CETATEA BRAOVULUt - upload.wikimedia....

COMUNET BISERICESCI GR. OR. ROMANE
A SFINTEI ADORMIRI
DIN
CETATEA BRAOVULUt
CU ACTE SI DOVEpt
DE
YIA
BABTOLMA4111111LESCIT
BRASOV
TIPOGRAFIA CIURCU & COMP.
n_ess_
,
4.

Din rodurile for vet cundsce
pre et
Math. c. 7, v. 20.

Biserica romans gr. or. a Sfintei Adormiri din

centrul cetatii Brasovului s'a cladit in and 1895-1896.

$cdlele romane gr. or. centrale din Brapv sail Gimnasiul roman, s'a cladit in ann. 1851-1854.

Precuventare.
Pentru a scrie monografia unel comune bisericesci, pentru
a put presenta o icon/ credinciOsg despre inffintarea si esistinta
.el, so recer o multime de acte si dovedi.
Nu este de ajuns Insirarea evenimintelor esteriOre, constatarea
timpulul si pomenirea numelor bgrbatilor mat de frunte,
call ad contribuit la deosebitele intemplgrf, pentru ca sg infaitisgm
pentru viitor un tablou plin de viatg, trebue se avem la
indem'gng si documentele necesarie. Singure acestea, pot dovedi
prin ce lupte si. sbuciumarl s'a desvoltat comuna bisericOscg;
singure acestea pot dovedi nedreptgtile si InfrAngerile indurate
In viata acestef comune.
§i totusi pre langa tOta umbra, care s'a asternut preste dilele
el, sunt si puncte lumin6se vrednice de a nu fi date uitgrii.
In ,sirul parochienilor strins legatf de biserica for s'ad ivit modele
de suflete marl, earl au stgruit la desvoltarea acestel comune,
jertfind averile for pentru inaintarea bisericei si a sc61e1or el.
Este deci interesant de a lua firul istoric chiar dela inceputul
infiintgrif acestef comune in vremurile de restriste ale
secululul trecut, ca sg scie posteritatea, cat de gred s'a putut
insgheba acOsta parochie.
La anul 1786, pre cAnd in Romania- domniad Fanariotif,
intrase si in bisericile nOstre ortodocse din Transilvania spiritul
grecesc find parte din bisericl sub influinta Archiereilor dela
Muntele Athos, cart impuneall limba grecOscg.
De alta, parte Romgnif din Transilvania gemead In sclavie
si sub ngpastuirile regimelor, incat In s6rtea for vitrigg erail
apasati atat de mult, Incat n'avead nicl dreptul sg-si ridice biserici
in centrele oraselor.
Streinul pripasit avea mai multe drepturl decat pgmaAatOnul.
SA, nu ne prindg deci mirare, dacg pe vremea aceea negutatorif
1*

4
romanl, pentru ca sa-sI OM, cladi o biserica in interiorul cetatit
s6 alipirg, de diferitil comersantl grecl si bulgarI, venitI in
Brasov.
Insa chiar nicI asa n'ar fi putut reusi, data Imp6ratul Iosif
al 2-lea la anul 1785 n'ar fi dat edictul tolerant, ea, si Romanii
gr. or. au drept still clad6sca bisericI prin cetatile din Transilvania.
In tovarasia acdsta Romanil deoparte sub nume de civi si
Grecii de alta parte sub nume de companie grec6sca, cladira
biserica SfinteI Treimi din Brasov-Cetate. Dar ac6sta tovarasie
n'a fost durabila. GreciI doriag., sg, fie singurl stapanitori al
acesteI biserici si dela inceput umblatt cu vrajbI, inhatind pre
Romani intr'un Indelungat proces. Din causa acestor ne'ntelegert
RomaniI persecutatl ati fost silitI, sg, s6 deschilinesca de Grecir
constituindu-s6 insist intr'o comuna curat roman6sca in interiorul
cetatil Brasovulul.
Adapostiti sub scutul capelei for propril in scurta vreme
incepurg, a da dovect de interesul si zelul, cu care rovniail la
desvoltarea n6muluI tor. Presentam unele fotografil ale barbatilor
organisatorl al co munel bisericescl roman si ale unor fun -
datorl spre recunoscinta.
Abia trecuse un an si sub auspiciele acestor cetateni s6
infiinta o scola primara, inceputul mare' opere, care trebuia sa
s6 continue pe terenul instructiuniI.
Continuarea progresiva a Inv6tamentuluI s6 manifesta din
ce in ce mat mult. Zelosil cetatenl nutrias dorul de a Infiinta
o scold de comerchl Inca pre la anul 1836. Si data atunci
ac6sta dortnta nu s'a realisat, totusl deja la anul 1850/51 comuna
Sfintel Adormirl din cetate Impreuna cu comuna biseric6sca
dela Sf. Nicolae pusera temelia falniculuI institut de culturk
adeca: creara gimnasiul roman gr. or. din Brasov.
Cetatenii nu crutara nicI ostenele, nici jertfe de banl, pentru
ea sä realiseze ac6sta mar6ta opera de cultura a n6mului tor.
Pe rend Infiintara gimnasiul, gremiul, casina roman& , o
saang, de frumOse fundatiunI de binefacere si scola realg, si comerciala.
Marele Andreiti Saguna find corivins de dreptul Romanilor
la biserica Sf. TreimI -gu autoritatea sa superiora, introdu-se In

anul 1857 preot cu limba romanOsca in biserica Sftei Treiml,
desfiinta capela roman& si intruni de not. pre parochienil romans
,cu Grecil la biserica Sf. Treimi.
Grecil so impotrivira, cautand dreptul for pe cale politica
si incurcand comuna romanOsca Orasl intfun indelungat proces,
care stOrse puterile et Acest proces trecend pe cale juridica,
sO sfersi in urma circumstantelor politice in defavorul Romani lor.
Cu tota acOsta infrangere suferita, Romanii sO reculesera si
,esira din acest naufragiu nenorocit; strinsera Inca °data rOndurile,
incepend cladirea unel propril biserici, situate Impreuna cu
,rasa parochiala in centrul cetatil Brasovului.
AcOsta cladire, care dup6, grele staruinte astacy consacrata
preda ca lacas dumnecleesc, va rOman6 un monument de vrednicia
acestel comune napastuite, care n'a perdut nadejdea nisi
in cele mai aspre cercarl indurate: Dumnecleil va binecuventa
opera for si acest lacas va intruni pe credinciosil sOf in pace,
adapandu-s6 de invetaturile Mantuitorulul Christos, si cu lumina
ei binefacOtOre va fi un far in calea desvoltaril culturale si morale
.a until distins cero romanesc.
Bartolomeiti Baiulescu,
protopop.
5

1. Formarea parochiei rnicste din Romani si Greci si
infiintarea bisericii St. Treimi in Cetatea Brasovului.
In tete vremurile orasele situate la frontierele terilor
fost cele ma I insemnate puncte de comercid. Din causa acesta
si orasul Brasov, situat nu numat la granita Rom'aniei, ci asa
dicend la granita Orientului, a fost de indelungate vremuri un
centru-4nsemnat, in care se facea schimbul comerciului.
Este lesne de Intel-es, cg transitiele tuturor ingrfurilor din
Orient, care so depunead in porturi, ggsiad desfacere in orasul
acesta, de alta parte tote productele si manufactura terilor din
apus se transporta pe aid in Orient, incat acest oras devenise
un punt Insemnat pentru comerciul levantin.
Fara Indoialg, ca de-o parte prigonirea, ce suferiati crestinii
dela Turd, de alta acest insemnat comercid atrggea negutatorI
din tote partile, cart veniad sa se stabilOscg in Brasov. In intelesul
pacii fgcute intre Austria si Turcia la anul 1699 la Carlovit
si in anul 1718 la Pasarovit, precum si in urma tractatului
incheiat acolo, suditil turcesci, sub call se intelegead Greci, Romani
si Bulgari, aveail dreptul sa faca negot in Austria, in Ungaria
si in Transilvania.
Acesti suditi turcesci, pe basa pasaportului lor, erati indreptatitl
sa parte negoturile lor farg sa fie Indatorati a-st improtopola
firmele sett declara capitalul lor.
Acosta se dovedesce afar de tractatele sus atinse si din
ordinattunea guvernialg din 8 Aprilie 1796, care cuprinde urmaterele
dispositiuni: ca suditil turcesci de religiunea cresting si de
nationalitate diferita, vents in Transilvania si Ungaria ca comersanti,
sa se recunosca ca corporafiune sub numele de companie
greased".
at

8
Acesti companisti, ca suditi turcesci so deosebiau de negutatoril
indigent; cart prin cumporare de proprietag formail un
grup deosebit sub numele de Gives Graeci". Consemnarea oficidsa
a acestor negutatori, cart se ocupall cu comerciul levantin
in al treilea patrar al secolului trecut, se vede din alaturata tabela
de sub Nr. 1 din anul 1769, 16 Septembre si alta tabelg
de sub anecsa 2, din anul 1786 si sub anecsa 3, din anul
1792. Din alaturatele tabele se pdte vede, ca asa numitif vivi
era-a in mare parte Romani, cart insa in timpurile acelea nu
puteatt fi deosebiti dintre Greci, decirece avea aceeasi religiune,
incat chiar pana in (Tina de astacil negutatorul roman so numesce
de catra nemg Grieche, er de catra ungurl gorog.
Se vede insa, ca chiar pe vremea aceea era o ura intro negutatoriT
civi si compania greased. Acosta se privia ca o casta
privilegiata, avea o capela proprie in Tergul-boilor, oprind insa
civilor folosirea acestei capele, proba cea mai buna, cg aceipti civi
trebuiail sa fie deosebiti prin nationalitate de companistil greci,
adeca in mare parte Romani.
Din causa acestor diverginto elves Graeci ritacs, ca Omenteni
si comersantf avuti hotarira, sa-si cladesca o bisericg. Se
scie, ca pe timpul acola Romanif gr. or. nu aveati voe in orasele
pamentulul regesc sa ziclesca biserici.
Ivindu-se insa, la anul 1785 un edict al liberalulul Imporat
Iosif II-lea, prin- care le dad voe si crestinilor ortodocsi, sa-si
zidescg biserici, patru dintre fruntasil negutgtorT gr. or.: Constantin
Dsanli, Demeter Dima, Cristof Mihail si Neculae Stefan ati Inaintat
o petitiune la Magistratul Brasovului, cerend concesiunea de a
cladi o biserica in interiorul cetatii Brasovului.
In scopul acesta a si cumperat in 15 Octobre 1785 doue
case in interiorul cetatil dela Michail Kronenthal si Anton J. Lang.
Cu trite acestea suplica color 4 tundatorT fit respinsa cu
motivarea, ca pentru 4 familii nu se pdte incuviinta infiintarea
unei biserici.
In urma resolutiuniT acesteia mai multi negutatori din interiorul
cetatil Brasovului, cart se ,4umesc pe sine negufeitorf greci
romans actul Nr. 4). se grupara pre Pawl cei patru
0, (vede
fundatorl de mai sus si inaintarg Impreuna o petitiune catra
Magistratul Brasovului redigeata in limba romang.

In acesta petitiune aratg, ca au cumpOrat loc si casg in
interiorul cetgtil sere a zidi o bisericg gr. or., care sei fie de folos
tuturora, cart voesc sd se Worth' ceitrei Dumnedeii cu rugeiciune.
Intre acesti negukgtori sO ggsesc si semngturile dela 17 meseriasi
romgmi locuitorl in nauntrul cetatii Bra§ovului, cum constatg
actul 5).
Dar si acesta a doua petitiune a fost respinsa din motiv,
ca fiind redigeatg in limba romang, 6r nu in limba oficiOsg, nu se
pate lua in considerare.
Astfel ace§ti crestini gr. or. de mai sus au fost nevoiti, sg
Inainteze o a treia petitiune in limba latina, cum sO vede In
anecsa 6), cerend voe a zidi o biserica in nauntrul cetatii Brasovului
pentru familiele negutgtorilor civi de ritul grecesc, pro
huiatibus Coronensibus civibus Graeci ritus mercatoribus". AcOsta
petitiune a fost subscrisk-de 49 cetgteni gr. or., scriind: ipsorum
petitionem nos infra scripti 49 hospites et elves Graeci ritus
Coronenses, humillime sustineamus". Intre motivele puternice
mentionate In petitiune se pomenesce despre departarea premare
de celelalte bisericT; despre avantagiul, cel pot avO chiar
militaril de religia gr. or.: regiis militibus, qui Graeci ritus sunt",
er
ca motiv principal .fleclarg, ca sunt civi supusi autoritdfilor
locale, 6r nu membri din compania grecOscg veniti cu pmapOrte.
Magistratul Bra§ovului, conform actulul 7), a Inaintat suplica
la Guvern, OA, acesta la rendul sou a re'napoiatio cu indrumarea,
sa fie resolvatg de Magistratul orasului.
Magistratul Brasovului inainte de a resolva concesinnea, a
cerut, dupg aclusa 8), urmatdrele informatiuni: 1. Cu ce cheltuOlg
so va face cladirea bisericii? 2. Nu vor suferi fundatoril pagube?
3. Ce drepturi isT reservOza ? §i 4. prin ce mijlOce sO vor sustin6
preotii?
Conform Intrebgrilor acestora fundatoril au rOspuns : Ca sO
obliga, a fi garanti pentru spesele cladirii bisericil. Averile for
nu vor suferi pagube. i nu-si reserva ca fundatori nici un drept.
-Era, pentru sustinerea preotilor declara venitele caselor cumpOrate
dela Kronenthal, (vec,1 actul Nr. 9).
Magistratul a cercetat locul destinat pentru cadirea bisericil
si a ord4nat, cum sO vede sub anecsa 10), numOrarea sufletelor
apartingtOre acestel parochil, fAcendu-so conscrierea credincioOlor,
9

10
prin care s'ail'constatat 245 de suflete gr. or. locuitore in interiorul
cetatil Brasov, ca cetateni ai orasului Brasov, ceea-ce sg vede
din anecsa 11). Dupa nume acesti cresting se vOd a fi fost maT
totT Romani.
Sumele necesare pentru cladirea bisericii, afar& de daniile
acelor 4 fundatorl, s'a1 colectat dela persOne particulare in suma
de 15638 fl., ceea-ce se vede din anecsa 12).
Intre aceste sume obvine ca donator deosebit Panaiot Hagi
Nica semnat cu 6300 fl., la care vom vedd pre companistil provocandu-so,
ca la un membru at ]or.
In cartea das Alto and Neue Kronstadt" edata de Oskar
v. Meltzel II. Band, p. 235 so arata pe larg tot procesul bisericii.
La pag. 330 arata, ca Costa Dsanli a adunat bath pentru cladirea
bisericil Sf. Treimi prin colecta dela boeril din Romania, si anume
suma de 7524 fl.
In 5 Septembre 1787 fundatoriT bisericii prin un document
in limba romana (vecli anecsa 13)- au petrecut casele cumporate
dela Kronenthal si Lang pe numele bisericil Sf. Treimi, ca proprietara,.
Cladirea bisericiT s'a soversit in anul 1787, cand s'a
fost pus pe frontespiciul bisericii urmatorea inscriptiune: Mee
Sacra aedes Trinitatis tempore Augustissimi Imperatoris Iose )2hi II.
annuente lnclitu Magistratu Coronensi, cunctis quidem orientalibus
ritus Graeci, praecipue vero civibus modernis, ac eorum heredibus
dicata, ad perpetuam fundatorum memoriam anno 1787". Meltzel
p. 169.
Sfintirea bisericiT acesteia s'a seversit in anul 1789.
Acdsta este istoria cladiriT bisericii Sfintei Treimi din Brasov-Cetate,
din care acte lamurit se constatdza, a biserica
acesta s'a infiintat de crestinii grecl si romans fara caracter
national, ci o biseric'd gr. ort. confesionald pentru toti credinciosii
gr. or. din interiorul cetatii Brasovului.
2. Sfintirea bisericii si vrajba intre companisti si civT.
Membril companiel grecesci , carl pan& acum in puterea
privilegielor for aveait singurl capela in interiorul orasului, so deprinsesera
a predomina tote afacerile bisericescl, si dela inceput
a priviau
cu ochl rOT la infiintarea nou61 bisericl, silindu-se a

zadarnici si cladirea ei, Pacend fel de fel de intrigi si invinuirl
fundatorilor civi. Astfel reusira, c chiar inainte de sfintirea
acesteI noul biserici se infiuinteze pe episcopul Nichitici, care
era Serb, a-i indreptat4i si pre ei la noa biserica.
In urma acesta Episcopul Nichitici dada ordinul, ca capela
companistilor din Tergul-boilor sa se inchida, er templa si oderele
bisericesci sa, se transporteze in biserica noun a Sf. Treiml.
Civil se impotrivira sa faca amestec cu veneticil streinl si tta
causa vrajbei, pare s'a desvoltat intr'un indelungat proces
de un secul.
Episcopul insa starui din noll si capela companiel grecesci
din Tergul-boilor fu inchisa, era oddrele fury asedate in biserica
noun Sfintirea bisericil s'a seversit in anul 1787 si lacasul dumnedeesc
fu predat in folosinta credinciosilor. Episcopul dispuse
ca in locul preotulul grecesc, pe care it aveall compagnistil la capela
for fara concesie mai inalta, sa se aduca, alt preot si pe
MO el un preot roman, care allternativ Paceall servitiele divine
in limba romanesca si grecesca.
Abia incapura companistii greci in biserica noun cu tote
ca nu contribuisera nicl cu un ban la cladirea el si i-ncepura
sa faca zizanii. Incuragiag de mai nainte de privilegiele, ce le
aveau, doriatl sa, fie stapanI la administratia bisericil si sa poruncesca
dupa voea Tor.
Dispositiunea Episcopulul nu-i indestuli, pentru-ca el nu
suferiau nicl decum pe preotul roman si limba romanesca in biserica.
Pe basa, ca si eI au adus odOrele for in biserica noun se
credeat'i indreptatiti la stapanire si faceau fel de fel de sicane,
adresand chiar hartii cgtra autoritatile mai inalte, ca data in
biserica noun nu li-se recunOsce dreptul for eschisiv la administratie,
cerura sa se folosesca acesta biserica spre alte
scopurl.
Fata de aceste nisuinte fundatorii remasera constanti declarand,
ca biserica sf. Treimi nu s'a infiintat pentru o grupa
streina de Omen', ci pentru to credinciogii de religiuuea gr. or.
din Cetatea Braovului.
11

12
3. Impaciuirea.
Episcopul Nichitici, yogi:end acOsta trista stare de lucrurl si
neintelegerea ivita din dispositiunea lul, veni de noil la Brasov
In Malt 1788, ca sa faca o Intelegere definitive intre cele douo
partide. Deorece civil persistarg sus si tare pentru dreptul for de
fundatorl aT bisericil cu stgruinta de a pastra limba romanesca
la serviciul divin pe basa paritatit Episcopul fact o Impaciuire
recunoscutg si de autoritatile civile (anec. 14). AcOsta Impaciuire
sub numele de Puncta complanationis" a fost subscrisa deoparte
de fundatoril bisericii numindu-s6 cives Coronenses Graeci ritus"
si de alta parte de bireul si notarul companieT grecesci, precum
si de trei membri aT companieT.
So statoridt atat din partea civilor, cat si din partea cornpaniel
grecescl epitropil si membril pentru administratia averil
bisericesci, Or in ordinatiunea EpiscopuluT Nichitici din 1789
Nr. 5046 (anec. 15) sO vede orenduiala facuta pentru lOfa si datoriile
ambilor preog, grec si roman. Preotul grecesc Cristofor are sa,
slujascg In limba grecOsca si capelanul roman Macarie dela Manastirea
Sinaia sa slujasca in limba romanOsca.
Episcopul staruesce cu deosebire pentru dragostea si pacea
crestinOsca intre sine precum si pentru impedecarea vre-unel
resvratirI intro obsce, sa sO pazOscg punctele acute. Asemenea
sa sO cetOsca Apostolul si Evangelia alternativ grecesce si romanesce,
Or intr'o strand sa sO cante grecesce si luta Ita romanesce.
Cu -Lott, acOsta Impaciuire si cu -Lae ordinatiunile, companistiT
erati nemultamitI si cautati meret prilej de cOrta nun aT
ca sa pota dobandi de a fi singurl el stapanT pe biserica Sf.
Treimi. ,Invinuirile contra fundatorilor sO continuarg si maT cu
sOma iT jignea limba romanOsca din biserica Sf. Treimi.
Astfel companistif Inaintarg o petitie la dieta tOril, cefend
ca inscriptiunea pusa de clvi pe edificiul bisericil, sä se nimicOsca,
din motiv, ca eT nu voesc sa cunOsca ca fundatorl pe
civil (anecsa 16), de-ore -ce partea cea mare din daniT fusese colectata,
dela boerii romans din Romania. Cereag mai departe, ca
preotul roman, sa se delatureze gi
preotul for grec se nu mai depinda
de Episcopul roman din Transilvania.

De alta parte civil Inca, inaintaza o petitie contra cererel
companistilor. Ambele petitil au datul Februarie 1789.
Theta teril a lint asupra acestor petitiunii urmatOrea decisiune:
Biserica Sf. Treimi sic se folosescci de top credincioqii gr. or.
locuitori in interiorul cetafii Brasovului. Preotul grec va rernane
supus Episcopului gr. or. din Ardeal. Referitor la inscriptie a
ordonat in 29 Iulie 1790 urmatOrea schimbare. In locul cuvintelor:
Cunctis quidem . . . . praecipuli vero civibus" sa se pue cuvintele:
Omniunt Graecorum tam civium, quam Compagniae Graecorum
Coronae residentium", adeca: pentru_ tog Grecil si civil gr. or.
cars locuesc in cetatea Brasovului si pentru companistii grecl.
Cu cat castigall companistil greci teren la drepturile acestei
biserici, cu atat se obrasnician tot mai mult.
La 1791 cerura din nou, ca preotul for grecesc, sa fie nesubordinat
Episcopului gr. or. din Ardeal, era inscriptia sa cuprincda
urmatorele: Templum Graecac Coronensis Compagniae et
omnium orientalis ritus Graecorum", adeca: Biserica companiel
§i a tuturor de ritul grecesc. tndrasnela for cea mai mare era,
ca pretindeoa, sa scota pre cel 7 fundatorl civi de proprietarl,
oferindu-le a le re'napoia contributiunile for propril in suma de
7526 fl. Mai departe cereall, ca preotul romanesc de la biserica
Sf. Treimi, sa se delatureze, si ce e mai mult pretindeat, ca
Episcopul gr. or. sa se pedepsesca, pentru-ca so opusese la
schimbarea inscriptiunil de pe frontespiciul bisericil, Meltzel p. 169.
Si pentru casul, cand aceste cererl nu li se vor satisface
amenintan, ca isi vor lua -kite icOnele si ornamentele din biserica
si se vor re'ntOrce in capela for cea veche din Tergul-boilor.
2n
urma acestor suplicl Guvernul terii Inca in an. 1789 esmise
un comisar spre cercetare in persona contelui Francisc Nemes
din S'angiorgin, de-Ore-ce Brasovul se Linea atuncl de Haromszek.
Comisarul a investigat causa in 27 Aprilie si in 24 Main
1789 a asternut resultatele investigatiunii, cari se ved in protocolul
din anecsa 17).
Protocolul tontine cele mai insemnate date ale acestul proces.
So dovedesce intentiunea fundatorilor, ca acesta biserica s'a intemeiat
pentru tots crestinii gr. or. din cetatea Brasovului, precum
si paritatea la serviciul divin In limba grecesca si romanesca.
A fost investigat cu intrebari particulare si Panaiot Hagi
13

14
Nica, care contribuise ca cive cea mai mare suma la fundarea
bisericil, bra acum trecuse ca membru al companiei grecesci.
Dupa-ce fundatoril dovedira pe deplin dreptul for de pro -
prietarl al bisericii, provocandu-s6 chiar la impaciuirea din
Puncta complanationis" §i la actele de fundare, reamintira cornpanistilor,
ca Rind rugati nu ail. vrut, sa sd inscrie ca membri as
bisericil celei noua, ci at preferat, sa r6mana in capela for proprie.
Tot-odata sunt surprinsi, cum companiOil vor, sa delatureze limba
romana din biserica Sf. Treiml, pe cand in capela for proprie
Jiturgia sd tinuse in limba roman& de preotul Bucur din Brasovulvechit.
Compania grecesca, din partea el staruia in tot chipul, sa
validiteze biserica ca esclusiv national grecesca afirmand, ca
negutatorul Panaiot Hagi Nica, daruise la edificarea bisericil
6000 taleri, ca sa fie zidita pe sama companiei grecesci.
Comisarul interoga §i pe Panaiot Hagi Nica, ca sa declare:
ce conditiuni a pus la dania facuta de el? El nu putt r6spunde
altfel, decat ca suma o a daruit pentru edificarea unel bisetici
pe sama tuturor celor de religia gr. ort.
Civil la staruintele compani§tilor, de a delatura limba rom'an6sca,
din biserica, adaosera urmatdrele: Companiftii in zadar
sparg capetele cu aceea, de a impedeca serviciul divin in limba
romand, pentru-cd in Bralov nu e sari greased fi Romdnii gr. or.
cari fac maioritatea nici nu cunosc limba grecescd. Aceste pers6ne
ftird limba romand nu se vor pule folosi de cuventul lui D-deco ".
Era la cererea compani§tilor de a trece biserica dela Episcopia
din Transilvania, civil s6 ap6rara (anecsa 17), ca biserica
Sf. Treiml nu s6 tine de diecesa Archipelagului, ci de a
Transilvanier.
Comisarul, Contele Nemes, reasumand resultatul investigatiunil
sale, afla de drepte afirmatiunile civilor §i respinse aflrmatiunele
companistilor.
Referada gi parerea comisarulul furl, a§ternute Guvernulul,
dr acesta ordona Episcopulul gr. or. din Ardeal Gerasim Adamovici,
(care era de natiune serb) sa esecuteze afacerea ac6sta
biseric6sca.

