SUPORT PENTRU LABORATOR - ULBS

ă ş 

BAZE DE DATE 

SUPORT PENTRU LABORATOR 

VISUAL FOXPRO 

Ş 

Edited by Foxit PDF Editor 

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 

For Evaluation Only. 

Ş

Limbaje de programare şi baze de date 1 

SISTEMUL DE GESTIUNE A 

BAZELOR DE DATE 

Principalele obiective ale capitolului sunt: 

Concepte principale din teoria relaţională 

Cheia primară 

Cheia externă 

Sisteme de gestiune a bazelor de date 

Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) este 

componenta unui sistem de bază de date care are rolul de a permite 

descrierea şi manipularea conform unui model de date. 

În momentul actual, cea mai mare parte a SGBD-urilor care se 

utilizează sunt bazate pe modelul relaţional. 

VFP este un SGBD relaţional cu limbaj propriu, care suportă 

un nucleu extins din limbajul relaţional SQL (Structured Query 

Language).

2 

Suport pentru laborator 

PRINCIPALELE CONCEPTE DIN TEORIA RELAŢIONALĂ 

Domeniul - reprezintă un ansamblu de valori, caracterizat 

printr-un nume. Domeniul se poate defini explicit, prin enumerarea 

tuturor valorilor care aparţin acestuia (exemplu D1:{roşu, galben, 

albastru}), sau implicit prin precizarea proprietăţilor pe care le au 

valorile domeniului respectiv (exemplu: D2:{e/e∈ N } 

Relaţia - (tabela) reprezintă un subansamblu al produsului 

cartezian dintre mai multe domenii (D1xD2x…) caracterizat printr-un 

nume. Reprezentarea folosită pentru o relaţie (R) este tabloul 

bidimensional (tabela de date) de forma: 

Atributul este coloana unei relaţii caracterizate printr-un 

nume. Fiecare atribut îşi ia valorile dintr-un domeniu. Mai multe 

atribute pot lua valori din acelaşi domeniu. 

Tuplul este linia dintr-o relaţie şi nu are nume. Valorile dintr-un 

tuplu aparţin produsului cartezian dintre domeniile relaţiei (exemplu 

tuplul v1, v2, ...,vn, unde v1∈D1, v2∈D2,...,vn∈Dm, cu n ≥m numere 

întregi). 

Schema relaţiei este un ansamblu format din numele relaţiei 

(R) urmat între parantaze rotunde de lista atributelor (Ai), pentru 

fiecare atribut precizându-se domeniul asociat (Dj): 

R(A1:D1, A2:D2,...,An:Dm): 

unde n ≥m numere întregi. 

Cheia este un atribut sau un ansamblu de atribute cu ajutorul 

căruia se poate identifica un tuplu dintr-o relaţie. 

Cheia este primară dacă identificarea este unică, adică există 

un singur tuplu cu o anumită valoare pentru cheie.


Cheia este simplă, dacă este formată dintr-un singur atribut. 

Cheia este compusă dacă este formată dintr-un ansamblu de 

atribute. 

Cheia este externă într-o relaţie R1, dacă ansamblul de 

atribute care o defineşte ia valori din aceleaşi domenii ca şi cheia 

primară a unei relaţii R2 si dacă are rolul de a stabili o legătura 

(asociere) între cele două relaţii. 

Prezentare comparativă a noţiunilor privind organizarea 

datelor în memoria externă în fişiere, baze de date relaţionale (BDR) 

şi cele utilizate în VFP. 

Mem 

externă 

FISIER CÂMP - CHEIE - - 

BDR RELAŢIE ATRIBUT ASOCIERE CHEIE CHEIE DOMENIU 

PRIMARĂ EXTERNĂ 

VFP TABELĂ CÂMP ASOCIERE CHEIE CHEIE - 

(LEGATURA) PRIMARĂ 

Intrebări: 

1. Pentru tabelele FURNIZORI şi FACTURI 

(ANEXA 1) care sunt cheile? 

2. Daţi exemplu de un atribut şi de un tuplu 

pentru relaţia FACTURI (ANEXA 1)

4 

GENERALITĂŢI DESPRE 

APLICAŢIA VISUAL FOX PRO 



Prezentarea şi utilizare aplicaţia Visual Fox Pro 

Baze de date 

Crearea, consultarea şi actualizarea tabelelor 

Visual Fox Pro (VFP) este un limbaj specializat în prelucrarea 

datelor, grupate în baze de date, permiţând întregistrarea, 

păstrarea, regăsirea şi analiza cu uşurinţă a acestora. O bază de 

date reprezintă o colecţie de informaţii - de exemplu nume, adrese, 

produse, facturi – care pot fi gestionate cu ajutorul unor aplicaţii 

specifice, printre care şi Visual Fox Pro. Pentru o mai bună 

organizare a bazelor de date sau a celorlalte obiecte, acestea sunt 

grupate într-un proiect, care reprezintă de asemenea şi baza 

realizării formatului distribuibil (executabil).


UTILIZAREA APLICAŢIEI VISUAL FOX PRO 

1. Clic pe Start 

2. Activaţi opţiunea Programs 

3. Clic pe pictograma aplicaţiei Visual Fox Pro 

VFP dispune de o fereastră principală care cuprinde: 

Elementele ferestrei VFP 

Proiectele sunt formate din mai multe obiecte: 

Obiect Descriere 

bară de 

instrumente 

bară de meniu 

fereastră de comenzi 

Tabelele sunt formate din câmpuri (coloane) – care 

formează structura tabelei şi înregistrări (rânduri) – 

reprezentând conţinutul tabelei. În cadrul fiecărui câmp 

există mai multe valori. 

O bază de date trebuie să conţină cel puţin o tabelă. 

Interogări ale tabelelor sau bazelor de date, respectiv 

decuparea şi prezentarea datelor în funcţie de anumite 

condiţii. 

Formularele reprezintă ferestre personalizate care oferă un 

acces şi o vizualizare facilă a datelor dintr-o tabelă sau o 

interogare. 

Rapoartele prezintă datele dintr-o tabelă sau o interogare 

într-un format imprimabil.

6 

CREAREA UNUI PROIECT 


Pentru realizarea unui proiect, se procedează astfel: 

1. Clic pe meniul File 

2. Se activează opţiunea New 

3. Se bifează opţiunea Project 

4. Clic pe butonul New File 

5. Se atribuie un nume proiectului şi se salvează în locaţia dorită. 

Crearea unui nou proiect 

VFP pune la dispoziţia utilizatorilor un coordonator al întregii 

activităţi denumit “Project Manager”, care dispune de o fereastră cu 

6 pagini ce grupează pe categorii elementele componente ale unui 

proiect şi o bară cu opţiuni dependentă de context.


Fereastra Project Manager – fără tabele sau baze de date 

În cazul în care fereastra Project Manager se închide, 

redeschiderea acesteia se realizează prin alegerea din meniul File a 

opţiunii Open şi apoi prin căutarea proiectului dorit în locaţia în care 

a fost salvat. 

CREAREA ŞI CONSULTAREA UNEI TABELE 

Crearea tabelelor se realizează în două etape: 

I. Crearea structurii tabelelor (creare câmpuri); 

II. Crearea conţinutului tabelei (încărcarea informţiilor). 

Pentru crearea structurii unei tabele se procedează astfel: 

1. Se deschide/crează un proiect. 

2. Din fereastra Project Manager se execută clic pe pagina Data. 

3. Se execută clic pe opţiunea Free Tables, apoi pe butonul New şi 

New Table. 

4. Se atribuie o denumire tabelei şi se allege locaţi în care va fi 

salvată. În urma acestei acţiuni rezultă o fereastră denumită 

Table Designer. 

În fereastra Table Designer există 3 pagini:

8 

• Fields 

(pagina de 

câmpuri); 

Pagina Fields cuprinde: 

• denumire câmp (name); 

• tip date (valori) aferente 

câmpului (type); 

• mărimea maximă a 

valorilor (width); 

Fereastra Table Designer 

• Indexes (pagina de 

indecşi); 


• Table (tabele), 

cu informaţii 

despre tabelă. 

• opţiunea specifică tipului de 

date numeric (decimal); 

• indecşi (index); 

• indicatorul Null (dacă nu 

există momentan date). 

Datele sunt de mai multe tipuri: numeric (numeric, real, integer, 

currency, double); şiruri de caractere; logic; dată calendaristică; 

moment de timp; memo şi general. 

La acţionarea butonului OK utilizatorul este interogaţ dacă doreşte 

să introducă date în tabelă, iar la alegerea opţiunii YES se pot 

introduce informaţii. 

Fereastra de confirmare


La revenirea în Project Manager (PM) se observă la rubrica 

Free tables semnul + care arată faptul că au fost create tabele 

libere (neaparţinând unei bază de date). 

Feareastra Project Manager – cu o tabelă 

În partea din dreapta a ferestrei PM, în pagina Data se 

observă, există mai multe butoane pentru diverse opţiuni, astfel: 

• new – creare tabelă nouă; 

• add – adăugare tabelă 

creată anterior; 

• modify – modificare 

structură tabelă; 

• browse – vizualizare 

înregistrări tabelă; 

• remove – 

eliminare/ştergere tabelă 

din proiectul curent; 

• build. 

