Documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu - APM Bihor

lemnului sau a altor combustibili, în sisteme de încălzire casnică sau din unităţi
comerciale sau instituţii.
Cu toate acestea nu există surse majore de poluare atmosferică care să pună în
pericol în mod dramatic sănătatea oamenilor sau să fie în măsură să pună în pericol
echilibrele naturale.
Perimetrul se regǎseşte în imediata vecinǎtate a DN 79 E671 cu care se va
asigura un racord rutier prin intermediul unei benzi suplimentare.
Zgomotul şi vibraţiile
În prezent, principala sursă de zgomot din zonă este reprezentată de traficul
rutier.
Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se
încadrează în valorile limită pentru protecţia populaţiei în cea mai mare parte a
perimetrului administrativ al comunei Mǎdǎraş, cu excepţia locaţiilor stuate de-a
lungul DN79- E671, care sunt expuse periodic unor surse de poluare fonică şi
vibratorie în momentele de vârf de trafic.
Calitatea solului
In general, în zonǎ, solurile întâlnite în această zonă sunt de tipul solurilor
argiloiluviale podzolice şi argiloiluviale brune podzolice, de bună calitate, favorabile
unor culturi agricole.
Pe terenul studiat apare un sol argiloiluvial cu exces de umiditate traversat de o
reţea de drenaj parţial colmatatǎ (parţial nefuncţionalǎ) utilizat ocazional ca pǎşune,
fiind actual invadat de specii ruderale. Astfel calitatea solului este diminuatǎ,
necesitând lucrǎri de îmbunǎtǎţiri funciare în mǎsurǎ a-i reda productivitatea agricolǎ,
sau mǎsuri de gestiune în scopul redobândirii funcţiilor ecologice şi a capacitǎţii de
suport.
Starea florei şi faunei
În zonă dimensiunea (spaţială şi temporală) a impactului, a avut un impact
profund asupra florei, respectiv a faunei.
Este evident faptul că, în zonele în care impactul antropic a încetat de cel puţin
10 de ani, vegetaţia se prezintă în diferite stadii de refacere, apǎrând însǎ limitǎri
datorate excesului de umiditate.
Principalele mecanisme care au condus la deteriorarea sistemelor ecologice în
perimetrul studiat sunt următoarele:
Deteriorări apărute prin modificări structurale ale mediului natural cauzate de:
o Impactul asupra ecosistemelor ca rezultat al activităţilor agricole. Această situaţie este
caracteristică zonei cu destinaţie agricolă dar afectează şi unele terenuri învecinate.
o Transformarea unor ecosisteme de pădure în pajişti secundare.
o Transformarea unor ecosisteme de pădure în aşezări umane.
o Transformarea pădurilor naturale în plantaţii silviculturale .
o Apariţia unor ecosisteme noi care funcţionează într-un regim apropiat de cel natural. Este
cazul lacurilor artificiale din zonă.
Deteriorări apărute prin modificări la nivelul ecosistemelor naturale cauzate de:
o Exploatarea unor resurse regenerabile (lemn şi păşuni).
14