studiu de evaluare adecvata - APM Caras-Severin - Agentia pentru ...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
privind realizarea obiectivului
„TELESCAUN CASA BARAJ”
Teritoriul administrativ al comunei Valiug, judetul Caras-Severin
BENEFICIAR
SC CASA BARAJ SRL Valiug
ELABORATOR
P.F.A. Unici Gheorghe Remus
Poz. 71 Registrul National al Elaboratorilor
COLABORATOR
Otoiu Eugen Ovidiu
Consultant mediu si evaluator
2011

CUPRINS
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
A. INTRODUCERE 4
A.1. Informatii generale privind proiectul “Telescaun Casa Baraj” 5
A.1.1. Titularul proiectului 5
A.1.2. Date generale privind amplasamentul 5
A.1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si
habitate de interes comunitar in zona PP 5
A.1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea si obiectivele acestuia 5
A.1.5 Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea
coordonatelor Stereo 70 6
A.1.6. Modificarile fizice ce decurg din realizarea PP 13
A.1.7. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa,
resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.) 17
A.1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale
protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea
PP 17
A.1.9. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata unde
sunt depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora 17
A.1.10. Cerintele legate de utilizarea terenului necesare pentru executia PP 18
A.1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului 19
A.1.12. Descrierea proceselor tehnologice ale PP (in cazul in care
autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru) 19
A.1.13. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera
impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si
care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar 19
A.2. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar: suprafata,
tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate
prin implementarea proiectului propus 20
A.2.1. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica Muntii
Semenic–Cheile Carasului, cod ROSPA0086 20
A.2.2. Informatii privind situl de importanta comunitara Semenic-Cheile
Carasului, cod ROSCI0226 22
A.3. Analiza asociatiilor vegetale, habitatelor, florei si faunei din
perimetrul investitiei 29
A.3.1. Analiza florei si vegetatiei 29
A.3.2. Habitatele 31
A.3.3. Ornitofauna 32
A.3.4. Mamifere 37
A.3.5. Reptile si amfibieni 39
A.3.6. Distributia speciilor de importanta comunitara pe suprafata
amplasamentului si in vecinatatea acestuia 40
A.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes
comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a
relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar
invecinate si distributia acestora 41
A.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 41
A.5.1. Habitate prezentate in vecinatatea proiectului propus 41
Pagina 2 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
A.5.2. Specii de mamifere, amfiebieni, reptile, nevertebrate si plante
enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 41
A.5.3 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei 79/409/CEE 42
A.6. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 42
A.7. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea
ariei naturale protejate de interes comunitar 43
A.8. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management 43
A.9. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in
viitor 44
A.10. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate
de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala
a ariei naturale protejate de interes comunitar 45
B. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA
BIODIVERSITATII SI ASUPRA HABITATELOR 46
B.1. Impactul actual 46
B.2. Impactul prognozat 46
B.3. Impactul asupra proiectului asupra integritatii sitului 46
B.4. Impactul asupra habitatelor si speciilor de flora si fauna 47
B.5. Impactul prognozat in faza de amenajare a domeniului schiabil 47
B.6. Impactul prognozat in faza de exploatare 49
C. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI 50
D. CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI FAUNEI DIN ZONA
STUDIATA 51
E. DETALII DESPRE METODOLOGIA DE MONITORIZARE A
BIODIVERSITĂŢII. METODE UTILIZATE DE EVALUARE 52
E.1. Metode de teren 52
E.2. Metodologia de evaluare a impactului 53
F. CONCLUZII 54
Bibliografie 55
Pagina 3 din 55

A. INTRODUCERE
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Prezentul studiu s-a intocmit in conformitate cu OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului
metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, in vederea derularii
procedurii de Evaluare Adecvata necesara proiectului “Telescaun Casa Baraj”. Lucrarea
are la baza documentatia intocmita pe baza datelor furnizate de catre S.C. CASA
BARAJ S.R.L., Consiliul Local al comunei Valiug, precum si cele culese pe teren de
catre specialisti.
SCOPUL
Studiul de evaluare adecvata a fost solicitat in cadrul procedurii de emitere a Acordului
de mediu derulata de catre Agentia pentru Protectia Mediului Caras-Severin, in
conformitate cu OM 19/2010.
OBIECTIVELE PROPUSE
Evaluarea starii actuale a mediului in perimetrul propus derularii proiectului.
Evaluarea impactului pe care activitatile derulate prin proiect l-ar exercita asupra
mediului (habitate, specii de flora si fauna de interes comunitar, integritatea sitului
natural in care se gaseste amplasamentul proiectului).
Stabilirea modului de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind protectia
mediului.
Identificarea de masuri capabile sa genereze diminuarea sau anularea potentialului
impact exercitat de activitatile prevazute in proiect asupra mediului si vietuitoarelor, in
special asupra celor de interes conservativ.
Evaluarea adecvata a activitatilor si a impactului potential, precum si a masurilor de
reducere a acestuia.
SURSELE DE INFORMARE
Prezentul Studiu de Evaluare Adecvata a fost intocmit pe baza observatiilor directe din
teren, cat si pe baza unei documentatii bibliografice constand in:
– Formularele standard Natura 2000 ROSCI 0226 Semenic–Cheile Carasului si
ROSPA0086 Muntii Semenic –Cheile Carasului
– Memoriu de prezentare pentru proiectul “Telescaun Casa Baraj”
– Situl Ministererului Mediului (www.mmediu.ro)
– Harti
Pagina 4 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
A.1. Informatii generale privind proiectul “Telescaun Casa Baraj”
A.1.1. Titularul proiectului
Titularul proiectului este S.C. CASA BARAJ S.R.L., cu sediul in comuna Valiug, str.
Bolnovat nr. 759, jud. Caras-Severin.
Proiectul poarta denumirea de „Telescaun Casa Baraj”.
Scopul proiectului este exploatarea turistica a regiunii prin amenajarea domeniului
schiabil.
A.1.2. Date generale privind amplasamentul
Amplasamamentul proiectului este situat in Muntii Semenic, mai exact in nordul culmii
Cracu Goznei, la contactul acesteia cu Depresiunea Valiug. Terenul ocupa interfluviul
ce separa Valea Paraului Gozna de Valea Barzavei si este situat la o altitudine cuprinsa
intre 600 si 700 m.
A.1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si
habitate de interes comunitar in zona PP
Suprafata pe care este propunerea de realizare a proiectului insumeaza 2,178 ha, pe
un teren cu inclinatii ale pantelor intre 10-20%. Intreaga suprafata este acoperita de o
pasune comunala refacuta in urma curatirii terenului de vegetatia forestiera.
A.1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea si obiectivele
acestuia
Proiectul supus evaluarii consta in amenajarea unui domeniu schiabil care se va
exploata ca zona turistica pentru sporturile de iarna. Domeniul schiabil va fi compus din
partie de schi, echipata cu telescaun cu cablu sustinut de 7 piloni si 60 scaune de 2
locuri, instalatie de iluminat nocturn si tunuri pentru producerea zapezii artificiale. De
asemenea, la baza partiei, in zona de sosire, alaturat cladirii restaurant existente, se va
executa o cladire parter si etaj partial, cu aria construita de 281,6 mp si aria construita
desfasurata de 400,42 mp, cu rol de spatii de cazare a personalului deservent,
bar/snack-bar, spatiu prim-ajutor si spatiu inchiriere echipament sportiv.
Amenajarea consta in:
realizarea unei partii de schi de mica anvergura cu lungimea de 550 m si
diferenta de nivel de cca 100 m, pe un culoar despadurit cu latimea de cca 25 m,
cu plecare de la cota 715 m si cu sosirea la cota 615 m, pe un platou situat la cca
50 m SE fata de cladirea existanta a restaurantului Casa Baraj. Suprafata ocupata
de partie este de cca 1,4 ha.
Pagina 5 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
instalatia de transport pe cablu are statia de baza (plecare) la cota de 611 m si
respectiv statia se varf (sosire), la o altitudine de 710 m. Diferenta de nivel dintre
cele doua statii este de 100 m. Lungimea totala a telescaunului este de 550 m si
ocupa o suprafata de 0,2 ha.
cladire servicii – va fi situata langa cladirea restaurant existenta. Aceasta se va
executa in regim parter si etaj partial, cu aria construita de 281,6 mp si aria
construita desfasurata de 400,42 mp. Din punct de vedere functional constructia
va avea urmatoarele incaperi: camere pentru cazarea personalului, spatii tehnice
(centrala termica) si de depozitare, spatiu inchiriere material sportiv, spatiu prim
ajutor, snack bar, grupuri sanitare pe sexe.
cai de acces si parcare – se mentine accesul existent pe amplasament. Pentru
deservirea obiectivului vor fi realizate 8 locuri de parcare noi, inierbate cu S=100
mp la care se adauga parcarile existente, in numar de 65 locuri.
alimentare cu apa – pentru alimentarea cu apa a cladirii de servicii se prevede un
racord, din conducta cu Ø100 mm existenta pe amplasamentul discutat. In scopul
asigurarii apei necesare functionarii tunurilor de zapada se va realiza alimentarea
cu apa dintr-o captare existenta amplasata pe paraul Goznuta, aflata in
vecinatatea amplasamentului proiectului, captare care va fi modernizata si
reechipata.
canalizare menajera – evacuarea apelor uzate menajere de la obiectiv se va face
prin coloanele menajere, in canalul menajer care va avea Dn 160 x 7,7 mm pana
la caminul de racord CR existent din zona Casa Baraj.
alimentare cu energie electrica – alimentarea cu energie electrica a a
obiectivului se face din reteaua electrica existenta in zona.
alimentare cu energie termica – in conformitate cu tema de proiectare, incalzirea
si prepararea apei calde de consum se asigura din centrala termica, existenta in
zona de amplasament al obiectivului proiectat, printr-un racord termic exterior,
ingropat.
A.1.5. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea
coordonatelor Stereo 70
Suprafata potential afectata de catre investitia propusa se afla partial pe suprafata
Parcului National Semenic – Cheile Carasului si pe suprafata siturilor Natura 2000
ROSCI0226 Semenic Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic–Cheile
Carasului.
Proiectul care se doreste a fi realizat este localizat pe raza comunei Valiug. Regimul
juridic al terenului, asa cum reiese din certificatul de urbanism nr. 82 din 11.10.2011,
emis de Primaria Comunei Valiug, este urmatorul: teren situat pe teritoriul administrativ
al comunei Valiug, in intravilanul acesteia, cu o suprafata de 1788 mp, proprietatea SC
CASA BARAJ SRL si teren de 2,00 ha, situate pe teritoriul administrativ al comunei
Valiug, in extravilanul acesteia, proprietatea Primariei Comunei Valiug, drept de folosire
SC CASA BARAJ SRL conform contractului de asociere in participatiune nr. 371 din
23.03.2011.
Accesul in perimetru se face din drumul judetean DJ 582 Resita – Brebu Nou-Slatina
Timis si DJ 582D Valiug-Vila Klaus.
Pagina 6 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Suprafata totala de teren pe care se va realiza proiectul, este de 2,178 ha conform
aceluiasi Certificat de Urbanism.
Coordonatele perimetrului in sistem de referinta STEREO 70 le redam in tabelul de mai
jos:
X Y
267034 416827
267032 416862
266878 417119
266902 417158
266847 417172
266823 417155
266785 417195
266803 417225
266758 417267
266736 417252
266684 417312
266695 417350
267071 416902
267062 416939
267005 416949
267031 416980
266981 417004
267008 417037
266964 417069
266934 417052
Coordonatele STEREO 70 ale traseului telescaunului sunt redate in tabelul de mai jos:
X Y
266695 417350
266758 417267
266803 417225
266847 417172
266964 417069
267031 416980
267071 416902
Pagina 7 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Coordonatele STEREO 70 pentru cladire si parcare sunt redate in tabelul de mai jos:
Cladire noua
Parcare noua
TABEL DE COORDONATE - STEREO 70
Denumire Nr. punct X Y
1 266698 417360
2 266682 417355
3 266674 417344
4 266686 417363
5 266636 417366
6 266673 417350
7 266669 417352
8 266683 417370
Incadrare in teritoriu
Terenul luat in studiu se afla in sudul localitatii Valiug. Terenul este invecinat astfel:
Nord – Intravilanul comunei Valiug si drumul de acces Resita – Valiug
Est – Statiunea Valiug- Crivaia
Sud – Padure si pasune
Vest – Intravilanul comunei Valiug si drumul de acces Resita – Valiug
Localizare
Din punct de vedere geografic, terenul este situat Muntii Banatului, in Masivul Semenic,
mai exact in nordul culmii Cracu Goznei, la contactul acasteia cu Depresiunea Valiug.
Terenul ocupa interfluviul ce separa Valea Paraului Gozna de Valea Barzavei si este
siutuat la o altitudine cuprinsa intre 600 si 700 m.
Caracteristici climatice
Regimul eolian
In ansamblul sau, bazinul hidrografic al Barzavei beneficiaza de un relativ calm eolian,
atat sub raportul intensitatilor cat si sub cel al frecventelor.
Frecventa medie pe anotimpuri prin bazinul superior al raului inregistreaza procentual
urmatoarele valori:
iarna 46,6% NV
primavara 40,6% NV
vara 43,6% NV
toamna 58,0% NV
Fata de directia dominanta, subordonat se manifesta schimbari diurne de directii in
lungul versantilor, vanturile dinspre Sud avand frecvente minime. In bazinul inferior al
raului, directiile dominante de manifestare a activitatii eoliene sunt:
– iarna 26,3% E
– primavara 26,6% N
– vara 26,3% N
Pagina 8 din 55

