Curs 11 - Orogenul Carp. Merid. - Doru Juravle

care ar separa domeniul danubian de cel moesic, posibil inverse, sincrone cu subsidența
terțiară a avanfosei.
Implicații geomorfologice, pedologice, hidrografice
- Geomorfologice: corpurile de granitoide din Parâng, Retezat, Muntele Mic, Almăj
dau forme de relief specifice şi contribuie la păstrarea poziției altitudinale dominante; peticul
getic Godeanu contribuie la realizarea altitudinii maxime în acest masiv; formațiunile
calcaroase Jurasic superioare şi Cretacic inferioare au favorizat formarea reliefului carstic din
M-ții Vâlcan, Platoul Mehedinți, M-ții Cernei;
- Pedologice: formarea solurilor zonale de tipul podzolurilor pe şisturile cristaline
cuarțitice; formarea solurilor azonale de tipul rendzinelor pe rocile calcaroase sau de tipul
solurilor brune feriiluviale pe materiale vulcanice şi metamorfice acide;
- Hidrografice: formarea sistemelor hidrografice sub control tectonic sau/şi al
contactelor litologice; de exemplu sistemul hidrografic al Cernei, a fost condiționat de evoluția
faliei subcrustale Cerna şi a grabenului Cernei.
1.2. Pânza getică (dacidele mediane)
Dintre unitățile dacidelor mediane, Pânza getică are cea mai întinsă arie de aflorare.
Pânza getică s-a conturat ca o mare carapace, constituită din formațiuni cristaline şi
depozite sedimentare, şariată peste Autohtonul danubian şi antrenând în frunte Pânza flişului
de Severin.
Pânza prezintă două discontinuități majore: una în partea de sud-vest, la vest de Olteț,
unde eroziunea a fost foarte accentuată, descoperind semifereastra danubiană (în această
zonă Pânza getică se păstrează ca petice de acoperire) şi între Olt şi Dâmbovița (în masivul
Făgăraş, unde a fost acoperită de Pânza supragetică).
Datorită proceselor de eroziune depozitele sedimentare ale pânzei s-au păstrat doar în
zonele Reşița - Moldova Nouă, Hațeg - Rusca Montană, Vânturarița şi Bucegi - Piatra
Craiului - Braşov.
Din punct de vedere geomorfologic, cele mai multe culmi din Carpații Meridionali
aparțin Unității getice: munții Cozia din grupa Făgăraş, Lotrului, Cibin-Sebeş, partea sudică a
munților Poiana Ruscă, Semenic, Dognecea şi Locva. Tot domeniului getic aparțin şi
depozitele păstrate sub formă de petice de acoperire Godeanu, Bahna, Mehedinți şi Vălari.
Stratigrafia
Stratigrafic, pânza este alcătuită dintr-un soclu cristalin prealpin şi o cuvertură
sedimentară de vârstă paleozoic superior-mezozoică.
1. Soclul cristalin prealpin
Cuprinde şisturi mezometamorfice, repartizate grupurilor (seriilor) mezometamorfice de
Sebeş-Lotru şi Voineşti şi seriilor epimetamorfice de Dăbâca, Miniş şi Leaota.
Şisturi cristaline mezometamorfice
Seria de Sebeş-Lotru – are o extindere mare în munții Căpățânii, Lotrului, Cibin, Sebeş,
partea centrală şi vestică a Semenicului, jumătatea sudică a munților Poiana Ruscă şi în
peticele de acoperire Godeanu, Bahna şi Mehedinți.
Petrografic include serii masive, gnaisice, în care se intercalează amfibolite cu
magnetit, micaşisturi, şisturi manganifere, cuarțite, lentile de pegmatite şi serpentinite.
Seria de Voineşti – reprezintă echivalentul stratigrafic al seriei de Sebeş - Lotru, care
aflorează în Leaota. Petrografic este alcătuită din gnaise, roci amfibolice, cuarțite şi
micaşituri.
165