SUPORT CURS MACARAGIU - Alege Tu Profesia

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu 

SUPORT CURS MACARAGIU 

2011 

1


CAP.1 : CADRUL LEGISLATIV, REGLEMENTĂRI ISCIR 

1.1. Atribuţiile ISCIR şi CNCIR S.A. 

Conform HOTĂRÂRII Nr. 1340 din 27 decembrie 2001 

privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, 

Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, 

ART. 1 

(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi 

Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organ de specialitate cu 

personalitate juridică în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor, având ca 

principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor 

şi siguranţa în funcţionare pentru instalaţiile, aparatele, componentele, dispozitivele 

de siguranţă şi mijloacele de control, prevăzute în anexa nr. 1 

ART. 2 

Pentru realizarea obiectului său de activitate ISCIR are următoarele competenţe: 

a) asigură în numele statului controlul respectării prevederilor legale din 

domeniul său de activitate, prin supraveghere tehnică, control şi verificări în 

funcţionare, precum şi prin supravegherea pieţei pentru instalaţiile şi aparatele 

prevăzute în anexa nr. 1; 

b) elaborează prescripţii tehnice în aplicarea reglementărilor din domeniul său de 

activitate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea 

conformităţii produselor; 

c) evaluează conformitatea instalaţiilor, aparatelor, dispozitivelor de siguranţă, 

materialelor şi a mijloacelor de control din domeniul său de activitate; 

d) expertizează şi evaluează cauzele şi efectele privind accidentele şi avariile din 

domeniul său de activitate; 

e) constată nerespectarea dispoziţiilor legale în domeniul său de activitate şi 

aplică sancţiuni contravenţionale, după caz. 

ART. 7 

(1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale ISCIR colaborează cu ministerele şi cu 

celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale. 

(2) ISCIR are dreptul de a solicita informaţii şi documente de la persoane fizice 

sau juridice care proiectează, construiesc, montează, repară, întreţin, deţin, 

exploatează şi comercializează instalaţii, aparate, componente, dispozitive de 

siguranţă, materiale şi mijloace de control, prevăzute în anexa nr. 1. 

(3) ISCIR are dreptul de acces în spaţiile de proiectare, producţie, încercări, 

verificare finală şi depozitare a aparatelor şi instalaţiilor, precum şi în locurile în 

care acestea sunt utilizate. 

2


Conform Ordinului Nr. 401 din 5 august 2005 

privind aprobarea aplicarii sigiliilor de catre inspectorii de specialitate din cadrul 

Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si 

Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) la instalatiile si echipamentele neautorizate sau care 

nu prezinta siguranta in functionare, conform Prescriptiilor tehnice - Colectia 

ISCIR, ISCIR are dreptul sa aplice sigilii la instalatiile sau echipamentele 

neautorizate sau care nu prezinta siguranta in functionare. 

Ridicarea sigiliilor se poate face numai de catre inspectorii de specialitate ISCIR. 

Ridicarea sigiliilor constituie infractiune. 

Conform legii nr. 64 din 21 martie 2008, privind funcţionarea în condiţii de 

siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor 

consumatoare de combustibil, completată cu Hotărârea Guvernului nr. 1407/2008, 

Hotărârea Guvernului nr. 1488/2009, Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010, în scopul 

funcţionării în condiţii de siguranţă, instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de ridicat 

clasice, aparatele consumatoare de combustibil şi componentele acestora, prevăzute 

în Anexa nr. 2, precum şi instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele 

instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum şi componentele acestora, 

prevăzute în Anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare şi de verificare tehnică. 

(art.2) 

Anexa 2 

Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de 

combustibil şi componente ale acestora 

1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte 

2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari 

3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari 

4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii 

de ridicat pe plan înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat 

5. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos 

6. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos 

7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele 

prevăzute la pct. 1 şi 3 - 6 

8. Aparatură şi instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor şi 

echipamentelor prevăzute la pct. 1 - 7 

9. Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor 

de distracţii 

Anexa 3 

Instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat şi unele instalaţii din cadrul 

obiectivelor nucleare, precum şi componente ale acestora 

1. Generatoare şi cazane de abur, de apă caldă sau fierbinte, inclusiv corpul 

reactorului 

3


2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari şi recipiente simple sub 

presiune mai mare de 0,5 bari 

3. Pompe 

4. Conducte pentru lichide, vapori şi gaze tehnice uscate sau umede 

5. Suporturi ale elementelor sub presiune 

6. Armături 

7. Sisteme tehnologice 

8. Macarale, ascensoare, elevatoare şi alte mecanisme de ridicat 

9. Accesorii de securitate pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute la 

punctele 1, 2, 4 şi 8 

Conform art.3 din legea 64/2008,” Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, 

Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat ( ISCIR), este organul de 

specialitate al administraţiei centrale, cu personalitate juridică, responsabil în 

numele statului pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a 

instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în Anexele nr. 2 şi 3.” 

Conform art.9 din legea 64/2008 

“(1) Verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificările tehnice în 

utilizare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în Anexa nr. 3 se efectuează 

de către ISCIR. 

Conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.6, începând cu 01.01.2011, se înfiinţează, 

Compania Natională pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si 

Recipientelor sub Presiune - S.A (CNCIR S.A.) 

Scopul CNCIR S.A. – conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.5 din statut – îl 

constituie “efectuarea de verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi 

verificări tehnice în utilizare la instalaţiile si echipamentele prevazute în anexa 2 a 

legii 64/2008”. 

Explicaţia termenilor folosiţi mai sus (conform legii 64/2008): 

autorizare a funcţionării - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de 

instalaţii/echipamente, în scopul atestării faptului că o/un instalaţie/ echipament 

îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi pusă/ pus în funcţiune în condiţii de 

siguranţă; 

verificare tehnică în utilizare - totalitatea examinărilor şi încercărilor efectuate la o/un 

instalaţie/echipament periodic şi ori de câte ori se modifică configuraţia acesteia/acestuia 

în baza căreia s-a acordat autorizarea funcţionării, în scopul asigurării condiţiilor de 

funcţionare în siguranţă. 

1.2. Atribuţiile deţinătorilor de instalaţii/echipamente ISCIR 

Conform art.9 din legea 64/2008 , 

“Persoana fizică sau juridică ce deţine/utilizează o instalaţie/echipament are 

următoarele obligaţii şi responsabilităţi conform prescripţiilor tehnice: 

a) să solicite şi să obţină avizul obligatoriu de instalare, după caz; 

b) să solicite şi să obţină autorizarea funcţionării; 

4


c) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este 

utilizată/ utilizat în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor, 

întreţinerii de către persoane autorizate, conform documentaţiilor şi prescripţiilor 

tehnice; 

d) să asigure existenţa, la fiecare loc de muncă, a instrucţiunilor tehnice specifice 

pentru utilizarea în condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor 

cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale 

instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor în care aceasta/acesta este 

înglobată/înglobat; 

e) să folosească pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de 

deservire autorizat; 

f) să asigure supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor/ 

echipamentelor” 

Prin urmare, orice deţinător de instalaţie/echipament ISCIR trebuie să: 

- încheie un contract cu un Operator RSTI autorizat ISCIR, care să-i asigure 

“supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor/ echip. - pct.f”, 

- încheie un contract cu un întreţinător autorizat ISCIR, care să-i asigure 

“efectuarea reviziilor, reparaţiilor, conform documentaţiilor şi prescripţiilor 

tehnice - pct.c” 

- să-şi autorizeze ISCIR personalul manevrant al instalaţiilor/ echipamentelor, 

în conformitate cu cerinţele prescripţiei tehnice CR 8/2009, pentru a “folosi 

pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de deservire 

autorizat – pct.e” 

- să-şi autorizeze ISCIR instalaţiile/ echipamentele “ceea ce înseamnă “să 

solicite şi să obţină autorizarea funcţionării- pct.b” 

1.3. Prezentarea principalelor prescripţii tehnice , Colectia ISCIR , în vigoare 

ISCIR şi CNCIR SA îşi desfăşoară activitatea pe baza unor normative tehnice cu 

caracter de lege, numite Prescripţii Tehnice (P.T.), elaborate de către ISCIR şi 

care se actualizează periodic. 

Prescripţiile Tehnice din colectia ISCIR sunt de mai multe feluri : 

a. P.T. pentru instalaţii sub presiune; simbolizate cu litera C, urmată de numărul 

P.T. respective şi de anul de cand au intrat in vigoare (ex. C1-2010) 

b. P.T. pentru instalaţii de ridicat ; simbolizate cu R, urmată de numărul acesteia 

şi de anul intrării în vigoare (ex. R1-2010) 

c. P.T. comune pentru instalaţiile de ridicat şi instalaţiile sub presiune; simbol 

CR (ex.: CR8 - 2009) 

d. P.T. pentru instalatiile din centralele nuclearo-electrice ; simbol NC pentru 

cazane , respectiv NR pentru instalatiile de ridicat 

e. P.T. pentru aparate consumatoare de combustibil in uz neindustrial; simbol A 

5


Pentru instalaţii de ridicat există în prezent următoarele P.T. principale : 

-R1-2010 : referitoare la “Maşinile de ridicat (macarale, mecanisme de 

ridicat,stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme ridicatoare ptr 

persoane cu dizabilitati, elevatoare auto si masini de ridicat de tip special”) 

-R2-2010 : referitoare la “Ascensoare electrice si hidraulice de persoane si 

marfuri cu comanda interioara” 

-R3-2010: referitoare la “Verificarea in utilizare a elementelor de transmitere 

a miscarii,a elementelor, dispozitivelor de legare, prindere si a elementelor de 

tractiune a sarcinii utilizate la instalatiile de ridicat: cabluri, carlige, lanturi, 

benzi, textile, funii si alte asemenea” 

1.4. Autorizarea personalului manevrant (macaragii), conform P.T. CR8/2009 

Prescripţia tehnică ce reglementează în prezent autorizarea personalului de 

deservire a instalaţiilor/ echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de 

deservire se numeşte CR8/2009. 

Conform art. 7 din CR8/2009, “persoanele care doresc să se autorizeze pentru a 

deservi o/un instalaţie/echipament din domeniul ISCIR (ex: macara) trebuie să 

urmeze anterior solicitării autorizării un program de formare profesională” 

Conform art.5 (1), “Personalul care va lucra ca macaragiu este examinat în vederea 

autorizării de către ISCIR după absolvirea unui program de formare profesională” 

Conform art.5 (2), “Programele de formare profesională în vederea autorizării 

personalului se organizează de furnizori de formare profesională avizaţi şi 

autorizaţi”. 

Prin urmare, persoana care doreşte autorizarea pentru a lucra ca macaragiu – 

de exemplu - trebuie să depună un dosar de înscriere la unul din furnizorii de 

formare profesională, să urmeze, pe baza unei programe de pregatire, 

cursurile teoretice si practice ale acestuia şi, dupa absolvirea acestora, să fie 

examinată teoretic si practic de catre o comisie de examinare. 

În cazul în care candidatul este declarat “admis”, ISCIR întocmeşte un procesverbal 

pe baza căruia îi eliberează ulterior o autorizaţie care îi conferă acestuia 

dreptul de a manevra instalaţia/echipamentul pentru care a fost şcolarizat (ex: 

macara). 

Obs.: 

Definiţia furnizorului de formare profesională - persoană juridică autorizată 

pentru a organiza programe de formare profesională a adulţilor, conform 

prevederilor legislaţiei în vigoare şi înscrisă în Registrul Naţional al Furnizorilor 

Autorizaţi 

Conform art.16, comisia de examinare este formată din : 

- inspectorul de specialitate ISCIR în calitate de preşedinte al comisiei; 

- formatorul atestat ISCIR din cadrul furnizorului de formare profesională; 

6


- reprezentantul furnizorului de formare profesională - secretarul comisiei 

Examenul în vederea autorizării constă dintr-o probă teoretică şi o probă 

practică, in aceasta ordine. Candidatul care obţine minim nota 6 (şase) este 

declarat „admis” la proba teoretică şi susţine proba practică. Candidatul care nu 

obţine nota minimă 6 (şase) la una din probe este declarat „respins” 

Pe baza rezultatelor din procesul-verbal încheiat, ISCIR eliberează candidaţilor 

care au promovat examenul o autorizaţie tip, însoţită de talonul pentru vize 

anuale, conform modelelor din mai jos. 

Valabilitatea autorizaţiei se confirmă anual, prin vizarea talonului pentru vize 

anuale de către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului. Valabilitatea 

talonului pentru vize anuale este de 4 ani. 

Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care însoţeşte autorizaţia atrage suspendarea 

dreptului de exercitare a activităţii pentru care a fost autorizat (art.17) 

Model de autorizaţie (faţă) 

Model de autorizaţie (verso) 

Posesorul autorizaţiei are obligaţia să cunoască şi să aplice 

întocmai prevederile prescripţiilor tehnice şi ale instrucţiunilor 

specifice referitoare la deservirea instalaţiilor/echipamentelor. 

Autorizaţia este personală , se p ăstrează în timpul serviciului 

asupra posesorului în bună stare şi se prezintă la cererea 

inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR şi a persoanelor 

împuternicite ale deţinătorului/utilizatorului 

instalaţiei/echipamentului. 

Posesorul autoriza ţiei nu poate deservi decât 

instalaţii/echipamente de tipul celor înscrise în autorizaţie. 

Este interzisă deservirea instalaţiilor/echipamentelor dacă acestea 

nu sunt autorizate să funcţioneze, exceptând cazurile în care se 

execută verificări şi încercări în vederea punerii în funcţiune. 

Operatorul RSVTI poate propune retragerea autorizaţiei de către 

emitentul acesteia atunci când posesorul a săvârşit abateri grave 

care periclitează siguranţa în funcţionare a 

7 

instalaţiei/echipamentului şi securitatea persoanelor. 

Autorizaţia poate fi suspendată sau retrasă de către inspectorul de 

specialitate din cadrul ISCIR, în condiţiile Legii nr. 64/2008, cu 

modificările şi completările ulterioare, privind siguranţa în 

funcţionare a instalaţiilor/echipamentelor.


_______________ 

Model de talon pentru vize anuale (faţă) 

1. Extinderea autorizatiei 

2. 

3. 

4. 

Model de talon pentru vize anuale (verso) 

Talon pentru vize anuale seria................... 

Anexă la autorizaţia nr.: .............................. 

..... ..... ..... ..... 

ANUL 20.. 20.. 20.. 20.. 

VIZA 

ANUALĂ 

5) 

1. Hologramă. 

2. Se înscrie clasa şi grupa, după caz, a instalaţiei/echipamentului pentru care se face 

extinderea autorizaţiei. 

3. Se înscrie numărul şi data procesului-verbal de examinare. 

4. Semnătura şi ştampila inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. 

5. Semnătura şi ştampila operatorului RSVTI/inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. 

8


CAP.2 MACARALE.CLASIFICAREA MACARALELOR 

2.1. Generalităţi. 

Macaralele sunt masini de ridicat complexe, cu unul sau mai multe mecanisme cu 

ajutorul carora efectueaza miscarile de deplasare a sarcinilor. Actionarea 

macaralelor se face cu unul sau mai multe motoare , sursa primara de energie fiind 

motorul cu ardere interna sau reteaua de energie electrica . 

Tipuri: -macarale cu brat 

-macarale rulante 

-macarale funicular 

-macarale speciale 

Macarale cu brat :-nedeplasabile-de bord 

-de perete 

-de planseu 

-pe fundatie 

-Derrick 

-deplasabile -turn 

-pe pneuri 

-pe senile 

-automacarale 

-lansatoare de conducte 

-pe cale ferata 

-portic(portuare) 

-plutitoare 

Macarale rulante :-poduri transbordoare 

-poduri rulante 

-macarale portal(capra)/semiportal(semicapra) 

-macarale consola 

Macarale funicular:-nedeplasabile 

-deplasabile 

Macaralele cu brat sunt caracterizate prin prezenta unui brat, de regula rotitor, in 

jurul unei axe verticale, astfel incat campul de actiune al dispozitivului de 

suspendare a sarcinii este un volum de forma cilindrica . Miscarile posibile sunt : 

ridicarea-coborarea sarcinii, rotirea bratului, bascularea (inclinarea) bratului sau 

deplasarea dispozitivului de prindere in lungul bratului (in cazul bratelor orizontale) 

Prezenta mecanismului de deplasare a macaralei amplifica in mod corespunzator 

campul de actiune al macaralelor cu brat . Se mentioneaza ca bascularea bratului si 

deplasarea intregii macarale pot fi concepute fie ca miscari care sa se poata efectua 

9


cu sarcina , fie ca miscari care nu pot efectua decat in gol . In primul caz se spune 

ca miscarea respectiva este o miscare de lucru, iar in cel de-al doilea , ca miscarea 

este de schimbare a pozitiei . 

2.2. Parametrii tehnici principali 

Parametrii tehnici principali ai unei masini de ridicat sunt acele care ii 

determina performantele . 

Pentru conceptie-proiectare , parametrii principali constituie minimul de date 

care trebuie sa fie indicat in tema sau sa fie adoptate functie de destinatia masinii de 

ridicat respective , in scopul efectuarii calculelor de proiectare si de dimensionareverificare 

. 

Numarul si chiar natura acestor parametrii difera in functie de tipul si de 

complexitatea masinii . 

Cu toate acestea , 3 parametrii tehnici principali sunt comuni tuturor 

masinilor de ridicat : 1. sarcina nominala 

2. inaltimea de ridicare 

3. grupa de functionare . 

In cazul macaralelor cu brat parametrii principali sunt , in ordinea importantei 

: momentul nominal , sarcina nominala , grupa de functionare , inaltimea de ridicare 

, raza de actiune si vitezele de lucru . 

1.Momentul nominal-reprezinta valoarea maxima a produsului dintre masa sarcinii 

si raza de actiune . 

M=max(Q∗R) , si se exprima in tm . 

M=momentul nominal Q=sarcina nominala R=raza de actiune 

Valoarea momentului nominal se limiteaza fie din conditia de stabilitate a 

macaralei , fie din conditia de rezistenta a elementelor ei structurale . 

Din acest motiv la macaralele cu raza de actiune variabila (datorita faptului ca 

produsul Q∗R=constant) trebuie redusa valoarea sarcinii nominale . 

Dependenta dintre raza de actiune este indicata de proiectant intr-o diagrama 

denumita caracteristica de sarcina a macaralei , sau este indicata numeric sub forma 

tabelara . 

2. Sarcina nominala-reprezinta valoarea maxima a sarcinii admisa sa fie ridicata in 

conditiile de exploatare respective (conditii definite de grupa de functionare) . 

Se exprima in kg sau t si se noteaza cu litera Q. 

3.Inaltimea de ridicare – reprezinta distanta maxima (masurata pe verticala) intre 

partile limita inferioara si limita superioara ale dispozitivului de suspendare sau 

apucare a sarcinii . 

Se exprima in m si se noteaza cu litera H . 

4. Raza de actiune – reprezinta distanta de la axa de rotatie a macaralei la axa 

dispozitivului de prindere existent . 

Se exprima in m si se noteaza cu litera R . 

Macaralele pot avea raza de actiune fixa sau variabila . 

10


La raza de actiune variabila intereseaza cele 2 valori extreme Rmax si Rmin , 

dar raza nominala se considera valoarea maxima (Rmax) . 

5. Grupa de functionare – este standartizata prin STAS 4662 pentru mecanisme si 

prin STAS 8290 pentru constructia metalica . 

6. Vitezele de lucru – reprezinta valorile de regim ale vitezelor miscarilor 

macaralelor (de ex. viteza de translatie , viteza de ridicare-coborare , viteza de rotire 

, viteza de basculare) . 

Se exprima in m/min si se noteaza cu litera v . 

2.3. Alcatuirea structurala a masinilor de ridicat (macaralei) 

Sunt 9 elemente structurale : 

1. Echipamentul de forta – reprezinta masina sau ansamblul de masini motoare si 

generatoare , inclusiv instalatiile lor anexa , care furnizeaza energia necesara 

actionarii echipamentului de lucru si sistemului de propulsie al masinii . 

In functie de sursa primara de energie se disting : 

a. actionarea diesel-mecanica : echipamentul de forta este motorul diesel si anexele 

lui ; 

b. actionarea diesel-electrica : echipamentul de forta este alcatuit din motorul cu 

ardere interna , generatorul electric cuplat cu acesta , precum si motoarele electrice 

de antrenare a mecanismelor macaralei impreuna cu echipamentul electric ; 

c. actionarea diesel-hidraulica : echipamentul de forta este alcatuit din motorul 

termic primar , grupul central de pompare , motoarele hidraulice de antrenare a 

mecanismelor si aparatajul hidraulic aferent ; 

d. actionarea electromecanica : echipamentul de forta cuprinde motoarele electrice 

de antrenare a mecanismelor si aparatajul electric din circuitele de forta ale acestora 

e.actionarea electo-hidraulica : echipamentul de forta cuprinde motorul electric 

primar , grupul central de pompare , motoarele hidraulice de actionare a 

mecanismelor si echipamentul hidraulic aferent . 

2.Transmisia 

In cazul actionarii directe (diesel-mecanica si electromecanica) , transmisia 

este mecanica intrucat utilizeaza organe de transmitere fie rigide 

(arbori , cuplaje , angrenaje) , fie flexibile (cablu , lant ,curea) . 

In cazul actionarii combinate (diesel-electrica , diesel-hidraulica si electrohidraulica) 

transmisia energiei de la masina generatoare la motoarele secundare se 

face pe cale electrica , respectiv hidraulica , iar de la motoarele secundare la 

organele de lucru prin transmisie mecanica . 

3.Echipamentul de lucru este reprezentat de dispozitivul de suspendare a sarcinii . 

La macaralele cu destinatie generala acesta este alcatuit din mufle cu carlig . La 

macaralele cu destinatie speciala putem avea ca echipament de lucru grafare , 

electromagneti , clesti ,cupe , etc. 

4. Mecanismele macaralei = ansambluri cu functionare independenta care asigura 

realizarea anumitor miscari de lucru . 

11


5. Instalatia de comanda si control = ansamblul de dispozitive si echipamente cu 

ajutorul carora se realizeaza punerea in functiune , reglarea , dirijarea , controlul , 

oprirea unui anumit mecanism sau a intregii masini . Comanda se realizeaza prin 

manete , pedale , butoane sau manipulatoare , iar controlul prin aparate indicatoare 

de bord . 

6. Sistemul de propulsie : Cu sistem de propulsie sunt echipate macaralele 

deplasabile . Avem sisteme de propulsie pe cai cu sine (cazul macaralelor rulante , 

turn , portuare si a celor pe cale ferata) si pe cai fara sine . In acest caz , sistemul de 

propulsie poate fi prevazut cu roti cu pneuri (cazul macaralelor pe pneuri si al 

automacaralelor) , cu senile (cazul macaralelor pe senile , lansatoarelor de conducte 

) , etc. 

7. Structura portanta = constructia metalica relativ rigida care preia sarcinile de 

lucru ale macaralei , precum si pe cele provenite din greutatea propie si le transmite 

organelor de rezemare . Structura portanta serveste ca suport pentru organele 

mecanismelor si celelalte sisteme ale macaralei , le fereste de socurile dinamice care 

apar in timpul functionarii si pastreaza pozitia reciproca a acestor organe . 

8. Instalatia de siguranta = ansamblul de aparate si dispozitive , dintre care unele cu 

functionare automata , cu ajutorul carora se asigura functionarea macaralelor in 

conditii de siguranta . Cele mai importante dispozitive de siguranta sunt : 

limitatoare de sarcina , limitatoare de moment (la macaralele cu brat) , limitatoare 

de sfarsit de cursa , limitatoare-avertizoare ale actiunii vantului , dispozitive de 

blocare , tampoane , opritori . 

9. Instalatii , echipamente si elemente auxiliare – Au rol utilitar si sunt : instalatia de 

iluminat , instalatia de incalzire , instalatia de semnalizare . Macaralele sunt dotate 

de asemenea si cu cabina , caroserie , pupitru de comanda 

2.4. Clasificarea macaralelor pe grupe 

1) MACARALE DEPLASABILE PE CĂI FĂRĂ ŞINE DE RULARE cum ar 

fi automacarale, macarale pe pneuri, macarale pe şenile, macarale montate pe vagon 

de cale ferată, macarale montate pe vehicule destinate transportului de materiale şi 

altele asemenea; 

2) MACARALE DEPLASABILE PE CĂI CU ŞINE DE RULARE cum ar fi 

poduri rulante, macarale portal, electropalane deplasabile pe grindă fixă şi altele 

asemenea; 

3) MACARALE CU BRAŢ ŞI/SAU PLATFORMĂ ROTITOARE LA 

PUNCT FIX SAU DEPLASABILE PE CĂI CU ŞINE DE RULARE cum ar fi 

macarale turn, macarale pivotante, macarale portic şi altele asemenea; 

4) MACARALE DE CONSTRUCŢIE SPECIALĂ cum ar fi macarale pe 

cablu, macarale foarfece şi altele asemenea; 

12


Nu fac obiectul prescriptiilor ISCIR: 

a) maşinile de ridicat şi dispozitivele lor auxiliare montate pe nave, platforme 

marine fixe şi mobile; 

b) excavatoarele, buldoexcavatoarele, încărcătoarele cu cupă, draglinele, maşinile 

de foraj, de extracţie şi maşinile similare, de toate tipurile, cu excepţia celor la care 

constructiv există posibilitatea montării mai multor tipuri de dispozitive de 

prindere specifice maşinilor de ridicat şi pot lucra în regim 

permanent/nepermanent de macara, stivuitor, platformă autoridicătoare şi 

altele asemenea; 

c) troacele, oalele de turnare şi platformele de încărcare, precum şi dispozitivele 

lor auxiliare; 

d) maşinile de şarjare, maşinile pentru manevrat capace, maşinile pentru 

bascularea oalelor de turnare şi roboţii industriali care efectuează operaţii de 

ridicare, transport şi coborâre semifabricate, integraţi în ciclul de funcţionare al unui 

utilaj tehnologic; 

e) elevatoarele continue şi transportoarele continue; 

f) maşinile de alimentare-încărcare a preselor de vulcanizat anvelope, cu 

comandă integrată în ciclul de funcţionare al presei; 

g) maşinile integrate în maşinile pentru galvanizare şi similare. 

2.5. Descrierea macaralelor rulante 

Principalele macarale rulante sunt podurile rulante si macaralele portal si 

semiportal. Sunt folosite pentru lucrari de incarcare-descarcare in depozitele de 

materiale, rampele liniilor CF si auto, la transportul paletizat si containerizat si 

pentru manipularea diferitelor materiale pentru constructii, in special a elementelor 

prefabricate din beton armat. 

a. Poduri rulante 

Podurile rulante sunt formate din una sau doua grinzi principale(in unele 

cazuri au si grinzi secundare), la capetele carora, de o parte si de alta, se afla cate o 

grinda de capat. Pe grinzile principale(si secundare) circula caruciorul principal si, 

respectiv, cel secundar, iar pe grinzile de capat se afla montate mecanismele de 

translatie ale podului. 

Podurile rulante pot fi clasificate dupa mai multe criterii: 

a. dupa constructia grinzilor: 

-cu grinzi cu inima plina(cu profile I,U), in care intra si varianta cu grinda 

suspendata; 

-cu grinzi cu zabrele, din profile imbinate prin nituri sau suruburi; 

-cu grinzi din tabla sudata; 

-cu grinzi Virendeel; 

b. dupa numarul de grinzi: 

-cu o grinda principala(poduri rulante monogrinda); 

-cu 2 grinzi principale(cazul general); 

13


-cu 2 grinzi principale si 2 grinzi secundare; 

c. dupa asezarea pe sinele caii de rulare: 

-normal asezate(calea sub grinzile de capat); 

-suspendate(calea deasupra grinzilor de capat); 

d. dupa mecanismul de ridicat: 

-cu mecanisme montate pe carucior; 

-cu electropalane; 

e. dupa locul de comanda: 

-din cabina aflata pe pod; 

-de la sol; 

-telecomandate; 

f. dupa numarul carligelor si al mecanismelor de ridicat: 

-cu un carlig; 

-cu 2 carlige; 

-cu 3 sau mai multe carlige; 

g. dupa organul de prinderea sarcinii: 

-cu carlig; 

-cu ochi; 

-cu traversa; 

-cu graifar; 

-cu electromagnet; 

h. dupa destinatie: 

-poduri rulante de uz general; 

-poduri rulante tehnologice. 

Pentru functionarea in conditii de siguranta, la podurile rulante trebuie 

respectate urmatoarele spatii de siguranta minime: 

-spatiul de siguranta superior si lateral: 100 mm; 

-spatiul de siguranta inferior: 200 mm; 

-spatiul de siguranta dintre elementele podului si linia principala de alimentare: 

circa 200 mm. 

b. Macarale portal si semiportal 

Aceste tipuri de macarale au constructii metalice caracteristice. 

Suprastructura macaralei(grinzile principale si caruciorul) este asemanatoare cu cea 

a podurilor rulante. La macaralele portal, grinzile principale se sprijina pe picioare, 

iar la partea inferioara a acestora se afla rotile de rulare pe sine. Fiecare pereche de 

picioare este solidarizata spre partea inferioara printr-un tirant. 

Grinzile principale pot avea limitata lungimea la locul de imbinare cu 

picioarele sau pot depasi picioarele(in consola) la unul sau ambele capete. 

Asemanator podurilor rulante, grinzile principale sunt solidarizate la capat prin 

grinzi de legatura. 

Macaralele semiportal au la un capat o pereche de picioare care se sprijina pe 

sina la sol, asemanator macaralelor portal, iar in partea cealalta se sprijina 

asemanator podurilor rulante, pe sina, la inaltime. Grinzile principale sunt de 

asemenea solidarizate prin grinzi de capat. 

14


Atat macaralele portal cat si cele semiportal pot avea in loc de 2 grinzi 

principale, una singura, in care caz se foloseste un electropalan suspendat cu 

carucior pe monosina. 

Ca dispozitive de prindere pot fi folosite, in afara de carlige si graifare, 

electromagneti etc. De asemenea, carucioarele pot fi rotitoare si cu brat. 

Pentru functionarea in conditii de siguranta, la macaralele portal trebuie 

respectat spatiul de siguranta de minimum 500 mm pe tot conturul macaralei. 

2.6. Descrierea tipurilor de poduri rulante din grupa c 

1. Poduri rulante de uz general 

Sunt poduri rulante electrice cu carlig(carlige) intalnite in majoritatea halelor 

sau pe estacade. 

De regula sunt poduri cu 2 grinzi principale(in executie cu inima plina, cu 

zabrele, cheson sau Virendeel), cu sinele pentru rularea carucioarelor fixate pe 

talpile superioare ale acestora, cu mecanismele actionate electric. Pot fi comandate 

de la sol sau dintr-o cabina fixata pe pod(la unul din capete sau la mijloc) si dotate, 

ca mijloc de prindere a sarcinii, cu unul sau 2 carlige actionate separat. Sunt 

destinate manevrarii in spatii inchise(hale industriale, centrale electrice, depozite 

inchise) sau in aer liber, a sarcinilor in bucati(piese si ansambluri mecanice grele, 

ansambluri de constructii metalice, bene cu materiale in vrac sau stivuite, oale cu 

metal lichid, forme de turnatorie, grinzi, prefabricate din beton, etc.). 

Podurile rulante electrice cu carlig se constuiesc, de regula, pentru sarcini 

(in tone) cuprinse in urmatoarea gama de valori nominale: 5;8;12,5;16;20;32;50; 

80;100;125;160;200;250;320. 

In marea majoritate a cazurilor, podurile rulante electrice cu carlig sunt 

incarcate mai rar cu sarcina nominala si mai frecvent cu sarcini pana la 25% din cea 

nominala, din care cauza, in scopul unei exploatari rationale, aceste poduri rulante 

sunt de regula concepute cu un mecanism principal de ridicare, dimensionat pentru 

sarcina nominala si cu un mecanism auxiliar de ridicare, dimensionat pentru 25% 

din sarcina nominala. 

In unele cazuri speciale, podurile rulante electrice cu carlig sunt echipate cu 2 

carucioare de aceeasi sarcina sau de sarcini diferite(dupa modul de repartizare a 

sarcinii), carucioare care fie ca lucreaza cuplate, fie ca au miscari coodonate. De 

asemenea, si podurile rulante insele, cand circula pe aceeasi cale de rulare, pot lucra 

cuplate, fie numai mecanic, fie mecanic si electric. 

2. Poduri rulante cu electropalan 

Constituie o categorie oarecum aparte de poduri rulante. 

Caracteristic pentru acestea este faptul ca folosesc drept mecanism de ridicare 

unul sau doua electropalane fixate pe sasiul caruciorului prin talpile de prindere. 

15


Podurile rulante cu electropalan se construiesc in mod obisnuit pentru sarcini 

cuprinse intre 2 tone si 25 de tone si deschideri pana la maxim 32 m. 

Translatia, atat cea a podurilor cat si a carucioarelor, se realizeaza cu grupuri 

motoare independente, ceea ce permite eliminarea elementelor transmisiei de 

legatura(arbori, cuplaje, lagare). Atat grupurile motoare cat si electropalanele sunt 

echipate exclusiv cu motoare asincrone in scurtcircuit, solutie ce simplifica 

aparatajul electric aferent, permitand eliminarea controlerelor si rezistentelor de 

demarare, impreuna cu contactoarele conexe. Aceste simplificari dau posibilitatea 

aliminarii podestelor care altminteri ar fi necesare tocmai pentru amplasarea 

elementelor sus-amintite. Rezulta in consecinta o constructie metalica simpla, 

usoara, redusa la grinzile principale si la cele de capat(ambele tipuri de grinzi in 

constructie cheson). 

Comanda motoarelor electrice de actionare este de asemenea simplificata, 

facandu-se de la o cutie cu butoane. Cutia cu butoane este suspendata deplasabil in 

lungul podului sau la un punct fix(pentru comanda de la sol), sau este amplasata in 

cabina la podurile rulante care translateaza cu o viteza mai mare de 40 m/min; 

suspendarea mobila a cutiei cu butoane, da posibilitatea personalului de manevrare 

sa ia pozitia cea mai potrivita in functie de forma si dimensiunile sarcinii. 

Atat la mecanismele de ridicare(in speta la electropalane) cat si la 

mecanismele de translatie, se poate realiza, pe langa viteza nominala si cate o 

microviteza care asigura conditii optime de folosire a acestor utilaje atat la operatii 

de montaj cat si la deservirea masinilor-unelte sau la operatii fine in laboratoarele 

uzinale sau la unele standuri de incercari. 

3. Poduri rulante cu graifar 

Se utilizeaza la manipularea si transportul discontinuu al materialelor in vrac, 

cu incarcare si descarcare efectuate complet mecanizat, fapt pentru care lucreaza 

fara personal auxiliar, fiind comandate central, de catre macaragiu. Ele sunt folosite 

pentru transportul agregatelor in liniile tehnologice de prefabricate din beton, pentru 

transportul materiilor prime in industria cimentului, pentru transportul nisipului in 

turnatorii, in depozite de minereuri, de alumina, etc. 

Structural, constructia metalica si mecanismele de translatie ale unui pod 

rulant cu graifar nu difera de cele ale unui pod rulant cu carlig, singura deosebire 

fiind de natura dimensionala. Anuma, podurile cu graifar, ca urmare a faptului ca 

lucreaza la inaltimi de ridicare mult mai mari, au ampatamente mai mari. Tot din 

cauza inaltimilor de ridicare mai mari cat si din cauza faptului ca graifarele incarca 

si descarca din spatii relativ stramte(buncare, vagoane), podurile cu graifar au 

cabina amplasata de regula la mijlocul deschiderii(asa-numita cabina de centru) in 

scopul unei supravegheri mai bune a functionarii graifarului. 

O deosebire fata de podurile rulante cu carlig, o reprezinta mecanismele de 

sustinere si inchidere a graifarului, asa-numitele “trolii pentru graifare”. Ele sunt 

alcatuite in toate cazurile din 2 tamburi de cablu, unul pentru sustinerea graifarului, 

iar celalalt pentru inchidere. Cei 2 tamburi asigura toate miscarile pe care trebuie sa 

le execute graifarul si anume: inchidere, ridicare in stare inchisa sau deschisa, 

16


deschidere, coborare in stare deschisa sau inchisa. Tamburii de cablu, la randul lor, 

sunt actionati cu un sindur motor sau cu 2 motoare. La actionarea cu 2 motoare se 

disting 2 solutii: cu 2 mecanisme gemene(alcatuite fiecare din elemente identice: 

motoare, cuplaje, frane, reductoare), respective cu transmisie planetara. 

4. Poduri rulante stivuitoare 

Sunt utilaje pentru transportul paletizat al sarcinilor in depozite dezvoltate pe 

verticala. Ca toate podurile rulante, ele sunt alcatuite dintr-o constructie metalica 

alcatuita din 2 grinzi principale solidarizate intre ele prin 2 grinzi de capat in care 

sunt montate elementele aparatului de rulare(rotile de rulare libere si motoare, 

ultimele fiind actionate individual prin asa-numitele grupuri de actionare de capat, 

fie cate 2 , de la un mecanism motor central). Podurile rulante stivuitoare ruleaza pe 

cai de rulare fixate pe stalpii de rezistenta ai halelor, depozitelor sau pe cai 

suspendate de talpile formelor de acoperis, ca grinzile rulante suspendate. 