Episcopul viind la Brasov, fact o invoire noun intre partile
controverse in fata unor do' membri al MagistratuluT Brasov,
(actul 18).
Din acest act sO vede resultatul favorabil pentru civi de
a-sf pastra limba si preotul romanesc fn biserica, precum si indreptarea
companistilor de a fi admisI egal la administratia bi-
sericii, desi nu contribuisera nimica la cladirea eT; dr perscinele
alese ca curatorT aveaa sä fie civil, carT posedail case si avere
in Brasov' spre a avea o garanta pentru averea bisericiT. Acosta
dispositiune a Episcopulul AdamovicT fiz aprobata de Guvern si
de curtea aulica din Viena, urmand hotarirea Maiestatil Sale din
anul 1790, Nr. 2606 (vedl actul 19).
Si de asta-data so dovedi on deseversire dreptul fundatorilor
civi si respingerea cererilor companistilor.
Autoritatile politice voind, sa delatureze pentru totdOuna
neintelegerile acestea, au esmis ordinatiunea aulica din 27 Ianuarie
1792, Nr. 456 (actul 20), in care se ordon6z5, schimbarea
inscriptiunil la biserica SE Treiml in urmatorul chip :
nTemplum SS. Trinitatis sacris Coronensium Graeci Mu* orientalis
nclicatum Anno 1787".
Companistil insa neodichniti urmau meret cu pretensiele
lor, fusera insa respinsl la 1792 sub Nr. 4464 (actul 21) cu
indrumarea de a fi dojenitl.
Cu trite acestea principala gresOla a civilor, din care a provenit
ura contra limbef romanescl, este numirea for de Gives
Graeci non uniti", fara sa amint6sca unde-va de nationalitatea
Tomana, avend curata for credinta, de a cladi o biserica confesionala,
Or nu nationala. De altfel in seculul trecut nu era vorba
de nationalitate, ci de religiune.
4. Invingerea Companistilor.
Din sicanele nenumOrate de can suferia preotul si protopopul
roman Haines, care functiona la biserica Sf. Treiml, s'a
nascut neintelegerl chiar si fata de Episcopul gr. or. din Sibiia.
Companistif ura il
roman.
si
persecutail pe acest preot pentru, ca era
15

16
In timpul acesta intra un not sistem de administratiune
In Ardeal, Brasovul a devenit acum district autonom, nu se mat
tinea de comitatul Haromseculul si avea Magistrat sasesc
de sine statator. Totodata ajunse un sas din Brasov, anume
Kronenthal" referent la curtea aulica din Viena, bgrbat de mare
influinta. Sasil cum constatg Oscar Meltzel in publicarea concluselor
comunitatil Brasovulul nu vedeau cu ochl bunt progresele
si desvoltarea poporulul romanesc, ci la diferite ocasiunl cereail
sa -1 apese si sa-1 impedece in propkirea for (anecsa 22).
Astfel compania grecesca gasi un tovark puternic in Sall
si cerca, sa, se folosesca de ajutorul lor.
Companistil sciurg, sa cktige pe langa Panaiot Hagi Nica
si pe unit dintre fundatorT pe partea for si inaintara o plangere
asupra preotuluT roman Haines la autoritatile mat inalte, Invinuindu-1
pentru diferite cause, cad prinsesera ura mare asupra
luT. Atat de pasionata era acesta grupa de GrecT incat Panaiot
Hagi Nica promise o fundatiune de 20 mil fl. pentru o scOla
grecesca, data vor delatura dela acesta biserica pe capelanul
roman. So vede, ca dupa, ce Incercara delaturarea de atatea on
fara sg reusesca Intrebuintau acum si mijlOce neiertate pentru
a-sT vede scopul realisat.
Guvernul rendui o investigatiune noue in pers6na prima
rulul orasului Brasov, anume Fronius". Acesta In adins fact cercetare
nu numaT asupra preotulul roman, ci si in contra EpiscopuluT
gr. or. din Ardeal si asupra fundariT acesteT bisericT. Guvernul
a desaprobat acesta investigatiune preste ordin estinsa
Inaintand-o cu acesta parere la curtea aulica, din Viena.
Cancelaria aulica din Viena Insa avend pe susnumitul
Kronenthal din Brasov, ca referent, a luat o hotarire cu totulul
tot' deosebita, ca pang acum. Mai cu sama, ca aperatorul Romanilor
Episcopul Gerasim Adamovicl murise. Acesta hotgrire cu
datul 30 Sept. 1796 (vedl documentul 23) tontine urragtOrele:
Deorece o parte din civil grecl semnasera, protestul impreuna
cu companistil grecl, Curtea aulica, a considerat pe totT civil de
Grad si declara biserica Sf. Treim! de greased' nacionalei" ; opri
pe preotul romanesc, sa mat tie serviciul divin in limba romana
si preda administratiunea averil bisericil pe mama, corapaniei
grecesci. Declara de nebasata, deosebirea facuta intre civil po-

sesorl si compani§EI grecl cu cretrtrWta, din causa acesta s'ar
fi contrariat unit pre altil. De aid urm6za, ca, fiind el in bung,
intelegere, vor put6 stapani acesta biserica ca proprietatea lor.
Dupa aceste principil false concese, sa, se aduca pe langa
preotul grec si un capelan grec in locul celul romanesc, din
vre-o manastire a TurcieT. Er pe Romanil din Brasov -Cetate iT
indrum64, s& folos6sca bisericile din suburbiele Brasovului.
Ac6sta hotArire a fost transmisa civilor §i compani§tilor. Er
Grecil ingamfati de isbanda lor incepura s& esecute ordinele
continute IntrAnsa.
ET poruncira preotuluT roman Haines, sa iasa din casa parochiala;
acesta ins& nevoind, sa se departeze Bela sus numita
biserica, Grecil it silira, sa iasa din casa si mai cu s6ma ca Panaiot
Hagi Nica a declarat, ca nu va num6ra banil promisi
pana cand va fi preot romanesc la biserica. Curtea aulica in
12 Matti 1797 a dat ordin, ca pentru Romanil din Brapv-Cetate
sä vie la biserica Sf. Treiml din cand in cand un preot din
Scheib. spre a, implini in limba romana cele rituale.
in
urma ac6sia Panaiot Hagi Nica a depus la Camera din
Viena 10 mil fl. banl ungurescl drept o fundatiune pentru o
sail& grec6sca §i alte 10 mil fl. drept o fundatiune pentru ajutorarea
s6racilor (dupa das Alte and Neue Kronstadt de Oskar
Meltzel Nril Mag. 2668 2790/1797).
Civil, adeca, Romanil all suferit cu mare indignare ac6sta
Infrangere facuta pe nedreptate, din causa catorva civi de nationalitate
grecesca, carT sL intovaralisera la infiintarea bisericil
§i acum trecusera neleal in rendul compani§tilor, numindu-s6
Greci.
Fundatoril, adeca Romanil r6mm1 inaintara la 10 Februarie
1800 , cum arata actul 24, -o declaratiune , prin care dovedesc
pe Cristof Mihail de roman ca dive in r8ndul lor, ca a fost
fundator binefacaor al acestei biserici, ca, era In via si putea
sa adeveresca, ca ac6sta biserica nu s'a Infiintat numaT pentru
cre§tinil de nationalitate grecesca, ci pentru totI locuitorii de religia
gr. or., de 6rece ea, data ar fi altfel, ar trebui sa fie eschisT
multi chiar dintre compani§ti, nefiind totj de nationalitate grecesca.
2
17

18
Fundatorii in suplica for de sub Nr. 32 InaintOza Magistratului
un conspect oficios al companistilor greci, aratand ca el,
constail din membri de diferite nationalittql, -precum din .Serbs,
Bulgari si chiar din Romani. Magistratul Brasovului recunosce, ca
concesiunea zidirii s'a facut fara considerare de nationalitate, ci
pentru credinciosil de religia gr. or. tratand si conspectul, prin
care se adeveresce, ca o mare parte din companisti nu sent
Greet
Ins& curtea aulica cu tote acestea hotaresce .cu contraclicere,
ca Romanii din compania grecesca sa alba dreptul de a folosi
biserica Sf. Treimi, pe cand Romanil civi, sa nu se folosOsca de
ea, pentru ca pretindeat serviciul divin in limba romana.
Companistil erati acum stapani pe biserica Sf. Treimi si cu
volnicie sustineat numai cultul divin In limba grecesca. El nu
mai ascultarl nici de autoritatile bisericesci; si din causa acOsta
inaltele locuri bisericesci at facut aratare guvernului (vecli anecsa
25 din 1806 Nr. 5826), ca sa se alOga la acOsta biserica un preot
care so scie limba grecesca si romanOsca, ca sa faca servichl
pentru toti credinciosii neuniti templum disunitum commune"
admonend pe companisti, ca preotul for trebue sä fie supus
Episcopului gr. or. din Transilvania.
0 asemenea dispositiune tontine si ordinatiunea (din 7
Aprilie 1806). Astfel ceva mai tarc,ili Romanil rOusira , sa
pue la biserica Sf. !Treimi pe protopopul roman Neculae Panovici.
Companistii intrigara si contra acestuia. 0 drcie de Greet,
earl sO, refugiara dupa, revolutiunea lut Ipsilante la 1821 din
Romania la Brasov, InvOtati cu stapanirea fanariota din praromanesca,
jidarira pe companisti mai aprig asupra Rom'anilor,
incat ei princlOnd o indrasnela, delaturara formal pe preotul romanesc
si-1 aruncara, afara din biserica cu tote cartile bisericesci
in limba romana (an. 26). Pe timpul acesta principele roman
Grigore BrancovOnu, care era refugiat la Brasov, %dr la anul 1823
o Mare danie bisericii Sf. Treimi (v. Testamentul Nr. 27). Acosta
danie a fost facuta In urma decesului mamel si surorei sale,
cart aa fost Ingropate in cirnitirul acestei biserici. De forma
testamentara, prin care se lasa bisericii grecescl dania, nu e
mirare. Cad atunci, precum arata D. N. Cretulescu, Riga, capetenia
eteriilor grecesci, se afla in Brasov, si multi boeri romans
erarl de ideea lui, sa se elibereze de Turd si sa fie sub Greet

Testamentul principelul confine daruirea mosielor SambOta-desus
si Poiana-morului cu scopul de a so folosi jumOtate din venitele
mosielor pentru milostivirea sOracilor, Ora cealalta jumOtate pentru
o sc61a superiOra destinata copiilor ortodocsi, in care sa se
invete limba germana si filosofie.
Grecif ajungend la anul 1827 in posesia mosielor daruite
de Principe le roman Grigore BrancovOnu, so ingamfara si mai
mult, meat nu mai voiail sl scie de Romani. Romani.' ca membri
aT numitel bisericl nu sO folosia cu nimica din acest fond de
binefacere; Or in scOla nu sO preda de loc limba romanOsca, ci
numaT cea grecOsca, si germana. La anul 1828 Romani' furl cu
totul respinsi din biserica Sf. Treimi.
2*
19

II-
1. Formarea comunei bisericesd romane cu o caperg..
in Tergul-grauldi in cetatea Brasovului.
Romanii din Brasov, model de evlavie, neafland pacea si
linistea, ce o cgutgu in bisericg, 'lief limba romanescg si satur
si indignati find de atlta nedreptate indurate, din causa tovg-
Alia for cu credinciosif greet de aceeasi religie, insa streinl de
natiune, s6 hagrirg, sg s6 deschilin6scg de el cu totul, pgrasind
biserica Sf. Treiml, la care aveal drepturi, cum s'a dovedit.
Astfel o samg de cetateni romans inaintarg la 22 Julie 1828
o cerere prin Episcopul 'Vasile Moga cltra Guvern cu scopul, de
a forma el insist in lguntrul cetatii Brasovulul o comung biseric6sca
cu o capela (oratorium), in care acesti credinciosT sg pal
inglta ruggciunile for cgtrg Dumne4e1 in limba romgalg, neturburatl
de sicanele si vrajbele Grecilor (ve41 anecsele 28 si 29). S6fticu
conscrierea oficidsg a sufletelor (vedi anecsa 30).
S6 dg voe Romanilor a av6 un oratoriu (ve4T an. 31-32).
Romanil printr'un contract s6 hotArirg, sg facg o colectg
pentru infiintarea unel capele romlnescl (vec,1 anecsa 33) si adunarea
subscrierilor da'ruitorilor intr'o carte de danie numitg de
aur, care avea urnagtorul tecst (vecll anecsele 34, 35, 36, 37).
Top beirbacii cei vrednici prin puterea infelepciunii tor, avend dragoste
catrd Dumnedell, au severit lucruri mart. Nu este altd mai,
mare facere de bine pentru sulletele omenesct, deceit a zidi casd lui.
Dumnedea. In acestd casa a adund fiecare creftin spre a primi
lumina, spre a se corecta fi, spre curalirea pecatelor sale. Pronia
dumnedeescd a cuprins pre to Romeinii intr'un Band fi a hotarit
sd zidescd o bisericd romdnescd in mijlocul cetdrii Brarvuluf, sprecinstea
nemului romdnesc.

:] ",..!4:04.- .111. \
Ican Iuga, Roman gr. or., nobil de Bacia, nascut in Brasov la 6 18 Octobre
1789, fost comcrsant in Brasov si primul curator al Cape lci Sf. Adormiri.
Acest barbat a fost cel mai inflacarat Roman din Brasov pentru latirea
culturii la Romani Din acest foc national jumetate din averea sa preste
cinci-deci de mii florini o a destinat pentru fundatiuni culturale si humane
(vedi anecsele 49, 62, 63 si 64). El a purtat negot in Romania cu cumnatu-sea
Hadgi Stoica, in Transilvania si in Banat cu verul seu Florea Iuga (tot de aid).
Firma a fost pentru Transilvania I. & G. Iuga, s'a retras din comermil la 1850.

Episcopul inainta aceste corer! Guvernulul, argumentand, ca
Rom'anil doresc sa auda cuventul 1uT
Dumnezet in limba for
romandsca, adaogand si documentele procesului for cu Grecil
pan& la 1828.
in scurta vreme cetatenii romani reusira a aduna suma de
.21,670 fl. pentru cumperarea unor case, in care sa se deschida o
capela (vecli actul 38).
in 16 Aug. 1832 Romanii facura din not un apel catra cetateni,
din care se vede zelul deosebit si rgvna for pentru acest
stop din urmatorele renduri:
Spre ccIstigarea unei neperitore mosiX, spre lauda nemului
nostru sd facem in fruntea Tergului - grdului o sfant'd biserica romanescd.
Frafilor sd ne indemndm unii pre alriI spre acesta facere
de bine (vecli anecsa 39).
Yn anul 1832 cetatenii roman! reusira, sa cumpere in centrul
Brasovului casele lul C. Bogits din rergul-graului. in curte
Intr'o odae aranjara o capela, pe care o intocmira cu tote tole
de lips& pentru serviciul divin.
n anul 1833 se sfinti acesta capela, ca preot roman fu
ales Vasile Greceanu.
Cetatenil romani facura acesta capela provisorie cu scopul
de a cladi mai tarclit pe locul acesta in curtea fOrte mare o
biserica corespuncletdre ; er casele si pravaliile din fat& , care
fund in fruntea orasului si aduceau venite considerabile, le folosiat
spre sustinerea preotuluf si acoperirea speselor bisericii, in
care to odata at destinat si locuinta preotului ca casa parochiala.
2. infiintarea uneT scb1e rornane gr. or. in cetatea
BraovuluT.
Abia se adapostira acest! persecutati Romani sub aripile
biserici!, abia se linistira sufletele for sbuciumate de lupte s,i
vrasmasie prin tichna slujbelor ascultate In limba romana, ca se
si cunoscura rOdele binefacetOre.
Biserica intaritore de religiune si de moral& trebuia, sa
Tospanddsca si lumina mintif imprejurul
21

22
Representanta bisericOscg in sedinta sa din 20 Aprilie 1835,
dupg cum sO vede din anecsa 40, deschide pertractarea pentru
inflintarea unel scoll romane in interiorul cetatil. Ea cum sung
unele rendurT din protocolul luat : ,De poftesc representantil bisericii
a sO face o fundatiune pentru o sc011 romana In cetate,
care fundatiune o va administra tot acOstg representanta".
Unanim se primi acOsta hotgrire (vecy anecsa 41), constatandu-s6
neaperata lipsg a unel astfel de institutiunT. Curatoril D-1 George
Nica si G. Iuga, comersantl, sO insarcinOzg a face pasiT cuvenitl
pentru insghebarea acestel fundatiunT.
In sedinta din 26 Aprilie 1835 sO si ceti predoslavia"
(Cuventarea) despre intemeerea scolelor, fgcutg spre veclnica pomenire
acelor dintga fundatorl al acestel Foie. Domnul G. Nica
cu buna primire s'a ales Inspector de scdle si Domnul G. Iuga
s'a ales administrator.
In sedinta bisericOscg din 14 Septembre 1836 so hotgri
(cum sO vede din anecsa 42) a sO angaja dol profesorl bunT
pentru instructiunea limbelor: romanOscg, nemtOsca si latinOscg,
salarul fu stipulat de 400 fl. pe an.
Pgrintil copiilor sO impartirg in trel clase, carT vor plati o
tacsa anuala, de 4, 6, pang la 8 fl. Din aceste tacse precum si
din venitul fundatiunif sg sO plgtOscg lefurile profesorilor. Afarg
de acestea catT-va binefgcOtorT so legarg cu deosebit contract a
ajutora fondul scOleT.
Unul dintre acestI profesorl pentru clasa a doua s'a ales
D-nul George Baritiu in sedinta representantieT bisericescl din
8 Oct. 1836, fost dupg acea publicist istoric, presedinte al Asociatiunil
transilvane si al Academiel romane de sciinte din Bucurescl.
In scrisOrea D-sale de sub anecsa. 43) arata si pre cellallI
D-ni profesorl Andrei Muresanu, Precup si Ioan PopovicT
(Pop escu).
3. infiintarea scolelor meal' romane.
Pornirea acestel desvoltari culturale sO manifesta din ce in
ce mal mult. Acest1 cetgteni roman]: la adgpostul bisericiT aveati
In inima for via dorintg,, sa contribuOscg la propgsirea si bungstarea
nOmului lor.

George I. Nica, Roman gr. or., nascut in 1792 la Prejmer, comersant in
Brasov, pnmul curator si inspector at scold romane gr. or., din Brasov-cetate.
Acest barbat, mai ales pentru aventarea culturil Romani lor din Brasov are
multe merite (vedI biografia sa in anecsa 41 sail 59).

Cata prevedere at. putut aye acesti cetatenT, data consideram,
a ei la anul 1837 s'at cugetat, sa infiinteze in cetate pre
langa sc6la cetatenesca o Fc6lii comercialci, dupa cum se vede din
hotarirea for (anecsa sub Nr. 44).
Nu s'a putut esecuta acest proiect atat de insemnat, de-
Ore-ce o noun idee fu sugerata in cercul acesta prin dispositiunea
testamentary a PrincipeluT Brancoveanu, care destinase fundatiunea
pentru infiintarea uneb stole de filosofie.
In anil 1839-1844 Romanil din cetate at. staruit la Guvern
pentru ideea de a crea conform dorintel testatorulul un gimnasiu
gr. or. In orasul Brasov, in care sa se predea limbile vechT si
studiile filosofice (vegli an. 45).
Comisarul provincial Thuri fu trimis spre cercetare si dupa
indelungate controverse Guvernul dupa cum se vede din anecsa
46 a sistat tOta cercetarea , declarand de suficienta scola
grecesca primara.
Eta decI adeverata obarsie a conceptiunii si infiintaril unuT
gimnasiu roman in Brasov.
Dad, cetatenii romanT la anul 1844 n'at putut, sa reusesca
a infiinta din dania unul principe roman acest gimnasiu, el totusi
tinura strins si nu parasira, acesta idee, asteptand timpuri
mai bune pentru esecutarea ei.
La anul 1850 valorosul protopop de atunci, Joan Popasu, se
uni cu acesta idee, cu dorul de a se pute infiinta acest gimnasiu
din puterile propril romanesci, indemnand si pe representanta bi-
sericii Sf. Nicolae din Scheiti, ca sa sO
alatureze la acesta idee.
Incepura, cele douo parochil din Brasov-cetate si dela Sfantul Nicolae
printr'un contract (anecsa 47) pentru acest mare stop, adeca
a pune temeit la un gimnasi1.
Dupa contractul incheiat se angajara cu subscriptiunT ambele
parochil impreuna cu fiecare fruntas dupa positia si averea
sa, sa contribuesca in 4ece anT pentru subsistenta acestul
gimnasiu (vec,i anecsa 48).
La 1-a Octobre 1850 s'a si deschis I-a clasa gimnasiala
in casele din. Strada- Ecaterinel, asta41 ale AlbineT, luate cu chirie.
D-1 profesor Gavril Munteanu se insarcina cu propunerea tuturor
obiectelor prescrise in acesta clasa.
23

24
Intre tog eel mai zelos contribuitor a fost Ioan I. Iuga de
Bad, care in trei renduri dgrui cate dou6 si cate una mie florins,
ffind cu o ingrijire pArint6sca pentru ac6sta institutinne. Er la
anul 1851 facu un testament, prin care lass scOlelor si altor
institute humunitare suma de 45.000 fl.
Pentru plata profesorilor s'ad
obligat a plAti sume frumOse
in 19 2111 (vedi anecsa 49).
CetAtenii dela ca ela romans din Brasov-cetate eraii, dupa
cum sO vede mai sus Apresentantif Sf. Adormiri din Brasov-cetate
si representantil isericii Sf. Nicolae din Scheid sail intrunit
la o sedinta micstA. Aid hotArirA, ss se incepA o colecta de
bans pentru cleidirea edificiului gimnasial (vedi anecsa 50).
In cetate i1 si _subscris _nNuatori1,6310 fl.
DupA cum g6 vede'clin'actill 51, 1J-1 Bucur Pop, luase asup-ra
sa, sa cumpere ca proprietar locul din Gr6ver destinat pentru
clAdirea scOlelor romane. Pentru-ca nu cumva sa so pue impotrivA
municipalitatea Brasovuluf la clAdirea unui gimnasiu
rom'anesc. Locul fu cumpOrat de D-1 Bucur Pop pe numele sOti
si mai pe urma dAruit scOlelor romane, dupA cum sO vede din
actul sedintei representantiei bisericesci din 2 Sept. 1851.
La 28 Sept. 1851 sO incheie intre cele dou0 parochiT, a Sf.
Nicolae din Scheid si a Sf. Adormiri din Brasov-cetate legamentul
de sub anecsa 52 si la 1-a Oct. 1851: Or la 1-a Octobre 1851
sO deschide si clasa II-a gimnasialA , trecend profesorul Gavril
Munteanu In clasa acOsta si denumindu -sO D-1 diacon si profesor
Iosif Barac pentru clasa I-a.
In privinta regulAril locului pentru °Mire s'a cerut goea
Magistratului Brasovului, 6rA dupa ce comisiunea esita a mOsurat
locul si a regulat lima frontului s'a insarcinat architectul Emilian
Kertes cu facerea planului si devisului, Or maestrit Tischler si
Kertsch ati luat asuprOrle zidirea gimnasiuluT.
La 17 Septemvre 1851 in diva de Sfanta Sofie, Romanii
din Brasov ail pus pOtra fundamentals cu mare serbare, ffind de
fat& insusi archiepiscopul Andreill Saguna, care a tinut cuventarea
festiva.

Bucur Pop, Roman gr. or , nascut in Campulung in Romania in anul
1805, fost comersante in Brasov, membru al parochief si al representantei
bisericil Sf. Adormiel din Brasov-cetate dela Infiintarea el 1833 ping. la 1855.
In cele scolare are mare merit cum arata anecsa 49 si 51, a Inca dela anul
1844 a cumperat locul pe care s'a cladit Gimnasiul. El precum arata. acesta
Monografie dela 1833-1855 a fost neintrerupt membru al representantel bisericei
si al Eforid scolare.

Ioan Manole, Roman gr. or. nascut in anul 1799, fost comersant in
Brasov, membru al parochiel si al representantei bisericci Sf. Adormiri din
Cetate 'ana la anul 1848. La anul 1833 infiintandu-se capela din Brasovcetate
el cum arata actele a fost intre cel dintai representanti, a plait
lame le imperatesci si le-a imbracat in argent. In cele scolare cum arata
,Legamentul, anecsa 52 si 49 a fost unul dintre fundatorii Gimnasiului romanesc.
Acest barbat avea o presenta adeverat crestinesca.
.

Acesta cladire s'a continuat cu marl jertfe din partea memarilor
ambelor parochiT. Pomposul edificia a costat peste 80,000 ±1.
si fa terminat la anul 1854 spre fala Romanilor brasovent
Clasele gimnasiale se deschisera pe rend pane, si a 4-a
ginniasiala, remanend astfel gimnasiul inferior In forma acesta
noun anT de clile.
La 11 Sept. 1853 Mare le Archiereil Andreia Saguna a venit
la Brasov, aducend cu sine decretul Guvernulul, prin care se Incuviinteza
deschiderea gimnasiulul inferior, dupe, ce s'a completat
cu 6 profesorl: D-nil Gavriil Munteanu, Iosif Barac, Vasile Oroian,
avid Almasanu, Joan Petrie si George I. Nichifor.
La anul 1856 in 23 Martie s'a publicat in mod festiv in
tate bisericile romanescT din Brasov, ca gimnasiul inferior roman
din Brasov a castigat dela In. Ministeriu dreptul de publicitate
decretul cu Nr. 8532/1856 din 28 Ianuarie.
La anul 1862 s'a deschis clasa a 5-a gimnasiala si astfel
se forma gimnasiul mare, in trel anT scolarI de-a rendul telelalte
trel clase ale gimnasiulul superior. La anul 1866 primi
si gimnasiul superior dreptul de publicitate dupa anecsa 53 a
InalteT CancelariT de curte cu datul 8 Iunie 1866.
La anul 1866 s'a dat primul esamen de maturitate cu pro
fesoril: Domnil Gavriil Munteanu director, David Almasan, V.
Oroianu, Stefan Iosif, Dr. loan Mesota, Joan Popea, Dr. Vasile
Glodaru, loan Lengeru, Joan Ionas, Iosif Fericeanu si suplentI:
Ioan Moldovan si Nicolae Garoiu. Cele done comune conproprietare
at mers inainte cu staruinta de a completa din ce In
ce institutiunilo de invetament. Vechea dorinta a fostilor negutatorI
se realise, la anul 1869/70, cand s'a infiintat prima clasa
reale, si prima clasa comerciala, care s'a completat In 4 anT
de-arendul.
Eta, decT marea opera seversita, create, din propriele puterT
ale membrilor celor done parochil, contribuind cu obOlul lor, cu
revna, si cu zel la aceste institutiunl.
Edificiul gimnasial devenind nencapetor pentru t6te clasele
la anul 1871 s'a merit cu done aripi laterale.
25

26
Administrarea scOlelor s'a facut conform legamentului de
Delegatiunile si Eforia scolarg cOmpusg din membril celor dou6
parochii conproprietare.
La inceput in cele mal grele periOde, cgnd lipsiau cu totul
fonduri pentru acoperirea platilor profesorilor, membril din cetate,
ca negutgtori avuti, sgrirg totd6una in ajutor.
Dela anul 1851-1866 representatii fruntasi din cetate au
fost loan Juga, Nicolae Teclu, Apostol E. Pop, George Nica, Vasile
Lacea, Rudolf Orghidan , George Juga, Mihail Flustureanu,
Joan Alduleanu, Joan George Joan, Radu Radovici, Iordache David,
Servian Popovici, Radu Pascu, Dimitrie S. Nicolat. Preseding al
Eforil afi fost D-1 I. Alduleanu, S. Datco , Const. Popasu si Nic.
Str6voiu. Casierul D-1 Radu Radovici, dela anul 1859 a plata
in cas de nevoe in mai multe renduri din propria sa avere
salariele profesorilor gimnasiali.
Parochia Sf. Adormiri din Brasov-cetate a jertfit pentru
sustinerea scOlelor chiar fundatiunea de 12,378 fl. Impreuna cu
procentele el in suma de 27,000 fl., care era menitg pentru zidirea
unel biserici si Inc & alte 4000 fl., cum s6 vede din anecsele
54 si 55 pentru sustinerea scOlelor.
La administratiunea scOlelor centrale gr. or. romAne din
Brasov in anil 1897/8 s'au ivit douo intemplgri ponder6se. Una
din jignirea paritatii conform legamentului, pentru-cg instructiunea
prov6cluta in p. VIII din legam6nt, desi o ceruse sinodul
parochial din cetate Inc/ la a. 1870, nu s'a facut. Representanta
biserici Sf. Nicolae in a. 1897 s'a folosit la alegerea Eforii scolare
de 14 voturl, 6ra cea din cetate de 13 voturl si a ales
membri la Eforie din cetate, pe cars au voit eel dela Sf. Nicolae.
Causa s'a inaintat cu recurs la V. Consistorid archidiecesan si cu
apelatiune la V. Consistorit metropolitan; de aicl a urmat hota-
Area (anecsa 56).
Alta intemplare de tot insemnatg s'a ivit din luptele partidelor
din Romania, cart s'au folosit si de scOlele romgne din
Brasov cu aceea, cg ar capeta o subventiune anualg dela guvernul
Romaniei. E adev6rat, ca biserica Sf. Nicolae in urma unor
chrisOve primia o rentg. D-1 Ministru r. ung. Wlassits intelegend
acesta, a dat o ordinatiune fOrte amenintatOre, care s6 vede in
(anecsa 57). Prin acesta a pus alternativa, cg, de 6re-ce s'a cal-

cat ordinatiunea din anul 1875 si legea scolarg, art. XXX din a.
1883, sou s6 inchid sc61e1e romgne centrale, sou sa core ajutorul
de lipsg, scOleler dela Guvernul Ungaria Fats de acOstg,
ordinatiune V. Consistoriq sub Nr. 3270/1898 a recvirat comunele
bisericesci proprietare, dela Sf. Nicolae Scheit si din Brasov-
cetate, sa se
pronunte prin sin6dele for parochiale: de cer ajutor
dela Guvernul Ungariel sal. nu? Acestea s'au pronuntat, ca nu
cer ajutor sc6lelor, cum sO vede din anecsa 58. In luna Iu lie
1898 D-1 Ministru a trimis o comisiune de 7 persOne, sa cerceteze
tag, administratia scOlelor romgne, apoI va hia o horgrire
deflnitivg.
4. In,fiinIarea Gremiului roman negutatoresc in Brasov.
Tot sub auspiciele comunel romAne dela biserica Sf. AdormirI
din cetate s'a format si asa nurnitul GremiA negutgtoresc,
o asociatiune pentru prosperarea si apOrarea drepturilor negutgtorilor
romtual. Ideea precum si Inflintarea acesteI asociatiunI
a luat nascere in consultgrile sedintelor representantel bisericesci,
deja pe la anul 1830.
Forma,rea acesteI asociatiunI s'a recunoscut de Guvern
numaI la anul 1838, dupg cum sO pOte ceti in protocolul reprepresentantel
bisericesci la pagina 38, unde so (lice: So publica.
ac11 Inaltul Rescript imperatesc si milostiva hotgrire guverniall
de sub Nr. 75761 ,din 9 Noemvre 1838".
Gremiul, care esistg pgng in cliva de astgcll, a avut scopul,
de a sprijini comerciul intre Romani, fiindca erau din tote partile
asupritI si ImpedecatI in desvoltarea economics. Totodata,
era interpretul intre comersanti si autoritgtile civile. Din fondul
Gremiului sO Imprumutat membrif la lipsele lor. Totodata so
Inflinta, si o scOlg de sOra cu cursul de a sO preda limbile si
sciintele comerciale si de contabilitate elevilor romani dela prgvgliI.
Acosta scOlg fu desffintatg, la anul 1887 de Ministrul de
comerciu al Ungarief, pentru ca sO instruail gratuit si elevii
dela meserii, ceeg ce s'a cps, ca este in contra legit de meseril
din anul 1875.
Dacg, Gremiul in decursul timpulul a Tomas intr'o marginitg,
desvoltare, neputend, sa-sI iea un avent spre inflorire, causa stg,
27

28
in multele napastuirl, earl as avut sa le Endure comerciantii roman'
din Brasov de-o parte, multele jertfe aduse pentru cladirea
si infiintarea gimnasiulul romanesc, care urma cam in acelasi
timp cu greutati colosale, de alta parte, nefavorabile Intreprinderl
la marea industrie (fabrica de Mite din Zernesti), in care fusesera
legati ceT mai fruntasi negutttori roman'. Mai contribui stagnarea
comerciulul si cu el reducerea activitatiT Gremiului. Mai
tarc,it referintele de comunicatiune, cat si rtsboiul vamal Intre
Austra-Ungaria si Romania (1886) nimicira aprOpe cu deseversire
comerciul roman atat de faimos , care odinicira sub numele de
comercia levantin avea in Brasov sediul cel mai Insemnat.
5. infiinIarea casinei romane din Brasov.
Tot negutatorif roman' concentrati ca obsce a comuneT
bisericesci din Brasov-cetate at avut potrivita idea de a se
grupa Intr'un fel de club de lectura, menit pentru desvoltarea
spirituluT national, cat si pentru Inchegarea intereselor
nationale. DecT el au infiintat la anul 1836 casing romana.
Aici so Intelniat dupa munca 4ileI negutatoril roman' delectandu-so
cu cetirea foilor romanesci si streine, desbatend si
discutand tot ()data cestiunele de interes national.
CasineT romane se atribue multe din progresele pe terenul
desvoltaril romanesci din Brasov.
6. Inceputul uneT literaturi prin tiparire de carti bisericesci,
cemerciale si foea duminecii.
Negutatoril Constantin si Ioan BogicT Inca la anul 1806 at
inceput se tiparesca cart' bisericesci in tipografia nastra infiin-
Oa in Brasov. in anul 1835 a tiparit Ciaslovul mare, care se
afia mai in -bite bisericile gr. or. din Ardeal. A tiparit un manual
pentru comercit Pravila comerciala" In anul 1837 de
George Nica, era pentru ftea duminecii arata, adresa negutatoruluf
Rudolf Orghidan din anul 1837, anecsa 59.

