Documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu - APM Bihor

S.C. AQUACONS S.R.L.
Înregistrat la Registrul comertului: J/05/428/1993
Cod unic de înregistrare: R 3458780
Adresa sediului central: str. Berzei nr. 4 - Oradea, jud. Bihor
Telefon: 0359- 411.915
Fax: 0359- 411.915
FOAIE DE CAPĂT
Lucrare: Pregătirea drumului transfrontalier de legătură
între Geszt şi Martihaz
Beneficiar: Comuna Mădăras
Proiectant general: S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA
Contract nr.: 294/2011
DOCUMENTAŢIE PENTRU OBŢINEREA
ACORDULUI DE MEDIU
DIRECTOR: ing. Petru Uniţa
SEF PROIECT: ing. Petru Uniţa

S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA Contract nr: 294/2011
J05/428/1993 Beneficiar: Comuna Madaras
Lucrare: Pregatirea drumului transfrontalier de
legatura intre Geszt si Martihaz
PIESE SCRISE
Foaie de capăt
Borderou
Certificat de urbanism
Memoriu tehnic
PIESE DESENATE
B O R D E R O U
PIZ Plan de încadrare în zonă sc. 1: 20000
PLS 1 – PLS 27 Plan de situaţie sc. 1: 500
2

S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA Contract nr: 294/2011
J05/428/1993 Beneficiar: Comuna Madaras
Lucrare: Pregatirea drumului transfrontalier de
legatura intre Geszt si Martihaz
DOCUMENTAŢIE NECESARĂ PENTRU
OBŢINEREA ACORDULUI DE MEDIU
MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE
I – DENUMIREA PROIECTULUI
Pregătirea drumului transfrontalier de legatură între Geszt şi Mărţihaz
II – TITULAR
- Numele companiei: S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA
- Adresa poştală: str. Berzei nr.4, Oradea, jud. Bihor
- Telefon, fax, e-mail: 0359- 411.915; 0359- 411.915; drumproiect@yahoo.com
- Persoane de contact: ing. Petru Uniţa, ing. Mihaela Roman
- Director: ing. Petru Uniţa
- Responsabil pentru protecţia mediului: ing. Mihaela Roman
III – DESCRIEREA PROIECTULUI
1. Amplasamentul obiectivului şi adresa
Obiectivul este situat în judeţul Bihor, în comuna Mădăras, conform planului
de amplasare.
Zona de amplasament
Tronsonul de drum ce urmează a fi construit se află pe teritoriul Comunei
Mădăras şi leagă localitatea Mărţihaz de granita cu Rep. Ungaria. Tronsonul de drum
în analiză, parte a viitorului drum transfrontalier, face legătura între DN79-Madaras
prin DC91 la localitatea Mărtihaz, aparţinătoare Comunei Mădăras, cu frontiera
maghiară către localitatea Geszt.
Drumul de acces granita are amplasamentul în Comuna Madaras - Judeţul
Bihor.
3

Lungimea drumului comunal studiat este de 3,914 km.
Statutul juridic al terenului
Terenul afectat de lucrările ce fac obiectul prezentului studiu se află în domeniul
public al Comunei Mădăras.
Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din
intravilan/extravilan:
- extravilan 5,9 ha
Proiectant general S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA
Proiectant de specialitate S.C. AQUACONS S.R.L. ORADEA
Beneficiarul lucrării COMUNA MĂDĂRAS
Valoarea estimativă a lucrărilor 8.487.039,28 lei
Din care pentru protecţia mediului -
Perioada de execuţie propusă trim.I 2012 – trim.IV 2012
2. Oportunitatea investiţiei
Scopul propus şi importanţa obiectivului de investiţii: În planul detaliat de
investitii pe termen lung se realizează drumul de acces frontieră, ce face legătura între
localitatea Mărţihaz şi Geszt, în vederea asigurării accesului îmbunătăţit la noi pieţe
şi a reducerii discrepanţelor în dezvoltare, între zona de graniţă şi restul regiunilor.
Necesitatea realizarii proiectului este de ordin social si economic. Prin
construirea drumului de legatura dintre cele doua localitati si astfel imbunatatirea
facilitatilor de transport transfrontalier, se vor deschide noi cai de comunicare
economica, sociala si turistica. Intreaga zona de granita se confrunta cu probleme
legate de facilitati de infrastructura insuficiente si, mai ales in zona maghiara, somaj
ridicat. Construirea drumului este necesara pentru imbunatatirea calitatii deplasarilor,
prin reducerea distantelor, si accesul transfrontalier si international mai rapid. Avand
in vedere caracterul preponderent agricol al zonei reprezentate de cele doua localitati,
noul drum transfrontalier va facilita schimburile de marfuri si noile initiative
economice.
Imbunatatirea legaturilor transfrontaliere reprezinta baza pentru crearea unor
conditii de viata si de lucru mai bune, asigurand o serie de posibilitati viitoare de
colaborare in domenii diverse (turism, cultura, arta) prin sprijinirea localitatilor si
regiunilor invecinate. Proiectul contribuie la realizarea obiectivului programului de
apropiere a locuitorilor, comunitatilor si operatorilor economici din zona de granita.
Imbunatatirea calitatii drumului va duce la beneficii de ordin economic si social.
Tronsonul de drum in analiza, parte a viitorului drum transfrontalier, face
legatura intre DN79-Madaras prin DC91 la localitatea Martihaz, apartinatoare
Comunei Madaras, cu frontiera maghiara catre localitatea Geszt.
Utilitatea publică:
Documentaţia are la bază Studiul de fezabilitate, elaborat anterior, care a
fundamentat necesitatea investiţiei.
Investiţia va contribui la îndeplinirea angajamentelor luate de România prin
documentele de aderare la UE, in special a celor din Capitolul 22 - Mediu si va
asigura conformarea şi cu: Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate
4

urbane, transpusa in legislaţia romana prin HG 188/2002, si normele incluse (NTPA
011, NTPA 002, NTPA 001).
La proiectare s-au respectat prevederile Legii 82/97 privind aprobarea OG
nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor si Normele tehnice privind
proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.
S-a tinut cont de situatia existenta: teren de fundare din argila prafoasa, care
mentin in general umiditatea in patul drumului in perioadele ploioase si care este
supus unor contractii puternice in perioadele de seceta, precum si de traficul de
perspectiva.
La baza alegerii soluţiilor proiectate, au stat următoarele criterii principale:
- respectarea temei de proiectare
- respectarea normelor tehnice in vigoare.
Conform temei de proiectare, a Ordonantei Guvernului nr.43/1997, privind
regimul juridic al drumurilor si a Ordinului nr.45/1998 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind proiectarea, construirea, refacerea, modernizarea, întreţinerea,
repararea, administrarea şi exploatarea drumurilor publice obiectivul proiectat se
incadreaza in categoria drumurilor nationale secundare de clasa tehnica III.
Lucrarea ce face obiectul acestei documentaţii se încadrează la categoria de
importanţă C - construcţii de importanţă normală.
Conform prevederilor STAS 10100/0-75 “Principii generale de verificare a
siguranţei construcţiilor”, lucrările acestei documentaţii se încadrează în clasa de
importanţă III – construcţii de importanţă medie.
Concluziile planului detaliat de investitii pe termen lung. Prin tema de
proiectare s-a solicitat realizarea drumului de legatura intre localitatea Martihaz si
granita maghiara. Comuna Madaras si-a fixat ca scop principal al activitatii
investitionale pe teritoriul comunei realizarea cât mai rapida a infrastructurii de
transport. Pregatirea drumului de legatura Martihaz-Geszt este una dintre prioritatile
administratiei locale, lucru evidentiat in cererea de proiecte realizata in parteneriat cu
Compania Nationala de Dezvoltare a Infrastructurii din Ungaria. Acest scop
primordial a fost inclus in Planul detaliat de investitii pe termen lung.
In planul detaliat de investitii pe termen lung se prevede realizarea drumului
transfrontalier in vederea asigurarii accesului direct transfrontalier pentru asigurarea
dezvoltarii sustenabile a comunei. Se prevede ca drumul va asigura legatura intre
operatorii agricoli, economici si va înlesni schimburile culturale si sociale, in prezent
reduse din cauze lipsei infrastructurii de transport directe.
Localitatea Mădăras este menţionată în contextul listei localităţilor din
Regiunea 6 Nord-Vest, pe teritoriul cărora se află valori ale patrimoniului cultural şi
natural, fǎrǎ a fi însǎ cuprinse în Legea 5/2000 - Secţiunea a III-a Arii Protejate. În
schimb, proiectul care face obiectul doccumentaţiei, prin prevederile sale referitoare
la dezvoltarea economică şi socială a zonei, de dezvoltare a infrastructurii locale,
contribuie la atingerea, cel puţin parţială, a unora dintre obiectivele prioritare de
dezvoltare ale Regiunii 6 Nord-Vest.
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) al Regiunii 6 Nord-Vest
cuprinde o serie de obiective de mediu generale şi specifice, la nivel regional, pentru
activităţile/facilităţile urbane, precum şi acţiunile necesare pentru atingerea acestor
obiective. Obiectivele de mediu şi acţiunile menţionate se referă, în mod deosebit, la
protecţia calităţii apelor şi a solului ca ţinte potenţiale ale poluărilor cu deşeuri.
5

