Documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu - APM Bihor
Documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu - APM Bihor Documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu - APM Bihor
S.C. AQUACONS S.R.L. Înregistrat la Registrul comertului: J/05/428/1993 Cod unic de înregistrare: R 3458780 Adresa sediului central: str. Berzei nr. 4 - Oradea, jud. Bihor Telefon: 0359- 411.915 Fax: 0359- 411.915 FOAIE DE CAPĂT Lucrare: Pregătirea drumului transfrontalier de legătură între Geszt şi Martihaz Beneficiar: Comuna Mădăras Proiectant general: S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA Contract nr.: 294/2011 DOCUMENTAŢIE PENTRU OBŢINEREA ACORDULUI DE MEDIU DIRECTOR: ing. Petru Uniţa SEF PROIECT: ing. Petru Uniţa
- Page 2 and 3: S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA Contrac
- Page 4 and 5: Lungimea drumului comunal studiat e
- Page 6 and 7: Planul Regional de Acţiune pentru
- Page 8 and 9: Pichetarea incepe cu kilometrul 0+0
- Page 10 and 11: sisteme de falii de vârstă miocen
- Page 12 and 13: Majoritatea ecosistemelor au fost p
- Page 14 and 15: lemnului sau a altor combustibili,
- Page 16 and 17: unor premise noi de dezvoltare loca
- Page 18 and 19: Apele de suprafaţă şi subterane
- Page 20 and 21: o Clădirile, sunt, în marea major
- Page 22 and 23: Poluarea accidentală cu deşeuri m
- Page 24 and 25: IV - SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALA
- Page 26 and 27: V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA M
S.C. AQUACONS S.R.L.<br />
Înregistrat la Registrul comertului: J/05/428/1993<br />
Cod unic <strong>de</strong> înregistrare: R 3458780<br />
Adresa sediului central: str. Berzei nr. 4 - Ora<strong>de</strong>a, jud. <strong>Bihor</strong><br />
Telefon: 0359- 411.915<br />
Fax: 0359- 411.915<br />
FOAIE DE CAPĂT<br />
Lucrare: Pregătirea drumului transfrontalier <strong>de</strong> legătură<br />
între Geszt şi Martihaz<br />
Beneficiar: Comuna Mădăras<br />
Proiectant general: S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA<br />
Contract nr.: 294/2011<br />
DOCUMENTAŢIE PENTRU OBŢINEREA<br />
ACORDULUI DE MEDIU<br />
DIRECTOR: ing. Petru Uniţa<br />
SEF PROIECT: ing. Petru Uniţa
S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA Contract nr: 294/2011<br />
J05/428/1993 Beneficiar: Comuna Madaras<br />
Lucrare: Pregatirea drumului transfrontalier <strong>de</strong><br />
legatura intre Geszt si Martihaz<br />
PIESE SCRISE<br />
Foaie <strong>de</strong> capăt<br />
Bor<strong>de</strong>rou<br />
Certificat <strong>de</strong> urbanism<br />
Memoriu tehnic<br />
PIESE DESENATE<br />
B O R D E R O U<br />
PIZ Plan <strong>de</strong> încadrare în zonă sc. 1: 20000<br />
PLS 1 – PLS 27 Plan <strong>de</strong> situaţie sc. 1: 500<br />
2
S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA Contract nr: 294/2011<br />
J05/428/1993 Beneficiar: Comuna Madaras<br />
Lucrare: Pregatirea drumului transfrontalier <strong>de</strong><br />
legatura intre Geszt si Martihaz<br />
DOCUMENTAŢIE NECESARĂ PENTRU<br />
OBŢINEREA ACORDULUI DE MEDIU<br />
MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE<br />
I – DENUMIREA PROIECTULUI<br />
Pregătirea drumului transfrontalier <strong>de</strong> legatură între Geszt şi Mărţihaz<br />
II – TITULAR<br />
- Numele companiei: S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA<br />
- Adresa poştală: str. Berzei nr.4, Ora<strong>de</strong>a, jud. <strong>Bihor</strong><br />
- Telefon, fax, e-mail: 0359- 411.915; 0359- 411.915; drumproiect@yahoo.com<br />
- Persoane <strong>de</strong> contact: ing. Petru Uniţa, ing. Mihaela Roman<br />
- Director: ing. Petru Uniţa<br />
- Responsabil <strong>pentru</strong> protecţia <strong>mediu</strong>lui: ing. Mihaela Roman<br />
III – DESCRIEREA PROIECTULUI<br />
1. Amplasamentul obiectivului şi adresa<br />
Obiectivul este situat în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Bihor</strong>, în comuna Mădăras, conform planului<br />
<strong>de</strong> amplasare.<br />
Zona <strong>de</strong> amplasament<br />
Tronsonul <strong>de</strong> drum ce urmează a fi construit se află pe teritoriul Comunei<br />
Mădăras şi leagă localitatea Mărţihaz <strong>de</strong> granita cu Rep. Ungaria. Tronsonul <strong>de</strong> drum<br />
în analiză, parte a viitorului drum transfrontalier, face legătura între DN79-Madaras<br />
prin DC91 la localitatea Mărtihaz, aparţinătoare Comunei Mădăras, cu frontiera<br />
maghiară către localitatea Geszt.<br />
Drumul <strong>de</strong> acces granita are amplasamentul în Comuna Madaras - Ju<strong>de</strong>ţul<br />
<strong>Bihor</strong>.<br />
3
Lungimea drumului comunal studiat este <strong>de</strong> 3,914 km.<br />
Statutul juridic al terenului<br />
Terenul afectat <strong>de</strong> lucrările ce fac obiectul prezentului studiu se află în domeniul<br />
public al Comunei Mădăras.<br />
Situaţia ocupărilor <strong>de</strong>finitive <strong>de</strong> teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din<br />
intravilan/extravilan:<br />
- extravilan 5,9 ha<br />
Proiectant general S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA<br />
Proiectant <strong>de</strong> specialitate S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA<br />
Beneficiarul lucrării COMUNA MĂDĂRAS<br />
Valoarea estimativă a lucrărilor 8.487.039,28 lei<br />
Din care <strong>pentru</strong> protecţia <strong>mediu</strong>lui -<br />
Perioada <strong>de</strong> execuţie propusă trim.I 2012 – trim.IV 2012<br />
2. Oportunitatea investiţiei<br />
Scopul propus şi importanţa obiectivului <strong>de</strong> investiţii: În planul <strong>de</strong>taliat <strong>de</strong><br />
investitii pe termen lung se realizează drumul <strong>de</strong> acces frontieră, ce face legătura între<br />
localitatea Mărţihaz şi Geszt, în ve<strong>de</strong>rea asigurării accesului îmbunătăţit la noi pieţe<br />
şi a reducerii discrepanţelor în <strong>de</strong>zvoltare, între zona <strong>de</strong> graniţă şi restul regiunilor.<br />
Necesitatea realizarii proiectului este <strong>de</strong> ordin social si economic. Prin<br />
construirea drumului <strong>de</strong> legatura dintre cele doua localitati si astfel imbunatatirea<br />
facilitatilor <strong>de</strong> transport transfrontalier, se vor <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> noi cai <strong>de</strong> comunicare<br />
economica, sociala si turistica. Intreaga zona <strong>de</strong> granita se confrunta cu probleme<br />
legate <strong>de</strong> facilitati <strong>de</strong> infrastructura insuficiente si, mai ales in zona maghiara, somaj<br />
ridicat. Construirea drumului este necesara <strong>pentru</strong> imbunatatirea calitatii <strong>de</strong>plasarilor,<br />
prin reducerea distantelor, si accesul transfrontalier si international mai rapid. Avand<br />
in ve<strong>de</strong>re caracterul prepon<strong>de</strong>rent agricol al zonei reprezentate <strong>de</strong> cele doua localitati,<br />
noul drum transfrontalier va facilita schimburile <strong>de</strong> marfuri si noile initiative<br />
economice.<br />
Imbunatatirea legaturilor transfrontaliere reprezinta baza <strong>pentru</strong> crearea unor<br />
conditii <strong>de</strong> viata si <strong>de</strong> lucru mai bune, asigurand o serie <strong>de</strong> posibilitati viitoare <strong>de</strong><br />
colaborare in domenii diverse (turism, cultura, arta) prin sprijinirea localitatilor si<br />
regiunilor invecinate. Proiectul contribuie la realizarea obiectivului programului <strong>de</strong><br />
apropiere a locuitorilor, comunitatilor si operatorilor economici din zona <strong>de</strong> granita.<br />
Imbunatatirea calitatii drumului va duce la beneficii <strong>de</strong> ordin economic si social.<br />
Tronsonul <strong>de</strong> drum in analiza, parte a viitorului drum transfrontalier, face<br />
legatura intre DN79-Madaras prin DC91 la localitatea Martihaz, apartinatoare<br />
Comunei Madaras, cu frontiera maghiara catre localitatea Geszt.<br />
Utilitatea publică:<br />
<strong>Documentaţia</strong> are la bază Studiul <strong>de</strong> fezabilitate, elaborat anterior, care a<br />
fundamentat necesitatea investiţiei.<br />
Investiţia va contribui la în<strong>de</strong>plinirea angajamentelor luate <strong>de</strong> România prin<br />
documentele <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la UE, in special a celor din Capitolul 22 - Mediu si va<br />
asigura conformarea şi cu: Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate<br />
4
urbane, transpusa in legislaţia romana prin HG 188/2002, si normele incluse (NTPA<br />
011, NTPA 002, NTPA 001).<br />
La proiectare s-au respectat preve<strong>de</strong>rile Legii 82/97 privind aprobarea OG<br />
nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor si Normele tehnice privind<br />
proiectarea, construirea si mo<strong>de</strong>rnizarea drumurilor.<br />
S-a tinut cont <strong>de</strong> situatia existenta: teren <strong>de</strong> fundare din argila prafoasa, care<br />
mentin in general umiditatea in patul drumului in perioa<strong>de</strong>le ploioase si care este<br />
supus unor contractii puternice in perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> seceta, precum si <strong>de</strong> traficul <strong>de</strong><br />
perspectiva.<br />
La baza alegerii soluţiilor proiectate, au stat următoarele criterii principale:<br />
- respectarea temei <strong>de</strong> proiectare<br />
- respectarea normelor tehnice in vigoare.<br />
Conform temei <strong>de</strong> proiectare, a Ordonantei Guvernului nr.43/1997, privind<br />
regimul juridic al drumurilor si a Ordinului nr.45/1998 <strong>pentru</strong> aprobarea Normelor<br />
tehnice privind proiectarea, construirea, refacerea, mo<strong>de</strong>rnizarea, întreţinerea,<br />
repararea, administrarea şi exploatarea drumurilor publice obiectivul proiectat se<br />
incadreaza in categoria drumurilor nationale secundare <strong>de</strong> clasa tehnica III.<br />
Lucrarea ce face obiectul acestei documentaţii se încadrează la categoria <strong>de</strong><br />
importanţă C - construcţii <strong>de</strong> importanţă normală.<br />
Conform preve<strong>de</strong>rilor STAS 10100/0-75 “Principii generale <strong>de</strong> verificare a<br />
siguranţei construcţiilor”, lucrările acestei documentaţii se încadrează în clasa <strong>de</strong><br />
importanţă III – construcţii <strong>de</strong> importanţă medie.<br />
Concluziile planului <strong>de</strong>taliat <strong>de</strong> investitii pe termen lung. Prin tema <strong>de</strong><br />
proiectare s-a solicitat realizarea drumului <strong>de</strong> legatura intre localitatea Martihaz si<br />
granita maghiara. Comuna Madaras si-a fixat ca scop principal al activitatii<br />
investitionale pe teritoriul comunei realizarea cât mai rapida a infrastructurii <strong>de</strong><br />
transport. Pregatirea drumului <strong>de</strong> legatura Martihaz-Geszt este una dintre prioritatile<br />
administratiei locale, lucru evi<strong>de</strong>ntiat in cererea <strong>de</strong> proiecte realizata in parteneriat cu<br />
Compania Nationala <strong>de</strong> Dezvoltare a Infrastructurii din Ungaria. Acest scop<br />
primordial a fost inclus in Planul <strong>de</strong>taliat <strong>de</strong> investitii pe termen lung.<br />
In planul <strong>de</strong>taliat <strong>de</strong> investitii pe termen lung se preve<strong>de</strong> realizarea drumului<br />
transfrontalier in ve<strong>de</strong>rea asigurarii accesului direct transfrontalier <strong>pentru</strong> asigurarea<br />
