POLUAREA CU HIDROCARBURI METODE DE INTERVENTIE

POLUAREA CU HIDROCARBURI
METODE DE INTERVENTIE
1

Elementele esentiale care stau la baza
interventiei în caz de poluare marinã cu
hidrocarburi se concretizeazã în:
• Existenta unui organism de coordonare si
de organizare national (legal);
• Personal specializat si antrenat;
• Echipamente specializate si fiabile;
• Plan de contingentã, o strategie de
2

Faza de pregãtire a interventiei este esentialã
pentru limitarea rapidã si eficientã a
pagubelor si a impactului ecologic,
cuprinzand urmatoarele aspecte:
• Supravegherea evolutiei poluantului;
• Planificarea operatiunilor de interventie;
• Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitãti;
• Formarea echipelor de interventie, coordonatori,
specialisti, operatiuni.
3

Obiectivele principale ale interventiei
sunt:
• Protejarea tarmului, limitarea pe cat posibil a
poluarii zonelor sensibile (economice, turistice,
rezervatiilor etc.).
• Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri
provenite in urma poluarii.
• Reabilitarea zonelor poluate astfel incât din
punct de vedere ecologic acestea sa revina la
faza initiala.
4

Metodele de interventie in cazul unei poluãri
marine accidentale cu hidrocarburi:
• Degradarea naturalã (nu se intervine);
• Transferul poluantului din tancurile avariate în
barje, nave de stocare etc.;
• Arderea in situ;
• Dispersarea chimicã în masa apei;
• Concentrarea si colectarea petrolului de pe
suprafata apei;
5

APLICAREA METODELOR DE INTERVENTIE
ESTE CONDITIONATA DE:
• PROCESELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA POLUANTULUI
DEVERSAT PE APA/SOL,
• CONDITIILE HIDRO-METEO,
• POLUANT – cantitate/tip,
• TIPUL ZONEI POLUATE,
• TIPUL IMPACTULUI,
• RESURSELE MATERIALE SI UMANE DISPONIBILE,
6

CAPITOLUL I
PRINCIPII GENERALE PRIVIND
INTERVENTIA IN CAZ DE
POLUARE MARINA CU
HIDROCARBURI
7

RINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE
POLUARE MARINA CU HIDROCARBURI
I.1. SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUARE
I.2. EFECTELE POLUARII
I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM
I 4. TIPURI DE HIDROCARBURI,CARACTERISTICI
PROCESE DE TRANSFORMARE
8

I.1 SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE
POLUARE
9

Platformele offshore de foraj si extractie
10

Transport naval de marfuri si persoane
11

Coliziuni, esuari, incendii, alte accidente.
accidente
12

Instalatii utilizate in
operatiunile de
incarcare/descarcare
marfa
13

Surse provenite de la tarm: scurgerile pluviale si
deversarile de ape uzate, provenite din:
- aglomerarile urbane,
- activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de
prelucrare/rafinare ale produselor petroliere,
- activitatile desfasurate in porturi, santiere navale, navale,
etc.
14

* Surse provenite din atmosfera
* Sursele Sursele
provenite din cauze naturale se refera la
eruptiile naturale de gaze sau hidrocarburi
15

Platforme
Offshore
2%
SURSE DE POLUARE:
MEDIEA ANUALA = 2.350.000 Mt
Total= 2.35 Mt/an
1.175.000 tone
47.000 tone
Deversari
de la tarm
50%
Surse
naturale
11%
258.000 tone
Din
atmosfera
13%
Transport
24%
305.000 tone
16
564.000 tone

SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE
POLUARE
CANTITATEA MEDIE ANUALA DE HIDROCARBURI
DESCARCATA IN MEDIUL ACVATIC
ESTE DE CIRCA 2.400.000 Mt
din care :
1. Descarcari de la tarm(50%):
- scurgeri pluviale, deversari ape uzate,
- procesare hidrocarburi: rafinare, prelucrare,
- activitati portuare: santiere navale.
17

2. Transport naval (24%):
- incarcare descarcare,
- bunkeraj,
- coliziuni,
- esuari,
- sparturi in coca navei, incendii.
18

3. Atmosfera (13%):
- gaze, fum, eliminate in atmosfera in urma
arderilor hidrocarburilor.
19

4. Naturale ( 11%):
- eruptii naturale de gaze/hidrocarburi
in mediul acvatic.
20

5. Platformele offshore ( 2%):
- accidente in operatiunile de foraj,
extractie, transfer marfa.
21

CLASIFICAREA NIVELELOR DE
POLUARE
(se se refera doar la activitatile de transport
naval)
(conform clasificarilor OPRC)
MINORA = nivel 1 - mai mica de 7 tone
MEDIE = nivel 2 - intre 7 - 700 tone
MAJORA = nivel 3 - peste 700 tone
22