– toamna 24,6% E
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Vanturile cele mai importante in regiune sunt Cosava, cu directie nord – estica si viteza
medie 1,7 m/s si Fohn-ul din directia sud – vestica, cu viteza medie mai mare de1,7
m/s, care se manifesta in lunile de vara.
Perioada de calm este de 25% si cea de vant de 75%.
Nebulozitate
In bazinul superior si mediu al raului, luna cea mai senina a anului este august, cu o
nebulozitate de 3,8.
Ca si clima intalnim in aceasta incadrare tipul temperat – continental, cu usoare
influente mediteraneene, cu ierni mai lungi, primaverai bogate in precipitatii, veri destul
de calduroase si toamne relativ lungi si secetoase.
Expozitia insorita ocupa 21%, umbrita 32%, iar cea partial insorita 47%.
Precipitatiile
Sunt in general regulate si abundente. Astfel, in intervalele de altitudine 500 – 700 m,
precipitatiile inregistrate se incadreaza in limitele 900 – 1100 mm/mp/an.
Numarul annual de zile cu strat de zapada este intr 80 si 120 zile/an. Prima zi de inghet
este in jurul datei de 15 octombrie, ultima zi de inghet fiind in intervalul 10 – 20 aprilie.
Durata intervalului de zile fara inghet, este in medie, in jur de 185.
Temperatura
Media multianuala din bazinul Barzavei, urmarita pe un interval de 20 de ani si
rezultatele din datele inregistrate la statiile meteorologice Semenic si Resita (bazinul
superior), Bocsa Montana – Maureni (bazinul mediu) si Denta – Ciacova – Timisoara
(bazinul inferior ) se mentine in jurul a 11 0 C (10,9 0 C) cu oscilatii intre 8,7 0 C (1961) si
11,2 0 C (1991).
Pe anotimpuri se inregistreaza urmatoarele medii:
iarna 00,2 0 C
primavara 11,2 0 C
vara 20,8 0 C
toamna 11,4 0 C
Este caracteristica si absenta anotimpurilor de tranzitie, trecerea de la sezonul rece la
cel cald fiind in general transanta.
Seismicitate
Seismic in conformitate cu normativul P100/92, amplasamentul se incadreaza in zona
seismica D.
Din cele 2,178 ha ocupate de proiect, 1,27 sunt situate in limitele Parcului National
Semenic Cheile Carasului, dar acestea sunt in afara zonelor de protectie integrala,
protectie stricta.
In zona respectiva se vor desfasura activitati de turism si agrement, ceea ce nu
contravine cu propunerea de plan de managent a ariei naturale protejate Parcul
National Semenic-Cheile Carasului.
Pagina 9 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
In ceea ce priveste pozitia fata de Situl de Importanta Comunitara ROSCI 0226
Semenic Cheile Carasului si Aria de Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA0086
Muntii Semenic–Cheile Carasului, proiectul “Telescaun Casa Baraj” include o suprafata
de 1,27 ha din cele doua situri, suprafata similara cu cea ocupata in Parcul National
Semenic-Cheile Carasului (in zona studiata limitele celor trei arii protejate coincid).
Fig.1. Amplasarea obiectivului studiat fata de Parcul National Semenic-Cheile Carasului
Pagina 10 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Fig.2. Amplasarea obiectivului studiat fata de situl de importanta comunitara ROSCI0226
Semenic-Cheile Carasului
Pagina 11 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Fig. 3. Amplasarea obiectivului studiat fata de aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0086
Muntii Semenic-Cheile Carasului
Pagina 12 din 55

A.1.6. Modificarile fizice ce decurg din realizarea PP
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Proiectul propus are in vedere amenajarea unei partii de schi echipata cu telescaun,
instalatie de iluminat nocturn si tunuri pentru producerea zapezii artificiale. La baza
partiei se va construi o cladire parter si etaj partial cu rol de spatii de cazare a
personalului deservent, bar/snack-bar, spatiu prim-ajutor si spatiu inchiriere echipament
sportiv.
Amenajarea partiilor si construirea utilitatilor de infrastructura necesare uzului turistic al
domeniului va cuprinde:
– lucrari de amenajare a partiilor;
– constructia cladirilor;
– construirea parcarii;
– amenajarea retelelor de apa si electricitate, precum si a canalizarii;
– amplasarea conductei pentru distributia apei in vederea producerii zapezii
artificiale.
Amenajarile si constructiile enumerate mai sus presupun interventia pe o suprafata de
2,178 ha ocupate de pasune.
Modificarile fizice semnificative se vor produce in urmatoarele cazuri:
– construirea cladirii;
– amenajarea parcarii auto;
– construire instalatie de transport pe cablu;
– alimentarea cu apa a tunurilor de zapada;
– instalatie producere zapada artificiala.
CONSTRUIREA CLADIRII
In regim parter si etaj partial, cu aria construita de 281,6 mp si aria construita
desfasurata de 400,42 mp care va adaposti urmatoarele functiuni:
Parter:
– 7 camere de 2 locuri cu grup sanitar propriu si acces direct din exterior, pentru
cazarea personalului de deservire a intregului ansamblu turistic;
– Spatii tehnice (centrala termica) si de depozitare.
Etaj:
– Snack bar, cu o capacitate de 50 de locuri la mese si 12 locuri la bar;
– Spatiu inchiriere material sportiv;
– Spatiu prim ajutor;
– Grupuri sanitare pe sexe, care deserveste snack barul si partia.
In cazul acesteia solul va fi mobilizat pentru amenajarea fundatiilor. Solul excavat va fi
extras, depozitat pe o platforma temporara, urmand ca apoi sa serveasca la umplerea
fundatiei.
Pagina 13 din 55

AMENAJAREA PARCARII AUTO
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Au fost proiectate a se amenaja pentru cladirea noua 8 locuri parcare autoturisme, cu o
suprafata totala de 100,0 mp.
CONSTRUIRE INSTALATIE DE TRANSPORT PE CABLU
Instalatia are statia de baza (plecare) la cota de 611 m si respectiv statia se varf
(sosire), la o altitudine de 710 m. Diferenta de nivel dintre cele doua statii este de 100
m. Lungimea totala a telescaunului este de 550 m si ocupa o suprafata de 0,2 ha.
Instalatia de transport pe cablu – telescaun 2 locuri este o instalatie cu mers
unidirectional la care vehiculele sunt scaune cu 2 locuri. Aceste scaune sunt
transportate de-a lungul liniei cu o viteza maxima de 2 m/s. Vehiculele se cupleaza
automat la cablul purtator tractor la iesirea din statii si se decupleaza automat la intrarea
in statii. Viteza de transport in statii este de 0.4 m/s pentru a facilita imbarcarea
pasagerilor. Antrenarea si intinderea cablului purtator-tractor se realizeaza cu ajutorul
unui motor electric si a unui sistem hidraulic amplasate in statia de baza. Statia de varf
are doar rol de intoarcere a cablului. Pupitrul de comanda a telescaunului si sistemul de
antrenare se gasesc in statia de baza. Sistemul de antrenare se compune din: motor
electric, cuplaj, frana, redactor, frana se siguranta, motor de rezerva, roata de
antrenare.
Aceasta instalatie de cablu are statia de baza in vecinatatea zonei de cazare a
personalului.
Accesul la statia de plecare a telescaunului se va realiza din drumul existent.
DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA
Suprastructura statiilor impreuna cu intreaga instalatie si sistemul de transport este o
reamplasare a instalatiei de telescaun CERESOLO– Italia.
Structura metalica s-a demontat si se remonteaza pe noul amplasament. Prezentul
proiect eleboreaza infrastructura pentru statiile si pilonii telescaunului pe noul
amplasament.
Conform temei de proiectare telescaunul este de tip mono-cablu cu circulatie
unidirectionala.
Linia de transport pe cablu are o lungime de 558 m si o diferenta de nivel de 100m, intre
cele doua statii. Linia se compune din: statia de antrenare-intindere(aval), 7 piloni cu
inaltimea de cablu cuprinse intre 4-12 m fata de cota terenului natural si statia de
intoarcere in amonte.
Trasarea axelor pentru elaborarea infrastructurii se face de catre topografi, cu
respectarea obligatorie a cotelor de nivel indicate prin proiect. Amplasarea finala a
fundatiilor pentru piloni se va face prin recunoastere si verificare a conditiilor de teren in
fiecare caz in parte, de catre proiectanti.
Cotele 0,00 ale statiilor si cotele superioare ale fundatiilor pilonilor (CFS) se respecta
obligatoriu.
Statia inferioara (de antrenare intindere) are infrastructura din beton armat de care se
prinde suprastructura metalica prin prezoane de ancoraj.
Pagina 14 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Statia superioara (de intoarcere) a liniei de transport este formata din suprastructura de
beton armat fixata pe o fundatie monolitica din beton armat.
Fundatiile pentru piloni sunt blocuri izolate de beton armat monolit care au incastrate in
acesta prezoanele de ancoraj. Pilonii sunt de tip T cu structura metalica si se ancoreaza
pe fundatii cu ajutorul prezoanelor de ancoraj exceptie facand pilonul 1 care este de tip
cadru montat de asemenea pe fundatie cu ajutorul prezoanelor de ancoraj.
Pilonii se pot monta pe pozitie doar dupa ce betonul din fundatie atinge 80% din marca.
Pozitionarea si montajul pilonilor cu respectarea cotei pentru cablu se rezolva prin grija
montatorului si se consemneaza in proces verbal.
Pentru protejarea cadrelor deasupra cotei CFS se ridica o protectie de beton de 25 cm
inaltime.
Conform studiului geotehnic anexat, terenul de fundare indicat este stratul de argila
nisipoasa galben cafenie plastic consistent-vartoasa si nisip argilor cafeniu cu
fragmente de roci angulare.
Se fundeaza la adancimea minima de 1,20-1,30 m fata de cota terenului natural.
Presiunea conventionala de calcul Pconv= 300kpa la sarcini din gruparea fundamentala.
Inainte de turnarea betonului in fiecare fundatie se va chema proiectantul geotehnician
pentru confirmarea terenului bun de fundare.
Se interzice cu desavarsire turnarea fundatiilor fara a avea acordul in scris al
proiectantului geotehnician.
Se va intocmi proces verbal de receptie pentru natura terenului de fundare fara de care
nu se poate turna betonul in fundatii.
Executarea fundatiilor se poate incepe numai dupa trasarea axelor pe amplasament.
Cota superioara a fundatiilor CFS se respecta obligatoriu si corespunde cotei terenului
natural CTN.
Sapaturile se executa mecanizat in proportie de 70-80% diferenta pana la cotele din
proiect se executa manual pentru a nu deranja terenul in jurul fundatiilor, vor fi
prevazute cu sprijiniri si se vor respecta prevederile de protectia muncii in vigoare.
Se va avea grija ca peretii sapaturii sa se pastreze verticali si toata groapa sa fie
finisata manual.
Sapaturile fundatiilor nu se lasa deschise mai mult de 48h in cazul in care nu se poate
turna in timp util ultimii 20-30cm ale sapaturii se vor executa cu putin timp inainte de
turnarea betonului.
Verificarea dimensiunilor si a armarilor fundatiilor nu se considera faza determinanta.
Imediat dupa decofrarea elevatiilor golurile ramase in jurul fundatiilor vor fi umplute cu
pamant argilos, compactat in straturi elementare de circa 20-30 cm grosime.
Nu se permite intreruperea executiei decat dupa terminarea infrastructurii si realizarii
umpluturii in jurul fiecarei fundatii.
Nu se va permite stagnarea apelor pe amplasament si in sapaturile de fundare.
Dupa terminarea lucrarilor de montaj terenul din jurul statiilor si pilonilor se amenajeaza
astfel ca fundatiile sa fie protejate de apele de pe versant. Apele pluviale se vor dirija
prin rigole atat in timpul executiei cat si la exploatare iar eventualele izvoare vor fi
captate.
Pagina 15 din 55