<strong>de</strong>zvoltarii sustenabile a comunei. Se preve<strong>de</strong> ca drumul va asigura legatura intre<br />
operatorii agricoli, economici si va înlesni schimburile culturale si sociale, in prezent<br />
reduse din cauze lipsei infrastructurii <strong>de</strong> transport directe.<br />
Localitatea Mădăras este menţionată în contextul listei localităţilor din<br />
Regiunea 6 Nord-Vest, pe teritoriul cărora se află valori ale patrimoniului cultural şi<br />
natural, fǎrǎ a fi însǎ cuprinse în Legea 5/2000 - Secţiunea a III-a Arii Protejate. În<br />
schimb, proiectul care face obiectul doccumentaţiei, prin preve<strong>de</strong>rile sale referitoare<br />
la <strong>de</strong>zvoltarea economică şi socială a zonei, <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a infrastructurii locale,<br />
contribuie la atingerea, cel puţin parţială, a unora dintre obiectivele prioritare <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare ale Regiunii 6 Nord-Vest.<br />
Planul Regional <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu (PRAM) al Regiunii 6 Nord-Vest<br />
cuprin<strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> obiective <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> generale şi specifice, la nivel regional, <strong>pentru</strong><br />
activităţile/facilităţile urbane, precum şi acţiunile necesare <strong>pentru</strong> atingerea acestor<br />
obiective. Obiectivele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> şi acţiunile menţionate se referă, în mod <strong>de</strong>osebit, la<br />
protecţia calităţii apelor şi a solului ca ţinte potenţiale ale poluărilor cu <strong>de</strong>şeuri.<br />
5
Planul Regional <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu al Regiunii 6 Nord-Vest stabileşte, <strong>de</strong><br />
asemenea, o serie <strong>de</strong> obiective <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> <strong>pentru</strong> protecţia sănătăţii populaţiei, <strong>pentru</strong><br />
protecţia calităţii atmosferei, <strong>pentru</strong> reducerea riscurilor ca urmare a <strong>de</strong>pozitării unor<br />
<strong>de</strong>şeuri, <strong>pentru</strong> gestionarea <strong>de</strong>şeurilor etc., fără ca aceste obiective să se refere, în<br />
mod specific, la activităţile <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re a zonelor urbane. În ceea ce priveşte<br />
infrastructura rutieră, se urmăreşte atât mo<strong>de</strong>rnizarea, cât şi adaptarea acesteia la<br />
necesităţile actuale/propuse. Reţeaua rutieră a zonei urmăreşte rezolvarea<br />
problemelor <strong>de</strong> circulaţie, prin realizarea legăturii cu drumurile naţionale în condiţii<br />
<strong>de</strong> confort optim şi siguranţa circulaţiei, precum şi mo<strong>de</strong>rnizarea reţelei <strong>de</strong> căi <strong>de</strong><br />
acces existente prin asfaltare, dotare cu trotuare pietonale, rigole etc.<br />
3. Situaţia actuală<br />
Pe terenul aflat in administrarea Comunei Madaras exista drumuri <strong>de</strong><br />
exploatatie agricola, din care unul, care face obiectul prezentului proiect, face<br />
legatura intre localitatea Mărţihaz şi granita cu Rep. Ungaria. In prezent, se afla în<br />
curs <strong>de</strong> elaborare proiectul <strong>pentru</strong> realizarea drumului <strong>de</strong> legatura între localitatea<br />
Geszt (Rep. Ungaria) şi frontieră.<br />
Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate. Prezentul proiect este parte<br />
constitutiva a unui proiect comun <strong>de</strong> cooperare transfrontaliera, finantat prin<br />
Programul <strong>de</strong> cooperare trasfrontaliera Ungaria-Romania 2007-2013, titlu proiect<br />
„Pregatirea drumului <strong>de</strong> legatura Geszt-Martihaz” acronim Geszt-Martihaza, cod<br />
proiect HURO/0901/188/1.1.3.<br />
Necesitatea realizarii proiectului este <strong>de</strong> ordin social si economic.<br />
In prezent, datorita inexistentei unui drum transfrontalier direct Martihaz-Geszt,<br />
zona <strong>de</strong> granita reprezentata <strong>de</strong> cele doua comune, atat <strong>de</strong> partea romana cat si<br />
maghiara, este ramasa in urma din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re social si economic. Cu aceasta<br />
problema se confrunta intreaga zona <strong>de</strong> granita. Deschi<strong>de</strong>rea comunicarii<br />
transfrontaliere <strong>de</strong> drumuri reprezinta baza <strong>de</strong>zvoltarii intregii zone, fapt subliniat <strong>de</strong><br />
proiectul <strong>de</strong> finantare realizat in parteneriat roman - maghiar.<br />
Prin realizarea mo<strong>de</strong>rnizareii retelei <strong>de</strong> drumuri agricole se urmareste:<br />
← - accesul direct al agentilor economici la noi piete,<br />
← - reducerea distantelor <strong>de</strong> transport <strong>pentru</strong> reducerea cheltuielilor aferente,<br />
← - operativitate în transportul personalului activ la noi locuri <strong>de</strong> munca,<br />
4. Descrierea investiţiei<br />
Detalii privind alternativele care au fost luate în consi<strong>de</strong>rare. In ve<strong>de</strong>rea<br />
constructiei drumului transfrontalier, s-au propus mai multe variante <strong>de</strong> realizare a<br />
structurii rutiere, care presupun diferite tehnologii, sau combinatii <strong>de</strong> tehnologii.<br />
In ve<strong>de</strong>rea justificarii din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic a solutiei <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare,<br />
in continuare sunt prezentate trei scenarii tehnice <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare:<br />
1. Constructia drumului cu imbracaminte din mixturi bituminoase: aceasta<br />
solutie reprezinta varianta clasica, <strong>de</strong> realizarea a straturilor <strong>de</strong> fundatie si baza, peste<br />
care se executa o imbracaminte bituminoasa doua straturi si se preteaza la realizarea<br />
drumurilor nationale secundare. Prezinta avantajul unei executii relativ rapi<strong>de</strong>, iar<br />
6
tehnologiile utilizate sunt larg raspândite şi accesibile marii majoritati a<br />
antreprenorilor existenti pe piata.<br />
2. Constructia drumului cu imbracaminte din macadam penetrat cu bitum:<br />
aceasta solutie reprezinta o variatie fata <strong>de</strong> varianta clasica. Aceasta presupune <strong>de</strong><br />
asemenea realizarea straturilor <strong>de</strong> fundatie, peste care se executa un strat <strong>de</strong> macadam<br />
ce se penetreaza in mai multe reprize cu lianti bituminosi, rezultand o imbracaminte<br />
bituminoasa <strong>de</strong> 10cm. Prezinta avantajul unei executii mai rapi<strong>de</strong>, insa tehnologia <strong>de</strong><br />
penetrare nu este foarte raspandita, iar pe piata exista putini antreprenori care dispun<br />
<strong>de</strong> utilajele si experienta necesara acestei tehnologii,dar nu se preteaza la realizarea<br />
drumurilor nationale secundare.<br />
3. Constructia drumului cu imbracaminte <strong>de</strong> beton ciment: aceasta solutie nu a<br />
fost aleasa <strong>pentru</strong> ca este mai costisitoare <strong>de</strong>cat prece<strong>de</strong>nta prezentata si <strong>pentru</strong> ca<br />
dureaza cu apoximativ 50% mai mult timp. Avantajul este ca presupune cheltuieli<br />
ulterioare <strong>de</strong> intretinere mai reduse.<br />
S-a recomandat varianta <strong>de</strong> constructie nr.1. Aceasta presupune realizarea<br />
straturilor <strong>de</strong> fundaţie, strat <strong>de</strong> baza din piatra sparta, strat <strong>de</strong> legatura din bin<strong>de</strong>r şi<br />
strat <strong>de</strong> uzura.<br />
Latimea acostamentelor este <strong>de</strong> 1,0 m. Panta acostamentelor este <strong>de</strong> 4%<br />
Drumul ce face obiectul prezentei documentaţii <strong>de</strong>serveste o zona ampla si<br />
face legatura intre DN79-Madaras prin DC91 la localitatea Martihaz, apartinatoare<br />
Comunei Madaras, cu frontiera maghiara catre localitatea Geszt.<br />
Lucrările proiectate vor cuprin<strong>de</strong>:<br />
Realizarea unui strat <strong>de</strong> fundatie <strong>de</strong> balast <strong>de</strong> 30 cm grosime<br />
Strat <strong>de</strong> baza si <strong>de</strong> egalizare din piatra sparta <strong>de</strong> 15 cm grosime<br />
Strat <strong>de</strong> legatura BAD 25 <strong>de</strong> 5 cm grosime<br />
Imbracaminte din beton astfaltic tip BA 16 <strong>de</strong> 4 cm grosime<br />
Lungimea drumului va fi <strong>de</strong> 3,914 m.<br />
Latimea acostamentelor este <strong>de</strong> 1,0 m. Panta acostamentelor este <strong>de</strong> 4%.<br />
Solutii tehnice<br />
Necesitatea construirii drumului impune luarea unor masuri constructive <strong>de</strong><br />
modificarea a starii actuale, la stadiul <strong>de</strong> drumuri cu imbracaminte <strong>de</strong>finitiva.<br />
In acest scop se vor executa lucrari <strong>de</strong> constructii care constau din:<br />
1. Executarea dispozitivelor <strong>de</strong> scurgerea apelor,<br />
2. Decaparea terenului vegetal din patul drumului,<br />
3. Realizarea straturilor <strong>de</strong> fundatie,<br />
4. Executarea imbracamintii <strong>de</strong>finitive,<br />
5. Realizarea acostamentelor si amenajarea taluzelor,<br />
6. Executarea lucrarilor <strong>de</strong> semnalizare rutiera si siguranta circulatiei.<br />
În plan <strong>de</strong> situatie:<br />
7
Pichetarea incepe cu kilometrul 0+000 din localitatea Martihaz si ajunge la<br />
kilometrul 3+914.<br />
Viteza <strong>de</strong> baza adoptata are valoare <strong>de</strong> 80 km/h, cu restrictii <strong>de</strong> viteza impuse<br />
<strong>de</strong> punctele obligate ale traseului, s-au realizat racordari cu curbe progresive si curbe<br />
circulare.<br />
În profil longitudinal:<br />
La proiectarea liniei rosii s-a tinut cont <strong>de</strong> respectarea grosimii medii <strong>de</strong><br />
ranforsare, corectandu-se, un<strong>de</strong> a fost cazul, profilul longitudinal. Tinand seama <strong>de</strong><br />
aceste consi<strong>de</strong>rente, a fost calculata linia rosie a carosabilului, rezultand <strong>de</strong>clivitati<br />
cuprinse între 0.20 % şi 2.40%. Elementele <strong>de</strong> profil longitudinal au fost racordate în<br />
plan vertical cu arcuri <strong>de</strong> cerc cu raze cuprinse între 5000 m – 10.000m, care respectă<br />
normele impuse <strong>de</strong> legislaţia privind încadrarea în clasa tehnică şi privind viteza <strong>de</strong><br />
proiectare <strong>pentru</strong> asigurarea <strong>de</strong>sfăşurării circulaţiei în condiţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>plină siguranţă şi<br />
confort.<br />
În profil transversal:<br />
Sectiunea caracteristica adoptata este <strong>de</strong> drum <strong>de</strong> clasa tehnica III, cu doua<br />
benzi <strong>de</strong> circulatie, cu latimea partii carosabile <strong>de</strong> 7,00m, latime platforma drum<br />
9,0m.<br />
Pantele profilului transversal s-au proiectat în conformitate cu STAS 863-87 si<br />
STAS 10144 – 3/91, pantele transversale la imbracaminti sa fie <strong>de</strong> 2,5% <strong>pentru</strong><br />
carosabil, iar <strong>pentru</strong> acostamente <strong>de</strong> 4%.<br />
Prin pantele transversale si longitudinale proiectate ale suprafetei carosabile,<br />
apa <strong>de</strong> pe carosabil se va scurge in rigola proiectata.<br />
Complexul rutier proiectat va avea urmatoarele caracteristici:<br />
Complex rutier <strong>pentru</strong> trafic :<br />