Rudolf Orghidan, Roman gr. or., nascut in Brasov, comersant si unul
din primii curators' ai comunel romane gr. or. din cetatea Brasovului. Acest
barbat a staruit, sa s6 infiinteze o parochie romans in Bralov-cetate. El a isalit
in numele comund bisericescr contractul de cumpErarea caselor (anecsa
39) din Tergul-graului dela Constantin Bogits; el a staruit la anul 1837 cu
loan Bort: a s6 eda aFoia Dumineci& (anecsa 59), infiintand si o tipografie
proprie in casele comund bisericesci.

Ioan G. Ioan, Roman gr. or., nascut in anul 1824 in Brasov, cornersant,
representant al comuneI romane gr. or. din Brasov-cetate dela anul
1846-1894; membru al Eforiei scolare, fost easier al Eforiel scdlelor centrale
romane gr. or. din Brasov. Intre cel-ce au incheiat legamentul pentru infiintarea
scolelor romane centrale figural si numele acestui barbat. Pentru restaurarea
bailor de abur ale scolelor nOstre el a lucrat forte mult, conducendu-le
in 16 aril, de aceea are mare merit. El a fost si secretar dela anul
1848-1856 al comunei romane bisericesci din Brasov-cetate. A staruit cu un
zel deosebit, pentru ca sa se zidesca o biserica romans ortodocsa in centrul
Brasovului si a facut cu sotia sa o fundatiune de sese mil lei in folosul seracilor
roman: din Brasov (anecsa 66).
I

Dimitrie G. loan, Roman gr. or., nascut in Brasov la anul 1810, comersant.
Inca la anul 1846 a Dicta o fundatiunc de 4200 fl. m. c. in folosul
Romani lor se'raci dm Brasov (yelp anecsa 60).

7. Fundatiunile de binefacere, acute sub scutul bisericii
Sf.
Adormiri din Brasov-cetate.
Urmatorele fundatjunI al fost donate de piosil parochienT
pentru diferite scopurl de binefacere. Conform statutulul organic
a fost administrate de representantii parochiel si arata la anul
1897 sporul de mar jos:
1. Fundatiunea Dimitrie G. loan, facuta In anul 1846 (vedi
anecsa 60) in favorul s6racilor romans din Brasov, In suma de
4200 fl.
2. Fundatiunea pentru zidirea unei biserici, facuta la anul
1856 (vec,1 anecsa 61) de Joan Iuga, Ioan Secareanu, Vasile Buretia
si Zamfir Radut. Acdsta fundatiune a avut la anul 1897
suma de 12,000 fl. Acesta suing a fost imprumutata, EforiT sealelor
romane centrale, 6r1 la anul 1881 a fost daruita impreuna
cu procentele el in suma de 27,000 fl. de catra, sinodul parochial
din cetate ScOlelor centrale ca ajutor pentru lipsele for (ved1
anecsa 61).
3. Fundatiunea pentru pomenire, facuta la anul 1856 de
Vasile Buretia, loan Secareanu, George Joan si Zamfir Radut si
Petru Hagi Mihali in suma de 2276 fl. (vec,11. anecsa 62).
4. Fundatiunea loan Iuga cu capital neatingibil In suma
de 13.460 fl. facuta in anul 1856 (vedl anecsa 63).
5. Fundatiunea U -a Joan Iuga pentru inzestrarea fetitelor
romane s6race din anul 1856 in suma de fl. 1874.80. (vecli
anecsa 64).
6. Fundatiunea Dimitrie si Zoe lonciovici, facuta la anul 1888,
pentru pomenirl si parastase in suma de 3000 lei (vec,1 an. 65).
7. Fundatiunea Ioan si Efrosina loan G. IOn in folosul s6racilor
romanT, facuta la anul 1895 In suma de 6000 lei (vedl an. 66).
8. Fundatiunea iubitilor r6posat,1 din anul 1890, are ac11
suma de 1006 fl., Infiintata de D-na Zoe T. Ciurcu cu fiicele sale
(vec,1 anecsa 67).
9. Fundatiunea loan N. Bidu pentru pomenire, facuta in
anul 1897 in suma de 3001. fl.
29

30
8. infiintarea cimiterulur comunei bisericesci din
Brasov - cetate.
Obscea romana din cetate neavend cimiter, membril el erau
siliti, sa cOra locurT de inmormentare pre la cimiterele altor biserid.
De alta parte o comuna bisericOsea, neputend fi recunoscuta
de maters, pans ce n'are cimiterul soil propriti, parochul cetatiI
B. Baiulescu propuse comitetului parochial Inca la anul 1872
Infiintarea unul cimiter apartinetor .comunel bisericesci din cetate.
Comitetul avend incuviintarea SinoduluT parochial lua hotarirea
sa se cumpere gradina cea mare impreuna cu casa calugaruluI dela
D-1 I. Petric. intinderea loculul consta din 695 stanjinl patratI si
se vendii cu pretul de 3500 fl. AcOsta grading find in imediata
apropiere de cetate pe locul din GrOverI de langa promenada
de sus si find fOrte potrivita in trite privintele, fu cumperata si
dupe concesiunea llagistratuluf (vedl actul Nr. 68) fu intrebuin-
-tata indata ca oimiter.
De-Ore-ce pre MO, acOsta incuviintare Magistratul cerea, sa
se faca si o casa rece pentru eventualele mortI molipsit6re si totodata
decedand la anul 1873 marele Metropolit Andreiu Saguna
sub a carer autoritate decurgea procesul bisericesc, obscea romanOsea
din Brasov-cetate, lua conclusul, sa se faca nu numal o
casa rece, ci si o mica capela in forma de paraclis, pentru ca la
orl-ce eventualitate credinciosil sa pOta fi adapostitI.
Domnul Rada Paseu a luat afacerea asuprall si prin
contribuiri suma de 9-200 fl., cum se vede din anecsa 69. Templa
i ornamentele capeleT din rergul-graulul furl asedate in capela
din cimiter.
>6-- ,----. or--1.----).

Dimitrie Ionciovici, Roman gr. or., nascut in Craiova in Romania, comersant
in Brasov, a fost epitrop al bisericii Sf. Adormiri din Brasov-cetate
si membru al Eforil si al Delegatiunilor scolare. Ufa averea sa de opt-deci
miI lei, inteles cu sotia sa Zoe, o a daruit scdlelor ndstre pentru mai multe
scopuri scolare. Cel principal este: a se infiinta un internat pentru scolarii
roman! seracI dela scolele ndstre de aid (vedi anecsa 65). El a infiintat si o
fundatiune de trei mil lei pentru pomenirea la jertfclnic a sufletelor lor.

,g . Q.: t
- .
,
.. k i, ,;.... --.. moor's;. 4 '' : ...
-'
i.. .., . ' O..
. .4'...;.. 4
61; !!!....ne.4"..'r " 9.;., ... ' . 7,:i 1.!....1, 6 . iall16.R., ..,_,.". -har.i..-7.,,,____ _...4.;,,,,.. -
V. -
Acesti capea romans a fost zidita (vedi anecsa 69) in anul 1874.
1Olt( i1/4
_..,

222.
1. Reinoirea procesului intre Romani' si Grecii din
Brasov pentru biserica Sf. Treimi pe cale bisericesca.
Cu tOta eschiderea Romanilor dela biserica Sf. Treimi la
anul 1833, cand IsT
formara o parochie roman cu capela Sf.
Adormiri, -Lotus' o same de Romani rOmasera la biserica Sf.
TreimI ascultand serviciul divin in limba grec6sca cu speranta
ca totusi vor veni timpuri ma' bane.
De alta parte si noua comuna roman& nu abdisese de
drepturile eT la Sf. Treime. Astfel la anul 1845 ail inaintat Guvernulul
t6riT rugarea, prin care cereati dupe decretul imp6ratesc
din anul 1806 si preot roman la acesta biserica. Hotarirea guvernulul
in favorul Romani lor, nu s'a luat in consideratiune de
companistii Greet El la fendul for luara recurs la Curtea aulica
din Viena. Curtea aulica abia la 10 Febr. 1848 a dat decretul de
sub anecsa 70, prin care ordon6za din noti cercetarea actelor
fundationale. Ac6sta cercetare a trebuit insa sa fie amanata din
causa revolutiunil din aril.' 1848/9.
Tocmal la anul acesta fu intarit si sfintit Vicarul denumit
la 1845 ca Episcop gr. or. al Transilvaniel, vrednicul Pretat
Andreia §aguna. Acesta ocupand scaunul episcopesc a purtat
viu interes tuturor cestiunilor din Diecesa gr. or. a Transilvaniel.
Cu tote ca avea o multime de afaceri in Episcopia devastate de
rosboiul revolutionar, totusi ochiul s611 parintesc urmaria cu
.grije si sOrtea cetatenilor roman' din Brasov-cetate.
La anul 1857 intra acest proces intr'o noua periOda,
Oficiul protopopesc din Brasov fact. aratare Episcopulul Andreid
Saguna contra nesubordinatului calugar grecesc. Dendrinos
dela biserica Sfant. Treimi, care ar duce o viata nemorala

32
Episcopul A. Saguna city pe numitul cgluger inaintea Consistorulul
spre rectificare, erg acesta a declarat, Ca nu recum5sce in
Episcopal gr. or. al Ardealulul pe superiorul sail. Con sistoriul in
urma acesta pe basa investigatiunil si a martorilor, a constatat
imoralitatea acestul cgluggr si l'a destituit dela biserica Sf. Treiml,
or provisor denumi in functiunea acesta pe parochul Bartolomeiil
Baiulescu ca om de incredere, find indelunga vreme in cancelaria
sa. Prin actul acesta Grecil hug s'au revoltat declarand, ca nu
numal cg nu vor recunosce pe preotul denumit de administrator
dar cg nu recunosc nicl chiar pe Episcopul gr. or. al Transilvaniel
de cap al bisericel lor.
Renitenta si nerecunascerea canonic/ din partea obscel grecescl
stirni indignaroa Episcopulu!, care li pedepsi aspru, puindu-I
sub anatema, dupg cum arata anecsa 71.
Tote bisericile din Archidiecesg primirg ordin, ca preotil lor
sa nu seversOscg nicl un fel de servitiu pentru acesti anatemisati.
Administratorul primi Ins/ ordin, ca pre acel parochieni al
bisericil Sf. Treiml, ca.rl sO vor pocai si vor declara, ca recunosc
pe Episcopul gr. or. din Sibiiu ca cap al bisericil lor, sa -T arate
Episcopulul, pentru ca sa fie deslegatI de sub anatema.
Obscea grecOscg ins/ nu a voit sa sg supue de loc, indirjitl
faceat sgomot prin jurnale, publicand injuril la adresa Episcopului
A. Saguna, Or la intemplarea, cand unul din membril grecescl
reposase, el it ingropara, far/ preot. Guvernul ins/ fiind incunosciintat
de acest fapt a provocat obscea grecdscg, sä se
supue Episcopulul, pentru ca sa inceteze astfel de scandalurb.
La dojana guvernului representantil bisericel grecesci sO muiarg
si sO presentarg la admtnistratorul B. Baiulescu, pred'andu-I o
adresa, prin care it invitark sa incOpa functiunea bisericOsca, la
Sfta Treime, ceea ce so vede din anecsa 72.
Administratorul promite, cg va cere incuviintarea Episcopulul
A. Saguna declar'and, ca obscea grecOscg este silpusa
La anul 1857 In Dumineca dupg Sfta Maria administratorul a
inceput In biserica St. Treiml serviciul divin in limba romanosca.
Totodatg ins/ fiind privit ca preot grecesc dupg ordinul Episcopulul
Saguna, Administratorul a voit sa faca o parte din servicill
si in limba grecesca mai cu sama ea spiritul Episcopulul era
eonlucra la o impaciuire si domolirea vrajbel din biserica, dar
Grecil fail
oprit.

Administratorul s'a silit totd6una a urma aceste principil
si a lucra cu spiritul pacii, probl ca, a avut rabdare in decurs
de 10 ani, sa, sluj6scA ca preot grecesc suferind tOte sicanele si
poruncile Ecsadei grecesci. Grecil cautag mereu pricing, cand
ordonand prescurtarea serviciulul divin in biserica, cand
schimband Ore le serviciulul divin; cand oprind a sa ceti cercularele
episcopesci in biserica. Din cancelaria for esiat ordinele
superiOre, dupg care preotul trebuia sA s6 acomodeze, ajungend
adesea in colisiune cu. ordinele Episcopulul si cu prescrierile tipiculul.
Cu tOte acestea administratorul pentru scopul, ce s6
urmaria de A. Saguna, suferi farA cartel& imbunand si impaciuind
cu blandete, dupg, cat i-a stat in puteri, incat nu s'a putut
ved6 nici-odatg plangere dela Ecsada grec6sca, In contra sa, cu
tOte ca, in timpul acesta neintrerupt s6 adresara, cu petitiY la
Guvern, cerend delgturarea preotulul romanesc si recunOscerea
preotulul for grecesc.
2. Trecerea membrilor comunei romanesci la biserica
Sf. Treimi.
Zelul si interesul, cu care marele Archiepiscop ducea in
indeplinire tote chestiunile bisericescl, indemnand pe membril
obscel romanesci ,din cetate, sa apeleze la parint6sca lul ingrijire
fa-0, de drepturile, ce le aveau prin mostenire la biserica Sf. Treimi.
Tn
scopul acesta inaintarg la anul 1861 petitiunea din an.
73), in care s6 rugait de Archipastorul, sa, intrevie pentru dreptul
]or la ac6sta, bisericg, de unde fusesera scosi pe nedreptate,
adlogand, ca capela for provisorie a devenit neincapetOre pentru
tog parochienil bisericil. Desi nu urma nici-o resolutiune la
acOsta petitiune, multi dintre Romani ascultail serviciul divin in
limba roman6sca, la biserica St Treimi.
Inca la anul 1864, cand Archiepiscopul A. Saguna a fost
denumit de Maiestatea Sa de Metropolit al Romanilor, obscea ro-
-mana, din cetatea BrasovuluT in sesiunea din 14/26 Decembre
fact propunerea, ca de-Ore-ce comuna biseric6scg s'a inmultit de
o parte, de alta, parte fiind-ca capela din Tergul-graului este
f6rte slabg, sa sa c6rA inchiderea capelel si trecerea Romanilor
la biserica Sf. Treimi (yap anecsa 74).
3
33

34
Cu tote acestea, trecerea s'a amgnat pang in anul 1866
and parochul capelet romene Toma Vasiliu a roposat. In sedinta
din 30 Tulle 1866, dupg anecsa 75) s6 hotAri trecerea definitivg
la biserica Sf. Treiml.
Oficiul protopopesc insgrcing tot-odatg pe administratorul
B. Baiulescu sg ingrijeseg de lipsele sufletescT ale membrilor din
parochia sa, (vecli anecsa 76).
Obscea roman6scg cera dela Ven. Consistori4 reintregirea
membrilor comunel romane la biserica Sf. Treimi.
Consistoriul -prin ordinatiunea sa Nr. 913/866, actul 77) declarg
capela de necorespuncletOre si indr6ptg pre Romani gr. or.
din cetate la biserica Sf. TreimT. Green ins& erati forte nemultamig
cu ac6sta Indrumare si protestara contra el la guvern, ba
Inca merserg cu indrgsn6la for asa departe, incgt publicara in
f6ea germang localg declaratiunea, cg Romlnil sunt numaT suferig
in biserica for ca si cet din Blumena (suburbit, unde locuesc
Tiganif) (an. 78).
Romanii indignag de acestg nedemng purtare trimiserg o
deputatiune la Metropolitul cu plengere contra defaimelor Grecilor,
cerend sg fie deelarag de membri ai bisericel Sf. Treimi.
Metropolitul A. Saguna urmand duehul pgcit si al intelegeril
doria sg facg o egala indreptatire, pentru ambele pgrtl. In -vederea
ac6sta Consistoriul sub Nr. 85/868 (vec11 actul 79) a hotarit
paritatea limbelor: romgng si grec6scg, precum si la administratie
in biserica Sf. Treimi, si denumi pe parochul Dositeill Georgiu
de preot grecesc si pe Bartolomeid Baiulescu de preot rom'anesc,
dandu-le singelil pentru blserica Sf. TreimT.
3. Pornirea procesului bisericesc pe cale politics
administrative.
Green nesupusl nu se multgmira nicT cu ac6stg hotgrire
consistorialg, nu apelarg nicT la consistoriul metropolitan, ci pornirg
procesul la ministerul unguresc, declargnd, el nu vor sa
recunOscg pe Andreia ,vctguna de Metropolitul lor.
Metropolitul mahnit de aces-a cutezare anticanonieg, pedepsi
pe obscea gree6sca din noil cu anatemg , inchic,end biserica

Sf. Treimi (vecli an. 80), Or preotul B. Baiulescu primi porunca
de a seversi servitiele divine numal in casurl de gray pericul, ca
sa nu morn necuminecati. In timpul acesta ministrul Baron
_Dikes primi si dela principele Grigorie Brancovenu in calitate de
nepot al decedatulul donator o adresa (vecjI anecsa 81), prin care
este rugat, sa cerceteze actele de donatiune ale rOposatuluI see
mos, de-drece el scia, ca fundatiunea nu era facuta, numal pentru
Grecl, ci pentru totl crestinil ortodocsl. Ministrul trimise o comisiune
ministeriala pentru cercetarea actelor. Metropolitul
A. Saguna protesta asupra acesta comisiunT trimise Fara consimtOmentul
sell. Atuncl ministrul sista lucrarea comisiunil si
sub Nr. 6753/868 dupa aclusul 82, recunoscit in parte hotarirea
consistoriala de sub Nr. 85, admitend paritatea limbilor roma,nOsca
si grecdsca in biserica Sf. Treimi; dar tot-odata lasand in
suspenso chestia administraril averil bisericesci. In basa acestel
hotariri Metropolitul, cum se vede sub Nr. 717/868, actul 83, a
ridicat interdictul si biserica Sf. Treiml se redeschise in 6 Sept.
1868 cu paritatea limbilor alternativ cu slujba romandsca inteo
septOmana si cu slujba grecesca intr'alta sOptemana.
Grecil forte nemultamiti, ca totdOuna, afland, ca in dieta.,
Ungariei s'a presentat proiectul de lege IX. ex 1868 pentru confesiunea
gr. ort., staruira prin mal multi deputatl, ca sä so prevada
la acel articul un adaos §. 9, care sä acordeze ca administrarea
bisericilor si averilor grecesci, sa se faca si pe viitor ca
In trecut. Legea cu acest adaos a fost prima& si. sanctionata.
De alta parte pentru lamurire ministrul Eaves rendui la 8 Februarie
1869 o a doua comisiune micsta in persOnele comisarulul
guvernial Gr. Beldi si a comisarilor consistoriall Archimandritul
Nicolae Popea si Protopopul _loan Bac pentru ca sa cerceteze dupa
.acte, de este biserica Sf. Treiml national-grecescei sea confesionala.
Comisiunea Met cercetari minutiose in -kite actele bisericit
Sf. Treimi, asculta apOrarea Grecilor si a Romanilor, studiind cu
de-amOruntul actele in 14 (file de-a rendul. Cu tote acestea coinisiunea
nu s'a putut uni intro parere. Comisarul guvemial
sustina parerea, ca biserica Sf. Treimi e national-grecOsca, pe
nand comisaril consistoriall declarara, ca, biserica Sf. Treiml este
confesionala pentru tog cresting gr. or. din Brasov-cetate. Acest
operat este forte insemnat si se cuprinde intr'o brosura volumindsa
tiparita.
3*
35

36
Cu tota acesta ne'nt,elegere ministrul Bar. Edtves prin
rhea sa Nr. 9561 sub Nr. 19019, vegli anecsele 84, a recunoscut
Inca °data paritatea limbilor la biserica Sf. Treimi, dispunend,
ca atat preotul grecesc cat si eel romanesc, sa se platesca din
cutia bisericii. Grecil nu recunoscura nici acesta hotarire ministe-
riala §i apelara la dieta Ungariei.
Romanii luand cunoscinta de acesta apelaOune trimisera
hota-
din partea for o deputatiune de 5 persOne cu un memorand ce-1
inaintara dietel Ungariel. Acest memorand se afla tiparit intr'o
bro§ura.
La anul 1871 dicta Ungariei pertractand acesta causa, a
luat conausul urmator: ,Partea dreptulul de administrare asupra
averii bisericii Sf. Treimi sa se decidti pe calea tribunalelor Uagariel
".
Rom'anii, condu0 de spiritul pacii, cu tote ca nu aveall
parte la administrare si cu tote ca preotul roman nu se platia
din cutia bisericii, totusi se multAmira sa asculte serviciul divin
in limba romanesca si nu facura nici un pas spre calea procesulul
indrumat de dicta. Astfel starea lucrurilor in status quo a
durat pang la anul 1881, cand luptele politice deveniail din di
in di mai_ nefavorabile pentru Romani.
si

2V.
1. Incercari de impaciuire intre Romani i si GreciT
din cetatea Brasovului.
Nu se p6te contesta, ca, din partea Romanilor s'a facut de
repeVte-orT incercari de pace, de carea insa Grecil nici-odata
n'at
voit sä scie.
Atat Mare le Archiepiscop qi Metropolit Andreiii Baron de
?aguna, dupe, cum se vede din anecsa 79, anul 1868, a incercat
Impaciuirea pentru acesta nenorocita, cause,, cat qi tumatorul
son, Metropolitul Procopie Ivacicovici, dupe. cum se vede din
anecsa 85, a incercat in anul 1874 asemenea lucru, insa si
acesta incercare a remas fare, nici-un succes.
Asemenea s'a mai facut incercari de Comitele suprem al
Brasovului Szentivciny in anul 1879 In calitate de comisar ministerial,
dupe, cum se vede din anecsa 86. Dar ac6sta incercare
nu a avut nicT -un resultat. Nu e mirare, pentru-ca, atunci, cand
este cineva in posesiune si are incurajatori, anevoe so 'Ate
apleca la o intelegere, hind -ca se vede si se, simte stapan.
A incercat si D-1 Nicolae Strevoiu, advocatul Romani lor,
tractand cu conducetorul Grecilor, D-1 Loan Alexi, inse, si acesta
incercare a fost zadarnica. to timpul, cand administrarea averil
bisericil Sf. TreimT a luat'o guvernul Ungarief din mama Grecilor
1881-1887, presedintele comitetulul parochial Bart. Baiulescu,
dupe, cum se pomenesce la mai multe pagine ale protocolului
seditAelor Comitetulul parochial din cetate, a propus o pace fare,
considerAiunea de a se Impartasi Romanii la adrninistraVa averil
bisericiT Sf. TreimT, din motiv, ca averea e a bisericil. In basa
ac6sta si a celul mai lesnicios mijloc a tractat cu conducetorul
spiritual al Grecilor, D-1 George Ioanidis, insa pare ce, eraa sigguri,
ca vor castiga; cad Ina D-Sa nu s'a lasat in pertractare,