Cauzele poluarilor datorate transportului
naval (24%) provin (cantitativ) din:
Descarcari de la tarm
Platforme offshore
24%
Naturale Atmosfera
Deversari de santina
Curatirea tancurilor
Incarcare descarcare
Terminale maritime
Accicidente la petroliere
Accidente altele decat la petroliere
Docuri uscate
23

POLUARILE PROVENITE DE LA NAVE, CLSIFICATE PE
NIVELE DE POLUARE SUNT GENERATE DE URMATOARELE
CAUZE:
Procentual numeric
NIVELUL POLUARII
> 700 T
7-700 T
< 7 T
NIVEL 3 de poluare
NIVEL 2 de poluare
NIVEL 1 de poluare
0% 25% 50% 75% 100%
Numarul cauzelor deversarilor in %
24
Incarcare
descarcare
Bunkeraj
Esuari
Coliziuni
Sparturi incendii
Source: ITOPF, 2002

Numele navei Anul Locatia Petrol deversat
(t)
Atlantic Empress 1979 Tobago 287.000
ABT Summer 1991 La distanta de 700 Mm de Angola 260.000
Castillo de Bellver 1983 Golful Saldanha, Sud Africa 252.000
Amoco Caduz 1978 Bretania, Franta 223.000
Haven 1991 Genoa, Italia 144.000
Odyssey 1988 La distanta 700 Mm de Noua Scotie, 132.000
Canada
Torrey Canyon 1967 Insulele Scilly , Anglia 119.000
Urquiola 1976 La Coruna, Spania 100.000
Hawaiian Patriot 1977 La distanta de 300 Mm de Honolulu 95.000
Independenta 1979 Bosphor, Turcia 95.000
Jakob Maersk 1975 Oporto, Portugalia 88.000
Braer 1993 Shetland Islanda, Anglia 85.000
Khark 5 1989 La distanta de 120 Mm la Atlantic 80.000
coasta Morocco
Aegean Sea 1992 La Coruna, Spania 74.000
Sea Empress 1996 Milford Haven, Anglia 72.000
Katina P. 1992 Maputo, Mozambic 72.000
Assimi 1983 55 Mm distanta de Muscat, Oman 53.000
Metula 1974 Stramtoarea Magellan, Chile 50.000
Wafra 1971 Cap Agulhas, Sud Africa 40.000
Exxon Valdez 1989 Prince William Sound, Alaska, USA 37.000
25

CANTITATILE DE PETROL DEVERSATE
ACCIDENTAL DE O SINGURA NAVA POT DEPASI
UNEORI CELELALTE SURSE DE POLUARE DIN
ANUL RESPECTIV
(000's of tonnes)
650
600
550
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Atlantic
Empress
287,000
tonnes
Castillo de Bellver
252,000 tonnes
ABT Summer
260,000 tonnes
1970 72 74 76 78 1980 82 84 86 88 1990 92 94 96 98 2000
26
Erika
20,000 tonnes

TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA
PRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICAND
FACTORUL DE RISC AL ZONEI
27

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA CRESTEREA
NUMARULUI DE ACIDENTE INSOTITE DE
POLUARI MAJORE SUNT:
• Cresterea cantitatii de petrol transportate,
• Caracteristicile locale de navigatie: densitatea
traficului, conditiile hidro-meteo, adancimea apei,
vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase,
• Operatiunile desfasurate: intrare /iesire din port,
incarcare descarcare marfa, bunkeraj,
• Lipsa sistemelor de avertizare.
28

Analiza surselor de poluare este
necesara pentru:
1. Stabilirea prioritatilor de stopare/eliminarea
surselor/cauzelor preponderente de poluare prin masuri
legislative si actiuni de prevenire,
2. Stabilirea prioritatilor de dotare cu echipamente
(tip/cantitati/baze de interventie),
3. Stabilirea strategiei optime de interventie
(onshore/offshore),
4. Stabilirea prioritatilor de interventie (zone cu risc ridicat de
poluare).
29

Poluararile minore de la tarm pot fi prevenite
prin adoptarea unor masuri :
• Amplasarea in zonele cu risc a unor baze de
interventie,
• Sisteme de siguranta in exploatare,
intretinere, inspectii periodice , etc,
• Statii de epurare,
• Cadru legislativ,
• Personal specializat
30

Desi rare, poluarile majore provenite din
transportul naval nu pot fi controlate (ca
cele minore) dar pot fi prevenite prin
aplicarea unor masuri de prevenire:
- Cadrul legislativ adecvat,
- Norme speciale de constructie a navelor,
- Aparatura de navigatie,
- Personal specializat, training.
31