ALIMENTAREA CU APA A TUNURILOR DE ZAPADA
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Alimentarea cu apa a tunurilor de zapada se face utilizand apa de suprafata si anume
paraul Goznuta .
Captarea paraului Gosnuta este o constructie existenta prin care o parte din debitul
acestui parau era tranzitat in lacul Gozna. Prin reamenajarea acestei captarei se
asigura o frecventa mai buna a debitului necesar . Aceasta apa ajunge tot in lacul
Gozna dar dupa transformarea in zapada pe partia de schi .
Apa captata este transportata prin prin rigola existenta (in stare tehnica buna) paralela
cu drumul de acces (1,21,20,8 m) in lungime de 467 m, spre bazinul de incarcare
(sau bazinul sorburilor). Bazinul de incarcare este o constructie subterana din beton
armat avand dimensiunile de 2,51,5 si 2 m adancime.
Statia de pompare este o constructie subterana din beton armat cu dimensiunile 623
m in care este amplasat pompa activa si pompa de rezerva .
Reteaua de distribuire a apei tehnologice de la statia de pompare la cele 5 tunurile de
zapada are lungimea de 542 m are dimetrul de 80 mm, este realizata din polietilena de
inalta densitate si este pozata ingropat .
INSTALATIE PRODUCERE ZAPADA ARTIFICIALA
Este o instalatie automatizata echipata cu un ventilator; 3, 4 sau 5 inele formate din
duze de apa si un compresor de aer LE 40 lubrefiat cu ulei sau un compresor de aer
fara ulei Scroll.
Tunul de zapada functioneaza pe baza unui design de joasa presiune cu multe duze de
apa, acest fapt eliminand nevoia unui compresor de aer permanent.
Aerul necesar pentru a produce zapada de calitate este asigurat de ventilatorul localizat
in cilindrul tunului.
Aerul comprimat necesar pentru pulverizator este asigurat de compresorul tunului.
Ungiul vertical al butoiului tunului este ajustabil astfel incat sa se poata obtine unghiul
optim de aruncare a zapezii si este posibil ca cilindrul sa fie rasucit 360 0 orizontal.
Apa este pulverizata in jetul de aer prin intermediul ansamblului conic de duze localizat
in fata cilindrului .
Se formeaza un spectru de picaturi de apa care se transforma in cristale de gheata
cand intalnesc masa de aer, care pleaca de la ventilator.
Acest amestec aer/apa iese si imediat ingheata formand cristale mici de gheata sau
nucleotide. Nucleotidele devin nucleii fulgilor de zapada pe masura ce picaturile de apa
ingheata in jurul lor.
Date tehnice FA 1000/2000
Tipul tunului 2004
Greutatea tunului 164,3 kg
Duze de apa 360
Injector de duze 27
Ventilatorul motorului 15kw
Tipul ventilatoruluI compus (mixt)
Compresor LE 40 4 KW
Motorul electric 0,3 kw
Pagina 16 din 55

Capacitate de rotire 360 0
Aria de lucru in grade 30 0 -70 0
Distanta de aruncare 15-50 m
Presiunea apei 8-35 bari
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
A.1.7. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de
apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.)
Dintre resursele naturale existente in perimetrul proiectului, pe parcursul exploatarii se
va prelua doar apa. Aceasta este destinata producerii de zapada artificiala la inceputul
iernii si spre primavara. Resursele de apa exploatate provin dintr-o captare existenta, ce
va fi amenajata pentru a asigura debitul necesar. Apa captata va fi transportata intr-un
bazin de captare, de unde va fi pompata catre instalatiile de producere a zapezii
artificiale.
A.1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei
naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la
implementarea PP
Amenajarea partiei si a instalatiei telescaun nu va dispune de nici un fel de resursa din
cadrul ariei naturale protejate.
A.1.9. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata
unde sunt depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a
acestora
Proiectul privind amenajarea domeniului schiabil pe termen lung nu este unul generator
de emisii sau de poluanti.
Metodele de executie sunt cele clasice conform caietelor de sarcini si vor urma STASurile
corespunzatoare fiecaruit tip de lucrare.
Pe parcursul amenajarii vor rezulta deseuri, dar care vor fi transportate din zona de
impact, dupa cum urmeaza:
Pamantul rezultat din saparea fundatiilor si a santurilor pentru amplasarea retelelor de
distributie a apelor va fi depozitat temporar pe rampe amenajate pentru perioada
santierului, iar imediat dupa finalizarea sapaturilor si betonarea fundatiilor, respectiv
amplasarea tubulaturilor, va fi folosit pentru umplerea gropilor. Sapaturile in teren
natural se vor executa mecanizat 70-80%.
Mobilizarile de teren se vor executa cu utilaje terasiere adecvate.
Pagina 17 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Incarcarea in utilaje de transport a pamantului se va face mecanizat cu excavator cu
cupa. De asemenea cantitatile mici de pamant din sapatura vor fi imprastiate, pe cat
posibil, cu mijloace manuale.
Betonul se va prepara in statii centralizate.
Toate materialele introduse in executie vor fi insotite de certificatele de calitate emise de
producator. Daca aceste certificate lipsesc sau sunt incomplete, executantul sau
constructorul, dupa caz, va emite certificate de conformitate bazate pe incercari si
verificari efectuate in conformitate cu cerintele standardelor de material specifice.
Utilizarea de materiale inlocuitoare sau echivalente va fi permisa numai cu acceptul
proiectantului. Avand in vedere ca obiectivul propus nu are, per ansamblu, activitate
productiva, combustibilii folositi vor fi doar cei din timpul desfasurarii executiei (motorina
pentru utilajele de transport si executare lucrari de constructie-montaj).
Transportul elementelor majore metalice se va realiza cu utilaje de tonaj mediu,
respectiv tractoare cu remorci. Prin urmare, utilajele care vor interveni la lucrarile din
zona: buldozere, remorci, excavatoare, etc. pe durata functionarii, vor emite gaze de
esapament dispersate in atmosfera. De asemenea personalul angajat pentru lucrari va
fi generator de deseuri menajere. Acestea vor fi colectate pe o rampa temporara,
special construita si vor fi apoi transportate la platforma de gunoi.
Pe parcursul exploatarii infrastructurii, deseurile menajere rezultate de la turisti, din
unitatile de alimentatie publica amenajate in cadrul cladirilor anexe vor fi colectate
diferentiat si transportate la platforma de gunoi. Apele uzate vor fi preluate de reteaua
publica a localitatii.
Deseuri menajere – colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice
amplasate pe platforme special amenajate. Acestea vor fi transportate la depozitele de
deseuri sau la statiile de transfer ale localitatilor.
Deseuri materiale de constructii – vor fi colectate pe platforme speciale si valorificate
prin utilizarea la infrastructura drumurilor.
Calitatea aerului poate suferi in perioada executiei din cauza emisiilor de gaze arse de
la mijloacele auto sau alte utilitare folosite in incinta (principalii poluanti: oxizi de azot,
bioxid de carbon, bioxid de sulf, aldehide, fum) si din cauza lucrarilor de constructie
(particule in suspensie si sedimentare).
A.1.10. Cerintele legate de utilizarea terenului necesare pentru
executia PP
Suprafata de teren vizata pentru amplasarea proiectului propus “Telescaun Casa
Baraj” este situata in intravilanul si extravilanul comunei Valiug si are functiuni
agricole.
Pagina 18 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
A.1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii
proiectului
In urma amenajarii proiectului propus “Telescaun Casa Baraj” se vor desfasura
activitati de turism/sporturi de iarna/ecoturism vara. Pentru deservirea acestor activitati:
– va functiona telescaunul alimentat cu energie electrica de la retea;
– se va produce zapada artificiala pe timpul iernii;
– va fi un aflux de turisti in zona pentru sporturi de iarna/turism estival;
– vor functiona unitati comerciale.
A.1.12. Descrierea proceselor tehnologice ale PP (in cazul in care
autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita
acest lucru)
Amenajarea domeniului schiabil si exploatarea acestuia nu presupune procese
tehnologice.
Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice
Procesul tehnologic implicat de proiectul in cauza este producerea zapezii artificiale.
Aceasta presupune procesele si echipamente speciale, descrise mai sus.
A.1.13. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot
genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura
de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de
interes comunitar
In zona invecinata domeniului schiabil prognozat nu se gasesc alte partii de schi.
Pagina 19 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
A.2. Date privind ariile naturale protejate de interes
comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de
habitate si speciile care pot fi afectate prin
implementarea proiectului propus
Proiectul analizat este situat la limita ariilor naturale protejate de interes comunitar
suprapuse ROSCI 0226 Semenic Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic –
Cheile Carasului.
A.2.1. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica
Muntii Semenic- Cheile Carasului, cod ROSPA0086
Suprafata sitului
Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0086 are suprafata de 36196.9 ha, este
situata pe teritoriul administrativ al judetului Caras-Severin (100%). Coordonatele sitului:
latitudine N 45 0 08′17″, longitudine E 21 0 59′11″.
Unitatile administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii
administrative teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Judetul Caras-Severin: Anina
(34%), Bozovici (23%), Carasova (68%), Goruia (4%), Prigor (22%), Resita (8%),
Teregova (8%), Valiug (59%).
Desemnarea sitului
Ordinul nr.7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului; Legea nr.5/2000 – privind amenajarea teritoriului – sectiunea III Arii
Protejate; H.G. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si
naturale si constituirea administratiilor acestora.
Tipul de proprietate
Situl este in proprietatea statului.
Regiunea Biogeografica
Aria protejata mentionata este situata in regiunea biogeografica continentala.
Tipuri/clase de habitate
Clase de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentatein tabelul de mai
jos, asa cum sunt mentionate in Formularul Standard Natura 2000.
Pagina 20 din 55

Cod
habitat
Denumire habitat Cod Corine Land
Cover
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Suprafata ocupata %
din suprafata totala a
sitului
N09 Pajisti naturale, stepe 321 2
N14 Pasuni 231 5
N16 Paduri de foioase 311 82
N17 Paduri de conifere 312 4
N19 Paduri de amestec 313 3
N26 Habitate de paduri (paduri de
tranzitie)
324 4
Alte caracteristici ale sitului
Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului
se suprapune in mare parte pe Parcul National Semenic-Cheile Carasului. Ea consta
dintr-o suprafata de padure compacta foarte mare, care adaposteste multe specii
caracteristice, dintre care cateva au efective semnificative. Astfel doua specii de
ciocanitori, respectiv doua de muscari sunt specii cu efective importante pentru
Romania. In parc putem intalnii multe chei si alte formatiuni stancoase, alternate cu
paduri putin deranjate respectiv de pajisti care servesc ca terenuri de vanatoare pentru
speciile de rapitoare, dintre care serparul, soimul calator si buha au efective
semnificative la nivel national.
Speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului.
Acest sit gazduieste conform formularului standard Natura 2000 efective importante ale
unor specii de flora si fauna:
1. Specii enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: 16 specii -
(Aquila chrysaetos, Circaetus gallicus, Pernis apivorus, Falco peregrines, Bubo
bubo, Bonasa bonasia, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos leucotos,
Dendrocopos medius ula parva, Lanius collurio, Emberiza hortulana);
2. Populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene: 7specii
- soim calator (Falco peregrinus), serpar (Circaetus gallicus), buha (Bubo bubo),
ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sura (Picus canus),
muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva)
3. Alte specii de flora si fauna:
Mamifere: Capreolus capreolus, Mustela putorius, Felis silvestris, Sciurus
vulgaris;
Pesti: Abramis brama, Chondrostoma nasus, Alburnus alburnus;
Reptile: Lacerta viridis, Lacerta agilis, Lacerta vivipara;
Nevertebrate: Euscorpius carpathicus carpathicus, Mecidea lindbergi;
Plante: Artemisia insipid, Colchicum umbrosum, Ruscus aculeatus, Vaccinium
arctostaphylos, Sedum cepaea, Dianthus serotinus, Asperula purpurea;
Amfibieni: Bufo bufo, Hyla arborea;
Pasari: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Bubo bubo, Caprimulgus
europaeus, Circaetus gallicus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius,
Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Ficedula parva, Lullula arborea, Parus
Pagina 21 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
montanus, Pernis apivorus, Picus canus, Aquila chrysaetos, Bonasa bonasia,
Bubo bubo, Circaetus gallicus, Corvus corax, Dendrocopos major thanneri,
Dryocopus martius, Falco peregrinus, Ficedula albicollis, Lanius collurio, Milvus
migrans, Parus palustris, Pernis apivorus, Sitta neumayer.
Vulnerabilitate
Principalii factori care determina vulnerabilitatea sitului conform formularului Natura
2000:
– schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor
agricole ca pasunatul sau cositul;
– lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere;
– vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci;
– vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate;
– practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta, enduro, motor de
cross, masini de teren;
– amenajari forestiere si taieri in timpul perioadei de cuibarit ;
– distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;
– adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci;
– deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului;
– prinderea pasarilor cu capcane;
– scoaterea puilor pentru comert ilegal;
– braconaj;
– defrisarile, taierile la ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe
suprafete mari;
– taierrea selectiva a arborilor in varsta sau a unor specii;
– arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor);
– turismul in masa.
A.2.2. Informatii privind situl de importanta comunitara Semenic-
Cheile Carasului, cod ROSCI0226
Suprafata sitului
Aria naturala de interes comunitar Semenic – Cheile Carasului, cod ROSCI0226, are
suprafata de 37.730 ha, este situata pe teritoriul administrativ al judetului Caras-Severin
(100%). Coordonatele sitului: latitudine N 45 0 08′7″, longitudine E 21 0 52′34″. Unitatile
administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii administrative
teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Judetul Caras-Severin: Anina (34%), Bozovici
(23%), Carasova (68%), Goruia (4%), Mehadia(

