Inelul median teritoriu de referinta tronson 5.pdf - Primăria ...

s.c. W E S T E R N O U T D O O R s.r.l 

Str. Varş ovia nr.6, etaj 2, Sector 1, Bucureş ti, tel-fax (+4) 021 2303037, 021 2303898 

www.wod.ro, email: office@wod.ro, J40/25546/1994, CIF: RO 6645898 

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI 

PROIECTANTI ASOCIATI: S.C. Proiect Bucuresti S.A., SC Ecoterra SRL, SC Metroul SA, SC 

Western Outdoor SRL, SC Alpha Studio SRL 

NOIEMBRIE 2011 

MEMORIU GENERAL 

P.U.Z. „INCHIDERE INELUL MEDIAN DE CIRCULATIE LA ZONA 

NORD/AUTOSTRADA URBANA. PUZ SI STUDII DE FEZABILITATE- 

TRONSON LACUL MORII- SOSEAUA COLENTINA” 

• Cuprinsul memoriului de prezentare: 

1 Introducere 

1.1 Date de recunoaştere a documentaţiei 

1.2 Obiectul lucrării 

1.3 Surse documentare 

2 Stadiul actual al dezvoltării 

2.1. Evoluţia zonei 

2.2. încadrare în localitate 

2.3. Elemente ale cadrului natural 

2.4. Circulaţia 

2.5. Ocuparea terenurilor 

2.6. Echipare edilitară 

2.7. Probleme de mediu 

2.8. Opţiuni ale populaţiei 

3. Propuneri de dezvoltare urbanistică 

3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare 

3.2. Prevederi ale PUG 

3.3 Valorificarea cadrului natural 

3.4. Modernizarea circulaţiei 

3.5. Zonificarea funcţională 

3.6. Dezvoltarea echipării edilitare 

3.7. Protecţia mediului 

3.8. Obiective de utilitate publică 

4. Concluzii, măsuri în continuare 

P.U.Z. INCHIDERE INELUL MEDIAN DE CIRCULATIE LA ZONA NORD/AUTOSTRADA URBANA, TERITORIUL DE 

REFERINTA NR. 5 1/32

5. 




CAPITOLUL 1: 

INTRODUCERE 

1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI 

Denumirea lucrarii: PUZ „Inchidere Inelul Median de circulatie la zona nord/ Autostrada 

urbana. PUZ si Studii de Fezabilitate- Tronson Lacul Morii- Soseaua Colentina”. 

Beneficiar : Primaria Municipiului Bucuresti 

Proiectanti asociati: SC Proiect Bucuresti SA, SC Ecoterra SRL , SC Metroul SA, SC 

Western Outdoor SRL, SC Alpha Studio SRL 

Faza : P.U.Z. 

Data : Noiembrie 2011 

In vederea stabilirii conditiilor de construire care sa corespunda intentiilor impuse in caietul 

de sarcini, Primaria Municipiului Bucuresti a solicitat prin Certificatul de Urbanism nr. 151R/2590 

din 11.04.2011, realizarea unui PUZ, in conformitate cu normativele si legislatia in vigoare si cu RLU 

aferent . 

Inelul Median de circulatie / Autostrada Urbana ( situat la partea nordica si nord-vestica a 

orasului intre Lacul Morii si Soseaua Colentina ) este propus in caietul de sarcini a fi studiat in 7 

Teritorii de referinta distincte, corelate intre ele, cu reglementari de de dezvoltare coerente, care sa 

inglobeze toate documentatiile aprobate anterior pe teritoriile studiatein suprafata aproximativa de 

1000 ha. 

Prezenta documentatie serveste la stabilirea regulilor de circulatie pietonala si auto ,de 

ocupare a terenurilor, de amplasare a constructiilor si a amenajarilor aferente acestora pe Teritoriul 

de referinta nr.5 delimitat astfel ,conform caietului de sarcini . 

1.2. OBIECTUL PUZ –ului 

• Solicitari ale temei program 

Pe terenul delimitat in planurile anexate, prin prezentul PUZ se propune stabilirea 

condiţiilor de realizare a unei artere de circulatie în corelare cu documentaţiile de urbanism 

aprobate. 

Legea 50 / 1991 , Ordinul MLPAT nr. 91 / 1991 si Legea 350/2001( modificata si 

completata) constituie cadrul legislativ pentru elaborarea documentatiilor de urbanism si de 

amenajare a teritoriului, in baza carora se pot autoriza constructiile propuse prin acest PUZ studiat. 

Prezenta documentatie are ca scop elaborarea unor reglementari integrate care sa 

orienteze dezvoltarea urbanistica a zonei si trasarea unor noi cai de circulatie, in special 

asigurarea unei artere de circulatie , componenta a sistemului principal de circulatie la nivelul 

Municipiului Bucuresti, zona nordica si nord-vestica a acestuia, in care sunt descarcate volume 

mari de trafic. 






• Prevederi ale programului de dezvoltare a localitatii pentru zona studiata 

Conform documentatiilor de urbanism aprobate si a celor aflate in curs de elaborare, se 

preconizeaza o dezvoltare accelerata a zonei, prin realizarea de investitii imobiliare ample. 

Lucrarea cuprinde documentatia premergatoare elaborarii proiectelor de investitii pentru 

echiparea zonei cu infrastructura majora - retele edilitare, drumuri si constructii. Avand in vedere 

specificul acestei zone, se propun noi reglementari pentru realizarea de : 

- locuinte colective ; 

- birouri si hoteluri ; 

- invatamant ; 

- zone comerciale si de servicii; 

- zone spatii verzi plantate, amenajate, spatii de odihna; 

- zone utilitati edilitare si infrastructura necesara acestora; 

- etc. 

In ciuda faptului ca traseul de inchidere al Inelului Median de circulatie la partea de nord a 

orasului, stabilit prin P.U.G., a fost conservat prin Avizele de consultanta preliminara de circulatie ale 

C.P.U.M.B. si Avizele Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului a P.M.B., s-a constatat 

o afectare a sa in urma procesului de descentralizare la nivelul sectoarelor a procedurilor de eliberare 

a autorizatiilor de construire. 

1.3. SURSE DOCUMENTARE 

In perimetrul proiectului „Inchidere Inelul Median de circulatie la zona nord/ Autostrada 

urbana. PUZ si Studii de Fezabilitate- Tronson Lacul Morii- Soseaua Colentina”, au fost elaborate, 

in timp, o serie de documentatii tehnice sectoriale, avand drept subiect, intre altele: studiul de 

dezvoltare a retelei de cale ferata in zona Capitalei; studiul de dezvoltare a retelei de metrou; studiu de 

amenajare complexa a lacurilor din nordul Capitalei, dar si o serie de documentatii de urbanism , ce au 

constituit surse documentare. 

1.3.1. LISTA STUDIILOR SI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR PUZ 

In cadrul studiului au fost evaluate toate documentatiile de urbanism valabile in perimetrul de 

studiu; au fost luate in considerare si celealte documente, in curs de realizare, precum si alte studii si 

analize realizate (studii de mediu, de trafic, studii geotehnice etc) si se vor propune solutii pentru 

corelarea, amendarea locala sau actualizarea in intregime sau partial, a reglementarilor existente. 

In vederea stabilirii acestor solutii de urbanism, pe baza carora se vor putea realiza strategii si 

programe de dezvoltare generala ( pe toate cele 7 Teritorii de referinta ) si sectoriala ( pe Teritoriul de 

referinta nr.3) au fost analizate urmatoarele documentatii : 

Planul Urbanistic General Municipiul Bucuresti aprobat prin HCGMB nr. 269/21.12.2000; 

Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind strategia de dezvoltare a zonei. 

Documentaţii de Urbanism (Planuri Urbanistice de Zonă şi de Detaliu) - aprobate in zona: 

1. P.U.Z. "Petrom City" HCGMB 145/2007 

2. P.U.Z. Intrarea Straulesti nr.34-37 HCGMB 93 /2008 

3. P.U.Z. Intrarea Straulesti nr.1C HCGMB 317/2009 

4. P.U.Z. Soseaua Straulesti nr.25A-25B HCGMB 275/2009 

5. P.U.Z. Bulevardul Poligrafiei nr.1 HCGMB 305/2007 

6. P.U.Z. Strada Tipografilor nr11-15 HCGMB 232/2005 

7. P.U.Z. Parc Herastrau HCGMB 232/2005 






1.3.2. LISTA STUDIILOR DE FUNDAMENTARE INTOCMITE CONCOMITENT CU P.U.Z. 

Ridicare topografica scara 1/2000 pe intreg teritoriu al PUZ-ului si scara 1/500, de-a lungul 

traseului Inelului Median de circulatie , realizat de firme specializate in domeniu. Intreaga 

documentatie a fost completata cu cadastrele din zona cerute si oferite de Oficiul de Cadastru si 

Publicitate Imobiliara Bucuresti. Intregul PUZ a fost intocmit pe suportul amintit. 

Studiu geotehnic 

Din punct de vedere stratigrafic, zona studiata se afla situata in Platforma Valaha. 

Platforma Valaha, situata la nord de Dunare, este separata de unitatile carpatice prin falia 

Pericarpatica in lungul careia este subsariata spre nord. 

Platforma Valaha si-a incheiat evolutia ca arie de sedimentare in Cuaternar cand a fost 

colmatata. In consecinta, ea prezinta o morfologie cu caracter de campie, corespunzand in mare parte 

cu ceea ce in geografia fizica se cunoaste sub numele de Campia Romana. In ansamblu, Platfoma 

Valaha prezinta un relief plat, compartimentat de cursuri de ape cu vai largi. In structura Platforme 

Valahe se disting doua etaje structurale, soclul format in principal din sisturi cristaline si cuvertura 

alcatuita din depozite sedimentare. 

Formatiunile intalnite in zona studiata sunt de varsta Pleistocen superior (qp33) si sunt 

constituite din loessuri si depozite loessoide, precum si depozite fluviatile (terase medii si 

superioare) reprezentate de pietrisuri si nisipuri acoperite de depozite loessoide. 

Din punct de vedere structural si evolutiv, subasmentul Municipiului Bucuresti se plasesaza pe 

fasia de tranzitie dintre Platforma Moesica si flancul extern, epicratonic al Avanfosei Carpatice. 