38
ca ed
dicend: nu sunt membru al Ecsadei grecesci. Le-am Intonat:
Domnilor! consider* mcicar sumele, sute de mix, elite se speseet,
dela bisericci pentru proces dati-ne macar din acelea ceva, cet
e peat sa se risipescd band prin proces. Alt motiv am dis ea:
consider*, cei suntem cre.stini ortodocsi, frail de o lege, ca suntembetrdni
3si mergem de aici inaintea lui Dumneddi Fi tocmai la biserial
0 'Mire persons civilisate este pecat mustrcitor de cuget sa ne
mai judeccim. Si pentru-ce? N'avem a impcirti nimica, ci sa Jim cu,
to iii laolaltti in biserial, precnm am lost 30 de ani lard sci fi perdut
cineva ceva. Cand politica di de di era in contra intereselor
romanesci; c'and esistent:a cre§tinilor Greci saraci depinde dela,
biserica; cand Mamonul este la mijloc, de prisos era ori-ce incercare
de pace; Sf. Evangelie dice: lid Dumnecleii 0 Mamonului
nu puteti sluji" si acestea erail causele, ca partile nu at. putut
sa ajunga nici chiar la o pace stramba.
2. Procesul bisericii Sf. Treimi pe calea tribunalelor
regesci din Ungaria.
Dupa decedarea MareluT Prelat, Metropolitului Andreial Baron
de ),Slaguna, intemplata la 16/28 Iunie 1873 a urmat ca Metropolit
Prea SE Sa Procopiu Ivacicovici. fn anul 1874 fiind ales de
Patriarch al S"erbilor, Congresul national bisericesc tot in anul
1874 a ales de Archiepiscop §i Metropolit pe Escelenfia Sa D-1
Miron Romanul, Episcopal Aradului.
Cu trite ca din partea Romanilor din Brasov nu sa fact
nicl-un pas spre cautarea drepturilor lor, Grecii umblat meret
pe la ministerit, ca sa delatureze pe Romani dela biserica Sf.
Treimi.
In urma acOsta, la anul 1879 D-1 Ministru r. ung. de mite
insarcina pe consiliarul serb Mandici cu studierea acestel cause
procesuale. Acesta fiind informat de contrail §i avend tot-odata
interese propril serbesci, §1-a dat parerea, ca biserica Sf. Treimi,
fiind grec6sca, urna6za sa tr6ca sub administrarea Patriarchulul
serbesc din Carlovit.
Romanii informaV de ac6sta parere, intrevenira la D-1 ministru
cerend: ca procesul sci se decida in consiliul de ministri,
de-Ere -ce D-1 referent este preocupat. Tot-odata advocatul Romanilor

facu arOtare Ministrulul, c& nicl RomaniI n'aa Incredere, ca administrarea
averil bisericif Sf. Treimi sO face de Ecsada grec6sca
corect in sensul testamentelor, pentru scopurile prescrise de binefacere,
dovada actele din anecsa 87.
ha August 1880 D-1 Ministru Trefort veni la Brasov, spre
a lua informatiuni personale in causa bisericel Sf. Treimi. Atat
din partea Grecilor cat si din partea Romani lor se presentara
deputatiunl la d-1 Ministru. Romani lor le promise, ca va lua o
hotarire juste.
In adevOr, ca in anul 1881 apartfi asa numita hotarire reg6sca,
fiind semnata de Maiestatea Sa Regele Francisc Iosif I,
cu datul 14 Februarie 1881 (vedl anecsa 88). Prin ac6sta se recunosce
basa paritatii la folosirea bisericil Sf. Treimi, cu rendul
serviciulul dumned.eesc Intr'o sOptOmana in limba roman6sca si
In cealalta in limba grec6sca. Ac6sta hotarire continea si dispositiunea,
ca atat preotul si cantoril grecesci, cat si preotul si
cantoril roman! ail sa so plat6sca din cutia bisericil.
Ceea-ce sO atinge de averea bisericii Sf. Treimi prevede, ca
sO va decide pe calea judecator6sca. Pan& atund administrarea
averil se va Indeplini de un comisar ministerial cu o comisiune
compusa din 4 membri grecI si patru membri roman!. Ambele
parg procesuante orl cat de dr6pta, se vede a fi hotarirea ac6sta
nu erau multamite cu dispositiunea InalteI hotariff.
n'au vrut s& is parte la administrare sub un comisar ministerial.
Romanil ingrijatl de Indreptarea for pe tale judecator6sca, de
care Mare le A. ,(aguna Inca in anul 1871 cand s'a pertractat
causa ac6sta in dieta Ungariei si a fost luat conclus, ca sa se
decida causa biseric6sca de tribunale, s'a esprimat: Nu e bine !"
Afara, de ac6sta Romanii din Brasov-cetate, sciaii, ca causa biseric6sca
s'a decis totd6una dupe Imprejurarile politice. Brasovenil
romanl nu mal urmail politica de activitate: nu mal alesera
deputat dietal; de ac6sta nol, ca parochieni al bisericil Sf.
Treimi am Intempinat o yrea incureciturci, de Ere -ce ni-s'a cerut si
averea acestel comune romane bisericescY, sa, fie administrate de
comisarul ministerial. Ac6sta Ingerinta putea merge si air!. Fiind
Insa averea compusa numal din fundatiunI cu menitiune spetiala,
de binefacerl si constatandu-s6 ac6sta cu documente, nu
s'a putut stramuta administratiunea el.
39
GreciLnicl

40
Grecil erail cu deseversire malcontenti, incat nicT nu s'all
induplecat sa trimita delegatil provocluti in inalta hotgrire de a
forma comisiunea administrativd.
Domnul ministru Trefort a denumit in locul membrilor greet
bgrbati de alte confesiunl. Grecil insg, ea sa nu dureze tnult
acOstg stare esceptionalg, inaintarg in sensul hotaririi prO-inalte
o petitiune prin o deputatiune la Ministeriul r. ung. de culte, prin
care cereail, sä se incOpa procesul pe calea tribunalelor. ET angajail,
pe advocatul Teleszky, un deputat de mare influintg, ca ap6rator
al causer lor. Inainte de a porni procesul bisericesc pe
acOstg tale trebuia sa so facg o lege anumita. Domnul advocat
Teleszky a staruit si Domnul Ministru a presentat un proiect de
lege, Ora dieta Ungariel l'a acceptat si Maiestatea Sa Regele Ungariei
l'a sanctionat si a intrat in putere de lege, (anecsa 89).
AcOstg lege prevedea dispositiunea, ca causele bisericesci gr. or.
din Ungaria au sa ,se hotarasca de tribunalele din Budapesta. Tot
atuncl Domnul advocat Teleszky a fost denumit de prim secretar
la ministeriul de justitie; el a primit denumirea, insg nu a intrat
in post si numal dupe -ce s'a finit acest proces.
Domnul Ministru prin ordinatiunea sa din 15 Aprilie 1882
provocg pe Romkiii (anecsa 90), ca in timp de sOse lunI sä incepa
procesul la tribunale din Budapesta. Romani' incercarg Vito
mijlOcelej mar ales din causa speselor, sa, scape de a intra intr'un
not'i proces atat de cheltuitor, care numal daung va aduce ambelor
comune bisericesci, aratand prin petitie Inaltulul Ministeriti,
ca, Romani' nu cer sa fie proprietarT la avere si cg prin urmare
n'az'i necesitate a causa prin proces vre-un drept spetial; ei vor
numal sa fie recunoscup de membri di biscricii Sf. Treinti, o intrebare,
care nu are sa o deslege tribunalele (anecsa 91). Zgdarnicg
a fost tOtg aperarea, fiind-ca Domnul Ministru r. ung. de culte
din noil a provocat pe Romani' din cetate cu amenintare de a
pargsi biserica Sf. Treiml, data nu vor incepe procesul pe calea
tribunalelor din Budapesta.
0 comung bisericOscg nu 'Ate purta proces farg concesiunea
Ven. Consistoriii. in sedinta consistorialg s'a desbatut In mod
fOrte scrupulos intrebarea: &I se dea voc comune bisericesci din
Brapv-cetate seg nu de a merge in proces pe calea tribunalelor?"

In Consistorit. at Tost doue pgrerI preoum mi s'a spus, o
parere ca nicI decum sä nu s6 dea voe comunel bisericescI de a
purta proces, alt& parere, ca sa s6 dea voe. Maioritatea membrilor
Ven. Consistorig, din motiv, ca dieta Ungariel in anul 1871
si ca prin Rescriptul Pry -inalt regesc s'a hotArit: deciderea
causes acesteia sa urmeze pe calea tribunalelor, ysi prin urmare tre-
bue sa se dea camunei bisericesd voe a incepe proces, ceca -ce i s'a
$
dat".
In circumstantele acestea Romanis cetateni erat ingrozitI
de urmarile procesulul. Din partea RepresentanteI bisericesd
s'a esmis o comisiune juridica, care era ins6rcinatA, sa studieze
t6ncurile de documente si problema : data Romanis din
Brarv-cetate ad drqtal sed nu la averea bisericis Sf. Treimi, ca sa
o caute pe tale procesuale. E de notat, ca nimenea nu sO
temea
de aceea, ca limba romana introdus& de autoritAtile bisericescI si
recunoscuta de Inaltul Ministerit'i va fi delAturatA din biserica
Sf. Treimi, prin urmare Romanii n'at ce perde.
Comisiunea juridica a fost compusa, din Domnil advocatp-
Nicolae Strevoiii, Iosif Puoarid, Simion Damian, Octavian Sorescu
si notarul regit. Petru Nemq, cum arata anecsa 92. Dupt, o profund&
studiare a documentelor comisia unanim a declarat, ca
Romani' dup6, actele fundationale all deplina dreptate la administrarea
averil bisericiI Sf. TreimI, ca membri al el.
Sinodul parochial, cum arata anecsa 93, a autorisat pe comitetul
parochial, sa inc6pa proces pe calea tribunalelor din
Budapesta indatorandu-1 sa angajeze in Budapesta un advocat,
ceea-ce comitetul a si facut, angaiand pe renumitul advocat
Hodosy Imre, presedintele camerel advocatilor din Budapesta, care
cu advocatul N. Strevoid a studiat de notl intregul proces.
Mal bine niminea nu cunoscea procesul in tote fasele lul
cu II. Sa Domnul Cavaler loan Pwcarid, care in anil 1867-1870
la rugarea marelul Metropolit Andreih Baron de ;Saguna a lucrat
multe luni de Bile si l'a studiat. Ilustritatea Sa Inca a fost de
pArere: sa se incepd procesul, ca Romdnii ad drept la biserica
Sf. TreimS.
Eta deslusirea celor neinitiatl in causa, cart invinuiad pe
Comitetul parochial, pentru inceperea procesulul pe tale juridica.
41

42
Romanil ate fost constr4n0 a intra pe calea procesuluT la tribunalele
din Budapesta.
Ca sa scape de acOsta, calamitate in timpurile de aspra
s6rte, s'a veclut, ca nu a fost posibil. Contrarii, fiind asiguratir ca
nicY -pdata nu a fost timp mal priincios, ca acum, s'ar'i hotarit a
scapa odata pentru tot-dOuna de pretensiunea Romanilor la biserica
Sf. Treimi.
Cetitorul so va fi convins pe deplin, data a urmPixit cu
atentiune esposeul acesta basat pe acte si scris fara preocupatiune;
sO va fi convins, ca Romanii nid-odata nu ate fost pdritori,
ci tot-dOuna fngaduitori si tutus' eT at. fost fortatI in continuu,
sä so apere. incercat'au cu rabdarea, incercat'au, cum s'a vOclut
prin repetite impaciuiri, sa ajunga, in biserica la o intelegere.
Tote acestea ins& furl. zadarnice, fiind-ca nu putura esi cu pace,
ca fiil lul Dumneopl, din acesta indelungata vrajba.
Intonaram pacea, fiind-ca deli at fost in-cercari, totusi incercarea
autoritatilor juridice provecluta de legea din anul 1881
(anecsa 89) nu a premers.
Dupa-cum ne temeam din motivul, ca membril comunel
roman dela 1816 incoce nu au participat la administrarea averil
bisericesci si dupa scrierile jurnalistice contrare Romanilor sO
prevedea, ca tribunalele din Budapesta nu vor recun6sce Romanilor
nicl un drept la administrarea averil bisericesci, ci vor
rOman6, precum erail, a sO folosi numal de biserica. Instanta I.
si a II. a recunoscut Romanilor folosinta bisericil Sf. Treimi. La
Curie s'au aventat contraril prin apelatiune si Curia, ceea-ce nu
s'a cerut, decide: ca in actele fundationale nu obvine numele de
Romani, ci Cives- Graeci" in lupta cu Compania GrecOsca si
dupa acte sO vede, ca si Cives Graeci" §i companistii erati.
Greci. Astfel fiind (ve4I sentinta Curiel sub anecsa 94) decide:
Biserica Sf. Treimi se recunosce de nafional-grecescci fi prin urmare
a Grecilor, er Romanif sci-f1
caute a ridica altd biseritd.
Nu ne-am amestecat in argumentele procesulul spre a clice
ceva: de ail apOrat advocatii causa bine sda at1 negligiat ceva.
Procesul intreg sO afla tiparit cu tote documentele lul in mai
multe esemplare; eel ce cunosc limba maghiara si ate curiositate
si voe, it pot ceti si pot sa-si faca si observarile lor.

EA am avut In vedere a scrie numal si numal o Nollografie.
Sentinta nefasta a Curiel regie din Budapesta din Iu lie Nr.1001/887,
indata dupa primire s'a asternut Escelentiel Sale Metropolitulul
nostru Miron Romanul, care prin ordinul sea (anecsa 95) Incanosciinteza
pe comuna bisericesca romana, ca cele religiOse din
biserica Sf. Treimi, nu sunt atinse in sentinta Curiel regie din
Budapesta, de aceea ordoneza, ca credinciosil romans s(1, s6 folo-
sesca de biserica Sf. Treimf si mai departe, diva hotaririle consistoriale
de pang, acum.
Parochul roman. ins& in 26 Oct. 1887 voind a incepe serviciul
divin, nu i s'a mai deschis biserica Sf. Treimi, declarandu-T
epitropia grec6sca, ca dupa. sentinta Curial regie biserica ac6sta
este national-grec6sca si preotuluT _romanesc nu-I mai concede
sa -tin& servithl divin in biserica grec6sca.
43
Preotul a luat act in fata lobulul
prin notarul regid public
de conturbare, ceea-ce se vede in anecsa 96 si tot - °data cu
acest act a facut aratare Ven. Consistorill archidiecesan.
In urma ac6sta Escelentia Sa Metropolitul Miron Romanul,
venind in aceste part,' la sfintirea bisericil din Arpatac in Octobre
1887 a venit si la Brasov si a incercat cu Grecil neat pentru cele
rituale sel nu faca conturbare, pang, -ce va lua Consistoriul o nnua
hotarire, ci sa fie ingaduitorl fata de Romani si sa urmeze serviciul
divin, ca pan& aci.
Incercarea Inaltulul Prelat nu a avut nice -un resultat, de
si erau el fix sufletescl subordinati, totusi dupa-ce s'au veclut
invingetori, n'ail mai vrut sa asculte nicl de sfatul si ordinul
archiepiscopesc. Ba ce e mai mult, dupa scurt timp cerura
Grecil la Ministerili r. ung., s& fie trecut,' de sub archidiecesa
Sibiiului sub diecesa serbesca din Budapesta. Escelentia Sa
D-nul Ministru a facut propunere la curte si astfel far& a fi
ascultat pe Consistoriul archidiecesan din Sibihl, Grecil all trecut
sub diecesa serb6sca din Budapesta. Et& un fapt, care nu s'a
putut realisa altadata.
Nisuinta acesta, cum s'a veclut din acte all avut'o antecesoril
Grecilor dela inceputul acestul secul IncOce, ins& de si erau
vremurT grele si religia gr. or. suferita, totusr nu s'ati. Incumetat
guvernele de pe atuncl s& calce candnele bisericil gr. or., precum
s'a intemplat in aceste timpurT.

44
3. Urmarile procesului.
Comuna romana gr. or. din Brasov-cetate napgstuitg, cu
tOte ca fit aspru lovitg in starea el financiara prin spesele cele
marl cu advocatil de dece mil florins, trebuirg sa mai lupte 'Inca
si cu un al doilea proces intentat de Greci, pentru despAgubire.
Pretensiunea Grecilor era, ca in ultimil sOpte ant, in cars parochul
si cantoril romans, dupg rescriptul regesc din anul 1881, fury
platiti din cutia bisericil Sf. Treimi, sg, li s6 replatOsca, acesti
bani. Romgnii prin Domnul advocat G. Szerb so apOrarg, Ca
functionaril romani bisericescl all servit bisericil si Grecilor Insist.
Asa n'ar fi just a re'napoia aces bani. Pre rang& acOsta Domnul
Loan G. _roan a Intrevenit la Grecl cu rugarea: de-Ore-ce all Invins
tOte, sO daruOsca acea pretensie drept ajutor la cladirea unei
bisericl romgne. Ei insg avend spiritul din orient, nu all voit sa
fie mai pre sus, ci at1 urmat, procesul. Sentinta tribunalulul din
Budapesta ddto 10 Novembre 1890, Nr. 30719 condamng pe
Romani la plgtirea sumel de 11,989, plus spesele procesului
600 fl. Apelatiunea Romanflor atat la Tab la, cat si la Curia
regie din Budapesta a fost respinsa si in 5 Iu lie 1892, sub
Nr. 4390 (anecsa 97) Comuna bisericOscg romana a fost osandita
sa plgtOscg 14,215 fl. 92 cr.
Comuna romana storsa acum pang la ultima picatura, de-
6re-ce contrarii puseserg si secvestru pe realitatile ei, fiz silitg
sa facg un imprumut, ca sa, plgtOscg si sa scape de asta-datg
pentru ultima ord. din ghiarele acestei nefaste tovardsii concepute to
un secul iruzinte intre Grecii si Romanis din Brasov-cetate de aceeasi
religiune.
inainte de a termina acest trist capitol, de proces si Or
proces mai mentionez, ca afar& de documentele aici anecsate,
archiva parochialg tontine un voluminos dosar de acte si documente
nefolosite o brosurg: Von einem Unbefangenen, pe cart To
lasgm sa le studieze, de va voi generatiunea viitOre. CetitoruL
sO va manglia cu aceea, ca din luptele cu Grecii a esit
in Brasov sinztul national rondinesc fi sail infiintat scdlele medif,
romanesei fi s'a mai infiintat si o bisericd romeinesca in central
Brasovului. Acestea hind Romanii la olaltd cu Greta nu se in-
fting:di%

4. Cladirea nouei biserid romane gr. or. cu hramul
Sf. Adormiff din centrul Brasovului.
Dupa acest naufragiil nenorocit Romanif din interiorul cetatil
Brasovulul remasera fara biserica din Octobre 1887 pant, in
in Februarie 1888.
Scie-sO, ca biserica are de scop propagarea religiositatii si
moraleY. Dela 1866-1887, in 21 de ani cat at. fost Romani' avisati
s& cerceteze biserica Sf. Treimi, ea nu a fost alta de cat o
rola pentru Romani, de a remane departe de biserica, fiind-ca nu
puteai'i suferi limba grecdsca ne'r4elOsa §i observarile G-recilor,
ca sunt suferiti in acea biserica. Mai fiind §i spiritul ante religios,
un barbat s'a esprimat: me mir, cum ai putut pastra hied simcul
religios la Ronidmii retaceni dupei atatea nemulteimiri, cite le-ad suferiti
On ce rOt IV are si partea bunt,. De Inuit° on at fost
Romanii invinsf ins& tot-deuua national at progresat.
Acesta imprejurare si acea stare de lucruri, c& parochienif
roman' erat fOrte mahnitl sufletesce, Comitetul propuse si Sinodul
parochial hotari a sO cere dela Ven. Consistorit (vedi anecsa 98)
voea si binecuvOntarea, sa incdpa provisoriu serviciul divin in
capela cimiterulul roman din Graveri. De-Ore-ce acOsta capela era
destinata numai de cash rece pentru ceremonil funebre, s'a inaintat
rugarea Escelentiei Sale Metropolitulul Miron Romanul, care cum
se vede din anecsa 99 a dat voe si binecuventare, sa se Inc Opt,
serviciul dumnedeesc provisoriti, sOversind liturgia in capela cimiterului
din Grciveri.
Parochul cetatii seversi decl din Februarie 1888 pant, astadi
serviciele dumnedeesci in acea capela, care sO dovedi prO-mica,
destul de neincapetOre si de tot necorOspundOtOre pentru tainele
religiose. Pre Fang& acestea intr'o departare, in care parochieniT pe
timp ploios si Orna nu o pot cerceta.
Cetatenil roman', cugetara si sO hotarira a realisa dorinta
decedatilor bOtrani de a cladi o biserica romand fit centrul Bracovului
pe realitatea cumperata de fundatori spre acest scop sfant in
Tergul-graului.
Cetatenii roman' at un merit, care li so va recunasce si in
viitorul eel mai departat, ca at sustinut si afi esecutat dorinta
fundatorilor repausati in Domnul; au pastrat nimbul §i onorea
45

46
comunel bisericescl romane fata de streini; ate sustinut spiritul
de inaintare si nu de decadintg fata de Romanil din jar si din
depgrtare.
-In acesta piOsa suvenire, precum si din motivul neapOrateT
necesitgg religiose, In care sO gasiau Romanil cetatiT de a nu
put6 cerceta capela din Gr6verT. Mal flind si casa parochiala in
stare ruinata si farg a put6 aduce venitele neaperat pecesarie
spre sustinerea parochiel, Sinodul parochial in Februarie 1889 a
itfat eonclus (anecsa 100): Scl se eh:Wadi o biserica romana gr. or.
conform dorinfer fundatorifor in rirgul-grdulier tot -coat sa se
rezidescd casa parochiald.
Fara indoelg, ca ac6stg dupla intreprindere dupg atatea
desastre pecuniare era o cutezare pre -mare; era o sarcind forte
Brea pentru comuna biseric6sca romana din Brasov-cetate, care
s'a fost luptat cu nenumOrate obstacule si lipse banesci; inset' in
lupte se vede omul si o comma vrednica. Cel ce se lasd a decade,
deceidut va ramble.
Fundatiunea facuta de negutatoril botranT la anul 1856, s'a
fost dat in vremI de nevoe scOleler centrale romane. SO vede
din acest fapt, cat de legatg este biserica cu sc6la si cat de mult
a tinut obscea biseric6sca romana din cetate la inflintarea si
esistenta acestul institut, sacriflcand pentru el chiar si fondul
clgdiril bisericil (anecsa 101).
Si de asta-data in timpurl forte grele Romanil cetatPni
in grab semnarg si numerarg din pungile for suma de
13,765 fl., cu care s'a Inceput clgdirea. Pentru suma fondulul
zidiril bisericil de 27,000 fl. dgruig sc6lelor, Sinodul a luat conclus
si a imprumutat dela casa de pgstrare din Brasov (anecsa 102)
suma de 25,000 fl. si sa so c6rg voe dela Ven. Consistoriti de a
intreprinde o colecta pentru cladirea acestel biseria Concesiunea
s'a dat, cum so vede sub Nr. 341.4/889 bis. (anecsa 103).
In sensul acesta comitetul parochial a indreptat un apel
(anecsa 104) cu scopul de a atrage pre tog Romanil bunt a con-.
tribui pentru clgdirea bisericil din centrul Brasovului si _a colecta
in cercurile for ofrande, dand mama de ajutor la cladirea acestel
bisericl.
Prin colecta acesta a intrat suma de 21,017 fl. 34 cr. cu cele de
sus 69,782 fl. 34 cr, cum se vede din jurnalul Epitropiel. Pe basa
#

acesteT sume Comitetul reportand SinoduluT, acesta a luat conclusul
(anecsa 105), sa se Insarcineze architectul G. Bruss, ca
sa faca planul si devisele cladirif bisericil si a easel parochiale
din Tergul-grauluT.
to
anul 1893 Comitetul presenta planurile si devisele %cute
de architectul G. Brus, earl provedeail spese de 53,000 fl. Sinodul
parochial, dupa o studiare amenuntita fault& de comisiunea al6s6,
in acest scopr a primit planurile- si devisele-.
Acestea s'ail asternut Inclitulul Magistrat ca oficiil de cladire
sub Nr. 1769/894, si atl fost aprobate (anecsa 106).
Cu acesta aprobare Comitetul asternt planurile si devisele
Ven. Consistorin archidiecesan , carele re'napoindu-le in doue
rendurT, parte pentru a cladi biserica intr'un loc liber, carele in
mijlocul parochiel nu se putea capeta si nicl- se putea abate dela
destinatia fundatorilor si dela mijlOcele modeste de banl, parte
pentru ca sa se Intardsca turnurile cu traverse maT sigure,
-Satisfacend observarilor juste din urma, Ven. Consistoriu in anul
1895, 11 Februarie sub Nr. 1176/Ep. a aprobat planurile si devisele
privitore la zidirea bisericil si-a easel parochiale (anecsa 107).
Dupa acesta aprobare se publica in diferite jurnale concurs pentru
antreprenorl de cladire, si Comitetul parochial a aflat avantagidse
si a primit ofertele Domnilor Martin Simmer pentru zidarie, Carl
Liven pentru lemnarie, Rudolf Bernhardt pentru ferarie, Vasile
Popovidi pentru tampla'rie si Franz Schmidt pentru luerarile de
teracota.
Sinodul parochial, cum arata anecsa 101{3 a ales conform
regulamentuluT de cladire o comisiune de supraveghere a
esecutarilor si schimbarilor la cladire, constatatore din Domnil:
notarul regin Petra Nemq, ca presedinte; Constantin de Steriu,
George B. Pop, Dr. George Baiulescic, ca membri, 6r Domnul
Nicolae Fluftureanu in calitate de Epitrop, ca cassar; si suplent
T. Spuderca.
Dupa, Incheerea contractelor prin Domnul notar P. Nemec
cu antrepenoril si dupa aprobarea acestor contracte de Ven. Consistorin
archidiecesan sub Nr. 3707/895 se Incepti la 7 Main 1895
darimarea caselor vechi parochiale si apol Insesi cladirile. Condi-
-tiunile din contract provedeail, ca, la 1 August 1896 sä fie cladirile
gata, asa ca sa se pOta Inchiria si folosi boltele si odaile
easel parochiale.
47

48
Dupti, demolarea caselor parochiale, cum arata anecsa 109,
s'au constatat de comisiune Ore -earl lucrarl si cheltuell neprove-
(lute in contract in suma de 19,600 fl. Astfel fundamentele dupa
felul terenulul trebuirg, sg, se sape cu dol metri mal adenc, decat
cum provedea planul de zidire. Asemenea trebuir& unele intregiri
la casele vecinilor, cart fiind forte vechl si ne mal fiind sprijinite
de casa nostra parochial& all suferit crepaturl si au causat daufte
proprietarilor lor.
La 9 Iunie 1895 se seversi in mod solemn serbarea puneril
petrel' fundamentale prin sfintirea apel si cetirea molitvelor prescrise.
Actul, care s'a pus in fundament, se vede in anecsa 110.
Din causa multor pedecl, dupa reclamarea vecinilor, precum
si din lipsele b&nescI cladirile s'all terminat numal la 20 Sept.
1896. Boltele s'att inchiriat imediat cu ate 1200 fl., una locuinta
din catul I. cu 800 fl. Locuinta din catul II. fiind menita de
casg, parochial& asa s'a si destinat. Locuinta cea de din darapt
s'a dat cu 480 fl. cu preturi avantagiOse Rind puse in fruntea
cetatil Brasovului. Casa are in parter doua pravalif marl spatiose
si frumese; are douo etage in front, cum so vede din fotografie,
si are 6 ferestri. Ea representand cladirea cea mal ales& din
Brasov de tot noun, si modern facuta in stil Rohbau cu un
`turn in fata in stil bizantin ca semn de biserica si intrare.
Biserica este cladita In centrul curtil in forma, cum o arata
fotografia. Ea are 26 m. 60 cm. lungime si 12 m. 30 cm. latime,
de-o parte si alta in jurul el are doi si jumetate metri
spatit. gol. Din strad& se vede in biserica pana la Sf. Altar.
Biserica are un turn, in care sunt aseclate clopotele si o cupol&
in stil bizantin si acustica bunk'.
Clopotele s'ar'i comandat la renumita firma: Seltenhofer et fiI
din Sopron, care avea o recomandatiune dela Escel. Sa Metropolitul
nostru. S'aU comandat cu sunetul Fis moll si cu pretul pentru
100 klgr. 180 fl. Suma la trel clopote 2710 fl. cu greutatea eel
mare de 1300 klgr., eel de mijloc de 700 klgr. si eel mic de 400
klgr. All sfing turnatl: cel mare Sfanta Adormire cu inscriptia:
Treii-vei clik indelungate s6 pleingl cu cei ce jelesc, Cu sunete indoiopte
se impaci pre eel ce se cclesc.
Al doilea clopot are pe Sf. Loan Gurei-de-aur, cu inscriptia:
Tonal tea ca f i invepturile Sf. Ioan Gura-de-aur sd umple inimile
dmenilor cu ,credinp".