Strat <strong>de</strong> uzura BA16 4 cm<br />
Strat <strong>de</strong> legatura BAD25 5 cm<br />
Strat baza din piatra sparta 15 cm<br />
Strat fundatie din balast 30 cm<br />
Realizarea structurii rutiere proiectate se va materializa printr-o săpătura in<br />
caseta generală, care se va înlocui cu straturile rutiere proiectate ce alcatuiesc<br />
imbracamintea mo<strong>de</strong>rnizata.<br />
Scurgerea apelor:<br />
Pe toata lungimea se vor executa santuri <strong>pentru</strong> colectarea apele meteorice.<br />
Po<strong>de</strong>te tubulare si dalate<br />
Lucrarile <strong>de</strong> po<strong>de</strong>te se vor executa dupa cum urmeaza:<br />
- Km 0+211 po<strong>de</strong>t tubular DN 1000 mm L=10 m<br />
- Km 0+347 po<strong>de</strong>t tubular DN 1000 mm L=10 m<br />
- Km 0+950 po<strong>de</strong>t metalic L=10 m<br />
- Km 1+191 po<strong>de</strong>t tubular DN 1000 mm L=10 m<br />
- Km 1+990 po<strong>de</strong>t metalic L=10 m<br />
- Km 2+850 largire pod existent<br />
- Km 2+985 po<strong>de</strong>t tubular DN 1200 mm L=10 m<br />
- Km 3+312 po<strong>de</strong>t tubular DN 1000 mm L=10 m<br />
- Km 3+914 po<strong>de</strong>t metalic L=10 m<br />
Semnalizarea verticală şi orizontală<br />
8
Se vor monta indicatoarele rutiere numai cu acordul Poliţiei Rutiere a ju<strong>de</strong>ţului.<br />
Se vor realiza marcajele rutiere longitudinale (axial, lateral, <strong>de</strong> presemnalizare şi<br />
orientare) şi transversale (treceri <strong>pentru</strong> pietoni – la fiecare intersecţie), conform<br />
STAS 1848/1–7–86.<br />
Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică<br />
capitolul anterior.<br />
Caracteristicile principale ale construcţiilor<br />
• Lungime: 3,914 km<br />
• Latime platforma: 9,0m<br />
• Latime carosabil: 7,0 m<br />
• Acostamente: 2x1,0 m<br />
- a fost prezentată în<br />
Planul <strong>de</strong> execuţie:<br />
Tipul <strong>de</strong> lucrari<br />
Anul 2012<br />
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14<br />
Faza <strong>de</strong> lucru<br />
1 Pregatire PT, DL, DE<br />
2 Aprobarea<br />
documentatiei <strong>de</strong> licitatie<br />
3 Procedura <strong>de</strong><br />
precalificare<br />
4 Procedura <strong>de</strong> licitatie<br />
5 Negocierea si semnarea<br />
contractului<br />
6 Organizare <strong>de</strong> santier<br />
7 Lucrari <strong>de</strong> executie<br />
8 Receptia si verificarile<br />
9 Inchi<strong>de</strong>rea proiectului<br />
Faza licitaţie Faza execuţie<br />
Localizarea proiectului, caracteristici fizice ale <strong>mediu</strong>lui, areale sensibile:<br />
Zona studiată este situată în zona <strong>de</strong> curgere extrem <strong>de</strong> lentă a Câmpiei<br />
Crişurilor, ce pe parcursul timpului a suferit o serie întreagă <strong>de</strong> intervenţii în direcţia<br />
drenării şi amenajării hidrotehnice. Astfel în zonă apar canale <strong>de</strong> <strong>de</strong>secare, drenuri,<br />
pescării, sisteme <strong>de</strong> irigaţii etc. ce confluează sau sunt în relaţie cu sistemul bazinului<br />
hidrografic al Crişurilor.<br />
Configuraţia aparte a văilor din zona Câmpiei Crişurilor permite apariţia<br />
fenomenului <strong>de</strong> föhnizare, fapt ce duce la o topire timpurie a stratului <strong>de</strong> zăpadă în<br />
special din zonele periferice, <strong>de</strong>presionare sau a celor aflate <strong>de</strong>-a lungul cursurilor <strong>de</strong><br />
apă.<br />
Relieful regiunii, <strong>de</strong> la est spre vest, este constituit din Munţii <strong>Bihor</strong>ului (cu<br />
vârfuri peste 1800 m), aşa-numitul grup al munţilor scunzi (Pădurea Craiului, Codru-<br />
Mona şi Zarand), <strong>de</strong>alurile piemontane şi Câmpia Crişurilor.<br />
Zona studiatǎ se regǎseşte pe un amplasament plan, cu o direcţie <strong>de</strong> scurgere<br />
generalǎ a apelor <strong>de</strong> la S spre N.<br />
In general, solurile întâlnite în această zonă sunt <strong>de</strong> tip argiloiluvial podzolice<br />
şi argiloiluvial brun podzolic.<br />
O particularitate regionalǎ este datǎ <strong>de</strong> prezenţa izvoarelor termale. Acestea se<br />
află la extremitatea vestică a Munţilor Pădurea Craiului, la încrucişarea a două<br />
9
sisteme <strong>de</strong> falii <strong>de</strong> vârstă miocenică medie care limitează spre nord şi spre sud aceşti<br />
munţi <strong>de</strong> bazinele neogene ale Beiuşului şi Borodului.<br />
Pe malul Peţei, sub Cordău şi Haieu, stratul geologic este format dintr-un<br />
aluviu vechi, argilă cu lut şi melanopsi<strong>de</strong>. Cretacicul apare pe Dealul Şomleu spre<br />
Betfia prin piatra <strong>de</strong> var ce formează blocuri masive <strong>de</strong> 3-4 m grosime, înclinate spre<br />
Haieu pe direcţia NV-V. Calcarul este alcătuit din Reguenia şi căsuţe <strong>de</strong><br />
Foraminiferae.<br />
Literatura <strong>de</strong> specialitate indică prezenţa următoarelor straturi: ponţian 3,53 m,<br />
după care urmează calcare 11,09 m.<br />
Analizând structura geologică şi <strong>de</strong> ansamblu precum şi tectonica regiunii se<br />
pot trage următoarele concluzii:<br />
• La alcătuirea geologică iau parte formaţiuni cuaternale, terţiale ţi mezozoice<br />
care stau pe un fundament cristalin.<br />
• Formaţiunile mezozoice care formează un pachet unitar şi conţinut <strong>de</strong> grosime<br />
mare (circa 3500 m) sunt în general <strong>de</strong>pozite calcaroase, puternic carstificate în<br />
zona Munţilor Pădurea Craiului.<br />
• Fazele tectonice, care au afectat regiunea, au creat şi au amplificat prin<br />
reactivare două sisteme <strong>de</strong> falii oarecum perpendiculare: unul în general cu<br />
direcţia ENE-VSV, care a generat afundarea puternică spre Depresiunea<br />
Pannonică şi altul orientat aproximativ NV –SE.<br />
• Puternica tectonizare a formaţiunii puţin plastice cum sunt calcarele a avut<br />
drept rezultat fragmentarea şi compartimentarea acestora prin factori care au<br />
constituit căi <strong>de</strong> acces i<strong>de</strong>ale <strong>pentru</strong> apele subpresiune.<br />
• După datele stabilite anterior formaţiunile cele mai vechi care acoperă<br />
fundamentul cristalin aparţin Mezozoicului. Ele au aspectul unor benzi dirijate<br />
VSV-ENE, reprezentând arii <strong>de</strong>presionale ale cristalinului colmatate cu<br />
<strong>de</strong>pozite mezozoice. Peste acestea s-au suprapus <strong>de</strong>pozitele paleogene si<br />
neogene care se întâlnesc în întreaga <strong>de</strong>presiune Pannonică.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re hidro-geologic, în zonǎ se cunoaşte prezenţa unui strat<br />
acvifer freatic, <strong>de</strong>zvoltat în formaţiunile cuaternare, şi un orizont acvifer <strong>de</strong><br />
adâncime, cantonat <strong>de</strong> calcarele cretacice, foarte bine <strong>de</strong>zvoltat în acest sector.<br />
Alimentarea stratului freatic se face din precipitaţiile atmosferice, fapt pus în<br />
evi<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> variaţiile sezoniere din puţurile săteşti. Aceste ape freatice sunt cantonate<br />
în <strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong> terasă bine <strong>de</strong>zvoltate, sub forma a patru nivele, pa malul stang al<br />
Crişului Repe<strong>de</strong>, în aluviuni ce însoţesc cursurile <strong>de</strong> apa în zonă şi în special râul<br />
Cris, precum şi în <strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong>luviale.<br />
Pe amplasament nu se regǎsesc curgeri permanente ci doar sisteme <strong>de</strong> drenare<br />
a excesului <strong>de</strong> apǎ din perimetrele adiacente, cu curgere lentǎ. Cantitatea <strong>de</strong> ape din<br />
aceste sisteme variazǎ în mod direct proorţional cu cantitatea <strong>de</strong> precipitaţii cǎzute pe<br />
unitatea <strong>de</strong> timp.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al regionării fito-geografice, zona aparţine etajului<br />
stejarului. In zonă formaţiuni forestiere <strong>de</strong> limitate ca şi extin<strong>de</strong>re a căror compoziţie<br />
este influenţată <strong>de</strong> staţiune. Pe amplasamentul studiat <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea planului nu<br />
apar formaţiuni nemorale, lipsind <strong>de</strong> asemenea habitate eremiale <strong>de</strong> tip natural sau<br />
seminatural conform accepţiunii din Directiva 92/43 CEE „Habitate”.<br />
10
Date <strong>de</strong> ansamblu asupra structurii vegetaţiei locale pot fi <strong>de</strong>sprinse şi din<br />
Formularele standard <strong>de</strong> <strong>de</strong>semnare a siturilor Natura 2000 din zonǎ, dupǎ cum<br />
urmeazǎ: Clasa habitat ROSPA0097 ROSCI0025<br />
Râuri, lacuri 7% 14%<br />
Mlaştini, turbǎrii 5% 8%<br />
Culturi (teren arabil) 34% 16%<br />
Pǎşuni 41% 45%<br />
Alte terenuri arabile 11% 13%<br />
Pǎduri <strong>de</strong> foioase 2% 4%<br />
Se observǎ astfel dominanţa semnificativǎ a zonelor agricole (agro-ecosisteme)<br />
ce participǎ cu un procent cuprins între 86% (ROSPA) şi 74% (ROSCI) din suprafaţa<br />
<strong>de</strong> ansamblu a perimetrelor Natura 2000 <strong>de</strong>semnate.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re floristic teritoriul comunei Mǎdǎraş se încadrează în etajul<br />
nemoral al câmpiilor. Factorul antropic a produs modificări profun<strong>de</strong> peisajului<br />
natural al zonei prin amenajările silvice, modificarea <strong>de</strong>stinaţiei terenurilor ocupate<br />
până nu <strong>de</strong>mult <strong>de</strong> flora spontană, prin cultivarea pajiştilor, construcţii, amenajări<br />
piscicole etc.<br />
Vegetaţia lemnoasă este edificată <strong>de</strong> fitocenozele asociaţiilor:<br />
Querceto petraeae-dalechampii-Fagetum<br />
Aceri tatarico-Quercetum<br />
Coryletum avellanae Soo 1927<br />
Rubetum idaei Gams 1927<br />
Salicetum albeae-fragilis Soo 1957<br />
Alno-Ulmetum Soo 1957<br />
Vegetaţia ierboasă este edificată <strong>de</strong> fitocenozele asociaţiilor:<br />
Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horv. 1960<br />
Astragalo-Brassicaetum elongatae Ghişă 1944<br />
Artemisietum pontico-sericeae Soo 1942<br />
Stipetum capillatae Hueck 1931<br />
Caricetum humilis Zolyani 1939<br />
Scirpo-Phragmitetum Koch 1926<br />
Typhetum angustifoliae-latifoliae<br />
Glicerietum maximae Hueck 1931<br />
Equisetum fluviatilis soo 1947<br />
Caricetum elatae Koch 1926<br />
Caricetum acutiformis ripariae soo 1930<br />
Potentillo-Artemisietum absinthii Falinski 1965<br />
Lolio-Trifolietum repensis<br />
Tanaceto-Artemisietum vulgaris Sissingh 1950<br />
Tusilaginetum farfarae Obert 1949<br />
Artemiseto-Urticetum dioicae<br />
Fauna este alcătuită din populaţii <strong>de</strong> mistreţ, căprior, iepure comun, vulpe,<br />
fazan şi potârniche, toate prezentând şi valoare cinegetică. În zonele ume<strong>de</strong> se găsesc<br />
populaţii <strong>de</strong> raţe sălbatice, dar şi <strong>de</strong> numeroase alte specii <strong>de</strong> pǎsǎri limicole . Rar se<br />
întâlneşte viezurele.<br />
11
Majoritatea ecosistemelor au fost puternic modificate <strong>de</strong> factorul antropic, cele<br />
acvatice fiind şi cele mai afectate, prin dispariţia (parţialǎ) a unor specii autohtone<br />
precum racul <strong>de</strong> râu.<br />
Suprafaţa comunei Mǎdǎraş este acoperitǎ parţial <strong>de</strong> siturile Natura 2000<br />
ROSPA0097 1 Pescǎria Cefa - Pǎdurea Rǎdvani, respectiv ROSCI0025 Cefa.<br />
Conform OM 1964/2007, comuna Mǎdǎraş este acoperitǎ în proporţie <strong>de</strong> 12%<br />