Evaluarea riscului ( factori)
• Sursa de pericol:
- natura poluantilor,
- cantitatea de poluant,
- caracteristicile fizico-chimice ale
poluantului,
- gradul de toxicitate al acestuia,
- caracterul inflamabil si exploziv, etc
• Vectorii de transfer: caracteristicile mediului
agresat si conditiile hidro-meteo la
momentul producerii poluarii.
• Tinta: mediu fizic, biologic sau socio-
32
economic

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE
LA LITORALUL ROMANESC
• Nivel maxim de risc : Constanta , Midia,
Mangalia;
• Nivel mediu de risc :
trasee navale, ancorajele, traseele
conductelor de transport titei , platformele
PETROMAR;
• Nivel redus de risc : Vama Veche - 2Mai,
Neptun - Eforie, Corbu –
33

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD
nivel maxim de risc
34

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD
nivel maxim de risc
35

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN
ZONA CENTRALA nivel mediu/redus de
risc
36

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE
NORD - nivel redus de risc
37

CAZURI DE POLUARE
MARINA CU HIDROCABURI
POLUARI MAJORE
Nivel 3 > 700 Mt
39

Haven : 144.000 t petrol (1991)
• La 7 Mm de Genoa Franta s-a
rupt in 3 parti.
• In urma exploziei au luat foc
10.000 t de titei.
• 35.000 t titei au poluat coastele
Frantei si Principatului de Monaco.
• Au fost utilizati 2.000 m baraje.
40

Braer: 85.000 t petrol (1993)
• Esueaza pe coastele Scotiei (Shetland).
• Pierde toata marfa.
• Vremea nefavorabila si conformatia stancoasa a
tarmului favorizeaza dispersia masiva a
poluantului.
41

Sea Empres: 130.824 t petrol (1996)
• Esueaza pe coastele Tarii Galilor.
• Se incearca transferul marfii in tankul Borga.
• Datorita conditiilor meteo nefavorabile (ulterior) se produce
o poluare cu circa 72.500t petrol a plajelor.
42

Sea Empres - poluarea tarmului
43

Erika: 30.000 t petrol (1999)
• Se rupe in 2 parti in golful Biscaia la 60 Mm de coastele
Frantei.
• Pierde 14.000 t in momentul initial.
• Ambele sectiuni plutesc vertical inainte de a se scufunda, la
130m adancime cu circa 16.000t.
44

• Datorita conditiilor neprielnice (furtuna) au fost
colectate de pe apa doar 1.100 t poluant.
• 400 km de tarm a fost poluat.
Erika: 30.000 t petrol (1999)
(1999
• Au fost implicati 5000 persoane in operatiunile de
curatire.
• 30.000 pasari au fost afectate
• Operatiunea a costat 7.8 miloane lire sterline.
45

CAZUL PRESTIGE
• DESFASURAREA ACCIDENTULUI
• INTERVENTIA OFFSHORE
• INTERVENTIA LA NIVELUL TARMULUI
• RESURSELE UTILIZATE
46

Nava tanc petrolier – 77.000 tdw.
47

* Traseul navei – Lituania-
Singapore
* 13/11/2002 la 45km
Finisterre (Spania) trimite un
SOS
48

*Incidentul incepe pe 13/11/2002 cand datorita
furtunii puternice nava este avariata, incepand sa
piarda titei din tankurile 3&4;
* 19 spre 20/11/2002 nava este abandonata;
*Salvatorii remorcheaza nava in larg;
*La 250km in larg nava se rupe in doua si se
scufunda cu o parte din incarcatura la 3500 m
adancime
49

Consecinte
660 mile de litoral poluat
Poluarea afecteaza 3 state
Poluarea afecteaza 7 regiuni
50

OPTIUNI DE INTERVENTIE
•Tieiul este prea vascos/nu se poate interveni cu
dispersanti;
•Furtuna nu permite interventia in zona offshore;
•Au fost totusi unele incercari de interventie offshore
dar poluantul s-a extins pe suprafete intinse;
•Singura optiune ramane interventia pe litoral.
51

Poluarea coastei spaniole
• 700 km de tarm poluat;
• Zona poluata a cuprins tipuri
diferite de tarm:
- stancos;
- plaje cu nisip
- pietris si galete
- estuare
- constructii hidrotehnice
- mlastini
52

•Economic
- Pescuit
- Turism
•Ecologic
- Crustacee
- Pasari
- Pesti
Impact
53

Comportamentul poluantului
• Depunere pe tarm
• Patrundere in substrat
• Amestecarea cu nisip
54

Tarm stancos
• Forme de viata sensibile/interzis procedeul de curatire cu
aburi
• Depoluare manuala
• Depoluare vacuumatica
• Acces dificil
55

Pietris si galete
Pompare vacuumatica
Manuala
Transportul si spalarea pietrelor poluate
Degradare naturala
56

