ABECEDAR - upload.wikimedia....

N Tr
ABECEDAR
DE
A. I. ODOBESCU
SI
V. Gr. BORGOVANU.
Aprobat de Ministerul brstructiund publire ci al Cultelor
prin decisiuuca de sub .,Vo. 43543 dai 7 Stplembre 1894 ci reaprobat prin
decisiunea sub No. 39477 dela 8 lulie 1898
P A H 1' E A I I.
CARTE DE CIT RE
I" Mrs] aIR.TJ CI, S
-
A. X
SERIA NOUA. EDITIUNEA XII.
BUCURESCI
EDITURA LIBRARIEI SOCECU & CONF
21. CALEA VCfORIEI, 21

2
Stabilimentul graft I. V. Socecil, Bucurescl,

f
.
r. Coco§elul.
Cantá cocoselul
Dinzi-de-diminéta:
«ScOlà-te copilel
Spalà-te pe fatà»!
Cocoselul nostru
Strian gura mare :
Airemea e copile,
Pentru inchinare!»
_

2. RugAciunea
diminetii.
DOmne! nOptea a trecut!
pita iargs am védut!
Ca o mama m'ai pézit,
Pecat timp eü am dormit.
Iat'acum m'ai desteptat
§i la lucru m'ai chiemat.
Luminezd a mea minte,
Ca si d'astadi inainte
Sä me port cum se cuvine
§i sä 'nvel mereil §i bine !
3. Cânele Bälan.
Un domn se plimbh intr'o cli pe malul unel
garle. Duna dinsul limb% canele sti, Man. De-
Oath' eT auclifa un tipa :
Ajutor ! ajutor !"
Ce era ?
Ionel, un copil ca de cinci ani, cacluse in gar-
IL El sta, langA mum4-sa i se uith cum curge
c:
't

I.
apa ; dar nu baga de séma. Se apropia prea
de mal. Atunci aluneea,
.-- ; ,,,,,:- ,
_
s- IT
I fs- s. afund.
---,
1
4
Aty:
/11! ,"
pica in garla 0 se dete
131éta mama ipa de spat.
mA. Domnul alerga fuga
intr'acolo, i Man dupa
el. Stapanul arata cu degetullocul
unde se cufundase
Ionel i Oise hit Balan :
Cauta-1! cauta-1! . scóte-1!"
Man sari Tute'n garlA i indata Te0 d'asupra.
Cu gura el trase pe copil de haIna si-1
scóse
numaT decat pe mal.
Ionel ametise ; dar era Inca vit.!
Ce bucurie pe sarmana mama!
Man a fost ascultätor!
i
, -
3
4. Ohicitóre.
Jc_ 7121;22ae./
Kezder4 ,e. pt;ie,
rehda94tinu-/4612d
Wz de "zed he. e .?
eVey Lt. mea,
5
e .
.
tare .
,

5. Iosif §i Maria.
Demult, forte demult a fost un tamplar, ce-I
clicek Iosif. Iosif era, logodit cu fedora Maria. Iosif
si Maria tralati in targul Nazaret. Nazaretul se
aflá inteo tOra departe, spre r6saritu1 sórelut.
Iosif si Maria eraU saracI. EI taint. bine cu
tOta, lumea. El Iubiau mult pe Dunn:tech-U. Iosif
si Maria erat nisce órnenI inteleptl Si
cu inima
buna. i lumea II iubia pe dIniI. i lui Dumnecleil
II placek mult de Iosif si de Maria. AcestI dot
Omenl erat maI bunt decat tog cel-laltI OmenI.
De aceta bor 1I-a fagaduit Dumnecleu ca le va trimite
pe domnul lisus Christos, Mantuitorul lumil.
-
Calare pe
Gheorghita saria
Si'n mana str'angea,
alutul de hat.
Hi, calule, hi!
Hi! hi!"
--===
6. Cäläretul..
bët, Gheorghitg, nebun
- Ca ventul thergea .
Si bice tragek
In calu-I d'alun.,
Hop, hop! la galop!
Hop ! hop !"
Dar vrencl pe din dos
S'un pinten s&I dea,
De 134 se 'ncurca
Si buf ! cadet jos !
Buf ! ca-un burduf!"
But ! buf!"
6

7. Cânele.
. Cane le este un animal. El are Or pe trup.
Capul II este lunguiet. Gatul II este rotund. Si
trunchful IT este lungulet. El are si codA. Cate
picfóre are canele ?
El trAiesce pe lngá omeni. Canele se jocd.
El alérg i fuge. Cand fuge, scote limba. ca.
nele latra. El face : Ham! Ham!"
Uneori canele musca. Cand musca el ?
Canele pazesce casa i curtea.Ce mai pazesce el?
Cânil merg cu omenii
la vanat. EI prind iepuri
vulpi.
Cdnele este un animal fo-
_. lositor.
El mAnanc5, tot ce mancam
i noT. Dar mai bine
IT place lui carnea. El rode
si ose.
- -
Sint canT marl si canT micT.Canele nostru
este negru. Dar sint i calif albT, roscati, surf,
galbeni i pestritt
Canii sint de multe feluri. Cânil midi' sint
catch i cgtelusT. -Canil de vanatóre sint sail copol,
sati ogari, sat prepelicari.
e
7
-

8. CcifelmI.

.
. -
D'atunci, fiofta nu-i mai vine
Sa mai umble fie la ole
551 sti i le lase Vie.
9. Nascerea Domnului Hristos.
\ Pe vremea luT Iosif si a MarieT, imp6ratu1
de atund, voia sk", scie catT Omeni tralesc in
Ora luT. Imp6ratu1 porunci SA se scrie tog 6menii
din fie-care ném.
Iosif si Maria cu rubedeniile lor aveati si
se scrie in targusorul Betleem. Betleemul era binisor
departe de Nazaret. Iosif si Maria ajunserA
eel maT de pe urma la Betleem. Tote casele
)tOte ospakriile erati pline de lume. De aceTa eT
.4
se duserl afará din Betleem
si Se aseclara, preste,nOpte
,
intr'o pager&
t, v
Acolo in pestera aceTa
r,
s'a nascut, nóptea, Hristos,
.; &;I N`%......
fiullui Dumnedezi . Mama Domr
, nului Hristos, srmta Marie,
a invnit pruncul in fas'a si
il asecla in esl. Iosif si Ma-
_
ria se bucurark forte.
Apt a iubit Dumnefleti
lumea, inedt a dat pre Hui sal eel unul nava".
,

La Crdciun, ne aducem a-minte de Nascerea
Domnului. Atund tog ómeniT sint veseli i voiost
Copiil umbra cu Colindul, cu Stétia i cu Vicleimul.
10. Colind.
La Cfadun copiil umblA resell cu Colindul.
Co lea pe-inserate, el pornesc pe la casele ómenilor
i asa canth, din gull :
Nene, domn bun,
Ia kV pan' afara
Cafara te amnia
Dot fret ckematoil,
June colindaton
Buna veste-aduc
Ca mi s'a nascut
..Fiulef din waled
Fara lie de WO...
Inyen de-na
Jos se scoboraft,
In Ude Mimic
ati
Buna vremea 'n casa
Boen, Dumnta-Vastra
10
De-7 imbratisare
i se 'nchinan
Domnul a volt -.
§ri t-a eland
Totag de argint
Ca sa stapanesca
Cerul i pamintul,
Maven cu adaneul ;
Mal ales norodul ,
AFi pre not cu total...

Tudorel §i Linuta.
Linto : Nene! Unde te ducT ? StAT ad 1 jócti-te
cu mine !
Tudorel : Nu pot. A venit vremea de sada,. TrebuIe
s plec. -Nu voit s intarcliez dela
seal. Domnul inv6tator ne spune ci
scolariI eel cu minte trebue A, fie de
vreme la scófa. NumaI scolariI ceI 1.61,
orT cg,
intardie, on c'd nu merg de loc
la scóra". Acestia, sat cA, stall gurä-casc5,
'pe drum, sail cg, se joca.' pe maIdan. Ed
nu voit s fit nici gurg,-gascA, mid o
haImanh. Eli plec. limit cu bine !
Linuta : Dar ce aI s facI tu la scóra ?
Tudorel:La scóra ? Am sA. inv. Domnul ne aratl
s'a scriem, s desemn'am, s cetim, sä
socotim, s cântam ui
s ne jucAm la
gimnasticá. El in tote clilele ne poves-
tesce chte o istorie frumósA.- -
Ne spune cum s'a ne purfam cu
tata, cu mama, cu fratil, cu surorile
cu tOtS lumea.Ne vorbesce de animale,
de pAs6rI si de floricele.
De multe on ne spune cum trebuIe
sg, ne inchinam luI Dumnedeil.
VeclI u, Linuto, cate lucrurI frumose
invelAm nol la sea/.
,
11
.

, .
Linuta : Dach e asa, apoi voiti s
cu tine la sceld.
merg i eu
Tuclorel: Tu estI prea mich.Lash! cand te-T face
mai nahricich ; atunci o s te Tat et cu
mine.
Lin* : Fie si asa ! Dar cand te-T intórce de
amTaclI, sh-MT spuT
astacIT la scóra.
i mie ce aT invdtat
12. §ciola.
NoT sintem in scólà. Scóla este o cash. Ea
are patru phretI jur imprejur. D'asupra este tavan
si dedesubt podélh. La phretI vedem usa si
ferestrele.
La scórd, este o mask sat o catedrh ; este un
scaun, sint maT multe band ; este o tabla, mare
i1égr; este o soba, si este si un dulap. Pe phretT
vedem o sfinth idol* un cIasornic, nisce
eulere pentru haTne i mai multe zugravele.
In sea/ venim noT, scolariT. Acolea ghsim
12

pe domnul invetator. El ne invata i noT il ascultam.
El ne Intréb i noT II r6spundem. El
ne arata cum sa scriem. Si noT scriem. Asa invital
noT in seed.
?cOla este o easel pentru inuétdturd.
Noi venim totT bucuros la scóla!
13. 13`aiétul murdar.
Petre era ca de opt anT. El urma, in clasa
.intAiA la scóla din satul bor.
Lul Petre nu-1 placea sa se spele bine dimineta.
El nu se piept6na, i nu-s1 ingrija de loc
halnele. Petre era un bald murdar. De gtaba IT
spunea, mama-sa sa se spele i sa se tie curat.
Ba Petre tg radea de Anita surióra luT care
se purth tot-de-auna curata. Anita, in fie-care diminéta,
dupa ce se scula, se spa, frumos, se
pIept6na, 41 curata, haInele, se inchina i apot
se apuca, de lucru. ParintiT mereti Iiceaü luT Petro
sa, fact si el ca Anita. Dar el nicT grija nu
avek. Lul nu-T pasa, mult nicT dac a. la scóla copiiT
nu prea se intov6fasati cu ol, la joc:
lush maT pe urma Petre o pall. De murda7,
ria cea mare, intr'o buna diminéta Petre se pomenl
cu nisce bube mid, pe tot trupul. Ii mânca,
pIelea, i nesocotittl baIét se scarpina mereg...
Scil ce bube erat acelea ? Era rile. Acasä
18
VOW,

