Curs Stabilitatea si.. - axelzone.ro
Curs Stabilitatea si.. - axelzone.ro
Curs Stabilitatea si.. - axelzone.ro
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
CAPITOLUL III<br />
STABILITATEA TRANSVERSALA A NAVEI LA UNGHIURI MARI DE<br />
INCLINARE<br />
3.1.<st<strong>ro</strong>ng>Stabilitatea</st<strong>ro</strong>ng> statica la unghiuri mari de inclinare. Definitie. Deplasarea centrului<br />
de carena <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> a metacentrului.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>Stabilitatea</st<strong>ro</strong>ng> transversala determina in mare masura buna stare de navigabilitatea a navei.<br />
Printre alte lucruri, locatia punctelor G, B <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> M poate determina daca nava, de exemplu, va avea<br />
p<strong>ro</strong>bleme atunci cand infrunta conditii de vreme nefavorabile.<br />
In trecut stabilitate navelor comerciale la unghiuri mari de inclinare nu era o p<strong>ro</strong>blema de<br />
rutina care sa ingrijoreze ofiterii de la bordul navei din doua motive: (1) inclinarile datorate de<br />
“list” peste 10-15 grade nu erau foarte frecvente, <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> (2) la bordul navei nu se aflau date suficiente<br />
pentru a calcula stabilitatea navei la unghiuri mari de inclinare. Astazi, la bordul navelor se afla<br />
suficiente informatii <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> mijloace pentru a calcula stabilitatea la unghiuri mari de inclinare, mai<br />
ales ca aceste calcule trebuie sa se supuna anumitor cerinte cum ar fi: satisfacerea conditiilor de<br />
stabilitate conforme cu regulile internationale pentru transportul marfurilor in vrac care se pot<br />
deplasa pe timpul transportului, cum ar fi cerealele, determinarea inclinarii navelor pe timpul<br />
operarii marfurilor grele <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> foarte grele (heavy lift), sau pentru a lua masuri de corectare a unei<br />
nave avariate avand compartimente inundate, punerea navei pe uscat, p<strong>ro</strong>bleme datorate<br />
deplasarii marfurilor la bord, transportul marfurilor <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> a cherestelei pe punte, sau p<strong>ro</strong>bleme legate<br />
de efectul suprafetelor libere.<br />
Astfel, dupa calcularea stabilitatii initiale <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> obtinerea unor rezultate corespunzatoare,<br />
conform cargo planului initial, este necesar <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> obligatoriu efectuarea studiului asupra comportarii<br />
navei la mare in orice conditii de vreme, adica analizarea stabilitatii navei la unghiuri mari de<br />
inclinare care pot aparea pe timpul voiajului, mai ales in <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatii de ruliu exce<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>v.<br />
Asa cum am vazut in capitolul anterior, un prim indiciu asupra stabilitatii navei a fost<br />
determinarea inaltimii metacentrice initiale <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> compararea acesteia cu inaltimea metacentrica<br />
critica, insa chiar daca acest lucru este indeplinit, este insuficient in ceea ce priveste aprecierea<br />
comportarii navei in conditii de stres ale marii.<br />
Trebuie avut in vedere ca rutina <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>militudinea pentru anumite cazuri nu trebuie sa fie un<br />
criteriu in aprecierea stabilitatii navei din motive cum ar fi:<br />
in anumite conditii, nava cu suficienta stabilitate initiala poate inregistra o reducere a<br />
acestei valori sub valorile limita;<br />
o nava cu stabilitate initiala suficienta poate avea valori foarte mici ale unghiului critic de<br />
ruliu sau a unghiului de rasturnare<br />
Astfel, trebuie avut in vedere ca pentru o nava aflata intr-unul din cazurile de mai sus iar<br />
pe timpul voiajului intalneste <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatii neprevazute cum ar fi, avarierea, inundarea, acoperirea de<br />
gheata, conditii de ruliu cu amplitudine mare, o astfel de nava, datorita pierderii totale a<br />
stabilitatii, se poate rasturna.<br />
Daca in studiul stabilitatii initiale a navei s-au facut ap<strong>ro</strong>ximatii in ceea ce priveste<br />
deplasarea centrului de carena <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> a pozitiei metacentrului transversal, in cazul stabilitatii la<br />
unghiuri mari de inclinare transversala aceste ap<strong>ro</strong>ximatii nu mai pot fi facute. Mai mult decat<br />
atat, inaltimea metacentrica calculata ca diferenta dintre cota metacentrului transversal – KM – <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng><br />
cota centrului de greutate al naavei –KG-, caracterizeaza numai stabilitatea initiala a navei adica<br />
comportarea acesteia la unghiuri mici de inclinare.<br />
Putem defini ca stabilitate la unghiuri mari de inclinare studiaza inclinarile statice <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng><br />
dinamice ale navei care depasesc 15°. Daca inclinarile statice apar in cazul actiunii lente a unui<br />
moment exterior, fiind caracterizate prin viteze unghiulare constante, inclinarile dinamice apar la<br />
actiunea brusca a unui moment exterior, fiind caracterizate prin viteze unghiulare variabile in<br />
timp, altfel spus aceste inclinari sunt insotite de aparitia acceleratiei.<br />
80
Prin definitie, stabilitatea statica la unghiuri mari de inclinare studiaza marimea <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> semnul<br />
momentului stabilitatii transversale precum <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> relatia dintre acesta <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> momentul exterior in cazul<br />
inclinarilor ce depasesc 15°.<br />
In studiul stabilitatii la unghiuri mari de inclinare nu mai sunt valabile urmatoarele<br />
teoreme studiate in cazul stabilitatii statice initiale:<br />
teorema lui Euler;<br />
plutirile nu se mai intersecteaza in centrul de greutate initial;<br />
centrul lor de greutate al plutirilor nu va mai fi in planul diametral ( plutirile vor fi<br />
a<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>metrice;<br />
momentul de redresare nu mai variaza liniar cu inclinarea.<br />
In cazul stabilitatii la unghiuri mari de inclinare apar doua p<strong>ro</strong>bleme importante<br />
referitoare la centrul de carena <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> metacentrul transversal.<br />
Astfel, in acest caz, centrul de carena se va deplasa pe o curba oarecare, numita curba<br />
centrelor de carena sau evolventa, iar metacentrul care este centrul de curbura la curbei centrelor<br />
de carena nu mai este un punct fix ci se deplaseaza pe o curba numita evoluta metacentrica<br />
(fig.3.1).<br />
tg<br />
tg<br />
• 20°<br />
Fig.3.1<br />
In fig 3.1 avem reprezentarea grafica a celor doua curbe, respectiv cu <strong>ro</strong>su este curba de<br />
deplasare a metacentrului sau evoluta metacentrica <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> cu albastru avem curba de deplasare a<br />
centrului de carena sau evolventa,<br />
Deplasarea recip<strong>ro</strong>ca a centrului de carena <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> a metacentrului reprezinta doua curbe<br />
conjugate, iar legatura dintre evoluta <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> evolventa este faptul ca tangenta intr-un punct de pe<br />
evolventa este intotdeauna perpendicular pe evoluta <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> invers.<br />
Curba centrelor de carena prezinta urmatoarele p<strong>ro</strong>prietati:<br />
tangenta dusa intr-un punct la curba centrelor de carena este paralela cu plutirea care<br />
admite acel punct drept centru de carena;<br />
forta de impingere arhimedica aplicata intr-un punct de pe curba centrelor de carena are<br />
suportul intotdeauna normal la curba centrelor de carena in acel punct;<br />
curba centrelor de carena are razele de acela<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> semn, adica nu prezinta puncte de<br />
inflexiune.<br />
Curba metacentrelor, care poate fi definita ca fiind locul geometric al metacentrelor<br />
transversale p<strong>ro</strong>iectat pe planul cuplului maestru, prezinta doua p<strong>ro</strong>prietati, <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> anume:<br />
tangenta intrun punct la curba metacentrelor coincide cu suportul fortei de impingere<br />
arhimedica <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> este normala pe plutirea care admite acel punct ca metacentru transversal;<br />
curba metacentrelor prezinta puncte de inflexiune.<br />
In figurile de mai jos este ilustrat faptul cum se deplaseaza centrul de carena <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng><br />
metacentrul unei nave cu forme drepte, atunci cand unghiul de inclinare creste p<strong>ro</strong>gre<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>v de la<br />
ze<strong>ro</strong> grade la 90 de grade.<br />
81
Din figurile de mai sus se poate observa cum centrul de carena se deplaseaza in jos spre<br />
partea inclinata a corpului navei pana cand linia puntii este imersata.<br />
82
3.2.Bratul stabilitatii statice. Momentul stabilitatii corespunzator unghiurilor mari<br />
de inclinare. Curbe <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> tabele hid<strong>ro</strong>statice.<br />
Dupa cum am mai precizat, bratul stabilitatii statice sau bratul de redresare (righting arm)<br />
pentru un anumit unghi de inclinare este distanta dintre suportul fortei de deplasament <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> suportul<br />
fortei de impingere Arhimede.<br />
In studiul stabilitatii transversale la unghiuri mari de inclinare, valoarea bratului de<br />
stabilitate statica (numit <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> brat de redresare) nu mai poate fi determinata cu formula:<br />
GZ = GM <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>nφ<br />
deoarece pozitia metacentrului nu mai este un punct fix.<br />
M<br />
Z<br />
W G L<br />
W1 B<br />
K<br />
P<br />
O<br />
B1<br />
N<br />
Fig.3.2<br />
Deoarece metacentrul nu mai este un punct fix, acesta nu mai poate fi luat ca referinta<br />
pentru localizarea liniei de actiune a fortei de flotabilitate. Intersectia dintre linia de centru a<br />
verticalei navei <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> chila (punctul K), este folo<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>ta in mod normal iar masuratorile date sunt<br />
distante pe orizontala intre –K- <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> forta de flotabilitate pentru diferite conditii de pescaj <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> a<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>eta<br />