Plaje cu nisip
Nisipul amestecat cu titei este
preluat mecanic si curatat
Urmele ramase sunt preluate manual
57

Tarm mlastinos
Zona vulnerabila/biodiversitate
Biodegradare naturala
Colectarea manuala a titeiului
vascos
58

Constructii
hidrotehnice
Usor de curatat: spalare cu
aburi sub presiune
Impact negativ
asupra turismului
59

Resurse umane/participanti
• Asistenta din partea unor organizatii: OSRL,
CEDRE, ITOPF, Irish coastguard, Le Floch
Depollution, etc.
• Localnici, voluntari, armata, pescari, garda
de coasta, etc.
60

Logistica
• Circa 3000 de soldati zilnic pe plaja + alti
4000 ca suport indirect;
• Un total de 350.000 kituri de protectie
(costume individuale de protectie);
• 160.000 unelte de interventie manuala;
• 1.200 ore de zbor;
• Circa 350 piese constand in echipament
specializat de interventie, utilaje de
transport, etc.
61

Deseuri
amestecate/diverse
Deseuri
lichide/semilichide
62

Depozite temporare de stocare
63

Interventie cu utilaje mecanice
64

Recuperare manuala
65

CONCLUZII
• FIECARE ACCIDENT ESTE UNIC IN FELUL SAU.
• PENTRU FIECARE POLUARE SE APLICA O
STRATEGIE DIFERITA
• NU EXISTA O RETETA VALABILA PENTRU
FIECARE CAZ IN PARTE
• NECESITATEA UNUI PLAN NATIONAL DE
INTERVENTIE.
66

I.2. EFECTELE POLUARII
67

Grad de sensibilitate/vulnerabilitate
Vulnerabilitate = suma efectelor negative
induse de poluant in zona.
Vulnerabilitatea include si potentialul de
“autoaparare“ al zonei
Cartarea gradului de vulnerabilitate este
necesara protejarii zonelor sensibile si
stabilirii tehnologiei de interventie
68

TIPURI DE IMPACT
Economic
Ecologic
Social
Politic
69

IMPACTUL ECONOMIC
• Impactul economic se refera la efectele negative
induse activitatilor economice, in cazul unei
poluari accidentale sau cronice.
TIPURI de ACTIVITATI
Industriale
Turistice
Pescuit industrial, sportiv si acvacultura,
Transport naval
Extractie, foraj
70

TURISM (hoteluri, restaurante, parcuri de
distractie, agrement, etc)
Statiune turistica
port turistic
Turismul sursa importanta de venit,
genereaza impozite pentru alimentarea
bugetului de stat.
71

plaja MAMAIA
•Plaje amenajate corespunzator, in conditiile mentinerii curateniei;
•Poluarea cu hidrocarburi a plajelor turistice si a zonelor de agrement
poate provoca daune pe termen lung;
•Efectul poluarii este cu atat mai grav atunci cand aceasta se produce
in perioada sezonului.
plaja poluata
72

Capacitatea totala de cazare 28.000 locuri
Numarul total de unitati turistice
din Mamaia
Numarul total de unitati turistice
din Constanta
80
26
Unitati 4-5 stele 16
Unitati de 1-3 stele 90
Numarul turistilor /an 378.000
Turisti straini 52.000
Durata medie a sejurului 5 – 7 zile
Gradul de ocupare pt. Statiunea
Mamaia
77%
73

Santiere navale
Activitati industriale
Operatiuni portuare
Terminale petroliere
74

TRANSPORT NAVAL
• sursa de venit ;
• aprovizionarea cu materii
prime.
persoane
75
marfa

Activitati - posibile surse de poluare
Transport hidrocarburi
Incarcare/descarcare marfa
76

In caz de poluare
• Activitatile industriale au un caracter permanent.
• Indicele de vulnerabilitate zonal are o valoare
ridicata pe toata durata anului.
• Costurile interventiei sunt ridicate adaugandu-se
pagubelor economice produse prin incetarea activitatilor
industriale.
77

Extractie si foraj
Platforme de extractie/foraj
Transport petrol prin conducte
submarine si terstre
78

PESCUIT INDUSTRIAL
(pescuit cu unelte fixe si active)
Productia de peste:
- 3 milioane tone in 1900
- 86 milioane tone in 1989
Stocurile de peste sunt in declin nu atat ca numar ci mai ales ca
marime si ca dificultate in a le captura.
79

Efectele poluarii asupra pescuitului
- contaminarea organismelor marine cu
poluant,
- interzicerea accesului navalor de pescuit
in zona poluata in vederea evitarii
contaminarii cu poluant a uneltelor de
pescuit, si a corpului navelor,
- interzicerea accesului in zonele poluate
pentru evitarea accidentelor cauzate de
intoxicare cu vapori sau a celor provocate
de explozii,
- inchiderea porturilor pescaresti cu baraje
antipetrol in vederea protejarii acestora
80

