Curs 11 - Orogenul Carp. Merid. - Doru Juravle
Curs 11 - Orogenul Carp. Merid. - Doru Juravle
Curs 11 - Orogenul Carp. Merid. - Doru Juravle
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Vârsta cristalinului mezometamorfic este considerată Proterozoic mediu<br />
Şisturi cristaline epimetamorfice<br />
Acestea apar pe suprafețe restrânse şi sunt repartizate seriilor cristaline baikaliancaledoniene<br />
de Dăbâca - în M-ții Poiana Ruscă, Miniş - în M-ții Semenic şi Leaota - în M-ții<br />
Leaota. Litologic, sunt alcătuite dintr-un fond de şisturi şi filite cloritoase, sericitoase şi<br />
calcare cristaline.<br />
Cutarea şi metamorfismul cristalinului de grad scăzută, epizonal, s-a produs în<br />
orogenezele baikaliană şi eventual caledonică timpurie (Paleozoic bazal).<br />
Masive de granitoide prehercinice<br />
În domeniul getic, activitate magmatică a avut o amploare mai mică decât în domeniul<br />
danubian, astfel încât corpurile de granitoide sunt mai puține, iar dimensiuni importante au<br />
numai plutonul Poneasca şi plutonul de la Sichevița. Celelalte, precum masivele Buchin,<br />
Criva, etc. au dimensiuni mici.<br />
Plutonul Poneasca – se găseşte în partea central-vestică a M-ților Semenic,<br />
concordant în cristalinul de Sebeş-Lotru. Are o lungime de ordinul kilometrilor şi apare în axul<br />
structurii anticlinale Poneasca.<br />
Petrografic, este alcătuit din granite cu muscovit şi biotit, granodiorite şi diorite<br />
cuarțifere.<br />
Plutonul Sichevița – este situat în partea vestică a M-ților Almăj şi se întinde din Defileul<br />
Dunării spre nord, până în Valea Nerei. Străbate cristalinul de Sebeş-Lotru şi este alcătuit din<br />
granite şi granodiorite.<br />
2. Cuvertura sedimentară a Pânzei getice<br />
După formarea cristalinului epimetamorfic în ciclurile baikalian-caledonian, domeniul<br />
getic a evoluat ca arie continentală până în Carboniferul superior, când reintră în circuitul de<br />
sedimentare.<br />
În Paleozoicul superior sedimentarea are un caracter molasic, în facies continentallacustru.<br />
După depunerea formațiunilor permiene, urmează o nouă fază de exondare pe<br />
întreaga arie getică extinsă în Triasic (cca. 30 mil. ani). Sedimentarea se reia în Jurasicul<br />
inferior, după schițarea zonelor depresionare Reşița - Moldova Nouă, Hațeg, Rusca<br />
Montană, Vânturarița şi Bucegi - Piatra Craiului - Braşov.<br />
Zona Reşița - Moldova Nouă<br />
Este situată în partea de vest a Banatului, extinzându-se pe direcția nord-sud, între<br />
localitățile Reşița şi Moldova Nouă. Sedimentarul aparține la două cicluri: unul paleozoic<br />
superior, interesant din punct de vedere economic prin zăcămintele de cărbuni conținute şi<br />
unul alpin, Jurasic inferior- Cretacic inferior, timp în care s-a format o platformă carbonatică<br />
(Fig. 3).<br />
Seria paleozoic superioară - a luat naştere în condiții continental lacustre, depozitele<br />
fiind de vârstă Carbonifer superior şi Permian inferior.<br />
În Carbonifer s-au acumulat brecii, conglomerate şi gresii în care se intercalează şisturi<br />
argiloase cu cărbuni (zăcămintele de la Secu, Lupac).<br />
În Permianul inferior depozitele sunt formate din argile negre cu intercalații de gresii,<br />
microconglomerate, tufuri şi tufite, în partea inferioară, peste care urmează depozite cu o<br />
colorație predominant roşie, cu conglomerate, gresii şi argile roşii. Colorația roşie indică un<br />
mediu puternic oxidant.<br />
166