18.04.2013 Views

Curs 11 - Orogenul Carp. Merid. - Doru Juravle

Curs 11 - Orogenul Carp. Merid. - Doru Juravle

Curs 11 - Orogenul Carp. Merid. - Doru Juravle

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Vârsta cristalinului mezometamorfic este considerată Proterozoic mediu<br />

Şisturi cristaline epimetamorfice<br />

Acestea apar pe suprafețe restrânse şi sunt repartizate seriilor cristaline baikaliancaledoniene<br />

de Dăbâca - în M-ții Poiana Ruscă, Miniş - în M-ții Semenic şi Leaota - în M-ții<br />

Leaota. Litologic, sunt alcătuite dintr-un fond de şisturi şi filite cloritoase, sericitoase şi<br />

calcare cristaline.<br />

Cutarea şi metamorfismul cristalinului de grad scăzută, epizonal, s-a produs în<br />

orogenezele baikaliană şi eventual caledonică timpurie (Paleozoic bazal).<br />

Masive de granitoide prehercinice<br />

În domeniul getic, activitate magmatică a avut o amploare mai mică decât în domeniul<br />

danubian, astfel încât corpurile de granitoide sunt mai puține, iar dimensiuni importante au<br />

numai plutonul Poneasca şi plutonul de la Sichevița. Celelalte, precum masivele Buchin,<br />

Criva, etc. au dimensiuni mici.<br />

Plutonul Poneasca – se găseşte în partea central-vestică a M-ților Semenic,<br />

concordant în cristalinul de Sebeş-Lotru. Are o lungime de ordinul kilometrilor şi apare în axul<br />

structurii anticlinale Poneasca.<br />

Petrografic, este alcătuit din granite cu muscovit şi biotit, granodiorite şi diorite<br />

cuarțifere.<br />

Plutonul Sichevița – este situat în partea vestică a M-ților Almăj şi se întinde din Defileul<br />

Dunării spre nord, până în Valea Nerei. Străbate cristalinul de Sebeş-Lotru şi este alcătuit din<br />

granite şi granodiorite.<br />

2. Cuvertura sedimentară a Pânzei getice<br />

După formarea cristalinului epimetamorfic în ciclurile baikalian-caledonian, domeniul<br />

getic a evoluat ca arie continentală până în Carboniferul superior, când reintră în circuitul de<br />

sedimentare.<br />

În Paleozoicul superior sedimentarea are un caracter molasic, în facies continentallacustru.<br />

După depunerea formațiunilor permiene, urmează o nouă fază de exondare pe<br />

întreaga arie getică extinsă în Triasic (cca. 30 mil. ani). Sedimentarea se reia în Jurasicul<br />

inferior, după schițarea zonelor depresionare Reşița - Moldova Nouă, Hațeg, Rusca<br />

Montană, Vânturarița şi Bucegi - Piatra Craiului - Braşov.<br />

Zona Reşița - Moldova Nouă<br />

Este situată în partea de vest a Banatului, extinzându-se pe direcția nord-sud, între<br />

localitățile Reşița şi Moldova Nouă. Sedimentarul aparține la două cicluri: unul paleozoic<br />

superior, interesant din punct de vedere economic prin zăcămintele de cărbuni conținute şi<br />

unul alpin, Jurasic inferior- Cretacic inferior, timp în care s-a format o platformă carbonatică<br />

(Fig. 3).<br />

Seria paleozoic superioară - a luat naştere în condiții continental lacustre, depozitele<br />

fiind de vârstă Carbonifer superior şi Permian inferior.<br />

În Carbonifer s-au acumulat brecii, conglomerate şi gresii în care se intercalează şisturi<br />

argiloase cu cărbuni (zăcămintele de la Secu, Lupac).<br />

În Permianul inferior depozitele sunt formate din argile negre cu intercalații de gresii,<br />

microconglomerate, tufuri şi tufite, în partea inferioară, peste care urmează depozite cu o<br />

colorație predominant roşie, cu conglomerate, gresii şi argile roşii. Colorația roşie indică un<br />

mediu puternic oxidant.<br />

166

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!