Curs 11 - Orogenul Carp. Merid. - Doru Juravle

După depunerea acestor roci s-a manifestat tectogeneza moldavică, în care se
produce şariajul depozitelor peste domeniul sudic de platformă.
1.3. Ciclul de sedimentare Basarabian - Pliocen
După mişcările moldavice, Depresiunea getică a avut o evoluție comună cu Platforma
Valahă, motiv pentru care trasarea limitei dintre depozitele de platformă şi avanfosă este
arbitrară.
Basarabian-Chersonianul - este transgresiv, la vest de Horezu venind în contact direct
cu fundamentul carpatic. Se dezvoltă în faciesuri grosiere şi faciesuri calcaroase recifale, pe
rama cristalino-mezozoică şi grezo-marnoase, în partea sudică.
Meoțian - Ponțian – se dezvoltă în facies continental-lacustru, cu nisipuri, gresii, argile
şi cărbuni.
Pliocenul – se dezvoltă într-un facies argilo-nisipos, cu intercalații de cărbuni. La partea
superioară se dezvoltă Formațiunea de Cândeşti, peste care urmează Formațiunea de
Frăteşti, de vârstă Pleistocen inferior.
2. Tectonica
Aranjamentul structural al molasei getice s-a realizat în mişcările stirice veche şi nouă,
însă efectele majore se datoresc tectogenezei moldavice.
Structura cutată poate fi observată la zi între Olt şi Olteț, în structura anticlinală Govora
- Slătioara. În ax se dezvoltă depozitele conglomeratice burdigaliene, structura având o
extensiune pe direcția est-vest, pe mai mulți kilometri. La nord se conturează sinclinalul
Horezu, cu depozite sarmațiene în ax. Spre est, între Ocnele Mari şi sud Râmnicul Vâlcea sa
format o structură anticlinală, urmată la nord de sinclinalul Râmnicu Vâlcea, cu depozite
sarmațiene în ax. În partea de vest apare la zi axul anticlinalului Săcel-Gorj, cu conglomerate
eocene.
La vest de Olt, depozitele sarmato-pliocene acoperă aproape integral depozitele mai
vechi, iar spre est de Valea Oltului, depozitele paleogene aflorează pe suprafețe întinse.
Acestea sunt sedimentate pe o treaptă mai ridicată a fundamentului carpatic, formând o
structură monoclinală cu înclinări sudice. Se consideră că acest sector înălțat al
fundamentului carpatic, dintre Argeş şi Dâmbovița, reprezintă pragul care separă
Depresiunea getică de Depresiunea moldo-valahă a Carpaților Orientali.
În tectogeneza moldavă se produce încălecarea depozitelor depresiunii peste
Platforma Valahă după falia pericarpatică, conturându-se Pânza subcarpatică. Contactul
pericarpatic a fost interceptat cu foraje la Mitrofani şi Spineni (Fig. 7).
Fig. 7. Secțiune geologică prin Pânza subcarpatică (după Mutihac et al., 2003)
După mişcările moldave, mişcările valahe au avut efecte reduse. Mişcările neotectonice
din Cuaternar au determinat realizarea morfostructurilor actuale.
174