Anita, la scold copiiT fugiat tog de Petre cel
ritos, ca s5, nu se umple i ef. Domnul nvtor
il desparg de cel-lalg scolarT, si-1 oprl a mal
umblä si a se kick cu el...
LuT Petre incept s5.-1 fie rusine acuma...
Inteo Ii, dupa, ce merse dela scólg- acask
ruga pe mama-sa sag vindece cu ceva. El promisese
ca de ad i. incolo se va pudic curat...
I' Dupa sfatul mediculuT, mama-sa 11 unse cu
nisce alifiT, parA ce Petre se vindeca de acea
uricTos'a
Ma. .
De atuncT Petre incept sa, se Tee la intrecere
cu Anita, care din eT doT ssa fie tot-déuna mai
curat.
De vrei s fii sAnAtos i tutulor ómenilor
placut, st te portl tot-déuna curat,, copile !
Altcum o s OtescT ca Petre cel murdar. ,
14. Cartea de citire.
.
Cartea, pe care et citesc acuma, se chlémä
Carte de citire. Ea este in patru colturi i cu patru
laturi. E mai lung'a', de cat lata. D'asupra
dedesubt slut scórtele. Scórtele sint de carton
sat mucava. In6untru sint foile. Foile sint de
hartie alba dar pe ele sint tiparite litere negro.
Fie-care bole are doug, fete. Fetele se numesc si
pagine.
14
.
. -
9

A fa, s5, vedem cIte pagine sint in cartea mea?
..... In cartea mea cu (?) pagine, et' citesc
istorióre i poeziT, i ghicitorT, i descrieri,
rugaciunt Dar in cartea mea mai sint i chipurT.
Cartea all scris-o autorii ; a tiparit-o tipograful
; a legat-o legatorul ; i mi-a vindut-o librarul,
cu 40 de bant
Din carte inv6t tot lucrurf cu folos. Si ce
bine imi pare ! De ace% i eta.' ingrijesc de
cartea mea i o titi curath, !
15. Ghicitóre.
Ziee/ezil
CeV7ie.
ji iz 1.ede wie 1friee,*
Wo2 iefrOce,
-ce692,o-,4ce.
aka Zede4ea 99ieez,
a e .?
16. MariOra §i pisica.
A fost odath, o fetita,, ca de sépte ant 0
cbiema, Marióra. Intr'o cli ea seclea pe Térb, in
grading.
Acolo era i o pisicI ; se incalclea lungitá
la sore. Marióra chiema pe pisica Pisi,
15

pisi ! vino Mace !" Pisica o asculta ; se scula
si vein binisor ranga Marióra. Ea o mangan.
Atunci pisica incept si ea sa se jóce frumusel
cu Marióra. De vesela ce era, pisica tot torcek
din gura. Ea facea meret :Mar! mar..."
Atunct Mariora i pisica se iubIat una pe
alta. Ele erat prietene bune.
Dar de-odata Marióra cIupI pe pisica, de códa.
Atunci Marióra a inceput sg, fie rea. Pisica se'
necajl. Ea nu mat tórse : Marr ! !" ci
se r6sti la fetita. 0 stropl din bot:Paf! Paf!"
i o sgaria cu laba pe mana.
AtuncI ele nu se mat iublat. Nu mat erat
prietene.
Pisica n'a mat vrut sa se jóce cu Marióra.
Dinsa a fugit repede de-acolo. Marióra a rëmas
singing, singurica.
fl
.6
Gine este rat
Retnáne mereti
Singur singurel
-Scr nu fii ca el I

17. Pästorii ia iesle.
In n6ptea cand se nascuse Domnul Hristos,
nisce piston I§I päziaü turmele in acele locuri.
iat un inger se scobOri din cer §i stätCi inaintea
lor. Pastoril se speriarA. Dar ingerul le gise
: Nu
ye' temeri! Adel ve vestesc o bucurie mare. Acu s'a ndscut
Fiul lui Dumnefleic... Mergeti, i yeti afIcl un prunc
infckat, culcot in lesle". Tot atunci se arata pe cer
§i o céta intréga de ingeri, cari cantail cantice frurncise...
Pe urrna ingeril se naltara bara,§ la cer.
, PAstorii plecara indata atilt pe§tera. Acolo aflail
el pe sfinta Marie, §i pe sfintul losif, .i pruned
lq
. 5.;

culcat in kite. Pastorii se bucurara fOrte. i apoi
s'ati inchinat Domnulul Hristos.
Dupä opt dile de la nascere, pruncului Fail pus
numele lisus.
Vita numelui lui lisuS o präznuiesc cre§tinil la
Anul nog.
Atunci copiii umblä cu Sorcova.
-
18. Ghicitóre.
a
«Eil) la ori-ce cassa
Sint sluga alésá.
EU,
pe ori-§i-cine
Ii primesc când vine.
Si cand plec'afara
Ii petrec eu larsa.»
Ghici ghicitorea me;
Ce e ?
19. Pisica.
Pisica este i ea un animal. La trup e la fel
cu cA,nele. Are cap, gat, patru pictóre i colt
18
,
2

_
136rul de pe pisicA este orT alb, on negru, orl
sur, or galben, or pestrit.
Ea este maT mica decat canele.
Pisica stA maT mult in casa.
EY IT place caldura. Se intinde
pe vatfa. Cand e dark se intinde
la sore. IT place laptele
smantana. Pisica nianancä bucuros
came i pesce. Pentru
ce prinde ea sóreci ?Cum IT prinde ?Ce are
pisica la varful piciórelor ?Ea, cu unghiile sgarie.
Sgarie cand n'o lasT in pace.
Pisica se jOck. Ea fuge dupl a i dupl
musce.Pisicei IT place sA, fie curatcl. Ea se spald
fi se neteclesce mereic cu limba. Pisica nalorl'ae.
Cand dórme, ea sforale, par'cá ar tórce.
Ea prApädesce sórecii din cAmarà.
Asa dar pisica este un animal folositor.
,
It*
Cinele i pisica sint animale de oath.
20. Ghicitóre.
Nici in casd, nici afard;
Nici in cer, nicifte fidmint
Gizic ferestra
Cum e?
19
-

21. Canele i pisica.
Intr'o cli un stapan se pomeni de-odata, cu
pisica i cu canele, In casA. Canele chelallia. Pisica
mIorl'Ofh. AmandoT incepurA sg, se pdrasal
unul pe altul :
Miele sta, FlaImuc, m'a muscat de cód6!"
Si pe mine, cucóna Mata, pisica m'a
sgariat pe bot !"
.
Dar jupan Flaimuc; n'a furat el carnta
din bucAfarie?" _
Dar cucóna Mata, nu sl-a yarn si ea botul
in strachina cu lapte?".
.
Soil ce a facut st'apanul?A apucat frumu-
sel nuTéta... si le-a elis :
Asa ! Vol v6 certati! Vol v bateg !
Amandol sinteg nisce hog ! Cu varga asta am
stt
v6 inv6t eti minte i pe unul i pe altul,
No ! cucóna, Pisica, ! Na ! si tie, jupan FlaImuc !"
Si hars !... IT arse pe amandol. Atund
dIniI vOur`a cá nu este g1um i, svac ! o _tithed
pe usa,, afarg. !
De atund incóce, canele i pisica nu se pot
suferi. E trdiesc n dupanie.
.)
22. Ala-Bala, Portocala
Grand copia multi se-adund
Spre a se facet,
20
.

(
fac rOta impreunii
AFi se numeric afa :
Ala.
Bala,
Portocala,
left, badifd,
La portifei,
Ca te-aqtéptii Talion,
Talion, fictor de domn,
Cu tichie
De franchie.
Cu pand de cioca
Cu car* Radului,
Cu cal 'mperatului,
Cu bictul cumnatului,
In mtjlocul satului.
A,kkIll AlAgla P
wo-400.
zbant
Dorobant !
Cioc, boc !
Tred la loc
apoi se lOca De-a Baba órba, on De-a V'ati-ascunsel ea.
Frdnehia este o stoft veche de mdtase, mined de &Parte, din jar,
Fran I ieT.
at
4.

Clopotul ne claTém'a!
Hal cu totT la pas !
Farl nicT un zgomot
S. intrám in clas'.
23. Clopotul.
St b`aggm de sémI
- A seri s'a citi,
S'apoT Tar, la clopot,
La pas vom
24. Rugaciunea inainte de lectie.
DOmne sfinte, luminate,
Varsä-ti marea bunatate
Peste nol, copiii tel!
In puteri ne intäresce!
De gre§ell, tu ne feresce!
SA n'ajungem Omeni r6i!
22
1e0.

