). Tot a§a §i 

Scheible in legatura cu Gerbert, Virgil §i mai cu seama 

cu Faust. 2) Aceasta legenda a§a de vestita o pa- 

l) H, v. der Hagen Gesammtabenteuer vol. III. Stuttg-Tubing. 

1850 p. CLXVICLXXX. 

') I. Scheible. Das Kloster vol. II. Stung. 1846 p. 155-177. 

Mister, lit, pop. rom. 22

434 


sedam infine si not, fiind minunea a 24-a. Ea se potriveste 

Intocmal cu recenziunea greceasca din sec. 

VI, cu singura deosebire cit Eutihianus s'a schimbat 

in Evtihie. Tata coprinsul el dupa textul roman : 

In anul 536 era in Eparhia Chilichiei un Epitrop, 

iconom al episcopului cetAteT Adanenilor, anume Teofil, 

om cinstitor de D-zeu Si de fapte bune, incat toot 

11 Tubea. Dupa ce a murit Episcopul au alergat tot! la 

Mitropolitul ca sä hirotoniseasca pe Teofil ca Episcop. 

Acesta insa na voit si s'a ales un altu de Episcop. 

Npul Episcop l'a urat pre Teofil si l'a gonit cu nedreptate 

din BisericA. Atunci se umplu Teofil de mane si 

cauta sa'si resbune, de vrkjmasia si defaimarea ce-i 

facea acel episcop, hirotonisit in locul lul. DecT era in 

acea Sara un ovreiu, carele facea marl vrAjitoriT ; pe 

acesta it intreba Teofil dm' . poste WI ajute ? Iar acela 

IT a zis lul : eu te voiu face sa te intorci Tar la boeria 

ta $i la cinstea ta de mai nainte, numal sa te inchini 

diavolului, si sa fact on ce-ti zice, numal sa te pazesti 

sä nu fact crucea, la on ce vet vedea. Teofil se declara 

gata sa faca tot ce va cere de la dansul, si ducandu-se 

amandoi inteun loc pustiu, a inceput ovreiul 

vrajitoriile sale, strangand pre dracii, earl indata s'au 

steins o mulOme nenumarata, si in mijlocul for a sezut 

cel mai mare al lor. Dupa ce i se inchina Teofil, 

zise diavolul : daca se va scrie rob al mien si lepadator 

de Hs. sal fac sä alba mat mare cinste de cat inainte. 

NumaT sa'mi fact scriSoare cu mana sa, cum ca se 

leapada de Hs. fiul MariT, pentru ca sä nu ma batjocureasca, 

mai pre urma. Teofil a scris lepadarea de 

Hs. si iscalind-o a dat scrisoarea diavolulul; care pri-

MINUNILE MATCH DOMNULUI 435 

mind-o l'a imbrati§at §i l'a sarutat, zicandu-i : acum 

sit cuno§t1 puterea mea; §i se Mewl tot! draciT neva- 

24. Cand se intoarse Teofil la biserich Meuse diavolul 

pe Episcop sal primeasca, bine §i sal ceara ertare 

pentru purtarea de mal inainte. Vrlijitorul se ducea 

des pe la Teofil indemnandu-1 sa nu se arate nemultumitor 

care binefacatorul sau. La inceput IT multumia 

Teofil, dupa aceea a inceput sa se caiasca de 

fapta luT qi cu IacrimT fierbintI pia en post neintrerupt 

de 40 de zile se ruga inaintea Sf. Mariei sit dobandeasca 

ertarea fiulu! el. Dupa alte 3 zile IT aparu Sf. 

Maria in vis zicandu-1 ca l'a ertat, Tar Teofil o ruga 

acuma, ca cu ajutorul eT sa scoata zapisul luT de la 

diavolul; lara§1 trecura.3 zile §i In noaptea aceea IT se 

arata Maica DomnuluT Inca o data in vis, aducandu-T 

.zapisul ; cum s'a dWeptat Teofil a gasit acel zapis in 

mana lui §i a alergat la Episcopul de i-a spus toata 

Intamplare. Atuncea au slavit totT pe D-zeu i pe Maica 

sa facatoare de minuni. Tar dupa ce a murit Teofil, a 

slobozit buns mireazmatrupul luT §i a savarsit minuni 

intru slava lui D-zeta §i a Weil luT, cea fat% de prihana. 

Aceasta povestire a scris-o un duhovnic al luT, 

Evtihie cu numele, care a fost de fata la toate. 

Ast.fel a ajuns Teofil A, fie chiar un dant care se praznue§te 

in 17 Fevruarie, §i Viata lui se afla de aceea 

* ea in Acta Sanctorum ale lui Bolland. 1). 

Legenda luT Teofil in forma aceasta cea veche, 

se esplica prin amestecarea ovreTulul, cad se vede, ca 

avea tendinia a arata lupta judaismuluT cu cre§tinis- 

9 V. d. Hagen 1. c.


mul, §i biruinta acestui din urma ; de aceea a ajuns 

Teofil, reprezentatul biruitor al cre§tinismului, sa fie 

chiar un Sfant. In desvoltarea ulterioara acestei legende 

s'a uitat tendinta §i a Minas numai lepadarea 

de tot ce e sfant §i inchinarea diavoluluT, care impline§te 

toate poftele lumWT ale lumeT ace§tia, numai ca 

sa face pe omul sA piarza viata lumel viitoare. 

Ne ajunge aceasta legends, pentru esemplificarea 

coprinsului colectiunei romane de MinunT ale Maicil 

DomnuluT. Acuma vom aduce numai cate va detaliurl 

din acele minunT, pe cari le regasim foarte putin schim- 

bate, in basmele tuturor popoarelor si 

in basmele ro- 

mane. Prioritatea cred ca se poate lesne decide in favoarea 

,,Minunelor cari sant scrim deja in mare parte 

in sec. VII, §i de atuncea des citite, aka cA au putut 

lesne patrunde in basmele spuse din gura in gura, §i 

in mare parte culese abia in secolul nostru. Probe ca, 

traductiunea romans a chilli.: ,Mantuirea pacato§ilorc 

nu se restrange la singurul esemplar manuscript al 

d-lui Eminescu, §i cA a putut patrunde in popor este 

maT intail editiunea Minunelor, pe de alts parte copia 

manuscripts din 1803 ce o posedem not, §i care 

s'a scris aci in Bucure§ft, pe cand ms. d-luT Eminescu 

e scris in Moldova. Ce e drept, copia moderns, ce o 

posectarn not, este numai o prescurtare a ms.luI intreg, 

§i tontine o sums de minunT din partea 1-a §i a doua, 

pe cand partea a 3-a adica Minunele MaiciT D -IuT este 

inlocuita prin viata Sf. Vasilie cel nou, dar de sigur 

s'a copiat §i prescurtat dupa un alt manuscript mai 

complect, din Muntenia. 

SA luam acuma cate-va esemple din acele detaliurT

MINUNILE MAICII DOMNULIJI 437 

comune basmelor si minunilor. Asa in minunea 1 -a 

se tae maluele necredinciosulul ce se atinge de patul 

Maicii DomnuluT, si se orbesc ochil celor alit necredinciosl. 

MArturisind credina for In Maica DomnuluT, 

se lipesc far malnele la loc si ochiT se deschid. Tot 

asa vedem si in basmul citat mar sus 1) cresterea 

la loc a mainelor Mate, si dobandirea vedefd, aman- 

(loud. intr'un mod minunat. Mal aproape de acest moment 

din urma, allied luminarea ochilor din basme, 

este minunea 5-a ; cad aci orbul se spala cu apd 

peste ochii; apa aceasta in , minunea` este din ,izvorul 

cel primitor de viall`; in basme este , apa adusa 

din Jordan,' sau asa numita : ,apa vie, 

Aceeasi apa face in minunea 7-a chiar pe un Tesalonichian 

A, invieze din moarte, ceea ce se potriveste 

Inca si mai molt cu facultd4ile atribuite apei vie; de 

unde §i -I numele. 

In minunea a 9-a dam Tards1 de tolagul uscat, care 

infipt in pamant, pe loc prinde radacini si se face copaciu 

mare si infrunzit prea frumos. Aceasta legends 

o cunoastem deja de la Lot unde am aratat O. a intrat 

si in basme. 

Tot in acea minune se povesteste cum a ,mare'e 

Averchie Arhiepiscoput Ierapolii an poruncit diavoluluT 

de au radicat din Roma o capiste de piatra ca 

un munte, adica o biserica a idolilor si o duserd in 

Frighia, cale de 40 de zile.c In basme zideste Fatfrumos 

peste noapte palaturT marete, si IT face sä dispare 

tot in asa scurta vreme. 

1) Pag. 119 arm.


Minunea 40 ne spune : ,Pentru cela ce s'au dat 

dracului Intru zamislirea luT, de maica sa,' §i confine 

ast-fel motivul destul de cunoscut din basme, cum cd. 

copilul nendscut incl se fagadueqte de care paring 

luT unuT duh necurat : diavol, zmeu, §i in urma soap& 

prin ajutorul Maici! Domnului sau a cruciT. 

Ne ajung aceste esemple, ce s'ar putea lesne !multi 

pentru a arata ca ,minunileg qi ,legende sfinteg contin 

elemente §i motive pe care le regasim §i in basme. 

Ba, ce e maT mult: minunea 11 este curat un basm, 

numal ca aci se accentueazd in deosebT ajutorul Maicil 

DomnuluT. Inlocuind-o prin Dumnezeu, avem un basm 

foarte vestit §i foarte rdspandit, cand ca poveste qi 

istorie, cand ca basm. Schimbath face parte §i din 

Gesta Romanorum (c. 249) §i la povestea aceasta 

a cules Oesterley1) 47 de paralele din toate literaturele 

§i totu§T nu este aceasta lista complectd. Asa se 

Old ca basm la Grimm No. 31 §i mai are paralele sarbe§t1 

§i altele. Intocmai ap. este §i basmul rusesc din 

colectiunea luT Afanasiev No. 158 §i variantele qi paralelele 

din vol. IV2), unde aratd. Afanasiev, ca a ajuns 

chiar sä fie c&ntec popular sarbesc §i bulgaresc. Foarte 

multiple sant variantele tuturor acestor minunT, legende 

§i basme, din care, una Para indoial de origine 

veche franceza o cunoa§tem din part ea antdia a acestit 

cArtI: ,Istoria Ghenovevi de Brabant.' 

1) Gesta rom. p. 747. 

I) P. 368-377.

VASILIE CEL NOU 

0 altA carte, care se aflA in manuscriptul d-lui 

Eminescu la un loc cu ,Amartolon Sotirie` §i ,Minunile 

Maicil DomnuluT,` este : 

Viafa fi minunile prea enviosului pdrintelui nostru 

Vasilie cel nou scrisd de Grigorie ucenicul /ul. 

Pe lAngit acel manuscript din 1692, scris in Moldova 

mai posedam iiii noi unul muntenesc din 1706, 

adicrt numai cu 13 and mai nou de cAt cela al d-lui 

Eminescu. Afar de aceea mai are d-nia sa o copie 

de la inceputul secolulul nostru si tot asa mai avem §i 

noi Inca o copie din 1805 scrisa impreunA cu ,Mantuitea 

pacato§ilor.` S'a tipArit pentru 1-ia data la Minnie 

181b. 

AceastA popularitate ce se dovedeste prin muttimea 

relativA a copielor, o datoreste eontinutului ce are aceasta 

viata( cad pe langa biografia si descrierea 

minunelor savArsite de Sf. Vasilie, mai confine si descrierea 

vietir sufletului dupA moartea omuluT, cum 

trebue sit treaca prin 21 vami pang. a ajutige la judecatorul 

suprem; si ca o urmare naturall vine apoi : 

vederea infricosatuluijudet. (In copia noastrA din 1805 

e adAogat : ce au vAut SfAntu Gligorie monahu allxAndrean).


Atat Vamile cat si judetul formeaza trei sferturi din 

cartea intreaga si este deci lesne de inteles de unde 

interesul pronuntat tocmai pentru viata Sf. Vasilie cel 

nou. In genere este fapt constatat ca poporul citeste 

§i iubeste aceea ce '1 atata sau it inspaimanta intr'un 

mod covarsitor. Cu cat mai malt inca and e vorba a 

gasi o deslu§ire pentru vecinica cimilituta a vietil : 

moartea. Starea sufletului dupa esirea lui din trup interesa 

si intereseaza pe omenirea mai mull de cat 

on ce, si descrierea Iadului si al Ralului este obiectul 

de predilectiune al fantaziei populare. Nu o data am avut 

ocaziune a ne ocupa cu productele acestei fantazil 

care Inodand firul intr'un punct, if tot toarce mai departe 

si '1 impleteste in fel de fel de chipuri. ,Apocalipsul 

apost. Paul,` si , Calatoria Maicii Domnului` sant 

esemple pentru aceasta, si un alt esemplu este cartea 

de fats. Vamile de cari e vorba aci am intalnit deja 

chiar in Apocalipsul de mai sus, unde asemenea se 

spune, cel putin dupa recenziunea noastra manuscripts, 

ea sufletul este condus de catre ingeril si trecut pest e 

v dmile vdsduhului. Vamile acestea reprezinta pacatele 

omenesti si fie-care suflet este oprit acolo sa'sI dea 

seama de acele pacate, iar ingeril raspund la invinovatirile 

dracilor, ce pazesc vamile 

Cat priveste invierea mortilor si judecata cea de pre 

urma, ea isi are originea in Non! Testament, unde des 

se vorbeste de a doua venire a lui Hs. si de judecata 

infricosata, toate desvoltate apoi in proorocirile Sibiline. 

In cartea de fatA se vorbeste acuma foarte 

pe larg de modal cum va fi acea judecata, pe care o 

vede acuma Grigorie ucenicul Sf.-lui Vaslie, noaptea in

VASILIE CEL NOU 441 

vedenie Suit in cer de catre un Inger el vede mai intaiu 

cetatea cea mare cu 12 port!, dupa aceea vede 

scularea mortilor §i strangerea for in soborurl marl 

ce yin inaintea luT Hs. de-1 judeca. Mai intaiu sant 

Ovreii eel inaintea Jul Hs. apoi Izmailtenil, paganiT etc. 

yin apor soborurl de creVini sectatori, pe can toff IT 

mustra Hs. si'T osande§te la munca vecinica a iaduluT ; 

dupa pAcato§ii yin dreptil can lumineaza ca soarele §i 

dobandesc resplata ce'i Weapta plina de fericire negrata. 

Sf. Vasilie eel note a murit pe la 944 sail 952. Viata 

luT a fost scrisa de Grigorie ucenicul luT precum §i 

Ace la inceput, care Grigorie are i , vedenia judecatii. c 

Textul grecesc s'a publicat de Henschen la 1684 

dupil un manuscript Mazarinean, alaturea cu traduc- 

Vunea latina de Combefisius in Acta Sanctorum vol. III 

Martie 26 p. 668. 1) Ne a fost imposibil de a *Ala 

acest volum al Actelor. Traductiunea romans s'a facut 

precum se pare din grece§te. 

0 parte integranta din cartea. cu care ne am ocupat 

pans aci, este descrierea judeceifii de pe urma. cat 

de populara era tema aceasta, arata multimea manuscriptelor 

descoperite de not despre a doua venire a 

Jiff Hs. Impreuna cu judecata lumiT i povestea lui Antihrist, 

formand o carte specials, deosibita de partea 

relative, din viata Sf. Vasilie eel nou. Ce e drept, nu esista 

maT nicf o carte bisericeasca in care sit nu se po- 

1) Fabricius Biblioth. Graeca L. V c. 5 No 9 p. 351-352.


meneaseA de sfarsitul lumeT si de aceea niel nu ne mi. 

ram de esistenta uneT cart,1 speciale in literatura roman. 

; invederata Irma este Influents vedenieT luT Grigorie 

ucenicul asupra calla de fa0.. 

Manuscriptul cel mat vechiu este acela de pe la 

1800 unde lipseste Insa partea din urma, care coprinde 

descrierea soborurilor, mat mult sau mat pu- 

tin analoaga 

cu ,Vedenia` Not putem constata acest 

fapt printr'aceea ca d. Eminescu posede un. manuscript 

complect scris la 1815, care In partea antb.ta, 

corespunde intocmat cu acel de mat sus pans unde 

it posedam not. A treea copie care se aseamana aasemenea 

cu manuscriptul nostru se afla in manuscriptul 

AcademieT de la 1799 In sbornicul scris de 

Giurescu. Infine mat posedam un al patrulea manuscript, 

de la 1804 cu totul deosebit de cele trei din'ainte 

care precum zice la sfarsit a fost : ,Scoask dupa 

cea greceasca,c scris de Velcea pitar. 1804 Fevruarie 

20. 

Manuscriptul cel complect al d -luT Eminescu poarta 

titlul urmator : ,Cuvant pentru viitoarea giudecata 

si pentru sfarsitul lumil. Din scriptura cea veche si 

cea noun. ; Tara mat ales din apocalipsisul sfantulut 

Joan BogoslovuluT, si a altor sfint1 parintt, dupA cuvantul 

Domnulul nostru Is. Hs. carele arata si pentru 

venirea luT Anthehrist.' Acest ,cuvant pentru viitoare 

gIudecatac se compune ca al zicem asa din doua 

partT : una de semnele ce vor premerge venire' luT 

Hs. si tot de o data Invieril mortilor. $i a doua : Venirea 

luT Hs. si judecarea inviatilor din mortr. Partea 

Antal se afla intocmaT in manuscriptul nostru

VASILIE CEL NMI 443 

de pe la 1800, mal cu aceleasT cuvinte; putin schimbeta 

este in eel al Academie!, In cele doul d'antAT se 

pomeneste de Antihrist in contra cAruia vor veni 

Enoh, Ilie si loan Bogoslov. Antihrist IT va t.ia cu 

sabia, dar et vor invia a treea zi, si atuncl se va apropia 

sfarsitul lumiT. D-zeu va certa lumea in 14 

zile, precum an zis sfintil parinti. UrmeazA acuma 

descrierea fantastica a intamplArilor groaznice din 

acele 14 zile, in urma carora cerul si pamantul va 

ramanea alb ca zApada si curet ca sticla pentru el 

va sa vie facatorTul sAA. DupA aceea vor buciuma ingeril 

Si se vor scula mortii din mormant, gi va incepe 

judecata cea deapoT cand se va da rIsplata dreptilor 

pedeapsa de veer pAcatosilor. Se intelege cA si 

aci se 

InsirA un 

numar insemnat de soboare de tot felul de 

oamenT, cart yin la judecata. InsusT Moisi apare, dar 

el vine sA. esplice Ovreilor el rat at inteles legea sa, 

daca n'ari priimit pe Hs. Foarte pe larg se tracteazA 

apoT sobormile nenumerate de sectatorT, cari totT, spre 

satisfacerea inimeT pravoslavniculuT, se due in munca 

cea de veci, rApitl de Satana si de draciT lul. 

Pe and aceste redactiunT, din cart am si dat estracte 

in ,Chrestomatia romans,` se multumese a ne 

da §irul evenimentelor, citand numaT din cand in cand 

un vers biblic, trateaza din contra redactiunea de la 

1804 aceasta materie cu totul alt-fel. Titlul este cam tot 

acelasT: ,Cuvant pentru sfarsitul lumiT, pentru Antihrist 

i pentru a duoa venire a d-luT nostru Isus Hrs.' 

Aci insA autorul culege toate pasagiele biblice relative 

la aceste intAmplari, atat din Vechiul cat si din Noul 

Testament si apoT le tAlcueste si le esplicA intocmal

44.4 


precum stA in proorocirea Sibilei. Interesant mar cu 

seamil. este paralelismul ce se stabile§te intre Hristos 

§i Antihrist, care va fi la inceput in toate asemenea 

WI Hrs., dar toate ce va face, le va face cu nalucirl, 

ca sa amageasca pre oameni sg se inchine lul si 

pe toti acestia 'I va pecetlui. Dupg o vreme oare care 

se va sfarsi imparatia cea tirana a lui Antihrist si atunci 

va incepe judecata de apol. Aci nu se mat in§irg 

soboruri de pacatosI specialisati ci se zice numai: pgcatosil 

vor priimi mustrarea §i pedeapsa lor, si clrep01 

rgsplata lor. 

Tot a§a de numeroase precum sant soborurile` e 

§i literatura respective: in special ceea ce prive§te pe 

Antihrist. Evanghelia apocrifg. atribuitg lul Iosif lemnarul 

vorbeste mat pe larg despre aceasta in capitolul 

21. Studii speciale au fost publicate de care P. Malvenda 

si Daneau. Sreznevskij asemenea a scris pe 

larg despre Antihrist 2). 

Semnele ce aratit sfarsitul lumil au fost adunate 

deja de Sf. Hieronim. Bercea (t la 1286) care a scrissi 

minunile Maicil Domnulul, scrie asemenea : , de los signos 

que apareceran ante del judicio.' tot asa siyestitul Thomas din Aquino, Alte paralele literare a cules 

Grimm in mitologia sa unde vorbe§te de semnele 

mitologiei germane pentru sfarsittd lume19. 

16.-.SeeStere-+- 

9 

Migne: Diction. iconographique colum. 921-922. 

2) Skazanila ob Antihriste. St. Petersburg 1874. 

5) Deutsche Mytologie ed. 4 p. 681 No. 2.

DESCOPERIREA SF-TEI LITURGHII 

Pe langa toate acele legende can se ocupa cu personage 

importante sail cu evenimente de capatenie ale 

istoriei bisericesti mat esista una, care, judecand dupl 

mulcimea manuscriptelor, s'a bucurat de o mare popularite 

la not si adicit : 

,Descoperiree sfintet si dumnezlestii leturghii, ci 

s'ar'i discoperit limbilor din dumnezeeasca stralucire 

precum scrie Varonim.' 

Acest Varonim, care Intr'un alt manuscript s'a schimbat 

chiar in Parochie este vestitul Baronius, care a 

scris analele bisericei, in ordine cronologicA. Dace, este 

sä credem aserOunet lug Sulzer, atunci a esistat deja 

inainte de 1782 traducerea roma.na acestor anale, pe 

care el o numarl intre manuscriptele romane ce-i erau 

cunoscute ; ca traducator figureaz5. Popa Stephan din 

Brasov, care traducere a mai. fost IndreptatA de catra 

Dem. Evstatievicil). Dad, acest manuscript nu este 

1) Sulzer. Gesch. d. transalp. Daciens. Vol, III Wien 1782 

p. 39 No. 3.

446 LITERATURA POPULARL ROMANA 

Ins5.§T ,Descoperirea liturghieT` singurti consideratit de 

Sulzer ca InsiI§T analele intregT, atuncT poate din acel 

ms. s'a copiat ,Descoperirea` ca partea cea mat interesanta. 

Alt izvor direct pentru ,Descoperirea liturghieTc 

poate sa fi fost cartea in care se afla §i dansa intercalatit 

i care precum zice in introducerea, a fost talmacita 

din limba sa.rbeasa§i indreptatit dupre cea greceasca. 

Ast-fel a devenit aceasta legendit a§a de raspandita in 

literature romans. Not In One posedam trey manuscripte, 

unul in sbornicul de pe la 1750 1) altul in eel 

de pe la 1806 2) §i al treilea In sbornicul de la 1813 8) 

un al patrulea manuscript de pe la sfar§itul secolulul 

trecut posechl d. Eminescu care ms. e defect la sfar§it; 

ci apoT se mat gAsWe Inca intr'un sbornic de pe la 1750 

In posesiunea d -luI Gr. G. Tocilescu. Mars de acele 5 

manuscripte, se af16.1egenda aceasta §i tiptiritti In cartea 

intitulata : Invatatura pentru preoti §i diaconT. 

In introducerea la editiunea din 1835 se zice, ca, s'aq 

§i tiparit !nth% In Viena §i a doua oar5. in Sibia. Data 

tiparului din Viena n'am putut afla ; in Sibiu sa ti- 

'Alit la 1789 §i ed. 3-a 1835 Buz6.1 In aceasta din 

urma, pe care singur am putut cdptita, ocupa legenda 

pag. 96 102 §i are titlul urm5.tor 

,Descoperire pentru sfinta §i Dumnezeeasca lyturghie 

care din vointa luT D-nezet s'au aratat phganilor 

la anil de la Hs. 1009, precum scrie Baronie.` 

Toate textele nu se deosibesc Intru nimic intre dansele, 

se Intelege ca nu e vorba de deosibirile fonetice 

1) F. 5b. 19 a. 

2) P. 35-64. 

2) F. 113a-126a. 

:

PESCOPERIREL SF-TEI LITURGHTI 447 

i gramaticale, ci numaT de coprinsul, care este cel 

urmator : 

,Imparatind Amurat imparatul la Vavilon, 'far Amfilog 

la Aravia, se priceau Ovrei tot de auna cu Cresting 

pentru invierea si inaltarea lul Hs. la cerurT. Ba 

necredinciosil aceT au luat darurl si au mers la Vavi- 

Ion si le au dat lul Amurat parand pe CrestinT, el sant 

razvratitorT si vor sa se scoale asupra lul cu razboTu. 

DecT trimese pe Amfilog la [erusalim sa strice biserica 

si sa pare', pe totT Cresting. In acea vreme era in Ierusalim 

patriarh St. Metodie, carele auzind ca vine 

Amfilog a fugit la Antiohia, lasand pre un preot anume 

Ioanichie ca sa slujeasca in toate zilele la biserica 

St.-lul Mormant. Cand ,a ajuns Amfilog la Ierusalim 

si a trimes °stile luT sa darame biserica, a acoperit-o 

D-zeu cu un nor, asa incat paganiT nu putea sa o 

vaza. Iar cand trimese Amfilog pre unu din ministril 

sei sa vaza pentru aceasta, a nemerit in biserica unde 

a aflat pe preotul en un ajutor al sau, gatindu-se a 

sluji sf-ta leturghie. Ministrul voind sa '1 opreasca II 

s'au intepenit mainile sale. Atuncea cazu la picioarele 

preotului cerandu-T ertacTune $i redobandi miscarea 

mainelor. Cum auzi imparatul de acestea se mania 

foarte rau si porni singur inpotriva bisericil, jurandu-se 

ell, va face dinteansaun grajd. Deci porunci el de bagara 

multime de caTsi de (Amite in biserica.. AtuncT se rug 

preotul lui D-zeu si indata cazura toate vitele, ca 

nand ar fi fost lovite de trasnet. Aceasta, minune va.- 

.zand imparatul se aseza sa vaza cum savarsesc cresting 

jertfa for ; si D-zeu lumina. ochiT ceT trupesti a/ 

imparatuluT, care incepu sa asculte liturghia cu lu-

448 LITERATURA POPULARX ROMXNX 

are aminte. De or! ce cuvant al liturghiei ce e§ea acuma 

din gura preotulul, vedea Imparatul implinirea lui adevarata, 

nu ca Inchipuire numai prin grain; a§a d.e : 

cand se ruga preotul : ,pentru cei ce umbla pre mare 

§i calatorescc intru acel ceas arata D-zeu imparatulu!, 

marea invaluita cu value grele, §i corabiile gata a se 

primejdui, gi indata cu cuvantul preotului s'a alinat 

marea, Tar corabieril multamea lu! D-zeu. Sau cand a 

zis preotul : ,Duhul sfant A, vie peste tine` atuncea 

a vazut imparatul §i toti ai lu!, pe duhul sfant in chip 

de porumb pogorandu-se din cer ti 

odihnind preste 

sfintele daruri, §i toata biserica s'a umplut de bunn 

mireazma a darulul prea sfantului duh, Tar sfantul 

oltariu s'a luminat mai mult de cat razele soareluI4 

Vazand aceasta minune se boteza imparatul Amfilog 

cu to ti boeril lui, de dire patriarhul pe care '1 adusese 

de la Antiohia. Dupa. aceea se intoarse Amfilog la 

imparatul Amurat §i-1 spuse toate minunele ce le-a 

vazut in Ierusalim §i ca, a primit botezul. Atunci se 

mania foarte ran imparatul Amurat §i porunci lu! Amfilog 

sa se inchine idolilor. Amfilog insa nu se supuse poruncii 

lu! §i ramase in credinta cea noun, ce o primise. 

Amurat puse deci sa i se tae capul lu! Amfilog, care 

primi ast-fel cununa muceniceasca.( 

Ca adaus 111 aceasta legend& mai confine manuscriptul 

nostru din 1813 Inca: 

, Al doilea videnie al sfantului Vasilie $i al sfantulut 

Efrem. Sfanta Leturghie.' Aci vede Sf. Efrem,priimirea 

cuvintelor liturghiel, de catre Hrs. in acela4 

1) Pag. 126-b 130-b

DESCOPERIRFA SF-TEI LITURGHII 449 

mod precum vede imparatul Amfilog in biserica din 

Ierusalim implinirea lor. Deci cand zice preotul: sa 

slam bine, sä stam cu frica, insemnand crucea deasupra 

antimisului, atunci ingeril cu bice de foc gonesc 

pe tot,i diavolii; Tara cand zice preotul: ale tale char' 

ale tale; atuncea ingerii dau bunatati oamenilor, car 

cu frica stau in biserica. 

Deosebita cinstire a liturghiei, este vaditul scop atat 

al ,legendei( cat si al ,vedeniel`. Fiind ackiunea prin, 

cipala a bisericei, ai una din tainele fundamentale 

ale crestinismulur, se esplica lesne nascocirea legendei 

cu acel scop. 

Chiar biserica insasr, in intregimea er, socotindu-se 

fie-care bucata in parte, a fost spiritulasita in : , Intreba - 

rile filosofqte de la Adam i de la Hs. Fi raspunsurile.( 

precum se numeste manuscriptul Bibliotecei Centrale 

din Bucuresti din 1809 Dar aceasta este numai o parte 

mica dinteacest manuscript important citat de nor in 

mai multe randuri. In aceste Intrebari $i raspunsuri, 

din cari si nor mai posedam doua manuscripte, unu 

din 1750 altu din 1800, amandoua insit defecte, vedem 

nor unul din mijlocitorir eel mai puternicr intre literatura 

scrisa 9i literatura nescrisa. 

Prototipul acestor Intrebarr gi 

raspunsurr este slavic. 

Texte slavice, mai mult sau mai puOn corespunzatoare 

cu textele noastre romane, s'au publicat de Tihonravov 

si Novacovici, alte nepublicate se aflu des in asa 

numitele ,sbornice sau ,Codices miscellanei.` 1) Dar 

fiind-ca an fost mar potrivitT a priimi elemente din 

I) Jagier, Archly far elev. Philologie I p. 89. 

Gaiter, RC pop. root. 

$9

450 

LITERATURA POPULARX ROMXNX 

gura poporuluT precum si de a le comunica poporuluT 

de cat ori-ce alta carte, de aceea diferenta intre texte 

este foarte mare. Aceasta diferenta nu se intinde insa 

asupra Intrebarilor si raspunsurilor, cari sa corespund 

mai mult sau mai putin in toate textele romane, diferenta 

esista numal in ceea ce priveste sums intrebarilor, 

in care un manuscript e mai bogat altul mai sarac. 

Cel mai complect din aceste trel manuscripte, 

cad atatea abia am descoperit pana acuma, este manuscriptul 

bibliotecel. In manuscriptul Academie' pe 

care l'am numit Paha' se afla asemenea un ast-fel 

de catechism compus din Intrebari raspunsuri, dar 

n'am scos nicl o notita, si de aceea nu ne putem pronunta 

cu esactitate asupra coprinsulul. Este insa lesne 

de presupus, ca si acele Intrebari vor fi de un caracter 

potrivit cu restul manuscriptului, adica identic sau a-. 

proape identic cu textele slavice pomenite mar sus, 

precum se si potrivesc cu textele slavice, povestile si 

legendele din acelasi manuscript. 

Un alt manuscript in forma de Intrebari si raspunsuri, 

dar care nu coprinde legende si prescurtari de apocrife, 

afard numal de una sad doud pomenite mai 

sus, se afla in sbornicul Giurescu, din 1799 possesiunea 

Academiel. In genere e constatat cd forma aceasta era 

cea de predilectiune a evuluimediu, find foarte usoare 

pentru invatat. De aceea avem intrebari si raspunsurf 

asupra dogmelor, de catre Sf. Athanasiu, care 

face parte din Pravila luT Mateiu Basarab tiparita la 

1652. Atte' ,Intrebari pi 

respunsuri4 formeazd catehisme 

romane, incepand cu cate hismul popel Grigorie 

0i

DESCOPERIREA SF-TEI LITURGHII 451 

din Mahaciu din 1607 1) pant la cele mai moderne. 

NoT trecem peste toate aceste, pentru a ne ocupa mat 

de aproape cu ,Intrebarile filosofe§t1.` Textul din 

sbornicul c. 1750 se intituleaza : ,Intrebari §i raspunsuri 

ale blagocestivulul imparat Chiru Leonu cu daseillul 

situ din Theologhie sfintilor blagocistivl.' Iar titlul 

textulul din 1800, este o prescurtare acestul in 

urma, atribuindu-se 1ntrebarile asemenea ImparatuluT 

Leon. 

Cat privOe coprinsul, noT am citat deja adesea orT 

dinteansul, la ghicitori, §i maX cu seam, cu ocaziunea 

legendelor biblice, dar totuql maT ramane o 

suma Insemnata de intrebarT interesante, neatinse 

panel acuma, precum sant acele privitoare la oficiul 

bisericesc. 

Pagina 9 din manuscriptul de la 1809, care este 

eel maT complect, are un titlu deosebit : Pentru biserica. 

Aci se aft acea talmacire §i simbolisare de care 

am pomenit maT sus, din care ne vor ajunge uncle 

eseraple : 

I. Ce este popa ? 

R. In locu ArhangheluluT. 

I. Ce este calugherd ? 

R. In locu Heruvimilord. 

I. Ce este diacon ? 

R. In locu Sfintilor4. 

I. Ce este gramaticu ? 

R. In locu ingeriloru(?) luT, celd ce au §ezut pe 

pieatra gropil luT Hs. 

- 

Gaster, Chrestomatie rominl I. p. 39 43

452 


I. Dar lumanarile ce inchipuescli. ? 

R. Voinici earl' au strajuit groapa lul Hs. 

I. Ce este policandru ? 

R. Este ceriti. 

I. Ce este porumbu cel d'asupra policandruluT ? 

R. Duhn Sfantli. 

I. Ce este tratapodulu ? 

R. Sfanta icoana Hs. 

I. Ce este sfesnicu cel micli 

aintea lul Hs. ? 

I. Ce este sfesnicu celu mare 

cistii ? 

R. Insusi Precista. 

I. Daril sfesniculu cel 

popii ? 

mica, 

celu mare (?) ce sta. In- 

R. In loculil postelniculuT Pilatu. etc. 

Alte intrebari mai sant : 

I. Ce este lingurita ? 

R. losifli ari Mathei. 

I. Daru pentru ce pune preotu lingurit,a departe de 

alte daruri ? 

R. CandU au rastignitd pe Hs., Iosif nu au fost acolo 

; si data (a) auzit cum5 ca au rastignit pre Hs. 

elu grabi de veni gi ceru trupulu lui Is. dela Pilatu gi 

l'au luatu si Pali ingropatu. 

I. Ce este cadilnita, focu, tamae ? 

ce 

sta innaintea Pre- 

celu merge innaintea 

1) Am conservat intocmaT ortografia acestuT nume dupA manuscript, 

ca un specimen de etimologie populara. Scriitorul a descompus 

: Arimathia in ani qi 

Mathei care IT era cnnoscut ca Evanghelist.

DESCOPERIREA SF-TEI I.ITIIRGHII 453 

R. Cadilnita, este precista ; focu, este ochi sfinVi 

sale ; arae, lacrAmile sale. 

I. Ce inchipueste colivA ? 

R. Adam. 

I Dar pentru ce sa apucl oamenil cu mAinile de 

coliva ? 

R. Cana. at prAdat Hrs. Tadu, pAcAtosil sa apuscua 

cu- malnile de Adamt. 

I. Ce este scrist titla deasupra crucii? 

R. Inti. 

I. In ce limbs at scrist Pilat acestea cuvinte ? 

R. In treT limbi : jidoveste, elineste, latineste ? 

I. Dart pentru ce sAntt scrise in trel limbi ? 

R. CA Hs. in treT limbi at grAitt pre cruce,jidoveste: 

ile, ile; latineste : lima; elineste : savahtani. 

I. Cuing zict acestea trel cuvinte rumAneaste ? 

R. D-zeult miet, D -zeult miet cad m'a llsatt ! 

Dart sarbeste : boji, boji moe, vascuTu, astavlenie! 

I. Doamna lui Pilau fost-at acolo ctndt au ritstignitt 

pre Hs ? 

R. Au fost. 

I. Dart dacit at fostt acolo ce all patitt? 

R. Cand au vrut sa mearga la cruci, Pilatu au zis 

Doamnel sale sa nu meargit acolo. Ea n'ad ascultatu 

si slat dust pe ascunst, ca de ar vedea pe Hs. tine 

este; cA gandiea sit nu cum-va fl rudenie de a Till 

Hs ; si data inpunsera pre Hs. in coasts, atuncea 

stropise sAngile si pre rochiea domniel luT Pilat ; si 

merse acasit ca sa o spele, si n'at putut spAla si at 

alergatt trite() vie de at ingropat rochiea si sit mira 

de aciasta mult foarte.


Legenda aceasta, cum el sangele nu s'a putut spala 

este una din cele mai rAspandite, si de aceea ne oprim 

un moment aci, pentru a o urmari prin literatura 

universals. 

Pans a ajunge ast-fel, a avut legenda mai intaid 

forma, cum cs sangele clocotia §i nu putea cu nici un chip 

di se astampere ; sdngele striga rasbunare, cum este 

espresiunea BiblieT, la omorul luT Avel, cand D-zest 

InsusT zice : sangele fratelui tag strigii cettrd mine, din 

pdmdnt. Intre legendele templuluT din Ierusalim este si 

legende despre sdngele clocotitor al prooroculul Zaharia 

de care am vorbit mai pe larg in studiul nostru asupra 

legendel luT Ieremia, pomenit mai sus.') La Pilat, 

s'a schimbat deja legenda in sangele ce nu se spala. 

Atribuit mai int Mil singeluilui Hs. se atribue dupa aceea 

si martirilor crestini, al caror sange ramane ca semn 

vecinic al muceniciei lor. ApoT St. Clemens slujind liturghia. 

In aceeasi vreme in Roma si in Pisa, lass aci 

In urma luT, treT picaturi de sange pe o piatra de marmora, 

care nu se poate Fterge pa' na' azi. Tot asa se 

afla un basin de marmora in palatul Alhambra, In fundul 

crtruia stint pete nesterse din sangele Abenceragilor, 

a caror capete taiate au fost aruncate aci. 