Conform datelor din literatura geologica, aproximativ in lungul faliei V-E pozitionata pe paralela 

localitatii Chitila, a avut loc flexurarea Platformei Moesice si afundarea mai accentuata a portiunii 

situate la nord, portiune care a functionat ca flanc sudic al avanfosei. Zona studiata se incadreaza in 

Platforma Valaha, care prezinta o morfologie cu caracterde campie, corespunzand in mare parte cu 

ceea ce in geografia fizica se cunoaste sub numelede Campia Romana. 

Altitudinile teritoriului municipiului Bucuresti oscileaza intre 118 m in partea de nord-vest si 

50 m in albia Dambovitei (comuna Cernica). 

Invelisul de sol al municipiului Bucuresti este foarte complex, format din opt tipuri (Aluviosoluri, 

Regosoluri, Entiantrosoluri, Cernoziomuri, Preluvosoluri, Luvosoluri, Gleiosoluri si Stagnosoluri) si 19 

subtipuri, cuprinse in 4 clase (Protisoluri, Cernisoluri, Luvisoluri si Hidrisoluri). Prodominante in aceasta 

regiune sunt Entiantrosolurile, care acopera 48.5% din suprafata municipiului. Ele sunt in totalitate de 

natura antropica si apar, in special, in partea centrala a orasului. 

Pentru cunoasterea in detaliu a conditiilor de fundare pentru diferitele lucrari ce vor fi proiectate 

vor fi prezentate cateva investigatii efectuate in apropierea obiectivului studiat. 

Investigatiile prezentate sunt foraje geotehnice. Forajele au fost efectuate conform STAS 

1242/4-85: “Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi” si SR EN1997- 

2: “Eurocod 7. Partea 2: Investigarea si incercarea terenului” de catre firma Search Corporation in 

calitate de executant. 

Incadrarea in categoriile geotehnice se face in conformitate cu NP074/2007: “Normativ privind 

documentatiile geotehnice pentru constructii”. Categoria geotehnica indica riscul geotehnic la 

realizarea unei constructii. 

Incadrarea preliminara a unei lucrari intr-una din categoriile geotehnice trebuie sa se faca in 

mod uzual inainte de cercetarea terenului de fundare. Aceasta incadrare poate fi ulterior schimbata in 

fiecare faza a procesului de proiectare si de executie. Riscul geotehnic depinde de doua grupe de 

factori: pe de o parte factorii legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren si apa 

subterana, iar pe de alta parte factorii legati de structura si de vecinatatile acestora. Punctajul acordat 

in aceasta faza de proiectare este urmatorul: 






Cu un punctaj total de 12-13 puncte, consideram ca tinand cont de complexitatea si 

dimensiunea lucrarilor ce se vor executa, acestea se incadreaza in categoria geotehnica 2, cu risc 

geotehnic moderat. 

Prin prezentul aviz geotehnic preliminar s-au realizat incadrarile in unitatile geologice, 

tectonice, geomorfologice, climatice. S-a descris in general stratificatia terenului, nivelul 

apei freatice. 

La baza prezentului aviz geotehnic preliminar au stat prevederile NP074/2007: Normativ 

privind documentatiile geotehnice pentru constructii. 

In zona studiata se intalnesc nivele apartinand formatiunii aluvionare cuaternare. 

Formatiunea aluvionara este reprezentata atat prin strate de roci necoezive: nisipuri 

cenusii, cafenii, nisipuri argiloase cafenii si pietrisuri cu nisip cenusiu, cat si prin strate de 

roci coezive reprezentate prin argile cafenii, argile prafoase cafenii, argile prafoase 

nisipoase galbene si argile nisipoase verzui. 

In general, studiile efectuate in zona au pus in evidenta o capacitate portanta buna a 

terenurilor, cu o valoare medie de 250-300 kPa pentru argile prafoase, aflate sub stratul 

de umplutura si de 140 kPa pentru argila cenusiu - galbuie, plastic vartoasa. Apa 

prezinta agresivitate foarte slab carbonica fata de betoane si este corosiva fata de 

metale. 

In regiune apa freatica este cantonata in stratul aluvionar de la baza depozitelor 

argiloloessoide, 

constituind asa-numitul “acvifer de tip Colentina” (nisipuri cu pietrisuri), 

identificat si captat prin puturi forate sau sapate la 6-12m adancime, cu niveluri freatice 

stabilizate frecvent intre 8-10m adancime. 

In conformitate cu STAS 6054-77: „Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. 

Zonarea teritoriului Romaniei”, zona studiata are adancimi de inghet de 80 – 90 cm. 

In situatia in care se vor proiecta lucrari ce vor fi fundate direct, se vor avea in vedere 

prevederile NP112-2004: „Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa”. 

In situatia in care se vor proiecta lucrari ce vor fi fundate indirect se vor avea in vedere 

prevederile NP123-2010: „Normativ privind proiectarea geotehnica a fundatiilor pe 

piloti”. Pentru toate lucrarile fundate indirect, categoria geotehnica luata in seama la 

studiile geotehnice din fazele ulterioare, precum si la proiectare, va fi minim categoria 

geotehnica 2. 

In situatia in care se vor proiecta lucrari fundate in terenuri sensibile la umezire, se vor 

avea in vedere prevederile NP125-2010: „Normativ privind fundarea constructiilor pe 

pamanturi sensibile la umezire”. 

In situatia in care se vor proiecta lucrari fundate in terenuri cu umflari si contractii mari 

se vor respecta prevederile NE0001-1996: Cod de proiectare si executie pentru 

constructii fundate pe pamanturi cu umflari si contractii mari”. 

Tinand cont de caracteristicile terenului de fundare in zona studiata, la proiectare se va 

tine cont de prevederile P125-1984: „Indrumator tehnic pentru studiul proprietatilor 

pamanturilor lichefiabile”. 

In situatia in care se vor realiza excavatii cu adancimea > 3.00 m, se vor respecta 

prevederile NP120-2006: „Normativ privind cerintele de proiectare si executie a 

excavatiilor adanci in zone urbane”, precum si prevederile NP124-2010: „Normativ 

privind proiectarea geotehnica a lucrarilor de sustinere”. Pentru toate lucrarile de 

excavatii adanci, categoria geotehnica luata in seama la studiile geotehnice, precum si la 

proiectare, va fi categoria geotehnica 3. 

La fazele de proiectare finale (PT, DE) se vor face investigatii geofizice pentru a se 

aprecia prezenta unor interventii antropice ascunse. 

Studiu de trafic.. 






1.3.3. DATE STATISTICE 

Pe baza datelor statistice existente (obtinute la intocmirea PUG Municipiul Bucuresti, 

recensamant) si prin comparatie cu evolutii similare ale unor alte aglomerari urbane, se vor defini 

directii si intensitati de evolutie a aglomeratiei urbane. 

1.3.4. PROIECTE DE INVESTITII ELABORATE PENTRU DOMENII CE PRIVESC 

DEZVOLTAREA URBANISTICA A ZONEI 

Din punct de vedere urbanistic, influenta Capitalei se resimte in teritoriul periurban cu 

intensitati diferite. Din punct de vedere economic, social si cultural, zona de nord a Bucurestiului 

este considerata printre cele mai active perimetre. In consecinta, pe baza unei corelari intre 

investitia publica si cea privata, modalitatea de asigurare a unei dezvoltari armonioase este 

principala problema si in acelasi timp, principalul obiectiv. 

Documentatia PUZ pentru „Inchidere Inel Median de circulatie la zona nord a orasului / 

Autostrada urbana . PUZ si Studii de fezabilitate- tronson Lacul Morii- Soseaua Colentina’’ – 

actualizare topo-cadastrala , studiu geotehnic, analiza situaliei existente, diagnoza 

/prognoza/terapia circulatiei, reglementari de dezvoltare urbana, evidentierea disfunctionalitatilor 

specifice si prioritati de interventie, plan de actiune, studiu de fezabilitate’’ este cuprinsa in Lista 

studiilor finantate din bugetul Primariei Municipiului Bucuresti pe anul 2010, aprobata prin 

HCGMB 66/2010. 

Prezenta documentatie va avea la bază: 

Codul civil; 

Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificarile si completarile 

ulterioare; 

Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 republicată 2002 pentru aprobarea Regulamentului 

General de Urbanism; 

Legea nr. 50/1991 cu modificările şi completările ulterioare privind autorizarea executării 

construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor; 

Legea nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, a fondului funciar,; 

Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor; 

Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică ; 

Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale; 

Legea nr. 7/1996 cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare; 

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare; 

Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; 

Legea nr. 82/1998 privind regimul juridic al drumurilor; 

Legea nr. 107/1996 a apelor; 

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; 

Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunii; 

Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate; 

O.G. nr. 60/2000 privind achiziţiile publice; 

ORDONANTA 07/02.02.2011 ( publicata in MO nr. 111/11.02.2011) 






CAPITOLUL 2: 

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 

2.1. EVOLUTIA ZONEI 

2.1.1. DATE PRIVIND EVOLUTIA ZONEI 

Proiectul PUZ „Inchidere Inelul Median de circulatie la zona nord/ Autostrada 

urbana. PUZ si Studii de Fezabilitate- Tronson Lacul Morii- Soseaua Colentina” urmeaza a 

fi realizat intr-o zona cu o suprafata de cca. 1000 ha in care Inelul Median devine artera principala – 

trafic si infrastructura, o zona cu functionalitate diversa (preponderent de servicii, rezidentiala si de 

agrement). In cele 7 Teritorii de referinta pe care le strabate Inelul Median exista mari suprafete de 

teren libere, pe care sunt aprobate documentatii de urbanism pentru mari proiecte imobiliare – 

ansambluri complexe, cu constructii rezidentiale, comerciale sau pentru birouri. In zona de centrala 

a segmentului nordic al Inelului Median, se afla Teritoriul de referinta nr. 5 ( cunoscut drept zona 

Poligrafiei – Parcul Herastrau) teritoriu ce face obiectul unor interventii minore in zona verde 

protejata si interventii ample in zona de vest. 

......................... 

Teritoriul de referinta 5 propus spre analiza, in suprafata de ~95,35 ha, este situat in 

intravilanul Municipiului Bucuresti , in zona de NORD a Capitalei. 