5. Poduri rulante metalurgice(tehnologice) 

In cadrul proceselor tehnologice din metalurgie sunt incluse o serie de tipuri 

de poduri rulante, destinate de obicei unei singure operatii, de la care deriva si 

denumirea. Tipurile mai reprezentative de poduri rulante metalurgice sunt: 

a. Poduri rulante de sarjare 

Servesc la transportul si golirea troacelor cu fier vechi in cuptorul Siemens- 

Martin. 

Acestea au un carucior normal, cu 2 mecanisme de ridicare, asemanator celor 

de la podurile de uz general, si un al doilea carucior care se continua in jos printre 

grinzile principale, avand o coloana, platforma inferioara, cabina macaragiului si 

bratul cu ajutorul caruia se fac operatiile de incarcare a sarjelor. Cu ajutorul 

mecanismelor de pe acest carucior si de pe platforma inferioara se executa 

urmatoarele miscari: 

-deplasarea caruciorului, prin intermediul careia bratul cu troaca este introdus in 

cuptor; mai sreveste si la preluarea troacelor din hala adiacenta; 

-ridicarea coloanei cu platforma inferioara si a bratului; 

-rotirea platformei inferioare si a bratului; 

-miscarea de basculare a bratului pentru trecerea troacelor peste obstacole; 

-miscarea de rotire a bratului in jurul axei sale, pentru rasturnarea troacei. 

Toata constructia metalica este robusta pentru a face fata solicitarilor. 

b. Poduri rulante pentru troace 

Servesc pentru transportul troacelor. Prinderea troacei se face prin 2 perechi 

de carlige. Fiecare pereche de carlige este actionata de un mecanism de ridicare. 

c. Poduri rulante de stripare 

Se folosesc la scoaterea lingourilor de otel din lingotiere. Cu ajutorul unui 

cleste special se apuca lingotierea de urechile de prindere, iar cu ajutorul unui 

poanson se apasa asupra lingoului pana cand acesta este scos din lingotiera. Clestele 

de stripare executa miscari de ridicare, rotire si strangere. Forta cu care apasa 

17


poansonul este foarte mare, ajungand la 600 tone. Toate aceste miscari se realizeaza 

prin mecanisme montate pe carucior. 

d. Poduri rulante cu clesti pentru cuptoare adanci 

Se folosesc la introducerea si scoaterea lingourilor din cuptoarele adanci. 

Clestii sunt montati pe o constructie metalica(turnul) avand posibilitate de ridicare, 

rotire si strangere. Constructia metalica a acestui pod este de asemenea foarte 

robusta datorita greutatii proprii mari a elementelor sale, in special a turnului. 

Cabina macaragiului este protejata contra radiatiei calorice din cuptoare, cu tabla 

inoxidabila sau aluminiu, izolata, geamuri anticalorice si instalatie de climatizare. 

e. Poduri rulante cu brate 

Se folosesc pentru manipularea laminatelor sub forma de bare sau profile. In 

locul muflei cu carlig este montata o traversa, care are mai multe brate cu ajutorul 

carora se manipuleaza laminatele. Traversa este sustinuta pana la carucior printr-un 

sistem de cabluri care nu-I permite efectuarea balansului, inlocuind astfel 

constructia metalica(turnul) foarte grea care se intalneste la podurile de constructie 

veche. Pe carucior exista mecanismul de rotire, ce permite rotirea traversei la 360°. 

f. Poduri rulante de turnare 

Se utilizeaza la transportul metalului lichid. 

Din acest motiv se iau o serie de masuri de siguranta ca: 

-mecanismele de ridicare sunt prevazute cu 2 sisteme de frane independente, fiecare 

sistem trebuind sa asigure franarea eficienta nominala; acceleratiile la demarare si 

franare trebuie sa fie sub 0,2 m/sec., iar vitezele de deplasare sa fie de maxim 40 

m/min la caruaior si 80m/min la pod; 

-cabina macaragiului este prevazuta cu geamuri anticalorice, izolatii termice, 

aparatori contra radiatiei, precum si cu instalatie de climatizare. 

De regula, aceste poduri sunt prevazute cu 2 carucioare, fiecare asezate pe 

calea sa de rulare si grinzile sale. Deci podul are 2 grinzi principale, pe care circula 

caruciorul cu oala de turnare, si 2 grinzi secundare, pe care circula caruciorul cu 

mecanismele de ridicare auxiliare. Oala cu metal lichid este sustinuta de o traversa 

cu 2 carlige lamelare simple. Solutia constructiva este astfel aleasa incat cablurile ce 

sustin oala de turnare sa treaca printre grinzile principale si secundare; caruciorul cu 

mecanismele de ridicare auxiliare circula independent de pozitia caruciorului cu 

oala de turnare. 

g. Poduri rulante pentru tratamente termice 

La aceste poduri viteza de coborare a sarcinii trebuie sa fie foarte mare din 

motive tehnologice. Neintroducerea pieselor in baie cu viteza mare(in timp foarte 

scurt) influenteaza negativ caracteristicile ce se urmaresc prin tratament si creeaza 

pericole de incendiu. 

h. Poduri rulante pentru forja 

Pentru rotirea lingourilor sau a pieselor ce se forjeaza, in carligul 

mecanismului principal de ridicare se agata un dispozitiv. 

18


Piesa ce se forjeaza, de regula, este sustinuta de un lant cu eclise si bolturi. 

Dispozitivul de rotire este prins in carlig prin intermediul unor arcuri pentru a nu 

transmite podului socurile sau fortele aplicate piesei ce se forjeaza. 

6. Poduri rulante speciale 

Sunt podurile rulante cu electromagneti. 

Pentru manipularea unor materiale magnetice(span, table, profile laminate), 

mijlocul de prindere cel mai comod este, in anumite cazuri, electromagnetul sau o 

baterie de electromagneti suspendati pe o traversa fixa sau rotitoare. 

Astfel, la descompunerea pachetelor de table cu macarale cu carlig, deslipirea 

tablelor nu se poate face decat manual, cu eforturi mari, cu risc de accidentare a 

legatorilor de sarcina si cu deformari care cel mai adesea fac necesara o indreptare 

ulterioara a tablelor. Aceeasi operatie se face mult mai rapid si fara nici un risc, cu o 

macara sau un pod rulant echipat cu electromagneti. 

a. Poduri rulante cu electromagnet 

Pentru tablele si profilurile de dimensiuni mai reduse pentru span, pentru 

manipularea bilelor de spargere a fontei, pentru manipularea lingotierei, se 

utilizeaza carucioare cu un singur electromagnet, care ruleaza fie pe o cale de rulare 

fixa, fie pe un pod rulant sau pe o macara portal. 

Electromagnetul se agata in carligul macaralei. 

Fata de podurile rulante de uz general, podurile rulante cu electromagnet 

prezinta urmatoarele deosebiri: 

-caruciorul este echipat cu un mecanism suplimentar pentru infasurarea cablului de 

alimentare cu energie electrica ce se misca sincronizat cu mecanismul de ridicarecoborare 

sarcina, astfel incat cablul de alimentare cu energie electrica sa nu fie 

tensionat, dar nici sa formeze bucle; 

-intrucat alimentarea electromagnetului se face cu curent continuu, podul dispune 

de instalatie de redresare a curentului alternativ; 

-pentru ca sarcina sa nu cada din electromagnet in cazul unei intreruperi occidentale 

a curentului, podul se echipeaza cu baterii de acumulatori care intra in mod automat 

in actiune la intreruperea sursei principale, semnalizeaza optic si acustic in cabina 

macaragiului intreruperea survenita si permite functionarea normala a podului 

rulant timp de minim 10 minute. 

Locul de functionare a unei astfel de instalatii se delimiteaza, fiind interzis 

accesul persoanelor. 

b. Poduri rulante cu traversa cu electromagneti 

Pentru transportul si manipularea tablelor mari si a profilelor laminate lungi, 

devine imposibila utilizarea unui singur electromagnet, care daca ar putea eventual 

realiza forta portanta necesara, nu ar putea in nici un caz sa realizeze repartizarea 

acesteia pe o arie atat de intinsa incat sa asigure suspendarea tablei fara incovoiere 

sub greutate proprie. 

Foile mari de tabla se prind in conditii optime cu o baterie de electromagneti 

suspendati pe o traversa, la distante astfel calculate incat sa asigure, atat forta 

portanta necesara cat si un numar suficient de puncte de prindere, astfel ca sa 

19


impiedice deformarea tablei sub greutatea proprie. Suspendarea pe traversa a 

magnetilor este astfel facuta incat sa permita asezarea lor pe foaia de tabla, chiar 

cand aceasta prezinta abateri de planeitate; 

Solutia cea mai simpla este si in acest caz, tot suspendarea cu lanturi. 

Pentru a putea manipula table croite dupa cele mai diverse contururi(asa cum 

este cazul in constructia sectiunilor de nave), electromagnetii sunt alimentati 

individual cu curent electric, putand fi pusi sub tensiune(de la un pupitru cu 

butoane) in formatia necesitata de forma tablei de ridicat. 

Pentru eliminarea pericolului de cadere a sarcinii la intreruperea accidentala a 

curentului, se foloseste acceasi solutie ca si la podurile cu un singur magnet. 

2.7. Generalitati. cerinte de baza constructia metalica a podurilor rulante 

Constructiile metalice ale macaralelor sunt formate din elemente de lungimi 

limitate care sunt asamblate atat in faza de constructie , cat si in faza de montaj . 

Constructia metalica portanta a unei macarale formeaza structura de 

rezistenta pe care se monteaza mecanismele de lucru , asigurand functionarea in 

conditii de siguranta a instalatiei , printr-o dimensionare judicioasa . 

Elementele principale ale constructiei metalice pot fi : 

-grinzi cu inima plina , din profile I sau U ; 

-grinzi cu zabrele din profile sau tevi ; 

-grinzi cheson din tabla . 

Asamblarea elementelor componenete poate fi nedemontabila (prin sudura 

sau prin nituire) sau poate fi demontabila (cu suruburi sau cu bolturi) . 

Materialele folosite pentru constructia metalica portanta , inclusiv materialele 

pentru asamblare , trebuie sa fie insotite de buletinul de calitate emis de producator 

si sa corespunda prevederilor tehnice R1 , colectia ISCIR . 

Ca materiale de baza se folosesc oteluri calmate : 

-table si profile din oteluri de uz general , din care cele mai utilizate sunt OL 37-3K 

, OL 37-4K , OL 52 ; 

-tevi de uz general , marcile OLT 35 si OLT 45 ; 

-tevi pentru temperaturi joase , marcile OLT 35R si OLT 45R . 

Folosirea de oteluri calmate este impusa de faptul ca materialele constructiei 

metalice portante trebuie sa aibe o rezilienta buna (=rezistenta buna la socuri ) la 

temperaturi negative , la care se admite folosirea macaralelor . 

Pentru sinele de rulare ale macaralelor se foloseste otel cu rezistenta minima 

de 50 kg/mmp . 

Deci , structurile portante ale masinilor de ridicat se confectioneaza din otel , 

in cea mai mare parte sub forma de constructii sudate din laminate de otel . Structuri 

turnate din otel se intalnesc rar , de exemplu la batiurile macaralelor pe senile de 

mica sau medie capacitate . 

Exista numeroase argumente care conduc la preferinta pentru structuri sudate 

-existenta unor game largi de produse laminate din otel , mult mai largi decat gama 

otelurilor turnate ; 

20


-existenta unor tehnologii de sudare bine puse la punct ; 

-existenta unor metode de control nedistructiv al sudurilor ; 

-riscul de rebut sensibil mai mic in comparatie cu solutiile de realizare prin turnare . 

De asemenea constructiile metalice sudate sunt cu 15-20% mai usoare decat 

cele nituite . 

Constructiile nituite practic nu se mai utilizeaza la masinile de ridicat din 

cauza unui volum mare de manopera de executie , precum si din faptul ca gaurile de 

nit reduc sectiunile utile ale elementelor de constructie . De asemenea , reprezinta 

un dezavantaj faptul ca , imbinarile nituite trebuie controlate periodic . 

Fac exceptie doar constructiile metalice ale unor macarale cu regim greu de 

functionare , deoarece siguranta in exploatare a imbinarilor nituite , in conditiile 

unor vibratii puternice , este mai mare decat cea a imbinarilor sudate. 

Cerinte de baza 

Principelele cerinte impuse otelurilor pentru confectionarea constructiilor 

metalice sunt : 1. sudabilitatea 

2. rezistenta mecanica 

3. tenacitatea( a materialului de baza si a imbinarilor sudate) la 

temperatura minima de utilizare . 

1. Sudabilitatea=aptitudinea unui otel ca printr-un procedeu de sudare sa 

asigure in imbinarile sudate caracteristicile locale si generale prescrise pentru 

o constructie sudata . 

2. Rezistenta mecanica=capcitatea unui material de a prelua incarcari fara ca 

nivelul tensiunilor ce apar sa devina periculos . 

3. Tenacitatea=proprietatea otelurilor de a avea deformatii mari inainte de 

rupere . 

Asamblari prin suruburi 

Fac parte din categoria asamblarilor demontabile si permit montarea si 

demontarea repetata fara deteriorarea partilor componente . 

Asamblarile cu suruburi sunt alcatuite din elemente care se 

asambleaza,surubul si piulita , precum si elemente de asigurare impotriva 

desurubarii . 

Se pot folosi suruburi uzuale , suruburi pasuite si suruburi de inalta rezistenta 

Pentru asamblari cu suruburi uzuale(brute) , gaura se prelucreaza cu un 

diametru mai mare cu 1…3mm decat diametrul surubului . 

La asamblarile cu suruburi pasuite , diferenta dintre diametrele gaurii si 

surubului este de 0,2…0,3mm . 

Suruburile uzuale , ca urmare a lunecarii relative a pieselor asamblate , se 

recomanda sa se foloseasca doar la asamblari provizorii sau la elemente 

secundare care nu fac parte din categoria elementelor de rezistenta ale masinii . 

Ele sunt solicitate doar la contact(presiune pe gaura) si la forfecarea tijei . 

Suruburile pasuite preiau fortele de lunecare prin contactul cu peretii 

gaurilor(intocmai ca niturile) , datorita faptului ca tija si gaura au acelasi 

diametru nominal . 

21


Suruburile de inalta rezistenta nu preiau ele insele fortele de lunecare , dardatorita 

prestrangerii cu forte controlate- lunecarea pieselor asamblate este 

impiedicata de fortele de frecare care apar intre ele in zona influentata de 

strangere . 

Asamblari cu bolturi 

Bolturile sunt utilizate pentru realizarea unor asamblari articulate , 

demontabile . Astfel de asamblari sunt simple , sigure , iar montajul-demontajul 

se face cu usurinta . 

Se folosesc de regula la asamblarea unor subansamble ale masinilor de ridicat 

in constructie zabrelita , cum sunt tirantii rigizi , contrafisele , tronsoanele 

bratelor si turnurile macaralelor . 

2.8. Elementele componente ale constructiei metalice a podurilor rulante 

In general, constuctia metalica a podurilor rulante este formata din: una sau 

doua grinzi principale(in unele cazuri pot avea si grinzi secundare), la capetele 

carora, de o parte si de alta, se afla cate o grinda de capat. Pe grinzile principale 

circula caruciorul(carucioarele), iar pe grinzile de capat se afla montate 

mecanismele de translatie ale podurilor. 

Alte elemente ale constructiei metalice: 

-unul sau doua podeste laterale de trecere; 

-cabina de comanda(laterala sau de centru); 

-suport cablu flexibil de alimentare carucior; 

-balustrade; 

-scari de acces; 

-opritori; 

-cos de vizitare linie de alimentare pod. 

1. Sasiul podului 

Este format din cele 2 grinzi principale si cele 2 grinzi de capat. 

Asamblarea grinzilor se face prin sudura si cu suruburi(in general asamblari 

cu suruburi de inalta rezistenta). 

Pentru aceste grinzi ce constituie structura portanta se folosesc oteluri 

calmate (=pastrarea tuturor proprietatilor in cazul solicitarilor prin socuri), avand 

garantata rezilienta la temperatura minima de functionare(pentru podurile ce 

lucreaza in exterior-in aer liber-materialele constructiei metalice au rezilienta 

garantata la -20°C, iar podurile ce lucreaza in hale au garantata, pentru materialele 

constructiei metalice, rezilienta la 0°C). Marcile de otel folosite sunt: OL 37-3K, 

OL 37-4K si OL 52. 

2. Caruciorul 

Este format dintr-un sasiu(+elementele mecanismelor de ridicare-coborare si 

de translatie carucior) a carui constructie metalica este executata din marcile de otel 

mai sus mentionate. Caruciorul circula pe sine aflate pe grinzile principale. 

3. Podeste si balustrade 

22


Sunt spatiile de pe pod ce asigura accesul la cabina de comanda si pentru 

operatiile de intretinere, revizie si reparatie. 

Podestele trebuie sa aiba o latime de minimum 400 mm, iar in dreptul 

aparatajului electric de minimum 500 mm. Ele trebuie, de asemenea, prevazute 

minim cu balustrade, cu inaltimea de 1 m, spre exterior. Ca material pentru 

balustrade se folosesc tevi pentru temperaturi joase: OLT 35 sau OLT 45. 

4. Scari de acces 

Asigura accesul pe pod si sunt realizate din teava. 

5. Cabina de comanda 

Este locul unde se afla aparatajul de comanda prin intermediul caruia 

macaragiul executa manevrele cu podul rulant. 

In cazul podurilor rulante exista cabina de centru si cabine de capat. Ele sunt 

concepute, dimensionate si amplasate astfel incat sa asigure macaragiului o 

manevrare usoara si vizibilitate maxima asupra campului de lucru a podului, in 

conditii depline de protectie a muncii. 

In interiorul cabinei este asigurata o inaltime libera de cel putin 1800 mm; la 

cabinele scaun se admite reducerea acestei inaltimi libere pana la cel putin 1200 

mm. Toate cabinele de comanda trebuie sa fie prevazute cu scaun pentru macaragiu. 

Scheletul si invelisul exterior al cabinelor de comanda trebuie sa fie metalic, 

podeaua fixata pe schelet si suficient de rezistenta pentru a suporta aparatajul de 

comanda instalat in cabina si greutatea a 4 persoane. Podeaua va fi acoperita cu un 

covor de cauciuc rezistent la ulei sau covor din PVC. 

Cabinele inchise sunt prevazute cu geamuri in asa fel incat macaragiului sa 

poata observa in bune conditiuni toata suprafata deservita de macara. Ferestrele 

cabinelor sunt astfel construite incat sa permita curatarea lor la exterior. 

Cabinele inchise ale podurilor ce lucreaza in aer liber, respectiv in hale reci, 

vor fi prevazute cu posibilitate de incalzire electrica. 

Pentru podurile ce lucreaza in metalurgie, cabinele de comanda vor fi 

prevazute cu panouri de protectie, cu geamuri din sticla anticalorica sau cu geamuri 

duble din securit si cu instalatii de climatizare. 

Accesul in cabinele de comanda inchise ale macaralelor va fi asigurat prin 

usa sau chepeng cu posibilitati de incuiere. 

2.9. Antrenarea macaralelor: echipamente de forta; tipuri de actionari 

Notiuni generale si criterii de clasificare 

ACTIONARE = punerea in miscare a unei instalatii , prin transformarea unei 

forme oarecare de energie in energie mecanica . 

In functie de sursa de energie avem urmatoarele tipuri de actionari : 

-actionare manuala(energia umana); 

-actionare termica(energia termica); 

-actionare hidraulica(presiunea hidrodinamica); 

-actionare pneumatica(presiunea pneumostatica); 

23


-actionare electrica(energia electrica); 

-alte actionari. 

1.Actionarea manuala 

Se intrebuinteaza numai pentru sarcini mici si la mecanismele de ridicat 

care lucreaza numai ocazional , ca de exemplu la operatii de montaj si reparatii . 

Actionarea manuala se realizeaza prin intermediul manivelelor , al 

manivelelor cu clichet , al rotilor de lant , precum si a parghiilor de comanda . 

Puterea disponibila este redusa , de cca. 0,25 CP pe o durata de 5 minute. 

2.Actionare termica 

Se folosesc motoare cu ardere interna , ce sunt utilizate de obicei ca 

motoare centrale. Transmisia la diferitele miscari se face hidraulic sau electric; 

numai rareori mecanic . 

De obicei se utilizeaza motoare diesel cu turatii cuprinse intre 1500…2800 

rot/min. Se are in vedere ca motorul sa poata demara in gol si sa nu fie 

supraincarcat . In acest scop , se iau masuri ca introducerea unui cuplaj 

hidrodinamic sau se prevede o scadere a tensiunii in cazul depasirii unei anumite 

incarcari(in cazul actionarilor Ward-Leonard). 

3.Actionarea hidraulica 

Prezinta avantajele unei comenzi simple si a unui numar mic de 

reductoare. 

Sistemele intrebuintate sunt de 2 feluri si anume: cu cilindri de presiune 

si pistoane , sau cu motoare hidraulice. 

Sistemul cu cilindri de presiune si pistoane se intrebuinteaza acolo unde 

sunt necesare curse mici(de exemplu la mecanismele de basculare ale bratelor la 

automacarale , la manevrarea clestilor la macaralele de stripare , la mecanismele de 

fixarea troacelor , la graifarele cu motor etc). 

Instalatiile cu motoare hidraulice necesita aproape aceeasi dotare ca si in 

cazul actionarilor electrice . Actionarile hidrostatice se compun din urmatoarele 

elemente : pompa , motor , cilindru de lucru , comenzi si conducte. 

4. Actionarea pneumatica 

Se aseamana , in principiu , cu cea hidraulica , prezentand avantajul fata de 

aceasta ca neetanseitatile nu produc deranjamente atat de mari . 

Actionarea pneumatica se intrebuinteaza in special pentru comenzi si numai 

in cazuri speciale pentru actionarea mecanismelor. 

5. Actionarea electrica 

Este cea mai intrebuintata forma de actionare la macarale , datorita 

avantajelor pe care le prezinta : posibilitati de producere si transport simplu la mare 

distanta , siguranta mare in functionare , adaptare la toate conditiile de lucru si 

economicitate. 

Energia electrica cu care sunt alimentate macaralele in general este curentul 

alternativ trifazat de 380 V si rareori de 500 V. La actionarile in curent continuu se 

folosesc tensiuni de 110V,220V,440V si 600V. Alimentarea instalatiilor ce absorb 

puteri foarte mari poate fi facuta si la tensiuni peste 1000V , utilizand 

24


transformatoare pentru coborarea tensiunii la cat trebuie alimentate motoarele sau 

instalatiile respective. 

Mecanismele=lanturi cinematice ce servesc la transmiterea sau transformarea 

miscarii , precum si la transmiterea fortelor si momentelor de la elementul 

conducator la elementul condus. 

Clasificare: 

1. in functie de rolul lor-mecanisme pentru miscarea de rotatie; 

-mecanisme pentru miscarea de translatie; 

-mecanisme pentru miscarea in plan; 

-mecanisme pentru miscarea periodica; 

2.dupa modul de transmitere a miscarii-tansmisii cu organe flexibile 

(curele , lanturi) ; 

-transmisii cu angrenaje 

(conice , cilindrice); 

-transmisii prin frictiune 

(cu roti plane , cu discuri); 

3.in functie de raportul de transmitere a turatiei 

-cu un singur raport de transmitere(reductoare , 

amplificatoare de turatie); 

-cu mai multe rapoarte de transmiter (cuti de viteza); 

-cu variatia continua a turatiei(variatoare de turatie). 

La macarale , in functie de tipul acestora , se intalnesc urmatoarele tipuri de 

mecanisme: 

-mecanism de deplasare(translatie) a macaralei; 

-mecanism de deplasare a caruciorului; 

-mecanism de ridicare-coborare a sarcinii(principal si auxiliar); 

-mecanism de rotire; 

-mecanism de basculare(inclinare) a bratului; 

-mecanism de calare; 

-mecanism de telescopare brat; 

-alte mecanisme specifice operatiilor pe care instalatia trebuie sa le execute 

(deplasare masa , inchidere-deschidere dispozitiv de prindere , rotirea dispozitivului 

de prindere , etc.). 

Mecanismul de deplasare. rol, descriere, elemente componente, schema 

cinematica 

Mecanismele de deplasare ale macaralelor servesc pentru deplasarea acestora , 

precum si a sarcinilor pe orizontala in cazul in care este admisa deplasarea 

macaralelor cu sarcina suspendata in dispozitivul de prindere. 

In cazul podurilor rulante(macaralelor deplasabile pe sine de rulare) , deplasarea cu 

sarcina suspendata este una din miscarile principale ale acestora. 

In cazul actionarii electrice , aceste mecanisme sunt compuse din: 

25


1. Motoare electrice: Sunt de constructie speciala , pentru a corespunde regimului 

intermitent de functionare. 

2. Cuplajul elastic: Este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul 

mecanismului de deplasare. Acest cuplaj lipseste in cazul mecanismelor de 

deplasare cu grupuri de actionare , la rotile de rulare(actionare de capete) , cand pe 

arborele motorului electric se monteaza pinionul primei trepte a reductorului. 

3. Frana mecanismului de deplasare: In cazul macaralelor cu actionare centrala , 

aceasta frana este de tipul cu saboti sau cu banda si in cazul actionarii de capete , de 

regula este frana axiala(cu discuri sau conica). Se metioneaza ca macaralele , care 

functioneaza in hale sau depozite inchise si au viteza nominala de pana la 32 m/min 

, pot sa fie lipsite de frana. 

4. Reductorul: La mecanismele de deplasare cu actionare centrala , reductorul este 

de tip vertical cu 2 sau 3 trepte de reductie; la actionarea de capete , reductorul este 

de constructie speciala , in unele cazuri arborele de intrare al reductorului fiind 

insusi arborele motorului electric si arborele de iesire fiind arborele(osia) rotii de 

rulare. Pentru realizarea unor viteze reduse la actionarile de capete , se utilizeaza si 

reductoare planetare , care permit deplasari pe distante lungi cu viteza redusa , fata 

de recomandarea de a nu depasi o durata de 30 secunde la deplasarile macaralelor 

care au realizata viteza redusa cu ridicator de frana electrohidraulic. 

5. Arborii de transmisie: Acesti arbori , prevazuti la mecanismele de actionare 

centralizata pentru transmiterea momentului la rotile motoare ale macaralei , pot fi 

de inalta turatie , in cazul in care se prevede un motor de actionare central si 

reductoare de capete , sau arbori de joasa turatie , cazul cel mai frecvent , cand se 

transmite momentul realizat la arborele de iesire al reductorului. Arborii de 

transmisie se realizeaza din otel rotund(arbori plini), solutie din ce in ce mai rar 

utilizata din cauza consumului mare de otel , sau din tevi(arbori tubulari) care au 

avantajul unui consum mai mic de otel si o rigiditate mai mare datorita momentului 

de inertie mare al tevilor , fapt ce da posibilitatea unor arbori de lungime mare. 

6. Cuplajale arborilor de transmisie: Servesc la cuplarea arborilor respectivi intre ei 

precum si la cuplarea acestora cu reductorul mecanismului de deplasare si cu rotile 

de rulare motoare. Se utilizeaza cuplaje dintate sau cuplaje cu bolturi; cuplaje rigide 

se prevad foarte rar si numai la macaralele cu actionare manuala. 

7. Lagarele arborilor de transmisie: De obicei , se aleg de tipul lagare de 

rostogolire(cu rulmenti). 

8. Rotile macaralelor: Servesc la realizarea deplasarii acestora pe caile de rulare. Pot 

fi roti libere si roti motoare. 

9. Dispozitivele de siguranta: Aceste dispozitive sunt , dupa caz , urmatoarele: 

-limitatoare de sfarsit de cursa la deplasare; 

-tampoane si opritoare; 

-piese de reazem; 

-curatitoare de sina; 

-limitatoare impotriva mersului oblic; 

-dispozitive pentru oprirea macaralei in caz de vant; 

-dispozitive de blocare pe sine; 

26


-limitatoare de apropiere intre 2 macarale , care circula pe aceeasi cale de rulare. 

a. Mecanismul de deplasare(translatie) cu actionare centrala al unui pod rulant: 

rol, componenta, schema cinematica 

Mecanismul de translatie are rolul de a deplasa podul rulant intr-un 

sens sau in celalalt , in functie de necesitati . 

La cel cu actionare centrala ambele roti motrice , de pe o sina si de pe 

cealalta sina , sunt actionate de acelasi mecanism printr-un ax comun . 

In principiu , mecanismul se compune din : 

-motor electric de actionare; 

-cuplaj elastic intre motor si reductor; 

-frana amplasata de regula pe semicupla spre reductor; 

-reductorul; 

-arbori de transmisie; 

-cuplajele arborilor de transmisie; 

-lagarele arborilor de transmisie; 

-rotile podului(motoare si libere); 

-dispozitivele de siguranta . 

Schema cinematica : 

1-motor electric 

2-cuplaj elastic 

3-frana cu 2 saboti si REH 

4-reductor 

5-cuplaje dintate 

6-arbori tubulari de translatie 

7-roti de rulare motrice 

8-roti de rulare libere 

8 

4 3 2 1 

27 

5 6 7


b. Mecanismul de translatie cu actionare independenta a unui pod rulant: rol, 

descriere, schema cinematica 

Mecanismul de translatie are rolul de a deplasa podul rulant in ambele sensuri 

de translatie , in functie de necesitati . 

La mecanismul cu actionare independenta(de capete) , pentru fiecare roata 

motrica exista un mecanism . 

In principiu , fiecare mecanism in parte se compune din : 

-motor electric; 

-cuplaj elastic intre motor si reductor; 

-frana amplasata pe semicupla spre reductor; 

-reductor; 

-cuplaj dintat; 

-roata motrica; 

-roata libera; 

-dispozitive de siguranta(limitatori de cursa , tampoana , opritori ,piese de reazem , 

curatitoare de sina ,limitatoare de apropiere intre poduri , dispozitive de blocare pe 

sine) . 

Schema cinematica: 

7 7 

3 2 1 1 2 3 

6 5 4 4 5 6 

1-motor electric 5-cuplaj dintat 

2-cuplaj elastic 6-roata motrica 

3-frana cu 2 saboti si REH 7-roata libera 

4-reductor 

28


Roti de rulare 

Servesc la deplasarea macaralelor si a carucioarelor. 

Clasificarea se face dupa urmatoarele criterii: 

1.dupa felul caii de rulare: 

-roti ce ruleaza deasupra cailor de rulare; 

-roti suspendate , ce se deplaseaza pe talpa inferioara a caii; 

2.daca sunt actionate sau nu: 

-roti motoare; 

-roti libere; 

Rotile motoare realizeaza transmiterea miscarii prin antrenarea lor directa cu 

ajutorul rotilor dintate sau prin antrenarea axului(in acest caz solidarizarea rotii cu 

axul se face prin pana). 

3.dupa numarul buzelor: 

-roti cu 2 buze(cazul general la macarale); 

-roti cu o buza; 

-roti fara buze; 

4. dupa fixarea pe ax: 

-roti libere pe ax , montate pe rulmenti sau bucsa; 

-roti fixate pe ax prin pana; 

5.dupa suprafata de rulare: 

-cilindrica; 

-conica; 

-bombata; 

6.dupa constructia rotii: 

-dintr-o singura bucata; 

-roti cu bandaj. 

Rotile de rulare fara bandaj se executa din otel. Au dezavantajul ca dupa 

uzare se inlocuieste toata roata. 

Rotile de rulare cu bandaj se executa tot din otel , dar bandajul din otel cu 

rezistenta la rupere ridicata(70 kg/mmp). Bandajul se introduce la cald pe roata prin 

strangere(fretare). La uzarea bandajului acesta se schimba. 

Caile de rulare 

Sunt elemente intermediare intre macara si constructia de sustinere. Sunt 

alcatuite din sine , elemente de fixare , grinzi sau traverse pentru a prelua si 

amortiza incarcarile sinelor ce se transmit la grinzile din beton. 

Sinele pot fi: 

-din bare cu sectiunea patrata sau dreptunghiulara , din otel OL50; se folosesc la 

carucioarele sau macaralele usoare; 

-sine de tip macara , din otel marca OL70; se folosesc la macaralele grele; 

-sine de tip cale ferata; 

-profile I,U,T,L; folosite pentru caile de rulare suspendate. 

Rezemarea directa a sinelor pe grinzile de rulare se admite numai in cazul 

grinzilor de rulare metalice. 

29


In cazul grinzilor de rulare din beton , sinele se reazema pe placi metalice , 

iar intre acestea si grinzi se prevad elemente elastice(cauciuc , lemn, etc.). 

Caracteristic la o cale de rulare este deschiderea(ecartamentul). 

Deschiderea(ecartamentul) unei cai de rulare este distanta masurata pe 

orizontala intre axele sinelor caii de rulare,masurata in metri. Se noteaza cu litera D. 

-Abaterea limita la deschiderea cailor de rulare va fi de maxim: 

± 3mm pentru D ≤ 15 m 

± 25mm pentru D = 15 ÷ 90 m 

-Abaterea in plan orizontal de la forma rectilinie a firului caii de rulare va fi 

de maxim : 

± 3mm pentru D ≤ 15m 

± [3+0.25(D−15)] mm pentru D=15÷90m 

-Diferenta maxima admisa, in lungul firului, intre cota de nivel maxima si 

cota de nivel minima a suprafetei superioara a sinei de rulare va fi de 20mm, insa 

panta nu va depasi 1/1500. 

-Deplasarea relativa a capetelor sinelor de rulare la inadiri in plan vertical si 

pe orizontala, va fi de maxim 1mm. 

Mecanismul de translatie al caruciorului unui pod rulant. rol, descriere, schema 

cinematica 

Mecanismele de deplasare a carucioarelor servesc pentru deplasarea acestora, 

precum si a sarcinilor pe orizontala in lungul cailor de rulare ale carucioarelor. 

Carucioarele de sarcina se pot deplasa pe cai de rulare asezate, in cazul podurilor 

rulante bigrinda, a macaralelor portal, semiportal, consola, turn etc., sau pe cai de 

rulare suspendate, in cazul podurilor rulante monogrinda si a grinzilor rulante 

suspendate. 

Mecanismele de deplasare a carucioarelor pot sa fie de tipul cu transmisii 

rigide(cu angrenaje) sau de tipul cu transmisii elastice(transmisii prin cablu). 

Mecanismele de tipul cu transmisii rigide sunt similare cu cele din subcap. 

4.2.(actionare centrala). 

Mecanismele de tipul cu transmisii prin cablu sunt uzuale in special la 

macaralele turn cu brat orizontal. 

Mecanismul de ridicare-coborare al unui pod rulant. rol, descriere, elemente 

componente, schema cinematica 

Mecanismele de ridicare servesc pentru ridicarea si coborarea sarcinilor. 

In general , mecanismele de ridicare se compun din: 

1. Elementul de actionare: In functie de modul de actionare al macaralei , acest 

mecanism poate sa fie antrenat cu: 

a. forta manevrantului , prin intermediul manivelei sau a transmisiei prin cablu sau 

lant la macaralele manuale; 

30


b. motor electric de curent alternativ sau continuu la macaralele cu actionare 

electrica; 

c. motor termic propriu macaralei sau al autovehiculului pe care este montata 

macaraua; 

d. motor sau pompa hidraulica. 

2. Cuplajul elastic: Este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul 

mecanismului de ridicare; prin elementele elastice existente in cuplaj se amortizeaza 

intr-o oarecare masura socurile care apar la pornirea motorului. La antrenarea cu 

motor termic , cuplajul elastic este inlocuit printr-un ambreiaj. 

La actionarea manuala , acest cuplaj nu este necesar , manivela sau roata de lant 

fiind montate pe arborele de intrare in reductor. 

In cazul in care frana mecanismului de ridicare este amplasata intre motorul de 

antrenare si reductor , semicupla , dinspre reductor a cuplajului elastic , este 

prevazuta cu saiba de frana. 

3. Frana mecanismului de ridicare: De regula , se amplaseaza in asa fel incat sa 

produca franarea arborelui de intrare in reductor . Acest lucru se poate realiza prin 

intermediul semicuplei dinspre reductor a cuplajului elastic sau o semicupla de 

frana amplasata pe arborele de intrare in reductor la capatul opus cuplajului elastic 

dintre motor si reductor. La motoarele electrice cu frana inclusa sau atasata , se 

franeaza arborele motorului electric. 

4. Reductorul mecanismului de ridicare: Este necesar in vederea multiplicarii 

momentului elementului de actionare pentru a se asigura ridicarea sarcinii. Pentru 

mecanismele de ridicare actionate electric , de tipul clasic , se prevad reductoare 

orizontale cu angrenaje cilindrice. 

La mecanismele de ridicare a graifarelor se prevad , in vederea realizarii 

operatiilor de ridicare si de inchidere a graifarului , 2 reductoare identice , cate unul 

pentru fiecare operatie sau un reductor planetar. Aceeasi solutie cu 2 reductoare sau 

reductor planetar se aplica si in cazul in care este necasara realizarea unei inaltimi 

mari de ridicare pentru sarcini mari si este neeconomica prevederea unui singur 

tambur cu o lungime mare sau a unui singur motor de antrenare. 