pentru o inclinare intre 0 - 90°. Acestea sunt numite valorile pantocarenelor (KN values).<br />
Bratul stabilitatii statice, pentru unghiuri mari de inclinare transversala, se calculeaza din<br />
valoarea pantocarenei – KN -, care reprezinta bratul stabilitatii de forma.<br />
Din figura de mai sus se poate deduce valoarea bratului stabilitatii statice ca fiind:<br />
Rezulta, ca<br />
GZ = KN - KO<br />
Mφ = D x GZ = D (KN – KO) = D x KN – D x KO<br />
In care,<br />
• p<strong>ro</strong>dusul: D x KN reprezinta momentul stabilitatii de forma, denumire data tocmai<br />
de bratul acestui moment, respectiv KN bratul stabilitatii de forma sau<br />
pantocarena corespunzatoare unghiului φ de inclinare, care depinde exclu<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>v de<br />
forma <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> dimen<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>unile navei;<br />
• p<strong>ro</strong>dusul: D x KO reprezinta momentul stabillitatii de greutate, in care KG este<br />
bratul stabilitatii de greutate <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> poate fi calculat cu relatia KO=KG<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>nφ, fiind<br />
determinat de amplasarea greutatilor la bord.<br />
L1<br />
82
Astfel, putem determina, valorile celor trei brate mentionate mai sus, din relatiile:<br />
KN = KM <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>nφ – bratul stabilitatii de forma - lf<br />
KO = KG <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>nφ – bratul stabilitatii de greutate - lg<br />
GZ = ON = KN – KO = bratul stabilitatii statice - ls<br />
Din relatia bratului stabilitatii statice putem face urmatoarele observatii:<br />
• bratul stabilitatii de greutate este pozitiv pentru KG > KB <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> negativ pentru <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatia<br />
KG < KB;<br />
• bratul stabilitatii de forma este intotdeauna pozitiv<br />
Astfel, momentul stabilitatii se poate scrie fub forma:<br />
Ms = Msf + Msg<br />
Unde, Msf – este momentul stabilitatii de forma<br />
Msg – este momentul stabilitatii de greutate<br />
Nava va fi in echilibru static atunci cand momentul exterior este egal cu momentul de stabilitate<br />
Pentru trasarea curbei de stabilitate statica este necesar calcularea valorilor bratului de<br />
stabilitate statica pentru diferite unghiuri de inclinare. Pe langa faptul ca aceasta operatiune<br />
implica o munca laborioasa <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> mai mult decat atat p<strong>ro</strong>babilitatea de aparitia greselilor este destul<br />
de mare, constructorii de nave au intocmit o serie de diagrame <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> tabele intocmai pentru a elimina<br />
factorii enuntati maii sus. Astfel, la bordul navelor se gasesc diagrame cu ajutorul ca<strong>ro</strong>ra se<br />
determina valorile bratelor de stabilitate statica pentru diferite unghiuri de inclinare precum <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng><br />
alte elemente necesare.<br />
Printre aceste diagrame putem enumera:<br />
• Diagrama de carene drepte<br />
O astfel de diagrama este redata in figura de mai jos.<br />
83
Dupa cum vom explica in subcapitolul urmator, o curba de stabilitate statica este o curba<br />
construita, pentru deplasamentul <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> cota centrului de greutate, a fiecarui voiaj. Informatiile<br />
necesare pentru a constri o astfel de curba sunt date de santierul constructor, sub forma<br />
diagramelor de carene drepte (c<strong>ro</strong>ss curves) sau diagramelor de pantocarene (KN curves).<br />
Asa cum am vazut, bratul stabilitatii statice (GZ) este functie de cota centrului de greutate<br />
al navei (KG), cota metacentrului transversal (KM) <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> unghiul de inclinare (φ). Pentru a fi mai<br />
usor, santierele constructoare folosesc deplasamentul in apa sarata, in loc de pescaj. Astfel,<br />
variabilele sunt GZ, φ, <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> deplasamentul in apa sarata precum <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> KG.<br />
In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> XB(LCB) se<br />
reprezinta la aceea<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> scara pentru a pune in evidenta o serie de p<strong>ro</strong>prietati, cum ar fi:<br />
• La plutirea corespunzatoare planului de baza (in ze<strong>ro</strong>) cele doua curbe pleaca din acela<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng><br />
punct;<br />
• Daca cele doua puncte se intersecteaza intr-un punct diferit de ze<strong>ro</strong>, atunci punctul de<br />
intersectie este punct extrem pentru curba XB<br />
• Diagrama de pantocarene (KN curves)<br />
Aceste diagrame se folosesc atunci cand bratul stabilitatii se determina din valoarea<br />
pantocarenei KN.<br />
Valoarea pantocarenelor, pentru diferite unghiuri de inclinare transversala, depinde<br />
exclu<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>v de forma <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> dimen<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>unile corpului navei astfel ca diagramele de pantocarene dau variatia<br />
bratului stabilitatii de forma la diferite unghiuri de inclinare transversala, in functie de volumul<br />
de carena. Pentru cazul transportului de cherestea pe punte este intocmit un grafic separat cu<br />
valorile pantocarenelor.<br />
84
Avantajul diagramelor de pantocarene este acela ca ele se aplica pe toata durata de<br />
exploatare a navei, evident daca nu sau facut modificari structurale, comparativ cu diagramele de<br />
stabilitate statica care sunt caracteristice pentru fiecare conditie de incarcare.<br />
Pentru un grad mai inalt de acuratete <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> avand in vedere modul mai convenabil de lucru,<br />
santierele constructoare au intocmit tabele (in loc de diagrame) in care sunt date valori ale lui GZ<br />
<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> KN.<br />
De cele mai multe ori la bordul navelor, in loc de curbele hid<strong>ro</strong>statice, sunt intalnite<br />
informatiile <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>milare sub forma tabelara, avand avantajul acuratetii mai mari o informatiilor.<br />
85
3.3.Curba de stabilitate. Criterii de stabilitate. Tipuri de curbe de stabilitate statica<br />
<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> interpretarea lor.<br />
3.3.1. Curba de stabilitate. Caracteristici. Verificarea curbei de stabilitate.<br />
Dupa determinarea valorilor pantocarenelor, pentru anumite unghiuri de inclinare<br />
transversala, se pot calcula valorile bratelor de stabilitate corespunzatoare.<br />
Curba de stabilitate sau diagrama stabilitatii statice reprezinta reprentarea grafica a<br />
bratului stabilitatii statice.<br />
Pentru trasarea curbei de stabilitate vom con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>dera un <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>stem de axe rectangulare in care<br />
pe abscisa vor fi marcate valorile unghiului de inclinare (de regula la intervale de 5 sau 10°), iar<br />
pe ordonata vom avea valorile bratelor de stabilitate ( de regula la intervale de 0.1m).<br />
GZ<br />
M<br />
0.8• •<br />
0.7•<br />
0.6•<br />
0.5• GZmax<br />
0.4•<br />
0.3•<br />
0.2•<br />
0.1•<br />
V φ<br />
O 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70° 80°<br />
Fig.3.3<br />
φm φv<br />
Intervalul de stabilitate pozitiva<br />
Curba reprezentata in figura 3.3. este o curba a stabilitatii statice a navei <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> da variatia<br />
bratului de stabilitate in functie de variatia unghiului de inclinare transversala a navei.<br />
Curba stabilitatii statice corespunzatoare inclinarilor navei intr-un bord se caracterizeaza<br />
prin urmatoarele:<br />
De retinut!<br />
• Punctul O, originea curbei;<br />
• Punctul M, maximul curbei, unghiul critic de ruliu sau unghiul maxim de canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>re;<br />
punctul in care bratul de redresare are valoarea maxima<br />
• Punctul V, punctul de apus sau de declin (vanishing point);<br />
• Ramura crescatoare, cuprinsa intre O <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> M;<br />
• Ramura descrescatoare, cuprinsa intre M <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> V<br />
• φv, unghiul maxim de inclinare, la care nava, lasata libera, revine in pozitia initiala de<br />
echilibru;<br />
• φm, este unghiul de inclinare la care deschiderile din corpul navei, suprastructuri care nu<br />
pot fi inchise etans, sunt inundate<br />
• aria delimitata de curba stabilitatii statice <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> abscisa, reprezinta lucrul mecanic total al<br />
momentului de redresare, adica lucrul mecanic cu care nava este capabila sa se opuna<br />
momentelor exterioare aplicate dinamic; aceasta arie reprezinta rezerva de stabilitate<br />
dinamica a navei.<br />
• unghiul de inundare al puntii (deck edge immer<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>on). Acest unghi este identificat pe<br />
curba de stabilitate statica ca punctul in care curba i<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> schimba forma din crescator in<br />
descrescator pe ramura crescatoare (vezi figura de mai jos).<br />
86
Acest punct mai este cunoscut <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> ca punctual de inflexiune al curbei. Este dificil de<br />
determinat / estimate, dar conform figurii de mai sus, acest punct poate fi determinat daca se<br />
traseaza serii de linii verticale pe curba de stabilitate. Analizand fiecare zona delimitate se poate<br />
determina punctul in care curba i<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> schimba tendinta de la crescator la descrescator. Este o<br />
p<strong>ro</strong>blema dificila de ap<strong>ro</strong>ximat <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> lasa oricand loc de interpretare.<br />
Dupa trasarea curbei de stabilitate <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> inainte de analiza acesteia, este necesar a se face<br />
verificarea curbei de stabilitate pentru depistarea eventualelor e<strong>ro</strong>ri.<br />
De retinut!<br />
Verificarea practica a curbei de stabilitate se face astfel (fig.3.4):<br />
• se ridica pe abscisa o verticala intr-un punct – P -, pentru un unghi φ = 57.3°;<br />
• pe aceasta verticala se masoara un segment - PH - egal ca valoare cu inaltimea<br />