2.1.2. CARACTERISTICI SEMNIFICATIVE ALE ZONEI, RELATIONATE CU EVOLUTIA 

ORASULUI 

Pentru aceasta zona ( teritoriul nordic - central al Municipiului Bucuresti ) se manifesta 

tendinta de dezvoltare a functiunilor : locuire partial ,servicii, birouri, hoteluri si . In teritoriul 

mentionat, au fost eliberate de catre autoritatile in drept, o serie de autorizatii de construire; cea mai 

mare parte dintre acestea si-au produs efectul, in perimetrul proiectului fiind realizate foarte multe 

constructii noi. 

In consecinta , toate aceste investitii au nevoie de o infrastructura bine organizata pentru o 

dezvoltare coerenta. 

2.1.3. POTENTIAL DE DEZVOLTARE 

Zona conţine unele dintre cele mai importante suprafete strategice de dezvoltare a 

Municipiului situate în afara zonei centrale, care vor putea conferi Capitalei un nou prestigiu, o 

echilibrare funcţională şi noi calităţi estetic-configurative, în condiţiile unei oferte diversificate şi 

parţial imediat accesibile investitorilor. 

Conform Planului Urbanistic General Municipiul Bucuresti si a tuturor documentatiilor de 

urbanism aprobate zona studiata in P.U.Z. Teritoriul de referinta nr. 5 este incadrata in mai multe 

zone functionale: 

- zona de locuit; 

- zona mixta; 






- zona situata in afara perimetrului central care grupeaza functiuni complexe; 

- zona de activitati productive; 

- zona spatiilor verzi; 

- zona transporturilor; 

- zona cu destinatie speciala. 

Prevederile documentatiilor de urbanism pentru terenurile din zona au modificat 

funcţionalitatea teritoriului prevazuta prin PUG, raspunzand tendintei de dezvoltare existente in 

zona. 

Prin prezentul P.U.Z. se propune rezervarea spatiilor necesare dezvoltarii retelei majore a 

Municipiului Bucuresti ( si a nodurilor de circulatie determinate de intersectarea acestora) si 

corelarea documentatiilor de urbanism ce s-au intocmit pe zone dispersate , cu un mare potential 

de realizare a investitiilor. 

2.2. INCADRAREA IN LOCALITATE 

2.2.1. POZITIA ZONEI FATA DE INTRAVILANUL LOCALITATII 

Zona studiata ,pozitonata in partea de nord a orasului Bucuresti, in intravilanul municipiului 

este deosebit de importanta pentru oras . 

Inelul median de circulatie reprezinta una dintre cele mai importante artere inelare ale 

orasului, fiind cuprins intre inelul principal si artera de centura, situandu-se la o distanta de 5 – 7 

km fata de centrul orasului. 

Pe teritoriul Municipiului Bucuresti acesta este realizat in proportie de 25%, la un profil 

definitiv (4 benzi de circulatie pe sens in care este sau poate fi inclusa si linia de tramvai), si in 

proportie de 44% la un profil existent necorespunzator urmand a fi latit intr-o etapa de prespectiva. 

2.2.2. RELATIONAREA ZONEI CU LOCALITATEA, SUB ASPECTUL POZITIEI, 

ACCESIBILITATII, ETC. 

Inchiderea Inelului Median, este analizata conform caietului de sarcini, in lungul caii ferate 

Constanta, pe un tronson cuprins intre Sos. Colentina si Lacul Morii. Teritoriul de referinta nr. 5 

delimitat de Soseaua Nordului , Bulevardul Poligrafiei , Lacul Heratrau- Lacul Baneasa- Soseaua 

Straulesti – Intrarea Straulesti – Bulevardul Poligrafiei are o accesibilitate buna datorita traversarii zonei 

de DN1. 

Zona lacurilor: zona de maxima sensibilitate ecologica si peisagistica, tesut urban mixt, fond construit 

de facturi extreme, activitati zona mixta grad 3 (servicii de proximitate) , in deficit pronuntat, disfunctii 

medii de trafic, slaba diferentiere spatiala, imagine urbana neconfigurata, poluare din surse urbane & 

industriale . 






2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 

2.3.1. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL CE POT INTERVENI IN MODUL DE 

ORGANIZARE URBANISTICA : RELIEFUL , RETEAUA HIDROGRAFICA , CLIMA, 

CONDITII GEOTEHNICE, RISCURI NATURALE 

Conditiile geologice specifice zonei au fost evidentiate in studiul geotehnic realizat. 

Teritoriul aparţine climei temperat-continentale cu nuanţe excesive, atenuată în parte prin unele 

suprafeţe împădurite.Regimul climatic general este caracterizat prin veri foarte calde şi uscate, iar 

iernile geroase, marcate de viscole puternice. 

Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează prin advecţii lente de aer temperat-oceanic 

din vest şi nord-vest, mai ales în semestrul cald şi a advecţiilor de aer temperat continental din est şi 

nord-est, mai ales în semestrul rece (conform datelor furnizate de Staţia meteorologică Bucureşti - 

Filaret). 

Temperatura medie anuală a aerului este de 10,9° C; media lunii celei mai calde, iulie, 

înregistrează 22,9° C, iar media lunii celei mai reci, ianuarie, - 2,8° C. Variaţia termică şi sezonieră 

lunară din cursul unui an evidenţiază următoarele: 

• 5 luni reci şi umede, dintre care: decembrie, ianuarie, februarie, cu temperatura medie a 

aerului sub 0° C, dar nu mai scăzută de -3° C (ianuarie); 

• 3 luni cu temperaturi moderate, dintre care: aprilie, septembrie, octombrie, cu 

temperaturi medii lunare mai mari de 11° C, dar nedepăşind 18° C; 

• 4 luni calde, dintre care: mai, iunie, iulie, august, cu temperaturi medii lunare peste 

17° C, dar nedepăşind 23° C. 

Cantităţile medii anuale de precipitaţii înregistrează valori de circa 600 mm, înregistrându-se un 

maxim în luna iunie (91,90 mm) şi un minim în luna februarie (31,50 mm). 

Vânturile dominante sunt cele din direcţia est (21,20%), urmate de cele din vest (16,30%), cu 

viteze medii de 4 m/sec. 

2.4 CIRCULATIA 

2.4.1. ASPECTE CRITICE PRIVIND DESFASURAREA , IN CADRUL ZONEI , A 

CIRCULATIEI RUTIERE, FEROVIARE ETC. 

In conformitate cu studiile generale de circulatie anterior elaborate si cu P.U.G. inchiderea 

inelului median pe latura sa nordica este propusa a se efectua printr-o artera situata in lungul caii 

ferate Constanta; artera ce asigura intersectarea dintre penetratiile pe care le intersecteaza: B-dul 

Bucurestii Noi; Calea Grivitei; B-dul Poligrafiei; Sos. Nordului; B-dul Poligrafiei; Sos. Bucuresti – 

Ploiesti; str. Avionului; Sos. Pipera; Sos. Petricani, Sos. Andronache – Stefanesti; Sos. Colentina,de 

aici decurgand si principalul sau rol de schimbator de directii pentru patrunderi si iesiri din oras. 

Organizarea si sistematizarea circulatiei pe Inelul Median mai sus mentionat este initiata de 

Primaria Municipiului Bucuresti in vederea realizarii unei legaturi fluente si a desfasurarii traficului in 

conditii optime de confort si securitate. 

Calibrarea modelului. Analiza modelului de afectare 






Pentru validarea fluxurilor modelate la nivelul anului 2010 s-a apelat la valorile de trafic 

inregistrate in masuratorile efectuate in 2010. 

Tabelul: Indicatorii statistici ai calibrarii (intre volumele de trafic masurate si cele simulate) 

Coef de corelatie, r R2 

Autoturisme 0.96 0.92 

Autofurgonete si autospeciale cu MTMA




Analiza rapoartelor debit – capacitate. Strazi la limitacapacitatii de circulatie 

Standardele si normativele in vigoare, precum si literatura de specialitate recomanda ca atat 

analiza conditiilor de circulatie, cat si sistematizarea circulatiei sa se faca utilizand debite orare de 

calcul aferente intervalelor orare de varf. 

Astfel, in vederea estimarii conditiilor de circulatie actuale, pe reteaua considerata s-au estimat 

fluxurile de trafic la nivelul mediei zilnice anuale (MZA) si apoi gradul de incarcare al retelei la 

nivelul orei maxime, in situatia actuala de organizare a circulatiei. Gradul de incarcare al retelei 

la nivelul orei maxime (cca. 7% din MZA) au fost cuantificate prin intermediul raportului debitcapacitate. 

Figura anterioara, prezinta rapoartele dintre volumele de trafic estimate pe reteaua stradala 

majora a municipiului Bucuresti si capacitatea acestor strazi de a prelua valorile de trafic. 

Aceste rapoarte au fost obtinute in urma afectarii matricelor actuale O/D si sunt prezentate 

pentru ora de varf a traficului. 

Rapoartele debit - capacitate evidentiaza sectoarele de strada pe care valorile de trafic 

depasesc capacitatea de circulatie sau sunt foarte apropiate. In functie de valorile acestui raport, 

disfunctionalitatile se pot clasifica in 5 categorii: 

o Conditii normale de circulatie sub aspectul capacitatii si fluentei circulatiei – sectoarele pe care 

raportul debit-capacitate are valori sub 0.75; 

o Avertismente, la ora de varf posibil cozi de asteptare in intersectiile principale, in raport cu 

gradul lor de amenajare si echipare – sectoare pe care raportul debit-capacitate are valori 

cuprinse intre 0.75 si 0.95; 

o La capacitate, cu segmente congestionate in intervalele orare de varf si cozi de asteptare/faze 

saturate in intersectiile principale – sectoare pe care raportul debit-capacitate are valori 

cuprinse intre 0.95 si 1.20. 

o Capacitate depasita pe sectoare cu intersectii (cu viraj la stanga) apropiate si cozi de 

asteptare/faze saturate semnificativ in orele de varf – sectoare pe care raportul debit-capacitate 

are valori cuprinse intre 1.20 si 1.45. 






o Capacitate sever depasita, aparitia de blocaje pe sectoare semnificative in intervale orare de 

varf, intersectii cu faze saturate si cozi de asteptare pe lungimi mari (Probleme) in cazul 

segmentelor de strada pentru care raportul debit-capacitate depaseste valoareade 1.45. 