Consultarea conţinutului unei tabele se realizează astfel: 

1. În Project Manager, în pagina Data se selectează tabela 

dorită. 

2. Se execută clic pe butonul Browse. 

ACTUALIZAREA STRUCTURII UNEI TABELE 

Buton pentru 

acces la 

structura 

tabelei/bazei 

de date 

Buton 

pentru 

acces la 

conţinutul 

tabelei 

Actualizarea structurii unei tabele, similar cu actualizarea 

conţinutului, este marcată de trei operaţii: adăugare, modificare şi 

ştergere a înregistrărilor, toate implicând vizualizarea iniţială a 

structurii tabelei cu ajutorul butonului/comenzii Modify/Modify 

structure.

10 


A. Adăugarea şi modificarea câmpurilor se realizează astfel: 

1. Din fereastra Project Manager se execută clic pe pagina Data şi 

se alege denumirea tabelei care trebuie actualizată. 

2. Se execută clic pe butonul Modify. 

3. Se realizează direct acţiunea dorită. 

B. Ştergerea câmpurilor se realizează astfel: 


se alege denumirea tabelei care trebuie actualizată. 

2. Se execută clic pe butonul Modify. 

3. Se execută clic pe denumirea câmpului care se doreşte a fi şters 

şi apoi pe butonul Delete. 

ACTUALIZAREA CONŢINUTULUI UNEI TABELE 

Actualizarea conţinutului unei tabele este marcată de trei operaţii: 

adăugare, modificare şi ştergere a înregistrărilor, toate implicând 

vizualizarea iniţială a conţinutului tabelei cu ajutorul 

butonului/comenzii Browse. 

A. Adăugarea înregistrărilor se realizează astfel: 

Pentru a adăuga o singură înregistrare: 


se alege tabele care trebuie actualizată. 


3. Din meniul Table se activează opţiunea Append New Record şi 

se adaugă o înregistrare. 

Pentru a adăuga mai multe înregistrări: 


se alege tabele care trebuie actualizată. 


3. Din meniul View se activează opţiunea Append Mode şi se 

adugă, rând pe rând mai multe înregistrări. 

B. Modificarea înregistrărilor se realizează după cum urmează: 

Pentru a modifica independent înregistrările:



apoi pe butonul Browse efectuându-se apoi modificasrea pentru 

înregistrarea dorită. 

Pentru a modifica înregistrările în funcţie de anumite criterii 

1. Din fereastra Project Manager se execută clic pe pagina Data 

şi apoi pe butonul Browse. 

2. Din meniul Table se activează opţiunea Replace Field. 

3. Rezultă o fereastră în care la opţiunea Field... With... (se alege 

câmpul în care va fi modificată cu informaţia) completând 

Replacement Criteria (domeniul înregistrărilor = totalitatea 

înregistrărilor afectate de execuţia unei comenzi). 

Vizualizarea conţinutului tabelei şi modificarea înregistrărilor 

Stabilirea domeniului înregistrărilor se face : 

b. static (independent de informaţiile conţinute în înregistrări), 

utilizând clauzele: 

• All – se referă la toate înregistrările; 

• Next – de exemplu următoarele 4 înregistrări începând 

cu înregistrarea curentă; 

• Rest – se referă la înregistrarea curenta şi la toate 

celelalte înregistrări până la sfârşitul tabelei; 

• Record – înregistrarea a patra, de exemplu. 

c. dinamic (în funcţie de informaţiile conţinute în înregistrări) 

utilizând:

12 


• for se referă la toate înregistrările din tabelă 

pentru care condiţia este adevarată; 

• while se referă la înregistrările cuprinse între 

înregistrarea curentă şi prima înregistrare pentru care 

condiţia este falsă. 

C. Ştergerea înregistrărilor se realizează în două moduri 

a) Ştergere logică, acest tip de ştergere permiţând recuperarea 

înregistrărilor. 

1. Se vizulizează conţinutul tabelei. 

2. Se acţionează cu mouse-ul spaţiul de ştergere aflat în stânga 

înregistrării care se doreşte a fi ştearsă logic, moment în care 

înregistrarea va fi marcată. Înregistrarea poate fi recuperată 

executând un clic pe celaşi spaţiu. 

Ştergerea logică a înregistrărilor 

Pentru ştergerea unor înregistrări care îndeplinesc o anumită 

condiţie se utilizează din meniul Table opţiunea Delete Records. În 

fereastra rezultată se stabileşte domeniul înregistrărilor. 

b) Ştergere fizică, acest tip de ştergere nepermiţând recuperarea 

înregistrărilor. 

1. Se vizualizează conţinutul tabelei. 

2. Se şterg logic înregistrările dorite. 

3. Din meniul Table se alege opţiunea Remove Deleted Records 

apoi se execută clic pe butonul Yes.


APLICAŢIA 1 

Confirmarea ştergerii fizice a unei înregistrări 

Creaţi o tabelă următoarea structură: 

Intrebări: 

Care sunt componentele unei tabele? 

Cum se construieşte o tabelă în Visual Fox Pro? 

Ce înseamnă actualizarea conţinutului unei 

tabele? Cum se actualizează conţinutul unei 

tabele? 

Prezentatţi modul de vizualizare a conţinututlui 

unei tabele. 

Prezentaţi modul de actualizare a structurii unei 

tabele. 

Studiu individual 

Aplicaţia 1: Creare şi actualizare tabelă. 

Nume C 30 

Prenume C 30 

Cod N 3 

Oras C 20 

Medie N 6 ; 2 

Admis L

14 

şi cu următorul conţinut : 

Nume Prenume Cod Oras Medie Admis 

Ionescu Maria 1 Iasi 9.27 

Vlad Mirela 8 Deva 9.50 

Georgecu Ana 5 Cluj 8.85 

Popescu Denisa 4 Arad 9.33 

Rauta Andreea 6 Deva 9.50 

Stanciu Roxana 2 Deva 9.10 

Radulescu Ruxandra 3 Cluj 9.29 

Matei Iuliana 7 Ploiesti 9.60 

a) Să se adauge un nou câmp, denumit Admis. 


b) Se presupune că doar candidatele cu medii peste 9.25 au fost 

admise. Să se completeze valorile corespunzătoare pentru 

câmpul Admis. 

c) Candidatele din Deva sunt de fapt din Bucureşti. Să se modifice 

valorile corespunzătoare din câmpul oraş, stabilind domeniul 

înregistrărilor cu for. 

d) Să se adauge înregistrarea: 

Cretulescu Alexandra 9 Orastie 8.00 F 

e) Să se şteargă logic înregistrările aferente candidatelor care au 

obţinut medie mai mică decât 9.10, utilizând opţiunea Delete 

Record şi stabilind domeniul înregistrărilor cu for. 

f) Să se şteargă fizic înregistrările şterse logic la punctul anterior.


Baze de date. Sortare. Indexare 


Crearea unei baze de date 

Înţelegerea conceptelor de sortare şi indexare 

Înţelegerea noţiunii de index. Tipuri de indecşi 

Validare la nivel de câmp şi înregistrare 

CREAREA UNEI BAZE DE DATE 

O bază de date este formată din una sau mai multe tabele cu 

legături între ele şi eventual secvenţe de cod. Pentru crearea unei 

baze de date se parcurge următoarea succesiune de paşi: 

1. Se crează un nou proiect, rezultând pagina Project Manager. 

2. Din pagina Data se selectează opţiunea Databases, se execută 

clic pe butonul New şi se crează o baza de date, rezultând o 

fereastră denumită Database Designer. 

3. În fereastra Project Manager se execută click pe semnul ‘+’ 

apărut în faţa denumirii bazei de date. Se selectează opţiunea 

Tables şi se execută clic pe butonul New.

16 

Fereastra Database Designer 


Fereastra Project Manager cu o 

tabelă şi o bază de date 

SORTAREA ŞI INDEXAREA UNEI TABELE 

Sortarea reprezintă ordonarea fizică a înregistrărilor unei tabele. În 

urma sortării rezultă o noua tabelă în care înregistrările sunt 

aranjate într-o anumita ordine. 

Ordonarea fizică a înregistrărilor tabelei se realizează utilizând 

instrucţiunea: 

sort on to 

Aceasta va fi aşadar scrisă în fereastra de comenzi, urmată de 

apăsarea butonului Enter de la tastatură. 

Pentru a vizualiza conţinutul noii tabele, mai întâi aceasta se 

deschide, utilizând comanda use . Se 

execută comanda browse. 

Indexarea reprezintă ordonarea logică a înregistrărilor unei tabele. 

În urma indexării înregistrările tabelei sunt vizualizate într-o 

anumită ordine, dată de index. 

Se pot stabili mai mulţi indecşi dar numai unul este activ la un 

moment dat. 