La mecanismele cu actionare manuala , se prevad atat reductoare cu 

angrenaje cilindrice , cat si reductoare planetare si reductoare cu angrenaj melcat. 

5. Tamburul mecanismului de ridicare: Are rolul de a infasura cablul de tractiune a 

sarcinii. Functie de numarul de ramuri de cablu si inaltimea de ridicare , 

mecanismele de ridicare pot fi prevazute cu un singur tambur cu caneluri intr-un 

singur sens sau cu caneluri in 2 sensuri(stanga-dreapta sau dreapta-stanga) sau cu 2 

tamburi , unul avand canelurile intr-un sens si celalalt in alt sens. 

La mecanismele de ridicare prevazute cu transmisii prin lant , tamburul poate 

sa fie inlocuit cu o roata de lant. 

Cuplarea tamburelor cu reductorul se poate face printr-un cuplaj dintat , 

cuplaj cu bolturi sau printr-un angrenaj cilindric. Rotile de lant pot sa fie montate 

direct pe arborele de iesire al reductorului. 

Tamburele de obicei sunt amplasate pe lagare-tambur , care pot fi lagare de 

alunecare(cu bucse) sau lagare de rostogolire(cu rulmenti). 

31


La infasurarea cablului pe mai multe straturi , se recomanda sa se prevada 

dispozitive de infasurare a cablului care sa asigure o infasurare corecta a acestuia pe 

tambur. 

La mecanismele de ridicare la care , datorita socurilor ce apar la ridicarea 

sarcinii sau la asezarea pe sol a organului de prindere(la graifare), apare 

posibilitatea de ridicare a cablului de pe tambur , se va prevedea un dispozitiv de 

asezare a cablului. 

6. Dispozitivul de prindere a sarcinii: Se compune din organul propriu-zis de 

prindere a sarcinii(carlig , graifar , electromagnet , etc.) , mufla in care se monteaza 

si transmisia prin cablu sau lant , necesara pentru suspendarea si ridicarea sarcinii. 

7. Dispozitivele de siguranta cu care se echipeaza mecanismele de ridicare sunt : 

limitatorul de sarcina , limitatorul de moment al sarcinii , limitatoare de sfarsit de 

cursa ridicare-coborare , siguranta la carlig , opritoare. 

Schema cinematica a unui mecanism de ridicare-coborare carlig : 

3 2 

1 

1-motor electric 

2-cuplaj elastic 

3-frana cu 2 saboti 4 

si ridicator 

electrohidraulic 

4-reductor 

5-tambur de cablu 

5 6 7 

6-cuplaj rigid 9 

7-limitator de sfarsit de cursa 

8-cablu de tractiune 

9-rola de egalizare 

8 

(pe axul ei se afla limitatorul de 

suprasarcina) 

10-rolele muflei carligului 

11-carlig 

11 10 

Ansamblul compus din motor , frana , transmisie , tambur si cablu poarta numele de 

troliu. 

Clasificarea troliilor: 

a. dupa modul de actionare 

-trolii manuale; 

-trolii mecanice-actionate cu motor electric; 

32


-actionate cu motor hidraulic; 

-actionate cu motor cu ardere interna; 

b. dupa posibilitatea de inversare a sensului de antrenare a tamburului 

-trolii reversibile; 

-trolii nereversibile; 

c. dupa numarul vitezelor de infasurare a cablului 

-trolii cu o singura viteza; 

-trolii cu mai multe viteze(normala si microviteza); 

-trolii cu variatia continua a vitezei. 

Angrenaje 

Au rolul de a transmite miscarea de rotatie intre 2 arbori. 

Cele mai folosite angrenaje sunt: 

-angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati cu dantura exterioara sau 

interioara; axele arborilor acestor angrenaje sunt paralele; 

-angrenaje melcate(roata melcata se confectioneaza din bronz , iar arborele din otel 

de calitate ; cel mai des intalnit caz fiind pozitia la 90° intre axul arborelui si axul 

rotii); 

-angrenaje conice cu dinti drepti sau inclinati avand unghiul dintre axele arborilor la 

90°; 

-angrenaje planetare , cu una sau mai multe roti dintate-sateliti, ale caror axe se 

rotesc in jurul unei axe centrale impreuna cu cadrul suport al acestora. 

Rotile dintate se pot confectiona din otel , fonta , bronz sau materiale plastice. 

Caracteristicile principale ale unui angrenaj sunt: 

N1=turatia rotii conducatoare(rot/min); 

N2=turatia rotii conduse(rot/min); 

Z1=numarul de dinti ai rotii conducatoare; 

Z2=numarul de dinti ai rotii conduse; 

i=N1/N2=Z2/Z1=raportul de transmisie 

Reductoare 

Au rolul de a reduce turatia arborelui motor si implicit la marirea cuplului 

(momentului de torsiune) transmis. 

Sunt formate din angrenaje montate in carcase inchise. 

Principalele caracteristici ale unui reductor sunt: 

-raportul de transmisie 

i=Ni/Ne unde Ni=turatia arborelui de intrare; 

Ne=turatia arborelui de iesire; 

-putera arborelui la intrare; 

-momentul de torsiune la arborele de iesire; 

-numarul de trepte; 

-randamentul. 

33


Carcasele reductoarelor sunt formate din corp si capac , iar suprafata de 

separatie intre acestea se prelucreaza astfel incat sa se etanseze. Ungerea 

angrenajelor se realizeaza cu ulei. Sunt prevazute orificiu cu capac pentru 

introducerea uleiului ,joja sau indicator de ulei , iar la partea inferioara a baii 

orificiu de golire. Pe langa acestea in carcase se prevad capace pentru vizitarea 

angrenajelor si dopuri cu gauri de aerisire. Lagarele folosite sunt cu rulmenti. 

Tamburi(tobe) pentru cablu sau lant 

Au rolul de a infasura cablul sau lantul de tractiune , prin acestea aplicanduse 

si forta necesara infasurarii , respectiv ridicarii sarcinii sau , dupa caz , bascularii 

bratului ori a deplasarii caruciorului. 

Tamburii de cablu au forma cilindrica si rareori tronconica. Sunt goi la 

interior , prezentand la periferie santuri elicoidale intr-un singur sens sau in 2 

sensuri(stanga-dreapta) , in cazul in care cablul se infasoara intr-un singur strat. In 

cazul in care cablul se infasoara in mai multe straturi , tamburul poate sa nu fie 

canelat , iar la margini are pereti laterali. Pentru o infasurare corecta a cablului se 

prevad dispozitive de asezare corecta a acestuia(o rola ce preseaza spirele de cablu 

pe tambur). 

Diametrul tamburului depinde de diametrul cablului , grupa de functionare a 

mecanismului , constructia cablului si modul de infasurare a acestuia. 

Profilul santurilor elicoidale(canelurilor) de pe tambur este in functie de 

diametrul cablurilor , iar lungimea tamburului trebuie sa asigure depunerea cablului 

pana la ridicarea muflei in pozitia cea mai de sus. La coborarea muflei in pozitia cea 

mai de jos trebuie sa ramana cel putin 3 spire infasurate pe tambur, la fiecare capat 

de cablu. 

Tamburii sunt executati din otel prin turnare sau din tabla roluita si sudata pe 

generatoare. Pot fi simpli sau dubli(fig. 1.32.). 

Prinderea capetelor de cablu pe tambur se poate face prin cel putin 2 cleme 

sau prin pana. 

Role pentru cablu sau lant 

Rolele de transmisie pentru cabluri sau lanturi au rolul de a abate cablul sau 

lantul in punctele unde trebuie sa se modifice traseul acestuia , realizand astfel 

schema transmisiei. 

Rolele se executa din otel , fonta , mase plastice , etc. Profilul exterior este 

corespunzator organului flexibil de tractiune ce se abate. 

Diametrul exterior al rolelor se determina in functie de aceleasi elemente ca 

la tamburi. 

34


Actionarea electrica. Generalitati 

Actionarea electrica este cel mai folosit sistem datorita avantajelor pe care le 

prezinta. Majoritatea instalatiilor de ridicat, cu exceptia macaralelor deplasabile pe 

cai fara sine de rulare si a celor montate pe platforme CF,sunt astfel actionate. Chiar 

si la acestea din urma se foloseste uneori acest sistem. 

Energia electrica cu care sunt alimentate macaralele in general este curentul 

alternativ trifazat de 380 V si rareori de 500 V. La actionarile in curent continuu se 

folosesc tensiuni de 110V,220V, 440V si 600V. Alimentarea instalatiilor ce absorb 

puteri foarte mari poate fi facuta si la tensiuni peste 1000 V , utilizandu-se 

transformatoare pentru coborarea tensiunii la cat trebuie alimentate motoarele sau 

instalatiile respective. 

Pentru instalatiile electrice de comanda , in situatia in care comanda se 

executa de la sol , se utilizeaza tensiuni de cel mult 40V in curent alternativ sau 65V 

in curent continuu. Se permit tensiuni mai mari(220V sau 380V) numai daca 

respectiva carcasa a dispozitivului(cutia cu butoane) de comanda este executata , in 

exterior, complet din material electroizolant si rezistent la lovituri. 

Aparatele electrice sunt mecanisme sau dispozitive care servesc la variatia , 

reglajul si controlul automat sau neautomat al parametrilor proceselor si circuitelor 

electrice si neelectrice. Au de asemenea rolul de a asigura in bune conditii stabilirea 

si intreruperea continuitatii circuitelor electrice, ca si efectuarea transportului si 

distributiei energiei electrice de la sursele de energie la consumatori. 

Clasificare: 

a. dupa tensiunea de serviciu 

-aparate de joasa tensiune; 

-aparate de inalta tensiune; 

b. dupa functia pe care o indeplinesc 

-aparate de conectare si deconectare neautomata a circuitelor electrice 

(intrerupatoare,comutatoare,butoane de comanda,controlere, 

separatoare,intrerupatoare si comutatoare de lumina); 

-aparate de conectare si deconectare automata a circuitelor electrice 

(contactoare,relee de comanda,intrerupatoare automate); 

-aparate pentru reglaj 

(reostate,regulatoare,bobine de soc); 

-aparate pentru protectia circuitelor electrice contra curentilor sau 

tensiunilor prea mari(sigurante,descarcatoare,reactoare); 

-aparate destinate producerii cu ajutorul energiei electrice a unor 

forte mecanice(cuplaje electromagnetice,electromagneti,supape 

electromagnetice); 

-aparate de masurat(servesc la masurarea diferitilor parametrii electrici: 

intensitatea,tensiunea,puterea,frecventa etc.); 

-complete de aparate(indeplinesc mai multe functiuni); 

c. dupa felul protectiei fata de mediul inconjurator 

-aparate neprotejate sau deschise; 

35


-aparate protejate impotriva prafului; 

-aparate protejate impotriva apei; 

-aparate protejate impotriva atingerilor accidentale; 

-aparate antiexplozive; 

d. dupa mediul in care lucreaza(in aer,in ulei); 

e.dupa fenomenul fizic ce sta la baza functionarii lor 

(termoelectrice,interactiunea dintre curentul electric si campul magnetic, 

fenomene electromagnetice,etc). 

Fenomene si solicitari ce apar in functionarea aparatelor electrice 

1.Solicitari electrice: Factorii care influenteaza solicitarea electrica a izolatiei 

aparatului sunt: 

-marimea tensiunii de serviciu; 

-durata tensiunii aplicate; 

-felul curentului; 

-starea suprafetei materialului izolant; 

2.Solicitari termice: Sunt datorate arcului electric ce se formeaza la intreruperea 

unui circuit parcurs de curent, ca si pierderilor de energie ce se produc in caile de 

curent si in bobine la trecerea unui curent electric si pierderilor datorita magnetizarii 

pieselor din material feromagnetic. 

3.Solicitari mecanice: Sunt datorate fortelor electrodinamice , precum si uzurii si 

socurilor mecanice datorate pieselor in miscare. 

4.Solicitari datorate mediului ambiant: Mediul ambiant solicita din punct de vedere 

termice diferitele parti componente si izolatia aparatului , ca si piesele metalice. 

Umiditatea influenteaza rigiditatea dielectrica a materialelor izolante. 

Marimi caracteristice 

Pentru dimensionarea aparatelor electrice , ca si pentru o buna alegere si 

utilizare a lor in exploatare , trebuie sa se tina seama de cateva marimi care 

caracterizeaza regimul lor de functionare: 

-tensiunea nominalaUn=tensiunea pentru care este construit aparatul si pentru 

care este garantata buna functionare a acestuia; 

-curentul nominal In=curentul pe care un aparat il poate suporta fara depasirea 

unei incalziri limita, in conditiile unui regim normal de 

lucru; 

-frecventa de conectare=numarul de actionari pe care aparatul le poate 

executa intr-o ora . O inchidere si o deschidere a 

pieselor de contact ale unui aparat alcatuiesc o 

conectare. Durata unei actionari este compusa 

din durata de conectare(timpul in care aparatul 

este sub curent) si durata de pauza(fara curent); 

-rezistenta la uzura=este o marime care indica durata de viata a aparatului; 

-tipurile de protectie=se refera la masurile constructive ce se iau pentru ca 

aparatele sa satisfaca solicitarile mediului ambiant 

36


si de tehnica securitatii muncii. 

Echipamentul electric al macaralelor 

In functie de tipul macaralelor , echipamentul electric al acestora se 

compune din: 

-echipamentul electric de alimentare si de racordare la sursa de curent; 

-echipamentul electric de actionare a mecanismelor; 

-echipamenrul electric de comanda; 

-echipamentul electric de protectie si de siguranta; 

-echipamentul electric pentru iluminat,semnalizare,incalzire si ventilatie. 

Echipamentul electric de alimentare si de racordare la sursa de curent 

Pentru majoritatea macaralelor, echipamentul de alimentare si de racordare la sursa 

de curent se compune din: 

-intrerupator tripolar de retea, cu posibilitate de incuiere pe pozitia deschis, ce se 

amplaseaza cat mai aproape de locul de functionare al macaralei(pe perete,stalp), in 

loc vizibil si usor accesibil; 

-liniile de alimentare cu energie electrica; 

-culegatoarele de curent; 

-conductoarele circuitului principal de forta; 

-intrerupator general; 

-intrerupator de avarie; 

-intrerupator principal pentru manevre curente. 

Linii de alimentare cu energie electrica 

Alimentarea cu energie electrica a motoarelor si echipamentelor electrice 

montate pe macarale se realizeaza prin intermediul culegatoarelor de curent cu rola 

sau patina care ruleaza sau aluneca pe conductoare din fire de cupru sau profile de 

otel placate sau nu cu cupru, prin cabluri stranse in bucle sau derulate de pe tamburi 

de alimentare, sau prin carucioare de cablu. 

Felul alimentarii depinde de situatia locala. Astfel, culegatoarele de curent se 

folosesc in general pentru cai de rulare lungi(cazul podurilor rulante). Sistemul de 

alimentare prin cabluri cu manta de cauciuc-MCG-in bucle, sau prin carucioare de 

cablu(tip senila) se foloseste la caile de rulare relativ scurte(carucioare de pod 

rulant), in timp ce alimentarea prin cabluri cu manta de cauciuc infasurate pe 

tamburi se foloseste pentru cai de rulare medii sau lungi sau acolo unde pozarea 

liniilor de captare este anevoioasa sau imposibila(porturi,santiere), precum si in 

medii care nu admit scantei electrice(executii antiex). 

Solutia de alimentare cu cabluri prezinta o siguranta mare in exploatare. 

a. Conductoare de alimentare 

Pentru fire se intrebuinteaza cupru rotund sau profilat. Sectiunile maxime 

sunt de 80 mmp pentru cupru rotund si cca. 180 mmp pentru profile. Caderea 

37


ohmica nu trebuie sa depaseasca 5%. Caderea inductiva este de cca. 0,03Ω/m la 50 

Hz. Conductoarele de cupru se intind la capete prin intermediul unor intinzatoare. 

Pentru evitarea atingerilor intre conductoare, a caror distanta minima este de 

100 mm, se prevad la distanta de aproximativ 4m suporti cu sustinatori de fire. 

Domeniul de folosire a acestor conductoare este alimentarea podurilor rulante 

si a macaralelor cu regim mediu si usor, precum si alimentarea carucioarelor 

acestora. Captatoarele de curent care aluneca pe aceste fire sunt de tip rigid-de 100 

A cu patina; 

-de 200 A cu rola 

Conductoarele de cupru cu profil special se monteaza fix, cu ajutorul unor 

cleme montate la distante de 5…8 m. Domeniul de utilizare: macarale cu regim 

greu si viteze mari. 

Conductoarele din profile se folosesc in special pentru alimentarea podurilor 

rulante siderurgice. Sistemul mai raspandit este cel cu corniere pe care aluneca 

culegatoare de tip patina, cu piesa de contact din fonta sau tip pantograf cu piesa 

de contact din zinc. 

Rezultate mai bune se obtin cu sine profilate de otel, la care pentru reducerea 

caderilor de tensiune se monteaza in paralel conductoare de cupru sau aluminiu, sau 

capul sinei se placheaza cu cupru. 

b. Cabluri mobile 

Pentru alimentarea macaralelor portuare, a celor din santierele de constructii, 

se folosesc cabluri in manta de cauciuc, care se infasoara pe un tambur, pe unul sau 

mai multe randuri. Intrucat cablul trebuie sa fie permanent intins, tamburul este 

actionat in sensul intinderii. Actionarea tamburului se poate realiza prin intermediul 

unei contragreutati, a unor arcuri sau a unui motor asincron de constructie speciala 

care poate sta calat sub curent fara a se arde. 

Punctul de alimentare fix este situat de obicei la mijlocul caii de rulare. In 

cazul cailor de rulare lungi se pot face mai multe puncte de alimentare, iar 

conectarea se realizeaza prin intermediul unor prize speciale etanse. 

Cand pe aceeasi cale de rulare circula 2 sau mai multe macarale si 

conductoarele liniei de alimentare sunt executate din profile rigide, pentru fiecare 

macara se creeaza cate o zona de refugiu prin sectionarea conductoarelor. Rosturile 

la sectionare se realizeaza de minim 10 mm in cazul separarii prin aer si minim 100 

mm in cazul interpunerii de materiale in rosturi. Zona de refugiu trebuie sa 

depaseasca in lungime cu cel putin 1 m gabaritul macaralei peste tampoane, in 

ambele parti. La macaralele de la extremitatile caii, aceste zone se creeaza la 

capetele caii. Fiecare zona de refugiu se alimenteaza separat prin cate un 

intrerupator ce are posibilitate de incuiere pe pozitia deschis. 

c. Bucle de cabluri 

Pentru alimentarea carucioarelor, electropalanelor, a podurilor rulante 

monogrinda etc., se intrebuinteaza cabluri in bucle care se aduna la capatul caii de 

rulare. Cablul electric este sustinut de niste inele care aluneca pe un cablu purtator 

38


de otel. In cazul mai multor cabluri de alimentare, acestea se monteaza pe 

carucioare simple care ruleaza pe profile. 

d. Carucioare de cablu cu infasurare tip senila 

Pentru alimentarea carucioarelor se mai intrebuinteaza carucioare de cablu cu 

infasurare tip senila. Un astfel de carucior se compune dintr-un suport de teava 1 

sprijinit pe rolele 2, care se deplaseaza pe sinele 3. Lungimea caruciorului este putin 

mai mare decat jumatatea lungimii caii de rulare. La cele 2 extremitati ale 

caruciorului sunt prevazute role cu profil special 4 sau cate un tambur de cablu. 

Ramura superioara a cablului 5 se sprijina pe un sir de role libere 6, in timp ce 

ramura inferioara se desfasoara pe podest sau pe un suport.Tractarea caruciorului de 

cablu care se deplaseaza cu o viteza egala cu jumatatea din viteza caruciorului de 

sarcina este asigurata de un cablu de otel 7 sau chiar de cablurile de alimentare. 

Datorita lipsei scanteilor la locul de contact, aceste carucioare pot fi folosite 

si in medii cu pericol de explozie, daca se asigura o constructie corespunzatoare. 

Culegatoare de curent 

Au rolul de a realiza contactul electric permanent intre liniile de alimentare 

formate din conductoare neizolate si instalatia electrica de pe macara. Contactul se 

realizeaza prin greutatea proprie a culegatorului sau prin intermediul unor 

resoarte(cazul culegatorului de curent tip pantograf). 

Tipuri-culegatoare de curent de tip rigid; 

-culegatoare de curent de tip patina; 

-culegatoare de curent de tip pantograf. 

Intrerupatorul general 

Intrerupatorul general cu actionare manuala are rol de separator si se 

monteaza in circuitul principal de forta, dupa culegatori. 

La podurile rulante, amplasarea sa se face in imediata apropiere a 

chepengului pe podest, iar la celelalte macarale, cat mai aproape de locul de acces 

pe macara. 

Intrerupatorul de avarie 

Are rolul de a intrerupe rapid si sigur instalatia electrica a macaralei cu 

exceptia urmatoarelor circuite: 

-iluminatul de balizare; 

-semnalizarea pentru pericole iminente; 

-circuitele de alimentare ale bobinei de actionare a intrerupatorului 

insusi(cuprinzand blocajul de “zero” al controlerelor, contactele de blocaj ale usilor, 

chepengurilor etc.); 

-circuitele de iluminat; 

-circuitele de reparatie; 

-circuitele de alimentare a electromagnetilor de ridicare a sarcinii. 

Toate aceste circuite se leaga inaintea intrerupatorului de avarie si a celui 

principal. 

39


Intrerupatorul principal pentru manevre curente 

Are rolul de conectare a macaralei la retea, precum si acela de a intrerupe 

alimentarea cu energie electrica in caz de scurt-circuit, suprasarcina periculoasa la 

unul din mecanisme sau a caderii tensiunii de alimentare sub limitele 

admise(declanseaza la disparitia sau scaderea tesiunii cu 35% din tensiunea 

nominala), pentru a impiedica porniri necomandate la revenirea tensiunii. 

Deconecteaza de la retea in mod automat intreaga retea electrica cu exceptia 

circuitelor enumerate la intrerupatorul de avarie. 

Anclansarea sa nu trebuie sa fie posibila decat daca toate manetele aparatelor 

de comanda se gasesc in pozitia zero(controlerele) si toate contactele electrice ale 

dispozitivelor de blocare(usi, chepenguri,portite, etc.) sunt inchise. 

Intrerupatorul principal este rezistent la socuri si scuturaturi si este montat 

intr-o cutie metalica. Actionarea intrerupatorului principal poate fi manuala sau prin 

intermediul unui motor sau electromagnet. 

Cutia cu relee de protectie se monteaza langa intrerupatorul principal si 

contine cate 2 sau 3 relee termice sau electromagnetice pentru fiecare mecanism, 

precum si releul de tensiune nula. Releele termice sunt mai indicate deoarece 

asigura si o protectie la suprasarcini de durata, ceea ce nu se poate realiza la releele 

electromagnetice care declaseaza numai la scurtcircuit. Pentru ca protectia sa fie 

eficienta este necesar ca releul termic si motorul protejat sa aibe aceeasi constanta 

de incalzire. 

Echipamentul electric de actionare a mecanismelor 

Elementele de actionare ale mecanismelor sunt: motoarele electrice, 

rezistentele de pornire si reglare, ridicatoare de frana, electromagneti de ridicare a 

sarcinii. 

a. Motoare electrice 

Pot fi: 

-de curent continuu pentru tensiunile de 110,220,440,500 sau 600 V; 

-de curent alternativ trifazat pentru tensiunile de 220 V si 380 V conexiunetriunghi, 

respectiv 380 V si 500 V conexiune stea, frecventa de 50 Hz. 

Aceeasi constructie poate fi utilizata si pentru tensiuni si frecvente variind 

intre anumite limite ca de exemplu tensiuni de 600 V si frecvente de 40…60 Hz. In 

cazuri speciale se intrebuinteaza si motoare de curent alternativ monofazat. 

Motoarele de macara se caracterizeaza printr-o constructie robusta, cu 

arborele si intrefierul marit, avand un moment de demarare ridicat in scopul 

ajungerii rapide in regim stabilizat. Ele pot fi supuse unui numar mare de conectari 

pe ora(60,120,240 sau chiar mai mult),pot suporta inversari ale sensului de rotatie si 

franari in contracurent, functionand in regimul de lucru intermitent. 

1. Motoare electrice de curent cotinuu 

Sunt relativ rar intrebuintate, desi caracteristicile lor mecanice sunt deosebit 

de favorabile, datorita dezavantajelor generale ale curentului continuu(pentru 

40


alimentarea lor este necesara o instalatie speciala de curent continuu, posibilitati 

reduse de transport la distanta, uzura mai mare a contactelor si aparatelor de 

conectare, constructie mai complicata si mai scumpa a motoarelor, intretinere mai 

pretentioasa). 

Pentru aceeasi sarcina, consumul de energie in timpul pornirii motoarelor 

serie de curent continuu(cele mai folosite) este cu circa 35-40% mai mic decat cel al 

motoarelor asincrone. 

In ultimii ani se constata o tendinta de intrebuintare a motoarelor de curent 

continuu alimentate din retele trifazate prin intermediul redresoarelor comandate cu 

semiconductoare, in special in cazul instalatiilor mari cu regim de lucru intens cu 

pretentii deosebite in privinta reglarii turatiei(poduri transbordoare, descarcatoare 

de nave, macarale capra pentru santiere navale, etc.). 

Tipuri: 

-motoare de c.c. serie: la ele circuitul de excitatie este conectat in serie cu 

infasurarea rotorica; permit sa se obtina viteze de 

deplasare foarte mici, la deplasarea sarcinilor mari, fara 

pierderi suplimentare in reostate; 

-motoare de c.c. derivatie: au conectate in paralel circuitul de excitatie si 

infasurarea rotorica; 

-motoare de c.c. compound: au 2 infasurari de excitatie, una in serie si una in 

paralel. 

2. Motoare electrice de curent alternativ 

Motoarele de curent alternativ sunt raspandite pe scara larga in actionarea 

macaralelor datorita posibilitatii relativ usoare de transport la distanta a curentului 

alternativ, precum si simplitatii si robustetii lor; sunt mai ieftine si necesita o 

intretinere redusa. 

Tipuri:-motoare asincrone cu inele colectoare; 

-motoare asincrone in scurtcircuit; 

-motoare speciale de curent alternativ. 

Cele mai folosite motoare electrice la macarale sunt motoarele de curent 

alternativ trifazate asincrone cu inele colectoare. Subansamblele principale sunt 

statorul si rotorul. Statorul este fixat pe partea interioara a carcasei, iar rotorul se 

afla in interiorul statorului fixat pe lagare cu rulmenti in capacele electromotorului. 

Atat statorul cat si rotorul au infasurari trifazate. Infasurarea statorului este legata 

direct la bornele de pe carcasa motorului, iar infasurarea rotorului este legata la cele 

3 inele; prin intermediul unor perii de carbune ce calca pe inele se face legarea la 

borne. La conectarea motorului la retea in infasurarea statorica, datorita defazajului 

in timp si spatiu se produce un camp invartitor care actioneaza rotorul. Prin 

introducerea de rezistente in cicuitul rotorului, cuplul de demarare poate varia in 

limite mari, iar turatia poate fi reglata pana la 50% din turatia nominala. 

41


Motorul asincron in scurtcircuit 

Datorita absentei periilor si inelelor colectoare, precum si rotorului mai masiv 

la care bobinajul este inlocuit printr-o colivie turnata din aluminiu, motorul asincron 

in scurtcicuit este mult mai robust decat motorul asincron cu inele. Este mai simplu 

de intretinut, este mai ieftin si necesita mai putine aparate de comanda. 

Cu toateacestea, motorul asincron in scurtcircuit se foloseste rar, la 

macaralele mici, datorita urmatoarelor dezavantaje: 

-curentul de demarare este ridicat=(3,5…6)In; 

-caldura produsa de demarare se dezvolta in motor, motiv pentru care trebuie 

supradimensionat, ceea ce anuleaza partial avantajul referitor la pret; 

-momentul de demarare nu poate fi reglat cu ajutorul rezistentelor. 

Motoare speciale de curent alternativ 

Doua din tipurile de motoare speciale se utilizeaza pe scara destul de larga, in 

scopul obtinerii pe langa viteza nominala de lucru, a unei microviteze. Acestea sunt: 

convertizoarele de frecventa si frana cu curenti turbionari. 

Tipuri constructive de motoare 

1. Motoare din seria AIM si AIFM 

A=asincron; I=cu inele colectoare; M=macara; F=frana inclusa 

Sunt motoare asincrone cu inele colectoare si frana electromecanica; sunt 

destinate actionarii macaralelor, au o constructie mecanica robusta si au carcasa din 

fonta cenusie prevazuta fie cu talpi de fixare, fie cu flansa. Racirea este asigurata de 

un ventilator montat pe arborele rotorului, la partea opusa arborelui de iesire. La 

comanda pot fi dotate cu 2 arbori de iesire. Cutia de conexiuni este plasata la partea 

superioara a carcasei. 

Seriile de motoare AIM si AIFM se alimenteaza de la retele trifazate avand 

tensiunea nominala intre faze 220 V, 380 V, 500 V si frecventa de 50 Hz. Puterea 

nominala se garanteaza pentru temperatura ambianta de maximum 40°C si 

altitudinea de maximum 1000 m. 

La seria AIFM franarea se realizeaza cu ajutorul unei frane axiale cu discuri 

plane, normal inchisa, montata pe cel de-al doilea capat de arbore al motorului. 

Efortul de franare se realizeaza cu ajutorul unor arcuri, iar defranarea 

electromagnetic. 

2. Motoare din seria ASM si ASFM 

A=asincron; S=scurtcicuit; F=frana inclusa; M=macara 

Motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit din seriile ASM si ASFM au o 

constructie mecanica robusta. Carcasa poate fi prevazuta cu talpi sau flansa. Capatul 

de arbore este cilindric. Tensiunile de alimentare intre faze 220V,380V, 

500V,600V; frecventa 50 Hz. 

Puterea nominala este garantata pentru temperatura ambianta+40°C si 

altitudinea maxima 1000 m. 

Frana la motoarele ASFM este similara cu aceea de la motoarele AIFM. 

42


b. Rezistente 

Rezistentele pentru macarale sunt rezistente cu functionare intermitenta, 

supuse din punct de vedere termic si mecanic unor solicitari repetate. Ele trebuie sa 

permita un numar mare de conectari la cicluri scurte, dar in anumite situatii sa 

permita si conectari mai indelungate fara a se deteriora. In acelasi timp prin 

dimensionare si impartirea in trepte, trebuie sa permita demarari si opriri line, 

precum si accelerari de mase mari intr-un timp scurt. 

Rezistentele pentru motoarele de macara se executa din elemente de fonta rezistiva, 

sarme aliate cu rezistivitate marita sau tabla silicioasa. 

Pentru o mai usoara incadrare in diferitele scheme de actionare rezistentele se 

construiesc intr-o gama modulara care permite o mare elasticitate si varietate de 

solutii. 

c. Ridicatoare de frana 

Ridicatoarele de frana servesc la deschiderea franei, simultan cu conectarea 

motorului de antrenare a mecanismului corespunzator. Franarea se realizeaza 

automat la oprirea motorului prin intermediul unui arc de frana sau a unei 

contragreutati. Din motive de siguranta, in special la mecanismele de ridicare, este 

necesar ca franarea sa intervina automat, la disparitia tensiunii de alimentare a 

motorului. 

Dupa modul de constructie si functionare se deosebesc: 

-electromagneti de frana; 

-ridicatoare de frana electrohidraulice; 

-ridicatoare de frana cu motor. 

Se vor trata amanuntit la CAP.” DISPOZITIVE DE FRANARE”. 

d. Electromagneti de ridicare a sarcinii 

Se utilizeaza pentru manipularea si transportul materialelor 

feromagnetice(profile laminate,table,span,etc.). Prinderea sarcinii se realizeaza prin 

intermediul unuia sau mai multor electromagneti suspendati in carligul 

mecanismului de ridicare sau de o traversa fixa sau rotitoare. 

Tipuri:-electromagnet rotund; 

-electromagnet cu degete; 

-electromagnet dreptunghiular; 

-electromagneti rotunzi de dimensiuni reduse(∅ 270): se utilizeaza in grup, 

fixati pe o traversa(maximum 45 bucati) pe 2 sau 3 randuri. 

Alimentarea electromagnetilor se face in curent continuu din reteaua de 

curent trifazat prin intermediul unui redresor cu siliciu, la tensiunea de 110 V c.c. si 

a unor cutii de distributie. Comanda se face din cabina macaralei prin intermediul 

unei cutii de comanda, macaragiul avand latitudinea sa alimenteze numarul de 

electromagneti necesari in functie de procesul tehnologic. 

Pentru a preveni desprinderea sarcinii la disparitia accidentala a tensiunii, 

este necesar sa se prevada o baterie tampon care sa asigure alimentarea 

43


electromagnetilor pentru un timp minim de 10 minute. Disparitia tensiunii de 

alimentare de la redresor se indica printr-un semnal optic sau acustic. 

Echipamentul electric de comanda 

Pentru executarea miscarilor la mecanisme, variatia vitezelor si inversarea 

miscarilor, se executa sisteme de comanda prin: 

-controlere-cu comanda directa; 

-cu comanda indirecta;-butoane;contactoare;relee de timp. 

Controlerele sunt aparate de comanda prin intermediul carora macaragiul executa 

direct sau indirect conexiunea corespunzatoare a motorului de antrenare al unui 

mecanism. Dupa forma constructiva si modul de functionare, controlerele se impart 

in 2 mari categorii: 

-controlere cu comanda directa, la care conectarea elementelor din circuitul statoric 

si rotoric al motorului se realizeaza direct in aparat; 

-controlere cu comanda indirecta, la care controlerul comanda bobinele de actionare 

ale unor contactoare, iar circuitele de forta ale motoarelor sunt conectate de catre 

contactele principale ale acestora. 

Contactoarele sunt aparate pentru comanda la distanta destinate pentru un numar 

mare de conectari si deconectari ale circuitelor de forta; ele inchid un circuit sub 

actiunea comenzii si il mentin inchis tot timpul cat dureaza comanda. 

Actionarea contactoarelor, in general, se face electromagnetic, ele avand 

inclusa o bobina care este pusa sub tensiune cat se face comanda prin butoane sau 

controler cu comanda indirecta. Bobina creeaza un camp magnetic ce atrage 

armatura mobila a contactorului, realizand inchiderea contactelot din circuitul 

principal al motorului. La intreruperea comenzii se intrerupe circuitul ce 

alimenteaza bobina, dispare campul magnetic si armatura mobila este indepartata 

prin resorturi si astfel se intrerup contactele si odata cu acestea si circuitul principal 

al motorului. 

Butoanele sunt utilizate pentru comanda la distanta, in special la macaralele 

comandate de la sol. Sunt reunite de regula intr-un singur pupitru sau cutie. Ele 

inchid circuitul numai cat sunt apasate. 

Releele de timp sunt aparate de conectare care stabilesc sau intrerup circuite de 

comanda cu o intarziere variabila intre 0,15sec…16ore din momentul conectarii sau 

deconectarii. 

Dupa modul de functionare al temporizarii se deosebesc relee cu temporizare 

la anclansare si relee cu temporizare la declansare, iar dupa principiul constructiv se 

deosebesc relee cu armatura magnetica, relee cu motor asincron sau cu actionare 

pneumatica, relee electronice. 

Domeniul de reglare al temporizarii trebuie sa fie cat mai larg pentru a 

permite reglarea la fata locului si pentru a reduce numarul de piese de schimb. In 

mod normal sunt suficiente temporizarile cuprinse intre 0,5…5 sec. 

44


Echipamentul electric de protectie si siguranta 

Motoarele electrice, circuitele de forta, comanda, semnalizare, iluminat se 

protejeaza impotriva suprasarcinilor si a scurtcircuitelor. 

Protectia impotriva suprasarcinilor se realizeaza prin sigurante si relee termice. 

Sigurantele pot fi fuzibile sau automate. Cele fuzibile se topesc, iar cele 

automate declaseaza la trecerea unui curent mai mare fata de cel nominal. 

Releele termice sunt formate dintr-un bimetal care la trecerea unui curent 

mai mare decat cel nominal, se incalzeste excesiv si se deformeaza producand 

intreruperea unui contact care actioneaza asupra contactorului de pe circuitul 

respectiv generand intreruperea. Bimetalul este format din 2 metale placate care au 

coeficienti de dilatare diferiti, astfel ca la incalzire se deformeaza. 

Protectia la scurtcircuit se realizeaza prin relee electromagnetice. 

Pentru situatiile exceptionale cand, datorita unor deteriorari ale instalatiei 

electrice, accidental, partile metalice ale echipamentului electric si intreaga 

constructie metalica a macaralei sunt puse sub tensiune existand pericole de 

electrocutare a celor ce vin in contact cu macaraua, trebuie realizata protectia 

impotriva tensiunilor de atingere prin legare la priza de pamant. 

La macaralele care circula pe cai de rulare, legatura intre priza de pamant si 

macara se realizeaza prin sudarea cel putin a unei platbande pe sina caii de rulare, 

ce are continuitate electrica pana la priza de pamant. 