<strong>de</strong> ROSCI0025, însǎ conform HG 1284/2007, Anexa 1, distribuţia ROSPA ar acoperi<br />
doar comuna Cefa, fapt infirmat însǎ <strong>de</strong> reprezentarea cartograficǎ ce acoperǎ şi o<br />
bunǎ parte din comuna Mǎdǎras. In acest sens, are o inadvertenţǎ legatǎ <strong>de</strong> reflectarea<br />
distribuţiei administrativ-teritoriale, respectiv cartografice a sitului.<br />
Pornind <strong>de</strong> la speciile criteriu ce au stat la baza <strong>de</strong>semnǎrii ROSA0097, se<br />
observǎ lipsǎ <strong>de</strong> corelare între speciile criteriu ce au stat la baza <strong>de</strong>semnǎrii sitului şi<br />
teritoriul <strong>de</strong>semnat <strong>pentru</strong> conservarea acestora.<br />
Astfel, din cele 66 <strong>de</strong> specii <strong>de</strong> pǎsǎri 37 <strong>de</strong> specii (56%) sunt strict legate <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong>l acvatic, la care se adaugǎ alte 3 specii ce preferǎ habitate mixte, legate<br />
indirect <strong>de</strong> factorul <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> apǎ (zone ume<strong>de</strong>), 14 specii sunt strict legate <strong>de</strong><br />
habitatele nemorale (21%) şi doar 9 specii (13%) sunt legate (inclusiv cele indirect)<br />
<strong>de</strong> agro-ecosisteme. Aceastǎ distribuţie contravine oarecum distribuţiei habitatelor <strong>de</strong><br />
la nivelul sitului ce relevǎ o dominanţǎ a agro-ecosistemelor. O analizǎ a dimensiunii<br />
populaţiilor criteriu relevǎ, <strong>de</strong> asemenea, o dominanţǎ a speciilor legate <strong>de</strong> mediile<br />
acvatice.<br />
Pornind <strong>de</strong> la aceste date faptice, transpare o inconsistenţǎ şi o lipsǎ <strong>de</strong><br />
justificare a extin<strong>de</strong>rii perimetrului <strong>de</strong>semnat <strong>pentru</strong> ROSPA0097, ce ar fi putut<br />
urmǎri (ca în cazul multor alte situri Natura 2000) conturul ROSCI0025, apǎrând<br />
astfel un complex <strong>de</strong> perimetre protejate, sub formǎ insularǎ. In acest sens rǎmâne<br />
inexplicabilǎ cuprin<strong>de</strong>rea în interiorul unei vaste anvelope, cu o fundamentare mult<br />
diluatǎ ce diminueazǎ forţa <strong>de</strong> conservare a sitului în cauzǎ.<br />
Speciile care au o importanţă economică, pot fi grupate în urmatoarele 7<br />
categorii economice principale, fiecare având mai multe subdiviziuni: alimentare,<br />
furajere, melifere, medicinale, toxice, industriale şi <strong>de</strong>corative.<br />
În categoria plantelor industriale intră esenţele lemnoase spontane, din păduri<br />
şi unele specii cultivate. Speciile lemnoase cu importanţă economică sunt numeroase,<br />
dar relevante <strong>pentru</strong> zona <strong>de</strong> implementare a proiectului rămân: Fagus sylvatica şi<br />
Quercus sp.. Aşa cum s-a menţionat însă mai sus, valorificarea acestora este<br />
minimizată <strong>de</strong> condiţiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, management şi exploatare.<br />
O pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare dintre speciile cu importanţă industrială o <strong>de</strong>ţin<br />
plantele tinctoriale şi tanante, care conţin anumite substanţe chimice <strong>de</strong> natură<br />
organică cu care se pot colora ţesăturile textile. Dintre acestea se menţionează:<br />
Pulmonaria officinalis, Genista tinctoria, etc. In zonă nu s-au i<strong>de</strong>ntificat însă<br />
activităţi cu caracter economic în acest sens, cele tradiţionale rămânând extrem <strong>de</strong><br />
limitate, restrânse eventual la acţiuni cu caracter izolat, ocazional.<br />
În privinţa pajiştilor, sub aspect economic, valoarea furajeră rămâne cea<br />
dominantă. Capacitatea <strong>de</strong> suport a pajiştilor este însă mult diminuată datorită<br />
dimensiunii (spaţiale şi temporale) a impactului, a practicilor abuzive şi necontrolate.<br />
1 In ceea ce priveşte codificarea siturilor Natura 2000, se distinge o inadvertenţǎ. Astfel prin HG 1284/2007, situl<br />
Natura 2000 Pescǎria Cefa - Pǎdurea Rǎdvani are codul ROSPA0097, însǎ prin OM 1964/2007, codul la care se face<br />
referire este ROSPA0098 Pescǎria Cefa - Pǎdurea Rǎdvani.<br />
12
Speciile cu importanţă alimentară sunt pe alocuri valorificate <strong>de</strong> localnici. Între<br />
acestea se enumeră: Rubus caesius L., (murul), Fragaria vesca, (frăguţele), Rosa<br />
canina L., (măcieşul), Cornus mas (coarne), Corylus avellana (alunul).<br />
Flora acvatică natantă/hidro-higrofilă apare în zona amenajărilor piscicole şi a<br />
canalelor <strong>de</strong> drenaj, fiind una secundară, ce participă la formarea unor faciesuri<br />
seminaturale.<br />
Studiile avifaunistice au fost cele ce au contribuit la i<strong>de</strong>ntificarea în zonǎ a<br />
unor specii <strong>de</strong> interes conservativ, majoritatea cantonate în preajma zonelor ume<strong>de</strong><br />
(pescǎrii şi canale <strong>de</strong> drenaj).<br />
Populaţia piscicolă este bine reprezentată (din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic şi<br />
ecologic) în iazurile amenajate.<br />
Lipsa speciilor <strong>de</strong> carnivore mari (dar şi a ierbivorelor sălbatice mari) se<br />
datorează dimensiunii (spaţiale şi temporale) a impactului, dar şi în mod obiectiv<br />
exprimat <strong>de</strong> lipsa unor habitate nemorale extinse cu perimetre <strong>de</strong> interior suficient <strong>de</strong><br />
bine reprezentate, în măsură să susţină astfel <strong>de</strong> populaţii, precum şi fragmentării<br />
acute a habitatelor.<br />
Apare firească astfel absenţa speciilor caracteristice, iar în cazul în care acestea<br />
apar, ele sunt semnalate în baza semnalării unor indivizi disparaţi ce tră<strong>de</strong>ază<br />
prezenţa unor populaţii extrem <strong>de</strong> mici, difuze.<br />
Zona <strong>de</strong> influenţă a proiectului se află pe una din rutele principale <strong>de</strong> migraţie<br />
care străbat România şi anume culoarul Panono-Transilvan.<br />
In perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> migraţie, în zonele ume<strong>de</strong> şi mai cu seamă iazurile piscicole<br />
<strong>de</strong>vin staţii <strong>de</strong> odihnă şi hrănire <strong>pentru</strong> păsări.<br />
In zonă există şi unele puncte <strong>de</strong> interes <strong>pentru</strong> conservarea speciilor criteriu<br />
Natura 2000: ROSCI0025 Cefa, respectiv ROSPA0097 Pescǎria Cefa.<br />
5. Impactul potenţial<br />
Calitatea factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, situaţia economică şi socială în situaţia<br />
actuală:<br />
Calitatea apei<br />
În zona studiată, calitatea apei este afectată <strong>de</strong> activităţile agricole (poluare<br />
difuză), respectiv <strong>de</strong> <strong>de</strong>versările <strong>de</strong> ape menajere şi <strong>de</strong>pozitările necontrolate <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri.<br />
In lipsa unui management a<strong>de</strong>cvat, poluarea cursurilor <strong>de</strong> apă din zonă rămâne<br />
una semnificativă, diminuarea impactului presupunând investiţii majore.<br />
Calitatea aerului<br />
Sursa <strong>de</strong> impact a factorului <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> aer, rămâne în zonă traficul rutier.<br />
Comuna Mǎdǎraş este traversată <strong>de</strong> DN79 E671 care rămâne una dintre căile<br />
aglomerate <strong>de</strong> trafic rutier din ţară.<br />
La aceste surse <strong>de</strong> poluare se adaugă şi alte surse antropice <strong>de</strong> impurificare a<br />
atmosferei, care <strong>de</strong>finesc nivelurile iniţiale (<strong>de</strong> fond) <strong>de</strong> poluare atmosferică şi care<br />
vor continua să afecteze calitatea aerului. Acestea, sunt reprezentate <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>rea<br />
13
lemnului sau a altor combustibili, în sisteme <strong>de</strong> încălzire casnică sau din unităţi<br />
comerciale sau instituţii.<br />
Cu toate acestea nu există surse majore <strong>de</strong> poluare atmosferică care să pună în<br />
pericol în mod dramatic sănătatea oamenilor sau să fie în măsură să pună în pericol<br />
echilibrele naturale.<br />
Perimetrul se regǎseşte în imediata vecinǎtate a DN 79 E671 cu care se va<br />
asigura un racord rutier prin inter<strong>mediu</strong>l unei benzi suplimentare.<br />
Zgomotul şi vibraţiile<br />
În prezent, principala sursă <strong>de</strong> zgomot din zonă este reprezentată <strong>de</strong> traficul<br />
rutier.<br />
Nivelurile <strong>de</strong> zgomot generate <strong>de</strong> traficul rutier, indică valori care se<br />
încadrează în valorile limită <strong>pentru</strong> protecţia populaţiei în cea mai mare parte a<br />
perimetrului administrativ al comunei Mǎdǎraş, cu excepţia locaţiilor stuate <strong>de</strong>-a<br />
lungul DN79- E671, care sunt expuse periodic unor surse <strong>de</strong> poluare fonică şi<br />
vibratorie în momentele <strong>de</strong> vârf <strong>de</strong> trafic.<br />
Calitatea solului<br />
In general, în zonǎ, solurile întâlnite în această zonă sunt <strong>de</strong> tipul solurilor<br />
argiloiluviale podzolice şi argiloiluviale brune podzolice, <strong>de</strong> bună calitate, favorabile<br />
unor culturi agricole.<br />
Pe terenul studiat apare un sol argiloiluvial cu exces <strong>de</strong> umiditate traversat <strong>de</strong> o<br />
reţea <strong>de</strong> drenaj parţial colmatatǎ (parţial nefuncţionalǎ) utilizat ocazional ca pǎşune,<br />
fiind actual invadat <strong>de</strong> specii ru<strong>de</strong>rale. Astfel calitatea solului este diminuatǎ,<br />
necesitând lucrǎri <strong>de</strong> îmbunǎtǎţiri funciare în mǎsurǎ a-i reda productivitatea agricolǎ,<br />
sau mǎsuri <strong>de</strong> gestiune în scopul redobândirii funcţiilor ecologice şi a capacitǎţii <strong>de</strong><br />
suport.<br />
Starea florei şi faunei<br />
În zonă dimensiunea (spaţială şi temporală) a impactului, a avut un impact<br />
profund asupra florei, respectiv a faunei.<br />
Este evi<strong>de</strong>nt faptul că, în zonele în care impactul antropic a încetat <strong>de</strong> cel puţin<br />
10 <strong>de</strong> ani, vegetaţia se prezintă în diferite stadii <strong>de</strong> refacere, apǎrând însǎ limitǎri<br />
datorate excesului <strong>de</strong> umiditate.<br />
Principalele mecanisme care au condus la <strong>de</strong>teriorarea sistemelor ecologice în<br />
perimetrul studiat sunt următoarele:<br />
Deteriorări apărute prin modificări structurale ale <strong>mediu</strong>lui natural cauzate <strong>de</strong>:<br />
o Impactul asupra ecosistemelor ca rezultat al activităţilor agricole. Această situaţie este<br />
caracteristică zonei cu <strong>de</strong>stinaţie agricolă dar afectează şi unele terenuri învecinate.<br />
o Transformarea unor ecosisteme <strong>de</strong> pădure în pajişti secundare.<br />
o Transformarea unor ecosisteme <strong>de</strong> pădure în aşezări umane.<br />
o Transformarea pădurilor naturale în plantaţii silviculturale .<br />
o Apariţia unor ecosisteme noi care funcţionează într-un regim apropiat <strong>de</strong> cel natural. Este<br />
cazul lacurilor artificiale din zonă.<br />
Deteriorări apărute prin modificări la nivelul ecosistemelor naturale cauzate <strong>de</strong>:<br />
o Exploatarea unor resurse regenerabile (lemn şi păşuni).<br />
14
o Poluarea şi/sau acţiunea apelor poluate. Acest aspect este cel mai evi<strong>de</strong>nt la nivelul<br />
cursurilor <strong>de</strong> apă locale.<br />
