Studiu de caz: Vulnerabilitatea femeii din familii monoparentale în ...

Studiu de caz:
Vulnerabilitatea femeii din familii monoparentale în faţa
îngrijirii copilului cu disabilităţi în raionul Făleşti
Scopul studiului:
Demonstrarea necesităţii necesită ii conceptului de îngrijire ngrijire
a copiilor cu disabilităţi disabilită i de către mamele singure
în n lumina reformei sistemului rezidențial reziden ial de
dezinstituţionalizare dezinstitu ionalizare a copiilor cu disabilităţi
disabilită i în n
paralel cu angajamentul statului de a antrena
femeile în n cîmpul c mpul muncii şi i a spori egalitatea
economică şi i socială de facto a femeii şi i
bărbatului, bărbatului,
clar expus în n cadrul normativ naţional na ional
şi i internaţional
interna ional și i în n lumina elaborării de către
Guvern a Strategiei de reformare a sistemului de
protecție protec ie socială a persoanelor cu disabilități.
disabilită i.

Cuprins:
1. Scopul şi obiectul cercetării
2. Metodologia
3. Analiza situaţiei femeilor singure care cresc copii / Studiu de caz
a) Ponderea femeilor în familiile monoparentale.
b) Analiza socio-economică a situaţiei mamelor solitare ce au la îngrijire copii cu disabilităţi
c) Estimările costurilor socio-economice a îngrijirii unui copil cu disabilităţi în familii
monoparentale la întreţinerea mamei.
4. Concluzii şi recomandări
5. Anexe
Anexa 1. Lista actelor normative;
Anexa 2. Tabelul datelor privind familiile monoparentale din r. Făleşti;
Anexa 3. Situaţia copiilor cu disabilităţi din r. Făleşti;
Anexa 4. Datele privind familiile monoparentale unde cresc şi se educă copii cu disabilităţi;
Anexa 5. Datele privind ponderea femeilor în familiile monoparentale unde cresc şi se educă copii;
Anexa 6. Tabelul comparat de estimare a cheltuielilor pentru întreţinerea copiilor cu disabilităţi în instituţiile
rezidenţiale
2

1. Scopul şi obiectul cercetării
Prezenta lucrare este una dintre primele cercetări care studiază coraportul între situaţia economica prin prisma de
gen şi situaţia familiilor monoparentale, care au la întreţinere copii cu disabilităţi. Există numeroase dovezi privind
legătura strânsă între existenţa în familie a unui copil cu disabilitate, care necesită îngrijire, cu nivelul de sărăcie al
familiei. În cazul mamelor singure care îngrijesc asemenea copii raportul este unul direct.
Scopul final al studiului este de demonstra necesitatea abordării în cadrul reformei sistemului social de
dezinstituţionalizare a copiilor cu disabilităţi a problemelor legate de îngrijirea acestor copiilor de către mamele
singure în raport cu angajamentul statului de a antrena femeile în câmpul muncii, asigurând egalitatea economică
şi socială de facto a femeii şi bărbatului.
Obiectul cercetării a constituit situaţia familiilor monoparentale, care au la întreţinere copii cu disabilităţi din
raionul Făleşti.
2. Metodologia
La efectuarea studiului de caz au fost examinate actele normative în domeniu (vezi Anexa 1); datele statistice
oficiale; datele prezentate de Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului; datele prezentate de Casa
Naţională de Asigurări Sociale; datele şi extrasele financiare prezentate de instituţiile cercetate. Au fost aplicate
metodele de analiză, analiză comparativă şi statistică a datelor examinate.
3. Analiza situaţiei femeilor singure care cresc copii / Studiu de caz
Date generale. În prezent în raionul Făleşti sunt luate la evidenţă 1032 familii monoparentale, care îngrijesc 1550
copii. Grupa de lucru a examinat, prin prisma de gen, categoriile de familii monoparentale în care trăiesc copiii,
cauzele de formare a familiilor monoparentale, numărul copiilor aflaţi în aceste familii, numărul copiilor
instituţionalizaţi (vezi Anexa 2), precum şi diverse aspecte economice precum: angajarea în câmpul muncii, nivelul
de remunerare, mărimea alocaţiilor acordate de stat.
La fel a fost examinată situaţia a 74 de familii monoparentale în care cresc copii invalizi.
a) Ponderea femeilor în familiile monoparentale.
Aspect cantitativ. Analiza datelor denotă ca 90% din familiile monoparentale revin familiilor în care capul familiei
este mama – 90% şi doar 10% revin familiilor monoparentale în care capul familiei este tata.
Familiile monoparentale pot fi grupate in funcţie de natura apariţiei unei astfel de familii:
- mame solicitare - 420 cazuri,
- în urma decesului unuia dintre părinţi – 265 cazuri,
- în urma divorţului – 247 cazuri şi 100 cazuri de abandon.
Numărul familiilor monoparentale unde copii se găsesc la întreţinerea mamei este de 926 şi sunt numai 106 familii
în care creşterea şi îngrijirea copiilor este efectuată de tată . Au abandonat copii 36 de mame şi – 731 de taţi.
De remarcat, că cel mai mare număr de copii - 88, 45% se află în familiile unde capul familiei este mamă şi numai
11, 55% de copii trăiesc cu tatăl.
Aspectul calitativ. Examinarea problemei în aspect cantitativ nu este suficientă pentru determinarea gradului de
vulnerabilitate socială şi economică a mamelor singure. O componentă calitativă a acestei probleme o constituie
copii cu disabilităţi şi gradul de severitate a invalidităţii acestora.
Situaţia este complicată atât pentru familiile complete, dar, în special, pentru familiile monoparentale.
În raionul Făleşti sunt înregistrate 333 de familii cu 335 de copii cu grad de invaliditate, dintre care au gradul unu,
gradul doi şi gradul trei de invaliditate, respectiv - 140 (inclusiv 19 care necesită îngrijire permanentă), - 156 şi -
39 copii (vezi Anexa 3).
Figura de mai jos ilustrează repartizarea acestor copii pe grade de severitate a invalidităţii.
3