Tipul de proprietate
– 95% este proprietate de stat;
– 5% este proprietate privata.
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Regiunea Biogeografica
Aria protejata mentionata este situata in regiunea biogeografica continentala.
Tipuri/clase de habitate
Clasele si tipurile de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate de mai
jos, asa cum sunt mentionate in Formularul Standard Natura 2000.
Cod
habitat
Denumire habitat Cod Corine Land
Cover
Suprafata ocupata
%
din suprafata
totala a
sitului
N09 Pajisti naturale, stepe 321 2
N14 Pasuni 231 6
N16 Paduri de foioase 311 81
N17 Paduri de conifere 312 4
N19 Paduri de amestec 313 3
N26 Habitate de paduri (paduri de
tranzitie)
324 4
Habitatele Natura 2000 prezente in ROSCI 0226 Semenic-Cheile Carasului sunt
urmatoarele:
Cod Denumire habitat Suprafat
a
ocupata
%
Reprezen
tativitate
Elemente privind evaluarea sitului
Suprafata
relativa
Stare de
conservar
e
3220 Vegetatie herbacee de pe
malurile
raurilor montane
1 B C B B
3240 Vegetatie lemnoasa cu Salix
eleagnos de-a lungul raurilor
montane
1 B C B B
5130 Formatiuni de Juniperus
communis
pe tufarisuri sau pasuni
calcaroase
0.03 B B B B
4060 Tufarisuri alpine si boreale 1 D
6110
*
Comunitati rupicole calcifile sau
pajisti bazifite din Alysso-Sedion
albi
6410 Pajisti cu Molinia pe soluri
calcaroase, turboase sau
Evaluare
globala
1 B C B B
0.1 B C B B
Pagina 23 din 55

argiloase
(Molinion caeruleae)
6430 Comunitati de liziera cu ierburi
inalte higrofile de la nivelul
campiilor, pana la cel montan si
alpin
6510 Pajisti de altitudine joasa
(Alopecurus pratensis
Sanguisorba officinalis)
6190 Pajisti panonice de stancarii
(Stipo-
Festucetalia pallentis)
7120 Turbarii degradate capabile de
regenerare naturala
7220
*
Izvoare petrifiante cu formare de
travertin (Cratoneurion)
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
1 B C B B
1 B C B B
0.1 A B B B
0.2 C B C B
0.001 B B B B
8310 Pesteri in care accesul publicului
este interzis
5 A B B B
7110
*
Turbarii active 0.05 B C B B
9110 Paduri de fag de tip Luzulo-
Fagetum
0.7 B C B B
9130 Paduri de fag de tip Asperulo-
Fagetum
7.3 B C B B
9150 Paduri medio-europene de fag
din
Cephalanthero-Fagion
11.1 A B A A
91E0
*
6210
*
Paduri aluviale cu Alnus
glutinosa si
Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae,Salicion albae)
Pajisti uscate seminaturale si
faciesuri cu tufarisuri pe substrat
calcaros (Festuco Brometalia)
8120 Grohotisuri calcaroase si de
sisturi
calcaroase din etajul montan
pana in cel alpin (Thlaspietea
rotundifolii)
8210 Versanti stancosi cu vegetatie
chasmofitica pe roci calcaroase
9180
*
Paduri din Tilio-Acerion pe
versanti abrupti, grohotisuri si
ravene
91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica
(Aremonio-Fagion)
0.4 A B A A
0.1 A B A A
0.01 C C B B
0.05 B C B B
0.1 C B B
50 A A A A
Pagina 24 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 0.1 C C C C
Speciile existente in situl de importanta comunitara ROSCI 0226 Semenic Cheile
Carasului conform formularului standard Natura 2000 :
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1303 Rhinolophus hipposideros
1304 Rhinolophus ferrumequinum
1305 Rhinolophus euryale
1306 Rhinolophus blasii
1307 Myotis blythii
1310 Miniopterus schreibersi
1318 Myotis dasycneme
1323 Myotis bechsteini
1324 Myotis myotis
1352 Canis lupus
1354 Ursus arctos
1361 Lynx lynx
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1193 Bombina variegata
Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1138 Barbus meridionalis
1163 Cottus gobio
Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1032 Unio crassus
1061 Maculinea nausithous
1078 Callimorpha quadripunctaria
1089 Morimus funereus
1093 Austropotamobius torrentium
4039 Nymphalis vaualbum
4048 Isophya costata
1060 Lycaena dispar
1088 Cerambyx cerdo
4014 Carabus variolosus
Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Cypripedium calceolus
Alte specii importante de flora si fauna:
Mamifere: Arvicola terrestris scherman, Capreolus capreolus, Capreolus
capreolus, Cervus elaphus, Crocidura leucodon, Dryomys nitedula, Eptesicus
nilssonii, Felis silvestris, Felis silvestris, Martes foina, Martes martes, Meles
meles, Muscardinus avellanarius, Mustela nivalis, Mustela putorius, Myoxus
Pagina 25 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
glis, Neomys anomalus, Neomys fodiens, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula,
Plecotus austriacus, Sciurus vulgaris;
Amfibieni: Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Pelobates fuscus, Rana
ridibunda, Rana temporaria, Salamandra salamandra, Triturus alpestris.
Pasari: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Bonasa bonasia, Bubo bubo,
Caprimulgus europaeus, Ciconia ciconia, Circaetus gallicus, Dendrocopos
leucotos, Dryocopus martius, Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Lanius
collurio, Laniu s minor, Lullula arborea, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Picus
canus.
Plante: Allium moschatum, Asperula purpurea, Campanula patula ssp.abietina,
Allium moschatum, Campanula patula ssp. Abietina, Cardamine pratensis ssp.
rivularis, Carex curta, Carex echinata, Carex lasiocarpa, Carex limosa, Carex
nigra, Carex ovalis, Carex pauciflora, Carex rostrata, Carlina acanthifolia ssp.
acanthifolia, Centaurea atropurpurea, Centaurea calvescens, Cephalaria
laevigata, Chamaecytisus glaber, Crocus banaticus Crocus flavus, Dactylorhiza
maculata, Dianthus giganteus ssp. banaticus, Dorycnium pentaphyllum ssp.
germanicum, Echinops bannaticus, Epilobium palustre, Eriophorum vaginatum,
Gladiolus, Homogyne alpina, Iris reichenbachii, Juncus filiformis, Jurinea
glycacantha, Lathyrus sphaericus, Linum uninerve, Luzula sudetica,
Menyanthes trifoliata, Molinia caerulea, P Myrrhoides nodosa, Nardus stricta,
Ophioglossum vulgatum, Ophrys scolopax ssp. cornuta, Orchis pallens, Orchis
papilionacea, Orchis tridentata Peltaria alliacea, Petrorhagia saxifraga,
Peucedanum longifolium, Piptaptherum holciforme, Ruscus aculeatus, Ruscus
hypoglossum, Satureja montana ssp. kitaibelii, Sedum cepaea, Sempervivum
marmoreum, Seseli gracile, Seseli rigidum, Sesleria filifolia, Silene flavescens,
Sorbus borbasii, Sphagnum sp., Stipa pennata ssp. eriocaulis, Trifolium
scabrum, Veronica spicata ssp. crassifolia.
Reptile: Coronella austriaca, Lacerta viridis, Lacerta vivipara, Podarcis muralis,
Vipera ammodytes, Vipera berus.
Nevertebrate: Euscorpius carpathicus, Holandriana holandrii, Lucanus cervus
cervus, Maculinea arion, Maculinea nausithous, Mecidea lindbergi, Stylurus
flavipes, Unio pictorum, Zerynthia polyxena , Zubovskya banatica.
Alte caracteristici ale sitului
Peisajul sitului si zona limitrofa este un peisaj natural, ce contine zone antropizate, zone
renaturalizate si zone degradate. Datorita morfologiei si petrografiei regiunii, sunt doua
peisaje caracteristice parcului national corespunzatoare Muntilor Semenic (roci
metamorfice – sisturi cristaline) si Muntilor Aninei (roci sedimentare – calcare).
Principalele habitate in parc sunt habitatele de padure, habitatele de pasuni si fanete,
habitatele cavernicole si habitatele acvatice, din care 6 habitate de interes comunitar.
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un numar de 1277 de
specii, raspandite in diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinta al sitului
Semenic – Cheile Carasului.
Abundenta mare a speciilor saxicole este urmare a prezentei prin excelenta a reliefului
carstic care da nota caracteristica sitului Semenic – Cheile Carasului.
Din punct de vedere al vegetatiei principalele caracteristici ale peisajului sunt:
Suprafete intinse cu paduri de foioase (preponderent fag) si rasinoase (brad introdus
artificial) ce se regasesc pe tot cuprinsul situluii, in vai si platouri. Varsta arborilor in
anumite zone depaseste 130 ani.
Pagina 26 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Elementul principal din acest punct de vedere il constituie cea mai intinsa suprafata
de padure virgina de fagete (varsta medie peste 350 ani) situata la Izvoarele Nerei.
Pasuni cu tufarisuri, ienupar, impaduriri naturale in palcuri.
Ecosistemul cavernicol la randul lui are in componenta un ecosistem terestru (nivelul de
galerii fosile), un ecosistem aluvionar (nivelul galeriilor subfosile) si un ecosistem
acvatic (nivelul galeriilor active, nivelul galeriilor subfosile, bazinele cu apa). Abundenta
in general a speciilor de fauna este in primi 25-50 m fata de intrari si in galeriile etajului
subfosil/activ.
Importanta sitului
Conditiile deosebit de variate din zona Muntilor Banatului au determinat instalarea unei
flore bogate in specii atat din punctul de vedere al plantelor inferioare dar mai ales din
punctul de vedere al speciilor de cormofite. O caracteristica esentiala pentru aceasta
zona, reflectata in structura florei si vegetatiei este existenta a numeroase specii
termofile de origine mediteraneana, balcanica, balcano-ilirica, balcanicopanonica si
moesica.
Situl se caracterizeaza prin prezenta a numeroase de tipuri de habitate dintre care 6
habitate de interes comunitar, dintre care: *Comunitati rupicole calcifile sau pajisti
bazifite din Alysso-Sedion albi, *Izvoare petrifiante cu formare de travertin
(Cratoneurion), *Turbarii active, *Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), *Pajisti uscate seminaturale si faciesuri
cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia), *Paduri din Tilio-Acerion pe
versanti abrupti, grohotisuri si ravene
Din punct de vedere fitogeografic flora este alcatuita in principal din elemente
eurasiatice (33,33%) care formeaza fondul general al florei din regiunea temperat
europeana. La acestea se adauga cu procente ridicate elementele european centrale
(12,70%), europene (14,89%). Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta
reprezentat de un numar de 1277 de specii, raspandite in diferite biotopuri caracteristice
perimetrului de referinta al sitului Semenic – Cheile Carasului. Abundenta mare a
speciilor saxicole este urmare a prezentei prin excelenta a reliefului carstic care da o
nota caracteristica sitului. Padurile subxerofile de cer, garnita si gorun sunt slab
reprezentate, dar in stratul ierbos s-au pastrat elemente meridionale precum Orchis
simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureo-coeruleum, Arabis turrita,
Helleborus odorus, Lychnis coronaria, Ruscus aculeatus specii de interes european si
national.
In urma studiului faunistic realizat, cat si din informatiile bibliografice s-a putut observa o
diversitate faunistica importanta in ceea ce priveste numarul de specii (672 – din care
509 de specii sunt nevertebrate si 162 sunt vertebrate) cat si valenta ecologica a
acestora. Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul sitului 56 de
specii sunt endemice. Aceasta zona a fost o zona refugiala in timpul glaciatiunilor, in
care au supravietuit specii relicte tertiare cum sunt gasteropodele Amphimelania holardi
(endemit balcanic), Herilla ziegleri dacica (specie endemica pentru Banat, ortopterul
Zubovskia banatica (specie endemica pentru Romania). Cele mai multe specii sunt
europene in sens larg (274 de specii, dintre care cele mai multe sunt central europene
sau eurosiberiene, specii in general higrofile, proprii padurilor de foioase in cazul faunei
terestre). O pondere destul de mare o au speciile palearctice (40 de specii) si cele
holarctice (36 de specii) si de asemenea cele mediteraneene (20 de specii). Desi in
Pagina 27 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
numar mic speciile mediteraneene ne arata influenta climatului mediteraneam asupra
zonei de referinta si a posibilitatilor de colonizare de la sud spre nord sub influenta
conditiilor climatice si a reliefului din aceasta zona.
Amfibienii sunt remarcati prin prezenta a 11 specii europene protejate pe plan mondial
prin conventiile de mediu Ratificate si de Romania cum ar fi: Triturus cristatus, Triturus
alpestris,Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana
dalmatina.
Exista in acest sit 9 specii de reptile, protejate prin diferite conventii nationale si
internationale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis si Vipera ammodytes
ammodytes.
Deoarece situl se afla asezat intre regiunile boreale si tropicale, prin Romania trec unele
dintre cele mai importante drumuri de migratie ale pasarilor, toamna spre sud (pasajul
de toamna) si primavara spre nord (pasajul de primavara).
Vulnerabilitate
Vulnerabilitatea sitului conform formularului standard Natura 2000 este data de
activitatile antropice care afecteaza habitatul multor specii de flora si fauna salbatica.
De exemplu suprapasunatul produce:
Exces de elemente fertilizante de natura organica (azot si potasiu);
Schimbarea pH-ului solului;
Aparitia si raspandirea buruienilor de tarla cum ar fii: urzica (Urtica dioica), steviile
(Rumex sp.), strigoaia (Veratum album),feriga (Pteridum aquilinum), brandusa de
toamna (Colchicum autumnale) si alte plante nevaloroase sau toxice;
Rarirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor;
Degradarea peisajului montan;
Focare de boli (necrobaciloza) si daunatori pentru plante si animale;
Incendierea pasunilor;
Influenteaza puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologica, productivitatea
biologica, modificand structura si insusirile solului;
In afara de plante sunt distruse bacteriile din sol, rame, insecte, rozatoare (se
distruge microfauna);
Se distruge stratul de humus;
Solul se acopera cu o crusta foarte tare,care nu permite dezvoltarea vegetalelor;
Aparitia unor plante toxice: feriga este o specie toxica (contine tiaminaza) si
provoaca hematuria;
Ecosistemul acvatic este afectat, datorita poluarii principalelor ape de suprafata cu
materii organice si anorganice. Lacurile de acumulare sunt habitate acvatice artificiale
pentru care nu exista studii cu privire la fauna si flora existenta.
Peisajul subteran natural cu exceptia catorva pesteri si avene este putin alterat.
Alterarea peisajului consta in degradarea unor depozite speogenetice (sedimente,
formatiuni) si grafiti pe pereti. Degradarea majora este generata de cautatorii de comori.
Principalele amenintari pentru ecosistemul cavernicol sunt: defrisarile, poluarea apelor
la suprafata care se subteranizeaza, activitatea turistica. Prin aceste influente pot fi
Pagina 28 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
afectate speciile de chiroptere strict protejate si speciile de nevertebrate unele fiind
endemice.
A.3. Analiza asociatiilor vegetale, habitatelor, florei si
faunei din perimetrul investitiei
A.3.1. Analiza florei si vegetatiei
Inventarierea speciilor de plante din zona vizata s-a facut pe transecte itinerante astfel
incat sa fie acoperita o suprafata cat mai mare.
Lista speciilor de plante identificate:
Nr.
crt
Denumirea speciei Statut de
conservare
1. Abies alba Specie comuna
2. Acer pseudoplatanus Specie comuna
3. Achillea milefolium Specie comuna
4. Arrenatherum elatius Specie comuna
5. Asarum europaeum Specie comuna
6. Betula alba Specie comuna
7. Briza media Specie comuna
8. Campanula glomerata Specie comuna
9. Carex pilosa Specie comuna
10 Carex sylvatica Specie comuna
11 Carpinus betulus Specie comuna
12 Cerasus avium Specie cultivata
13 Cornus sanguinea Specie comuna
14 Coryllus avellana Specie comuna
15 Crataegus monogyna Specie comuna
16 Crataegus sp. -
17 Daucus carota Specie comuna
18 Dentaria bulbifera Specie comuna
19 Dianthus carthusinorum Specie comuna
20 Euphorbia amygdaloides Specie comuna
Pagina 29 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
21 Fagus sylvatica Specie comuna
22 Festuca pratensis Specie comuna
23 Festuca rubra Specie comuna
24 Festuca drymeia Specie comuna
25 Fraxinus angustifolia Specie comuna
26 Galium odoratum Specie comuna
27 Lathyrus vernus Specie comuna
28 Leucanthemum vulgaris Specie comuna
29 Ligustrum vulgare Specie comuna
30 Lotus corniculatus Specie comuna
31 Luzula luzuloides Specie comuna
32 Melittis melissophyillum Specie comuna
33 Mercurialis perrenis Specie comuna
34 Picea abies Specie comuna
35 Poa nemoralis Specie comuna
36 Poa pratensis Specie comuna
37 Populus tremula Specie comuna
38 Pulmonaria officinalis Specie comuna
39 Quercus spp. -
40 Ranunculus auticomus Specie comuna
41 Rumex acetosa Specie comuna
42 Sambucus nigra Specie comuna
43 Silene vulgaris Specie comuna
44 Stellaria holostea Specie comuna
45 Trifolium pratense Specie comuna
46 Trisetum flavescens Specie comuna
47 Ulmus minor Specie comuna
48 Viola reichenbachiana Specie comuna
Concluzii privind vegetatia prezenta in zona de amplasare a proiectului: in urma
cercetarilor au fost inventariate 48 de specii si subspecii de plante, toate cu valoare
conservativa redusa;
Pagina 30 din 55