La macaralele pe ale caror sine de rulare exista posibilitatea depunerii de 

materiale izolatoare(praf, nisip, ciment, etc.) ce conduc la aparitia unei rezistente de 

contact intre roti si sina, la linia de alimentare cu energie electrica se prevede un 

conductor suplimentar(al 4-lea in cazul retelelor trifazice) destinat pentru protectia 

impotriva tensiunilor de atingere, avand sectiunea cel putin egala cu a 

conductoarelor de faza. Acest conductor se leaga la ambele capete cu caile de 

rulare, iar pe el va circula un culegator de curent ce face legatura cu constructia 

metalica a macaralei. In continuare cel de-al 4-lea conductor se leaga prin platbanda 

pana la priza de pamant. In cazul in care sina are intreruperi(rosturi pentru dilatatie, 

capete), la acestea se asigura continuitate electrica prin platbanda sudata la ambele 

capete intrerupte. 

La macaralele unde sina caii de rulare este asezata pe grinzi metalice, iar 

acestea, la randul lor, pe stalpi metalici asigurand continuitatea, nu mai este 

necesara legarea la pamant, daca prin stalpi se realizeaza o priza naturala cu 

rezistenta sub 4Ω. 

La macaralele fixe se leaga constructia metalica a acesteia prin platbanda la 

priza de pamant. Carcasele echipamentului electric demontabil(motoare, aparataje, 

etc.) se leaga prin conductor la constructia metalica. 

Protectia se considera corespunzator atunci cand priza de pamant are valoarea 

sub 4Ω, iar daca priza este comuna cu instalatia de paratraznet trebuie sa aiba 

valoarea sub 1Ω. 

45


Priza de pamant este formata din tevi de otel galvanizat(electrozii) batuti in 

pamant. Numarul electrozilor este in functie de rezistivitatea solului astfel incat sa 

se realizeze valoarea necesara(sub 4Ω sau 1Ω). Electrozii se leaga intre ei cu o 

platbanda galvanizata, prin sudura, iar un capat al platbandei este scos deasupra 

solului, iar de acesta se leaga macaraua ce trebuie protejata. 

Valoarea prizei de pamant se masoara la intervale de cel putin 6 luni. 

Echipamentul electric pentru iluminat,semnalizare si incalzire 

La macaralele unde iluminatul este necorespunzator, se asigura iluminatul 

general prin corpuri de iluminat protejate conform conditiilor in care functioneaza 

macaraua. 

Locurile unde este necesar sa se asigure iluminarea sunt: locul de lucru, 

scarile, podestele, cabinele cu aparataj electric si echipament mecanic, cabina 

macaragiului. Locul de munca se ilumineaza cu lampi sau reflectoare cu puterea de 

200…1500 KW, alimentate la tensiunea de 220V. Cabinele se alimenteaza prin 

intermediul corpurilor de iluminat la tensiunea de 24V,iar pentru lampile portative 

si unelte se prevad prize la tensiunea de 24V. 

Ca regula generala intregul sistem de iluminare se conecteaza prin sigurante 

fuzibile inaintea intrerupatorului principal, asa incat in caz de deconectare a 

acestuia, sa existe lumina necesara pentru depanare. Tensiunile necesare iluminarii 

se obtin de la transformatoare de iluminat cu o infasurare primara si 3 infasurari 

secundare. Nu se admite folosirea autotransformatoarelor si nici a tensiunii luata 

intre o faza si nul. 

De regula, la macaralele actionate electric din cabina, se folosesc 2 sisteme de 

semnalizare acustica, actionate de la locul de comanda(hupa si clopot). Sistemele 

trebuie sa se deosebeasca intre ele intrucat unul este pentru atetionarea manevrelor 

curente, iar celalalt pentru semnalizarea pericolelor. 

Cabina macaragiului se incalzeste prin corpuri de incalzire simple sau cu ventilator. 

In cazul podurilor rulante care lucreaza in medii calde(siderurgie, etc.) sau 

nocive, cabinele se climatizeaza. 

46


CAP. 3 COMPONENTE DE SECURITATE SI ALTE 

COMPONENTE NECESARE PENTRU ASIGURAREA 

SIGURANTEI IN EXPLOATARE 

3.1. Generalitati 

Dispozitivele de siguranta (componentele de securitate) au rolul de a interveni in 

functionarea instalatiilor de ridicat in cazul in care mecanismele – din motive 

obiective sau subiective- ajung in pozitii sau la stari de incarcare limita. 

Au 3 functii principale:-de supraveghere; 

-de semnalizare; 

-de protejare(securitate). 

Exercitarea functiei de supraveghere consta in asigurarea functionarii tuturor 

mecanismelor supravegheate , la parametrii normali. 

Functia de semnalizare consta in furnizarea de informatii macaragiului asupra 

regimului de lucru, a starii de incarcare si parametrilor care definesc configuratia de 

lucru, precum si furnizarea semnalelor(optice si acustice) in situatia depasirii 

limitelor admise. 

Functia de protejare se exercita in situatiile limita de pozitie sau de incarcare ale 

instalatiei de ridicat si consta in interzicerea acelor manevre care ar avea ca urmare 

depasirea acestor limite, ramanand posibile numai manevrele care au ca urmare 

restabilirea conditiilor normale de lucru. 

Oricare ar fi gradul de perfectionare al dispozitivelor de siguranta, macaragiul nu 

trebuie sa se bazeze in exclusivitate pe buna functionare a acestora. 

Fata de cele 3 functii enumerate, dispozitivele de siguranta trebuie sa indeplineasca 

mai multe conditii: 

-sa aibe sensibilitate si fiabilitate ridicate; 

-sa nu diminueze performantele masinii; 

-sa fie usor accesibile, sa poata fi reglate usor si sa-si mentina reglajul in 

timp, chiar in situatia modificarii conditiilor de mediu; 

-sa revina in starea corespunzatoare functiei de supraveghere dupa incetarea 

cauzei care a provocat exercitarea functiei de protejare; 

-sa fie prevazute cu elemente de protectie la suprasolicitari; 

-sa poata fi intretinute usor si sa aibe un pret de cost redus. 

Clasificare: 

-pentru pozitii limita(limitatoare de sfarsit de cursa=LSC) 

-LSC ridicare-coborare sarcina; 

-LSC basculare brat; 

-LSC deplasare macara; 

-LSC rotire; 

-LSC evitare lovire cabina; 

47


-pentru stari de incarcare limita 

-limitatoare de sarcina; 

-limitatoare de moment; 

-pentru actiuni exterioare 

-dispozitive anticoliziune; 

-anemometre; 

-dispozitive de blocare pe sina; 

-pentru evitarea mersului oblic; 

-pentru mecanisme de ridicare actionate hidrostatic 

-supape de retinere la spargerea conductelor; 

-supape de reglare a vitezei de coborare; 

-pentru limitarea mecanica a deplasarii 

-opritoare; 

-tampoane; 

-alte dispozitive de siguranta 

-piese de reazem; 

-curatitoare de sina; 

-sigurante la carlig. 

3.2. Dispozitive de siguranta pentru pozitii limita 

Sunt cunoscute sub denumirea de limitatoare de sfarsit de cursa. Functia lor 

este de a intrerupe automat actionarea mecanismelor instalatiilor de ridicat in 

situatiile in care partile in miscare ale acestora depasesc pozitiile de lucru 

prestabilite. Functionarea lor trebuie in asa fel conceputa incat sa permita actionarea 

mecanismelor protejate in sensul aducerii partilor in miscare in cadrul limitelor 

normale de lucru. 

a. Limitatoare de sfarsit de cursa pentru mecanismele de ridicare 

Dupa miscarea pe care o limiteaza, aceste limitatoare se impart in: 

-limitatoare de sfarsit de cursa la ridicare; 

-limitatoare de sfarsit de cursa pentru pozitia limita inferioara a dispozitivului de 

prindere a sarcinii. 

Limitatoare de sfarsit de cursa la ridicare 

Se construiesc in mai multe variante: 

1. cu surub si came declansatoare, utilizate la instalatiile de ridicat care nu-si 

modifica raportul de transmitere al palanului, iar infasurarea cablului este dirijata; 

2. cu parghie si contragreutate, utilizate la instalatiile de ridicat cu brat basculant 

sau care in timpul exploatarii isi pot modifica raportul de transmitere al palanului de 

ridicare, iar infasurarea cablului pe tambur se poate face si nedirijat; 

3. cu reductoare cu roti dintate si came, utilizate ca limitatoare pentru macarale cu 

graifar, avand si functia de dispozitiv de comanda semiautomata a mecanismului de 

inchidere-ridicare a graifarului. 

48


Limitatorul de cursa cu surub se compune din: axul surub cu sistemul de 

reglaj al numarului de rotatii, sistemul de sacadare, axul cu came, sistemul de 

contacte cu camerele de stingere ale arcului electric. Contactele limitatorului sunt 

actionate prin rotirea surubului in ambele sensuri, la numarul de rotatii pentru care a 

fost reglat. De regula, actionarea surubului se face de la arborele tamburului 

mecanismului de ridicare prin intermediul unei transmisii cinematice cu lant sau cu 

roti dintate. 

Limitatoare de sfarsit de cursa pentru pozitia limita inferioara a dispozitivului 

de prindere a sarcinii 

Aceste dispozitive au rolul sa asigure pe tamburul de cablu rezerva de cel 

putin trei spire de siguranta. 

Pentru mecanismele de ridicare care nu-si schimba raportul de transmitere al 

palanului, functia acestor dispozitive este indeplinita de acelasi dispozitiv care 

asigura protejarea si la limita superioara a carligului(se foloseste LSC cu surub si 

came declansatoare). 

Pentru macarale mobile si automacarale unde in functie de lungimea bratului 

raportul de transmitere al palanului de ridicare se modifica, sunt folosite dispozitive 

cu rola de apasare, care au rolul de a ajuta la infasurarea uniforma a cablului pe 

tambur. 

b. LSC pentru mecanismele de basculare 

La macaralele cu brat basculant se prevad limitatoare care sa actioneze atat la 

sfarsitul cursei de ridicare (inchidere) a bratului, cat si a celei de coborare 

(deschidere) a acestuia. Se folosesc intrerupatoarele electrice cu tija telescopica si 

rola, conectate in circuitel de comanda a bascularii, actionate prin cama. 

Intrerupatorul se poate monta atat pe brat, cat si pe partea fixa. 

c. LSC pentru mecanismele de translatie 

Sunt dotate cu astfel de dispozitive de siguranta carucioarele de sarcina si 

macaralele deplasabile pe cai cu sine de rulare. 

Se utilizeaza de regula intrerupatoare cu parghie basculanta actionate de rigle 

declansatoare. Parghia 1 este prevazuta cu o rola 2, care este elementul ce intra in 

contact cu rigla. Revenirea parghiei in pozitie normala se face sub actiunea unui arc. 

Declansarea se face la un unghi de basculare de 30°…40°, functie de constructie, 

dar cursa maxima ajunge la 60°. 

De regula, in cazul carucioarelor intrerupatorul este plasat pe capatul caii si 

rigla pe carucior, iar in cazul macaralelor rigla este fixa si intrerupatorul pe macara. 

In ambele cazuri intrerupatorul si lungimea riglei se aleg avandu-se in vedere ca 

dupa declansare si franare, din cauza inertiei,caruciorul si macaraua mai parcurg o 

distanta egala cu spatiul de franare. 

d. LSC la rotire 

Sunt utilizate la macaralele rotitoare la care trebuie limitat unghiul de rotire. 

Se folosesc limitatoare electrice de cursa cu tija telescopica si rola montate pe 

partea fixa sau pe partea rotitoare, actionate prin came. 

49


e. LSC la deplasare sau rotire pentru evitarea lovirii cabinei 

Pentru acest scop nu exista dispozitive speciale. Se utilizeaza LSC de tipul cu 

surub si cu parghie si rola(ca la limitarea mecanismelor de translatie). 

3.3. Dispozitive de siguranta pentru stari de incarcare limita 

Din aceasta categorie fac parte: 

-limitatoare de sarcina; 

-limitatoare de moment al sarcinii. 

a. Limitatoare de sarcina 

Sunt dispozitive de siguranta cu rolul de a preveni supraincarcarea 

macaralelor. 

La depasirea sarcinii nominale cu 10%, limitatorul de sarcina anuleaza orice 

comanda cu exceptia celei de coborare a sarcinii. 

Numai cu limitator de sarcina se echipeaza obligatoriu macaralele ce au o 

sarcina constanta, fara sa se modifice functie de raza. In aceasta situatie intra 

podurile rulante, macaralele portal si semiportal si o parte din celelalte tipuri de 

macarale. 

Datorita marii diversitati a mecanismelor si instalatiilor de ridicat exista o 

gama larga de limitatoare de sarcina: 

-electronice cu traductori; 

-electrohidraulice; 

-hidraulice; 

-electrice; 

-electromecanice; 

-mecanice (cuplaje de siguranta). 

Limitatorul de sarcina cu arcuri disc 

Este cel mai simplu din punct de vedere constructiv si, in ultima perioada, 

destul de folosit. 

Pe o placa suport sunt asezate arcurile disc. Prin interiorul arcurilor disc trece 

un ax care la capatul superior are o piulita ce calca si comprima discurile sub 

sarcina. La partea inferioara a tijei se monteaza rola de egalizare pe care se abate 

cablul de sarcina sau se fixeaza capatul mort al aceluiasi cablu. Deasupra tijei se 

monteaza contactul electric de tip normal deschis. Totul este inchis intr-o capsula 

cilindrica. Limitatorul se aseaza cu placa suport pe sasiul caruciorului si se fixeaza 

in suruburi. Limitatorul este actionat de cablul de la mecanismul de ridicarecoborare. 

La ridicarea unei sarcini mai mari decat sarcina nominala, arcurile disc se 

comprima, tija se deplaseaza in jos fiind trasa de cablu, iar contactul electric din 

capatul tijei se deschide comandand astfel oprirea miscarii de ridicare carlig si 

permitand doar coborarea. 

50


Limitatorul de sarcina cu ax excentric 

1-rola de egalizare 

2-ax excentric 

3-parghie 

T=tensiunea in cablu 

R=rezultanta tensiunilor din cablu 

e=excentricitatea axului rolei 

P=presiunea in resort 

R 1 2 3 contact electric 

R 

T e 

L 

Are in componenta un ax excentric pe care se monteaza rola de egalizare. 

Excentricitatea axului este mentinuta printr-o parghie solidara cu axul si un resort la 

capatul parghiei. Cand sarcina nominala a macaralei este depasita ,creste tensiunea 

T din cablul de ridicare peste o anumita valoare. Momentul dat de tensiunea in 

cablu si excentricitate (2Te) depaseste momentul dat de forta P a resortului si bratul 

parghiei , adica 2Te>PL . In aceasta situatie rola de egalizare coboara cat ii permite 

excentricitatea si rotirea axului , parghia se deplaseaza in sus , comprima arcul si 

actioneaza asupra contactului electric pe care il intrerupe.Contactul electric , fiind in 

circuitul de comanda al contactului pentru ridicare , intrerupe numai miscarea de 

ridicare . 

Limitatoare de sarcina hidraulice 

La macaralele actionate hidraulic, odata cu cresterea sarcinii creste si 

presiunea in circuitul hidraulic. Pentru protejarea circuitelor hidraulice la 

suprasarcini cat si pentru limitarea sarcinii se monteaza o supapa mentinuta inchisa 

prin intermediul unui resort. La cresterea presiunii peste limitele 

normale(corespunzatoare sarcinii nominale), arcul supapei se comprima, supapa se 

deschide si fluidul este returnat in rezervor, iar mecanismul inceteaza miscarea de 

ridicare, permitand numai coborarea sarcinii. 

51 

P


Verificarea functionarii limitatoarelor de sarcina nu se face de catre 

macaragiu, intrucat trebuie sa ridice suprasarcina, iar aceasta manevra ii este 

interzisa. Aceasta verificare se face la controalele oficiale in prezenta 

inspectorului ISCIR sau a responsabilului cu supravegherea autorizat de 

ISCIR. 

b. Limitatoare de moment 

La depasirea momentului nominal actioneaza limitatoarele de moment(se 

depasesc parametrii de reglaj), se anuleaza miscarea de ridicare a sarcinii, precum si 

acelea care ar conduce la cresterea momentului: extindere si coborare brat. 

Ele actioneaza la depasirea cu 10 % a momentului nominal. 

Aceste dispozitive de siguranta elimina pierderea stabilitatii macaralelor si 

evita rasturnarea, cauza avarierii majoritatii macaralelor cu brat. 

Cu limitator de moment se echipeaza obligatoriu macaralele la care sarcina 

este variabila functie de raza. 

Tipuri de limitatoare de moment: 

-mecanice 

-cu parghii; 

-cu excentric; 

-cu contragreutate; 

-cu contact mobil; 

-cu arc reglabil; 

-combinate; 

-hidraulice 

-cu semnal de intrare “forta”; 

-cu semnal de intrare”presiune”; 

-electrice 

-cu traductori rezistivi; 

-cu traductori inductivi; 

-cu traductori capacitivi; 

-electronice; 

-combinate(mecano-electro-hidraulice). 

Limitatoare de moment electrice 

In cazul acestor limitatoare, marimile fizice masurate(forta,unghiul bratului, 

lungimea bratului) sunt prelevate cu ajutorul unor traductori –electrici,rezistivi 

(tensiometrici sau potentiometrici),inductivi,capacitivi-. 

Limitatorul de moment electric cu traductori rezistivi de tip potentiometric, 

cunoscut sub denumirea OGP-1(fabricat in fosta URSS) este un limitator cu o arie 

larga de raspandire la macaralele care folosesc pentru bascularea bratului transmisii 

prin cabluri. Principalele parti componente ale acestui limitator sunt: 

-traductorul de forta de tip dinamometric care transforma tensiunile mecanice din 

cablurile de ancorare ale bratului in semnal electric proportional; 

52


-traductorul de unghi, de asemenea potentiometric, care are rolul unui dispozitiv de 

corectie a valorii limita admisa a sarcinii functie de deschiderea bratului; 

-blocul de relee care contine dispozitivul de comparare, elementele de reglaj, 

dispozitivul de temporizare si releul de iesire prin ale carui contacte sunt alimentate 

circuitele de comanda ale mecanismelor de executie controlate de limitatorul de 

moment; 

-elemente de semnalizare cum sunt: lampile de semnalizare si indicatorul gradului 

de incarcare ale macaralei pentru fiecare deschidere a bratului. 

Verificarea functionarii limitatoarelor de moment se face cu ocazia 

controalelor oficiale in prezenta inspectorului ISCIR sau a responsabilului cu 

supravegherea autorizat de ISCIR. 

3.4. Dispozitive de siguranta pentru actiuni exterioare 

a. Dispozitive anticoliziune 

In practica, coliziunea apare frecvent in urmatoarele cazuri: 

-macaraua lucreaza singura pe o cale de rulare, existand pericolul de tamponare in 

viteza cu opritoarele de la capetele caii in cazul in care LSC sunt dereglate sau sunt 

scoase din functiune; 

-existenta pe aceeasi cale de rulare a 2 sau mai multe macarale; 

-in cazul macaralelor a caror cai de rulare sunt suprapuse, cand exista pericolul 

ciocnirii unei macarale de la un nivel inferior cu cablurile sau sarcina uneia care 

ruleaza pe o cale suprapusa. 

Dispozitivele anticoliziune trebuie sa realizeze mai multe functii: sa 

declanseze automat un avertizor optic sau acustic la depasirea zonei de securitate; sa 

comande oprirea motoarelor de translatie sau trecerea lor pe microviteza; sa 

comande intrarea in functiune a franelor; sa permita comanda de mers inapoi, cand 

s-a depasit distanta de siguranta prestabilita. 

Tipuri: 

-dispozitive anticoliziune mecanice; 

-dispozitive anticoliziune electrice; 

-dispozitive anticoliziune fara contact. 

b. Anemometre 

Dintre factorii naturali (variatiile de temperatura , precipitatiile si vantul) , 

actiunea vantului are urmarile cele mai grave deoarece rafalele de vant pot antrena 

macaralele , chiar cu viteze mari , izbindu-le una de alta sau de opritoarele caii de 

rulare . 

Pentru evitarea acestor situatii este necesar ca macaralele cu brat sensibile la 

rasturnare , macaralele turn , macaralele portal si podurile rulante cu deschideri mai 

mari de 30 m sa fie prevazute cu dispozitive de masurare a vantului , cunoscute sub 

denumirea de anemometre . 

Anemometrele au 3 functii : 

53


-de supraveghere=masoara si inregistreaza viteza vantului , a carei valoare 

este indicata de un aparat de masura amplasat in macaragiului; 

-de semnalizare=se aprinde o lampa galbena si se declanseaza un semnal 

acustic la cresterea vitezei vantului pana la valoarea de 70-80% din valoarea 

maxima admisa ; 

-de protejare=intreruperea circuitului de comanda al mecanismului de 

translatie. 

Anemometrele au in componenta un bloc emitator(compus dintr-o turbina 

eoliana a carui arbore actioneaza un tahogenerator) si un bloc receptor(compus din 

2 relee si un aparat indicator). 

Anemometrele actioneaza la o viteza a vantului de 15,6m/s(56km/h) in cazul 

macaralelor turn si de 20m/s(72km/h) la celelalte macarale. 

c. Dispozitive de blocare pe sina 

Prevederile Prescriptiilor Tehnice R1-2003 ,colectia ISCIR , impun , 

obligatoriu , ca macaralele ce functioneaza in exterior sa fie echipate cu dispozitive 

de blocare pe sina . Functiile lor de securitate constau in asigurarea imobilizarii 

macaralei aflata in repaos sau in timpului lucrului in situatia in care viteza vantului 

depaseste limita admisa . 

Cele mai simple dispozitive de blocare pe sina sunt lanturile si cablurile de 

ancorare fixate de opritoare ; prezinta dezavantajul ca necesita deplasarea macaralei 

la una din extremitatile caii de rulare . 

Se pot folosi , in unele situatii , bolturi de blocare trecute printr-o gaura a rotii 

si prin gaurile grinzii de capat ; necesita oprirea macaralei intr-o anumita pozitie . 

Cele mai raspandite dispozitive de blocare pe sina sunt clestii (clemele)de 

blocare pe sina , care pot fi : manuali , semiautomati sau automati. 

Clemele de blocare manuale sunt actionate de catre macaragiu , acesta avand 

obligatia ca la parasirea macaralei sau la semnalizarea anemometrului sa execute 

blocarea pe sina a tuturor dispozitivelor . Ele sunt prevazute cu un limitator de cursa 

care conditioneaza miscarea de translatie a macaralei de blocarea tuturor clemelor . 

d. Dispozitive de evitare a mersului oblic 

La instalatiile de ridicat cu deschideri mari poate aparea pericolul unui rulaj 

neuniform al aparatelor de rulare pe cele doua fire ale caii. Acesta se soldeaza cu 

devieri de paralelism ale axei longitudinale a utilajului fata de axa caii, fenomenul 

fiind cunoscut sub denumirea de “mers oblic”. Principalele cauze care genereaza 

mersul oblic sunt: 

-jocuri diferite in transmisiile cu arbori mecanici; 

-desincronizarea arborelui electric; 

-patinarea rotilor pe una din sine; 

-diferenta de diametre ale rotilor de rulare motoare; 

-diferente mari de incarcare; 

-obstacole pe calea de rulare sau imperfectiuni ale acesteia. 

54


Macaralele portal cu deschideri mai mari de 40 m se recomanda sa fie 

echipate cu dispozitive de indicare sau redresare automata a mersului oblic. 

Dispozitivele pentru evitarea mersului oblic trebuie sa realizeze functiile: 

-de supraveghere: asigura functionarea normala a utilajului atata timp cat unghiul de 

deformare al constructiei metalice prescris nu este depasit; functia este realizata 

printr-un dispozitiv de sesizare a pozitiei incorecte; 

-de semnalizare: prin elemente de indicare si avertizare de pericol; 

-de protejare: printr-un dispozitiv de corectare a avansului sau de oprire a macaralei 

in caz de pericol. 

Tipuri: 

-dispozitiv de evitare a mersului oblic cu roti dintate etalon si cremaliera; 

-dispozitiv de evitare a mersului oblic cu elemente elastice; 

-dispozitiv de evitare a mersului oblic bazat pe urmarirea deformarii 

constructiei metalice a macaralelor. 

7.5. Dispozitive de siguranta pentru mecanisme de ridicare actionate hidraulic 

a. Supapa de reglare a vitezei de coborare (DROSSEL) 

Are rolul de a strangula uleiul la coborarea sarcinii, permitand astfel reglarea 

vitezei de coborare in limitele prescrise. 

In timpul trecerii uleiului spre cilindrul de ridicare, pistonul 2 se deplaseaza 

spre dreapta, permitand trecerea uleiului cu usurinta. La coborare,pistonul se aseaza 

pe scaun, obligand uleiul sa treaca printr-un orificiu practicat in corpul 1 al supapei. 

Acesta se poate obtura cu surubul de reglare a vitezei de coborare 3. Arcul elicoidal 

4 mentine pistonul pe scaun in timpul repaosului. 

b. Supapa de blocare 

Se utilizeaza la macaralele cu actionare hidraulica si intervine in cazul 

spargerii conductei de ulei, oprind coborarea libera a sarcinii. Supapa se monteaza 

intre cilindrul de ridicare si conducta de ulei. Prin spargerea conductei, efectul 

supapei de reglare a vitezei de coborare este anulat. In acest caz, intervine supapa de 

blocare care inchide iesirea uleiului mentinand sarcina suspendata. 

In corpul supapei 1, se gaseste bila 4 mentinuta in pozitie deschisa de resortul 

3. Stiftul opritor 5 limiteaza deplasarea bilei. Diafragma 2 realizeaza o rezistenta 

hidraulica permanenta. In cazul disparitiei bruste a presiunii din conducta, bila este 

impinsa de agentul hidraulic, impotriva fortei resortului si se asaza pe scaun, 

blocand iesirea. 

55


3.6. Dispozitive de siguranta pentru limitarea mecanica a deplasarilor (opritoare 

si tampoane) 

Opritoarele limiteaza mecanic deplasarile peste pozitia extrema de lucru si se 

monteaza la capatul curselor de deplasare, rotire sau basculare a bratului. 

Pentru atenuarea socurilor, opritoarele sunt prevazute cu tampoane din 

materiale elastice(lemn,cauciuc,arcuri din otel,etc.) sau cu amortizoare hidraulice. 

Pozitia tampoanelor se stabileste astfel incat partea lor frontala, in stare 

comprimata sa depaseasca cu cel putin 100 mm partea frontala cea mai proeminenta 

a constructiei macaralei sau caruciorului. Tampoanele macaralelor si carucioarelor 

care circula pe aceeasi cale de rulare trebuie sa fie coaxiale. In cazul carucioarelor, 

tampoanele pot fi montate numai pe opritoare astfel incat nici una din partile 

extreme ale caruciorului sa nu depaseasca grinda de capat sau sa nu prezinte pericol 

de strivire, in cazul cand pe aceasta se poate circula. 

Opritoarele si tampoanele se calculeaza la soc tinand seama ca macaraua sau 

caruciorul, incarcate cu sarcina maxima, cedeaza energia cinetica de deplasare cu 

cel putin 0,7 din viteza nominala, ca urmare a reducerii acesteia prin actionarea 

limitatoarelor de cursa. 

3.7. Alte dispozitive de siguranta 

In vederea asigurarii unor conditii de munca lipsite de pericol de avarii sau 

accidente, atat pentru cei care deservesc macaraua cat si pentru cei aflati in zona de 

lucru, se mai prevad, dupa caz, diverse dispozitive de siguranta in functie de tipul 

macaralei si specificul tehnologic. Cateva dintre acestea sunt prezentate in cele ce 

urmeaza. 

a. Piese de reazem si curatitoare de sina 

Piesele de reazem asigura macaralele in cazuri extreme cand roata de rulare 

sau arborele (osia) acesteia se rup . Ele sunt alcatuite din piese rezistente; sunt 

montate in spatele rotilor pe grinzile de capat ale podurilor rulante sau intre rotile 

boghiurilor macaralelor . Piesa de reazem incadreaza sina . Distanta pe verticala fata 

de sina trebuie sa fie de cel mult 20 mm . 

Curatitoarele de sina se plaseaza in fata grinzilor de capat sau ale boghiurilor 

macaralelor in scopul indepartarii obiectelor aflate accidental pe sina. 

b. Limitatoare de cursa de apropiere 

Nu permit impingerea reciproca a macaralelor sau carucioarelor care circula 

pe aceeasi cale de rulare. Ele trebuie sa fie astfel reglate, incat intreruperea 

automata a actionarii sa se faca la o distanta egala sau mai mare decat spatiul 

maxim de franare al macaralei sau caruciorului pe care sunt montate, in situatia 

cand s-ar deplasa cu viteza maxima si cu sarcina nominala in carlig. Dupa 

declansarea limitatorului de apropiere, comanda se poate face numai in sensul opus 

aceluia in care a intervenit limitarea. 

56


La macaralele sau carucioarele cu energie mare de miscare, avand spatiul de 

franare mai mare de 4 m, P.T. R1,colectia ISCIR, admit reducerea distantei de 

declansare la 4 m, cu conditia ca viteza de tamponare sa nu fie mai mare de 0,7 din 

viteza nominala a macaralei sau caruciorului cu energia de miscare cea mai mare. 

Aceleasi prescriptii nu prevad obligativitatea montarii limitatoarelor de apropiere la 

macalele care circula pe cai de rulare situate la nivelul solului. 

Limitatoarele de cursa la translatie pot fi folosite si ca limitatoare de 

apropiere, montandu-se in acest caz pe o macara iar dispozitivul de declansare pe 

macaraua vecina. Apar 2 dezavantaje la acest sistem: 

-lungimea mare a declansatoarelor produce deformarea acestora; 

-datorita deplasarii laterale a podului, declansatorul poate trece pe langa limitator 

fara a-l actiona. 

Dezavantajele de mai sus pot fi inlaturate prin folosirea limitatoarelor de 

apropiere telescopice, montandu-se in acest caz si limitatorul si declansatorul pe 

aceeasi macara. Un asemenea limitator se compune dintr-o teava suport 1 fixata 

prin bride la constructia metalica a macaralei. In interior culiseaza tronsoane 

telescopice 2, ghidate de bucse 3 si mentinute la exterior de arcuri de compresiune 

4. Ultimul tronson are la capat un mic tampon 5. La capatul tevii suport, se 

monteaza intreruptorul electric 6 cu parghie si rola. 

Au fost executate asemenea constructii de limitatoare avand cursa pentru 

spatii de franare pana la 4 m. Arcul de reducere se poate inlocui cu o contragreutate 

cu cursa verticala, dirijata in interiorul unei tevi. 

Mai rar se utilizeaza limitatoare de apropiere cu fanta de lumina diagonala si 

fotocelula. Fotocelula, protejata cu o masca impotriva altor surse de lumina, se 

monteaza pe o macara, iar sursa de lumina pe macaraua vecina. Acest sistem 

elimina tijele declansatoare de lungime mare, dar prezinta dezavantajul unor 

elemente electronice sensibile si unui cost ridicat. 

c. Sigurante la carlig 

Siguranta se monteaza cu scopul de a impiedica iesirea accidentala a 

organelor de legare a sarcinilor din carlig; scoaterea acestor organe trebuie sa fie 

posibila numai prin actionarea sigurantei. 

Montarea sigurantei la carlig este obligatorie prin P.T. ISCIR in urmatoarele 

cazuri: 

-la macarale pana la 12,5 t inclusiv, echipate cu carlig simplu; 

-la macarale cu sarcini peste 12,5 t, in cazul cand, prin natura sarcinilor, organele de 

legare ajung aproape de ciocul carligului si pot scapa; 

-in cazul organelor de legare rigide (bare,traverse,etc.); 

-cand in carlig se prind dispozitive de lucru cu electromagnet, graifar, bena, 

container,etc. 

Se utilizeaza 2 tipuri de sigurante la carlig: 

-cu arc; 

-cu contragreutate. 

57


CAP. 4 DISPOZITIVE DE FRANARE 

4.1. Definitii. Rol. Functionare. Clasificare 

In constructia mecanismelor sunt prevazute dispozitive de franare in scopul 

opririi miscarii sarcinii, partilor mobile ale macaralei insasi si mentinerea acestora 

in pozitiile dorite. 

Dispozitivele de franare trebuie sa aibe o functionare sigura, o constructie 

simpla si robusta, trebuie sa poata fi reglate si depanate usor si sa se incadreze intrun 

gabarit cat mai redus. 

Franele trebuie amplasate cat mai aproape de organul ce trebuie oprit. In 

general franele sunt amplasate intre motor si reductor, dar pe semicupla de pe 

arborele reductorului. 

Franele mecanismelor trebuie sa asigure un moment capabil de franare mai 

mare decat momentul de franare necesar opririi. Coeficientul de siguranta la franare 

reprezinta raportul intre momentul capabil al franei si momentul de franare necesar 

opririi. Valoarea sa minima depinde de grupa de functionare a mecanismului 

respectiv si variaza intre 1,5 si 2,5. 

Franele se clasifica dupa 3 criterii: 

1. dupa modul de constructie:-frane cu banda; 

-frane cu saboti; 

-frane cu discuri sau con; 

-frane speciale(cu clichet,centrifugale); 

2. dupa modul de comanda 

-frane comandate mecanic(prin pedale,manete,parghii); 

-frane comandate electric(cu ridicator electrohidraulic, 

cu electromagnet); 

-frane comandate hidraulic; 

-frane comandate pneumatic; 

-frane automate(centrifugale); 

3. dupa modul cum se regleaza franarea 

-frane normal deschise,la care prin comanda se realizeaza franarea 

(nu se folosesc la macarale); 

-frane normal inchise,la care prin comanda se realizeaza 

deschiderea franei(sunt cele mai folosite); 

-frane electrice(cu curenti Foucoult, cu contragreutate,dinamice). 

a. Frane cu banda 

Se compun dintr-un tambur de franare fixat prin pana pe arborele ce trebuie 

franat, iar pe tambur infasurata pe un unghi ce depaseste 180° se afla o banda de 

otel, care are suprafata de lucru, ce vine in contact cu tamburul, captusita cu 

ferodou. Ferodoul este un material cu coeficient de frecare ridicat, rezista la 

58


temperatura si se muleaza bine pe tambur. Prinderea ferodoului pe banda de otel se 

face prin nituri din aluminiu cu cap ingropat in ferodou, pentru a nu freca pe 

tambur. In cazul franei simple cu banda, un capat al benzii este articulat la un punct 

fix, iar celalalt capat la parghia de actionare. La apasarea pe parghie se produce 

franarea, apasarea ce este data de un resort sau o greutate. La ridicarea parghiei se 

produce indepartarea benzii de tambur si frana este slabita. Slabirea franei se 

produce la actionarea mecanismului. Iar franarea la intreruperea actionarii 

mecanismului. 

In cazul franelor diferentiale sau cu insumare, ambele capete ale benzii sunt 

articulate la parghia de actionare. 

b. Frane cu saboti 

Franele cu saboti pot fi cu unul sau cu doi saboti. 

Frane cu un sabot:Acest tip de frane consta dintr-o parghie prevazuta cu un sabot 

care este apasat pe un tambur de frana. 

La macarale se folosesc frane cu doi saboti, intrucat au avantajul ca nu 

solicita la incovoiere arborele pe care este montat tamburul de franare, cat si pentru 

faptul ca realizeaza momente de franare mai mari pentru aceeasi apasare a sabotilor. 

Cea mai uzuala este frana cu 2 saboti si actionata electrohidraulic. 

Pe tamburul de frana apasa cei doi saboti prin intermediul ferodourilor fixate 

de saboti cu nituri din aluminiu avand capetele ingropate in ferodouri. Sabotii sunt 

fixati articulat prin bolturi la parghiile port-sabot, care la randul lor, sunt articulate 

prin bolturi, la partea inferioara, de sasiu. La partea superioara una din parghii este 

articulata la tija de legatura, iar cealalta la parghia in forma de “L”. Tija de legatura 

este formata din 2 piese, una cu filet pe dreapta, iar cealalta cu filet stanga,imbinate 

cu o piulita cu filet dreapta-stanga. Cu ajutorul piulitei se realizeaza reglajul de 

apropiere-departare a sabotilor de tambur si totodata marirea-micsorarea capacitatii 

de franare. La capatul parghiei in forma de “L” se aplica forta de strangere cu 

ajutorul ridicatorului electrohidraulic sau cu ajutorul unui electromagnet(in cazul 

actionarilor electrice), ori cu ajutorul unui cilindru cu piston(in cazul actionarilor 

hidraulice si pneumatice). 

Ridicatorul de frana electrohidraulic 

Este format dintr-o carcasa, care are in partea inferioara un orificiu de fixare 

la sasiul mecanismului si un surub de golire a uleiului. Lateral are carcasa cu 

bornele de legare la circuitul electric, iar la partea superioara doua suruburi, unul 

pentru umplere cu ulei, iar celalalt pentru aerisire. Din carcasa iese la partea 

superioara tija pistonului la care se leaga parghia in forma de “L” a franei. 

In interiorul carcasei, in partea de jos,se afla un electromotor care antreneaza 

o pompa. Deasupra pompei exista un piston ce circula intr-un cilindru. Pe tija 

pistonului, in interiorul cilindrului, se afla resortul care tine pistonul in jos atat timp 

cat mecanismul se afla in repaos, frana fiind in pozitia inchisa. 