Indexul poate fi : 

• Regular (normal) 

• Unique (unic), adică într-un câmp pot fi introduse valori egale, 

dar prin alegerea acestui tip de index doar prima în ordinea 

apariţiei va fi accesibilă


• Primary (primar), adică cel care asigură identificarea unică a 

înregistrărilor unei tabele. Acest tip de index poate fi stabilit 

doar dacă tabela face parte dintr-o bază de date. Pentru o 

tabelă se poate stabili un singur index primar. Indexul primar 

obligă ca toate valorile din câmpul ales să fie distincte. 

• Candidate (candidat), utilizat în cazul în care într-o tabela este 

nevoie de mai multe câmpuri cu valori distincte. Deoarece se 

poate stabili doar un singur index primar, pentru celelalte 

câmpuri în care sunt necesare valori distincte, se aleg indecşi 

de tip candidat. 

MODUL DE STABILIRE A INDECŞILOR 

a) Din fereastra Project Manager se selectează denumirea tabelei 

care face parte din baza de date. 

b) Se execută un clic pe butonul Modify. 

c) În fereastra care rezultă, denumită Table designer, în pagina 

Fields se execută un clic pe câmpul care va fi stabilit ca index. 

d) Din opţiunea Index se alege Ascending (crescător) sau 

Descending (descrescător), adcă valorile din câmpul respectiv vor fi 

ordonate crescător/descrescător. 

Fereastra Table Designer – opţiunile Ascending/Descending 

g) Din fereastra Table designer , pagina Indexes , optiunea Type 

se alege tipul de index dorit.

18 

Fereastra Table Designer – tipuri de indecşi 

MODUL DE ACTIVARE A INDECŞILOR 


a) Se vizualizeaza conţinutul tabelei. 

b) Din meniul Table se selectează optiunea Properties. Din pagina 

Index order se alege denumirea câmpului care se doreşte a fi 

activat. 

c) Se execută clic pe butonul OK. 

Fereastra de activare unui index


Alte opţiuni aferente unei tabele dintr-o bază de date 

1. Se selecteaza denumirea tabelei din fereastra Project Manager, 

se executa Modify. 

2. În pafina Fields , în josul paginii există anumite opţiuni care vor fi 

utlizate după cum urmează: 

• Format: stabileşte un format de editare pentru valorile unui 

câmp, de exemplu formatul “a” permite introducerea numai a 

literelor şi a cifrelor. 

Cum se procedează ? 

Se executa clic pe câmpul dorit şi în opţiunea Format se scrie litera 

a. 

• Input mask : permite stabilirea unei “măşti de intrare”, de 

exemplu, stabilirea faptului că prima litera va fi majusculă 

Cum se procedeaza ? 

Se executa clic pe campul dorit şi în opţiunea Input mask se 

scrie : !aaaaaaaaaa. 

• Caption : permite stabilirea unei denumiri mai lungi pentru 

câmpuri 


Se execută clic pe câmpul căruia se doreşte a se modifica 

denumirea şi în opţiunea Caption se scrie denumirea dorită, având 

un număr mai mare de caractere decât cel permis în mod uzual. 

• Field Validation : permite validarea la nivel de câmp, adică 

interzice ieşirea din acel câmp dacă informaţia introdusă nu a 

corespuns unei cerinţe.

20 



Se executa clic pe câmpul ales şi în opţiunea Rule se scrie condiţia, 

în opţiune Message existând posibilitatea scrierii unui measaj. 

Observaţie : mesajul va fi afişat când condiţia de validare la nivelul 

câmpului nu este respectată. 

În pagina Table există următoarele opţiuni : 

• Record Validation : se poate realiza validarea la nivel de 

înregistrare 


În opţiunea Rule se scrie condiţia, în opţiune Message se va scrie 

un mesaj corespunzător, aferent încălcării condiţiei. 

Obs : mesajul va fi afişat când condiţia de validare la nivelul 

înregistrărilor nu este respectată. 

• Insert trigger : limitează introducerea de noi înregistrări 


În opţiunea Insert trigger se scrie condiţia utilizând, de exemplu, 

RECNO()< sau > o valoare. 

• Update trigger : restricţionează modificarea denumirii oricărui 

câmp din tabelă.



În opţiunea Update trigger se scrie .F. 

• Delete trigger : interzice ştergerea oricărei înregistrări din 

tabelă, de exemplu se interzice ştergerea unei înregistrări. 


În opţiunea Delete trigger se scrie RECNO()# 

• Table comment: permite adăugarea unui comentariu referitor 

la înregistrările, structura sau utilitatea tabelei. 

Tot în cadrul acestei pagini se regăsesc şi informaţii despre locaţia 

pe hard disk unde se află tabela, precum şi numărul de înregistrări şi 

de câmpuri. 

Observaţie: 

• pentru a vizualiza data în ordine azi/luna/an, în fereastra de 

comenzi se execută comanda set date to dmy 

• pentru a vizualiza anul de forma ‘1998’ in loc de ‘98’ se execută 

comanda set century on 

Intrebări: 

Care este diferenţa dintre o tabelă şi o bază de 

date? 

Ce înseamnă sortarea? Dar indexarea? 

Care sunt diferenţele dintre cele două 

concepte? 

Ce semnifică noţiunile de validare la nivel de 

câmp şi validare la nivel de înregistrare? 


APLICAŢIA 2: Creare bază de date, creare 

tabelă, stabilire şi activare indecşi, utilizarea 

opţiunilor suplimentare privind tabelele (validare 

la nivel de câmp şi la nivel de înregistrare).

22 

APLICAŢIA 2 


Să se creeze baza de date denumită STUDENT în care se 

află o tabelă cu următoarea structură: 


Marca N 4 

Nume C 30 

Prenume C 30 

Oras C 20 

Data_ang D 8 

Salariu N 10 

Marca Nume Prenume Oras Data_ang Salariu 

1 Ionescu Maria Iasi 11.01.00 500 

13 Vlad Mirela Deva 04.04.99 600 

134 Radu Andrei Cluj 12.07.03 350 

140 Stan Denisa Arad 03.11.01 380 

7 Rauta Andreea Deva 07.30.00 650 

18 Stanciu Alex Brasov 08.15.98 400 

39 Radulescu Ruxandra Cluj 09.16.00 260 

57 Matei Iuliana Ploiesti 10.10.02 390 

241 Cretulescu Alexandra Orastie 02.11.03 100 

114 Filip Carmen Oradea 03.01.02 850 

1. Să se sorteze tabela. Să se vizualizeze conţinutul tebelei 

rezultate. 

2. Să se stabilească următorii indecşi: marca – index de tip primar 

şi oraş – index de tip normal. 

3. Să se activeze pe rând indecşii stabiliţi la puncul anterior. 

4. Să se stabilească pentru câmpul oraş formatul a. 

5. să se stabilească faptul că pentru câmpul oraş prima literă va fi 

majusculă. 

6. Să se stabilească pentru câmpul oraş o denimre mai lungă, 

respectiv: Locul nasterii angajatului 

7. Regula de validare la nivelul câmpului marca nu permite valori 

mai mici decât 250. Să se stabilească acestă regulă şi, în cazul 

în care aceasta este încălcată să se afişeze mesajul: Marca 

trebuie sa fie mai mica decat 250. 

8. Introduceţi o nouă înregistrare în care valoarea din câmpul 

marca să încalce regula. Ce se întâmplă?


9. Regula de validare la nivelul înregistrărilor stabileşte ca salariul 

să nu fie mai mic decât 300. Să se stabilească acestă regulă şi, 

în cazul în care aceasta este încălcată să se afişeze mesajul: 

Salariul trebuie sa fie mai mare decat 300. 

10. Introduceţi o nouă înregistrare în care valoarea din câmpul 

salariu să încalce regula. Ce se întâmplă? 

11. Limitaţi introducerea de noi înregistrări la 14 şi apoi introduceţi o 

nouă înregistrare. Ce se întâmplă? 

12. Restricţionaţi modificarea denumirii oricărui câmp din tabelă. 

Verificaţi. 

13. Interziceţi ştergerea primei înregistrări. Verificaţi. 

14. Adăugaţi următorul comentariu referitor la tabelă: Aceasta tabela 

este utilizata pentru evidenta salaratilor firmei ALFA SRL, de la 

infiintare pana in prezent.

24 


BAZE DE DATE. LEGĂTURI ÎNTRE TABELE 


Prezentarea tipurilor de legături între tabelele 

aparţinând unei baze de date 

Între doua sau mai multe tabele aparţinând unei baze de date se 

pot stabili două tipuri de legături (relaţii): 

1. legături temporare : valabile în cadrul sesiunii de lucru curente 

2. legături permanente : valabile ori de câte ori se deschide baza 

de date, se construiesc o singură dată şi fac parte integrantă din 

baza de date 

La stabilirea unei relaţii între două tabele una dintre tabele are rol 

conducător, fiind denumită tabela-părinte şi cealaltă tabelă este 

condusă, fiind denumită tabela-fiu. 

Legăturile se stabilesc pe baza unui câmp comun celor două tabele, 

pentru valori egale aflate în acele câmpuri. Pentru tabela-părinte 

acest câmp se numeşte cheie primară, iar pentru tabela-fiu câmpul 

se numeşte cheie externă.