Analiza conditiilor de circulatie pe inelul median 

In analizele din cadrul studiului de trafic s-a considerat ca in profil transversal inelul median 

este amenajat cu 3 benzi de circulatie pe sens. In urma analizei de capacitate se remarca urmatoarele 

aspecte: 

La nivelul anului 2015, an estimat pentru darea in functiune a inelului median, se remarca faptul 

ca raportul debit capacitate la nivelul orelor de varf se situeaza in jurul valorilor de 0.50-0.75 fata 

de debitul maxim (capacitatea) aferenta nivelului de serviciu C. Astfel, din punct de vedere al 

capacitatii de circulatie, aceste valori plaseaza toate sectoarele inelulului median cel putin in 

nivelul de serviciu C (nivel recomandat de normative pentru artere noi de circulatie), asigurandu-se o 

circulatie fluenta cu risc scazut de accidente. 

La nivelul anului 2030, in urma dezvoltarii retelei rutiere si pe fondul cresterii nevoilor de 

calatorie, se remarca o crestere a rapoartelor debit-capacitate la valori cuprinse intre 0.65-0.85, 

lucru care de asemenea indica o circulatie fluenta chiar si pe perioada orelor de varf (cel putin 

nivelul de serviciu C). 

Astfel, se poate afirma ca numarul de 3 benzi pe sens luate in analiza vor face fata valorilor de 

trafic estimate pe toate sectoarele inelului median, fara a se crea congestie datorata insuficientei de 

capacitate a acestora. In zona intersectiilor s-au avut in vedere amenajari denivelate (intersectii 

denivelate, noduri rutiere) astfel incat nici in aceste zone sa nu se creeze puncte de ambuteiaj care sa 

perturbe circulatia fluenta de pe traseul inelului median. 

ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE- CIRCULATIA RUTIERA : ASPECTE CRITICE 

Standardele şi normativele în vigoare, precum şi literatura de specialitate recomandă ca atât 

analiza condiţiilor de circulaţie, cât şi sistematizarea circulaţiei să se facă utilizând debite orare de 

calcul aferente intervalelor orare de vârf. 

Astfel, în vederea estimării condiţiilor de circulaţie actuale, pe reţeaua considerată s-au estimat 

fluxurile de trafic la nivelul mediei zilnice anuale (MZA) şi gradul de încărcare al reţelei la nivelul orei 

maxime, în situaţia actuală de organizare a circulaţiei. Gradul de încărcare al reţelei la nivelul orei 

maxime au fost cuantificate prin intermediul raportului debit-capacitate. 

Rapoartele debit - capacitate evidenţiază sectoarele de stradă pe care valorile de trafic 

depaşesc capacitatea de circulaţie sau sunt foarte apropiate. 

ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE- CIRCULATIA FEROVIARA SI RETEAUA DE 

METROU : ASPECTE CRITICE 

Calea ferata Bucuresti – Constanta a fost modernizata, pe tronsonul Gara de Nord – 

Colentina, si mai departe, spre est; pe aceasta magistrala feroviara, vor putea circula trenuri cu viteza 

de pana la 160 km/h, cu perspectiva de a atinge si viteza de 200 km/h. Introducerea unor noi sisteme 

tehnologice, a avut drept rezultat reducerea terenului ocupat de infrastructura feroviara, teren ca poate 

intra in circuitul imobiliar civil, fapt ca va necesita o racordare/conectare a acestor imobile la vecinatati. 

Construită, echipata si data in folosintă etapizat, pe tronsoane începând cu anul 1979, 

reteaua de metrou actuala însumează 70 km cale dubla, structurata pe 4 linii, 49 statii, 4 depouri 






In prezent, pe reteaua de transport cu metroul a capitalei circula zilnic un număr de cca. 59 de trenuri 

(a cate 6 vagoane), transportând in medie peste 800.000 calatori/zi, in conditii de sigurantă, confort si 

regularitate, cu o viteza comerciala de 33 -36 km/h. 

Reorganizarea retelei de transport de suprafată, corelata cu transportul cu metroul va 

conduce la cresterea atractivitătii populatiei către utilizarea metroului pentru călătoriile lungi, in special 

intre polii principali de interes la nivelul orasului, reteaua de suprafată având in acest sens rolul de a 

asigura distributia fina si de a mari bazinul de colectare pentru metrou. 

Desi reteaua de metrou reprezintă doar cca. 2-3% din reteaua de transport urban de calatori 

a Municipiului Bucuresti, ponderea calatorilor transportati cu metroul se apropie de 20%, cu sanse de 

crestere in viitorul apropiat, printr-o mai buna corelare, pe principii de complementaritate, cu transportul 

de suprafată. 

ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE- SISTEMUL PUBLIC DE TRANSPORT: ASPECTE 

CRITICE 

Traseele de transport public din Bucureşti s-au dezvoltat în principal pe traseele arterelor 

principale ale oraşului care fac legătura dintre centrul oraşului cu principalele cartiere de locuinţe , 

centre industriale sau comerciale , distribuite mai mult sau mai puţin omogen in jurul acestuia. 

Traseele de metrou actuale nu leagă cele mai importante puncte de interes ale oraşului, iar 

schimbul de călători cu mijloacele de suprafaţă se face greoi, pe trasee lungi, cu traversări anevoiase, 

care consumă mult timp. 

Liniile de tramvai nu beneficiază de protecţia faţă de circulaţia stradală, pe o mare parte din 

trasee, nu are sisteme de management şi de prioritate în intersecţii. 

ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE- PARCARI ORGANIZATE: ASPECTE CRITICE 

Parcarile organizate, reglementate si semnalizate corespunzator, lipsesc in zona studiata. In 

Teritoriul de referinta nr. 5, in care predomina functiunile mixte ( birouri , servicii) si spatiile verzi 

parcarile sunt in cea mai mare parte realizate in incinta ( in zona de birouri) sau perimetral spatiilor 

verzi , neexistand in teritoriul respectiv niciun parcaj amenajat de dimensiuni considerabile care sa 

deserveasca locuitorii sau vizitatorii.. 

ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE- PISTE PENTRU BICICLISTI : ASPECTE CRITICE 

In urma analizarii profilului strazilor din zona studiata reiese faptul ca o buna parte din strazi 

au rezervate spatii necesare pentru functionarea sau realizarea pistelor de biciclisti. Pe arterele 

existente nu au fost reglementate, marcate zone alocate biciclistilor, iar lipsa zonelor amenajate pentru 

parcarea bicicletelor precum si lipsa pistelor descurajeaza utilizarea bicicletelor ca alternativa la traficul 

auto. 






2.5. OCUPAREA TERENULUI 

2.5.1. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE FUNCTIUNILOR CE OCUPA ZONA 

STUDIATA 

Pana in momentul intocmirii prezentului Plan Urbanistic Zonal au fost aprobate alte planuri 

urbanistice care impun anumite conditii de dezvoltare pentru intreg terenul ce a generat acest PUZ. 

Teritoriul de referinta nr. 5 integreaza in componenta sa doua zone distincte functional:o zona verde- 

Parcul Herastrau la est de DN1; si o zona cu functiuni mixte – birouri, servicii, locuire, spatii verzi la est 

de DN1. 

2.5.2. RELATIONARI INTRE FUNCTIUNI 

Teritoriul studiat este delimitat de drumuri cu rol important in cadrul orasului. 

Principalele domenii in care s-au realizat investitii in zona studiata sunt: constructii civile, spatii 

de birouri, comert. Ponderea cea mai mare este detinuta de investitiile realizate de agentii economici 

din sectorul privat. Faptul ca un volum destul de important al investitiilor s-a realizat insectorul privat, 

atesta clar crearea unui cadru economic propice, cadru care are in vedere stimularea societatilor 

comerciale, atragerea de noi investitori, urmarindu-se imbunatatirea activitatii economice a orasului. 

2.5.3. GRADUL DE OCUPARE A ZONEI CU FOND CONSTRUIT 

Intreaga zona studiata detine particularitati in ocuparea terenului , particularitati evidentiate in 

tipul parcelarului ce creeaza proportionalitati corespunzatoare intre functiunile predominante – birouri, 

servicii, etc; In documentatiile de urbanism aprobate gradul de ocupare al solului oscileaza intre 40% si 

80%, procent ce evidentiaza zone mari construite. 

2.5.4. ASPECTE CALITATIVE ALE FONDULUI CONSTRUIT 

Inlocuirea vechiul fond construit , cu unul „nou”din punct de vedere fizic a dus la schimbari 

majore de perceptie urbana, privirea izbindu-se de anostele siluete aparute, siluete dezvoltate haotic, 

fara accese rezolvate, cu regim de inaltime diferit si necontrolat . Densitatea sporita , fara preocupari 

sporite pentru lucratori sau locatari aduce disfunctionalitati majore atat de imagine, cat si functionale. 

Pornind de la cele câteva puţine exemple de intervenţie corectă această refuncţionalizare 

aproape „abuzivă”, dar justificată de noul context social şi economic, trebuie să capete o nouă formă 

arhitecturală şi urbanistică printr-o abordare calitativă superioară bazată şi pe creşterea puterii 

economice a investitorilor dar şi pe reglementări. 

2.5.5. ASIGURAREA CU SERIVICII A ZONEI , IN CORELARE CU ZONELE VECINE 

Prin lipsa unei infrastructuri coerente , potentialul de dezvoltare al zonei este puternic cenzurat. 

Odata dezvoltata infrastructura rutiera si edilitara , ne putem astepta la transformari functionale si 

amenajari care sa ofere mai multa eficienta si mai multa atractivitate zonei. 

