Curs 11 - Orogenul Carp. Merid. - Doru Juravle

calcaroase (calcare, dolomite, şisturi calcaroase, calcare noduloase, calcare negre
bituminoase).
Jurasicul inferior (Liasic) - se caracterizează printr-o alternanță de depozite în faciesul
de Gresten continental-lacustru, paralic (cu cărbuni), cu depozite marine. S-au acumulat în
zona Codlea - Cristian.
Jurasic mediu (Dogger) - Apțian - sedimentarea este prezentă pe întreaga suprafață a
zonei, în masivele Bucegi, Piatra Craiului, Codlea, Vulcan, Tâmpa, Postăvaru şi Piatra Mare.
Aceasta începe cu calcare grezoase oolitice, peste care se dispun Jaspuri şi radiolarite. În
continuare urmează calcare noduloase roşii, foarte bogate în amoniți (= strate cu
acanthicum), peste care urmează calcare organogene masive, în facies de Stramberg.
Relieful pricipalelor masive amintite, este edificat pe calcarele masive de tip Stramberg. În
zona Dâmbovicioarei şi împrejurimile Braşovului, ciclul se încheie cu marne cu amoniți şi
calcare în facies urgonian.
Ciclul Albian - Senonian (postaustric)
La sfârşitul Apțianului se produce exondarea zonei ca urmare a efectelor tectogenezei
austrice, după care a urmat o transgresiunea marină în Albian, zona reintrând în procesul de
sedimentare.
Albian - datorită înălțărilor austrice, în zonele marginale bazinului de sedimentare
rezultă un relief viguros, cu o rețea hidrografică scurtă şi cu o mare capacitete de transport,
ceea ce a determinat acumularea unei stive groase de depozite, predominant ruditice,
denumite conglomerate de Bucegi. Grosimea acestora este de cca. 2000 m şi sunt
alcătuite din fragmentele rocilor mai vechi: roci cristaline, jaspuri, însă predomină
fragmentele de calcare de tip Stramberg, ceea ce la conferă caracterul de conglomerate
calcaroase.
Cenomanian - Senonian
Acest ciclu sedimentar se instalează după mişcările austrice, fiind alcătuit din depozite
molasice care alternează cu depozite marine pelagice: gresii, conglomerate, argile şi marnocalcare.
Tectonica
Structogeneza Pânzei getice s-a realizat în două faze tectogenetice: prima fază getică
şi a doua fază getică.
Prima fază getică – se datoreşte mişcărilor austrice din Apțian. Acum are loc formarea
stucturii interne şi avansarea domeniului getic peste fosa riftului extern a Severinului. Se
formează structura cutată, cute sinclinale şi anticlinale largi sau de tip solzi şi digitațiile
frontale ale pânzei (digitația Holbav).
În zona Moldova Nouă s-a format un sistem de cute falii, cu o uşoară vergență sudestică.
Zona Leaota - Bucegi - Piatra Craiului prezintă o zonă mediană anticlinală, constituită
din cristalinul de Leaota, care separă spre vest sinclinalul Piatra Craiului şi spre est
sinclinalul Bucegi, cu umplutură sedimentară. Culoarul Dâmbovicioarei se grefează pe o
litologie cu calcare urgoniene masive şi depozite grezo-conglomeratice cenomaniene, cu un
comportament casant, ceea ce a determinat dezvoltarea unui sistem important de falii (fig.
5).
A doua fază getică - are loc în Senonian, când are loc şariajul laramic al domeniului
getic peste domeniul danubian, purtând în bază pânza flişului de Severin.
În acest fel, şariajul petrecut în tectogeneza laramică din Senonian a condus la
individualizarea Pânzei getice ca unitate tectonică majoră a Carpaților Meridionali.
169