o Abandonarea unor zone cultivate şi ransformaea acestora în zone <strong>de</strong> tufărişuri şi chiar zone<br />
împădurite natural în urma succesiunii vegetaţiei secundare.<br />
o Amenajǎrile hidrotehnice şi/sau lipsa unui management a<strong>de</strong>cvat a factorului <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> apǎ<br />
În general, se poate constata că structura peisajului şi a ecosistemelor a fost<br />
profund influenţată <strong>de</strong> activităţile antropice (prepon<strong>de</strong>rent agricole), valoarea naturală<br />
conservativă fiind mult redusă.<br />
Starea monumentelor, a valorilor patrimoniului natural<br />
Parte din valorile patrimoniale naturale, supuse impactului antropic accelerat în<br />
ultima perioadă s-au pierdut din zonă. Ritmul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare al infrastructurii,<br />
pier<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> habitate, acţiunile necontrolate din cadrul rezervaţiilor naturale au făcut<br />
ca existenţa unor specii pe teritoriul comunei Mǎdǎraş să <strong>de</strong>vină incertă.<br />
Se impune astfel o analiză a stării speciilor <strong>de</strong> interes conservativ, <strong>pentru</strong><br />
evaluarea stării unor populaţii valoroase, actualizarea datelor <strong>de</strong> răspândire a acestora<br />
şi implementarea acolo un<strong>de</strong> este cazul, cu maximum <strong>de</strong> urgenţă şi eficienţă a<br />
măsurilor cu caracter conservativ.<br />
Subliniem aici, pe lângă valoarea ştiinţifică a acestora şi potenţialul exploatabil<br />
prin <strong>de</strong>zvoltarea practicilor eco- şi agro-turistice centrate pe aceste valori naturale ce<br />
ar putea conduce la găsirea unor resurse noi prin punerea lor în evi<strong>de</strong>nţă şi crearea<br />
spre exemplu a unui circuit <strong>de</strong> vizitare al parimoniului natural local.<br />
De pe suprafaţa perimetrului studiat lipsesc elemente <strong>de</strong> patrimoniu natural.<br />
Situaţia economică şi socială, starea <strong>de</strong> sănătate<br />
In zonă dominante sunt activităţile agricole ce se <strong>de</strong>sfăşoară într-un context<br />
rural, iar ca urmare mijloacele <strong>de</strong> trai sunt asigurate <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă în sectorul<br />
agricol. Recent se înregistrează o <strong>de</strong>zvoltare înă nu foarte accelerată în sfera<br />
serviciilor, apărând şi fenomenul <strong>de</strong> migrare temporară şi navetă spre locuri <strong>de</strong> muncă<br />
din zona municipiului Ora<strong>de</strong>a.<br />
Activităţile agricole <strong>de</strong> subszistenţă joacă un rol <strong>de</strong> “plasă <strong>de</strong> siguranţă” <strong>pentru</strong><br />
cei mai săraci din comunitate care nu practică frecvent tranzacţii în numerar.<br />
Producţia din culturile agricole este în special <strong>de</strong> subzistenţă, foarte puţin fiind<br />
valorificat <strong>pentru</strong> vânzare. Principalele culturi sunt pomii fructiferi şi nutreţurile<br />
<strong>pentru</strong> animale. Terenurile a<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong> agricultura pe loturi mici (cereale şi<br />
legume) reprezintă un procent redus în lipsa unei infrastructuri specifice (în special<br />
facilităţi <strong>de</strong>stinate irigaţiilor). Accesul la maşini agricole este limitat pe alocuri <strong>de</strong><br />
relieful zonei. Muncile agricole se fac în mare parte manual, iar transportul <strong>de</strong> cele<br />
mai multe ori cu căruţe cu cai.<br />
Condiţiile <strong>de</strong> trai sunt mo<strong>de</strong>ste. În ceea ce priveşte <strong>mediu</strong>l, zona este <strong>de</strong> valoare<br />
<strong>de</strong> conservare limitată datorită cursurilor <strong>de</strong> apă poluate, habitatelor fragmentate,<br />
peisajului antropizat şi în continuare afectată <strong>de</strong> impactul antropic. Sistemele <strong>de</strong><br />
management al <strong>mediu</strong>lui (<strong>de</strong>şeuri, ape uzate, alimentare cu apă) sunt slab <strong>de</strong>zvoltate<br />
sau inexistente. Încălzirea locuinţelor se realizează cu sobe cu lemne şi cu cărbuni,<br />
ceea ce conduce la afectarea importantă a calităţii aerului în sezonul rece.<br />
Populaţia este îmbătrânită, existând însă o tendinţă <strong>de</strong> repopulare a localităţii,<br />
ca urmare a construirii <strong>de</strong> noi reşedinţe secundare sau chiar familiale, dar şi datorită<br />
15
unor premise noi <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală. O astfel <strong>de</strong> iniţiativǎ <strong>de</strong> redinamizare socioeconomicǎ<br />
o reprezintǎ proiectul studiat.<br />
Aspectele relevante ale evoluţiei probabile a <strong>mediu</strong>lui şi a situaţiei<br />
economice şi sociale în cazul neimplementării planului propus:<br />
Evoluţia probabilă a <strong>mediu</strong>lui în cazul neimplementării proiectelor ce fac parte din<br />
planul urbanistic general al zonei studiate:<br />
Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea <strong>mediu</strong>lui natural şi construit<br />
a relevat existenţa unor probleme istorice <strong>de</strong> poluare şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare ale <strong>mediu</strong>lui.<br />
Datorită incertitudinilor privind soluţionarea, cel puţin parţială, a acestor probleme, se<br />
estimează că în cazul în care planul nu se va implementa, aceste probleme se vor<br />
agrava, atât ca intensitate, cât şi ca extin<strong>de</strong>re spaţială.<br />
Astfel, s-au evi<strong>de</strong>nţiat surse <strong>de</strong> contaminare a apelor <strong>de</strong> suprafaţă şi subterane.<br />
De asemenea, în zona proiectului este <strong>de</strong> remarcat existenţa unor suprafeţe<br />
mari <strong>de</strong> teren perturbat lipsite <strong>de</strong> covor vegetal natural. Aceste suprafeţe sunt supuse<br />
eroziunii eoliene şi intemperiilor, reprezentând surse <strong>de</strong> poluare a <strong>mediu</strong>lui cu praf.<br />
Referitor la evoluţia <strong>mediu</strong>lui din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al biodiversităţii, luând<br />
în consi<strong>de</strong>rare situaţia actuală a acestui factor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> şi a condiţiilor existente, se<br />
apreciază că, impactul datorat <strong>de</strong>zvoltării localităţii va duce la scă<strong>de</strong>rea unor<br />
suprafeţe seminaturale fără însă a fi afectate populaţii <strong>de</strong> specii valoroase, majoritatea<br />
acestor suprafeţe fiind <strong>de</strong>stinate culturilor agricole şi fiind situate în imediata<br />
proximitate a punctelor <strong>de</strong> stress major <strong>de</strong> origine antropică.<br />
În ceea ce privesc valorile patrimoniului cultural şi istoric, stagnarea <strong>de</strong> ordin<br />
economic al zonei şi-a pus amprenta în mod vizibil asupra stării acestora.<br />
După cum s-a precizat, situaţia economică şi socială a comunităţii rămâne<br />
precară. Se apreciază că, în cazul întârzierii unor investiţii majore în zonă vor fi<br />
pierdute o serie întreagă <strong>de</strong> opotunităţi dintre care amintim ca relevante:<br />
menţinerea şi chiar scă<strong>de</strong>rea locurilor <strong>de</strong> muncă existente pe plan local;<br />
dispariţia oportunităţilor <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea şi diversificarea activităţilor<br />
economice, sociale, comerciale, <strong>de</strong> servicii în comunităţile din zonă;<br />
dispariţia oportunităţilor <strong>pentru</strong> îmbunătăţirea şi diversificarea calificării<br />
membrilor comunităţilor;<br />
dispariţia oportunităţilor <strong>pentru</strong> creşterea veniturilor din taxe şi impozite la<br />
bugetele locale.<br />
În ceea ce priveşte starea <strong>de</strong> sănătate a populaţiei, prin neimplementarea<br />
proiectului nu se poate aştepta o îmbunătăţire, ci, cel mult, menţinerea situaţiei<br />
actuale ca urmare a dispariţiei oportunităţilor <strong>de</strong> îmbunătăţire a condiţiilor <strong>de</strong> trai.<br />
Proiectul propus va contribui semnificativ la diminuarea sărăciei, prin asigurarea unor<br />
condiţii <strong>de</strong> locuit civilizate, a unei infrastructuri <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> a<strong>de</strong>cvate şi a unei calităţi<br />
corespunzătoare a factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> (apă, aer) în localitate. De asemenea, datorită<br />
posibilităţilor financiare reduse ale bugetului comunei Mǎdǎraş, este incertă<br />
îmbunătăţirea condiţiilor privind infrastructura <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> (alimentare cu apă,<br />
canalizare, gestionarea corespunzătoare a <strong>de</strong>şeurilor). Implementarea proiectului va<br />
conduce la apariţia unor surse noi <strong>de</strong> finanţare la bugetul comunei cǎreia îi va fi<br />
16
facilitatǎ astfel accesarea unor instrumente financiare <strong>pentru</strong> rezolvarea unor<br />
probleme punctuale <strong>de</strong> interes general.<br />
In cazul neimplementării proiectului, populaţia din zona proiectului va<br />
continua să fie expusă atât la poluarea <strong>mediu</strong>lui, cât şi la acţiunea altor factori <strong>de</strong><br />
stress <strong>pentru</strong> sănătate, oportunitǎţile date <strong>de</strong> o creştere a veniturilor la bugetul local<br />
dispǎrând.<br />
In ceea ce priveşe biodiversitatea, practicile necontrolate ar putea duce la o<br />
accelerare şi o accentuare a pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> specii fenomen înregistrat <strong>de</strong>ja la nivelul<br />
comunei Mǎdǎras ca fiind prezent. Apariţia unui proiect alternativ <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare va<br />
conduce la scǎ<strong>de</strong>rea presiunii antropice asupra factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în general, a<br />
biodiversitǎţii în special, creându-se premisele unei <strong>de</strong>zvoltǎri pe baze cu a<strong>de</strong>vǎrat<br />
durabile.<br />
Probleme <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> actuale <strong>pentru</strong> zonă<br />
Populaţia – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
o Populaţie îmbătrânită,<br />
o Depopularea zonei, rată ridicată a şomajului,<br />
o Nivel semnificativ <strong>de</strong> sărăcie, lipsa capacităţii financiare <strong>de</strong> a începe afaceri,<br />
o Populaţie calificată mai ales <strong>pentru</strong> agricultură,<br />
o Condiţii <strong>de</strong> trai mo<strong>de</strong>ste,<br />
o Infrastructură edilitară şi <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> slab <strong>de</strong>zvoltată sau absentă,<br />
o Clădiri în stare avansată <strong>de</strong> uzură sau <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare,<br />
o Agricultura se practică în special <strong>pentru</strong> subzistenţă,<br />
o Costuri foarte mari <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, infrastructură, construcţii etc.<br />
o Lipsa <strong>de</strong> atractivitate <strong>pentru</strong> investiţii datorită izolării zonei, precum şi datorită<br />
problemelor menţionate mai sus, la care se adaugă o izolare potenţială datorată<br />
<strong>de</strong>plasǎrii colaterale faţǎ <strong>de</strong> principalele cǎi <strong>de</strong> acces.<br />
Managementul <strong>de</strong>şeurilor – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
o În zonă nu există facilităţi <strong>pentru</strong> managementul corespunzător al <strong>de</strong>şeurilor<br />