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 6 Nord-Vest stabileşte, de
asemenea, o serie de obiective de mediu pentru protecţia sănătăţii populaţiei, pentru
protecţia calităţii atmosferei, pentru reducerea riscurilor ca urmare a depozitării unor
deşeuri, pentru gestionarea deşeurilor etc., fără ca aceste obiective să se refere, în
mod specific, la activităţile de extindere a zonelor urbane. În ceea ce priveşte
infrastructura rutieră, se urmăreşte atât modernizarea, cât şi adaptarea acesteia la
necesităţile actuale/propuse. Reţeaua rutieră a zonei urmăreşte rezolvarea
problemelor de circulaţie, prin realizarea legăturii cu drumurile naţionale în condiţii
de confort optim şi siguranţa circulaţiei, precum şi modernizarea reţelei de căi de
acces existente prin asfaltare, dotare cu trotuare pietonale, rigole etc.
3. Situaţia actuală
Pe terenul aflat in administrarea Comunei Madaras exista drumuri de
exploatatie agricola, din care unul, care face obiectul prezentului proiect, face
legatura intre localitatea Mărţihaz şi granita cu Rep. Ungaria. In prezent, se afla în
curs de elaborare proiectul pentru realizarea drumului de legatura între localitatea
Geszt (Rep. Ungaria) şi frontieră.
Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate. Prezentul proiect este parte
constitutiva a unui proiect comun de cooperare transfrontaliera, finantat prin
Programul de cooperare trasfrontaliera Ungaria-Romania 2007-2013, titlu proiect
„Pregatirea drumului de legatura Geszt-Martihaz” acronim Geszt-Martihaza, cod
proiect HURO/0901/188/1.1.3.
Necesitatea realizarii proiectului este de ordin social si economic.
In prezent, datorita inexistentei unui drum transfrontalier direct Martihaz-Geszt,
zona de granita reprezentata de cele doua comune, atat de partea romana cat si
maghiara, este ramasa in urma din punct de vedere social si economic. Cu aceasta
problema se confrunta intreaga zona de granita. Deschiderea comunicarii
transfrontaliere de drumuri reprezinta baza dezvoltarii intregii zone, fapt subliniat de
proiectul de finantare realizat in parteneriat roman - maghiar.
Prin realizarea modernizareii retelei de drumuri agricole se urmareste:
← - accesul direct al agentilor economici la noi piete,
← - reducerea distantelor de transport pentru reducerea cheltuielilor aferente,
← - operativitate în transportul personalului activ la noi locuri de munca,
4. Descrierea investiţiei
Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare. In vederea
constructiei drumului transfrontalier, s-au propus mai multe variante de realizare a
structurii rutiere, care presupun diferite tehnologii, sau combinatii de tehnologii.
In vederea justificarii din punct de vedere economic a solutiei de modernizare,
in continuare sunt prezentate trei scenarii tehnice de modernizare:
1. Constructia drumului cu imbracaminte din mixturi bituminoase: aceasta
solutie reprezinta varianta clasica, de realizarea a straturilor de fundatie si baza, peste
care se executa o imbracaminte bituminoasa doua straturi si se preteaza la realizarea
drumurilor nationale secundare. Prezinta avantajul unei executii relativ rapide, iar
6

tehnologiile utilizate sunt larg raspândite şi accesibile marii majoritati a
antreprenorilor existenti pe piata.
2. Constructia drumului cu imbracaminte din macadam penetrat cu bitum:
aceasta solutie reprezinta o variatie fata de varianta clasica. Aceasta presupune de
asemenea realizarea straturilor de fundatie, peste care se executa un strat de macadam
ce se penetreaza in mai multe reprize cu lianti bituminosi, rezultand o imbracaminte
bituminoasa de 10cm. Prezinta avantajul unei executii mai rapide, insa tehnologia de
penetrare nu este foarte raspandita, iar pe piata exista putini antreprenori care dispun
de utilajele si experienta necesara acestei tehnologii,dar nu se preteaza la realizarea
drumurilor nationale secundare.
3. Constructia drumului cu imbracaminte de beton ciment: aceasta solutie nu a
fost aleasa pentru ca este mai costisitoare decat precedenta prezentata si pentru ca
dureaza cu apoximativ 50% mai mult timp. Avantajul este ca presupune cheltuieli
ulterioare de intretinere mai reduse.
S-a recomandat varianta de constructie nr.1. Aceasta presupune realizarea
straturilor de fundaţie, strat de baza din piatra sparta, strat de legatura din binder şi
strat de uzura.
Latimea acostamentelor este de 1,0 m. Panta acostamentelor este de 4%
Drumul ce face obiectul prezentei documentaţii deserveste o zona ampla si
face legatura intre DN79-Madaras prin DC91 la localitatea Martihaz, apartinatoare
Comunei Madaras, cu frontiera maghiara catre localitatea Geszt.
Lucrările proiectate vor cuprinde:
Realizarea unui strat de fundatie de balast de 30 cm grosime
Strat de baza si de egalizare din piatra sparta de 15 cm grosime
Strat de legatura BAD 25 de 5 cm grosime
Imbracaminte din beton astfaltic tip BA 16 de 4 cm grosime
Lungimea drumului va fi de 3,914 m.
Latimea acostamentelor este de 1,0 m. Panta acostamentelor este de 4%.
Solutii tehnice
Necesitatea construirii drumului impune luarea unor masuri constructive de
modificarea a starii actuale, la stadiul de drumuri cu imbracaminte definitiva.
In acest scop se vor executa lucrari de constructii care constau din:
1. Executarea dispozitivelor de scurgerea apelor,
2. Decaparea terenului vegetal din patul drumului,
3. Realizarea straturilor de fundatie,
4. Executarea imbracamintii definitive,
5. Realizarea acostamentelor si amenajarea taluzelor,
6. Executarea lucrarilor de semnalizare rutiera si siguranta circulatiei.
În plan de situatie:
7

Pichetarea incepe cu kilometrul 0+000 din localitatea Martihaz si ajunge la
kilometrul 3+914.
Viteza de baza adoptata are valoare de 80 km/h, cu restrictii de viteza impuse
de punctele obligate ale traseului, s-au realizat racordari cu curbe progresive si curbe
circulare.
În profil longitudinal:
La proiectarea liniei rosii s-a tinut cont de respectarea grosimii medii de
ranforsare, corectandu-se, unde a fost cazul, profilul longitudinal. Tinand seama de
aceste considerente, a fost calculata linia rosie a carosabilului, rezultand declivitati
cuprinse între 0.20 % şi 2.40%. Elementele de profil longitudinal au fost racordate în
plan vertical cu arcuri de cerc cu raze cuprinse între 5000 m – 10.000m, care respectă
normele impuse de legislaţia privind încadrarea în clasa tehnică şi privind viteza de
proiectare pentru asigurarea desfăşurării circulaţiei în condiţii de deplină siguranţă şi
confort.
În profil transversal:
Sectiunea caracteristica adoptata este de drum de clasa tehnica III, cu doua
benzi de circulatie, cu latimea partii carosabile de 7,00m, latime platforma drum
9,0m.
Pantele profilului transversal s-au proiectat în conformitate cu STAS 863-87 si
STAS 10144 – 3/91, pantele transversale la imbracaminti sa fie de 2,5% pentru
carosabil, iar pentru acostamente de 4%.
Prin pantele transversale si longitudinale proiectate ale suprafetei carosabile,
apa de pe carosabil se va scurge in rigola proiectata.
Complexul rutier proiectat va avea urmatoarele caracteristici:
Complex rutier pentru trafic :
Strat de uzura BA16 4 cm
Strat de legatura BAD25 5 cm
Strat baza din piatra sparta 15 cm
Strat fundatie din balast 30 cm
Realizarea structurii rutiere proiectate se va materializa printr-o săpătura in
caseta generală, care se va înlocui cu straturile rutiere proiectate ce alcatuiesc
imbracamintea modernizata.
Scurgerea apelor:
Pe toata lungimea se vor executa santuri pentru colectarea apele meteorice.
Podete tubulare si dalate
Lucrarile de podete se vor executa dupa cum urmeaza:
- Km 0+211 podet tubular DN 1000 mm L=10 m
- Km 0+347 podet tubular DN 1000 mm L=10 m
- Km 0+950 podet metalic L=10 m
- Km 1+191 podet tubular DN 1000 mm L=10 m
- Km 1+990 podet metalic L=10 m
- Km 2+850 largire pod existent
- Km 2+985 podet tubular DN 1200 mm L=10 m
- Km 3+312 podet tubular DN 1000 mm L=10 m
- Km 3+914 podet metalic L=10 m
Semnalizarea verticală şi orizontală
8