De asemenea nu se poate sterge urma sangelui 

luT Faust in manastirea Maulbronn. 1) De aci a intrat 

in basme, in ciclul despre , barbe bleue( 1) si se gaseste 

1) Pag 346 No. 4., 

1) Literatura v. I.W. Wolf,Niederlaendische Sagen Leipzig 1843 

p. 691 No. 266. 

1) Grimm No. 46 v. III pag. 74.

DESCOPERIREA SF-TEI LITURGHII 455 

inGesta Romanorum, unde se spune ca o femed, omorandu-si 

copilul, i cAzurd cate-va pieltnri de sange pe 

mama ei cu toate stdruintele ei. nu se puturd sterge1). 

Revenind la literatura roman& g &sim aceeasi credinta 

in povestea : Hatmanul gi 

Fantoma publicata de Codrescu, 

care zice ed a auzit-o in copildria sa de la 

,mosu Stefan din satulOrinceic. Facandu-se un omor 

,au remas pe pardosealci pete de &Inge, pe care n'au 

putut nici o data sa le ftearga, fi pe rare nice o fiinfd 

omeneasca nu le va curcifi 2)( 

De altd parte std aceastd legendd in legAturd cu una 

din ,ordaliele evului mediu, unde se aducea acel 

bAnuit ca ucigas, langd ucisul si se data, dac& ranele 

acestuia se deschideau si sangele incepea s& curgA s), 

De un interes deosebit sant urmatoarele intrebdrI 

carI au dat nastere, in textele slavice la ,caracteristica 

zoomorfied a popoarelor( despre care vorbeste d-nu 

Hdsdeu.4) 

,I. Din tine s'au inceput cre§tinii? 

R. Din Sim au exit sase legi i cu limba lor, care se 

va ardta: 1. Crestinii; 2. Sirienii ; 3. Ivirii; 4. Grecil; 

5. tiolgarii; 6 Rusil. 

I. Dar cel ce tin giumatate de lege? 

R. Acestia sant din Iafuftu (!); zece limbi, care in 

ginmdtate de lege a noastra: 1. Frencii ; 2 Amanil; 

3. Verghiel; 4. Armenii; 5. Lesii i 6. Nem01; 7. Ar- 

1) Ed. Osterley cap. 13. 

1) Th. Codrescu, PlaTequI, IasT 1870 pag 124. 

4) Rochholz Deutscher Glaube and Branch I Berlin 1867 p. 

57-58. 

4) Cuvente den Utrani II pag. 185.


vatit ; 8. Arbanasit; 9. Socolgit ; 10 Meg. Acestt stint 

jumatate de lee.' Se vede invederat ca aceste numirt 

de popoare, 'sant coruptiunt din numirile acele continute 

in textul slavic. Dar qi Insast textele slavice, nu 

stint toate corecte, i asa se -poate chiar, ca prototipul 

de unde s'a luat aceasta lists, confine singur deja 

numirl eorupte. 

Pe tang aceasta Insirare, se mat aflu in textele slavice 

si epitete caracteristice atribuite popoarelor ; caracteristica 

este zoomorfica, adica se identifica fie-care 

popor cu cate un animal, cu al carut caracter se potriveste 

mat mull ; asa d. e. se zice:1) Francul e lea ; 

Alamanul, 2) e vultur ; Saracinul, vier ; Turcul, zmeu; 

Armeanul, guster etc. 

In local acestor caracterisart, cart lipsesc in textele 

romane; ce le avem pang, acuma, comunicam aci o 

alts, caracteristica, cam de pe la 1700-1725, pe care 

am gasit-o pe scoarta until manuscript, scris la 1705 3) 

si care spune (ca D-zeu a dat): 

,Negustoria Turcilor, 

,Betia ti porcia Rusilor, 

ti prostia Sarbilor, 

,Dascalia ti 

mincluna RAmlenilor, 

,Searnaviea Nemtilor, 

,Rhea si galvia Sasilor, 

,Norocirea Grecilor la bent, 

,Mandria Lesilor, 

1) Tihonravov loc. cit. II p. 440. 

1) De unde s'a Malt In textul nostru: Amanil." 

1) Talcul aoocalipsului Sf. Ioan Bogoslov in posesiunea d-lul 

Gr. G. Tocilescu.

DESCOPERIREA SF-TEI LITURGRII 457 

,Frumusetea Cerchezilor, 

,Pohvala Moldovenilor, 

,Zavistiea Rum anilor, 

,Eresul Armenilor, 

,Bog4ia Ovreilor, 

,SarAcia §i goliciunea Tiganilot 

Aceasta caracteristicl este cu totul deosebita de cea 

zoomorfla, §i este inteadevAr autohtond rornand, na.scuta 

din propria observOune a poporulul, de aceea 

nici nu se vorbeVe de alte popoare, de cat numal de acelea 

cu cart au fost Romanil in contact direct. 

ruche Am citatele din Iritreb.rT raspunSurt, cu unele 

cam ctudate. A§a : 

I. Ce proroc au fost cu aripT §i cu coada? 

R. AdamA 

. 

I. Dar acuma pentru-de nu are aripi ci coadA ? 

R. Cand l'au facutA pre AdamA din tutu au §ezutA 

30 de ant uscat MIA de sufletA. Atuncla merse Satana 

de T -au ruptA coada §i aripile. 

I. Din ce s'au flcutil §arpile? 

R. Din coada hit AdamA. 

I. Din ce s'au facutt old? 

R. Din aripile lul Adamt. 

I. Ce zice coco§ul, tend cant& Intaiti? 

R. zice : Marire datAtorului nostru, celui ce d& luminA 

; a doua zice : trimite lumina sflntiet tale pre 

lume. A treea zice: purcede lumina celuea ce este da- 

tAtorul de luminA; §i Tara zice : Hrs. au inviat §i toate 

le-at savarsit 

CunoscutA este marea consider4une de care se bucura 

coco§ul la toate popoarele, represintand tipul eel

458 L1TERATURA POPULARA ROMANA 

mai perfect de veghietor. La Evreisi Arabi esista chiar 

un cocof ceresc, care incepe cu cantecul. laudand pe 

Dumnezeu, ei cocosii pama.nteni, it and si'l urmeaza ; o 

credinta ce se aflA chiar in Ucrania in Rusia. In Cabbala 

se spune, el la miezul noptii cand intra D-zeu in 

raiu, sare o scantee ti loveste pe cocosT sub aripi, atunci 

canta cocosul, intinzandu-$i aripile si chemA.mi 

ast-fel pe oameni la rugaciune Cocosul de asemenea 

si la Greci era considerat ca vestitorul lumineT ti sfintit 

luT Apollo. Glycas pomenind toate esplicarile ce s'au 

dat, pentru facultatea aceasta a cocosului de a canta 

in miezul noptii si de a vesti crapatul de zi, spune el 

pronia d-zeeasca a orandutt lucrurile ast-feI ¢i cl cocosul 

ne scoala la munca rug6.2). 

Aceste credinte orientale, se vede, au dat nastere 

la legenda, cam alt-fel formulate in ,IntrebArile` de 

mai sus, unde cocosul canta asemenea lauda lui Dumnezeu. 

9 

Annal. ed. Bonn pag. 90. 

13) Mai pe larg despre cocosul. v. Greenbaum in Zeitsehrift der 

Dentschmorgenl. Gesellschft p. 208 urm.

CANTECE 

Para lel cu aceste car0 populare prozaice si pe baza 

for s'au desvoltat productiuth populare rimate. Cantece 

religioase eras obicinuite km& din timpurI antecrestine, 

si crestinismul cu Incetu cu incetu a reusit a 

le depa.rta cu totul si a le inlocui prin alte, can poate 

n'au pastrat din cele vech1, de cat unele urme slabe, 

lipsite de orl-ce caracter religios, precum sant : refrene, 

intorsaturI, figurl si altele si pe langa aceasta forma 

ritmica Inradacinata In popor. Numal printeaceasta 

forma s'au asimilat cu totul .i au capatat caracterul 

popular si naiional tot de o data. 

Vremea de capetenie de sitrbatorT a fost la toate 

popoarele epoca solstitiului de earns, tend Incepe a 

creste ziva si Incepe un an nou. In locul sarbatorilor 

pagane, ce se praznuTau pe atuncea, se Infiinia Craf-

460 LITERATURA POPULARK ROMANA 

ciunul si obiceturile cele vechi furs crestinite. In locul 

na§terei soarelui, se sarbatore§te na§terea lut Christ, 

§i se atribue zilelor de la Craciun pana la Boboteaza 

o deosebita sfintenie. 

Multiple sant cercetarile ce s'au facut de catre diferitil 

invatati, de a pAtrunde pant{ la acel fond pagan ce 

se ascunde sub invelitoarea cre§tina ; gi 

cate o data s'a 

Si pacatuit prin esces de zel, considerand o sums de 

tradiOuni ce se afla in cantecile obicinuite pe acea 

vreme, cum ca. ar fi de origine mitica, pe cand o cercetare 

mat critica dovede§te originea for literaret. 

not in literatura romana posedam o mina de cantece 

pentru ziva de Craciun §i numat de acestea 

ne putem ocupa aci , numite &intone de stea 

cari se cants de care tineril, ce due o stea cu el, 

in aducerea aminte a stelei, ce a aparut pe cer la 

na§terealui Christos. Acest obicetu se afla la mat toate 

popoarele cre§tine. Coprinsul ,canteeelor de stea' nici 

el nu poate fi alt-fel de cat de origine literard, de oarece 

se ocupa cu tema ,nmterea Mantuitorului,c §i prin 

urmare e luat in intregul lui din Biblia §i din apocri- 

_fele biblice. 

Nu este scopul nostru de a urmari aci ,Cantecele 

de stet{' la toate popoarele. Not le gasim atat la popoarele 

germane, cat §i la cele romanice ; la Slav! §i 

Greet, in Orient §i in Occident se cants la CrAciun na.g- 

terealui Christos intr'un mod aproape analog. Weinhold 

') a tratat pe larg istoricul cantecilor de stea, §i 

1) K. Weinhold, Weihnachta-Spie1e and Lieder ed. 2-a Wien 

1875 pag. 376-399.

CANTECE DE STEA. 461 

mai cu seama desvoltarea for in Germania, In urma 

Reformatiunei. 

Observandu-le mai de aproa pe, putem insa constata, 

casumacantecelor de stea romane se apropie mai mult 

de cele slavice, de cat de cele germane, ce 'si au luat 

nastere de la Hymne si cantece bisericesti latine ; caci 

deja din secolul 13 sau 14 au fost traduse in limba 

germana, cantece si hymne ce s'au compus deja in 

secolul al 4-lea. 

Tot asa de origine bisericeasca sant si cantecele de 

stea romane, facute de sigur de dascali bisericesti si 

de died, influentati mai mult sau mai putin de cantecele 

analoage slavoane. 

Cel d'antaiu care a cules aceste cantece si le a publicat 

a fost Anton Pann. Dar meritul but, nu este de 

cat foarte mic ; 6l nu le a compus, cum se crede de 

toata lumea, ci n'a facut alt ceva, de cat a tipari cantece 

de stea mult mai vechi, schimbandu-le putin si 

cand ritmul o cerea. 

Not inteadevar posedammai multe manuscripte anterioare 

lui Anton Pann, cari coprind mai toate cantecele 

de stea ale acestui din urma. 

Colectia noastra cea mai vechia, se Oa in sborni. 

cul nostru din 17841) intitulata : canteirile stelii 0 a 

catavasilii` §i coprinde 7 cantari. Cantarea antaia: 

Trei crai de la reisttrit corespunde cantarii a 3-a la 

Anton Pann. No. 2 este ctintecul pusta, 

pe care l'am 

comunicat mai sus 2) arAtand ca romainul Varlaam 

1) Pag. 140-b 144-b. 

3) Pag. 47-53.


qi Ioasaf este originea acestul cantec. No. 3 este ap 

numita ,proorocie` la Anton Pann, fncepand Cu vorbele 

: ,A§a ni grae§te Domnul". Este echoul sonor al 

mortil care '§1 amestica glasul Sn urarile de fericire §i 

veselie, ce rasuna la sarbatoarea Craciunului. No. 4 

este adevarat cantec de stea : ,Ste despre reisdrit au 

stralucit`; cu acest cantec se incepe colectiunea lui 

Anton Pann. No. 5 este Psalmul 46, versificat de Dosofteit, 

, Limbele sd salte` , la Anton Pann e cantarea 

12-a. No. 6 este cantarea ,Kana Galileat adica aceea 

ce are de refren aceste cuvinte, cantarea 8-a la Anton 

Pann. Si in sfar§it No. 7, incepe : ,Slavd sd 

aibd neincetatd` care sta insa rtumai intro legatura 

departata cu cantarea a 6-a a luT Anton Pann. Aci avem 

toate elementele esentiale ale cantecelor de stea 

romane De aceea ne oprim un moment, cu scopul 

de a caracteriza aceste elemente constitutive. 

Trei sant elementele principale din cari se compun 

cantecele de stea; mai intdiu cantece despre persoane 

vi evenimente biblice, precuni ,Steaua despre rasarit 

au stralucit' sau ,Trei crai de la rasitrit', 'Kam 

Galilee. 

§i ,versul lui Adam'. Pd doilea element sant 

psahni versificap, precum este ad psalmul 46. Prototipul 

acestor psalmi versificati este Psaltirea Mitropolitulul 

Dosofteiu tiparita la Uniev 1673. Dar cantecele 

de stea ne arata §i o desvoltare care trece peste forma 

acestor psalmi versificati ; deveniti ,cantece s'au 

modificat pe nesirntite. Aci ne mai permitem ipoteza, 

ca pe langa aceasta redactiune a luT Dosofteiu a influentat 

asupra forme! psalmilor din cantecele de stea, 

Psaltirea In versuri a lui Corbea, al carei manus-

CANTECE PE STEA, 463 

cript de la 1725 se MIA in posesiunea d-lul T. Cipariu, 

§i se pare ca este Insu§I manuscriptul original. 1) Se 

vede ca acest manuscript, sau o copie acestel Psaltire. 

a avut'o §i Sulzer in Secolul trecut, care comunica §i 

primele doua versurl ale psalmulul antaiu, pe cat qtim 

singurul specimen tiparit din aceasta Psaltire. 2) Rit- 

muI este cu total popular §i se aseamana cu acel al 

cantecelor de stea. 

Partea a treea acestora se compune apoT din cantece 

eshatologice, adica cantece, despre moarte, sad, rah; a 

doua judecatlt etc. No. 3, Proorocia sus citata, prin coprinsul 

el, este reprezentantul acestel clase de cantece, 

§i No. 7, cu care se inchee aci cantecele de stea este 

slavirea veseliel vecTnice, §i descrierea horel cere§t.I. 

Din punctul de vedere psihologic ne putem esplica 

cum au putut sa ajunga ast-fel de cantece eshatologice, 

cantece de stea. Este o asociatiune de idei, care 

pleat . de la pacatul lul Adam §i de consecintele ce 

a avut pentru neamul omenesc, adica de a-I da In 

!liana Satanei §i de a mo§teni Tadul. Mantuitorul 

a carul na§tere se praznue§te, a *Mat tocmaI printr'aceea 

numele de Mantuitor, ca a mantuit omenirea 

de pacatul stramo§esc. Aceasta este nota principals, 

care se repeta in toate cantecele de sea. Pe de o parte 

s'a desvoltat de aci, jalea pentru destinul omenesc 

adus de Adam in lume, cum ca trebue sa moara tot 

omul, §i de alts parte manglerea cre§tinuluI, el a sea- 

l) Gesch. d. transalp. Daciens III Viena 1782 p. 14-15. Observiim 

in treacat, ca Sulzer numeste pe Corbea, Nicolau, pe and 

la Ciparin are de pronnme : 7eodor (!) 

x) T. Ciparin, Principia de limbs Blasie 1866 pag. 120 No. Zz.

464 LITERATURA POPULARA ROmANX 

pat de la osanda Tadului, §i ajunge la bucuria raTuluT 

redobandit, care se descrie cu culprile cele mai vie. 

IndatA ce am schitat coprinsul cantecelor de stea, ne 

putem imediat da seama, despre izvoarele lor literare. 

Bib lia §i apocrijel e, Tata izvoarele de unde s'au izvodit. 

Cat prive§te rapandirea, ea a Jost cu atilt mai uvarti, 

cu cat poporul cuno0ea deja de mg fnainte coprinsul 

for sau prin povestiri sau prin. cantarile biserice§tr. 

Nol acuma vom urma cu descrierea cantecelor de 

stea .dupa, manuscriptele ce posedam. 

Imediat dupa cele sus pomenite, urmeaza, in ceea 

ce prive§te vechimea, un cantec de stea, ce se aflit 

scris pe un Catavasier manuscript de la 1781, in posesin!) 

ea noastra. ansu§i eantecuI nu este de aceea.71man4 

dar se vedp ca este aproape contimporan. 

1ata acest cantec : 

,Moise §i 

cu Aron 

Pre eel de la Faraon, 

Pre Istrail cel Tuba, 

Den Eghepet slobozit, 

Din Eghiptul eel amar, 

Prin dumnazaescul dar. 

Atunci Moisi §i cu Aron 

Numai el tame dintr'o dintr'o (?) Mgaduintii, 

Cuvantul legiT §'al credit:10T, 

Ca ni§te stalpil ferecatiT 

De duhul glint insuflat,T. 

De acum pans in vecil, 

Mila Domnulul sa fiT.' 

In colectiunea lu! Anton Pann este antarea 9-a,

CANTECE DE STEAL 465 

unde e mai complecta, cad tocmal punctul principal 

lipseste in redaqiunea de sus, care nu pomeneste de 

loc de Christos 

Cat de populare si rd..spandite ad fost aceste cantece 

mar cu seams. ,proorocia` care a facut o impresiune 

mare asupra fantazieT poporuluT, ne arata 

acest manuscript unde se afla inceputul ,proorociei. 

repetat de 4 ori , de diferite mainT si in diferite vremurT. 

Nor dam aci una din aceste inscripOuni, care 

este interesanta prin aplicaiunea ce-T s'a facut. 

,Auz41 aceste (toate) 

Noroade multe si gloate 

Ca lume in vec sa, sfarsaste 

Si giudetul sa &este. 

Tatal pre fiiul va mana, 

lume va &dem. 

SA sa stie: 

,CA in anul 1825 Aprilie 9 zile au nine, inteadoa 

saptamana dupa paste in zi Joi.` 

Gavril Ierodiaconc 

Aci, precum se vede s'a intrebuintat proorocia ca o 

introducere solemna, pentru o intamplare minunata 

in ,rebus naturae.4 

Manuscriptul cel maT complect de cantece de stea, 

este unul scris la 1821, care se afla in posesiunea 

noastra. Acest manuscript coprinde. afara de Irozl, 

de care vom vorbi mar la vale, 21 de cantece de stea, 

incepand cu ,proorocia` si sfarsind cu asa ;numita 

,Povestea numerelor4 studiata pe o scars, foarte intinsa 

de d. Hasdeu.1) Ast-fel coprinde acest mann- 

') 

C1117. d. bat.. 11 p. 567-608. 

Gaater, lit. pop. rom. 80 

I

466 LITERATIJRA POPULARA ROMANA 

script mai toate cantecele de stea publicate de Anton 

Pann, a caror numar se urea. la 24, dupa care urmeaza 

in A. Pann , Proorocia c ,Urare la pahar c ,Irod si 

Magil` ,Iosif si &Mil lour si in sfarsit ,Cantarea dimineter 

de Eliade. Trebue observat ca in manuscriptul 

nostru lipseste la mijloc o foae sau cloud.. Editia anthia 

ale cantecelor de stea de A. Pann s'a facut la 1830') 

si s'a reprodus de nenumarate orT. NoT ne am folosit 

de editia 5-a Bucur. 1854. 

J)intre cantecele ce se afla la Anton Pann si nu le 

am regasit pans acuma in manuscript, ocupa interesul 

nostru in primul rang cantarea a 20, care descrie 

calatoria sufletulul prin Tad si ratu, imediat dupa esirea 

sa din trup. Aceasta cantare nu este alt-ceva de 

cat Apocalipsul apostolului Pavel versificat. Tot asa de 

origine literary sant §i cele alte cantece eshatologice, 

jalele de moarte sau cugetarT in ora mortii c in diferitele 

variante, pe care le-am intalnit in toate manuscriptele 

noastre si in manuscriptul d-lui Densusianu. 

Aci putem dovedi ca, qi aceste cantece nu sant alt-ceva 

de cat ,podobniele pogrebanier din Molitvelnic, versilicate. 

Judecand dupa textele ce ne stau la dispositiune, 

pi tern susOne a aceastd parte se liturgisea ronalnefte, 

Inca pe vremea aceea cand restul MolitvelniculuT 

era Inca slovenesc. Textul cel mai vechiu il posedam 

intfun manuscript al nostru de la 1679 pe care 

'1 reproducem Intreg in ,Chrestomatiac noastra. Mar 

cu aceleasT cuvinte regasim aceste podobnice in Eu- 

I) Iarcu, Bibliografla rem. pag. 30ctintece de stea, indreptate 

de A. Pann.

CANTECE DE STEA .467 

hologiul din 17641)4 Comparand aceste texte cu ,verqui 

la morn` din manuscriptul d-lui Densusianu2) 

localizata in Blaj, §i apol cu toate eele alte ,versurI 

la motli' din colectiunile manuscripte si din Anton 

Pann nu incape nici o indoiala despre dependenta acestora 

de textele liturgice. Mal vechl Inca sant textele 

din Codex S'turdzanns cercetate de d. Hasdeu 9 

care a dovedit influenta ce a esercitat asupra acestor 

,cugetitric omilia Sf-lui Cyrill din Alexandria, tradusa 

romaneste in Molitvelnicul de la Buzau 1701. Obseryam 

ca aceasta Omilia se regaseste intocmai asa in 

,Usa pocain(iic tiparita la Brasov 1812 p. 332-356. 

Ceea ce a scapat insa d-lui Hasdeu din vedere, este 

stransa legatura ce esista intre aceste texte , intre 

podobnicele pogrebanieic si intre ,colindele, sau 

ctintecele de stea.' 

De aci s'au desvoltat asa numitele bocete la morn. 

Nu vorbim de obiceiul de a boci pe morti, care se pomeneste 

$i in Biblia si in anticitatea clasica, ci vorbim 

numal de textele bocetelor mbderne, culese si publicate 

de Burada 4). 

Versificarea se datoreste fara indoiala diecilor §i dasccililor 

§i for se datoreaza asemenea ,povestea numerelor.` 

Textul cel mai vechia roman, cunoscut pang 

astazl, se afla precum am observat-o in manuscriptul 

nostru de la 1821. A doua varianta este cea din co- 

1) Pag. 227-231. 

2) Pag. 4-7 No. 3 ci varianta pag. 35-38 No. 20. 

8) Cuv. den Mtn II, 435-448. 

) Convorbiri literare an. XIV. 1880 si apoi reproduce in datinele 

poporului roman la inmormantari. Jassy 1882.

468 LITERATURA POPULARA ROMAN' 

lectiunea liff A. Pann, studiata de d. Hasdeu, §i a treea 

variants a fost culeasa din gura poporuluX de ate 

Episcopul Melhisedec. 1) 

Iata aci in ordinea in care le-am enumerat, versul 

din urma din cate§1 trele texte, care recapituleaza 

toate cele precedente. 

Manuscriptul : 

0 diece dis imvatate 

care fnvett la qcoala carte 

spune'mi, spune'ml mil, 

ce sant doisprazaci ? 

doisprizad apostolil, 

unsprizaci stihiri, 

zaci poronci dumnezae§ti, 

nos cete ingere§ti, 

opt milile domnulul, 

apte tam cre§tine§ti, 

§ase cline a precistil, 

cinci ranile domnuluT, 

patru sfinti evangheli§ti. 

trii sfinci patrier§T, 

dos table a luI Moisi, 

unul filulMarie, 

care in ceriu lacue§te 

§i pre no' ne stapane§ti." 

Varianta din Anton Pann : 

,Dascale prea invatate 

cel ce inveti in §coala carte 

spune'mT mie ce sant doisprezece ? 

1) Convorbirl literare an. XIV 1880 pag. 290 292.

CANTECE DE STEA. 469 

Dolsprzece 's Apostolil, 

Unsprezece 's voscresnele, 

Zece porunc! DumnezeWl 

Noa cete Ingere§tI, 

Opt sant fericirile, 

Sapte taine dumnezee§ti 

Sase 's crinii Precistil 

Cinc! ranele Domnulul, 

Patru sfinti evangheli§t1 

Trei fete DumnezeWl 

Doul table ale lul Moisi 

Unul fiul Marie!, 

eel ce in cer locue§te 

§i pre noi ne stapane§te.c 

In sfaqit ma! citam §i varianta a treea culegand numerle 

din fie-care strofa pentru a le concentra, §i a le 

alaturea la cele de sus : 

,O diece pre 'nvatate 

care trivet! la §coala carte 

spune: ce sant doisprezece? 

Lor lumea O. li se piece 

di sant Apostoli! Domnulul 

ce dau invatatura. omulul. 

Mai sant doisprezece proorod midi 

al legil vechl dascali §i ucenici. 

Unsprezece stihiri ale invieriI, 

ce se canta la sfar§itul luadarit 

Mai sant unsprezece soboara locale 

ce merg cu cele marl tot pe-o-cale. 

Sant zece porunc! dumnezee§t1


Temelia legit crestinestl. 

Mai sant zece goane paganetT 

asupra bisericit crestinestt 

Sant noun cete ingerestt, 

. . . . . . . . 

..... . mat sant noun porunci Bisericesti, 

. . . . . . 

anca noun roduri ale duhulut dant. 

Opt glasurl bisericestI 

pentru cantart duhovnicesti. 

Sapte taine crestinesti 

s'atatea darurt Dumnezeesti. 

Sapte mile trupestI 

si tot atatea t ufletestl. 

Mat sant sapte pacate de moarte, 

de care sa ne ferim cat se poate. 

Sapte soboara s'a adunat 

care credinta au aparat. 

vase porunct pentru fratele. 

. . . . . . . 

.... 

Cinci sant ranele Domnulut 

. . . . . . . . 

Patru sfinti evanghelisti 

, 

Patru sfintr prooroct mart. 

. . . . . . 

. . . 

........ 

in unul cel slant. 

. . . . . 

Sant patru si poruncile pentru Dumnezeu. 

Tret fete sant 

Tret patriarlit at vechimet. 

... 

... 

.

COLINDE. 471 

Doua fire in Christos a marturisi 

si doutt table ale lul Moisi. 

Dull e Dumnezed bunul, 

care'n ceriuri locueste 

si pe nor ne stapaneste". 

Ne marginim la reproducerea simply a acestor 

texte, fara a intra in compararea cu alte paralele, 

cu atat mai mult cu cat avem deja monografia escelenta 

a d-lui Hasdeu, pomenitA mai sus. 

Deosebit de cantecele de stea prin caracterul for legendar 

si epic sant colindele cari se impart in colinde 

religioasd:§i in colinde lumesti. Insu .Ii numele celor 

d'antaiu ne arata originea for literard, legendard. 

Textele cele mai vechi se gasesc in des citatul manuscript 

al d luI Ar. Densusianu, de pe la inceputul 

secolului nostru, care pe langa coprinsul, mai are importanta, 

ca ne arata originea dieceascei a acestor colinde. 

Intre aceste colinde din cari am citat deja: ,Versul 

lul Adam' ,Versul pustiitatiT" si ,Versul la moi(1 ' 

se afla si'Versul lul Iosif" adica plansetul lui Iosif dus 

in robie la mormantul mumel sale, in doua. variante, 

1) ,Oratia la craciun" etc. cari an un caracter 

prontuAat de colinde religioase. In acelasi manuscript 

mai gasim si cate-va cantece de stea, precum : ,Cana 

Galt lea, si afara de aceasta, Inca o suma de cantece 

populare, adica colinde luniefti cari au aci deja carac- 

9 No. 11 p. 19 -20 if i No. 25.

472 LITERATURA POPITLARI ROMANI 

terul ironic, precum trece lesne poporul de la o estremitate 

la cea Pala, de la , canteen' de jale pentru 

morti,' la ,cantecul veselier , dela , cantecul strainatatilt 

in doua variante la , cantecul mangaios, c sat , canter 

de mangaere tot in doutt variante. Ba gasim aci 

chiar ,Versul:preot,ilorc, Versul popi Iliea, care s'au 

lasat popiea. Mai sant apol cantece intitulate , Desparlirea 

a doi tineri', ,Nevasta traind rat cu barbatul`. 

,Versul fetelor, ce raman nemaritate.' Interesant din 

punct de vedere national, este insfarsit ,Versul rumanuluily 

care este o lucrare curat artificiard, §i nu 

e de loc popular, cgci : 

,Salta mai rumane, salta 

a (?) jucarea ci-al inalta 

jucarea ci-al rumaneasca 

fie tine o huleasca. 

ap Romulus seilta 

cu picioru in panzant da 

cu sota care avea, 

and cetatea o zidea.... 

Colinda ,streinataific si ,Versul lui Adam' se regaseste 

in manuscriptul nostru de pe la 1800. Mai veche, 

adica de la 1784 sant apoi colindele din sbornicul 

nostru, cari apaqin clasei colindelor lunzefti 2) §i. 

adia : ,cantecul voinicului streinc si ,cantecul al 

rumanilor viteji( dupa care. urmeaza adevarate cantece 

populare, balade in adevaratul sens al euvantului: 

1) 

2) 

No. 6 p. 11-13. 

Fol. 290 

a-b.

COLINDE 473 

,Stihuri in versus i pentru Grigorie Ghica. Vodat i. 

,Alte verfuri In stihuri pentru rapausatul Manolache 

Bogdan si a lul loan Cuza. Mal confine qi ,Stihurile 

prea inaltatulur domn Alecsandru Costantin Moruz 

voevod 1806.4 Cu alta ocaziune vom publica aceste 

c olectiunT manuscripte. 

Cel d'antabl care a cules si a publicat Colinde a fost 

At. Marian Marienescu. Editia antitia in Pesta 1859, 

i retiparita la Bucuresci 1861. Aceasta colectiune, pe 

Dag marele ei merite are insa defectul schimbeirilor 

tenclenfioase, Carl s'ar'i facut cu scopul de a arata ca in 

aceste colinde s'au pastrat pomeniri romane §i chiar 

din timpurile sand s'a zidit Roma, cad culegatorul a 

caul at si a gasit fetele Sabine in colindele romane. 

Din punctul de vedere critic au fost colindele foarte 

bine cercetate de catre d G. Dem. Teodorescu1) care 

cu aceasta ocaziune a publicat o suma insemnata de 

colinde din propria sa colectiune. 

Sub titlul ,Deosebite cantece` s'au mai publicat astfel 

de colinde alaturea cu ,cantecele de stea, ale lui 

Anton Pann, §i earl' in cea mai mare parte nu sant 

alt-ceva decatreproduceri din colectia lul Marienescu. 

Insfarsit a mai publicat Burada o colectiune insemnatA 

de colinde din Dobrogea 2). Alte Colinde se afla raspandite 

prin diferite ziare periodice. Studiul luT Mangiuca 

9 

asupra colindelor TO are importanta prin 

1) Notiuni despre colindele romane de G. Dem. Teodorescu 

BucurescI 1879. 

8) 0 cillatorie fn Dobrogea. Iasi 1880 pag. 38-104 

') Calindariu pe anul 1882 Oravitia 1881. pag 1-48

474 

LITERATITA POPULARA ROMANA 

dovedirea esistenteT colindelor * la alte sArbatorl afara 

de CrAciun. 

Considerand acest material maT de aproape ne 

putem convinge kor, pe de o parte de originea literarA 

a coprinsulul lor, pe de alta de originea popular& 

a formei lor; adica, diecib §i dascali luau un 

subject §i '1 versificau intr'un mod analog cu. aka numitele 

Colinde lume*ti, carT in fond nu sAnt alt-ceva 

decal inski Xantice din batrAnic intrebuiNate ca 

ni§te colinde. Mai sus am aratat identitatea legendef 

despre Sf. Vinere cu Colinda publicatrt de D. Teodorescu. 

Tot ka am arAtat inraurirea legendelor §i apocrifelor 

religioase asupra colindelor din colectiunea 

lul Marienescu. La aceasta se §i mArgine.4te in fond cercetarea 

noasta care este istorica Si nici de cum estetica, 

adica noT n'avem de scop de a arata mecanismul intern 

al asimilarei ci numal legatura ce esista intre literatura 

populara versificatet fi cea prozaictl §i iarkI legAtura cu 

alte literaturl analoage. Chiar §i pentru colindele versificate 

gasim foarte kor paralele in literatura ruseasca 

§i slavoneasca, in special cu ka numitele : 

stihurT duhovnice culese de Bersonov, 1) ,Ver§ul la 

morlic 15T are o analogie afara. de paralelele din colecliunea 

Bersonov, §i in cel slavon publicat de Nova - 

covicl. (2) 

Cu aceeasta ocasiune maT tractam ad o parte insemnata 

din literatura popular& romana, care pentru 

mulV este singura espresiune a poporuluT, adicA ante- 

1) Ritleki perehojie fasc. I-VI Moscau 1861-1863 

2) Primeri etc. pag. 492-496 peememrti."

BALADE 475, 

cele populare. i aci avem aceleasT vederi in considerared 

lor, ca si la colindele. Se intelege ca vorbim aci 

numai de balade Tar nicT decum de doine sad hore, 

adica de cdntecele lirice ale poporulul roman. Acestea 

pot fi cercetate numai dintr'un punct de vedere estetic, 

§i cand at fi vorba de poetica romans, Tar nu aci undo 

cautam izvoarele si filiatiunile literaturel populare. La 

o Ind:Wine oare -care de simtire, intreaga omenire este 

una si aceasT si pretutindenea resuna echoul vibrator 

al cantariT unui popor, sand 'sT a esprimat in modul 

col mal Malt un simtimant al inimeT sale. Aci se intalneste 

literatura universall, si prin asta se constitue literatura 

universals,, numai coloritul este deosebit, card 

printr'aceasta se esprima, nationalitatea. 

Cu totul diferite sant Ina baladele popoarelor intro 

dansele, cad se aseamana, numai in forma esterioare 

dar se deosibesc prin coprinsul lor. In balade se canal, o 

legend& localistd, un erou national qi ast-fel se deosibese 

baladele intre dansele. NoT insa am aratat 

deja ca si legendele localisate intr'o tars, nu sant totde 

o datA si originare dintr'acea tara, ci sant un material 

fluid comun multor popoare prin cale de imigratiune 

si imprumut mutual, care mai tarziu a fost localisat, 

schimbandu -se adesea numai numele. 

Cercetarea noastra decT, are de asemenea numai scopul 

,d e a cauta analegii si paralele la baladele noastre populare 

si de a ne apropia ast-fel de originea lor. 0 greutate 

enorma intampinam in lipsa de colectiunT anterioare 

manuscrise,;si in lipsa de colectiuni critice; cad 

pans acuma nimenT nu s'a incercat a aduna la un loe 

toate variantele col putin din colectiunile tiparite, ca

476 LITERATURA POPULAfii ROMANA 

sa. putem ajunge a fixa forma primitivA a acestor cantece, 

variata in colectiunile provenind din Bucovina, 

Transilvania, Romania si Dobrogea. 

De altA parte nu s'a observat indestul legAtura infling 

ce esista, intre colindele lumefti §i ctintecele populare. 

Se Intelege cA nu este locul aci pentru cercetari 

asa de intinse, necesare pentru fie-care cantec 

in parte ; ca specimen pentru acest fel de cercetAri 

pomenim monografia eruditA a d-lui HAsdeu asupra 

baladei roman ,Cucul si turturica.(1) In acest mod 

ar trebui cercetate toate cAntecele populare. 

Noi ne mArginim la unele mid esemple, indestulltoare 

pentru scopul ce ni l'am propus, de arAta pe de 

o parte legatura cu colindele, de alta cu productiuni 

analoage ale celor alte popoare. 

Cunoscuth ca una din cele mai frumoase cantece 

populare este admirabila baladA ,Miori0.` din colectiunea 

lui Alecsandri. Trecem peste greutAtile limbistice, 

ce conline, si ne oprim la coprinsul. D. Odobescu a 

fAcut un studiu foarte poetic in ,Revista Roman 2), 

despre aceastA balada si a ajuns la concluziunea, ca. 

,mandrul voiniceltras printeun inel` omorat de ca.tre 

Ungureanu si de cel Vranceanu, nu este alt cine-va 

de cat AdonisTamuz din legendele semito-egiptiene. 

Pe acest Adonis impreuna cu intregul cantec '1 regasim 

in ,Judecata p5.curarilor4 din colindele d-lui Marienescu 

3) repetat apoi in antecile de stea 4) si reprodus 

acuma de not 

I) Cu.v. den Vatr. II. pag. 501-566 fli 684-705. 

9) An I 1861 pag. 34 -57. 

9) No. 21 pag. 164. 

4) Ed. Bucur 1878 pag. 101-103.

BALADE 477 

Judecata pAcurarilor. 

,Trel pAcurari sant pe munte 

Leru-I Domnult ! 

§i vorbesc de zile sfinte, 

Din parinti sant pacurari 

§i toti trel sant veil primari. 

PAcurariu cel mai tanAr 

toata ziva sufla in fluer, 

*i de turma sa se uita, 

§i per di in seama multA. 

Cel l'ati 

intelegea 

se vorbea, legea-o facea 

pentru ce nu le-a pazit 

§i la lupi le-a parasit ? 

Si-i desleaga-o judecata, 

ca de spada, sau sageata, 

§i de mina for sa pearl, 

soarele stand de sears. 

SA-1 astupe cu mohoare 

Inca in rasarit de scare ! 

,Pacurari ! ma judecati 

darn capul nu-mi Matt 

ci de vreti, ma sagetati. 

§i va rog ma 'mormantati 

in slrunguta oilor, 

in cel strat al florilor ; 

§i va rog a ma-asturfa. 

cu cea gluga neagra a mea, 

fluerul de la curea. 

ca cu vantul eu sant frate,


*i de-a incepe trist a bate, 

gugivara s'a mi§ca, 

fluerutul va canto. : 

,oT frumoase *i cArunte ! 

mandru v'am cantat de multe, 

herbed' §i mielu§eT, 

blestematT pe sotil meT, 

ca m'au sagetat in stand. 

§ii nu §tiu sl flu de villa!' 

Cel mai tanar ca muria 

vanturile '1 batea, 

gugivara se mi§ca 

fluerul '1 canta 

0 inchinam spre sanatate.c 

Sceneria este intocmaT ace4 ca in ,Miorit,a` dar 

omorul este mai bine motivat in ,Judecate unde este 

o pedeapsa pentru neingrijirea turmeT, de cat in ,Miorite 

unde Moldoveanul este jertfa pizmeT Vranceanului 

Si a UngurianuluT. 