metacentrica calculata <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> corectata – GMcor;<br />
• se uneste print<strong>ro</strong> dreapta originea curbei cu punctul H;<br />
tg<br />
H<br />
GZ<br />
0.8•<br />
0.7•<br />
0.6• GMcor<br />
0.5•<br />
0.4•<br />
0.3•<br />
0.2•<br />
0.1•<br />
P φ<br />
O 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70° 80°<br />
Fig.3.4<br />
1rad = 57.3°<br />
Se va urmari ca pe prima sa portiune ( pana la ap<strong>ro</strong>ximativ 10°), curba de stabilitate<br />
statica sa se confunde cu dreapta OH. In caz contrar se vor recalcula valorile bratelor de<br />
stabilitate statica <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> curba se va trasa din nou, dupa care se va verifica dupa metoda de mai sus.<br />
87
De retinut!<br />
Pentru trasarea curbei de stabilitate statica este necesara parcurgerea urmatoarelor<br />
secvente:<br />
1. se determina deplasamentul navei precum <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> KGefectiv (KGefectiv este calculat <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> corectat<br />
pentru efectul suprafetelor libere din tancuri) pentru conditia de incarcare;<br />
2. dn tablele hid<strong>ro</strong>statice ale navei se determina KM functie de deplasamentul actual;<br />
3. se determina GMfluid;<br />
4. se determina valorile pantocarenelor KN (din tabele sau curbe) functie de deplasamentul<br />
actual, pentru fiecare unghi de inclinare dat;<br />
5. se determina valorile bratului de redresare GZ pentru fiecare unghi de inclinare dat;<br />
6. se traseaza curba de stabilitate (reprezentarea grafica a bratelor de redresare functie de<br />
unghiurile de inclinare)<br />
7. se face verificarea curbei de stabilitate<br />
Exemplu de calcul <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> trasare al curbei de stabilitate<br />
O nava cu un deplasment de 3500 tone are un pescaj de 3.9m <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> KG=4.9m. sa se traseze<br />
curba de stabilitate statica.<br />
1. se calculeaza valorile pantocarenelor KN<br />
2. se determina valorile bratelor de redresare (de stabilitate) din valorile bratului de forma <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng><br />
bratului de greutate<br />
88
3. se traseaza curba de stabilitate statica.<br />
3.3.2. Criterii de stabilitate.<br />
In studiul stabilitatii initiale am mentionat deja un prim criteriu de stabilitate care se<br />
urmareste in orice <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatie de incarcare <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> anume ca inaltimea metacentrica calculata <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> corectata<br />
pentru efectul suprafetelor libere lichide sa fie mai mare decat inaltimea metacentrica critica data<br />
de documentatia navei functie de deplasamentul navei corespunzator <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatiei respective.<br />
Acest criteriu fiind doar un prim pas, vom studia mai departe criteriile de stabilitate<br />
pentru unghiuri mari de inclinare, criterii ce au fost impuse de organisme internationale. Mai<br />
precis, Conventia Internationala asupra liniilor de incarcare, Londra, 1966, a dat anumite criterii<br />
generale de stabilitate pentru nave, acestea fiind un indicator important pentru fiecare societate<br />
de cla<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>ficare care supravegheaza constructia de nave maritime. Este lesne de inteles, ca deoarece<br />
aceste criterii emise de conventia internationala sunt doar criterii generale, fiecare societate de<br />
cla<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>ficare elaboreaza criterii suplimentare de stabilitate functie de tipul navei: nave de pasageri,<br />
nave care transporta cherestea, tancuri pet<strong>ro</strong>liere, nave portcontainer, etc.<br />
De aceea fiecare ofiter de la bordul navei trebuie sa consulte documentatia tehnica a<br />
navei, mai exact “Ship’s Stability Book” pentru calculul practic de stabilitate <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> a<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>eta a navei<br />
89
espective, unde sunt stabilite criterii concrete de stabilitate functie de tipul navei, clasa navei,<br />
categoria de marfuri ce se transporta, etc.<br />
Dupa cum se va observa, criteriile de stabilitate au la baza patru indicatori importanti <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng><br />
anume:<br />
• Diagrama stabilitatiii statice;<br />
• Inaltimea metacentrica initiala;<br />
• Momentul de inclinare p<strong>ro</strong>dus de actiunea vantului;<br />
• Acoperirea cu gheata.<br />
Intrucat vom studia stabilitatea navelor cu destinatie speciala in capitolele urmatoare, ne<br />
vom rezuma aici doar la criteriile generale de stabilitate conform Conventiei Internationale Load<br />
Lines (fig.3.6).<br />
tg<br />
GZ Ms<br />
A •<br />
B<br />
C •<br />
GZmax<br />
GMcor<br />
F E D φ<br />
O 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70° 80°<br />
Fig.3.6<br />
1rad = 57.3°<br />
De retinut!<br />
Criteriile generale de stabilitate sunt urmatoarele:<br />
1. GMcor > GMcritic;<br />
2. aria delimitata de curba stabilitatii statice, de abscisa <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> de verticala unghiului de 30° (aria<br />
OAF) sa fie mai mare de 0.055mrad;<br />
3. aria delimitata de curba stabilitatii statice, de abscisa <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> de verticala unghiului de 40° (aria<br />
OBE) sa fie mai mare de 0.090mrad;<br />
4. aria delimitata de curba stabilitatii statice, de abscisa <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> de verticalele unghiurilor de 30°<br />
<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> 40° (aria ABEF) sa fie mai mare de 0.030mrad;<br />
5. bratul maxim al diagramei de stabilitate statica (GZmax) sa corespunda unui unghi mai<br />
mare sau egal de 30°, φmax ≥ 30°;<br />
6. limita stabilitatii statice pozitive (apunerea curbei) trebuie sa corespunda unui unghi de<br />
rasturnare mai mare sau egal de 60°, φr ≥ 60°;<br />
7. bratul stabilitatii statice corespunzator unghiului de 30°, sa fie mai mare d 0.20m;<br />
8. inaltimea metacentrica initiala corectata sa nu fie mai mica de 0.15m;<br />
9. pentru cazul acoperirii cu gheata unghiul de apus al curbei sa fie mai mare sau cel putin<br />
egal cu 55°, φr ≥ 55°;<br />
10. pentru varianta de incarcare cea mai defavorabila, momentul de inclinare p<strong>ro</strong>dus de<br />
actiunea vantului Mv, aplicat dinamic, sa fie mai mic, sau cel mult egal cu momentul<br />
minim de rasturnare Mr:<br />
90
Mr<br />
k = ≥ 1<br />
Mv<br />
unde – k – reprezinta coeficientul de a<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>gurare la vant sau criteriul de vant.<br />
Pentru a verifica stabilitatea navei dupa criteriul de vant se impune sa se determine<br />
momentele Mr <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> Mv, sau bratele corespunzatoare lr <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> lv .<br />
Momentul minim de rasturnare –Mr - este determinat de momentul maxim aplicat<br />
dinamic, la care nava mai este capabila sa se opuna, fara a se rasturna. Supusa unui asemenea<br />
moment nava se va inclina datorita inertiei pana la un unghi φv, ajungand in echilibru instabil.<br />
Viteza unghiulara in acest moment este anulata, dar orice moment suplimentar de inclinare va<br />
determina rasturnarea navei. Momentul minim de rasturnare este exprimat de p<strong>ro</strong>dusul dintre<br />
deplasamentul navei D <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> bratul minim de rasturnare:<br />
Mr = D × lr<br />
Bratul lr se poate determina grafic utilizand diagrama stabilitatii dinamice <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> unghiul de<br />
rasturnare.<br />
Momentul de inclinare p<strong>ro</strong>dus de actiunea vantului Mv (sau bratul corespunzator lv ) este<br />
dat de documentatia navei. El se calculeaza de santierul constructor, conform normelor de<br />
registru <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> depinde de pre<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>unea specifica a vantului, de aria totala a suprafetei velice <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> de cota<br />
centrului de greutate al suprafetei velice, fata de planul plutirii (figura de mai jos).<br />
Diagrama de variatia bratului lv , functie de variatia deplasamentului navei.<br />
Criteriile de stabilitate recomandate de IMO sunt preocupate cu adevarat pentru primele<br />
40° de inclinare, de<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> nu este neobisnuit pentru conditiile de incarcare ale navelor sa p<strong>ro</strong>duca<br />
curbe de stabilitate cu stabilitate pozitiva pana la unghiuri mai mari. Scopul criteriilor IMO este<br />
de a preveni navele sa ajunga la unghiuri mari de inclinare, iar aceste criterii sunt criterii minime<br />
absolute care trebuiesc satisfacute pe toata durata voiajului iar o nava poate aveam nevoie de o<br />
inaltime metacentrica de 0.15m pentru a indeplini celelalte criterii, cum ar fi aria minima de sub<br />
curba. Valoarea minima impusa a inaltimii metacentrice pentru o stabilitate adecvata este<br />
con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>derata a fi independenta de marimea navei. Momentul de redresare rezultat include<br />
91
greutatea dislocuita a navei <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> deci va fi mult mai mare la navele mari decat la navele mici. Nu<br />
este de dorit in mod particular a avea o inaltime metacentrica exce<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>va, deoarece acest lucru are<br />
tendinta sa p<strong>ro</strong>duca o miscare de ruliu violenta. O inaltime metacentrica initiala pozitiva intre<br />
0.5m <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> 1m, este ideala pentru o stabilitate buna in cazul majoritatii tipurilor de nave. Inaltimile<br />
metacentrice initiale mai mari de 1m au tendinta sa p<strong>ro</strong>duca o nava rigida, caracterizata printr-un<br />
ruliu dur, cu acceleratii unghiulare mari care vor duce la suprasolicitarea structurala a navei. La<br />
valori ale inaltimii metacentrice mult sub 0.3m, majoritate navelor devin prea “moi” cu un ruliu<br />
exce<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>v de lent <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> nedorit.<br />
GZ<br />
3.3.3. Tipuri de curbe de stabilitate statica <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> interpretarea lor.<br />
1.4<br />
1.3 A GMA<br />
1.2<br />
1.1<br />
0.9 B<br />
0.8•<br />
0.7•<br />
0.6•<br />
0.5•<br />
0.4• C GMB<br />
0.3•<br />