Se vor monta indicatoarele rutiere numai cu acordul Poliţiei Rutiere a judeţului.
Se vor realiza marcajele rutiere longitudinale (axial, lateral, de presemnalizare şi
orientare) şi transversale (treceri pentru pietoni – la fiecare intersecţie), conform
STAS 1848/1–7–86.
Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică
capitolul anterior.
Caracteristicile principale ale construcţiilor
• Lungime: 3,914 km
• Latime platforma: 9,0m
• Latime carosabil: 7,0 m
• Acostamente: 2x1,0 m
- a fost prezentată în
Planul de execuţie:
Tipul de lucrari
Anul 2012
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Faza de lucru
1 Pregatire PT, DL, DE
2 Aprobarea
documentatiei de licitatie
3 Procedura de
precalificare
4 Procedura de licitatie
5 Negocierea si semnarea
contractului
6 Organizare de santier
7 Lucrari de executie
8 Receptia si verificarile
9 Inchiderea proiectului
Faza licitaţie Faza execuţie
Localizarea proiectului, caracteristici fizice ale mediului, areale sensibile:
Zona studiată este situată în zona de curgere extrem de lentă a Câmpiei
Crişurilor, ce pe parcursul timpului a suferit o serie întreagă de intervenţii în direcţia
drenării şi amenajării hidrotehnice. Astfel în zonă apar canale de desecare, drenuri,
pescării, sisteme de irigaţii etc. ce confluează sau sunt în relaţie cu sistemul bazinului
hidrografic al Crişurilor.
Configuraţia aparte a văilor din zona Câmpiei Crişurilor permite apariţia
fenomenului de föhnizare, fapt ce duce la o topire timpurie a stratului de zăpadă în
special din zonele periferice, depresionare sau a celor aflate de-a lungul cursurilor de
apă.
Relieful regiunii, de la est spre vest, este constituit din Munţii Bihorului (cu
vârfuri peste 1800 m), aşa-numitul grup al munţilor scunzi (Pădurea Craiului, Codru-
Mona şi Zarand), dealurile piemontane şi Câmpia Crişurilor.
Zona studiatǎ se regǎseşte pe un amplasament plan, cu o direcţie de scurgere
generalǎ a apelor de la S spre N.
In general, solurile întâlnite în această zonă sunt de tip argiloiluvial podzolice
şi argiloiluvial brun podzolic.
O particularitate regionalǎ este datǎ de prezenţa izvoarelor termale. Acestea se
află la extremitatea vestică a Munţilor Pădurea Craiului, la încrucişarea a două
9

sisteme de falii de vârstă miocenică medie care limitează spre nord şi spre sud aceşti
munţi de bazinele neogene ale Beiuşului şi Borodului.
Pe malul Peţei, sub Cordău şi Haieu, stratul geologic este format dintr-un
aluviu vechi, argilă cu lut şi melanopside. Cretacicul apare pe Dealul Şomleu spre
Betfia prin piatra de var ce formează blocuri masive de 3-4 m grosime, înclinate spre
Haieu pe direcţia NV-V. Calcarul este alcătuit din Reguenia şi căsuţe de
Foraminiferae.
Literatura de specialitate indică prezenţa următoarelor straturi: ponţian 3,53 m,
după care urmează calcare 11,09 m.
Analizând structura geologică şi de ansamblu precum şi tectonica regiunii se
pot trage următoarele concluzii:
• La alcătuirea geologică iau parte formaţiuni cuaternale, terţiale ţi mezozoice
care stau pe un fundament cristalin.
• Formaţiunile mezozoice care formează un pachet unitar şi conţinut de grosime
mare (circa 3500 m) sunt în general depozite calcaroase, puternic carstificate în
zona Munţilor Pădurea Craiului.
• Fazele tectonice, care au afectat regiunea, au creat şi au amplificat prin
reactivare două sisteme de falii oarecum perpendiculare: unul în general cu
direcţia ENE-VSV, care a generat afundarea puternică spre Depresiunea
Pannonică şi altul orientat aproximativ NV –SE.
• Puternica tectonizare a formaţiunii puţin plastice cum sunt calcarele a avut
drept rezultat fragmentarea şi compartimentarea acestora prin factori care au
constituit căi de acces ideale pentru apele subpresiune.
• După datele stabilite anterior formaţiunile cele mai vechi care acoperă
fundamentul cristalin aparţin Mezozoicului. Ele au aspectul unor benzi dirijate
VSV-ENE, reprezentând arii depresionale ale cristalinului colmatate cu
depozite mezozoice. Peste acestea s-au suprapus depozitele paleogene si
neogene care se întâlnesc în întreaga depresiune Pannonică.
Din punct de vedere hidro-geologic, în zonǎ se cunoaşte prezenţa unui strat
acvifer freatic, dezvoltat în formaţiunile cuaternare, şi un orizont acvifer de
adâncime, cantonat de calcarele cretacice, foarte bine dezvoltat în acest sector.
Alimentarea stratului freatic se face din precipitaţiile atmosferice, fapt pus în
evidenţă de variaţiile sezoniere din puţurile săteşti. Aceste ape freatice sunt cantonate
în depozitele de terasă bine dezvoltate, sub forma a patru nivele, pa malul stang al
Crişului Repede, în aluviuni ce însoţesc cursurile de apa în zonă şi în special râul
Cris, precum şi în depozitele deluviale.
Pe amplasament nu se regǎsesc curgeri permanente ci doar sisteme de drenare
a excesului de apǎ din perimetrele adiacente, cu curgere lentǎ. Cantitatea de ape din
aceste sisteme variazǎ în mod direct proorţional cu cantitatea de precipitaţii cǎzute pe
unitatea de timp.
Din punct de vedere al regionării fito-geografice, zona aparţine etajului
stejarului. In zonă formaţiuni forestiere de limitate ca şi extindere a căror compoziţie
este influenţată de staţiune. Pe amplasamentul studiat pentru dezvoltarea planului nu
apar formaţiuni nemorale, lipsind de asemenea habitate eremiale de tip natural sau
seminatural conform accepţiunii din Directiva 92/43 CEE „Habitate”.
10

Date de ansamblu asupra structurii vegetaţiei locale pot fi desprinse şi din
Formularele standard de desemnare a siturilor Natura 2000 din zonǎ, dupǎ cum
urmeazǎ: Clasa habitat ROSPA0097 ROSCI0025
Râuri, lacuri 7% 14%
Mlaştini, turbǎrii 5% 8%
Culturi (teren arabil) 34% 16%
Pǎşuni 41% 45%
Alte terenuri arabile 11% 13%
Pǎduri de foioase 2% 4%
Se observǎ astfel dominanţa semnificativǎ a zonelor agricole (agro-ecosisteme)
ce participǎ cu un procent cuprins între 86% (ROSPA) şi 74% (ROSCI) din suprafaţa
de ansamblu a perimetrelor Natura 2000 desemnate.
Din punct de vedere floristic teritoriul comunei Mǎdǎraş se încadrează în etajul
nemoral al câmpiilor. Factorul antropic a produs modificări profunde peisajului
natural al zonei prin amenajările silvice, modificarea destinaţiei terenurilor ocupate
până nu demult de flora spontană, prin cultivarea pajiştilor, construcţii, amenajări
piscicole etc.
Vegetaţia lemnoasă este edificată de fitocenozele asociaţiilor:
Querceto petraeae-dalechampii-Fagetum
Aceri tatarico-Quercetum
Coryletum avellanae Soo 1927
Rubetum idaei Gams 1927
Salicetum albeae-fragilis Soo 1957
Alno-Ulmetum Soo 1957
Vegetaţia ierboasă este edificată de fitocenozele asociaţiilor:
Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horv. 1960
Astragalo-Brassicaetum elongatae Ghişă 1944
Artemisietum pontico-sericeae Soo 1942
Stipetum capillatae Hueck 1931
Caricetum humilis Zolyani 1939
Scirpo-Phragmitetum Koch 1926
Typhetum angustifoliae-latifoliae
Glicerietum maximae Hueck 1931
Equisetum fluviatilis soo 1947
Caricetum elatae Koch 1926
Caricetum acutiformis ripariae soo 1930
Potentillo-Artemisietum absinthii Falinski 1965
Lolio-Trifolietum repensis
Tanaceto-Artemisietum vulgaris Sissingh 1950
Tusilaginetum farfarae Obert 1949
Artemiseto-Urticetum dioicae
Fauna este alcătuită din populaţii de mistreţ, căprior, iepure comun, vulpe,
fazan şi potârniche, toate prezentând şi valoare cinegetică. În zonele umede se găsesc
populaţii de raţe sălbatice, dar şi de numeroase alte specii de pǎsǎri limicole . Rar se
întâlneşte viezurele.
11