A.3.2. Habitatele
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Zona de interes are o suprafata relativ restransa, amenajarea propusa se va realizanduse
pe 2,178 ha. Cu toate ca vegetatia pe amplasamentul propus este relativ saraca,
constituita din specii caracteristice pasunilor, in vecinatate se gasesc doua habitate de
padure.
Metoda de lucru:
Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe baza unui
material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de expozitie si de
inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor stationali care genereaza
diversitatea de habitate.
Pentru descrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, fotograme precum si datele
obtinute in vizita de pe teren din martie -iulie -septembrie 2011.
Inainte de a incepe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa
amintim urmatoarele definitii conforme cu Directiva Habitate:
Habitate naturale inseamna areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite
caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale;
Habitatul unei specii inseamna mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, in are
se regaseste o specie la orice stadiu al ciclului sau biologic;
Primele habitate prezinta diferite grade de importanta conservativa, sunt interpretate in
manuale in care se descriu speciile edificatoare si caracteristice precum si date despre
altitudine, clima, geologie etc. Aceste habitate trebuie amintite, acolo unde exista,
cartografiate si estimat impactul asupra acestora.
Habitatele speciilor pot sa se suprapuna pe unul sau mai multe tipuri de habitate
naturale dar pot cuprinde si alte tipuri de habitate neclasificate si fara importanta
conservativa statuata.
Habitate identificate in perimetrul PP:
Pasunile impadurite – nu sunt habitate naturale clasificate in manualele de habitate
Natura 2000 si Habitatele din Romania insa sunt habitate importante pentru mamifere
mici si pasari, acolo unde aceste habitate au atins un anumit stadiu de maturitate.
Habitatul identificat pe suprafata proiectului reprezinta o pasune care din cauza
abandonului activitatilor traditionale de pasunat s-a impadurit. In prezent, putem vorbi
de un habitat de pasune aflat in proces de refacere influentat in totalitate de interventia
antropica: pasunea abandonata a fost ocupata pentru o perioada de vegetatie
forestiera, in prezent inlaturata de pe amplasament pentru a permite refacerea pasunii.
Habitate identificate in imediata vecinatate a PP:
R4110 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia
(9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum): acest habitat grupeaza paduri de
molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium
transsylvanicum; paduri de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium
transsylvanicum; paduri de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Vaccinium
myrtillus; paduri de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. Acest tip de habitat se
intalneste in toti Carpatii romanesti in etajul nemoral.
Specii caracteristice: Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer
pseudoplatanus, Festuca drymeia, Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea,
Vaccinium myrtillus, Galium odoratum, G. schultesii, Oxalis acetosella, Dentaria
Pagina 31 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
glandulosa, D. bulbifera, Dechampsia flexuosa, Veronica officinalis, Pteridium
aquilinium, Carex pilosa, Mycelis muralis, Poa nemoralis, Athyrium filix-femina,
Dryopteris filix-mas, Viola reichenbachiana, Rubus hirtus.
Valoare conservativa: redusa
R4118 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) si
Dentalia bulbifera (9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum): acest tip de
habitat grupeaza paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus)
cu Dentaria bulbifera, paduri dacice de fag si carpen cu Carex pilosa, precum si
paduri moldave mixte de fag si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis.
Padurile incadrate in acest tip de habitat sunt raspandite in etajul colinar si subetajul
montan inferior, mai rar si in subetajul montan mijlociu.
Specii caracteristice: Fagus sylvatica, Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Corylus
avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Galium odoratum, G.
schultesii, Dentaria bulbifera, D. glandulosa Lathyrus venetus, Carex pilosa, C.
brevicollis, C. sylvatica, Corydalis cava subsp. marschaliana, Brachypodium
sylvaticum, Mercurialis perennis, Asarum europaeum, Anemone nemorosa, A.
ranunculoides, Alllium ursinum, Lamium galeobdolon, Melica uniflora, Milium
effusum, Aposeris foetida, Erythronium dens-canis.
Valoare conservativa: redusa
A.3.3. Ornitofauna
Zona de referinta bibliografica prezentata cuprinde o arie de 100 km 2 . Chiar daca
suprafata totala a proiectului nu depaseste 0.21 km 2 au fost considerate pentru aceasta
descriere sumara a avifaunei un cadran UTM in care zona de impact este inclusa
(ER80).
Motivul alegerii in acest moment a unei zone mult mai mari decat cea afectata in mod
direct, consta in mobilitatea foarte mare a pasarilor, in special in afara sezonului de
cuibarire, astfel ca specii aflate la o distanta mare de amplasament pot vizita perimetrul
acestuia in diferite perioade din an. Prezenta acestor specii precum si densitatile in
zone de impact vor fi evaluate in decursul a 12 luni de studii in teren.
Zona a fost vizitata in totalitate, realizandu-se observatii in diferite parti ale zilei in
scopul cunoasterii terenului, identificarii punctelor fixe de observatie, a transectelor,
observarii tipurilor de habitat etc.
Prezentarea speciilor potential prezente in zona de impact s-a facut sub forma tabelara
cu specificarea probabilitatii prezentei speciilor in zona de impact direct si prezentarea
speciilor observate pe amplasament.
Asa cum am amintit in descrierea data am analizat datele bibliografice dintr-o zona de
aproximativ 100 km 2 , zona formata dintr-un cadran in care este cuprinsa zona de
impact direct sau la zona imediat invecinata.
In tabelul de mai jos sunt trecute cele 68 de specii de pasari semnalate in literatura ca
prezente in cvadranul ER80 si cele semnalate in alte zone din apropiere posibil
prezente si in zona de referinta bibliografica amintita.
Pagina 32 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Speciile de pasari semnalate in zona Valiug, conform datelor din literatura (Rasajski &
Kiss, 2004) si a observatiilor proprii realizate in zona (C: specie cuibaritoare; P: specie
de pasaj; I: oaspete de iarna; A: specie rara sau accidentala)
Nr.
Specie
Fenologie
crt.
C P I A
1. Anas platyrhynchos X
2. Buteo buteo X
3. Aquila pomarina X
4. Perdix perdix X
5. Coturnix coturnix X
6. Columba palumbus X X
7. Columba oenas X X
8. Streptopelia decaocto X
9. Cuculus canorus X X
10. Jynx torquila X X
11. Picus viridis X
12. Picus canus X
13. Dryocopus martius X
14. Dendrocopos major X
15. Dendrocopos medius X
16. Dendrocopos leucotos X
17. Hirundo rustica X X
18. Delichon urbicum X X
19. Lullula arborea X X
20. Anthus trivialis X X
21. Motacilla cinerea X
22. Motacilla alba X
23. Lanius collurio X X
24. Lanius excubitor X
25. Oriolus oriolus X X
26. Sturnus vulgaris X X
27. Garrulus glandarius X
28. Pica pica X
29. Corvus monedula X
30. Corvus frugilegus X
31. Corvus cornix X
32. Corvus corax X
33. Cinclus cinclus X
34. Troglodytes troglodytes X
35. Prunella modularis X
Pagina 33 din 55