2.5.6. ASIGURAREA CU SPATII VERZI 

Spaţiile verzi cu acces public nelimitat 

- Parcul Herăstrău a fost construit în 1936 pe malurile Lacului Herăstrău (74 ha), este cel mai 

mare parc al Bucureștiului și este situat în partea de nord a orașului. Lacul din centrul parcului face 

parte din lanțul de lacuri al râului Colentina. În prezent, Parcul Herăstrău are o suprafață de cca 110 

ha si este delimitat de: 

• Bulevardul Constantin Prezan 






• Bulevardul Aviatorilor 

• Șoseaua Nordului – Cartierul Aviației 

• Strada Elena Văcărescu 

• Șoseaua București – Ploiești 

• Șoseaua Kiseleff 

Vegetația parcului este formată din arțari, frasini, plopi, salcii, tei. Inainte de 1930 zona 

respectiva era o zona mlastinoasa care a fost asanata in perioada 1930-1935. Cu aceasta ocazie s-a 

pus si problema amenajarii întregii suprafete ramase libere tinand cont si de faptul ca in zona exista 

deja Arcul de Triumf. 

Spaţiile verzi cu acces limitat 

Am identificat acest tip de spaţii în incintele marilor ansambluri de birouri si servicii. 

Scuaruri, pieţe publice 

2.5.7. EXISTENTA UNOR RISCURI NATURALE IN ZONA STUDIATA 

Singurul risc natural ce trebuie avut in vedere in zona studiata este riscul seismic. 

2.5.8. PRINCIPALELE DISFUNCTIONALITATI 

Din analizele sintetice ( Poli urbani; Spatii urbane, repere urbane; Echipamente publice, servicii 

;Spatii verzi ; Trasee pietonale, de biciclete; Volumetrie, imagine urbana ;Transport public pe sina ; 

Sinteza – Schema directoare de dezvoltare urbana),din analiza situatiei existente pe intreaga zona din 

care face parte terenul studiat, dar si analiza locala se constata urmatoarele disfunctionalitati : 

• capacitate redusa pentru toate arterele locale existente ; 

• discontinuitati in circulatie, determinate de inexistenta unei trame stradale locale 

coerente, la nord de CF; 

• intersectii amenajate necorespunzator- intersectia dintre B-dul Poligrafiei si Sos. 

Tipografilor etc; 

• lipsa unor legaturi cu centrul orasului – corelarea strategiei Sc Metroul SA cu 

dezvoltarea Inelului Median; 

• necorelarea retelelor edilitare la nivel de zona si oras – zona la nord de CF slab 

echipata edilitar ; 

• calitatea spatiilor construite – fond construit modest; 

• insuficienta si calitatea slaba a rezolvarilor spatiilor urbane – trasee pietonale, spatii de 

socializare , spatii verzi; 

• existenta spatiilor construite fara folosinta , care se degradeaza in zonele industriale; 

• noduri de circulatie auto cu rezolvari tehnice deficitare (DN1, B-dul Poligrafiei cu Str. 

Parcului etc.); 

• lipsa de imagine identitara, mai ales pe marile axe urbane; 

• lipsa unor poli urbani bine conturati. 

• punct de interes nevalorificat – baza de agrement de pe marginea lacului. 

Din analiza situatiei existente este necesara realizarea unor propuneri de reglementari atat 

pentru urbanism cat si pentru circulatie care sa priveasca urmatoarele: 

• existenta unor drumuri adecvate functiunilor propuse; 

• realizarea dotarilor tehnico-edilitare ; 

• amenajare oglinziilor de apa; 

• punere in valoare a zonei de locuinte destructurata; 

• asigurarea dotarilor aferente locuirii( comert, scoala, gradinita, dispensar, farmacie etc). 

• Etc. 






2.6. ECHIPAREA EDILITARA 

Din punct de vedere al echiparii edilitare Teritoriul de referinta 5 este bogat dotat cu retele.. Sau 

luat avize de la fiecare regie ce ar putea avea retele in administrare. 

2.6.1. STADIUL ECHIPARII EDILITARE A ZONEI, IN CORELARE CU 

INFRASTRUCTURA ORASULUI BUCURESTI SI A ORASULUI VOLUNTARI 

DEBITE SI RETELE DE DISTRIBUTIE APA POTABILA 

Din punct de vedere al sistemului de alimentare cu apa orasenesc, zona este dotata cu lucrari 

foarte importante. 

Artera principala existenta in zona este Dn 800mm (Grivita - Nord) si are traseu paralel cu 

calea ferata, in zona de nord a caii ferate. 

Zona este dotata cu conducte de serviciu cu diametre cuprinse intre Dn 100mm si Dn 150mm, 

ce deservesc consumatorii existenti in zona. 

DEBITE SI RETELE DE DISTRIBUTIE RETELE DE CANALIZARE 

Reteaua de canalizare majora existenta pe traseul Inelului Median sau in zona acestuia a fost 

realizata inainte de anul 1990. 

Dupa anul 1990 s-au realizat in aceste zone proiecte imobiliare care au rezolvat problemele 

canalizarii prin solutii individuale, necoordonate cu proiectele publice. 

Echiparea zonei cu retele de canalizare de serviciu este slaba, fiind necesara o dezvoltare a 

acesteia. 

Pe traseul Inelului Median se gasesc retele majore de canalizare de care solutiile drumului 

proiectat vor tine seama. 

Retelele de canalizare majora aflate in functiune pe traseul Inelului median sunt distribuite 

astfel: 

In limitele acestui tronson se afla in functiune urmatoarele canale: 

pe Sos. Straulesti si Intr. Straulesti si linia C.F. Bucuresti-Constanta exista un canal ov. 

90/135cm care isi continua traseul paralel cu linia C.F. Bucuresti-Constanta spre cartierul Pajura, 

avand sectiune ov. 120/180cm. Acest colector preia si canalul cu Dn 125cm din zona str. Tipografilor- 

Piata Presei Libere. Zona delimitate de Linia C.F. Bucuresti-Constanta-Sos. Straulesti-Intr. Straulesti 

este slab dotata cu retele de canalizare. 

DEBITE SI RETELE DE DISTRIBUTIE RETELE DE TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA 

Sistemul de transport al energiei electrice este compus din cabluri de înaltă tensiune, medie şi 

joasă tensiune care asigura alimentarea consumatorilor casnici si industriali si iluminatul public al 

strazilor. 

Cablurile de transport al energiei electrice sunt montate suprateran pe stâlpi sau sunt pozate în 

pământ la adâncimi variabile, în funcţie de zonele ce le străbate. 

Pe zonele unde intră în incidenţă cu lucrările de infrastructură la inelul median, cablurile se vor 

proteja sau devia în domeniul public pe baza planurilor de reţele reactualizate. 

Pentru Teritoriul de referinta nr.5 este dezvoltată în ultimii 15 ani. Există reţele de 20kV, cu 

posturi de tranformare amplasate în proprietăţi. 

DEBITE SI RETELE DE DISTRIBUTIE RETELE DE TELECOMUNICATIE 

În evaluarea situaţiei existente s-au analizat planurile retelelor din zonele analizate,cât şi 

situaţia reală din teren zonele fiind similare . 






Zona este constituită din reţele de telefonie principale interurbane si retele zonale asigura 

consumatorii. 

Reţelele sunt amplasate marea majoritate aerian de-a lungul CF Bucureşti Constanţa sip e 

strazile din sistematizarea veche a orasului şi parţial subteran la subtraversarile liniilor CF . 

Zona este constituită din reţele vechi, care depăşesc 30 ani, functie de dezvoltarea zonei. 

Retelele de telefonie au fost extinse si inlocuite functie de dezvoltarea zonelor cu diferite 

destinatii. 

Având în vedere că zonele sunt mixte: industrială, birouri şi rezidenţială, zone existente şi 

parţial nou dezvoltate în ultimii 15 ani, există aici atât reţele vechi pentru obiectivele existente cât şi 

reţele relativ noi pentru obiectivele noi apărute. 

Teritoriul de referinta nr 5 este dezvoltat în ultimii 15 ani in mod complex si exista retele partial 

aeriene si partial subterane. 

SURSE SI RETELE ALIMENTARE CU CALDURA 

Traseul Drumului Expres aflat in zona B-dul Poligrafiei , Sos. Nordului- Str. Tipografilor 

- retea de termoficare local Zona Casa Presei Libere 2Dn 200mm cu traversare CF . 

- retea termoficare 2Dn 400mm cu traseu paralel cu CF in zona de nord a drumului 

POSIBILITATI DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE 

In limitele acestei Zone se afla in functiune urmatoarele conducte de gaze naturale: 

• in zona se afla inelul de medie presiune otel GN 20” amplasat in vecinatatea Liniei CF 

Bucuresti – Constanta pe linia de centura si care alimenteaza statia de reglare Casa Scanteii si 

continua spre zona Pajurei. 

• conducta redusa presiune otel GN 10 ”GN 12 ” de pe DN1 continua langa lac si la 

nord de calea ferata , paralel cu conducta de medie presiune pana la statia de reglare Casa Scanteii . 

• conducta redusa presiune otel GN 4 ” pe strada Tipografilor 

• conducta redusa presiune otel GN 8 ” pe Soseaua Straulesti 

Aceasta retea se inscrie ca parte integranta a retelei orasului Bucuresti si este supusa 

in mare parte caracteristicilor acesteia. Astfel din punctul de vedere al presiunilor de functionare 

acestea au inregistrat o imbunatatire semnificativa in special dupa disparitia unor mari consumatori 

industriali care au eliberat cantitati importante de gaze naturale, cat si cresterii lucrarilor de 

inmagazinare si de import survenite dupa anul 1995. 

Reteaua existenta din otel este intr-o anumita masura cu un grad de vechime care depaseste 

durata normata determinand intreruperi in functionalitate datorita coroziunii , cu exceptia extinderilor de 

conducte facute dupa adoptarea normativelor privind conductele din polietilena aparute incepand cu 

anul 1997. 

Se propune inlocuirea si protejarea inelului de medie presiune otel GN 20”- la realizarea 

pasajelor supraterane si subterane din nodurile DN1 , Tipografilor , Poligrafiei 

Se propune modificarea traseelor unor retele de presiune redusa si medie conform noii 

configuratii. Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inalta densitate PEID , PE 80 

sau PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea 

sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE – 2008 . 

Traseul Inelului Median aflat in zona B-dul Poligrafiei , Sos. Nordului- Str. 

Tipografilor 

- retele de petrol 2Dn 150mm paralele cu CF traverseaza DN1 , continua 

paralel cu CF in spatele Casei Scanteii . 