Majoritatea ecosistemelor au fost puternic modificate de factorul antropic, cele
acvatice fiind şi cele mai afectate, prin dispariţia (parţialǎ) a unor specii autohtone
precum racul de râu.
Suprafaţa comunei Mǎdǎraş este acoperitǎ parţial de siturile Natura 2000
ROSPA0097 1 Pescǎria Cefa - Pǎdurea Rǎdvani, respectiv ROSCI0025 Cefa.
Conform OM 1964/2007, comuna Mǎdǎraş este acoperitǎ în proporţie de 12%
de ROSCI0025, însǎ conform HG 1284/2007, Anexa 1, distribuţia ROSPA ar acoperi
doar comuna Cefa, fapt infirmat însǎ de reprezentarea cartograficǎ ce acoperǎ şi o
bunǎ parte din comuna Mǎdǎras. In acest sens, are o inadvertenţǎ legatǎ de reflectarea
distribuţiei administrativ-teritoriale, respectiv cartografice a sitului.
Pornind de la speciile criteriu ce au stat la baza desemnǎrii ROSA0097, se
observǎ lipsǎ de corelare între speciile criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului şi
teritoriul desemnat pentru conservarea acestora.
Astfel, din cele 66 de specii de pǎsǎri 37 de specii (56%) sunt strict legate de
mediul acvatic, la care se adaugǎ alte 3 specii ce preferǎ habitate mixte, legate
indirect de factorul de mediu apǎ (zone umede), 14 specii sunt strict legate de
habitatele nemorale (21%) şi doar 9 specii (13%) sunt legate (inclusiv cele indirect)
de agro-ecosisteme. Aceastǎ distribuţie contravine oarecum distribuţiei habitatelor de
la nivelul sitului ce relevǎ o dominanţǎ a agro-ecosistemelor. O analizǎ a dimensiunii
populaţiilor criteriu relevǎ, de asemenea, o dominanţǎ a speciilor legate de mediile
acvatice.
Pornind de la aceste date faptice, transpare o inconsistenţǎ şi o lipsǎ de
justificare a extinderii perimetrului desemnat pentru ROSPA0097, ce ar fi putut
urmǎri (ca în cazul multor alte situri Natura 2000) conturul ROSCI0025, apǎrând
astfel un complex de perimetre protejate, sub formǎ insularǎ. In acest sens rǎmâne
inexplicabilǎ cuprinderea în interiorul unei vaste anvelope, cu o fundamentare mult
diluatǎ ce diminueazǎ forţa de conservare a sitului în cauzǎ.
Speciile care au o importanţă economică, pot fi grupate în urmatoarele 7
categorii economice principale, fiecare având mai multe subdiviziuni: alimentare,
furajere, melifere, medicinale, toxice, industriale şi decorative.
În categoria plantelor industriale intră esenţele lemnoase spontane, din păduri
şi unele specii cultivate. Speciile lemnoase cu importanţă economică sunt numeroase,
dar relevante pentru zona de implementare a proiectului rămân: Fagus sylvatica şi
Quercus sp.. Aşa cum s-a menţionat însă mai sus, valorificarea acestora este
minimizată de condiţiile de dezvoltare, management şi exploatare.
O pondere destul de mare dintre speciile cu importanţă industrială o deţin
plantele tinctoriale şi tanante, care conţin anumite substanţe chimice de natură
organică cu care se pot colora ţesăturile textile. Dintre acestea se menţionează:
Pulmonaria officinalis, Genista tinctoria, etc. In zonă nu s-au identificat însă
activităţi cu caracter economic în acest sens, cele tradiţionale rămânând extrem de
limitate, restrânse eventual la acţiuni cu caracter izolat, ocazional.
În privinţa pajiştilor, sub aspect economic, valoarea furajeră rămâne cea
dominantă. Capacitatea de suport a pajiştilor este însă mult diminuată datorită
dimensiunii (spaţiale şi temporale) a impactului, a practicilor abuzive şi necontrolate.
1 In ceea ce priveşte codificarea siturilor Natura 2000, se distinge o inadvertenţǎ. Astfel prin HG 1284/2007, situl
Natura 2000 Pescǎria Cefa - Pǎdurea Rǎdvani are codul ROSPA0097, însǎ prin OM 1964/2007, codul la care se face
referire este ROSPA0098 Pescǎria Cefa - Pǎdurea Rǎdvani.
12

Speciile cu importanţă alimentară sunt pe alocuri valorificate de localnici. Între
acestea se enumeră: Rubus caesius L., (murul), Fragaria vesca, (frăguţele), Rosa
canina L., (măcieşul), Cornus mas (coarne), Corylus avellana (alunul).
Flora acvatică natantă/hidro-higrofilă apare în zona amenajărilor piscicole şi a
canalelor de drenaj, fiind una secundară, ce participă la formarea unor faciesuri
seminaturale.
Studiile avifaunistice au fost cele ce au contribuit la identificarea în zonǎ a
unor specii de interes conservativ, majoritatea cantonate în preajma zonelor umede
(pescǎrii şi canale de drenaj).
Populaţia piscicolă este bine reprezentată (din punct de vedere economic şi
ecologic) în iazurile amenajate.
Lipsa speciilor de carnivore mari (dar şi a ierbivorelor sălbatice mari) se
datorează dimensiunii (spaţiale şi temporale) a impactului, dar şi în mod obiectiv
exprimat de lipsa unor habitate nemorale extinse cu perimetre de interior suficient de
bine reprezentate, în măsură să susţină astfel de populaţii, precum şi fragmentării
acute a habitatelor.
Apare firească astfel absenţa speciilor caracteristice, iar în cazul în care acestea
apar, ele sunt semnalate în baza semnalării unor indivizi disparaţi ce trădează
prezenţa unor populaţii extrem de mici, difuze.
Zona de influenţă a proiectului se află pe una din rutele principale de migraţie
care străbat România şi anume culoarul Panono-Transilvan.
In perioadele de migraţie, în zonele umede şi mai cu seamă iazurile piscicole
devin staţii de odihnă şi hrănire pentru păsări.
In zonă există şi unele puncte de interes pentru conservarea speciilor criteriu
Natura 2000: ROSCI0025 Cefa, respectiv ROSPA0097 Pescǎria Cefa.
5. Impactul potenţial
Calitatea factorilor de mediu, situaţia economică şi socială în situaţia
actuală:
Calitatea apei
În zona studiată, calitatea apei este afectată de activităţile agricole (poluare
difuză), respectiv de deversările de ape menajere şi depozitările necontrolate de
deşeuri.
In lipsa unui management adecvat, poluarea cursurilor de apă din zonă rămâne
una semnificativă, diminuarea impactului presupunând investiţii majore.
Calitatea aerului
Sursa de impact a factorului de mediu aer, rămâne în zonă traficul rutier.
Comuna Mǎdǎraş este traversată de DN79 E671 care rămâne una dintre căile
aglomerate de trafic rutier din ţară.
La aceste surse de poluare se adaugă şi alte surse antropice de impurificare a
atmosferei, care definesc nivelurile iniţiale (de fond) de poluare atmosferică şi care
vor continua să afecteze calitatea aerului. Acestea, sunt reprezentate de arderea
13