36. Hippolais icterina X X
37. Sylvia nisoria X X
38. Sylvia borin X X
39. Sylvia atricapilla X X
40. Sylvia curruca X X
41. Phylloscopus collybita X X
42. Phylloscopus sibilatrix X X
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
43. Regulus regulus X
44. Regulus ignicapillus X
45. Ficedula hypoleuca X
46. Ficedula parva X X
47. Muscicapa striata X X
48. Phoenicurus ochruros X X
49. Erithacus rubecula X X
50. Luscinia megarhynchos X X
51. Turdus merula X X
52. Turdus philomelos X X
53. Aegithalos cauadatus X X
54. Parus palustris X
55. Parus lugubris X X
56. Parus ater X
57. Parus caeruleus X
58. Parus major X
59. Sitta europaea X
60. Certhia familiaris X X
61. Passer domesticus X
62. Passer montanus X
63. Fringilla coelebs X X
64. Serinus serinus X X
65. Carduelis chloris X
66. Carduelis spinus X X
67. Carduelis carduelis X X
68. Pyrrhula pyrrhula X X X
Speciile de pasari de importanta comunitara
Zona cercetata se afla situata in partea nordica a ariei de protectie speciala
avifaunistica ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului. Conform formularului
standard situl adaposteste populatii importante a 7 specii de pasari amenintate la nivelul
Uniunii Europene: soim calator (Falco peregrinus), serpar (Circaetus gallicus), buha
(Bubo bubo), ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sura (Picus
canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).
Pagina 34 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Speciile de pasari din formularul standard sunt redate in tabelul de mai jos.
Speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Pasari conform Formularului
Standard Natura 2000 pentru ROSPA0086 - Muntii Semenic - Cheile Carasului
Specia
Populatie
rezidenta
Populatie
cuibaritoare
Aquila chrysaetos 1 p
Circaetus gallicus 6-10 p
Pernis apivorus 20-40 p
Falco peregrinus 3-4 p
Bubo bubo 3-4 p
Bonasa bonasia 70-90 p
Caprimulgus
europaeus
20-40 p
Dendrocopos leucotos 260-285 p
Dendrocopos medius 130-180 p
Picus canus 260-280 p
Dryocopus martius 80-95 p
Lullula arborea 150-250 p
Ficedula albicollis 14500-17000 p
Ficedula parva 1300-1700 p
Lanius collurio 1000-1400 p
Emberiza hortulana 30-60 p
Alte specii de pasari de importanta conform formularului Standard Natura 2000 pentru
ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului sunt: Aquila pomarina; Corvus corax;
Dendrocopos major; Falco vespertinus; Milvus migrans; Parus montanus; Parus
palustris; Tringa ochropus.
In urma cercetarilor din teren realizate, in zona de amplasare a parcului s-a observant
prezenta a doar trei dintre aceste specii:
Pernis apivorus – Viespar. Este o specie cu larga raspandire in Eurasia. Cuibareste
aproape in toate tarile din Europa si are o distributie neuniforma. In Romania viesparul
are o distributie generala si uniforma. Lipseste din zonele intinse fara padurisi la
altitudini peste limita padurii (1700 m). Este mai rar in zonele de ses, fiinca aici gaseste
mai putine locuri favorabile pentru cuibarire. Populatia Europeana: 110.000 – 160.000
perechi. Populatia din Romania: 2.000-2.600 perechi. In Romania reducerea
suprafetelor inpadurite influenteaza in mod negativ atat arealul de distributie cat si
efectivele populatiei cuibaritoare. Nu necesita actiuni de conservare specifica. Este
important protectia portiunilor de paduri in care cuibareste. Nu sunt indicate taierile sau
lucrarile de amenajere forestiere in timpul cuibaritului (aprilie-iulie).
Pagina 35 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Circaetus gallicus – Serpar. Este o specie care cuibareste in Eurasia si nordul Africii.
Arealul de raspandire nu este uniforma. In Romania distributia serparului nu este
uniforma, majoritatea populatiei cuibareste in sud – vestul tarii, Muntenia si Dobrogea.
Exista populati punctiforme in zonele de deal in Transilvania, Banat si Moldova. Izolat
cuibareste in Carpatii Orientali Meridionali si Muntii Apuseni dar cu densitate foarte
redusa. Lipseste din zonele intinse fara paduri si altitudini peste 1700 m. Cuibareste in
zonele muntoase xerofile cu stancarii, unde gaseste paduri cu copaci batrani pentru
amplasarea cuibului si habitate cu reptile, hrana lui preferata. Populatia serparului se
afla intr-un regres numeric in Europa, dar populatia globala este considerat stabila.
Populatia din Romania se situeaza intre 300-500 de perechi cuibaritoare. Nu exista date
asupra dinamicii populatiei in Romania. Necesita actiuni de conservare specifica:
trebuie asigurat linistea in timpul cuibaritului (limitare in timp in perioada de
reproducere); trebuie asigurat o zona de protetie in jurul cuibului tot timpul anului;
zonele de hranire trebuie pastrate (stancarii, pauni); practicarea sporturilor extreme,
turismul necontrolat pot afecta succesul de reproducere.
Corvus corax – Corbul. In Romania este raspandit in toata tara, in numar mic. Ponta
este formata din 3-6 oua si este depusa la sfarsitul lunii februarie sau inceputul lunii
martie. Cloceste numai femela. Perioada de incubatie dureaza 18-19 zile. Ambii parinti
ingrijesc puii. Teritoriul de cautare a hranei este foarte mare, de aceea pe continentul
european densitatea perechilor cuibaritoare este foarte mica de 3-4 perechi
cuibaritoare/100Km², iar in habitatele cu conditii optime densitatea poate atinge 7-10
perechi cuibaritoare/ 100Km². In Romania efectivul populatiei cuibaritoare este estimat
la 2000-3000 de perechi. In ultimele decenii a inregistrat o usoara crestere, dupa ce dea
lungul anilor a fost ocrotit si considerat monument al naturii. Pasarile tinere se
disperseaza in stoluri. Dupa cativa ani de peregrinari formeaza perechi sedendare.
Modificarea habitatului, prin interventia omului, a limitat drastic numarul locurilor de
cuibarit. Mor frecvent fie consumand carcase de animale otravite, fie prinsi in capcanele
pentru ciori sau impuscati.
Alte specii de pasari observate pe amplasament sau in vecinatatea acestuia:
Specii de pasari observate in arealul amplasamentului proiectului „Telescaun Casa
Baraj”
Nr.
crt.
Denumire
stiintifica
Denumire
populara
1. Buteo buteo Sorecar
comun
2. Picus viridis Ghionoaie
verde
3. Motacilla
alba
4. Garrulus
glandarius
5. Pica pica
Codobatura
alba
OUG
57/2007
anexa
4B
anexa
4B
Gaita anexa
5C
Cotofana 5C
anexa
Directiva
Pasari
anexa
2B
anexa
2B
Perechi
Cuib RO
28,000 –
34,000
85,000 –
110,000
1,500,000 –
1,900,000
460,000–
580,000
624,000–
780,000
6. Corvus Stancuta anexa anexa 250,000–
400,000
Perechi
Cuib Europa
710,000 –
1,200,000
590,000 –
1,300,000
13,000,000 –
26,000,000
6,000,000 –
13,000,000
7,500,000 –
19,000,000
5,200,000 –
15,000,000
Pagina 36 din 55

monedula
7. Corvus
frugilegus
8. Turdus
merula
9. Passer
montanus
Cioara de
semanatura
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
5C 2B
anexa
5C
Mierla anexa
2B
Vrabie de
camp
anexa
2B
350,000–
420,000
890,000–
1,780,000
1,354,000 –
2,873,000
10,000,000 –
18,000,000
40,000,000 –
82,000,000
26,000,000 –
48,000,000
In total au fost observate in teren 12 specii de pasari din cele 68 semnalate in literatura.
Verificarea ipotezei vizitarii de catre celelalte specii a zonei de impact a proiectului se va
realiza prin observatii lunare in amplasament.
In urma unui studiu de monitorizare a zonei in perioada de executie a lucrarilor vor fi
obtinute urmatoarele informatii:
Lista speciilor observate pe amplasament, de fapt verificarea listei bibliografice. Lista
va fi realizata cu specificarea fenologiei speciilor observate pe amplasament.
Densitatea/unitatea de suprafata respectiv numarul perechilor cuibaritoare a
diferitelor specii de pasari de pe amplasament.
Numarul si amplasarea geografica a teritoriilor de cuibarire pentru pasarile rapitoare
si barza neagra (daca aceasta specie cuibareste).
Directiile de migratie, respectiv directiile de deplasare zilnice daca acestea pot fi
identificate, mai ales pentru speciile care ierneaza in amplasament sau in imediata
vecinatate.
Locurile de innoptare din amplasament si din apropiere daca vor fi identificate.
Identificarea zonelor de vanatoare pentru speciile de rapitoare din amplasament sau
imediata vecinatate.
Alte informatii cu privire la speciile si populatiile de pasari de pe amplasament.
Aceste rezultate vor sta la baza descrierii impactului si gasirii celor mai bune metode de
reducere a acestuia, parte integranta a studiului de impact.
De asemenea o descriere realista a situatiei din teren va duce la posibilitatea realizarii
unui plan de monitorizare eficient prin care se va urmari evolutia populatiilor de pasari in
perioada de constructie si operare precum si eficienta aplicarii masurilor de reducere a
impactului.
A.3.4. Mamifere
Evaluarea populatiilor de mamifere s-a efectuat prin observatii directe in cea mai mare
parte timpul zilei.
In tabel sunt prezentate speciile mamifere existene in zona de studiu si in vecinatatea
acesteia, inventarul fiind realizat prin compilarea datelor din literatura si a observatiilor
din teren.
Pagina 37 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Specii de mamifere observate in arealul amplasamentului proiectului „Telescaun Casa
Baraj”
Nr.
crt.
Specie Denumire populara
1. Erinaceus concolor ariciul
2. Lepus europaeus iepurele
3. Sciurus vulgaris veverita
4. Apodemus sylvaticus soarecele de padure
5. Muscardinus avellanarius parsul de alun
6. Canis lupus lupul
7. Vulpes vulpes vulpea
8. Ursus arctos ursul
9. Meles meles viezurele
10. Martes martes jderul de copac
11. Martes foina jderul de fag
12. Mustela nivalis nevastuica
13. Mustela putorius dihorul
14. Lynx lynx rasul
15. Sus scrofa mistretul
16. Capreolus capreolus caprioara
17. Rhinolophus hipposideros liliacul mic cu potcoava
18. Rhinolophus ferrumequinum liliacul mare cu potcoava
19. Rhinolophus euryale liliacul mediteraneean cu potcoava
20. Rhinolophus blasii liliacul cu potcoava a lui blasius
21. Myotis blythii liliacul comun mic
22. Miniopterus schreibersi liliacul cu aripi lungi
23. Myotis dasycneme liliacul de iaz
24. Myotis bechsteini liliacul cu urechi mari
25. Myotis myotis liliacul comun
26. Barbastella barbastellus liliacul carn
27. Myotis emarginatus liliacul caramiziu
28. Myotis capaccinii liliacul cu picioare lung
Specii de mamifere de importanta comunitara
Conform formularului Natura 2000 completat pentru situl de importanta comunitara
ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului, acesta adaposteste 14 specii de mamifere de
importanta comunitara: Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum,
Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii, Myotis blythii, Miniopterus schreibersi, Myotis
dasycneme, Myotis bechsteini, Myotis myotis, Barbastella barbastellus, Myotis
Pagina 38 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
capaccinii, Myotis emarginatus, Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx. Dintre acestea,
ursul (Ursus arctos) este desemnata specie prioritara conform OUG 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice. Alte specii importante de mamifere si reptile mentionate in formularul
NATURA 2000 sunt: Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Dryomys nitedula, Felis
silvestris, Martes foina, Meles meles, Mustela nivalis, Myoxus glis, Neomys fodiens,
Sciurus vulgaris, Arvicola terrestris scherman, Crocidura leucodon, Martes martes,
Muscardinus avellanarius, Mustela putorius, Neomys anomalus.
Nici una din aceste specii nu au fost observate in zona de amplasare proiectului.
A.3.5. Reptile si amfibieni
Pentru inventarierea speciilor de amfibieni si reptile din zona de studiu au fost folosita
metoda cautatului in habitatele specifice. Acesta metoda este una din cele mai comun
utilizata in studiile de inventar herpetofaunistic si sunt recunoscute pentru rezultatele
bune obtinute.
Inventarul populatiilor de anfibieni si reptile pentru zonele studiate a fost realizat folosind
observatiile din teren si datele recente din literatura de specialitate (>2000), precum si
formularele NATURA 2000 completate.
Specii de reptile si anfibieni observate in arealul amplasamentului proiectului
„Telescaun Casa Baraj”
Nr.
crt.
Specie Denumire populara
1. Epidelea viridis broasca raioasa verde
2. Hyla arborea brotacelul
3. Rana temporaria broasca rosie de munte
4. Rana dalmatina broasca rosie de padure
5. Pelophylax ridibundus broasca mare de lac
6. Lacerta agilis soparla cenusie
7. Lacerta viridis gusterul
8. Zootoca vivipara soparla vivipara
9. Podarcis muralis soparla de ziduri
10. Anguis fragilis naparca
11. Natrix natrix sarpele de casa
12. Coronella austriaca sarpele de alun
13. Zamenis longissimus sarpele lui Esculap
14. Vipera ammodytes vipera cu corn
15. Vipera berus vipera comuna, vipera cu cruce
Pagina 39 din 55