Baraj antipetrol de
protectie
MARICULTURA
(midii, stridii, etc)
81

EFECTELE ECOLOGICE
efectele induse depind de urmatorii factori:
• volumul deversarii si caracteristicile fizico-chimice ale
poluantului,
• conditiile hidro-meteo,
• anotimpul in care se produce dezastrul,
• prezenta structurilor hidrotehnice de aparare, a resuselor
de hrana, prezenta zonelor populate aflate in calea
deplasarii poluantului,
• topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei,
• relatia poluant - sediment, gradul de amestecare al
acestora.
82

In functie de prezenta factorilor enumerati, efectele ecologice
ce rezulta in urma unei poluari, includ :
• schimbari fizice si chimice in cadrul ecosistemului,
• schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea, psihologia, si
comportamentul individual ale organismelor si speciilor,
• cresterea mortalitatii, distrugerea sau modificarea unui
intreg ecosistem datorita efectului combinat
toxicitate/sufocare/inabusire
Impactul poate fi indus prin
actiunea directa a poluantului
actiunea indirecta a poluantului
activitatea de depoluare
83

CONTAMINAREA FIZICA A BIOTEI (in
functie de tipul tarmului)
poluantul se depune pe stanci sub forma de benzi
In cazul plajelor nisipoase, cu panta lina,
poluantul este impins de valuri in interiorul tarmului,
poluantul ″ pluteste ″ pe tarm, migrand in diverse directii
84

Ecotoxicologia
Cresterea ratei mortalitatii se datoreaza toxicitatii fractiilor solubile in
apa: alchene, benzene si naftalene
″Doza Doza letala″ letala = DL50 (la 96 ore expunere) este cuprinsa intre 0,5 mg/l si 10
mg/1
Prezenta hidrogenului sulfurat (H2S) este principala cauza care poate
genera efecte letale imediate
• 1PPM = 0.0001 % - detectabil dupa miros, irita traseul respirator,
• 10PPM = 0.001 % - expunere maxim 8 ore,
• 20PPM = 0.002 % - peste 20PPM este necesar utilizarea echipamentului
de protectie,
• 100PPM = 0.01 % - neutralizeaza simtul olfactiv in 3-5 minute, se produc
arsuri ale cailor respiratorii, ale ochilor, tuse.
• 200PPM = 0.02 % - distruge rapid simtul olfactiv, produce grave arsuri la
nivelul ochilor si a gurii,
• 700 PPM = 0.7 % - pierderea cunostintei, stop respiratoriu, moarte daca
nu se inervine cu mijloace artificiale de resuscitare,
• 1000 PPM = 0.1% - pierderea imediata a cunostintei, daune la nivelul
creierului, survine moartea in circa 3 – 5 minute de expunere.
85

Efectele poluarii cu petrol asupra pestilor
Peste contaminat cu petrol
- mortalitatea la pestii adulti este
foarte rara in cazul poluarilor cu
petrol;
- larvele sunt cele mai expuse.
In anumite cazuri au fost observate efecte negative in ceea ce priveste procesele
de reproducere, incluzand comportamentul, fertilitatea si succesul fertilizarii
icrelor .
Populatiile de pesti pot fi intr-un pericol real in urmatoarele cazuri :
• Poluare majora cu hidrocarburi a zonelor onshore;
• Poluare in timpul sezonului de reproducere;
• Atunci cand sunt poluate zonele protejate pentru
speciile pe cale de disparitie.
86

Efectele poluarii cu petrol asupra pasarilor
Cele mai expuse sunt acele specii de pasari care depind exclusiv de
mediul acvatic
Patrunderea petrolului in spatiile interstitiale ale penelor afecteaza
capacitatea termoizolanta si hidroizolanta a acestora =
hipotermia/scaderea flotabilitatii individului
Inecul si hipotermia sunt
considerate ca fiind
principalele cauze ale
efectelor letale pe care
poluarea cu petrol le are
asupra pasarilor.
87

Cele mai frecvente cazuri de ingerare a compusilor petrolieri se
datoreaza pe de o parte curatirii penelor contaminate cu ciocul, pe de alta
parte cunsumului hranei contaminate.
Depunere petrolului pe coaja oului in
perioada de incubatie provoaca
anomalii in dezvoltarea embrionului
sau chiar moartea acestuia.
Speciile dispersate pe arii intinse sunt mai putin
afectate in caz de poluare accidentala cu petrol.
88