0.2• D<br />
0.1• GMC<br />
O 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70° 80° 90°<br />
1rad = 57.3° GMD<br />
φ<br />
Fig.3.6<br />
Curba A<br />
• caracterizeaza o nava cu stabilitate exce<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>va;<br />
• inaltimea metacentrica initiala este foarte mare, GMA este ap<strong>ro</strong>ximativ 2.2 m, ceea<br />
ce face ca pe prima portiune curba sa aiba o panta mare;<br />
• bratul maxim de redresare (bratul stabilitatii) corespunde unui unghi de inclinare<br />
relativ mic, ap<strong>ro</strong>x.30°;<br />
• apunerea curbei (limita stabilitatii statice pozitive) corespunde unui unghi mic de<br />
inclinare transversala (unghiul de rasturnare este de ap<strong>ro</strong>ximativ 58°);<br />
• rezerva de stabilitate dinamica a navei (aria delimitata de curba A <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> abscisa) este<br />
redusa.<br />
Concluzie: din datele mentionate mai sus putem concluziona faptul ca o nava aflata in<br />
<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatia navei A, are stabilitate exce<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>va <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> se va comporta bine la unghiuri mici de inclinare, dar<br />
<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatia navei devine critica la unghiuri mari de inclinare. Nava va fi foarte sen<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>bila la actiunea<br />
92
fortelor statice sau dinamice <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> chiar pe timpul acostarii, ca urmare a actiunii valurilor, vantului<br />
sau deplasarii greutatilor la bord, nava va oscila continuu in plan transversal.<br />
Datorita faptului ca momentul de redresare ajunge foarte repede la valoarea maxima nava<br />
va ajunge in <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatia critica, iar daca nava continua sa se incline sub actiunea unui moment<br />
aplicat asupra ei, momentul de redresare va scadea rapid <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> nava se poate rasturna.<br />
Structura de rezistenta a navei va fi solicitata foarte mult prin faptul ca nava are o<br />
perioada scurta de ruliu, iar daca nava va rula pe o perioada mare de timp (mai multe zile) sau<br />
daca nava intra in ruliu <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>nc<strong>ro</strong>nizat va aparea pericolul dezamararii <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> deplasarii marfurilor<br />
p<strong>ro</strong>ducand avarii la nava <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> marfa <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> implicit la canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>rea navei. Se spune despre o astfel de<br />
nava ca este o nava dura.<br />
Masuri: intr-o astfel de <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatie cand stabilitatea navei este exce<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>va se va p<strong>ro</strong>ceda la<br />
repartizarea greutatilor la bord in plan vertical.<br />
Curba B<br />
• caracterizeaza o nava cu stabilitate buna;<br />
• inaltimea metacentrica are o valoare buna, GMB ap<strong>ro</strong>ximativ 0.55m, ceea ce face ca pe<br />
prima sa portiune curba sa aiba o panta moderata;<br />
• bratul maxim de redresare corespunde unui unghi de inclinare bun de ap<strong>ro</strong>ximativ 50°;<br />
• rezerva de stabilitate dinamica a navei este mare;<br />
• unghiul de rasturnare are valoare mare, peste 90°.<br />
Concluzie: o astfel de nava are o comportare buna, sub actiunea momentelor aplicate<br />
static sau dinamic, in orice <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatie atat la inclinari mici cat <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> la inclinari mari.<br />
Curba C<br />
• caracterizeaza o nava cu stabilitate redusa;<br />
• inaltimea metacentrica initiala are o valoare mica, GMC este ap<strong>ro</strong>ximativ 0.15m;<br />
• unghiul de rasturnare (de apunere) este peste 75°;<br />
• rezerva de stabilitate dinamica este foarte mica.<br />
Concluzie: daca asupra unei nave aflate int<strong>ro</strong> astfel de <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatie actioneaza momente de<br />
inclinare, aplicate dinamic, pe o perioada indelungata de timp, nava se poate afla in <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatie<br />
critica. Deoarece are o perioada mare de ruliu, se spune despre o astfel de nava ca este o nava<br />
zvelta. Cu toate ca la plecarea in voiaj o astfel de nava are o stabilitate buna, ca urmare a<br />
consumului de combustibil <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> apa pe timpul voiajului (avand in vedere ca in cele mai multe<br />
cazuri acestea se afla in tancurile din dublu fund) nava poate ajunge in <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatie critica spre<br />
sfar<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tul voiajului. Situatia critica se va accentua in cazul acoperirii cu gheata fapt ce duce la<br />
aparitia unei stabilitati initiale negative.<br />
Masuri: repartizarea greutatilor la bord in plan vertical<br />
Curba D<br />
• caracterizeaza o nava cu stabilitate initiala negativa, se observa faptul ca pana pe la<br />
ap<strong>ro</strong>ximativ 20° curba este <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuata sub axa absciselor;nava este canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>ta;<br />
• inaltimea metacentrica este negativa;<br />
• stabilitatea initiala negativa duce la reducerea rezervei de stabilitate dinamica;<br />
• unghiul de apunere este redus<br />
Concluzie: o astfel de nava, cu stabilitate initiala negativa, este instabila in pozitie<br />
dreapta, datorita faptului ca bratul de redresare are o valoare negativa ea se va inclina sub<br />
actiunea momentului. In momentul in care nava incepe sa se incline, centrul de carena se<br />
93
va deplasa spre partea imersata pana cand va ajunge pe aceea<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> verticala cu centrul de<br />
greutate al navei. Unghiul in care cele doua centre ajung pe aceea<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> verticala este unghiul<br />
de canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>re <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> este generat de stabilitatea initiala negativa. Nava i<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> va rega<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> pozitia de<br />
echilibru tocmai in aceasta pozitie <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> va rula in jurul unghiului de canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>re in fiecare<br />
bord. Chiar <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> momentele de inclinare mici pot p<strong>ro</strong>voca bandarea navei peste unghiurile<br />
critice. La inclinarile navei intre limitele unghiului de canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>re din fiecare bord, se pot<br />
adauga inclinarile generate de actiunea vantului <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> a marii. Nava aflata intr-o astfel de<br />
<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatie va avea o perioada de ruliu mare cu o amplitudine care poate lua valori<br />
con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>derabile, cu efecte negative asupra amarajului <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> stivuirii marfurilor iar deplasarea<br />
marfurilor poate duce la comp<strong>ro</strong>miterea totala a stabilitatii. Mai mult decat atat, in cazul<br />
acoperii cu gheata, stabilitatea navei este comp<strong>ro</strong>misa ap<strong>ro</strong>ape in totalitate. Aceasta<br />
<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatie nu este in general admisa (expetie la navele care transporta cherestea pe punte sau<br />
in <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatii de incarcare speciale, cazuri ce vor fi sudiate in capitolele urmatoare).<br />
Masuri: reducerea cotei centrului de greutate, adica cresterea inaltimii metacentrice<br />
initiale, prin metode cum ar fi:<br />
• reducerea suprafetelor libere din tancuri, balastarea tancurilor din dublu fund;<br />
• repartizarea greutatilor la bord;<br />
• se vor avea in vedere greutatile consumabile (apa, combustibil) <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuate in tancurile dublu<br />
fund, deoarece prin consumul acestora pe timpul marsului, nava va ajunge din nou in<br />
<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatia stabilitatii negative.<br />
Concluzii finale:<br />
Intrebarile care ne framanta cel mai des sunt: Ce valoare practica au aceste curbe? In ce<br />
fel aceste curbe ne pot ajuta pentru operarea navei intr-un mod mai eficient <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> mai <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>gur? Cum ne<br />
pot ajuta aceste curbe comparand stabilitatea unei nave la un anumit pescaj cu aceea<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> nava la un<br />
pescaj diferit? Aceste curbe nu sunt doar extrem de practic de folo<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>t, dar in adevaratul sens sunt<br />
indispensabile daca nava trebuie sa fie operata in <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>guranta.<br />
Trasaturile ce caracterizeaza o curba de stabilitate ne sunt folo<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>toare pentru a observa<br />
urmatoarele:<br />
1. Panta initiala sau inclinarea initiala a curbei. Cu cat este mai ascutita panta initiala a<br />
curbei, cu atat mai mari vor fi valorile initiale ale bratului de stabilitate (redresare) <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng><br />
evident stabilitatea initiala va creste.<br />
2. Unghiul de inclinare la care apare bratul maxim de redresare. Acest unghi este vital din<br />
mai multe puncte de vedere. Mai intai, trebuie inteles ca unghiul stabilitatii maxime este<br />
indeap<strong>ro</strong>ape asociat cu unghiul la care puntea intra in apa. Cu alte cuvinte, cand o nava<br />
ruleaza la un unghi, care aparent ni se pare un unghi de inclinare periculos, nava poseda<br />
stabilitate maxima. Poate fi stresant dar acest lucru se aplica numai in caz de ruliu nu <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> in<br />
caz de canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>re. De<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>gur ne intrebam de ce nava poseda stabilitate maxima la un unghi<br />
la care puntea este imersata? Con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>deram in primul rand ca atunci cand puntea este<br />