Miorita nasdravana, care lipse§te in ,Judecata` se 

grise§te in Colinda care-T precede imediat la Marienescu 

,PAcurarul §i mieluta4. 

lar ,maicuta batrAnac din ,Mioritac se regase§te 

mai cu acelea§T cuvinte in cantecile populare culese 

din Dobrogea, 1) cu deosebirea nurnal ca sceneria e 

schimbata. 

Maicuta bAtrb.nti ce-§1 cauta feciorul o regasim §i 

1) Mirada loc. cit. pag. 113-119.

BALADE 479 

in cantecele populare grecesti 1). Tot acolo $i metafora 

: a se insura in loc de a muri 2). Pans acuma insti 

n'am gasit la alte popoare o analogie perfecta cu ,Mioate 

a care! intima legatura cu Colinda o credem dovedita. 

Observam aci, la acest esemplu modul, cum se des - 

volta literatura nescrisa. Un cantec, un basm spus o 

data, se schimba deja in gura aceluea ce '1 repeta , 

-caci se adauga si se scade dupa asemanari si asocia- 

Akint de ide!, fondate in rationamentul poporului. 0 

sump, anume de elemente, ce esists in popor, sant 

combinate in diferitele moduri, prin cart se esprima 

subjectivitatea fie-carui povestitor sau poet popular. 

Trecem acuma la un alt esemplu din cantecele populare 

si loam aci balada despre zidirea manastirel 

Arges, nascuta dintr'o legenda localisata in Romania. 

Intr'alt loc, 2) am studiat originea credintei in ,staff!` 

.spiritul ocrotitor al case!, care credinta nu este numai 

romaneasca ci aproape universals, incepand de la eredintele 

Si obiceiurile egiptene, pans la cele germane 

si slave. Pretutindenea se povesteste de zidirea unui 

om in temelie, al carut suflet ramane ca spirit ocrotitor 

al case! sau al zidirel. Din zidirea unui om, 

s'a prefacut cu incetu zidirea umbrei sale in temelie 

1) Th. Kind. Autologie neugriechischer Volkalieder. Lpzg 1861 

rag. 124-126. 

3) Liebrecht, zur Volkskundelleilbronn 1879 pag. 188 pag. 198 

ai 

alte paralele pag. 211. 

3) Germania ed. Bartsch, Nona eerie XIV (XXVI) 1880 pag. 

210-219.


stand ast-fel in legatura cu credintele, ce atribue umbrei 

o substanfialitate deosebitd. 

In credinta romans avem ambele stadie ale desvoltarii, 

ce a percurs aceasta legenda. In balada avem 

Inca zidirea until om In temelie, §i in obiceiurile moderne 

nbservate de catre zidari §i descrise de Alecsandri, 

cu ocaziunea baladel, avem starea a doua, 

unde umbra omului inlocue§te trupul omulul. 

Credem aceasta balada foarte bine cunoscuta cititorilor 

no§tril pentru a o mat reproduce §i ne marginim 

la indicarea cator-va paralele din literatura univer- 

sail, pentru a dovedi raspandirea universals, a ace - 

stel legende, care s'a localizat in Romania. Intocmai 

ay. este §i legenda serbeasca despre zidirea oravlui 

Scodra,1) care este cunoscuta Si in Albania, 2) uncle 

se mai poveste§te ca in timpurile de demult se jertfeau 

oamenii pentru Intarirea zidire1.3) Identitatea intre 

aceste baladele este atat de mare, in cat in amandoua 

balade este Insa§i femeea tanara a unuia_ 

din ,me§teril mail' care se zide§te in temelia ors uluT,. 

§i acolo unde e zidita se nate un izvor minunat ; la. 

Romani : 

o fantana: ling, 

cu apa puling, 

cu apit sarata 

cu lacrimi udatti. 1) 

la Slavii : o fantana de lapte. 

1) 

Talvj: Serbische Volkslieder I Halle a. Leipzig 1835 pag.. 

117 arm. 

9) Hahn. Albanesische Studien. lens. 1854 pag. 200 No. 73. 

9) Ibid. pag. 160. 

Alecsandrl, poes. pop. pag. 292.

BALADE 481 

La Grecii 1) apoi gasim o balada analoaga, relativa 

la zidirea podului Arta, in a carer temelie se zidete 

femeea me§terului celui mare; insfar§it mai pomenim 

o paralela ungara analoga9). Foarte pe larg a studiat 

Liebrecht §irul intreg de legende credinte §i basme relative 

la inmormantarea si zidirea oamenilor de 1413) 

Balada populara Visul lui Tudor" a fost adusa. In legAtura 

de d. Hasdeu4) cu apocriful vis al Maicii Domnului, 

tractat de nor mai sus. Nu tagaduim posibilitatea influentei 

acestui apocrif, dar mai intaiu trebue cautate 

tote paralelele romane, apoi cele din alte literaturi, care 

se apropie mai mult prin forma poetica; abia dupa acestea 

s'ar putea reveni asupra apocrifului, ca asupra 

unui prototip posibil literar. 

Prima variants din Romania este acea din colecOunea 

lui Pompiliu intitulata Stanciu §i Voch4e. 

Deja aci vedem odeosebire fundamentals, cad nu viseaza 

acela la care apoi visul trebuia sa se implineasca, 

ci Voch4a sora lui ; §i ce e mar mult, visul aci nice 

nu se inpline§te intocmal. In aceea0 colectiune se 

afla si 

a doua variants Tudor Si Catit,a' care a per- 

dut deja cu totul caracterul tragic 6). 

A treea variants este apoi balada dinBucovina intitulata 

Petrea." Aci vede insu0 eroul in vis armele 

1) Th. Rind. Antologie neugriechischer Volkslieder Lpzg. 1861 

pag. XXI ; p. 90, 94, si p. 205 urm. 

2) Aigner, Ungar. Volksdichtungen Pest 1873 pag. 82 i p. 161 

3) Zur Volkskunde Heilbronn 1879 pag. 284-296. 

4) Cuv. d. bgtr. II p. 400-402 §i p. 721-723. 

6) M. Pompiliu, Balade populare romane. Iaal 1870 pag.68-70 

8) ibidem pag. 74-75. 

') S. Fl. Marian, poesii popor. rom. I Cernitufi 1873 pag. 74. 

Gager, Et, pop. row. 81


Id sfaramate, §i este inteadevar prins de potera ; dar 

nice Petree n'are sfarsitul tragic al luT Tudor Vladimireseu, 

0.'0 Turca, calul sAu cel lute it seal* sArind 

cu dansul peste zidurile cetAiT. 

In sfArsit a patra variants ardeleanA, 1) al care 

erou este Pintea, capitanul de haiducT din secolul trecut, 

care 10'. trimete fartatil in Baia mare pentru a 

aduce merinde, Tar : 

,Pintea tang foe ramase, 

darn somnul '1 luase, 

si un vis rail a visat, 

singur de s'a minunat. 

Par'ea sabia cea no* 

i se rupse tocmal in doua, 

par'ca sabia cea vechiA, 

i se rupse la urechia, 

si de vis s'a spaimAntat, 

cat fu indatA dWeptat.`c 9 

visul i se implineste, cad el cade lovit de catre poterasil, 

cari au incArcat arma cu tree fire de grA.0 sfant 

§i cu un plumb mic de argint. 

Ideea fundamentalA a tutulor acestor variante este 

un vis alegoric, tragic, care in cea mar mare parte se 

impline§te. Ast-fel de visuri profetice regAsim $i la alte 

popoare; asa d. e : visul fetel in cantecul grecesc 3); visul 

Cerirel mumel Jul Firud din ahnameh persan, care 

in noaptea inaintea mortil lul Firud a visat, ca un 

1) At. M. Marienescu, Balade. Pesta 1859 pag. 109 115. 

2) pag. 112 113. 

8) Kind. 1. c. pag. 72-74

BALADE 483 

foc a ars cetatuea si muntele pe care se aflau si 

alte de felul acesta, daces ne marginim numai la ast-fel 

de visuri tragice ; mult mai numeroase sant visurile 

profetice in genere dar ele. nu ne intereseaza aci. 

0 figura foarte poetics, care este tema unel balade 

mult variate, este cresterea a doi pomi din mormintele 

a doi tineri ce se iubeat in viat,a, care pomi se coprind 

apor unul pe altul. Asa in balada ardeleana si 

naframa" culeasa de Marienescu din Baia mare si dupa 

foaea ,Bucovina` unde e indicat ca e de origine ardeleana2). 

Aceasi balada se afla apoi inteo varianta putin 

deosebita in colec(iunea lui Alecsandri 3) Iata 

aci pa- 

sagiul respectiv dupa Marienescu, fiind aceasta colectiune 

destul de rard la not in tares : 

,Din el frate, a esit 

un brad mandru cantinat, 

pe biserica culcat ; 

dar din ea o viisoara, 

tined* frumusoara, 

ce din zori si pang. 'n sears 

pe biserica s'a 'ntins 

si cu bradul s'a cuprins." 

Aceasi figura poetics o regasim la SerbP) la Greet' 

moderni6). Kind, editorul cb.ntecelor grecesti aduce o 

sums de paralele 6) de unde reese, ca, aceasta figura. 

1) Gubernatis, zoological Mythology I. 117. 

3) pag. 50-54. 

3) Poesii populare pag. 20-23. 

4) Talvj. loc. cit. I. p. 68 

5) Kind. loc. cit. p. 110-112. 

6) Ibid. p. 210-211


se regaseste si in literatura spaniold, si in cea portugesa 

si in cea norvegiana, etc. Literatura intreaga 

asupra acestei figuri din balade se afla la Liebrecht 1) 

la care mai addugam observatiunile lui Perger 2). Aceasta 

balada nu este alt ceva decat o paralela la legenda 

cea vechie despre Tristan i lsolde, care e respdndita 

peste lumea intreaga intr'o multime nenumdrata 

de variante. 

Insrarsit mai pomenim o balada populard despre 

soacra cea rea, o temd destul de Tubita de catre popor, 

pe care o intalnim atilt in cantece cat si in povesif si 

basme, si numai arare on Ia masteha sad muma vitriga 

locul soacrei cell rele. Asa balada ardeleana, intitulata 

,Soacra 3) localisata in Cluj. Junele inainte 

de a pleca la oaste la Belgrad, lash tandra sa sotie 

in ingrijirea mumei sale, dar, 

Soacra, nora 'sl-o lua, 

s'f-o punea de a speila, 

Si -o punea de a frdmanta 

lemnele de a le tdia, 

apoi pe-urmit o'nchidea 

si mancarea i-o dadea 

in valaul porcilor, 

in blidutTul puilor. 

Nevasta se roagh, Belgradul se sfarama si tandrul 

se intoarce acasd ; aci '10 gaseste nevasta moarta de 

foame; fulgerul trasneste pe soacra. 

1) Z. Volkskunde pag. 166 si 282 183. 

2) A. Perger, Deutsche Pflanzensagen 1864 p. 13-14. 

3) 

Marienescn loc. cit. p. 17-21.

BALADE 485 

0 variants putin schimbata se gase§te in colectiunea 

luiPompilid, 1) in care variants nevasta chinuita 

de dare SJacra-sa nu moare, i pedeapsa acestei din 

urma nu este dumnezeeascd, ci insu§i full el o leaga 

{le coada calului, ca sa fie tarata prin nine i targuri. 

Balade analoage se gasesc i la Green moderni2) 

apoi la Spanioli, la Sarbi, chiar la Lituani intre ,Doinele 

lor.3) 

Ne ajung aceste putine esemple, pe care le putem 

lesne spori, pentru a arata legatura ce esista intre baladele 

noastre §ibaladele altor popoare, mai cu seams 

cu acele ale popoarelor invecinate. 

De alts parte constatam, ea aceste balade n'au de 

loc o forma fix in literatura noastra nescrisa, ci sant adaptate 

imprejurarilor §i localisate in mai multe Orli ale 

larei, pretutindenea, unde se afla cantatorul respectiv 

din gura carula s'a cules. Ace4 balada e localisatd. 

in Romania de catre cantatorul roman, in Bucovina de 

eel bucovinean, in Ardeal de cel ardelean si a§a mai 

departe. Tot a§a se schimba i eroul dupe Inc i imprejurare. 

Aci este Tudor, dincolo Pintea, in Walla 

parte Petre, eroul uneia §i acelea§i balade. 

Este deci, dupe convingerea noastra, cel putin pripit 

de a trage conclusiuni etnico-psihologice, despre 

istoria §i cultura romana, dupe aceste balade, fare de 

a face mai intaia o comparare critics intre diferitele 

1) loc, cit. pag. 50 55 FecTorul si pedepsirea maicl-sa". 

2) Kind, loc. cit. pag. 130-135. Passow. Carmina Graeciae Lpzg. 

1860 pag. 335 um. 

2) Kind 1. c. p. 216, Nesselmann Doinas Berlin 1853 p. 606 v. 

§i Liebrecbt loc. cit. pag. 187.

486 LITERATURA. POPULARA ROMANA 

vari ante §i a ajunge mai intaid la un prototip comun roman, 

care trebue apoi comparat cu baladele celor-alle 

popoare; Inca §i mai pripit, bachiar gre§it este, de a se 

baza totul pe o singura coleOune. 

Cel d'antaid, care a cules baladele romane §i care 

a dat un irripuls puternic acestel ramure a literature: 

populare este Vasile Alecsandri, a carui muss s'a adapat 

la acest izvor, de o vecinica fragezime. Dar clack 

pe de o parte II santem recunoscatorl pentru culege- 

Pea, de alts parte din puntul de vedere critic, nu putern 

sa nu observam, ca Alecsandri n'a pastrat baladele 

culese de dansul in forma for primitiva, ci, precum 

spune insu0 au fost ,indreptate` de dansul ; ce 

e drept, cu mult simt, poetic, dar totusT, sant indreptate. 

Mai intaid le-a publicat Alecsandri in suplimentul la 

>Romania literara" apoi ca brosura separata, Si dej a sub 

o forma schimbata la 18521) in sfarsit, impreuna cu 

doine si shore' intr'un volum respectabil la 1866.2) 

Baladele din Ardeal au fost culese de At. Marian 

Marienescu 8) care si aci paciitueste in contra spirit ulut 

popular prin neologisme i schimbari tendinioase in 

favoarea latinismului 4). Dar aceste schimbari nu se 

intind mai departe decal la schimbarea a cate unui 

singur cuvant. 

Din Valea Crisului a cules apoi Miron Pompiliu2) o 

sums de balade §i 

le-a publicat pastrand cu sfintenie 

1) V. Alecsandri, balade adunate i indreptate L Iasi 1852. 

2) V. Alecsandri, Poesii populare ale Romitnilor Bucuresti 1866 

3) At. Marian Marienescu. Poesia popurala. Balade culese si corese 

Pesta 1859. 

4) Miron Pompiliu. Balade populare romane. Iasi 1870

ORATII 487 

forma for originals. Tot ap. de exacta este apoi colectiunea 

lui Marian 1) din Bucovina §i cea de Burada 

din Dobrogea 2). Balade au mai Lost culese §i publicate 

de B.descu in Convorbiri Literare( tot aqa §i 

de Creanga. 

La aceasta se margine§te tot ce avem pana acuma 

din tesaurul nesecat al poesiei populare roman. Din 

aceste colectiuni, cea a lui Alecsandri a fost tradusa 

in parte, in limba germana, francesa Si englesa, ear 

Schuller a tradus o parte din baladele lui Marienescu 

in limba germanti. 

Ca sh terminam ca productiunile rimate ale poporului 

mai cu seamy cu acele de provenienta literary, 

mai pomenim §i Oratiile, ce se On la nuntile Orane§tI 

§i ,cererile de ertaciune rimate, ce se obicinuesc 

cu aceea§i ocasiune. 

Deja batranul Cantemir pomenWe aceste oratiuni3) 

can stau in legatura intima cu cele alte obiceiuri de 

la nunta ,Conacaritul sau Colacaritul §i Vornicitul( 

Ideea generala a acestor Oratiuni, din earl cunoa§tem 

cel putin cinci variante mai mult sau mai putin diferite 

intre dansele, este cum ca un flu de imparat s'a dus 

la vanatoare §i a dat de urma unel caprioare, care 

9 Simeon Fl. Marian. Poesil populare romiine adunate si intocmite. 

Tom. I Cernauti 1873. 

2) Teodor T. Burada, 0 calittorie in Dobrogea. Iasi 1880 pag' 

107-217. 

3) Descriptio Moldaviae ed. Bucuresti 1872 Pars II. cap. XVIII 

pag. 131-132.


s'a ascuns in cutare casa §i acum yin solii acestul flu 

de imparat de o cer sa li se dea pentru stapanul for 

zicand, cg de nu se va da de bung voe, va veni insusi 

imparatul $i 

o va lua cu de a sila. 

Mai cu acelea§1 cuvinte regasim aceasta oratiune 

impreung cu toate cele alte obiceiuri de nuntg atat la 

Serbbl) cat §i la Albanesi 2) cat §i la alte popoare slavice. 

Sumtov a scris in limba ruseasca o carte insemnata 

asupra acestor obiceiuri, cantece §i oratil de nunta 

din care carte daJagici un extract destul de mare 3). Nu 

este insa scopul nostru a urmgri aci aceasta temp,. 

In privinta eererilor de ertaciune, observam, ca pe 

de o parte am aratat mai sus4) inraurirea ,Intrebarilor 

asupra partii privitoare la zidirea omului, pe 

de aka, cg manuscriptul artistic de pe la 1750 din care 

ne da d. Cogalniceanu unele estracte 6) contine §i o 

ast-fel de cerere in prosa, scrisa de sigur de dascglul 

posesorul §i autorul acelul manuscript artistic. 

Texte din Orqiuni etc. s'au tiparit mai intai de G. 

Clozius in Sibiu. NoT avem numal editiunea din 1867 

apol putin schimbate in Bucure§ti6), alt text se dig. in 

Albina Pindului7). Cu totul schimbatg §i prelucrata 

1) Talvj 1. c. II. pag. I-XVIII 

2) Hahn loc. cit. pag. 144 urm. 

8) Archly. f. slay.Philologie vol IV pag. 664-669. Mai vezb Rybnikoff. 

Pesni, vol IV St. Ptrsburg 1867 pag. 105-154 

4) pag. 268 269. 

5) Revista pentru Istorie, Archeologie si Filologie fasc. I. 1882 

pag. 85. 

6) Oratiunl tinute la nuntele tariinestI Bucur. 1879. 

7) An. II. 1869 pag. 11-13.

ORATIf 489 

este aceast5. oraliune de catre Paunescu, Buc. 1848 

care confine 2 variante; tot a§a schimbate sant cele de 

Bancilal). Insfar§it a mai publicat episcopul Melhisedec2) 

textul uneT oratiunY §i a cererilorc reproduse mai 

toate de noi in ,Chrestomatiac noastra. Un text fragmentara 

publicat Schmidt 3). 

4--e--0.4-6-- 

') Colindele Craciunului etc. Sibiu 1875. 

2) Convorbirt literare an XIV p. 292-297; mai comparg li variants 

din Oratil etc. Craidva 1879 pag. 3-19. 

3) Das Jahr u. seine Tage Hrmstdt 1866 pag. 23-24 No. 126.

IROZI (VICLEIM) 

Alaturea cu ,Colinde4 si de aceeasI origine este 

piesa teatrala, care corespunde .misterelor Nasterer` 

medievale, care in Transilvania si Moldova a capatat 

numele de lrozi, dupa regele Trod la care yin eel 

ire cral de la rasarit, si care porunceste omorul copiilor 

din Vitleem. In Muntenia din contra s'a numit 

,Vieleim adica Betleem" dupa numele orasului, 

unde s'a nascut Mantuitorul. 

Deja de timpuria se praznuia in biserica din Gallia 

si din Egipt nasterea Mantuitorulig, care dupa aceea 

s'a adoptat de catre biserica occidentala si apoi 

de cea orientala ; si curand dupa aceea s'au introdus 

ceremonil alegorice in liturghia, pe cand se Pacea 

cetenia4 din Evanghelia lui Matei cu buna vestire. 

Tot de o data se introduse in oficiul bisericesc 

si inchinarea pastorilor. Un pas mai departe era, ca se 

representa insusi in biserica riasterea Domnului, puin-

IRO g (VICLEim) 491 

du-se o easla, inaintea careia veneau ceT treT era! de 

la rasarit de se inchinau si aduceau darurile lor. Din 

pantifoanele sT rasponsoriele ce se pomenesc deja 

in secolul VI s'a desvoltat cu incetu dialogul, insotit 

de cantece, ce se .aseamana cu cantecele noastre de 

stea, intre pastor! si. ingerul, pastoril si ingerii si asa 

mai departe. Abia mai tarziti s'a introdus regele Irod 

in aceste ,,misterie.' 

Textele cele mai vechi latine din sec. XI sant originare 

din Gallia, de aci s'au introdus de timpuriu aceste 

representation! in Germania si s'au raspandit mai departe 

si in alte tad. In special au studiat du Meril,Weinhold, 

si Schroeer originea *i desvoltarea acestor representatiuni 

dramatice, relative la nast erea Domnulut 

Pe nob ne intereseaza a constata ca in toate textele 

cele vechT anterioare mijlocului sec. XIII lipseste numele 

celor trei craT, ci se numesc simplu : regele eel 

d'antaiu, regele al doilea si regele al treilea. Abia dupa 

acea vreme apar numirile de Balthasar, Gaspar si Melchior, 

car! au fost apoi adopt ate de catre intreaga 

Crestinatate. Interesant este ca ,,Intrebarile< din copia 

de la 1809 n'au aceste numirT, cad. fiind o tradueere 

dull& originale bizantino-slave reprezinta traditiunea 

orientala, deosebita de acea occidentals, care 

porecleste pe ceT trei cral cu numirile pomenite. Iata 

pasagiul respectiv, destul de instructiv. 9 

Intrebare. Cum au fosta numile celor treT crab ce 

an adus daruri la nasterea but Hristos ? 

Waspuns. Elemeh, Eleorii, Elavii. 

1) pag. 4


Intrebare. Dar dad, au mersa acolo ce au zisa ? 

Raspuns. Elemeh au zisa : veniti sa ne inchinam 

imparatului nostru, Dumnezeu, iproci, si eel l'altI. 4 

Acele texte latine, a caror forme cele mat vecht au 

fost publicate de Weinhold 1) si Hartmann 2) au fost 

desvoltate si prelucrate in Germania, unde au capatat o 

forma fixata prin poetil german1 din perioada Reformatiunet. 

Insult Hans Sachs a compus un ast-fel de 

,Weihnachtspiel.` 

Impreuna cu protestantil au venit apoi,Irozii( in Ungaria 

si Transilvania, unde s'au pastrat pans in ziva 

de astazi, si au fost studiate pe o scars foarte intinsa 

de catre'Schroeer, care ajunge la conclusiunea, ca. textul 

,Irozilor", ce se obicinueste la Sa§il din Transilvania 

se trage de la un text fixat in Germania in secolul 

al XVI. Schuller a publicat un ast-fel de text, insotindu-1 

cu oare care observqiunl 3). 

De aci, adica de la SasiT din Transilvania, au venit 

Irozil si la not, eel mult in secolul trecut. Niel' Cantemir, 

nice Sulzer nu pomenesc de IroziT, ci eel din urrna numat 

jucarfile de papule. Dar din momentul introduceret, 

s'ai'l bucurat de o mare reputatiune la Romani, care 

abia in zilele noastre a inceput sa. scaza. NIA ce ne 

spune d. Cogalniceanu 4) : 

2) K. Weinhold. Weihnacht-Spiele and Lieder ed. 2-a Wien 

1875 pag. 62 - 

65. 

2) K. A. Martin. Hartmann. Ueher das altspanische Dreikoenigsspiel. 

Disertatiune de doctorat. Bautzen 1879 pag. 43-46. 

8) I. C. Schuller. Ein Deutsches Weihnachtspiel aus Siebenbiirgen. 

Hermannstadt 1859. 

4) Revista pentru Istorie, Archeologie qi Filologie I. 1882 

pag. 33.

IROZT (VICLEIM) 493 

,Dascalii si diacil, intocmaT ca in Fran0 les cleres 

de la Bazoche erau invaOtori, erau zugravi, erau cantareti, 

erau chiar actorT represintand misterele religioase, 

ce pretutindenea au fost inceputul teatrulul modern, 

si din care rama'sitele ni sant pastrate Inca prin 

irodul sau betleemul nostru, cari din ziva de Craciun 

si pans in lasatul secului percurg stradele oraselor 

noastre, si care se represents mai cu deosebire de 

cantare0i de la biserici. La inceputul inch al acestui 

secul irozii erau tinuci in onoare mai mare, fist boerilor 

celor mai inalti, imbrdcari in haine de stofd auritd 

nzergeau la curtea domneascci si la casele boeresti cele 

mai insemnate de representau scenele religioase. Aci 

este loc sä regret ca Inca cat este timpul, nu ne 

ingrijim sa pastram ultimele rainas4e ale irozilor, cari 

seculi intregI cu papusele au fost teatrul nostru popular.' 

Acest regret este numal pe jumatate justificat, cad. 

posedam texte din Irozii< chiar in mai multe redaciunT, 

dar din jocul cu pcipusele nu se gaseste nimica 

scris nici tiparit. 

Textul eel mai vechiu se afla in manuscriptul nostru 

de la 1821 coprinzand patru pagini 1), Si este mai 

mult un dialog, amestecat cu cantece intre Irod imparatul, 

si eel trei fi/osofi de la rasarit, cari se numesc 

aci Valtuzar, lrimie §i Melhior. 

Acest text din Irozi se potriveste mai mult cu urmatorul 

text scurtat, care se afia in cantecele de stea ale 

lul Anton Pann, intitulat: Intrebarea lu! Irod si raspunsul 

Magilor.c 

I) pag. 5-8.

49¢ LITERATURA POPULAR/ ROM/A'/ 

,Trod. Cine santet,T vol? de unde veniti i unde vh 

edlatoriti ? 

.Melhior. Eu sant craiul Melhior de la rasarit, si dupa 

steaua ce s'au aratat, cunoscand ca s'au nascut Imparat 

mare pre pamant, merg pana la Vitleem sa ma 

inchin luT. 

Baltazar. Eu sant Baltazar de la Persida, care prin 

steaua ce s'au aratat si prin proorocT inielegand ca 

s'au nascut imparat Christos, merg ca sa ma inchin 

si eu 

Gaspar. Eu sant craiul Gaspar de la rasarit si vawind 

steaua ce s'au aratat pe cer, am ispitit proorocil 

i scripturile s'am cunoscut ca s'a nascut Christos 

Domnii Domnilor, Craiul Crailor si Imparatul Imparatilor, 

si merg pana la Vitleem ca O. ma inchin si 

eu lui. 

Dar tu, ce imparat mare esti ? 

_Trod. Eu sant Irod imparat, care pre cal am Incalecat, 

sabia in mana am luat, in Vitleem am intrat, patru-spre-zece 

miT coconT micT am thiat, si tot Omantul 

s'a cutremurat.` 

Anachronismul cu taerea pruncilor, de care se lauda 

Irod inaintea celor treT crai, nu supara de Joe pe poporul, 

ba din contra ar sim0 o lips& esent,iala, dael 

acest moment de groaza, nu s'ar afla in ,Vicleim.c 

Un text intreg a aparut la Brasov sub titlul ,,Cantece 

de Irozr care a ajuns i la a doua editiune. Editorul 

anonim al acestui text este d. Hintescu, care 

ne a comunicat ea a cules acel text din gura copiilor 

romanT din Schell BrasovuluT. Aci este deja o piesa 

teatrala desvoltatd, a carer personal se compune din :

OZT (VICLEIA1) 495 

Trod, regele ludeilor. Valtazar, Gaspar si Melhiord, regi 

de la Orient. Ingerul; calugarul, talmacitorul lui Trod, 

ciobanul si doi soldati; si coprinsul este mai desvoltat; 

caci se spune si 

buna-vestire, §i intalnirea crailor cu 

Irod, i porunca acestuia de a omora pe toti pruncii 

clin Vitleem. Acest text s'a reprodus intocmai in editiunile 

ulterioare de cantece de stea, din Craiova 1) si 

din Bucuresti care contin atat redactiunea cea scurta 

dupa Anton Pann, cat §i cea desvoltata dupl. Hint,escu 

2). 

Aceasta publicatiune compleeta a dat impuls i lid 

Bancila 3) de a publica ast-fel de texte ; dar autorul 

singur ne zice : 

,Productiunea presenter este o imitatiune locals, pe 

care parte o am mai indreptat .i pe alocurea parte o 

am campus din nag,' prin care ,indreptare" i ,compunere 

din note a miesorat in mod esential valoarea 

publicatiunel sale, care de alt-fel ar fi fost foarte meritoasa. 

Aceasta colectiune a lid Bancila coprinde cloud 

texte de Irozi, sad precum i numeste Bancila : Colindele 

Craciunului, una in 4 acte si cea l'alta intr'un 

act. Afar/ de aceea mai coprinde §i unicul text ce'l 

cunoastem pans acuma de un ,mystere de la passion' 

intitulat : Colindele Pastilor, care dupa asertiunea autorului, 

se obicinueste pe alocurea in Transilvania. 

Mai pomenim insfarsit scurta dar precisa dare de 

seams, despre ,Vicleimulc cum este usitat in Romania 

I). Culegere de cantece si de stea si de irozi Craiova 1878 

pag 25-58. 

2) Edit. 1880 pag. 60-61 .i 62-92. 

3) P. Bancila. Colindele Criiclunului si ale Pastilor Sibiu 1875.


facuta de d. Theodorescul). Pleat ca d. Theodorescu s'a 

marginit mime la aceasta, scurta, dare de seama ; totu§i 

se poate cunoalte ca partea intaia se potrive§te cu textul 

cel vechiu manuscript §i cel din Anton Pann, tar par - 

tea a doua se deosibe§te putin de cele alte texte de Irozi. 

Reprezentatiunile publice au inraurit intr'un esemplu 

curios asupra poporuluI §i i-au imbogatit limba 

cu un cuvant nou. Gam& insemneaza acuma figan 

in gralul popular; ceea ce se esplica numal printr'aceea, 

ca unul din eel trei erg adica Gaspar se reprezinta 

ca un arap, caci dupa legendA era imparatul 

Araviei, precum it si insemneaza Bancila. 

Cu aceasta ocaziune, cand se juca §i se reprezenta 

scena biblica: na§terea Domnului, as intrat cu incetul §i 

subiecte profane in cercul reprezintArilor, jocuri de 

papu§e §i altele, singurul teatru popular! De aceste jocurl 

nu posedam nici un text. Numal atata §tim cat 

reese din cantecelul comic : Ion Papupriul a lui Vasile 

Alecsandri, 2) care precum arata §i numele, este 

insu§I un ast-fel dejucator de papu§e. El insa le arunca 

una cate una in co§clugul uitarel fiind persecutat de 

gustul modern rafinat, care arunca intre morti, rama§itele 

putin considerate ale obiceiurilor §i jocurilor stramo§qtl. 

-0.--001611-4P- 

1) incerearI critice etc. Bucureqt1 1874 pag. 48 49. 

3) V. Alecsandri. Opere complecte Teatru I. Bucur. ed. Socec 

1876 pag. 55-65.

CARTI DE PREVESTIRI SI DE NOROC 

Mara de cartile de origine crestinti, mai esista 

si o sums de cart' de origine pagans, cari au intrat cu 

totul in popor $i s'au asimilat ma' mult ou dansu, de 

cat cea ma' mare parte din cartile ce le am studiat 

pans acuma. Toate acele cart! an tendinta comuna de 

a radica valul ce acoperd viitorul, de aceea le am impreunat 

toate sub acelasi titlu, de card de prevestirl 

fi de noroc. 

Mai toate au dobandit forma for actuala in Alexandria 

din Egipt, unde se intalnea speculatiunea filosoticl. 

a Elenistilor, cu visurile astrologice ale Chaldeilor, si cu 

metafisica zoomorfica a Egiptenilor. Cali le astrologice 

si cele de noroc erau resultatul acestor combinatiuni 

ibride. 

Cea ma' mare raspandire an gasit aceste carp.' la 

popoarele Orientate, si le gasim atat la Arabi, cat si la 

Evrei si la Persani, representantii literari a aceste' mi- 

Gager:lit. pop. Bom. 32

498 LITERATURA POPULARk ROMANk 

scarf, ce a influint,at in modul eel mg adanc popoarele 

europeene. 

De timpuriu deja s'au incuibat in Byzan, unde au 

gasit terenul preparat, prin amestecul urmelor mitologieT 

antice, cu ideile orientale aduse de care cretinism 

si de catre sectatoril multiplI. Biserica insa fulgera inpotriva 

acestor eresiT deja Sf. Chrysostom din sec. 

IV le pomeneste intr'o omilie intitulata: , Pentru mini 

cinoeit prooroci ei eel fare. Dumnezeu ereticIc, care 

,omilie` s'au zis cand an vrut sa se despart& sufletul 

de trup. 

Aceasta, omilie este pentru noT cu atat maT interesanta 

cu cat, facand parte din ,Margarit`, a fost tradusa 

de catre Radu Greceanu la 1691, care a intrebuintat 

la traducere cuvinte rorndne tehnice, ce au si ra- 

mas neschimbate pana in ziva de asta-zi ; ceea ce dovedeste 

ca, pe la sfarsitul secolului al XVII au fost deja 

inradacinate in limba romans 

Iata pasagiul respectiv, care este foarte instructiv.9 

,Ca ce crestini sant aceea, cari pazescu basme jidovestl 

ei elinesti si ursitorile si vrajile, i astrologhiele 

i fa'rmacatoriele, el advarele ei obriciri de zile, si de 

lunT si de anl, ei trepepnice, ei cuviruri 9i glasurT de 

pasari, i ceea ce aprind luminT la fantanT si sa scalds, 

i ceea ce pazescu 1ntampinarile fi ceea ce mananca 

jartvele bozilor Si sange sugrumat Gi mancat de biara 

ai 

mortacTune.' 

Noi avem aci o lista. intreaga de superstitiunT si de 

card populare ce traesc in popor, cu o vecInica. traTnicie 

Margaritul al lui loan Zlatoust. Bucur. 1691 fol., 132-a.

CART! DE PREVESTIRI 499 

Din Bizan au venit la Slavi $i de la Slavi la noT; 

si de aceea ne mArginim la indicarea izvoarelor slavice 

si grecesti, (Ara a lua in consideratiune paralele 

din alte literaturT, la care itu ajuns aceste cart prin 

milIocirea literaturei latine din decade* si din evul 

mediu. Numal simpla bibliografie a acestei literaturi 

este, imensa ; nu esista un popor, unde nu s'ar putea 

scrie carts intregi, desp're aceiasta literature ,de prevestiri 

si de noroc.' NoT vom studia deosebit ,cartile de 

prevestiri," i ,cartile de norocc. 

CARTI DE PREVESTIRI 

Mijlocul cel mai puternic prin care au pdtruns aceste 

certi si carticele in popor, este adaugarea for pe 

langd calendare: mai cu seamd. pe langa acele calendare, 

care au fost destinate pentru un us indelungat 

de vreme ; asa mai intaid la calendarul pe un an, 

dupd aceea s'a sporit numdrul anilor la earl slujea calendarul, 

§i s'a sporit i coprinsul for eretic-astrolo- 

gic, §i ast-fel a ajuns de la calendar pentru un an, la 

unu pentru 100, apol pe 112 si in sfarsit pe 140 de 

ant; si tot asa Si cu coprinsul. Asa avem deci in calendarul 

pe 140 de anT tiparit pentru antaiasi data la 

1816 o enciclopedie intreaga de ast-fel de dal, adaugate 

pe langd Synaxariul celor 12 lunT, adica pe Tang, 

insirarea sfinfilor, ce se praznuesc pe fie-care zi din 

cursul anulut. 

In descrierea acelor carp ce o vom incerca acuma, 

vom urma sirul in care se afla in calendar. In general 

trebue observat, ca §i 

insult aceste dill au tirmat des-

BOO 


voltarea ce o cunoastem deja din toate cartile anterioare, 

adica : textul cel mai vechiu, este cel mai simplu 

si mai aproape de prototipul slay, si cu cat este maT modern, 

cu at&ta este maT amplificat ; cad a avut o desvoltare 

interns, o crestere naturals din vidstarele cele 

vechi slavice, sadite in plmOntul Romanier. 

Astrologhie 

Inceputul Astrologhiei" it face prognosticul ce'l cunoastem 

din toate calindarele din lume, adica preziceri 

despre ploae si senin, frig si cald etc. adus aci 

intr'un sistem fix, cad aceste schimbari depind de planeta, 

ce stapaneste in anul cutare. Se intelege ca in 

aceste calendare mai figure aza si soarele si luna ca planete, 

a caror numar se urea la sapte. S. hem drept 

esemplu chiar prevestirile privitoare la planeta a patra : 

Soarele. 

,Planeta a patra carea stapOneaste acesti anT Taste 

Soarele. 

,Cu mare noroc staptineste pre eel putearnicl si pe 

cral, si pre toate Domnfile ; si din paserl pe vulturi si 

pre soimi, si asupra hiearelor pre leu, pe pardos si pe 

tigri. Face rdndueal6 la ochi, la inimg, la cried, la vine, 

la partea trupulul despre dreapta. Dragostea la oameni 

de o potriv5.. Face la oameni, marl si inalte priceaperl, 

gingasi, cinstiti, randueall mare, indreptatoriu, veasell, 

vreadnici de cinste, maniosi, norocosi, rautatea urasc, 

adunarea lor cu oameni marl. Anul uscat, de masura, 

roditoriu, ganganii putine, musite. Stricare de pomi. 

Peaste de masura, racl multi. Tuna des. Prune multe

A STROLOGHIE 601 

Peare §i meare de masura. Bucatele de toamnd prea 

bune; mazdre §i ovdzul a se samdne la loc cu raveneala, 

fan mult, orz, yin bar mult. 

,Primayara nadeajde de moine, la Aprilie mestecat, 

la Maiu frig intaiu nu prea, dar roditoriu, la sfdx§it 

putin WWI de zdpadd. Vard intaid nu prea bine, apoi 

se schimba cu ploae, zioa cald, noaptea rece. Iuliu 

ruf prea cald. Toamna luminata bung, nAdejdea zapada, 

frig, soare. 'arra uscata §i friguroasa, intaiu frig, la 

rnijloc cald pe Irma rdcoare.' 

Dupa aceste prevestiri generale care se intind peste 

toata sfera intereselor omene§tY, urmeaza o detaliare 

pentru fie-care zi de peste an. 

Prevestirile generale erau menite de a inlocui la inceput 

in Calendar, toate cele alte prevestiff analoge 

mai desvoltate, care circulau ca ni§te carticele deo- 

.sebite, adause dupd aceea Calendarului. Poporul tine 

insa tare la ale lui, §i de aceea au ramas neschimbate 

toate elementele, ce s'au alipit succesiv. De aci se esplied 

pe de o parte, repet,irea prognosticilor §i prevestirelor, 

§i pe de alta contrazicerite ce se pot lesne 

constata, intre diferitele prevestiff, ce compun calendarul. 

