Documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu - APM Bihor

Majoritatea ecosistemelor au fost puternic modificate de factorul antropic, cele
acvatice fiind şi cele mai afectate, prin dispariţia (parţialǎ) a unor specii autohtone
precum racul de râu.
Suprafaţa comunei Mǎdǎraş este acoperitǎ parţial de siturile Natura 2000
ROSPA0097 1 Pescǎria Cefa - Pǎdurea Rǎdvani, respectiv ROSCI0025 Cefa.
Conform OM 1964/2007, comuna Mǎdǎraş este acoperitǎ în proporţie de 12%
de ROSCI0025, însǎ conform HG 1284/2007, Anexa 1, distribuţia ROSPA ar acoperi
doar comuna Cefa, fapt infirmat însǎ de reprezentarea cartograficǎ ce acoperǎ şi o
bunǎ parte din comuna Mǎdǎras. In acest sens, are o inadvertenţǎ legatǎ de reflectarea
distribuţiei administrativ-teritoriale, respectiv cartografice a sitului.
Pornind de la speciile criteriu ce au stat la baza desemnǎrii ROSA0097, se
observǎ lipsǎ de corelare între speciile criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului şi
teritoriul desemnat pentru conservarea acestora.
Astfel, din cele 66 de specii de pǎsǎri 37 de specii (56%) sunt strict legate de
mediul acvatic, la care se adaugǎ alte 3 specii ce preferǎ habitate mixte, legate
indirect de factorul de mediu apǎ (zone umede), 14 specii sunt strict legate de
habitatele nemorale (21%) şi doar 9 specii (13%) sunt legate (inclusiv cele indirect)
de agro-ecosisteme. Aceastǎ distribuţie contravine oarecum distribuţiei habitatelor de
la nivelul sitului ce relevǎ o dominanţǎ a agro-ecosistemelor. O analizǎ a dimensiunii
populaţiilor criteriu relevǎ, de asemenea, o dominanţǎ a speciilor legate de mediile
acvatice.
Pornind de la aceste date faptice, transpare o inconsistenţǎ şi o lipsǎ de
justificare a extinderii perimetrului desemnat pentru ROSPA0097, ce ar fi putut
urmǎri (ca în cazul multor alte situri Natura 2000) conturul ROSCI0025, apǎrând
astfel un complex de perimetre protejate, sub formǎ insularǎ. In acest sens rǎmâne
inexplicabilǎ cuprinderea în interiorul unei vaste anvelope, cu o fundamentare mult
diluatǎ ce diminueazǎ forţa de conservare a sitului în cauzǎ.
Speciile care au o importanţă economică, pot fi grupate în urmatoarele 7
categorii economice principale, fiecare având mai multe subdiviziuni: alimentare,
furajere, melifere, medicinale, toxice, industriale şi decorative.
În categoria plantelor industriale intră esenţele lemnoase spontane, din păduri
şi unele specii cultivate. Speciile lemnoase cu importanţă economică sunt numeroase,
dar relevante pentru zona de implementare a proiectului rămân: Fagus sylvatica şi
Quercus sp.. Aşa cum s-a menţionat însă mai sus, valorificarea acestora este
minimizată de condiţiile de dezvoltare, management şi exploatare.
O pondere destul de mare dintre speciile cu importanţă industrială o deţin
plantele tinctoriale şi tanante, care conţin anumite substanţe chimice de natură
organică cu care se pot colora ţesăturile textile. Dintre acestea se menţionează:
Pulmonaria officinalis, Genista tinctoria, etc. In zonă nu s-au identificat însă
activităţi cu caracter economic în acest sens, cele tradiţionale rămânând extrem de
limitate, restrânse eventual la acţiuni cu caracter izolat, ocazional.
În privinţa pajiştilor, sub aspect economic, valoarea furajeră rămâne cea
dominantă. Capacitatea de suport a pajiştilor este însă mult diminuată datorită
dimensiunii (spaţiale şi temporale) a impactului, a practicilor abuzive şi necontrolate.
1 In ceea ce priveşte codificarea siturilor Natura 2000, se distinge o inadvertenţǎ. Astfel prin HG 1284/2007, situl
Natura 2000 Pescǎria Cefa - Pǎdurea Rǎdvani are codul ROSPA0097, însǎ prin OM 1964/2007, codul la care se face
referire este ROSPA0098 Pescǎria Cefa - Pǎdurea Rǎdvani.
12