imersata se castiga mai multa flotabilitate in partea imersa (asa cum am vazut volumul<br />
ongletului emers se transfera in ongletul imers), iar centrul de carena se deplaseaza spre<br />
partea imersa creind in acest fel brate de redresare. Dar dupa ce puntea a fost imersata, nu<br />
se va mai castiga flotabilitate in plus. Incapacitatea de a castiga mai multa flotabilitate in<br />
partea imersa elimina practic deplasarea mai mult a centrului de carena catre partea<br />
imersa. Astfel, daca nava se inclina <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> trece de unghiul la are puntea devine imersa linia<br />
fortei ce trece prin G se deplaseaza mai ap<strong>ro</strong>ape de linia fortei ce trece prin B <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> bratul de<br />
redresare scade in valoare.<br />
3. Importanta bordului liber. Marimea bordului liber pe care il are o nava are un efect<br />
uimitor asupra stabilitatii acelei nave la unghiuri mari de inclinare. Bordul liber<br />
94
determina unghiul de imer<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>e al puntii, care asa cum am vazut determina la randul lui<br />
valoarea maxima a stabilitatii. Acest principiu important este ilustrat in figura de mai jos<br />
(fig.3.5). Trebuie notat faptul ca bordul liber nu are efect asupra stabilitatii initiale.<br />
Nava 1 Nava 2<br />
Bordul liber<br />
G • G •<br />
B •<br />
B •<br />
Bord liber mare inseamna…. Bord liber mic inseamna……<br />
40° 20°<br />
G • Z<br />
G • Z<br />
• B B • •B′<br />
inundarea puntii la unghiuri mari inundarea puntii la unghiuri mici<br />
de inclinare de inclinare<br />
Fig. 3.5<br />
Rezulta ca pentru doua nave cu aceea<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> latime dar bord liber diferit, diagramele de stabilitate<br />
statica coincid pana in zona in care puntea navei cu bordul liber mai mic (nava 2) intra in<br />
apa.<br />
GZ<br />
Nava 1<br />
Nava 2<br />
φ<br />
Unghiul la care intra puntea in apa, pentru nava 1, este mai mare decat pentru nava 2. din<br />
aceasta cauza maximul diagramei va fi deplasat spre dreapta <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> va avea valori mai mari. Unghiul<br />
de declin este superior in cazul navei 1 din cauza ca de la origine cele doua diagrame coincid.<br />
Rezerva de stabilitate dinamica este superioara pentru nava 1. Putem astfel concluziona ca<br />
marimea bordului liber este benefica pentru stabilitate din toate punctele de vedere. Atunci cand<br />
inaltimea de constructie a navei creste, celelalte dimen<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>uni ramanand constante maximul curbei<br />
se deplaseaza spre unghiuri mai mari, inaltimea metacentrica transversala se micsoreaza, pe de o<br />
95
parte datorita cresterii volumului carenei, deci KM scade <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> pe de alta parte datorita faptului ca<br />
KG creste.<br />
Ca <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> bordul liber <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> latimea navei are influenta asupra stabilitatii la unghiuri mari de<br />
inclinare.<br />
M2<br />
M1<br />
G<br />
B<br />
La nava cu latime mai mare, la aceea<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> inclinare, deplasarea centrului de carena este mai<br />
mare, rezultand ca <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> bratul stabilitatii statice este mai mare, deasemenea inaltimea metacentrica<br />
este mai mare. La acela<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> bord liber unghiul la care puntea intra in apa (zona maximului<br />
diagramei) va fi mai mic pentru nava cu latime mai mare. Din aceasta cauza, cresterea latimii<br />
navei, maximul diagramei se deplaseaza catre origine. Lucrul mecanic pentru cazul navei cu<br />
latime mare este mai mare dar unghiul de declin scade.<br />
Rezulta ca, atunci cand latimea navei creste, celelalte dimen<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>uni ramanad constante<br />
maximul curbei se deplaseaza spre unghiuri mici, inaltimea metacentrica transversala creste<br />
datorita faptului ca cresterea momentului de inertie al suprafetei plutirii este mai pregnanta decat<br />
cresterea volumului carenei.<br />
4. Unghiul de inclinare maxima. Unghiul stabilitatii maxime este de interes <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> din alt punct<br />
de vedere. El indica in majoritatea cazurilor unghiul de inclinare maxima. O nava<br />
inclinata sub un anumit unghi este in echilibru; acest lucru insemna ca momentul care<br />
inclina nava este egal cu momentul de redresare. Daca momentul care inclina nava este<br />
mai mare decat momentul de redresare al navei, nava se va inclina peste unghiul la care<br />
cele doua momente sunt din nou egale. Dar daca presupunem ca momentul de inclinare<br />
este mai mare decat momentul de redresare maxim al navei , atunci nava se va rasturna.<br />
Dar redresarea maxima a navei apare ap<strong>ro</strong>ape de unghiul la care puntea intra in apa.<br />
Asadar, daca nava se inclina ( nu doar ruleaza) pana la imersarea puntii, se va rasturna<br />
imediat. Totu<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> exista o exceptie: se poate rasturna in afara de cazul cand intervalul de<br />
stabilitate este mai mare de 90°.<br />
5. Unghiurile periculoase de inclinare <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> ruliu. Presupunem ca suntem la bordul unei nave al<br />
carui unghi maxim de inclinare (unghiul la care puntea intra in apa) este 45°. La ce unghi<br />
va trebui sa abandonam nava daca nava incepe <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> continua sa se incline? Evident ca nu<br />
putem astepta pana la 45° deoarece aceasta este limita critica. O nava in mars ruleaza in<br />
jurul unghiului de inclinare <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> este asadar in pericol de rasturnare inainte de aparitia<br />
limitei critice. Anumite autoritati sfatuiesc sa se foloseasca jumatate din unghiul maxim<br />
de inclinare ca un standard arbitrar pentru o valoare a unghiului periculos de inclinare.<br />
Trebuie reamintit ca in caz de nece<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tate gruiele barcilor de salvare din partea ridicata nu<br />
vor mai fi operabile peste unghiuri de inclinare mai mari de 15°. Comandantul navei<br />
trebuie sa combine buna practica marinareasca cu informatiiile ce deriva din curbele de<br />
stabilitate, pentru a lua o decizie cat mai buna. Unghiul de stabilitate maxima este<br />
deasemenea adoptat in mod arbitrar de catre marea majoritate a expertilor ca un standard<br />
a ceea ce constituie un unghi periculos de ruliu, avand in vedere ca dupa ce nava trece de<br />
stabilitatea maxima, valoarea bratelor de redresare scade rapid <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> nu va fi indeajuns de<br />
mare sa reziste momentelor de inclinare ce apar pe mare nefavorabila. Inca odata,<br />
conditiile meteo<strong>ro</strong>logice, in conjunctie cu curba de stabilitate, joaca un <strong>ro</strong>l important in<br />
96
determinarea a ceea ce constituie ruliul navei. Spre exemplificare vom analiza influenta<br />
starii marii asupra diagramei de stabillitate statice. Dupa cum ne putem imagina <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatia<br />
ideala este pe mare calma, insa la navigatia pe valuri (in special pe valuri de hula) <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatie<br />
in care lungimea hulei este egala cu lungimea navei, plutirea nu mai este plana <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> are alta<br />
forma putand aparea doua <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatii (mai ales cand hula este din pupa <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> viteza hulei este<br />
egala cu cea a navei), astfel:<br />
• Nava pe gol de val;<br />
• Nava pe creasta de val.<br />
In figura 3.6 sunt reprezente curbele de stabilitate pentru urmatoarele <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatii:<br />
• Curba verde, nava pe apa calma<br />
• Curba albastra, nava pe gol de val<br />
• Curba <strong>ro</strong><st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>e, nava pe creasta de val<br />
Fig.3.6<br />
Pentru nava aflata pe gol de val (curba albastra), in zona centrala care de regula prezinta<br />
latime maxima, bordul liber este mare iar momentul de inertie este maxim. Influenta conjugata a<br />
bordului liber marit <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> a momentelor de inertie mari conjugate cu ponderea marita a zonei<br />
centrale in marimea momentului de redresare, rezulta in faptul ca ordonatele diagramei in acest<br />
caz vor fi superioarea diagramei din apa calma.<br />
In cazul navei aflate pe creasta de val (curba <strong>ro</strong><st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>e) avem <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatia inversa, in care bordul<br />
liber in zona centrala este mic, volumul creste <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> diagrama de stabilitate se micsoreaza.<br />
Situatia de navigatie din ultimul caz, mai ales cand valul este din pupa <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> viteza navei este<br />
egala cu a hulei, este periculoasa <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> trebuie evitata.<br />
97
Din studiul curbelor de stabilitate se poate aprecia ca momentul de redresare al navei<br />
ajunge la valoarea sa maxima la o inclinare transversala la care marginea puntii incepe sa<br />
imerseze. Pana la imersarea puntii, forma volumului imersat al navei face ca centrul de carena sa<br />
se deplaseze mereu spre bordul imersat, marindu-se astfel bratul de redresare <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>, implicit,<br />
momentul de redresare al navei. Dimpotriva, dupa imersarea puntii, centrul de carena nu se mai<br />
deplaseaza practic spre bordul imersat, deoarece nu mai exista transfer de volum de carena, in<br />
timp ce verticala care trece prin G se ap<strong>ro</strong>pie de verticala care trece prin B, astfel rezulta o<br />
scadere a bratului <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> implicit a momentului de redresare.<br />
Studiind curba de stabilitate statica a unei nave se poate afirma ca unghiul corerspunzator<br />
maximului curbei este ap<strong>ro</strong>ximativ egal cu unghiul de imersare a puntii (unghiul de inundare al<br />
puntii este determinat asa cum am vazut, de bordul liber al navei).<br />
In majoritatea cazurilor, unghiul de inclinare corespunzator maximului diagramei statice<br />