Al treilea clopot dedicat Sf. Vasilie, are inscriptia : Pace 0,
armonie vecinic vestescti sunetul tar.
Biserica In interiorul el' este destul de spat:log; ea pOte
cuprinde comod 600 persdne.
Templa altarulul sculptata si aurita, este facuta de J. Kuptsay,
directorul scOleI de sculpture din Brasov, si costa 2000 fl. Templa
presents ca iconostas trel rendurl: rendul I-itt cuprinde IcOnele
ImparatescI; rendul al II-lea in mijioc Sfcinta Treime si prasnicele;
si al III-lea rend invierea Domnului Chri,stos si Sfintil Apostoll.
Icdnele si zugravirea paretilor sunt facute de pictorul
H. Bulhardt cu pretul de 3000 fl.
Amvonul, scaunul episcopesc, iconostasul si galeria dela podisorul
bisericil sunt scuiptate si aurite tot de Domnul J. Kuptsay.
Dace cladirea bisericil si a easel' parochiale afi putut fi saversite,
avem a esprima multamita si recunoscinta, Escel. Sale
Metropolitulul Miron Ronianul si Ven. Consistoria, earl ne-au dat
voe a zidi. Trebuesce apol a recunosce meritul comitetulul parochial
si deosebit al comunei romane bisericescI din Brasov-cetate,
ceea-ce s'a si recunoscut de Sinodul parochial, precum arata anecsa.
Incontestabil este, ca comitetul parochial a, jertfit timp si munca;
a lucrat si a staruit necontenit pentru saversirea acestel binecuventate
opere.
In spetial merita, recunoscinta comisiunea de zidire, care
cu deosebit zel si mare munch a condus si a supravegheat esecutarea
cladirilor. In acest sens Sinodul parochial, conform an. 100,
a esprimat multamita Domnului presedinte Petru Nemes si Domnilor
membri at comisiunii: Constantin de Steriu, George B. Pop, Dr, George
Baiulescu si Nicolae Flusturean.
Sinodul parochial multamesce tuturor Domnilor colectang
si altor marl binefacaori, call au dorit a nu fi pomenitI.
5. Statistica despre cele intemplate in parochie.
Adaogem o statistics si unele date si acte despre cele ce
salt
lucrat in parochia bisericil Sf. Adormiri, anecsele 101-102,
103, 104, 105, 106, 107 si 108.
4
49

50
Comitetul ,parochial dela Sf. Adormire, din Brasov-cetate,
predg deci astacy spre folosire crestinilor romani si tuturor urmasilor
for acest modest lams, pe care dupg puterT a nisuit sg-1
severs6scg cu piosa aducere aminte de ace' venerabill negutgtori
reposatf, cart puseserg acest gaud si facuserg o fundatiune spre
acest stop si spre odichna si linistea suflet6scg a tuturor
crestinilor roman' din Brasov-cetate.
Acest lgcas dumnedeesc dorim sg, fie un scut, sub care
Romani.' gr. or. apgratf de inv6taturile dumnedeesci sa spotg
conlucra ma' departe la Inflorirea acesteT parochil, precum si
in depling' intelegere frat6scg cu membril dela biserica Sf. Nicolae
pentru sustinerea si prosperarea scOlelor nOstre centrale romane
gr. or. din Brasov.
In urmg dicem: Sei fie binecuventap tor' ace' crestinf, car'
vor trece pragul acestei Sfinte biserici cu hramul Sf. Adormirl, inchinate
Tatcilui ceresc atotflitorul, FiuluT lui Dumnedeii celui mantuitor
si Duchului Sfant , lumincitoruha mind' qi al sufietclor
nostre

1
1.
Tab ella
suburbii Coronensis Bolgarszeg commorantium Graecorum et
Valachorum in conformitate benignissime Commissionis Excelsi
Regii Gubernii Mag. Principatus Traniae per Incl. Magis. Coronensem
stilo Germanino quidem communicatae, ac juxta vires
intellectu acceptae sequenti cathalogo humillimae submissae, Anno
1769 die 20 Junii. Annexo Privilegio Divi quondam Augustissimi
Imperatoris Domini Domini Leopoldi de A. 1701. Die 16 Septembris
emanati.
Mercatorum
Nomina
1, Mihail Alexi
Consocius
Nicola Rotz
2. Nica Juon
3. Hatsi Radu
Inasu, Apostol et
Dumitru, hi tres
fratres et consocii
4. Juon Lazar
1
2
g
u
E.
1
Quibus praecipue
Mercatorum? Quales
mercer praeter
ordinarias divendere
solet
lEx Corona collectas
res venales ad loca
Turcica effert, inde
ad haec loca Go siilium,
lanam, Sericum,
Gosipiumpiet.
et bacamas Turcicas,
habet fornicem
in Civitate.
Simpliciter
Gosipio.
Ex Corona a caehis
collectas res
venas le ad ca
Turcica inde
Gosipium, lanam elles, soleales
Ceram' ac vulgo
scumpiam infert.
Coronae fornicem
proprium rebus
venalibus ex Triest
adlatis habet, ex
Corona collectas ad
loca Turcict, effert,
inde hue feram.
Cuius Jurisdictionisintuitomercaturae
sit
Sub InstantiaMagistratusCoronensis
degit
Sub
I. M. C
Sub
Irtol.
iur
mag
Coro_
nensi
Sub
kola.
Mag.
CorOn.
Unde oriundus sit?
Quam diu hic loci
nempe Coronae
commoratur ?
Ortii Prior ex
Turcia ab Anno
1750 Graecus na
tione. Secundus
consocius ex
Bolgarszeg natione
Valachus.
Ortus ex Turcia,
Ab anno 1735
Graecus natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg natus
ibidem Valachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
44

52
Mercatorum
Noraina
5. Hatsi Radu
Praecup
6. Hatsi Juan
Suan
7. Const. Joan
consocius frater
Juon Constandi
8. Zacharia Nicola
consocius frater
Nicola Nicolaie
9. Radii Bogits
consocius frater
Joan Bogits
10. Stan Ledunlar
. consocius
Sandru Ihnasu
n. Juon Vlad
consocius frater
Dumitru Vlad
-
Habent Sodales
Tyrones
_
1
Quibus praecipue
Mercatorum? Quales
merces praeter
ordinaries divendere
solet
Ex Corona collectas
ad loca Turcica
effert, inde huc lanam,
piper, vinum
in grosso, pelles,
soleales, gosipium,
et bacanias.
Ex Corona collectas
ad loca Turcica
effert, inde, huc
evehit polies, soleales,
gosipium in
super fornicem habet
in Civitate
Coronensi.
Coronae habitat
fornicae variis
mercibus infusatis
." ..
Cuius Jurisdictionisintuitumercaturae
sit
Sub
Incl.
Mag.
Coron.
Sub
Incl.
mag.
Coron.
Sub
Incl.
ma
Unde oriundus sit?
Quam dm hit loci
nempe Coronae
commoratur ?
Oriundus ex
Bolgarszeg Yalachus
nation.
Oriundus ex
Bolgarszeg -Falachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
2
Vienne, pano, cera
1 ex Triest
senceatibus Ian
aliisque necessaries
utensilibus.
Coron.
2
Fornicem Coronae
horns ex Vienna et
Triest allatis in fu-
2 sam habet, in super
ex locis Turcicis
cera et gosipio.
bub, Sub
Incl.
Mag.
Coron.
Oriundus ex locis
Turcicis Graecus,
hie tamen in Bolgarszeg
natus, ternpus
accesus genitorum
ab anno 1709.
Coronae fornicem
Triest et locis Tur-
1 eicis bonis. dictissi-
i- mam fornicem potibus
habet, gosipio
et bacamis.
Sub
Incl.
Mag.
Caron.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
1
Coronae ex Vienna
Triest et locis Turcicis
bonis ditissi-
1 mama fornicem potibus
habet, gosipio
et bacaniis.
Sub
Incl.
Mag,
Coron.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
1
Coronae collectas
res venales ad Turcicas
effert terras,
inde huc gosipium
2 lanam, pelles, soleales,
vina ex Vienna
autem aromata
Coronae et fornicern
habet.
Sub
Incl.
Mag.
Coron.
Oriundus ex
Bolgarszeg na-
Barre Valachus.

Mercatorum.
Nomina
12. Dumitru
Csurcu
consocius
Voiku Nyicu
3. Petru Setraru
Cons. Teodor
Csurcu
Nicola Setrar,
Florea et Vasile
Stan
I
Habent Sodales
Tyrones
___
14. Juon Lebu _
15. Tyiru Lazar
16. Bucur Pulpas
consocii
Bucur Oprea et
Nicolai ejus filii
17. Joan Moldovan
consocius
Stoics George
18. George Voiku
Petna
19. Juon foenovits
of
g
E-i
-Quibus praecipue
Mercatorum? Quales
merces praeter
ordinarias divendere
solet
Ex Valachia ferunt
gosipium, pelles,
soleales, vinum et
vulgo scumpiam in
Civitate Coronensi
fornicem providet
venalibus.
Ex Corona collectas
venales terris Turcicis
infert inde huc
gosipium, lanam,
bacanias, pelles
soleales, ceram,
porcos, vinum, boves,
sericum, gosipium
et vulgo scum-
peam effert.
Ex Corona collettas
res venales
terris Turcicis, infert
inde huc vinum,
pisces.
Ex Valachia vino
proprio.
Ex Corona collectas
res venales ad
loca Turcica infert,
inde hue gosipium,
sericum, vulgo
scumpiam, pisces,
bacanias.
Ex Corona venales
effert ad loca Tur-
Cuius Jurisdictionisintuitu
merca_
tura sit
Sub
Incl.
Mag.
Coron.
Sub
Incl.
Mag.
Coron.
Sub
Incl.
Mag.
Coron.
Sub
L M. C.
Sub
I. M. C.
53
Uncle oriundus sit?
Quam diu hit loci
nempe Coronae
commoratur?
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Ya-
lachus natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
ncttione.
Oriundus priores
Valachia ab anno
1735. Alter ex Bolgarszeg,
natione
Valachus.
cica, inde huc in- Sub
fert pelles, soleales
gosipium, lanam et
I. M. C.
scumpiam.
Ex Corona collectas
res ad terras Turcicas
infert, inde Sub
hue effert gosipium 1. itg. c.
pelles, soleales, lanam
et scumpiam.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Ex Corona venales
collectas infert ad Sub
loca Turcica, inde
,..,
gosipium effert I. M. U.
ad ista.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.

54
Mercatorum
Nomina
20. Dumitru Joan
21. Toma George
22. Mam ie
George
23. Petru
Beligrad
24. Simeon Hertz
25. Gabrila
Chr istia
26. make Leca
27. Lylka Leka
consoc. frater
Lylka Radu
28. Nikola Du-
mitrasko
29. Radu Maria
consocius
Stirbu Nyika
Habent Sodales
Tyrones
T. G
11
[
- Ex Corona collec-
___
Quibus praecipue
Mercatorum? Quales
mercer praeter
ordinarias divendere
solet
Ex Corona collectas
res infert ad
loca Turcica, inde
hue effert lanam
et vina.
Ex Corona. collet-
_: tas venales infert
ad loca Turcica,
inde effert vina
Ex Corona collectas
res venales
evehit adusum
Turcicae terrae.
Ex Corona collectas
res effert ad
Turcica, inde fert
vina hue et vulgo
scumpiam.
Ex Valachia effert
vina.
Ex Valachia hue
_fert vina et lanam.
Ex Corona collettas
res effert locis
Turcicis, inde n de
h
infert pisces.
Coronae fornice
gaudet et inde collectas
res ad terras
1 Turc. effert, inde
hue bacan. et alias
res venales Turcicas
-tas ad terras Turcicas
infert, inde
hue vinum et alias
res effert.
Ex Vienna et Graetz
allatis venalibus ditam
fornicem Co-
_ronae habent et ex
Turciagosipium,bacamas
et vulgo bagazian
quostantur.
Cuius Jurisdicti6nisintimtomercaturae
sit
Sub ,.,
I. M.
Sub
I. M. C.
Sub
I. M. C.
Sub
I. M. C.
Sub
I M. C.
Sub
I. M, C,
Sub
1. M. c.
Sub
1. M. c
Sub
I. M. C. u .
Sub
I. M. C.
Unde oriundus sit?
Quam diu hie loci
nerripe Coronae
commoratur ?
Oriundus ex
Bolgarszeg Trotlachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg natione
Valachas.
Oriundus ex
Bolgarszeg nahone
Valachus.
Oriundus ex
Bolgarszeg na-
tione Valachus.
Oriundus ex
Bolgarszeg natione
Valach -us.
Oriundus ex
Bolgarszeg natione
Valachus.
Oriundus ex
Bolgarszeg natione
Valachus.
.
Oriundus ex Valachia
ab anno
1747.
Oriundus ex
Bolgarszeg natus
Valachus. Secucamas
dus ex Turcia
ab anno 1761.

Mereatoru.m.
Nomina
30. Antonia Constandin.
31. Opra Flora
32. Niculae
Stroie
33. Barbu Csape
34. George
Fagorel
35. George Grecu
Bogdan
36. Barbu Szimbatin
37. Voiku Geurin
38. Juon Sukan
39. Radu Suhan
jiabent Sodales
I
n9
x
1
g 3
,co
f-4
H
_ _
Quibus praecipue
Mercal-orum? Quales
merces praeter
ordinarias divendere
solet
Ex regionibus Turcis.
hue effort gosipium,
sericum,
bacamas, gosipia.
Ex reg. Turc. effert
vina.
Cuius Jurisdictionisintuitumercaturae
sit
Sub
L M. C.
Sub
I. M. C.
Ex Corona collectas
venales ad loca
Turc. efferendo, in- Sub
de hue lanam et
pelles, soleales
L M. C.
infert.
Ex Corona col. yen.
ad reg. Turc. effe- Sub
rens, inde hue fert ,.,
bacanias et vulgo I. M. U.
scumpiam.
Ex Corona collettas
yen. effert ad Sub
Turc. Pisces. inde hue I. M. C.
pieces.
Ex Corona collectas
res venales ef- Sub
fert in Turciam,
nude hue bacanias, I. M. C.
pisces.
Ex Corona collectas
venales ad ter- Sub
ram Turc. efferens,
inde hue pisces I. M. C.
reducit.
Ex Corona collectas
venales ad Banat
ferens, inde
reducit figulialia
color et res plum-
beas.
Ex Corona collet
tas venales ad Banat
fert, inde hue
praecipue lananr.
Ex Corona colletfas
venales.
,
Sub
L M. c
'
Sub
1. M.
C.
Sub
I. M. C.
55
Unde oriundus sit?
Quam diu hic loci
nempe Coronae
commoratur?
Oriundus ex
Turcia ab anno
1738.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
Moldavia ab
anno 1762.
Oriundus ex
Bolgarszeg Iralachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
region Turc.
ab anno 1754.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Va-
lachus natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.

56
Mercatorum
Nomina
40. Radu Gyinoi
41. Juon Stinge
42. Juon Priscu
43. Barbu Katane
44. Vaszile Marin
45. Opra Peligrad
Habent Sodales
Tyrones
46. Vaszil Oltyan
consocius
lition Kemeran
47. Toder Birt
consocius frater
Radu Birt .
48. Radu Buda
consocius frater
Stan Buda
49. Oprea Sfete
50. Mane Manule
51. Juon Musat
Moldovanu
' d
I
Quibus praecipue
Mercatorum? Quales
mercer praeter
ordinarias divendere
solet
Cuius Jurisdictionisintuitumercatura
sit
Ex Corona collet
tas venales, ad ter- Sub
ram Tureicam, in- I. M. C.
fert inde huc pisces
Ex Corona collectas
venales ad tersubras Turcicas effe-
rendo, inde hue 1
. M. c
boves et porcos
infert.
Ex reg. Turc. huc Sub
pellit porcos et
boves, Lamo.
Ex Valachicis ter- Sub
ris lucratur porcis
Lanio. I. M. C.
Ex Corona coll. Sub
yen. ad terras Turc. ,. .m. r,
eff.inde hue pisces.
.. ,
I' M. '''
Ex Corona coll.
yen. ad terras Turc. Sub
effert, inde e h ue
M.
pisces.
I. C. ' ''"
Ex Corona coll. ad
terras Turc. effe- Sub
runt inde huc T m M. C.
pisces.
Ex Valachicis ter-- Sub
ris huc infert pisces I. M. C.
Ex terris Turcicis Sub
hue adfert
adfert pisces. I. M. C.
Ex terris Turcicis
hue adfert pisces Sub
et Corona co 11ec tas
T. M. c
ven. ibidern uffert.
Ex Valach. terris Sub
quostat vino pisci- , .,,, r.,
bus, porcis, ovibus.
Ex Corona coll.
ven. ad terras Turc. Sub
effert lanam, pis- I. M. C.
ces importat.
Unde oriundus sit?
Quam diu hie loci
nempe Coronae
commoratur ?
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
_
Oriundus ex
Bolgarszeg Ya-
lachus natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Va-
lachus natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Va-
lachus natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Tra_
lachus natione.
Oriundus ex.
Bolgarszeg ra-
luchus nations.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione..
Oriundus ex
Moldavia ab
anno 1743.

Mercatorum
Domina
52. George
Moldovan
53. Sztan Inasu
54. Arszenie
Cimpuluntzsan
55. Opra Pityis
56. Dumitru
Pityis
57. Dumitru
Keluroi
consocii
Juon Benitz et
Florea AnKusel
Habent Sodales
I
Summa 80 7 9
0
,..'
1 Tyrones
Quibus praecipue
Mercatorum? Qua-
lee merces praeter
ordinarias divendere
solet
Cuius Jurisdictionisintuitomercaturae
sit
Ex Corona collet-
as
yen. terris Tur- Sub
cicas infert, inde L M. C.
huc nihil.
Ex Corona coll.
ven. terris Turc. Sub
effert, inde hue pis- L M. C.
ces, lanam.
Ex Valachia huc
effert porcos, oves
boves, Lanio.
Sub
'
....
I. ill C.
'-'
Ex Valachicis ter- Sub
ris effert porcos
eves boves, Lanio' . I. M. C.
Ex Valachicis terris
fert oyes, boves
et porcos, Lanio.
Et hi tres ex terris
Tm.eicis pore's, bovibus
et ovibus,
quos tantur sunt
Laniones.
Sub
1* M. C.
Sub
I. M. C.
57
Unde oriundus sit?
Quam diu hit loci
nem pe Coronae
commoratur ?
Oriundus ex
Moldavia ab
anno 1744.
Oriundus ex
Bolgarszeg Yalachus
natione.
Oriundus ex
Transilvania ab
anno 1739.
Oriundus ex
Bolgarszeg
lachus natione.
Oriundus ex
Bolgarszeg Valachus
natione.
Oriundi ex
Bolgarszeg, na-
.
Valachi.
Praeter hos Quaestores a potiori parte sunt opifices, propriis
manalibus fabricant ladices majores et minores, tapices et
zonas. Cuius quidem commissae ac delincatae Tabellae seriem sigillo
nastro universali corroboravimus cum oppositione trium personam
commembrorum nostros ac Expeditoris huius nominatione. Anno
Die ut supra notatis.
Va-
Antonius Silvester m. p.

58
(Abschrift). 2. TAKE
kare crate pe Perszoanele szau famyle dela Compania Gretsilor
kare au kasze schi kare nau, kare sched
P-I
0
7,'
1
,Fa
p-;
Z
Numele
Companistilor
Schade
in
Tsetate
Schade
in
Bolgarszeg
Are
kasza
Nu are
kasza
1 Ianakje Dimitriu In tsetate nu are
2 Ioan Hrisztu Bolgarszeg kukasza
3 Hadsi Dimitrake Bolgarszeg kukasza
4 Trandafir Duka hi tsetate nu are
5 Dimitrius Bulgar In tsetate nu are
6 Constandin Kiru In tsetate nu are
7 Georgius Nikolau InBolgarsz. are
8 Georgiu Popp InBolgarsz. are
9 Petrus Manole In tsetate nu are
10 Markus Georgiu InBolgarsz. nu are
11 Athanaszie Mihael In Bolgaxsz.
12
are
Mihail
Popa Dimitriu In tsetate nu are
13 Dima Zamfir InBolgarsz. are
14 Margarit Ioan In tsetate nu are
1-1
din Braschov, kare szint Grets de Matzidonia, kare szint Bolgary,
in Tsetate, schi kare sched in Bolgarszeg. (1800).
Iaste
Grek de
Matzidonia
Grek
Grek
-
7.-1
Iaste
Bolgar
szau
Szirb
Iaste
Rumun
sau
Kotzovlach
Reflexiy
Bolgar Din Bolgaria dela Rakovitze Bulgar.
Bolgar
Atsesta jaste Grek de Matzidonia. Dare
are kasza lui.
Atsesta jaste dela Szelistra din Bol-
garia.
Atsesta jaste Grek de Matzidonia fore
kasze.
Bolgar Iaste dela Bolgaria, dela Rusch.
Bolgar
Bolgar
._.
Rumun
Rumun
Dela Bolgaria jaste neszkut dela Arvandokory.
t
Neszkut la Bolgarszeg, schi Tateszeu
au fost szupt Magistrat.
Iaste Rumen dela Kempelung din
Tzara Rumeniaszke.
Iaste Rumun neszkut din Tzara Rumuneaszke
dela Kempina.
Grek Iaste Grek de Matzidonia.
Grek Iaste Grek de Matzidonia.
Kotzovlach
Neszkut din Tzara Turtsaszke.
Grek Grek de Matzidonia.
Grek Iaste Grek de Matzidonija.
59

60
2.
1
,.5
Numele
Compardstilor
Schade
in
Tsetate
Schade
in
Bolgarszeg
Are
kasza
15 Kozma Dimitriu In Bolgarsz. are
16 Dumitru Nicolau In tsetate
Nu are
kasza
17 Mihail Georgiu In tsetate nu are
18 Enakie Trandafir In Bolgarsz. are
19 Georgye Dima InBolgarsz. are
20 Neliku Obreszku InBolgarsz. are
21 Georgye Scherban In Bolgarsz. nu are
22 Todor Dimitriu In tsetate nu are
23 Alexie Hadsi Genu InBolgarsz. are
24 Georgye Kostandin InBolgarsz. are
25 Dimitriu Kiritze In tsetate nu are
26, Nicolau Georgiu In tsetate nu are
27
aeritis
Mer 0
Alexandru In Bolgarsz. are
28 Antoniu Constandin In Bolgarsz. nu are
29 Josi Hadsi Barbu In tsetate are
30 Luka Adam In tsetate nu are
Iaste
Grek de
Matzidonia
Grek
Grek
Grek
Grek
Grek
Grek
-
Iaste
Bolgar
szau
Szirb
Taste
Rumun
sau
Kotzovlach
Rumun
R e f l e x i y
Rumen din districtul Sibifilui, dela
szkaunul Selischty.
Bolgar Bolgar dela Tserna vede din Bolgaria.
Bolgar
Bolgar
Bolgar
Bolgar
Rumen
Neszkut in Tzara Rumeneaszke la
Balte dela Vlaschka.
Iaste Grek de Matzidonia.
Rumen Neszkut la Bolgarszeg, Rumen.
Dela Ruschtsuk.
Rumen Rumen dela Bolgarszeg.
Rumen Din Banat.
Dela Ruschtsuk.
Grek de Matzidonia.
Grek de Matzidonia.
Iaste Grek de Matzidonia.
Grek de Matzidonia.
Iaste neszkut la Bolgarszeg, schi moschu
seu au fost szupt Magistrat.
Dela Bolgaria dela Tserna vode. Kaszalui
jaste la schkey.
De Bolgaria.
61_

62
;-,
>,
7-4
B
0
$-:
Numele
Companistilor
Schade
in
tsetate
Schade
in
Bolgarszeg
Are
kasza
Nu are
kasza
31 Petrus Vaszilye InBolgarsz. nu are
32 Dimitrie Antoniu
33 Kiriadis Margarit In tsetate nu are
34 Constandin Panajot In tsetate
35 Hadsi Kiriak Jotu In tsetate
36 Dumitru Scherban InBolgarsz.
37 Ianku Georgiu In tsetate nu are
38 DiamandiDimitriu InBolgarsz. are
39 Petru Georgiu In tsetate nare
40 Georgiu Petro vits -- InBolgarsz. nare
41 Vidua Iani Stephan InBolgarsz. are
42 Todor Mitsu InBolgarsz. are
43
Gergi
Vidua
Karkaleky
InBolgarsz. are
44 Vid. Dumitru Voiku InBolgarsz. nu are
45 Vid. Panajod Szterie InBolgarsz. are
46 Vid. Ian Lago InBolgarsz. nu are
Iaste
Grek de
Matzidonia
Taste
Bolgar
szau
Szirb
Taste
Rumun
szau s
Kotzovlach
Rumen Dela Krajova.
Reflexly
Grek Schade la Bukureschty ku totul. .
Grek Grek de Matzidonia.
Grek
Caramanli
Dela ogna din Moldava.
Rumen Neszkut, kreszkut Rumun dela Schkey.
Kotzovlach
Rumun de Tzara Tartsaszke.
Grek -Grek de Matzidonia.
Rumen Neszkut la Krajova Rumen.
Rumen Neszkut la Bolgarszeg.
Rumenke Neszkute Rumune dela Schkey.
Rumene Neszkute Rumune dela. Schkey.
Neszkute la Schkey ku kasza jey Rumene.
Rumene Neszkute Rumenke la Schkey.
Neszkute la Schkey.
Rumene Neszkute Rumene la Bolgar.
63

64
4
47
Numele
Companistilor
Vid. Hadsi Ioan
Bobeszku
Schad&
in
tsetate
Schade
in
Bolgarszeg
Are
kasza
InBolgarsz. are
48 Vid. Pana 'loan - InBolgarsz. are
49
Vid.
Panajod Dumitru - InBolgarsz. are
50" Vid. Zamfir Marku - InBolgarsz. are
51
Nu are
kasza ,
Vid. Manole M..
Kostandin In Bolgarsz. nare
OD el= lax. a tziy
Atseschtja szint Grets de
Matzidonia fore kasze, dupe
szunetul privelegtilui
1. Trandafir Duka
2. Marku Georgiu
3. Margarit Ioani
4. Dimitriu Kiritze
5. Nikolaje Georgiu
6. Dimitrie Antoniu
7. Kiriaki Margarit
8. Kostandin Panajod
-
Atsestia szint Grets
ku kasze, inprotiva privelegtilui
1. Ian Hristu
2. Athanaszie Mihail
3. Dima Zamfir
4. Enakje Trandafir
5. Georgye Kosztandin
6. Margarit Alexandru
7. Diamandi Dimitriu
-
Iaste
Grek de
Matzidonia
Iaste
Bolgar
szau
Szirb
Iaste
Rumun
szau
Kotzovlach
R e f l e x i y
- - - Neszkute la Bolgarszeg.
- - Rumene Din Parintz szupt Magistrat ku kasze.
- - Rumene Neszkut la Schkey Rumene.
Neszkute la Bolgarszeg szau Schkey
- - Rumene Rumene ku kasze.
- - Neszkute la Schkey.
7De11 1 ar at ziy
Atseschtja szint Bolgar
- szau Szirby ku kasze schi
fore kasze
1. Enakie Dimitriu
2. Hadsi Dimitrake
3. Dimitrie Bolgar
4. Kostandin Kiru
5. Georgiu Nikolau
6. Dimitriu Nikolau
7. Veliku Obreszku
8. Alexie Hadsi Genu
9. Fosi Hadsi Barbu
10. Luka Adam
.
Atsestja szint Rumuny
ku kasze schi fore kasze.
65
1. Georgye Pop
2. Petru ,Manole
3. Mihail popa Dimitriu
4. Kozma Dimitriu
5. Mihail Georgiu
6. Georgye Scherban
7. Todor Dimitriu
8. Petru Vaszilje
9. Dumitru Scherban
10. Ianku. Georgiu
11. Petru Georgiu
12. Georgye Petrovits
13. Vedua Tani Stephan
14. , Todor Mitsu
15. Georgiu Karkaleki
16. Dimitru Voiku
17. ,
Joan Lag o
5

66
7Dek1 ar atzi.. 3r
Atsestja szint Rum uny ku kasze suhi fore kasze
18. Vedua Pana loan
19.
20.
21.
n
n
n
Panajod Dimitriu
Zamfir Marko
Panajod Szterie
22. Vedua Manole Hadsi
Constandin
23. n Hadsi loan Bobesku
24. Antoniu Constandin.
Beglaubigung laut G. A. XXV ex 1881 stempelfrei. Mit dem
im Kronstadter Stadtarchiv unter MZ. 633/800 verwahrte Originale
vollkommen gleichlautend.
Kr onst ad t, am 23-ten Janner 1883,
Masolat.
Inclyte magistratus !
3.
Fr. Stenner,
Archtvar.
Ad receptionem declarationis hujatum Graecorum eorundem
oratorium neo erectum frequentantium, intuitu retentionis vel
abrogationis praesbyterii Vallachici pro nunc apud idem oratorium
fungentis, nobis datae ejusdem Inclyti Magistratus exmissioni,
ab officio satisfacturi, posteaquam solito modo tempestine
injunctum et publicatum fuisset, unum quemque Graecorum
pro 14-ta Octobris anni currentis ad cultum antemeridianum,
praemisso in suo oratorio inomisibiliter et de necesse comparare
debere, ex tunc finito cultu divino eosdem Graecos ibidem coram
nobis scorsum et singilatim constituendo, nos eosdem super eo,
an praesbyterium Valachicum retinere vel abrogare cupiant?
serio interrogasse datamque eorum declarationem cum appositions
nominis et cognominis eorum juxta tabellain subsequentem
fideliter descripsisse et hisce desuper referre humillime sustinuimuS.
I

TABELLA
super eo factae declarationis Graecorum hujatum quinam consentiant
in retentione praesbyterii Valachici apud oratorium
Graecorum et quinam dissentiant in eodem.
N o m i n a Consentit Dissentit
stimmen fur
die Beibehal-
tung
67
stimmen gegen Die Beibehaltung
Dumitru Diamandi 1 des walachi-
Hadsi Barbul Fotte 1 schen Pfarers
Koszte Dsanli 1
Panajott Szterik 1
Pana Ivan 1
Kosztandin Antoni 1
Ioan Czarefalti 1
Michael Alexovits 1
Ioan Popovits 1
Mihaly Czimbru 1
Manole Saffranos 1
Iosiff Pelligradt 1
Ducka Melankovits 1 --
Martin Saffranos 1
Iocka Sztatye 1
Christoph Michael 1
Gyorgye Mavrodin 1
Dumitru Orgyidan 1
Jenatyi Dumitru 1
Gyorgye Manoile 1
Gyorgye Marko 1
Gyorgye Popovits 1
Thodor Rudolph 1
Jene Kriszte 1
Anasztaszi Marco 1
Niko lay Stephan 1
Sztavro Szpiro 1
Ioan Margariti 1
Tanaszi Mihalovit 1
Dumitru Nikolai 1
Gyorgye Pope 1
Mihaly Popovits 1
Nikolaus Nikolai jun. 1
Sztamulle Koszte 1
Ionnitze Petza 1
Gyorgye Arszeni 1
5*

68
N o m i n a Consentit Dissentit
Gyiirgye Nechifur 1
Kosztand Kirru 1
Gyorgye Nikka 1
Manolle Kallfunits 1
Panajott Hadsi Nicka 1
Vaszille Szpirru 1
Zamphir Marcko 1
GyOrgye Koszte 1
Hadsi Dim. Robeszkul 1
Dima Zamphir 1
loan Bogyits 1
Hadsi Ioan Bobeszkul 1
Dumittru Dimma 1
Dumittri Szirbu 1
Manolle Hadsi Koszt. 1
Anasztaszi Kosztandin 1
Quibus in reliquo solito respectu indesinenter perseveramus.
Inclyti Magistratus Coronae die 14-ta Octobris anni 1782
humillimi servi:
Marcus Anton Drandt m. p. Iohan.n. Georg Trausch m. p.
senator. senator.
Im Sinne des G. A. XXII ex 1881 ist die Beglaubigung
stempelfrei.
Mit der im Kronstadter Stadtarchiv unter M. Z. 2470/292
verwahrten amtlichen Abschrift vollkommen gleichlautend.
Kr onstad t, den 17-ten April 1883.
Fr. Stenner
Stadtarchivar.
4.
Noi mai josu iscalitii anume, vediendu, ca, sau aflatu nesce
negutietori din cetatea Brasiovului si au cumperatu unu fundusu
cu casa dimpreuna, dara cu acelasi gandu bunu, si tuturoru de
folosu spre rugatiune catra Dumnedieu, ca, dupa inaltele Porunci
imperatesci cu slobodienia inaltului Guberninium cu tOta chieltuiala
DDloru se faca aici in cetate o casa mai mare pentru ruga
lui Dumnedieu, pentru care de multa vreme era de trebuintia si
siacum mare lipsa avemu pentru acesta.