Specificarea temperature) ce urmeaza e facutd.pentru 

20 de ani intermitenti, in cursul celor 140 de ani 

pentru cari e alcatuit calendarul. 

,Inceputul Planeteb de la Ianuarie aratd a§a 

IMAM ceatd. 2 senin §i vant moale, 3, 4 vant de la 

apus, 5, 6 ger, 7 nor, 8, 9 frig, 10 pana la 15 moina 16 

zapada, frig §i vant. 17 senin, 18, 19 mestecat, 20 zdpadd. 

§i furtund 21 pand. la 31 ger tare, apob de mijloc.c 

:

502 


Ne ajunge acest esemplu pentru caracterizarea prevestirilor. 

Observam Inca ca aceste prevestiri se gdsesc 

numai iri calendare, tar nici o data, in forma de 

carticele deosebite. Cel putin nu le am gasit pads 

acuma, nici In manuscripte nici in tipar, de cat numai 

allturea cu calendarul. 

Cat de iubite de popor erau, ne dovedesc calendarele 

ce circulau la no! 'Ana mai de unaz!, poreclite 

ct numele ,Cazamiac dupd, numele ,Zodiavlui` care 

insotea acele calendarc, cu prevestiri astrologice. 

In calendarul pe 140 de an! urmeaza apoi : ,Tabla 

care invata pentru steaoa, ce se chiamd rigara, ca A 

se tie in fiqte-care luny in ce zi, in care luny sa. afld.c 

NoT o avem deja in manuscriptul nostru de pe la 1750, 

numai cu deosebirea ca steaua se nurne§te : 7'itara, 

§i are descrierea urmatoare a putere! aceste! steli, care 

In calendar, este foarte prescurtata §i adaugata abiala 

sfar§itul table!. 

,Intru ansa putere inteacesta0 chip este ; De va 

vre cineva O. marga intr'o cale lung i d e va fi stioa 

aceea, improtiva to incotro vei sd, mergi, sau in mijlocUl 

cer!uluT sau dedesuptul pamantului, Inteace za in cale 

sd nu mergi ; fii-t va cale trod noroc §i dobitocului 

pacoste, §i sau intr'altA ceva pagubd, §i inc tie nesdnatate. 

Tara and vet purcede in cale de casd, §i va fi 

steao din ddiraptul tau, sau intr'o lature de o parte, 

intr'ace za O. purcez in cale ; fii-t va cale cu noroc §i 

fard, de paguba §i tie §i dobitocului sanatate. De vei

ASTROLOGBIE 503 

vre sh o cautT aciasta, el nu-T gre0 dupa cum arata 

li randuiala el' aice, inteacIasta tabla. 

,Cum umbla pe toate lunile arata -fata aice : 

Martie 1, 11, 21 la rasarit 

Aprilie 2, 12, 22 intre rash,rit §i amiazdzi etc. §i 

a§a continua tot sporindu-se cu 1 pand ld. Decemvrie, 

dupa care sta. : ,la 9, 19, 29, §tiut lucru este, in cale 

sa nu purcezi, ca trebui aciala om sa de peste pacoste 

fall. sminteala. ' 

Putin schimbat este in Calendar. 

Mdrturisim ca. nu §tim, cu ce planetA sau cu ce stea 

sä identiflcam pe aceasta Titera sau Tigara. 

Urmeaza apoT in Calendar : ,Invatatura. in scurt alltatoare 

pentru ceale 7 planete` adica o prevestire 

pentru afacerT. d. e: 

,Supt planeta SoareluT, Taste bine a cauta datoril §i 

moil §i lesne le veT afla. 

,Supt planeta Saturnus Taste bine a pune temelie 

la invatAtura §i ceva a schimba. etc. 

Dupd cele 7 planete §i influenta for asupra cre§tereT 

rodurilor, s'a maT considerat in deosebi influenta astrologica 

a lunei, care a dat na§tere la o multime de 

superstitiuril, ce maT trdesc in gura §i in religiunea poporuluT. 

Mal sus am pomenit deja, ca poporul vede in 

lurid cand pe Cain, cand pe Sf. Gheorghe, ba chiar pe 

un hot, care a furat o vacd, si s'a jurat pe lima., ca nu 

este vinovat; drept pedeapsa l'a tras luna la sine, impreuna 

cu rugul langa care stetea atuncea. §i a ramas 

in luna ca povatil, hotilor 1). 

1) F. Mueller. Siebeubilrgische Sagen. Kronstadt 1857 pag. 177 

No. 229.


In special se atribue lunei o putere deosebita asupra 

fiinfelor de pe pamant, dupa diferitele fase ale eT. 

AcesteT credinfe, in a carer desvoltare nu intram 

aci, datorim capitolul urmator : 

Ardtare pentru seminte. 

,Cand Taste cre§terea Lunil, sitmanta vartoasa, sä 

se samene la pamant uscat; Tar cand scade Luna samanta 

cea moale, cum Taste inul §i canepa iproci, sa 

se samene in pamant moale, ca inul §i canepa de s5, 

va samana cand cre§te Luna, sa va face prea inalta : 

Tar de sa va samana cand scade Luna, sa va face mar 

scurta §i deasa.' 

,Lemn de casa Taste bine O. se tae la August, la 

Septembre, la Noemvrie, la Dechemvrie in sfar§itul 

acestor MI.' etc. 

Sub acela§1 titlu din care am citat aceste doul esemple 

mar confine acest capitol §i aratare pentru infercatul 

copiilor, precum §i un ,Haemorrhoscop ' din 

medicina medievala, adick : pentru letsatul sangelui, 

care sa se faca la ,civertul lunilor eel dintaiu. La ()amen' 

tinerT sangero§T. la aceaste lunT : Aprilie, August, 

Dechemvrie. Iar la oamenT TO, manio§I sa se lase 

sange la a doao parte a lunii, laMaiu, Septemvrie, Ianuarie 

etc.' 

Pe Tanga planetele mar stapanesc §1 zodiile peste lucrurile 

lumel ace§tia ; de aceea mar urmeaza aci §i o 

asa numita Spunere de casnici, adica descrierea influenf 

ei constelafiunei cerWT, cand in trit soarele la fie-care 

luna, intr'o alts, zodie. A§a d e :

ASTROLOGHIE 505 

,Ianuarie In 8 zile, vine soarele in zodia VArsAto- 

'lulu' de apd. La 1 zi si la 3 de va fi senin va fi anul 

roditoriu. Cine se va nate la 8 zile a lur Ianuarie are 

minte burl, trist, ganditoriti, Invdlatura IT place, carea 

IT aduce bogatie. Iar featele vor fi precepute, de apa 

sä se pazeasca, si barbatul IT va muri si va rdmanea 

vaduva. De va fi la 14 zile sanin, anul va fi bun; Tar 

de va ft vant, va fi oaste ; Tar de va fi turburat, boale 

In dobitoace; Tar de va fi ploae sau zdpada atuncea 

va fi scumpeate.' sau: 

,Aprilie in 8 zile, vine soarele la zodiea Vi(elului. 

De va fi zioa Pastelor morna, scumpeate va fi si useddune 

; iar de va fi zioa Pastilor frumoasd, roditoriu si 

uscat. La 3 saptamani dupd. Pastl de nu va fi verdeata, 

va fi anul neroditoriu. De vor fi florT multe de visine 

si bune, asa va fi nadejdea si pentru vii.' 

Toate aceste pa.rtr le am unit sub numele de ,Astrologhie", 

cher mai cu seamy, aceste part,T din urma, 

se potrivesc cu textele slavice din sec. XVI publicate 

sub acela§T titlu de Tihonravov,I) cart, precum spune 

singur, au fost part,T deosebite intr'un manuscript mixt 

si au fost unite de dansul sub titlul de ,Astrologhie. 

Comparand aceste texte cu cele romane vedem, ca 

mai cu seamy partea romans, despre zodiile §i despre 

lcisarea sangelui, corespunde mar mult sau mai putin 

textelor slavice, 2) Tar prevestirile d'antaTudesprestarea 

vreinurilor, sant prevestirT inherente fie-cdrui Calendar 

vechiu, venite din Occident, unde se practicau 

In genere ast-fel de prevestirT. 

1) PamIatniki vol. II. pag. 398-421 

2) loc. cit. pag. 398-401 qi pag. 410.


,T 

Gromovnio 

Ideea fundamentals a tuturor prevestirilor este, c6 

nimic nu se intampla in lume, fara vre-o cauza oarecare 

si ca toate lucrurile lumeT acestea stau Intro 

legatura misterioasa intre dansele. Cad o cauza oar6care 

are mai molt de cat un singur eject, ce derivl 

dintr'ansul cu o necesitate absolute. Daca ajungem 

decT a cunoaste un efect si stim cu ce altul sta iii Idgatura, 

atuncea lesne putem prevede viitorul din intamplarea 

acelul d'antalu. Ast -fe], intamplarile naturei 

insasi sant strans legate intre dansele, si din una putem 

tunoaste multe, Inca necunoscute. Care va fi cauza tunetulnT, 

d, e: nu intereseaza inteatata pe popor; pe 

dansul it intereseaza sa sties ce prevestefte tunetul , 

cu ce all efect necunoscut sta in legatura acest efect 

vazut, al unei cauze oare-care, sau a proniel Dumnezeesti. 

Cartea de fats Gromovnicul" este menita a 

prevesti aceste efecte, dupa vremea cand tuna, cad. si 

tunetul insusi ca un fenomen al naturei, sta si afara de 

aceea, ca $i tot ce este pe pamant, sub influenta stApa- 

nitoare a corpurilor ceresti. 

La not a venit aceasta carte de la SlavY, precum 

a- 

rata si numele, care se deriva de la prom : tunet. Iar 

Slava au luat-o, ca mai toata literatura lor, de la Grecir 

caril au asemenea Gromovnice, : Bponacy,2. Pe langa 

(BpovroXoytov) Brontologium poseda GreciT si Inca un 

,SisMOIOgiUM< (aEtat.tolortov) adica prevestiri din Claremiff 

. 

Textul cel mai vechiIi roman, se afia intr'un manuscript 

de pe la sfarsitul sec. XVII, in posesiunea

GROMOVNIC 507 

d-lui T. Cipariu, care a dat un mic specimen dinteansul 

in , Organul Luminari11).' Nol it reproducem in 

,Chrestomatia, noastra 2). 

In secolul al XVIII pomeneste Sulzers) o editiune 

tiplrita, care cats, deci sa, fie anterioara, anului 1782. 

NO aceasla de sigur s'a fa,cut editiunea a 2-a la 

1795 citata de Iarcu4). Tot din secolul XVIII mai este 

insfar§it §i Gromovnicul manuscript care se OA in 

shorn cul Academiel din 1799. 5) 

Intrand apol in calendar s'a: tiparit si s'a retiparit de 

nenumarate ors, si a intrat ast-fel In popor. 

Judecand dull Gromovnicul din Calendar si dupa. 

cel din manuscriptul dela 1799, precum si dupa traducerea 

ce db. Sulzer Gromovnicului, adica , cartea 

despre cutremue , vedem el s'a contopit cu ,Gromovnicul` 

§i .Sismologiulc. Editiunile anterioare ne au fost 

inaccesibile, §i specimenul dat de d. Cipariu este prea 

fragmentar, pentru a putea judeca dupa dansul toate 

elementele, din care se compune acea recenziune. 

WA acuma un specimen mal complect dupa, manuscriptul 

Academiel. 

Mai intaiu precede o specificare a zodiei ce stlipane§te 

fie-care zi din toate lunile, incepandu-se lista cu 

luna _Hartle. 

1) No. XXV p. 130 v. Cipariu, Principia pag. 114 Ss. No. b. 

2) Caster Chrestomatie romanA. I pag. 171. 

3) Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens III Wien 

1782 pag. 39 No. 30 : Gromovnik". Ein Buch vom Erdbeben." 

4) D. Iarcu. Catalogu general ed. 2-a Bucur. 1873 p. 18. 

9 pag 21-34 si pentru a doua oara pag. 107-124.


Luna lui Martie. 

,1, 2, berbece; 3, 4, vital; 5, 6, geamani; 7, 8, 9, 

rac; 10, 11, leu ; 12, 13, fata; 14,15, 16 scorpie ; 17, 

18, vanator ; 19, 20, 21, cumpana, 22, 23, cornu de 

wilt ; 24, 25, udeala ; 26, 27, pqte ; 28, 29, 30, 31. 

berbece. 

Dupa ce §tim acuma ce zodie stapane§te, urmeaza 

prevestirile, aranjante tar5.0 dupa zodil. 

SA luam zodia : 

Leu. 

,De va tuna In numarul leului, in oameni va fi 

moarte §i in gran va fi stricaciune ; iar intr'alte hrana 

va fi roade. :-i in latura despre apus va fi durere intre 

oameni, insa mai vartos zgaibe §i pecingini §i inpameni 

marl va fi moarte rea ; §i iarna va fi mare §i 

ploioasa, §i celor InteleN va fi paguba. 

,Iar de va tuna sau vafulgera inteamiazd-zi va fi 

ploae multa §i va fi foamete ; vaile §i paraele sa va 

umplea de apa §i marea sa va turbura, §i de boara ei 

va fi rautati celor ce umbld pre dansa. La Reim va fi 

bine, §i rod pamantului va 'fi intr'acea lature. De va 

tuna va fi unt mult. 

,Iar de va fi cutremur atunci multi imparati sa vor 

turbura, §i boeril vor peri in razboae, §i eel saraci sit 

vor imbogati §i sa vor inaka, i sä va arata un impitrat 

despre rasarit ; §i va fi fried. mare In laturea despre 

apus. i rod va fi preste tot pamantul, §i intr'acel loc 

unde sä va cutremura pamantul, Tama va fi grea ; §i 

A, va scula un om mare oare tine, foarte puternic.

GROW/V/41C 509 

Iar de va fulgera sau va tuna noaptea, atunci va fi 

pgine multa §i rod mult, si vantul mare i tare, izvoarele 

ki 'Arnie se vor usca.4 

PuOn deosebit& este recenziunea din Calendar. 

Precum se vede s'a contopit intr'acest Gromovnie 

i prevestirile din cutrenzur §i cele din fulgerare. Acestei 

din um& corespunde o carticica deosebita in lite= 

ratura popular& slavica, intitulata Molnianic." 

Din texte slavice, pomeneste afarik un manuscript 

Inca din secolul XIV (1390) 1). Tihonravov 2) a 

publicat trel Gromovnice, din care doll& sant din secolul 

XV si al treilea din secolul trecut si un Molnianie 

din secolul XV. Alte texte din secolul XVI a mai publicat 

Novacovici 8) din care toate texte, numai eel din 

urma se potriveste mai mult cu Gromoonicul nostru 

roman. Mai pomenim in sfar§it el Miklosich 4) 

citeazg. un Gromovnic manuscript din secolul XVII, 

care se afla in biblioteca imperial& din Viena. 

Asemanarea este numai general', in amanuntele nu 

se aseamana textele romane de loc cu cele slavice. 

De observat ins& este ca atat la Slavi, cat si la Romani 

se atribue Gromovnicul lui Iraclie imparatul carele 

au fost num6rator de stele.' Iar la Grecil se atribuea 

proorocului David 5). 

1) afarik, Gesch. d. suedslavischen Literatur Ea, I Prag 1865 

Dag. 221. 

2) Tihonravov. Pamlatniki II pag. 361-376. 

8) St. Novacovici. Primeri etc. pag. 524-527. 

4) Lexicon palaeo-slovenico-graeco-latinum Viena 1862-1865 

pag. XI s. v. Grom. 

5) Fabricius. Cod. pseudepig. V. T. p. 1162 Ili N. T. I p. 951-53.

ia LITERATURA POPULARX ROMANI 

Obrociri de zile 

In calehdarul nostru vine apoT un fel de clasificare 

a zodielor si adicd : 

1. Berbeacele; 2. ViOlul ; 3. Fata; 4. Peastele aceste 

zodil sant bune. 5. GeamAnul ; 6. Cumpana ; 7. 

Vanatoriul. 8. Udeala, aceaste, zodie de mijloc. 9. Racul 

; 10. Leul; 11. Cornill de Capra; 12. Scorpiea, aaceste 

zodil reale. De acestea sa, cade sit se pazeascd 

omul, si sa se fereascA, O. nn inceapd nici un lucru, 

nici in cale sa nu purciada, ca-i va merge rdu sau fdra 

de noroc.` 

Prototipul slavic1) al acestel clasificari, se afla unit 

la un loc cu clasificarea zilelor, cariserimpart asemenea 

in zile bune §i in zile rele 2). 

Aceastd impaqire a zilelor, cu toata ca lipseste in 

Calendar, totusi o posedam in mai multe manuscripte 

romane si afara de aceea mai este tit:drill la un loc 

cu , Trepetnicul`, de care va fi vorba mai la vale, 

de aceea am numit acest capitol: ,Obrociri de zile.` 

Texiul cel mai vechiu roman se afla in sbornicul nostru 

de pe la 1750 8 : 

,Sd sa stie si aceasta. In toate lunile sant eke 2 

zAle rale si tine nasti intr'Ansele nu trdesti, si eine sa 

bolndve(sti) nu trdesti, si tine purcede in cale nu 

mergi bine, si sant aceste zale rale : 

,Mart 4.20. Aprile 3.20. Maid. 6.20. Iunie 4 12 etc.' 

Mai complect, in ceea ce priveste aratarea originel 

legendare a acestel clasificari, este titlul din manuscrip- 

t Tihonravov loc. cit. II pag. 387. 

) 2 

8) loc. cit. 38o-387. 

8) pag 39-b.

OBROCIRI DE ZILE 511 

tul Academiel dela 1799 1), care confine si zilele bune, 

cad ne spune : 

,Zilele cele rele, ce au ardtat Dumnezeu lui Moisi, 

ca sä arate tuturor oamenilor, cand sk vor intampla, 

sd nu sd apuce de nici un lucru, ca nu va procopsi. 

Mal cu aceleasi cu' inte se regaseste qi intr'unu din 

Trepetnicile cele maT vechT tiparite a), AuporoncitDumifezeu 

Prorocului Moisi, ca sä se fereasca in zilele aceste 

Insamnate, nieT o miscare O. nu sd facd..4 De 

sinesT se intelege, ca zilele aratate aei ca zile rele, nu se 

potrivesc en cele .de sus. Aceste earfl poarta in sine 

insusT dovada nulitafiTlor. 

Texte slavone se gasese la Tihonravov 5) si NovacovicT 

4); de asemenea a publicat si Rybnicoff 6) o astfel 

de caracterizare a zilelor, care se apropie maT mutt 

de textul roman de pe la 1750. 

La Great se atribuea acest apocrif proroculuT Ezra 

.si nu lug Moise, caruia IT '1 atribuesc textele romane din 

Irma, ba se numeste acolo chiar ,Apocalypsul luT Ezra 

despre zilele cele bune, pe earl le a aratat Dumnezet. 

lul Ezra preotul 9.4 Tot asa si intr'un manuscript grecese 

din bibleoteca din Paris, pomenit de Tisehendorf 7). 

Mal pomenim aci, ed si Ceasurile au fost impartite 

In bune, mijlocie, si rele ; asa in manuscriptul de pe la 

1) pag. 19-20. 

2) Pag. 16. 

1) loc. cit. p. 385-387 

4) Primeri pag. 520-521 fli 531-532. 

6) Rybnikoff. Pesni vol IV. St. Ptrsbg. 1867 p. 344. 

1) Fabricius Cod. pSeudepigr. V. T. vol. I p. 1162. 

7) Apocalypses apocryphae. Prolegomena pag. XIII.

512 LITERATURA POPULARA ROAIA.Ni 

1750, a§ain cel de la 1784 §i ao. in ,Trepetniculc pomenit 

maT sus §i in editiunile mod erne intitulate : Trepetnicul 

cel mare'; mai mult sau mai putin le corespunde 

textul slavon din secolul XV.1) 

Prognosticon 

Nu numai tunetul §i fulgerul anunta omulut lucrurile 

ce se vor intampla, ci i tot ce se mi§ca in lume. De 

aci s'a n.ascut aceasta parte a Calendarulul, care in 

forma in care se afla astazi, se compune din treT parti 

deosebite; adica : mai int'aiu, prevestirile prin schimbarile 

zilelor de peste tot an ; apoi partea a doua unit cu 

ceasta Coliadnicul" pe care'l vom tracta deosebit. 

Partea a treea in fine coprinde prevestirile din schimbarile 

vazduhului, dupa starea planetelor combinate 

cu zodiele 

In Calendar se anunta ,Prognosticul in modal urmator 

: 

Prognosticon. 

sau mat nainte tire pentru schimbarea vazduhu- 

lui si a lucrurilor vazute, care in toate zilele se intampla, 

de unde fle§te-cine poate sa cunoasca ce fealiu de 

stare va fi a anulul viitoriu, foarte folositoare la toll 

oamenii, Tar mai vartos celor cu cash.' 

Dam aci un esemplu din partea antaia si 

unu din partea 

a treea, cacT studiam apoi ColiadnicuP deosebit 

1) Tihonravov. loc. cit. II pag. 383-384.

PROGNOSTICON 513 

Luna luT Septembrie 

Carea are 30 de zile, zioa are ceasurT 12 §i noaptea 12. 

In 10 sau in 11 al lunil acestea de va fi senin, poame 

multe din destul §i vin bun. De voe0T A, §tiT anul viitor 

in ce chip va fi, sil Ia. meare de stajear in ziva 

minuniT Arhanghelului, adeca in 6 a lunil acesta §i sa 

tae aceale meare in doao §i de vei gAsi inteansele paenjin 

va fi anul Mu: Tar de veT glsi musca., va fi anul 

de mijloc ; Tar de veT gasi viearme va fi anul bun, Tar 

cue nu veT gasi nimic sa to foarte terra de ciumA. etc. 

SA tiT ca semnul CumpeniiTasie cald §i ud. In vremea 

aceaea Taste bine sa purciagA.la drum, sa Vi faca haine 

noao §i altele. De va fi tunet cand soarele Taste in semnul 

acesta al Cumpenii, poamele se vor strica. Septemvrie 

a §aptea, acTasta sa nume0e Cumpana, pentru 

cad se potrivete zilele cu nOptile soarele aicia stand.' 

lath. acuma §i un esemplu din partea a treea : 

I. Saturnus. 

and stapanea0e C20210S, carele sa. chiama Saturmus, 

cu zodia varsatoffuluT de apd, care Taste lacuirea 

luT, atuncea lama va sa fie vanturoasA, mijlocul la 

masurA, sfar0tul cu ingheturT si cu vanturi. Primavara 

la masura cu putine ploi. Toamna cu multe 

boale, §i D-zeu sa- fereascg de ciumA. Insemneaza §i 

moarte in vite, §i in neamul oamenesc. Intr'acest an 

ImpAratul 0 prieatenii, earl' sant la saralu cu el, vor 

sa vie la marl gandurT i griji ; norodul va sa aibI 

marl cazne, i tiranil de catra Domni etc. 

Stapanirealui. Saturnus cu zodia Berbecelul, Iticu- 

Gaster, lit. pop. rom. 33


irea lui Mars; roada anului aceluia va sa fie de masurd, 

numai in of va sa fie bel§ug, Tar in pea§te peire. 

Iarna va sa fie cum s'au aratat mai sus. Primavara §i 

vara la masura, etc. 

Stapanirea lug Saturnus cu zodiea Cumpenil, lacuirea 

anului aceluea insemneaza injumatatarea rodurilor. 

Iarna, primavara vor fi precum mai sus arata, 

etc.' 

In modul acesta urmeaza prognosticul dupa cele 7 

planete in combinatiune cu cele 12 zodil. 

Dupa cum arata insu§1 numele, a venit acest prognosticon 

la not de adreptu de la Grecii, desigur s'a 

tradus din vre un calendar astrologic grecesc. Dovada 

pentru aceasta este, ca un ast-fel de ,prognosticon( 

se afla in Calendarul Grecesc pe 144 de anT. Nog avem 

editiunea din Viena 18201). Afara de aceea, maT 

este dovada pentru originea-i greceasca §i relativ moderna, 

pe de o parte lipsa acestuT apocrif in literatura 

slavica§i in calendarele din secolul trecut, pe de 

alta §i numirile grecefti ale planetelor, ce se aftu numai 

in acest Prognostic, langa cele alte numiri populare 

d. e. Ares langa Mars ; Cronos langa Saturnus ; 

Ermis land Mercurius etc. 

Coliadnic 

Intre zilele anului, sant fard indoiall zilele de Crddun 

cele maT de capatenie. Tot ce se intampla in acele 

zile, este de o importanta simbolica pentru tot anul. De 

1) Hronicon Prognostic= ed. Rusiad. pag. 3-21.

COLIADNIC 515 

aci s'a naseut un apocrif deosebit, care la Creel si la 

Slavi s'a atribuit lui Ezra proorocu. Tischendorf pomenind 

un manuscript grecesc si publica inceputul lull.) de 

unde se vede el zilele simbolice din acest apocrif sant 

Calendele lui lanuarie; si de aci slovenescul Coriadnic, 

pe care l'am adoptat si not ca titlul acestui apocrif. 

Textul cel mai vechill roman se afla in manuscriptul 

nostru de pe la 17502) unde are titlul de Trepelnic, 

ceea ce e destul de ciudat, did ,Trepelnic' insemneaza 

cu totul alt-ceva. In manuscriptul de la 1799 

avem al doilea text al acestui apocrif 3) Aci formeaza 

un text deosebit, ce nu sta in legatura cu nici un text 

precedent sau posterior ; pecand in calendar, unde a 

intrat de timpuriu s'a contopit. cu Prognosticon. Noi 

comunicam aci un esemplu dupa textul cel mai vechiu. 

Dumineca de va fi nasterea lui Hs. lama va fi 

indoita si ploioasa ; toamna vanturoasa, pre vremea 

sacerisului vremi buna ; sarpilor peirea si oilor poarne 

multe, mieri multa ; inblatitorilor putin grau ; dohi- 

toacelor §i 

faralor inmu4ire ; jar oamenilor peire.` 

Mai desvoltata este recenziunea din Calendar, care 

se afla sub luna lui Decembrie ; aci s'au mai adaugat 

Inca cate-va prevestiri din intamplarile acelei zile 

D. e : 

,In ziva Nasterii de va straluci soarele bine, cu nadejde 

sa asteMi an bun. A doa zi dupa nastere de 

va fi ploae, galceava si sfada intre cel duhovnicesti 

1) Apocalypses. prolegomena pag. XIII XIV. 

2) fol. 39-b-41-a. 

s) pag. 124-127.

516 


va fi. A patra zi de va straluci soarele, cu moarte 

ingrozeste pe cel tineri.' etc. 

Alte prevestiri mai sant dupd starea vremil in cursul 

nopt,ii. Asa : 

La Nastere, noaptea de va bate vant, insemneazd 

moarte boearilor celor marl. A doao noapte de va fi 

vant, viile sd vor strica. A treea noapte de va bate 

vant, la oare-care Crain moartea va veni 

A unsprezecelea noapte de va fi vant, bag i pricini, 

de la talharl ucideri.' 

Texte slavone s'au publicat atat de Tihonravov 7) 

cat si de Novacovicl2) si de Rybnikoff; cel mai vechiu 

text de la 1390 e pomenit de Safarik4). 

In genere se bucur, aceste zile de o reputaliune 

foarte mare, in ceea ce priveste puterea for simbolica. 

De aci gi toate obiceiurile i vrdjiile cunoscute sub 

numele de Vergelulc studiat de S. Fl. Marian5); si acele 

ale fetelor ce contd. ursitul, adunate si publicate 

de Geanoglu Lesviodax sub numele de ,Filosofia 

babelor Bucuresti 1847. P. Cassel a adunat Si a stu- 

diat pe o scars, intinsd obiceiurile gi 

credin1ele ce se 

leagd. de puterea simbolicd acestor zile 9. Gorres pomeneste 

asemenea un coliadnic german 7). 

7) Panflatniki 1I pag. 377-381. 

2) Primeri pag. 519-520 

8) Pesni IV pag. 243-244. 

4) loc. cit. pag. 221 

5) Albina Carpatilor III. pag. 119 ur. 133 ur. 146 ur. 164 ur. 

3) P. Cassel. Weihnachten. Berlin I. pag. 264 294 §i notele 

respective p. CXIVCXX. 

7) Deutsche Volksbiieher pag. 56 urm.

TREPETNIC 517 

Trepetnic 

Unu din apocrifele cele mai raspandite, este acela 

menit a spune omulul viitorul, dupa bataile 

membrilor trupului sau. La nol a venit aceasta carte, 

ca mai toate cele alte, prin mijlocirea Slavilor, de unde 

i§i a adus §i numele pomenit deja de Radu Greceanu 

in pasagiul din Margarit citat mai sus. 

Acest Trepetnic esista la mai toate popoarele orientale, 

§i noT am comparat Trepetnicul nostru cu unu 

turcesc 9. Mai aproape insa este derivatiunea din literatura 

slavicd. 

In literatura greceasca gasim o carte analogd a lul 

Melampus 2) dar este mai desvoltata decht Trepetnicul 

nostru. 

Vesselovsky in critica acelul articol al nostru 3) ne 

a atras atentiunea asupra unel alte recenziuni grece§ti, 

care se apropie mai mult de textele noastre. Traduceri 

i prelucrari slavice se gasesc la Novacovici 4) 

si in manuscriptul slavon din sec. XIV descris,de a- 

fari k 2). 

In literatura romans este Trepetnicul, una din cele 

mai raspandite cart'. Textul cel mai vechiu se afla in 

.editiunea ce s'a facut la 1743°) Nu mult dupa aceea re- 

Zeitschrift fur romanische Philologie ed. Groeber vol. IV pag. 

65 70. 

2) Liber de palpitationibus, publicat de Franzius: Scriptores 

physiognomiae veteres Aldenburg 1780 pag. 449 urm. 

3) Archie far slavische Philologie. V. p. 469-470. 

4) Primeri pag. 528 529. 

-2 loc. cit. pag. 220-223. 

8) Iarcu. Bibliografia pag. 11.

518 LITERATURA POPULARA. ROMANX 

gasim trepetnicul in mai toate 'Sbornicele noastre 

din secolul trecut, ma in eel de la 1779 9 apoi in 

cel de la 1784 2) Tot ma it coprinde §i sbornicul AcademieT 

de la 17993) §i ca sa ispravim cu manuscriptele, 

se mai afla intr'unu al Bibliotecei Centrale din Bucuresti 

de la 1823 4) Afara de acea s'a tiparit, atat ca o 

carticica deosebita in Sibiu, (Iasi?) Bucuresti §i Craiova 

cat si impreund cu Calendarul pe 140 de anT, 

fdeand ast-fel parte din Calendarul nostru. Asa s'a 

tiparit la 1850, 1860, 1863, 1869 etc. Editia din Bucuresti 

din 1879 se nume,$te singurd a doua-zeci ysi 

doua tiparire.' 

Iata acum un esemplu dupa manuscriptul notru 

de la 1784: 

Vdrful capului di sa. va cldti, dobandl vii aye, sau 

cu vrere lui Dumnezau, un cucon foarte intalept vii 

dobandi. 

,Inchiitura capului di sä va cla.ti, nite streini it 

vor aduce dobanda. 

Pam' capului di sa va clad, in oaste vii mergi §i 

Tar to vii intoarce sandtos. 

,Tampla capului din a stanga di M. va clad, in veseliea 

vii mergi. 

.Tampla capului din a dreapta di sh. va clh.ti, judechtor 

di oameni vei esi. etc. si asa mai departe, toate 

incheeturele trupului. Aceste diferite texte qi recenziuni 

nu sant in fond de cat variante putin diferite u- 

1) fol. 

8) fol. 134-a 139-a. 

8) pag. 10-18 

4) pag. 43 urm.

ZODIILE 519 

nuia si acelueasi prototip comun. Nu este locul aci de 

a urmari Trepetnicul in literatura universals. Numal 

atata observam, ca se bucura pans in ziva de astazi 

de o mare reputatiune , mai cu seamy la popoarele 

orientale si la Arabi, earl atribue uu ast-fel de Trepetnic 

Iui Abu Abdallah GIafer el -Sadie mort la 765 

in Medina1). 

Zodiile 

Aceasta parte a Calendarului, in care se tacteaza 

mai intaia despre cele 7 planete si apot despre cele 

12 zocliT, are de stop de a arata inraurirea acestora 

asupra soartet omenesti, daca s'a nascut omul sub sta.panirea 

cutarei sau cutarei planete si cutarei sau cutarei 

zodie. 

Indata ce Astrologia a ajuns domnitoare in evul mediu, 

se intelege de sinesi ca aceasta credinta a prins 

radacini profunde in inima popoarelor, si pans astazi 

se mantine neclintita credinta in legatura tainica ce esista 

intre om si stea. NoT o cunoastem din ,Alexandria< 

si din "Miorita. 

Zodiile noastre corespund ast-fel Xoroscoapelorc 

occiden tale cu ,nativitatile " lor, sau ,Rojdanicului 

slavon. 

Daca nu gresim atunci este textul din sbornicul nostru 

de pe la 1750, textul cel mai vechiu roman. In eel de 

la 1799 se repeta putin schimbat. Mai mult schimbat 

') Wuestenfeld, Geschichte der arabischen Aerzte. Goettingen 

1840 p. 12 No. 42 .7i d'Herbelot. Bibliutheque orientale s. v. 

Sikir.


este apoi in ,Calendar" §i mai transformat in Trepetnicul 

cel mare, de la 1879 ; cu totul preschimbat 

in: ,Zodiile §i cele 7 Planete,ce face ursita omuldf Bucure§tI 

1882. Afars de aceea a mai aparut in Ramnicul 

Va lcel la 1879: Pasha lia &as in muntil Gement' 

la anu11809 de Zaharia Olteni0, data in tipar 

de Ioan Verbuncescu` care nu este alt-ceva de cat 

,Zodiile" la care s'a mai adaus §i leacuri la boll, dupa 

diferite huff. De observat insa este cs in manuscriptele 

nu se afla decat prevestirile dupa zodiile, pe cand ,Trepetnicul' 

n'are din contra de cat cele dupd. planetele. 

Din horoscopul dupa starea planetelor dam aci un 

esemplu scos din Calendar : 

Planeta 1. Saturnus. 

)Cu zodiea TapuluI §i a VarsatoriuluT de apa. Cine 

ea' nasc intru!acTasta Planeta, sant mancitorI, vicleani, 

lacoml, ganditori, malcomii, Tubitori de avutie, manio§T, 

neinbitori de mueri, saracaclosi, scumpl, foarte 

pazitori de tend, face pre om smolit, darz Si betiv, 

cautatura luT tot la pamant cauta, i Planeta acTasta 

Taste din pamant. Dimocrat zice : ca. aceasta Planeta 

face pre om scump Nasul lat §i cdrnnos, in 

genunche tare, in pantece slab, lesne sa bolnavese . 

Din ,Zodiile insu§i propriu zise,comunicam aci un 

esemplu dupa recenziunea cea mai veche, adica din 

manuscriptul de pe la 1750. 

Luna luT Saptevri, 

a Caprii zodie 

,De va na§te fecior, va fi cinstit, §i cand va fi de

ZODIILE 521 

un an si de dot si de dogzecI, va boli rau si de nu va 

muri, noroc va avea la of si la tot dobitocul, si o vita 

i va schiopa, si va fi umblatoriu in cale, vorovitoriu cu 

oamerif si va fi grijitoria, si in luna ce s'au nascut sa 

nu manance came de capra, si cand va tuna sa nu 

marga supt copacI, ca va peri . . . etc. . . Liacul la 

boala ii este, trei graunte de dafinu si unt de lemnu 

si tamae alba sa le amestice la un loc si sa sä unga 

pe tot trupul, ea sa va vindeca; si sa praztuffasca nastire 

Precistei, ca i va fi intr' agiutor. 

De va nastifata, va fi lungareata in ohraz. Cand va 

fi de trig am va boli rau . . . si noapte sa nu umble 

pe lumina de hula, ca sa va speria; si da la doi-sprazece 

ant inainte sä nu manance pesti Vinere, nici sa 

lucreaza nemica, nici sa manance de doa orr, ca de o 

manca o vor dure-o vinile si °chit si capul . . . . si 

liacul la bola if este: floare de trandafir si eadacina 

de bujor si tamae alba, sa be mestece la un loc si sa 

le pisaze si sä sa unga pre trup, ca sa va vindeca si 

sa praznuiasca nastire Precistil, ca-i va sta inteagIutoriu.' 

Ne ajung aceste esemple pentru a caracteriza acest 

,Rojdanic( destul de inradacinat in credintele poporula 

Prototipul slavon se afla in acelasi manuscript din 

sec. XIV descris de afarik; un mic extract a publicat 

Novacovid Aceasta credinta in influenta stelelor asupra 

ursiteI omului, stain straits/ legatura cu vechia 

astrolatrie, a carer Ifagb.n este Chaldeea si Babilonia, 

') loc. cit. pag. 519


unde a capatat o desvoltare sistematica. De aci s'a 1d.tit 

peste lumea intreagA, a dat nWere la Astrologia, 

i Zodiarul" nostru nu este, decal un mic vlastar din 

acel trunchiu uria,, sub a cArui umbra s'au adapostit 

mai toate popoarele in curs de atate secole. 

Biserica nu tolera insa aceste credinte §i pedepsea 

pe toti ce credeau in zodii, sau ,vrajeau in stele.' 

Ada in cap. 65 a Pravilel marelul Vasilie 1) 0 in : 

Theologia sf-Olor pArin(i 2). 

Cu aceasta, am terminat descrierea repeda a cartilor 

apocrife, ce compun Calendarnl pe 140 de anI. 

Dar gall de aceasta." mai esista §i alte ctuli §i carticele 

de felul acestora, cu cari ne vom ocupa acuma. 

In treacat amintim aci despre Intampinarile" puse 

pe n Ind ex," dar pe carT nu 'Tam putut gasi pans, acum, 

formand o carte sau o carticica speciala in literatura 

romana. ToatA lumea insa §tie, cat de respandita este 

credinta in importania simbolica a oamenilor §i lucrurilor, 

pe cari 'T intalnim cel d'antAi cand esim la cale. 

A§a d. e: este semn ran dacA intalnim un popa, din 

contra e semn bun, daca. intalnim pe un tigan ; la aceasta 

credinta face alusiune Iacov Mitropolitul MoldoveT 

in cartulia sa din 1767 9. 

Dar precum am spus n'avem decat alusiunT despre 

credintele ce trAesc in popor, Si credintele, ca atarI es 

din cadrul cercetarilor noastre. 