Specii de reptile si amfibieni de importanta comunitara
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Conform formularului Natura 2000 completat, aria adaposteste o specie de amfibieni
enumerata in Anexa II a Directivei Habitate (Bombina variegata). Alte specii importante
de amfibieni si reptile mentionate in formularul NATURA 2000 sunt: Bufo bufo, Epidelea
viridis, Hyla arborea, Salamandra salamandra, Ichthyosaura alpestris, Pelobates
fuscus, Rana temporaria, Lacerta viridis, Podarcis muralis, Vipera berus, Zootoca
vivipara, Vipera ammodytes.
Nici una din aceste specii nu au fost observate in zona de amplasare proiectului.
A.3.6. Distributia speciilor de importanta comunitara pe suprafata
amplasamentului si in vecinatatea acestuia
In urma deplasarilor in teren, in vecinatatea amplasamenului proiectului propus a fost
identificata doar o specie de importanta comunitara:
Bombina variegata – izvorasul cu burta galbena prezinta o distributie continua de-a
lungul Europei centrale si de sud intre 100 si 2100 de metri altitudine, distributia pe
verticala fiind conditionata de variabile climatice locale. Specia este cunoscuta pentru
intergradarea cu taxonul sora (Bombina bombina) in zonele unde arealul de distributie
se suprapune.
In Romania specia este relativ comuna acolo unde habitatul sau natural (balti temporare
si semi-permanente, parauri) este intact. Habitatele de reproducere sunt reprezentate
de balti permanente sau temporare in zone deschise, dar in apropierea zonelor
impadurite. La nivel global specia nu este considerata in pericol de disparitie dar in
numeroase zone presiunea antropica este ridicata, principalele amenintari fiind
distrugerea si fragmentarea habitatelor, traficul rutier, poluarea surselor de apa,
desecarea baltilor pentru utilizarea in agricultura si persecutia directa.
Specia a fost observata in vecinatatea amplasamentului, in preajma localitatii Valiug.
Pagina 40 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
A.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si
habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata,
locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu
ariile naturale protejate de interes comunitar
invecinate si distributia acestora
In urma investigatiilor in teren, pe suprafata studiata de 2,178 ha aferenta proiectului
propus, nu au fost identificate habitate de interes conservativ si nici exemplare
apartinand speciilor de interes conservativ pentru care a fost desemnat situl de
importanta comunitara ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului.
Nu au fost identificate pasari care cuibaresc in zona de amplasare proiectului.
Pasarile rapitoare survoleaza zona in cautare de hrana, dar amplasarea telescaunului si
amenajarea domeniului schiabil nu influenteaza activitatea acestora.
A.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de
interes comunitar
A.5.1. Habitate prezentate in vecinatatea proiectului propus
In zona de amplasare a proiectului nu au fost identificate habitate naturale de interes
comunitar. In vecinatatea amplasamentuli au fost identificate doua habitate de interes
comunitar, habitate ce nu for fi afectate de proiect, atat in faza de executie cat si dupa
finalizarea acestuia.
Habitate de interes comunitar identificate in vecinatatea proiectului
Cod Denumire habitat
Suprafata ocupata
%
Conservare
9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 0.7 B
9310 Paduri de fag de tip Asperulo-
Fagetum
7.3 B
A.5.2. Specii de mamifere, amfiebieni, reptile, nevertebrate si plante
enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
In zona de amplasare a proiectului nu fost identificate specii de plante, mamifere,
amfibieni, reptile, nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Pagina 41 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
In vecinatatea amplasamentului - comuna Valiug au fost observate exemplare de
Bombina variegata.
In ceea ce priveste stare de conservare a speciilor identificate (conform formularului
standard Natura 2000) se mentioneaza ca:
Bambina variegata: stare de conservare excelenta (A) - specie bine conservata
indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial
degradata si usor de refacut.
A.5.3. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei 79/409/CEE
In zona de amplasare a proiectului si in vecinatatea acestuia au fost identificate 2 specii
de pasari incluse in anexa I a Directivei 79/406/CEE.
In ceea ce priveste stare de conservare a speciilor identificate se mentioneaza ca:
Pernis apivorus - least concern conform listei rosie IUCN;
Circaetus gallicus - least concern conform listei rosie IUCN;
A.6. Date privind structura si dinamica populatiilor de
specii afectate
In zona de amplasare si in vecinatatea parcului eolian au fost identificate urmatoarele
habitate naturale:
Habitate de padure
Habitate de pasuni impadurite
Nu au fost identificate in zona de amplasare a proiectului habitate de interes comunitar.
Suprafata de teren pe care se va amenaja domeniul schiabil are folosinta de pasune.
Habitatul natural de pasune identificat pe amplasament se afla intr-un proces de
refacere, iar din punct de vedere conservativ are o importanta redusa.
Habitatele caracteristice ariei protejate de interes comunitar din vecinatatea parcului
eolian nu vor fi afectate de activitatile de constructii-montaj desfasurate pe in perimetrul
proiectului.
Din punct de vedere al speciilor de pasari pentru care a fost declarat ROSPA0080
Muntii Semenic-Cheile Carasului, se poate aprecia ca domeniul schiabil nu va va afecta
structura si dinamica populatiilor pentru care a fost declarata aria de protectie speciala
avifaunistica, deoarece amplasamentul nu se situeaza pe un culoar principal de
migratie.
Pagina 42 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
A.7. Relatiile structurale si functionale care creeaza si
mentin integritatea ariei naturale protejate de interes
comunitar
Zona de interes turistic se gaseste la marginea celor doua situri Natura 2000
ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile
Carasului. Prin urmare, activitatea turistica, de altfel punctiforma la scara sitului, nu este
generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale
din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat de
mozaicul de habitate determinat de o mare varietate stationala. O activitate la scara
restransa, cum este cea prognozata in cadrul domeniului schiabil, nu va afecta
integritatea si stabilitatea sitului natural. Domeniul schiabil va fi exploatat iarna, cand
speciile de plante si multe dintre speciile faunistice nu sunt active. Speciile de pasari si
de mamifere prezente in zona si active pe timpul iernii pot fi sprijinite prin amplasarea
de adaposturi suplimentare si resurse de hrana in zonele invecinate, in padurile ce
raman de o parte si de alta a zonei, pentru a putea absorbi si concentra efectivele
faunistice.
A.8. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin
planuri de management
Organismul responsabil pentru managementului siturilor ROSPA0086 si ROSCI0226
este Administratia Parcului National Semenic – Cheile Carasului.
Parcul National Semenic-Cheile Carasului cu urmatoarele rezervatii componente:
Rezervatia Cheile Carasului
Rezervatia Cheile Garliste
Rezervatia Buhui-Margaritat
Rezervatia Izvoarele Carasului
Rezervatia Izvoarele Nerei
Rezervatia Barzavita
Rezervatia Groposu
Rezervatia Pestera Buhui
Rezervatia Pestera Comarnic
Rezervatia Pestera Popovat
In prezent sunt in curs eleborare “Strategiile de conservare, planurile de monitorizare si
actiunile de comunicare pentru Parcul National Semenic”, proiect care va cuprinde si
revizuirea Planului de management al Parcului National Semenic – Cheile Carasului.
Obiectivele de conservare ale speciilor si habitatelor prezente in siturile de interes
comunitar vor avea ca scop protectia habitatelor si speciilor existente in zona.
Pagina 43 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
A.9. Descrierea starii actuale de conservare a ariei
naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
evolutii/schimbari care se pot produce in viitor
Ariile naturale protejate de interes comunitar ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si
ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului aflate in proximitatea domeniului schiabil
fac parte din reteaua ecologica europeana Natura 2000, organismul responsabil pentru
managementul lor fiind Administratia Parcului National Semenic – Cheile Carasului.
In Parcul National Semenic – Cheile Carasului au fost identificate pana in prezent 23 de
habitate din care 6 prioritare. La acestea se mai adauga si alte habitate care nu fac
obiectul retelei Natura 2000. Flora contine 1.277 specii, din care doar o singura specie
de interes comunitar este prezenta in sit (zona calcaroasa). Fauna este reprezentata de
672 specii din care peste 80 sunt protejate de conventii internationale si directive
europene. Din flora si fauna protejata, 37 specii au diferite grade de exploatare prin
colectare, vanatoare si pescuit.
Situatia proprietarilor terenurilor din zona Parcului National Semenic – Cheile Carasului
este urmatoarea:
Paduri – proprietate de stat, administrate de Romsilva sau primarii: 78%;
Paduri – proprietate privata, administrate de persoane fizice: 2%;
Pasuni – proprietate de stat: 5%;
Fanete/terenuri agricole – prorietate privata: 3%;
Alte terenuri (ape, stancarii, constructii) – proprietati mixte: 10%.
Habitatele si speciile de referinta sunt afectate in diferite grade, de activitatile agricole,
silvice, urbanism, infrastructura, vanatoare, turism si alte activitati.
Principalele amenintari sunt generate de:
practicile agricole prin cultivarea terenurilor cu porumb care sunt fanete in prezent;
cositul in perioade nepotrivite;
transportul si depozitarea lemnului in paraie;
degradarea solului si ravenarea;
extinderea activitatilor de pomicultura in pasuni;
incendierea pasunilor si vegetatiei de stancarie;
datorita drumurilor de exploatare;
extinderea zonelor construite sau crearea altora noi;
extinderea retelei de drumuri sau marirea frecventei de tranzit pe drumurile;
din interiorul sitului care fragmenteaza habitatele;
frecventa turistica mare in anumite zone;
Pagina 44 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
A.10. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale
protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in
evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes
comunitar
Alte amentinari asupra speciilor si habitatelor din zona ariilor protejate aflate in
vecinatatea proiectului propus sunt: speciile invazive, braconajul, turismul dezorganizat,
distrugerea cuiburilor.
Pagina 45 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
B. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA
BIODIVERSITATII SI ASUPRA HABITATELOR
B.1. Impactul actual
Impactul actual consta in folosirea pasunii de pe suprafata de interes pentru pasunatul
vitelor si oilor. Nu s-au observat fenomene de mobilizare in timpul ploilor a solului de
catre torenti si nici incarcarea apelor acestora cu aluviuni; nu s-au identificat fenomene
de antropizare puternica, cu infiltrarea unor specii invazive. De asemenea nu s-au
observat gunoaie prin padure sau la marginea drumului. Prin urmare impactul actual
asupra zonei este unul relativ redus.
B.2. Impactul prognozat
Formele de impact prognozate a se produce in urma exploatarii domeniului schiabil sunt
urmatoarele: modificari a populatiilor de plante, dar fara afectarea unor specii de interes
comunitar sau a unor specii cu regenerare dificila;
B.3. Impactul asupra proiectului asupra integritatii sitului
Suprafata afectata de proiect si structurile asociate va fi de 2,178 ha din care o
suprafata 1,27 ha intra in limitele siturilor. Aceste 1,27 ha reprezinta doar o pondere
mica de 0,003 % din suprafata celor doua situri.
Amenajarea domeniului schiabil si utilizarea lui pe timpul iernii nu va afecta integritatea
siturilor Natura 2000 ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii
Semenic-Cheile Carasului.
Pagina 46 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
B.4. Impactul asupra habitatelor si speciilor de flora si
fauna
Prin amenajarea domeniului schiabil, suprafata ocupata de pasune se va restrange cu
doar 0,049 ha, suprafata care se modifica pe termen lung, ceea ce reprezinta un impact
direct, de lunga durata, dar de mica amploare. Pe respectiva suprafata va fi inlaturata
vegetatia ierboasa existenta si se vor construi cladiri sau se vor amenaja fundatii pentru
instalatia de telescaun. Consideram ca suprafata afectata este restransa, habitatul
afectat nu are o valoare conservativa ridicata si nu adaposteste specii de plante si
animale cu risc de extinctie, prin urmare exploatarea nu va afecta major resuresele de
biodiversitate. In conditiile respectarii masurilor de reducere a impactului propuse, nu se
anticipeaza dezechilibre la nivelul componentei biotice de pe amplasament sau piedici
majore in asigurarea pe termen lung a „statutului de conservare favorabila” a speciilor si
habitatelor pentru care au fost desemnate ariile protejate din proximitatea
amplasamentului.
Avand in vedere inexistenta pe amplasament a habitatelor cu valoare de
conservare mare si a faptului ca nu va avea loc o fragmentare de habitate,
apreciem ca impactul asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar va fi
redus.
Datorita faptului ca nu exista specii strict localizate exclusiv in habitatul specific zonei
proiectului, si ca habitatul din zona de impact este larg reprezentat in imediata
apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel regional si/sau national.
Implementarea proiectului “Telescaun Casa Baraj” desi partial este incadrat in
ariile naturale protejate de interes comunitar: ROSCI0226 Semenic Cheile
Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic Cheile Carasului, nu va avea un impact
semnificativ prin respectarea unor masuri speciale de conservare ce vizeaza
protectia si conservarea obiectivelor celor doua naturale protejate.
B.5. Impactul prognozat in faza de amenajare a domeniului
schiabil
Habitate
Amenajarea partiei nu presupune inlocuirea tipului de habitat existent. Pasunea
existenta este in proces de refacere, avand la baza cateva specii ierboase din covorul
ierbos al padurii si specii de ierburi heliofile provenite din arealele invecinate.
Amfibieni
Impact negativ
In timpul fazei de amenajare a partiei poate aparea accidental mortalitatea directa a
amfibienilor ce pot patrunde accidental din zonele invecinate din zona de impact
cauzata capturarea involuntara a diferite specii in gropi, sub grohotisuri etc, aparitia de
Pagina 47 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
false locuri de reproducere (ex gropi, santuri, canale temporar inundate care sunt
secate, sau umplute cu material solid in scurt timp, determinand moartea oualor,
larvelor etc.).
De aceea premergator organizarii santierului se va proceda la instruirea amanuntita a
personalului lucrator asupra protejarii si translocarii tuturor exemplarelor observate de
amfibieni sau reptile, indiferent ca apartin unei specii de interes comunitar sau unei
specii comune.
Vor fi necesare masuri de diminuare a impactului prin:
derularea activitatilor in perioada premergatoare intrarii in vegetatie si iesirii din
hibernare a componentelor biodiversitatii;
evitarea deversarii de combustibili, uleiuri sau alte substante poluante pe sol;
Impact pozitiv – nu este cazul.
Reptile
Impact negativ
Reptilele sunt slab reprezentate in zona proiectului. Ele vor fi favorizate ulterior dupa
amenajrea partiei si instalarea pajistii, preferand locurile deschise si insorite. Speciile de
reptile sunt vulnerabile si la impactul generat de mortalitatea directa ale carei cauze
sunt explicate in subcapitolul amfibieni. Si in cazul reptilelor impactul negativ poate fi
datorat si de de neaplicarea, aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor de
reducere a impactului.
Impactul pozitiv – reptilele isi vor extinde habitatul prin cresterea suprafetelor de pajiste.
Pasari
Impact negativ
Datorita faptului ca nu exista specii strict localizate exclusiv in habitate specifice zonei
proiectului, si ca habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate in imediata
apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel regional si/sau national.
Impact pozitiv – nu este cazul
Mamifere
Impact negativ
Mamiferele de talie mare nu sunt intalnite in zona. In cazul unor mamifere mici impactul
negativ s-ar putea realiza in timpul executiei lucrarilor de constructii prin aparitia de
gropi, canale, santuri neacoperite care sa functioneze ca si veritabile capcane, precum
si prin atitudinea negativa a lucratorilor. Gropile formate pe parcursul zilei vor fi
acoperite inainte de parasirea santierului, pentru a nu constitui capcane pentru
mamiferele mici. Instruirea lucratorilor compenseaza aceste neajunsuri si anuleaza
potentialul impact negativ.
Poluarea cu hidrocarburi descrisa la amfibieni poate constitui parte a impactului negativ
si in cazul mamiferelor. Si in cazul mamiferelor impactul negativ poate fi datorat si de
neaplicarea, aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor de reducere a impactului.
Impact pozitiv – nu este cazul
Pagina 48 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
B.6. Impactul prognozat in faza de exploatare
Exploatarea domeniului schiabil se va face in scop turistic. Astfel se urmareste, chiar in
urma amenajarii, crearea unui peisaj cat mai apropiat de cel natural, cu valente estetice
si recreative, ceea ce presupune conservarea atat a peisajului natural, cat si rezervelor
de biodiversitate cat mai intacte. Exploatarea se va face preponderent in timpul iernii.
Datorita acestui fapt impactul asupra mediului si asupra biodiversitatii este unul de mica
amploare. Iarna nevertebratele, amfibienii, reptilele si multe dintre mamifere sunt in
perioada de hibernare, deci nu vor fi afectate de prezenta omului. Pasarile, atat cele
sedentare, cat si cele migratoare, oaspeti de vara sau de iarna nu sunt in perioada de
reproducere in timpul iernii cand zona va fi exploatata la maximum, prin urmare si
impactul asupra lor va fi unul de mica amploare.
In timpul verii activitatile turistice trebuie reglementate conform unui cod de conduita
care sa genereze un impact negativ minim asupra zonei.
Vor fi prevazute puncte stricte de colectare a deseurilor pentru a evita poluarea
zonei.Acest regim strict va fi aplicat inclusiv deseurilor menajere, resturilor alimentare,
biodegradabile, care abandonate in situl natural, chiar daca se descompun pot modifica
chimismul zonei, a solului si a apei si sa determine astfel modificari ale florei si
vegetatiei.
Respectarea acestor conditii limiteaza impactul negativ al prezentei omului in situl
natural.
Pagina 49 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
C. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Desi proiectul nu presupune lucrari de complexitate mare, masurile de diminuare a
impactului sunt necesare si foarte importante.
se vor stabili si adopta masuri generale, care vizeaza gestionarea adecvata a
transporturilor, inclusiv a carburantilor, depozitarea pamantului excavat, acoperirea
gropilor la sfarsitul zilei de lucru.
utilizarea de utilaje adecvate lucrarilor, cu nivel scazut de poluare si de zgomot.
construirea aductiunii de apa, a santurilor destinate retelelor de apa, a acumularii
se va face dupa perioada de depunere a pontei amfibienilor.
relocarea oricaror indivizi animali, indiferent ca apartin unor specii de interes
comunitar sau nu, ajunsi accidental in zona santierului.
efectuarea lucrarilor doar pe timpul zilei, seara si noaptea ramanand perioada de
ragaz pentru activitatea animalelor din zona.
instruirea angajatilor atat in ceea ce priveste regimul deseurilor pentru depozitarea
lor pe rampe specializate si transportul lor integral la platforma de deseuri a
comunei Valiug;
Pagina 50 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
D. CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI
FAUNEI DIN ZONA STUDIATA
Monitorizarea vegetatiei si a florei se va face, desigur, in sezonul cald al anului. Aceasta
implica in special iesiri in teren (doua-trei) in perioada mai-iunie, perioada optima de
studiu. De asemenea, sunt necesare observatii in teren (cel putin doua-trei) in martieaprilie,
pentru plantele care apar primavara devreme, si o verificare in august-octombrie
pentru plantele care infloresc toamna. In acest fel vom avea o imagine suficient de clara
asupra vegetatiei si florei din zona.
Pentru insecte, alte nevertebrate (miriapode, arahnide, gasteropode), amfibieni si
reptile, sunt suficiente 4-5 iesiri in teren, in perioada mai-septembrie.
Pentru mamifere si pasari sunt necesare iesiri lunare pentru a putea surprinde dinamica
sezoniera a populatiilor acestor specii.
Pagina 51 din 55