lemnului sau a altor combustibili, în sisteme de încălzire casnică sau din unităţi
comerciale sau instituţii.
Cu toate acestea nu există surse majore de poluare atmosferică care să pună în
pericol în mod dramatic sănătatea oamenilor sau să fie în măsură să pună în pericol
echilibrele naturale.
Perimetrul se regǎseşte în imediata vecinǎtate a DN 79 E671 cu care se va
asigura un racord rutier prin intermediul unei benzi suplimentare.
Zgomotul şi vibraţiile
În prezent, principala sursă de zgomot din zonă este reprezentată de traficul
rutier.
Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se
încadrează în valorile limită pentru protecţia populaţiei în cea mai mare parte a
perimetrului administrativ al comunei Mǎdǎraş, cu excepţia locaţiilor stuate de-a
lungul DN79- E671, care sunt expuse periodic unor surse de poluare fonică şi
vibratorie în momentele de vârf de trafic.
Calitatea solului
In general, în zonǎ, solurile întâlnite în această zonă sunt de tipul solurilor
argiloiluviale podzolice şi argiloiluviale brune podzolice, de bună calitate, favorabile
unor culturi agricole.
Pe terenul studiat apare un sol argiloiluvial cu exces de umiditate traversat de o
reţea de drenaj parţial colmatatǎ (parţial nefuncţionalǎ) utilizat ocazional ca pǎşune,
fiind actual invadat de specii ruderale. Astfel calitatea solului este diminuatǎ,
necesitând lucrǎri de îmbunǎtǎţiri funciare în mǎsurǎ a-i reda productivitatea agricolǎ,
sau mǎsuri de gestiune în scopul redobândirii funcţiilor ecologice şi a capacitǎţii de
suport.
Starea florei şi faunei
În zonă dimensiunea (spaţială şi temporală) a impactului, a avut un impact
profund asupra florei, respectiv a faunei.
Este evident faptul că, în zonele în care impactul antropic a încetat de cel puţin
10 de ani, vegetaţia se prezintă în diferite stadii de refacere, apǎrând însǎ limitǎri
datorate excesului de umiditate.
Principalele mecanisme care au condus la deteriorarea sistemelor ecologice în
perimetrul studiat sunt următoarele:
Deteriorări apărute prin modificări structurale ale mediului natural cauzate de:
o Impactul asupra ecosistemelor ca rezultat al activităţilor agricole. Această situaţie este
caracteristică zonei cu destinaţie agricolă dar afectează şi unele terenuri învecinate.
o Transformarea unor ecosisteme de pădure în pajişti secundare.
o Transformarea unor ecosisteme de pădure în aşezări umane.
o Transformarea pădurilor naturale în plantaţii silviculturale .
o Apariţia unor ecosisteme noi care funcţionează într-un regim apropiat de cel natural. Este
cazul lacurilor artificiale din zonă.
Deteriorări apărute prin modificări la nivelul ecosistemelor naturale cauzate de:
o Exploatarea unor resurse regenerabile (lemn şi păşuni).
14

o Poluarea şi/sau acţiunea apelor poluate. Acest aspect este cel mai evident la nivelul
cursurilor de apă locale.
o Abandonarea unor zone cultivate şi ransformaea acestora în zone de tufărişuri şi chiar zone
împădurite natural în urma succesiunii vegetaţiei secundare.
o Amenajǎrile hidrotehnice şi/sau lipsa unui management adecvat a factorului de mediu apǎ
În general, se poate constata că structura peisajului şi a ecosistemelor a fost
profund influenţată de activităţile antropice (preponderent agricole), valoarea naturală
conservativă fiind mult redusă.
Starea monumentelor, a valorilor patrimoniului natural
Parte din valorile patrimoniale naturale, supuse impactului antropic accelerat în
ultima perioadă s-au pierdut din zonă. Ritmul de dezvoltare al infrastructurii,
pierderea de habitate, acţiunile necontrolate din cadrul rezervaţiilor naturale au făcut
ca existenţa unor specii pe teritoriul comunei Mǎdǎraş să devină incertă.
Se impune astfel o analiză a stării speciilor de interes conservativ, pentru
evaluarea stării unor populaţii valoroase, actualizarea datelor de răspândire a acestora
şi implementarea acolo unde este cazul, cu maximum de urgenţă şi eficienţă a
măsurilor cu caracter conservativ.
Subliniem aici, pe lângă valoarea ştiinţifică a acestora şi potenţialul exploatabil
prin dezvoltarea practicilor eco- şi agro-turistice centrate pe aceste valori naturale ce
ar putea conduce la găsirea unor resurse noi prin punerea lor în evidenţă şi crearea
spre exemplu a unui circuit de vizitare al parimoniului natural local.
De pe suprafaţa perimetrului studiat lipsesc elemente de patrimoniu natural.
Situaţia economică şi socială, starea de sănătate
In zonă dominante sunt activităţile agricole ce se desfăşoară într-un context
rural, iar ca urmare mijloacele de trai sunt asigurate de locuri de muncă în sectorul
agricol. Recent se înregistrează o dezvoltare înă nu foarte accelerată în sfera
serviciilor, apărând şi fenomenul de migrare temporară şi navetă spre locuri de muncă
din zona municipiului Oradea.
Activităţile agricole de subszistenţă joacă un rol de “plasă de siguranţă” pentru
cei mai săraci din comunitate care nu practică frecvent tranzacţii în numerar.
Producţia din culturile agricole este în special de subzistenţă, foarte puţin fiind
valorificat pentru vânzare. Principalele culturi sunt pomii fructiferi şi nutreţurile
pentru animale. Terenurile adecvate pentru agricultura pe loturi mici (cereale şi
legume) reprezintă un procent redus în lipsa unei infrastructuri specifice (în special
facilităţi destinate irigaţiilor). Accesul la maşini agricole este limitat pe alocuri de
relieful zonei. Muncile agricole se fac în mare parte manual, iar transportul de cele
mai multe ori cu căruţe cu cai.
Condiţiile de trai sunt modeste. În ceea ce priveşte mediul, zona este de valoare
de conservare limitată datorită cursurilor de apă poluate, habitatelor fragmentate,
peisajului antropizat şi în continuare afectată de impactul antropic. Sistemele de
management al mediului (deşeuri, ape uzate, alimentare cu apă) sunt slab dezvoltate
sau inexistente. Încălzirea locuinţelor se realizează cu sobe cu lemne şi cu cărbuni,
ceea ce conduce la afectarea importantă a calităţii aerului în sezonul rece.
Populaţia este îmbătrânită, existând însă o tendinţă de repopulare a localităţii,
ca urmare a construirii de noi reşedinţe secundare sau chiar familiale, dar şi datorită
15

unor premise noi de dezvoltare locală. O astfel de iniţiativǎ de redinamizare socioeconomicǎ
o reprezintǎ proiectul studiat.
Aspectele relevante ale evoluţiei probabile a mediului şi a situaţiei
economice şi sociale în cazul neimplementării planului propus:
Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării proiectelor ce fac parte din
planul urbanistic general al zonei studiate:
Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi construit
a relevat existenţa unor probleme istorice de poluare şi de degradare ale mediului.
Datorită incertitudinilor privind soluţionarea, cel puţin parţială, a acestor probleme, se
estimează că în cazul în care planul nu se va implementa, aceste probleme se vor
agrava, atât ca intensitate, cât şi ca extindere spaţială.
Astfel, s-au evidenţiat surse de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane.
De asemenea, în zona proiectului este de remarcat existenţa unor suprafeţe
mari de teren perturbat lipsite de covor vegetal natural. Aceste suprafeţe sunt supuse
eroziunii eoliene şi intemperiilor, reprezentând surse de poluare a mediului cu praf.
Referitor la evoluţia mediului din punct de vedere al biodiversităţii, luând
în considerare situaţia actuală a acestui factor de mediu şi a condiţiilor existente, se
apreciază că, impactul datorat dezvoltării localităţii va duce la scăderea unor
suprafeţe seminaturale fără însă a fi afectate populaţii de specii valoroase, majoritatea
acestor suprafeţe fiind destinate culturilor agricole şi fiind situate în imediata
proximitate a punctelor de stress major de origine antropică.
În ceea ce privesc valorile patrimoniului cultural şi istoric, stagnarea de ordin
economic al zonei şi-a pus amprenta în mod vizibil asupra stării acestora.
După cum s-a precizat, situaţia economică şi socială a comunităţii rămâne
precară. Se apreciază că, în cazul întârzierii unor investiţii majore în zonă vor fi
pierdute o serie întreagă de opotunităţi dintre care amintim ca relevante:
menţinerea şi chiar scăderea locurilor de muncă existente pe plan local;
dispariţia oportunităţilor pentru dezvoltarea şi diversificarea activităţilor
economice, sociale, comerciale, de servicii în comunităţile din zonă;
dispariţia oportunităţilor pentru îmbunătăţirea şi diversificarea calificării
membrilor comunităţilor;
dispariţia oportunităţilor pentru creşterea veniturilor din taxe şi impozite la
bugetele locale.
În ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea
proiectului nu se poate aştepta o îmbunătăţire, ci, cel mult, menţinerea situaţiei
actuale ca urmare a dispariţiei oportunităţilor de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.
Proiectul propus va contribui semnificativ la diminuarea sărăciei, prin asigurarea unor
condiţii de locuit civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate şi a unei calităţi
corespunzătoare a factorilor de mediu (apă, aer) în localitate. De asemenea, datorită
posibilităţilor financiare reduse ale bugetului comunei Mǎdǎraş, este incertă
îmbunătăţirea condiţiilor privind infrastructura de mediu (alimentare cu apă,
canalizare, gestionarea corespunzătoare a deşeurilor). Implementarea proiectului va
conduce la apariţia unor surse noi de finanţare la bugetul comunei cǎreia îi va fi
16