Figura 1. Repartizarea copiilor cu disabilităţi pe grade de invaliditate în raionul Făleşti
11%
45%
6%
Gradul I Gradul II Gradul III Tintuiti la pat
Naşterea şi îngrijirea unui copil cu disabilităţi severe este o încercare dură pe care nu o rezistă fiecare cuplu
familial. Astfel, ca rezultat al apariţiei în familie a unui copil cu disabilităţi severe, în raion oficial s-au destrămat
43 familii. Au abandonat familia şi copiii cu disabilităţi 30 taţi şi 6 mame.
Din numărul total al familiilor în care se îngrijesc copii cu disabilităţi 74 de familii sunt familii monoparentatele
(vezi Anexa 4). În 65 de familii - capul familiei este mama, iar în 9 - capul familiei este tata.
Copii cu disabilităţi, ca regulă, sunt crescuţi în familiile întreţinute de mama. În cazul în care copii au disabilităţi
severe ei necesită îngrijire specială, îndelungată. În asemenea condiţii, angajarea în câmpul muncii a părinţilor
devine o problemă. Analiza demonstrează că circa 72% din numărul total al mamelor singure, care au în îngrijire
copii cu disabilităţi, nu sunt angajate în câmpul muncii, în timp ce în familiile monoparentale cu taţi singuri nu
sunt angajaţi în câmpul muncii 40% din taţi.
Discrepanţele semnificative între gradul de aranjare în câmpul muncii a femeilor şi a bărbaţilor indică şi gradul
sporit de vulnerabilitate economică a acestor familii: Aceste familii sunt nevoite să supravieţuiască în baza
alocărilor de stat -503 lei, care constituie aproximativ 50% din coşul minim de consum.
Femeile în familiile monoparentale, în special unde cresc copii cu disabilitate severă, sunt expuse mai multor
riscuri social–economice în comparaţie cu bărbaţii. Mamele singure se confruntă cu:
lipsa surselor financiare adecvate pentru îngrijirea şi creşterea copiilor cu disabilităţi;
presiunea psihologică şi emoţională la constatarea neputinţei sale în faţa greutăţilor;
izolarea socială (bariere mari întîlnite la angajarea în cîmpul muncii) şi vulnerabilitate economică înaltă
(aceste femei există doar din alocaţiile de asistenţă socială);
decăderea din posibilitatea de a fi angajată pe piaţa forţei de muncă şi, drept consecinţă, riscul unui viitor
instabil şi a unei bătrâneţi neasigurate;
lipsa accesului mamelor ce îngrijesc copii aflaţi în dificultate la serviciile medicale asigurate (mamele din
această categorie pot beneficia de asigurare medicală doar fiind determinate ca şomeri şi numai pentru
perioada de 9 luni).
De remarcat, că actualul sistem de asigurări sociale nu ţine
cont de aceste probleme. Ar fi rezonabil ca la elaborarea Strategiei
de reformare a sistemului de protecţie a persoanelor cu disabilităţi
în Republica Moldova să se ţină cont de specificul acestei
probleme.
În acest context, este foarte important ca statul să recunoască
valoarea activităţii de îngrijire a mamelor care cresc copii cu
disabilităţi, în special de gradul unu, prin includerea perioadei de
îngrijire a copilului cu disabilităţi, care nu a fost instituţionalizat, în
vechimea de muncă ce dă drept la pensie, la eliberarea unui carnet
de muncă, la acordarea concediilor plătite etc.
38%
Ana L. din satul Glingeni îngrijeşte şi educă 2
fiice (15 ani şi 10 ani) invalizi cu grad de
invaliditate locomotor şi psihic sever. În
căutarea surselor pentru tratarea copiilor,
soţul este plecat peste hotare de 5 ani. Unica
sursă de existenţă la moment sunt alocaţiile şi
indemnizaţiile în sumă de 1250 lei şi
susţinerea din partea rudelor şi celor
apropiaţi. În aceste circumstanţe, deja de 15
ani Ana nu se poate angaja în cîmpul muncii,
şi nici nu are posibilităţi financiare pentru
reabilitarea fiicelor sale.
4