1) apte taine tipiirite in Tag! 1645. §i Indreptarea legit de la 

1652, retipilrite in Chrestom. rom. I. p. 115-116 0 

pag. 159. 

2) Indreptarea legit 1652 cap. 29 pag. 746-747. 

3) Lambrior. Carte de citire. Ia§i 1882, pag.199.

ROATA LIJI SOLOMON 523 

CARTI DE NOROC 

Pe langa prevestirile ce se deduc din fenomenele 

naturel, mai poseddm in literatura populard si 

alte cartl menite a spune omului norocul sau, duprt 

alte intampldri sad combinatjuni, asa : 

Roata lui Solomon 

,Aceasta rotita are intru sine 80 de nume sfinte 

ale lui Domnului nostru Is. Hs. si ale proorocilor si 

ale tutulor sfintilorsi a invdlatorilor a sfintei biserici aT 

noastre, si sant la toate, stihurile scoase; i vrand sa 

arunci, ce veT gandi, asa incetisor cu un graunte de 

grdu curat, si 

pa care cap va cadea dintr'acestea, acolo 

sa." cauV i vaadeveri on spre bine, on spre rau. 

Aceasta Roata se afla scrisa pe pag. 70 din manuscriptul 

de la 1799, dupd care urmeazd numai un fel de 

rotila, fait stihurile pomenite in text; se vede ca aceasta 

rotita, a rdmas necomplecta. Noi am numit'o 

roata lui Solomon, dupa analogia unei alte cArti publicate 

la 1839, intitulata ,Carte ghicitoare a imparatului 

SolomonlY Aceasta carte, tradusa dupa una 

ruseascd tiparita la Moscva 1832, nu este alt-ceva 

decat asemenea o roatcl a lui Soolmon. La inceputul 

eT, se afld o foae cu o roata insemnata cu 

numere de la 1-100 si la fie-care numar corespunde 

un raspuns din interiorul cartel. Dintre aceste numere 

') Carte Ghicitoare a impAratului Solomon. Traduart i tip trite 

de acela, a cArula nume g,i porecle alcatnesc sums de 28 qi 29. 

Bucurelti 1839.

524 

LITERATURA POPULARA. ROMANX 

No. 1-55 raspunde prin zisa unui proroc, iar restul 

de la No'. 56 100 este un raspuns esprimat printr'o 

fraza, care indeamna sau opreste de la intreprinderea 

sa, pe acela care pune intreharea. d. e : 

No. 3. Omule, vrajmasi ai tu, pazeste-te de dansil. 

Pentru aceia prorocul a zis : izbaveste-ma de la vrajmasi 

si de la eel ce sa scoala asupra mea ; asa si tu 

omule, graeste Domnulul Dumnezauldi tau si te va 

izbavi pe tine Dumnezeu. 

No. 9. Crede in Dumnezeul tau cu toata inima ta, 

si asa te va izbavi din necazurile tale, de aceia prorocul 

zice : auzi Doamne rugaciunea mea. Asa si tu 

omule vei dobandi cela ce doresti. 

No. 66. Nu te indoi, ci roaga pe Domnul D-zeul tau 

si el va inplini toata dorinta ta. 

No. 75. Sa apropie omule nadejdea ta, si bine va 

fl tie. 

No. 98. Osteneala fara folos vei avea tu omule. 

No. 100. Fara indoiala incepT de la D-zed, ajutor 

vei vedea dupa cererea ta, si la ceTa ce tu ti -al rugat. 

0 carte cam analoaga a publicat A. G. Lesviodax la 

1854 intitulata : Roatele noroculuT.' 

Tot sub acelasi titlu mai pomenim aci si un fragment 

destul de mare, din sbornicul nostru de la 1779, 

caruia TT lipseste foaia intaia. Despre caracterul acestuT 

text care coprinde 56 de raspunsurT (1-14 lipseste) 

nu incape nici o indoiala, ca este o carte de 

yhicire, dupe o roatd, pe care erau insemnate cel putin 

56 de numere, analog cu cele citate maT sus. Comunica'm 

aci cate-va esemple, dupa acest manuscript. 

,No. 16. Filip apostol zice : omule, ce al gandit, sa

ROATA LUI SOLOMON 525 

te la§I de acel lucru, 614 va fi flu, 0 departe i in 

cafe nu mergi, cg nu-tl va fi bine §i ye' avea nevol §i 

greg. 

No. 17.1liea prorocu zice : omule, de ce te spariI, 

nu te teme, ca te va scoate D-zeu de la oamenii cel 

raT, numaT pre D-zeta sa -ti puT toatg nadejdea ta. 

,No, 37. Arhanghel Mihail zice : omule, fere0i-te de 

rau, §i ce al gandit A, fad mai a0eapta, ca. rau 'IV 

spune. 

No. 56. Sfantul proroc zice : omule, ce ye! sg facT 

te lasi, cg mult rau vel petrece." 

Ne ajung aceste putine esemple, pentru a demonstra 

inrudirea cea stransg, ce esista intre acest manuscript 

§i ,Cartea de ghicire a impgratului Solomon." 

Rybnikoff a publicat 1) un text cam analog rusesc, 

sub titlul de prezicerT." 

Un alt esemplu de oracol se afla in acela.§I manuscript 

intitulat ; 

Aratare pentru lucrurile ce va gandi omul A, faca §i 

va cere de la Dumnezeu cu toatd inima, prin aruncare 

a tril oasi, pre care set cuprind acesti numiri : 6, 5, 4, 

3, 2, 1, c ori cine va vre sd caute pentru off ce pricing, 

sg.V. fad. cruce §i sä facd trel metani!, gandind 

in gandul sdu ce va pofti". Precum se vede, un fel de 

oracul prin soil. 

Raspunsurile sant aranjate aci dupg combinarea celor 

3 numere de pe cele trel ,oasi" ap. d. e. 

,6. 6. 6. Au merst stelile, Tara .soarile s'ag intunecat 

0 pe urma s'ag fg.cut lumina 0 sanin. Zice im- 

1) Pesni vol. IV pag. 248-250.

526 


paratul si proorocul David : mantueste-ma doamne de 

omul viclian. Asijdire si tu omule, te va izbavi Dumnezeti 

de tot raul si va fi bine tie, ca bun lucru esti gandul 

tali," 

)6. 6. 2. Intinde-ti mana to spre Araci si te roaga lui 

Dumnezeil cu dreptate. Zice impkratul David : bucurati-va 

in Domnul. Asijdire si tu omule te vii bucura 

de ce gandesti.' 

, 

6. 5. 1. Acest lucru poti sä-la scoti la tale numai 

cu ostiniala multa, ce te roaga lui Dumnezeil cu dreptate 

si cu lauda, a, vii avea ceea ce gandesti, si 'ti va 

fi tie bine si bucuria cu bun lucru esti.' 

Un oracol obicinuit la toate popoarele, cari ail 

vre-o carte, pe cari o in mai presus de toate cele-lalte 

este, de a deschide acea carte pe neastepteptate, si 

pasagiul acela, pe care cad ochil mai intaig, acela este 

raspunsul la gandul cu care s'a deschis cartea. La 

Grecil era Homer, la Romanii, Virgiliti, la popoarele 

crestine Biblia, cartea, care se deschide si care tine locul 

oracolului," ' 1) 

Dar pe Tanga deschiderea simply cu mana, se mai 

deschide acea carte cu o saki sail cuun ac, §i uncle nimerea 

sula, acolo era si raspunsul. 

Noi posedam in biblioteca noastra o mica carticica 

fara locul si anul de tipar, dar dupa caracterul literelor 

desigur din secolul trecut, facuta intr'un mod foarte 

9 v. P. Cassel loc. cit. pag. 274; Wuttke, Deutscher Volksaberglaube 

ed. 2-a Berlin 1869 p. 127 § 349.

OGLINDA NOROCULIA 527 

dibace. Este o carticica mica in 64° intitulata. ,A norocului 

si a nenorocului Oglinda pentru rasfatul iubitorilor 

de petrecanie, talmacita dupa limbafranfozeased 

tiparita acuma.. 

Acest pretins original francez, este desigur un original 

fictiv ; cad aceasta carticica e conceputti si facuta 

de un mester in limba romana. Introducerea rimata ne 

spune scopul acestei cartieele : 

, 

Asteptand norocul 

in toate zilele, 

el vine ca racul 

dea indaratile. 

lara, nenorocul 

se culea si scoala 

Cu not in tot ceasul, 

o rujina goala. 

Vremea rea aduce 

prea multe cu sine 

greut'at,i necazuri 

de partea de bine. 

Singura nadejdea 

'V mat (la picioare 

ca sa mai ispitesti 

cale viitoare. 

Asa dar desehideti 

cu putere mica, 

aceasta de noroc 

cruda carticica. 

SA vede11 ce noroc 

va fagadueaste,


dupa intamplare 

ce noroc gacea§te ? 

Derhideci cu sula 

sag meicar cu acul 

unde va nimeri 

ca peatecul sacul. 

Acolo se cetifi 

slova carea vine 

i vet va arcita 

un rciu sag un Line.' 

Raspunsurile ce urmeaza, sant aranjate dupa alfabet, 

ast-fel ca fie-care pagina coprinde tote raspunsurile 

ce incep cu acee4 liter& si toate randurile de pe aceea§1 

psgina, stau in legatura intre dawele. d. e. : 

%allele purta 

Zamislirea ta. 

Zodiea purtand 

Zisuli au ursand : 

Zestri marl bogate 

Zile 'ndelungate. 

Zamislirea buns 

Zilelor cununa, 

Zic ursitorile : 

Zile ca florile, 

Zic sa 11 infloreasca 

Zestrile sa '1 creasca. 

Zana zice. 

Ne ajunge acest esemplu §i trecem la : Vechiul f:' 

noul pentru tot deauna ghicitor dupa Martin Zadeca

B1LF.TE DE PLAC NT,I. 529 

taitnacit de acela, a earth' nume si porecle alcatueste 

urmatoarele numere; (811) (5b5) (349)! ztiparit in orasul 

lumilc la 1836. 0 carte foarte voluminottsa, tradusa 

dupa una ruseasca, tiparita la Moscva 1805. 

Apoi pomenim, Ghicire prin lucrare filosofica si astro- 

1°0(4 tradusa de A. G L (esviodax) Bucuresti 1861, 

dupa literile alfabetului, socotite ca numere, impreuna 

cu deslegari depre tablite cu 20 numere. Mai 

este apoi: Ghicirea cu cartile tradusa din limba ruseasca 

de 28-29.` Bucuresci 1842. 

Alta carte este: Oracolul modern, sail Cartea viitomini, 

care spune fie-caruia ce i se va intampla.' Buc. 

1876, mai mult sail mai puOnidentica cu urmatoarea: 

zCartea Norocului sau guraviitorului. Carte ce spune 

fie-caruia ce are sa i se intample. "Bucur. 1878, care 

coprinde 90 de intrebari, si la fie-care intrebare sant 

cate 15 raspunsuri. Atat aceasta carte, cat si ,Ghicitorul 

secsului frumos satt Norocul in Casa. (Bucuresti 

1870" sant traduceri dupti originate franceze ; si aci 

aranjarea este mai aceeasi ca in cartea precedents. 

Alai pomenim in sfarsit un oracol, care, sta in stransa 

legatura cu obiceiurile de anu nott, si adica'. : Biletele 

de pleteinta, in cars se invaleste placinta de anu nott, 

si dups mancare se tae hartia aceea. in biletele din cars 

se compune, si fie-care trage cite un bilet, pe care se 

alla scris un fel de oracol pentru noul an ce incepe, 

sate o caraterisare ironies , ce se aplica aceluia 

ce trage biletul. Aceste bilete se schimba din an in an, 

ba chiar in acelasi an circuia diferite texte. Pe Tanga 

unele bilete stereotipe, mai coprinde si alte deosebite; 

on cine stie sa rimeze satt crede ca stie sa rimeze, ga- 

Gaster. lit, pop. Born. 34

530 LITERATURA POPULAR/ ROM/Ni 

se§te aci locul cel nimerit de publicare, cad. fie-care 

bilet catd sä fie rimat; cel mai scull este de 2 randurt 

Dam aci cate-va esemple dupd. biletele din anul acesta : 

.Fericirea i #T va face partea sa pe viitor 

De te vel Lisa de lene §i vei fi mai muncitor.c 

,Anul nou sä-ii dea tie 

Noroc mull §i bucurie." 

,Ai sufletul de geanabet, 

E§tI inbracat ca un ciapcdn 

i aT pretentil get beget 

SA te fdleff ca esti Roman' 

,Cand te tii de stiracie 

Lasa-te de fudulie. 

,Tar prostul cel mai prost 

E cel ce are rost 

Cand spune la prostil, 

.$i la gogomanil. 

,Unde te dud si unde te 'ntorci, 

Toate pungile le storci.` 

,Amite sad amid., in anul viitor 

Pe capu -t,T fericirea se va opri din sbor.` 

,Ai de soat,..1 calicia 

i de mireasd prostia" 

,CI 

te-i insura Mete, soata stapan'o se-ci: fie. 

Flind-ca zestre mare cautf, 'far nu o bung. sotie.` 

,De veT sä fi prea fericit 

Nu fi atat de cumplit; 

FA bine celor ce'n lipsa sant, 

Caci tine ajutd nenorocirea 

Ca§tiga'n ceruri fericirea 

ySi nemurirea jos pe pamant.

FIZIOGMIE 53i 

Afard de acestea maT pomenim Curioznica si inscurta 

aratare celor ce Tubescu a cerca vrednice invataturi 

din Fiziognomie, talmacita dupe limba nemteasea 

in cea ruseasca, cum si pe limba aciasta moldoveneasca 

de popa MihaT Strilbetchi Exult din Illitropolia IasialuT 

1785 . 

Aceasta carte sat asemenea in legatura cu cartile de 

oracol, sus analizate. Dar are de stop de a cunoaste 

firea omeneascd , nu dupa intamplari esterne, ci chiar 

duprt forma ce au incheeturile si membrele trupului. 

NumaT un esemplu care desluseste coprinsul acesteT 

cartT : 

,Pentru metoposcopie sau liniile ce sant pe frunte 

1) Cuvanta metoposcopie Taste asezata din cuvintele 

male grecesti metopon(loba) sau frunte si (scopia) 

socotintA si insemneaza fruntea, Vnerea mintiT, osebita 

gdsindu-sa leniile pe frunte. 

2) Obicinuite santa leniT pe frunte, patru lungT de 

la tampla cea dintal papa la tampla stanga, si treT 

pe deasupra fieste caruia ochitt si intre spranceane, 

sauna pe deasupra nasuluT. 

3) Cea deasupra si lunga lenie a luT Jupitera ; al 

treilea lenie, care Taste obicinuita tocma la mijlocula 

fruntil, Taste a luT Mars' etc. si asa maT departe pentru 

nele alte 4 planete. 

5) De vor ft aceaste lenii 'lune dreapte, nerupte, nici 

piscate, nici smintite cu vre-o pleama, sau cu negela ; 

insemneaza eale plecatti la ceale urmatoare lucrurT, 

si norocirT la oameni ca acestie si la lucrurile lora. 

12) Luna : arata calatorie pe apa si pe uscatt, indemnare, 

toemiala cu vino; 

si cu Beare, soli, ohotnicl,

32 LITERATURA POPUt.ARA ROMANI 

gazde, oameni prosti, vestitori si mueri, asijderea si 

vaduvec etc. Ast-fel, se- descrie caracterul omului 

in cele 42 de capitole, care sant impartite apol in paragrafe 

deosebite, dupe fie-care semn ce se observe pe 

fie care meinbru. 

Asa avem deci in aceasta Fiziognomie" si 0 Hiromantie 

si o Frenologie si in fine toate acele cart): si 

carticele mantice, ce traesc si ca niste card deosebite. 

,Hiromandia sau ghicirea pe palma", s'a tradus dintr'o 

carte nemteasca din anul 1799 si tiparit la 

1836 ed. 2-a 1856. Fizionomie Mai contine apoi si 

esplicare anoitelor pe unghie, tiparite foarte des, afara 

de aceea, la un loc cu Trepetnicul. Apoi urmeaza in 

Fiziognomie insirarea semnelor ce se arata inaintea 

mortii si dada bolnavul se va vindeca sau nu. Acest 

capitol face deja parte din doftorii unde vom reveni 

asupra lui. 

Carti de visuri 

Din anticitate Inca se considera visul, ce se arata omului 

in tacerea noptii, ca o proorocie tainica, prin 

care se vesteste omului ceea ce i se va intampla. Biblia 

deja coprinde mai multe visuri profetice. Valerius 

Maximus a cules o sums, de visuri, de la Greci si Latini. 

La Grecil s'au nascut de timpuriu talcuitori si prin urmare 

carti de visuri ". Artemidor a scris cea mai veche 

,carte de visuri" sub titlul de : Oneirocritice 0 care 

s'a tradus de nenumarate on in mai toate Iimhile Europei. 

care s'a prefacut si s'a preschimbat si a dat 

') ea. Reiff 2 yell. Leipzig 1806.

CART! DE VISCRI 533 

pastere direct sau indirect la cartile de visuri. raspandite 

prin toata Europa. 

Not trecem peste aceastil literatura si peste incerdi- 

rile multiple:ce s'au 

fticut de a esplica visurile in dife- 

ritele moduli filosofice, teosofice si mantice si ne mti - 

ginim la c6rtile de visuri romane. 

Lesviodax, care are pentru aceastA intreaga parte 

a literaturei populace, aceeasi valoare, ca Anton Pann 

pentru literatura estetica si etica, incepe si aci sirul 

cartilor romane, cad el traduce si publica cel d'antili 

Talcuirea visurilor" la 1836, care se repetd la L845. 

1847 cu chipuri etc. apoi mai mult sail mai putin schimbata, 

1853-18581866 etc. Talcuirea visurilor s'a tradus 

dupe o carte ruseasca tiparita la Moscova 1805. 

Alta carte de visuri este aceea atribuita lut : Aegidius 

calugarul, care s'a tradus din limba ,egipteanee 

§i s'a tipitrit in Galati la 1875. 

Thicuirea viselor" dupe Marie Anna Lenormand 

este titlul unet alte carte ed. 3-a Bucuresti 1876. La 

Craiova s'a tipiirit 1880 o carte de visuri si la 1880 

in Bucuresti: , cartea de vise perso-egipteana.' Cheia 

viselor` ce s'a publicat in Galati, compilata ,dupe 3 

autori francezi' de T. N. se deosibeste printr'aceea de 

toate cele alte carti de vise, cä s'a mai adaugat si numerele 

de loterie. 

Insfarsit mai pomenim, Carte de visuri cu un adaus 

de esplicarea Planetelor", sau ,Esplicatiuni asupra 

viselor traduse dupe mai multi autori". Bucuresci 1881 

La 1877 s'a mat publicat o carte de visuri aliiturea 

cu un Calendar intitulat ,Calendarul pentru esplicarea 

viselor' care Calendar mai tontine Pentru fisi

534 I.ITERATURA POPULARA ROMANX 

ognomiec apoT ,Oroscopie" sau zodiile ,Trepetniculc 

§i zilele fericite §i nefericite. " 

Mai toate aceste carti de visuri sant aranjate in mod 

alfabetie. Iata aci cate-va esemple din aceste nulitatT 

fan tastice : 

Mai intaTu uncle din ,Talcuirea visurilor` de la 

1836 §i apoT din acel al lui Aegidius :tradus din limba 

egipteand. 

,Adunare de nunta de veT visa ca facT, insemneaza 

vre o zaticnire, sau ca veT pierde un bun §i adevdrat 

prietin. 

Albine zburand asupra-t,T de vei visa, insemneaza 

biruintA asupra vrajmatiluT. 

Anteriu de veT vedea in vis, insemneaza statornicia. 

mueril. 

Arnie de vei visa ca aT. insemneaza cinste. 

Busior. de vei visa ca rupi, arata. vre o prefacere. 

Capete doa de vei visa ca aT, te arata ca e§ti om 

cu bune purtdri. 

Coarne de te veivisa cdai, insemneazdindrazneala. 

Name/ pierzandu-1 de te veT visa, insemneaza pagubd.' 

etc. 

,Ac de veT visa di primWT present, insemneaza 

grija in afaceri de inima 

Albie visand : veT priimi o visita neplacutd. 

Albine vazand in vis insemneaza : afaceri bune. 

Anianet visand ca primeatt: 

cliromonie` etc. 

Cdrci de visuri manuserise n'am gtisit pand acuma.

DOFTORII 

Pe laugh' cautarea norocului mai interesa pe omul 

de a '§i" cauta seinatateu, fie ca vedea el cauza boalei 

in duhuri necurate, lie di considera neoranduiala in ames'eecul 

celor patru stihii funclamentale ca o cauza a 

b oalei, in on ce caz, cauta a se ttimadui prin puterile 

ainice lecuitoare, ce se aliy in natura. 

Nu este locul aci a face istoria medicinei populare 

si de a cauta ,materia medica" a poporului ; 

not ne marginm a constata ca, intoemai precum se aflat 

ast-fel de call' de doftorie la toate popoarele, tot 

ast-fel posedam si not o suma de manuscripte 0 call 

de doftorii populare. 

Textul eel mai vechit se OA intr'un Calendar manuscript 

din Biblioteca Centralt. din Bucuresft scris la 

1784 care e tradus din ruseyte. 1) Acest Calendar coprinde 

110 recepte, 18 doftorii de cal, 7 recepte de 

,Verniesuric ..0 alte de tot felul, adica de cleiuri, vutce, 

de purice, stupi .i pavlid sat povidla din visine. 

I) Manuscript No. 19.

536 Lll'EllATCRA PON:URA ROMANA 

Nol avem deci aci si doftoril si o carte de bucate. In 

treacat observam ca posedam nol o carte de bucate 

romans scrisa la 1749 din care dam estracte in 

,Chrestomatiac. Aproape contimporane cu acest calendar 

sant apol ,Doftoriile din sbornicul nostru 

din 1784, cari insa nu sant toate de o maul, ci unele 

mai vechi, altele mai no!. 

Al treilea manuscript este acel al d -lu! Ar. Densu- 

§ianu, din care am citat pans, acuma mai multe colinde 

§i care este de pe la inceputul secolulu! nostru. 

Manuscriptul Academie! de la 1 799 continel) asemenea 

o sums insemnata de doftoril. 

Aceste doftorii continute in manuscripte, sant in cea 

mai mare parte leacuri terapeutice si taumaturgice ; 

sant adesea §i. leacuri insOte de ceremoni! simbolice §i 

stay ast-fel in legatura cu descantecele §i cu literatura 

populara religioash. N umai una sag doua esemple spre 

caracterisare, scoase din manuscriptul acesta din urn-la, 

care este eel mai bogat in ast-fel de doftorii. 

De buba vanata.. 

,Postav ro§ sa-larzi, sa-1 faci scrum, §i sa pul miere 

§i albu§i de ouh, §i le amesteca toate la un be §i pune 

la buba 

De durere de mijloc 2) 

,Sa cauti untura de §arpe galben si 

sa amesteci cu 

rachiti §i sa unga rachiul acela pe langa foc, pans de 

noon or!. 

1] pag. 51-69 

2) P. 59

DOFTORII 537 

De orhiciune.1) 

,Sa 's,1 raza unghiile acel bolnav si sa le pue, adica 

unghiile inteo lingurd, si cu tata de bia sa bage in ochi. 

De talnitura 2) 

Hier de gasit, sa.-1 arzi in foc si sh pui apa inteun 

vas si sa bagi herul arsd, si trei cdrbuni vii in apkneinceputa, 

si sd guste acel bolnav de trei ori, si sa se 

spele pe trup; si apa ce va mai ramanea, sk o lepede 

pe un drum, ca va trece.' 

De acea bubo. 

,Si sapi o burueand ce se chiama avrameasa si sa o 

pisazI, 

sisd o faca turta si sd o pue in doao sau trei randuri. 

Se mai Oa si doftorii ,pentru indracit', si ,pentru 

furl, ce-ti veT b.nui de &Ansa( etc. 

Se intelege ca mai sant si alte doftorii populare 

d. e : 

De durere de cap 3) 

,Frunza de pelin alb, sa-loparesti cu otat undezat(?) 

si leaga la cap.' 

Iar de tusk 4) 

,Gutui si zahar si piperd sa bea fiert eu vin 

1) P. 66 

2) ibid. 

3) pag. 60. 

4) pag. 59. 

cald.'

538 

LITF.RATURA POPULARA ROMANA 

De tusa. 

,Radacina de cappna cu frunza, A. o fierbl cu vin 

intro ulcea noua, de o jumatate oca vin, i sa bea pe 

nemancate §i dimineaAa §i seara.c 

Ba ce e maT mult, intro doftoril se numara si intrebarea 

: 

Pentru bolnav, muri-va au trai -va? 9 la care se 

raspunde in modul urmatorTu: 

Sa mergi catre dansul §i sa zicT a§a : Doamne, 

Dumnezeul nostru! mers-al in Cana Ualiliea §i aT facut 

apa yin, §i minune aT aratat de bolnav cu Lazar ; arata 

§i acum cu acest rob, trai-va or) 

muri-va; §i 

socoteVI, de sAva intoarce spre dreapta va trai, Tar de 

de sa va intoarce spre stanga va muri. 

Alta pentru bolnav 

,Sa el putinel aluat, sa atingT pa trup pa la subtiorT 

§i pa inima pa la bolnav, apol sa.-1 aruncT la un caine 

§i de-1 va manca nu va muri, Tar de nu-1 va manca va 

muri. 

NoT am comunicat acest din urrna, mod de a cunoa§te, 

daca, bolnavul va trai sau va muri, find ca se 

regasWe in ,Fiziognomia tratata mai sus, cu singura 

deosebire ca in acesta se freaca fruntea bolnavulul, 

Tar nu subtioriT sau inima. Ast-fel avem acela0 prognostic, 

ajuns in literatura romana prin doua cai deosebite 

: unul prin traducerea unuT original german, prin 

intermediarrusesc, §i altul de sigur de provenienta slava 

de sud. Fara indoiala corespund Doftoriile` noastre 

maT mult sau maTputin Liecebnicilor( slavice, cari au

DOFTORII 539 

fost de timpuriu tradase in limba romana, impreuna 

cu cele alte parti apocrife ale sbornicelor slavone, cu 

cari se aflu mai tot de alma impreunate. Novacovici a 

publicat estracte din diferite liecebnice slavone. ') 

Ajungand la noT, tocmai aceasta parte a fost mai mull 

modificata, cad fie-care copist a mai adaugat rezultatele 

pretinselor esperiente ale cunoscuOlor si prietinilor sal, 

si de aci se esplica asemenea, diversitatea cea mare intre 

diferitele texte, simulOmea leacurilor recomandate 

pentru una si aceeasi boala. 

Interesant ar fi, de a strange toate aceste texte la un 

loc, a be studia intfun mod comparativ si a le reduce 

intru cat se poste, la prototipele slavone sau occidentale 

si in sfarsit la cele grecesti medicale, elite din 

scolile lui Hipocrat si Galen. 

Din manuscriptul nostru de in 1784 comunicam 

aci o singura doftorie, importanta printr'aceea, ca ne 

arata cum ca a intrat in pop or legenda despre 

somnul eel lung al lui Avemeleh, studiat de noT 

mai sus. 

Omul ce nu poati dormi. 2) 

,Sa scril intro caramida vechi,, de la biserica, de 

unde se inching. preotul, si si sera aceste cuvinte : 

Sfantul Dumnezau! cel ce aT dat somnul luT Adam 

in raT, fi 

lui Avemeileh la Parminon 70 ani, §i celor 

trel cuconl, ce au adormit 370 anT, fa somnu, doamni, 

si cu acestu omu. Si caramida sit o puT la capatai.` 

Dar noT mai poseda' m a Fara de manuscripte inca si edi- 

,) Primeri etc. pag. 504-510 

2) fol. 192-a-b.


tiuni tiparite de doftorii, dintre cari cea mai veche 

este cea intitulata InvatAtura pentru multe mestesuguri, 

tradusa din leseste de catre Gavril Vinefehi si 

tiparita la 1806." Cat de mare pret s'a pus pe aceste 

,Invataturi" ne dovedeste faptul ca posedam not o 

copie manuscriptit ce s'a facut la 1816 dupci tipar. 

A doua editiune amplificata s'a facut la 1624. Aceste 

invt.taturi nu sant insa toate relative la boale, ci sant 

si invataturi de economia casnica, invataturI pentru 

boale la cai etc. si se apropie ast-fel oaresi-cum de 

caracterul compilatiunei din Calendarul manuscris de 

la 1784. Doftorii pentru om sant in special numerile 

45-93 edit,ia 1-a si No. 52-102 ed. 2-a; numerile 

precedente si cele ce le urmeaza sant, precum sa 

numesc in calendare, : curioznice aflari" privitoare 

la economia easel'. 

lath cite -va esemple : 

No. 4%. Pentru arsuri sau branca. 

SA Tai sapun si inima de radiehe, sa &eel locul eel 

bolnay. 

Sa iai sange de epure si rachiu, sa ungllocu cel 

bolnay. 

Mustar alb, pisat marunt cu lapte dulce, sa spell 

iocul aceea." 

,No. 48 Pentru durere de ochi. 

,Sa TaT de la spitarie zeama de helidoniea,adicaburueana 

randurelii si cu zeama aceea sa spell ochil. 

Chiaga de edu salu beT si cu zeama de Tilidonie, 

sä te ungi pa langa gatil. 

,Chiag de edil snit pui pa foal, si sa OA cu ochil 

sa te aburesti.

DOFTORII 541 

,Sapisezi ceapa, sa amestict cu miere, sa piei in odic. 

,Sa pisezi pelinti sa fact blastord si noaptea sa put 

la ochi. 

,Coaje de pepene galbenti, stela pisezi sa put la 

tample, si puind pa, o carpa sa put la ochi.c 

,54. Pentru durere de captt. 

Ruth cu untli de rozmarinti, sa tat si sa pisezi, sa 

amestesi cu otet, sa fact blastorli, sa put la capti. 

,Naramza sa tat ca talerul si sa pui cafea pisata pe 

deasupra, si sa fact tree blastori : 2 sa put la tample 

si una la frunte si vet vedea folosli. 

Oar negitsindit naramzti sa fact de gulie si cu cafea. 

,Albus de ou cu lapte de fti'meae si until de lemn, 

sa put la frunte. 

,Rumiianec adica musatelti de la spitarie, fierbi, 

sa oblojesti capul.4` 

Din spunerT pentru economia casnica mai dam si aci 

cate-va esemple, pentru caracterizarea lor. 

,105 Pentru vinu sa nu sa striae si de se va strica 

poate ca sa-16 dreaga. 

,Limpezeala vinului, candti vet vrea salli Iimpezest'', 

61 Tat o cinzeaca de otet de vinti si sa-1 arunct 

in butie si sh va limpezi vinultt. 

Sa Tat saoa de la calli asudata, ort patura de subt 

sa, 

numai sit fie asudata, Inca fiind calda sa o put pa 

vrana butiT, si sa va limpezi vinulti. 

149. Pentru oi sau vile marunte sa, nu le strice lupu. 

,Sa. Tat came de lupti, s'o mot in ape, si cu acea apa 

o data sau de doao on sa spelt vitele la gatti si la spinare. 

Acest sicret s'aa cercat de un filosof de la Daniea.' 

etc.

5i2 LITERATL'RA POPULARA ROMANA 

Tot de acelasi calibru, insd, diferit oared -cum in 

privinta doftorielor este cartea: Miter de casd, culese 

din mai multe carti. pentru folosul obstesc de un 

iubitor de binele omeniril, tipdrit la 1846." Precum 

zice insusi autorul: 

CA cele ce sant scrise aice, nu sant adunate duprin 

gura babelor -- de si ele o sd-si cunoascd multe 

buruedi de ale for ci sant culese si al6se duprin 

carti dohtoricesti, cunoscute de bune si cercate de mai 

multi pdtimasi cu toles.` 

Dohtoriile de aci sant asemenea si ,pentru lucruri 

din casa,' pentru vinuri," pentru cab" etc 

Doftoril de tot.felul s'au publicat in Septamanal)" 

a carer valoare stiintifica este aceeasi, ca a doftorielor 

cercetate pand acuma. 

,Medicina practica` a lui Dionisie Piru Tesalianul, 

tradusa romaneste de D. Cornea') confine in vol. 

II o suing, de retete si doftoril, cari se aseamand cu 

cele usitate pand azT de popor. 

In sfarsit mai pomenim : ,Calendarul descantecelor, 

coprinzand descantece pentru toate boalele interne, 

rani, umflaturi, bube, scrinteli; o mulOme de 

mijloace pentru economia casnica, relativ la boalele 

vitelor, la semanatufi etc. Buc. 18.82." Limba in care 

sant scrise doftoriile din acest calendar, este departe 

de a fi populara, si materia medics, este putin estetied.; 

si ast-fel pierde o parte din importanta ce au aceste 

card de medicind populara ; cad, afard. de im- 

1) Foaea sateascil editaed de C. Negrutti. Ial/ 1854. 

1849. 

!) lad

DOFTORI1 543 

portanfa lor, ca nkte &IT populare, ele mai sant importante 

Si prin mulfimea numirilor romane de plante 

ce confine. 

Pe scoarfa sbornicului nostru de la 1779 se afld 

in sfar§it fragmentul uneT doftoril, care se regase§te pufin 

schimbata in ,Dohtorul de casa.' de la 1846, §i 

cu aceasta doftorie, incheedm capitolul doftorielor. 

Reteta, sufleteascA 

SA mai addogam aci §i urmatoarea rated, randuita 

de dohtorul spiritual, thmaduitoare pentru toata 

patima sufleteasca. 

,Sh Ta phtima§ul de la spifaria Atotfiitorul : credinfa, 

rabdare, fried i nhdejde ,i sa be piseze pe toate 

acestea in pioa supunerif, sä le cearnd cu sita con- 

§tiinfei, sh le fiarba in vasul uitdrii, sa be mestice cu 

lingura chibzuirii, sa be strecoare prin panza rezonuluT, 

sa be soarba cu paharul mulfumirii. 

,Pe urma sa-0 Wearnh salteaoa virtufii cu cear- 

.ceaful moralulul, §i O. se acopere cu plapoma zmerethe, 

avand perina prevazului; §i dupa ce va scoate 

nhdu§ala raului prin nevoinfe, sa se teargh cu §ervetul 

linktiril, §i apob tä se imbrace cu hainele buneT 

viefuiri, §i va fi sanatos.'

CONCLUSIUNE BASME 

Precum se revarsa toate raurile intr'un ocean mare, 

care le inghite pe toate, §i se hrane§te din toate, a§a 

se revarsa §i toate raurile fantazieT populare intr'un 

singur ocean mare, in basmele, in earl se concentreaza 

tot ce am studiat pang. acuma; §i ast-tel formeaza basmele 

conclusiunea naturals, a acesteT card. Printr'acest 

mod de a vedea ne deosebim noT, de tot,1 scru- 

tatoriT moderni, earl salt ocupat cu cercetarea pro- 

funda a basmelor. 

Teoriile principale in privint,a originei basmelor, sant 

dou5,: una teoria mitologied reprezintata prin Grimm 

§i scoala lul, §i cea-Yalta teoria migrariunei reprezin- 

tata prin Benfey. Cel d'antgig 

vede in basmele, rema§i- 

tele mitologieT antice a fie-caruT popor §i ast-fel 

figurile din basme nu sant alt-ceva, decat zei travestiti, 

Si la urma urmelor fenomene personificate ale natura 

Din acest punct de vedere, sant basmele de o

BASME 545 

origine mull mai veche, decal crestinismul, asemanarea 

ce esista intre basmele diferitelor popoare, se 

esplica prin identitatea de idei mitologice, ce se admite 

de catre scoala mitologica la toate popoarele indo-ger-' 

manice; ceea-ce a ramas insa pans asta-zi nedovedit. 

Benfey esplica, din potriva, atat originea cats asemanarea 

basmelor intre dansele, prin migratiune; Caci 

sustine ca au venit din India in Europa abia pe la 

secolul al X al erei noastre, impreuna cu celealte carti 

populare, pomenite de not in partea antaia. 

Noi din parte-ne inclinarn spre teoria migratiunci, 

dovedita pans la evidenta, pentru o parte insemnata 

a literaturel populare moderne. Nu aduiitem insa terinenul 

pus de Benfey nits nu credem a at venit 

toate in forma de basme, ci not voim sa dovedim, ca o 

mare parte din basmele actuale, dacti nu cea mai mare 

parte, s' aft desvoltat din novele fi povestiri, pe cars poporul 

cu incetul le-a schimbat in basnze, inzestrand pe. 

eroii acelor povestiri, cu trasuri fantastice tai 

cu facul- 

iAti supranaturele luate, saa din credintele vechi, sail 

din cercurile literature apocrije §i romantice. 

Greutatea cea mai mare in cercetarea analitica. a 

basmelor contra, intru aceea, de a recunoaste patura 

mitologica, ce se presupune ca baza saa cel putin ca 

o cauza, principals a transformarii lor. Aci pacatueste 

scoala mitologica, care vede in toate numal mitologie; 

pe cand cercetarea istorica ne arata, ca cea mai mare 

parte din aceste elemente pretinse mitologice, §i prin 

urmare foarte vecki, sant din contra, de origine literard, 

§1 prin urmare relativ foarte nos. 

In cursul cercetarilor noastre, nu o data am 

(latter, lit. pop. Tom. 

85


atras atentiun ea asupra acestul punct, aratand des 

originea cutaruT basm, izvorul cutariT figurT sau element 

din basme §i credem de ajuns reamintirea acelor 

observatiuni, pentru a recunoaste originea literarei 

a unel same de elemente constitutive ale basmelor. 

De alts parte asemanarea cea mare §i une-orT identitatea 

co esistit Intre basmele tuturor popoarelor, ne 

dovede§te ea §i fondul acestor basme, departe de a fi 

din timpurile preistorice, mitologice, este din contra 

asemenea mult mai modern. Cad cu cat un element 

comun popoarelor indo-germane este me vechiu, cu 

atata mai mult s'a schimbat §i s'a modificat intr'un mod 

a§a de radical, In cat inrudirea sa la acele popoare a 

trebuit sit fie descoperitei in urma de cercetiirT profunde, 

cum ni-o aratA bunioarA limbistica. Abia dupit 

atatea secole de cercetAri, adeseorT curioase, asupra 

relatiunei limbelor intre dansele a reu§it Bopp in secolul 

nostru, s. dovedeasa, cA toate limbile Europe! 

stall in strAnsA legAturA cu unele limb! orientale, si 

cA toate sant fiicele uneia §i acelea0 limb! primitive. 

La basme din contra, intocmai caala povelsti, istorioars 

gi snoave, ne ajunge citirea for in diferite literaturT 

pentru a le recunoaste imediat, cu deosebirea numai, 

ca aci stint intr'o hainA romans, acolo intr'o hainftgermana, 

dincolo intr'una francezA Si a§a ma! departe. 