menajere şi al <strong>de</strong>şeurilor industriale,<br />
o Deşeurile sunt împrăştiate, în general, <strong>de</strong>-a lungul cursurilor <strong>de</strong> apă,<br />
contribuind la poluarea acestora,<br />
o Planul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong> Gestionarea Deşeurilor <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţul <strong>Bihor</strong> realizează<br />
o diagnoză corectă a practicilor şi tehnicilor utilizate în gestiunea <strong>de</strong>şeurilor<br />
municipale şi industriale la nivelul ju<strong>de</strong>ţului, dar nu propune măsuri concrete<br />
privind eliminarea efectelor negative ale managementului neconform al<br />
<strong>de</strong>şeurilor.<br />
o Planul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong> Gestionarea Deşeurilor şi Planul Regional <strong>pentru</strong><br />
Gestionarea Deşeurilor <strong>pentru</strong> Regiunea 6 Nord Vest nu au inclus în prognoza<br />
viitoarele fluxuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri.<br />
Apa – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
17
Apele <strong>de</strong> suprafaţă şi subterane din straturile freatice sunt afectate <strong>de</strong> poluare<br />
organicǎ în special difuzǎ, ca urmare a activităţilor agricole mai vechi şi mai noi, în<br />
zonă continuând să existe surse <strong>de</strong> contaminare.<br />
Aerul – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
Principalele surse <strong>de</strong> poluanţi atmosferici din zona industrială şi din jurul<br />
acesteia sunt reprezentate <strong>de</strong> încălzirea rezi<strong>de</strong>nţială (aproape exclusiv cu lemne) din<br />
localităţi, <strong>de</strong> traficul rutier din interiorul şi din exteriorul localităţilor.<br />
Zgomotul şi vibraţiile – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
o În prezent, principala sursă <strong>de</strong> zgomot şi <strong>de</strong> vibraţii din zonă este<br />
reprezentată <strong>de</strong> traficul rutier.<br />
o Nivelurile <strong>de</strong> zgomot generate <strong>de</strong> traficul rutier, pe baza datelor <strong>de</strong> trafic,<br />
indică valori care se încadrează în valorile limită <strong>pentru</strong> protecţia populaţiei.<br />
Vibraţiile induse <strong>de</strong> trafic sunt inperceptibile, însǎ existǎ zone cu potenţial<br />
sensibil.<br />
Biodiversitatea, flora şi fauna – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
o Ca urmare a impunerii practicilor necontrolate din sfera activitǎţilor agricole,<br />
în paralel cu activităţile piscicole, zona analizată este supusă unui puternic<br />
impact asupra biodiversităţii.<br />
o Vegetaţia este parţial antropomorfizată.<br />
o Structura peisajului şi a ecosistemelor a fost profund influenţată <strong>de</strong> activităţile<br />
antropice, numărul habitatelor <strong>de</strong> interes din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al conservării<br />
fiind astfel foarte scăzut. Este extrem <strong>de</strong> dificil a se i<strong>de</strong>ntifica zone ce şi-au<br />
păstrat o oarecare integritate naturală, un<strong>de</strong> să se mai regăsească echilibre<br />
naturale funcţionale.<br />
o Agricultura extensivă practicată a dus la eliminarea în cea mai mare parte a<br />
ecosistemelor naturale <strong>de</strong>schise, care se păstrează în cea mai mare parte sub<br />
forma unor agrosisteme, între care, valoroase din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
biodiversităţii, rămân fâneţele secundare.<br />
o Conform OM nr. 1964/2007 – Tipuri <strong>de</strong> habitate naturale a căror conservare<br />
necesită <strong>de</strong>clararea ariilor speciale <strong>de</strong> conservare, nici unul dintre habitatele<br />
i<strong>de</strong>ntificate în zona <strong>de</strong> influenţă a proiectului nu are statutul <strong>de</strong> „habitat<br />
prioritar”.<br />
o De asemenea, nu au fost i<strong>de</strong>ntificate habitate într-un facies natural sau seminatural,<br />
care sǎ corespundǎ criteriilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>finire a habitatelor Natura 2000.<br />
o În zona investigată au fost semnalate unele specii protejate, sau criteriu Natura<br />
2000, fără însă a apărea în populaţii care să impună luarea unor măsuri <strong>de</strong><br />
protecţie specială, altele <strong>de</strong>cât cele existente în prezent. Dat fiind faptul că nu<br />
s-au pus în evi<strong>de</strong>nţă habitate unice, cheie, <strong>pentru</strong> menţinerea unor specii<br />
18
valoroase din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re ecologic, economic, ştiinţific etc., nu se justifică<br />
luarea unor măsuri speciale <strong>de</strong> protecţie în scopul conservării unor specii.<br />
Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
o In zonǎ nu au fost i<strong>de</strong>ntificate obiective <strong>de</strong> interes patrimonial (listate în<br />
L5/2000), însǎ pe teritoriul comunei Mǎdǎras existǎ obiective <strong>de</strong> interes<br />
arheologic i<strong>de</strong>ntificate conform Avizului 1137/2000 emis <strong>de</strong> Muzeul Ţǎrii<br />
Crişurilor.<br />
o In cazul în care vor apărea pe parcursul implementǎrii unor proiecte distincte<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare socio-economicǎ semne ale unor posibile vestigii, perimetrul<br />
urmează a fi izolat şi întreaga activitate în imediata vecinătate a acestuia va<br />
înceta. Vor fi informate autorităţiile şi instituţiile abilitate în ve<strong>de</strong>rea realizării<br />
<strong>de</strong>scărcării <strong>de</strong> sarcină arheologică, urmând a se stabili ulterior perimerele<br />
exploatabile.<br />
o Promovarea lucrǎrilor specifice va continua în baza certificatelor conforme <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>scǎrcare arheologicǎ.<br />
Sănătatea umană – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
o Populaţia din comuna prezintă o inci<strong>de</strong>nţă ce se încadreazǎ în media pe ţarǎ a<br />
bolilor cronice şi acute.<br />
o mare parte din populaţia comunei utilizează ca apă potabilă apa din pânza<br />
freatică (prin inter<strong>mediu</strong>l fântânilor), apă ce rămâne <strong>de</strong> calitate îndoielnică.<br />
Infrastructura rutieră/transportul – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
o Condiţiile <strong>de</strong> circulaţie pe drumurile (drum ju<strong>de</strong>ţean, drumuri comunale şi<br />
drumuri <strong>de</strong> exploatare agricolǎ) aflate pe teritoriul administrativ al comunei<br />
sunt mediocre, ca urmare a stării avansate <strong>de</strong> uzură a sistemului rutier, a<br />
elementelor geometrice necorespunzătoare atât în plan, cât şi în profil<br />
longitudinal şi în profil transversal şi a lipsei lucrărilor periodice <strong>de</strong> întreţinere.<br />
o Starea tehnică a lucrărilor <strong>de</strong> artă şi a celorlalte lucrări, acolo un<strong>de</strong> există, este<br />
precară.<br />
o Intersecţiile din perimetrul intravilan al localităţii pun probleme majore din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al siguranţei traficului datorită lipsei <strong>de</strong> vizibilitate, precum şi<br />
probleme <strong>de</strong> acces <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> ruperea bruscă a pantei combinată cu<br />
diferenţa mare <strong>de</strong> nivel.<br />
o Infrastructura rutieră actuală nu corespun<strong>de</strong> necesităţilor proiectului, ceea ce a<br />
condus la propuneri privind mo<strong>de</strong>rnizarea circulaţiei, incluse în PUZ-ul<br />
analizat.<br />
Peisajul – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
o Activităţile antropice au generat o serie <strong>de</strong> efecte negative asupra peisajului,<br />
precum şi asupra patrimoniului istoric.<br />
19
o Clădirile, sunt, în marea majoritate, în stare avansată <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare fiind<br />
necesarǎ i<strong>de</strong>ntificarea unor surse <strong>de</strong> finanţare <strong>de</strong> la bugetul local <strong>pentru</strong><br />
rezolvarea unor probleme punctuale.<br />
Solul/Utilizarea terenului – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
o Resursele <strong>de</strong> sol sunt pauperizate <strong>de</strong> activităţile agricole şi antropice, existând<br />
martori erozivi.<br />
o Excesul <strong>de</strong> apǎ <strong>de</strong> pe amplasamentul studiat limiteazǎ productivitatea solurilor.<br />
Valorile materiale – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
Alte resurse sunt reprezentate <strong>de</strong> resurse piscicole şi hidrotermale<br />
Factorii climatici – probleme actuale <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
o Clima este specifică zonelor <strong>de</strong> câmpie, cu umezeală relativă a aerului ridicată<br />
şi cu cantităţi <strong>de</strong> precipitaţii relativ mari în anumite perioa<strong>de</strong>, însǎ cu episoa<strong>de</strong><br />
secetoase pe timpul verii. Datorită acestor condiţii, fenomenul <strong>de</strong> <strong>de</strong>şertificare<br />
i<strong>de</strong>ntificat în România (ca urmare a <strong>de</strong>spăduririlor neraţionale şi a schimbărilor<br />
climatice), este resimţit parţial şi în aceastǎ zonǎ.<br />
o Nu există studii <strong>de</strong> specialitate cu privire la evoluţia factorilor climatici în<br />
zonă, dar se poate afirma că fenomenul <strong>de</strong> încălzire a climei care este<br />
evi<strong>de</strong>nţiat la nivel global, continental şi naţional se manifestă într-o anumită<br />
măsură şi în zona analizată.<br />
o În zonă se emit gaze cu efect <strong>de</strong> seră, generate în principal <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>rea<br />
combustibililor solizi.<br />
Efectele potenţiale semnificative <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong>, în urma implementării<br />
investiţiei<br />
Populaţia:<br />
Implementarea proiectului va <strong>de</strong>termina apariţia unor forme <strong>de</strong> impact pozitiv<br />
sau negativ, pe durate diferite, asupra vieţii sociale şi economice din comunitate.<br />
Managementul <strong>de</strong>şeurilor:<br />
Localizarea <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri este importantă fiind favorizată amplasarea în<br />
zona industrială <strong>pentru</strong> a se evita utilizarea altor terenuri.<br />
La implementarea proiectului, în afara <strong>de</strong>şeurilor rezultate din procesele<br />
tehnologice aplicate <strong>pentru</strong> execuţia drumului, se vor acumula <strong>de</strong>şeuri specifice în<br />
bazele <strong>de</strong> utilaje şi la staţiile <strong>de</strong> asfalt şi betoane. De la organizările <strong>de</strong> şantier vor<br />
rezulta <strong>de</strong>şeuri menajere, cantităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri menajere fiind mult inferioare celor<br />
rezultate din activitatea <strong>de</strong> construcţie. Apele uzate rezultate <strong>de</strong> la organizările <strong>de</strong><br />
şantier vor fi colectate şi transportate la staţia <strong>de</strong> epurare cea mai apropiata.<br />
20
O parte din <strong>de</strong>şeurile rezultate din lucrările <strong>de</strong> construcţie pot fi refolosite.<br />
Utilizarea <strong>de</strong>şeurilor are impact pozitiv asupra <strong>mediu</strong>lui.<br />
Apa:<br />
Implementarea proiectului nu va <strong>de</strong>termina apariţia unor forme <strong>de</strong> impact<br />
negativ asupra resurselor <strong>de</strong> apă.<br />
Aerul:<br />
Prin refacerea si mo<strong>de</strong>rizarea propusa a drumului, emisiile <strong>de</strong> noxe si praf in<br />
