Curs 11 - Orogenul Carp. Merid. - Doru Juravle

2. Masive de granitoide prehercinice
Acivitatea magmatică în domeniul supragetic a fost foarte restrânsă. Se cunoaşte un
singur corp intrus în cristalinul de Cumpăna-Holbav din M-ții Făgăraş, denumit masivul de
granitoide Bârsa Fierului. Este un corp cu o lungime de 10 Km şi o lățime de 1 Km, format
din diorite, granodiorite şi granite.
3. Şisturi cristaline hercinice
Şisturile cristaline hercinice sunt epimetamorfice şi au o largă dezvoltare, formând
aproape în întregime M-ții Locva, o parte importantă din M-ții Dognecea şi jumătatea nordică
a M-ților Poiana Ruscă. Acestea au luat naştere în intervalul Ordovician-Carbonifer inferior.
În M-ții Poiana Ruscă s-au format în ordine cronostratigrafică seriile de Bătrâna,
Govăjdia, Ghelari şi Padeş. Sunt alcătuite din şisturi terigene de epizonă (şisturi grafitoase,
cloritoase, sericito-cloritoase, etc.), calcare şi dolomite cristaline. În Formațiunea vulcanogensedimentară
cu şisturi sericito-grafitoase şi şisturi verzi, din baza seriei de Ghelari, sunt
cantonate zăcămintele de fier de la Teliuc şi Ghelari, constituite din ankerit şi siderit, iar din
Formațiunea superioară carbonatică se exploatează marmura de Ruşchița.
În munții Locvei şi Dognecea cristalinul epizonal, hercinic, este repartizat la mai multe
serii (de Locva, de Leşcovița, de Valea Carasului) alcătuite din roci care au rezultat prin
metamorfozarea unor materiale terigene (şisturi cloritoase, sericitoase, cuarțitice) şi
vulcanogen-sedimentare (metadiorite, metadacite, metagabrouri, roci porfirogene).
4. Învelişul sedimentar
Spre deosebire de sedimentarul getic sau danubian, sedimentarul supragetic deşi este
alcătuit din depozite carbonifer-senoniene, acestea sunt dezvoltate în succesiune lacunară,
discontinuă şi cu grosimi mici. Sunt reprezentate de roci carbonatice şi subordonat detritice.
Se deosebeşte ca şi în cazul domeniului getic un sedimentar preparoxismal şi unul
postparoxismal.
Tectonica
Unitățile supragetice, ca şi cele getice, au suferit două momente de tectogeneză: primul
contemporan cu prima fază getică (Apțian - austric) şi al doilea cu a doua fază getică
(Senonian - laramic).
Spre deosebire însă de cele getice, în care caz principala deplasare s-a realizat în faza
a doua, şariajele supragetice au avut cea mai importantă deplasare în prima fază, când s-au
pus în loc în cea mai mare parte unitățile supragetice.
Pânza de Severin (dacide externe)
2. DOMENIUL FLIŞULUI
Corespondentul Pânzei de Ceahlău în Carpații Meridionali este pânza de Severin. Ea
reprezintă Dacidele externe, fiind situată între Pânza getică (Dacidele mediane) şi Autohtonul
danubian (Dacidele marginale). Dezvoltarea cea mai importantă o are între Dunăre şi Motru,
în M-ții Mehedinți. Este situată deasupra formațiunilor cretacice ale Unității danubiene şi
suportă tectonic, cristalinul getic. Formațiuni ce aparțin Pânzei de Severin se mai găsesc în
baza Pânzei getice de la Polovraci, în M-ții Lotrului şi în bazinul Jiului de Vest.
Stratigrafic, pânza este alcătuită dintr-un complex ofiolitic (peridotite, gabrouri, dolerite,
bazalte, tufuri) şi un complex sedimentar similar cu Formațiunea de Sinaia din flişul de
Ceahlău al Carpaților Orientali.
Din punct de vedere tectonic a evoluat solidar cu domeniile getic şi danubian, în fazele
getice legate de tectogenezele austrice (Apțian) şi laramice (Senonian).
171