De sine§T decini se impune concluziunea, eft §i 

basmele in ,cea ce priveqte fondul for nu poate sa fie 

de cat din aceeafi epoct ca §i pove§tile, istorioarele si 

novelele, §i nicT de cum de o anticitate asa de mare, 

sau chiar dintr'o epoca mitica. 

Daca doiredim decT pentru unele basme originea no

BASME 547 

velistica a fondului lor, atunci se esplica §i asemanarea 

for la diferite popoare; cad, In acelasi mod precum au 

ajuns cele-l'alte pove§ti din put in gull §i din literatura 

in literature, tot in acelae mod qi mai fn aceeali 

vreme au venit §i acele pove§ti, care erau mai potrivite 

cu dispositiunea fantastica a poporului. 

De aceea se aseamana §i fondul basmelor, mime 

haina le deosibe§te. Aceasta haina Insa§T nu este altceva 

de cat o tesaturit compusa din diferite elemente 

literare, ce an venit din diferite pail, de au Inraurit 

asupra fantazie poporului. Limba de altA parte cu idiotismele 

qi cu particularit4le ei, savar$e§te apoi 

actul de asimilare. 

Cercetand basmele din acest punct de vedere, vedem, 

ca acea asemanare este o asemanare concentrica, 

adica luand de esemplu un basm roman, vedem 

ca se aseamana mai mult, cu acel al popoarelor Invecinate, 

cu cars sta poporul nostru Intr'un vecinic 

schimb mutual, §i ca acea asemanare scade cu gat 

mai mult, cu cat InaintAm la poporele mai departate. 

Noi ne marginim deci aci a (luta la unu sau la 

doua esemple din literatura noastra romans originea 

literard a fondului tor. 

Inainte Ins& de a intra in cercetarea basmelor sa 

aruncam o scurta privire asupra literature respective 

romane. 

Colectiunea cea mai veche de basme romane este 

aceea, pe care au publicat'o fratil Schott 1) In traduc- 

2) Arthur and Albert Schott: Walachische Maehrchen. Stuttgard 

and Tubingen 1845.


tiune germand. Culegatoril au insotit aceasta colectiune 

cu observAri mitologice, analoage cu acele ale 

scoalei Grimm. 

Cel d'antaid care a publicat un basm roman este 

N. ilinion, autorul romanuluT cultural, .CiocoiT veal 

§i nol.e Basmul sail intitulat , omul de piatra` s'a publicat 

in ,Tdranul Roman' redactat de I. Ionescu. Printeaceasta 

a dat impuls d-lui P. Ispirescu, vestituluT §i 

smeritulut nostru ,culegator tipografe de a publica in 

acela§i ziar 2 3 basme, editate apol ca o bro§urd 

deosebita Bucur. 1862. La 1872 apdru apoT vol. I din 

,Legende §i basmele Romani lor,` ale aceluia§i, §i la 

1876 Fasc. I-II al volumuluT al doilea. In sfar§it a publicat 

acuma la 1882 un volum respectabil de basme 

romane 1) format din basme editate §i de tot pe atata 

basme inedite. 

Sub influenta primeT bro§uri a d-lui Ispirescu a 

cules d. I. C. Fundescu o sums, de basme, impreund 

cu snoave §i ghicitort, i le-a publicat pentru prima 

oars, la 1867, editiunea a doua addogita s'a facut la 

1870 §i a treia la 1873. Teodor M. Arsenie a fAcut 

de asemenea o colectiune de ,basme sau istorii 

populare ' vol. I ed. a doua, Bucure§ti 1874 vol. II 

Turnu-MAgurele 1874. Mara de aceasta s'au mar publicat 

basme in calendare, prelucrate mar cu seams, 

de N. D. Popescu, ap. la 1874, 76, 77, 78, 80, §i un 

calendar deosebit la 1877. Cu o dibacie oare care a 

tradus L. Wolff mar multe basme germane in limba 

romans, ceea ce pomenim ad insa numai in treacat. 

9 V. Revista Ist. Arh. qi Filologie I, 1882 pag. 238-239.

BASME 549 

Basme moldovene in graiul cel mai plastic popular a 

cules si a publicat Creanga; nu mai putin poetice gf 

frumoase sant cele de I. Slavic! ; basmul Zina Zorilor 

este unul din cele mai frumos povestite basme romane. 

Basme au mai fost publicate in diferite ziare periodicee 

Afars de aceste basme prosaice mai avem in literatura 

romana si cate-va basme versificate gi adica : 

,Arghir gi 

Elena' un basm unguresc, versificat de I. 

Barac §i tiparit pentru antlia data la 1800 si de atuncea 

eel putin de 15 or!, daca nu mai mult, si a ajuns 

o adevaratl carte populara cilia si recital de 

popor. Originea ungureasca a acestui basm se afirma 

prin asertiunea lui Asboth 1) cum ca este unul din 

basmele cele mai populare din Ungaria. 

Al doilea basm este: ,Povestea povestelor( de Stamati, 

publicath, mai 1ntaiu deosebi Iasi 1843 si apoi 

cu titlul: ,Ciubar voda` in Musa romaneasca. 2) 

Insfarsit mai pomenim basmul : ,Fata fara trupc versificat 

de d. Ronetti Roman in poema sa Radu 8). 

Basmul insusi e luat din cartea lui Kunisch'), care a 

publicat intraducere germana, douit basme inedite romane, 

gra de a indica izvorul de unde le a luat. A- 

mandoua insa au reintrat in literatura romana, cAci 

-unul este ,Fata fara trupc ci cel -Fait ,Fata in gradina 

de aurisy a inspirat, d -lu! Eminescu poema sa ,Luceafarul' 

1) 0. Asboth in : Archly fur slay. Philol. vol. IV pag. 625 No. 1. 

1) C. Stamati, Musa romaneascA I. Iaqi 1863 pag. 72-143. 

-8) R. Roman: Radu. Bucur 1878 p. 23-27. 

4) R. Kunisch. Bukarest and Stambul Berlin 1861 p.194-203. 

3) Pag. 180 193.


Intocmal precum am observat-o la cantecele populare, 

tot ma ar trebui culese §i aci toate variantele 

unuia qi aceldial basm, din aceste colectiunl. 

Iata acuma povestea ,Hotu Imparatul( din colectiunea 

d-ligIspirescu.1) Acest basm nu este alt-ceva de cat 

strIvechea poveste egipteana, comunicata de Herodot2) 

Lea in scurt povestea egipteana, , dupit Herodot 

,Rhampsinit puse de i se zidi o hazna imparateasca 

me§terul lass o peatra necimentatrt care se invartea 

in jurul el, §i spuse fiilor sal cu limb. de moarte, ca 

de acolo vor putea lua catl banT vor voi. Copii se 

folosira de povata tatalui lor. Imparatul insa , simtind 

a '1 lipsesc banil §i vazand zidul neatins, nu, 

putea sa '§I esplice lucrul §i puse curse ca sl prinza 

pe hoti. Din cel dol fratT, earl furau, a fost unul prins, 

§i ca sl nu se recunoasca, puse pe eel alt de-1 tail 

capul. Ca O. descopere pe hot, atarna Imparatul trupul 

mortulul la vederea tuturor ; muma sa dojenea pe 

cel alt frate, ca '1 va spune imparatulul, daca nu va 

aduce trupul fratelul sat. Prefacandu-se ca '1 scapa 

vinul din butoae tocmal inaintea strajerilor ce pazeat. 

trupul, '1 imbata, furl mortul §i tlil jumatatea barbel 

fie-caruI strajer. Imparatul puse apol pe fata sa intr'un 

cort pepiata, §i spuse ca or tine va veni la 

dansa sa, 'I priimeasca, dar numai, cu conditiunea 

sä-I povesteasca hotia cea ma! mare ce a facut. Hou1 

vine §i dansul si-I povestqte toate ispravile sale,. 

dar cand voi ea sal apuce, lasit el in mama el, maim 

fratelul sad celul 

mort, pe care o adusese el cu sine. 

1) No. %XXIV pag. 356-379. 

2) II c. 121.

BASME 551 

Impdratul vazand at&ta viclenie, fagAdui hotului ertare 

§i bund priimire, dacd se va arAta inaintea lui, 

§i dad. veni, 11 ma! dede §i fiica sa in cdsAtorie.c 

Aceastd poveste a lui Herodot infra in literatura 

europed abia in evul medid, prin mijlocirea lui ,Syndipa" 

care in una din prelucrdrile sale (in cea francezd.) 

confine Si aceastd. poveste. Precum crede Landau 

1) a ajuns in aceastd coleciune, prin comunicare 

din gurd in gura, de oare-ce cuno§tinta limbei §i literaturei 

grece§ti nu era pe atuncea respanditd in Europa. 

De timpuriu a ajuns apoi novelci italiand, local-satd 

in Italia, a§a in Pecorone al lui Ser Giovanne 2) 

la Bandello etc. i Boccaccio vestitul novelist cunoa§te 

§i introduce aceea§T poveste, insd cam schimbatd, in 

Decamerone, 3) tot a§a a devenit baza unui roman 

francez vechiti, localisat in Fran0.. 

Din novelele aceste, s'a nascut WA indoiald girul 

intreg de basme, din care unu este basmul nostru romanesc. 

A§a la Italian!, la Norvegieni, la German!, REIT 

etc. precum se vede apriat din anotatiunile lui Grimm 

la basmul german §i ale lui Afanasiev la cele ruse§ti 

din colectiunile lor. La noi s'a mai amplificat §i 

s'a mai desvoltat acest basm, combinandu-se cu elemente 

luate din alte basme. Acest fenomen de contopire 

§i de amalgamare, a cloud. §i mai multor basme intr'unu 

singur, este prea cunoscut, pentru a'l mai demonstra 

aci. 

1) M. Landau, Quellen des Decamerone, Wien, 1869 pag. 24. 

2) Giorn. IX Nov. 1. 

3) Giorn IV Nov. 2


Trecem acuma la un al doilea basm, studiat de noT 

in partea Ant Aia in legAtura cu un §ir Intreg de romante, 

pove0, legende §i minunT, cu ocaziunea ,Ghenovevei 

Esentialul celor maT multe pove§t1 etc. 

dintr'acel §ir este dragostea imparatului ctitre propria 

sa flied $i persecutiunea el, une-orT esprimat.A. prin tderea 

mainelor. Restul e luat din alte pove§tT, dar fondul 

se recunoa§te cand mai clar, ca nd mai schimbat, 

dupa subjectivitatea povestitoruluT. 

Fondul acela 11 regasim eara§1 in pove§tile egiptene 

ale luT Herodot 2). El ne poveste§te ca : Mycerinus se 

inctragosti dupd propria sa fiice t; fata se spanzura de 

ru§ine §i tatal ei o inmormantti. intr'o vaca de lemn 

poleita cu aur; muma eT supgrata pe slugile, care au 

ajutat pe imparatul, porunci de li se Mara mdinile, § i 

ast-fel se Men §i cu statuele lor.. 

Aci avem elementele principale ale basmelor, novelelor 

etc. numai cu mica schimbare clmainile se taiara 

flied §i nu slugilor. Ba chiar din vaca de lemn in 

care se inmormanta trupul mort al fete!, s'a facut haina 

de lemn in care se inveleqte in unele variante fata de 

imparat. 

Din poveste localA egipteana s'a facutromantul Apollonius 

din Tyra localisat in Antiohia , apoT in Bizant, 

roman(ul EleneT ; localisat in Franta a devenit Minnnea 

Maicil DomnuluT, §i In sfax§it se resfira intr'un 

fir nenumarat de basme la toate popoarele, capAtand 

pretutindenea coloritul national. 

1) Mal sus pag. 114-126 

2) Cartea II cap. 131.

BASME 553 

Intrebarea cum s'au rAspandit aceste basme, se de-sluseste 

acuma foarte usor, indata ce am stabilit pa-. 

ralelismul intre basme §i novele sau povestirt. Tot asa 

precum au ajuns acestia la not, atat prin scris cat 

si prin viul graiu, tot asa au venit si basmele. Cu 

atat mai usor putem admite a.ceasta, cu cat pretinsa 

sump, insemnata de basme, ce se afla raspandita pe 

suprafata pamantuluT, se reduce, daca nu tocmat la 

40 de formule precum a incercat Hahn a le reduce, 

dar sigur eel mult la 80 100 de formule; din 

combinatiunea multipla a acestora se compune acea 

varietate mare de basme. Cat de mica este acuma aeeasta 

sums, fats cu numarul insemnat de novele, 

povesti si snoave, pe care le-am vazut colindand de la 

un popor la altul. 

Comunicarea pe calea literara, chiar de ast-fel de 

novele, am dovedit-o not in aceasta carte in deajuns. 

Ca O. reamintim un singur esemplu, ne ajunge a pomeni 

povestea : , Dracul si femeea 1) ` unde am aratat 

trecerea ei in basm; la esemplele aduse mai sus, mai 

pomenim aci, ea o paralela romans intocmat cu povestea, 

se afla in , el:latoriaa)c luT Iosif Vulcan, culeasa 

din gura poporulut roman din Transilvania. 

Cat priveste acuma comunicarea basmelor prin graiul 

via, vom povesti aci un fapt destul de interesant, 

care ne va arata una din cafe de comunicare, sari 

due de la un popor la eel alt. Not datorim acest fapt 

d -lul I. Bianu, care ne a povestit, cum ca find Inca 

I) Mal sus pag. 132 137 

1) An VI. 1880 pag. 186-187

554 LITERATURk POPULARA ROMAA 

copil, auzise trae§te intr'un sat oare care in Transilvania, 

nu departe de locul §ederei familieT sale, un 

povestitor vestit de basme. Acel povestitor spunea 

ni§te basme ne mai auzite pand atuncea, §i lumea venea 

cu mic, cu mare, stt asculte basmele acele §i IT 

platea pentru povestirea lor. A§a le a auzit §i d. Bianu 

ca basme, in copilarie. Dar acele basme, precum a 

recunoscut mai ta.rzid, nu eras insd alt-ceva, de cat 

epizoade,din poemele lui Tasso fi Ariosto devenite basme 

§i pove§ti populare in Italia. Povestitorul nostru 

roman slujise ca soldat in armata austriaca, §i fd.cea 

parte din garnizoanele stationate in Italia. Ca veteran 

s'a intors acasd §i aducand cu sine basmele auzite acolo, 

le a introdus cu Incetul in cercul basmelor romane, 

§i asta-zi fac parte din proprietatea literara a 

poporulut. SoldaVi gi negustoriT erad mijlocitorii eel 

mai de frunte in timpurile trecute, §i for se datore§te 

in mare parte trecerea fondului de la un popor la altul. 

Asimilarea a facut'o insu§i poporul Imbracand, materialul 

cu haina nationald. In locul calului Balards'a 

putut pune in esemplul de faldcalul ndsdrdvan din basmele 

romane, care scapd, pe Felt-Trumos din toate primejdiile, 

Intocmal precum scapa Baiard pe Roland; 

Fata Morgana a fost balocuita prin ghat zorilor, Vrdjitort 

prin zmei Si a§a toate cele alte figuri §i persoane 

din basmele italiane, §i tocmai a§a s'a intamplat, fard 

indoiala, cu toate basmele ce au intrat in literatura 

romans. 

Elementele nationale, de alts parte reprezinth sum 

de idei §i conceptiuni, izvorate §i luate atat din 

romanluri, cat §i din apocrife si 

din intreaga literature.

BASME 555 

populara religioasit, care a intrat in papor inaintea 

basmelor §i s'a asimilat cu dansul, qi care infra tot 

mereu. 

Daca am rezuma acuma 'loge elementele basmelor, a 

caror origine literary, am demonstrat'o in cursul desvoltarilor 

din aceasta carte, am avea o suma respectabilk 

de atarT idet §i conceptiunT, considerate pang, acuma, 

ca urme ale mitologiet antice. Ca A. pomenim numat 

unele: Apa via am gasit'o deja in ,Alexandria.`, calul 

sburator, cimilituri, intrebdri istefe in cercul solomonic 

§i in desvoltanle ulterioare ale acestul cerc. Prevestiri 

i intampindri, credinte astrologice Si alte credinte, 

din suma cartilor in§irate §i studiate mat sus : 

§i ast-fel putem sustine cu drept cuvant, ca basmele 

sant varful piramideT, facuta din intreaga literatura 

populara ; inteansele culmineaza literatura romantics., 

etica §i religioasa Si se manifests invederat legatura 

acestora intre dansele §i influenta adanca ce esercita 

asupra spiritului omeniret. 

SFAR§IT

AP ENDICE

APENDICE 

CEASORNICUL DOMNILOR 

DE 

= 

N. COSTIN 

(Manuscriptul No. 6 din Bib lioteca Contra lg din Imp*, scris 

la 1714 fol. 243a-246 b) 

Parte a patra; caps i intar. 

Voroava a prea inteleptulul Garamantilor 

catra marele Alexandru, in 

care dovedeste, ca mat mult pot cei, 

cariI cu masura socotesc de sine si mo- 

§tenesc puOne, de c&t Alexandru, care 

moqtene0e multe, §i cu mandrie socotind 

de sine; §i cä pre mare nebunie 

caste, a'§ vrea a sttipani lung §i lat, care 

are scurta carutA a vietii sale.

560 VOROAVA GARAMANTILOR 

A grill an va stie, 

eine nu va Ole a diem, 

dzice Avows. 

Mai leasnea este 

burduhul de mielu 

umflat a sa cufunda, 

decat pre omul bun 

farit voe lui a-1 sill 

spre a face ore-ce, 

dzice Ilion. 

Poviituitorlul norodulul 

avute, nebuneste 

face rlizbol 

inpotriva celor lipoid, 

dzice Instill, 

,Obiciald iaste intre Garamanti, Alexandru, 

de rar unul cu altul, iara de 

aproape cu ceT streini nice danAoara sA. 

nu vorbasca ; de vor fi eT ceT IntAT pricina 

amestecaturilor, cu limba a omuluT 

rAu, nemica nu-i altA, fArA crainicul 

inemil cell rele qi neiubitoare. 

DupA ce ne veni veaste de tine, ca. 

vii inteaciasta t(a)rs indata, nici sa 

e§im intru tAmpinare ta pentru cinstea, 

Mei de aparare, n'am grijit; nice °chit 

sa radicAm spre tine sa to vedeam, 

nici gura a de§chide pentru sA, vorbim, 

nice manile pentru sA tea maniem a nu 

clAti, nice a radica rasboTA pentru O. 

tea vatftmam n'am sfAtuitu sa facem ; 

ca mult mai mare uraciunea easte intru 

not de cinstea qi de averi, care le itibe§ti 

tu, decAt dragostea laudeT §i avutillor 

intru tine, care le uram noT. 

W.A. (MLA ce-ti placu tie ca sa, t6 

vedem pre tine, pre care-1(e) a-I vedea 

n'am poftit ; pentru sa -ti slujim tie, 

canna a sluji nu vom ; pentru sA, vorbim 

cu tine, cu care a vorbi nu poftim, 

nu nea fi lenea noaa a face aciasta, Tara 

cu aciasta tocmala.: ca cu rAbdare 

sa, ne ascult! pre noT, el, care le vom 

dzice tie, mai mult 1tT vor folosi tie, pentru 

sA-ti dregi viata ta, decat sA. WAse§ti 

de a suppune paza (tiara) noastra.

VOROAVA GARAMANTILOR 561 

precum cale easte a sa cunoa§tea domnilor 

vacurile viitoarea, el §i pre not 

putin sd ne socotescd, care ar fi a noastre, 

decat lumina mai derhis easte ; §i 

pre tine ca te ostene§ti §i ca te zabove§ti 

a suppune acelea care santu stre- 

Me, iard de§chis easte. 

Tin lucru te intreb, Alexandru, la care 

de vel putea a rdspunde nu §tit, ca oamenu 

mandri deprindu a fi la mints 

turburatri. Spune-m mie te rog, unde 

meargi ? de unde vii, ce vel, ce gande§ti? 

ce pofte§ti ? Oita la care crail 

§i -titri sA ratace§ti neodihnitele rahnele 

inemil tale? Nu inzadar te intrebu aceastea 

; ce ar fi ce veT, ce ar fi ce cerT, 

ce ar fi ce cerci? di nice ce ai cerca 

tu, socotescu, cil nu §tiT tu; di cugetul 

mandru §i Invrajbitoriu, nice §tie, nicT 

intalege ce ari putea sA -§ fact, §ie indestul 

; de vremea ed. e§tiinvrajbitorlu, 

te treci pre tine cu laude; cad e§ti desfranat, 

rahna a avea te amage§ti pre 

tine ; caci e§ti Muth-, te amage§ti cu ne- 

§tiinta ; caci e§ti mandru, incarcit asupra 

ta lumea! ca adeca, sA urmedzi pe 

pro§time, §i sit nu agonisd4ti socot6la ; 

ca sA lil pAreare ta, §i sfatul strein sA -1 

leapez ; ca sA iube§ti inbunAtori, §i sA 

depArteadzi de la tine pre cet invatati §i 

Intalepti. CA domnil §i oamenil cei de 

Ori ce el miltsnesid 

on drept,ate, cu 

stramblitate sii, ea, 

dzioe Fabius. 

Dap& Darie si dap& 

Indie sitrac smote 

Alexandra , &deb 

Seneca. 

Gaster, lit. pop. rom. $6


Bari sant] de aceea 

°aril guar a 

grit adevirul, dzice 

Amgen. 

Licomini laudeT 

gi neetturata rith- 

nirea veetii, nemiaA 

luoru cu calea a 

vedea, nu eloboade, 

dzice Cur g; 

sus, ma mult vor sa s(a) laude din 

mincTuna, decal sa sa. ceartea pe direptul. 

a§ea a gre§alii voastre, o domnilor, 

pricina, nu inteleg ; cad in curtile 

voastre imparatea§t1 (in stapanille §i 

imparatfile !) geamba§T, §i inibundtoriI 

(§i mincino§1 mar multi* de cat barbatl 

intAlepti) tined; ca in casa domnilor, 

de va fi unul trambitoriu de fapte 

alesa, Tara §ease sute inpotriva sant hulitori 

de salniciea. i acmu provadzu, Alexandru, 

ca sä va tampla de mai curundu 

Dumnedzei vor aiedza far§it vietil 

tale, decat to sa a§edzI hotar razboTului 

tau ; ca omului invatat cu tulburarile (§i 

cu sfazile)pentru odihna, neodihna easte. 

,Te vadz pre tine phn de osta§ §i de 

tirani inpreginrat, te vadz ca pradzT besericile, 

§i bani farti, folos ca inpra§tii, 

te vadza ca omori pre cei nevinovati §i 

ca nu Iasi in odihna pre eel. pAcTuitori; 

te vadz ca tuturor e§ti. neprieaten, Si ca 

n'ai prieateni, care este eel de pe urma. 

rau (de pe urma rau) din toate relele. 

lard a§ea de cumplite ostenele precum 

sant aceastea nu poate fi sa le radicY, 

doara sau de e§ti nebun, sau de s'au 

descArcat asupra to certarE, de la dmndzei 

; ca de multe orb din slobodzeniea 

dumnedzeilor, omenib petrecand zabava


cu liniste si odihna, sl InvAlAtucescu 

cu supAratesi greale lucruri; nu ca din- 13.abnelor oelor degarte 

niol un =Woo, 

tru dansele sa. agonisasca cinstea, ce sit nicI on hotar a si 

afla nn poate, dzice 

AsplatescA vina pentru celea trecute. . 

CA use sant de multu drepti dumnedzeii, 

cat yeti mai tardziu veH mai curund, 

nice un rAu nepedepsatA nu-1 lass. 

,Spune-mi mie, to rog, au nu easte 

mare nebunie a saraci pre multi, pentru 

sA tea InbogAtA.sti numai pre tine ? 

au nu easte ce de pe urma nebunie, Ce-1 va Indeetula 

pre meta, pre care 

pentru BA stapanAsti tu ca un tiran, SA nu-1 indestulTazA lumea 

7 dzice flares- 

sti a-i goli 0 1. goni). pre toti de la stabu(ry).paniea mosiilor sale ? au nu easte nebunie 

pre mare, el vei sa asedz rAsapa 

vietii noastre, si multe mormanturi pre 

plmant ? au nu Baste nebunie prea mare, 

a vrea ca sA areate dumnedzeiT neodihnite 

muncile sale, si sA pilardza yr& 

re si socotela a toatA lumea? Au nu Pofta domnaloi 

nemiruea si 

easte nebunie ce de pe urma., ca cu la- paea cu gren, dzice 

Cassiod(or). 

cramile sAracilor si a vAduvelor asa de 

sangeroase biruinta a vrea sa agonisesti? 

Au nu easte nebunie mare, sa innoal 

e pa'mantul in sangele celor nevinovati, 

pentru sa. dobandesti veaste cu 

blast-fun intre oameni? Au nu ti sA. pare 

tie mare nebunie, candu inpartandu Cu cAt vet fl ma 

mare, on atAta ma 

dumneze lumea, intre area de multi sa blAndu si fli, dzic 

Poeta ft Bootie) 

vei tu, numai tie sA o dea dumnezet si 

sa ti-le rapasca. ?

564 

eines incepute ffirgeocoteli,on 

multi 

vremea cu pot dirage, 

dzioe Rof(in) 

Celle) rin agonisite, 

ran sit rasa,pison, 

&lee Titer°. 

VOROAVA OARAMANTILOR 

`Nu santu, Alexandru, aceastea zidii 

intre oamenif muritorl nascute, ce sant 

faptele de bung diavole§ti intre pe§terile 

Iadului nascute §i .tinute. Ca nulrebue 

sa sa socotesca ()meth! dintru bunatate 

mintiT, care oare ce dintru a faptelor 

bunatatea care o fac, on bune on 

reale. Blastamat easte, de au fost area 

§i blastamat va fi de easte , carele viata 

care vi%uWe, in peire tuturor o intoarce, 

pentru aceasta una pricina, ca la 

vacurile viitoare de barbat tare lauda 

sä agonisasca. Ca fbarte rar slobod dumnedzeiT, 

ca in pace O. le petreaca cineva 

acelea, care sant dobandite cu razbot 

pe nedrept. 

,Vo'f sa §tiu de la tine, care ar fi acea 

nebunie de care tel indemnat de tel roco§it 

asupra luT Dade stapanu tau ? -care 

murind, a supune that& lumea ai silitu, 

§i aceasta nu ca un domn de mo§ie, ce 

ca un tiran nemearnic. Ca acela sa 

theme adevarat tiran, care peste ce nu 

sa cade ai 

nu-i nu cale, apuca bunele 

streine. De veT dzice ca cerci sau dreptatea, 

sau pace, sau avutir, sau lauda, 

sau odihna, sau folos prieatenilor, sau 

rescumpararea depre vrajma§i, nemick 

de aceastea! asea O. ma lubasca dumnedzeil, 

nu vet afla cu aceasta cale; ca

VOROAV/1 GARAMANTILOR 665 

raguril eel duicl, intre heare amara nu 

sa, fach. 

Dara cum te vom creade ch cerci dereptatea, 

dem asupreti toga lumea in 

potriva socotefei §i in potriVa dreptatii 

cu tiritnie ? Cum cearcl pace, ch on 

cati te priimescu iI faci birnici, §i pre 

cei ce -ti stau in potriva cu vrajmh0e iT 

priime0i ? cum cerci odihna, cand faci 

samanAtura in toata lumea cu tulburAri 

? Cum cerci m(i)la and a ginga0eT 

bmene§ti e§ti calo? Cum cerci avutii, 

'and tie nice averile tale, nice aceale 

Ori ea se prieette 

en Area id treoe hotarul 

coal dereptu, 

Idletteittarceirare= 

Grigorli Nican. 

caril(e) le ea. de la ceT biruiti, nice cele 

ce ti sh inchina de la cel biruitorl, null 

ajungu ? Cum vom creade el cerci 

folosurile (rudenillor sau) a prieatenilor, 

cttnd din prieatenil ceT vechi I-al fAcut 

vrajma0 nob? SA stil, Alexandru, ch. datoriea 

celui mai mare easte a invAta 

pre cel mai mic, §i a celui mai mic a 

aseuIta pre cel mai mare; intre cel de 

potriva (Si de a tocma) este prieaten. 

Iara to ca, nu superi pre nime pre phmant 

de potriva (0 de a tocma) tie, 

n'ai pentru ce sa, tea nadejdue0i in lu- ElhadOte eaate in(i)ma 

taturor °emea 

vr'undi prieaten. CA de multe on lm lalte bunStitti 

(Wee Titer(o) 

domnib cu nemultemirea pierd prieteni 

foarte de credinta, 1i cu rahna cinstil, 

is 

gAteadza de cap vrhjma0.


Minte a bl(a)goroedna 

eû nu 604 

tulburtt de etrAmbit- 

Stilt, eau de 1 eu et 

lust Andy& le Ida, 

&Ice Pate= (2) 

Cel tnbunAtor, rAut4Fil(e) 

fieeete-eui 

le albeagte, dzieetiareab(uxy). 

cum to vom creade c# imbli sa-t. 

rascumperi de pe vrajmaq, and mai 

cumplit de pre tine s&ngur slobod It rascumperi, 

de cum s'ari rascumpara de 

pre tine vrajmRii robindu-te? De easte 

pentru aceea ce s'au agonesat care and 

rliu despre tata-tau Filip, sau cAci acum 

§i tie, ficiorului 1W, ar fi fost neascultAtori, 

au n'ar fi mai cu sfat a le 

trage priitin§ugul lor, de cat a intari 

neprieten§ugul? CA inimii milostive §i 

bl(a)gorodne, de cat fie§te ce rascumparare, 

mafgreu IT easte a-§ rascumpara 

de pre altir. 

Tara nice ostinelile tale, sprea agonisirea 

laudei temelnice, a le face pe tale 

nu putem sll. dzicem, cAnd petreakerea 

§i viata Rea de rAsturnAtoarea ((i sireilia 

de bunlitatea) petreci. CA lauda cA 

adevarata, nu intru voroava inbunAtorilor, 

ce intru fapta domnilor sta. Nu 

sit gatedzft laudarAilor cu tovaa§iea, ce 

cu deprinderea celor bunai; c cT prea 

mare tovAra§ie cu cel ran, prepuitoare 

foarte face viata celui bun. Nu sa gatedza.lauda 

cu bani la moarte,inpartand, 

ce In viata InprAtiindu -T bine. CA 

easte pravila prea adevArata, cll. care 

numele sau socote§te mult, aceluea banul 

putin trebue sA socotesca ; §i care 

socote§te banul putin, dovadA easte cA


sa socot6ste mult numeale sau. Nu sa 

gatedza lauda ueigand pre eel nevinovati, 

ce pre tirani stingandu-i ; ca toata 

melodiea acel bune otcarmuiri a domnil6r, 

intru a pedepsi pe eel rar, Si intru 

a plati celor bunai easte asezata. Nu M. 

gatedza lauda, apucand celea streine, ce 

ale sale daruind. Ca nemica nu inpodobeste 

mai mult maestatul domnului, 

de cat a inpartire de bune faciri (si daruri) 

a sa (?) arata milosardniciea; intru 

a prilmerea slujbelor (si a darurilor) 

nice o rahnire nu priimeaste. Invata-te 

dark cine ar fi acela care lauda intru 

viata aciasta ari-Si cumpara si ari avea : 

adeca nu acela carei petrece viata sa 

In razboiu, ce pre care im pace II apuca 

moarte. 

Tanar pre tine, Alexandru, §i rahnitorin 

de mare lauda a fi, to pricep ; qi 

area as vrea sit §tii, ca nemica nu-i cu 

care at fi fn grije mult de lauda, de cat 

poftind'o pre dense fara masura si rahnind'o. 

Ca oamenii cei trufa§ de nu agonisasc 

ce vor, dobandescu hula ; §i 

pentru Ail face mai mult partas poftel 

sale, nemica nu sant mai cinstitt 

Crede ma, Ajexandru, sprea ce adevarata 

si intemeeata, agonesand nume 

bun despre toci trebue nevointa, nu cu 

me§tersuguri rele a sta inpotriva ; ca 

Cine va sA agonirasa 

lauds adevirata, 

sA pAzaacA eluj- beli dereptitii,dzieu 

Titer°. 

A urma lauda trebue, 

nu a o pofti, 

dzice Plinie.


Gine easte binelui 

de obits nentrocit, 

a 8 norocit nu se 

poate, dike Titer°. 

Cel pre lntelept, 

rodul bunittitil in- 

tru cunoptiinta 11 

pune, eel nedestvArsit 

Intro lauda ; 

&ice Macrovie. 

lauda aceil agonisite pen WA, de la o 

vreme sa. hota.re0e, (§i sa, sfar§alte) cu 

hula.. 

,i mie mi-I 'IAA de tine, Alexandru, 

ate vadz pre tine ne avAnd dereptatea, 

cad Iube§tI tiranie; te vadz pre tine ca, 

n'ai pace, cad 0-I drag razbdul ; te 

vadz pre tine ca, nu e§ti bogat, de vremea 

ea lumea o ai sarleit ; te vAdz pre 

tine dt n'ai odihna, de vreme ca urmedz 

ostinealile Si turburarile ; te vadz parasat 

de prieatini, de vreme ca, i-ai facut 

pre ditNil vrAjina0. A§ijderea te 

vAdz pre tine canu-ti rascumperi de pe 

vrAjma§i, de vremea ca tu intru tine 

lucredzi slujba de cale, care o rahnesc 

el. Care find a§ea, pentru ce petreci in 

lume, pArAsat de acelea bunatati, pentru 

care easte sa le poftescA vilata? CA 

care fat% folosul gm §i cu scadere streinA 

petrece via%a, vrednic easte cu pedepsa 

de cap sa moara ; ea nemicAnu-i 

alta care ari rasturna orwl, cleat a 

suferi (§i a rabda) intru dansul pre omenfl 

cei MIA foths. 

4 Ce ca sa. graescu celea adevarate. 

Pentru cAci sAnteti a§ea domnil saraci, 

pentru aceea, ca pofte§ti tu stapania pamantului 

; credz pentru sA nu aibivre un 

stapAn in lumea, §i pentru acee a goli 

a§ea de pre multi pofte§ti tu, pen-

TOR OAVA GARAMANTILOR 569 

tru cu moarte for sg. agones4ti nume 

nemuritorlu. De ari mosteni domniT 

eel razbolnicT, §i cei cumpliti pre- 

cum esti to singur, viata acelora, pre 

car-i ucig eT, precum cu agonisata averilor 

is inbogatadza casele, macar de n'ar 

fi nice derept, lark ar fi razbolul de 

rabdat ; dark, ce foloseste asta-dzi a omora 

pe sluga, daca va omora main 

moartea pre domnul si pre stapanullul? 

Ace pre mutt nebunii trebue sit sa. 

numeare, Alexandru, sau lipsat de intelepciune 

omenil mandrisitrufas, care 

faptele sale nu cu Inputinare dzilelor, cu 

care stint savietuiasca, ce cu multimea 

gandurilor, care le cugeta de stapaniea, 

le masura. ySi asea viata cu ostenlala le 

ramane, §i moartea cu grije, a caruea 

lecul easte: ca barbatul prea intelept 

$i bun, de nu agoniseaste ce pofteste, 

sa sa indestuleadze cu atata cat poate. 

, A§ vrea sa §tii, 

Alexandru, c nu sant 

oamenil deplin, card vad multe, caril 

and multe, ear' cunoscu multe, calif 

mostenescu multe, caril pot multe, cariT 

poroncescu a multi ; ce cariT intl.& in 

voea vreril dumnedzaesti , pre acela fI 

marturisbc deplin a fi ; ce are nu socoteste 

sfatulul situ i cu multu maT 

mult de acela ee are socotesti sfa- 

/tabus etipanirit 

de cit taste roduri(le) 

mal aprinel, 

deice Tatit. 

Su rihneetl on ce 

treabue, dzice Lucab.

570 VOROAVAGARAMANTILOR 

Buda Ima, =mind 

BS faei lauda celui 

mfindru,dzice 

tuluT strein. NoT nevrednic a fi de 

lauda it socotim, care socote§ti a fi 

vrednic de arm; si a§ea, Alexandra 

it agonisa§ti, care al fi robil tuturor, ca to 

socote§ti a fi vrednic de stApan tuturor. 

A§ea sA and Tubasea, dumnedze nemuritori, 

cum nu §tiu, cad nu c'au plAcut 

tie, sal fie prieaten §i voTtoriu de bine 

Darie, cum nu §tiu, ce folds ye! lua dintru 

aceea, cacT pofte0i stapaniea lumi!. 

Ca departe mal mare cinste easte ro- 

biea in pace, de cat stapaniea in azboTu. 

*i 

tine va dzice in potriva acestora 

care li-am dzisti, acela, ca ar fi pierduta 

gustul adevaruluT (§i cit-i bolnav) 

dzic.

ADAUSE i INDREPTARI 

Peg. rindu 

5 14 de jos In loc de : amalgamante citeste : amalgamate 

5 6 de sus , toate cu toate di 

9 2 de jos , Arran Arrian 

V) 

11 

13 

13 

9 

de sus 

de jos ,, 

Iagid 

Difonisie 

,, 

,, 

,, 

Iagic' 

Dionisie 

, 

20 4 de sus de Pe 

27 relativ la Alexandria intru cat a intrat in popor mar 

observam ex avem ad in Bucurestl o firma: la 

Ducipal" undo se ail zugrilvit calul lui Alexandra 

cu cornu in frunte, dnpit cum e descris in Alexandria. 

31 14 de sus in loc de: 1710 citeste 1714. 

33 4 de jos a Movaxou MoxaXou. 

31 1 de jos n 

IBlia,HOMI, 

Varlaam qi : 

11 IB all HOME, 

Varlaam i 

35 Din Invataturile lui Neagoe Voda am mar capatat nor 

Inca un manuscript din 1817 fntoemai cu ms. Bibl. 

Centrale, chiar Eteris de aceea0 maul. Acest ms. se 

afla acuma in posesiunea noastra. 

42 42 pilda cu inorogul am reprodus'o intocmaT in Chrestomatia 

noastra I pag. 165. 

61 2 de jos 1870 trebue sa urmdza in rand 3 dupl, vol. II: 

,

672 

ADA1JSE BSI INDREPTXR1 

Peg. randn 

63 

64 

64 

65 

1 

4 

1 

11 

de sus in loc de cogerit citelte coperit 

de jos Keller ,, Keller ; 

de jos ,, MupoXortov , Mu0oXoltX0V 

de jos e uimic I, nimic 

76 1 de jos Gressammt abentheuer citeste Gesam. 

mtabenthener. 

77 8 de joe in loc de bamalul eiteqte hamalul 

, 

, 

80 

80 

3 

2 

de sue ingende 

de jos ,, Guerrini 

is opere. Giulio: Giulio. 

