Documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu - APM Bihor

sisteme de falii de vârstă miocenică medie care limitează spre nord şi spre sud aceşti
munţi de bazinele neogene ale Beiuşului şi Borodului.
Pe malul Peţei, sub Cordău şi Haieu, stratul geologic este format dintr-un
aluviu vechi, argilă cu lut şi melanopside. Cretacicul apare pe Dealul Şomleu spre
Betfia prin piatra de var ce formează blocuri masive de 3-4 m grosime, înclinate spre
Haieu pe direcţia NV-V. Calcarul este alcătuit din Reguenia şi căsuţe de
Foraminiferae.
Literatura de specialitate indică prezenţa următoarelor straturi: ponţian 3,53 m,
după care urmează calcare 11,09 m.
Analizând structura geologică şi de ansamblu precum şi tectonica regiunii se
pot trage următoarele concluzii:
• La alcătuirea geologică iau parte formaţiuni cuaternale, terţiale ţi mezozoice
care stau pe un fundament cristalin.
• Formaţiunile mezozoice care formează un pachet unitar şi conţinut de grosime
mare (circa 3500 m) sunt în general depozite calcaroase, puternic carstificate în
zona Munţilor Pădurea Craiului.
• Fazele tectonice, care au afectat regiunea, au creat şi au amplificat prin
reactivare două sisteme de falii oarecum perpendiculare: unul în general cu
direcţia ENE-VSV, care a generat afundarea puternică spre Depresiunea
Pannonică şi altul orientat aproximativ NV –SE.
• Puternica tectonizare a formaţiunii puţin plastice cum sunt calcarele a avut
drept rezultat fragmentarea şi compartimentarea acestora prin factori care au
constituit căi de acces ideale pentru apele subpresiune.
• După datele stabilite anterior formaţiunile cele mai vechi care acoperă
fundamentul cristalin aparţin Mezozoicului. Ele au aspectul unor benzi dirijate
VSV-ENE, reprezentând arii depresionale ale cristalinului colmatate cu
depozite mezozoice. Peste acestea s-au suprapus depozitele paleogene si
neogene care se întâlnesc în întreaga depresiune Pannonică.
Din punct de vedere hidro-geologic, în zonǎ se cunoaşte prezenţa unui strat
acvifer freatic, dezvoltat în formaţiunile cuaternare, şi un orizont acvifer de
adâncime, cantonat de calcarele cretacice, foarte bine dezvoltat în acest sector.
Alimentarea stratului freatic se face din precipitaţiile atmosferice, fapt pus în
evidenţă de variaţiile sezoniere din puţurile săteşti. Aceste ape freatice sunt cantonate
în depozitele de terasă bine dezvoltate, sub forma a patru nivele, pa malul stang al
Crişului Repede, în aluviuni ce însoţesc cursurile de apa în zonă şi în special râul
Cris, precum şi în depozitele deluviale.
Pe amplasament nu se regǎsesc curgeri permanente ci doar sisteme de drenare
a excesului de apǎ din perimetrele adiacente, cu curgere lentǎ. Cantitatea de ape din
aceste sisteme variazǎ în mod direct proorţional cu cantitatea de precipitaţii cǎzute pe
unitatea de timp.
Din punct de vedere al regionării fito-geografice, zona aparţine etajului
stejarului. In zonă formaţiuni forestiere de limitate ca şi extindere a căror compoziţie
este influenţată de staţiune. Pe amplasamentul studiat pentru dezvoltarea planului nu
apar formaţiuni nemorale, lipsind de asemenea habitate eremiale de tip natural sau
seminatural conform accepţiunii din Directiva 92/43 CEE „Habitate”.
10