Curs 11 - Orogenul Carp. Merid. - Doru Juravle

unor structuri anticlinale, care se dispun pe aliniamente ce pot fi urmărite pe tot cuprinsul
domeniului danubian.
a) Masivul granitoid de Suşița este un pluton sincinematic, de formă eliptică şi se
urmăreşte din Valea Oltețului spre vest pe o lungime de cca. 60 km şi o lățime de 3–8 km.
Este concordant în şisturile Grupului de Lainici–Păiuş. Este alcătuit din granodiorite, granite,
diorite cuarțifere, cu dezvoltare locală întâlnindu-se granite cu fenocristale de feldspat roşu.
Metodele radiometrice indică o vârstă de 524 Ma.
b) Masivul granitoid de la Tismana este localizat în sud-vestul M-ților Vâlcan şi se
urmăreşte pe cca. 25 km/10 km. Străbate cristalinul de Lainici–Păiuş, fiindu-i atribuită o
vârstă de 650 Ma.
c) Masivul granitoid de Retezat – Petreanu apare concordant în şisturile de Lainici –
Păiuş, sub forma unei boltiri anticlinale. Este un corp sincinematic, alcătuit din granodiorite
porfirice cu textură masivă.
d) Masivul granitoid de Sfârdinu este intrus în cristalinul de Poiana Mraconia, fiind
alcătuit din microgranite leucocrate, granite porfiroide cu biotit şi muscovit şi granodiorite cu
biotit şi hornblendă.
e) Masivul granitoid de Cerna se urmăreşte în lungul Văii Cerna, fiind intrus în
amfibolitele de Drăgşan.
f) Masivul granitoid de Ogradena, are poziția cea mai sudică şi este intrus în rocile
Grupului de Neamțu. Este alcătuit din granite de culoare albă, cu microclin, oligoclaz,
muscovit, biotit, sillimanit şi granat.
3. Şisturi hercinice
Cristalinul hercinic este exclusiv epimetamorfic şi cuprinde grupurile de Tulişa şi
Drencova. Grupul care domină este cel de Tulişa, fiind răspândit în M-ții Parâng, Vâlcan şi
Retezat. Ocupă de obicei zonele axiale al unor sinclinale, sau urmăreşte contactul dintre
Autohtonul danubian şi Pânza getică. Grosimea acestor depozite poate atinge 2000 m, fiind
constituită din formațiuni predominant terigene, de vârstă paleozoică, metamorfozate în
faciesul şisturilor verzi.
4. Masivele de roci bazice şi ultrabazice
Vârsta masivelor este considerată paleozoică datorită faptului că acestea străbat
Grupul epimetmorfic de Corbu, de vârstă Proterozoic terminal – Cambrian.
a) Masivul gabroic Iuți, localizat în sudul M-ților Almăj, este alcătuit din roci de tipul
gabroului și este străbătut de filoane aplitice, lamprofire şi porfire cuarțifere.
b) Masivul gabroic de la Plavişevița, de asemenea localizat în sudul M-ților Almăj, este
alcătuit din gabrouri şi străbate cristalinul de Corbu.
c) Masivul de serpentinite de la Tisovița este alcătuit de asemenea din roci bazice de
tipul gabroului.
5. Cuvertura sedimentară
Succesiunea seriei sedimentare danubiene debutează cu formațiuni molasice ale
Carboniferului superior şi Permianului, depuse în zone mai largi de sedimentare, care le
prefigurează pe cele ale ciclului alpin. Acestea sunt asociate cu roci vulcanice acide,
riolotice. În suita sedimentară alpină la nord de Dunăre depozitele triasice lipsesc, ciclul alpin
debutând cu formațiuni Jurasic inferior, dezvoltate în facies de Gresten sau asemănător cu
acesta. Ciclul de sedimentare alpin este marcat de o întrerupere corespunzătoare
tectogenezei mezocretacice („primei faze getice”), după care sedimentarea este reluată în
Cretacicul superior. Sedimentele neocretacice prezintă o mai mică diversitate litofacială
comparativ cu cele jurasic–eocretacice, recunoscându-se o secvență inferioară pelitică
urmată de formațiuni de wildflysch de vârstă turonian-senoniană. În părțile interne ale
domeniului se depun conglomerate masive, neocretacice.
Cuvertura sedimentară s-a conservat în zonele depresionare: Svinița-Svinecea,
Presacina şi Cerna-Jiu.
162