atmosfera vor sca<strong>de</strong>a, fata <strong>de</strong> nivelul actual.<br />
Zgomotul şi vibraţiile:<br />
Nivelurile <strong>de</strong> zgomot care vor fi generate <strong>de</strong> traficul rutier, vor avea valori care<br />
se vor încadra în valorile limită <strong>pentru</strong> protecţia populaţiei.<br />
Afectarea receptorilor sensibili (populaţie, monumente istorice, alte construcţii)<br />
din ariile învecinate zonei, prin niveluri <strong>de</strong> zgomot peste limitele admise şi/sau prin<br />
vibraţii va avea un impact negativ nesemnificativ.<br />
Biodiversitatea, flora şi fauna:<br />
Modificarea suprafeţelor biotopurilor <strong>de</strong> pe amplasament şi a categoriilor <strong>de</strong><br />
folosinţă va avea un impact negativ în etapele <strong>de</strong> construcţie a drumului.<br />
Se pot înregistra pier<strong>de</strong>ri şi modificări <strong>de</strong> habitate cu impact, <strong>de</strong> asemenea,<br />
negativ, doar în etapele <strong>de</strong> construcţie din perimetrul drumului.<br />
Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic:<br />
Afectarea potenţială a patrimoniului cultural, arhitectonic şi arheologic –<br />
impactul este pozitiv semnificativ.<br />
Sănătatea umană:<br />
Afectarea sănătăţii umane ca urmare a activităţilor din cadrul proiectului –<br />
impactul este pozitiv semnificativ.<br />
Infrastructura rutieră/transportul:<br />
Mo<strong>de</strong>rnizarea infrastructurii rutiere existente, cu creşterea gradului <strong>de</strong> siguranţă<br />
a circulaţiei şi construirea <strong>de</strong> drumuri <strong>de</strong> acces şi <strong>de</strong> transport tehnologic care să nu<br />
afecteze comunităţile va avea un impact pozitiv semnificativ.<br />
Afectarea sănătăţii umane sau a <strong>mediu</strong>lui ca urmare a unor explozii sau emisii<br />
acci<strong>de</strong>ntale <strong>de</strong> carburanţi, <strong>de</strong> alte substanţe lichi<strong>de</strong> periculoase sau <strong>de</strong> material cu<br />
potenţial exploziv ca urmare a unor acci<strong>de</strong>nte rutiere ale vehiculelor care transportă<br />
materiale (carburanţi, substanţe chimice lichi<strong>de</strong>, etc.) - cu atenţie aparte <strong>pentru</strong> zona<br />
industrialǎ – va avea impact neutru.<br />
21
Poluarea acci<strong>de</strong>ntală cu <strong>de</strong>şeuri municipale sau periculoase ca urmare a<br />
acci<strong>de</strong>ntelor <strong>de</strong> circulaţie va avea impact neutru.<br />
Aglomerarea potenţială a circulaţiei şi disconfortul create <strong>de</strong> zgomot în localităţi,<br />
ca urmare a transportului muncitorilor/vizitatorilor sau eventuala interferenţă cu<br />
vehiculele <strong>de</strong> transport şi expediţie va avea impact negativ nesemnificativ.<br />
Peisajul:<br />
Modificarea peisajului la scară locală prin modificarea permanentă a<br />
perspectivei prin apariţia <strong>de</strong> construcţii în zona industrialǎ, va avea impact negativ<br />
nesemnificativ.<br />
Modificarea peisajului la scară locală prin modificarea raportului dintre peisajul<br />
natural/antropizat va avea impact negativ nesemnificativ.<br />
Modificarea peisajului la scară regională va avea impact negativ nesemnificativ.<br />
Solul/Utilizarea terenului:<br />
Poluarea potenţială prin scurgeri <strong>de</strong> reactivi chimici sau produse petroliere va<br />
avea impact neutru.<br />
Poluarea potenţială generată <strong>de</strong> colectarea şi eliminarea <strong>de</strong>şeurilor generale şi<br />
municipale va avea impact neutru.<br />
Poluarea generată <strong>de</strong> <strong>de</strong>punerea prafului şi a particulelor încărcate cu metale<br />
emise în gazele <strong>de</strong> eşapament, ca urmare a funcţionării vehiculelor şi utilajelor<br />
mobile va avea impact neutru.<br />
Pier<strong>de</strong>rea potenţialului <strong>de</strong> utilizare a terenului, ca urmare a amenajărilor<br />
industriale, va avea impact neutru.<br />
Valorile materiale:<br />
Pier<strong>de</strong>ri potenţiale <strong>de</strong> resurse piscicole sau hidrotermale – nu este cazul – impact<br />
pozitiv semnificativ.<br />
Creşterea costurilor şi a impactului asupra <strong>mediu</strong>lui, ca urmare a achiziţionării şi<br />
transportului <strong>de</strong> materiale <strong>de</strong> construcţie – va avea impact pozitiv.<br />
Factorii climatici:<br />
Contribuţia la schimbările climatice prin emisii <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră va avea<br />
impact negativ nesemnificativ.<br />
Evaluarea impactului cumulativ<br />
Principalele rezultate pe care le pune în evi<strong>de</strong>nţă evaluarea efectelor potenţiale<br />
cumulate ale planului analizat, asupra fiecărui factor/aspect relevant <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> sunt<br />
următoarele:<br />
Populaţia – impact pozitiv semnificativ <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> preve<strong>de</strong>rile proiectului<br />
acestei investiţii majore cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice<br />
ale comunităţii pe termen scurt, <strong>mediu</strong> şi lung.<br />
22
Managementul <strong>de</strong>şeurilor – impact neutru asupra calităţii apelor şi solului.<br />
Apa – impact neutru, cu menţiunea că preve<strong>de</strong>rile privind colectarea şi<br />
epurarea apelor trebuie respectate.<br />
Aerul – impact negativ nesemnificativ, dat fiind faptul că aportul activităţilor<br />
la concentraţiile <strong>de</strong> poluanţi în aerul ambiental din ariile cu receptori sensibili va fi<br />
foarte redus, iar nivelurile cumulate cu aportul surselor existente se vor situa cu mult<br />
sub valorile limită.<br />
Zgomotul şi vibraţiile – impact negativ nesemnificativ, <strong>de</strong>oarece măsurile <strong>de</strong><br />
atenuare presupuse nu vor <strong>de</strong>termina situaţii <strong>de</strong> disconfort acustic şi nici <strong>de</strong> afectare a<br />
populaţiei sau a construcţiilor prin vibraţii.<br />
Biodiversitatea, flora şi fauna – impact negativ în etapele <strong>de</strong> construcţie şi <strong>de</strong><br />
operare, impact pozitiv după închi<strong>de</strong>rea activităţilor şi renaturarea zonei. Cu toate<br />
acestea zonele impactate rămân extrem <strong>de</strong> limitate, fără a se afecta obiectivele<br />
protejate prin <strong>de</strong>clararea <strong>de</strong> arii protejate.<br />
Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic – impact pozitiv<br />
semnificativ ca urmare a acţiunilor potenţial finanţabile ca urmare a creşterii<br />
bunăstării.<br />
Sănătatea umană – impact pozitiv semnificativ ca urmare a măsurilor <strong>pentru</strong><br />
crearea unor condiţii mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> locuit, <strong>pentru</strong> îmbunătăţirea asistenţei sanitare şi<br />
<strong>pentru</strong> asigurarea calităţii <strong>mediu</strong>lui în conformitate cu preve<strong>de</strong>rile legale.<br />
Infrastructura rutieră/Transportul – impact pozitiv semnificativ asociat<br />
infrastructurii rutiere ca urmare a mo<strong>de</strong>rnizării acesteia şi creşterii siguranţei<br />
circulaţiei, precum şi asigurǎrii unei legǎturi transfrontaliere. Impact neutru asociat<br />
transportului legat <strong>de</strong> activităţile planului.<br />
Peisajul – impact negativ nesemnificativ după reabilitarea şi renaturarea zonei,<br />
singura formă <strong>de</strong> impact negativ semnificativ, la scară locală, constând în modificarea<br />
<strong>de</strong>finitivă a reliefului pe suprafeţe extrem <strong>de</strong> limitate.<br />
Solul/Utilizarea terenului – impact neutru, ca urmare a măsurilor <strong>de</strong><br />
prevenire/diminuare a impactului.<br />
Valorile materiale – impact pozitiv ca urmare a utilizării resurselor locale.<br />
Factorii climatici – impact negativ nesemnificativ, cu precizarea că sursele <strong>de</strong><br />
emisie a gazelor cu efect <strong>de</strong> seră vor dispărea după închi<strong>de</strong>rea activităţilor.<br />
Natura transfrontieră a impactului<br />
Formele <strong>de</strong> impact potenţial transfrontieră rămân extrem <strong>de</strong> limitate, fiind<br />
consi<strong>de</strong>rate a fi nesemnificative, proiectul propus având o extin<strong>de</strong>re locală, ce nu<br />
afectează habitate sau specii migratoare, sau factori <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> (apă, aer) în măsură a<br />
modifica situaţia la nivel regional şi prin urmare trans-naţional.<br />
Evaluarea efectelor potenţiale ale impactului transfrontieră indică faptul că nu<br />
există un impact potenţial semnificativ.<br />
Măsurile <strong>de</strong> evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ<br />
asupra <strong>mediu</strong>lui<br />
Deoarece eventualul impact negativ este nesemnificativ, nu este cazul.<br />
23
IV – SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU<br />
REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR<br />
ÎN MEDIU<br />
1. Protecţia calităţii apelor<br />
Evacuarea apelor meteorice se va face prin santuri <strong>de</strong> scurgere, care vor proteja<br />
drumul si terenurile adiacente, si vor fi compatibile cu <strong>mediu</strong>l inconjurator. Se<br />
consi<strong>de</strong>ra ca interventiile propuse nu aduc prejudicii <strong>mediu</strong>lui acvatic. Interventiile<br />
nu modifica dinamica scurgerii apelor si scurgerea apelor subterane.<br />
2. Protectia aerului<br />
Se apreciaza ca indicatorii calitativi ai emisiilor in atmosfera, datorita<br />
circulatiei autovehiculelor nu vor <strong>de</strong>pasi valorile admise prin legislatie. Prin refacerea<br />
si mo<strong>de</strong>rizarea propusa a drumului, aceste emisii <strong>de</strong> noxe si praf in atmosfera vor<br />
sca<strong>de</strong>a, fata <strong>de</strong> nivelul actual.<br />
3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor<br />
Prin mo<strong>de</strong>rnizarea propusa se apreciaza reducerea nivelului <strong>de</strong> zgomot si<br />
vibratii, prin imbunatătirea planeitatii suprafetei <strong>de</strong> rulare. Se apreciaza ca nivelul <strong>de</strong><br />
zgomot se va incadra in valorile admise prin normele legale in vigoare.<br />
Sursele <strong>de</strong> zgomot care vor rezulta prin realizarea acestui proiect sint utilajele<br />
din dotare. Deoarece aceste utilaje sunt mo<strong>de</strong>rne si silentioase, consi<strong>de</strong>ram ca nu vor<br />
pune probleme <strong>de</strong> limitarea zgomotului si vibratiilor. Nivelul sonor si <strong>de</strong> vibratii<br />
produs <strong>de</strong> aceste utilaje va fi mo<strong>de</strong>st, sub limita admisa <strong>de</strong> STAS 10009-88 [65<br />
dB(A)].<br />
Nu sunt necesare amenajari sau dotari <strong>pentru</strong> protectia impotriva zgomotului.<br />
4. Protectia impotriva radiatiilor<br />
5. Protecţia solului si subsolului<br />
- nu este cazul<br />
Pe parcursul <strong>de</strong>sfasurarii lucrarilor <strong>de</strong> executie a drumului, organizarea <strong>de</strong><br />
santier se va face in localitate, <strong>pentru</strong> evitarea agresarii echilibrului natural. Se<br />
apreciaza ca prin lucrarile <strong>de</strong> constructie nu va fi afectata calitatea solului, <strong>de</strong>reglarea<br />
echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, consumul <strong>de</strong> teren agricol sau cu<br />
alta <strong>de</strong>stinatie productiva.<br />
6. Protectia ecosistemelor terestre şi acvatice<br />