Uleiul din interiorul carcasei ridicatorului electrohidraulic este ulei de 

transformator, acesta fiind dielectric(caracteristica necesara intrucat vine in contact 

cu bobinajul electromotorului). 

59


Functionare: la actionarea mecanismului pe care se afla montata frana, prin 

schema electrica, se realizeaza simultan cu punerea in functiune a electromotorului 

mecanismului si alimentarea cu curent continuu, respectiv punerea in functiune a 

electromotorului din ridicatorul electrohidraulic, care actioneaza pompa. Aceasta 

fiind in ulei, formeaza presiune de ulei sub piston, impinge pistonul in sus, 

comprima arcul, iar tija pistonului iese din ridicator. Tija actioneaza asupra parghiei 

in forma de “L” ridicand-o, iar celelalte 2 puncte de articulatie ale sale cu tija de 

legatura si parghia port-sabot vor efectua deplasari incat vor indeparta sabotii de 

tambur si astfel se realizeaza slabirea franei permitand functionarea mecanismului. 

La comanda de oprire a mecanismului,prin schema electrica se realizeaza 

intreruperea alimentarii cu energie electrica atat a electromotorului mecanismului, 

cat si a electromotorului ridicatorului. In aceste conditii pompa nu se mai invarte, 

dispare presiunea de ulei de sub piston si astfel resortul impinge pistonul in jos, tija 

coboara in ridicator, iar parghia in forma de “L” este antrenata in jos si executa 

miscarea de apropiere a parghiilor port-sabot, 

Realizand presarea sabotilor pe tambur si producerea franarii. 

Principalele avantaje ale ridicatoarelor electrohidraulice: 

-inchiderea si deschiderea franei se executa lent, fara socuri; 

-nu se transmite in mecanism socul produs la pornire de motor, acesta fiind preluat 

de frana, intrucat se deschide cu intarziere de cca. 0,15 sec. De la anclansare; 

-sunt robuste, iar caderile de tensiune nu au influenta mare; 

-permit realizarea de microviteze in cazul in care, prin schema electrica, turatia 

motorului din ridicator se reduce si deci pistonul nu este complet ridicat. 

Ca dezavantaj: tendinta de coborare a sarcinii dupa intreruperea 

mecanismului intrucat exista un timp relativ lung de inchidere a franei. Acest 

dezavantajpoate fi inlaturat prin masuri speciale luate in schema electrica. 

c. Frana cu saboti actionata electromagnetic 

La acest tip de frana, forta necesara slabirii franei se realizeaza prin 

eletromagneti. 

Electromagnetii pot fi:-de curent continuu; 

-de curent alternativ-monofazati; 

-trifazati. 

Electromagnetul se monteaza pe una din parghiile port-sabot si se compune 

din:armatura fixa(pe care se afla bobina) si armatura mobila(fixata de parghia in 

forma de “L”). Fiecare armatura este executata din miez din fier. 

Cand mecanismul este in stare de repaos, frana este inchisa datorita 

resortului. La actionarea mecanismului, prin schema electrica se realizeaza simultan 

cu punerea in functiune a electromotorului mecanismului si alimentarea cu energie 

electrica a bobinei electromagnetului. Aceasta produce 

un camp magnetic, se magnetizeaza armatura fixa, atrage armatura mobila prin 

parghia in forma de “L”, apasa pe capatul tijei si indeparteaza parghiile 

port-sabot, comprimand resortul si slabind frana, permitand miscarea mecanismului. 

La comanda de oprire se intrerupe alimentarea bobinei, dispare campul magnetic, 

60


armatura se demagnetizeaza, iar resortul realizeaza franarea, indepartand armatura 

mobila si apasand sabotii pe tambur. 

Actionarea franelor cu electromagneti prezinta urmatoarele dezavantaje: 

-realizeaza o franare brusca, cu socuri; 

-la neefectuarea completa a cursei de inchidere a armaturii mobile pe armatura fixa, 

bobina se arde; 

-arderea bobinei, in cazul in care este folosita cel putin 2/3 din forta utila; de 

asemenea la caderi de tensiune si darorita socurilor; 

-curentul de anclansare este foarte mare; 

-scaderea fortei, la caderi de tensiune. 

d. Frane actionate hidraulic si pneumatic 

La actionarea hidraulica si pneumatica, pentru comanda inchiderii si 

deschiderii franei se foloseste un cilindru in interiorul caruia se afla un piston, iar pe 

tija acestuia un resort cu rolul de a impinge pistonul in jos si de a mentine frana 

inchisa. La baza cilindrului se afla 2 ventile, unul pentru admisia fluidului, care se 

deschide numai in timpul actionarii mecanismului cand frana se deschide, iar 

celalalt pentru evacuare, care se deschide la intreruperea actionarii mecanismului si 

ramane astfel pe toata durata repaosului cat frana este inchisa, iar resortul tine 

pistonul coborat. 

5.1. Cabluri de tractiune 

CAP. 5 CABLURI SI LANTURI 

a. Constructia si clasificarea cablurilor 

Cablurile sunt organe flexibile alcatuite din mai multe sarme sau din mai 

multe toroane infasurate elicoidal in jurul unei inimi centrale, intr-unul sau mai 

multe straturi suprapuse. Toroanele sunt manunchiuri de sarme infasurate elicoidal 

in jurul unei inimi proprii intr-unul sau mai multe straturi suprapuse, iar inima este 

partea centrala metalica sau nemetalica a cablului in jurul careia se infasoara 

sarmele sau toroanele lui. 

Cablurile multifilare de otel sunt folosite la legarea, suspendarea, ridicarea 

sau tractarea sarcinilor sau partilor mobile ale macaralelor(cum sunt carucioarele de 

sarcina tractate sau bratele basculante cu mecanism cu cablu). Ele au inlocuit 

aproape total lanturile intrucat sunt mai usoare, mai ieftine, prezinta aceeasi 

flexibilitate in orice directie si, ceea ce este deosebit de important, au proprietatea 

de a nu se rupe brusc, ci-in mod normal-fir cu fir, ceea ce permite constatarea 

usoara a starii si inlocuirea lor din timp. De asemenea au avantajul de a functiona 

linistit, fara socuri; in consecinta permit actionarea cu viteze mai mari. Singurul 

dezavantaj in raport cu lanturile il constituie faptul de a avea o flexibilitate mai 

mica, deci de a necesita role si tamburi de diametre mai mari. 

61


Clasificarea cablurilor si terminologia specifica fac obiectul standardului 

STAS 1710-75. In conformitate cu acesta, cablurile de otel se clasifica dupa cum 

urmeaza: 

A. dupa forma sectiunii transversale 

-cabluri rotunde(a caror sectiune transversala se poate inscrie intr-un 

cerc); 

-cabluri plate(a caror sectiune se poate inscrie intr-un dreptunghi); 

La masinile de ridicat se folosesc cabluri rotunde. 

B. dupa forma sectiunii transversale a toroanelor 

-cabluri cu toroane rotunde; 

-cabluri cu toroane cu sectiunea triunghiulara; 

-cabluri cu toroane ovale; 

-cabluri cu toroane plate; 

C. dupa forma sectiunii sarmelor 

-cabluri deschise(sectiunea tuturor sarmelor cablului este circulara); 

-cabluri semiinchise(stratul exterior este alcatuit din sarme profilate 

dispuse alternativ cu sarme rotunde); 

-cabluri inchise(unul sau mai multe straturi sunt alcatuite din sarme 

profilate care asigura o buna inchidere a straturilor 

interioare, alcatuite numai din sarme rotunde); 

Transmisiile prin cablu ale masinilor de ridicat utilizeaza numai cabluri 

deschise, intrucat cablurile inchise si cele semiinchise sunt mult mai rigide si nu pot 

fi infasurate pe role sau tamburi. In schimb, aceste cabluri au suprafata exterioara 

neteda, asigurand un contact mult mai favorabil cu rolele de rulare cu canal profilat, 

deci prezinta o rezistenta la uzura si o durabilitate superioara. 

Din acest motiv sunt utilizate drept cabluri purtatoare la macaralele funicular, 

teleferice, telecabine, etc. 

D. dupa sensul de cablare 

-cabluri dreapta(toroanele au sensul de infasurare spre dreapta); 

-cabluri stanga(sensul de infasurare al toroanelor este spre stanga); 

Sensul dreapta se marcheaza prin simbolul Z , iar sensul stanga prin simbolul S. 

E. dupa caracteristicile constructive de baza , cablurile rotunde pot fi: 

-simple(sunt cabluri monotoron, alcatuite dintr-unul sau mai multe 

straturi rasucite in jurul unei inimi centrale metalice sau 

vegetale); 

-duble(sunt cabluri compuse realizate prin infasurarea mai multor 

toroane in jurul unei inimi centrale; pot avea cablare paralela 

Z/Z sau S/S, cablare in cruce Z/S sau S/Z, cablare mixta SZ/Z 

sau SZ/S); 

Cablurile duble pot fi: 

-de constructie normala=cabluri alcatuite din sarme avand acelasi diametru. 

Numarul firelor dintr-un toron poate fi 7,19,37 sau 61, iar numarul toroanelor poate 

fi 6 sau 8. Inima toroanelor este metalica(un fir central), iar inima cablului poate fi 

metalica sau nemetalica. 

62


-de constructie flexibila=cabluri avand sarme de acelasi diametru, inima cantrala 

nemetalica si toroane alcatuite dintr-unul sau maximum 2 straturi de sarne 

infasurate in jurul inimii(sunt utilizate in special in marina). 

-de constructie concentrica=cabluri alcatuite din sarme de acelasi diametru, 

inima centrala nemetalica sau metalica si toroane cablate in 2 sau mai multe straturi 

concentrice. 

-triple(sunt cabluri care se alcatuiesc prin cablarea mai multor cabluri duble in 

jurul unei inimi nemetalice sau metalice). 

Sarmele utilizate la cablurile de otel multifilare sunt realizate prin trefilare 

din otel carbon de calitate marcile: OLC 35, OLC 45,OLC55 si OLC60, in 3 clase 

de calitate(A-pentru transport persoane, B-pentru tractiune si transport materiale, Cpentru 

ancorare si ghidare) si 5 categorii de rezistenta(minima la tractiune- 

I=1180,II=1370,III=1570,IV=1760,V=1960 N/mmp). 

Sarma pentru cabluri se executa fie cu suprafata neacoperita,mata, 

-in scopul protectiei contra coroziunii-intr-una din urmatoarele variante de 

acoperire: zincata inainte de trefilare sau zincata trasa(zt), zincata final 

electrolitic(g), zincata cu strat gros de zinc(G) si stanata(S), in aceasta ultima 

varianta aplicandu-se numai la sarmele de categoria IV si V. 

Materialul inimii cablurilor si toroanelor este determinat de mediul si 

conditiile de exploatare. Astfel inima poate fi: vegetala, metalica, metalica 

independenta, sintetica sau minerala. 

Inima vegetala se confectioneaza din fibre dure naturale(sisal,manila) sau din 

fibre moi(canepa,bumbac pescaresc,iuta) infasurate intr-un singur toron pentru 

cablurile rotunde cu diametre sub 20 mm, sau in mai multe toroane infasurate in 

sens invers sensului de infasurare a cablului. Inima vegetala asigura o mare 

flexibilitate cablului, o ungere din interior a acestuia intrucat este impregnata initial 

cu un lubrefiant neutru, precum si o oarecare amortizare a socurilor in functionare. 

Inima sintetica se confectioneaza din fibre sintetice(nylon,capron,perlan etc.) 

sau textile sintetice(poliamida,polietilena si polipropilena) si indeplineste aceleasi 

functii ca si inima vegetala. 

Inima metalica se confectioneaza din aceeasi sarma din care este confectionat 

si cablul, avand forma unui toron de aceeasi constructie ca cele ale cablului. Se 

utilizeaza in cazul in care calul este supus unor solicitari transversale mari, de 

exemplu in cazul infasurarii pe tamburi in mai multe straturi. Reduce flexibilitatea 

cablului. 

Inima metalica independenta este alcatuita ca un cablu de constructie 6x7 sau 

M+6x7, cu toroane de constructie si caracteristici diferite de cele ale toroanelor 

cablului. 

Inima minerala se confectioneaza din fibre de azbest neimpregnate in unsori 

consistente. Este utilizata la cablurile destinate lucrului in medii cu temperaturi 

inalte in cazurile in care se urmareste asigurarea unei flexibilitati mai mari decat cea 

oferita de cablurile cu inima metalica. 

63


b. Sisteme de prindere ale capetelor cablurilor 

Capetele cablurilor pot fi actionate, si in acest caz se fixeaza la tamburii de 

antrenare, sau neactionate, caz in care se fixeaza la un element de constructie al 

masinii, fie la mufla mobila. 

Prinderea cablului la tambur 

Rolul functional al organelor de prindere a cablului la tambur este asigurarea 

transmiterii de la tambur catre cablu a fortei periferice. Indiferent de sistemul 

utilizat , transmiterea acestui efort se face prin frecare(aderenta) sub actiunea 

efectului de strangere sau presare a cablului pe tambur, cumulat cu forta care ia 

nastere intre spirele de siguranta si tambur. 

Constructia sistemului de prindere a cablului la tambur trebuie sa fie in 

primul rand sigura si durabila. Trebuie de asemenea sa fie accesibila pentru control 

si sa permita inlocuirea usoara a cablului. 

Fixarea pe tambur se face printr-unul din urmatoarele procedee: 

-cu ajutorul penelor inclinate; 

-prin pana si suruburi de presiune; 

-cu ajutorul ecliselor. 

Fixarea cu ajutorul penelor inclinate se utilizeaza de regula in cazul 

tamburilor turnati. 

Pentru realizarea unei prinderi sigure , ramura de cablu se fixeaza cu 2 astfel 

de sisteme plasate diametral opus. 

Sistemul de prindere cu eclisa este utilizat la infasurarea cablului intr-un 

singur strat. Elementul principal-eclisa-este standartizat, marimea eclisei aleganduse 

in functie de diametrul cablului. Pentru evitarea slabirii strangerii este necesar ca 

atat piulita cat si prezonul sa fie asigurate impotriva desurubarii. Se recomanda 

utilizarea unei piulite crenelate si splinturi de asigurare, iar pe de alta parte se 

recomanda blocarea prezonului cu ajutorul unui punct de sudura. Se recomanda de 

asemenea ca ramura de cablu sa fie fixata la tambur cu 2 eclise decalate 

cicumferential la 60° sau 90°. 

Sistemele de prindere ale ramurii neactionate trebuie sa fie concepute astfel 

incat sa aiba rezistenta si durabilitatea cel putin egale cu cele ale cablului, sa fie 

sigure, sa permita constatarea cu usurinta a starii tehnice, sa permita montareademontarea 

usoara a cablului si sa realizeze o prindere articulata a ramurii cablului. 

In practica actuala sunt utilizate urmatoarele sisteme, care corespund cel mai bine 

acestor cerinte: 

a. Fixarea cu rodanta 

Rodanta este un ochet utilizat pentru modelarea formei si protejarea cablului 

in zona de ancorare contra strivirii si uzurii. Rodantele de uz general sunt organe 

standartizate(SR ISO 2262). Sunt utilizate pentru cabluri de otel cu rezistenta de 

rupere la tractiune maxima de 1770 N/mmp si cu diametre de la 4 pana la 60 mm. 

Exista rodante-cu extremitate ascutita; 

-fara extremitate ascutita. 

64


Dupa ce se infasoara rodanta, capatul liber al cablului se fixeaza de ramura 

lui continua ptintr-unul din urmatoarele procedee: prin impletire si matisare, cu 

mansoane ovale presate, cu cleme de cablu. 

Ancorarea cablului in articulatie se poate face direct, numai cu ajutorul 

rodantei, fie cu ajutorul unor chei de tachelaj. 

Uneori este avantajos pentru solutia constructiva a ancorarii ca in locul 

rodantei sa se utilizeze mici role cu alezaj cilindric sau chiar role de cablu. 

b. Fixarea cu papuc 

Papucul de cablu este un ansamblu format dintr-o carcasa prevazuta cu 

ureche de articulatie si o pana inclinata cu care se asigura fixarea cablului prin 

autoimpanare sub actiunea tensiunii din ramura activa a acesteia. Introducerea penei 

si a cablului infasurat in jurul ei se face prin deschiderea mare a carcasei, 

prestrangerea initiala realizandu-se prin ciocanire usoara. Papucii de cablu sunt 

organe standartizate, gama cuprinzand 11 marimi care acopera necesarul pentru 

cabluri cu diametre intre 4 si 44 mm. 

c. Fixarea cu manson conic 

Mansonul conic este o piesa prevazuta cu ureche de articulatie si alezaj conic 

care asigura fixarea capatului de cablu prin intermediul unui aliaj metalic turnat in 

manson. Mansonul se realizeaza din otel turnat 

avand caracteristici mecanice similare otelurilor pentru papucii de cablu. Prin 

tehnologia de realizare se urmareste sa se asigure aderenta aliaj-cablu si aliajmanson 

astfel incat aceste elemente sa conlucreze. Principalele ei faze sunt: 

despletirea cablului, indepartarea inimii vegetale sau minerale, indoirea capetelor 

sarmelor sub forma de carlig, decaparea si neutralizarea lor precum si a mansonului 

si turnarea aliajului. Se utilizeaza aliaje cu fluiditate ridicata la temperaturi sub 

400°C pentru a nu influenta negativ proprietatile mecanice ale materialului 

sarmelor. Se recomanda aliaje cu plumb, cum ar fi aliajul cu 76% Pb,18% Sb si 6% 

Sn. 

c. Intretinerea,examinarea si scoaterea din functiune a cablurilor de tractiune 

Intretinerea cablului trebuie efectuata in functie de tipul instalatiei, de modul 

ei de folosire, de mediul inconjurator si de tipul cablului. 

Fara indicatii contrare ale fabricantului instalatiei sau cablului, este indicat, 

daca este posibil, sa se curete cablul si sa se aplice unsoare sau ulei, indeosebi in 

zonele de flexiune la trecerea peste role. 

Lubrifiantul de intretinere trebuie sa fie compatibil cu unsorile originale 

utilizate in momentul fabricarii cablului. O durata de viata a cablului mai scurta 

poate rezulta din lipsa de intretinere, mai ales atunci cand instalatia de ridicat 

lucreaza in mediu coroziv si, in anumite cazuri, din ratiuni legate de utilizare, cand 

nici un fel de lubrifiant nu poate fi utilizat. 

65


Examinari(verificari) 

In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum si 

lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic conform tabelului 1. 

Nr. 

Crt. 

Felul verificarii Periodicitatea 

verificarii 

1. Verificarea 

aspectului si 

fixarii 

capetelor 


amanuntita a 

starii tehnice 

a) Zilnic la inceputul 

fiecarui schimb 

66 

TABELUL 1 

Personalul care executa verificarea 

Personalul de manevrare la 

macarale, ascensoarele cu schip si 

ascensoarele pentru santierele de 

constructii. 

Seful echipei de intretinere a 

b) Cel putin odata la 

doua saptamani instalatiei de ridicat. 

a) O data pe luna Maistru care raspunde de intretinerea 

instalatiei de ridicat sau inlocuitorul 

sau. 

b) La verificarea Organul de verificare I.S.C.I.R. sau 

tehnica oficiala a sau responsabilul cu supravegherea 

instalatiei de ridicat tehnica a instalatiilor de ridicat, 

autorizat de I.S.C.I.R. dupa caz. 

Observatiile mai deosebite rezultate in urma verificarilor se inscriu dupa 

caz, in: 

• registru de evidenta supravegherii a instalatiei de ridicat (verificarile 1a, 1b si 

2a); 

• cartea instalatiei de ridicat - partea de exploatare (verificarile 2b). 

Inainte de verificare, cablurile si lanturile se curata astfel ca eventualele 

defecte sa poata fi observate usor; se interzice curatarea prin ardere. 

Verificarile cablurilor si lanturilor se efectueaza prin examinarea cu atentie, 

in timp ce acestea se desfasoara cu viteza redusa pe tambur, roata de frictiune, roata 

de lant sau rola, dupa caz. 

La verificarea cablurilor se va urmarii existenta urmatoarelor defecte: 

• deteriorari (striviri, ruperi de toroane, aplatizari etc.) sau innodari; 

• sarme rupte, incrucisate sau fisurate vizibil; 

• uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodarea datorita mediului in care 

functioneaza instalatia sau datorita influentelor climatice). 

Un cablu se scoate din functiune daca: 

• unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.) sau cablul prezinta gatuiri, 

aplatizari sau innodari; 

• numarul sarmelor rupte este egal sau mai mare decat cel indicat in tabelul 2; 

• sarmele incep sa plesneasca la intervale repetate pe intreaga lungime a cablului;


• sarmele din stratul exterior, pe o portiune sau pe intreg cablul, si-au micsorat 

diametrul cu peste 40% fata de diametrul initial; 

• iesirea capetelor de sarma din impletire, sau ruperea si desfacerea matisarii pe ¼ 

din lungimea ei; 

• iesirea sarmelor din inelele presate (in cazul cablurilor de legare presate), ruperea 

sau deformarea acestor inele. 

Cablurile instalatiilor de ridicat pentru persoane, precum si cele pentru 

manipularea metalelor topite sau incandescente, substantelor toxice, explozive, 

inflamabile sau acide se scot din uz cand numarul sarmelor rupte este egal sau mai 

mare decat jumatate din cel indicat in tabelul 2 pentru cablul respectiv. 

Daca prin constructia sa un cablu nu se incadreaza in tabelul 2, numarul de 

sarme rupte care determina scoaterea sa din uz se stabileste inmultind numarul de 

sarme prevazute in tabelul 2 pentru cablul cu constructia cea mai apropiata cu un 

coeficient de corectie egal cu raportul dintre numarul de sarme ale cablului care 

trebuie incadrat si cele ale cablului de referinta. 

Pentru o determinare corespunzatoare a sarmelor defecte (rupte, uzate) se 

recomanda utilizarea aparatelor de control nedistructiv. 

Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului. 

Daca sarcina se suspenda pe doua cabluri separate, atunci fiecare cablu 

se inlocuieste in functie de starea lui. 

La ascensoare, cand cabina sau contragreutatea se suspenda pe doua sau mai 

multe cabluri separate, in cazul uzurii unui singur cablu trebuiesc inlocuite in 

acelasi timp si celelalte cabluri. 

Este interzisa exploatarea cablurilor daca fixarea capetelor acestora nu 

corespunde prevederilor prescriptiilor tehnice - Colectia I.S.C.I.R. referitoare 

la instalatia de ridicat respectiva si indicatiilor din cartea instalatiei - partea de 

constructie. 

Numarul de 

sarme 

rupte care 

determina 

scoaterea 

67 

TABELUL 2 

din uz a cablurilor 

pe 

lungimea de 

Constructia cablului 6 d 30 d 

cablare cablare cablare cablare 

incrucisata paralela incrucisata paralela 

1 2 3 4 5 

Constructie normala 

6x19 

14 5 28 10 


6x37 

30 10 60 20 


6x61 

40 15 80 30 

Constructie combinata 

SIL 6x19 

8 3 16 6



SIL 6x31 

20 7 40 14 


WS 6x36 

20 7 40 14 

Constructie concentrica 

18x7 

5 - 10 - 


18x19 

20 - 40 - 


36x19 

30 - 60 - 

Constructie tripla 

6x7x7 

15 5 30 10 


6x7x12 

35 12 70 24 


6x7x19 

40 15 80 30 

Observatie: d = diametrul cablului. 

Definirea defectelor: 

1.deformare elicoidala=abaterea X in punctul cel mai defavorabil este 1/3d sau mai 

mare si implica scoaterea din uz a cablului(d=diametrul cablului); 

2.deformare in forma de colivie=apare la cabluri cu inima metalica, atunci cand 

sarmele din stratul exterior sunt slabite sau cand toroanele exterioare sunt prea 

lungi; prin alunecarea sarmelor sau toroanelor exterioare pe cele interioare surplusul 

de lungime se concentreaza intr-un loc formand colivia-cablul trebuie scos din uz; 

3.cand se formeaza ochiuri de sarma=sarmele ies din cablu,cate una sau mai multe, 

in forma de ace de par pe partea opusa celei ce se sprijina pe caneluri;aceste sarme 

nu mai preiau nici un efort si pot fi considerate ca si rupte-cablul trebuie scos din 

uz; 

4.daca slabirea sarmelor este cauzata de coroziune sau uzura prin frecare, cablul 

trebuie scos din uz; 

5.noduri=ingrosari ale cablului dispuse pe distante mai mari;ele se datoreaza unei 

aglomerari ale inimii cablului care devine vizibila intre toroane ajungand la 

suprafata cablului; cablul la care s-au format noduri pronuntate trebuie scos din uz; 

6.gatuiri=reduceri ale diametrului cablului pe distante scurte; cablul cu gatuiri 

pronuntate trebuie scos din uz; 

7.aplatisari=deformatie remanenta a cablului sau a unui toron in urma unei 

striviri;aplatisarea favorizeaza ruperea sarmelor;cablurile cu aplatisari sau cu 

toroane aplatisate trebuie sa fie scos din uz; 

8.rasuciri in scurt=deformari ale cablului care iau nastere cand acesta se strange 

puternic in ochi fara posibilitatea de a compensa deformarea prin rotire in jurul 

axului; cablul cu o singura rasucire in scurt trebuie scos din uz; 

68


9.frangeri=deformari ale cablului cauzate de forte exterioare puternice; cablurile cu 

frangeri trebuie scoase din uz; 

10.cablurile care au fost supuse unei incalziri puternice(se recunosc dupa culoarea 

zonei care a fost incinsa) trebuie scoase din uz. 

5.2. Lanturi de tractiune 

a. Constructia si clasificarea lanturilor 

In constructia de macarale se utilizeaza urmatoarele tipuri de lanturi: 

-lanturi sudate cu zale; 

-lanturi articulate(cu eclise si bolturi). 

Lanturile industriale de uz general, cu zale scurte, se clasifica: 

a.dupa dimensiunile zalelor, in: 

-lanturi cu zale scurte; 

-lanturi cu zale lungi. 

b.dupa tolerantele de executie, in: 

-lanturi calibrate, destinate a functiona pe role sau tambure cu dinti sau 

alveole; 

-lanturi necalibrate, destinate a functiona pe role sau tambure fara alveole; 

c.dupa rezistenta la rupere, in: 

-lanturi obisnuite; 

-lanturi cu rezistenta marita; 

d.dupa modul de executie, in: 

-lanturi sudate electrice(toate diametrele); 

-lanturi sudate prin forjare(diametre nominale peste 13 mm). 

Lanturile cu zale sudate scurte se executa in 2 tipuri: 

-lanturi calibrate(CS); 

-lanturi necalibrate(NS). 

Lanturile cu zale sudate scurte calibrate se executa in 2 calitati: 

-lanturi de rezistenta normala(1CS); 

-lanturi de rezistenta marita(2CS). 

Lanturile necalibrate se executa numai de rezistenta normala. 

Lanturile cu zale sudate lungi se executa in 2 tipuri: 

-lanturi calibrate(CL); 

-lanturi necalibrate(NL). 

Lanturile cu zale lungi calibrate se executa in 2 calitati: 

-lanturi de rezistenta normala(1CL); 

-lanturi de rezistenta marita(2CL). 

Lanturile necalibrate se executa numai de rezistenta normala. 

Materiale si tratamente termice (pentru lanturile industriale de uz general cu zale 

scurte) 

Otelul din care se executa lanturile, trebuie sa aiba proprietati de buna 

sudabilitate si sa nu prezinte fenomene de fragilizare dupa imbatranire. Marca 

otelului se alege de catre producator, astfel incat lantul finit sa aiba caracteristicile 

prescrise. 

69


Toate lanturile se supun unui tratament termic corespunzator, prescris prin 

documentatia de baza. 

Zalele lantului nu trebuie sa prezinte rupturi, crapaturi, fisuri, aschii, 

suprapuneri, incluziuni nemetalice, rizuri, incretituri, suduri incomplete sau arse. 

La lanturile sudate electric, capetele sudate cap la cap trebuie sa se gaseasca 

pe portiunile rectilinii ale zalelor. 

Lanturile cu zale sudate se folosesc ca organe de tractiune, ridicare-coborare 

si ancorare, cele mai utilizate fiind cele cu zale scurte, care au o constructie mai 

robusta si se comporta mai bine la solicitari. 

In general, lanturile se folosesc mai putin la masinile de ridicat, datorita 

dezavantajelor pe care le au in comparatie cu cablurile: greutate proprie mare, 

siguranta mica in functionare, durata de serviciu redusa si o functionare cu socuri, 

ceea ce conduce la utilizarea lor numai la viteze mici. De aceea, ele se folosesc 

indeosebi la aparatele portative cu actionare manuala(macarale diferentiale, palane). 

Din cauza mobilitatii mari a zalelor, lanturile prezinta avantajul ca numarul 

dintilor la rotile de actionare poate fi foarte mic, ajungand in cazuri extreme la 4 

dinti. 

Rezulta ca rotile de lant pot fi confectionate cu diametre mici si deci de 

gabarite mici. 

In timpul functionarii, lanturile sunt supuse la solicitari de 

tractiune(intindere), incovoiere, strivire si frecare. 

Pentru evitarea accidentelor se tine o evidenta stricta a folosirii lanturilor la 

masinile de ridicat. Ele trebuie detensionate anual prin tratament termic de 

recoacere, altfel prezinta pericol de rupere brusca. 

Lanturile cu eclise, in constructia de macarale, sunt utilizate atat ca lanturi de 

tractiune, cat si ca lanturi ale transmisiilor prin lant care fac parte din lantul 

cinematic al diferitelor mecanisme. 

Lanturile cu eclise sunt organe flexibile alcatuite dintr-o succesiune de eclise 

realizate prin stantare din OL60 sau oteluri aliate si asamblate cu ajutorul unor 

bolturi din OL 50 nituite. 

Clasificarea lanturilor cu eclise in functie de marimea pasului p se face in: 

-lanturi cu eclise si bolturi, cu zale scurte(lanturi Gall, constructie grea); 

-lanturi cu eclise si bolturi, cu zale lungi(lanturi Gall, constructie usoara). 

Lanturile cu eclise si bolturi cu zale scurte se executa in 3 tipuri: 

-tip I, pentru transmisii; 

-tip II, pentru tractiune, fara bolturi de prindere; 

-tipIII, pentru tractiune, cu unul sau mai multe bolturi de prindere. 

Ele sunt totusi folosite mai rar in constructia masinilor de ridicat, intrucat 

sunt foarte complicate si se cere o precizie mare de prelucrare, in special pentru 

asigurarea, cu abateri mici, a pasului. Au greutate proprie mare si nu permit 

tractiune laterala fata de axa lantului, fiind rigide. De asemenea, au o functionare cu 

socuri si deci nu pot fi utilizate decat la masini de ridicat cu viteze mici (0,2-0,3 

m/s). Dintre lanturile cu eclise cele mai utilizate sunt cele cu eclise scurte, fiind 

robuste. 

70


b. Sisteme de prindere ale capetelor lanturilor 

Lanturile, care se folosesc la mecanismele de ridicat actionate manual, au 

capetele legate printr-o za forjata si sudata, a carei diametru este mai mare decat al 

celorlalte zale din care este confectionat lantul, astfel ca in zona legaturii capetelor 

sa aiba o rezistenta mai mare la rupere. 

De asemenea, capetele de lant, care se leaga de sarcina transportata, se 

termina cu o za sau cu un carlig. Carligul de prindere si transportare a sarcinii, pe 

orizontala sau pe plan inclinat, este prevazut intotdeauna cu o siguranta impotriva 

decuplarii de la sarcina in timpul deplasarii. Zaua de capat, in acest caz, este mai 

mare si este confectionata din otel rotund, forjat, de diametru mai mare si sudata la 

capatul lantului, astfel ca ea sa fie prinsa de carligul sarcinii. Ea poate fi executata si 

dintr-un otel neforjat, insa corespunzator. 

Moduri de legare a capetelor lantului de sarcina sunt aratate in fig.1,2,3, 

4,5,6,7,8-anexate,unde: 

1-lant 

2-za de prindere 

3-za de legatura 

4-za de legatura intermediara 

5-carlig 0 

6-za de capat. 

Lanturile de prindere cu legaturile prezentate sunt standartizate. Verificarea si 

utilizarea dispozitivelor si a legaturilor descrise pentru fixarea capetelor de lant la 

instalatiile de ridicat si transportar, precum si pentru prinderea sarcinilor, se face 

conform P.T. ISCIR, in vigoare. 

c. Verificarea si scoaterea din functiune a lanturilor de tractiune 

In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum 

si lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic conform tabelului 1. 

Nr 

. 

Cr 

t. 

Felul verificarii Periodicitatea 

verificarii 


aspectului si 

fixarii 

capetelor 


amanuntita a 

starii tehnice 

a) Zilnic la inceputul 

fiecarui schimb 

TABELUL 1 

Personalul care executa verificarea 

Personalul de manevrare la 

macarale, ascensoarele cu schip si 

ascensoarele pentru santierele de 

constructii. 

Seful echipei de intretinere a 

b) Cel putin odata la 

doua saptamani instalatiei de ridicat. 

a) O data pe luna Maistru care raspunde de intretinerea 

instalatiei de ridicat sau inlocuitorul 

sau. 

71


b) La verificarea 

tehnica oficiala a 

instalatiei de ridicat 

72 

Organul de verificare I.S.C.I.R. sau 

sau responsabilul cu supravegherea 

tehnica a instalatiilor de ridicat, 

autorizat de I.S.C.I.R. dupa caz. 

La verificarile lanturilor se va urmari indeosebi existenta urmatoarelor 

defecte: 

• deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri etc.); 

• alungiri; 

• uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodarea datorita mediului in care 

functioneaza instalatia sau datorita influentelor climatice). 

Un lant cu zale se scoate din functiune daca: 

• zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate; 

• s-a alungit mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala sau cu o valoare mai 

mare decat cea indicata de constructor in cartea instalatiei - partea de constructie; 

• uzura, chiar a unei singure zale, in sensul micsorarii diametrului, este egala sau 

depaseste 20% din diametrul initial. 

Un lant cu eclise si bolturi se scoate din functiune daca: 

• eclisele prezinta indoiri, loviri sau fisuri; 

• s-a rupt una din eclise; 

• diametrul bolturilor este cu sau peste 20% mai mic decat diametrul initial. 

Alungirile, precum si uzurile la lanturi se vor determina pe portiunea de lant 

cea mai solicitata. 

CAP.6 DISPOZITIVE DE PRINDERE A SARCINILOR 

Macaralele si in general toate instalatiile de ridicat, pentru a putea sa 

manipuleze sarcinile, sunt prevazute cu organe si dispozitive de prindere. Instalatiile 

de ridicat de uz general sunt echipate in majoritatea cazurilor cu organe de prindere 

constituite din carlige care permit manipularea atat a sarcinilor in bucati cat si a 

altor sarcini in cazul in care se utilizeaza dispozitive de prindere detasabile din 

carlig care sa permita acest lucru. Alte organe de prindere utilizate in mod frecvent 

la instalatiile de ridicat sunt traversele, graifarele, platformele, clestii precum si alte 

tipuri de organe de prindere specifice sarcinilor pe care le manipuleaza. 

6.1. Carlige 

In functie de tehnologia de executie, forma si scopul in care sunt utilizate, 

carligele se clasifica astfel: 

-carlige forjate simple;


-carlige forjate duble; 

-carlige lamelare simple; 

carlige lamelare duble; 

-carlige lamelare pentru oale de turnare. 

Carligele simple forjate se folosesc pentru sarcini foarte mici, mici, mijlocii si 

mari(0,08-160 t); cele duble forjate pentru sarcini mici, mijlocii si mari 

(1-160 t), iar carligele lamelare simple pentru sarcini importante sau periculoase 

mijlocii, mari si foarte mari(10-200 t). Pentru sarcini foarte mari(peste 100 t) se 

folosesc ocheti. 

Carligele forjate pentru instalatiile de ridicat sunt organe standartizate 

(STAS 1944-88 si SR 1944-1,2,3,4), astfel incat utilizatorului nu ii revine decat 

sarcina de a alege tipul si marimea de carlig potrivit sarcinii nominale si grupei de 

functionare care corespund conditiilor de exploatare. 

Marcile de oteluri indicate pentru carligele forjate sunt urmatoarele: OLC 25, 

OLC 35, 25MoC11, 41MoC11, 34MoCN15(oteluri imbunatatite). 

Partile componente ale unui carlig forjat sunt: 

-tija filetata; 

-corpul; 

-saua; 

-varful; 

-siguranta pentru evitarea scaparii sarcinii. 

Carligele lamelare prezinta in raport cu carligele forjate avantajul de a fi 

alcatuite din tole pentru care se poate asigura o omogenitate superioara a structurii 

pe sectiune si in consecinta caracteristici fizico-mecanice superioare celor ce pot fi 

realizate la carligele masive. Din acest motiv se recomanda sa fie utilizate in cazul 

sarcinilor mari, importante sau periculoase. Se utilizeaza cu precadere in otelarii la 

podurile rulante pentru manevrarea oalelor de turnare, intrucat s-a constatat o 

comportare mai buna in conditiile de expunere indelungata la actiunea temperaturii 

ridicate decat a carligelor forjate. In acelasi timp prezinta dezavantajul ca lamelele 

carligului se executa prin decupare din foi de tabla, rezultand cantitati relativ mari 

de resturi. 