Antaiu: ca noi negutiatorii greci si roman, cari suntemu
sub Jurisdictiunea cinstitului Magistratu si totudeuna in cetate
- siedietori, care unii dintre noi avemu casele nOstre si copii, si
unii suntemu bolnavi de slabiciunile batranetieloru, si de saru
intempla vre-o betejala de graba la vre unul dintre noi, diva s6u
nptea nu va fi cu putintia a iesi din cetate alergandu in Bolgarszekiu
la preoti si la Beserica, pentru aceea mare trebuintia
avemu de a fi in cetate preotu si casa de ruga lui Dumnedieu.
Alu doilea: Negutietorii cei strain, cari vinu pentru cornercium
ce se face aicia, si acestia totu in cetate siedu pana gatescu
marfa lora care si acestia cu mai mare bucurie si mai
multi saru indemna a veni, sciindu, ca este casa de ruga lui
Dumnedieu in cetate.
Alu treilea: si pentru catanele imperatesci, care suntu de
legea grecesca, mai lesne si mai cu siguritate aru fi a merge in
ruga lui Dumnedieu, candu am fi in cetate, decatu se-i duca cu
mare padia afara in Bolgarszekiu la Beserica.
Alu patrulea: si afara dintru acestia, si alti Omeni mai prosti,
cari suntu de legea ac6sta atItu cei de aicia, catu si cei ce vinu
din alte parti in tergurile, ce se facu aici in Cetate, cu mare bucurie
aru veni si aru asculta sfanta ruga, si aru multiami impreuna
cu noi cu toti lui Dumnedieu, si prea milostivului Imperatu
si cinstitului Magistratu. Pentru acesta noi cu totii
dinpreuna ne rugamu de cinstitu]u Magistratu si poftimu, ca prin
recomendatia Marieloru VOstre dupa memorialulu, ce au datu
acesti Negutiatori , cari au cumperatu fundusulu pentru tr6ba
acdsta si voru se puie si alta chieltuiala dela DDloru ca se pOta
trai si preotulu acela, care va fi de slujba fora se dee
altulu cinevasi vre-o plata, asia si Mariile VOstre -si faceti
bine si se fiti intru ajutoriu, ca se capete slobodienia se se faca
acesta bine, care nu 'Ate sa fie nici la unu chrestinu spre reutate,
dare mai tare tuturoru de folosu pentru rugatiune catra
Dumnedieu, si noi remanemu totu de una plecate slugile Mariiloru
VOstre.
Br asiovu 1786, Januarie 28.
Joan Bogits m. p., Gioka Eustate m. p., Emanuel Calfovits m. p.,
Thoma Calfovits m. p., Mihael Csimbru m. p., Emanuel Sofranos m. p.,
Christof Michael m. p., Nikolaos Stefan m. p., H. George
Pernea m. p., Dimitrie H. Pernea m. p., Demetrius Dima m. p.,
Joan Kapritz m. p., Duca Melencovits m. p., Michael Alexi m. p.,
Martin Sofranos m. p., Constandin Dsanly m. p., Christof M. m. p.,
Nicolae Stefan m. p., George Popovits m. p., loan Popovits m. p.,
Anastase Stefan m. p., Dumitru Orgidan m. p., Jenake Marcu m. p.,
Dumitru Lazar m. p., D. Atbanase m. p., George Mavrodin m. p.
69

70
5.
Noi mai josu iskaliti, anume burgeri jurati sub cinstitulu
Magistratu alu Brasiovului, si alti mai multi, cari suntemu de legea
grecesca vediendu, ca s'au aflatu nesce negutiatori de aici
din cetate anume Dumitru Dima, Costa Dsanly, Christoforu Michailu
si Niculae Stefanu, carii au cumperatu unu fundusu cu
casa dimpreuna, dara cu acelasi gandu bunu si tuturoru de
folosu spre rugatiune catra Dumnedieu, ba dupe pre inaltele porunci
imparetesci cu slobodieni'a pre inaltului Guberniu, cu t6ta
cheltuial'a DDloru, sa faca aici in Cetate o casa seu Biserica
pentru rug'a lui Dumnedieu, pentru care de multa vreme era de
trebuintia, si si acuma mare lipsa este pentru acest'a, fiinduca
si noi totu mestesiugulu si negotiatoria nOstra in cetate avemu
si trebue sa fimu in tete dilele in cetate, si pona sa mergem din
cetate in Bolgarszekiu la Beserica, in cetate ne remane lucrulu
josu, Ora candu va fi in cetate o casa pentru rug'a lui Dumnedieu,
atunci va fi neue mai lesne si mai bine pentru negotiatoriea,
carea o avemu in cetate. Pentru acesta si noi cu toti
dimpreuna ne rugamu de cinstitulu. Magistratu si de inaltiatulu
Guberniumu, ca dupa memorialulu ce au datu acesti negotiatori,
cari au cumperatu fundusulu pentru treb'a acesta, si voru se puie
si alta chieltuiela dela DDloru, ca sa pOta trai si preotul acela,
care va fi de slujba, fora se dee altulu cinevasi vre -o plata,
sa li se dee slobodienie sa se faca acestu bine, care nu pOte sa
fie la nici unu chrestinu spre reutate, dara mai tare tuturoru de
folosu pentru rugatiunele catra Dumnedieu, §i vomu remane §i
noi rugatori catra Dumnedieu pentru indelungirea vietii a pre
inaltiatului Imperatu a pre inaltului Gubernium si a cinstitului
Magistratu, ramanemu totudeuna plecate slugile Mariiloru VOstre.
Anu 1786. Maiu 5_ Brasiovu.
Joan Stinge m p., Woina Woinovits m. p., Radu Stoika Pitis m. p.,
Thoader Katana m. p., Dutzu Butmaloiu m. p., Oprea Pitis m. p.,
Bukur Pitis m. p., Thoader Stinge m. p., Wassii Wolna m. p., Radu
Stinge m. p., Ioan Bobitz m. p., D. Otiutzoiu m. p., loan Stinge m.p.,
Ioan Navrea m. p., Florea Orgidan m. p., loan Banitiu m. p.,
Neculae Catana m. p.
6.
illustrissime Dontine Primarie Judex Coronensis !
Inclyte item Muyistratus,
Domini Domini Patroni gratiosissimi !
Ad demissam supplicationem sub nominibus Dumitru Dima,
Koszta Dsanly, Nikula Stefan et Michael Kristoff graecorum negotiatorum
et civium coronensium 28-a Januarii curr. 1786. Mu-

stritati Vestrae et Inclyto Magistratui eo sensu porrectam, ut
pro hujattbus coronensibus civibus graeci-ritus nu,rcatoribus domum
orationis vel etiam templum erigendum apud excelsas instantias
Illustritas Vestra et Incl. Magistratus obtinere dignetur ex rationibus
tunc etiam demisse recensitis et praecautibus, dolorose
tamen infrascripti intelleximus, quod eadem Illustritas Vestra et
Inclyt. Magistratus praenominatos quattuor negotiatores qua priorem
supplicationem subscribentes in praesentiam sui accersitos
verbo excelsi Regii Gubernii eo instruxerit, ut pro divind
cultu iidem supplicantes ad ecclesiam et parochiam Bo lgArszegiensem
se conferre velint, ex illo prout nos collimare possumus
fundamento, quod quattuor familias distincto oratorio gaudere
necessarium non esset. Cum autem i ii tantum qua funda
tones neo obtinendi oratorii praecitatam supplicationem promoverint,
insimulque ipsorum petitionem nos infrascripti numero 49
hospites et elves graeci ritus coronenses humillime sustineamus,
quorum intuitu Illustritas Vestra et Incl. Magistratus tenore etiam
benigni rescripti regii sub 4-a Julii 1781. sub No. guberniali 5833.
emanati distinctam et praeferentem manutentionem et reflexionem
habere debet, dignetur eadem Illustritas Vestra et Inclytus Magistratus
denuo hancce nostram humillimam obsecrationem excelso
Regio Gubernio substernere, cum praeseitis rationibus, quod nos
videlicet praenumerati hospites reflectendo insuper ad proles et
famulitia nostra congruentem pro uno oratorio numerum animarum
constituamus, praeterea qua elves ex ea etiam ratione,
quia diversis emergibilibus casibus vel infirmitatis vel nocturnis
vitae periclitationibus nec ecclesiam Bolgarszegiensem in tanta
distantia frequentare, nec abinde nocturno tempore pro casu
nempe urgenti exclusos parochos habere ad manus possimus. Ut
de eo taceamus, quod praeter nos plurimi supersint hic Coronae
quaestus gratia intervenientes et commorantes ritus graeci mercatores,
qui pariter, si oratorio necessario hic in civitate frui
possent, multo maiori alacritate ad faciendam quaesturam pro
bono publico horsum imitarentur. Quin, into ipsis chain regiis nilitibus,
qui ritus graeci sunt, multo securius et propius esset hic
in civitate ad aliquot, tantum passus de suis quarteriis rem divinam
accedere, quam ad tantam distantiam cum periculo etiam
profugii excurrere, deinde praedicti quattuor fundatores ita constitui
sunt et se obligant, quod non tantum oratorium, sed si
ipsis indultum esset, ecclesiam etiam erigere, deque subsistentia
parochi et necessariorum requisitorum ecclesiasticorum perennem
proprio aere adeoque sine aggravio vel cujusquam contributione
facturi sint provisionem. Ex his inquam rationibus, praevigentibus
Regiis etiam Ordinationibus congruis Illustritas Vestra et Incl. Magistratus
nobis qua possessionatis civibus et juxta benignum
Regium Rescriptum sub 24-a Martii 1783. Nris 2035. et ad hoc
subsectum Guberniale Decretum sub 8-a Julii 1783. Nris 5066.
71

72
emanatum dignetur inquam Illustritas Vestra et Inclytus Magistratus
nobis, qua zibi subjectis et possessionatis civibus -et per
hoc a graecae comqagniae gremio jam elevatis, justa et nemini
praejudiciosa hacce nostra in supplicatione apud altiores instantias
efficaci sua interpositione mediante adesse, ut oratorium vel
ecclesiam pro fructu animarum nostrarum hic in civitate coronensi
erigere possimus, cum jam fundua hoc fine a praedictis
benefactoribus praeemptus habeatur, ne secus majoribus fatigiis
et expensis spiritualem nostram consolationem adhuc repetere
necessitemur, super quibus consolatricem resolutionem exorantes,
sub perpetua veneratione remanemus
Illustritatis Vestrae
et
Inclyti Magistratus
Johann Bogyits,
Gyoka, Szlayi,
Demetrius Dima,
Johann Kapritz,
Emanuel. Kalffovits,
Thomas Kalffovits
Michael Csimbru,
Emanuel Safranos,
Martin Safranos,
Sztamule Kosztd,
Anasztaszi Adsivulku,
Panajot Nikulau,
Johann Popovits,
Annasztaszi Steffan,
Annasztaszi Marku,
Dumitru Urgidan,
Jenatyi Reutz,
Dumitru Lazar,
Johannes Szatafatyi,
Constantinus Dsanliu,
Christoph Michael,
Nikulaus Steffan,
Hadzsi Gyorgye Perne,
Dumitru Hadzsi Perne,
Duka Melankovits,
humillimi servi
Michael Alexis,
Johann Ioan,
Zacharias Koszta,
Georgics Popovics,
Mann Marinn,
Demeter Anaszthaszie,
Theodorus Rodolph,
Gyeorgye Mavrodin,
Juon Sztingye,
Vojna Vojnovits,
Radu Sztingye,
Juon Bobitzu,
Radu Sztojka Pitis,
Thod. KatanaButmelaj,
Dumitru Opra Pitis,
Thoader Sztingye,
Bukur Pitis,
Vaszi Vojna,
Dumitru Otzutzoiu,
Juon Sztingye jun.,
Juon Navrea,
Florea Urgidan,
Nikula Katana,
Juon Banitza.

Abschrift.
Nr. 3997/gubern.
7.
Hochloblishes konigliches Landes-Gubernium!
In Folge hohen unterm 16. Marz 1. J. unter der 1619.
Nummer erlassenen Verordnung hat der Magistrat nicht ermangelt
den hiesigen vier griechischen Handelsleuten, welche die Erlaubniss
ein Oratorium in der Stadt zu errichten, angesucht, davon, dass
ihnen diese Erlaubniss nicht zugestanden werden konnte und
selbige vielmehr zur Verrichtung ihres Gottesdienstes an die
obervorstadter Kirche und Pfarre angewiesen worden, gehorig zu
verstandigen. Nachdem aber diese Bittsteller hierauf erklart, dass
die das Ansuchen nicht ftir sich allein, sondern im Namen aller
iibrigen in der Stadt beflndlichen griechischen Kaufleute gestellt,
und die vier nur als Fundatores die Besorgung und Aushihrung
dieses Werkes fiber sich genommen und bald darauf auch die
fibrigen nichtunirten hiesigen Burger und Kaufleute an der
Zahl 49 das namliche Gesuch wiederholt und die Beschwerlichkeit
vorgestellt, welche bei ihnen mit der Austibung gottesdienstlicher
Handlungen in der obervorstadter Kirche verkniipft
sei, indem sie wegen Entfernung derselben bei schwachen und
kranklichen Umstanden weder die Kirche besuchen, noch auch
die Geistlichen gleich bei der Hand haben konnten, ausserdem
auch oftmal an ihren Handlungsgeschaften gehindert werden
milssten, so haben wir keinen Anstand nehmen dUrfen, das von
samratlichen griechischen Kaufleuten in hiesiger Stadt wiederholt
angebrachte Gesuch Einem hochloblichen Landes-Gubernium unterthanigst
zu unterlegen und urn die fernere hohe Verftigung zu
bitten, die wir in Ehrfurcht beharren Eines hochloblichen koniglichen
Land es-Guberni urn
Abschrift.
Kronstadt, den 26. April 1786.
8.
Unterthanigste
Petrus v. Suvald m. p.
Marcus Tartler m. p.
Secrettr.
Extractus protocolli Magistratus Coronensis.
ddo. 29. Mai 1786.
Nr. 103. Das hochlobliche Gubernium referiret unterm 9-ten
Mai a. c. Nr. 3997. auf die in Betreff der von den hiesigen grie-
.
73

74
chischen Kaufleuten angesuchten Erlaubniss, ein Bethaus errichten
zu diirfen, gemachte Vorstellung, dass da mittelst dem unterm
1-ten Mart. 1. J. No. 1113. und 1714. dergleicheh Angelegenheiten
ganzlich denen Magistraten tiberlassen worden, der Magistrat diesen
Gegenstand nach Massgabe der bestehenden allerhochsten
Verordnungen entscheiden soil.
Es wird hierauf die von 49 Familien-Hauptern unterschriebene
und dem Magistrat eingereichte Bittschrift, worinnen
sie um die Erlaubniss ein Bethaus in der Stadt fur die hiesigen
Griechen erbauen zu diirten bitten, reasumiret, und
denen Supplicanten, ehe und bevor ihrem Petito deferiret werden
kann, in Gemassheit derer wegen Erbauung neuer Kirche
erflossenen allerhochsten Verordnungen fiber nachstehende
Punkte standhafte Auskunft und glaubwurdige Beweise vorzulegen
bedeutet:
1. Woher sie die Kosten zu Erbauung der Kirche herzunehmen
gedenken, und wie die Wohlthater, welche die Bestreitung
derselben etwa auf sich genommen haben, heissen?
2. Dass these Wohlthater durch diesen Kirchenbau sich
und den Ihrigen keinen fuhlbaren Schaden _zuftigen?
3. Das selbige sigh reversiret haben wegen der diessfalls
bestrittenen Unkosten nie an Jemanden einige Anforderung
machen zu wollen ?
4. Woher sie den Geistlidhen bei der zu erbauenden
Kir'che unterhalten wollen ?
9.
Loblicher Magistrat!
In Gemassheit der unterm 29-ten Mai anni currentis -erhaltenen
Magistratual-Resolution, worinnen uns in Betreff der angesuchten
Erlaubniss, ein neues Oratorium oder Kirche errichten
zu diirfen, verschiedene Punkte zur Beantwortung vorgelegt worden,
nehmen wir uns die Freiheit Einem lob]ichen Magistrat als
unserer verehrungswiirdigen Obrigkeit auf die uns mitgetheilten
Fragen folgende standhafte und unveranderliche Erklarung zu
unterlegen, und zwar auf die
1-te Frage : Woher die Kosten zu Erbauung dieser Kirche
herzunehmen seien und wie die Wohlthater heissen ?
Erklarungen :
Unterzeichnete Wohlthater haben sich fest entschlossen
die zur Erbauung der angesuchten Kirche erforderlichen Kosten
selbst aus dem eigenen Vermogen zu bestreiten.

2-te Frage: Ob diese Wohlthater hiedurch sich und den
Ihrigen nicht etwa einen fithlbaren Schaden zufiigen dtirften ?
Unsere Vermogens-Umstande werden hiedurch nicht im
Mindesten geschwachet, und wird folglich hiedurch weder uns,
noch denen unserigen ein fithlbarer Schaden zugefiiget.
3-te Frage : Dass sich die Wohlthater reversiren sollten
wegen denen diesfalls bestrittenen Unkosten nie an Jemanden
einige Anforderung machen zu wollen ?
Unterschriebene Wohlthater erklaren hiemit auf das
feierlichste fiir sich und ihre Erben, dass wegen derer diesfalls
bestrittenen Unkosten nie an Jemanden einige, auch nur
die mindeste Anforderung gemachet werden sollte, und begeben
sich somit aller moglichen Rechte und Ausfluchten, sie
mogen Namen haben, wie sie immer wollen.
4-te Frage: Woher der Geistliche bei dieser zu erbauenden
Kirche unterhalten werden sollte ?
Unterfertigte Wohlthater widmen zur Unterhaltung dieses
Geistlichen auf bestandig den ganzen, von diesem an sich
gekauften v. Cronenthalischen Hause fallenden Hauszins, woran
detselbe fitglich leben kann.
Dieses ist also unsere standhafte, verlassige und unwandelbare
Erklarung, welche wir mit unserer eigenen Namens-Unterschriften
und beizudrackten unseren gewohnlichen Petschaften
bekraftigen sollen und wollen.
So geschehen Kronstadt den zweiten Junius anno 1786.
(L. S.) Demetrius Dima m. p. (L. S) Const. Dsanly m. p.
(L. S.) Christoph Michael m. p. Nicolaus Stephanus m. p.
Gegenwartige Unterzeichnete recognosciren vorstehende Unterschrift
in publica sessione magistratuali als ihre eigene, als
welches zum kunftigen Beweis hiemit bescheintget.
Kronstadt, den 3. Juni 1786.
Jac. Paul m. p.
Secretarius magistratualis.
75

76
10.
Extractus protocolli Magistratus Coronensis.
dto. 3-a Junii 1786.
No. 138. In Folge der auf die von 49 Familien eingereichte
Bittschrift, worinnen sie urn die Erlaubniss ein Bethaus fiir die
griechischen Handelsleute in der Stadt errichten zu diirfen bitten,
erfolgten Magistratual-Resolution reichen die hiesigen griechischen
Kaufleute Demetrius Dima, Christoph Michael, Constantin Dsanly
und Nicolaus Stephan folgende Erklarung und respective Revers
unter ihrer Fertigung ein:
1. Die zum Kirchenbau erforderliclien Unkosten seien sie aus
dem Eigenen herzugeben entschlossen.
2. Ihre Vermagens-Umstande wiirden dadurch keinesweges
merklich geschwachet.
3. Weder sie, noch ihre Erben sollten befugt sein dieser
wegen_ an Jemanden einige Forderung zu machen.
4. Zur Unterhaltung des Geist lichen batten sie die jahrliche
Hausmiethe des von ihnen erkauften Cronenthalischen Hauses
gewidmet.
Es werden hierauf die unterschriebenen vier Kaufleute
constituirt und befraget, ob die im vorgelegten Revers bandlichen
Unterfertigungen wirklich die ihrigen seien und sie solche
dafrir anerkannten ?
Nachdem sie hierauf die Unterschrift als ihre eigene
recognosciren, und dem Magistrat bekannt, dass drei von diesen
Wohlthatern Christoph Michael, Constantin Dsanly und
Nicolaus Stephan unverheirathete und wohlhabende, der 4-te
Demetrius Dima aber zwar verheirathet sei, aber ein ziemliches
Vermogen besitze und also ungezweitelt ist, dass die
Wohlthater und ihre Erben hierdurch nicht geschwachet werden,
so vird ihnen bedeutet, dass nun nichts mehr enttibrige.
als dass die Seelen connumeriret werden, sodann der Magistrat
den Ort, wo sie ihr Bethaus errichten wotlen, beaugenscheinige
und untersuche, ob nicht von Seiten der Nachbarn einige Widersprtiche
sich ergeben konnten; in dieser Absicht also der
Magistrat sich ktinftige Woche an den Ort, wo das Bethaus
errichtet werden soil, begeben, und darauf dem Befund der
Umstande gemass ihnen das Bethaus zu erichten erlaubet
werden wurde.

11.
77-erzeichrilss
sammtlicher Kier in der Stadt wohnhaften Seelen, so der griechiechen Religion zugethan
sind, unter der lobl. Kronstadter Stadt-Magistrats Jurisdiktion stehen and um die
naubniss vor sick in der Stadt eine eigene Kirche erbauen zu diirfen, gebeten haben
Nr. Namen der Hausvater
Stand
i
.c 4 ;
''' '-'6
Haben
Kinder
'
I
77
Ilaben
Dienstboten "A
bp -. 2 .,
51
cd
.c
cs .' ha tI =
M
A
.4
2 1- 4
1 2 7
1 Johann Bogits 2 5 2 2 11
2 Gioka State 1
3 Demetrius Dima . . . . 2
2
4 Johann Kapriz 1 1 1 3
5 Emanuel Kalfovits . . . 1 2 3
6 Thomas Kalfovits . . . . 1 1 2
7 Michael Csimbru. . . . . 2 1 1 4
8 Emanuel Sofranos . . . . 1 1 2
9 Martin Sofranos 2 1 3
10 Szannuil6 Koszta . . . . 1 1 2 4
11 Anast. Hadsi Vulku . . . 1 1 2
12 Panajot Nicolau 2 4 2 2 10
13 Koszta Dsanly 1 3 1 5
14 Christoph Michael . . . . 1 1 1 3
15 Johannes Szarafate . . . 2 1 2 5
16 Nicolaus Stephann . . . 1 2 3
17 Hadsi George Perne . . 1 1 1 3
18 Demetrius Hadsi Perne . 1 1 2
19 Luka Melankovits . . . . 1 1 2
20 Michael Alexis .
2 1 2 5
21 Johann Soanu 2 2 1 5
22 Zacharia Koszta . . . . 2 2 1 2 7
23 George Popovits . . . . 1 1 1 3
24 Johann Popovits . . . . 2 1 1 1 5
25 Anast. Stephann . . . . 1 1 1 3
26 Anast. Marku . . . . . . 2 1 2 5
27 Dimitriu Orgidan . . . . 2 7 1 1 11
28 Jenaki Reutz 1 1
29 Dimitriu Lazar 1 1 2
30 Dimitriu Anastasi . . . . 1 2 3
31 Theodor Radolph . . . . 1 1
32 George Mavrodin . . . . 1 1 -- 2
33 Maria Apostoloae . . . . 1 2 3
34 Manu Marin 1 1 2-
Summa . . 30 17 27 26 138 138
,

78
34 Obige See len betragen 138
Ferner die walachischen Fleischhacker, welche
schon Burger geworden und ihr Handwerk hier in
der Stadt treiben, alst
35 Johann Stinge
36 Voina Voineovits 4
37 Radul Stinge 7
38 Johann Bobitzu 4
39 Radul Stoika Pitis 10
40 Theodor Katana 8
41 Dumitru Oprea Pitis 5
42 Bukur Pitis 6
43 Theodor Stinge 10
44 Vassii Voina 9
45 Dumitru Otzotzoiu 4
46 Johann Stinge junior 5
...
47 Johann Navrea 6
48 Florea Orgidan 9
49 Johann Banitzul 9
50 Niko la Katana 7
Summa summarum . . 245
Hiebei wird noch ganz gehorsamst bemerkt, dass meistens
immer die Zahl derer Fremden ihrer Negotiationswegen hieher
kommender Kaufleute aus fremden Orten eines in das andere
gerechnet sich auf 20 auch 30 belaufe, so dass alle Zeit hier sind,
auch viele Soldaten sich befinden, so sich zu unserer Religion
bekennen, welche Sicherheitshalber viel hier in der Stadt dem
Gottesdienste beiwohnen konnen, als hinaus in die walachische
Vorstadt zu gehen, wohin solche so leicht nicht aus Ursache,
um nicht Gelegenheit zur Desertion zu finden, gelassen werden.
Vorstehendes Verzeichniss ist unter untergesetzten Dato in
Gegenwart der angesetzten Hausvater untersucht und richtig
befunden worden.
Cronstadt, 13. Juni 1786.
Marc. Tart ler m. p. Jacobus Paul m. p.
seer. cont. seer. cont.
.1

12.
Anno 1787. die 11-a Mai.
Specificatio
summae pecuniariae in aedificationem templi civilis civium
graecorum coronensium collatae, nomina benefactorum _et quantitatem
ab uno quoque oblatam indigitans, et quidem:
HI Den.
Panajot Hadsi Nika leoninos 6000 a d. 105 facit 6300
Gyoka Eustatyi Rhflnos 2500, constituunt . . 3000
Constantinus Dsanly
Demetrius Dima
Christof Michael
Nikolaus Stephan
Emanuel Kalfovits
1895
887
400
389
967
85
50
79
10
Summa collatae pecuniae . . 13840 24
Guae praemissa summa errogata est sequaciter :
1-mo Domus Closiana empta fuit cum . .
2-do Domus Langiana cum
. .
7060
1150
Summa errogatorum . . 8210
Quae e capitali collato deducta manet pro aedificatione
templi, renovatione domorum et aliis
necessariis
Prater specificatos fundatores pro ornamento ejusdem
templi contulerunt adhuc cives nomine-tenus
vemientes sequentem altam :
5630 24
Duka Melenkovits
Michael Missa
Georgius Popovits
Vidua Apostoloje
200
140
132
100
Combinata cum superiore 5630, d. 24. facit . 6202 24
Extranei benefactores grfflci e Russia contulere
sequaciter 900
Argiris Graecus
Jordan ex Rustsuk
Csetyire Graecus
86
60
180
Hine addita superior erogota summa .
7428
8210
24
Constituit collatum in -summa rotunda . 15638 24
Quod pium collatum praespecificati benefactores collective
sumpti eo fine et conditione applacidarunt, quo eisdem compe-
79

80
tens frontispicio templi depicta inscriptio nemini praejudicet,
verum juxta distinctum ejusdem sensum unicuique mortalium
pateat divini cultus participatio, quod ipsum si compagnia tolerando
non est aut in futurum non esset, liberum erit antiquo
suo oratorio pacifice semet contentare, vel ideo etiam, quod inscriptio
illa benefactoribus civibus omni lege competens hand
transderivari, eo minus deleri non potest. Quae isthic de verbo
ad verbum connotata legitur taliter: Hinc sacra cedes sacrosanctm
Trinitatis tempore AugustiEsimi Imperatoris Joseph' II. annuente
Inclyto Magistratu Coronensi cunctis quidem orientalis ritus Grwci,
principue vero civibus modernis ac eorum heredibus Grfflcis dicta
ad perpetuam fundatorum memoriam. Anno 1787.
Copia.
(L. S.) Constantinus Dsanly m. p.
(L. S.) Christophorus Michael m. p.
(L. S.) Demetrius Dima m. p.
13.
(L. S.) Gioka Estatl m. p.
(L. S.) Nikolaus Stephan m. p.
(L. S.) Emanuel Kalifovits m. p.
Noi can mai josu ne vom iscali anume fundatorii sfintei
biserici din cetatea Brasiovului, care o am facutu pe numele
Sfintei Troitie, cum si cumperatorii caseloru, can sau cumperatu
pe sama acestei Sfinte biserici, adeca casele dela domnulu Kronenthal
si 6rasi casele dela domnulu Lang, dupa cum arata zapisele
caseloru, adeverimu cu acesta scrisOre si cu iscaliturile ndstre,
ca sa se scie, precumca noi de a n6Stra buna voia lasamu si
daruimu la sfanta biserica tOta chieltuiala, -ce a facutu fiescecare
din noi la facerea bisericei, asisiderea si tote casele cele cumperate,
dupa cum se scrie mai susu, ca se fie ale sfantei biserici in
veci, ca din venitulu caseloru se se ajute sfanta biserica, si nimenea
dintre noi, pons vom trai noi nevi dupa mOrtea nOstra
clironomii nostri, sa nu aiba putere de a cere vreodata ceva dela
acesta sfanta biserica, dupa cum si la cinstitulu Magistratu sa
datu reversulu nostru si se va scrie si la protocolulu bisericei
fiescecare ce a datu anume, ca sa fie de pomenire in veci si
pentru mai adeverata credintia intarimu acesta scrisOre cu iscalitunic
n6stre si cu pecetile, ca se fia de buna credintia in totu
loculu si la fiesce care judecata.
Brasiovu, 1789. Septembrie 5.
Constantin Dsanly m. p. Nikolaus Stefan, m. p.
Demeter Dima m. p. Emanuel Kalfovits, m. p.
Cristof Mihail m. p.