- retele de petrol 4Dn 150mm cu traseu paralel cu CF spre cartier Pajura 






2.7. PROBLEME DE MEDIU 

Conform Ordinului comun al MAPPM (nr. 214/RT/1999) - MLPAT (nr. 16/NN/1999) şi ghidului 

sau de aplicare, problemele de mediu se tratează separat în cadrul unor Analize de evaluare a 

impactului asupra mediului,astfel problemele specifice acestui capitol vor fi detaliate in memoriu de 

specialitate anexat. 

2.8. OPTIUNI ALE POPULATIEI 

Barometrul opiniei publice este instrumentul prin care se masoara reactivitatea populatiei la 

problemele cu care se confruntă aceasta la un moment dat .Experienta sondajelor de opinie ( intocmite 

in procesul de realizare a PUG-ului) a pus în evidenta ca problemele majore ale Bucurestiului sunt: 

capacitate mici ale bulevardelor existente si starea lor, lipsa de locuinte, starea infracţională şi 

securitatea individului, poluarea, lipsa spatiilor publice si lipsa spatiilor de joaca pentru copii, a spatiilor 

verzi etc. In cadrul intocmirii PUZ-ului „Inchidere Inelul Median de circulatie la zona nord/ Autostrada 

urbana. PUZ si Studii de Fezabilitate- Tronson Lacul Morii- Soseaua Colentina” s-a aprobat 

„Metodologia de infromare si consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de 

amenajare a teritoriului si de urbanism”. Aceasta metodologie a impus autoritatilor responsabile cu 

aprobarea planului (C.G.M.B. si Consiliul Local al Orasului Voluntari) dar si initiatorului planului ( in 

cazul nostru P.M.B. prin Directia Generala de Dezvolare Urbana) diverse obligatii in 4 etape de 

consultare: 

1. Implicarea publicului in etapa pregatitoare; 

2. Implicarea publicului in etapa elaborarii propunerilor; 

3. Implicarea publicului in etapa aprobarii PUZ; 

4. Implicarea publicului in monitorizarea implementarii PUZ. 

In cadrul intocmirii PUZ-ului se va respecta Ordinul 2701/ 2010 si se va tine cont de parearea 

publicului cu privire la Inchiderea Inelului Median de circulatie dar si la dezvoltarea urbanistica a zonei 

aferente. 

In cadrul Teritoriului de referinta nr. 5 putem afirma urmatoarele privind optiunile populatiei, ale 

administratiei si ale proiectantului : 

Populatia 

In lipsa unor sondaje publice aplicate in arealul de interes, ne putem insa baza pe anchetele 

sociologice anterioare, care au aratat ca principalele probleme/nevoi ale lucratorilor, proprietarilor din 

aceste tipuri de zone sunt : 

• imbunatatirea circulatiei auto (prospecte, imbracaminte asfaltica etc) , a posibilitatii de 

parcare 

• imbunatatirea transportului public 

• cresterea cantitatii si calitatii spatiilor publice cu acces nelimitat si a spatiilor verzi 

• etc. 

Administratia 

Administratia fost activa in zona prin investitii in infrastuctura de circulatie. 

Proiectantul 

In ceea ce priveste solicitarile beneficiarului, acesta pune prin Caietul de sarcini un 

accent foarte mare pe problemele de circulatie, dar lasa in plan secundar celelalte aspecte care tin de 

spatiile construite, spatiile publice, volumetrie, imagine identitara , etc. pe care insa proiectantul le 

considera la fel de importante ; in acest sens s-a dezvoltat suplimentar fata de cerinte un capitol de 

analize sintetice urbanistice, pe aceste tematici care sunt secundare in Caietul de sarcini , pentru a 

putea fundamenta propunerile necesare. 






CAPITOLUL 3 

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 

.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE 

In faza preliminara realizarii PUZ-ului au fost realizate studii de fundamentare ( studiu 

geotehnic, ridicare topografica etc.) ale caror concluzii au conditionat organizarea urbanistica 

ulterioara a investitiei: 

Studiul geohidrotehnic : studiul evidentiaza conditii de fundare in limitele normalului , cu soluri 

curente. 

In abordarea sistematica a analizei teritoriului , in scopul valorificarii potentialului terenului 

studiat, s-au avut in vedere : 

• pozitia in teritoriul Sectorului 1,2,6 si fata de oras; 

• raportul cu sistemele de circulatie majore ale orasului ; 

• necesitatile functionale ale zonei si orasului; 

• definirea masurilor de corectare ale zonei , pentru realizarea noilor solutii de urbanism propuse, 

odata cu mentinerea elementelor favorizante; 

• asigurarea unor conditii superioare de viata si standard functional superior atat pentru viitori 

locuitori ai acestei zone, cat si pentru lucratorii actuali ai zonei; 

• creşterea ponderii terenului rezervat funcţiunilor urbane reprezentative, cu posibilitati diverse de 

localizare si asociere a unor noi activitati tertiare care sa contureze un nou pol urban in zona 

Platformei Pipera; 

• rezervarea în zona Pipera a terenurilor necesare amenajarii adecvate ca reprezentativitate si 

funcţionalitate a intrarilor în Capitala; 

• etc. 

3.2. PREVEDERI ALE PUG / PUZ aprobate anterior 

Se preiau prevederilor PUG Bucuresti, cat si toate documentatiile aprobate/avizate in zona in 

ceea ce privesc caile de comunicatie majore , dar se vor face si corelari cu situatia actuala, in care 

noile dezvoltari imobiliare cat si cele viitoare vor influenta aceasta expansiune a cailor de comunicatie 

cu vecinatatea . 

Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti , aprobat in anul 2000, si PUZ –urile 

traseaza o serie de reglementari generale pentru aceasta zona, astfel : 

Se propun supralargiri ale tramei stradale majore si realizarea unor noi legaturi si reconfigurari de 

intersectii : 

• Incadrarea Soselei Straulesti in sistemul secundar de circulatie , de categoria a II-a si 

realizarea unui prospect corespunzator categoriei de incadrare ( 26,00m) 

• Incadrarea Strazii Tipografilor in sistemul secundar de circulatie ,de categoria a II-a si 

realizarea unui prospect corespunzator categoriei de incadrare( 26,00m) 

• Incadrarea Bulevardului Poligrafiei in sistemul principal de circulatie , de categoria I, precum si 

modificari ale prospectului existent, in acord cu noua sa functiune de componenta a sistemului 

de conectare a viitoarei Autostrazi Bucuresti – Brasov la orasul Bucuresti (52,00m) 

• Realizarea unui pasaj pe directia Strada Tipografilor – Soseaua Straulesti; 

• Reconfigurarea nodului generat de intersectia Bulevardului Poligrafiei cu Strazile Tipografilor si 

Parcului cu pastila centrala si separator al sensurilor de circulatie. 

• Se propune realizarea inelului median adiacent liniei CF; 






• Se propun noi functiuni specifice unui pol urban 

• Creşterea ponderii terenului rezervat funcţiunilor urbane reprezentative, cu posibilitati diverse 

de localizare si asociere a unor noi activitati tertiare care sa contureze un nou pol urban in 

zona Poligrafiei. 

• etc. 

3.3. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL 

In cadrul Teritoriului de referinta nr.5 cuprins in acest PUZ sunt spatii plantate protejate: 

PARCUL HERASTRAU, spatii verzi de agrement- baze sportive etc. 

Se vor exploata posibilitatile de valorificare ale cadrului natural de pe malurile de lac si se vor 

propune noi spatii plantate in lungul Inelului Median de circulatie , adiacent Caii Ferate. Aceste spatii 

verzi noi vor marca si zona de protectie a apeductelor se subtraverseaza zona studiata , dar vor 

reprezenta si o oaza de verde, oaza ce va face parte dintr-o retea de spatii publice – piete sau parcuri, 

cu precizarea ca toate interventiile vor fi facute conform normelor de mediu europene. 

3.4. MODERNIZAREA CIRCULATIEI 

3.4.1. REGLEMENTAREA CIRCULATIEI RUTIERE 

Reglementarea circulatiei se realizeaza conform memoriului de specialitate anexat. 

Principiul de baza este acela in care Inelul Median a fost amplasat la nord si sud de calea 

ferata cu sensuri diferite. La sud de calea ferata vor fi propuse locale pentru irigarea teritoriilor ce 

cuprind diverse functiuni, utilizand in principal artere existente cu profil transversal de 7,0m – 14,0 m. 

In Teritoriul de referinta nr. 5 B-dul Poligrafiei este o importanta artera de penetratie a orasului 

Bucuresti asigurand legatura cu o viitoare autostrada spre nord. 

Existenta pasajului Jiului a condus catre o rezolvare similara prin latirea podului existent. 

Relatiile inelului median cu str. Jiului la nord se vor realiza prin actualele buclari, iar spre sud cu 

b-dul Poligrafiei prin doua pasaje, unul ce supratranverseaza pachetul de linii de cale ferata pe relatia 

vest – sud si celalalt supratraversand pachetul de linii de cale ferata pe relatia de la sud spre est. 

Aceste doua bretele asigura legatura inelului median cu Piata Presei Libere. 

Prin intersectia giratorie propusa la conexiunea cu str. Tipografilor se poate realiza si relatia de 

stanga din inelul median vest catre str. Jiului si catrea str. Tipografilor – str. Straulesti. 

Str. Parcului pe traseul existent se constituie intr-o locala pentru partea sudica a caii ferate. 

3.4.2. DEZVOLTAREA RETELEI FEROVIARE 

Reteaua feroviara a fost protejata prin introducerea traseului Inelului Median in subteran . Se 

pune accent pe valorificarea Garii Baneasa. 

3.4.2. DEZVOLTAREA RETELEI DE METROU 

In zona proiectului PUZ „Inchidere Inelul Median de circulatie la zona nord/ Autostrada urbana. 

PUZ si Studii de Fezabilitate- Tronson Lacul Morii- Soseaua Colentina” se dezvota mai multe 

magistrale de metrou. Din aceasta cauza, este important pentru prognozele pe termen mediu si lung 

sa se tina seama de strategia de dezvoltare a retelei de metrou. 

3.4.3. SISTEMUL PUBLIC DE TRANSPORT 

Retelele de transport trebuie sa fie concepute ca sisteme coerente care permit calatorilor sa 

treaca usor de la tren la metrou sau tramvai, de la masina la bicicleta sau la un mijloc de transport 

public. 