,, legende 

Gnerrini. leopere : 

1 de joe in loc de Ptaftrix71 citeste a talbpal 

81 4 de jos ,, TOY ,, TOL) 

89 relativ la istecimea fetei care vine: aid alare nici pe 

jos etc. vezi anotatiunile si paralelele bogate cu sari 

a insotit R. Koehler un basm serbesc. Archiv far 

slavische Philologie V pag. 47-60. 

96 7 de sus in loc de of citeste of 

96 

111 

3 

10 

de jos 

de jos 

,, 

, 

,, 

Archir 

Hmmer 

,, 

,, 

Archly 

Hammer 

112 4 de jos Straporola Straparola 

113 4 de jos , 

p L XXXVI citeqte CXXXVI 

115 1 de jos olo ,, Golo 

121 12 de joe pnstie. ,, puetie 

131 6.4 de jos ,, dialogurI si scrisorI citeste dialogurile 

si scrisorile. 

139 Pildele din Physiologus, care face parte din InvItaturile 

lui Neagoe Voda, stint reproduse de not intocmai 

dupA, Original in Chrestomatie I. p. 165 n. 

142 n. Pilda despre shhastrul si ingcrul fis aili deAt cu, 9 

ani inainte in literature roming, cAci face parte 

din Margarita al but Zlatoust tradus romilneste de 

R. Greceanu, tipArit BucurestI1691 fol. 164b-165b 

si e scos cum zice: dintr'ale Starecu/u1 capul 2. 

AceastA poveste a intrat cu total in popor, si o regisim 

sub formA rimatli In SiedietOreau ed. J. 

Vulcan An III 1877 pag. 2-4 : ,Dumnedieu si 

cersitorula unde D-zeu Is local ingerului, si carfletorul 

al sehastrulut

Peg. randn 

ADAUSE INDREPTARI 573 

144 Povestea cu fiul lui Theodosie. Ni se spune at Asachi 

are o povestire analoaga; nor n'am gasit'o 

Ina. 

146 5 de sus in loe de Florian citeste Florian. 

148 Piram qi Tisbe se gaseste si in Franta ca o poveste 

popularA rimatil. pe o foae coloratd. 

156 3 de jos in be de VII citeste III 

157 10 de sus ,, scrift e schrift 

157 15 de sus des leagA ,, desleagA 

119 5 de sue Simroek ,, Simrock 

164 8 de jos , II e be 

174 11 de sus . se , 

176 Th. D. Speranta a publicat asemenea o sumA de 

anoave populare In Contemporanul." 

182 1 de jos in toe de asopice chaste esopice 

184 3 de sus e modievale ,, medievalc 

190 10 de sus 71 tiparit e tiparita. 

194 3 de jos 7/ Benfeyi Benfey 

195 15 de sus e Schimf ,, Schimpf 

196 1 de jos 71 C. Loc 

197 9 de jos 71 nn unul 

198 1 de jos defaima a defaimarea 

204 16 de sus , VlIdica Anthim ed. catre citegte cAtre 

Vladica Anthim ed. 

204 1 de jos in ke de defecte citeste defectoase 

207 4 de jos acriindu -i scriindu-le Eii in loc 

de repetindu-r citeste repetindu-le 

210 1 de jos in loe de s'apuce eiteate s'apuce 

211 1 de jos e slavesn slovean 

212 16 de sus II flier nicr 

71 

214 1 de jos (XX) ,, (XXV) 

77 

216 2 de sus unir , unele 

218 11 de jos folosulurile folosurile 

77 

221 7 de sus e aces e aceastA 

222 6 de jos 71 pastrate presarate 

222 3 de jos de ,, ele 

71 

224 2 de jos ,, si 

zicitoarele sant, citeste: ant i 

ziciitoaree

574 ADAUSE INDREPTARI 

Peg. rindn 

227 2 de jos in loc de Mittelalterlii the Roethsclpessfe citeste 

Mittelalterliche Raethselpoesie 

229 2 de sus in loc de varoava citeste voroava 

229 1 de jos 447 437 

240 Ghicitori se mai aflii in Basmele publicate de L. 

Wolff qi in colectiunea manuscrisA a lui Golescu 

pe cea din urmli. foae (fol. 853-854). 

262 La Hronografele insirate aci mai adliogiim si acela 

descoperit de d. Petrovan in Basarabia, care nu 

este alt-ceva decat o copie din sec. XVII in 40, 

al aceluiasi Hronograf. Prin urmare avem acuma 

patru manuscripte unda si aceleeasI redactiunT. 

271 3 de jos in loc de Ianathan citeste Ionathan 

271 1 de jos Apocalypse 7, Apocalypses 

274 1 de jos lb. pag. I, idem vol. citeste Ibidem 

vol. I. pag. 

284 11-12 de sus in loc de Marinescn citeste Marienescn 

285 19 de sus ,, Gregorie ,, Grigorie 

286-u o parale1a interesantil romans la legenda despre lemma 

infloritor se aft' la F. Mueller. Siebenburg. 

Sagen pag. 175 No. 225 si paralelele p. 409-410. 

296 4 de jos in loc de Midrach citeste Midras 

298 3 de jos ,, 1878 1879 

310 12 de sus cn ,, dupa cum erau 

312 6-8 de sus abia maI tarziu am observat el d. Hasdeu 

a rectificat in adaus" p. 734 prima sa mei-time, 

mentionand textul luI Tihonravov, noT decl rectificiim 

ad cu placere observatinnea noastra din text. 

316 15 de jos in loc de a citeste ca a 

321 15 de sue de din 

71 

331 10 de sus 1, Zeflrim ,, Zefirin 

335 2 de sus ,, II ,, le 

335 9 de jos I, sAu. I, situ 

358 4 de sus ,, a tribuit ,) atribuit 

359 3 de jos ,, incarcate inciu-eall 

363 13 de sus ,, apocrife apocrifele 

364 7 de sus ,, oare oare care 

377 9 de jos ,, i le. 

,

Pag. rAndu 

ADAUSE BSI INDREPTIRI 575 

.377 4 de jos laforma la forma 

388 3 de jos Skazanio ,, Skazania 

.394 Avestits. Observam a mar acelasT apocrif it regAsim 

Ili la Grecir modern!, cu deosebire numar cg, in be 

de Avast* stii numele : Ghilou. Identitatea merge 

ping, acolo, eh i se atribue qi eT 12 numirl 0 jumatate, 

can mai toate se pot esplica, ca niste atributiun! 

personificate ; qi justificA ast-fel esplicarea 

ce am dat nor numirilor multiple ale Avestiter 

§i ale luT Dumnezeu, pag. 402-408 urm. 

B. Schmidt (Das Volksleben der Neugriechen L 

1871) studiazA pag. 139-140 credinta populara 

greceascA respective, fruit insh a cunoaste acel sir 

de apocrife orientale, slavone qi roman studiate 

de nor aci. 

396 4 de sus in be de ebraieA citeste ebraicA 

402 1 de jos Bartosch Bartsch 

398 relatif la diavolul ce se gone.te prin aflarea nnmelur 

shn celur adevhrat, comp. Cosquin in:Romania vol. 

VI pag. 568, No. XXVII si adausele vol. X p. 571. 

417 qase deschntece roman en traducere germanA a publicat 

Schmidt. Jahr u. Tage pag. 35-37. 

418 11 de jos in be de importat eiteste : important 

428 blAstemul se gra si in Aghiasmatar Bucur. (1851) 

1858 pag. 179-180. 

431 3 de jos is be de afiAm citeste afig. in 

433 15 de jos n duph ,, din 

436 10 de jos 1803 ,, 1805. 

446 10 de jos 'I pe care singur singura pe care 

450 4 de sus a. ,, 

456 2 de jos , aoocalipsul apocalipsul 

458 1 de jos Gesellschft Gesellschaft 31 

464 6 de sus riipandirea rhspAndirea 

467 2 de jos in datinele in: Datinele 

97 

469 14 de jos ,, alaturea , alatura 

472 12 de sus ,, popular n popularA 

474 1 de jos , ,,pesmsmrti" 1, pesm smrti" 

475 6 de jos ,, analegii , 

analogi!

576 ADAUSE 51 INDREPTARI 

Pag. Amin 

483 u. exalters& a dor pomr din mormant. Comp. B. Schmidt. 

Volksleb. d. Neugr. I. p. 251 No. 1. 

488 3 de jos in be de pag. 85 citeste pag. 35 

489 6 de sus fragmentara fragmentar a 

11 

506 15 de sus ,, Gromoonieul .. Gromvonicul 

516 3 de jos ,, I II S. a. 

535 7 de sus alnics tanks 

1, 

540 7 de sus ,, 1624 1824. 

,

1NDICE 

-=- 

I 

Indicele manuscriptelor 

1. Ms.cademia. Codex Sturdmans 

(mixt) (1550 - 1607). 

311u, 357u, 362 , 371, 

374u, 382, 393u, 397u, 

426u, 451, 467. 

2. Ms. Academia. Paleea. mixt. 

(c 1625), 228, 284u, 305, 

353, 450. 

3. Ms. Bibl. centr. Buour. No. 

10 Hronograf. (c. 1650). 

12, 261u, 267, 291u, 296, 

302 , 307, 308u , 318u, 

321u, 322, 326u, 336, 337, 

340, 341n. 

4. Ms. Academia. Molitvelnic 

(c. 1650-1675) 427. 

5. Ms. Gaster. Molitvelnic (1679) 

466. 


6. Ms. Petrovan. (sec. XVII 

identic en No. 3) 574. 

7. Ms. Cipariu. Archir (secolul. 

XVII). 106. 

8. Ms. Cipariu Mamer [ (sec. 

XVI) 58u. 

8 b.Ms. Cipariu. Gromovnic (sec. 

XVII). 507. 

9. Ms. Eminescu. Amartol. Sotnl 

(1692) (minunile) 120, 403u 

431u. 

10. Ms. Hohenzollern. Dorotheus 

(c. -1695). 263, 294. 

11 Ms. Bibl. centr. Bucur. Isopia 

(ante 1705) 185. 

12. Ms. Dionisie , Alexandria 

(1704) 13. 

13. Ms. Tocilescu (1705) 456. 

37

578 INDICE 

14. Ms. Gaster. OtecTnic (1706) 

399 (Sf. Vasilie) 439. 

15. Ms. Bibl. centr. No. 11, Letopiset, 

(1713) 13,425. 

16. Ms. Bibl. centr. Iagr, Ceasornic. 

domnilor (1714) 31, 

559u. 

17. Ms. Bibi. centr. Bucur. Hronograf, 

(incep sec. XVIII) 

ocopie identicii en Ms. No. 

3 (1650, 261 u. 

18. Ms. Gaster, Carte de bucate 

(1749) 536. 

19. Ms. Gaster, mixt 'c. 1750) 

186, 191, 228, 29.i, 312, 

360u, 375u, 389u, 401u, 

446, 449, 502n, 510, 515, 

519. 

20. Ms.Tocilescu, mixt, (c. 1750) 

120u, 446. 

21. Ms. Eminescu , Hronograf 

k1757) identic cu Ms.No. 3. 

22. Ms. Bibl. Imper. d. Viena, 

Varlaam (1764) 35. 

23. Ms. Cipariu, Psaltire Corbea 

(sec. XVII) 462u. 

24. Ms. Bibl. centr. Bucur. lliodor 

(1773) 128. 

25. Ms. Gaster. mixt, (1779) 64, 

82u, 96, 186u,208u, 394u, 

518, 524u, 525, 543. 

26. Ms. Gaster. Catavasier (1781) 

461. 

27. Ms. Bibi. centr. Buc. Halima 

(1782) 94u. 

28. Ms. Bibl. centr. Buc. No. 9, 

Halima (1783) 95. 

29. Ms. Gaster, mixt (1784) 14, 

47, 106u, 369, 379, 401, 

404, 418, 424u, 427u, 461, 

472-473, 518, 536 539. 

30. Ms. Bibl. centr. Bucur. No. 

19 Calendar (1784) 535. 

31. Ms. Tocilescu, Iliodor (1785) 

128. 

32. Ms. Misdeu, fragment Alexandria 

(1794) 14. 

33. Mss. Cretu, douit ms. Alexan- 

io. 

dria 1795 1800) 14. 

34. Ms. Academie!, mixt. (1799) 

14, 264u, 401, 423u, 442u, 

450, 507, b11, 515, 518, 

519, 523, 536u. 

35. Bibl. centr. IagT, Isopie :sec. 

XVIII), 186. 

36. Ms. Gaster, o foae sec. XIX), 

425u. 

37. Ms. A. Densusianu, mixt (incep. 

sec. XIX), 49, 275, 

283, 467, 471, 536. 

38. Ms. Bibl centr. Bucur. Alexandria 

(1800) 14, 28. 

39. Ms. Gaster mixt (c. 1800) 

228u, 275u, 292u, 298, 

442, 446, 449, 472. 

-

40. Ms. Eminescu Sf. Vasile (sec. 

XIX) 439. 

41. Ms. Eminescu, Liturghie (sec. 

XIX) 446. 

42. Ms. Bibl. centr. Erotocrit, 

(c. 1800) 130. 

-43. Ms. Gaster, Judecata (1804) 

442u. 

44 Ms Gaster, Amartolon (1805) 

436, 439. 

-45. Ms. Gaster, Descantece (1809) 

419u, 

46. Ms. Bibl. centr. Buc. Intrebilri 

(1809) 229u, 265u, 268 

294u, 299, 385, 449u,491. 

-47. Ms. Eminescu, Aretusa (1812) 

129u. 

48. Ms. Bibl. centr. Buc. Erotocrit 

(1812) 129u. 

49. Ms. Gaster, mixt, (1813) 312u, 

446, 448. 

50. Ms. Eminescu, mixt (1814) 

35u, 40, 42, 44, 128. 

Aaron, Leonat 168. 

, 

IND10E 679 

51. Ms. Eminescu, lliodor (sec. 

XIX), 128. 

52. Ms.Eminescn,Jndecata(1815) 

442. 

53. Ms. Gaster, Dottorii (1816) 

540. 

54. Ms. Gaster, Invrttrituri Neagoe 

(1817) 571. 

55. Ms. Gaster, Descantece (1819) 

420u. 

56. Ms. Gaster, Cantece de stea 

(1821) 283, 465u, 468u, 493. 

57. Ms. Bibl. centr. Buc. Trepetnic 

(1823) 518. 

58. Ms Academiei, PravilK (1825) 

351. 

59. Ms. Gaster, Filerot,(1826) 131. 

60. Ms. Ispirescu, Filerot (c. 1837) 

131. 

61. Ms. Academie!, Golescu (sec. 

XIX) 220u, 574. 

II 

Indicele tipariturelovn 

Nartis (ti Echo 149 

Piram qi Tisbe 148 ur. 573 

.Acta Sanctorum DI (Mart. 26 

Aegidins, carte de visurl. 533 

Aelian. Natura anitn. (VI, 68) 

141. 

Afanasiev, Skazki (No. 158) 438; 

p. 668), 441. 

(185) 168; (237 b) 159. 561. 

ì 

Cifrelo din parentage am% (p.) paginile, (n) numerile eau (c) capitollie 

ukrtilor, Tar eifrele ce urmeazit orate paginile cirtil de %tic.

580 INDICE 

Agapiae, Amartol. Sotir. 432 ur. 

Neos Paradeis. (158- 

162) 346. 

Aigner, ungar. Volksdichtungen 

(p. 82, 161) 481. 

Albina Carpatilor III. (119, 133, 

146, 164u). 516 (p. 345) 411; 

(376) 409; (377) 418. 

Albina PindulnI II (p. 11-13) 

488. 

Aldhehnus. 227. 

Alecsandri. Poesil pop. (p. 2-4) 

27; (10) 417 ; (20-23) 483; 

(197) 27; (202) 27; (271-272) 

417, (292) 480, (393) 226, 239. 

486. 

Opera compl. I (p.65-66) 

469. 

Alfab. Pseudo-siracid 339. 

Alphonsi. Discip. der. (II p. 36, 

-95) 46; (c. 25) 166. 

Amaducci. Anecd. liter. 373. 

Amis Pfaff. 160-167. 

Sft. Anastasia. 263. 

Anastasia 303. 

d'Ancona. 272. 

Anuar p. Isr. (IV p.73-'79)396 

(V) 153, 331. 

Aphtonius 181. 

Arch. f. al. Phil. (I, 103-118) 

333; (11, 447) 257; (IV, 625) 

549 (IV,. 664-669) 488 (IV,/ 

694) 358; (V, 47 -60) 572 (V 

678) 294. 

Archiva istor. (1 1 p. 111) 35. 

Ariosto. 145. 

Aristoteles Hist. Anim. (1X,',13) 

141. 

Arsenie, Basme 548 II 75-76) 

155 (II, 31 urm.) 329. 

Artemidor, Oneirocritica. 532. 

Asboth. Arch. f. al. Phil. (IV, 

625) 549. 

Athanasius (leg. Melhisedec) 302 

urm. 

Sf. Athanasiu, Intreb. 450. 

Athenens 225. 

Ausland ed. Hellwald 1880 (p. 

257 -259) 61. 

Aziel 1001 zile 96. 

Baethgen F. Sindban 63. 

Baican (basme inedite) 137. 

Baital-Pachisi (p. 12-14) 102. 

Bancila, colind. exile. 489, 495. 

Barac 3 gheboli 72 urm. 

, 

Baritiu 14 

Halima 95. 

Arghir qi Elena 549. 

Baronius, Annales 445. 

Baronzi, Limba qi tradit. 220- 

222, 239 urm. 

Bartsch v. Germania.

Basile, Pentamerone 159. 

Beal, Buddha 39. 

Beda 339. 

Beer, Leb. Abraham 300, (p. 

(142 -146) 306 ; (No. 233,837 

978) 310. 

Behrnauer, 40 veziri (p. 322- 

323) 165. 

Beldiman, Nutna Pompiliu 196. 

Benfey, Or. and Occ. 111. 

Pantschat I. (p. XXIII) 55; 

(p. 2-18) 38; (80-83) 44 ; 

(127) 165; (159-16s) 113; 

(373-378) 194 ; (423) 159 ; 

(499-501) 155; (519-534) 

133, II (43 56) 113; (252 - 

26h) 194; (345 -346) 154. 

Bevis of Southampton96. 

Bersonov. Baleki perehojie 474, 

(No. 45 -47) 53; (No. 632 - 

668) 284. 

Bidpai 58. 

Bickell, lialilag 57 (c. 9) 60. 

Bilciurescu, Papagalul 147, 

Bilete de plAcinte 529u. 

Birlinger, Aus Schwaben (I, 448) 

396. 

Boccaccio, Decam. (introd. IV) 

145; (IV, 2) 551; ',X, 1) 41. 

Boissonade, Anecdota 63. 

INDICE 581 

Buber v. Lekach Tob. Pesikta. 

Burada, Dobrogea 473,(p. 113 - 

119) 478. (107-217) 487, 

(269-277) 417. 

Datine la inmormantAri 

467. 

Calendar cu basme 1877, 548. 

Calendar p. basme 230 urm. 548. 

Calendar pentru esplicarea viselor 

533. 

Calendarul descAntecelor 542. 

CAmpiniu, Filerot 129--131. 

C.Intece de stea v. Pann. 

Cantemir, Hronicul 13. 

Divanul lumei 167. 

,, Descriptio Molday. (II 

c. 18) 487. 

Carte de mA.na. 195. 

Cartea noroculuI 529. 

Carte ghicitoare 523. 

Cartea de vise 533. 

Cartes, de visurl 533. 

Cassel P. Weimar. Iahrb. (I. 424) 

157. 

,, Weihnachten (p. 274) 526, 

(264 294) 516. 

Cazamia 502. 

Cento nov. ant.144, 150, (c.7) 166

582 INDICE 

P. Cerisier 114. 

Cheia viselor 533. 

Chesterfield 206. 

Cicero, Tus; (V, 32) 176. 

Cipariu. Analecte (p. %XXVIII) 

° 13, (p. 142) 380 urm. (150) 

381, 

Organ. Lum., (p. 130) 507. 

Principia (p. 114) 58,507 

(116) 106, (120) 463. 

Codrescu. Phis ul (p. 124) 455. 

Cogalniceanu. Letop. I (XVIII) 

31, I (p. 59) 13, (258) 12. 

Revista p. Archeolog. 

I (33) 492 k35) 488. 

Comparetti, Sette savj. Sindibld 

64. 

Convorbiri literare (XIV) 269, 

468, 489. 

Corrai, Esop 190 urm. (No.184) 

190, (101) 191, (143) 195, 

(202) 192, (322) 192. 

Corbea, psaltire in versurl 462 

urm. 

Cornay (XV) 89 v. Romania. 

M. Costin 12. 

N. Costin 13. 

Cosquin, Romania (VI, 568) 575. 

IX (p. 392)72. 

Creanga, Cony. lit, 379 basme 

549. 

Croce, Bertoldo 80. 

Culegere de cantece ci 

irozl 495- 

Daneau, Antichrist 444. 

Daniilopolu, conductoriul 207. 

Dante, Div. corned. 299. 

Darvar 206. 

Del Chiaro. Vallachia 13, 204 ur.. 

Destunis (Apocal. Pavel) 363. 

Diogen 176. 

Dohtor de cash 542. 

Dorotheus Synopsis 262, (p. 21) 

294, (23 24( 296, (45 urm.) 

320, (102-109) 346. 

Dosofteiu psaltire 1673, 462. 

315. 

Viet. sfintilor (105-108) 

Dracul cti fem. 132,553. 

Dsanglun (p. 190-191) 330. 

Dumitru (tipograf) 399. 

Dun lop-Liebrecht (p. 8 ur.) 128; 

(40, 145; (208) 173; (209-210) 

73; (214) 89; (230 145 ; (2:11; 

149 ; (265 266) 125 ; 273) 

132; (284) 173, (328-331) 80, 

(401) 145, (462) 41, (483) 96 ; 

(491) 113,168; ;498) 157; (503) 

156; (518) 159. 

Ebert, Jahrbuch 39. 

Ebers Bibliogr. Lexic. (I, 138) 34 

Ernec hamelech 334.

Eminescu, Luceafarul 549. 

Erasmus, Adagia 199. 

Et. de Bourb. (c. 396) 144. 

Eutihianus, legends lui Teofil 433 

Evanghelie rom. din 1706, 424. 

Evhologin 1764, 467. 

Evstatievicl, Baronius 445. 

Fabliaux 150. v. Legrand. 

Fabricius, Codex pseudepigr. Vet. 

Test. 1, (40-50) 269; 56 60) 

290; 114) 296; (119, 294; 

(123-125) 294; (275) 157; 

(311 320) 303; (325-326) 

302; (339) 307; (350 377) 

310; (417-418) 316; (428- 

431) 287; (1031 urm.) 328; 

(1043 45) 337; 11162), 509, 

511. II (176) 337; III (487) 

353. 

Cod. pseudepigr. N. T. 

- 

)7 

I (301 302) 353; II (456- 

465) 354; (951-953) 509; 

(972-981) 354; III (487) 353; 

(511-512) 372. 

" Biblioth. Graeca (V, 5, 

No. 9. p. 351-352) 441. 

Filimon, basm 548. 

Firdusi, ahnameh 145. 

Foae p minte 1 p. 44 p. 206- 

207) 46. 

Franzius. Phisiogn. vet. (p.449 

urm.) 517. 

Friedreich. Gesch. des Raths 227. 

INDICR 583 

Fundescn. Basme. 171, 237, 239, 

548. 

Gaetani. fit. Venere) 382. 

Galahov. Ist. rose. slov. I. (159) 

227; (415 418) 211. 

Gaster. Beitraege 396. 

Chrestomathie romans I 

(1-3); (6 -7) 397; (39-43) 

451, 357 (115-116;159) 522, 

(165) 571 (171; 507 qi passim. 

Gaster. v. Anuar, Ausland, Germania, 

Groeber, Monatscbrift, 

Revista. 

Gaulmin, vita et mort. Mos. 317, 

320. 

Gautier de Coinsi, Teofil 433 

Geiler, Narrenschiff (c. 68) 159, 

Genes. rab. (sect. 1) 319; (11) 

319; (22) 296; (36) 156; (49) 

46. 

Gentile. Jungfr. Maria. 431. 

Germania. edit. Bartsch XIII 

(XXV) [p. 288) 214; (288- 

289) 322, (290 294) 338. 

XIV (XXVI) (p. 210 213) 

479. 

Gervasius, Otia pag. 8) 307; 

(c XXXV) 287. 

Gesta rom. (c. 13) 455; (13)157; 

(41) 251; (44) 168; (45) 152; 

(68) 159 ; 80) 144; (81) 157;

584 

(124) 89; (136) 166; (138) 

176; (159) 157; (168) 44; 

(238) 46; (249) 438. 

Th. A. Gesticone. 134. 

Gfroerer, Prophetae vet. (330 - 

362) 317, 320. 

St. Georgescn 97. 

Giovanne Ser (IX, I) 551. 

Ghicirea en calif 529. 

Ghicitorul secsului frumos 529. 

Glycas, Anal 287 (pag. 90) 458. 

Gorres, Volksbiicher 2. ;p. 56) 516 

(203 -206) 420. 

Golescu 174 urm. 220, 574. 

Gonzenbach, Sicil. Miirchen (No.8) 

216; (84) 398; (88 11 p. 257 

-259) 61. 

Gorjan, Halima 95. 

Gorski-Nevostruiev 261. 

Graesse, Sagenkreise. 119. 

Gravina 382. 

Greceanu R. v. Zlatoust. 

Grigorie ep. Argesu, Logica 

16-17) 142. 

Grigorie blagoslovit 285. 

Grimm Marchen (No. 31) 125, 

438; (43) 454; (94) 89. 

D. Mythol. (p. 681) 444; 

(679-682) 299. 

INDICE 

P. 

Grimm. D. Sagen (No. 538) 114. 

Groeber G. Ztschft III /399 - 

407). 156. IV. (65 70) 517. 

Gruenbranm. Z. D. M. G. XXXI 

(p. 208) 458 (248) 307. 

Gubernatis, Zoolog. Myth. (I, 117) 

483. 

Guellette, Contes Tatares 78. 

Guido, Varlaam 34 

Guerrini, Croce 80. 

Habicht (1001 nopti 94-97) 97; 

(127 129) 76; (440-452,64; 

(516 urm.) 104. 

Hagen, Raethselpoesie 227 (p. 30) 

238. 

Hagen, Gesammtabenth. I (pag. 

CXXXVI 113; III (LI-LXI) 

76 ; ( CLIV- CLXII ) 125 

(CLXVI- CLXXX) 433. ' 

Hagen 1001 zile (z. 625-632) 73. 

Halm, Alb. Stud. (p. 144) 488 

(160, 200) 480. 

Miirchen, 553. 

Hamartolos, Chronic. 261,309. 

Hammer. Rosenoel I (p. 56-57) 

316; (88 -89) 320; (121) 144; 

(175) 46. 

Hans Sachs 156, 492. 

Hartmann, Dreikoenigsspiel 492. 

Hitsdeu Arch. ist. 11, 1, 111) 35. 

Cuv. den biltritni (1346-

406) 102; II (X.XVIII XXX) 

423 ; (XXXII 13 ; (XXXII 

XXXIV) 402 ; (XXXV) 12 ; 

(XXXVII) 106; (21-55 371; 

(39-40) 374; (139 - 156) 382; 

-(152 333; (177 ) 426; (181) 316; 

(185 455; (189-194) 312 ; 

(255) 426; (263-291) 393 ; 

(301-367) 362 ; (302) 363; 

(307) 364; (307, 389-391) 369; 

(400 - 402) 481 ; (405-414) 

415 425) 357 ; (435-438) 

467; (501-560) 476; (567- 

608) 465 ; (684-705) 476 ; 

(721-723) 481. 

Heliade, Curier de ambele sexe 71 

Heliodor 126 urm. 

Henschen (sf. Vasile) 441. 

D'Herbelot, Bibliot. Orient. 111, 

294, 519. 

Herder 2, 46. 

Herodot, (II c. 73) 141 ; (c. 121) 

550u, (c. 131) 552. 

Hexaimeron 260. 

B. St. Hilaire, Bouddha 39. 

Hintescu, Cantece de Irod 494, 

proverbs 195,220. 

Hiromandia 632. 

Hommel, Physiologus 139, (c. 7) 

141. 

Horapollon, Hieroghlyph. (II 57) 

142. 

INDICE 585 

Hronografi 258, 574. 

Ink', Arch. f. sl.Philol (1, 89) 

449; (1, 90) 290, 285, 358 etc. 

(IV, 664-669) 488 v. Archly. 

Prilozi (p. 79) 105. 

Starine III (200 328) 11. 

Iahrb. f. Germ. u. rom. Lit. II 

(314-334) 39. 

Ialkut I (§ 58) 295, 296; (61) 

156 ; (166) 319; (173) 271 II 

(§ 925) 295; (1085) 328. 

Iarcu, bibliogr. 'p. XVI) 14; (9) 

205; (11 517; (18) 507 ; (19) 

87; (30) 466; 158) 138. 

Iarcu, Romanul glumet 170, v. 

Rom. glumetb. 

Iarnik, Volksthtimliches 222. 

Iellinek,Beth-hamidr. 02 No. XII 

334. 

lirecek, Gesch. d. Bulg. 105. 

Indreptarea legii 1652 (c. 7) 267, 

269; (c. 29 p. 746 747) 522; 

(c. 40-42) 263. v. Mateiu 

Basarab. 

Invatiitura pentru preoti 446. 

Iohan de Capua, Calila 58. 

I. lonescu, prim rom. 548. 

D. Iorgovid, Alexandria 14. 

Iosephus, Antiqu. (I, 82) 310.

586 INDICE 

Ispirescu, basme 548 (No. 15 p. 

88; (31) 42; (34) 550; (p. 367) 

112 inedit 124. 

226 

Pilde 

urm. 239 (No. 

51) 110, 

Proverbs 220 urm. 

Snove 117 urm. 192: 

(p. 48-50) 195. 

comunicare 207- 347. 

Jacob, Curiosit6s (250-251) 310 

urm. 

Jantil, Filerot 129. 

Jipescu, Opincar 144, 217, 222 

351). 

Juan Manuel (p. 213-219)156; 

(c. 45) 172. 

St. Julien, Avadanas (I p. 132, 

191) 44; (c. 25) 165. 

Keller, Sept sages 63, 64. 

Kern, Schles. Sagen (p. 20-23) 

311. 

Kind, Neugr. Volkslied. (p. XX!) 

481 ; (72-74) 482 ; (90-94) 

481; (110-112) 483; (124- 

126) 479 ; (130 135) 485 ; 

[205] 481 ; [210-211] 483; 

[216] 485. 

Kirchhof, Wendunmuth I [pag. 

329] 157; [366] 156 V, [57] 

157; [60] 156. 

Kisseh-Khun 173. 

Koehler 61,89, 215, 398, v, Gonzenbach. 

Kogidniceanu v Cogal. 

Koran 144. 

Knnisch, Bnkarest u. Stamb. [p. 

180-203] 549. 

Lafontaine, Contes [IV fab. 5]. 

1 6; [IV f. 22] 196. 

Lambrior, carte de citire [p. 199] 

522. 

Land, Anecdota syr. 139; [c. 29] 

141. 

Landau, Quell. Decam. 551. 

Lappenberg, Eulenspiegel 161. 

Legrand, Fabliaux III [p. 204] 

172; [253] 166; [308] 173. 

Lekach Tob ed. Buber [p. 40)403. 

Lenormand, Magie, 407. 

Leo archipresb. 10. 

Lessing 181. 

Lesviodaa, Filosofia babelor 516. 

, 

Ghicire astrologicil 529 

Talcuirea viselor 533; 

Leukadias, Sillogi [p.1 3, 3-8) 

354. 

Liebrecht, Gervasius [p. 76] 307; 

[83] 30; [84 -86] 29; [107] 30; 

[112] 287; [262] 30. 

lahrbuch f. rom. u. 

engl. Lit. 39. 

Or. n. Occ[111p. 376] 159.

Liebrecht. Pentamerone [11. pag. 

264] 159. 

Volkskunde [pag. 33] 

166; [80] 298; [166] 484; [187] 

485; [ 188-198] 479; [211] 479; 

[282-283] 484 ; [284-296] 

481. 

Locman 185. 

Macedonski.PoesiI 71; [p. 398 

-401] 72. 

Machiavelli, Belfagor 132. 

Maiorescu, Matrona d. Ef. 145. 

Malalas, Chronic. 261; [p. 5] 294. 

Malvenda 444. 

Manasses 102. 

Mangluca, 'Calendar. 473. 

Marian. Cuv. de. batr. 397. 

Descantece 417, 418, 

PoesiI pop. I 487. [p 

74] 481 v. Alb. Carp. 

Marienescu. Balade 486, [p. 17 

- 21] 484 [50 -54] 483. [109 

-115] 482. 

Coliude. 473 [No. 1, 

2] 101, 850; [15] 379; [17] 

380; [21] 476 urm. [32] 284. 

Marcovict Belisarie 146. 

Massmann. Kaiserchronik [III, 

870, t3711 321. 

Matheiu Basarab. Pravila 450. 

v. Indrept. leg. 

INDICE 587 

Mavrodin. Tripodul EleneI 147. 

Melampus, Palpitation. 517. 

Melhisedec. (cerere de ertAciune) 

269 [povestea numerelor] 468 

urm. (oraiiI) 489. 

Melusine. (1 475) 89. 

Midra. Mile. 328. 

Midra Tanhuma. 156. 

Migne, Dict. des. Apocr. [II, 880] 

232. 

Diet. iconograph, [col. 921. 

-922] 444. 

Miklosich. Lea. palaeoslov. [p. 

XI] 509. 

Moise Chorene 10. 

Molitvel. Buzau 1701. 427, 467. 

Molitvel. Buc. 1764. 427, 467. 

Monatsschrift [XXX] 346.. 

Moxa [p. 367] 102. 

C. Miller, Pseudo-Callisth. 9. 

F. Mueller. Siebenbg. Sagen [p. 

177] 503 (175) 574. 

Max Mueller 5-8. 155. 

Murner, Eulenspiegel 160. 

Muaaeus, Marchen 173. 

Mussafia, legno del croce 272. 

Nisturel Udrilte, Varlaam 35. 

Neagoe Vodil, InvAlat. 36, 39, [p.

588 INDICE 

131-132) 42; (133-136) 44; 

(193-196) 139. 

Nebunelli, Perdaf 83. 

Oratiuni la nunte tar. 488u. 

Ovia Metamorph (III. v. 341- 

510) 149; (IV v. 35-166)148. 

,, Gugutel 88. Palila 258, 

Negrea, Tel 146. 

Pantschatantra 133, v. Benfey. 

Negrutti, Sepamana 542. A. Palm. Archir 104, 211 urm. 

Nesselmann, Doinas (p. 606) 485. 460 urm. 

Nicodim, Evanghel. 357. 

Cantece de stea 466, 

468-469 (No. 1) 462 ; (2, 3) 

Novakovid, Alexandra Mach. 11. 461; (6, 8) 462 ; (9) 464u ; 

(12) 462, (15) 51 (18) 275 

Varlaam (p. 1-13; urmare 284, (20) 466, (40) 

4)33; (23-46 )39; (75- 77)41. 366. frog 498_494 ed. 1880 

(p. 60-92) 495, (pag. 93 -95, 

Primeri. (432 -437 

229; (437) 358; (492-496) 

95-99) 350, ed. 1878 473, 

(p. 101-103) 476. 

474; (504 510) 539; (617) 

426 ; (519) 521 ; - (519-520) 

'' 

Erotocrit 129, 131. 

516; (520 521) 511; (524- Fabule I 

527) 609 ; (528 529) 517 ; 

(p. 75-77) 

153, (95) 151 urm. (117-1274 

(531 532) 511. 

72, II (32-36) 193. 

Zagonetke 227. 

Nastratin Hogea 164 ur. 

Odobescn Rev. Rom. I (p. 34-37) 

476 

Oesterley 41, 44, 46, 102, 144, 

152, 156, 157, 159, 166, 176, 

177 v.Baital, Gesta, Kirchhof. 

Pauli. 

Povestea vorbii, 150u, 

it 219u. I (p. 16) 161, (29) 175, 

53-59) 155, (162) 173, II 

(51) 215 - 

54) 195, (88- 

91) 189, (139-141) 89, III 

(93) 192. 

Oglinda norocului 527u. 

Olteni§ Zaharie, Pascalie 520. 

§ezat. la Cara 157u, 

239u, I (28 30) 232u, (30) 

224, ( 73u) 75u, II (41-45) 158. 

0 mie qi una de nopti v. Habicht Pantea 65. 

0 mie tfi una de zile v. Hagen. Passow, Carm. graec 485. 

Oracolul modern 529. 

40 veziri 215.

Pauli, Schimpf (c. 48) 161, (174) 

195, (595) 159, (628) 144. 

Patmescu, Oratii 488. 

Perger, Pflanzsg. (p. 13 14) 484 

(p. 259) 396, (284) 287. 

Pesikta ed. Buber (p. 162) 341. 

Petronius, Matrons 145. 

Phaedrus 181. 

Physiologus 139 urm. 

Pi 1de filosofesti 204 urm. 235. 

Pirke d. R. El. (c. 21) 295, (34) 

46, (40) 271. 

Piru, Medicine practia 542. 

Pitre, Fiabe (No. CXXVI) 366. 

Planudes 185. 

Pleloianu, Aneta qi Luben 146. 

Plinius. H. N. (VIII, 33), 140. 

Polites 363. 

Pompilin, balade 486. (p 50-55) 

485 (p. 68-70, 74-75) 481. 

Porfiriev , Apokr. scaz. 261u, 

p. 49) 287, (50) 294, (53) 301, 

55 56) 300, (57 58) 287, 

69- 99,101 -103) 285, (104) 

`294; (105) 298, (106) 294, 

(131-135) 303, (216-220) 

285, (222-225) 305, (229-230) 

321, (252-256) 309, (261) 337. 

Pravila de Govora 380. 

Pseudo -Callisthenes 111 v. Zacher 

INDICE 589 

Pseudoionathan 316. 

Pypin, Pamiatniki (H, 357-370) 

105, (9) 494, (fol. 12) 269, 

(19) 30I. 

Radloff. Spr. d. Tfirk Stlimme IV 

(201-209) 89; (378 381) 61. 

Reiche 207. 

Revista p. Ist. Archeologie. I, 

(33) 492 (35) 488 (288-239) 

548. 

Riureanu 145. 

Robert, Fables fined 183 urm. 

II (212-214) 194. 

Rochholz. Glaube u. Brauch (I, 

57-58) 45b. 

Romano, Radu (p. 23 27) 549. 

Romanul Glumet 220, 

232, 239a (No. 40) 

216 urm. 

110. 

Romanusbuechlein 421, 425. 

Rosenoel. v. Hammer. 