facilitatǎ astfel accesarea unor instrumente financiare pentru rezolvarea unor
probleme punctuale de interes general.
In cazul neimplementării proiectului, populaţia din zona proiectului va
continua să fie expusă atât la poluarea mediului, cât şi la acţiunea altor factori de
stress pentru sănătate, oportunitǎţile date de o creştere a veniturilor la bugetul local
dispǎrând.
In ceea ce priveşe biodiversitatea, practicile necontrolate ar putea duce la o
accelerare şi o accentuare a pierderilor de specii fenomen înregistrat deja la nivelul
comunei Mǎdǎras ca fiind prezent. Apariţia unui proiect alternativ de dezvoltare va
conduce la scǎderea presiunii antropice asupra factorilor de mediu în general, a
biodiversitǎţii în special, creându-se premisele unei dezvoltǎri pe baze cu adevǎrat
durabile.
Probleme de mediu actuale pentru zonă
Populaţia – probleme actuale de mediu:
o Populaţie îmbătrânită,
o Depopularea zonei, rată ridicată a şomajului,
o Nivel semnificativ de sărăcie, lipsa capacităţii financiare de a începe afaceri,
o Populaţie calificată mai ales pentru agricultură,
o Condiţii de trai modeste,
o Infrastructură edilitară şi de mediu slab dezvoltată sau absentă,
o Clădiri în stare avansată de uzură sau de degradare,
o Agricultura se practică în special pentru subzistenţă,
o Costuri foarte mari de mediu, infrastructură, construcţii etc.
o Lipsa de atractivitate pentru investiţii datorită izolării zonei, precum şi datorită
problemelor menţionate mai sus, la care se adaugă o izolare potenţială datorată
deplasǎrii colaterale faţǎ de principalele cǎi de acces.
Managementul deşeurilor – probleme actuale de mediu:
o În zonă nu există facilităţi pentru managementul corespunzător al deşeurilor
menajere şi al deşeurilor industriale,
o Deşeurile sunt împrăştiate, în general, de-a lungul cursurilor de apă,
contribuind la poluarea acestora,
o Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor pentru judeţul Bihor realizează
o diagnoză corectă a practicilor şi tehnicilor utilizate în gestiunea deşeurilor
municipale şi industriale la nivelul judeţului, dar nu propune măsuri concrete
privind eliminarea efectelor negative ale managementului neconform al
deşeurilor.
o Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor şi Planul Regional pentru
Gestionarea Deşeurilor pentru Regiunea 6 Nord Vest nu au inclus în prognoza
viitoarele fluxuri de deşeuri.
Apa – probleme actuale de mediu:
17

Apele de suprafaţă şi subterane din straturile freatice sunt afectate de poluare
organicǎ în special difuzǎ, ca urmare a activităţilor agricole mai vechi şi mai noi, în
zonă continuând să existe surse de contaminare.
Aerul – probleme actuale de mediu:
Principalele surse de poluanţi atmosferici din zona industrială şi din jurul
acesteia sunt reprezentate de încălzirea rezidenţială (aproape exclusiv cu lemne) din
localităţi, de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul localităţilor.
Zgomotul şi vibraţiile – probleme actuale de mediu:
o În prezent, principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este
reprezentată de traficul rutier.
o Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, pe baza datelor de trafic,
indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia populaţiei.
Vibraţiile induse de trafic sunt inperceptibile, însǎ existǎ zone cu potenţial
sensibil.
Biodiversitatea, flora şi fauna – probleme actuale de mediu:
o Ca urmare a impunerii practicilor necontrolate din sfera activitǎţilor agricole,
în paralel cu activităţile piscicole, zona analizată este supusă unui puternic
impact asupra biodiversităţii.
o Vegetaţia este parţial antropomorfizată.
o Structura peisajului şi a ecosistemelor a fost profund influenţată de activităţile
antropice, numărul habitatelor de interes din punct de vedere al conservării
fiind astfel foarte scăzut. Este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au
păstrat o oarecare integritate naturală, unde să se mai regăsească echilibre
naturale funcţionale.
o Agricultura extensivă practicată a dus la eliminarea în cea mai mare parte a
ecosistemelor naturale deschise, care se păstrează în cea mai mare parte sub
forma unor agrosisteme, între care, valoroase din punct de vedere al
biodiversităţii, rămân fâneţele secundare.
o Conform OM nr. 1964/2007 – Tipuri de habitate naturale a căror conservare
necesită declararea ariilor speciale de conservare, nici unul dintre habitatele
identificate în zona de influenţă a proiectului nu are statutul de „habitat
prioritar”.
o De asemenea, nu au fost identificate habitate într-un facies natural sau seminatural,
care sǎ corespundǎ criteriilor de definire a habitatelor Natura 2000.
o În zona investigată au fost semnalate unele specii protejate, sau criteriu Natura
2000, fără însă a apărea în populaţii care să impună luarea unor măsuri de
protecţie specială, altele decât cele existente în prezent. Dat fiind faptul că nu
s-au pus în evidenţă habitate unice, cheie, pentru menţinerea unor specii
18

valoroase din punct de vedere ecologic, economic, ştiinţific etc., nu se justifică
luarea unor măsuri speciale de protecţie în scopul conservării unor specii.
Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic – probleme actuale de mediu:
o In zonǎ nu au fost identificate obiective de interes patrimonial (listate în
L5/2000), însǎ pe teritoriul comunei Mǎdǎras existǎ obiective de interes
arheologic identificate conform Avizului 1137/2000 emis de Muzeul Ţǎrii
Crişurilor.
o In cazul în care vor apărea pe parcursul implementǎrii unor proiecte distincte
de dezvoltare socio-economicǎ semne ale unor posibile vestigii, perimetrul
urmează a fi izolat şi întreaga activitate în imediata vecinătate a acestuia va
înceta. Vor fi informate autorităţiile şi instituţiile abilitate în vederea realizării
descărcării de sarcină arheologică, urmând a se stabili ulterior perimerele
exploatabile.
o Promovarea lucrǎrilor specifice va continua în baza certificatelor conforme de
descǎrcare arheologicǎ.
Sănătatea umană – probleme actuale de mediu:
o Populaţia din comuna prezintă o incidenţă ce se încadreazǎ în media pe ţarǎ a
bolilor cronice şi acute.
o mare parte din populaţia comunei utilizează ca apă potabilă apa din pânza
freatică (prin intermediul fântânilor), apă ce rămâne de calitate îndoielnică.
Infrastructura rutieră/transportul – probleme actuale de mediu:
o Condiţiile de circulaţie pe drumurile (drum judeţean, drumuri comunale şi
drumuri de exploatare agricolǎ) aflate pe teritoriul administrativ al comunei
sunt mediocre, ca urmare a stării avansate de uzură a sistemului rutier, a
elementelor geometrice necorespunzătoare atât în plan, cât şi în profil
longitudinal şi în profil transversal şi a lipsei lucrărilor periodice de întreţinere.
o Starea tehnică a lucrărilor de artă şi a celorlalte lucrări, acolo unde există, este
precară.
o Intersecţiile din perimetrul intravilan al localităţii pun probleme majore din
punct de vedere al siguranţei traficului datorită lipsei de vizibilitate, precum şi
probleme de acces determinate de ruperea bruscă a pantei combinată cu
diferenţa mare de nivel.
o Infrastructura rutieră actuală nu corespunde necesităţilor proiectului, ceea ce a
condus la propuneri privind modernizarea circulaţiei, incluse în PUZ-ul
analizat.
Peisajul – probleme actuale de mediu:
o Activităţile antropice au generat o serie de efecte negative asupra peisajului,
precum şi asupra patrimoniului istoric.
19

o Clădirile, sunt, în marea majoritate, în stare avansată de degradare fiind
necesarǎ identificarea unor surse de finanţare de la bugetul local pentru
rezolvarea unor probleme punctuale.
Solul/Utilizarea terenului – probleme actuale de mediu:
o Resursele de sol sunt pauperizate de activităţile agricole şi antropice, existând
martori erozivi.
o Excesul de apǎ de pe amplasamentul studiat limiteazǎ productivitatea solurilor.
Valorile materiale – probleme actuale de mediu:
Alte resurse sunt reprezentate de resurse piscicole şi hidrotermale
Factorii climatici – probleme actuale de mediu:
o Clima este specifică zonelor de câmpie, cu umezeală relativă a aerului ridicată
şi cu cantităţi de precipitaţii relativ mari în anumite perioade, însǎ cu episoade
secetoase pe timpul verii. Datorită acestor condiţii, fenomenul de deşertificare
identificat în România (ca urmare a despăduririlor neraţionale şi a schimbărilor
climatice), este resimţit parţial şi în aceastǎ zonǎ.
o Nu există studii de specialitate cu privire la evoluţia factorilor climatici în
zonă, dar se poate afirma că fenomenul de încălzire a climei care este
evidenţiat la nivel global, continental şi naţional se manifestă într-o anumită
măsură şi în zona analizată.
o În zonă se emit gaze cu efect de seră, generate în principal de arderea
combustibililor solizi.
Efectele potenţiale semnificative pentru mediu, în urma implementării
investiţiei
Populaţia:
Implementarea proiectului va determina apariţia unor forme de impact pozitiv
sau negativ, pe durate diferite, asupra vieţii sociale şi economice din comunitate.
Managementul deşeurilor:
Localizarea depozitelor de deşeuri este importantă fiind favorizată amplasarea în
zona industrială pentru a se evita utilizarea altor terenuri.
La implementarea proiectului, în afara deşeurilor rezultate din procesele
tehnologice aplicate pentru execuţia drumului, se vor acumula deşeuri specifice în
bazele de utilaje şi la staţiile de asfalt şi betoane. De la organizările de şantier vor
rezulta deşeuri menajere, cantităţile de deşeuri menajere fiind mult inferioare celor
rezultate din activitatea de construcţie. Apele uzate rezultate de la organizările de
şantier vor fi colectate şi transportate la staţia de epurare cea mai apropiata.
20