indica <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> unghiul maxim de canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>re al navei. O nava canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>ta la un unghi maxim <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>-a epuizat<br />
rezerva de stabilitate dinamica. Unghiul maxim de canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>re reprezinta unghiul maxim de<br />
inclinare la care nava mai are echilibru stabil, in regim static (momentul maxim de redresare<br />
egaleaza momentul de inclinare). In aceasta <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatie, orice moment suplimentar de inclinare are<br />
drept rezultat rasturnarea navei.Unghiul critic de canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>re se con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>dera in general ca fiind<br />
jumatate din valoarea unghiului maxim de canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>re.<br />
Deasemenea, unghiul de inclinare corespunzator maximului diagramei statice, poate fi<br />
adoptat ca unghi critic de ruliu, deoarece peste aceasta valoare, valoarea bratelor de redresare<br />
descreste rapid <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> nava nu rezista la momente suplimentare mari de inclinare, date de cresterea<br />
amplitudinii de ruliu, de ruliu <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>nc<strong>ro</strong>nizat, etc. Unghiul de anulare (apunere) al diagramei statice<br />
corespunde unghiului de rasturnare a navei. Daca inclinarea continua peste acest unghi, bratul de<br />
stabilitate incepe sa ia valori negative <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> actioneaza ca brat de rasturnare. In practica, in jurul<br />
unghiului de rasturnare fortele de inertie sau orice momente suplimentare de inclinare vor<br />
determina rasturnarea navei. De aceea, in exploatare navei, domeniul eficient al stabilitatii statice<br />
se con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>dera pana la inclinari ale navei in jurul unghiului de inundare al puntii.<br />
In continuare vom prezenta cateva tipuri de curbe de stabilitate statica neacceptabile, care<br />
nu satisfac unul sau mai multe criterii de stabilitate.<br />
a) Pe prima portiune panta curbei creste foarte incet iar acest lucru nu satisface criteriul<br />
de stabilitate no.2. Acest tip de curba apare la navele care au ori un KM mic inraport cu KG sau<br />
un GM mic.<br />
98
) Se observa ca GM0 = 0, acest lucru nu satisface criteriul de stabilitate no.8<br />
c) Inaltimea metacentrica initiala (stabilitatea initiala) este mare, panta curbai creste brusc<br />
pe prima portiune <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> atinge deja maximul la un unghi de ap<strong>ro</strong>ximativ 10°. Curba nu satisface<br />
creiteriul de stabilitate no.5. Acest fapt apare la navele cu latime mare <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> bord liber mic.<br />
99
d) Inaltimea metacentrica initiala GM0 = -0.20m. Nu satisface criteriul no.8.<br />
e) Inaltimea metacentrica initiala GM0 = 0.10m. Nu satisface criteriul no.8.<br />
100
f) Datorita repartizarii a<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>metrice a gretutatilor la bordul navei, nava se canariseste. Nava<br />
poate indeplinii toate criteriile de stabilitate dar inca nu poate para<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> portul de incarcare din cauza<br />
canari<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>rii (acest lucru se aplica in special pentru transportul de cereale).<br />
3.3.4. Masuri de precautie impotriva rasturnarii navei<br />
IMO Code on Intact Stability for All Types of Ships a stabilit urmatoarele precautii<br />
generale impotriva rasturnarii navei:<br />
1. conformitatea cu criteriile de stabilitate nu a<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>gura exceptarea de la rasturanare a navei,<br />
indiferent de circumstanta, sau sa absolve comandantul navei de responsabilitatile sale.<br />
Comandantii navelor trebuie astfel sa exercite prudenta <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> buna practica marinareasca,<br />
avand in vedere perioada anului, avizele meteo <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> zonele de navigatie <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> trebuie sa ia<br />
masuri adecvate in ceea ce priveste viteza <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> drumul navei functie de circumstante.<br />
2. trebuie avut in vedere ca marfa destinata spre a fi incarcata poate fi stivuita la bord astfel<br />
incat sa poata fi satisfacute criteriile de stabilitate.<br />
3. inainte de plecarea in voiaj, o atentie deosebita trebuie acordata pentru a se a<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>gura ca<br />
marfa <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> piesele voluminoase (agabaritice) au fost corect stivuite <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> amarate astfel incat<br />
efectul deplasarii la bord datorita ruliului navei a fost redus la minim.<br />
4. o nava care este angajata in operatiuni de remorcare nu trebuie sa transporte marfa pe<br />
punte, cu exceptia unei cantitati mici <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> care este bine amarata, care nu va stanjeni<br />
niciodata desfasurarea activitatilor pe punte a echipajului sau sa impiedice functionarea<br />
corecta a echipamentului de remarcaj.<br />
5. criteriile de stabilitate (asa cum au fot analizate mai sus) stabilesc valorile minime, dar<br />
nici valorile maxime nu sunt recomandate. Este recomandat a se evita valori exce<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>ve ale<br />
inaltimii metacentrice, deoarece acestea pot duce la forte de acceleratie care pot aduce<br />
prejudicii navei, <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>gurantei transportului.<br />
6. numarul tancurilor partial umplute trebuie tinut la minimum.<br />
7. atentie trebuie acordata po<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>bilelor efecte adverse asupra stabilitatii atunci cand anumite<br />
marfuri solide in vrac sunt transportate. Trebuie acordata atentie IMO Code of Safe<br />
Practice for Solid BulkCargoes.<br />
101
3.4.<st<strong>ro</strong>ng>Stabilitatea</st<strong>ro</strong>ng> dinamica la unghiuri mari de inclinare.Definitie.Bratul stabilitatii<br />
dinamice <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> calculul acestuia. Diagrama stabilitatii dinamice <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>prietatile ei.<br />
Pana acum s-au studiat inclinarile navei con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>derand ca momentul de inclinare actioneaza<br />
aupra navei foarte lent, astfel incat la inclinarea sub un anumit unghi – φ – nava ajunge<br />
parcurgand un <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>r infinit de stari succe<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>ve de echilibru. In realitatea acest caz este inexistent,<br />
deoarece momentul de inclinare actioneaza brutal.<br />
Din acest motiv, din cauza actiunii brutale a momentului de inclinare, comportarea navei<br />
va avea o particularitate <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> anume, nava va capata o miscare cu acceleratie unghiulara.<br />
Urmarea aparitiei acestei acceleratii unghiulare este aparitia fortelor de inertie care vor<br />
duce, in momentul atingerii unghiului de inclinare corespunzator aplicarii statice a momentului,<br />
la depa<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>rea acestui unghi, oprindu-se undeva la un unghi superior. Practic nava va oscila in jurul<br />
unghiului φstatic.<br />
Unghiul la care se opreste nava din inclinare, in cazul aplicarii dinamice a momentului,<br />
se numeste unghi de inclinare dinamica.<br />
Marimea unghiului de inclinare dinamica va rezulta din urmatoarele con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>derente:<br />
• La inclinarea navei, momentul perturbator va efectua un lucru mecanic;<br />
• Momentul de redresare (care se opune momentului perturbator, <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> este crescator) va<br />
efectua <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> el un lucru mecanic in acela<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> timp;<br />
• Inclinarile inceteaza cand lucrul mecaanic al momentului de inclinare este egal cu lucrul<br />
mecanic al momentului de redresare, nava oprindu-se la un unghi – φdinamic.<br />
Momentul de redresare<br />
A′<br />
D A B<br />
C<br />
O φAstatic φAdinamic<br />
Momentul de inclinare dinamic<br />
Momentul de inclinare este o dreapta paralela cu axa absciselor <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuata pe ordonata la o<br />
valoare egala cu valoarea momentului la scara diagramei.<br />
Pentru a afla unghiul de inclinare dinamic, trebuie ca lucrul mecanic efectuat de<br />
momentul de inclinare sa fie egal cu lucrul mecanic efectuat de momentul de redresaare:<br />
Dar:<br />
Li = Lr<br />
Li = Aria suprafetei ODABC = Mi x φdinamic<br />
Lr = Aria suprafetei OAA′BC = Mr x φstatic<br />
Intrucat, aria suprafetei OABC este comuna, acesta se exclude <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> rezulta:<br />
Aria suprafetei AA′B = Aria suprafetei ODA, iar din aceasta egalitate va rezulta φdinamic<br />
pentru un moment de inclinare dat.<br />
101
Pentru un anumit moment cunoscut Mi (care aplicat static duca la o inclinare cu unghiul<br />
φAstatic ), datorita aplicarii sale dinamice nava va depa<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> in inclinare punctul – A – ajungand in<br />
punctul - A′ -(corespunzator unghiului φAdinamic) astfel incat cele doua suprafete sa fie egale.<br />
Astfel putem spune ca stabilitatea dinamica la un anumit unghi de inclinare poate fi<br />
definita ca lucrul mecanic efectuat de fortele externe (vant, valuri) pentru a inclina nava la acel<br />
unghi <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> este egala cu aria suprafetei de sub curba de de stabilitate statica corespunzatoare<br />
aceluia<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> unghi.<br />
Atunci cand evaluam stabilitatea transversala a navei, se traseaza o curba a stabilitatii<br />
statice functie de valorile bratelor de stabilitate GZ pentru unghiurile de inclinare. In cazul<br />
stabilitatii dinamice este con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>derat a fi mult mai corect sa con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>deram o curba a momentelor de<br />
redresare, adica valorile bratelor de redresare calculate pentru unghiurile specifice de inclinare<br />
sunt inmultite cu deplasamentul navei.<br />
Deoarece curba de stabilitate statica este determinate pentru o conditie de incarcare<br />