25. Iisus in biserica.
and Iisus era de 12 ani, Iosif §i Maria il dusera,
la Pascl, cu el la bisericei, in lerusalim. Acolo,
In biserica, Iisus se inchina frumos lui Dumneclet...
In marea multime de Omeni, Iisus se perclii de al
sel. Iosif §i Maria cre.ur ca balétul o fi plecat Mainte
catra casä, cu némurile. Dar séra, rubedeniile
spusera sfintel Marie ca, el nu vëclusera, in Oita acela
pe Iisus... Atunci Iosif §i Maria se intOrsera la Ierusalim.
Acolo cautara pe Iisus pe strade §i pe la cu-
noscutl ;
dar de geba ca, nu-1 gäsirä...
Abia a trela Qi 11 aflarä in... biserica. Acolo Iisus
steted in mijloculpreotilor, pe cari if intrebd. i toti cdti
ii au0aii, se minunag de respunsurile i de priceperea lui.
23

Pe urma Iisus pleca cu parintii sël, acasa, in Nazaret.
Cu cat crescea, mai mare Iisus, cu atat se
faceä mai cu minte i mai bun. El lubiet forte mult
pre Dumnecleti, pre parintii s61 §i pre tOta lumea.
A§a ramase Iisus la parintii séi, in Nazaret,
pana cand a fost de 30 de ant
26. C000§1.11.
Mini le umbra' prin bats-aura,. Ele isl cauth, de
mancare. Printre dinsele se plimb5, mândru, cocopl.
Cocosul este o pasOre frumós`a. El are la
cap o crésta, mare rosie i un doe ascutit. La
gat pOrtà nisce cered de pTele, tot rosit
Trupul cocosuluI este rotunjor. E acoperit
cu pene lungi. Coda cocosuluT este incovoIat6
ea o secere.
La piclOre are ghTare i pintenT.
Mud cocosul se intalnesce cu
alt cocos, el se Tail la luptl. Se lovese
cu ciocurile, cu ghiarele i cu
aripile. Se bat 'Ansa le d'a sAngele.
Cocosul se destepta, dinc1T-de-di-
minétA. Indatä el cant*/ : Cucuri-gu!"
Atund se scOra i Omenif eel hamlet
ednele,
pisica i coop/ shit animale de easel%
24

27. Ghicitóre.
La cap peptene ;
La trup pefiene ;
La coda secere ;
La iciOre,
ReschiMre,
Ghici ghicztOrea mea,
Ce e
28. Botezul Domnului Hristos.
Iisus a trait in Nazaret, in familia sa, 30 de
ani. Pe atunci traia in téra acela un om sfint, ce-I
clicea sfintul Idn.
0,
Sfintul IOn invqk pe Otneni sa fad, numal bine
apoi Ii boteza. De aceia lumea if mal clicek §i Sfin-
tul IOn Botezdtorul.
Domnul Iisus Hristos chiema pre Sfintul IOn sä-1
boteze §i pre dinsul in garla Iordanului. Sfintul IOn
asculta i boteza pe Domnul Hristos.
Cand 11 boteza, lead un porumb se scobori din cer
asupra capulu'i Domnului lisus. Tot atunci se aucll din
cer glasul lui Dumnelea : Acesta este Fiul meg
cel Mit..."
s
25
s

Dupa cum s'a botezat Domnul Iisus, aa trebue
sa se boteze toti cre§tinii.
SërbatOrea Bobotezil ne aduce aminte de both,
zul Domnului in garla Iordanulul.
Crelelunul, Anul-nog i Boboteza ne aduc aminte
ce nascerea, de numele i de botezul Domnului lisus
Hristos.
T6te serbatorile aceste cad una dupa alta, lérna.
Atuncl co1aril ail vacantele Craclunului. .
29. Trei buni prieteni.
Nea Vasile este un om in tOtä firea. Nevasta
lul este harnica i buna. El at copil sanatoil §i cu-
26

minte. Casa lor este curatä. Curtea le este frumos
neteclitä. Gradina lor este ca un Rain. Vitele i paserile
lor sint cele mai frumOse din tot satul.
Ia, spune-mi, nea Vasile," ii Vise intr'c
sli
vecinul sett Nita, Cum faci dumnia-ta, de-ti
merg tOte lucrurile ap de bine ?... Mai lucreza si
- ali Omeni; dar nu nimeresce
nici unul ca dumnia-ta."
Sail spun drept, venine!
Pe mine me ajuta in fiecare
qi trei buni prieteni. De
nu I-as area, nici mie nu mi ar
it
merge mai bine dent altora!"
Dar care pot sa fie acel buni prieteni ?"
Iata-1.: Unul este cocopl ; altul este pisica
§i ai trellea este cdnele."
Ce ! nu cum-va glurnesci ?"
Ba nu ! Deti ! Vorbesc adeverat. Cand se
crapa de chug, cocopl imi striga : ScOld-mi-te 1"
Apol vine pisica, se WO pe vatra skill §op-
tesce : Curcita-mi-te I Deretecd-ti casa!"
j Pe urma mai vine §i canele ; irni da de scire
cand intra cine-va in curte §i-ml spune: Pdzescemi-te
!" Tar di tot-déuna Ii ascult.
De aceia imi merg tOte trebile minunat de bine.
Multumesc lui Durnneclet !"
30. Prim Avara.
.
Ce frumos e !... Iata, a sosit primAvara!
Ce bine, ce caldicel este !... Z4ada e duce.
27
,
(
,

Ghiéta se topesce. Ramintul se isbicesce. Livedea
inverclesce.
WA, aü esit ghioceil i viorelele ! SAlciile
muguresc. Pomil infloresc.
Vecli musculitele, cum zbarnAle la geam! Vecli
randunicele, cum sbófa sub strésina easel !
ClocArliile se inalta sus, sus ! ciripind la sore.
Cucul cântá in lAdure.
Copii p'afarid se Pied D'a-mingea. ET sint yesell
c'aii scapat de frigul Ternii. Meth i fet4ele
merg mai sprinteni si mai volosT la scold.
Bine al venit, dragel, iruniosei printdvard !
Primdvara sosit
cdmpia a'nverdit.
Si
lu! iu! ,si tra-la-Ia !
Astd-di ne vom bucurez.
31. Intrarea in Ierusalim.
Domnul Hristos s'a botezat de Sfintul IOn in
lordan. Dupa acela Iisus incept' sa invete pe Oment
El le face/ i mult bine. Unde vedek un orb, II yin-
28
. . .
-

deck orbéta. Cand intalnia un bolnav, indatä ii facea
satiates. Domnul Hristos a inviat din rnorti pe o fe-
UV, pe un tinOr ce-1 duceat la grOpa, §i pe Lazär
ingropat de patru qile. .
TOtä lumea se rnira de puterea lui Iisus. Il nu-
mia, Domnul Iisus Hristos. Top' órnenii credeat ca
.
Domnul Hristos este afar Fiul lu Dumnecleil.
Inainte de Pasci, Domnul Hristos se duse in
Ierusalim sä fie acolo, de Pasci. 'rota lumea II ie§1
inainte ca unul rege. Ii primira cu forT, cu rarnuri
vercli §i cu glasuri de bucurie. Lurnea striga:
Bine-cuvintat este cel ce vine intru numele Domnului
!"
Intru aducerea a minte de acesta intimplare nol,
cre§tinii, tinern sërbatörea
. La Florii, preotil in biserica impArtesc cre§tinilor
rarnuri vercli ce le due §i le pastreza pe la ca-
.
sele lor.
Floriile sint intaia sërbAtOre de primavara.
I
32. Florille.
Iota lile 'nciilVilOre,
pupa grele vijilii!
Vin Floride cu .QOre
sOrele cu Roth!
29
.

. :
Primavara incanteitOre
Sate ierba pe campth !
bn .Floride cu s6re
Si
sOrele cu Florii !
Zumea4 Went serWitOre.
Ceru4 plin de clocarlil !
fln Floride cu sOre
Si sOrele cu Florit
Pe camp itOre4 lava fore!
Alt ! ferice de copil !
Vin Floride cu sOre
§ci sOrele cvt Roth !
33. Plugarul.
Plugarul se scólá dIncIT-de-diminétä. Cine-T
spune luT cand se crapA, de chill ?...
El infra, in cosar i d boulenilor nutret. IT
ad6p5. la jghTab. II prinde la jug. Ist face o srmt5.
cruce, 'apoT cu 7,DOmne ajuta !" p'aci IT e drurnu1L
drept la camp.
.
30
f
-

."
plAte !
. Asa
clilele !
Acolo, ce face ?Arg,, seining, i grgpéz5,.:=-:
Dunmedet II trimite, la vreme, i Ore, si
,s
r6sar granele, panea nOstrA din tote
34. Canticul plugarului.
SOrele cat se ivesce,
Plugul melt la camp pornesce.
Plugul face brazda mare.
Hors, Mane, pe rezOre !
Hail hen ! hat ! hdi !
Cand o fi pe la gustare,
Mi-Or aduce de- mcincare,
Sail .cci mama va vent.
Ho ! Jolene ! skit aci !
Ho ! ho ! ho ! ho
!
st

35. Rândunelele §i vrabia.
Doul randunele i§1 Mcusera cuibul subt strqina
unei case. . . . Ce bine le era lor in cuib, mai ales
cand plot& afara §i batea ventul ! . . . .
Dar indata ce se facea cald, ele sburat vesel
dupa musculite.
Intr'o qi erail duse departe. 0 vrabie obraznica
zari cuibul lor. II plact ti§ti ! se vari inauntru.
Iata ea se intorc acasä randunelele. Dail sa, in
tre In cuib. Dar tuna de vrabie le lovi
cu ciocul §i le gonl.
Lasa-ne, soro, in cuib, la noi !"
Culbul vostru im place. Il tit pe
sOma mea!"
,
Bietele randunele n'aveati ce faoe.
Ele se am:bra mahnite pe coltul stré-
§inei. Acolo a§teptara cu rabdare.
A§teptara cat a§teptara ! . .. Dar
mai pe urma, vrabiel i se facii f6me.
Vrend nevrend, ea trebul sa iésa din
cuib.. . . Atunci randunelele indata se
repeclira in cuib ; lar cand vrabia satula
se intOrse inapoi, nu mai gasi
culcupl gol.
Cu ru§ine trebui acum sa-§1 caute de drum.
Atunci randunelele II strigara riclend :
«Stdi unde stal,
Cd mat bun loc n'ai
52