In mod ideal, transportul public trebuie sa fie un serviciu deschis tuturor cetatenilor, oricare ar fi 

posibilitatile lor de a accede intr-un vehicul de transport public (au handicap locomotoriu, sunt varstnici, 






bolnavi sau cu bagaje) de a plati un cost atat de mic şi de a avea o asemenea frecventa încat sa-l 

determine sa renunte la folosirea masinii personale. 

Traseele de transport public din Bucuresti s-au dezvoltat în principal pe traseele arterelor 

principale ale orasului care fac legatura dintre centrul orasului cu principalele cartiere de locuinte , 

centre industriale sau comerciale , distribuite mai mult sau mai puţin omogen in jurul acestuia. 

3.4.4. PARCARI ORGANIZATE 

Parcarile organizate, reglementate si semnalizate corespunzator, lipsesc in zona studiata. In 

Teritoriul de referinta nr. 5, in care predomina functiunile mixte ( birouri , servicii) si activitatile 

industriale/de depozitare, parcarile sunt in cea mai mare parte realizate in incinta, neexistand in 

teritoriul respectiv niciun parcaj amenajat. Se vor organiza parcari aferente noilor dezvoltari , parcari ce 

vor respecta normele in vigoare si HCGMB nr.66/2006. 

3.4.5. PISTE PENTRU BICICLISTI 

Nu este cazul. 

3.5. ZONIFICARE FUNCTIONALA – REGLEMENTARI, BILANT 

TERITORIAL, INDICI URBANISTICI 

In cadrul PUZ Teritoriul de referinta nr. 5, au fost definite urmatoarele subzone 

functionale, subzone ce au fost preluate din documentatiile de urbanism aprobate sau subzone 

noi propuse in conformitate cu reglementarile PUG Bucuresti: 

U.T.R. Functiune 

UTR 

5_01 

UTR 

5_02 

UTR 

5_03 

UTR 

5_04 

UTR 

5_05 

Indici de urbanism 

P.O.T. 

max. 

C.U.T. 

Max 

Inaltime 

maxima 

(m) 

Regim de 

inaltime 

Suprafat 

a 

UTR 

(ha) 

Conf. PUZ Parc 

Herastrau, "Zona sportagrement" 

5% 0,1 5m P 2,33 


Herastrau, "Zona 

ecologica pentru activitati 

de pescuit si odihnarelaxare" 

9% 0,2 6m P+1 0,69 





Conf. PUG Bucuresti, 

"Zona transporturilor 

5% 0,1 5m P 3,83 

feroviare" 80% 2,4 10m P+2 7,77 





5% 0,1 5m P 1,29 



UTR 

5_06 

UTR 

5_07 

UTR 

5_08 

UTR 

5_09 

UTR 

5_10 

UTR 

5_11 

UTR 

5_12 

UTR 

5_13 

UTR 

5_10 

UTR 

5_15 

UTR 

5_16 

UTR 

5_17 

UTR 

5_18 

UTR 

5_19 

UTR 

5_20 

UTR 

5_21 





"Subzona mixtă situată în 

zona protejată" 


se mentine situatia existenta 1,08 

"Spaţii plantate protejate" 


15% 0,2 10m. P+2 0,65 

"Spaţii plantate protejate" 


"Spaţii verzi pentru 

15% 0,2 10m. P+2 1,46 

agrement" 



30% 0,35 10m P+4 0,99 

agrement" 



30% 0,35 10m P+4 0,99 

feroviare" 



50% 1 10m P+2 0,57 

feroviare" 50% 1 10m P+2 0,37 



protecţia cursurilor de 

apă " 



15% 0,2 10m. P+2 1,96 

agrement" 

Conf. PUZ "Str. 

30% 0,35 10m P+4 0,99 

Tipografilor 11-13-15" 60% 2,5 26m P+4 0,87 

Conf. PUZ "Str. 

Tipografilor 11-13-15" - 

Birouri 



45% 2,8 25m P+5 1,43 

feroviare" 


50% 1 10m P+2 1,63 

"Poli urbani principali" 

Conf. PUZ "Poligrafiei, 

Strada Parcului": 

birouri, servicii mixte- 

65% 4,5 nelimitat nelimitat 4,46 

dotari publice urbane 41% 19,4 120m P+29 0,31 

Conf. PUG Bucuresti: 

"subzona construcţiilor şi 

amenajărilor izolate 

pentru gospodărie 

comunală" 50% 1,8 12m P+2 0,45 


"subzona mixtă cu clădiri 

având regim de 

construire continuu sau 

discontinuu şi înălţimi 

maxime de P+14 niveluri 

cu accente înalte peste 

45 metri" 70% 3 45m P+14 1,86 



UTR 

5_22 

UTR 

5_23 

UTR 

5_24 

UTR 

5_25 

UTR 

5_26 

UTR 

5_27 

UTR 

5_28 

UTR 

5_29 

UTR 

5_30 








comunală" 



50% 1,8 12m P+2 10,3 

agrement" 30% 0,35 10m P+2 2,19 






maxime de P+4 niveluri" 60% 2,5 20m P+4 0,83 








45 metri" 70% 3 45m P+14 1,9 





comunală" G2 

Conf.PUZ "Intrarea 

Straulesti, strada 

Baiculesti": locuinte - 

50% 1,8 12m P+2 0,98 

UTR4 si UTR5 50% 2,4 20m P+4 1,22 








45 metri" 70% 3 45m P+14 0,91 






maxime de P+4 niveluri" 

M3 60% 2,5 20m P+4 1,36 








45 metri" M2 70% 3 45m P+14 1,9 



UTR 

5_31 

UTR 

5_32 

UTR 

5_33 

UTR 

5_34 

UTR 

5_35 

UTR 

5_36 

UTR 

5_37 

UTR 

5_38 

UTR 

5_39 









maxime de P+4 niveluri" 

M3 



Baiculesti": locuinte - 

60% 2,5 20m P+4 1,44 

UTR6 

Conf. PUZ "Intrarea 

40% 2,4 20m P+5 1,14 

Straulesti 1C" 55% 6,6 70m P+17 0,22 



Baiculesti": 

locuire+comert si servicii 

- UTR2 35% 3,2 110m P+25 4,6 

Conf PUG BUCURESTI: 

"servicii publice 

dispersate existente în 

afara zonelor protejate" 50% 2,2 110m P+3 0,23 



Baiculesti": 

locuire+comert si servicii 

- UTR3 35% 2,4 35m P+10 0,94 

Conf PUG BUCURESTI: 

"servicii publice 

dispersate existente în 

afara zonelor protejate" 50% 2,2 110m P+3 1,97 


"locuinţe individuale şi 

colective mici cu maxim 

P+2 niveluri situate în 

afara perimetrelor de 

protecţie" 45% 1,3 10m P+2 0,35 


"locuinţe individuale şi 

colective mici cu maxim 

P+2 niveluri situate în 

afara perimetrelor de 

protecţie" 45% 1,3 10m P+2 0,21 






3.6. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 

ALIMENTARE CU APA 

Tronsonul cuprins intre Pasaj Sos. Nordului si Pasaj Mogosoaia 

o nu sunt necesare lucrari de alimentare cu apa. 

Zona Pasaj Mogosoaia 

o nu sunt necesare lucrari de alimentare cu apa. 

Sectorul de drum intre Pasaj Mogosoaia si Nod Poligrafiei sunt necesare urmatoarele 

lucrari: 

o la nord de Inelul Median se va reloca artera Dn 800mm ce afecteaza drumul ce se 

preconizeaza a fi realizat si se va studia traseul viitor al arterei Dn 800mm, asa incat sa nu 

afecteze carosabilul Drumului Expres - lucrari de relocare; 

o in rampa de iesire a pasajului de pe str. Tipografilor, ce subtraverseaza liniile 

CF, va fi relocata (repozitionata) artera de apa Dn 800mm - lucrari de relocare; 

o in partea de sud Inelului Median, prin spatele Casei Presei Libere, locala prevazuta 

va fi dotata cu o conducta de serviciu d 180mm PEID - lucrari de echipare; 

o intre sos. Straulesti si B-dul Poligrafiei locala deschisa la nord de Inelul Median va fi 

dotata cu o conducta de serviciu d 225mm PEID- lucrari de echipare. 

In nodul Poligrafiei sunt necesare urmatoarele lucrari de alimentare cu apa: 

o cele doua rampe care fac legatura din Inelul Median cu str. Poligrafiei la sud, 

afecteaza cele doua artere Dn 800mm situate de o parte si de alta a pasajului. Au fost prevazute 

devieri ale celor doua artere pe toata lungimea, astfel incat sa nu afecteze lucrarile de constructie - 

lucrari de relocare. 

CANALIZARE 

Reteaua de canalizare proiectata se va realiza cu tuburi prefabricate din PVC SN4 si PAFS SN 

10000. 

Pe reteaua de canalizare se vor amplasa camine de vizitare din elemente prefabricate montate 

pe fundatia din beton simplu conform STAS 2448-82. 

Pentru evacuarea apelor pluviale din ampriza drumului se vor realiza guri de scurgere cu sifon 

si depozit conform STAS 6701-82, montate la rigola drumului si racordate in caminele de vizitare ale 

canalizarii. Evacuarea apelor pluviale in emisari naturali se face dupa preepurarea acestora in instalatii 

de preepurare, astfel incat la evacuare apele pluviale sa indeplineasca conditiile prevazute de NTPA 

001. 

In cazul in care apele pluviale preepurate nu pot fi evacuate gravitational in emisari naturali se 

va realiza un bazin de retentie cu statie de pompare. 

Nod DN 1 (Sos. Bucuresti-Ploiesti) 

Se va realiza o retea de canalizare pluviala cu scurgere gravitational spre instalatia de 

preepurare propusa a se realiza pe malul lacului Baneasa. 

Amplasarea de separatoare de hidrocarburi-namol necesita prevederea si amenajarea 

in zona deversarii unei suprafete de cca. 300mp destinata acestui scop. 

Pentru preluarea apelor uzate colectate pe rampele pasajelor subterane se propune 

realizarea a doua statii de pompare cu bazine de retentie, inclusiv reteaua de canalizare aferenta pe 

rampele pasajului. 