Roskoff, Gesch. d. Teuf. 263. 

Rostovsky, Hrongr. 261. 

Rusiade, Prognostic. 514. 

Rutebeuf, Teofil. 433. 

Rybnikof. pesni IV (pag. 105 

154) 488 (243-244) 516. 

(248-250) 525. (344) 511. 

apte taine 522. 

Schafarik. Sudslay. Lit. III, 1 

(221-223) 509, 516, 517.

590 INDICE 

Scheib le. Kloster II 1p. 155 -177] 

433. 

Sympat-m agn-Heilk. 425. 

Val. Schmidt, v. Alphonsi 46. 

Schmidt, Balladen [p. 83] 168. 

Schmidt, Ghenoveva 114. 

Schmidt, Jahr n Tage [p. 23-24] 

489 1p. 25, 28j 15, (28] 29. 

(35-37) 575. 

Schmidt, Straparola 113. 

,, 

B. Volksleb. Neugr. (p. 

139-140) 575, (251) 576. 

Schott,Wallach. Miirchen 547 [No. 

21 347, (9, 330, [121 29, 1151 

287, [161 125. 

Schuller, Rum. Volkssagen [p. 

171 15. 

Herodes 492. 

n 

Schwarzfeld 207. 

Sefer haiaqar 297, 319. 

Seth Sim. 58. 

Shakespere. Taming of the 

shrew. 172. March. of Venise1II 

sc. 7] 42. 

Simon [popa] 382. 

Simrock (March. No. 61] 159. 

Deutsche Mythol. Ipag. 

322] 119: 

Quellen d. Skaksp. 

jIll p. 145u1 149. 

Isus Shah 213. 

Sf. Sisoe Minunile 354 (p. 6-7,369. 

Slavici, basme 549. 

Soldan, Gesch. d. Hesenpr I (491 

426. 

Speranti, Snoave 573. 

Sreznveski, Calat. Domnului in 

Tad. 363. 

,, Antichrist 144. 

Stamati, Musa rom. I 172-143] 

549. 

" Pepelea 226 ur. 239 ur. 

110. 

,, Povestea povestel. 549. 

Steinberg, Antiquar 399. 

Steinschneider, Archiv. Gosche II, 

[18! 96. 

,, Hebr. Bibliogr. 

(III p. 120) 34. 

Manna 1p. 1-7 

46. v. Alfabet. 

Stephan,1popa din Braqovl 445. 

Suer, Ung. March [No 21 329. 

Stoianovicl, Harito qi Pelidor 

146. 

Straparola 1IV, 31 73, [VIII, 21 

172. 

Strilbe]chi, Fiziognomie 531. 

Stumpf 374.

Sulzer. Gesch. Dac. III ip. 14 

151463, 1381432, (39113,445, 

507 1401 94. 

Symphosius 226. 

'Menke& viselor 533. 

'Talmud. 78u. 

Baba batra 152. 

Berachoth [f. 10] 337. 

79 

Pesachim [foL 56] 337. 

'Talvj, Serb. Volkslied. I (p. 68) 

483, [117u] 480, II 1I-XVIII 

488. 

"Ta'mpeanu, Lazarila Torma 146. 

Targum Ionathan 271. 

Tendlau, Buch d. Leg. [No. 42] 

297. 

'Teodorescu, Cercetalri 201 [pag. 

58 591 158. 

Colindele 473 [pag. 

41-421 386u. 

Incerc. critice (pag 

48-49] 496. 

Tinchideal [fab. 1501 196. 

'Tihonravdv. Pamiatniki otrec. lit. 

I (p. IXI 258, [p. 6-15] 

274, (24-25] 298, [26-31] 

302, [79 90] 312, [233-253] 

320, [27I-27l.] 328, [273-298] 

346, [305 3)8, 308 313] 

285, II [40-58] 358, [43 44] 

.361, [339-344) 403, [351 

INDICE 591 

353] 395, [361 376] 509, 

[377 - 3811 516, [383 384] 

512, [385-387] 510, 511 

[398 421] 505, [423 -438] 

229, [440] 456 , [438-457] 

229, 267u. 

Timoneda 41. 

Tischendorf, Apocalyps.[XIII]511 

[XIII - XIV] 515 (XXXIV, 

XLVI) 367, [1-23] 271, [34-69] 

358, [42 -43] 361, [95-112, 

113-136] 367. 

418 -419] 354. 

apocr. (pag. 

Titu Liviu [II c. 20 § 3] 192. 

Transilvania X [p. 277) 14. 

Trepetnic mare 511. 

Usa pocilintsI [p. 332-356] 467. 

Valerius Iulius 10. 

Valerius Maximus (IV, 3, 4,] 176. 

Vasilie (blestemul marelui) 427. 

Vechiul qi noul ghicitor, 528u. 

Veselovsky 39 Archiv. f. sl. Ph. V 

(469 470) 517. 

[89] 374. 

Epist. [p. 56-57] 372, 

Domenica-Anast. 372 

urrn. (p. 194] 386, [201-2021 

380, [205, 206,207] 383, [206] 

382. 

Dvinadt. Piatnit. 

388u (p. 357-359] 392.

592 INDICE 

Veselovsky, Elefth. [p 68-98] 168. 

Sahaiaa. (p. 4 10) 

59, {38--44, 60 (40) 61, 366. 

Sivila (p. 254) 338, 

339. 

Weinhold, Weihnnachtasp. 492, 

(376-399) 460. 

Weissman H, Alexander 10. 

Winer, Realwtb. 30. 

Wolf, Niederl. Sagen., (p. 691) 

454. 

, Solomon i Kitovras 

325. (p. 84) 162, (169) 269, 

(171u) 290, (172-173) 285 , 

(220 224) 333, (245-340) 

81, (279 280) 89, (347 350) 

328. 

, 

Son Bogorod. (pag. 

335 -358) 367. 

Yiepe sfintilor 36, 347. 

Vincent. Bell. sp. hist. (LXV c. 

1-65) 34. 

Vinetchi, InviitAturl 540u. 

Wolff, 147u, basme 548, 574. 

Voinic inflor. 237, 239u, 

Wnestenfeld, Gesch. arab. Aerzte 

(p. 12) 519. 

s Or. u. Occid. 111. 

Wuk, Serb. Darchen (No. 43)110. 

Wuttke, Dtsch. Volksaberglaube 

(p. 127) 626. 

Zacher, Pseudo-Call. (p. 1-6) 

8, (106) 30, (107) 31. 

Vitae Patrum (V, 39) 144. Zacher. Genoveva 119. 

Vitae sanctor. 34. 

Zane 46. 

Voltaire, Sadie 145. 

Zeitschrift Dtsch. Morg.Ges. vol. 

Voragine, Legenda aurea 431. (XXXI) 113.v. Gruenbaum. 

Vulcan, Siediethre 553, 572. 

Wartic 173. 

Zeitschrift romanische v. Groeber 

Zlatoust, Margarit (f. 113' 498. 

(164-165) 572. 

Weil, Bibl. Leg. (p. 39) 295, (77- 

88) 111, (98) 316, (141-143) 

320, (176-181) 144. 

Zodiile 620. 

Zunz, Gottesd. Vortr. (p.131)46, 

,, Synag. Poesie (145u) 403.

Aaron, toiagul infloritor, 287 v. 

porn infloritor. 

AbderiliT 165. 

INPICE 593 

Indiicele materielor 

Adam in literatura religioasa 266, 

din cite elemente s'a zidit A. 

267-269, explicarea numelul 

Ban 269-270, gonirea lui A. 

din rain 283, vergul lui A. 

276- 283, cantecele respective 

de stea 283 - 284, legenda despre 

capul lui A. 289, cununa 

din capul lni A. 285, 

Adam gi Eva, povestea 270, coprinsul 

eT 2722-73, identitatea 

el cu leg. slavica 274. Bogomil, 

antorul el 275. 

Alexandria. Diferite vederl in 

prelucrarea el 9, originea 

teana 9, basa acestor prelucrarT 

10, representantul el roman 

11-12, manuscriptele slavone 

11, Al. e cunoscuta Romanilor 

din sec. XVII 12, datele tiparirel 

13. 15, manuscripte romane 

14, coprinsul Alexandria 15- 

25, raspandirea Al. 27, episodul 

cu Ivant 28, influenla asupra 

poporulu! 26-30. 

Alexandru Machedon 7u, 176, istoria 

lui A. riispanditil la toate 

popoarele 7, Al. representantul 

1:1L 

cavalerismulul In evul medin 

10, eroul legendar al popoarelor 

oriental° 11, calatoria lui A. 

la rain 22, Al. in Tad 24, Al. 

gi popoarele salbatice 29. 

Amulete romane 403-405u. 

Analogia, rolul din lit. populara 

358. 

Antihrist, legenda lui A. 441u, 

legenda lui A. in Alexandria 

23.29, bgatura cn legendele 

virgiliane 30. 

Apa vie 437, 551 isvorul eT 28. 

Apocrife. ce sant 255, goana contra 

for 257, transmiterea gi 

raspandirea for 261. 

Apollonius d. Tyra, 158, 222, 552. 

--Archir gi Anadam, originea 104, 

izvorul gi analogii 105, manuscripte 

romane 105-106, 

adevarata masurii a activitatir 

luT A. Pann 106, coprinsul 

dupa ms. 106-109, Arch. Esop 

gi Bertoldo 109, 185, 188, A. 

gi cercul solomonic 325, povegtile 

din A. gi paralele 111- 

112, proyerbe din A. 211-213, 

ghicitori din A. 237, ghicitoarea 

en ,,copaciul" gi raspandirea 

universals 111. 

Garter, lit. pop. rom. 88

594 INDICE 

Arghir si Elena 549. 

Asmedal, legends lui A. prototipul 

lui Merlin, Chitororas, Marcolt' 

§i Bertoldo 80, cercetiirile 

lui Veseloveky 81, legAtura cu 

Archirie" 109. 

Astrologhie 500-505. 

Ave! 291u, v. Cain. 

Avemeleh somnul eel lung 342u. 

in doftorii 639. 

Averchie 437. 

Avestita aripa SataneT"apocriful 

394-395 prototipn ebraic, 396, 

paraleli greceasci 575, fragment 

de desc:antec din A. 396- 

397, influenta A. asupra descantecelor 

407u. 

Avraam, ciclul de legende privitoare 

la Avr. 306u, A. zveazdovidet1 

308 309 , Iosephus 

Ylavius si Nostradamus 310u, 

Moartea lui Av. aprocriful despre 

in. lui Av. 311u, diferitele 

redactiun1311 313, coprinsul 

apocaliptic 313-315, suirea 

nn cer, raTul 314u, izvoarele si 

analogiele 316-317. 

Balade, deosebirea for de doTne 

Basme, teoriile despre originea b. 

545, scoala mitologicA si e- 

roarea eT 545, orig. literary a 

elementelor constitutive ale b. 

546,fondul b. pretutindeneaacelasT 

546.547, literature b. 

547-549, b. in prosa 649, b. 

in versurI 649, b. cum s'au. 

rispandit ? 653, comunicarea 

fonduluT pe cale literary si 

prin vial graTu 553-555. 

Bertoldo, originea orientalA 78. 

325, istoria fiulul situ 81, din 

ce elemente se compune 82. 

269, modificArile prin can a 

trecut 82, recenziunile romane 

82, coprinsul 83-87, deosebirea 

intre redactiunea scurtA 

lungA 87-88, infiuenta luT B. 

asupra proverbelor romane 88. 

208u, ghicitorf din B. 235. 

237. 

Bilete de plAcintA 529u. 

Bocete, de made s'au desvoltat 

465. 

Bogomil fundatorul Bogomilismului 

255. 

Bogomilismul, ideea fundamentall 

a Bog. 255, influents, sa 

256-257, asupra legendel despre 

lemnul cruceT 284, despre 

qi hore 475, legAtura for cn co- 

inoartea lui Avram 316, Bog. 

llude 476-478, b. romane 0 

in apocalipsul ap. Pavel 358. 

paralele streine 479-485, co- Buddha, identic cu loasaf 33, B. 

lectiunT romans 485-487. sburand in aer 111. 

Cacavela persoanA istoricA devenitA 

legendary 167, disputatiile

lui 168, cereetarile lui Schmidt 

qi Veselovsky 168. 

Caderea ingerilor, legenda 261, 

uncle se pomenelte 262. 

Cain, pus in luny 299. 

Cain qi Avel, apocriful 291u, 

Satana invata omorul pe Cain 

291-293, originea legendelor 

293, moartea legendary a lui 

Cain 295, redactiunea romana 

297-297, a doua varianti 298. 

CaTnele naseut din capul lui Cain 

298. 

Calatoril, c. lui Alexandrula rain 

22, c. la Tad &Mare pecoco161, 

c. luT Sith la rain 271n, c. lui A- 

vraam la cer si 

rain 314, c. Mai- 

cii Domnulni la Tad 362, c. ap. 

Pavel la cer 359u, c. Sf. Grigorie 

in cer 490. 

Calendar de 140 anT, mijlocitorul 

cartilor de prevestire 499, coprinsul 

500-525. 

Calilag and Damnag 57. 

Cantecul pustil. originea 52, trei 

variante 47 - 49. 

Cantece de stea, originea 460u, 

manuscripte 461u, c. de A. 

Pann 466. 

Cantece populare, caracterul for 

475, legatura for cu colinde 

476. 

INDICE 595 

Capclun, flint fantastica lusty 

din Alexandria 27. 

Caracteristica zoomotfica 456- 

457, deosebirea caracteristicel 

roman 457. 

Cartile populare, causa neconsideririi 

qi goanel for 2. 

Carti de noroc, atribuite lui Solomon 

523-525, manuscripte 

524. 

Carti de ghiciri 528 -529. 

Carp de prevestirT, originea qi 

raspandirea for 497-499, cum 

an patruns in popor 499, descrierea 

lor, 499- 522. 

g 

Calf de visuri, originea qi des- 

voltarea for 532 -534. 

Cererile de ertaciune 487-489. 

Christos 349n, apocriful roman 

351, coprinsul sin 351-353, 

passim. 

Cilibi Moise, practicele lui 207, 

analogiile qi izvoarele 207. 

Cocoqul, calltoria pe c. in Tad 

61,cat 'tares profeticii a c. 457u. 

Coliaduic, prevestirT 514 -516. 

Colinde, caracterul qi impartirea 

for 471, manuscript° 9i colectiunl 

471-474, desvoltate 

din apocrife 52,283, 386-387.

596 INDICE 

ConjuratiunI , formule roman 

426-429, 

Copilul fagaduit draculul inaintea 

naqterel 438. 

Cornicea satelor 167u, eroul for 

170, tine este Dedu-Ivan ?171. 

Cosma qi Damian In descantece 

417. 

Craciun , importanta simbolica 

a zilelor de C. 514 516. 

Creclinte populare, originea literara 

26, 27, 28,29, 555 passim. 

Credin %e mitologice, persistenta 

for 253. 

Creltinismnl, influents sa 253. 

Crucea, lemnul c. legends. 270. 

284, legenda ebraica 271, 

originea qi variantele 285. 

286, a dona variants 288. 

289. 

Cucul qi turturica, balada 476. 

D6Iamarea Ierusalimulur legen3a341-345, 

recensiunile romane 

li strain 345 346. 

David, izvoditorul Gromovnicn- 

Int 509. 

De cand ploa en carnatl" prototipul 

acestel poveqt1 72. 

Dedn-Ivan 170. 

Descantecele,cum se nase el e? 406. 

407, d. de pocitura de noapte 

409-411, de albeaci 412-416,. 

prototipul descantecelor romane 

417, manuscripte de d. 418. 

420, d. di destacut pentru fapt 

41K -419, d. de carpe 419- 

420. legaturs Intro d. qi doftorit 

423. 

Descoperirea Sf-tel Liturghil, legends 

445, manuscripte qi coprinsul 

446 -449. 

Doftorii 423, 535 543, caractern1 

taumaturgic 537, seamilna 

en descanteee 539, sant 

li de lucrarl casnice 540. 

Dolopathos 63. 

Dorofata, Leonat qi 168u. 

Dracu, insemnarea vorbel 256, 

rolul sau in fantazia populara, 

263. caderea d. qi descrierea d. 

263 266, rolnl d. in credinta 

bogomilici 290 passim. 

Dracn, femee 144. 

Dracu qi femeea, originea cartir 

132, coprinsul 132-133, prototipul 

indic 133, devenit basme 

roman 134-136, 553. 

Ducipal, carol lui Alexandra 17, 

571. 

Dominica, legenda apocrifa despre 

D. recensiuni romane 871. 

374, istoria el 372 374, manuscripte 

374 377, originea 

redact. scurte li coprinsul el

378 - 380, rolnl D. in lit. 

pop. 381. 

Elena, romantul El. 119. 125.552. 

Enigmatiel populara, ghicitorl 

din E. cu variante 240-250. 

Epimenides, somn lung 346. 

Epistolia Domnului Thus Christos, 

v. Dominica. 

Epistolia Maicil Domnolui; din 

ce se compune ? 362, ealAtoria 

Maicii D. prin lad, 362u. 

provenienta qi influenza, el, 

366. 

Esop, vista lui E. originea orientalit 

185.237.328, manuscripte 

romans 185-186, coprinsul qi 

paralele 186 188 , pildele , 

manuscripte qi edition/ romane 

, 188-199, unele trecute 

in colectiunile lu! A. Pann 

qi Ispirescu, 192. 

Evdochia cu marul, 102 u. 

Ezra, autorul obrocire! zilelor, 

512. 

Tabula, diferite definitiunl 181, 

scopul qi istoria eT 182-183, 

fabule vulpelti, prototipul qi 

rAspandirea for 184, deosebirea 

f. orientale de cele uccidentale 

193, f. lul A. Pann, 

,,§oarecile" prototipul , variante 

qi paralele. 193 195 , 

alts f. din Povestea vorbil cn 

paralele 195. 

INDICE 597 

Fabule gi istorioaxe de A. Pann, 

caracterul for 151, Jeciorul 

moqtenitor" originea qi littirea 

152, planul siiuigiulul" Max 

Muller qi. Benfey 153-154. 

Fabule qi poveqt1 simplificate, 

devin proverbe 214 216. 

Fats saraculuI cea isteatA; driginea 

acestui balm 88, paralele 

89, 572. 

Fata cu mAinele tliate 120- 

125 ; orig. egipteanA 552. 

Faust, originea legendel 432 u. 

Fenix, legends, vechimea qi raspandirea 

el 141. 

Filerot qi Antusa, editiile schimonosite 

129, probabila identitate 

cu Ecrotocrit" 129, manuscripte 

romine 130-431. 

Filosofia poporolul, example din 

217-219. 

Filosoful indian, ce este in realitate 

206. 

Fiziognomie 531-532, coprinde 

qi Hiromandie etc. 532, semne 

de moarte 538. 

Flagelanti, 373 u. 

Floarea Darurilor originalul 138, 

coprinsul 138, isvoarele 140. 

201, esemple din Physiologus 

140 141, povettti qi originalobe 

for 142-144 , cate-va 

maxima din 202-204.

598 1ND CE 

Prigurl, personificate 408, rävase 

de f. 423-425, leac de 

f. 426 426. 

Garamanti, Brahman!, voroava 

for cu Alexandru 31, 559u. 

Gaspar. originea cuvantulul 496. 

Gerbert 433. 

Ghenoveva, originea eT 114, prelucririle, 

bass traducereT romane 

114, coprinsul 115-118, 

paralele strilne qi o paralelA 

romans 119, manuscripte paralele 

120, legiitura cu minunile 

M. Domnului 438, cu povestile 

egiptene 552. 

Sf. Gheorghe In lung. 299. 

GhicitorT, ce stint 7 originea si 

vechimea for 224, deosebirea 

celor elene de cele romane 

225 -226, rum se nasc gh. 

227, gh. biblice 228, originea 

literary a unor gh. 238.451, 

colectiuni romitne 239 240, 

574 ghicitorl omonime 240-247, 

gh. sinonime 248-250. 

Gog qi Magog, popoarele salbatice 

inchise de Alex. 29-30. 

Golgatha, originea numeluT 289. 

Grapsime, ineaurirea for 207- 

208, 235. 

GreciT, influenta for asupra OrientuluT 

qi in special asupra 

Indieb 55. 

Sf. Gregorius pe piatra, legenda 

157. 

Gromovnic. prevestirT din tunet, 

caracterul qi coprinsul 506- 

509. combinat en sismologiul 

507 -508. 

Guru - Paramartha 171. 

Haemorrhoscop 505 

Halima, caracterul qi originea 

eT 92.97, traducerile orientale 

qi amplificirile 92, fntaTa 

traducere europeana 93, prototipul 

HalimaleT roman 94. 

manuscripte roman 94-95, 

Hexaimeron, ro1n1 qi provenients 

260. 

Hotu viclean, originit egipteanA, 

basm 650n. 

Hronografe, originea qi importanta 

for 258, diferite H. 262, 

574. 

Ieremia legendalui I. v. Avemeleh, 

v. Diatunarea Ierusalimului. 

Iliodor, cel d'antIT6 roman 126, 

coprinsul 126-127, influents 

sa asupra romanuluT modern 

1?7, traducer! qi manuscripte 

romine 128. 

Inflorirea lemnului uscat, prototipul 

legendelor 288 v. Aaron. 

v. pomul.

Ingerul qi shlastrul 142u, 572. 

IntrebArl qi rAspunsurI, originea 

for 81, 450-457 manuscripte 

228, prototipul qi numarul for 

229.449, ghicitorile din I. 230- 

234, iroportanta for ca mijlocitorl 

235, coprinsul for religios 

82, Intreb. snovoase 162- 

167, 227. 

loasaf, eroul credinte1 creqtine 

32, identic cu Buddha 39, 

legatura cu cantecul pus - 

tiel" 46. 

Iosua ben Levi, calatoria sa en 

ingerul mortil 144u. 

ImbrAcat qi nelmbrAcat 85u 88u, 

572. 

Indic& literature, importance el 

pentru lit. pop. 55, povestilor 

indiene 56, cartes cea 

mar de frunte 56u. 

Ine1ul gi nAframa, balada, vanante 

si paralele 483-484. 

.Toco-seria, fat parte din lit. romantics. 

4, mijiocesc trecerea 

nuveleb in snoava 159. 

Iraclie, izvoditorul Gromovnieulur 

509. 

Jrozii originea for occidentall 

490u, desvoltarea for 491-- 

493, texts diferite romiine 493- 

495. 

Isopia v. Esop. 

Inda. legenda lui 157. 

1NDIC} 599 

Judecata de pe urml, descrierea 

manuscripte, redactiunl 441- 

444. 

Judecata plcurarilor, legatura 

en Idiorita" 476 478. 

Lalenbuerger 171. 

Larneh, legends lui 296u, omoarl 

pe Cain 297. 

Leftirie se priceqte cu Tarasie 

388u. 

Lentul, ipltiintare despre fata 

lui Hristos 351. 

Leonat qi Dorofata 168u. 

Literature esteticA, coprinsul eT 

4, nu este proprietatea poporuluI 

5. 

Literature eticA, ce coprinde 4, 

este proprietatea poporulul 5, 

scopul qi deosebirea-i de literature 

esteticA 179 180. 

Literature haiduceascA, caracte- 

, 

rul qi originea el 147, N. D. 

Popescu qi Leon Wolff 148. 

Literature nescrisA, cum se desvola 

479. 

Literature popular/. definitia gi 

farmecul el 1, renaqterea eT 

in Germania 2, importanta eT 

3, clasifiearea eT 4, caracterul 

eT general b. 

Literature religioasl, definitia eT

600 INDICE 

4, ea modificl credintele poporulul 

5,1 religioasA roman 

este mai toatA ineditA 258, 

hasa el 259. 

Lithostroton 289. 

Liturghie v. Descoperire; L. idealisatA 

448u. 

Lot, ispasenia lui 286. 

Mahiil fiul lu! Tarasie 390. 

MATestrele, originea for 29. 

MAinile tAiate, ce crest la loc 

123.124, 437. 

Melhisedee, legends privitoare la 

M. 301u, recenziunile roman 

302 303, coprinsul 303-305, 

deosebirea intro variantele 305, 

identitatea M M. cu Sem. 306. 

Merlin 80. 

Miel, prevestirl despre un 811. 

Michail Arhanghel, fugArit de 

nevasta sa 134u, vestitorul 

morti/ lui Avr. 313ur. important 

la Bogomili 316.366, 

M. duce M. Domnulul prin 

lad 364u. 

Minunile M. Domnulul 430u, 

elemente diverse din eari se 

compune si manuscriptele 431, 

coprinsul for 436 438, legatura 

for en basme 157.438. 

Minunile Sf. Sisoe, legenda 393, 

tale doua redactiunI 393 

Mamer, tale 12 vise, originea for 394, coprinsul 397 398, rebuddihistiel 

59, estract 59u, 1Miunea en Avestita198 399, 

prototipul si modificArile 60, Sf. S. inloenit prin Sf. Maria 

urmele in basme 61. 

408, o rugA impotriva draci- 

MAnAstirea Arges, paralele 479lor 

426u. 

481. 

Miorita" legAtura cu collude 

Manna, facultatea el 322. 476-478. 

Manuscripts mate, snoave si po- 

Moartea, fata groaznicii 315. 

vesti v. indite I, colectia Go- Moise, toiagul lul 271, apocalip- 

'emu qi 

caracterul el 174, sul lui M. 271, legende despre 

unele esemple en paralele 174- gangAvirea lui M. 318, paralele 

176. 

318 321, invall cu arh . Ga- 

Marcnlphus, legAtura en Bertold 

vriil 321, alte legende 322 

323, despre moartea lui M. 

80. 

316. 

Muntil cari se impreuna 23, 29u. 

Mycerinus care 'qi lubette fata, 

prototipul basmelor 552. 

Nartis si Echo, poveste din Ovid 

149, causa popularitatil 149.

Nastratin Hogea, persoana qi 

snoavele 164, editinnileromane 

164, prototipul indic qi paralele 

spline 165-166. 

Nemrod sburand in aer 111, aruncA 

pe Avram in foe 307, 

N. tatAl nrialilor 299. 

Nopti 1001, coprinsul lor 93, 

traduce de Barac 95, v. Halima. 

Novelistica, caracterul qi desvoltarea 

el 150, caracteristica no- 

INDICE 

601 

A. Pann qi 

activitatea sa literary 

v.Indice II s. v. Pann. 

Parabole. p. cu ignorogul, vechimea 

qi rAspandirea el 24.30, 

42 n. 571 par. color tad 

prieten! 44 u. forma prosaicA 

qi variantele eT roman 46. 

Pavel, apocalipsul apost. P. origlues 

qi important& le 357, 

tole doult redactiun! 358, coprinsul 

sAu 359 360, un fragment 

360-361. 

velistice! roman 150, repro- Pavlichenl 358. 

sentaniil roman! si strein! 150- 

Pepelea 171. 

151, trecerea novelel in snoavA 

158, tine a mijlocit aceasti Perdaf, vicleniile mecterulni P. 

trecere 159. 

83, legatura cu Bertoldo 83u. 

Ooase. oracole dupA artmcarea Physiologus, vechimea al in Cara 

de 525. 

139, originea qi caracterul 

cArtil 139, pilde din P. din 

Qbrocirl de zile 510-512 atri- InvAtiiturile lui Neagoe-vodA 

buite luT MoYse 511. 

139.572 legltura-i cu Floarea 

Oedipus, legends le 157. Darurilor 138-140. 

Oracoli din cart! 526-528. Pilat, epistola apocrifa a lui P. 

353. 

Orati!, ideea for generalil 487, 

paralele qi colectiunI488 489. Pilde, din Invatliturile lui Nea- 

Ordalie 456. 

goe vodA 139.571 p. despre viclequgurile 

femeilor 69-71 He- 

Pitettla qi Pepelea, caracterul liade qi Macedonski 71, p. din 

for 171. 

Varlaam v. parabole. 

Pallia, ce este ? 258.260. 

Pantschatantra diferftele versiun! 

Pilde filosofeqli, originalul for 

57 u. o parte dintr'ansa in 

204, cAte-va exemple 205literature 

romans 58, urme in 

206. 

povelt1 roman 69 u. Piram qi Tisbe, poveste orien-

602 

tal' in Ovid 148, 573 editiile 

roman 149 causa popularit4ii 

149. 

Podobnicele pogrebaniei, idontitatea 

for cu bocete 466. 

Pomul uscat inflorind 286u , 

437.574, v. Aaron. 

Pomul ertAril pacatelor 287, 

Point din rain 288u. 

Point ce cresc din mormilnt 483u 

576. 

Povesti, ideile religioase rAspandite 

sub forma de p. 254, ma- 

INDICE 

pre, 337 u. originea qi desvotarea 

338 - 339. 

Proorocirea, eAntA3c de steal, 

rAspAndirea eT 462.463.465. 

Proverbe. ce aunt? coprinsullor 

197, In Alexandria 26, diferents, 

p. de maxima 19'3.219, 

colectiunT romans 201.221. 

Rftvace de frigurt 423-425. 

Reted sufleteaseli 543. 

Rhampsinit, povestea en hotul 

550u. 

terialul for original 254, origineapi 

desvoltarea for 255 

v. basme. 

Povestea printesei france§ti 120 

123, legatura cu pove§ti agiptene, 

552. basme romane 

pi straine analoge 124 -125. 

Roata lui Solomon. texte pi manuscripte 

623-626. 

Romanusbflehlein , prototip la 

doul deselintece romans 420- 

422. 

Saliastrul Qi Ingerul 142 672. 

Sitmca, amulet 408 407. 

Povestea numerilor 466, variantele 

467-471. 

§amir, legenda solomonicA, IegAtura 

en earba fearelor 326. 

Povestea vorbiT ; cento nov. 

rom. 151, o poveste din p. 

v. 155, osiindirea vital 156- 

167. 

Povestea en entiile, originea Qi 

litirea el 40u. Boccaccio qi 

Shakspere 41u. 

Prognosticul" parte integrant 

din calendar 612-514. 

&Angelo ne1ters 454-455. 

Sapte-zeci qi 

doug de nume, apocriful 

401, originea-i orientail, 

cabbalisticA 401, ale 

lui Christos, coprinsul 403, ale 

MaiciT Domnulu! 404-405. 

Satana 261-263n v. drat. 

Satanael , principiu bogomilic 

288-290. 

Proorocirea Savilel, legends des- Sava, regina legenda 326, co

prinsul 326 327, izvorul 

paralele 327-328. 

ScrierT romantice, traduce 145 

147, uncle introduce sub indoita 

stravestire 146, deosebirea 

for de cartile populare 

146. 

Secte eretice, caracterul activitatiT 

for 254. 

§ezatoarea la Ora, povestea cu 

ghicitoarea 157, analogiile universale 

157, tuna, rasa" coprinsul, 

originea si paralele 

straine 158 159. 

Sfanta Scripture, maxime din, 201 

apocrifele cum se nasc din S. 

S. 265, apocalipse cum so 

naec 255. 

Sibila 289, 326u, v. 

Sava v. Proorocirea Savilei. 

Sith. calatorie la rain 271u, educe 

o ramura din ran 274, 

285n,S. izvoditorulliterilor 299 

Snoave, caracterul for cosmopolit 

166, originea for din nuvele 

158, 166 etc. s. de Ispiresca, 

isvorul qi filiatiunea for 172u, 

vulpea firoscoasi 195, Tichindeal 

ci Lafontaine 196. 

Soacra, balada, 484, variante, 

paralele 485. 

Solomon eroul IntslepciuneT omenestT 

54, 324, rolul Ban in 

legendele universale 79, cer- 

1NDICE 603 

qi 

cetarile lui Veselovsky 324- 

325 8. si Asmedai 78n, 269 

334 337 , S. ci Chitovras 

332, S. ci Sibila 289, S. lovecte 

en pietri capnl lni Adam 

289, originea solomonica 

a nnor basme 325, S. face o carte 

de doftoriT 336, roata lui S, 

523-526. 

Somnul cal lung al luT Avemeleh 

legends, 346, ideea fundamentali 

ci paralele roman 

347 348, intrat in doftoril 

539. 

Sphinx, ghicitoarea eT 224. 

Stea legate de vista omului 31, 

influenta stelelor v. Actrologhie, 

Zodiile. 

SuperstitinnT, proverbe mite din 

216-217. 

Syndipa, originea indielt 54, ca, 

racteristica de Goerres 62 - 

transformarile occid. qi orient- 

63, textele roman 64u, coprinsul 

65 68, ce este in rea. 

litate 68, pilde din 8. 68u. 

Tartnhanser legends. qi 

paralele 

287. 

Tarasie 389u. 

Teofil, legends lul 433, coprinsnl 

eT 434 435. 

Testament Nou, maxime din 213- 

214, apocrifele 4i legendele

604 INDICE 

relative 349, urmele slabe in ,,Vicleim" v. Irozi. 

cantece qi colinde 350-351. 

Vicleniile mesterulni Perdaf v. 

Testament Vechiu, apocrife qi Perdaf. 

legende v. Sf. Scripture. 

Vinerea legenda eY, prototipul qi 

TigAra, steaua 502n. luerasile el 382 383, coprin- 

Titara v. Tigrtra, 

sul ei 383 - 385, intrebarl relative 

la V. 385-386, leg. 

Til rBahoglinda, prototipul si devenita colinda. 386-387. 

isvoarele 160, ed4iunile romane 

161, snoava. din T. si A. Vineri 12, legends for 388, re- 

Pann 161-162, intrebarile lui 

dacp:nnile redae- 

T. v. lntrebarile snovoase. 

Iiunea romans. 389 -691. 

Trey Ghebosi de Barac, originea Virgil 195, 526, V. vrajitor in 

72u, coprinsul 73 75, a doua evul medin 432. 

reds;ctiune de A. Pann 75u, Vp3 profetic 314, 366u, 481n. 

localizata in Galati 76u. 

Visul prof. al lui Mamer 59n. 

Trey sireti qi dol ghebosi de 

Wartic, valoarea for 173. Visul M. Domnului, apocrif 366, 

Veselovsky si Hasdeu despre 

Trepetnic 517 519, t. la Arab! originea lui 367, tine n a dat 

519. naltere 368, redactiunile ro- 

Ursitoarele, originea for 29. mane 369 - 

370. 

Vemile vazduhuluY 361.439. Visul lui Tudor, Pintea, Cerirea, 

v. vie profetic. 

Varlaam si loasaf romanul 32, 

ce a contribuit la raspandirea VisurY, ail de, v. Indice IT. 

lui universals 32 - 33, tradu- Vorbire intro Leonat si Dorofata 

cerile qi reputatiunea lui 33 coprinsul 168 -169, originalul 

34, redactiunile romane 34 probabil italian 168. 

35, coprinsul 36 38, parabolele 

39u. 

Voroava Garamautilor 559u. 

Sf. Vasile eel non 436u, popu- Zadic de Voltaire elemente conlaritatea 

i coprinsul 439-441. 

stitutive 145, originea ,,Enigmelor" 

145. 

Vista lui Bertoldo v. Bertoldo. Zefirin eel frumos, beam solorao- 

Vista Ini Esop v. Esop. nie 328 332.

Ziekoare, deosebirea for de proverbe 

221, compilatinni de z. 

221, specimen de z. 222. 

Zidirea InmiY, comentarif ei apocrife 

260. 

Zidirea peate noapte 437. 

in aer 108.188. 

)7 

INDICE 606 

FINE 

Zidirea unul oni in temelie 479- 

480. 

Zile 1001 de, basa acestel colectiuni 

93, contopirea cu 1001 

nopII In Halima 94, confundate 

en site poveeti 96. 

Zodiile 619-622.

BUCURESCI 

TIPOGRAFIA CURT!! E EGALE, PROP% P. GOBI. FIT 

12, Passagiul Fora; 12. 

1883.

CART! EDITATE EAU- DEPUSE 

La Libriria IG. HAIMAIIIII Bucaresd 

Al. A. Maoedonski, PoesiT, un volum . . Ley 4 

r legatura de luX . n 8. 

Carol Scrob," Poesil complecte, 

un volum . r 4 

n n a legaturl de lux n 6 

Calendarul lumel elegante 1883 n 40 

editiune de lux. ,, 76 

Garbiniti George, Florile Primaveril, Poesil . n 2 

Alexi Teohar, Al carte, al parte, Roman original ,, 1,60 

/7 Ciarda alb" Poem" . . 71 

,, 60 

Dictionar portativ Germano-roman . n 3,20 

II 

Milli N. D. Elements de aritmetici . . . . n 30 

Boerescu Basile, Codicele romane, 3 volume . . n 42 

Piliraon Ilia, Dveptus Civil, 2 volume . . . n BO 

SiindulesouNanoveanu, Esplicatia Cod. Proced. 

Civile, editia II . . n 26 

Bujoreauu,:Colectiune de leginirile Romania! 2 vol a 60 

Zotu, Dr. 0. Carte de citire greaca . . a 2 

.7, Gramatica de limbo great" . ,, 2,50 

Per1188el, Curs elementar de igienit . . . . n 3-- 

B0319.TM Elie, Indicatorul doben4ilor si al scomptarilor 

. . . . . . n 5 

Rosetti D. R., Vicleimul, comediS . . ,, 60 

S1111(51111, Among Intime. Poesil . 

,, 3 

Ganeseu, Surise si suspine 

: 

Silvio-Pellico, Inchisorile male 

n 1.60 

Raul de Pontbriant, Dictionar romano-fiances ,, 5 

Codrescu, Dictionar franceso-roman 2 volume marl ,, 36 

n germano-roman 2 n 28 

Little, Dictionnaire complet de la langue "franc:Ise, 

6 vol. tree grand in 40 a 3 colonnes, relies . 11 160 

,, Abr5ge du dictionnaire de la langue frangaiee. 

grand in 8° retie. . . . n 19,60 

,, Petit dictionnaire universe!, un voL de 908 

pag. cartonnd lel 3,60, tell° . n 6,50 

Larousse, Dictionnaire complet de la langue francaiae, 

cartonne 9,50 retie . . . 

n 5,50 

Titu MaiOre8d11, Patru novele de Carmen Sylva eto. ,, 1 

Jacob Negruzzi, Pe malul mare, Naratitml de voiaj. n 1 

G. Baronzi, Comedia Stelelor n 50 

n 

Basmele n . 

Barba luT Stefan cal mare, comedia n 50 

de our, de Andersen, etc., tracing de Pica ,, 1 

Constanta, miresa inside! . 

n 60 

Junele Mariner ,, 50 

De pe Tron la Esafod a 60 

Mural, Cspitanul Negrilor n 60 

Alisma sad rescOla din Bombay a 60 

Ivan Robinsonul;Norduld n 60 

Fate din Afganistan a 60 

Jules Gerard omorltorul leilor a 50 

0 ndpte teribilit n 50 

Carp, Fabule 

2

RA POP11,111A - upload.wikimedia....

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?