Copia.
14.
Puncta complanationis.
1. Graeci cives Corenenses et fundatores oratorii in libera
regiaque civitate Coronensi neoerecti, utpote Panajot Hagi Nica,
Gyoca Eustatye, Demetrius Dima, Constantinus Dsanly, Christophorus
Michael, Nicolau Stefan et Emanuel Kalfovits, nullum jus
nullamque etiam jurisdistionem, quoad templum sibi reservant,
praeter unicum et solum jus patronatus, quod ipsis non quidem
cum exclusione reliquorum communitatis Graecae commembrorum,
sed qua civibus Coronensibus a compagnia Graeca distinctis
praecipue competere praetendunt. De cetero nullam praeferentiam
aliam, nullam denique distinctionem. nullumque dominatum prae
commembris compagniae sibiment affectant, nec imaginarl volunt.
2. LIt omnia tam in conservatione hujus oratorii, quam
reclituum administratione recto ordine procedant, constituendi
erunt duo aediles, unus semper ex parte civium Coronensium,
alter vero ex parte compagniae Graecorum.
3. Ad partes horum aeclilium jure stricto pertinebit super
quibusvis hujus templi reditibus protocollum ducere et rationari.
Eumque in finem compagnia aeque Graecorum ac ipsi G-raeci cives
Coronenses duos templi curatores ex utraque parte constituent,
quorum erit a praefatis aedilibus tam perceptorum quam erogatorum
quovis semestri pongruam exigere rationem.
4. Quum modernus Graecorum sacerdos, Christophorus
Demeter senio confectus debilitatusque comperiatur, ita ut muneri
suo sacerdotali congruenter satisfacere vix possit, in id
tota Graecorum
communitas consentit, ut novus alter sacerdos voto cornmuni
eligatur, benedicenteque Illustrissimo ac Reverendissimo
Domino disunitorum Episcopo moderno sacerdoti substituatur,
cuius futura de intertentione ipsamet communitas ad ductum
altissimarum ordinationum providebit.
5. Quum praefati cives Coronenses in conversis suis ad
erigendum templum expensis et fatigis nihil praeter gloriam divinam
et spiritualem aedificationem in votis habuerunt, igitur nec
benificationem a commembris compagniae Graecae oblatam exoptant,
sed solum accelerandam novi templi inaugurationem, ut
mox scopo frui possint, petunt.
Quae quidem praemissae complanationis puncta quilibet
nostrum, ex parte scilicet tam Graecorum civium Coronensium,
quam vero totius compagniae Graecae, ut in omnibus punctis et
clausulis sancte et inviolabiliter observaturi simus, nec contra ea
aliquid vel modo, aut in posterum palam vel occulte moliri attentabimus,
nosmet successoresque nostros in perpetuum obstringimus,
et si quis talis comperiretur, qui conditionibus his contravenire
attentaret, e societate nostra proscribendus erit et exterminandus.
6
81

82
Cuj us in fidem et futura pro cautela litteras nostras sigillis nostris
usualibus et subscriptionibus firmatas dedimus, communi justitia
et aequitate suadente.
Datum in libera regiaque civitate Coronensi, die quinta
mensis Junii, anno millesimo septingentesimo octogesimo octavo.
(L. S.) Panajot Hagi Nica, (L. S.) Demetrius Diamandi,
(L. S.) Demetrius Dima. dermahliger Richter der Corn-
(L. S.) Constantin Dsanly, pagnie.
1
(L. S.) Christophorus Mich. (L. S.) Bauer Johann,
(L. S.) Emanuel Kalfovits, ord. notarius.
elves Coronenses Graeci ritus (L. S.) Barbulas Fotin,
disuniti. (L. S.) Constantin Antoni,
regius perceptor et capitaneus.
(L. S.) Joannes Christu,
in propiis suis et reliquorum
compagniae Graecae coramembrorum
nominibus et
personis.
Exhibita mihi haecce praeatacta puncta complanataria inter
Graecos cives Coronenses et compagniae commembra unita, in
quantum unanimitatem christianam atque unius ejusdemque prin-
cipis et Domini subditos competentem cointelligentiam . . . . ..
.
concernit, grata et accepta cunt eo a .potiori, ubi spe ducerer
utramque partem altissimis ordinationibus suae sacratissimae
Majestatis in rebus ecclesiasticis editis adamussim se conformaturos
esse, indeque etiam in quantum attinet puncto IV. comprehensam
substitutionem alterius parochi vel adjunctionem unius
adjutoris, quod si modernus Chrisophorus Demeter demonstratus
fuerit ob senilitatem solum haud sufficere posse et incapacem
esse, a me talium applicationem exoptari, quorum per altissima
mandato, haud interdicta constitutio haberetur. In utriuspue
partis consolationem atque firmiorem observandorum observantiam
meae manus subscriptione et sigilli usualis applicatione
hanc meam ratihabitionem adjUngo.
Coronae, 10. Junii (31. Mai) 1788.
(L. S.) Gedeon Nichitits,
episcopus disunitorum in Transsilvania.
15.
Copia Ad Nrum 5046/889.
Inaintea Pr6osantitu1ui aducenduse amendOue partile, din
cea din cetatieni si din compani'a pentru asiediementulu si orenduial'a
bisericei dupa legatur'a, care a facutu inaintea comisionului
reinduit de Inaltiatulu Gubeniu pentru alegerea a doi gocimani

si doi epitropi de amendOue partile. Asia dara despre partea cetatieniloru
s'a alesu epitropu chiru (domnulu) Mihaiu Alexiovits,
si gocimanu chiru Mavrodin Safranos, asisiderea si despre partea
companiei pe chiru Panajot Sterie si gocimanu pe chiru Mihaiu
Pop oviciu.
Aldoilea: Pentru parintele Christofor, preotulu biserioei s'au
renduitu de amendOue partile plata sOu simbria, intru'unu anu
bani gata nemtiesti cincidieci si unu, discu se amble in tote serbatorile
si duminecile si afara de acOst'a dupa stolar (stola) se
urmeze si se aiba casa si cuina dela beserica.
Alu treilea: Pentru unu capelanu supusil parochului si ajutoriu
anume Macarie dela manastirea Sinaia : plat'a lui, simbri'a :
nemtiesci douedieci si cinci si a- treia parte dela discosu si dela
stolar din venitulu ce va vent dupa cum scriu la alu doilea
pontu si cas'a sa dintr'ale besericei se fie.
Alupatra: Atatu parochulu, catu si capelanulu se aiba dragoste
intre sine, ce-i va porunci parochulu cu cuviintia si cu aretare
buna se aiba a-i porunci, si capelanulu cu tOta oserdi'a si cu
euvincids'a supunere se aiba a asculta si a implini, si amendoi
se nu aiba a se amesteca la alte lucruri, care nu li se cuvine,
fara numai la slujb'a besericOsca, a tien6 dupa poruncile imperatesci
protocolu si a implini bite, care spre indreptarea preotiloru s'au
datu, si intre obste se nu faca resvratire ci pace si dragoste
tuturoru asemenea se arete si se faca.
Alu cincilea: Pentru apostolu si evangelia, fiidnca se cetesce
grecesce, sa se cetOsca si rumanesce, si stran'a cea din
drOpta se fie cantarea si cetani'a grecesce, Ora din stang'a se
canto rumanesce a pururea.
Care acOsta asiediare s'a facutu inaintea nOstra in anulu si
lun'a mai susu numita cu iscaliturile intarimu.
Constantin Dsanly m. p. Pana Ioanu m. p.
Pentru preotulu celu romanescu enca representantia la
inaltele locuri se se faca, atunci se va slobodi.
Gedeon Nikitits m. p.
16.
1279-1789
Excelsum Regium in Politicis Gubernium!
Adhuc in anno 1771 negotiator Bukurestiensis Hadsi Panajot
Nilo, ad erectionem templi compagniae nostrae Graecorum Coronensis
grandent pecuniae sumMam obtulerat, quae summa postmodum per
strenuos cives et quaestores Coronenses Graecos extra compagniam
nostram existentes Koszta Dsanly et Demetrium Dima in
6*
83

84
annis proximis evolutis nomine compagniae praevium in finem
iisdem etiam extraclita fuerat. Abinde iidem praenominati
Koszta Dsanly et Dimitrius Dima assumptis in suam societatem
Kristof Michael, Nicolai Stefan, et benefactore Gyoka Estati negotiatoribus
et civibus aeque Coronensibus nostrae capellae defectum
exponendo ab Illustrissimo Domino denato Episcopo a Nikitis supplicarunt
et obtinuerunt, ut in rationem nostri, et in locum nostrae
capellae hactenus privilegialiter tentae tetnplum erigere possent,
eodem quo capella tenebatur et possidebatur privilegio tenendum
atque possidendum. Taliter obtenta facultate operi aedificationis
manum admoverunt. Nos compagnia Graecorum illico aedificationi
templi illius velut extra necessitatem erigendi contradiximus exponentes
et demonstrantes, quod Coronae et in suburbiis Bolgarszeg,
et O-Brass6 disuniti quinque templis ac octo popis provisi essent,
certe et haec templa, tantique popae extra necessitatem extitissent
accumulata, et quod diebus Dominicis ob defectum auditorum
majori in parte vacua manere solerent. Edocuuimus quinque
solum patres familias esse uxoribus et prolibus provisos et praeterea
22 caelibes et non ultra, qui templo illi neo exstruendo uti
possent, adeoque templo egere et popa ex disunitis nethinem;
edocuimus nobis capellam ob so lam linyuam Graecam et presbyterum
extraneum e natione nostra adducendum privilegialiter indultam
fuisse et prout a 150 annis haec capella pro nobis et extrajeis
Graecis quaestoribus sufficiebat, ita in posterum quoque abinde
esset suffectura, et ob rations praemissas ab Excelso Regio Gubernio
Excellentissimo Dno Regio Commissario ac Il lmo Dno Episcopo
disunito obtinuimus, ut templi aedificationem inhiberent,
sed frustra etiam inhibitio facta, aedificatio etenim ad hanc etiam
inhibitionem haud sistebatur.
Quare necessitati tune sumus, tandem ad suam Majestatem
sacratissimam recursum sumere.
Ad ordines benignos indidem obtentos in mense Junio 1788
Il lmo Dno Ordinario V. Comite Cottus Haromsz6kiensis ad hujus
rei investigationem Coronam appellente coram sua Illustritate
praemissa omnia verificata estitere, prout protocollum et acta
tune Eidem submissa uberius repandent. Sed Illmus Dnus Drdinarius
V. Comes tune se interposuit et ut sub certis punctis
coalesceremus omnem eo intendit operam. Memores nos fuimus
praefatum Koszta Dsanly infensissimum hostem esse compagniae
nostrae et implacabilem inimicum, utpote qui dum compagniae
commembrum fuisset, etiam 4000 florenorum expensas causavisset
eidem compagniae nostrae insuper contra judicem et popam
falsissimum testem se exhibuisset per se adanimatae viduae
Michaelis Dimandi coram Excelso Regio Gubernio quoque negotiatori
Bukurestiensi se aeque falsum testem exhibuisset, et negotiatori
Jani Stefan commembro compagniae nostrae 300 florenorum

damnum intulisset, scivimus consequenter eundem hac quoque
occasione nihil aliud moliri quam ut confusio enascatur, et nostra
capella destruatur, aut privilegium perdat, attamen voto et desiderio
lmi Dni Ordinarii V. Comitis subscripserunt nonnulli nostri
primarii,
reliquis compagniae nostrae colnmembris eotum absentibus,
nec -ideo assentientibus. Complanatum proinde fuit tune
primum in verbis, abinde expeditum extitit in scriptis quoque
complanationis et unionis instrumentum, juxta apographum hic
sub A. humillime adnexum, et ut e subverso confirmatorio liquet
per Illmum quoque Dnum Episcopum a Nikitits confirmatum est.
Sed Illmis Dnis Ordinario V. Comite et Episcopo, inde postmodum
discedentibus illico praescripti Koszta Dsanly et Demetrius Dima
eorumque consocii praescripti Graeci cives Coronenses, adeoque
compagniae nostrae adversarii contra punctu praeviae complanationis
machinari coeperunt et quidem:
1-mo Contra punctum complanationis primum presbyterum
nostrum cum apparatu nostrae capellae et sacris ad domum parochialem
inibi aedificatam transire passi non sunt, quamvis in
eodem puncto primo obstrinxissent,- se nullum jus ad illud ternplum,
praeter solum jus patronatus praetensuros, constetque templum
illud in locum nostrae capellae fuisse erectum, per consequens
jus nostrum ad illue idem esse debere, quod praefuit ad
cap ellam.
2-do Praejudiciosam a frontispicio templi inscriptionem delendam
hand permiserunt.
3-tio In puncto complanationis instrumenti primo se obligaverant,
ut de dominatu templi ne imaginari quidem volunt, attamen
Pana Joan et Constantin Antoni compagniae nostrae cornmembris
ne in templo canerent, sub severa comminatione imposuerunt,
praesbytero nostro novum modum, qualiter missam celebrare
debeat, praescripserunt, popam Valachum et daszkalum
Kimpiensem in templum illud G-raecum absque praevio indultu
Illmi Dni Episcopi per fortia imposuerunt, qui et hodie absque
indultu ibidem officio popali fungitur.
4-to In tenore punctorum 2-di et 3-tii curatores et aediles
a parte compagniae nostrae non admiserunt praetendentes privilegium
compagniae nostrae per illos amitti debere, qui munus
istud suscipere vellent. E quibus pater luculenter intentionem
Dsanlianam in complanatione et unione nobiscum ad speciem
inita non aliam fuisse, quam ut praetextu illius templum illud
contra altissimam et superioritatum ordinationes, inhibitionesque
per fortia aedificatum aperire et postmodum una cum consocii
sibi appropriare vires privilegii nostri per hoc infringere posset.
Quia vero praescripti aedificatores templi illud templum
eregi fecissent, ex petunia pro erigendo in rationem nostrae
compagniae templo donata, et in locum capellae nostrae quin et
85

86
in punctis praeadnexae complanationis eo se obligassent, ob hoc
humillime oramus Excelso Regio Gubernio, ut si templum illud,
pro templo Graeco privilegiato paterno Excelsi Gubernii Regii
voto etiam stabilisetur, dignetur sensu complanationis instrunzenti
illud ad no men compagniae nostrae transcribendunt praenominatosque
adversarios nostrae compagniae ad observantiam punctorum compositionis
stringendos gratiose ordinare, neve bonitas Excelsi Regii
Gubernii patiattir, ut compagnia nostra aliquomodo per successivas
adversariorum machinationes tam ipsa capella, quam et
' templo privato (in quorum sub nomine compagniae fienda asservatione
maxima pars privilegii nostri absolvitur) privetur, aut
vero si hoc obtinere non possemus, de genu humillime oramus Excelso
Gubernio Regio, ut templum illud potius pro alio aeclificio magis
necessario applicetur, Koszta Dsanly cum suis cointeressatis pro ut
hue tenus fuit an nostram capellam invietur tantum enint obest, ut
130 patres familias essent, juxta benignas ordinations regias auditores
alias templi, quin into praeter 5 patres familias et 22 caelibes
ne toms quidem reperiatur: nisi vero Koszta Dsanly contra puncta
compositionis nostrae ausu temerario multa moliri tentans adductum
obligaminis ad calcem praeadnexarum compositionalium
adjecti e societate ista eliminetur (expensis ejusdem fors ad
templi erectionem in sumptis et legitimandis per nos immediate
bonificandis ob confusions et inquietudines ejus etiam si templum
illud stabilitum fuerit, nos in harmonia idem templum
frequentare nunquarnposse praevidemus.
Ut auteni expositio nostra coram Sacratirsima sua Majestate
et coram Excelso Regio Gubernio tenore praesentium humillime
facta in omnibus punctis verifioetur, dignetur idem Excelsum
Regium Gubernium Imo Dno Ordinario V. Comiti cottus Haromszek,
qua hoc in substrato investigatori commissario jam officio
investigationis defunct° gratiose demandare, ut omnia acta hoc
in obiecto gratioso Excelsi Regii Gubernii conspectui per extensum
quanto otius submittat, gratiosam resolutionem et petitorum
justissimorum, complement= enixe orando et fiducialiter praestolando,
in profundissima veneratione permanemus.
Excelsi Gubernii Regii
Cibiniit
16-ta Februarii 1789.
humillimi servi
Compagnia Graeoorum Coronensis.

Ad N-ro 5046/1789.
17.
Pr ot olmo11_
(in estras).
Ueber die theils von Burger Griechen, theils aber von der
griechischen Compagnie in Kronstadt in Betreff der zwischen ihnen
wegen der in der Stadt neuerbauten nichtunirten griechischen
Kirche obwaltenden Strittigkeiten, einem Hochloblichen Landes-
Gubernio unterlegten Beschwerden, von Endesgefertigten veranlasste
Untersuchung.
Da die von beiden Partheien Einer Hohen Landes-Stelle
eingereichte und bier angeschlossene Beschwerden einen und eben
denselben Gegenstand betreffen, so werden zur lichtern Uebersicht
der Sache sowohl die von Burger Griechen eingereichte und von
Einem Hochloblichen Landes-Gubernio mittelst Verordnung von
11-ten Xber 1788 und der Zahl 10173., als auch von der griechischen
Compagnie unterlegte und von mehr Belobter Hohen
Landes-Stelle unterm 19-ten Hornung 1. J. Nro 1279. dem Haromszaer
Officio lat zugemittelte Beschwerden und Bitten, bei gegenwartiger
Untersuchung combinirt ; zufardest die wesentlichen
Punkte derselben herausgezogen und unterm 24. April 1. J. den
Burger Griechen zur Beantvortung und Produzirung ihrer allenfalls
beihabenden Beweise zugestellt.
Welchem zufolge die Burger Griechen ihre Aeusserung unterm
27-ten April exhibiren, welche im Serie diesem Protokoll
zusammt der denselben anliegenden Documenten einverleibt wird
und von Wart zu Wort nachstehender Massen lautet.
Ad. Norum 3824/1788 et 1724/1789.
Puncta interrogatoria, Graecis civibus Coronensibus sub ddto
24-ta Aprilis 1789 ad_ respondendum proposita.
Ad puncta interrogatoria Graecis civibus Coronensibus ad
respondendum sub 24-ta Aprilis 1789 proposita per Illustrissimum
Dnum Comitem Franciscum Nemes 0. V. Comitem
Inclyt. Cottus HaromszOk.
1-mo Quinam cujus nomine et sub quo titulo exstructionem
oratorii in solatium Graeci ritus disunitorum impetiaverint ?
Ad 1-mum. Exstructionem oratorii civilis Coronensis disunitorum
nos hujates cives Coronenses disuniti impetia-vimus_
2-do Num templi structura delerminate compagniae Graecae,
vel Graecis civibus concessa fuerit ?
Ad 2-dum. Ejusdem oratorii structura iterum nobis civibus
Coronensibus Graecis concessa fuit, .non autem compagniae
Graecae hic Coronae commoranti, cui nulls civilitas, conse-
87

88
quenter nec civilis alicujus fundi possessio de jure altissimarum
ordinationum competere potest, quod probatur expresse
tenore decreti Regio Gubernialis sub 8-va mensis Julii 1783
Nro 95,068 ad Magistratum Coronensem emanati in verbis :
Compagniales juxta publicas regni leges velut impossessionati
erunt respiciendi.
3-tio. Num circa templi structionis petitionem demonstratumque
animarum numerum animae etiam compagniae Graecae
addendo connumeratae, vel tantum il]ae Graecorum civium, et
quot numero tam compagniae, quam civium Graecorum prolatae
exstitissent ?
Ad 3-ium. Pro exstruendo hujus oratorii fundamento, sub
conscriptione animarum ex parte compagniae Graecae nuflum
individuum pro subsidio connumeratum exstitit, nihilominus
tamen quod tune temporis ex parte civilium individuorum in
rationem quaestionati oratorii connumerati fuerint, nunc nobis
profiteri .eo difficilius est, quo nobis hujus rei evictio post
Magistratualem semel eatenus institutam investigationem non
amplius incumbebat, consequentar nec desuper ullum amplius
registrum prae manibus reservavimus; producemus nihilomi-
A nus extractum protocolli Magistratus Coronensis dto 14-ta
Junii 1786 emanatum, vigore cujus animae oratorii quaestionati
protunc ad numerum 245 exsurgebant, quod nobis satis
est, contrario enim in casu non nos sed unus Regius Magistratus
super facti sui publica attestatione respondere tenebitur; ad
eundem itaque nos relegamus, sed addimus pro dilucidatione
hujus puncti, quod ad numerum animarum fati oratorii Coronensis
non solummodo cives disuniti Graeci Coronenses, verum
etiam omnes ancillae extraneae ritus Graeci hic famulantes,
item omnes hic commorantes Graeci ritus milites etiam connumerare
deberent, ex hoc argumento: quod in civitate coronensi
praeter oratorii praefati presbiterum nemo alter similes
Transilvanicas personas spiritualiter procurare valeat, expresse
C enim reversalibus Graecae compagniae sub 3-tia Junii 1752
sub Nro 2 compagniali presbytero prohibitum est, Loronensibus
famulis servitoribus, ancillis pariter Valachicis sacramenta
ecclesiastica administrare. Quibus praestantibus, quacunque
hora aninarum Coronensium ad praefatum oratorium confluentium
ratio ineatur, superfluus numerus semper deprehendetur,
nec insolitum videri debet, hocce argumentum: quod famulitiorum
etiam non unitorum auditores Coronenses oratorio
nostro attribuimus, praeter enim quod, stante jam semel exstructione
oratorii non uniti Coronensis, hi etiam eorum pertinere
velint ac debeant, insuper sacrae quoque romano catholicae
Corenensis parochiae exemplum hoc ipsum comprobatur,
quo videlicet deficientium civium numerum famulantes per-

sonae supplere possint, ut et regii quoque milites et denique
similiter isthic degentes extranei.
4-to. Quinam ad exstructionem templi expensas in rationem
et ad nomen compagniae sive Graecorum civium obtulerint et
donaverint, et in quantum summa oblata excreverit, praecipue
vero negotiator Bukurestiensis Panajot Hadsi Nika quantam pecuniae
summam et quibus sub titulis ad aedificandum novum hocce
oratorium contulerit ?
Ad 4-turn. Expensas quaestionati oratorii nos curatores
una cum negotiatore Bukurestiensi Panajot Hadsi Nika subministravimus
et eatenus necessariam fundationem procuravimus
semper tam quoad evictionem oratorii, quam etiam
parochi subsistentiam, uti desuper praecitata Magistratus Coronensis
protocollatio testatur manifeste nec non adnexa spe-
D cificatio sub D.
5-to. Quinam ministri verbi divini sive presbyteri tempore
consecrationis oratorii ab Illmo et Ilevrno quondam Episcopo
Gedeone Nikitits in novum oratorium collocati fuerint ?
Ad 5-turn. Interimaliter Christophorus antea compagniae
presbyter pro hocce oratorio substitutus fuerat, sub 4-to enim
punsto unionis nostrae cum compagniae expresse et unanimiter
statutum legitur , ut moderno Christophoro sacerdoti
E alter substituatur.
6-to. Quisnam in eodem oratorio cantandi usus a praefato
R. Episcopo introductus extitit, an idiomate Graeco aut Valachico,
vel mixtim ?
Ad 6-turn. Illsmus Episcopus Gedeon Nikitits ordinavit,
ut in oratorio nostro ad dextram Graece, ad sinistram Valachice
F chorus canatur, pro auditorum nempe intellectu.
7-mo. An in antiqua compagniae capella vel oratorio ]ingva
Valachica sacrum celebratum fuerit, quibus in circumstantiis et
an consentientibus omnibus Graecis illud frequentantibus id
factum fuerit, et cum compagniae commembra per popam Valachicum
ibidem sacra administrata fuisse positive negent, oportet
ut dives Graeci contrarium probent ?
Ad 7-urn. Quod apud oratorium compagniae substituti
subinde Valachici etiam sacerdotes Valachice quoque sacra
celebraverint, superstes adhuc Obrassoviensis popa Bukur
vivae vocis contestatione recognoscet; de caetero, cum nos
iam cives ab oratorio quoque compagniali segretati simus,
qualiter ibidem cultus divinus aliquando celebratus fuerit vel
actu celebretur ? nihil nostra interest.
8-vo. Cum modernus compagniae Graecae presbyter Christophorus
a muftis abhinc retro annis in oratorio Graecorum functus
et a potiori parte Graecorum tolleratus extiterit, cur civibus
89

90
Graecis ita offensus habeatur, ut eidem cives turbulent() et factioso
quasi homini (prout referunt) causas dissentionis imputent ?
Ad 8-urn. Christophorus presbyter antecedenter etiam
nobis civibus diversi modo sua factione ansam subministravit,
Graecam compagniam deserendi, sed personaliter ipsius (quo
individui ecclesiastici) paetereundo satis nobis sit; quod etiam
comprohare possumus, postremo etiam ipse Christophorus
postremo etiam inter nos et compagniam initae compositionis
violator extiterit, ille enim ecclesiae claves substituto parocho
Petru ex Kimpina transposuit, et officio suo resignavit, et sic
compagnia per duos sui deputatos sub 17-a 7-bris 1788 nempe
per Marco et Joh. Lagudici nobis curavit, ut de presbytero
nobis provideamus, siquidem ipse nobis desertis iterum ad
priorem suam capellam redire velint.
9-no. Quo ductu vel authoritate cives Coronenses Graeci in
mortificium Graecorum compagniae addictorum, popam Valachicum
et quidem extraneum e ditionibus Turcicis huc se recipientem
absque praevio altissimisque ordinationibus commensurato examine
et legitimatione ad sacra in novo oratorio administranda
adhibuerint ?
Ad 9-urn. Negamus simpliciter quod ullum nos popam
extraneum Valachicum ad templum nostrum applicaverimus,
ipsemet emm turn fungens oratorii nostri presbyter Christophorus
dum ob metum Turcarum ah hinc Corona profugisset,
sui in locum substituit modernum popam Petru, qui hodiedum
usque eodem tenore interimaliter tamen fungitur.
10-mo. Quo nitatur fundamento petitum civium Graecorum
quod scilicet Graeca compagnia e societate templi civilis proscribatur,
sicut presbyter etiam Christophorus simpliciter exterminetur
aliusque presbyter substituatur ?
Ad 10-urn. Fundamento initae unions nostrae cum compagnia
Coronensi quae accidit die 5-ta Junii 1788 cautum
fuerat in verbis: si quis tails comperiretur, qui conditionibus his
contrarenire attentaret, e societate nostra proscribendus erit ct
externtinandus. Cum itaque hoc non obstante: compagnia nobis
et oratorio nostro absque omni sui comprobata prius legali
lesione simpliciter et sine ratione renunciaverit, et cum presbyter
Christophorus etiam prius ob metum Turcarum qua
mercenarius nos suos auditores illegitime deseruerit, post
modum vero reversus etiam claves ecclesiae nostrae nobis
rejiciendo, finaliter valedixerit insciis nempe et invitis nobis,
hinc tenore praecitati contractus nostri, qui vim legis habere
debet, omnino in aeteruum tam compagnia, quam presbyter
ipsius Christophorus e nostri gremio et templi nostri consortio
eliminatus esse debet, et nos etiam solemniter protestando
tarn compagniam quam dictum presbyterum qua fidefragum
simpliciter rejicimus et pro semper excludimus.