De asemenea se impune o precizare: cheia primară reprezintă un 

câmp ale cărui valori au rol unic de identificare a fiecărei 

înregistrări. De exemplu, CNP este cheie primară într-o tabelă cu 

informaţii despre populaţia unui oraş, deoarece fiecare cetăţean are 

un singur CNP, deci fiecere înregistrare va fi unică, nu pot exista 

două înregistrări cu aceeaşi valoare CNP. 

Stabilirea legăturilor temporare şi a legăturilor permanente 

presupune realizarea simultană a trei condiţii: 

a) existenţa unei baze de date cu cel puţin două tabele ; 

b) în tabela-părinte câmpul comun este index primar 

c) în tabela-fiu câmpul comun este stabilit ca fiind index – de 

obicei normal. 

LEGĂTURI TEMPORARE 

1. Se crează un nou proiect sau se deschide un proiect existent, 

conţinând o bază de date. 

2. Se verifică existenţa indecşilor sau se stabilesc indecşii în cazul 

în care nu sunt stabiliţi. 

3. Din meniul Window se alege opţiunea Data Session. Se 

execută clic pe butonul Open, pentru a deschide tabelele. 

4. Din fereastra obţinută astfel, denumită Open, se execută clic pe 

tabela care se doreşte a fi deschisă, bifând de semenea 

opţiunea Exclusive, apoi se execută clic pe butonul OK. 

Fereastra Data Session 

5. Se procedează similar pentru toate tabelele pentru care se 

doreşte stabilirea unor legături temporare.

26 


6. Se execută clic pe denumirea tabelei-părinte. Se execută clic pe 

butonul Relations. 

7. În fereastra rezultantă, denumită denumită Set Index Order se 

execută OK, apoi în fereastra Expression Builder, în dreptul 

opţiunii SET RELATION se scrie denumirea câmpului comun, în 

cazul în care această denumire nu există deja. 

8. Se execută clic pe butonul OK. În acest moment între cele două 

tabele a fost realizată o legătură temporară de tip one-to-one. 

Fereastra Expression Builder 

9. În cazul în care se doreşte realizarea unei legături de tip one-tomany, 

se execută clic pe butonul 1 to many. Din fereastra 

rezultată, denumită Create One-To-Many Relationship se 

alege denumirea tabelei/tabelelor cu care se doreşte a se 

realiza legătura, se execută clic pe butonul Move şi apoi pe 

butonul OK.


Fereastra pentru crearea legăturilor de tip one-to-many 

10. Se vizualizează în paralel conţinutul tabelelor şi se execută un 

clic pe căte o înregistrare din tabela-părinte, în tabela-fiu fiind 

afişate doar înregistrările care conţin în index valoarea 

înregistrării curente din tabela-părinte. 

Corespondenţa în modul Browse a valorilor comune ale unui index 

Se constată că principalul avantaj al legăturii temporare este acela 

că în momentul în care în tabela-părinte cursorul este mutat pe o 

înregistrare, în tabela-fiu sunt afişate doar înregistrările care conţin 

valoarea din câmpul comun aferent înregistrării din tabela-părinte. 

LEGĂTURI PERMANENTE 

1. Se deschide fereastra Database Designer, executând un clic în 

fereastra Project Manager pe denumirea bazei de date şi apoi 

pe butonul Modify. În acest moment structura şi indexul fiecărei 

tabele pot fi vizualizate.

28 


2. Se execută un clic pe denumirea indexului primar corespunzător 

din tabela-părinte şi, prin metoda drag-and-drop se plasează 

cursorul pe denumirea corespunzătoare a indexului din tabelafiu, 

eliberând cursorul. Se constată realizarea unei legături 

permamante. 

Realizarea unei legături permanente 

Stabilirea unei legături permanente permite stabilirea integrităţii 

referenţiale. O restricţie de integritate referenţială se referă la faptul 

că în tabela-fiu nu pot exista înregistrări în care în cheia externă să 

fie înregistrate valori care nu se află în mulţimea valorilor cheii 

primare din tabela-părinte. 

De exemplu, dacă se dau două tabele FACTURI [numar_factura, 

data_factura, cod_client] şi CLIENŢI [cod_client, nume_client, 

localitate], nu poate exista o înregistrare (numar_factura: 12, 

data_factura: 12/06/2005, cod_client: 111) dacă în tabela CLIENŢI 

nu există un client cu cod 111, altfel spus, nu poate exista o factură 

emisă de un client care nu există. 

Integritatea referenţială se stabileşte astfel. 

1. Se execută un clic dreapta pe legătura creată şi se alege 

opţiunea Edit Referential Integrity. 

2. În fereastra rezultată, se pot stabili trei tipuri de reguli referitoare 

la înregistrările din ambele tabele: 

• Rules for Updating – reguli pentru actualizare; 

• Rules for Deleting – reguli pentru ştergere; 

• Rules for Inserting – reguli pentru inserare.


Fereastra Referential Integrity Builder 

Pentru primele două opţiuni, există trei posibilităţi: cascade, 

restrict şi ignore. 

Cascade se referă la faptul că atunci când o înregistrare 

conţinând o valoare ale indexului primar din tabela-părinte este 

modificată/ştearsă, se realizează actualizarea/ştergerea automată a 

înregistrărilor din tabela-fiu care conţin acea valoare. 

Restrict se referă la faptul că nu este permisă 

modificarea/ştergerea unei înregistrări, şi implicit a unei valor a 

indexului primar, atunci când în tabela-fiu se regăsesc înregistrări 

care conţin acea valoarea. 

Ignore se referă la posibilitatea actualizării/ştergerii 

independente a înregistrărilor din cele două tabele în momentul 

modificării/ştergerii unei valori a indexului primar. 

Pentru opţiunea Rulea for Inserting există dor două posibilităţi: 

restrict şi ignore, referindu-se la faptul că nu este permisă/este 

permisă adăugarea unei noi înregistrări în tabela-fiu dacă valoarea 

înregistrată în index nu există în mulţimea valorilor indexului primar 

corespunzător tabelei-părinte. 


Aplicaţia 3: Creare legături temporare şi 

permamante între tabele aprţinând unei baze de 

date.

30 

APLICAŢIA 3 


Să se realizeze un nou proiect. Să se realizeze o bază de 

date. Să se creeze următoarele tabele, aparţinând bazei de date: 

Structură 

Cod_client C 4 

Nume C 20 

Oras C 10 

Index primar, ascendent : 

cod_client 

Structură 

Nr_fact N 10 

Cod_client C 4 

Data D 8 

Index primar, ascendent : 

nr_fact 

Index normal, ascendent: 

cod_client 

Structură 

Cod_produs N 10 

Den_produs C 30 

PU N 10 

Cant N 10 

Nr_fact N 10 

Index primar, 

ascendent : 

cod_produs 

Index normal, 

ascendent: nr_fact 

Conţinut 

Conţinut 

Cod_client Nume Oras 

AMP Amep Brasov 

COR CorrImpex Galati 

DAV Daval Brasov 

ERG Energo Bucuresti 

HTR Hatrom Brasov 

Conţinut 

Nr_fact Cod_client Data 

23 AMP 05/11/05 

116 HTR 04/12/05 

315 COR 06/04/05 

117 DAV 12/03/04 

18 ERG 12/05/04 

56 ERG 11/07/05 

12 AMP 02/10/04 

Cod_ 

produs 

Den_produs PU Cant Nr_fact 

1 Apa 

minerala 

2 500 56 

2 Biscuiti 1 55 116 

3 Cereale 4 15 315 

4 Portocale 5 10 116 

5 Servetele 1 150 117 

6 Ciocolata 3 40 116 

7 Compot 2 14 18 

8 Iaurt 3 12 23 

9 Paine 1 100 12


3. Să se stabilească legături temporare între cele trei tabele. 

4. Să se stabilească legături permamante între cele trei tabele. 

5. Să se stabilească următoarele restricţii de integritate 

referenţială: cascade pentru ştergere şi restrict pentru inserarea 

unei noi înregistrări. 

6. Să se verifice integritatea referenţială prin ştergerea unei 

înregistrări existente şi prin adăugarea unei noi înregistrări.

32 


INSERAREA, MODIFICAREA ŞI ŞTERGEREA 

LINIILOR 


ADĂUGAREA UNEI LINII 

Adăugarea unei linii într-o tabelă 

Editarea unor date dintr-o tabelă 

Ştergerea unor date dintr-o tabelă 

Comanda SQL de adăugare de noi linii este INSERT, care 

are, în modul de lucru cel mai puţin pretenţios următorul format: 

INSERT INTO TABELĂ [(ATRIBUT1, ATRIBUT2,... .)] VALUES 

(VALOARE_ATRIBUT1, VALOARE_ATRIBUT2,... .) 