) Analiza socio-economică a situaţiei mamelor solitare ce au la îngrijire copii cu disabilităţi
Potrivit actelor normative în vigoare (vezi Anexa 1) copiii cu disabilităţi beneficiază de:
Pensii: de invaliditate (gradul I, II, III), de urmaş (în caz de pierdere a întreţinătorului), pensie pentru
limita de vârstă – achitate din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat;
Alocaţii sociale de stat: - pentru copii invalizi de gradul I, II, III; - pentru copii în cazul pierderii
întreţinătorului; - pentru îngrijirea copilului invalid de gradul I – achitate din Bugetul de Stat prin Bugetul
Asigurărilor Sociale de Stat;
Indemnizaţiile adresate familiilor cu copii: lunară pentru creşterea / îngrijirea / întreţinerea copilului până
la împlinirea vârstei de 1,5 ani şi de la 1,5 până la 16 ani – achitate din contul mijloacelor Bugetului de
Stat şi a Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat;
Compensaţii nominative: - pentru copii invalizi sub 16/18 ani, invalizi din copilărie; - familiile celor căzuţi
la datorie; - familiile cu 4 şi mai mulţi copii - achitate din contul mijloacelor Bugetului de Stat.
De remarcat, că mărimea la toate aceste forme de susţinere socială a copiilor şi îngrijitorilor lor este în dependenţă
directă de venitul realizat sub formă de salariu (pentru persoanele asigurate).
Pentru persoanele neangajate situaţia este mai dramatică, deoarece, în cazul în care persoana nu realizează venituri
şi se consideră neasigurată, toate formele de asistenţă financiară acordată sunt sub nivelul Salariului mediu (2065
lei) şi sub nivelul Coşului minim de consum (1025 lei).
Analiza situaţiei financiare a mamelor singure care au copii cu disabilităţi (gradul unu) şi nu lucrează, arată că ele
pot beneficia de pensii si alocaţii de îngrijire, mărimea maximă a căror este de 503 lei, ;i care sunt de doua ori mai
mici decât coşul minim de consum şi de 4 ori mai mic decât salariul mediu.
Analiza datelor privind angajarea mamelor singure în câmpul muncii arată raportul între gradul de severitate a
invalidităţii acordate copilului şi posibilitatea mamei de a se încadra în câmpul muncii. Cu cât este mai mic gradul
de severitate a invalidităţii cu atât este mai mare posibilitatea încadrării în câmpul muncii (3 persoane faţă de 14 ce
au grijă de copii invalizi de gr.I şi gr.II) şi mai mare salariul primit (în mediu: gr.I –785 lei, gr.II – 867 lei, gr.III -
1007 lei).
c) Estimările costurilor socio-economice a îngrijirii unui copil cu disabilităţi în familii monoparentale la
întreţinerea mamei.
Gradul sporit de vulnerabilitate economică a mamelor singure care cresc copii cu disabilităţi rezultă şi din analiza
comparativă a cheltuielilor pentru întreţinerea unui asemenea copil la o instituţie rezidenţială, a costurilor necesare
pentru întreţinerea unui astfel de copil în familie de către mama singură şi a mărimii indemnizaţiei de care poate
beneficia această mamă. S-a efectuat studiul de caz în baza exemplului şcolilor internat auxiliare din s. Socii Noi şi
din s. Albineţul Vechi (vezi Anexa 6) .
Analiza cheltuielilor a arătat că costurile întreţinerii lunare la internat pentru un copil se ridică la 2154 lei,
întreţinerea unui asemenea copil acasă cere 1625.70 lei, pe când mama singură, dacă nu este angajată în câmpul
muncii, poate beneficiază de asistenţă din partea statului doar în valoare de 503 lei.
Observăm repartizarea neuniformă şi neeficientă a resurselor financiare. Îngrijirea rezidenţială este una costisitoare
şi nu asigură dezvoltarea adecvată a copilului potrivit cerinţelor educaţionale specifice, pe care acesta le-ar putea
primi în familie.
Pe de altă parte, mamele singure care îngrijesc copii cu disabilităţi şi din această cauză nu pot să se încadreze în
câmpul muncii, duc lipsă de mijloace financiare, nu deţin dreptul la asigurare medicală şi asigurare socială minimă
garantată, spre deosebire de personalul pedagogic angajat în instituţiile rezidenţiale, nu beneficiază de salarii şi
sporuri pentru activitatea în condiţii specifice etc.
Este un model vicios prin care statul stimulează abandonul copiilor cu disabilităţi de către mamele singure.
5