Efectele poluarii cu petrol asupra mamiferelor
Depunerea unui strat de poluant pe blana sau piele
Expunerea la petrol se poate
produce prin:
- contact fizic direct cu
poluantul din coloana de apa,
care pluteste pe suprafata apei,
sau care este depus pe tarm,
- ingestia hranei contaminate,
- inhalarea vaporilor toxici.
Animalele a caror protectie termica este asigurata
de piele sau blana sunt vulnerabile la contactul direct urmat
de depunerea poluantului pe acestea.
In acest caz se instaleaza hipotermia.
89

Delfini – ingestie, intoxicare
Delfinii pot stimula contractii vasculare sau ale glandelor
care produc grasimi in scopul controlarii temperaturii
corpului.
90

Expunerea prin inhalare pe termen scurt, produce inflamarea
mucoaselor
Ingestia produsilor petrolieri se realizeaza de regula prin
contaminarea verigilor lantului trofic
91

MOLUSTE
axfixie, acumulare in organism
92

Consecinte ale poluarii cu hidrocarburi pentru
organismele marine
Sensibilitate Efecte
imediate
Alge slaba degradarea
tesuturilor in
zona de
contact
moluste puternica axfixie
forme
fixate pe
roci
puternica
axfixie
Efecte pe termen lung
refacere lenta in timp
acumulare in organisme
acumulare in organismele
filtratoare in functie de timpul
de contact
93

pesti
Sensibilitate Efecte imediate Efecte pe termen lung
slaba pentru
adulti
puternica
pentru larve si
juvenili
mamifere Variabila,
puternica
pentru cele
acvatice
pasari
variabila
puternica
pentru
plonjori
la contact direct
axfixie prin
contaminarea
branhiilor
Contaminarea
externa, ingestie,
hipotermie,
intoxicare.
contaminarea
penajului
intoxicare prin
ingestie
distrugerea oualor
parasirea zonei poluate
influenta deosebit de
grava pentru pestii
bentonici prin
contaminarea
sedimentelor
Decimarea
populatiilor, disparitia
surselor de hrana,
pestele.
Decimarea populatiei,
parasirea zonei.
94

Durata de refacere a bentosului din zona litorala
12
ani
6
ani
2
ani
Refacere medie
Refacere totala
Adapostit Semiadapostit Semiexpus Expus
Cresterea expunerii la energia valurilor
95

Rezervatia
Biosferei Delta
Dunarii
ZONE PROTEJATE/PESCUIT/REPRODUCERE
Rezervatia
marina de la
Mangalia
96

EFECTE SOCIALE
• Poluarea zonelor populate poate avea efecte
negative asupra organismului uman, asupra
starii de sanatate a populatiei,
• Evacuarea zonei,
• Poluarea zonelor populate produce efecte
negative de imagine asupra comunitatii
respective.
97

EFECTE POLITICE
• In cazul in care poluarea depaseste
granite/frontiere apar
pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau
mai multe state implicate.
• Impactul politic este mai accentuat in cazul in care
tarile respective nu sunt membre ale organizatiilor
si conventiilor internationale care sa le acorde
asistenta si protectie in caz de poluare.
98

• Studierea tipurilor de impact posibile a se produce
intr-o zona poluata este necesara in vederea
stabilirii gradului de vulnerabilitate al zonei,
• La aceasta contribuie si studierea tipului tarmului,
Informatiile referitoare la indicii de vulnerabilitate
sunt utilizate la:
• * Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie;
• * Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie;
• * Stabilirea strategiei de interventie.
99

I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM
100

TIPURI DE TARM
IMPERMEABILE
• Tarmuri stancoase
• Structuri artificiale
PERMEABILE
• Tarmuri mlastinoase,
• Tarmuri cu nisip si pietris
101

TARM IMPERMEABIL
Poluantul nu se infiltreaza in substrat
Tarmuri stancoase, structuri
portuare/costiere: teren accidentat, acces
dificil, fauna si flora saraca ( se
concentreaza in zona superioara), zona nu e
vulnerabila la poluare, poluantul se
disperseaza si se degradeaza in timp.
faleze / platforme / stanci / structuri artificiale
102

Faleze stancoase expuse la valuri
Roci mai mari de 250 mm
Panta mai mare de 30°
Efect de spalare exercitat de valuri
103

COLONIILE
DE PASARI
SUNT
AMPLASATE
IN ZONA
SUPERIOARA
A FALEZEI
104

DEPUNERE SUB FORMA DE BENZI
De regula nu se
intervine, terenul fiind
accidentat, exista
pericolul de accidente.
105

Platforma expusa la valuri
Linia tãrmului prezintã crevase,
Varietate ecologicã redusa,
Petrolul se fixeazã sub forma de benzi,
Nu se intervine accesul in zona fiind periculos.
106

Structuri portuare: cheiuri, diguri care au la bazã amenajãri
realizate cu ajutorul stabilopozilor sau a blocurilor de piatrã
având dimensiuni mai mari de 0,5m. Acestea produc spargerea
valurilor si protejarea acvatoriilor portuare.
107