În cazul tabelei ANGAJATI se poate introduce o nouă line 

astfel: 

Se dă tabela Angajaţi cu urmatoarele date:


INSERT INTO ANGAJATI VALUES (11, 'RADU', 'Info', 250) 

iar tabela va arăta astfel: 

STERGEREA LINIILOR 

Comanda SQL pentru ştergerea uneia sau mai multor linii 

dintr-o tabelă este DELETE 

DELETE FROM TABELA WHERE CONDITIE 

Dacă dorim să ştergem ultima înregistrare introdusă vom 

avea: 

DELETE FROM ANGAJATI WHERE NUME='RADU'

34 


În cazul Visual FOXPRO este nevoie de comanda PACK ca 

ştergerea să fie efectivă, astfel: 

PACK 

Iar tabela va arăta astfel: 

MODIFICAREA VALORILOR UNOR ATRIBUTE 

Pentru a modifica valoarea unuia sau mai multor atribute sau 

mai multe linii dintr-o tabelă se foloseşte comanda UPDATE cu 

formatul general: 

UPDATE TABELA SET ATRIBUT1=EXPRESIE [, 

ATRIBUT2=EXPRESIE2.... .] WHERE PREDICAT


Modificarea se va produce pe toate liniile tabelei care 

îndeplinesc condiţia formulată prin predicat. 

În cazul tabelei ANGAJATI dacă dorim schimbarea salariului 

în 1000 pentru angajata GABRIELA vom avea: 

UPDATE ANGAJATI SET SAL_BRUT=1000 WHERE 

NUME='Gabriela' 

APLICAŢIA 4 


Aplicaţia 4: Introducere, ştergere şi modificarea 

unor date dintr-o tabelă 

1. Creaţi tabela FACTURI (ca în ANEXA 1) 

2. În tabela FACTURI (ANEXA 1) adăugaţi următoarele date:

36 


3. În tabela FACTURI modificaţi VALOAREA la 75000 pentru toate 

facturile care au valoare mai mare de 10.000. 

4. Ştergeţi toate facturile pentru care cod_furn este c1. 

5. Modificati cod_furn în n99 pentru facturile a căror valoare este de 

cel puţin 8000. 

6. Ştergeti toate înregistrările pentru care nr_factură este mai mic de 

4000. 

7. Stergeti toate datele din tabela FACTURI. 

8. Introduceţi cinci facturi noi utilizând INSERT şi cinci facturi 

utilizând BROWSE.


NUCLEUL SQL ÎN VISUAL FOX PRO 


Introducere în conceptul de interogare 

a bazelor de date 

Sintaxa şi utilizarea comenzii SELECT 

CONCEPTUL DE INTEROGARE ŞI COMANDA SELECT 

Extragerea informaţiilor din una sau mai multe tabele libere 

sau aparţinând unei baze de date, pe baza unor criterii definite de 

utilizator poartă denumirea de interogare. 

Visual Fox Pro include un set de comenzi ale limbajului SQL 

(Structured Query Language) care permite interogarea tabelelor şi 

furnizarea rezultatelor sub forma unor interogări, care pot fi 

depozitate la o destinaţie precizată. Prin intermediul unei interigări 

se construieşte o instrucţiune SELECT a acestui limbaj, care 

cuprinde întregul mecanism de interogare al VFP. 

Rezultatele interogărilor se pot obţine cu ajutorul unui 

generator denumit Query Designer, cu posibilitate de utilizare pe 

baza rubricii Queries din fereastra Project Manager, existând 

posibilitatea de a utiliza de asemenea şi ajutorul oferit de VFP prin 

intermediul Query Wizard.

38 


O altă posibilitate de obţinere a rezultatelor interogărilor este 

utilizarea comenzii Select, reprezentată de o sintaxă specifică, 

comandă care va fi executată în fereastra de comenzi. 

Exemplificarea utilizării comenzii Select se va realiza utilizând o 

bază de date cu informaţii necesare organizării sesiunii studenţeşti. 

PRINCIPALELE CLAUZE ALE FRAZEI SELECT 

Orice frază de tip SELECT are trei clauze principale: 

SELECT 

FROM 

WHERE 

Dintre aceste trei clauze doar SELECT şi FROM sunt 

obligatorii în orice frază. 

SELECŢIA ŞI PROIECŢIA 

Clauza SELECT corespunde operatorului proiecţie din algebra 

relaţională, fiind utilizată pentru desemnarea listei de atribute 

(coloane) din rezultat. Clauza FROM este cea în care sunt 

enumerate relaţiile din care vor fi extrase informaţiile aferente 

consultării. Clauza WHERE desemnează predicatul selectiv al 

algebrei relaţionale (condiţia), relativ la atribute ale relaţiilor care 

apar în clauza FROM. 

La modul general, o consultare SQL poate fi prezentată sub 

forma: 

select c1,c2,...,cn 

from r1,r2,...,rm 

where p 

unde: 

cj - reprezintă coloanele rezultat; 

rj - reprezintă relaţiile ce trebuie parcurse; 

p - reprezintă predicatul, condiţia ce trebuie îndeplinită de 

tupluri (linii) pentru a fi incluse în rezultat. 

Predicatul poate fi simplu sau compus (din mai multe condiţii). 

Când clauza WHERE este omisă se consideră implicit că 

predicatul p are valoare logică ''adevărat'', astfel încât în rezultat vor


fi incluse toate liniile din tabelă sau produsul cartezian al tabelelor, 

enumerate în clauza FROM. 

Dacă în locul coloanelor c1,c2,...,cn apare simbolul *, 

rezultatul va fi alcătuit din toate coloanele relaţiilor specificate în 

clauza FROM. 

Atributele rezultatului preiau numele din tabela (tabelele) 

specificate în clauza FROM. Schimbarea numelui se realizează prin 

caluza AS. 

exemplu: 

select c1,c2 as NUME_NOU from r1 

unde numele coloanei c2 devine NUME_NOU; 

SQL nu elimină automat liniile identice din rezultat, deci pentru 

ca fiecare linie să apară o singură dată este necesara utilizarea 

opţiunii DISTINCT. 

exemplu: 

select distinct c1,c2 from r1 

În concluzie, o frază SELECT, corespunde: 

• unei selecţii algebrice (clauza WHERE p) 

• unei proiecţii (SELECT ci) 

• unui produs cartezian (FROM - r1 ⊗ r2 ⊗ ... ⊗ rm) 

şi conduce la obţinerea unui rezultat cu n coloane, fiecare coloană 

fiind: un atribut din r1,r2,...,rm sau expresie calculată pe baza unor 

atribute din r1,r2,...,rm. 

Execuţia unei fraze SELECT realizează un rezultat sub formă 

tabelară. 

Rezultatul poate fi: 

1. o listă (text) 

2. o tabelă propriu-zisă 

3. o tabelă temporară 

4. o tabelă derivată (imagine) 

5. o variabilă masiv (tablou) 

Exemplu: 

Utilizăm tabela ANGAJATI în care introducem următoarele 

date:

40 

Datele tabelei angajati.dbf 

1. Care sunt datele conţinute în tabela angajati? 


select nr, nume, prenume, data_nasterii, sal_brut, cod_dep from 

angajati 

sau: 

select * from angajati 

Rezultatele exemplului 1.1 

2. Care sunt numele salariaţilor şi salariul brut? 

select nume, sal_brut from angajati



3. Care sunt numele salariaţilor şi salariul brut, dar pentru coloana 

sal_brut denumim coloana salariu_brut? 

select nume, sal_brut as salariu_brut from angajati 


4. Afişaţi numele angajatilor şi salariul brut, pentru salariaţii care au 

salariul brut mai mare de 700 lei 

select nume from angajati where sal_brut>700 


5. Care sunt datele salariaţilor care lucrează în departamentul 

informatic (cod_dep="info")? 

select * from angajati WHERE cod_dep="info" 

Rezultatele exemplului 1.5

42 


6. Care sunt datele salariaţilor care lucrează în departamentul 

informatic (cod_dep="info") şi care au salariul brut mai mare de 700 

de lei? 

select * from angajati where cod_dep="info" and sal_brut>700 


7. Afişaţi numele salariaţilor şi codul departamentului pentru 

angajatii care sunt fie în departamentul informatic (cod_dep="info") 

fie în departamentul contabilitate (cod_dep="cont") 

select nume, cod_dep from angajati where cod_dep="info" or 

cod_dep="cont" 


8. Afişaţi numele angajaţilor şi data naşterii pentru angajaţii născuţi 

după 15-03-1980 (formatul pentru data este {^yyyy/mm/dd}) 

select nume, data_nasterii from angajati where data_nasterii > 

{^1980/03/15} 


9. Afişaţi numele angajaţilor şi data naşterii pentru angajaţii născuţi 

între 15-03-1980 şi 20-05-1983


select nume, data_nasterii from angajati where data_nasterii > 

{^1980/03/15} and data_nasterii < {^1983/05/20} 


10. Care sunt codurile de departament din tabela angajati? 

select cod_dep from angajati 


11. Care sunt codurile de departament din tabela angajati, afişate o 

singură dată? 

select distinct cod_dep from angajati 

Rezultatele exemplului 1.11

44 

APLICAŢIA 5 

Intrebări: 


1. Care sunt clauzele principale ale unei 

selecţii? 

2. Care sunt clauzele obligatorii ale unei 

selecţii? 