O parte din deşeurile rezultate din lucrările de construcţie pot fi refolosite.
Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra mediului.
Apa:
Implementarea proiectului nu va determina apariţia unor forme de impact
negativ asupra resurselor de apă.
Aerul:
Prin refacerea si moderizarea propusa a drumului, emisiile de noxe si praf in
atmosfera vor scadea, fata de nivelul actual.
Zgomotul şi vibraţiile:
Nivelurile de zgomot care vor fi generate de traficul rutier, vor avea valori care
se vor încadra în valorile limită pentru protecţia populaţiei.
Afectarea receptorilor sensibili (populaţie, monumente istorice, alte construcţii)
din ariile învecinate zonei, prin niveluri de zgomot peste limitele admise şi/sau prin
vibraţii va avea un impact negativ nesemnificativ.
Biodiversitatea, flora şi fauna:
Modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament şi a categoriilor de
folosinţă va avea un impact negativ în etapele de construcţie a drumului.
Se pot înregistra pierderi şi modificări de habitate cu impact, de asemenea,
negativ, doar în etapele de construcţie din perimetrul drumului.
Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic:
Afectarea potenţială a patrimoniului cultural, arhitectonic şi arheologic –
impactul este pozitiv semnificativ.
Sănătatea umană:
Afectarea sănătăţii umane ca urmare a activităţilor din cadrul proiectului –
impactul este pozitiv semnificativ.
Infrastructura rutieră/transportul:
Modernizarea infrastructurii rutiere existente, cu creşterea gradului de siguranţă
a circulaţiei şi construirea de drumuri de acces şi de transport tehnologic care să nu
afecteze comunităţile va avea un impact pozitiv semnificativ.
Afectarea sănătăţii umane sau a mediului ca urmare a unor explozii sau emisii
accidentale de carburanţi, de alte substanţe lichide periculoase sau de material cu
potenţial exploziv ca urmare a unor accidente rutiere ale vehiculelor care transportă
materiale (carburanţi, substanţe chimice lichide, etc.) - cu atenţie aparte pentru zona
industrialǎ – va avea impact neutru.
21

Poluarea accidentală cu deşeuri municipale sau periculoase ca urmare a
accidentelor de circulaţie va avea impact neutru.
Aglomerarea potenţială a circulaţiei şi disconfortul create de zgomot în localităţi,
ca urmare a transportului muncitorilor/vizitatorilor sau eventuala interferenţă cu
vehiculele de transport şi expediţie va avea impact negativ nesemnificativ.
Peisajul:
Modificarea peisajului la scară locală prin modificarea permanentă a
perspectivei prin apariţia de construcţii în zona industrialǎ, va avea impact negativ
nesemnificativ.
Modificarea peisajului la scară locală prin modificarea raportului dintre peisajul
natural/antropizat va avea impact negativ nesemnificativ.
Modificarea peisajului la scară regională va avea impact negativ nesemnificativ.
Solul/Utilizarea terenului:
Poluarea potenţială prin scurgeri de reactivi chimici sau produse petroliere va
avea impact neutru.
Poluarea potenţială generată de colectarea şi eliminarea deşeurilor generale şi
municipale va avea impact neutru.
Poluarea generată de depunerea prafului şi a particulelor încărcate cu metale
emise în gazele de eşapament, ca urmare a funcţionării vehiculelor şi utilajelor
mobile va avea impact neutru.
Pierderea potenţialului de utilizare a terenului, ca urmare a amenajărilor
industriale, va avea impact neutru.
Valorile materiale:
Pierderi potenţiale de resurse piscicole sau hidrotermale – nu este cazul – impact
pozitiv semnificativ.
Creşterea costurilor şi a impactului asupra mediului, ca urmare a achiziţionării şi
transportului de materiale de construcţie – va avea impact pozitiv.
Factorii climatici:
Contribuţia la schimbările climatice prin emisii de gaze cu efect de seră va avea
impact negativ nesemnificativ.
Evaluarea impactului cumulativ
Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale
cumulate ale planului analizat, asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu sunt
următoarele:
Populaţia – impact pozitiv semnificativ determinat de prevederile proiectului
acestei investiţii majore cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice
ale comunităţii pe termen scurt, mediu şi lung.
22

Managementul deşeurilor – impact neutru asupra calităţii apelor şi solului.
Apa – impact neutru, cu menţiunea că prevederile privind colectarea şi
epurarea apelor trebuie respectate.
Aerul – impact negativ nesemnificativ, dat fiind faptul că aportul activităţilor
la concentraţiile de poluanţi în aerul ambiental din ariile cu receptori sensibili va fi
foarte redus, iar nivelurile cumulate cu aportul surselor existente se vor situa cu mult
sub valorile limită.
Zgomotul şi vibraţiile – impact negativ nesemnificativ, deoarece măsurile de
atenuare presupuse nu vor determina situaţii de disconfort acustic şi nici de afectare a
populaţiei sau a construcţiilor prin vibraţii.
Biodiversitatea, flora şi fauna – impact negativ în etapele de construcţie şi de
operare, impact pozitiv după închiderea activităţilor şi renaturarea zonei. Cu toate
acestea zonele impactate rămân extrem de limitate, fără a se afecta obiectivele
protejate prin declararea de arii protejate.
Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic – impact pozitiv
semnificativ ca urmare a acţiunilor potenţial finanţabile ca urmare a creşterii
bunăstării.
Sănătatea umană – impact pozitiv semnificativ ca urmare a măsurilor pentru
crearea unor condiţii moderne de locuit, pentru îmbunătăţirea asistenţei sanitare şi
pentru asigurarea calităţii mediului în conformitate cu prevederile legale.
Infrastructura rutieră/Transportul – impact pozitiv semnificativ asociat
infrastructurii rutiere ca urmare a modernizării acesteia şi creşterii siguranţei
circulaţiei, precum şi asigurǎrii unei legǎturi transfrontaliere. Impact neutru asociat
transportului legat de activităţile planului.
Peisajul – impact negativ nesemnificativ după reabilitarea şi renaturarea zonei,
singura formă de impact negativ semnificativ, la scară locală, constând în modificarea
definitivă a reliefului pe suprafeţe extrem de limitate.
Solul/Utilizarea terenului – impact neutru, ca urmare a măsurilor de
prevenire/diminuare a impactului.
Valorile materiale – impact pozitiv ca urmare a utilizării resurselor locale.
Factorii climatici – impact negativ nesemnificativ, cu precizarea că sursele de
emisie a gazelor cu efect de seră vor dispărea după închiderea activităţilor.
Natura transfrontieră a impactului
Formele de impact potenţial transfrontieră rămân extrem de limitate, fiind
considerate a fi nesemnificative, proiectul propus având o extindere locală, ce nu
afectează habitate sau specii migratoare, sau factori de mediu (apă, aer) în măsură a
modifica situaţia la nivel regional şi prin urmare trans-naţional.
Evaluarea efectelor potenţiale ale impactului transfrontieră indică faptul că nu
există un impact potenţial semnificativ.
Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ
asupra mediului
Deoarece eventualul impact negativ este nesemnificativ, nu este cazul.
23

