Documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu - APM Bihor

Recommendations

Info

sisteme de falii de vârstă miocenică medie care limitează spre nord şi spre sud aceşti munţi de bazinele neogene ale Beiuşului şi Borodului. Pe malul Peţei, sub Cordău şi Haieu, stratul geologic este format dintr-un aluviu vechi, argilă cu lut şi melanopside. Cretacicul apare pe Dealul Şomleu spre Betfia prin piatra de var ce formează blocuri masive de 3-4 m grosime, înclinate spre Haieu pe direcţia NV-V. Calcarul este alcătuit din Reguenia şi căsuţe de Foraminiferae. Literatura de specialitate indică prezenţa următoarelor straturi: ponţian 3,53 m, după care urmează calcare 11,09 m. Analizând structura geologică şi de ansamblu precum şi tectonica regiunii se pot trage următoarele concluzii: • La alcătuirea geologică iau parte formaţiuni cuaternale, terţiale ţi mezozoice care stau pe un fundament cristalin. • Formaţiunile mezozoice care formează un pachet unitar şi conţinut de grosime mare (circa 3500 m) sunt în general depozite calcaroase, puternic carstificate în zona Munţilor Pădurea Craiului. • Fazele tectonice, care au afectat regiunea, au creat şi au amplificat prin reactivare două sisteme de falii oarecum perpendiculare: unul în general cu direcţia ENE-VSV, care a generat afundarea puternică spre Depresiunea Pannonică şi altul orientat aproximativ NV –SE. • Puternica tectonizare a formaţiunii puţin plastice cum sunt calcarele a avut drept rezultat fragmentarea şi compartimentarea acestora prin factori care au constituit căi de acces ideale pentru apele subpresiune. • După datele stabilite anterior formaţiunile cele mai vechi care acoperă fundamentul cristalin aparţin Mezozoicului. Ele au aspectul unor benzi dirijate VSV-ENE, reprezentând arii depresionale ale cristalinului colmatate cu depozite mezozoice. Peste acestea s-au suprapus depozitele paleogene si neogene care se întâlnesc în întreaga depresiune Pannonică. Din punct de vedere hidro-geologic, în zonǎ se cunoaşte prezenţa unui strat acvifer freatic, dezvoltat în formaţiunile cuaternare, şi un orizont acvifer de adâncime, cantonat de calcarele cretacice, foarte bine dezvoltat în acest sector. Alimentarea stratului freatic se face din precipitaţiile atmosferice, fapt pus în evidenţă de variaţiile sezoniere din puţurile săteşti. Aceste ape freatice sunt cantonate în depozitele de terasă bine dezvoltate, sub forma a patru nivele, pa malul stang al Crişului Repede, în aluviuni ce însoţesc cursurile de apa în zonă şi în special râul Cris, precum şi în depozitele deluviale. Pe amplasament nu se regǎsesc curgeri permanente ci doar sisteme de drenare a excesului de apǎ din perimetrele adiacente, cu curgere lentǎ. Cantitatea de ape din aceste sisteme variazǎ în mod direct proorţional cu cantitatea de precipitaţii cǎzute pe unitatea de timp. Din punct de vedere al regionării fito-geografice, zona aparţine etajului stejarului. In zonă formaţiuni forestiere de limitate ca şi extindere a căror compoziţie este influenţată de staţiune. Pe amplasamentul studiat pentru dezvoltarea planului nu apar formaţiuni nemorale, lipsind de asemenea habitate eremiale de tip natural sau seminatural conform accepţiunii din Directiva 92/43 CEE „Habitate”. 10
Date de ansamblu asupra structurii vegetaţiei locale pot fi desprinse şi din Formularele standard de desemnare a siturilor Natura 2000 din zonǎ, dupǎ cum urmeazǎ: Clasa habitat ROSPA0097 ROSCI0025 Râuri, lacuri 7% 14% Mlaştini, turbǎrii 5% 8% Culturi (teren arabil) 34% 16% Pǎşuni 41% 45% Alte terenuri arabile 11% 13% Pǎduri de foioase 2% 4% Se observǎ astfel dominanţa semnificativǎ a zonelor agricole (agro-ecosisteme) ce participǎ cu un procent cuprins între 86% (ROSPA) şi 74% (ROSCI) din suprafaţa de ansamblu a perimetrelor Natura 2000 desemnate. Din punct de vedere floristic teritoriul comunei Mǎdǎraş se încadrează în etajul nemoral al câmpiilor. Factorul antropic a produs modificări profunde peisajului natural al zonei prin amenajările silvice, modificarea destinaţiei terenurilor ocupate până nu demult de flora spontană, prin cultivarea pajiştilor, construcţii, amenajări piscicole etc. Vegetaţia lemnoasă este edificată de fitocenozele asociaţiilor: Querceto petraeae-dalechampii-Fagetum Aceri tatarico-Quercetum Coryletum avellanae Soo 1927 Rubetum idaei Gams 1927 Salicetum albeae-fragilis Soo 1957 Alno-Ulmetum Soo 1957 Vegetaţia ierboasă este edificată de fitocenozele asociaţiilor: Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horv. 1960 Astragalo-Brassicaetum elongatae Ghişă 1944 Artemisietum pontico-sericeae Soo 1942 Stipetum capillatae Hueck 1931 Caricetum humilis Zolyani 1939 Scirpo-Phragmitetum Koch 1926 Typhetum angustifoliae-latifoliae Glicerietum maximae Hueck 1931 Equisetum fluviatilis soo 1947 Caricetum elatae Koch 1926 Caricetum acutiformis ripariae soo 1930 Potentillo-Artemisietum absinthii Falinski 1965 Lolio-Trifolietum repensis Tanaceto-Artemisietum vulgaris Sissingh 1950 Tusilaginetum farfarae Obert 1949 Artemiseto-Urticetum dioicae Fauna este alcătuită din populaţii de mistreţ, căprior, iepure comun, vulpe, fazan şi potârniche, toate prezentând şi valoare cinegetică. În zonele umede se găsesc populaţii de raţe sălbatice, dar şi de numeroase alte specii de pǎsǎri limicole . Rar se întâlneşte viezurele. 11
Page 1 and 2: S.C. AQUACONS S.R.L. Înregistrat l
Page 3 and 4: S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA Contrac
Page 5 and 6: urbane, transpusa in legislaţia ro
Page 7 and 8: tehnologiile utilizate sunt larg ra
Page 9: Se vor monta indicatoarele rutiere
Page 13 and 14: Speciile cu importanţă alimentar
Page 15 and 16: o Poluarea şi/sau acţiunea apelor
Page 17 and 18: facilitatǎ astfel accesarea unor i
Page 19 and 20: valoroase din punct de vedere ecolo
Page 21 and 22: O parte din deşeurile rezultate di
Page 23 and 24: Managementul deşeurilor - impact n
Page 25 and 26: 7. Protectia asezarilor umane si a
Page 27: antreprenor a acestei căi de acces

Documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu - APM Bihor

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?