DN 1 (Sos. Bucuresti-Ploiesti)-B-dul Poligrafiei 

Se va realiza o retea de canalizare in sistem divizor, astfel: 






- retea de canaliare pluviala cu scurgere gravitationala spre instalatia de preepurare 

propusa a se realiza pe malul lacului Baneasa cu evacuare prin intermediul unui bazin de retentie si a 

unei statii de pompare. 

- retea canalizare unitara cu scurgere gravitationala spre canalul colector ov. 120/180cm 

existent in Str. Baiculesti. 

Pentru preluarea apelor uzate colectate pe rampele pasajelor subterane se propune 

realizarea unei statii de pompare cu bazine de retentie, inclusiv reteaua de canalizare aferenta pe 

rampele pasajului. 

Nod Poligrafiei 

Pentru imbunatatirea captarii si evacuarii apelor pluviale din zona intersectiei sa va 

realiza o retea de canalizare cu legare in canalizarea existenta. 

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA 

Apare ca necesară devierea reţelelor în noile trotuare sistematizate cât urmand ca 

prevederea amplasamentelor noi pentru posturile de transformare existente care vor fi afectate sa 

fie reglementate in cadrul PUZurilor. 

Pentru întreg traseul se va avea în vedere coordonarea reţelelor astfel încât să se asigure 

spaţii necesare pentru pozarea de reţele viitoare, în cazul unor dezvoltări care nu au în acest 

moment PUD/PUZ (în baza unor estimări a necesarului de energie funcţie de suprafeţe de teren 

care nu sunt ocupate şi în concordanţă cu PUG). 

De asemenea, zonele de trotuare trebuie dimensionate ca sa se asigure distanţele normate 

între reţelele edilitare, având în vedere că reţelele electrice ENEL se doreşte să fie pozate în tuburi 

de protecţie. 

În zona podurilor se vor asigura spaţii pentru pozări cabluri de alimentare iluminat . 

Pe traseu se vor asigura amplasamente pentru posturi noi de transformare pentru 

alimentare iluminat public, in cadrul PUZ-urilor etc. 

ALIMENTARE CU CALDURA 

PASAJ SUBTERAN TIPOGRAFILOR 

Modificare traseu canal termoficare cu inlocuire conducte 2Dn 400mm pentru a evita 

intersectia cu pasajul subteran propus . 

ALIMENTARE CU GAZE NATURALE 

In cadrul rezolvarii alimentarii cu gaze naturale se au in vedere urmatoarele : 

- asigurarea pe localele propuse a unor conducte de gaze naturale proiectate care sa 

alimenteze amplasamentele care vor dezvolta noi consumatori 

- relocarea conductelor de gaze naturale de presiune redusa si medie existente care necesita 

modificari de trasee , inlocuiri de conducte , protejarea conductelor in cadrul subtraversarilor CF , 

protejarea unor conducte de gaze naturale in cazul traversarilor sau subtraversarilor altor retele , 

pasaje etc. 

SECTOR DRUM PASAJ NORDULUINOD DN 1 

o se reamplaseaza pe un traseu nou conducta de medie presiune (relocare) otel GN 

20” 

NOD DN 1 


20” 

SECTOR DRUM NOD DN 1 – PASAJ TIPOGRAFILOR 


20” 



12” 

20” 

12 ” 

” 

20” 

12 ” 




o se reamplaseaza pe un traseu nou conducta de redusa presiune (relocare) otel GN 

PASAJ SUBTERAN TIPOGRAFILOR 



o se reamplaseaza pe un traseu nou conducta de redusa presiune (relocare) otel GN 4 

SECTOR DRUM PASAJ TIPOGRAFILORNOD POLIGRAFIEI 



NOD POLIGRAFIEI 

o Conducta gaze naturale presiune medie otel GN 20”- se inlocuieste (relocare) si se 

protejeaza la realizarea respectiv traversarea Nod Poligrafiei 

o Relocarea conductelor de gaze naturale de presiune redusa si medie existente care 

necesita modificari de trasee , inlocuiri de conducte , protejarea conductelor in 

cadrul subtraversarilor CF , protejarea unor conducte de gaze naturale in cazul 

traversarilor sau subtraversarilor altor retele , pasaje etc. 

o Se propune modificarea traseelor unor retele de presiune redusa si medie conform 

noii configuratii: asigurarea pe localele propuse a unor conducte de gaze naturale 

proiectate care sa alimenteze amplasamentele care vor dezvolta noi consumatori 

o Se propune dezvoltarea unor retele de presiune redusa pentru alimentarea unor 

viitori consumatori: Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de 

inalta densitate PEID , PE 80 sau PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru 

Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 

NTPEE – 2008 . 

Conductele de petrol aflate in aceasta zona sunt trecute in conservare , prin urmare se va 

prevedea scoaterea acestora din pamant acolo unde este cazul . 

3.7. PROTECTIA MEDIULUI 

Zona studiata se inscrie din punct de vedere morfologic in marea unitate de relief a Campiei 

Romane - estica subunitatea Câmpia Vlasiei; este parte componentă a Câmpiei Bucureştiului. 

Sursele de poluare zonala sunt reprezentate, in special, prin produsi de ardere a carburantilor 

in motoarele autovehiculelor (surse mobile trafic rutier) - (oxizi sulf, oxizi azot, monoxid carbon, pulberi 

în suspensie, aldehide, hidrocarburi volatile, plumb). Influenta acestora va fi mult diminuata prin 

proiectarea de strazi in interiorul amplasamentului existent prevazute cu fasii de spatii verzi de 

protectie. 

In zona mentionata se vor executa plantari de arbori si arbusti, conform unor viitoare proiecte 

de amenajare peisagera. 

Deseurile rezultate, atat din activitati de construire cat si ca urmare a utilizarii ulterioare a 

constructiilor, vor fi depozitate in containere inchise si vor fi evacuate periodic, prin contract cu o 

societate de salubritate. 

Se va respecta legislatia in vigoare privind protectia mediului. In acest sens a fost realizat un 

studiu de impact de mediu si au fost reglementate spatiile verzi optime. 






Pentru fiecare UTR propus s-au identificat suprafetele exacte de spatii verzi, dupa cum 

urmeaza: 

Bilant spatii verzi 

Suprafata construita Suprafata alei- Suprafata spatii verzi 

maxima 

accese auto Neimpermeabilizat 

e 

Impermeabilizate 

% ha % ha % ha % ha 

5% 0,1165 8% 0,1864 87% 2,0271 0% 0 

9% 0,0621 13% 0,0897 78% 0,5382 0% 0 

5% 0,1915 8% 0,3064 87% 3,3321 0% 0 

80% 6,216 10% 0,777 10% 0,777 0% 0 

5% 0,0645 8% 1,6641 87% 1,1223 0% 0 

se mentine situatia existenta 

15% 0,0975 15% 0,0975 70% 0,455 0% 0 

15% 0,219 15% 0,219 70% 1,022 0% 0 

30% 0,297 20% 0,198 50% 0,495 0% 0 

30% 0,297 20% 0,198 50% 0,495 0% 0 

50% 0,285 10% 0,057 40% 0,228 0% 0 

50% 0,185 10% 0,037 40% 0,148 0% 0 

15% 0,294 15% 0,294 70% 1,372 0% 0 

30% 0,297 20% 0,198 50% 0,495 0% 0 






60% 0,426 10% 0,071 30% 0,213 0% 0 

45% 0,6435 25% 0,3575 20% 0,286 10% 0,143 

50% 0,815 10% 0,163 40% 0,652 0% 0 

65% 2,899 5% 0,223 20% 0,892 10% 0,446 

41% 0,1271 19% 0,0589 20% 0,062 10% 0,031 

50% 0,225 10% 0,045 30% 0,135 10% 0,045 

70% 1,302 0% 0 30% 0,558 0% 0 

50% 5,15 10% 1,03 30% 3,09 10% 1,03 

30% 0,657 20% 0,438 50% 1,095 0% 0 

60% 0,498 10% 0,057 30% 0,249 0% 0 

70% 1,33 0% 0 30% 0,57 0% 0 

50% 0,49 10% 0,098 30% 0,294 10% 0,098 

50% 0,61 15% 0,198 30% 0,366 5% 0,061 

70% 0,637 0% 0 30% 0,273 0% 0 

60% 0,816 10% 0,3575 30% 0,408 0% 0 

70% 1,33 0% 0 30% 0,57 0% 0 

60% 0,864 10% 0,223 30% 0,432 0% 0 






40% 0,456 25% 0,285 30% 0,342 5% 0,057 

55% 0,121 15% 0,033 30% 0,066 0% 0 

35% 1,61 30% 1,38 20% 0,92 15% 0,69 

50% 0,115 20% 0,046 30% 0,069 0% 0 

35% 0,329 30% 0,282 30% 0,282 5% 0,047 

50% 0,985 20% 0,394 30% 0,591 0% 0 

45% 0,1575 30% 0,105 30% 0,105 0% 0 

45% 0,0945 30% 0,063 30% 0,063 0% 0 

Conform Ordinului comun al MAPPM (nr. 214/RT/1999) - MLPAT (nr. 16/NN/1999) şi 

ghidului să de aplicare, problemele de mediu se tratează separat în cadrul unor Analize de 

evaluare a impactului asupra mediului. 

3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA 

In prezent , obiectivele urbanistice de interes public , principale, sunt reprezentate de 

scoli, gradinite, parcuri, spatii administrative – o gama redusa de tipuri. In scopul realizarii unei calitati 

mai bune a spatiului si vietii urbane, se mai propun alte lucrari si obiective publice : 

- Amenajari noi de-a lungul inelui median – zone verzi publice; 

- Noi artere rutiere – inelul median, , alte artere; 

- Amenajare unui spatiu public in cadrul noului POLU URBAN propus in zona strazii 

Poligrafiei si soselei Tipografilor ; 






4. CONCLUZII 

Propunerile de dezvoltare urbanistica ce vor fi integrate in documentatia PUZ in 

studiu preiau din prevederile PUG-ului si al PUZ –urilor aprobate, dar vor fi si propuneri noi pentru a se 

va putea asigura dezvoltarea armonioasa si coerenta a zonei. 

Intocmit, 

Urb. Lavinia Otelea

Inelul median teritoriu de referinta tronson 5.pdf - Primăria ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?