4. Concluzii şi recomandări
Examinând situaţia femeii din familia monoparentală, care are la îngrijire copil cu disabilităţi, concluzionăm că,
acestea, spre deosebire de bărbaţi în asemenea situaţie, sunt mai mult supuse riscurilor sociale şi economice.
Mamele singure au mult mai puţine şanse decât bărbaţii să se încadreze în câmpul muncii, ca rezultat, ele nu
dispun de mijloace necesare pentru trai şi nu deţin vechime în muncă, care poate să le asigure accesul la serviciile
medicale şi protecţie socială pentru viitor. Femeile neîncadrate în câmpul muncii devin dependente de alocările
sociale acordate de stat, care sunt insuficiente pentru întreţinerea copilului cu disabilităţi.
Posibilităţile economice de întreţinere adecvată a unui copil cu disabilităţi în familia monoparentală sunt reduse,
iar serviciile comunitare de sprijin a acestor copii sunt slab dezvoltate, ceea ce provoacă abandonul şi/sau
instituţionalizarea copiilor. Aceste probleme generează un risc sporit al sărăciei în prezent şi în viitor, atât pentru
persoanele care îngrijesc (mamele singure), cât şi copii din aceste familii, în special copii cu disabilităţi.
În scopul reducerii riscurilor sociale şi economice pentru mamele singure care cresc copii cu disabilităţi,
prevenirea instituţionalizării şi incluziunii sociale ale acestora, grupul de lucru propune de a discuta şi de a include
în proiectul Strategiei de reformare a sistemului de protecţie socială a persoanelor cu disabilităţi următoarele
măsuri:
Dezvoltarea centrelor comunitare de asistenţă socială multi-funcţionale, inclusiv cu implicarea
Guvernului, care ar oferi mamelor singure posibilitatea de a fi încadrate in câmpul muncii;
Adaptarea instituţiilor preşcolare şi de învăţământ la necesităţile copiilor cu disabilităţi, pentru
evitarea excluziunii sociale ale acestora. Încurajarea materială şi instruirea cadrelor didactice din
şcolile generale pentru lucrul cu asemenea copiii;
Corelarea şi majorarea alocaţiilor, pensiilor şi indemnizaţiilor de stat pentru persoanele cu
disabilităţi cu mărimea coşului minim de consum şi cu mărimea salariului minim pentru
asigurarea existenţei adecvate şi prevenirea instituţionalizării copiilor cu disabilităţi. Elaborarea
unui mecanism flexibil de re-direcţionare a resurselor financiare de la instituţiile rezidenţiale
către familie, atât, cît costurile întreţinerii în aceste instituţii nu sunt îndreptăţite social.
Modificarea legislaţiei muncii ce ar permite includerea în vechimea de muncă a perioadei de
îngrijire a copiilor cu disabilităţi severe, astfel garantând accesul la asigurări medicale şi
asigurări sociale din partea statului;
Dezvoltarea serviciilor de îngrijirii la domiciliu, care ar include servicii de recuperare,
consiliere, inclusiv psihologică, servicii de asistenţă, atât pentru copil cât şi pentru îngrijitor,
încurajarea echipelor de voluntariat;
Promovarea serviciilor de acordare a sprijinului familial pentru familiile vulnerabile cu copii în
situaţii de risc la nivel local şi raional şi central, a formelor de plasament temporar alternative
instituţionalizării;
Reglementarea procesului de migraţie a părinţilor prin obligarea acestora la determinarea formei
legale de plasament în privinţa copilului pe perioada plecării, fără a-l lăsa fără supraveghere, în
scopul prevenirii situaţiilor de risc.
Extinderea Listei medicamentelor oferite gratuit de către Compania Naţională de Asigurări
Medicale pentru persoanele cu disabilităţi.
Includerea în setul serviciilor prestate în cadrul Programului Unic – analiza genetică obligatorie
pentru toţi cei ce depun cerere de înregistrare a căsătoriei, în scopul diminuării numărului
copiilor născuţi cu disabilităţi cauzate de fonul genetic afectat.
6