36. Cucul.
Cucu!... Cucu
Uncut ceintii tot mereu I
Criatul acuma lace.
keno! fup, lasii-nejo pace I
Cadet, cucule, mereu !
Cum tn cant?, noue ne place.
Cucu !... Neu !...
Cucul ceintei tot ?wren
Cucu !...
Oucu !... .
Cucul amid tot mereit I
Ude. ctimpul inverVesce ;
Lumea tad 'nveselesce ;
aintd, cucule, mereit.
pilict-4
rich ga i mana turd I
TOM clam Oaten sera.
Cada, cucule, mere' !
Cam i dat ii primtivara ! :
cattle Vain cresce !
37. Patimile Domnului Hristos.
Poporul Iubia, mult pe Domnul Hristos. Dar
preotil cel mal marl, archierei'l, ii uran de mOrte.
Mal pe urma archiereil parara pe Domnul Hristos la
judecatorie, ca pe un facetor de rele.
Cl
38 3
I

judecatorii, fara de nici o vina, rat osandit la
mOrte. Atunci nisce Orneni rël luarä pe Domnul Hristos,
ii desbracara de hainele lul §i II pusera o hainä
rosie ; II legara manile ; 11 scuipat §i Ii IoviaU cu
palmele preste fata. II pusera §i o cununä de spini
pe cap.
§i mai pe urma Fat scos din ora§ pe un munte
din apropiere. i acolo Vag restignit intre dot tdlhart.
Ce dureri grozave a suferit Domnul
Cand a murit, intreg pamintul s'a
SOrele s'a intunecat. Minunile acestea aU
lisus Hristos era Fiul lu Dumnegeii.
Domnul lisus a patimit §i a murit
inte de Pascl. De acela Vinerea acésta
pang. a1 Tinerea Pascilor.. Atunci cre§tinii
54
-
Hristos !
cutremurat.
dovedit cd
Vineri Inase
chlémä
tralesc cu

post §i cu rugaclune §i se due, sera, la sfinta biserica,
la Denie. Vinerea Patimilor este o serbdtóre tristd.
r-1
r
=
. , 1 , .
88. Copilul i cartea.
. (
Carte dragd ! de ,ra tine
Eu pot mulle inve/d. - . _
Tota-mi dice c'a,sa-i bine
,Si
eu cred cd estea.ez !
'Vino- dard de me 'nvald !
peg! cd am sd le ascult,
1 me jur cd in yield
Te-oin" cinsfi or cat de mull !,
c Dar , ! cartea Ware gurd
In zadar ii tot vorbesci.
Sd-/i rdspuncid ea se 'ndurd
Numai thnd scat sd
Deci, copile, le silesce
01,
Ca sd 'nveft bine a citl.
ce 'n carle se gdscsce
Cu 'nlesnire lu vel see!,
Bö
.-
.
1

39. §colarul lene§.
LuT Titu nu-T prea placeh sà invete. El alergh
si se juch tag clitia, pang, ce nu maT puteh
sa stee pe picTóre de obosélh. AtuncT adormia
pe unde Ii apuch somnul.
Intr'o li, duphprant, isT bah cartea si se duse
"in grAdinä, ca s citésch acolo. Indata-ce infra, in
gradiná, incept s alerge i sh sara ca un desmetic.
MaT pe urmh- cand se obOsise, se asecla',
pe o Okra, mare., deschise cartea i incept' indata
sh moteitésed.
Chiar atuncl trecii din intimplare in gra,dina
lor tapul cel mare al vecinului. Chnd tapul
v6clia. pre TRU cum mothlh, credit c. vrea sh' se
impungh cu dinsul.
Dach tu voiesci s te impungi cu mine,
nici et nu o sh fug de tine 41 clise tapul. El
se apropia, binisor de Titu, se ridich putin pe piciórele
din da,rht i apoi buf! se trânti cu capul
in crescetul luT Titu. Acesta chcla jos si
sA, tipe de durere si de_ spaTmh. El, somnoros
cum era, credit c apul este dracul, despre care
auclise in povesti.
Tatal luT Titu, auclind tipete, alergh in grading.
Acolo v6cland ce s'a intimplat fiuluT s6ti,
IT clise :
Cand veT maT veal sh' citesci, sh nu
dorm! ; alt-cum sa sciT ch Tar o s te trezésch
tapul. Titu era un polar lene§.
86
Incepü

40. Vaca.
N.
Ce mancare e mat bunk decal laptele ?
Laptele se mulge de la vaca. Vaca trAesce
tot pe 1âug casa omulul ; ea este un animal
domestic.
Vaca este la trup mult mat mare decat Canele.
Pe cap ea porta doug, come. Gatul it este
gros i pe sub dinsul atarnd,
o pTele care se chi&
m Mit. Trunchiul vaca
este mare si gros. Coda e
subtire ; dar are un stuf
gr.
de Or la varf. Vaca are
patru picióre, cu copitele
crestate la mijloc.
Vaca are uger, de undo
se mulge laptele. Peste tot trupul e acoperith, cu
pr mamnt. Përul, la fatA, este orT alb, ori sur,
on g1buiii, ort negru, ort bAltat.
.
Vaca se hfanesce cu Terba si cu fan. IT
plac táratele i coceniT. Ea Huge bucuros bulgárt
de sare ; apot II rumegei tótA hrana.
Vaca face viteT. Ea muge ca sA-st chieme
vitelul. Vitelul suge lapte dulce de -la vac6.
La fel en vaca este si taurul i boul. Boil
trag la plug si la car.
87
-
. r '
I

I
-
. Nol mâncAm came de vaca, de boil, ba si de
vitel.
MaT marl si maT tarT decat vaca i boul, sint
bivolii.
T6te aceste animale aduc mult folos 6menilor.
41. Fetita §i flOrea.
. «Floricicj,
Frumu§ica!
Spune-mi, cine te-a f5cut ?
Cme rochia ti-a
tesut ?»
«Cel ce te-a facut pe tine,
Tot acela §i pe mine.
El e Tatà'l ten §'al men,'
Si 11 chiéma :
Dumnecleil!»-
: r r
42. Mama bolnavA.
A fost odatä o fetita, pe care o chiemh Tudora.
Ea aveh patru fratT.
Tog fratif acestia se inbiaii intre sine. ET
38

iubia mult i pre mama lor. Cu top o ascuttat
cu drag. Si n'ar fi sup6rat'o cu nimic, pentru
tóta lumea.
Dintre tott fratil ins6, Tudora
iubia mai 'mull pe ma- ,
Ma-sa
S'a lntimplat odata ca ma- .
*At,
fr\
ma acestor copiil s cacid greet
bolnavd.
17
Top( copiit plangeat de-ti
era maT mare mila de &lush'. !
--.-Cel patru fratl mat iesail .
cate-odata p'afara. Numat Tudora sta mereti la
eapatalul muma-si. Ea o tot intreba:
Cum IV mai este, mathuca ?... Ce as
putea ore sa-tI fac, ca s te vindeci?"
Mama II r6spunse : Uite, puIcuta ! MI-a
dat doctorul o b6utura rea i amara. Ah ! mult
mi-e gréta s'o inghit !"
Lasa, mama draga ; o s'o bea4 et in
locul tat Numal bine sa-tI fie!"
Vecli, cat de mult iubia Tudora pe muma-sa!
Tare se bucura atunci WO, mama. De multamire,
durerile i se alinara. Bolnava bsai doctoria
si Dumneclet o dart iar4 cu sanatate.
Ce veselie pentru tott copit !...
Ce fericire pentru mama lor lubita!
89

43. Mic§unelele.
Hai sä mergem in dumbrava! P'alocurea se mal
vede ceva zapada. Dar un vent caldicel incepe sã
bata ; el incet, incet topesce zapada §i, s6rele II
ajuta. Iérba verde a resarit pretutindeni. Pe ici pe
4ro
pv
colea stall pitite prin iérta nisce mici
floricele... Ulta-te bine la ele ! Ce vecli ?
veq pe un cotora§ scurticel cinci
foite vioril !" .
Culege acea floricica §i iea-o
s'o miro§1 !" Ce frumos mir6se !"
Apuca-te acum sa aduni mai
multe, ca sa le dud mamil acasa. Mama o sa le
pule 'ntr'un vas cu apa. Cine o intra in odae, are
sa se bucure de mirosul lor."
Scii sä-mi spul cum se chiérna acea floricica,
viorie la fata §i placuta la miros?"
Ea se chiémei micpnea.
Uni- ic i uiorea; _
Ali- die qi, toporcq /
Mull mirOse &ladles !
Tot primavara infloresc i ghioceii cei albi ca
zapada, i ppc1iile, i dediteii cel galbeni. Ceva mai
targior, infloresce, prin gradini, §i liliacul cel albastru,
§i trandafirii cei placut mirositori !
- Ce frurnOse sint floricelele I
40
;

44. Pas6 rea.
Paserea din zbor C eü peste nópe
Ali-a
cantat cu dor: Din ele voiü sate
Pui dryigug
-4(

tilor se ridick invelisul easel. Invelisul este Rcut
din lemne. El este acoperit orT de trestie, orf
de sandrilii, orl de olane, orl de tinichea, oil do
fer. Subt inve1i e podul
In cask sint camere sail oat In odAY, pe
jos, e podéla sus e tavanul i, intr'un colt, e soba.
Unele case sint midi, altele sint maI marl.
Casele marl de tot se chtémk palate.
Casa ne ap6r6 de plóe, de frig si de elldura
prea mare. Ea ne adApostesce.
Imprejurul easel este o curte sat o bttur.
Acolo
sint grajduri pentru vite i cotete pentru
pAs6rI.
Casa i curtea trebuesc tinute curat i in blind
randurela".
46. Puiul neascultätor.
0 closed. Tel cu puisoriI prin b`atsatur5,.
E stall' d tot pe lane', mine... ea', de nu, va
prinde i v6 m'ananc5, uliul
!"
Ask le Oise ea... si
incept sk facaie p6mintul
ca sg, le caute de mâncare.
ScitT vol ce msanâncA,
puisoril de ggin6? .
42
easel.

Un puisor mai neastâmp6rat se furls& de
1 hngrt mam'd-sa. El treat prin gard in grAdinii.Dar
vai Uliul Ii zArl i nh'pädl d'asupra luT. Ii
inhAta in &Tare, zburh cu el in sus i intr'o
clipA mi-1 papa tot !
Biéta closc'a nu mai putt s6-1 scape
Pe mama, de o asculta,
Foul de mOrte scapa.
47. Pe odmpia uerde.
Pe campia verde,
Sub dumbrava verde
§7 in lunca verde,
Ala mult e frumos !
Verde sus fi verde jos !
_Mime, cat e de frumos !
I
§vi s'auch pe greerafg
§vi sa vedi pe copilap,
Cum alerga dreigala0
Dnpa mandrkflutura0!
Asta-i joc bun de copii :
Sri alerge pe campii !
'43
Sa vecli floricelele,
S'auch paserelele
AFi sa vecli oitele
sa vecli fetifele,
Cum alerga pe azOre
St culega.cate-o flare!