3. Câte tabele putem trece la clauza FROM? 


Aplicaţia 5: Introducere de date, selecţii simple 

şi utilizând condiţii simple şi compuse. 

1. Realizaţi o tabelă FURNIZORI cu structura tabelei FURNIZORI 

din ANEXA 1. 

2. Introduceti următoarele date: 

3. Care sunt furnizorii din Brasov? 

4. Care sunt furnizorii din Braşov sau Bucuresti?


5. Care sunt furnizorii care nu stau în Constanţa? 

6. Ştergeţi furnizorii care sunt din Bucureşti. 

7. Introduceţi trei furnizori noi utilizând INSERT. 

8. Modificaţi localitatea în Cluj pentru furnizorii din Constanta.

46 

Coloane, expresii 



Definirea unor coloane noi 

Realizarea de calcule pe baza unor date din baza de 

date. 

O facilitate importantă în multe interogări SQL ţine de 

definirea, pe lângă atributele tabelelor, a unor coloane noi, pe baza 

unor expresii. Clauza AS ermite denumirea coloanelor calculate sau 

redenumirea unor coloane ale tabelelor. 

De exemplu dacă dorim să aflăm care este TVA-ul aferent 

unei facturi, vom avea: 

In tabelă FACTURI avem introduse următoarele date:


Datele tabelei FACTURI 

Pentru a afişa valoarea tva-ului, precum şi valoarea cu TVA 

pentru fiecare factură vom avea selectul: 

select nr_factura, cod_furn, data_fact, valoare, valoare*19/100 as 

TVA, valoare*119/100 as val_totala from facturi 

şi vom obţine Query-ul: 

Rezultatele selecţiei 

Dacă stabilim că pentru fiecare factură pe care o facem 

termenul scadent pentru plată este de 2 luni vom calcula data 

scadentă astfel: 

select nr_factura, gomonth(data_fact,2) as data_scadenta from 

facturi

48 


Obţinerea datei scadente pentru fiecare factură 

Funcţia GOMONTH (data, nr_luni) returnează o nouă dată 

plecând de la data introdusă la care adună un nr. de luni. 

Dacă stabilim că pentru fiecare factură pe care o facem 

termenul scadent pentru plată este de 60 de zile vom calcula data 

scadentă astfel: 

select nr_factura, gomonth(data_fact,0)+60 as data_scadenta 

from facturi 

Obţinerea datei scadente pentru fiecare factură 

Intrebări: 

1. Cum putem să denumim coloana din rezultat? 

2. Cum putem obţine o coloană nouă utilizând în 

selecţie o condiţie?


APLICAŢIA 6 


Aplicaţia 6: Calcularea amortizării lunare prin 

metoda liniară. 

1. Realizaţi tabela MF după structura tabelei MF din ANEXA 1. 


3. Care sunt mijloacele fixe cu valoare mai mare de 30000? 

4. Dacă PER_AMORT reprezintă perioada de amortizare în ani, 

calculati care este valoarea amortizării lunare liniare. 

5. Denumiţi coloana cu amortizarea lunară liniară AM_LUN. 

6. Care sunt mijloacele fixe care au amortizarea lunară mai mare de 

1000? 

7. Modificati perioada de amortizare în 5 pentru mijloacele fixe cu 

codul 10004. 

8. Calculaţi care este amortizarea lunară pentru "masina 2" 

9. Calculaţi amortizarea lunară liniară pentru mijloacele fixe 

cumpărate de la furnizorul c1 sau c2.

50 

Funcţiile agregat: COUNT, 

SUM, AVG, MIN, MAX 



Utilizarea funcţiilor Count, sum, avg. min, max 

Realizarea unor noi coloane care să conţină date 

obţinute prin utilizarea funcţiilor de mai sus. 

Funcţia COUNT contorizează valorile neutre ale unei coloane 

sau numărul de linii dintr-un rezultat al unei interogări, altfel spus, în 

rezultatul unei consultări, COUNT numără câte vaşlori diferite de 

NULL are o coloană specificată sau câte linii sunt: 

De exemplu dacă dorim să aflăm căte facturi amvem în tabela 

FACTURI (câte linii sunt) avem: 

select count (*) from facturi


Numărul de facturi din tabela FACTURI 

Sau de exemplu dacă dorim să vedem câte facturi au valoarea 

peste 3000 vom avea: 

select count(*) from facturi WHERE valoare>3000 

Numărul de facturi din tabela FACTURI 

cu valoare mai mare de 3000 

Funcţia SUM este una dintre cele mai utilizate funcţii în 

aplicaţiile economice, deoarece datele financiar-contabile şi cele ale 

evidenţei tehnico-operative sunt preponderent cantitative. 

De exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea totală a 

facturilor din tabela FACTURI avem: 

select sum(valoare) from facturi 

Valoarea totală a facturilor din tabela FACTURI 

Sau de exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea totală 

a facturilor din tabela FACTURI a furnizorului cu cod_furm "c2" 

avem: 

select sum(valoare) from facturi where cod_furn="c2" 

Valoarea totală a facturilor din tabela FACTURI 

a furnizorului cu cod_furm "c2"

52 


Funcţia AVG (AVERAGE) calculează media aritmetică a unei 

coloane prin divizarea sumei valorilor coloanei respective la numărul 

de valori nenule ale acesteia. 

De exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea medie a 

facturilor din tabela FACTURI avem: 

select avg(valoare) from facturi 

Valoarea medie a facturilor din tabela FACTURI 

Sau de exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea 

medie a facturilor din tabela FACTURI a furnizorului cu cod_furm 

"c1" avem: 

select avg(valoare) from facturi where cod_furn="c1" 

Valoarea medie a facturilor din tabela FACTURI 

a furnizorului cu cod_furm "c1" 

Deosebit de utile în diverse tipuri de analiză cele două funcţii 

MIN şi MAX determină valoarea minimă şi maximă pentru o 

coloană. Se pot folosi şi pentru atribute de tip şir de caractere, caz 

în care elementul de comparaţie este codul ASCII al caracterelor. 

De exemplu dacă dorim care este valoare minimă din tabela 

facturi vom avea: 

select min(valoare) from facturi 

Valoarea minimă din FACTURI


Sau de exemplu dacă dorim care este valoare maximă din 

tabela facturi vom avea: 

select max(valoare) from facturi 

Valoarea maximă din FACTURI 

Dacă dorim să aflăm care este din punct de vedere alfabetic 

cod_furn cu cea mai mare valoare vom avea: 

select max(cod_furn) from facturi 

APLICAŢIA 7 

Valoarea maximă a cod_furn din FACTURI 


APLICAŢIA 7: Utilizarea funcţiilor: AVG; MIN; 

MAX; SUM; COUNT 

1. Realizaţi tabela FACTURI cu structura tabelei FACTURI din 

ANEXA 1. 

2. Introduceţi în tabela FACTURI următoarele date:

54 


3. Care este media valorii facturilor? 

4. Care este valoarea cea mai mare a unei facturi? 

5. Care este valoarea cea mai mică a unei facturi? 

6. Calculaţi valoarea medie a valorii facturilor dar nu cu AVG. 

7. Câte facturi avem în tabelă? 

8. Cate facturi avem în tabelă cu o valoare mai mare de 5000? 

9. Câte facturi avem în tabelă cu o valoare între 4000 şi 30000? 

(prin două metode) 

10. Care este valoare medie a facturilor cu nr. 3525 şi 3522?


Opţiunea ORDER BY 


Ordonarea datelor unei tabele după unul sau mai 

multe atribute 

Una dintre caracteristicile modelului relaţional este că nici 

ordinea atributelor, nici ordinea liniilor în relaţii nu reprezintă 

importanţă din punctul de vedere al conţinutului informaţional. 

Însă în practică forma de prezentare a rezultatelor interogării 

est importantă. Spre exemplu o listă a localităţilor dintr-o tabelă este 

mai uşor citită în ordine alfabetică. 

De exemplu dacă dorim pentru tabela facturi să afişăm toate 

datele ordonate după câmpul cod_furn vom avea 

select * from facturi order by cod_furn

56 


Datele obţinute în urma ordonării după câmpul cod_furn 

Aranjarea se poate face atât crescător (ASC) cât şi 

descrescător (DESC). În plus se pot specifica mai multe coloane 

care să servească drept criterii suplimentare de ordonare. Astfel, la 

valori egale ale primului atribut, intră în acţiune criteriul de "balotaj", 

care este al doilea atribut, etc. 

De exemplu dacă dorim să ordonăm datele din facturi întâi 

după cod_furn şi apoi după valoare (după acest criteriu 

descrescător) vom avea: 

select * from facturi order by cod_furn, valoare desc 

Obţinerea datelor ordonate după cod_furn şi apoi 

descrescător după valoare 

Intrebări: 

1. Care este diferenţa între ORDER şi SORT? 

2. După câte câmpuri putem ordona şi cum?


APLICAŢIA 8 


APLICAŢIA 8: Ordonarea rezultatelor unei 

interogări. 

1. Realizaţi tabela MF după structura tabelei MF din ANEXA 1. 


3. Care sunt datele din tabela MF, ordonate alfabetic după 

denumire? 