Structuri de protectie
Amenajarile de protectie sunt create in
scopul diminuarii eroziunii in zonele
rezidentiale sau de interes turistic/economic.
108

• Poluantul se depune sub forma de benzi,
• Datorita actiunii valurilor petrolul este spalat.
109

Interventia: spalare cu jet de
apa/vapori/dispersanti
110

Tarm stancos adapostit, depozite de scoici,
Bogata diversitate de plante si animale marine
depozite de scoici
111

Poluantul este acumulat in crevase si in
stratul superficial de sediment.
Fiind ferit de valuri, poluantul persista
timp indelungat in zona.
112

Interventia consta in:
Recuperare manuala, spalare cu apa la
presiune joasa la temperatura mediului,
Refacerea ecologica.
113

• Avantaje
CONCLUZII
Avantaje: : poluantul nu poate avansa pe tarm si nu se
infiltreaza in substrat/efectul de spalare a valurilor,
realizand autocuratirea sitului.
• Dezavantaje: Dezavantaje:
accesul persoanelor, echipamentelor este
dificil/imposibil, pericol de accidente.
MODURI DE INTERVENTIE
• Recuperare manualã grosierã,
• Recuperare mecanicã prin metoda aspiratiei vacuumatice,
• Recuperare pasiva prin folosirea adsorbantilor,
• Spalare cu apa rece/calda la presiuni joase/inalte,
• Sablarea suprafetelor si utilizarea produselor de curatire
( dispersanti).
114

TARM PERMEABIL
Textura sedimentului permite patrunderea
poluantului in substrat
• Tarmuri mlastinoase, estuare,
delta,
• Tarmuri cu nisip (grosier, fin) si
pietris
Zonele sunt vulnerabile la poluare, datorita
inaltimilor reduse, poluantul este antrenat de
valuri pe suprafete mari in interiorul tarmului
115

TARM MLASTINOS
Tãrmuri saturate cu apã, canale,
Solul este instabil chiar si în cazul
circulatiei pietonale,
Accesul in zonã este extrem de dificil
Delta
116

Fauna si flora prezintã o varietate si o densitate
deosebitã accentuând sensibilitatea si importanta
zonelor de acest tip.
Zona este extrem de sensibilã mai ales primãvaravara,
în timpul cuibãritului si a depunerilor de
icre.
117

Petrolul aderã rapid la vegetatie
Cu cat vegetatia este mai abundenta cu atat limita de patrundere
a poluantului in interiorul tarmului este mai redusa.
118

Poluantul este impins de valuri pe suprafete mari de tarm,
formand bãltiri sau “plãcinte” vascoase, poate afecta masiv
ecosistemul prin asfixierea plantelor si a faunei.
119

METODE DE INTERVENTIE
Biodegradarea în prezenta bacteriilor
Depoluare manuala
Depoluare prin aspiratie vacuumatica
Utilizarea adsorbantilor
Nu se intervine
Depoluarea se realizeaza cu deosebita atentie, in scopul evitarii
distrugerii vegetatiei, amestecarii poluantului in straturile de
sediment.
120

TARMURI CU NISIP SI PIETRIS
• Tarm cu plaje de nisip:
- nisip fin: 0,1-1mm,
- nisip grosier: 1-2 mm,
- nisip cu pietris: 2-250 mm,
- galete
• Zona este vulnerabila la poluare, poluantul se
poate infiltra in substrat sau poate ramane la
suprafata.
121

Plaje cu nisip grosier amestecat cu pietris sau scoici
format din: nisip (peste 30%), pietris (peste 20%) si scoici (circa 40%).
Aceste plaje sunt stabile, relativ accesibile circulatiei.
122

Plaje cu nisip grosier
Granulatia nisipului în aceste zone este de circa 1÷ 2 mm
Plaje înguste, situându-se de-a lungul falezelor,
Acestea sunt relativ accesibile atat circulatiei pietonale cat si
mijloacelor de transport.
123

Plaje cu nisip fin
Granulatia nisipului este de circa 0,1÷ 1mm,
Ofera posibilitãti de acces având un substrat solid si stabil,
Plaje catalogate ca plaje turistice.
124

COMPORTAMENTUL POLUANTULUI
IMPACT
POLUANTUL ACOPERA TOATA PLAJA
BENZI PARALELE CU MALUL
125

Poluant pe o plaje cu nisip fin
Valurile imping produsul in interiorul tarmului
formandu-se benzi paralele cu malul.
Poluantul poate penetrarea stratul de nisip pana la 10 -20 cm
Aportul de nisip afunda poluantul la circa 20 –
30 cm adancime
Impact economic/imagine
126