48. Invierea Domnului Hristos.
Dupg ce a murit Doinnul Hristos, nisce Omen1
bunt at luat trupul dupg cruce §i Fat ingropat. Pe
intrarea grOpel at resturnat o piétra forte mare.
Archiereil at pus soldati pazitorl la mormintul Dorn-
nuluI.
De Vineri sOra pang Dumineca in zori a statut
trupul Domnului in mormint.
Dumineca, dincli-de-diminOtg, se faca fart§ un
cutremur mare de parnint.
.Domnul Hristos se sculd i e0 din grópd, mdndru
vesel. Par'cd , raze strdlucitore . din sOre se vedead in
jurul sed. Domnul Hristos a inviat din morti. Un iii-
.
44

ger se scobora din cer la mormintul Domnului §i
statg pe Ward,. Pazitorii, de fried mare, caclura le-
§inati, la pamint. Cand sat de§teptat, fugira in ora§
§i spusera ce s'a intimplat.
Invierea Domnulul o praznuim, primävara, la
Pasci. La Pasci rësare din pamint §i férba §i flori.
A tunci copiii se bucura §1 docnesc ou roqii.
La Pasci, in loc de bund diva!" Omenifi§i clic :
Hristos a inviat!" i rëspund :Adeveirat di a inviat!"
49. Calul.
Calul este cel mal frumos animal de casä. El
este mai nalt decat vaca §i decat boul. Capul if este
lunguiq §i gatul incordat. Pe
gat pOrta o cOma plet6sa.
Trunchlul calului bun este
§uitl sat suleget. PiciOrele ii
sint lungi §i subtirele. Copitele
lui sint necrestate. Ca
sa nu se vatame, li se pun
potcóve.
C6da calului e lung §i
stuf6sa. Peste tot trupul, calul e acoperit cu pör
scurt. Dupa përul lor, cail sint off murgi, on negri,
ori rolbi, on albi sag Mani, orb dere§i sag ro§catl.
Call pasc férbd §i maraud, fan, orz, oyez §i
alte graunte.
get
,
Un cal p6te sa traldsca 25 pana la 30 de anl.
Omenif se slujesc f6rte mult cu caii. If inhamd,
45

,
,
la trasura i la plug. If incaleca, i atunci calul bun
fuge i te duce ca vêntul §i ca gandul.
Calul este dar un animal tare, inimos, semet,
frumos i fOrte folositor. Omenil cu minte nu'l
incarca peste masura, nici nu'l bat. Cail mai barbati
se numesc armasarX; eI nechléza §i sforaie
tare.
Din iepe se nasc manzii. Manzul se face car-
Ian §i apol, cand cresce mare, se face cal.
Cam la fel cu calul este §i mdgarul. ce
poti sa cunosci un magar I ...
Cdnele i pisica, i vaca, i boul, i bivolul, i calul,
i nidgarul 'sent animals de casd sag domestice.
Ele tOte ai cdte patru piciOre, cdte un cap i cdte
o coda.
50. Cântecul melcului.
Am ajuns in primgvar6. Iérba i copaciT aI
inverclit. A dat o burg, de plói:e. Apoi a Icit
sórele. AfarA-I aldicel!
Un copilas vede pe o frunzA un melc. Ii Ta
in mân i IT descanta a0, :
_
,Mele! meld!
Codoberc !
Salts come bouresci
qi
te du la baltel,
De bea opal caldd
46
Dupa

te du la Dundre,
De bea apa turbure;
i te sure pe bugén, :
De mdnaned leugén..
Si melcul Ii asculta ... El scóte binisor din
ghióce patru cornite moT, cu eate un bumbisor
la varf.
51. Sä nu furl !
In gradina unui ran, erat nisce merl frumo§I,
incarcati cu mere marl i ro§i6re. Mihaita, un baletel
al vecinului, ca de 9 anl, le vOcIfi. I se Rica mare
pofta de ele ! Se tot gandia cum sa le capete. Dar
in Joe sa se rOge frumos de vecin ea sa-I dea i lui
vre-o doua, trel mere, ce-1 dete lui in gand?
Si fure!
N -
,
Not,
§i
) .41e: ,
.- --,0,
prin gauricea, pe
,
Intr'o i, se apropia de
gard i, pe o gaura mica, se
furi..0, in gradina . Acolo,
i§ umplfi bine buzunarele cu
. mere. Apol vra s'o tulésca.
Dar, cand colo! lata, se
.pomenesce eu stapanul gradinil
in urma lui.
Mibaita se pitula lute
'
prin Ierba. El cauta sa trIad ,
unde intrase.
.
47 ,
...

- Acum insä buzunarele ii awl pline cu mere. El
nu mai incapea, pe gaura.
Stapanul gradine ii ajunse ; Ii lua tOte merele
... har§ ! har§ ! cu nuiétia, la spete.
De atunci Mihaitä a invëtat minte §i... nu mai
fura.
Nici tu si nu furl!
52. Ghicitóre.
Intr'un porn stufos,
,73u1gara frumos,
Rop, rotunjor.
Prins de un piclor.
Node e pe din afard ;
,Da nauntru este tare.
Gbici
ybicitórea mea,
,
'Cc e?
/
La

, .
I- ...
53. Oia.
Ce buna mancare e cascavalul! Ca§cavalul se
face din lapte de Ole.
Ola este dobitocul cel mai bldnd. Este mai mica
decat vaca ; dar la trup are acelea§ parti.
Care sint a cele ? .
Tot ce mananca vaca, mananca §i 61a. Pe trup
ea are lama, §i nu per. Dupa, colcirea lanel, olle sint
orl albe, on negre, oil sure, oil ro§cate.
Oia zbiéra: Be! be !"... Ola nu
mugesce. Barbatul oil se numesce
berbece sat arete. Berbecele are
cOrne marl i sucite.
Paul oil este Wel §i cárlan.
Oilor de dol anl le dicern naeóre.
Din lana oilor se face aba i panurd sat' postav.
Din laptele el se gatese branzeturi.
Carnea de 61e, §i mai ales cea de miel, este fOrte
buna la gust. Din pielea oil se fac cojOce.
Deci diet este un animal fOrte folositor.
Cam la fel cu dia este §i capra.
Ola, i vaca, §i capra, i boul, §i bivolul, dupa
ce inghit nutretul, il mai aduc odata in gura. Atunci
.11 amesteca Ions intre talc!, adica ii rumegd.
TOte acestea sint dobitOce rumegAthre.
. .
40 4
- S
.

,.
.
54. Vaca §i calul.
Anima le de casa. sint §i vaca §i calul. Amanloft
aü cate patru piciOre. Arnandoila au per ma-
:unt pe trup §i per lung pe cOda. Arnandoaa mananca
lérba §i fan. Amandoaa, cand sint mid, sug
la uger ; sint dar animate sugetdre. Amandoua aduc
omului multe folOse.
Dar calul este mai nalt decat vaca ; este §i mai
frumos. Capul vacel este lat §i Oita cOrne. Capul calului
este lunguiq §i fara cOrne. Gatul vacel este
scurt, gros §i cu bait. Gatul calului e lung, subOre,
incordat §i cu cOma. Trupul vacel e gros §i otova ;
al calului este suit §i mladlos. Picicirele vacei aa copitele
crestate ; ale calului sint necrestate. Calul
este mai destept, mai lute §i mai viola decat vaca.
.Vaca mugesce ; lar calul nechiéza. Laptele §i carnea
de vaca se mananca. Laptele §i carnea de lapa noi nu
le mancam.
Aa dar la multe sémend vaca cu calul; la multe
altele se deosebesc.
55. Mo§u1 §i coco§ul.
§i era un mo§,
§'avea un coon.
Ah! ce mai coco§ !
Cum canta la mo§!
Ia canta, cocople !
Sal de jOel, mople I
53
.
.

-
Si era o vulpe,
S'a mancat coco§ul.
Ah! ce mai coco !
Cum canta la mos!
Ia I canta, cocosule !
Sal de jOca, mosule!
Si era un cane,
S'a mancat pe vulpe,
Vulpea pe coco§.
Ah! ce mal coco§!
Cum canta la mos!
Ia! canta, cocople !
Sal de jOca, mosule!
Si era un lup,
S'a mancat pe cane,
Canele pe vulpe,
Vulpea pe coco§.
Ah! ce mai coco§!
Cum canta la mos !
Ia! canta, cocosule!
Sal de jOca, mosule!
Si era un urs,
S'a mancat pe lup,
Si lupul pe cane,
Canele pe vulpe,
Vulpea pe coco§.
.
Ah! ce mai coco§ !
Cum canta la mos!
Ia ! canta, cocople !
Sal de jOca, rnosule!
El
, I.

Si era un par,
S'a ucis pe urs,
ursul pe lup,
Si lupul pe cane,
Cane le pe vulpe,
Vulpea pe coco§.
Ah! ce mai coco§!
Cum canta la mo§ !
Ia! canta, cocople !
Sal de jOca, mople!
Si era un foc,
Si a ars pe par,
Si parul pe urS,
Si ursul pe lup,
Si
lupul pe cane,
Canele pe vulpe,
Vulpea pe coco.
Ah ! ce mai coco§-I
Cum canta la mq!
la! canta, cocople !
Sal de jOca mople !
Si era o oldie.
Si a stins pe foc,
Si focul pe par,
Si parul pe urs,
Si ursul pe lup,
Si
lupul pe cane,
Canele pe vulpe,
Vulpea pe coco§!
Ah ! ce mai 'coco !
Curn canta la mo !
Ia! canta, cocople
Sal de fica, movie I t
'7P

{1,?,
-
;
_
t
i
era un vent,
S'a uscat pe plOie,
Pl Oia-a stins pe foc,
Si focul pe par,
Si parul pe urs, _
Si ursul pe
Si lupul pe cane,
Cane le pe vulpe,
Vulpea pe coco§! -
A h ! ce mai coco§!
Cum canta la mo§ !
Ia! canta cocople I
Sal de jOca, mople I
Si era un sore,
S'a gonit pe vent,
Si ventul pe pldie,
i plcila pe foc,
Si focul pe par,
Si parul pe urs,
ursul pe lup,
Si lupul pe cane,
Canele pe vulpe,
Vulpea pe coco§.
A h! ce mai coco§!
Cum canta la mo§ !
la ! canta, coeople !
Sal de pica, mople !
G3
:
-
.
-