anticipate, este convenabil pentru stabilitatea dinamica sa fie calculate prin con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>derarea ariei de<br />
sub curba pana la unghiul de inclinare respective.<br />
Cu alte cuvinte :<br />
Stabilitate dinamica = Deplasamentul x Aria (0º la θº)<br />
Con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>deram o nava care a fost inclinata datorita unei forte externe pana la un unghi de<br />
inclinare de 25º. Pentru ca fortele externe ce actioneaza asupra navei sa realizeze acesasta<br />
inclinare, este necesar ca acestea sa depaseasca suma tutu<strong>ro</strong>r momentelor de redresare pe are<br />
nava le are pana la inclinarea de 25º.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>Stabilitatea</st<strong>ro</strong>ng> dinamica la unghiuri mari studiaza marimea <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> semnul lucrului mecanic al<br />
stabilitatii <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> relatia dintre acesta <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> lucrul mecanic exterior in cazul inclinarilor ce depasesc 15°.<br />
Atata timp cat are stabilitate, nava opune oricarui moment de inclinare exercitat asupra ei,<br />
un moment de redresare egal ca marime, dar cu actiune opusa. Fortele componente ale cuplului<br />
de redresare ( forta de greutate <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> forta de impingere arhimedica) au actiune verticala astfel ca<br />
lucrul mecanic efectuat de acesta va depinde numai de variatia pe verticala a pozitiei punctelor<br />
de aplicatie ale acestor forte.<br />
102
G′ •<br />
G • ld<br />
a′<br />
a<br />
B • •<br />
B′<br />
Fig.3.5.1<br />
In figura de mai sus este reprezentata semnificatia fizica a bratului stabilitatii dinamice.<br />
Astfel, putem spune ca bratul stabilitatii dinamice – ld – reprezinta variatia distantei<br />
verticale dintre dintre centrul de greutate – G – <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> centrul de carena – B – masurata dupa<br />
directiile fortelor aplicate in aceste puncte, corespunzatoare unei inclinari transversale de un<br />
anumit unghi – φ, deci ld = (a - a′)<br />
Rezulta ca lucrul mecanic exterior consumat pentru inclinarea navei cu unghiul – φ – este<br />
dat de relatia:<br />
Lφ = D x (a - a′) = D x ld<br />
Lucrului mecanic exterior i se opune lucrul mecanic al stabilitatii care se calculeaza cu<br />
relatia:<br />
ϕ<br />
Mdinamic = ∫ Mstatic × dϕ<br />
= D ∫ GZ × dϕ<br />
Astfel rezulta valoarea bratului de stabilitate dinamica, ca fiind:<br />
0<br />
ϕ<br />
ld = ∫ GZ × dϕ<br />
aceasta integrala se rezolva pe cale grafica prin metoda trapezelor, <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> rezulta:<br />
d ϕ<br />
ld = [(GZo+GZ1) + (GZ1+GZ2) +…….+ (GZ(n-1) + GZn)]<br />
2<br />
0<br />
d ϕ<br />
Factorul , se noteaza cu Δφ <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> reprezinta coeficientul bratului de stabilitate<br />
2<br />
dinamica. Acest coeficient depinde de marimea intervalului ales pentru dφ. Pentru a putea opera<br />
cu coeficientul stabilitatii dinamice, intervalul dφ trebuie transformat in radiani. Astfel pentru un<br />
interval dφ = 5°, se btine:<br />
180°…………………….3.14 rad<br />
5°…………………………. dφ<br />
Astfel, dφ = 0.0873 rad.<br />
In mod asemanator se calculeaza valoarea pentru urmatoarele intervale, 10°, 15°, etc.<br />
ϕ<br />
0<br />
103
Rezulta ca bratul de stabilitate dinamica – ld – pentru diferite valori ale unghiului de<br />
inclinare transversala – φ – va fi obtinut ca p<strong>ro</strong>dus intre coeficientul bratului de stabilitate<br />
dinamica <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> sumele bratelor de stabilitate statica din paranteza, astfel<br />
l10° = GZo+GZ1<br />
l20° = (GZo+GZ1) + (GZ1+GZ2)<br />
ln° = (GZo+GZ1) + (GZ1+GZ2)+…………….+(GZ(n-1) + GZn)<br />
Reprezentand grafic bratele de stabilitate dinamica astfel calculate, se obtine curba de<br />
stabilitate dinamica, care da variatia lucrului mecanic efectuat de cuplul de redresare sau variatia<br />
bratului de stabilitate dinamica, functie de variatia unghiului de inclinare transversala.<br />
Pentru a evidentia mai bine p<strong>ro</strong>prietatile sale, in figura de mai jos am reprezentat<br />
diagrama stabilitatii statice impreuna cu diagrama de stabilitate dinamica.<br />
GZ Ms<br />
` A<br />
ld Md<br />
O<br />
φA<br />
M<br />
A 1 rad<br />
I<br />
V φ<br />
M<br />
MsA ldmaxim<br />
φ<br />
104
De retinut !<br />
Punctele caracteristice ale diagramei de stabilitate dinamica sunt:<br />
• Originea – O;<br />
• Punctul de inflexiune – I;<br />
• Punctul de maxim – M.<br />
P<strong>ro</strong>prietatile curbei de stabilitate dinamica sunt:<br />
• Diagrama de stabilitate dinamica admite in origine axa absciselor ca tangenta. Adica O<br />
este punct de extrem;<br />
• La unghiul corespunzator punctului –M – de maxim al diagramei de stabilitate statica,<br />
diagrama de stabilitate dinamica are un unghi de inflexiune –I;<br />
• Bratul stabilitatii dinamice corespunzator unui punct oarecare –A- reprezinta aria<br />
suprafetei de sub diagrama de stabilitate statica pana la unghiul corespunzator punctului<br />
A;<br />
• La unghiul corespunzator punctului – V – de apus al diagramei de stabilitate statica,<br />
diagrama de stabilitate dinamica are un punct de maxim;<br />
• Daca prin punctul-A- se duce tangenta la diagrama stabilitatii dinamice <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> orizontala<br />
asociata, atunci segmentul masurat pe verticala trasata la 1rad = 57.3° fata de A,<br />
reprezinta la scara diagramei momentul static corespunzator punctului A.<br />
Intrucat stabilitatea dinamica este reprezentata de aria delimitata de diagrama statica <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng><br />
abscisa, rezulta ca domeniul de actiune a stabilitatii dinamice se extinde de asemenea pana la<br />
unghiul de rasturnare, determinat de intersectia curbei de stabilitate statica cu abscisa. Diagrama<br />
stabilitatii dinamice, care reprezinta grafic variatia lucrului mecanic efectuat de cuplul de<br />
redresare, are un punct de inflexiune in dreptul unghiului corespunzator maximului diagramei<br />
statice, iar maximul acestei diagrame are loc in dreptul unghiului de rasturnare.<br />
In incheiere putem concluziona ca stabilitatea dinamica este importanta in studiul<br />
stabilitatii navei deoarece este un factor important in evaluarea oscilatiilor navei (ruliului).<br />
Trebuie avut in vedere intotdeauna ca ceea ce reduce stabilitatea statica va reduce deasemenea<br />
stabilitatea dinamica. Nava va fi in echilibru dinamic atunci cand lucrul mecanic exterior este<br />
egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate.<br />
Deosebirea dintre stabilitatea dinamica <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> stabilitatea statica<br />
transversala<br />
<st<strong>ro</strong>ng>Stabilitatea</st<strong>ro</strong>ng> statica transversala este termenul folo<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>t pentru a descrie capacitatea navei<br />
aflata in echilibru de a reveni in pozitie dreapta atunci cand ea a fost inclinata de o forta externa,<br />
<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> se determina cu formula :<br />
Momentul de redresare = GZ (bratul de redresare) x Deplasamentul navei<br />
unde GZ masoara cat de departe sunt separate pe orizontala G <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> B la un anumit unghi de<br />
inclinare.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>Stabilitatea</st<strong>ro</strong>ng> dinamica a unei nave la un anumit unghi de inclinare reprezinta lucrul<br />
mecanic efectuat de fortele externe pentru a inclina nava la acel unghi, <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> se determina cu relatia:<br />
Stabilitate dinamica = Deplasamentul x Aria (0º la θº)<br />
105
Deosebirea dintre cei doi termini de mai sus este clarificata prin figura de mai jos:<br />
Momentul stabilitatii statice va fi acela<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> pentru nava inclinata la 25º sau 53º. Totu<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>,<br />
stabilitatea dinamica va fi evident mult mai mare la 53º deoarece este nevoie de mai mult lucru<br />
mecanic al fortei externe pentru a inclina nava la unghiuri de inclinare mai mari.<br />
Toate explicatiile de mai sus sunt reale pentru o nava care se afla in apa calma <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>n nu este<br />
inclinata la un unghi mai mare de unghiul de inundare p<strong>ro</strong>gre<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>va. Mai mult decat atat, este<br />
presupus ca pozitia centrului de greutate al navei nu se misca, chiar <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> atunci cand nava este<br />
inclinata la astfel de unghiuri mari de inclinare pentru care este trasata in mod normal o curba de<br />
statibilitate statica. In mod clar, in practica, <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>tuatia cand nava se inclina in timpul marsului este<br />
complet diferita. In acel caz trebuie luati in con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>derare factori precum, stabilitatea navei pe<br />
cresta <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> pe gol de val, parametric <strong>ro</strong>lling, miscarile de tangaj, ruliu etc adica efectele dinamice<br />
ale miscari navei in mars in general, miscarea dinamica a apei ambarcata pe punte.<br />
Este clar ca abordarea “dinamica” trebuie adoptata pentru determinarea bunei stari de<br />
navigabilitate a navei in termeni ai stabilitatii navei. Cercetarile la nivel mondial sunt pe cale sa<br />
gaseasca o abordare “dinamica” mai realistica in ceea ce priveste stabilitatea navei. Oricum,<br />
pentru ca aceasta p<strong>ro</strong>blema sa fie bine determinata este de natura aleatorie in care fortele<br />
mediului inconjurator care actioneaza, cum ar fi, vanturi, valuri, sunt greu de prezis in mod real.<br />
106
3.5. Criteriile de stabilitate conform International Code on Intact Stability, 2008<br />
(2008 IS Code).<br />
Maritime Safety Committee (MSC) a adoptat la data de 4 Decembrie 2008, prin rezolutia<br />
MSC.267(85), The International Code on Intact Stability, 2008, cunoscut <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> sub denumirea de IS<br />
Code 2008, care va intra in vigoare in Martie 2010.<br />
Acest Code a fost intocmit pentru a furniza, intrun <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>ngur document, cerintele obligatorii<br />
prevazute in partea int<strong>ro</strong>ductiva precum <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> in partea A <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> cerintele recomandate prevazute in<br />