Carligele lamelare simple pentru oale de turnare sunt standartizate. Sunt 

prevazute 17 marimi pentru sarcini nominale cuprinse intre 10 si 125 t. In alcatuirea 

lor intra: 

1-lamelele; 

2-niturile de solidarizare; 

3-saua de sprijin a sarcinii(a boltului oalei de turnare); 

4-bucsa pentru prinderea articulata a carligului. 

Lamelele carligului se executa din table laminate si recoapte. Se recomanda 

ca ele sa fie astfel croite incat axa carligului sa fie orientata dupa directia de 

laminare a tablelor. Taierea se face cu aparate de taiere cu oxigen dupa contur mai 

mare decat cel al lamelei in stare finita, astfel incat prin indepartarea adaosului de 

prelucrare, prin polizare, sa se elimine zona influentata termic in procesul de taiere. 

Pot fi utilizate table de otel cu granulatie fina. 

73


Scoaterea din uz a carligelor se face atunci cand: 

-prezinta uzuri vizibile in zona unde se aseaza organul de legare a sarcinii (in 

sa); 

-ciocul carligului este deschis(carligul este deformat); 

-se constata fisuri; 

-filetul de pe tija este uzat sau deformat. 

6.2. Ocheti 

Pentru macarale cu capacitatea de ridicare mare si foarte mare(peste 80-100 t) 

se utilizeaza uneori ocheti pentru suspendarea sarcinilor. Datorita formei lor inchise, 

sub aceeasi incarcare, starea de tensiune in ocheti este mai usoara decat cea care se 

dezvolta in carlige, de unde rezulta avantajul unei greutati mai mici. Acesta 

reprezinta argumentul principal pentru justificarea preferintei pentru astfel de 

organe de suspendare. Dezavantajul ochetilor consta intr-o oarecare dificultate a 

suspendarii sarcinii deoarece organele auxiliare de legare trebuie introduse prin 

interiorul ochetului. 

Ochetii rigizi se executa prin forjare libera, dintr-o singura bucata de 

material. Se pot folosi aceleasi marci de oteluri ca si in cazul carligelor forjate. 

Ochetii articulati din punct de vedere constructiv prezinta avantajul unei 

executii mai comode. Sunt alcatuiti dintr-o traversa 1, patru bare laterale 2, tija 

centrala 3 si bolturile articulatiilor. Traversa are in camp sectiune elipsoidala, barele 

au sectiune dreptunghiulara, iar tija-circulara. 

6.3. Mufle 

Montajul carligelor si ochetilor la grupul mobil de role ale palanelor de 

ridicare se face in cadrul unui ansamblu denumit mufla. Principala cerinta impusa 

muflei este asigurarea mobilitatii de rotatie a carligului(ochetului) dupa axa tijei 

sale, precum si dupa o axa perpendiculare pe aceasta. 

Complexitatea muflelor depinde de numarul de ramuri portante ale 

palanului(prin numarul de role de cablu), iar constructia lor depinde de destinatia si 

de conditiile particulare de lucru. In functie de acesti factori, muflele pot fi 

clasificate in: mufle normale, mufle scurtate si mufle speciale. 

Muflele normale sunt utilizate de regula la macaralele cu brat basculant, in timp ce 

muflele scurtate sunt folosite la macaralele rulante. 

Muflele normale sunt alcatuite din: 

-ansamblul rolelor de cablu 1; 

-boltul(osia) rolelor 2; 

-tirantii 3; 

-traversa carligului 4; 

-piulita 5; 

-rulmentul axial 6; 

-carligul 7; 

74


-in cazul macaralelor cu inaltime de ridicare mare si foarte mare-greutatile de 

lestare 8. Rolele sunt montate pe osia nerotitoare 2 prin intermediul rulmentilor 

radiali. 

Organele de rezistenta ale muflelor, cand nu se impun cerinte speciale, se 

confectioneaza din urmatoarele materiale: boltul rolelor din OL 50, tirantii din OL 

37 sau OL 52, traversa din OL 37 sau OL 50; otelurile trebuie sa fie calmate. 

Muflele scurtate au inaltimea constructiva mai mica decat a muflelor 

normale, prin urmare determina un castig in ceea ce priveste inaltimea de ridicare. 

Acest avantaj devine deosebit de important in cazul podurilor rulante si al 

macaralelor capra, deoarece in primul caz inaltimea la care trebuie montata calea de 

rulare poate fi corespunzator redusa, iar in al doilea, poate fi redusa inaltimea 

picioarelor macaralei. In acelasi timp aceste mufle sunt mai simple, intrucat rolele 

de cablu se monteaza direct pe fusurile traversei carligului. Singurul dezavantaj 

decurge din necesitatea ca numarul de role de cablu sa fie par. 

6.4. Franghii. Cabluri. Lanturi de legare 

Utilizarea franghiilor este admisa numai pentru legarea sarcinilor avand 

suprafete usor deteriorabile si numai cu avizul responsabilului tehnic ISCIR. Pot fi 

utilizate in acest scop franghii din canepa prevazute la capete, daca este necesar cu 

rodante. Coeficientul de siguranta minim admis in raport cu efortul de rupere este 

10. 

Cablurile de legaturi, se executa in 4 variante ale formei: inelare(varianta I), 

cu urechi fara rodanta(varianta II), cu urechi cu rodanta(R), cu urechi, la un capat 

fara, iar la celalalt cu rodanta(UR). 

Sarcina maxima de utilizare a cablurilor pentru legaturi, definita ca efort de 

tractiune maxim admis in exploatare este functie de diametrul nominal al cablului 

utilizat si este cuprinsa intre 5 si 200 KN. Coeficientul de siguranta minim admis 

fata de sarcina reala minima de rupere este 5,5. Daca sarcina este suspendata pe 2 

sau mai multe cabluri, atunci se recomanda ca unghiul intre ele sa nu depaseasca 

90°. Utilizarea la unghiuri peste 120° este interzisa. 

Lanturile pentru legaturi se executa in 4 variante: cu una, doua, trei si patru 

ramuri. 

6.5. Traverse 

Traversele sunt, in general, organe de prindere a sarcinii detasabile din carlig 

cu ajutorul carora se realizeaza manipularea unor sarcini avand dimensiuni mari, ca 

de exemplu forme in atelierele de turnatorie, elemente de constructii metalice, 

cazane etc. Prin utilizarea traverselor, se realizeaza pastrarea echilibrului pieselor in 

timpul manipularii si totodata si utilizarea mai rationala a lanturilor si cablurilor de 

legare. 

In cazul in care se ridica sarcini mari si sunt necesare 2 macarale in acest 

scop, se utilizeaza traverse, care de aceasta data sunt prinse in carligele celor 2 

macarale si sarcina de traversa. 

75


Traversele se proiecteaza si se construiesc in mod similar cu elementele 

portante ale constructiilor metalice ale macaralelor, respectandu-se aceleasi 

prevederi. 

6.6. Dispozitive pentru sarcini in vrac 

Pentru manipularea sarcinilor in vrac, cum ar fi:calcarul, carbunele, 

minereurile, sarea, varul, nisipul, pietrisul, lemnele sub forma de bile, cerealele, 

spanul etc., se folosesc graifare, bene, cupe, electromagneti etc. Cu ajutorul lor 

materialele se descarca din nave, vagoane sau camioane si se depoziteaza in hale, 

sau invers. 

a. Graifare 

Graifarele sunt cupe cu inchidere si deschidere comandata atasate instalatiilor 

de ridicat care servesc la preluarea prin sapare a materialelor varsate, la ridicarea si 

descarcarea acestora in mijloace de transport sau in gramada. Orice graifar are 2 

mecanisme: mecanismul de inchidere-deschidere a cupelor si mecanismul de 

ridicare-coborare a graifarului. 

In functie de modul de amplasare a celor 2 mecanisme se disting 2 categorii 

de graifare: graifare bicablu si graifare monocablu. 

Graifarele bicablu sunt manevrate cu 2 mecanisme care pot fi gemene sau 

mecanisme cu angrenaj planetar, amplasate de obicei pe un carucior de 

sarcina(cazul podurilor rulante cu graifar) sau in casa masinilor(cazul macaralelor 

portuare). In general macaralele cu graifar bicablu sunt construite sa lucreze numai 

cu acestea, dar in cazuri speciale(de exemplu la macaralele portuare) graifarul poate 

fi inlocuit de o traversa cu carlig asa incat macaraua poate fi folosita si pentru 

descarcarea sarcinilor unitare. In general graifarele bicablu echipeaza masini de 

ridicat destinate sa lucreze in cadrul unor linii tehnologice. 

Graifarele monocablu se suspenda prin intermediul unui carlig si au 

inglodat in constructia proprie mecanismul de inchidere-deschidere. Aceste tipuri de 

graifare se intrebuinteaza la acele masini care deservesc atat descarcarea 

materialelor in vrac, cat si descarcarea de sarcini unitare. 

Dupa forma cupelor, ambele tipuri de graifare pot fi: 

-cu 2 cupe; 

-cu mai multe cupe(graifare polip); 

-cu cupe speciale. 

Graifarele cu 2 cupe inchid un anumit volum si sunt destinate pentru 

manevrarea materialelor cu granulatie mai fina ca: nisip, pietris, sare, ciment etc. 

Pentru materiale cu granulatie ceva mai mare, cele 2 cupe sunt prevazute cu dinti 

care se intrepatrund si se folosesc la manipularea pietrisului, minereului, cocsului 

etc. 

Graifarele cu mai multe cupe(polip) au de obicei un numar de 6-8 cupe care 

se inchid si se deschid radial si se folosesc pentru manipularea materialelor cu 

granulatie mare: piatra, lemne de forma neregulata etc. Cupele se pot deschide 

76


sincron sau pot sa se inchida-in anumite limite-independent pentru a se adapta 

formei materialului. 

Graifarele cu cupe speciale sunt adaptate pentru diferite cazuri cum ar fi de 

exemplu manevrarea de lemn rotund(bile) asezat in stive regulete. 

In functie de densitatea materialului manipulat, graifarele pot fi: 

-de tip usor, pentru materiale cu ρ≤1t/m cub; 

-de tip mediu, pentru materiale cu ρ≤1,6t/m cub; 

-de tip greu, pentru materiale cu ρ≤2,5t/m cub; 

-de tip foarte greu, pentru materiale cu ρ≤4t/m cub. 

b. Electromagneti de ridicare 

Pentru manipularea si transportul materialelor feromagnetice sub diferite 

forme ca: profile laminate, table, sfaramaturi de fonta, span etc., a caror manipulare 

cu alte mijloace(graifare sau dispozitive de legare) ar prezenta inconvenientul unei 

productivitati mici sau ar fi periculoasa, se intrebuinteaza electromagneti de 

ridicare. Prinderea sarcinii se realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor 

electromagneti suspendati in carligul mecanismului de ridicare sau de o traversa 

fixa sau rotitoare. Datorita sistemului de prindere, realizat prin inchiderea fluxului 

magnetic, rezulta o serie de particularitati proprii acestei categorii de macarale. 

Tipuri constructive de electromagneti 

Electromagnetul rotund poate fi considerat drept tipul clasic si schema lui 

constructiva poate servi pentru aproape toate tipurile de electromagneti. Se 

compune dintr-o carcasa turnata sau sudata 1, servind pentru transmiterea fluxului si 

in acelasi timp ca protectie pentru bobina de excitatie 2 confectionata de obicei din 

aluminiu izolat cu rasini epoxidice, placa de inchidere 3 executata din material 

nemagnetic, de cele mai multe ori otel cau mangan. Aceasta placa este prinsa de 

polul central printr-un inel elastic 4 si de polul exterior printr-un alt inel 5. 

Electromagnetul este suspendat in mod normal prin intermediul a 3 lanturi 6, 

prinse la o extremitate in urechi 7 fixate pe carcasa si la cealalta intr-un inel comum 

8 care se agata de traversa sau de carligul macaralei. Alimentarea electromagnetului 

se asigura prin intermediul unei prize protejata cu un capac rabatabil 9. 

Constructiile moderne de electromagneti permit transportul materialelor in 

stare calda pana la temperaturi de aproximativ 500°C. 

In afara de magnetul rotund, cu utilizari multiple, se mai construiesc magneti 

rotunzi pentru ridicarea bilelor de spart fonta, la care polul exterior si interior sunt 

prelucrati sferic, magneti dreptunghiulari, magneti cu degete pentru transportul 

laminatelor, magneti de dimensiuni mici pentru transportul tablelor etc. 

Tot pentru transportul laminatelor se pot folosi electromagneti bipolari care 

se agata individual in carlig sau pe traverse. Datorita formei inguste se preteaza la 

transportul individual. 

Se pot folosi si magneti rotunzi de dimensiuni reduse (∅270) care se 

utilizeaza in grup la transportul tablelor lungi. In acest scop magnetii se monteaza 

pe traversa in numar mare(maximum 45 bucati) pe 2 sau 3 randuri. In acest mod 

tablele nu mai sufera deformari asa cum se intampla in cazul utilizarii unei traverse 

77


cu un numar mic de electromagneti dreptunghiulari, dar cu forta portanta mai mare. 

Formele constructive ale traverselor depind de procesul tehnologic. 

Alimentarea electromagnetilor se face principial in curent continuu din 

reteaua de curent trifazat prin intermediul unui redresor cu siliciu, la tensiunea de 

110 V c.c. si a unor cutii de distributie. Comanda se face din cabina macaralei prin 

intermediul unei cutii de comanda, macaragiul avand latitudinea sa alimenteze 

numarul de electromagneti necesari in functie de procesul tehnologic. Cablul de 

alimentare cu curent se leaga de multe ori la electromagnet cu o simpla bucla. In 

alte cazuri el se infasoara pe un tambur special prevazut cu inele colectoare si 

antrenat de tamburul de ridicare. Lungimea cablului de alimentare se alege astfel ca 

la pozitia extrema de jos sa mai ramana infasurata pe tambur cel putin o spira. In 

cazul tamburilor fara autoinfasurare, lungimea cablului se stabileste astfel incat la 

fiecare pozitie cablul sa faca o bucla. 

Pentru a preveni desprinderea sarcinii la disparitia accidentala a tensiunii, 

este necesar sa se prevada o baterie tampon care sa asigure alimentarea 

electromagnetilor pentru un timp minim de 10 minute. In acest scop se utilizeaza de 

obicei baterii NiCd care sunt mai robuste. Comutarea alimentarii electromagnetilor 

de la redresor la baterie prin intermediul unui intrerupator ultrarapid, nu a dat pana 

in prezent rezultate satisfacatoare. Disparitia tensiunii de alimentare de la redresor 

se indica de obicei printr-un semnal optic sau acustic. 

In circuitele de alimentare cu curent continuu ale electromagnetilor care nu 

sunt prevazuti cu baterii tampon, pentru a preveni caderea sarcinii, nu trebuie 

utilizate culegatoare de curent. Fac exceptie de la aceasta regula culegatoarele 

rotative de curent care au viteze mici de rotatie ale inelelor, suprafete marite de 

contact la perii si cel putin 2 cai de trecere(perii) pentru fiecare cale de curent. 

CAP.7 OBLIGATIILE MACARAGIULUI 

7.1. Obligaţiile şi responsabilităţile macaragiilor, conform P.T. R1/2010 

Conform P.T. R1/2010, art. 119,120,121,122: 

Macaragiul are următoarele obligaţii şi responsabilităţi: 

a) să asigure exploatarea macaralei în conformitate cu instrucţiunile 

producătorului; 

b) să cunoască macaraua pe care lucrează şi condiţiile tehnice privind utilizarea 

acesteia, pe care să le aplice întocmai; 

c) să cunoască şi să respecte codul de semnalizare; 

78


d) să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există persoane pe macara; în 

cazul în care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrări de 

reparare, întreţinere şi revizie, manevrele se execută sub directa supraveghere a 

RSL; 

e) să ia în primire şi să predea macaraua prin consemnare în registrul de 

supraveghere; dacă macaraua prezintă defecte care periclitează siguranţa în 

funcţionare, macaragiul o opreşte din funcţiune şi anunţă şeful punctului de lucru şi 

şeful ierarhic; 

f) să aprindă luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea 

maşini) în caz de vizibilitate redusă, precum şi noaptea; 

g) să participe la lucrările de reparare, întreţinere şi revizie, precum şi la toate 

verificările tehnice care se efectuează la macaraua pe care o manevrează; 

h) să interzică accesul persoanelor străine în cabina de comandă sau pe macara; 

i) să consemneze în registrul de supraveghere a macaralei toate observaţiile 

privind deficienţele în funcţionare ale acesteia; 

j) să nu acţioneze macaraua atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite 

condiţiile de siguranţă. 

Responsabilităţile macaragiului înainte de începerea lucrului sunt următoarele: 

a) să verifice că linia principală de alimentare se află sub tensiune; în caz că 

întreruptorul general este deconectat şi asigurat cu un lacăt sau cu o inscripţionare 

avertizoare, macaragiului nu-i este permis să-l conecteze fără acordul RSVTI sau al 

şefului punctului de lucru şi fără a se pune de acord cu macaragii celorlalte 

macarale de pe aceeaşi cale; 

b) să verifice starea căii de rulare şi rigiditatea opritoarelor de la capete; la 

macaralele care funcţionează în aer liber trebuie să verifice dacă dispozitivele de 

blocare pe calea de rulare au fost deblocate; 

c) să instaleze macaralele pentru care se prevede calarea numai pe un teren 

corespunzător, să execute această operaţie conform instrucţiunilor prevăzute în 

documentaţia tehnică şi cerinţelor prezentei prescripţii tehnice; 

d) să verifice existenţa lubrifianţilor în locurile de ungere, conform indicaţiilor 

din schema de ungere din documentaţia tehnică a macaralei; 

e) să verifice ca pe macara să nu se găsească obiecte aşezate într-un echilibru 

relativ; 

f) să verifice starea, înfăşurarea şi fixarea cablurilor sau lanţurilor pe tamburi, 

role şi ocheţi; 

g) să verifice starea de uzură şi funcţionarea cârligului; 

h) să verifice funcţionarea instalaţiilor de semnalizare, iluminat, aerisire şi 

climatizare; 

i) la macaralele cu braţ variabil, să verifice buna funcţionare a indicatorului 

sarcinii maxime admise, corespunzător deschiderii braţului; 

j) să verifice dacă mecanismele de acţionare ale macaralei funcţionează în mod 

sigur, lin şi fără vibraţii accentuate; 

k) să verifice existenţa şi integritatea părţilor componente ale macaralei; 

79


l) să nu pună în funcţiune macaralele cu braţ în imediata apropiere a 

conductoarelor electrice aeriene sau în zona lor de influenţă decât conform 

instrucţiunilor prevăzute în documentaţia tehnică şi cerinţele prezentei prescripţii 

tehnice; 

m) în cazul în care macaragiul constată o defecţiune, are obligaţia să oprească din 

funcţiune macaraua de la întreruptorul general, pe care trebuie să-l asigure contra 

reanclanşării nedorite şi să anunţe şeful ierarhic sau şeful punctului de lucru de care 

aparţine în scopul luării măsurilor necesare; după remedierea defecţiunii se face o 

nouă verificare a macaralei; 

n) în cazul în care macaraua este deservită de doi sau mai mulţi legători de 

sarcină, trebuie să se informeze de la şeful punctului de lucru, înainte de a se urca 

pe macara, care dintre aceştia este desemnat să semnalizeze mişcările necesare; 

o) să semnalizeze, prin dispozitivul de semnalizare acustic, înainte de fiecare 

pornire sau manevră a macaralei. 

Responsabilităţile macaragiului în timpul lucrului sunt următoarele: 

a) să efectueze manevre numai pe baza comenzilor date în conformitate cu codul 

de semnalizare de legătorul de sarcină desemnat; semnalul de oprire se ia în 

considerare din partea oricărei alte persoane; 

b) să nu transporte sarcina pe deasupra persoanelor; 

c) la ridicarea sarcinilor să nu depăşească sarcina nominală sau în cazul 

macaralelor cu braţ variabil să nu depăşească sarcina maximă admisă pentru 

deschiderea respectivă a braţului; 

d) la ridicarea unor sarcini care depăşesc 50% din sarcina admisă să execute, în 

prealabil, o ridicare de probă la înălţimea de circa 100 mm de la sol, pentru a se 

convinge că frâna, cablurile şi întreaga maşină rezistă normal, iar sarcina este corect 

legată şi bine echilibrată; 

e) la funcţionarea macaralelor echipate cu graifer, cu electromagneţi şi, în 

general, a celor la care sarcina nu este legată de cârlig, să nu efectueze mişcări de 

ridicare înainte de a verifica dacă sarcina nu este aderentă la sol sau nu s-a 

compactat; 

f) să urmărească să nu cadă cablul de pe rolă sau de pe tambur şi, de asemenea, să 

nu formeze noduri; 

g) să nu comande funcţionarea simultană a două mecanisme, la macaralele la care 

acest lucru este interzis; 

h) să nu deplaseze macaralele cu braţ având sarcina suspendată în cârlig decât în 

condiţiile prevăzute în documentaţia tehnică a macaralei; 

i) la deservirea unor macarale care lucrează la niveluri diferite şi ale căror căi de 

rulare se intersectează, precum şi la lucrul concomitent cu mai multe macarale cu 

braţ ale căror câmpuri de acţionare se intersectează, macaragii trebuie să respecte 

prioritatea stabilită; între gabaritele părţilor în mişcare să păstreze spaţiile de 

siguranţă de cel puţin 0,5 m şi să semnalizeze intenţia de începere a mişcării, 

precum şi că a luat la cunoştinţă şi a înţeles intenţia celorlalţi macaragii; 

80


j) să nu permită echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane şi să nu 

transporte persoane cu cârligul macaralei sau alte dispozitive de prindere, cu 

excepţia cazurilor în care producătorul macaralei a prevăzut acest lucru în 

documentaţia tehnică; 

k) să efectueze manevrele pentru deplasarea pe orizontală a sarcinilor astfel ca 

acestea să se afle la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de obiectele aflate în raza de 

acţiune a macaralei; dacă la deplasarea sarcinilor pe orizontală se întâlnesc 

obstacole care nu pot fi evitate prin ocolire, sarcinile trebuie să fie ridicate deasupra 

acestora la o înălţime minimă de 0,5 m; nu se admite trecerea sarcinilor peste 

maşini-unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile, vehicule sau, în general, 

peste acele obiecte a căror deteriorare reprezintă sau poate provoca pagube sau 

accidente; 

l) să execute manevrarea macaralei astfel încât să se evite balansarea sarcinii şi 

producerea şocurilor; în acest scop, se interzice acţionarea mecanismelor dintr-un 

sens în altul fără a fi oprite, în prealabil, în poziţia "zero"; macaragiul trebuie să 

prevadă la executarea comenzilor şi timpul necesar pentru frânarea completă; 

m) să execute manevrele pentru deplasările elementelor de prindere a sarcinilor 

cărucioarelor şi macaralelor în astfel de limite încât să nu fie necesar să folosească 

limitatoarele de sfârşit de cursă; 

n) să oprească din funcţiune macaraua dacă se aud zgomote anormale, dacă 

limitatoarele sau frânele nu acţionează corespunzător sau dacă constată orice alt 

defect care poate periclita siguranţa în funcţionare; 

o) să oprească funcţionarea macaralei dacă iluminatul la locul de muncă este 

insuficient sau dacă vizibilitatea este împiedicată de fum, vapori, ceaţă, vegetaţie, 

obiecte şi altele asemenea plasate între macaragiu şi câmpul de acţiune al macaralei, 

în cazul în care nu sau luat măsuri suplimentare de siguranţă ca de exemplu 

transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite şi desemnate în 

acest scop; 

p) să oprească funcţionarea macaralei care lucrează în aer liber atunci când viteza 

vântului şi temperatura depăşesc valorile prevăzute în documentaţia tehnică; 

q) să deconecteze imediat întreruptorul principal şi să aducă toate controlerele în 

poziţia "zero" în cazul unei întreruperi accidentale a curentului electric de 

alimentare; 

r) să nu părăsească locul de lucru înainte de predarea macaralei; în cazul în care 

este nevoit să o facă, trebuie să aduc toate controlerele în poziţia "zero", 

deconectează întreruptorul principal de alimentare, închide cu cheia uşa cabinei sau, 

după caz, dispozitivul care nu permite reconectarea întreruptorului principal, iar în 

cazul acţionării cu motor termic opreşte funcţionarea acestuia; 

s) să nu permită nimănui să se urce pe macara atunci când aceasta este conectată 

la circuitul electric de alimentare; 

t) să utilizeze materialele şi echipamentul de protecţie prevăzute de dispoziţiile 

legale în vigoare. 

Responsabilităţile macaragiului după terminarea lucrului sunt următoarele: 

81


a) să descarce sarcina şi să ridice dispozitivul de prindere a sarcinii în poziţia cea 

mai de sus, fără însă ca limitatorul de cursă să fie acţionat; dacă nu este posibilă 

coborârea sarcinii suspendate, se îngrădeşte locul de sub aceasta şi se instalează 

plăci avertizoare corespunzătoare pentru a interzice accesul persoanelor; 

b) să deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care lucrează 

în exterior se fixează pe calea de rulare fie cu cleşti de prindere, fie cu dispozitive 

de ancorare sau de calare, pentru a se evita deplasarea datorită unui vânt puternic 

sau unor trepidaţii; macaralele turn sau, în general, macaralele cu braţ rotitor trebuie 

să fie deplasate la locul stabilit pentru repaus ca mai sus, însă cu mecanismul de 

rotire a turnului sau a braţului nefrânat, pentru a permite rotirea liberă în caz de vânt 

braţul se pune în giruetă; 

c) să aducă în poziţia "zero" toate aparatele de comandă; 

d) să deconecteze întreruptorul principal aflat pe macara şi să-l securizeze; 

e) să pună în funcţiune iluminatul de balizare, la macaralele prevăzute cu acest 

sistem; 

f) să închidă cu cheia uşa cabinei de comandă; la macaralele care nu au cabină 

închisă, se închide cu lacăt sau cheie întreruptorul principal; la macaralele cu 

comandă de la sol, asigură eliminarea posibilităţilor ca o persoană neinstruită să 

efectueze manevre cu macaraua, ca de exemplu existenţa unei chei de contact; 

g) în cazul în care pe calea de rulare există numai o singură macara şi aceasta nu 

mai funcţionează în schimbul următor, să deconecteze şi întreruptorul principal al 

liniei de alimentare electrică şi să-l închidă cu lacăt sau cheie; la macaralele care 

funcţionează în exterior, iluminatul de balizare trebuie să rămână conectat. 

CAP.8 SEMNALIZAREA COMENZILOR LA MACARALE 

Codul de semnalizare are rolul de a reglementa, in mod unitar, pentru tot 

personalul de deservire sa foloseasca aceleasi semnale. El trebuie sa fie cunoscut, in 

mod obligatoriu, de catre macaragii, legatori de sarcina si de catre responsabilul cu 

supravegherea tehnica autorizat de ISCIR. 

Codul de semnalizare prevazut in P.T. R1, colectia ISCIR, are 16 semne, care 

acopera in general miscarile principale pe care trebuie sa le faca macaraua. 

CARLIG SUS=antrebratul ridicat cu degetul aratator indreptat in sus, rotind mana 

in cercuri mici orizontale. 

CARLIG JOS=antrebratul cu degetul aratator indreptat in jos, rotind mana in 

cercuri orizontale. 

82


FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL=se atinge pumnul mainii drepte pe cap, 

apoi se utilizeaza semnul reglementar pentru miscarea mecanismului principal care 

trebuie sa fie actionat. 

FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR=se atinge cotul mainii drepte cu palma 

stanga, apoi se utilizeaza semnul reglementar pentru miscarea mecanismului 

auxiliar care trebuie actionat. 

BRATUL SUS=cu mana extinsa, pumnul strans si degetul mare indreptat in sus. 

BRATUL JOS=cu mana extinsa, pumnul strans si degetul mare indreptat in jos. 

MISCA INCET=cu mana dreapta se da semnalul reglementar, iar palma stanga se 

plaseaza in fata aceleia care da semnalul; 

=se aproprie de cateva ori primele 3 degete(mare,aratator si 

mijlociu), ritmic, iar apoi se faca semnalul reglementar respectiv. 

ROTIREA SPRE STANGA A MACARALEI=antebratul mainii drepte la nivelul 

centurii cu pumnul strans si degetul mare indreptat pe orizontala in directia de rotire 

stanga si se misca(se roteste) antrebratul. 

ROTIREA SPRE DREAPTA A MACARALEI=antebratul mainii stangi la 

nivelul centurii cu pumnul strans si degetul mare indreptat pe orizontala in directia 

de rotire dreapta se misca(se roteste) antrebratul. 

MISCAREA CARUCIORULUI=antebratul mainii drepte pe orizontala, pumnul 

strans, degetul mare indreptat pe orizontala in directia de translatie; se misca mana 

in sensul dorit a misca caruciorul. 

EXTINDERE BRAT TELESCOPIC=antebratul ambelor maini in fata corpului, 

pumnii stransi cu degetele mari in exterior. 

RETRAGERE BRAT TELESCOPIC=antebratele ambelor maini in fata corpului, 

pumnii stransi cu degetele mari in interior(indreptate unul catre celalalt). 

MISCA MACARAUA INAINTE=bratul pe orizontala, antebratul pe verticala, 

palma pe orizontala cu podul palmei in jos, degetele lipite, indreptate in directia de 

deplasare inainte(spre legator). 

MISCA MACARAUA INAPOI=bratul pe orizontala, antebratul pe verticala, 

palma pe orizontala cu podul palmei in jos, degetele lipite, indreptate in directia de 

deplasare inapoi(spre macara). 

OPRESTE!=mana dreapta la nivelul centurii cu palma pe orizontala, miscari pe 

orizontala stanga-dreapta. 

OPESTE BRUSC!=mana dreapta la nivelul centurii cu palma pe orizontala, 

miscari scurte, bruste pe orizontala stanga-dreapta. 

In afara celor 16 semne conventionale, se admite si semnalizarea cu steaguri 

colorate sau alte mijloace(statii de emisie-receptie), acolo unde conditiile de lucru 

necesita acest lucru. In astfel de situatii codul de semnalizare va fi elaborat de 

societatea care exploateaza macaraua, iar legatorii de sarcina si macaragiii vor fi 

instruiti si examinati in ceea ce priveste semnalizarea pe baza acestui cod. 

83


CODUL DE SEMNALIZARE 

CÂRLIG SUS ! CÂRLIG JOS ! 

BRAŢUL SUS ! BRAŢUL JOS ! 

84


MIŞCĂ ÎNCET ! ROTEŞTE ! 

ROTEŞTE ! MIŞCĂ CĂRUCIORUL ! 

85


EXTINDERE BRAŢ TELESCOPIC ! RETRAGERE BRAŢ TELESCOPIC ! 

MIŞCĂ MACARAUA ! MIŞCĂ MACARAUA ! 

86


OPREŞTE ! OPREŞTE BRUSC ! 

FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR 

87


CAP. 9 MANEVRAREA SI EXPLOATAREA MACARALELOR 

9.1. Manevre interzise la macarale 

Manevrele interzise (nepermise) la o macara sunt: 

-tararea sarcinilor pe sol ; 

-smulgerea sarcinilor aderente la sol sau agatate ; 

-ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci cand cablul de tractiune estein pozitie 

oblica; 

-balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi deservit 

in mod normal de macara; 

-sa nu transporte persoane in carligul macaralei sau cu alte dispozitive de prindere; 

-sa nu permita echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane; 

-sa nu permita trecerea cu sarcina in carlig peste oameni sau cladiri locuite; 

-sa nu comande functionarea simultana a 2 sau mai multe mecanisme , la macaralele 

la care acest lucru este interzis; 

-sa nu permita pendularea sarcinii in timpul transportului. 

9.2. Norme de exploatare 

Exploatarea (deservirea) macaralelor, mecanismelor de ridicat si 

dispozitivelor lor auxiliare, trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile 

P.T. R1-2010, normele de protectie a muncii (generale si specifice), instructiunilor 

de exploatare specifice macaralei respective si instructiunile interne elaborate de 

societatea respectiva. 

Este interzisa functionarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat daca 

dispozitivele de siguranta nu sunt in perfecta stare de functionare sau nu indeplinesc 

conditiile tehnice prevazute. 

Macaralele si mecanismele de ridicat nu pot functiona daca zonele periculoase nu 

sunt ingradite corespunzator sau daca organele de masini in miscare si elementele 

neizolate aflate sub tensiune nu sunt prevazute cu aparatori de protectie. 

Este interzisa blocarea intrerupatoarelor simple sau automate prin impanare, legare 

sau prin orice alte mijloace care sa le scoata de sub controlul permanent al 

macaragiului. De asemenea este interzisa comanda prin butoane cu autoretinere 

pentru actionarea mecanismelor de ridicare, deplasare, rotire sau basculare. 

Este interzisa folosirea macaralelor sau mecanismelor de ridicat pentru ridicarea 

unor sarcini mai mari decat sarcina maxima admisa. 

Macaralele sau mecanismele de ridicat la care sarcina este limitata prin 

conditii de forma sau de gabarit, nu pot functiona daca nu sunt indeplinite conditiile 

respective. 

88


La macaralele prevazute cu mai multe mecanisme de ridicare (principal si 

auxiliar), care in conformitate cu prevederile P.T. R1-2010 nu au prevazut blocaj 

electric impotriva actionarii simultane a ambelor mecanisme, sarcina totala 

manevrata nu va depasi sarcina nominala a macaralei. 

La macaralele cu brat cu deschidere variabila, nu se vor ridica sarcini mai 

mari decat sarcinile maxime admise corespunzatoare diagramei de sarcina. 

Sarcinile care se ridica in mod frecvent pe santierele de constructii vor avea 

marcate vizibil greutatea. Pentru restul cazurilor, daca macaragiul nu cunoaste 

greutatea sarcinii si nici nu o poate determina, va solicita conducatorului procesului 

tehnologic precizarea in scris a greutatii sarcinii. 

Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a 2 macarale, care nu sunt cuplate mecanic 

si electric,se admite numai in mod exceptional in urmatoarele conditii: 

-la nici una din macarale sa nu se depaseasca sarcina maxima admisa; 

-pozitia cablurilor de tractiune sa fie verticala; 

-vitezele de ridicare sa fie aceleasi; 

-manevrarea sa se execute numai sub conducerea si supravegherea atenta a 

responsabilului cu suprevegherea tehnica a instalatiilor de ridicat, autorizat de 

ISCIR. 

In conditiile de mai sus, sarcinile cu forme neregulate, care nu au centrul de 

greutate in centrul lor geometric, se pot ridica si manevra cu ajutorul a 2 macarale 

numai daca se foloseste un dispozitiv special construit, astfel ca sarcina sa se 

repartizeze proportional pe fiecare din cele 2 macarale. 

La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune(oxigen,bioxid de 

carbon,acetilena etc.) sau a recipientelor care contin clor, acid sulfuric si similare, se 

vor lua masuri speciale de protectia muncii; toate manevrele se vor executa sub 

supravegherea directa a unui cadru tehnic care raspunde de acest transport. 

Este stict interzis transportul sarcinilor mentionate mai sus prin legare directa 

sau utilizandu-se electromagneti de ridicare. 

Este interzisa functionarea macaralelor care lucreaza in aer liber daca viteza 

vantului depaseste valorile admise(20m/s sau 15,6m/s), precum si daca temperatura 

este sub-20°C. 

Daca vizibilitatea este impiedicata de fum, vapori, ceata sau obiecte plasate 

intre macaragiu si campul de actiune al macaralei, se vor lua masuri pentru 

transmiterea corespunzatoare a comenzilor la macaragiu, fara de care macaralele in 

cauza nu pot functiona. 

Macaralele prevazute sa lucreze calat, vor functiona numai in aceste conditii. 

Sub bratele de calare se vor aseza elemente de sprijin rezistente, care sa nu se 

deplaseze in timpul efectuarii manevrelor si care sa aiba o suprafata astfel 

determinata, in functie de natura terenului, incat sa asigure functionarea in conditii 

de siguranta a macaralei. 

Se interzice functionarea macaralelor cu brat daca in raza de actiune a bratului 

se gasesc conductoare electrice aeriene. In astfel de situatii conductoarele se vor 

indeparta , iar daca acest lucru nu este posibil se vor lua, dupa caz, masurile 

necesare pentru: 

89


-interzicerea intrarii macaralei in zona periculoasa; 

-blocarea posibilitatilor de rotire a bratului inspre zona respectiva, asigurandu-se 

distanta minima de 1,5m fata de conductoarele neizolate, respectiv 1,2m fata de 

conductoarele izolate (pentru tensiuni pana la 1000V). 

Daca este necesar sa se efectueze lucrari in zona de influenta a liniilor de 

inalta tensiune, se vor lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca personalul, 

utilajul sau sarcina sa nu se apropie de piesele conductoare neizolate, la o distanta 

mai mica de: 

-3 m, pentru liniile la care tensiunea existenta intre 2 conductoare este mai mica de 

57000V; 

-5 m, pentru liniile la care tensiunea existenta intre 2 conductoare este egala sau mai 

mare de 57000 V. 