56. Mérul.
Pomul mërului cresce in gradina. El p6te s.
ajungA pana, la 7 sail 8 metri nAlOrne. Trunchiul Ii
este yotund. COja Ii este netedA. Cr Acne cresc jur
imprejur, ca o cununa, stufOsA. Frunze le mëruldi sint
lunguiete ca o lingura ; dar pe margini sint crestate.
Pe partea de desubt frunzele sint perOse.
Mërul infloresce in luna 1w Aprilie. Floricelele
lui sint albe-ro§iOre.
Ah ! ce frumos este un mér inflorit !
Dar pOmelor lui cum le dicem ?
Merele sint rotunde, la cele douA capete sint
cam turtite.
. - .
SA nu mananci mere necOpte, pentru ca, te pop
bolnAvi. Cand sint cOpte, merele sint fOrte bune de
mancat.
Sint §i meri sëlbatici, care cresc prin padure.
Li se dice mere peiduret,I. Din meriVre padurete se
pOte face otet.
.
M6rul este un porn pleicut §1 folositor. -
Printre pomii placuti i folositori in gradina mai
sint i peril, §i prunit, §i cireil, i alp.
57. RugAciunea dupä lectie.
La cate le-am inv6tat,
Tu, DOmne, mi-ai ajutat !
Ii multumesc fierbinte,
Dumnecleule sfinte !
ri4
A

58. Mielul.
Pe camp pasc adesea turme de oi. Unele ol sint
mal marl ; altele mai mic§Ore. Cele mici sint mai
viOle §i mai zglobii.
Vedl! Cum alerga! Cum sar! Cum
se jOca! . . Aceia sint nleluel.
. Lana lor este mole. Mielul, cat
este mic, suge lapte de la Oie. Dar
cand se face mai mare, pasce §i el
lOrba.
Carnea de miel este frageda §i dulce. Din blana
de miel se fac caciuli i cojOce.
Mie brie cu abet land,
Tu esti mic z sldbq act&
Mergi s'alergd prin gradind,
Numai vefli ca sit nu cacli!
.
a,.-
,
59. Fluturelul.
Flu turd,
...Vrintenel!
Uncle tol mergi?
Si tot alergi
lie ce nu slat
Intr'accst Rai/2,
(Jude tu sugi
Etorile dulci.
atilt zbor ?
(i
C7,-atal zor ?
55
z
-
Nu fugi
De pe ace,
Ca te ;Wage
Si se freinge
Floricica,
i-e fried,
Fluturicd,
Sd nu mon
Sus prin nori !
!
.
,

6o. Waltarea Domnului la cer.
Dupa ce a inviat din rnorti, Domnul Hristos a
spus invetaceilor sei cum sa invete pe Omeni ; li-a
spus cum st-i boteze ; li-a mai spus ce sa fact la
sfinta biserica.
La 40 de quip, dupa inviere, Domnul Iisus s'a
dus cu invètaceii seI pe un munte in apropiere. Acolo
li-a spus cl dinsul trebule st se nalte la Dumne-
(let Tathl, de la care s'a scoborit pe pamint.
) Cum vorbia cu a sëi, Domnul Iisus §1-a ridicat
manile, cum face parintele preut, in biserica. Cu manile,
Domnul Iisus a bine cuvintat pe top cel de fatä...
Apol bini§or s'a ridicat in sus ccitrcl cer.
°
56
=

.
I -
I
Cum se uita lumea dupl. Domnul Hristos, un
nor veni. §i-1 lua din ochil lor.
Domnul lisus s'a nältat la cer §i s'a a§eQat d'a
drépta Tata lur.
De naltarea Domnului la cer ne aducem aminte
la sörbätörea ce-i qice /spas. Ispasul cade tot-d'auna
Joia. De acela 'i mai qice i Joia Nalteirit.
Floriile, Pascele ci Ispasul , sint cele mai maii
serbatori de primavara.
Care sint cele mai marl serbatori de ierna ?
Cate serbatorI mari de ale Domnului Hristos cunOseem
?
-7
L' p .
61. Copiii §i animalele.
. Fetita se duse la pisica. Pisica II
Vise a§a :
Ia uitä-te, fetid, la mine ! EU meret
me spel §i me netelesc. N'am nici o murdarie.
De ce nu e§ti i tu, curata ca
mine?"
.
Bäiétul se duse la furnica. Furnica
n qise a§a :
.
Ia uitä.te, baietele, la mine! Et
tOtä qiulica lucrez §i nu-mi pier vre -
flea cu nebunii. N'am gandul tot la joc.
De Ce ! nu e§tI §i tu, silitor ca mine?"
Fetita, apoi se mai duse i la porumbita.
Porumbita II çlise :
57
_
' ,
,

,
Ia ulta-te, fetica, la mine ! EU sint
Iolanda; stall lini§tita §i-mi ingrijesc de cuibu-
§or. De ce nu e§ti, §i tu, cuminte §i
blandä ca mine?
Maul se mal duse §i el la clocarlie.
Ciocarlia ii ise a§a :
Ia ulta-te, baietele, la mine! Eti dinçlide-dimineta
ma inalt in sus §i cant laudand
pe Durnneclet, cel A-tot-puternic. El ne da
tot ce e bun! De ce nu te inchini §i tu a§a
bucuros ca mine?
Luati séma, fetite i baletel ! De la animale pu-
tet1 sa invëtati multe lucruri bune §i folositOre :
Si fiti curatl, silitorT, cu minte, bIanf i sa ye Inchinall luT Dangled.
5'2. Copilul neasttimperat.
S'a suit in pom copilot,
Sus, sus !
.
p'o craca s'a pus.
lipared
grozav de bine,
)$i Viced :
a Noma nu-t 9nai sus ca mine !» --
$i striga:
«Cine4 om, ca mine?... eine?»
r tided .
Y (linnet craca se wed, ,
yatunci... buf !
apoi uf !
A ajuns din del la vale !...
Crett cei n'a ceiVut pe mac.
-= --- ,
.2 ;Fi
- 5$1
,

63. Copiii bine crescuti.
Un calkor batran trecea intr'o i printr'un sat.
Pe drum, se jucati frumos o gramada de copiii, bãie
§i tette. Cat zarira pe drumet, copiii se detera in
laturi §i II salutara cu omenie. Batranul le multumi.
Till II intreba care drum duce in spre Bucuresci.
Toti copiii, care mai de care, voira sa-1 dea rëspunsul.
Dar dintre ei se alese unul mai maricel ; dinsul
ii scOse pana in capetul satului. De acolo, ii arata
calea cea mai drepta. Apoi ii saluta cu respect §i se
intOrse indarat. La despailire, batranul mai multumi
ineodata bunuluf balet gilt lise:
.
Se vede ca in satul vostru este o §c61a
buna §i un bun invëtator; cad voi, toti copiil de ad,
sinteti crescuti cu omenie!
Dumnecleti sa ye dea bine!"
64. Iepura§ul.
Zace 'n cuth vu fepiraf micuf.
Nu sat dome, on e mort ?
Mare grija de el port !
dragut.
.
«Iepuraf! nu dormi! Stai veghiat !
Cãui latrd. Vat plang !
Bat! zbuglaesce-o colo'n ming,
. ai scapat !
I..
69
! te
^
.

,
65. Porumbita §i albina.
Inteo cli o albina picase inteo garla. P'aci p'aci
era sa se innece. 0 porurnbita de sus, de pe o craca, o
zari. Ea rupse cu ciocul o frunza i ii dete drurnul in jos.
Frunza catla tocmal langa albina. Acésta se sul pe frunza.
Acolo 1.§1 svanta aripele. Apoi
zbura in sus. A§a, ea scapa de
mOrte.
VP-
,' Intr'o alta i, porumbita sta
- inteun copac din padure. Un van ator
,
. _
A o lua cu puFa la ochi, ca s'o ombre.
_ Albina tocmal trecea pe acolo. Ea
vequ pe vanator. vanator. Indata se repecli la
el, §i... pic !... Ii impunse in deget.
liana lul se clinti din loc... Poc!... Pu§ca se descarca
maI in laturi.
Porumbita scapa cu vletg
Albina o ajutase.
Binele cu bine se re'spleitesce.
66. Vanátorul §1 vulpea.
« Vulpe, tu nif-af furat gfisca !
Dti-mX-o inapa ! _
Ga de nu, ei vii cu pupa
AFi cu trd copot.
60
'
.7
-
I.

Cdnd oin da cu pusca'n tine,
Sa en cdda' n sus !
' p-ciove sangele din vine.
Pe coped te-ai dus ! -
--' ,:___
_......__
67. Sarea.
Lele vulpe, fi cu minte
Nu mat tot fere t !
Gdsce, fripte i pleicinte
Nu's de mutra fit»
Ia, sa-ml spul ce lucrurl gasescl in cuine? .
. In culne se gasesce sare. In ce se tine sarea ?
. . . Cum este sarea de bucatarie ?
. . . Ce se face cu
sarea ?
La fatd, sarea este une-ori surd i, alteori alba
straveqie ca sticla. "
Sarea se topesce curand in apa. Apa sdiata se
chléma saramurd. Sarea se pune in tote mancarile,
ca sa le dea gust i vitelor le place sa linga bulgarI
de sare. Sarea este de mare folos pentru toti.
Sarea se scOte din pamint. Sub pamint sint
stand marl de sare. Se fac gropi adanci, care se chléma
ocne. De acolo, ocna0 scot bulgari marl de sare.
- Sarea e pletrOsa ; dar se farame lesne. Ea atarnä
gret la cantar. Un kilogram de sare costa 15 bant
Sarea este un mineral.
61
,
e
AA,
-Ak
. .
)
-

68. Mägarul prost.
Care e dobitocul pe care il incarca cIobanii cu
desagi? . : Ce pun ei in desagi? .
Un cloban odata i§1 umpla desagil cu sare ; II
incarca pe magar §i p:eca cu el la stana.Greti II
era bletului magar !
In cale, eI ajunsera la o garla. Cand se coborara
in apa, magarul se poticni 0 cap.
Atuncl sarea incepü sä se topesca.
Clobanul scula in sila pe magar ; dar pana sa
tréca apa dincolO, sarea se scurse maI tOta.
Magarului II vinia acum u§or. El se vesell §i se
gandl ast-fel :
SOL ma! A§a am sa fac eü, de cate-ory
stapanul rn'o incarca din gren!" .
Alta data, clobanul puse
in spinarea inagarului o sare,
fiptcli7% cina mare de lana. Apoi pornl
cu dinsul la targ.
4/,,1011
'Ionpuumum.
Cand ajunsera la garla,
tom_ ce se gandl magarul? . . .
7 '5=
,.. //4 r
Lasa! am sa m6 poticnesc
§i de asta data, in
, apa! ..."
--7.-

Nu sciä el, pacatosul I ca una e sarea i alta
e Yana!
De atunci a rëmas vorba _ca magarul e prost.
,
69. Pesciprul.
«Pescisor vile, drag& pesce,
De undita te feresce !
Ca-ti infra carligu 'n gat
fi e0t pins manta decal . . .
Apot vat 'amar de tine I
Sus pe malul ntheai
iVu volt lu acel
Pup la fund, pand-ti-e bineh
Pescisorul nu creded
Bucatica'i - mfrosia.
C
Ce! dOr n'o sa me appce!»
s'apropla s'o 'mbuce .
Insei vat! fit prins pe loc . . .