IV – SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU
REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR
ÎN MEDIU
1. Protecţia calităţii apelor
Evacuarea apelor meteorice se va face prin santuri de scurgere, care vor proteja
drumul si terenurile adiacente, si vor fi compatibile cu mediul inconjurator. Se
considera ca interventiile propuse nu aduc prejudicii mediului acvatic. Interventiile
nu modifica dinamica scurgerii apelor si scurgerea apelor subterane.
2. Protectia aerului
Se apreciaza ca indicatorii calitativi ai emisiilor in atmosfera, datorita
circulatiei autovehiculelor nu vor depasi valorile admise prin legislatie. Prin refacerea
si moderizarea propusa a drumului, aceste emisii de noxe si praf in atmosfera vor
scadea, fata de nivelul actual.
3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Prin modernizarea propusa se apreciaza reducerea nivelului de zgomot si
vibratii, prin imbunatătirea planeitatii suprafetei de rulare. Se apreciaza ca nivelul de
zgomot se va incadra in valorile admise prin normele legale in vigoare.
Sursele de zgomot care vor rezulta prin realizarea acestui proiect sint utilajele
din dotare. Deoarece aceste utilaje sunt moderne si silentioase, consideram ca nu vor
pune probleme de limitarea zgomotului si vibratiilor. Nivelul sonor si de vibratii
produs de aceste utilaje va fi modest, sub limita admisa de STAS 10009-88 [65
dB(A)].
Nu sunt necesare amenajari sau dotari pentru protectia impotriva zgomotului.
4. Protectia impotriva radiatiilor
5. Protecţia solului si subsolului
- nu este cazul
Pe parcursul desfasurarii lucrarilor de executie a drumului, organizarea de
santier se va face in localitate, pentru evitarea agresarii echilibrului natural. Se
apreciaza ca prin lucrarile de constructie nu va fi afectata calitatea solului, dereglarea
echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, consumul de teren agricol sau cu
alta destinatie productiva.
6. Protectia ecosistemelor terestre şi acvatice
Pe parcursul desfasurarii lucrarilor de executie a drumului, organizarea de
santier se va face in localitate, pentru evitarea agresarii echilibrului natural. Se
apreciaza ca prin lucrarile de reabilitare nu va fi afectata echilibrul ecosistemelor,
modificarea habitatelor.
24

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
Nu există surse de poluare a factorilor de mediu APĂ, AER, SOL şi nici
poluare sonoră, care ar putea afecta aşezările umane şi obiectivele de interes public.
Nu au fost prevazute lucrari pentru protectia asezarilor umane, investitia realizânduse
in folosul acestora.
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
Pentru protectia mediului uman, Legea 137/2010 stipuleaza respectarea
principiilor ecologice pentru asigurarea unui mediu sanatos pentru populatie. In acest
scop, in proiectare, se vor avea in vedere urmatoarele :
- realizarea aliniamentelor de arbori si perdele de
protectie, cu rol antipoluant, impotriva noxelor,
zgomotului
- executia de parcari publice, echipate cu mobilier de
sedere si colectarea deseurilor
Conform H.G. 155/martie 1999 pentru „Introducerea evidenţei gestiunii
deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor, antreprenorul, ca generator de
deşeuri, are obligaţia să ţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi
transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. Antreprenorul va încheia
un contract cu o firmă specializată care va asigura transportul şi depozitarea
deşeurilor la rampele amenajate.
În afara deşeurilor rezultate din procesele tehnologice aplicate pentru execuţia
drumului, se vor acumula deşeuri specifice în bazele de utilaje şi la staţiile de asfalt şi
betoane. De la organizările de şantier vor rezulta deşeuri menajere, cantităţile de
deşeuri menajere fiind mult inferioare celor rezultate din activitatea de construcţie.
Apele uzate rezultate de la organizările de şantier vor fi colectate şi transportate la
staţia de epurare cea mai apropiata.
O parte din deşeurile rezultate din lucrările de construcţie pot fi refolosite.
Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra mediului prin:
- micşorarea necesarului de materiale pietroase extrase din litosferă
- micşorarea producţiei fabricilor de materiale de construcţii şi, implicit, scăderea
poluării cauzate de tehnologiile folosite de acestea
- micşorarea consumului de energie pentru producerea materialelor de construcţie
Prin soluţiile de proiectare adoptate, s-a urmarit respectarea sănătăţii oamenilor
şi protecţia mediului. Prin amenajarea propusă se va reduce gradul de poluare fonică
şi cu noxe care se degajă în atmosferă.
9. - Gospodărirea substanţelor toxice si periculoase
Toate materialele care se vor utiliza la realizarea structurilor rutiere la drumuri
nu vor conţine materiale toxice şi nu periclitează mediul înconjurător.
Nu se vor folosi substanţe toxice sau periculoase.
25

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Nu sunt prevăzute dotări speciale sau masuri permanente pentru controlul
emisiilor de poluanţi în mediu, acestea fiind prevăzute deja în Planul Urbanistic
Zonal al comunei Mădăras, care include, pe lângă drumul transfrontalier şi alte
investiţii preconizate.
Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de
Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr.
1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o
etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea
planului şi luării măsurilor de remediere necesare.
Se precizează că Planul Urbanistic Zonal răspunde programelor de
monitorizare a impactului social şi de mediu în conformitate cu cerinţelor de
monitorizare pentru fiecare dintre cei/cele treisprezece factori/aspecte de mediu
relevanţi/relevante pentru planul analizat.
În raportul de mediu întocmit pentru implementarea planului urbanistic se
prezintă, pentru fiecare factor/aspect de mediu, programul de monitorizare specific,
indicatorii stabiliţi şi unităţile responsabile.
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ
CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE
NAŢIONALE, CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA
COMUNITARĂ
Soluţiile de proiectare au avut în vedere toate aspectele conforme cu Directiva
U.E. nr. 85/337 privind protecţia mediului şi cu legislaţia românească – Legea
nr.137/2010, Ordinul 125/1996 cu modificările ulterioare, Ordinul nr.44/1998 pentru
aprobarea Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu
înconjurător şi Directiva Consiliului Europei nr.97/11/1997 care amendează Directiva
Consiliului Europei nr.85/837/EEC privind protecţia mediului.
VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER
Antreprenorul va fi responsabil pentru întreţinerea drumurilor puse la
dispoziţie de către beneficiar pe parcursul perioadei de construcţie şi la încheierea
lucrărilor le va preda cel puţin în starea iniţială.
Înainte de începerea oricărei activităţi, anteprenorul va face împreună cu
reprezentanţii autorităţilor locale un proces verbal asupra stării suprafeţei oricărui
teren privat sau public, pe care se va face accesul la amplasament (şantier).
Antreprenorul va face ca toate aceste suprafeţe să fie accesibile şi le va menţine într-o
stare corespunzătoare în timpul execuţiei lucrărilor. La terminarea folosirii de către
26

antreprenor a acestei căi de acces el va reface starea suprafeţelor, făcând ca acestea să
fie cel puţin la fel de bune ca înainte de începerea lucrului.
Antreprenorul va menţine amplasamentul într-o stare curată, sănătoasă. El va
controla vegetaţia de aşa natură încât să nu deprecieze confortul şi aspectul
vecinătăţii amplasamentului. După execuţia lucrărilor în orice parte a
amplasamentului, în alt scop decât în legătură cu îngrijirea şi întreţinerea lucrărilor,
antreprenorul va curăţa numita parte de amplasament.
Materialele rezultate din eliberarea terenului vor fi proprietatea beneficiarului.
Antreprenorul le va îndepărta de pe şantier şi le va amplasa într-un anumit mod şi pe
un teren conform aprobării prealabile a beneficiarului.
Antreprenorul se va asigura ca toate drumurile pe care le foloseşte nu sunt
murdărite ca urmare a acestei folosiri şi în cazul în care ele se murdăresc,
antreprenorul va lua imediat măsurile necesare pentru a le curăţi.
Antreprenorul va remedia prompt orice deteriorare a drumului, căilor de apă şi
structurilor, cauzate de operaţiile executate de el. Antreprenorul va da, în orice
moment, personalului şi agenţilor beneficiarului, precum şi oricăror alţi antreprenori
care lucrează pe şantier pentru beneficiar, folosinţa liberă a accesului conform
necesităţilor pentru execuţia lucrărilor şi instalarea utilajelor.
De la organizările de şantier vor rezulta deşeuri menajere, cantităţile de deşeuri
menajere fiind mult inferioare celor rezultate din activitatea de construcţie. Apele
uzate rezultate de la organizările de şantier vor fi colectate şi transportate la staţia de
epurare cea mai apropiata.
Antreprenorul va încheia un contract cu o firmă specializată care va asigura
transportul şi depozitarea deşeurilor la rampele amenajate.
În afara deşeurilor rezultate din procesele tehnologice aplicate pentru execuţia
drumului, se vor acumula deşeuri specifice în bazele de utilaje şi la staţiile de asfalt şi
betoane.
O parte din deşeurile rezultate din lucrările de construcţie pot fi refolosite.
Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra mediului prin:
- micşorarea necesarului de materiale pietroase extrase din litosferă
- micşorarea producţiei fabricilor de materiale de construcţii şi, implicit, scăderea
poluării cauzate de tehnologiile folosite de acestea
- micşorarea consumului de energie pentru producerea materialelor de construcţie
VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA
FINALIZAREA INVESTIŢIEI
Deoarece mediul va fi afectat în limite admisibile si într-o măsura redusă, nu
vor fi necesare asemenea lucrări.
IX. ANEXE – PIESE DESENATE
PIZ Plan de încadrare în zonă sc. 1: 20000
PLS 1 – PLS 27 Plan de situaţie sc. 1: 500
Întocmit,
dr.ing. Mihaela-Ana Roman
27