5. Anexe
Anexa 1.
Lista actelor normative
1. Legea RM privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14.10.1998 cu modificările
ulterioare;
2. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr.1585-XIII din 27.02.1998 cu
modificările ulterioare
3. Legea RM privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni nr.499 din 14.07.1999 cu
modificările ulterioare;
4. Legea RM cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală nr.1593-XV din 26.12.2002;
5. Legea RM cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie nr.933 din 14.04.2000 cu
modificările ulterioare;
6. Hotărârea Guvernului RM cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii nr.1478 din 15.11.2002
cu modificările ulterioare;
7. Hotărârea Guvernului RM cu privire la compensaţiile nominative pentru unele categorii de populaţie
nr.761 din 31.07.2000 cu modificările ulterioare.
7

Anexa 2.
Tabelul datelor privind familiile monoparentale din raionul Făleşti
Cu cine a rămas copilul în rezultatul
divorţului/abandonului/decesului
Nr. de familii Nr. de copii
Se educă
în familie
Ulterior copilul
a fost
instituţionalizat
Familiile monoparentale în rezultatul divorţului
Total 247 409 391 18
La întreţinerea mamei 229 385 369
La întreţinerea tatălui 18 24 22
Familiile monoparentale în rezultatul abandonului familiei
16 copii
4,2%
Total 100 201 183 18
La întreţinerea mamei 82 166 149
La întreţinerea tatălui 18 35 34
Familiile monoparentale în rezultatul decesului unui părinte
Total 265 468 459 9
La întreţinerea mamei 195 348 343
La întreţinerea tatălui 70 120 116
Familii întreţinute de mame solitare
La întreţinerea mamei 420 472 465 7
Total familii monoparentale Nr. de familii Nr. de copii
Sursa: Hărţile sociale din localităţile raionului Făleşti
Se educă
în familie
2
8,3%
17 copii
11,4%
1 copil
2,9%
5 copii
1,4%
4 copii
3,4%
Ulterior copilul
a fost
instituţionalizat
1032 1550 1498 52
8

Anexa 3.
Situaţia copiilor cu disabilităţi din raionul Făleşti
Situația Situa ia copiilor cu disabilități disabilită i în n
raionul Fălești Făle ti
Gr.I
38%
(140 copii)
țintuiți la pat
6% (19 copii)
333 familii/
335 copii
Gr.II
45%
156copii
Gr.III
11%
39copii
Anexa 4.
Datele privind familiile monoparentale care cresc şi educă copii cu disabilităţi.
Situația Situa ia copiilor cu cu disabilități disabilită i care care cresc cresc și i
se educă educă în n familii monoparentale
Îngrijitoare mame – 65 familii
Nu lucrează – 47 mame
Lucrează – 18 mame
74 familii monoparentale
cu copii cu disabilităţi
Ingrujitori taţi – 9 familii
Din ei lucrează – 60%
Nu lucrează _ 40 %
9