Poluant pe o plaja cu nisip grosier
Valurile imping produsul in interiorul tarmului formandu-s
benzi paralele cu malul.
Granulatia nisipului fiind mai mare, petrolul
penetreazã la o adâncime de circa 25÷ 40 cm,
Aportul de nisip provoaca afundarea petrolului
la adancimi de circa 60 cm.
127

Tarm cu galete poluat
Petrolul se strecoarã printre pietre pânã la stratul impermeabil unde
se constituie în bãltiri “subterane” neexpuse ochiului,
Plajele cu un continut accentuat de pietris, degradeaza natural
petrolul depus, într-o proportie mãritã datoritã actiunii abrazive
produsã de valuri.
Plajele adãpostite sunt mai sensibile.
128

Metode de interventie recomandate
Plajele cu nisip si cele cu pietris sunt cele mai expuse
situri, datoritã pantei line si a granulatiei sedimentelor.
Poluantul se combinã cu nisipul, producând astfel
cantitãti mari de deseuri poluate.
Interventia pe plaje trebuie sã previna combinarea
poluantului cu nisipul, sa aibã în vedere spãlarea
cantitãtilor mari de nisip poluat, reamplasarea acestuia
dupã spãlare la aceleasi cote (în aceleasi cantitãti) si la
aceeasi granulatie ca si in faza initialã în vederea evitãrii
eroziunii.
129

INUNDARE
MECANICA
MANUALA
Depoluarea plajelor cu nisip
COMBINATA
130

Depoluarea in zone cu galete/pietris
ABSORBTIE VACUUMATICA
SPALARE CU APA LA
PRESIUNE JOASA
SPALARE CU APA SAU VAPORI
LA PRESIUNE RIDICATA DISPERSANTI
131

•
CALCULUL INDEXULUI DE VULNERABILITATE
• Factori: economic, biodiversitate, social, politic
Tipul tarmului: permeabilitate, structura, grad de
autoaparare (plaje, mlastini, estuare, faleze,
constructii hidrotehnice)
• Informatiile cuantificate sunt reprezentate grafic
pe harti de risc necesare stabilirii strategiei zonale
de interventie.
132

TIPUL TARMULUI
ROMANESC
• IN PARTEA SUDICA PE O DISTANTA
DE CIRCA 54 KM
- faleze pe circa 30 km ( cu inaltimi de
10-35 m) avand plaje inguste cu nisip
grosier si pietris la baza (Cap Aurora -
Agigea),
- structuri portuare,
- constructii hidrotehnice paralele cu
plajele turistice,
- plaje ( turistice) cu nisip fin
(Mamaia).
• Zona cu vulnerabilitate medie.
133

Plaje cu nisip grosier
Constructii hidrotehnice,
amenajari de protectie
Vama Veche
Mangalia
134

Costinesti
Faleza de leos cu plaje inguste la baza
Faleza cu plaja de pietris
135

Eforie – Cap Tuzla
Plaje cu nisip grosier, acumulari de scoici.
136

Amenajari de protectie
Structuri portuare
Constanta
Mamaia
Plaje cu nisip fin
137

Corbu – faleza stancoasa
138

• IN PARTEA NORDICA
PE O DISTANTA DE
CIRCA 190 KM
- campie aluvionara cu
nisip fin expusa la
valuri (cu inaltimi de
circa 0-3 m),
- campie aluvionara
mlastinoasa expusa la
valuri (cu inaltimi de
circa 0-3 m),
Zona foarte vulnerabila.
139

Portita
Periboina
Campie aluvionara cu nisip fin expusa la valuri (cu inaltimi de
circa 0-3 m),
Periboina
140

Zaton
Sahalin
141

Delta Dunarii
Sfantul Gheorghe
Campie aluvionara mlastinoasa
expusa la valuri (cu inaltimi de circa
0-3 m).
142

143

Zona sudica pe o lungime de
circa 54 km de la Vama
Veche la Midia;
• 3 porturi cu activitati
industriale
• 3 santiere navale,
• terminale petroliere
• 1 combinat petrochimic
• 2 mari orase si o serie de
statiuni turistice,
• circa 30 km plaje turistice,
• 3 porturi turistice,
•
• 1 rezervatie naturala,
• transport naval, activitati de
pescuit industrial,
O retea de aces terstru si naval
Baze cu echipament si personal
specializat de interventie
144

ZONA SUDICA
VAMA VECHE - MIDIA
IMPACT ECONOMIC SI
SOCIAL
145

Zona nordica pe o lungime de circa
190 km de la Midia la bratul
Musura este caracterizata prin:
• Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii
• Mici localitati de pescari
• Lacuri litorale
• Pescuit cu unelte fixe
• Nu exista o retea de
drumuri si nici acces cu
mijloace navale.
• Nu exista baza de
depoluare
146

ZONA NORDICA
MIDIA - BRATUL MUSURA
IMPACT ECOLOGIC
147

148