70. Timpul.
Peat noi vedem sOrele pe cer, avem rjita.
Cand sOrele nu mai este pe cer, avem nópte.
Ditia e lumina ; nciptea e intuneric.
and sOrele räsare, este dimineta.
Cand sOrele apune, este sérd.
Cand scirele sta sus de tot pe cer, este amiNi.
Dar mid4h-ncipte, and este? ...
epte quip §i septe norql fac o sèptèmânà.
s
Dumnedtg sfint-a Moat
Sere dile de lucrat :
Lunia, Martia, Miercuria,
7oia, Vineri, Stimbdta;
A §iplea, Dumineca,
Se cuvine a o serba.
Dumineca este clitia Domnului. Atunci nu se
cade sa lucrarn. Dumineca trebuie sa inergem la biserica.
Pentru ce? . TOte cele-l'alte clile sint qile
de lucru.
Pa tru septemani fac o tuna,. Dotia-spre-clece luni
fac un an. Lunile se numesc: Ianuarie, Fevruarie
.i. Martie ; Aprilie, Malt §i Iunie ; Julie, August §i
Septemvrie ; Octomvrie, Noiernvrie- §i Decemvrie.
Trei luni sint luni de iérnä ; trei, sint luni de
primavark trel, sint luni de vara i trei sint luni
de tómna..
Ast.fel se implinesce un an intreg, cu .patru
timpuri.
.
64
.
-
-

71. GhicitOre.
Am un copac cu patru crAci.
Pe fie-care cracd sint tra ramure.
Pe fie-care ramurd sint patru cuiburi.
§i 'n fie-care cuib sint Opte ouë.
Ghici ghicitórea mea,
Ce e ?
72. Safta cea färä randuélä.
Linuta §i Saftica erati dona surori, care nu asemallet
de loc una cu alta, la purtare.
Linuta II avea tot d'auna §i haine, §i cartl, §i
jucaril in buna randuela §i la locul lor.
Nu _a§a insa era Saftica. Acésta nu scia, mai
nicl odata, de unde sa-'§l lee, ba palaria, ba §ortul.
Ea nu scia unde §1-a aruncat .cartile sat- co§u}etul cu
lucru de mana. Hainele, §i cartile, §i tOte lucrurile el
erat impra§tiate peste tot locul. De glaba if spunea
r;u bini§orul, de giaba o mustra mama-sa, acasa; de
giaba o certh §i o pedepsia Minna invëtätOre, la §c6la.
Safta tot Mra randu61A era.
De Rusalii, mama promisese fetitelor ca le va
duce la o matu§a a lor. Matu§a lor locuia, Intr'un
ora§, pana unde trebuiau sa merga cu trenul. Mama
spuse fetitelor din buna vreme sail alba la indemana
tOte lucrurile ce le trebuiail pe cale.
In presOra plecarel inainte de culcare, mama
...
65 5
-4).

intreba pe Safta, dacA are totul gata. Si spuse fetelor
cA a dota cu aveati sa plece cu trenul din-cli-de
diminqA, §i ca trenul nu a§teptA pe nimeni. Cine intarzieza,
scapa trenul. Safta spuse CA ea i§I are t6te
lucrurile, gata on i cand de plecare.
A dam qi, cand sa plece, cine nu'§I gasia §or-
tul cel nou?
Safta, cautA in drepta, cauta in stanga; dar or-
Hi nicairea .
- Mama i Linuta plecara lar Safta remase acasa,
plangend §i cautandu-§1 prtul .
Safta era o feta färä randuéla.
SA nu fil ca ea!
-410.
_
73. Porcul.
Pe MO fantana din curtea vecinului se face
mai tot-d'auna o balta. Balta e plina cu noroitl.
Scil care dobitOce balAcesc mereti in mocirlA?
Acolo se tavalesce porcul, orl scr6fa
cu purceil. Lor le place mult sA se ros-
'0,.7,
togolesca in :Una. Porcil sint tot-deuna
_ murdari i scarbo§1.
Daca slanina §i carnea lor n'ar fi
bUnA de mancat, apol, Dell! nimeni n'ar
mai tined porci in batatura.
Porcil mAnanca mere' §i de tOte ; el sint lacomi
i gämani. Porcil scormonA pretutindeni
dat cu ratul in ori-ce ; el sint dar stricacio§l, obraznici
i grosolani. Porcil cel batrani sint la trup ca
66

nisce butucl, adica otova i pociL Numal purcelu§ii
sint rna frumusei ;
el tipa subtirel: Guit 1 ... guit!
guit! guit!"
.
74. Vara.
Saltam . de bucurie,
Cart vara a sosit,
4FI florae 'n campie
Frumos ait inflorit.
Tra-la-la-la-la-la !
Tra-la-la-la-la-la I.
75. Cantecul rata
Nisce copil vesell se jucail odatä pe malul unel
Ode. El zArird cafe-va cardurI de rate. Ratele se
plimbati pe apa, in sus si in jos, ca la ele acasa.
Cautat pescisorI si verdéta.
Copiii s'at bucurat si unul din el a clis :
Ce bine petrec ratele pe apa; Hal, 0, le cantam §i
noi canticul :
. . ,
67
,

.Frunzd verde, flon de lei !
Rata pasce la costret
AF'apoi trece prin ghizdei,
Cu vre-o flece bobocet
41 dupd
reitotul eH
76. Creta.
Frunzd verde ,s'o Idea-
Rata icr, rata colea.
Rata pasce papura
yapw trece Dundrea.
Cu bobocit dupd ea !
Pe tabla cea mare scriern cu creta. Cretil ii mal
ice §i tibi§ir.
La fa ta, creta este a?bd, ca laptele. Dad, o lel
in mana, simV cä creta e vdrtdsd. i pe degete ii
romane o pulbere tina §i alba. Daca o scapi jos, pe
podela sail pe 'Mara, creta se zdrobesce.
Daca o calci orl 0 ovesel cu ceva, se farama
cu mult mai lesne decat sarea.
Creta se cumpëra din bacanie §i mai. ales dela
librO rie.
Un kilogram de creta pOte sa coste papa la 40
de bani.
Intocmal ca sarea, §i creta se scOte din parnint.
In unele toll se afla demi saü munti, cari sint formaV
din stand marl de creta.
68
.

Cand creta se scOte din pamint, nu poti sa scni
cu dinsa. Ea este amestecata cu petricele; de aceea
sgaraie tabla. Ca sa se curate, creta se farama ca
faina. Apoi se pune in .vase marl cu apa. In vasele
acele creta cu apa se face ca laptele ; iar petricelele
se lasa la fund. Atunci apa arnestecata cu creta se
scurge in alte vase. Acolo se lasa sa stee, pang ce
creta se aVc1ä pe fundul vaselor. Atunci se scurge
apa de pe dinsa. i creta rernasa se usuca la sOre.
Pupa ce s'a uscat creta, se tale in bucatele, cu care
putern sa criem.
Creta se mai intrebuinteza §i la curatitul taca-
murilor §i a altor lucruri. Se mai intrebuinteza
in farmacie.
Creta este un soiti de Agra mole.
Precum se scOte sarea §i creta din pamint, tot
aja se scOte din pamint §i varul,
§i
i piétra, i fierul,
araina, i aurul, §i «rgintul.
TOte acestea se nurnesc minerale.
Sarea i creta sunt minerale.
Cand tcola.7t,'nvata bine,
De toff sint Subift,
oFi le dice on fi eine :
(J)1)1.1,
sa traits !»
77. §colarii.
69
§i
Vine timpul de premsare.
Eg primese camera!
Toti le striga'n guru mare,
«Sint* copis buns I.
O.

.
Apoi d ajung sa j16
Tot vreanio barbats.
Eiin'-ca din copilarie
An' fost invetat.
Dar colarul carc-s lenq
II ve(IS cat -colo !... -
Nimeni nu-1 privesce gales
Tots dais cu hulaeo !
78. Pe cen
Oand rididirn ochil in sus, yedem cerul. Cerul
este ca o bona mare. El pretutindeni acopere Wtmintul.
Marginile cerului se chiéruk zare.
Cand e senin, (pita se vede pe cer sórele ; iar
n6ptea se vëd luna i stalele.
Une.ori vedein nori pe cer. ate-pdata din nori
Word ; altepri bate pietrá. PiOtra din cer se cliió-
ma §i grindina. Tot atunci, pe cer fulgerd §i tuna.
Cand fulgerul cade pe parnint, noi clicern ca a
trdsnit,
Iérna, in oc de pl6e, cad din cer fulgi de zi-
padä. Atunci noi clicem ort ninge.
Primavara, vara §i tOmna pe I6rba, se v6d diminéta
pinta! de rata. Cand e frig nOptea, rata
inghietA. Atunci roua se face bruma.
Alte-orFse rididt aburi din parnint. Cand abu-
ril se ingrO§A de röcOltt, el se fac céta, pacla
.negura.
70
§i

Cand céta, pada §i negura se nalta sus de tot,
ele se fac nori.
Din nori cade pe pAmint, adesea, p101e §i zapada,
une-ori i pietra sat grinding,.
79. _ Copiii §i ariciul.
Copiii, cand daa une-orl . peste un aniciü, incep
sa clantanésca cu vatraiul §i cu cle§tele, parc'ar
toca. Atunci ariciul speriat se salta, in sus §i jOca ;
lar copiii rad §i i canta a§a :
Arian! (trial!
Pog oricift !
Ho de jOcii
cion i Mai
sinancesce
80. Ariciul §i piticii.
Douti-Ved RIO v Mid
Se &aura cii-un (trial;
S'añ taut i s'au luptat
Lames 'WHO s'a nzirat!
71
Dupd clesce!
)yi'n sus sca
Dupd vdtrain !
Hop ! n dant
Olauf! clog! dant!
r -
#

ea arioul de-f aricift,
Si Piticii sint voinia !
,y aft strigat Piticil totl :
«So, arice, dacii pop ! »
_Hop ! Aridul face-un pas !
- Fug . .. cad in nas
§V no facem mare haz.
81. Cantecul ursului.
Ursul este o flora salbatica. El traesce numal in
padure.
Dar, prin sate umbla une-ori tiganl cu cate un
urs, prins de vit. II pun un lant de fler la bot
sa nu musce §i 11 invata sa j6ce. Atunci Ii cantl
intr'astfel din gura, i zornalesc din tambura:
Ursule nelesdlat,
Din pdduri mi-te-am luat!
Diha! Diha! Diha Mdi !
Vino, puiule, la joc !
Cu cdlcdiul bate 'n loc!
Diha! Diha! Diha! Alai!
A
cti