Macaralele cu brat utilizate la lucrari ce se efectueaza in vecinatatea zonelor 

de influenta a liniilor de inalta tensiune, de peste 6 KV, se vor echipa cu dispozitive 

de semnalizare a intrarii bratului macaralei in zona de influenta respectiva; 

macaralele la care dispozitivul de semnalizare nu poate fi adaptat, nu pot fi folosite 

la astfel de lucrari. 

Macaralele si mecanismele de ridicat prevazute cu electromagnet de prindere a 

sarcinilor, pot fi puse in functiune numai dupa delimitarea zonelor periculoase in 

care este interzis accesul persoanelor si prevederea de indicatoare de securitate 

referitoare la interzicerea accesului in zonele respective. 

Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra oamenilor, incaperilor locuite 

(imobil, birouri etc.), halelor industriale date in functiune. Daca scoaterea lor din 

raza normala de actiune a macaralei nu poate fi realizata printr-o alegere 

corespunzatoare a traseului caii de rulare, se va limita corespunzator raza de actiune 

a macaralei. 

La ridicarea sau coborarea unei sarcini care in timpul manevrei se poate lovi 

sau agata de parti ale macaralei sau de elemente situate in raza de actiune a 

macaralei, sarcina trebuie sa fie condusa de la distanta cu ajutorul unor franghii sau 

alte mijloace, asigurandu-se masurile de protectia muncii pentru pesonalul care 

executa aceasta manevra (instructaj special, interdictia stationarii in apropierea 

sarcinii etc.). 

Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, perghii, cangi etc.) pentru 

cnducerea sarcinii; se excepteaza incarcarea sau descarcarea materialelor sau 

obiectelor a caror masa nu depaseste 50 kg, care pot fi conduse de la distanta cu 

ajutorul unor cangi de lungime suficienta. 

La manevrarea unei sarcini aflate in apropierea unui perete, stalp, vagon, 

utilaj etc., nu se permite prezenta persoanelor intre acestea si sarcina suspendata. 

Macaralele cu brat, pe sasiu de vagon de cale ferata sau pe autovehicule pe 

roti sau senile, inainte de a se deplasa, vor avea bratul asezat in lungul caii pe care 

se efectueaza deplasarea, cu carligul situat intr-o pozitie care sa asigure buna lui 

vizibilitate din cabina macaragiului, de preferinta in sensul de mers. 

90


Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine vor fi conduse pe drumuri 

amenajate pentru circulatia vehiculelor, evitandu-se unghiurile si curbele bruste, 

planurile inclinate, rampele care prezinta pante pronuntate, pasajele care prezinta 

gabarite necorespunzatoare. 

Deplasarea pe terenuri neamenajate pentru circulatie se va efectua cu 

respectarea prevederilor din cartea tehnica a utilajului, acordandu-se o atentie 

deosebita rezistentei terenului, corespunzator greutatii sarcinii, vitezei de deplasare 

si tipului rotii sau senilei. 

Macaralele si mecanismele de ridicat actionate prin motoare termice nu vor fi 

utilizate: 

-in apropierea locurilor sau in incaperi cu praf, gaze sau vapori inflamabili, fara a fi 

prevazute cu dispozitive de protectie corespunzatoare(parascantei, para-flacari etc.); 

-in interiorul incaperilor al caror volum sau ventilare nu sunt suficiente pentru a 

elimina pericolele pe care le prezinta gazele de esapament, cu exceptia cazurilor in 

care esapamentul este prevazut cu dispozitive eficace de epurare a gazelor. 

Daca mai multe macarale functioneaza la niveluri diferite, unele deasupra 

altora, se va fixa o prioritate de manevra si se vor lua toate masurile necesare pentru 

a se evita lovirea sarcinilor sau dispozitivelor de prindere ale acestora de macaralele 

care circula la nivelurile inferioare. In toate cazurile, trecerea macaralei care are 

prioritate va fi semnalizata prin semnale acustice sau optice. 

De asemenea, se va fixa prioritate de manevra si in cazul macaralelor cu brat 

care functioneaza concomitent si ale caror campuri de actiune a bratelor se 

intersecteaza. 

Se interzice intersectarea campurilor de actiune a bratelor cu a contrabratelor 

precum si contrabratele intre ele. 

In vederea evitarii producerii de accidente datorita organizarii 

necorespunzatoare a locurilor de munca, unitatile detinatoare de macarale si 

mecanisme de ridicat vor intocmi instructiuni interne de exploatare, pe baza 

specificului locurilor de munca. 

Caile de acces la locurile de urcare pe macarale si la intreruptoarele liniei 

principale de alimentare situate in hala, trebuie sa fie in permanenta libere, 

neblocate prin nici un fel de obstacole. 

Este interzisa imprastierea de nisip sau alte materiale pe sine in vederea 

preitampinarii patinarii, la macaralele la care acestea servesc si pentru legarea la 

pamant. Este de asemenea interzisa ungerea suprafetei superioare a sinei cu 

lubrifiant. 

Caile de rulare ale macaralelor care se deplaseaza pe sol trebuie sa fie asezate 

pe o suprafata de reazem care sa prezinte o rezistenta corespunzatoare garantarii 

sigurantei in functionare a macaralelor, indiferent de natura si starea terenului. In tot 

timpul functionarii macaralei, caile de rulare trebuie sa ramana orizontale si cu 

firele paralele. Caile de rulare vor fi prelungite pana dincolo de opritoarele finale cu 

o lungime suficienta, pentru a asigura la atingerea opritoarelor o repartizare normala 

91


pe sol a greutatii macaralei incarcate cu sarcina maxima; lungimea prelungirii nu va 

fi in nici un caz mai mica de 1 m. 

Pentru asigurarea impotriva deplasarii macaralelor in zone periculoase, pe 

sinele de rulare se vor instala opritoare; determinarea punctelor in care urmeaza sa 

fie fixate se va efectua cu avizul responsabilului cu supravegherea instalatiilor de 

ridicat. 

Locurile de munca in care functioneaza macaralele sau mecanismele de 

ridicat trebuie sa fie bine iluminate in timpul lucrului. Daca iluminatul obisnuit este 

insuficient, sau daca prin trecerea macaralei se produce o variatie a iluminatului, 

macaraua trebuie inzestrata cu mijloace proprii de iluminat, utilizandu-se surse de 

lumina neobositoare si convenabil dirijate. 

In cabina macaragiului se va prevedea in mod obligatoriu un instinctor pentru 

incendii. 

Pe macara se admit numai cantitati mici de materiale inflamabile sau 

combustibile de intretinere(carpe, bumbac de sters, lubrifianti). Aceste materiale se 

vor pastra exclusiv in cutii sau vase de tabla fixate de constructia macaralei si care 

nu vor fi niciodata depozitate in cabina macaragiului. Carpele si bumbacul de sters 

se vor indeparta imediat de pe macara. 

Este interzis a se executa ungerea, curatirea, intretinerea sau repararea 

macaralelor sau mecanismelor de ridicat in timpul functionarii lor. 

Dupa terminarea sau la intreruperea lucrului, sarcina nu trebuie sa ramana 

suspendata. In cazuri exceptionale, cand nu e posibila coborarea sarcinii, se vor lua 

masuri de asigurare prin ingradirea locului de sub sarcina si prevederea unor 

indicatoare de securitate si dupa caz prin sprijinirea sarcinii. 

La urcarea sau coborarea pe scari, macaragiul sau personalul de intretinere 

trebuie sa aiba mainile libere. Pentru sculele sau obiectele necesare va fi utilizata o 

geanta speciala, care se poarta pe umar sau care se ridica cu ajutorul unei franghii. 

Este interzisa aruncarea oricarui obiect de pe macare. 

La exploatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat cu actionare manuala 

se vor respecta prevederile in legatura cu efortul fizic inscrise in normele de 

protectia muncii. 

Accesul pe macara este permis numai macaragiului si persoanelor a caror 

activitate se desfasoara in legatura cu instalatia respectiva(responsabilul tehnic cu 

supravegherea, personalul de intretinere, revizii si reparatii, organele de verificare 

etc.) si care si-au insusit in prealabil instructajul privind lucrul pe macarale. 

Urcarea si coborarea de pe macara se vor face numai prin locurile special 

destinate pentru aceasta si numai atunci cand macaraua stationeaza; in aceste locuri 

se vor amplasa indicatoare de securitate cu inscriptia:”Accesul permis numai 

persoanelor in drept”. 

Accesul pe caile de circulatie existente de-a lungul cailor de rulare ale 

macaralelor se vor face de asemenea prin locurile special amenajate in acest scop si 

numai dupa ce macaragiul a fost anuntat de persoana respectiva, iar acesta a 

confirmat ca a inteles ceea ce i s-a comunicat. 

92


Toate locurile sau caile de acces la macara trebuie sa aiba asigurate conditii 

corespunzatoare de iluminat. 

Macaragiii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sa dirijeze 

miscarile macaralei, trebuie sa stie codul de semnalizare pentru macarale cu 

eventualele completari elaborate de societatea care le utilizeaza; la macaralele al 

caror loc de comanda este amenajat la mare distanta fata de locurile de munca 

deservite si nu se poate asigura o intelegere corecta a comenzilor, se vor prevedea 

mijloace de telecomunicatii(radiotelefoane, telefoane etc.). 

8.3. Legatorii de sarcina 

“Legator de sarcina” poate fi orice persoana care a implinit varsta de 18 ani, 

nu are o infirmitate corporala, este sanatos si a fost instruit special pentru a 

indeplini functia, de catre conducatorul fiecarui loc de munca-maistrul-care 

exploateaza instalatiile de ridicat. 

“Legatorul de sarcina” efectueaza legarea si fixarea sarcinilor in carligul 

macaralei, le urmareste in timpul manipularii, semnalizeaza macaragiului manevrele 

pe care acesta trebuie sa le execute si elibereaza sarcinile dupa asezarea lor corecta 

la locul dorit. 

Obligatiile “legatorilor de sarcina” sunt urmatoarele: 

-sa verifice organele de prindere si legare a sarcinilor; 

-sa cunoasca si sa aplice instructiunile de exploatare a instalatiei de ridicat cu care 

lucreaza; 

-sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare; 

-sa supravegheze zilnic organele de legare si de prindere cu care lucreaza, prin 

verificarea aspectului exterior; 

-sa foloseasca organe si dispozitive de legare inscriptionate cu sarcinile admise 

inscrise vizibil(pe placute sau pe inele); 

-sa aleaga dispozitivele de legare corespunzator greutatii si formei sarcinii; 

-sa nu lege sarcini aderente la sol sau pereti; 

-sa nu foloseasca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri peste limitele 

admise de prescriptiile tehnice in vigoare; 

-in timpul manevrelor se va plasa astfel incat sa fie vazut tot timpul de catre 

macaragiu si in acelasi timp sa vada orice persoana situata in campul de actiune al 

macaralei; la macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intreaga cale de rulare 

este libera; 

-sa execute corect legarea sarcinii fara sa incruciseze cablurile si sa se asigure ca 

sarcina este echilibrata; la carligele duble, sa suspende sarcina pe ambele deschideri 

si sa o repartizeze in mod egal; 

-sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig prin greutatea unor persoane; 

-sa interzica transportul oamenilor in carligul macaralei; 

-sa lege sarcinile lungi si rigide in cel putin 2 puncte pentru a evita balansarea; 

-sa nu lase obiecte libere pe sarcina; 

-sa incarce materiale marunte sau piese de volum mic in targi speciale cu pereti; 

93


-sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla sau alte materiale, daca 

dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa excluda caderea 

materialelor; 

-sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii ascutite, prin 

aparatori de protectie metalice sau din lemn tare; 

-inainte de transportarea sarcinii, va semnaliza macaragiului efectuarea unei ridicari 

de proba pana la inaltimea de 100 mm de la sol, pentru a verifica legarea si 

echilibrarea sarcinii; 

-sa tina cont de de spatiile de libera trecere cu sarcina(minim 300 mm pe verticala si 

minim 1000 mm pe orizontala); 

-sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata ai sa dirijeze sarcina astfel incat sa 

evite trecerea peste utilaje, cladiri, etc.; 

-sa cunoasca si sa aplice masurile de protectia muncii specifice locului de munca pe 

care-l deserveste, in acest sens fiind instruit special de conducatorul procesului de 

productie; 

-sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi 

deservit in mod normal de macara; in cazul necesitatii absolute a acestei manevre, 

ea se va face sub supraveghere unui sef de manevra, numit de conducatorul 

procesului de productie respectiv, care va raspunde de luarea tuturor masurilor 

necesare pentru evitarea accidentelor; 

-la stivuirea unor sarcini sa asigure asezarea lor corecta, eventual prin elemente de 

adaos, astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se deterioreze reciproc iar 

legaturile sa se poata scoate usor; se interzice scoaterea legaturilor de sub sarcini cu 

ajutorul macaralei; 

-sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1,5 ori latura mica 

a bazei; 

-sa nu aseze si sa nu reazeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor sau 

remorcilor; 

-sa nu paraseasca locul de munca fara a-l instiinta despre aceasta pe macaragiu; 

-dupa terminarea lucrului trebuie sa depoziteze organele de legare si dispozitivele 

de prindere in locuri uscate, ferite de umezeala, de agenti corozivi si de posibilitati 

de deteriorare; cablurile, lanturile, funiile si benzile care se folosesc numai periodic, 

se pastreaza agatate pe capre, in locuri ferite de intemperii. 

8.4. Registrul de evidenta supravegherii 

Pentru fiecare macara, unitatea detinatoare va intocmi un registru de evidenta 

a supravegherii in care personalul de deservire (macaragii) si seful echipei de 

intretinere si revizie sunt obligati sa scrie sub semnatura toate observatiile avute 

asupra macaralei respective; de asemenea vor inscrie sub semnatura remedierile 

care se executa ca urmare a observatiilor precum si descrierea succinta a 

reparatiilor. 

Macaragii vor consemna observatiile avute la preluarea macaralei, in timpul 

lucrului (daca este cazul) si la predarea macaralei sau la incetarea lucrului; daca nu 

94


au nimic de semnalat, vor mentiona in scris acest lucru la preluarea si predarea 

macaralei. 

Daca legatorii de sarcina au observat defectiuni la cablurile si lanturile de 

tractiune sau de legare sau un zgomot anormal produs de macara vor nota aceasta in 

registrul de evidenta supravegherii. 

In registrul de evidenta supravegherii se vor inscrie de asemenea sub 

semnatura, dispozitiile pentru oprirea macaralelor in functiune, ca urmare a unor 

deficiente care afecteaza siguranta in functionare, inclusiv natura deficientelor 

respective. 

Registrul de evidenta supravegherii se va intocmi dupa modelul aflat in P.T., 

se va numerota, snurui si viza de catre conducerea unitatii detinatoare. 

Registrul se va pastra in bune conditii la macaraua respectiva; responsabilul 

cu supravegherea instalatiilor, de ridicat va verifica si viza acest registru periodic, 

cel putin odata pe semestru. 

8.5. Cartea macaralei 

Cartea macaralei este documentul tehnic care confirma ca executia si 

montajul sunt conform proiectului si respecta prevederile din P.T. ISCIR, in 

vigoare. 

Cartea macaralei este formata din partea de constructie si partea de montaj. 

Partea de constructie se intocmeste de catre firma constructoare pe raspundere 

proprie, pentru fiecare macara sau mecanism de ridicat care functioneaza 

independent; partea de montaj, in cazul in care macaraua sau mecanismul de ridicat 

a necesitat lucrari de montaj la locul de functionare, se completeaza de catre 

societatea montatoare, pe propria raspundere. 

Prin examinarea separata, din cartea macaralei-partea de constructie si partea 

de montaj-a fiecarui document in parte: desen tip ansamblu, schite, desene, scheme, 

instructiuni de montaj, instructiuni de exploatare, de intretinere si revizii etc., se 

poate constata daca macaraua sau mecanismul de ridicat indeplineste conditiile 

prevazute de prescriptiile tehnice. 

Cartea macaralei-partea de constructie, contine datele generale, 

caracteristicile si datele tehnice de baza. Ea va purta un numar din registrul de 

evidenta al societatii constructoare, acelasi cu numarul ce se inscrie pe placa de 

fabricatie si se preda beneficiarului odata cu macaraua sau mecanismul de ridicat. 

Modelul cartii macaralei-partea de constructie, este dat in P.T.R1-colectia ISCIR. 

Cartea macaralei-partea de montaj, indiferent de tipul acesteia, va purta un 

numar de evidenta al societatii montatoare si trebuie sa cuprinda urmatoarele date si 

documente: 

-certificatul de calitate privind constructia grinzilor, cailor de rulare ale macaralei si 

sistemului de sustinere al acestora, inclusiv abaterile masurate ale caii de rulare; 

pentru caile de rulare de pe sol, se va certifica de asemenea, pregatirea si 

amenajarea terenului; 

95


-certificatul privind calitatea imbinarilor sudate; 

-masuratorile dimensionale si abaterile efective masurate, conform fisei cuprinse in 

cartea macaralei-partea de constructie; masuratorile se executa numai la acele 

dimensiuni la care este posibila efectuarea lor; 

-certificatul masuratorilor izolatiei, reglarii automatelor de protectie si verificarii 

impotriva tensiunilor de atingere; 

-o schita cuprinzand dimensiunile de gabarit si spatiile de siguranta cu indicarea 

accesului pe macara; 

-procesul-verbal incheiat cu ocazia incercarilor de casa, semnat de reprezentantii 

societatii montatoare si de cei ai beneficiarului. 

Cartea macaralei-partea de montaj-poate cuprinde si alte documente, ca 

rezultatele verificarilor sau masuratorilor-de exemplu: control nedistructiv, 

masuratori tensiometrice, vibrometrice, luminozitate, zgomot sau topometricecerute 

in mod special de organul ISCIR la locul de montaj. 

CAP.9 INTRETINEREA, REVIZIA, REPARAREA SI 

VERIFICAREA TEHNICA A MACARALELOR 

9.1. Intretinerea si revizia 

Lucrarile de intretinere si revizii au drept scop sa asigure conditiile 

functionarii in siguranta a macaralelor si mecanismelor de ridicat, in timpul 

exploatarii. 

Obtinerea unor rezultate bune in exploatarea macaralelor si mecanismelor de 

ridicat este conditionata de modul in care echipele de intretinere si revizii isi fac 

datoria. Echipele trebuie sa fie formate din mecanici, lacatusi si electricieni, bine 

indrumati si supravegheati de un cadru tehnic de specialitate, care sa actioneze pe 

baza graficelor intocmite in acest scop si sa poata interveni in orice moment, cand 

prezenta lor este necesara. Lucrarile efectuate de aceste echipe complexe trebuie sa 

fie de calitate; de acest lucru raspunde atat fiecare membru al echipei cat si cadrul 

tehnic responsabil cu urmarirea respectarii graficelor de lucrari. 

Periodicitatea si volumul lucrarilor de intretinere si revizii, pe langa cele 

prevazute in P.T. pentru macarale sau cele prevazute prin “Normativul tehnic pentru 

repararea fondurilor fixe”, grupa 65 “Utilaje si instalatii de ridicat”, trebuie sa fie 

inscrise si in instructiunile intocmite de proiectant si constructor in cartea 

instalatiei. 

In vederea realizarii lucrarilor de intretinere si revizii curente si pentru 

securitatea personalului respectiv, precum si pentru respectarea prevederilor legale 

in aceasta directie, echipele vor fi formate din minimum 2 muncitori. Aceasta 

masura asigura pe de o parte prezenta pe macara, la punctul de lucru, in fiecare 

moment, a cel putin 2 persoane, cat si respectarea prevederilor normelor de 

protectie a muncii, pe de alta parte. 

96


In timpul lucrarilor de intretinere sau revizii vor fi respectate de fiecare 

muncitor in parte, masurile de protectie a muncii specifice macaralelor sau 

mecanismelor de ridicat prevazute in cartea tehnica a instalatiei sau in normativele 

in vigoare pentru aceste instalatii. 

Pentru securitatea personalului din echipa, maistrul care coordoneaza 

lucrarile, precum si seful de echipa trebuie sa ia in prealabil o serie de masuri de 

prevenire a avariilor sau accidentelor, printre care se mentioneaza: 

-la oprirea macaralei sau mecanismului de ridicat , maistrul sau seful de echipa 

atentioneaza macaragiul si stabileste locul de stationare a macaralei pe timpul 

lucrului; de asemenea atentioneaza ceilalti macaragii, in cazul in care pe aceeasi 

cale de rulare se mai afla montate macarale; 

-deconectarea de catre maistru a intreruptorului principal inainte de urcarea echipei 

de lucru pe macara; dupa urcare, seful de echipa sau maistrul ridica talonul din 

cabina. Aceasta masura are drept scop evitarea conectarii accidentale a 

intreruptorului principal in timpul cat pe macara se gaseste personal; 

-lucrarile de intretinere sau de revizie vor putea incepe numai dupa ce electricianul 

de serviciu sau cel care face parte din echipa a deconectat intreruptorul general si 

acesta a fost asigurat sub cheie impotriva unei conectari nepermise; 

-maistrul sau seful de echipa trebuie sa ia masuri ca lampile portative sa fie 

alimentate la tensiuni nepericuloase, cele admise de normele de tehnica securitatii; 

piesele de schimb, sculele si celelalte materiale necesare la lucrarile de intretinere si 

revizie trebuie sa fie pastrate in cutii bine fixate pe macara; 

-dupa terminarea lucrarilor de intretinere si revizie, maistrul sau seful de echipa 

impreuna cu macaragiul vor verifica functionarea corecta a tuturor mecanismelor de 

actionare ale macaralei; volumul lucrarilor va fi consemnat in registrul de evidenta 

supravegherii. 

Cu ocazia efectuarii intretinerii si reviziei se va urmari in mod deosebit 

executarea acelor operatii care sa asigure in continuare functionarea macaralei sau 

mecanismului de ridicat cel putin in aceleasi conditii ca si pana inainte. 

In cazul in care cu ocazia lucrarilor de intretinere si revizii sau inlaturarii 

unor deranjamente in timpul exploatarii, se constata necesitatea repararii sau chiar 

inlocuirii unor piese neprevazute in ansamblul de lucrari planificate, aceste lucrari 

nu trebuie trecute cu vederea ci sa fie executate operativ si fara intarziere. 

In atentia membrilor echipei de intretinere care efectueaza lucrarile de 

intretinere trebuie sa stea verificarea echipamentului mecanic si electric al 

macaralelor si mecanismelor de ridicat, a echipamentului de franare, a 

dispozitivelor de siguranta si protectie, a caii de rulare-la macaralele cu cale de 

rulare pe sine-, a ungerii pieselor supuse frecarii, a cablurilor sau lanturilor de 

tractiune, respectiv a starii tehnice a intregii instalatii. 

Raspunzator de calitatea lucrarilor efectuate este echipa, respectiv seful de 

echipa si maistrul responsabil cu lucrarea. Din aceasta cauza, sefului de echipa si 

maistrului le revine responsabilitatea verificarii in final a tuturor lucrarilor si daca sau 

luat toate masurile de protectia muncii pentru punerea in functiune a instalatiei. 

97


In acest scop se impune ca sa se urmareasca daca mecanismele de 

actionare(motoare,reductoare) si celelalte elemente componente ale macaralei sau 

mecanismului de ridicat sunt centrate si bine fixate in suruburi, daca toate legaturile 

electrice sunt facute corect, daca aparatorile de protectie ale tuturor elementelor in 

miscare sunt puse la locul lor si sunt prinse corespunzator; de asemenea, seful de 

echipa si maistrul au obligatia sa verifice daca sculele si materialele nefolosite au 

fost stranse si coborate de pe macara si daca tot personalul care a luat parte la 

lucrari a parasit instalatia si se afla jos. Numai dupa ce s-au efectuat cele mentionate 

mai sus, macaragiul poate pune in miscare macaraua sau mecanismul de ridicat in 

vederea folosirii in productie, bineinteles daca a verificat si s-a convins de acestea si 

a primit si confirmarea verbala sau semnalizarea respectiva ca poate sa inceapa 

lucrul cu instalatia. 

9.2. Repararea macaralelor 

Daca lucrarile de intretinere si revizie au ca scop mentinerea macaralei in 

exploatare in bune conditii si sa asigure continuitatea procesului tehnologic, prin 

lucrarile de reparatii ale macaralelor se urmareste mentinerea parametrilor 

functionali si asigurarea functionarii in conditii de siguranta a acestora. 

Lucrarile de reparatii se efectueaza numai dupa expirarea ciclului de 

functionare prevazut in “Normativul tehnic pentru repararea fondurilor fixe” grupa 

65 “Utilaje si instalatii de ridicat” elaborat M.I.C.M. si in conformitate cu 

prevederile P.T.,colectia ISCIR, pentru macarale; personalul folosit trebuie sa fie 

calificat si instruit anume in acest scop, constituit in echipe indrumate si 

supravegheate de sefii de echipa sau de maistri de specialitate. 

Pentru efectuarea unor reparatii de calitate si in timpul planificat un rol 

important il are pregatirea tehnico-materiala a acestor lucrari. 

Se recomanda sa se permita inceperea lucrarilor de reparatii numai dupa ce 

sunt asigurate cele necesare pentru buna desfasurare a acestei activitati. 

Pentru prevenirea avariilor si accidentelor in timpul lucrarilor de reparatii, 

inainte de inceperea acestora, personalul responsabil cu executarea acestor lucrari 

este obligat sa ia toate masurile de protectie a muncii specifice locului de munca, 

tipului de macara sau mecanism de ridicat, in functie de volumul lucrarilor si de 

conditiile pe care le are la dispozitie. 

Printre masurile ce trebuie luate inainte, in timpul lucrarilor si la terminarea 

acestora, pe langa cele aratate la lucrarile de intretinere si revizii se mentioneaza si 

urmatoarele: 

-asigurarea macaralei in zona de refugiu si scoaterea de sub tensiune a acesteia; 

-delimitarea spatiului de sub macara, sau in jurul acesteia, prin interzicerea 

circulatiei persoanelor straine in acest spatiu; 

-daca pe aceeasi cale de rulare functioneaza mai multe macarale, responsabilul de 

lucrare, respectiv personalul insarcinat cu efectuarea lucrarilor de reparatii, va 

atentiona pe ceilalti macaragii de oprirea macaralei pentru reparatie; 

98


-folosirea unor scule corespunzatoare si evitarea rezemarii lor de balustrade sau 

lasarea lor pe podeste si pe caile de circulatie ale macaralei sau in lungul caii de 

rulare; 

-in cazul unor operatii de demontare sau montare care intervin in timpul reparatiei, 

acestea trebuie cunoscute de intreaga echipa de reparatii; ridicarea sau coborarea pe 

macara sau de pe macara, jos, se va face cu atentie si in conditii de securitate; 

-pentru materialele necesare, piese, subansambluri si scule se vor stabili pe macara 

sau pe calea de circulatie, in apropiere, locuri de depozitare, astfel incat sa fie la 

indemana ai sa nu stinghereasca activitatea echipei; 

-in cazul in care exista macarale care lucreaza la alte niveluri de lucru invecinate, 

personalul insarcinat cu efectuarea lucrarilor va urmari ca eventualele manevre in 

timpul operatiilor de demontare sau montare a unor piese sau subansamble, precum 

si miscarea acestora sa se faca astfel incat sa nu existe pericolul lovirii de 

macaralele respective; 

-daca este necesara punerea in miscare a unor mecanisme sau chiar a macaralei, 

conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica sau pornirea motorului 

termic, dupa caz, aceste operatii vor fi efectuate numai dupa ce responsabilul de 

lucrare a luat masurile de siguranta impuse in aceasta situatie. Macaragiul are 

obligatia sa execute numai comenzile date de persoana numita de acesta, in timpul 

reparatiei, conform consemnului stabilit inainte de inceperea lucrarilor; 

-daca se efectueaza lucrari de reparatii in mai multe schimburi, la predarea si 

preluarea fiecarui schimb se va face o informare asupra stadiului lucrarilor; 

-personalul care participa la reparatii este obligat sa respecte normele de protectia 

muncii privind lucrul la inaltime. 

Daca lucrarile de reparatii ale macaralei sau mecanismului de ridicat s-au 

terminat, punerea in functiune este admisa numai dupa inlaturarea pieselor, sculelor 

si a celorlalte materiale ajutatoare ramase dupa reparatie, iar responsabilul de 

lucrare, seful de echipa sau maistrul, in urma verificarii macaralei, s-a convins ca 

totul este in ordine. 

In cazul in care dupa reparatie, datorita lucrarilor executate, se impune 

efectuarea verificarii tehnice oficiale de catre inspectorii ISCIR, sau, dupa caz, de 

personalul autorizat de ISCIR din societatea respectiva conform prevederilor P.T. 

R1-2010, unitatea reparatoare trebuie sa intocmeasca documentatia tehnica in 

conformitate cu prevederile P.T. R1-2010-colectia ISCIR. 

Cateva dintre lucrarile executate in cadrul reparatiilor la macarale si 

mecanisme de ridicat care se verifica de inspectorii ISCIR sau de personalul 

autorizat de ISCIR sunt urmatoarele: 

-inlocuirea sau modificarea constructiei metalice, refacerea sau remedierea 

imbinarilor sudate a elementelor de rezistenta; 

-transpunerea de principiu a modului de actionare a macaralei sau mecanismului de 

ridicat(trecerea de la actionarea manuala la actionarea electrica, de la actionarea 

electrica la actionarea pneumatica sau hidraulica); 

-modificarea de principiu a schemei electrice de actionare(trecerea de la alimentarea 

in curent continuu la alimentarea in curent alternativ); 

99


-inlocuirea totala a instalatiei electrice; 

-inlocuirea sau modificarea dispozitivelor de siguranta ale macaralelor si 

mecanismelor de ridicat cu alte tipo-dimensiuni, care difera de cele prevazute in 

proiectul initial; 

-inlocuirea sau modificarea constructiv-functionala a caruciorului macaralei; 

-inlocuirea completa a franei cu alte tipo-dimensiuni, care difera de cele prevazute 

in proiectul initial. 

Lucrarile de reparatii indicate mai inainte se vor executa numai de societati 

autorizate conform prevederilor P.T. colectia ISCIR. 

9.3. Verificarea tehnica oficiala 

Macaralele si mecanismele de ridicat, prezentand pericol sporit in exploatare, 

sunt supuse unui regim special de supraveghere, verificare tehnica si autorizare, 

conform prevederilor P.T.-colectia ISCIR. 

Macaralele si mecanismele de ridicat noi sau vechi montate din nou, trebuie 

supuse, fie pentru punerea in functiune, fie pentru continuarea functionarii in 

exploatare sau dupa unele lucrari de repararii, la verificarile si incercarile oficiale in 

vederea autorizarii functionarii. 

Conditiile care trebuie respectate si operatiile de verificare si incercare care 

se efectueaza cu aceasta ocazie sunt stabilite in P.T., colectia ISCIR; eliberarea 

autorizatiei de functionare poate fi acordata de inspectorii ISCIR, fie de catre 

societatea detinatoare prin personalul tehnic autorizat ISCIR in acest sens, conform 

metodologiei prevazute in P.T. -colectia ISCIR. Se mentioneaza ca ISCIR are 

obligatia, sa stabileasca si sa urmareasca modul in care sunt efectuate verificarile si 

incercarile si daca sunt respectate toate prevederile legale la eliberarea autorizatiei 

de functionare de catre organele tehnice ale detinatorilor autorizati in acest sens. 

Verificarea tehnica oficiala a unei macarale se face in 2 etape si se refera la: 

1. Verificarea documentatiei tehnice-cartea macaralei 

Se verifica: 

-cartea macaralei-partea de constructie, intocmita si livrata de constuctorul 

macaralei si cartea macaralei-partea de montaj, pentru instalatiile noi; 

-la macaralele aflate in exploatare, cartea macaralei-partea de exploatare, 

documentatia tehnica dupa reparatii intocmita in conformitate cu prevederile P.T. 

colectia ISCIR, pentru macaralele supuse unor lucrari de reparatii ce trebuie 

verificate de ISCIR; 

-documentatia de montaj, in cazul macaralelor montate din nou la alt loc de munca, 

precum si cartea macaralei-partea de exploatare, asa cum am mentionat, la cele 

aflate in exploatare si care trebuie supuse verificarilor tehnice periodice la scadenta. 

2. Verificarea macaralei 

Verificarea starii tehnice a macaralelor consta din urmatoarele operatii: 

-verificarea principalelor elemente componente ale macaralei; 

-incercarile in gol(fara sarcina) a macaralei; 

-incercarile in sarcina, statice si dinamice, a macaralei; 

100


-alte incercari necesare, functie de modul de actionare, tipul si complexitatea 

macaralei. 

Verificarea indeplinirii conditiilor de instalare 

Daca documentatia tehnica este completa si da posibilitatea organului de 

verificare sa identifice macaraua, se trece la etapa urmatoare pentru verificarea starii 

tehnice. 

Efectuarea verificarii starii tehnice a macaralelor se face numai dupa ce in 

prealabil s-au luat toate masurile necesare de protectie a muncii, in conformitate cu 

normativele in vigoare. Trebuie sa se verifice mai intai daca sunt asigurate 

conditiile de acces pe macara pentru personalul de exploatare, intretinere si 

verificare, locul de amplasare a macaralelor si se vor indeparta persoanele straine de 

pe macara, precum si din raza de actiune a macaralei. 

Odata cu inceperea verificarii accesului pe macara, se considera ca se trece la 

faza de verificare propriu-zisa a macaralei, care consta in principal din: 

-verificarea racordarii corecte la sursa de alimentare cu energie electrica si a 

echipamentelor de protectie, a intreruptoarelor, a sigurantelor fuzibile sau a altor 

sisteme, precum si a masurilor de asigurare sub cheie in stare de conectare sau 

deconectare a intreruptoarelor etc.; 

-verificarea liniei de alimentare cu energie electrica, daca este executata conform 

documentatiei tehnice si s-au respectat conditiile de protectie si siguranta; 

-verificarea spatiilor de siguranta si a gabaritelor de libera trecere, superior, inferior 

si lateral, daca ele corespund cu cele prevazute prin P.T. sau standardele in vigoare; 

-verificarea culoarelor de trecere pentru personalul de manevra si deservire, in cazul 

macaralelor cu comanda de la sol; 

-verificarea scarilor de acces, platformelor, cailor de circulatie si podestelor, daca 

sunt executate si amplasate corespunzator, astfel incat folosirea lor sa fie posibila in 

conditii de deplina securitate; 

-verificarea accesului la caile de circulatie in lungul cailor de rulare si la podestele 

macaralei daca este corespunzator; 

-verificarea existentei la macaralele suspendate cu electropalan, precum si la 

podurile rulante ale caror cai de rulare sunt instalate la o inaltime de cel mult 8 m de 

la sol, a platformelor fixe(montate la capetele caii de rulare) sau mobile pentru 

lucrarile de intretinere, revizii si reparatii. 

Verificarea cailor de rulare ale macaralelor se face pe toata lungimea lor si 

are ca scop sa stabileasca daca executia si montajul sunt facute conform proiectului, 

precum si indicatiilor societatii constructoare mentionate in documentatia tehnica 

livrata odata cu macaraua, P.T. si altor normative in vigoare in acest domeniu. 

La macaralele pe cale ferata, verificarea caii de rulare se face numai pe 

portiunea rezervata verificarii si incercarii macaralei in vederea acordarii 

autorizatiei de functionare. 

In timpul verificarii cailor de rulare, in functie de locul de montare, la sol sau 

deasupra solului, se vor urmari in mod deosebit urmatoarele: 

-daca sinele, rosturile de dilatare ale acestora, legarea electrica la pamant si modul 

de prindere a sinei corespund cu indicatiile din proiect; 

101


-daca sinele sunt paralele, fara denivelari in plan vertical si orizontal; 

-existenta opritoarelor si a patinelor pentru actionarea limitatoarelor de sfarsit de 

cursa la capetele caii de rulare, modul de fixare; daca opritoarele sunt prevazute cu 

elemente elastice pentru amortizarea socurilor; 

-daca in cazul unor cai de rulare montate la sol, pe santiere, langa o groapa de 

fundatie a unei cladiri in constructie, sunt respectate distantele minime indicate in 

documentatia de executie; 

-daca au fost respectate spatiile de siguranta laterale. 

Caile de rulare montate la nivelul solului se verifica mergand in lungul lor. 

Verificarea cailor montate deasupra solului se face fie de pe macara, fie de pe caile 

de circulatie sau trecerile laterale din lungul caii de rulare. Verificarea cailor de 

rulare, la podurile rulante suspendate, se face de pe platforma mobila destinata 

lucrarilor de intretinere si interventii. 

Verificarea starii tehnice a macaralei 

Daca rezultatele acestor verificari au fost corespunzatoare, se trece la 

verificarea vizuala a starii tehnice a principalelor elemente componente ale 

macaralei, mai intai a aspectului exterior, cu privire la modul in care macaraua a 

fost executata, montata si echipata in conformitate cu P.T. Se verifica daca intreaga 

constuctie metalica, imbinarile sudate sau prin suruburi nu prezinta deficiente 

pentru punerea in functiune a macaralei. Se verifica daca instalatia electrica este 

dotata cu echipamentul de protectie necesar, precum si cu dispozitivele de 

siguranta, obligatorii, care asigura securitatea functionarii macaralei. 