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
E. DETALII DESPRE METODOLOGIA DE
MONITORIZARE A BIODIVERSITĂŢII. METODE
UTILIZATE DE EVALUARE
E.1. Metode de teren
Primul pas in procesul de separare si descriere a asociatiilor vegetale a fost stabilirea
marimii suprafetelor analizate. Forma suprafetelor pe care s-au facut descrierile au fost
dreptunghiulare de 30x30 m pe expozitie sudica, sud-vestica sau sud-estica. Evaluarea
abundentei se face cu ajutorul scarii Braun-Blanquet.
Metodele de lucru utilizate pentru monitorizarea pasarilor au fost particularizate pentru
fiecare categorie disticta de pasari, astfel incat calitatea informatiilor obtinute sa reflecte
situatia reala de pe amplasament: specii cuibaritoare, specii de pasaj, oaspeti de
vara/iarna.
Avand in vedere ca amplasamentul proiectului propus se suprapune partial pe ariile
naturale protejate de interes comunitar ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si
ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului s-a monitorizat inclusiv prezenta/absenta
speciilor de flora si fauna pentru care au fost desemnate aceste arii.
Observaţiile de pe teren pentru monitorizarea avifaunei au fost făcute după metode
prezentate în literatura de specialitate.
Au fost alese puncte cheie care sa acopere întreaga zona de studiu în vederea
identificarii directiilor si culoarelor celorlalte specii de fauna din zona de amplasare a
parcului eolian au fost utilizate urmatoarele metode:
Recesamant din puncte fixe folosita pentru pasarile de talie mica;
Metoda transectelor sau metoda de evaluare pe trasee lineare folosia in diferite
tipuri de terenuri deschise sau cu vizibilitate mai mare, in special pentu pasarile de
talie mica si mamifere.
Metoda transectelor presupune deplasarea observatorului in lungul unui traseu
prestabilit si inregistrarea pasarilor pe ambele laturi ale traseului. Aceasta metoda se
utilizeaza in cazul zonelor mai deschise, pentru evaluarea pasarilor de talie mai mica.
Pagina 52 din 55

E.2. Metodologia de evaluare a impactului
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Pentru prognozarea impactului în cazul proiectului propus in intravilanul si extravilanul
localitatii Valiug, jud. Caras-Severin, s-a avut în vedere atat folosirea unor tehnologii
performante, cat si diminuarea impactului produs asupra biodiversitatii, în fazele de
amenajare si exploatare a domeniului schiabil.
Au fost luate în calcul si clasele de habitate, speciile de avifauna si fauna care au stat la
desemnarea ariilor naturale protejate de interes comunitar: ROSPA0086 Muntii
Semenic-Cheile Carasului si ROSCI0226 Semenic-Cheile, precum si alte specii de
flora, fauna intalnite in zona de amplasare a proiectului si in vecinatatea acestuia.
Anticiparea impactului asupra biodiversitatii s-a realizat dupa urmatoarele criterii:
distributia si frecventa speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate în
fisa sitului;
suprafata habitatelor afectate;
biocenoze întalnite în perimetrul proiectului;
numarul de specii protejate identificate în zonele studiate;
marimea populatiilor speciilor protejate identificate în zona de amplasare a
domeniului schiabil raportate la populatiile inventariate în cele doua situri Natura
2000;
etologia speciilor identificate în zona investigata;
distanta fata de localitati;
activitati antropice desfasurate în zona proiectului si vecinatatea acestuia
(agricultura, cresterea animalelor, activitati de agrement, turismul);
Pagina 53 din 55

F. CONCLUZII
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
Terenul vizat pentru amplasarea proiectului „Telescaun Casa Baraj” are functiunea de
pasune si se situeaza in proximitatea ariilor naturale protejate de interes comunitar
ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului si ROSCI0226 Semenic-Cheile
Carasului (1,27 ha din cele 2,178 ha ocupate de proiect se, suprapun peste aceste arii).
Suprafata ocupata de proiectul propus este de 2,178 ha, din care suprafete ce vor fi
acoperite de constructii permanente:
281mp arie construita cladire restaurant Casa Baraj;
208 mp arie totala ocupata instalatie telescaun .
Pe suprafata pe care se va amplasa proiectul nu au fost identificate habitate si specii de
interes comunitar. Precizam ca nu au fost identificate cuiburi de pasari pe terenul vizat
pentru amplasarea proiectului.
Suprafata afectata de proiect si structurile asociate va fi de 2,178 ha din care o
suprafata 1,27 ha intra in limitele siturilor de interes comunitar evocate anterior. Aceste
1,27 ha reprezinta o pondere de 0,003 % din suprafata celor doua situri.
Amenajarea domeniului schiabil si utilizarea lui pe timpul iernii nu va afecta integritatea
siturilor Natura 2000 ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii
Semenic-Cheile Carasului.
Impactul proiectului asupra ariilor protejate de interes comunitar este nesemnificativ
intrucat:
nu vor fi pierdute suprafete de habitate de interes comunitar;
nu vor fi fragmentate habitate de interes comunitar;
nu se reduce suprafata de teren folosita pentru necesitatile de hranire ale speciilor
de pasari de interes comunitar;
proiectul nu va determina schimbari in densitatea populatiilor speciilor de pasari de
interes comunitar.
Structura si functionalitatile specifice raman intr-un statut bun de conservare iar
perspectivele viitoare pot fi apreciate ca bune si fara o amenintare semnificativa,
viabilitatea pe termen lung fiind asigurata (cf. Ghid Metodologic – redactori Isabelle
Combroux, C. Schwoerer, 2007, Timisoara).
In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra biodiversitatii, concluzionam ca
proiectul “Telescaun Casa Baraj-Valiug” are un impact nesemnificativ.
In concluzie, prin implementarea proiectului analizat nu se anticipeaza
crearea de piedici majore în asigurarea pe termen lung a statutului de
conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care cele doua
situri au fost desemnate, în cazul în care masurile de diminuare a
impactului, descrise in acest studiu, vor fi implementate.
Pagina 54 din 55

BIBLIOGRAFIE
Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug
1. Ciocarlan, V., 2009 Flora ilustrata a Romaniei, Pteridophyta et
Spermatophyta
Editura Ceres, Bucuresti
2. Dihoru, G., Negrean, G.,
2009
Cartea rosie a plantelor vasculare din
Romania
Editura Academiei Romane, Bucuresti
3. Donita, N., et al., 2005 Habitatele din Romania
Editura Tehnica Silvica, Bucuresti
4. Mountford, 0., et al., 2008 Natura 2000 in Romania, Habitat Fact
Sheets, EU Phare
Project on Implementation of Natura 2000
Network in Romania
5. Mountford, 0., Gafta, D.,
2008
Manual de interpretare a habitatelor Natura
2000 din Romania
Editura Risoprint, Cluj-Napoca
6. Tatole V. Alexabdru I, 2009 Speciile de animale Natura 2000 din
Romania
Editura Imperium Print Bucuresti
7. Tatole V. 2010 Managementul si Monitoringul Speciilor de
Animale Natura 2000 din Romania Ghid
Metodologic
Editura Excelsior Print
8. www.pnscc.ro
9. www.anpm.ro
10. www.mmp.ro
Pagina 55 din 55