Ado lab voinicesce,
5Si mi-ti ;bed kdzdcesce!
Diha! Diha! Diha! Mdi!
Fd o tumba d'ale grele,
Ca sd nu mdndnci nuiele!
Diha! Dzha! Diha! Mdi
Hai d'a dura puifor,
551 sd mi-te seal ufor!
Diha! Diha! Diha! Mdil
7ocd bine, mdi Martine,
Sd-ti dazi pane cu mdsline.
Diha! Diha! Diha! Mdi!
82. Cum ne slujesc dobitOcele.
Ia sa-ml spuneti, dobitOce!
Vol ce treburi scitl a-ml face?"
Eu scid casa sd-li idzesc
Ed de Oriel ii-a
feresc!
cEii trag- /Olin la Irdsurd !
cEzi te-ajul la arcilurd .1)
,E12 dad lope 47' unt
Eu duc saci cu trait
73

Ell-f1 dag ,sunca
date' branza ; ba land ID
(Ea fac fiulyori fi one
Eii zbor jos, cand e sã Noah
tEg II dag mierea i drat,
Eu I cant flizia ci sérat,
(Cane, cal, pisicd, bog ;
Parc, magar, clovca pe
01, &bine, randunele
mi-re
pdsCri
Vedi, cd 141 noi ne sifim
Aiere2 sã le multurnim!
Fif §i tu milos cu noi,
DobilOce d'ori-ce soigh
83. Zamfirita §i Ionel.
Zamfirita era o fetita ca de 8 anl. Ea avea numal
un frAtior, pe Ionel, cel de 4 ani§ort
Nici odata nu era Zamfirita mai veselä cleat
(And se juca cu Ionel. Nici cand ea nu simtia mal
mare bucurie, dent and putea sa fie langa Ionel.
Indata ce i§i ispravia lucrul, Zamfirita alerga la Io-
74
i
(Egli 47.
slaninals
oa;
r

nel. §i, ori ca-I arata ceva lucru frumos, orl ca-I fAcea,
fel de fel de jucaril.
Une-ori Ii ducea in gradina §i acolo culegea flon
pe sema lui Ionel §i-I facea buchetele frumOse. SA
fi vOqut atunci pe Ionel ce vesel era! Cum saruta el
pe Zamfirita, §i cum ii multumia!
Cand se intirnpla ca Ionel sa cap §i sA se lovescA,
Zarnfirita ii ajuta §i ii mangaia. Cand era bolnav
frAtiorul, suriOra veghia ore intregi la patul lui.
Zamfirita i lonel se 'labia(' mult intre sine.
A§a trebue sa se Iubéscä unul pe altul toI fratiI
Fratii §i surorile cari se lubesc, nu se cértA,
nu se batjocurese, nu se bat, nici acasa, nici pe
drum, nicI la c(fila. El tralesc in pace §i in bung, in-.
elegere. Asernenea copil fac multa bucurie parintilor
§i invqAtorului lor. El plac §i lui Durnnelpt.
Iar fratiI earl se -cértA, se batjocuresc i se bat,
sint urati §i Ornenilor §i lui Durnnepti.
peach-ea Inca spune :
Unde infra cirta-'n easel
, De-acolo norocul MM.
84. RugAciunea de sera.
S'a sfar§it (pita de acli !
Fost-ail zori, s'a fost arniddi.
Acum sdra a venit.
Vreme e de odihnit. .
y
75
,

DOmne ! Tu m'ai desceptat.
Peste di m'ai ajutat.
Vin' sadi nOpte, ca o mama.
§i m'adOrme fara tema!
85. Covrigii lui Mo§ Pascu.
A fost odata un sirnigiü batran. II cblema Mo§
Pascu. El sta tot-d'auna la p6rta unei §cOle. Acolo,
vindea el covrigi cu co§ul.
Copiii de la §cOla. curn-
Wail de la dinsul covrigi,
cand le &Meat parintii cate
un ban. Iar mop Pascu dicea
copiilor, care cumparati de un
ban doi covrigi:
Baletele ! sa dal unul
dintr'a§ti doi covrigi unui
§colar mai sarac!"
Se intimpla insä une-ori,
sa remaie fara covrig cate un
biet copila§ sarman §i farA parinti. Atuncl mo§ Pascu
se indura de dinsul §i-1 chierna!
Na §i tie, baietele, un covrig! Mi-ro plati
Dumnecleil!"
Mo§ Pascu nu era bogat ; dar era oni bun
milostiv. El inväta, bine pe toti copiii :
'
(
II
Sã fie buni i milostio ea i dinsul.
76
-
*i

'
86. Mar§u1 copiilor.
Hai cu toii, dragi copii
Tra-la-la, tra-la-la !
Inainte spre campii.
Tra-la-la ! tra-la-la !
Dimindta panä'n. zori
Sd culegem mandre flori
Tra-la-la-la-la-la-la !
Tra-la-la-la-la-la-la !
i.
87. -fatal Nostru.
In numele TatAlui si al Fiiului §i al
Sfintului Duh. Amin !
TatAl nostru, carele esti in ceruri!
Sfintescd-se numele Teti !
Vie impáratia Ta !
Fie voia Ta, precum in cer asa si
pre pdmint !
Fân ea nOsträ cea de tOte dilele &áne-o
noil6 astd-di.
§i ne iértà note greselele mistre, precum
iertdm si noi gresitilor nostri.
77
t

§i nu ne duce pre noi in ispità ;
Ci ne mantuesce de cel feu !
Amin !
88. Durnnecleil A-tot-puternic.
Spune-mi mie, cine este,
Nu o gluma s'o poveste!
Cel ce florile 'nfloresce;
Si
campia o 'nrodesce;
Cel ce codril 'nverclesce;
Si pe pAseri le hränesce?
Cine-ajuta pe samara?
Cine-i Tata la orfani ?.. .
E chiar Dumnecleti prea-sfintul,
Cel ce a facut pamintul ;
Sore 'n cer, luna si stele,
Le-a facut cri-a sa putere,
Inikveci fie prea-ma'rit
Cel ce tOte le a zidit,
Impèrat in veci statornic,
DuinneVeti A-tot-puternic! *
78

..
TABLA DE MATERII
Pag. Pag.
1. Cocoselul . . 3 28. Botezul Domnuluf
2. Rugaciunea diminetef 4 Hristos . . . 25
3. Cane% Mlan . 4 29. Tref buni prieteni . 26
4. GhicitOre(Canele) . 5 30. Primavara . . .
6. Iosif si Maria . . 31. Intrarea Domnului 27
. .
.
.
. 6
.
6. Caläretul 6 Hi istos in Ierusalim 28
7. Cane le 7 32. Flori i le . . . 29
8. Catelusul , 8 33. Plugarul . .
. . 30
9. Nascerea Domnuluf 31. Cantecul plugarului 31
Hristos 9 35. Rindunelele i vrabia 32
10. Co lind 10 36. Cucul . 33
11. Tudorel i Linuta 11 37. Patimile Domnului
12. cOla 12 Hristos . . . 33
13. Baietul murdar . . 13 38. Copilul §i cartea . . 35
14. Cartea de citire . . 11 39. §colarul lene§ . . . 36
15. GhicitOre (Scrisdre) . 15 40. Vaca - . . . . 37
16. Marióra i pisica 15 41. Fetita §i flOrea . . 38
17. Pastoril la Tesle . . 17 42. Mama bolnava . . 38
18. Ghicitdre (Usa)
19. Pisica . . .
.
.
.
.
18
18 ,
43. Micsunelele
44. Pasörea
.
.
.
. .
.
.
40
41
. 41
20. GhicitOre (Fer6stra) . 19 45. Casa parint6sca .
21. Canele i pisica . . 20 46. Puiul neascultator . 42
22. Ala-Bala-Portocala . 20 47. Pe campia verde . 43
23. Clopotul . . . . 22 48. Invierea Domnuluf
21. Rugaciunea inainte Hristos 44
de lectie . 22 49. Calul . . . . . 45
25. Iisus in biserica . . 23 50. Cantecul melcului . 46
26. Cocosul . . . . 24 51. Sa nu furl! . . . 47
27. GhicitOre (Cocosul) . 25 52. GhicitOre (Ciresa) . . 48
-19
,

-
-
Pag.
63. Ol'a 49
54. Vaca i calul . . . 50
55. Mosul §i cocopl . . 50
56, Mërul 54
67. Rugaciunea dupa lec-
ie
68. Mielul 55
59. Fluturelul . . . 55
60. Nältarea Domnului
Hristos 56
61. Copiii i animalele 57
62. Copilul neastamp rat 58
63. Copiii bine crescutl 59
64. Iepurasul . . . . 59
65. Porumbita si albina 60
66. Vanatorul i vulpea 60
67. Sarea . . . . . 61
64. Magraul prost . . . h2
69. Pescisorul . .
. . 63
70. Timpul . . . . . 63
71. Ghicitdre (Anul) . . 65
- ,
. .
.....
.
54
10
_
Fag.
72. Safta cea Para randuéla
. . . . . 65
73. Porcul . . . . , . 66
74. Vara . . . . . . 67
75. Cantecul rat& . . . 67
. . . . . .
76. Creta . . 68
77. ScolariT . . . . 68
78. Pe cer : . . 70
79. Copi i ridul . . 71
80. Ariciul si Pitic11 . . 71
81. Cantecul ursuluf . 72
82. Cum ne slujesce dobitOcele
. . . 73
83. Zamtiritl si Ionel . 74
84. Rugaciunea de éra 75
85. Covrigii lui MoPascu76
86 Marsul copiilor . . 77
87. Tata! Nostru . . . 77
88. Du rn neVil -A-tot-puternic
. . . . . 78