partea B a codului.<br />
In partea int<strong>ro</strong>ductiva a Codului este prevazut faptul ca acolo unde recomandarile acestui<br />
Cod sunt diferite de alte Coduri IMO, acestea din urma trebuie con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>derate ca instrumente care<br />
prevaleaza.<br />
In elaborarea acestui Code, un numar de factori influenti cum ar fi nava aflata in deriva<br />
(fara mijloace de p<strong>ro</strong>pul<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>e <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> guvernare), actiunea vantului asupra navelor cu suprafata velica<br />
mare, caracteristicile de ruliu, conditiile de mare rea, etc. au fost luati in con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>derare.<br />
Asa cum este prevazut in art.1 al acestui Cod, “scopul acestuia este de a prezenta criterii<br />
de stabilitate obligatorii <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> recomandate precum <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> alte masuri pentru a se a<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>gura operarea in<br />
<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>guranta a navelor, pentru a minimiza riscul unor astfel de nave, al personalului de la bord <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> al<br />
mediului inconjurator”.<br />
In continuare vom prezenta criteriile de stabilitate prevazute in partea A a Codului<br />
(obligatorii), astfel:<br />
1. Criteriile generale<br />
• Toate criteriile de stabilitate se vor aplica pentru toate conditiile de incarcare;<br />
• Efectele suprafetelor libere vor fi luate in con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>derare pentru toate conditiile de<br />
incarcare;<br />
• Atunci cand nava este prevazuta cu dispozitive anti-ruliu, Administratia trebuie sa<br />
fie satisfacuta ca criteriile de stabilitate pot fi mentinute atunci cand dispozitivele<br />
sunt in operare <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> defectarea <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>stemului de alimentare a acestora sau chiar<br />
defectarea lor nu va rezulta in incapacitatea navei de a satisface cerintele acestui<br />
Code.<br />
• Prevederile vor fi facute pentru o margine de <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>guranta a stabilitatii in toate<br />
stagiile voiajului, atentia fiind pentru acumulari de greutati in plus, cum ar fi<br />
acestea datorita absorbtiei de apa sau inghetului precum <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> a pierderilor de greutati<br />
cum ar fi consumul de combustibil.<br />
• Fiecare nava va fi prevazuta cu o carte de stabilitate (stability booklet), ap<strong>ro</strong>bata<br />
de Administratie, care contine suficiente informatii pentru a ingadui<br />
comandantului navei sa opereze nava in conformitate cu cerintele aplicabile<br />
continute in Cod. Daca un instrument de stabilitate (computer) este folo<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>t ca un<br />
supliment al cartii de stabilitate pentru scopul de a determina conformitatea cu<br />
criteriile de stabilitate, acest instrument trebuie sa fie ap<strong>ro</strong>bat de Administratie;<br />
• Daca sunt folo<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>e curbe sau tabele pentru inaltimea metacentrica minima<br />
operationala sau centru de greutate maxim (VCG) pentru a a<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>gura conformitatea<br />
cu criteriile de stabilitate aceste curbe limita trebuie sa se extinda dincolo de<br />
intervalul de a<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>etele operationale ale navei<br />
2. Criterii referitoare la p<strong>ro</strong>prietatile curbei bratului de redresare<br />
• Aria de sub curba de stabilitate pana la unghiul de 30 grade trebuie sa nu fie mai mica de<br />
0.055m-rad;<br />
• Aria de sub curba de stabilitate pana la unghiul de 40 grade, sau unghiul de inundare daca<br />
acest unghi este mai mic de 40 de grade, trebuie sa nu fie mai mica de 0.09m-rad;<br />
105
• Aria de sub curba de stabilitate intre 30 <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> 40 grade,sau intre 30 de grade <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> unghiul de<br />
inundare, sa nu fie mai mica de 0.03m-rad.<br />
• Bratul de redresare sa fie cel putin 0.2m pentru un unghi de inclinare egal sau mai mare<br />
de 30 de grade;<br />
• Bratul maxim de redresare trebuie sa apara la un unghi de inclinare nu mai mic de 25 de<br />
grade;<br />
• Inaltimea metacentrica initiala sa nu fie mai mica de 0.15m.<br />
3. Criterii referitoare la vant <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> ruliu<br />
• Abilitatea navei de a rezista efectelor combinate ale actiunii vantului din travers <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> a<br />
ruliului vor fi demonstrate, cu referire la figura de mai jos, astfel<br />
• Nava este supusa unei pre<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>uni constante a vantului care actioneaza perpendicular ceea ce<br />
rezulta intrun brat de inclinare –lwl – steady wind heeling lever;<br />
• Din unghiul de echilibru rezultat – φ0 – nava se presupune ca ruleaza datorita actiunii<br />
valurilor la un unghi – φ1. Unghiul de inclinare datorat actiunii cvantului constant - φ0 –<br />
nu trebuie sa depaseasca 16 grade sau 80% din unghiul la care puntea intra in apa, oricare<br />
este mai mic;<br />
• Nava este apoi supusa unei rafale de vant care rezulta intrun brat de iclinare – lw2 – (wind<br />
heeling lever);<br />
• In aceste conditii, aria – b – trebuie sa fie egala sau mai mare decat aria – a, conform<br />
figurii de mai sus.<br />
Unghiurile din figura de mai sus sunt definite astfel:<br />
φ0 – unghiul de inclinare sub actiunea vantului constant<br />
φ1 – unghhiul de ruliu datorat actiunii valurilor<br />
φ2 – unghiul de inclinare la care deschiderile din corpul navei, suprastructuri care nu pot fi<br />
inchise etans, imerseaza, sau 50 de grade, oricarere dinre ele care este mai mic<br />
φc – unghiul unde – lw2 – intersecteaza a doua oara curba bratului de stabilitate.<br />
Cele doua brate, –lwl <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> lw2 – sunt valori constante pentru toate unghiurile de inclinare <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> vor fi<br />
calculate astfel:<br />
106
P * A*<br />
Z<br />
lwl =<br />
1000 * g * D<br />
unde:<br />
<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> lw2 = 1. 5*<br />
lw 1<br />
P – pre<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>unea vantului de 504 Pa.<br />
A – suprafata laterala a navei <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> marfii de pe punte deasupra liniei de plutire<br />
Z – distanta pe perticala dintre centrul lui – A – <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> centrul ariei laterale de sub linia de plutire sau<br />
ap<strong>ro</strong>ximativ la un punct aflat la jumatate din peswcajul mediu al navei<br />
D – deplasamentul navei<br />
g - acceleratia gravitationala<br />
Unghiul de ruliu φ1 va fi calculat astfel: φ1 = 109 * k * X1*<br />
X 2*<br />
r * s<br />
Unde X1, X2, k sunt factori ce se scot din tabele functeie de latimea navei, pescajul<br />
navei, coeficientul volumetric al navei, lungimea navei la linia de plutire respectiva, precum <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng><br />
forma tablei gurnei corpulei navei.<br />
OG<br />
r = 0 . 73 + 0.<br />
6<br />
d<br />
Cu OG = KG – d, distanta dintre centrul de greutate al navei <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> linia de plutire, d fiind<br />
pescajul mediu al navei<br />
navei.<br />
Iar - s – este ub fctor care se determina din tabele functie de perioada naturala de ruliu a<br />
4. Criterii speciale pentru anumite tipuri de nave<br />
4.1 Nave pasagere<br />
Navele pasagere trebuie sa indeplineasca ccriteriile de stabilitate de mai sus. In plus,<br />
unghiul de inclinare datorat aglomararii de pasageri intrun <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>ngur bord nu trebuie sa depaseasca<br />
10 grade. O greutate minima de 75kg va fi presupusa pentru fiecare pasager cu exceptia ca<br />
aceasta valoare poate fi marita functie de ap<strong>ro</strong>barea Administratiei. In plus, greutatea <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> distribuia<br />
bagajelor trebuie sa fie ap<strong>ro</strong>bata de administratie.<br />
Inaltimea centrului de greutate pentru navele pasagere va fi presupusa egala cu:<br />
1. 1m deasupra nivelului punti pentru pasagerii in pozitie varticala;<br />
2. 0.3m deasupra scaunului pentru pasagerii pe scaune.<br />
In plus, unghiul de inclinare datorat giratiei navei nu trebuie sa depaseasca 10 grade.<br />
4.2 Nave pet<strong>ro</strong>lier<br />
Navele pet<strong>ro</strong>lier, asa cum sunt definite in prezentul Cod, trebuie sa fie conforme cu<br />
regula 27 din Anexa I din MARPOL 73/78.<br />
4.3 Nave care transporta cherestea pe punte<br />
Navele care transporta cherestea pe punte trebuie sa satisfaca cerintele generale de<br />
stabilitate de mai sus (criteriile 1,2,3) in afara de cazul cand Administratia este satisfacuta cu<br />
aplicarea prevederilor alternative de mai jos, asfel:<br />
1. aria de sub curba de stabilitate <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> unghiul de 40 grade, sau unghiul de inclinare daca acest<br />
unghi este mai mic de 40 de grade, sa nu fie mai mica de 0.8m-rad;<br />
107
2. valoarea maxima a bratului de redresare trebuie sa fie cel putin 0.25m;<br />
3. pe toata durata voiajului, inaltimea metacentrica nu trebuie sa fie mai mica de 0.1m,<br />
luand in con<st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng>derare absorbtia apei de ccatre marfa de pe punte <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> / sau acumularile de<br />
gheata pe suprafetele expuse;<br />
4. cand se determina capacitatea navei de a se opune efectelor combinate ale vantului de<br />
travers <st<strong>ro</strong>ng>si</st<strong>ro</strong>ng> a ruliului (conform celor explicate mai sus), conditia unghiul limita de inclinare<br />
de 16 grade sub actiunea vantului constant trebuie sa fie satisfacuta, dar criteriul aditional<br />
de 80% din unghiul de inclinare la care puntea intra in apa poate fi ignorat.<br />
4.4 Nave care transporta cereale<br />
<st<strong>ro</strong>ng>Stabilitatea</st<strong>ro</strong>ng> navelor care transporta cereale trebuie sa satisfaca cerintele stabilite in<br />
International Code for the Safe Carriage of Grain in Bulk asa cum a fost adoptat prin resolutia<br />
MSC.23(59). Aici facandu-se referire la partea C din Capitolul IV din Conventia SOLAS.<br />
108