4. Care sunt datele din tabela MF, ordonate alfabetic după denumire 

şi apoi după valoare? 

5. Care este amortizarea lunară liniară pentru fiecare mijloc fix, 

datele fiind ordonate după denumirea mijlocului fix? 

6. Afişaţi denimirea mijloacelor fixe, ordonată alfabetic pentru 

mijloacele fixe cu o valoare mai mare de 32000 inclusiv. 

7. Afişaţi alfabetic codurile furnizor - o singură dată. 

8. Care este valoarea cea mai mare unui mijloc fix? 

9. Care este valoare medie a amortizării lunare a mijloacelor fixe? 

10. Câte mijloace fixe avem?

58 


OPERATORII BETWEEN, LIKE ŞI IN 


Utilizarea operatorilor 

BETWEEN 

LIKE 

IN 

Pentru formularea predicatului de selecţie, SQL permite 

utilizarea, pe lângă >,=,


Date afişate utilizând condiţia BETWEEN 

Acelaşi rezultat il puteam obţine şi cu o condiţie dublă: 

select * from facturi where valoare >= 4000 and valoare

60 


Furnizorii a căror cod_furn începe cu litera "c" 

De exemplu dacă dorim să afişăm care sunt toţi furnizorii a 

căror cod_client începe cu litera "m" vom avea: 

select * from facturi where cod_furn like "m%" 

Furnizorii a căror cod_furn începe cu litera "m" 

De exemplu dacă dorim să afişăm care sunt toţi furnizorii a 

căror cod_client are două caractere şi al doilea caracter este 5 vom 

avea: 

select * from facturi where cod_furn like "_5" 

Furnizorii a căror cod_furn are două caractere 

şi al doilea caracter este 5 

Atunci când se testează dacă valoarea unui atribut este 

încadrabilă într-o listă de valori dată, în locul folosirii abundente a 

operatorului OR este mai elegant să se apeleze la operatorul IN. 

De exemplu dacă dorim să afişăm facturile furnizorilor care au 

cod_furn c1, c3 şi c4 avem: 

select * from facturi where cod_furn in ("c1","c3","c4")


Facturile furnizorilor care au cod_furn c1, c3 şi c4 

Sau de exemplu dacă dorim să selectăm facturile care au 

valoare de 500, 600, 5000 vom avea: 

select * from facturi where valoare in (500, 600, 5000) 

APLICAŢIA 9 

Facturile care au valoare de 500, 600, 5000 

Intrebări: 

1. Care este diferenţa între operatorii 

BETWEEN şi IN? 

2. Cu ce poate fi substituit operatorul 

BETWEEN? 


APLCAŢIA 9: Utilizarea operatorilor BETWEEN; 

LIKE şi IN în calcularea unor date pe baza 

tabelei ANGAJATI. 

1. Realizaţi tabela SALARIATI pe baza structurii tabelei ANGAJATI 

din ANEXA 1.

62 

2. În tabelă introduceţi următoarele date: 


3. Care sunt salariaţii care au salariu cuprins între 550 şi 1000? 

4. Care sunt angajaţii care au salariu 600, 1000, 750, sau 300? 

5. Câţi angajaţi avem? 

6. Care este salariul mediu? 

7. Care este numele salariatului cu salariul cel mai mare? 

8. Care sunt angajaţii a căror nume începe cu litera M sau I? 

9. Câţi angajaţi au prenumele din trei litere? 

10. Care sunt salariaţii care nu au prenumele ION sau IOANA?


REUNIUNE, PRODUS CARTEZIAN 


Prezentarea operatorului UNION 

Realizarea produsului cartezian 

Primii trei operatori asamblişti prezintă operatori SQL dedicaţi: 

UNION, INTERSECT, MINUS (EXTRACT), în timp ce produsul 

cartezian se calculează automat prin simpla enumerare a celor fouă 

tabele din clauza FROM. 

La reuniunea a două tabele, SQL elimină automat liniile 

identice din rezultat. Dacă se doreşte prelucrarea tuturor liniilor celor 

două relaţii şi implicit apariţia de linii duplicate, se foloseşte caluza 

ALL (UNION ALL). 

De exemplu, după aceeaşi strctură a tabelei FURNIZORI 

creăm tabela FURNIZORI2. 

Tabela FURNIZORI2 conţine următoarele date:

64 

Datele tabelei FURNIZORI2 

Datele tabelei FURNIZORI 


Dacă dorim să afişăm toate datele (utilizând reuniunea) din 

tabelele FURNIZORI şi FURNIZORI2 avem: 

select * from furnizori union select * from furnizori2


Toate datele (utilizând reuniunea) din tabelele FURNIZORI şi 

FURNIZORI2 

SQL nu pune la dispoziţie vreun operator special dedicat 

produsului cartezian. 

Produsul cartezian se realizează prein simpla enumerare a 

tabebelor în clauza FROM. 

De exemplu dacă dorim să realizăm produsul cartezian între 

tabelele FACTURI şi FURNIZORI avem: 

select * from facturi, furnizori

66 


Produsul cartezian al tabelelor FACTURI şi FURNIZORI 

APLICAŢIA 10 

Intrebări: 

1. Ce reprezintă operatorul UNION? 

2. Cum se realizează produsul cartezian? 


APLICAŢIA 10: Evidenţa mijloacelor fixe ale 

unei întreprinderi 

1. Realizaţi tabela MF1 şi MF2 după structura tabelei MF din 

ANEXA 1.



Datele tabelei MF1 

Datele tabelei MF2 

3. Care sunt datele din tabela MF1, ordonate alfabetic după 

denumire? 

4. Care sunt datele din tabela MF2, ordonate alfabetic după 

denumire şi apoi după valoare? 

5. Afişaţi datele celor două tabele într-un query 

6. Care sunt mijloacele fixe ce se găsesc în MF1 şi nu se găsesc în 

MF2? 

7. Care sunt mijloacele fixe ce se găsesc şi în MF1 şi în MF2? 

8. Care este valoarea medie a mijloacelor fixe din MF1? 

9. Care este valoarea medie a mijloacelor fixe din MF2 a căror nume 

începe cu litera C?

68 


10. Care sunt mijloacele fixe din tabela MF2 furnizate de furnizorii cu 

codurile: c1, c2, c4, c5,c8?


THETA ŞI ECHI-JONCŢIUNEA 


Realizarea unei legături între două sau mai multe 

tabele 

Utilizarea condiţiilor în echi-joncţiune 

SQL nu prezintă clauze sau operatori speciali pentru joncţiune, 

joncţiunea fiind o combinaţie între produs cartezian şi selecţie. 

Deci pentru theta-joncţiunea dintre două relaţii R1 şi R2 avem: 

unde: 

select * from R1, R2 where R1.A>=R2.E 

R1 

A B C 

20 XYZ 30 

30 XXZ 20 

40 YYX 25 

iar pentru echi-joncţiune avem: 

R2 

C D E 

25 XYZ 30 

40 YYX 25 

30 XXZ 40

70 

respectiv 

select * from R1, R2 where R1.A=R2.E 

Varianta cu INNER JOIN (joncţiune internă) este: 

select * from R1 inner join R2 on R1.A>=R2.E 

select * from R1 inner join R2 on R1.A=R2.E 


Pentru următorul exemplu utilizăm următoarele tabele: 

FURNIZORI, FACTURI cu următoarele date: 

Se cere să de afişeze pentru fiecare factură numele 

furnizorului.


select facturi.*, furnizori.nume_furn from facturi, furnizori where 

facturi.cod_furn=furnizori.cod_furn 

Numele furnizorului pentru fiecare factură 

Acelaşi rezultat se poate obţine utilizând INNER JOIN: 

select facturi.*, furnizori.nume_furn from facturi inner join furnizori 

ON facturi.cod_furn=furnizori.cod_furn 


Dacă dorim să afişăm numele furnizorului pentru fiecare 

factură numai pentru furnizorul cu cod_furn "c1" vom avea: 

select facturi.*, furnizori.nume_furn from facturi, furnizori where 

facturi.cod_furn=furnizori.cod_furn and facturi.cod_furn="c1"

72 

APLICAŢIA 11 


numai pentru furnizorul cu cod_furn "c1" 

Intrebări: 


1. De ce două tabele sunt legate logic prin 

valori? 