Anexa 5.
Datele privind ponderea femeilor în familiile monoparentale care cresc şi educă copii.
Ponderea femeilor în n familiile monoparentale care
cresc şi i educă copii
Total familii
monoparentale
1032 familii /
1550 copii
Un părinte a
abandonat
767 familii
/108copii
Abandonati tată
731familii/1023
copii
Abandonaţi Abandona i de taţi ta i pînă p nă
la naştere na tere
420 familii / 472 copii
Total la între ntreţinerea inerea
tatălui
106 familii / 179 copii
Un părinte a
decedat
265fam /468
copii
Abandonaţi
Abandona i
mamă
36 familii /59
copii
Total la între ntreţinerea inerea
mamei
926 familii / 1371
copii
Din ele – mame
solitare
420 familii / 472
copii
10

Anexa 6.
Studiu de caz privind estimarea cheltuielilor pentru întreţinerea copiilor cu disabilităţi în instituţii
Nr. Destinaţia cheltuielilor
rezidenţiale.
Cheltuielile pentru
întreţinerea 1 pat
/zi n instituţiile
rezidenţiale(lei)
Cheltuielile pentru
întreţinerea 1 copil/zi de
o mamă solitară (lei)
11 Energia electrică 3.64 2.50
22 Gaze 4.53 3.00
33 Rechizite de birou, materiale de uz 2.17 1.50
44
gospodăresc
Alimentaţia 17.62 22.89
5. Medicamente 3.77 20.00
6. Servicii de telecomunicaţie 0.25 0.20
7 Arendarea mijloacelor de transport 1.13 -
8 Inventar moale 2.13 2.00
9 Reparaţia curentă a clădirilor 2.37 -
10 Reparaţia curentă a utilajului 0.51 -
11 Combustibilul 0.28 -
12 Paza 0.85 -
13 Lucrări de informatică 0.15 -
14 Apa şi canalizarea 0.98 2.00
15 Salubritatea 0.10 0.10
16 Hrana animalelor 0.58 -
17 Mărfuri şi servicii neatribuite altor aliniate 0.16 -
18 Deplasări 0.05 -
19 Procurări de utilaje 1.44 -
20 Retribuirea muncii 23.04 -
21 Contribuţii la ASS 5.50 8.00
22 Contribuţii la AOAM 0.55 5.20
TOTAL/zi 71.80 54.19/67.39
TOTAL/lună 2154.00 1625.70/2021.70
Sursa: elaborate de autori în baza normativelor Ministerului Finanţelor
Notă. În şcoala internat auxiliară din s. Socii Noi sunt instruiţi 63 copii, dintre care 40 fete şi 23 băieţi. În această
instituţie sunt angajate 39 persoane, dintre care 11 bărbaţi şi 28 femei. În totalul personalului 28.2% îl
constituie bărbaţii şi 71.8% - femeile. Constatăm că fondul de salarizare este repartizat în mărime de
27.2% - bărbaţilor şi de 72.8% - femeilor, iar salariul mediu la femei constituie 1223,50 lei şi la bărbaţi –
1163,18 lei faţă de media generală de 1206,49 lei.
În şcoala internat auxiliară din s. Albineţul Vechi sunt instruiţi 54 copii, dintre care 27 fete şi 27 băieţi. În
această instituţie sunt angajate 39 persoane, dintre care 11 bărbaţi şi 28 femei. În totalul personalului
34.2% îl constituie bărbaţii şi 65.8% - femeile. În aşa mod constatăm că: fondul de salarizare este
repartizat în mărime de 35.7% - bărbaţilor şi de 64.3% - femeilor, iar salariul mediu al femeilor constituie
1079,42 lei, iar al bărbaţilor – 1150,35 lei faţă de media generală de 1103,69 lei.
Ambele instituţii lucrează la jumate de capacitate şi repartizarea resurselor este una ineficientă deoarece,
calcularea necesităţii de resurse financiare pentru întreţinerea instituţiilor date se efectuează după metoda
normativelor.
11