Pe parcursul <strong>de</strong>sfasurarii lucrarilor <strong>de</strong> executie a drumului, organizarea <strong>de</strong><br />
santier se va face in localitate, <strong>pentru</strong> evitarea agresarii echilibrului natural. Se<br />
apreciaza ca prin lucrarile <strong>de</strong> reabilitare nu va fi afectata echilibrul ecosistemelor,<br />
modificarea habitatelor.<br />
24
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective <strong>de</strong> interes public<br />
Nu există surse <strong>de</strong> poluare a factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> APĂ, AER, SOL şi nici<br />
poluare sonoră, care ar putea afecta aşezările umane şi obiectivele <strong>de</strong> interes public.<br />
Nu au fost prevazute lucrari <strong>pentru</strong> protectia asezarilor umane, investitia realizânduse<br />
in folosul acestora.<br />
8. Gospodarirea <strong>de</strong>seurilor generate pe amplasament<br />
Pentru protectia <strong>mediu</strong>lui uman, Legea 137/2010 stipuleaza respectarea<br />
principiilor ecologice <strong>pentru</strong> asigurarea unui <strong>mediu</strong> sanatos <strong>pentru</strong> populatie. In acest<br />
scop, in proiectare, se vor avea in ve<strong>de</strong>re urmatoarele :<br />
- realizarea aliniamentelor <strong>de</strong> arbori si per<strong>de</strong>le <strong>de</strong><br />
protectie, cu rol antipoluant, impotriva noxelor,<br />
zgomotului<br />
- executia <strong>de</strong> parcari publice, echipate cu mobilier <strong>de</strong><br />
se<strong>de</strong>re si colectarea <strong>de</strong>seurilor<br />
Conform H.G. 155/martie 1999 <strong>pentru</strong> „Introducerea evi<strong>de</strong>nţei gestiunii<br />
<strong>de</strong>şeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor, antreprenorul, ca generator <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri, are obligaţia să ţină evi<strong>de</strong>nţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi<br />
transportului, reciclării şi <strong>de</strong>pozitării <strong>de</strong>finitive a <strong>de</strong>şeurilor. Antreprenorul va încheia<br />
un contract cu o firmă specializată care va asigura transportul şi <strong>de</strong>pozitarea<br />
<strong>de</strong>şeurilor la rampele amenajate.<br />
În afara <strong>de</strong>şeurilor rezultate din procesele tehnologice aplicate <strong>pentru</strong> execuţia<br />
drumului, se vor acumula <strong>de</strong>şeuri specifice în bazele <strong>de</strong> utilaje şi la staţiile <strong>de</strong> asfalt şi<br />
betoane. De la organizările <strong>de</strong> şantier vor rezulta <strong>de</strong>şeuri menajere, cantităţile <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri menajere fiind mult inferioare celor rezultate din activitatea <strong>de</strong> construcţie.<br />
Apele uzate rezultate <strong>de</strong> la organizările <strong>de</strong> şantier vor fi colectate şi transportate la<br />
staţia <strong>de</strong> epurare cea mai apropiata.<br />
O parte din <strong>de</strong>şeurile rezultate din lucrările <strong>de</strong> construcţie pot fi refolosite.<br />
Utilizarea <strong>de</strong>şeurilor are impact pozitiv asupra <strong>mediu</strong>lui prin:<br />
- micşorarea necesarului <strong>de</strong> materiale pietroase extrase din litosferă<br />
- micşorarea producţiei fabricilor <strong>de</strong> materiale <strong>de</strong> construcţii şi, implicit, scă<strong>de</strong>rea<br />
poluării cauzate <strong>de</strong> tehnologiile folosite <strong>de</strong> acestea<br />
- micşorarea consumului <strong>de</strong> energie <strong>pentru</strong> producerea materialelor <strong>de</strong> construcţie<br />
Prin soluţiile <strong>de</strong> proiectare adoptate, s-a urmarit respectarea sănătăţii oamenilor<br />
şi protecţia <strong>mediu</strong>lui. Prin amenajarea propusă se va reduce gradul <strong>de</strong> poluare fonică<br />
şi cu noxe care se <strong>de</strong>gajă în atmosferă.<br />
9. - Gospodărirea substanţelor toxice si periculoase<br />
Toate materialele care se vor utiliza la realizarea structurilor rutiere la drumuri<br />
nu vor conţine materiale toxice şi nu periclitează <strong>mediu</strong>l înconjurător.<br />
Nu se vor folosi substanţe toxice sau periculoase.<br />
25
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI<br />
Nu sunt prevăzute dotări speciale sau masuri permanente <strong>pentru</strong> controlul<br />
emisiilor <strong>de</strong> poluanţi în <strong>mediu</strong>, acestea fiind prevăzute <strong>de</strong>ja în Planul Urbanistic<br />
Zonal al comunei Mădăras, care inclu<strong>de</strong>, pe lângă drumul transfrontalier şi alte<br />
investiţii preconizate.<br />
Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică <strong>de</strong><br />
Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr.<br />
1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii <strong>de</strong> realizare a evaluării <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> <strong>pentru</strong><br />
planuri şi programe, preve<strong>de</strong> necesitatea monitorizării în scopul i<strong>de</strong>ntificării, într-o<br />
etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate <strong>de</strong> implementarea<br />
planului şi luării măsurilor <strong>de</strong> remediere necesare.<br />
Se precizează că Planul Urbanistic Zonal răspun<strong>de</strong> programelor <strong>de</strong><br />
monitorizare a impactului social şi <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în conformitate cu cerinţelor <strong>de</strong><br />
monitorizare <strong>pentru</strong> fiecare dintre cei/cele treisprezece factori/aspecte <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
relevanţi/relevante <strong>pentru</strong> planul analizat.<br />
În raportul <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> întocmit <strong>pentru</strong> implementarea planului urbanistic se<br />
prezintă, <strong>pentru</strong> fiecare factor/aspect <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, programul <strong>de</strong> monitorizare specific,<br />
indicatorii stabiliţi şi unităţile responsabile.<br />
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ<br />
CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE<br />
NAŢIONALE, CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA<br />
COMUNITARĂ<br />
Soluţiile <strong>de</strong> proiectare au avut în ve<strong>de</strong>re toate aspectele conforme cu Directiva<br />
U.E. nr. 85/337 privind protecţia <strong>mediu</strong>lui şi cu legislaţia românească – Legea<br />
nr.137/2010, Ordinul 125/1996 cu modificările ulterioare, Ordinul nr.44/1998 <strong>pentru</strong><br />
aprobarea Normelor privind protecţia <strong>mediu</strong>lui ca urmare a impactului drum-<strong>mediu</strong><br />
înconjurător şi Directiva Consiliului Europei nr.97/11/1997 care amen<strong>de</strong>ază Directiva<br />
Consiliului Europei nr.85/837/EEC privind protecţia <strong>mediu</strong>lui.<br />
VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER<br />
Antreprenorul va fi responsabil <strong>pentru</strong> întreţinerea drumurilor puse la<br />
dispoziţie <strong>de</strong> către beneficiar pe parcursul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> construcţie şi la încheierea<br />
lucrărilor le va preda cel puţin în starea iniţială.<br />
Înainte <strong>de</strong> începerea oricărei activităţi, anteprenorul va face împreună cu<br />
reprezentanţii autorităţilor locale un proces verbal asupra stării suprafeţei oricărui<br />
teren privat sau public, pe care se va face accesul la amplasament (şantier).<br />
Antreprenorul va face ca toate aceste suprafeţe să fie accesibile şi le va menţine într-o<br />
stare corespunzătoare în timpul execuţiei lucrărilor. La terminarea folosirii <strong>de</strong> către<br />
26
antreprenor a acestei căi <strong>de</strong> acces el va reface starea suprafeţelor, făcând ca acestea să<br />
fie cel puţin la fel <strong>de</strong> bune ca înainte <strong>de</strong> începerea lucrului.<br />
Antreprenorul va menţine amplasamentul într-o stare curată, sănătoasă. El va<br />
controla vegetaţia <strong>de</strong> aşa natură încât să nu <strong>de</strong>precieze confortul şi aspectul<br />
vecinătăţii amplasamentului. După execuţia lucrărilor în orice parte a<br />
amplasamentului, în alt scop <strong>de</strong>cât în legătură cu îngrijirea şi întreţinerea lucrărilor,<br />
antreprenorul va curăţa numita parte <strong>de</strong> amplasament.<br />
Materialele rezultate din eliberarea terenului vor fi proprietatea beneficiarului.<br />
Antreprenorul le va în<strong>de</strong>părta <strong>de</strong> pe şantier şi le va amplasa într-un anumit mod şi pe<br />
un teren conform aprobării prealabile a beneficiarului.<br />
Antreprenorul se va asigura ca toate drumurile pe care le foloseşte nu sunt<br />
murdărite ca urmare a acestei folosiri şi în cazul în care ele se murdăresc,<br />
antreprenorul va lua imediat măsurile necesare <strong>pentru</strong> a le curăţi.<br />
Antreprenorul va remedia prompt orice <strong>de</strong>teriorare a drumului, căilor <strong>de</strong> apă şi<br />
structurilor, cauzate <strong>de</strong> operaţiile executate <strong>de</strong> el. Antreprenorul va da, în orice<br />
moment, personalului şi agenţilor beneficiarului, precum şi oricăror alţi antreprenori<br />
care lucrează pe şantier <strong>pentru</strong> beneficiar, folosinţa liberă a accesului conform<br />
necesităţilor <strong>pentru</strong> execuţia lucrărilor şi instalarea utilajelor.<br />
De la organizările <strong>de</strong> şantier vor rezulta <strong>de</strong>şeuri menajere, cantităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
menajere fiind mult inferioare celor rezultate din activitatea <strong>de</strong> construcţie. Apele<br />
uzate rezultate <strong>de</strong> la organizările <strong>de</strong> şantier vor fi colectate şi transportate la staţia <strong>de</strong><br />
epurare cea mai apropiata.<br />
Antreprenorul va încheia un contract cu o firmă specializată care va asigura<br />
transportul şi <strong>de</strong>pozitarea <strong>de</strong>şeurilor la rampele amenajate.<br />
În afara <strong>de</strong>şeurilor rezultate din procesele tehnologice aplicate <strong>pentru</strong> execuţia<br />
drumului, se vor acumula <strong>de</strong>şeuri specifice în bazele <strong>de</strong> utilaje şi la staţiile <strong>de</strong> asfalt şi<br />
betoane.<br />
O parte din <strong>de</strong>şeurile rezultate din lucrările <strong>de</strong> construcţie pot fi refolosite.<br />
Utilizarea <strong>de</strong>şeurilor are impact pozitiv asupra <strong>mediu</strong>lui prin:<br />
- micşorarea necesarului <strong>de</strong> materiale pietroase extrase din litosferă<br />
- micşorarea producţiei fabricilor <strong>de</strong> materiale <strong>de</strong> construcţii şi, implicit, scă<strong>de</strong>rea<br />
poluării cauzate <strong>de</strong> tehnologiile folosite <strong>de</strong> acestea<br />
- micşorarea consumului <strong>de</strong> energie <strong>pentru</strong> producerea materialelor <strong>de</strong> construcţie<br />
VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA<br />
FINALIZAREA INVESTIŢIEI<br />
Deoarece <strong>mediu</strong>l va fi afectat în limite admisibile si într-o măsura redusă, nu<br />
vor fi necesare asemenea lucrări.<br />
IX. ANEXE – PIESE DESENATE<br />
PIZ Plan <strong>de</strong> încadrare în zonă sc. 1: 20000<br />
PLS 1 – PLS 27 Plan <strong>de</strong> situaţie sc. 1: 500<br />
Întocmit,<br />
dr.ing. Mihaela-Ana Roman<br />
27