2. Care este condiţia necesară pentru echijoncţiune? 


APLICAŢIA 11: Evidenţa salariaţilor dintr-o firmă 

1. Să se realizeze tabelele ANGAJATI şi DEPARTAMENTE după 

structura tabelelor ANGAJATI şi DEPARTAMENTE din ANEXA 1 

2. Introduceţi în tabele următoarele date:


3. Afişaţi şeful pentru fiecare angajat. 

4. Care sunt angajaţii care lucrează în Braşov? 

5. Câţi angajaţi lucrează în Bucureşti? 

6. Care este numele angajatului cu salariul maxim? 

7. Care este fondul de salarii pentru fiecare cod_dep? 

8. Care sunt angajatii angajaţi dupa 01/01/1980? 

9. Care sunt angajaţii care lucrează la departamentul marketing? 

10. Câţi subalterni are Vlad? 

11. Care este salariul mediu pentru departamentul management? 

12. Care sunt angajaţii a căror şef începe cu litera "A"? 

13. Care sunt angajaţii care lucrează în Braşov sau Bucureşti?

74 


GRUPAREA TUPLURILOR: GROUP BY ŞI 

HAVING 


Utilizarea grupurilor 

Utilizarea condiţiilor pentru grupuri 

Clauza GROUP BY formează grupe (grupuri) de tupluri ale 

unei relaţii, pe baza valorilor comune ale unui atribut. În frazele 

SELECT formulate până în acest paragraf, prin intermediul WHERE 

au fost selectate tupluri ale tabelei. Prin asocierea unei clauze 

HAVING la GROUP BY este posibilă selectare anumitor grupuri de 

tupluri ce îndeplinesc un criteriu, valabil numai la nivel de grup (nu şi 

la nivel de linie). 

Clauza unei fraze SELECT ce conţine această clauză se 

obţine prin regruparea tuturor liniilor din tabelele eumerate în FROM, 

extrăgându-se câte o apariţie pentru fiecare valoare distinctă a 

coloanei/grupului de coloane. 

Formatul general este:


select coloană1, coloană2,...,coloană m from tabelă group by 

coloană_de_regrupare 

De exemplu dacă dorim să vedem care este valoarea totală a 

facturilor pentru fiecare cod_furn vom avea: 

select cod_furn, sum(valoare) from facturi group by cod_furn 

Valoarea totală a facturilor pentru fiecare cod_furn 

Cea mai simplă definiţie a clauzei HAVING este: clauza 

HAVING este WHERE-ul ce operează la nivel de grupuri. Dacă 

WHERE acţionează la nivel de tuplu, selectând acele linii care 

îndeplinesc o condiţie specificată, HAVING permite specificarea 

unor condiţii de selecţie care se aplică rupurilor de linii create prin 

GROUP BY. 

Din rezultat sunt eliminate toate grupurile care nu satisfac 

condiţia specificată. 

De exemplu dacă dorim să vedem care este valoarea totală a 

facturilor pentru cod_furn egal cu "c1" vom avea: 

select cod_furn, sum(valoare) from facturi group by cod_furn having 

cod_furn="c1" 

Valoarea totală a facturilor pentru 

cod_furn egal cu "c1"

76 

APLICAŢIA 12 

Intrebări: 


Când se utilizează GROUP BY? 

Care este definiţia condiţiei HAVING? 


APLICAŢIA 12: Situaţii de grup la nivelul 

salariaţilor 

1. Să se realizeze tabelele ANGAJATI şi DEPARTAMENTE după 

structura tabelelor ANGAJATI şi DEPARTAMENTE din ANEXA 1 

2. Introduceţi în tabele următoarele date:


3. Afişaţi şeful pentru fiecare angajat. 

4. Care este salariul total pentru fiecare departament? 

5. Care este salariul total pentru departamentul MANAGEMENT? 

6. Care este suma totală a salariilor din departamentele 

management şi contabilitate? 

7. Care este numărul de salariaţi din fiecare departament? 

8. Care este departamentul cu angajaţii cei mai mulţi? 

9. Care este şeful departamentului cu cei mai mulţi angajaţi? 

10. Câţi angajaţi are Vlad?

78 


FUNCŢII DE CALCUL ÎN VISUAL FOX PRO 


Utilizarea funcţiilor de calcul în Visual Fox Pro 

Visual Fox Pro permite utilizarea unor instrucţiuni specifice, 

executate în fereastra de comenzi, pentru calcule statistice, dar şi 

funcţii statistice şi financiare. 

Instrucţiunile cel mai des utilizate pentru calcule statistice sunt: 

average to 

Instrucţiunea furnizează media aritmetică a valorilor numerice din 

câmpul specificat. 

count to 

Instrucţiunea furnizează numărul de înregistrări din tabelă care 

respectă condiţiile impuse în domeniul înregistrărilor.


sum to 

Instrucţiunea furnizează suma (pe coloană) valorilor din câmpul 

specificat. 

Unde: denumire câmp reprezintă câmpul pe baza valorilor căruia se 

va realiza suma; 

domeniul înregistrărilor reprezintă de obicei o condiţie de 

filtrare a valorilor care intră în sumă; 

denumire variabilă reprezintă o variabilă nouă în care va fi 

depozitat rezultatul însumării valorilor. 

Pentru afişarea rezultatelor acestor operaţii se srie în fereastra de 

comenzi: 

?[mesaj], 

Exemple de instrucţiuni pentru calcule statistice 

Principalele funcţii statistice: AVG( ), COUNT( ), SUM( ) având 

efecte similare cu instrucţiunile menţionate mai sus, se utilizează în 

cadrul unor instrucţiuni cum ar fi CALCULATE sau SELECT. 

Funcţiile financiare cel mai des utilizate sunt: 

• PAYMENT (valoare împrumut, rata dobânzii, perioada) – 

determină rata periodică – de regulă lunară – care trebuie

80 


achitată pentru a stinge o datorie, un împrumut într-o 

perioadă de timp dată, la o anumită rată a dobânzii. 

• FV (rata lunară, rata dobânzii, număr de perioade) – 

determină valoarea actualizată a unei investiţii cu plăţi 

periodice egale, pentru un număr cunoscut de perioade 

egale de timp, la o anumită valoare a ratei dobânzii. 

• PV (rata lunară, rata dobânzii, număr de perioade) – 

determină valoarea prezentă a unei investiţii realizate în 

viitor, în condiţiile achitării unor plăţi periodice constante, pe 

o anumită perioadă, la o rată a dobânzii constantă. 

Observaţie: rata dobânzii se raportează la 12 în toate cele trei 

cazuri, caz în care numărul de perioade reprezintă numărul de luni. 

Aceste funcţii se utilizează în cadrul unor comenzi de tip 

browse. În fereastra de comenzi se va scrie: 

browse fields , ,..., 

=(parametri 

corespunzători) 

Denumirile câmpurilor afişate prin comanda browse, strâns 

legate de parametrii funcţiei, se utilizează pentru a oferi o imagine 

completă asupra situaţiei analizate, alternativ existând posibilitatea 

afişării doar a rezultatului obnţinut prin utilizarea funcţiei financiare. 

APLICAŢIA 13 


Aplicaţie 13: Utilizare funcţii statistice şi 

financiare. 

Să se construiască un nou proiect. Să se construiască o tabelă 

având următoarea structură: 

Cod_firma C 4 

Credit N 20 

Rata N 20 

Rata_dob_c N 6 ;2



Rata_dob_d N 6 ;2 

Perioada N 3 

Cod_firma Credit Rata Rata_dob_c Rata_dob_d Perioada 

AMP 10000 100 0.2 0.1 15 

COR 15000 145 0.21 0.11 20 

DAV 12000 250 0.23 0.12 36 

ERG 45000 500 0.22 0.1 48 

HTR 21500 350 0.21 0.14 18 

COM 50000 220 0.23 0.11 15 

SEP 35000 750 0.23 0.13 24 

MAN 15500 600 0.21 0.1 12 

RAR 75000 840 0.2 0.12 72 

a) Să se determine rata periodică, lunară, care trebuie plătită pentru 

creditul contractat, de către fiecare societate comercială, utilizând 

funcţia PAYMENT. 

b) Valorile înscrise în câmpul rata, reprezintă sume lunare egale 

care vor fi depuse de fiecare firmă, la începutul fiecărei luni, în 

conturi de depozit. Care este valoarea viitoare a sumei obţinute in 

cursul ultimei luni în care firmele vor depune bani în cont? (Utilizaţi 

funcţia FV) 

c) Câte firme au contactat credite cu o valoare peste 25000 lei? 

d) Care este suma totală a creditelor acordate de bănci tuturor 

firmelor? 

e) Care este media sumelor depuse lunar de firmele al căror cod 

începe cu litera “C”?

82 

Bibliografie: 


1. Marin Fotache, SQL - Dialecte DB2, Oracle, Visual FoxPro, 

Editura Polirom, 2001, Bucureşti 

2. Mihaela Muntean, Dezvoltarea aplicaţiilor cu baze de date în 

Visual FoxPro, Editura All, 2001, Bucureşti 

3. Manualul de utilizare - Visual FoxPro 8.0 

4. Grupul BDASEIG, Baze de date. Fundamente teoretice şi 

practice, Infomega, 2002 

5. Manole Velicanu, Constanţa Bodea, Ion Lungu, Cristina Ioniţă, 

Georgeta Bădescu - Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, 

Petrion


Anexa 1 

Tabele utilizate 

unde: nr - număr; sal_brut - salariu brut; cod_dep - cod departament 

unde: cod_dep - cod departament; den-denumire 

unde: nr_factură-număr factură; data_fact - data facturii

84 


unde: cod_furn - cod furnizor; nume_furn - nume furnizor 

unde: cod_mf - codul mijlocului fix, per_amort - perioada de 

amortizare, cod_furn - codul furnizorului

SUPORT PENTRU LABORATOR - ULBS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?