In timpul verificarilor trebuie urmarit daca pe accesele spre macara, pe 

macara, in cabina si pe caile de circulatie nu sunt obiecte sau alte obstacole care sa 

fie puncte de accidente sau surse de avarii in timpul functionarii. 

Verificarea in gol(fara sarcina) a macaralei 

Daca la verificarea starii tehnice a macaralei nu s-au constatat deficiente, se 

trece la incercarile in gol(fara sarcina) prin actionarea mecanismelor si efectuarea 

tuturor miscarilor posibile cu macaraua, incercarea tuturor dispozitivelor de 

siguranta si protectie, cu exceptia limitatorului de sarcina sau de moment, precum si 

functionarea echipamentului de franare al mecanismelor si reglarea corespunzatoare 

a franelor. 

Incercarile in sarcina ale macaralei 

Daca rezultatul incercarilor in gol a fost corespunzator, se trece la efectuarea 

incercarilor sub sarcina, static si dinamic. Prin incercarile in sarcina, macaralele 

sunt supuse unor conditii de functionare mai grele decat cele pe care trebuie sa le 

suporte in exploatare, ceea ce ne da posibilitatea constatarii ca, in cazul in care vor 

aparea in timpul exploatarii situatii neprevazute de supraincarcare de moment, 

supraincarcare ce se inscrie in valorile maxime de incercare, macaraua se va 

comporta corespunzator. De asemenea, se verifica daca stabilitatea de rasturnare a 

macaralelor cu brat este corespunzatoare si daca in timpul incercarii nu-si pierd 

echilibrul. 

102


a. Incercarea statica 

Incecarea statica se face in 2 etape: 

-cu sarcina nominala si masurarea sagetii elastice; 

-cu o suprasarcina de 25%. 

Se atentioneaza factorii de raspundere care efectueaza aceste incercari, 

precum si personalul autorizat de manevra ca la macaralele cu brat care 

functioneaza pe sine de rulare avand sarcina nominala sub 100 t, incercarea statica 

se face cu o sarcina cu 33% mai mare decat sarcina nominala; de asemenea, faptul 

ca la incercarea macaralelor nu este permisa utilizarea unor greutati ale caror valori 

nu sunt cunoscute. 

Incercarile statice se fac cu sarcina de incercare stabilita, ridicata la 100 mm 

de la sol, timp de 10 minute. 

Incercarea statica trebuie sa ne demonstreze urmatoarele: 

-constructia metalica a macaralei este corespunzatoare; 

-macaralele cu brat au stabilitate; 

-frana sau franele mecanismului de ridicare-coborare a sarcinii corespund si mentin 

sarcina in pozitia de incercare. 

Incercarea statica cu sarcina nominala a macaralelor pentru masurarea sagetii 

elastice se face la podurile rulante de toate tipurile, macaralele portal sau 

semiportal, precum si la celelalte tipuri de macarale, cu exceptia macaralelor cu 

brat, la care masurarea sagetii nu este obligatorie. Aceasta verificare are drept scop 

urmarirea daca, dupa descarcarea macaralei, nu apar deformatii permanente la 

elementele principale ale constructiei metalice. 

Sageata elastica masurata trebuie sa se incadreze in limita valorii inscrise in 

documentatia tehnica si cartea macaralei-partea de constructie, intocmita de 

executant; in cazul in care in documentatie nu se face o astfel de precizare, valoarea 

masurata a sagetii va fi totusi inscrisa in procesul verbal de autorizare a macaralei, 

ea constituind pentru viitor o cifra orientativa pentru compararea deformatiilor 

elastice ale instalatiei in timpul exploatarii. 

La macaralele care functioneaza pe grupuri separate(de exemplu: podurile 

rulante de turnare) masurarea sagetii se va face pentru fiecare grup de grinzi 

aferente mecanismului de ridicat. 

La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care nu pot functiona 

simultan masurarea sagetii se face numai pentru mecanismul principal, respectiv 

mecanismul care solicita cel mai mult constructia metalica a instalatiei. 

La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care pot lucra 

simultan masurarea se face suspendand sarcina in toate carligele sau dispozitivele 

de prindere a sarcinii. 

Masurarea sagetii se face cu un fir cu plumb sau alt instrument care permite 

citirea directa a rezultatelor in mm, in felul urmator: sarcina de incercare trebuie sa 

fie asezata in pozitia in care deformatia constructiei metalice, respectiv a grinzilor 

principale ale instalatiei, va lua valorile maxime. In cazul podurilor rulante se are in 

vedere ca acestea sa fie pozitionate in timpul incercarii deasupra stalpilor de 

103


sustinere a caii de rulare, iar caruciorul cu sarcina sa fie adus la mijlocul deschiderii 

podului rulant. La macaralele care au grinzile principale rezemate in 2 puncte si in 

consola, masurarea sagetii se face atat la mijlocul deschiderii cat si in pozitia 

extrema a consolei. 

Daca la incercarea statica cu sarcina nominala de masurare a sagetii a 

intervenit o deformatie permanenta a grinzilor sau consolei, incercarea se va repeta, 

cu precizarea ca dupa cea de-a doua incercare nu este admisa nici un fel de crestere 

a deformatiei permanente. Daca si la a doua incercare statica apare o deformatie 

permanenta a grinzii, detinatorul macaralei va aduce la cunostiinta situatia societatii 

constructoare. In astfel de cazuri se recomanda ca, pana la solutionarea sesizarii de 

catre constructor, sarcina nominala a macaralei sa fie redusa corespunzator. 

Daca rezultatele incercarii statice a macaralei cu sarcina nominala si 

masurarea sagetii elastice este satisfacatoare se trece la incercarea statica cu 

suprasarcina. 

Incercarea statica se efectueaza cu o sarcina mai mare cu 25% decat sarcina 

nominala, sau la macaralele cu brat, avand sarcina nominala sub 100 tone, care 

functioneaza pe sine de rulare, incercarea statica se efectueaza cu o sarcina mai 

mare cu 33% decat sarcina nominala. 

Incercarea statica cu suprasarcina se face in aceleasi conditii si masuri de 

prevedere mentionate mai inainte; suprasarcina se ridica la 100 mm de la sol si este 

tinuta in aceasta pozitie timp de 10 min. 

La efectuarea acestei incercari se vor avea in vedere urmatoarele: 

-la macaralele cu brat cu deschiderea variabila, incercarea statica se face atat la 

deschiderea minima cat si la deschiderea maxima, suprasarcina fiind conform 

diagramei de lucru pentru sarcina maxima admisa pentru pozitia respectiva a 

bratului; in timpul incercarii bratului macaralei se va aseza in pozitia cea mai 

defavorabila in ceea ce priveste stabilitatea macaralei; 

-la macaralele cu brat la care exista posibilitatea lungirii bratului sau de a mari 

inaltimea turnului prin modificarea numarului de tronsoane se recomanda sa se 

respecte urmatoarea metodologie de verificare si incercare in vederea autorizarii: 

-daca macaraua se prezinta cu bratul cel mai scurt avand posibilitatea sa ridice 

sarcina maxima pentru care a fost construita, incercarile se vor executa 

corespunzator acestei sarcini; 

-daca macaraua se prezinta cu un brat mai lung, cu care nu se poate ridica sarcina 

maxima pentru care este construit mecanismul de ridicare al macaralei, incercarile 

se vor executa corespunzator sarcinii respective, conform diagramei de lucru pentru 

lungimea de brat respectiva; 

-daca sarcina maxima a macaralei variaza in functie de inaltimea turnului, 

incercarile se vor efectua corespunzator sarcinii respective. 

Daca rezultatele incercarii statice sunt satisfacatoare, iar macaraua s-a 

comportat bine se trece la incercarea dinamica, nu mai inainte de a se efectua o 

verificare vizuala asupra constructiei metalice daca nu a suferit unele deformari sau 

eventuale fisuri. 

104


b. Incercarea dinamica 

Daca la incercarea statica macaraua a corespuns, se efectueaza incercarea 

dinamica. Incercarile dinamice ale macaralelor se executa, in toate cazurile, cu 

sarcina nominala marita cu 10%, cu care ocazie se verifica, prin repetarea tuturor 

miscarilor admise, functionarea normala a mecanismelor de actionare, a franelor si 

dispozitivelor de siguranta; miscarile se fac lent si fara socuri, cu respectarea stricta 

a P.T. si instuctiunilor de exploatare din cartea macaralei. 

La efectuarea verificarilor si incercarilor, pe langa executarea tuturor celor 

precizate prin P.T.-colectia ISCIR, trebuie sa se aiba in vedere si indicatiile date de 

societatea constructoare in documentatia tehnica livrata odata cu macaraua. 

In timpul verificarilor si incercarilor macaralelor atat in gol cat si in sarcina 

se recomanda sa se tina seama si de urmatoarele: 

-la incercarile cu sarcina trebuie sa se foloseasca in general greutati a caror greutate 

specifica sa fie cat mai mare pentru obtinerea unui volum cat mai mic al sarcinii; 

acest lucru este necesar pentru usurarea manevrelor si miscarilor sarcinii in timpul 

incercarilor, astfel ca greutatea folosita sa se poata inscrie in gabaritul de trecere 

existent la fata locului dintre macara si obiectele din raza de activitate a acesteia; 

-legarea sau prinderea sarcinii in carlig sau in dispozitivul de prindere a sarcinii 

trebuie sa se faca corect si sigur; 

-pentru efectuarea incercarilor statice si dinamice trebuie sa existe posibilitatea 

scoaterii din functiune, prin scurtcircuitare, a limitatoarelor de sarcina sau a 

limitatorului de moment al sarcinii in vederea posibilitatii de executare a acestor 

incercari; 

-dupa incercarile statice si dinamice se executa reglajul limitatoarelor si franelor; 

reglarea limitatoarelor de sarcina sau de moment al sarcinii se face la o suprasarcina 

de cel mult 20% fata de sarcina nominala; reglarea se considera ca buna daca la 

ridicarea suprasarcinii mentionate limitatorul intrerupe miscarea comandata, in 

cazul cand sarcina a fost ridicata de la sol cu cel mult 100 mm; dupa reglare se 

efectueaza sigilarea; 

-la macaralele cu brat deplasabile pe cai de rulare cu sina, pe pneuri sau pe senile, in 

timpul incercarii in gol si in sarcina, o atentie deosebita trebuie acordata urmaririi 

stabilitatii terenului, respectiv a terasamentului caii de rulare de pe sol, mai ales 

dupa ploi abundente sau in timpul primaverii, fiindca se stie ca topirea zapezilor 

creeaza o serie de probleme in aceasta privinta. 

Rezultatele verificarii tehnice oficiale 

In functie de rezultatele obtinute in urma verificarilor si incercarilor in gol si 

sub sarcina se acorda autorizatia de functionare si se elibereaza cartea de exploatare 

a macaralei cu numarul de inregistrare ISCIR. 

In cazul in care organul de verificare ISCIR sau responsabilul cu 

supravegherea tehnica autorizat de ISCIR, imputernicit sa efectueze verificarea 

pentru acordarea autorizatiei de functionare, constata deficiente care pericliteaza 

105


siguranta in functionare, trebuie sa interzica punerea in exploatare a macaralei; 

interzicerea functionarii se face, in principal, in urmatoarele cazuri: 

-imbinarile constructiei metalice portante ale macaralei sunt slabite, lipsesc 

suruburi, nituri sau sudurile sunt necorespunzatoare; 

-echipamentul mecanic de rezistenta prezinta crapaturi sau fisuri in suduri sau in 

materialul de baza; constructia metalica are deformatii vizibile; 

-echipamentul de protectie impotriva tensiunilor de atingere este defectuos executat, 

lipseste, nu functioneaza, creand pericol permanent de electrocutare; 

-fixarea elementelor de rezistenta a cablurilor, a lanturilor, a carligelor sau alte 

dispozitive de prindere a sarcinii nu corespunde scopului, fiind un pericol de avarii 

in timpul exploatarii; 

-se constata crapaturi sau fisuri in suduri sau la grinzile portante ale macaralei; 

-lipsesc sau functioneaza defectuos dispozitivele de siguranta cu care este echipata 

macaraua, franele mecanismelor de ridicare si translatie, precum si dispozitivele de 

semnalizare acustica si optica; 

-calea de rulare, in cazul macaralelor care se deplaseaza pe cai cu sine de rulare, are 

suprafata de contact a sinei deteriorata, are portiuni rupte sau uzate peste limitele 

admise, prezinta serpuiri, denivelari, pante sau lipsa de paralelism peste limitele 

admise in standarde; 

-la macaralele cu brat, nu este asigurata stabilitatea sau macaraua prezinta trepidatii 

periculoase care pot duce la avarii sau accidente. 

Daca se constata indeplinirea tuturor conditiilor pentru acordarea autorizatiei 

de functionare, se intocmeste procesul verbal, care reprezinta documentul prin care 

se acorda dreptul de folosire a instalatiei in mod legal. 

Scadenta urmatoarei verificari, in vederea acordarii sau prelungirii 

autorizatiei de functionare, se stabileste de catre organul de verificare in functie de 

starea tehnica a macaralei, de grupa de functionare a macaralei sau mecanismului de 

ridicat, precum si de posibilitatile tehnice ale detinatorului pentru urmarirea 

supravegherii pe parcursul exploatarii. 

Verificari si incercari in timpul exploatarii 

Verificarea tehnica periodica in timpul exploatarii, verificarea 

neprogramata(inopinata in timpul functionarii in cadrul scadentei acordate), precum 

si verificarea dupa reparatii au drept scop urmarirea modului cum se respecta 

prevederile P.T.-colectia ISCIR si a dispozitiilor date prin procesul verbal de 

autorizarea functionarii. In timpul verificarii si incercarii macaralei sau 

mecanismului de ridicat este obligatorie prezenta responsabilului cu supravegherea 

tehnica, autorizat de ISCIR. 

Verificarea tehnica periodica are drept scop constatarea starii tehnice, 

gradului de uzura a echipamentului mecanic, electric si a dispozitivelor de siguranta 

si protectie. De asemenea, se urmareste daca exploatarea, intretinerea si reviziile se 

executa in conditii corespunzatoare si asigura securitatea functionarii, fara pericole, 

iar personalul de deservire este instruit si autorizat pentru tipul de macara pe care 

106


trebuie sa lucreze, daca registrul de supraveghere al macaralei exista si este corect 

completat si la zi de catre macaragii. 

Se urmareste ca verificarea, in situatia unei exploatari normale, sa stabileasca 

modul in care au fost duse la indeplinire, de catre beneficiarul instalatiei, 

dispozitiile date prin procesul verbal anterior privind remedierea unor defectiuni, 

precum si felul cum sunt respectate prevederile din P.T.-colectia ISCIR privind 

exploatarea, intretinerea si reviziile la macara. 

Verificarea tehnica periodica se efectueaza la fel ca si verificarea tehnica de 

autorizare la punerea in functiune a instalatiilor noi, cu deosebirea ca incercarea 

statica si dinamica se efectueaza cu suprasarcina cu 10% mai mare decat sarcina 

nominala; verificarea documentatiei tehnice, cu ocazia verificarii periodice la 

scadenta, nu este obligatorie. 

La efectuarea verificarii tehnice neprogramate(inopinate) in timpul 

exploatarii nu este obligatorie efectuarea incercarii statice si dinamice a macaralei. 

Verificarea tehnica dupa reparatii comporta aceleasi etape ca si la verificarea 

pentru autorizarea functionarii unei instalatii noi, cu singura deosebire ca incercarea 

statica si dinamica se fac cu o sarcina cu 10% mai mare decat sarcina nominala. 

Se mentioneaza ca in cazul in care, cu ocazia verificarilor si incercarilor la 

scadenta, neprogramate sau dupa reparatii, se constata unele deficiente, care pot 

afecta siguranta in functionare sau pot genera pagube materiale sau accidente 

umane, organul de verificare nu va acorda autorizatia de functionare si va dispune 

oprirea macaralei; dispozitia de oprire si cauzele care au condus la aceasta trebuie 

sa fie consemnate in procesul verbal incheiat. 

CAP.10 AVARII SI ACCIDENTE 

Detinatorul sau cel care are in folosinta macaralele, are obligatia sa anunte 

imediat ISCIR- unitatea teritoriala in raza careia se afla instalatiile - avariile si 

accidentele de persoane in timpul functionarii, prin mijloacele cele mai rapide 

(telefon, curier) in cazuri de accidente de persoane se va anunta si Inspectoratul 

teritorial judetean de protectia muncii in raza de activitate a caruia se afla 

detinatorul. 

Detinatorul sau cel ce utilizeaza macaraua este obligat sa nu modifice starea 

de fapt din momentul avariei sau accidentului, pana la sosirea organelor de 

verificare ISCIR la fata locului, in afara de cazurile cand mentinerea acestei stari ar 

da loc altor accidente, ar periclita viata accidentatilor sau siguranta unitatii. 

Atunci cand este necesar sa se modifice starea de fapt din momentul avariei 

sau accidentului, detinatorul va face in prealabil fotografii si schite referitoare la 

situatia existenta. 

107


Organele ISCIR trebuie sa participe la cercetarea avariilor si accidentelor 

conform prescriptiilor tehnice - colectia ISCIR si prevederile legale referitoare la 

protectia muncii. 

In vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, detinatorul 

macaralei va trimite la laboratoarele de specialitate, pentru cercetare, piese, 

subansambluri sau materiale, la indicatiile organului de verificare ISCIR. 

Daca avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unei defectiuni a 

macaralei, sau neasigurarii conditiilor materiale care influenteaza in mod direct 

securitatea sa functionala, instalatia se va scoate din functiune. 

Repunerea in exploatare se va face dupa o verificare tehnica oficiala 

completa. 

10.1. Cauzele avariilor si accidentelor 

Avand in vedere cauzele care au contribuit efectiv la producerea avariilor si 

accidentelor, s-a ajuns la concluzia ca aceste evenimente la macarale s-au datorat in 

principal urmatorilor factori: 

a. avarii cu sau fara accidente umane, care au avut la baza unele erori de proiectare, 

defectiuni de executie, montaj sau reparatii ale macaralelor si mecanismelor de 

ridicat; 

b. avarii cu sau fara accidente umane care s-au datorat nerespectarii normelor 

obligatorii de exploatare, prevazute in P.T.-colectia ISCIR si in cartea tehnica a 

instalatiilor, neefectuarii reviziilor si reparatiilor planificate sau efectuarii 

necorespunzatoare a acestor lucrari de catre personalul de supraveghere, de 

deservire, de intretinere si revizii; neglijenta si indisciplina in timpul serviciului; 

folosirea de personal neinstruit si neautorizat sau cu slaba pregatire profesionala; 

persoane care nu au respectat indicatoarele de avertizare sau instructiunile de 

folosire a macaralelor si mecanismelor de ridicat, neefectuarea lucrarilor de revizii 

si reparatii planificate sau efectuarea necorespunzatoare a acestor lucrari; 

c. avarii cu sau fara accidente umane, care s-au datorat altor cauze decat cele 

mentionate la pct. a si b, sau intemperiilor(vant puternic in rafale cu viteza de peste 

150 km/h). 

Printre factorii care au generat direct sau indirect producerea avariilor si 

accidentelor, asa cum reiese din analizele efectuate, se mentioneaza: 

-subdimensionarea unor piese sau subansamble, executia necorespunzatoare a unor 

imbinari sudate sau prin suruburi, nerespectarea proiectului si instructiunilor de 

montaj, oboseala prematura a materialului folosit la constructia elementelor 

portante; toate acestea au avut ca efect producerea de fisuri, ruperi, deformari sau 

chiar prabusiri partiale sau totale ale unor macarale; 

-executarea cailor de rulare, la nivelul solului, cu defecte, nerespectandu-se 

prevederile proiectului indeosebi cu privire la pregatirea terenului, ceea ce a condus 

la deraiere si rasturnari ale unor instalatii; 

-folosirea nerationala in exploatare a instalatiilor de ridicat, prin neefectuarea la 

timp a lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii, ceea ce a condus la uzuri avansate 

108


ale echipamentului mecanic si electric(lagare, axe, bolturi, suruburi, contacte si 

conductoare electrice etc.), efectuarea unor lucrari necorespunzatoare sau cu 

caracter de provizorat; 

-legarea si prinderea sarcinii in carlig prin intermediul unor cabluri, lanturi sau 

dispozitive contraindicate situatiei de fapt; acestea au favorizat caderea sarcinii la 

sol, deteriorarea sarcinii sau producerea de victime umane; 

-efectuarea de menevre interzise si a unor comenzi contrar normelor de exploatare, 

tararea sau ridicarea oblica a sarcinii, bascularea sarcinilor in timpul manipularii, 

operatii care deseori s-au soldat cu urmari grave; 

-lipsa sau nefunctionarea corecta a franelor mecanismelor macaralei, de ridicarecoborare 

a sarcinii, de basculare si rotire a bratului(ferodouri uzate, reglare 

necorespunzatoare), ceea ce a avut drept urmare scapari ale sarcinii, deteriorari ale 

constructiei metalice si in unele situatii accidentarea unor persoane; 

-lipsa sau nefunctionarea limitatoarelor de sarcina sau de moment al sarcinii, ceea 

ce a permis supraincarcarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat, fie din cauza 

necunoasterii greutatilor care erau manevrate, fie in mod intentionat din lipsa unei 

instalatii cu parametri mai ridicati care sa permita ridicarea anumitor sarcini sau 

smulgerea sarcinii prinse la sol; 

-folosirea de personal neinstruit si neautorizat, ceea ce a favorizat deteriorarea unor 

bunuri materiale, a instalatiei de ridicat in sine si in multe chiar accidentarea 

personalului respectiv. 

10.2. Masuri de prevenire a avariilor si accidentelor la macarale 

Pentru functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor de ridicat trebuie 

asigurate urmatoarele: 

-exigenta sporita in fazele de proiectare, executie si montaj in ceea ce priveste 

dimensionarea ansamblelor si subansamblelor, respectarea cu strictete in executie si 

montaj a proiectelor, folosirea de materiale in functie de starile de solicitare si de 

conditiile de lucru ale instalatiilor; 

-luarea de masuri tehnico-organizatorice in exploatarea utilajelor in vederea 

respectarii actelor normative si de protectia muncii, efectuarea la timp si in mod 

corespunzator a lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii; 

-echiparea cu toate dispozitivele de siguranta si protectie a instalatiilor de ridicat 

conform prevederilor P.T.-colectia ISCIR, in vigoare si mentinerea lor in perfecta 

stare de functionare; 

-respectarea intocmai a instructiunilor si normelor de exploatare din cartea 

instalatiei si a P.T.-colectia ISCIR; 

-pregatirea, instruirea si reexaminarea tehnico-profesionala periodica a personalului 

de deservire a macaralelor(macaragii si legatori de sarcina) de catre detinatori, 

conform prevederilor P.T.-colectia ISCIR, in vigoare; 

-formarea unor echipe de electricieni si lacatusi mecanici, bine pregatiti profesional, 

pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii, la timp si de buna 

calitate; 

109


-analiza cauzelor care au generat avariile si accidentele, stabilirea si aplicarea 

masurilor preventive rezultate in urma analizelor, finalizate cu desemnarea unor 

responsabilitati concrete. 

CAP. 11 MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE 

AVARIE/ACCIDENT 

Securitatea si sanatatea in munca constituie un ansamblu de activitati 

institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea 

procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si 

a altor persoane participante la procesul de munca. 

Sistemul reglementarilor de s.s.m.: 

-Constitutia Romaniei; 

-Codul Muncii; 

-Legea securitatii si sanatatii muncii ; 

-instructiuni proprii ssm; 

-Standarde de securitatea muncii. 

Conform legislatiei in vigoare, in tara noastra prin accident de munca se 

intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta 

profesionala, care se produc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea 

indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel 

putin o zi, invaliditate sau deces. 

Urmarile accidentului de munca asupra victimei: 

-incapacitate temporara de munca: consecinta cea mai putin grava a unui accident 

de munca o costituie incapacitatea temporara a victimei de a-si desfasura activitatea, 

ca urmare a tulburarii unei stari functionale(de cel putin o zi conform programului 

unitatii respective). Incapacitatea are caracter reversibil; prin aplicarea unui 

tratament adecvat, ea dispare. 

-invaliditatea: consta intr-o infirmitate permanenta, care conduce la pierderea totala 

sau partiala a capacitatii de munca. Constituie invaliditate, pierderea unui simt, a 

unui organ, traumatismele craniene, toracice, abdominale sau lombare, fracturile 

coloanei vertabrale sau bazinului, fracturile deschise sau cele soldate cu deplasarea 

fragmentelor, arsurile de gradul II si III. 

-decesul: in urma accidentului de munca persoana respectiva isi pierde viata. 

Clasificarea accidentelor de munca 

1. dupa numarul persoanelor afectate: 

-accidente individuale, cand este afectata o singura persoana; 

-accidente colective, cand sunt afectate cel putin 3 persoane; 

2. dupa urmarile produse asupra victimei: 

-accidente care produc incapacitate temporara; 

110


-accidente care produc invaliditate; 

-accidente mortale; 

3.dupa natura cauzelor care produc vatamarea: 

-accidente mecanice; 

-accidente electrice; 

-accidente chimice; 

-accidente termice; 

-accidente prin iradiere; 

-accidente complexe; 

4. dupa natura leziunilor provocate: 

-contuzii, plagi; -intepaturi; 

-taieturi; -striviri; 

-arsuri; -entorse; 

-fracturi; -amputari; 

-leziuni ale organelor interne; 

-intoxicatii acute; -asfixii; 

-electrocutari; -insolatii; 

-leziuni multiple; 

5. dupa locul leziunii: 

-la cap; 

-la trunchi; 

-la membrele superioare; 

-la membrele inferioare; 

-cu alte localizari; 

6. dupa momentul in care se resimt efectele: 

-accidente cu efect imediat; 

-accidente cu efect ulterior. 

Primul ajutor 

Raniri: Se curata pielea din jurul ranii, prin spalare(de preferat cu apa fiarta si 

racita) si se dezinfecteaza cu alcool, tinctura de iod, eter, benzina, apa oxigenata; se 

va respecta directia dinspre marginea plagii in afara. Spalarea ranii propriu-zise cu 

apa sau alte substante este interzisa. 

Hemoragii: 

Dupa felul vasului sanguin care sangereaza , pot fi hemoragii externe, interne 

sau exteriorizate(curgerea sangelui pe nas). 

Hemoragia externa materiala (sangele de culoare rosie deschisa tasneste in 

ritmul batailor inimii) si hemoragia externa venoasa (sangele de culoare inchisa 

curge continuu) se opresc prin compresie digitala deasupra (la artere), prin indoirea 

membrelor din incheieturi si, mai ales prin aplicarea garoului . 

Pentru a nu se produce gangrenarea membrului (inferior sau superior), garoul 

se mentine 1,5-2 ore , apoi se desface pentru putin timp si se leaga din nou; in 

apropierea garoului se prinde un bilet pe care se indica ora si minutul cand s-a 

aplicat, pentru a fi cunoscute de organele sanitare . 

111


Fracturi si luxatii: 

Fracturile pot fi inchise(pielea si muschii nevatamati) sau deschise (insotite de 

raniri). Se interzice ranitului orice miscare a membrului traumatizat, care va fi 

imobilizat cu ajutorul unor atele imbracate in vata. Atelele se aplica astfel incat sa 

nu apese pe fractura , ci numai sa impiedice progresarea ei ; ele vor depasi cele 2 

articulatii vecine fracturii , fixandu-se cu fasii de tifon , de panza . 

In cazul unei fracturi deschise , se va aplica imobilizare cu atele , dupa ce s-au 

luat masurile de prim-ajutor indicate pentru raniri sau hemoragii. 

Arsuri: Primul ajutor in caz de arsuri consta din: 

-scoaterea hainelor si a incaltamintei-preferabil prin taierea lor cu foarfecele- de pe 

suprafata arsa a corpului; in cazul arsurii cu bitum topit sau cu alt material care s-a 

lipit, acesta nu se jupoaie; 

-aplicarea de compresie sterile fara a se sparge basicile, sau, in cazul unor arsuri 

intinse, infasurarea accidentatului in cearceafuri curate; 

-invelirea accidentatului cu paturi, cearceafuri, dandu-i sa bea ceai cald, dulce; 

-transportarea de urgenta la spital. 

Electrocutarea 

In toate cazurile , rapiditatea in interventie si in aplicarea primului-ajutor este 

hotaratoare in reusita actiunii de reanimare a accidentatilor prin electrocutare . 

In primul rand se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric prin 

deconectarea portiunii din instalatie aflata in contact cu acesta. 

Daca accidentatul se afla la inaltime si daca este posibil ca el sa cada la 

intreruperea curentului, se vor lua masuri pentru prevenirea caderii. 

Daca intreruperea curentului electric nu e posibila imediat , la curentul de joasa 

tensiune(sub 500 V) se poate actiona pentru scoaterea accidentatului de sub 

actiunea curentului electric prin inlaturarea contactului acestuia cu sursa de curent, 

cu conditia asigurarii izolarii mainilor si picioarelor salvatorului. 

La curentul de inalta tensiune (peste 500V) , accidentatul nu va fi atins decat 

dupa ce curentul va fi intrerupt. 

Dupa intreruperea curentului electric se procedeaza imediat la acordarea 

primului-ajutor , care consta in deschiderea hainelor , incalzirea picioarelor si a 

corpului si aplicarea cat se poate mai rapida a respiratiei artificiale. 

Respiratia artificiala se aplica si in timpul transportului la spital. 

Respiratia artificiala 

In cazurile in care respiratia victimei s-a oprit, cazuri de asa-zisa moarte 

aparenta, se incepe imediat respiratia artificiala, daca e posibil chiar la locul 

accidentului, cu urmatoarele pregatiri: 

-se intinde persoana accidentata pe un asternut uscat i se scoate haina, iar daca are 

rani sau fracturi, se taie hainele, se desfac gulerul si cravata, sireturile de la 

incaltaminte; 

-i se deschide gura si i se scoate limba sa nu se sufoce(se scoate proteza dentara), i 

se elibereaza caile respiratorii superioare de corpurile straine, i se panseaza nasul; 

-se inlatura persoanele de prisos si se asigura o buna ventilare in zona; 

-daca este posibil, fara a se produce intarzieri, i se incalzesc picioarele si corpul. 

112


In cazul aplicarii metodelor manuale de respiratie artificiala, se aseaza 

accidentatul cu fata in sus sau cu fata in jos, dupa caz, si se ridica membrele 

superioare, sau in caz ca acestea sunt ranite se apasa toracele, intr-un anumit ritm, 

constituind timpii de inspiratie si timpii de expiratie. Pentru folosirea acestor 

metode sunt necesare instructaje speciale, altfel pot agrava starea victimei; cea mai 

eficace si mai intrebuintata este metoda gura la gura sau gura la nas. 

Aceasta metoda permite sa se insufle victimei aerul necesar reanimarii sale, 

direct in aparatul respirator. Pentru aceasta, i se da capul cat mai mult spre ceafa. 

Peste gura accidentatului se aseaza o batista sau o pipa speciala. Este indicat sa se 

foloseasca “batista salvatorului” care este special confectionata, din material plastic 

avand forma dreptunghiulara, iar in mijloc un tub de material aplatizat si lung de 2,5 

cm, care se introduce intre maxilarele accidentatului. Salvatorul se aseaza cu 

genunchiul lateral fata de victima, trage mult aer in piept si il sufla in gura 

accidentatului, intr-un ritm de 16-18 ori pe minut, tinandu-se narile comprimate 

intre degete. Dupa insuflare, salvatorul se indeparteaza de gura accidentatului, 

lasand sa se produca expiratia. 

In cazul incetarii batailor inimii(stop cardiac), simultan cu respiratia 

artificiala, se efectueaza masajul extern al inimii, cu ajutorul unei alte persoane. 

Acesta consta in comprimarea succesiva a sternului cu palma, comprimari care 

trebuie sa alterneze cu insuflari. 

Indiferent de metoda aplicata, respiratia artificiala nu se intrerupe nici in 

timpul transportarii victimei la spital; ea trebuie continuata pana cand victima este 

in afara de pericol sau pana cand este predata organelor sanitare(poate dura 5-6 ore, 

chiar pana la 8 ore). 

113


BIBLIOGRAFIE 

1. PRESCRIPTII TEHNICE, COLECTIA ISCIR, IN VIGOARE 

2. MIRCEA ALAMOREANU, s.a. : “ MASINI DE RIDICAT- Organele specifice 

si actionarea masinilor de ridicat” vol I, II, EDITURA TEHNICA 

BUCURESTI-1996,2000 

3. DAN DRAGOS, s.a. : “MACARALE SI MECANISME DE RIDICAT- 

Indrumator pentru constructie, exploatare si verificare”, EDITURA TEHNICA, 

BUCURESTI-1977 

4. OCTAVIAN TANASESCU, s.a. : “MASINI DE RIDICAT, TRNSPORTAT SI 

UTILAJE PORTUARE-Manual pentru licee industriale cu profil de marina, 

meseria electromecanic naval, clasele a XI-a si a XII-a” 

5. ION POPA : “INDRUMATOR pentru exploatarea macaralelor in constructii”, 

EDITURA TEHNICA, BUCURESTI-1987 

6. I.R.S.-Colectia de standarde in vigoare pentru instalatii de ridicat 

7. P. ANTONOV, N. DAVIDESCU, Z. PREDA : “CARTEA MACARAGIULUI 

SI A MECANICULUI TRANSLATORIST” , Oficiul de informare pentru 

aprovizionarea tehnico-materiala si controlul gospodaririi fondurilor fixe, 


8. P. ANTONOV, N. DAVIDESCU, Z. PREDA : “INDRUMAR PENTRU 

AUTORIZAREA MACARAGIILOR”, Oficiul de informare documentara pentru 

aprovizionarea tehnico-materiala si controlul gospodaririi fondurilor fixe, 


9. VITA I., s.a. : “MASINI DE RIDICAT IN CONSTRUCTII : Exploatare. 

Intretinere. Reparatii” , EDITURA TEHNICA, BUCURESTI-1989 

10. SEGALL H., VITA I., POPA I. : “MACARALE PENTRU CONSTRUCTII: 

Calculul si constructiamacaralelor” , EDITURA TEHNICA-1979 

11. VOICU M., MACRIS A. : “INSTALATII DE RIDICAT SI DE 

TRANSPORTAT : Manual pentru licee industriale cu profil de mecanica” , 

E.D.P., BUCURESTI-1977 

12. POPESCU STELIAN, POPESCU CONSTANTIU, GHITULEASA ILARION : 

“MASINI SI INSTALATII ELECTRICE : Manual pentru licee industriale cu profil 

de mecanica”-clasa a XII-a 

13. MERET N., IONESCU C. :”TEHNICA SECURITATII LA MASINI DE 

RIDICAT” ,1980 

14. Ministerul Muncii Si Protectiei Sociale-Departamentul Protectiei Muncii 

:”NORME SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU TRANSPORTUL 

INTERN” , 1998 

114


1. Legea nr. 64 din 21 martie 2008, privind “funcţionarea în condiţii de siguranţă a 

instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de 

combustibil”, completată cu Hotărârea Guvernului nr. 1407/2008, Hotărârea 

Guvernului nr. 1488/2009, Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010 

2. H.G. Nr. 1139 din 17 noiembrie 2010, privind “înfiintarea, organizarea si 

functionarea Companiei Nationale pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de 

Ridicat si Recipientelor sub Presiune - S.A., precum si modificarea si completarea 

Hotarârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei 

de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de 

Ridicat” 

3. Prescripţia Tehnică P.T. CR8/2009, privind “autorizarea personalului de 

deservire a instalaţiilor/ echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de 

deservire” 

4. HOTĂRÂRE Nr. 1340 din 27 decembrie 2001 

privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, 

Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat 

5. ORDIN Nr. 8 din 14 ianuarie 2009 

pentru aprobarea Procedurii privind atestarea formatorilor care participa la 

programele de formare profesionala in domeniul reglementat de Inspectia de Stat 

pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat 

6. ORDIN Nr. 401 din 5 august 2005 

privind aprobarea aplicarii sigiliilor de catre inspectorii de specialitate din cadrul 

Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si 

Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) la instalatiile si echipamentele neautorizate sau care 

nu prezinta siguranta in functionare, conform Prescriptiilor tehnice - Colectia ISCIR 

7. Ordinul 465 din 28 septembrie 2009 privind aprobarea Metodologiei de 

atestare a personalului tehnic de specialitate in domeniul ISCIR 

8. Legea 93 din 6 iunie 2011 

privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si 

completarea Legii nr. 64/2008 privind functionarea in conditii de siguranta a 

instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de 

combustibil 

9. ORDIN Nr. 130 din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind 

autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnica a 

instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI 

10. Ordinul 1169 din 6 iunie 2011 

privind aprobarea Tarifelor pentru activitatile de autorizare, avizare, verificare 

tehnica si alte activitati la instalatii sub presiune, instalatii de ridicat, 

instalatii/echipamente pentru parcurile de distractii si aparate consumatoare de 

combustibil, efectuate de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, 

Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, indicativ CR 1-2011 

115

SUPORT CURS MACARAGIU - Alege Tu Profesia

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?