11-mo. Cum cives aeque ac compagniae Graecae commembra
praesentibus 0. V. Comite Francisco Comite Nemes et V. judice
Johanne Jiingling litterarum complanationalium ddto 5-a mensis
Junii 1788 emanatarum ab ipsisque nominumque suorum subscriptione
et sigillis usualibus corroboratarum testimonio ad coramunem
et tranquillum novi oratorii usum semet ipsos obstrinxerint,
cur et a quibus conditiones ibidem praescriptae observatae non
sint et quidem:
a) Presbyterum Christophorum cum apparatu capellae et
sacris compagniae ad domum parochialem inibi aedificatam transire
passi non sint?
Ad 11-urn. a) Negamus ad domum parochialem pro tunc
presbyterum Christophorum a nobis admissum non esse, quinimo
aperta fuit semper domus parochiae janua, qua ipsum
cum appromissis templi adparamentis praestolabatur, , sed
non venit.
b) Praejuditiosam a frontispicio templi inscriptionem delendam
haud permiserint.
b) Subinita cum compagnia Coronensi nostra, unione nullam
obligationem suscepisse nos deprehendimus delendi inscriptionem
frontispicio oratorii nostri incisam; cur itaque permisissemus
hanc inscriptionem deleri ? mirandum tamen est,
quod compania praejudicium allegare possit per hoc, quod ad
civile templum recipiatur ? Ex hocce praejudicium in inscriptione
templi fundatum esse praetendant, ubi tamen nos protius
elves de praejudicio civili lamentare possemus , quod
tales impossessionatos extraneos homines, et qui nihil ad
erectionem templi nostri contribuissent, ex mera solum christiana
charitate ad templi nostri frequentationem admittendo,
nunc jam loco gratiarum actionis, quoad jus etiam patronatus
et civilis characteris distinctionem immeritas toleremus inpetitiones,
quae si ulterius propagatae fuerint , coacti erimus
ultimam illam distinctionem in medium proferre, quid sit civilitas
patria ? Quantum regi, quantum publico prosit ? quid sit
compagnia privata ? Ex unde suam originem sumpserit ? Et
an hodie indulta nempe jam omnibus gentibus legali civilitate
locum amplius honestum habere possit ? vel potius pro nido
solum discordiarum et altiorum etiam instantiarum fatigio
inutilis nidus censeri debeat, qui sub variis praetextibus nec
regi, nec publico amplius quidquam aedificare potest ? Illas
nempe et his similes, quoad compagniam meritales disceptationes
nos cives contribuentes haereditarii suae Majestatis
fixi domicilii atque subditi fuse adurgere- altissimis in locis
non desistemus , quousque tandem promeritam et legalem
nostram quietem nostris in juribus possidere queamus.
91

92
c) Compagniae commembris Pana Juon et Constantin Antoni,
ne in templo canerent, sub severa comminatione imposuerint,
presbytero novum modum, qualiter missam celebrare debeat,
praescripserunt et popam Valachum extraneum absque praevio
indultu episcopi disuniti per fortia inposuerint, tandem ?
c) Pana Juon et Constantin Antoni, ne in templo canerent,
prohibiti non sunt, nec presbyter ritu novo celebrare
adactus fuit, sed tantum ut juxta normam a praelaudato episcopo
praefixam cantet et celebret, praetendimus, nempe ad dextram
G-raece ad sinistram Valachice.
d) In tenore complanationis 2 -di et 3-tii puncti curatores
et aediles a parte compapniae non admiserint ?
Franc. C. Nemes,
ord. V. Comes.
d) Nec contra tenorem complanationis secundi et 3-tii
puncti curatores et aediles a parte compagniae respuimus, si
quidem vigore ordinationis episcopalis sub 13-ia Junii 1788
hic Coronae peractae, ex parte etiam compagniae curatores
recepti erant, Panajot Sterie et Mihaly Popovits qua aediles.
Ex hint videre est, quod hoc etiam in puncto compagnia
hallucinetur.
Quibus pro nostri tandem requiesgentia et ulteriori praescitae
compagniae refrenatione demisse declaratis petimus tandem fina,
lem absolutionem et sub profunda veneratione perseveramus.
Coronae, 27-ma Aprilis 1789.
Humillimi servi ecclesiae non unitae Coronensis
cives curatores ac fundatores.
(L. S.) Constantinus Dsanly m. p.
(L. S.) Christophoro Mihael m. p.
(L. S.) Nicolaus Stefann m. p.
(L. S.) Emanuel Kalfovits m. p.
(L. B.) Gioka Eustati m. p.
Humillimi servi priv. Graeca coronensis compagnia.
(L. S.) Demeter Diamandi Judex
(L. S.) Ivani Krista
(L. S.) Goasu Dumitru
(L. S.) Constantin Antoni
assessores
(L. S.) Barbu Foti.
Die 19-na Maji 1789. civibus Graecis -sequens est proposita
Quaestio :
Ex resolutione, ad petitum compagniae Graecorum Coronensium
ab illustrissimo quondam et R. D. Disunitorum Eppo Gedeone
Nikitits responsione data et ddto Cibinii die 6-ta Julii

anno 1788 emanata sequentia leguntur, quod scilicet: Compagniae
Graecorum Coronensium Mew petirum ne alter Valachicus presbyter
ipsis et specialiter ille, quern Coronenses mercatores denominarunt,
adjungatur, lectum est et respondere conclusum, quod
si altissimo loco a quo dependet, et ad quern refugium suum
cives humillime sumpserunt, haud applacidatus fuerit, illis etiam
ex parte mea non posse prius admitti; hint supplicantes eo ad
pacati et in quiete cum exstante moderno Christophoro Demeter
possunt manere.
Quibus praemissis cum per introductionem extranei popae
Valachici ejusdem nationis cantoris, seu daszkul commembra
compagniae Graecae semet injuriatos sentiant, et quidem eo magis,
quia in id ipsum nunquam consenserint, nec praefatus R. quondam
episcopus absque aliquali decisione ab altissimo loco obtinenda-
id indulserit. Oportet igitur, ut Graeci cives Coronenses
indultum super eo, quod cultus divinus idiomate et- presbytero
Valachico introduci possit sive ab Augusta Au la seu ab Excelso
Gubernio R. emanatum Commissioni investigatoriae scripto tenus
exhibeant ?
Franc. C. Nemes
Ord. V. Comes.
Civium Graecorum ad quaestionem demissa responsio:
Ex prius substratis nostris declarationibus superflue hujus
quaestionis sufficiens apparet solutio, dictum enim imo vero
coram venerabili etiam consistorio nostro Cibiniensi declaratum
a nobis fuerat, quod quaestionatus Vallachicus ecclesiae nostrae
civilis presbyter a tune fungente Christophoro occasione sui
profugii ob Turcarum nempe metum, substitutus demum occa-
.
sione etiam resignatiOnis et derelictionis ecclesiae nostrae
pariter a fato Christophoro idem Valachicus presbyter in ecclesia
nostra relictus et tamdiu functus fuerat, donee per- inclitum
Officiolatum a functione suspensus, et tandem per
excelsum R. Gubernium sub 7-ma Aprilis 1789 sub nris 2709
emanata, gratiosa resolutione itidem Valachicus sacerdos ad
functionis suae continuationem a nobis resumtus extitit. Sed
insuper etiam frustra compagnienses in eo se torquent, ut in
ecclesia civili Coronensi lingua Valachica sacrum celebrare pro
hujatibus Valachicis incolis quoquonzodo praepediant, praetor enim
pod Coronae Graecia non est insuper adhuc hujates Valachi,
quorum potior pars est, Graecam linguam non intelligunt, quip
copiosi etiam milites, into Graecorum etiam hujatum proles et consortes
qua Transsilvanici pariter linguam graccam ignorant; quomodo
Vague sine Valachico saccrdote confesionern et sacramenta
ecclesiastica participarent.
Huc accedit sub 12-ma Martii 1789 sub numeris 1789
gratiosa excelsi R. Gubernii resolutio, vigore cujus ecclesiae
93

94
civili Coronensi non ab Archipelago, sed ex dioecesi Transsylvanica
sacerdos dandus est ; in dioccesi autem Transsylvanica
sacerdotes Valachici sunt, non Graeci, consequenter haec etiam
quaestio qua infundata ut penitus cassetur, demisse oramus,
et ut compagniales in sua capella cum suo Graeco presbytero
qua nobiscum incompatibiles pro publica et aeterna status
civilis quiete manere qua propriae sponsionis violatores, cornpellantur,
pariter de jure et justitia enixe nobis expetimus.
Denuo et ultimario etiam quoad causatas per compagniales
indebitas nobis expensas et fatigia solemniter adhibita protestatione.
Datum Coronae die 20. Mai 1789.
(L. S.) Constantinus Dsanly m. p.
(L. S.) Christophor Michael m. p.
(L. S.) Emanuel Kalffovits m. p.
(L. S.) Gioka Eustati m. p.
(L. S.) Nicolau Stephan m. p.
Da nun aus dem ganzen Vorgang der Sache die sichere
Folge gezogen werden kann, dass unter beiden Partheien eine
blosse Rang-Streitigkeit, welcher von beiden Partheien namlich
die Kirche zugehoren sollte, obwalte, und einerseits an Tag gekommen,
dass die Burger Griechen deswegen, weil selbe die Kirche
aus eigenen Unkosten gebaut und dem Geistlichen den Unterhalt
versichert haben, anderseits aber die Compagnie-Griechen aus dem
Wahn, weil ihr Bethaus priviligirt sei und der Panajott Hadsi
Nyika den Beitrag auf den Namen der Compagnie gegeben habe
(obwolen dieser Irrthum in Serie Investigationis durch die eigene
Aussage des Panajott entkraftet erscheint) sich jede der partheien
die quaestionirte Kirche zueignen wolle; so ware die unmassgebliche
Meinung dass:
1-lich Die quaestionirte Kirche den allgemeinen Namen
einer griechischen Kirche aus bereits entwickelten Griinden erhalten
solle.
2-tens. Weil die Stifter der Kircke sich selbsten geaussert,
die Kirche zum Besuch aller griechischen Religions-Verwandten
erbaut zu haben; die Compagnie-Griechen, welche sich wiederum
in ihr voriges Bethaus begeben, angehalten wiirden, die Burger-
Kirche als einerlei Religions-Verwandten zu besuchen, ihr ICirchen-
Gerathschaften dahin zu bringen und ihr Bethaus ganzlich zu
cassiren, hingegen aber sich darinnen kein Vorecht nach Rang
anmassen, sondern als friedfertige Zuhorer betragen und die obwohl
gebrochenen Vergleich-Punkte genau beobachten mogen.
3-tens. Ware dann iiberhaupt festzusetzen, dass keine von
beiden Partheien unter festsetzenden Strafe sich beikommen Lassen
moge, die geringste Uneinigkeit und Zwistigkeit anzuspinnen.

4-tens. Waren den Stiftern der Kirche ebenfalls ausser dem
ihnen von Rechtswege zukommende Patronats-Recht keine der
Kirche-Gemeinde zum Nachtheil gereichenden Anmassungen zuz
ugestehen.
5-tens. Die Kirche und Mess-Ordnung miisste von nichtunirten
Herrn Bischoff ausdriichlich und insonderheit bestimmt
festgesetzt werden, dass der Gottesdienst nicht zu gleicher Zeit
in wallachischer und griechischer Sprache, sondern zu bestimmten
Stunden zuerst in dieser oder jener und nachher in der andern,
nie aber in gleichen Stunden in beiden Sprachen abgehalten
werden solle, und.
6-tens. Diirfte es vom nichtunirten Herrn Bischoff entscheiden
werden, dass wenn der griechische Pfarrer Christoph Demeter
Alters und Schwachheit wegen- nicht mehr dienen konnte und
ohnehin von den Burger Griechen nicht sehr gelitten wird. ob
an seine Ste lle eM anderer Geist licher beizugeben sei, in Fall
aber der berahrte Christoph noch ferner in Functione verbleiben
sollte, ihm ernstlich einzubinden ware, womit er sich hiiten moge,
den geringsten An lass zu Misshelligkeiten zu geben, wodurch er
einer Parthei missfallen sollte, indem auf den Fall, dass er fiir
die Ursache befunden wurde, so gleich seines Amts entsetzt
werden miisste.
Kronstadt, den 24. Mai 1789.
Franz gr. Nemes m. p,
ord. Vicegespan.
18.
ad N. 29/790. (L. S.)
Verze-u.gm.ies
derjenigen Punkten, vermoge welcher zufolge Eines Hochloblichen
Gubernials-Decrets ddto 22-ten Junius 1789 Nro 5046 die Ordnung
und Veranstaltungen bei der neugebauten Kirche in Kronstadt
getroffen und festgesetzet worden.
1-mo. Ist die alto griechische Compagnie-Kapelle ganzlich
cassieret, alle darinnen vorgefundene Aparamenten in die
neue Kirche ithertragen und denen Curatoribus derselbigen Kirche
mit Inventarium uhergeben worden. Und da die moisten Sachen,
besonders die Kirchenkleider theils zerrissen. theils stark abgetragen,
dann die Bilder beraucht, folglich zu dieser neuen
Kirche unschicksam waren, so hat man die besten und zur
Zierde dieser Kirche filglichen Sachen vermoge Anbuges
95

96
A A. herausgewahlt und fiir diese Kirche bestimmt, die iibrigen
schlechtern hingegen entweder verkauft oder anderen ordineren
Kirchen auf die Dorfern geschenkt werden sollten.
2-do. 1st festgesetzet worden, dass diese Kirche allgemein
seien solle und ein jeder, dem es nur beliebet, die Gottesdienste
darinnen pflegen konnen. Da aber
3-tio. Sich dermalen bei Cassierung dieser Kapelle ver-
B offenbaret, dass die moisten Compagnisten laut Anbuge B. mit
eigenen Hausern, Weib und Kindern in oberen Vorstadt oder
Bolgarszek versehen seien, daselbst auch Kirche und hinlang-
Eche Geistliche haben, ja vermoge Hohen Gubernials-Decrets
von 8-ten Julii 1783 Nro 5068 solche Compagnisten, welche
Hauser besitzen, hier heirathen und sich setzhaft machen,
ohnehin nicht mehr unter die Compagnie stehen konnen. So
ist fih- billig befunden worden, dass selbe zu der Bolgarszeker
Pfarrerei und zu dasiger Kirche verbleiben, auch die bestimmte
Stola denen dortigen Geist lichen umsomehr zu entrichten
schuldig seien, als die dortigen Geist lichen auch bis dato
immer geklaget haben, dass die in der Stadt gebauten neue
Kirche zu ihrem Nachtheil ware. Anbei stehet ihnen dennoch
frei, wenn sie wollen, auch in die neue Kirche zu gehen und
die Gottesdienste jeder Zeit pflegen zu konnen, ohne von
Jemandem beleidiget zu werden.
4-to. Jene Companisten aber, welche in der Stadt wohnen
(ungeachtet sie keine Hauser besitzen und weder diese noch
die ubrige obgedachte sich irgendwo bei erbetener Erlaubniss
zur Bauung der neuen Kirche unterschriebener befinden, auch
bei Auffiihrung derselbe gar nichts hergegeben, sondern nur
die Bfirgern allein mit Beihilfe anderer fremden Kaufleuten
solche aufgebaut und sich auch vor dem dortigen Magistrat
im Jahre 1786 den 3-ten Juni Nro 138 schriftlich verbunden
haben, keinen Menschen mit der geringsten Beisteuer zur
Bauung dieser Kirche zu belastigen, sondern alles von ihrem
eigenen zu bestreiten), sollen doch zu dieser Kirche gehoren
und die Gottesdienste darinen honen, welche auch die Burger
sehr gerne angenommen haben und zugelassen, dass ihr Pfarer
denenselben alle nothige Dienste leisten konne, nur sollen sich
auch die gedachte Compagnisten ruhig verhalten, in ein und
anderen Sachen nicht einmengen und dadurch (wie gewthnlich)
Zwistigkeiten verursachen.
5-to. Sollten die Geist lichen, welche mit der Zeit bei dieser
Kircke angestellt werden, verbunden seien ohne Unterschied
der Reich- oder Armen-Leuten die nothige Pfarrdienste zu leisten.
6-to. Sole der Gottesdienst in dieser Kirche sowohl
griechisch als wallachisch, nach dem die Reihe ,deli griechischen
oder den wallachischen Geist lichen treffen wird, gehalten

werden, im gleichen der Gesang, das Evangelium und Apstollesen,
wechselweise in beiden Sprachen geschehen. Was aber.
7-mo. Den bisher bei der Compagnie gestandenen.
griechischen Pfarrer Christophorus Demeter anbelanget,
nachdem er sowohl den getroffenen Yergleich durch verstorbenen
Herrn Bischof Nikitits dto 13-ten Juni 1788.,
wodurch selber auch zu dieser pro Interim, bis ein anderer
befunden wird, substituirt ware, selbsten unterbrochen
und sich von der Kirche weggepiiiichtet und die ihm
anvertraut wordene Pfarrei ohne aller Vorwissen, einem anderen
fremden Geist lichen dem Popa Petru von Kimpina
anvertrauet habe als auch nach seincm hin und herigen Wandel
sich wiederum zu der verbotenen Capelle begeben, solche ohne
Erlaubniss geoffnet und darinnen celebriert habe; ja andere
viele ungerechte und denen hohen Verordnungen entgegen
lautende Sachen (wie nun mehre erhellet) selber angestellet
habe, weswegen ihn dermalen auch die Bilrgers-Leute keineswegs
mehr zu ihrem Pfarrer annehmen wollen, so bleibt der
selbe nunmehr ohne Pfarrei und wird ihm verboten jernandem
die geringste Pfarrdienste zu leisten, ehe und hevor an Ein
Hochlobliches Guhernium die nothige Vorstellung seinerwegen
gemacht wird.
8-vo. Sol len sich nunmehr die Btirgers-Leute selbsten
Curatores zu 'dieser Kirche erwahlen, nur mtissen solche mit
Hauser und Vermogen in der Stadt wohnhaft seien und der
Stadt Jurisdiction unterstehen, damit selbe sowohl dem Magistrat
in ein und anderen vorkommenden Fallen, als auch
dem Bischofe fiir alles Re- und Antwort geben konnen und
seiner Zeit die Rechnung fiber Einkunft und Ausgab der
Kirche sicher erstatten, dann auch far alles zur vollkommener
Herstellung der Kirche die Sorge tragen sollen. Weiter
9-no. Obschon der verstorbene Herr Bischof Nikitits bei
dem unterm 13-ten Juni 1788 getroffenen Vergleich etwelche
Curatores von beiderseiten bestimmt hatte und selbsten die
zwistigen Theilo, namlich die Compagnisten mit den Bilrgern
durch ihre untereinander geschlossenen Complanation ddto
5-ten Juni 1788 sich dahin verbunden haben (dass wer immer
von ihnen sich von der Complanation abgeschrauben wolite,
selber von ihrer Kamaradschaft ausgeschlossen werden solle)
so haben selbst die Compagnisten each der Hand sowohl den
Vergleich als die Complanation durch ihren Abgang von dieser
Kirche wiederum zu der verbotenen Kapelle ganzlich unterbrochen
und daher kann solcher Vergleich und Complanation
umsoweniger statthaben in Hinkuft, als man im voraus siehet,
dass wenu wirklich auch einige Compagnisten zu Kirchen-
Aufsehern (wie manche ihrer verlangen) aufgestellt werden
7
97

98
sollten, so ware dadurch nur eine neue Unruhe verschaffet,
weil die Compagnisten sich weder der Stadt Jurisdiction, noch
der des Bischofs sich ordentlich ffigen wollen, Gleichwie actu
erhellet, dass bei der Compagnie-Kapelle weder die bischoffichen
Befehle noch die ausgeschickten Circularen in Gemassheit der
hQhen Verordnungen jemalen publicieret worden; noch auch
ihr Pflarrer Christophorus die erforderlichen Kirchen-Protocolle
gefiihret habe, auch sie in ihnen die geringste Rechnung von
Einkiinften und Ausgaben der Kapelle dem Bischofe (wie
sonst gewohnlich) unterleget hatten; mithin im Fa lle die
Kirche bei Anstellung eines Curators von den Compagnisten
etwas Schaden leidete, so konnte man solchen nirgends zu
suchen wissen, umsoweniger da sie keine eigene Hauser besitzen,
sondern nur denen Fremden gleich stehen.
10-mo. Haben wir, da aus mehreren Umstanden ersichtlich
worden, dass keineswegs anders, ausgenommen auf die
obbeschriebene Art, die eingewurzelten Zwistigkeiten hier in
Sache abgeschaft und die erwiffischte Ruhe erreicht werden
konnte, anderseits wiederum eingesehen haben, dass die Stifter
dieser Kirche sowochl von eigenen als mit fremden Geldern
so zur Bauung der selben Kirche geschenkt worden, gentigsame
Mahe gehabt und selbe nebst denen iibrigen BUrgersleuten
sowohl the Kirche als die tlazu erforderlichen Geist lichen von
eigenem zu unterhalten im Sta,nde seien und hiedurch die
Bolgarszeter Geist lichen gar keine Verkiirzung leiden, auch
sie mit dieser Kirche um so weniger Zusammenhang haben
konnen, als die _Burger von Bolgarsz6k und Compagnisten
ganzlich entschieden seien; so haben wir die oft erwahnten
Burger dahin bekraftiget, dass sie fur ihre Kirche (so wie
bis dato) auch in Zukunft sorgen und weder ihre Pfarrer zu
denen Bolgarszeker, noch diejenigen zu diesem sich im geringsten
einmengen, dann der Kirchen-Sprengel dahin wo er sich
mit der Wohnung befunden und unter welchen Geistlichen er
stehet, den bestimmten Stolar zahlen sollen und sofort ein
mit dem anderen ruhig leben mogen. So geschehen
Kronstadt, den 20/9. November 1789.
Garasim Adamovits m.
Bischof.
Michael Stephani m.
Commis. del. magist.
Paulus Crestel m. p
Commis. del. magist
P.
Protopop Georgie Radovits m. p.
Popa Sava Popovits m. p.
p. Consist. Assessor.
J. Predetits m. p.
Not. Consis.

19.
Copia. 2606.
Sacrae Regiae et Apostolicae Majestatis, Archiducis Austriae,
Magni Principis Transsilvaniae et Siculorum, Comitis Domini nostri
Clementissimi nomine!
Prudentes et circumspecti nobis benevoli! Salutem et gratiae
Regiae incrementum! Investigatione super differentiis inter cornpagniam
Graecorum Coronensium et ejates quaestores Graecos,
ratione ademptae suae capellae ejusque appertinentiarum nec
non parochi sui Christophori Demeter subversantibus submissa
et suae Majestati relata visum est eidem altefatae elementer
resolvere.
1--mo. Ut ecelesia nova ibidem sumptibus ejatum civium
Graecorum et cujusdam benefactoris erecta ac ad communem
usum ejatum Graecorum destinata, ad quam videlicet dicta compania
exclusive ntllum jus patronatus sibi arrogare quiret, juxta
initum mutuum contractum usui ejatum Graecorum relinquatur,
.ac memorata societas Graecorum alias quoque e numero exiguo
.consistens ad hanc novam ecclesiam invietur, atque una cum
suo pro infundato comperto petito removeatur, et ad observan-
-tiam initae transactionis ac dispositionum per Dominum Episeopum
non unitorum factarum eo magis invietur, quod contractus cum
civibus Graecis initus eousque vigorem suum retinere et obligare
dignoscatur, quoad idem via inns rescindatur et pro invalido
declaretur.
2-do. Ut sublata ejata capella, quae alias quoque exigua
et nunc existente ibidem ad recipiendos omnes disunitae religionis
auditores satis capaci reali templo haud necessaria esset,
apparamenta ibidem reperibilia et ad capellam illam effective
pertinentia ad novam ecclesiam pro communi usu transferantur,
ipsa autem capella usui amplius haud futura interim ad ulteriores
usque dispositiones reclusa conservetur; denique.
3-o. Ut parochus prodictae compagniae nomine Christopho-
-rus Demeter hue pro uberiori negotiorum capellam hanc et paramenta
concernentia dilucidatione nocetur, interim vero alter
.actu ibidem constitutus, e Valachia oriundus parochus ea tamen
modalitate pro omnibus ibidem disunitis absque discrimine fungatur,
ut idem ad.dies vitae ibidem degere ac praeterea facultates
suas inibi consumere obligetur, nullam a claustris et monasteriis
extraneis habeat dependentiam, verum jurisdictioni Episcopi
non uniti semet subjiciendo ab eodem in spiritualibus dependeat,
ac insuper semet juramento quoque obstringat, denique et Graeci
quoque cives et quaestores ejates in dicta societate existentes
juxta praescriptum Gb. decreti Regii in ordine ad similes supplicantium
preces anno 1882, die 10-a mensis Januarii. emanati ac
7*
99

100
No. 1478. signati pro ejusmodi extraneo parocho tam quoad
mores, quam quod nihil unquam contra statum et tranquillitatem
publicam moliturus sit, medio reversalium regio huic Gubernio
exhibendarum fidejubere teneantur, ac demum.
4-o. Ut defectus per Dominum Episcopum non unitum in
eo observatus, quod videlicet compagnia Graecorum Coronensium
certum quoddam capitale 2000 fl. in dotationem ejatis capellae
Graecae per modernos cives Graecos eo adhuc tempore, quo hi
individua compagniae erant, congestum, unacum accrescente intetusurio
et ecclesiae proventibus successive perceptis inutiliter
profuderint et pessumdederint, per concernentem jurisdictionem
praevie investigaretur et re taliter comperta de indemnisatione
fundi dictae ecclesiae suo modo provideretur; partis proinde dominationum
vestrarum erit, praeattactam altissimam resolutionem
regiam partibus suo moro notam reddere et in effectum ejusdem
tam circa parochum sub conditionibus puncto 3-o praescriptis,
quam vero reversales ex parte ejatum Graecorum Regio Gubernio huic
exhibendas congrua disponere, ac una praememoratum Christophorum
Demeter huc ad Dominum Episcopum non unitorum et
respective me Regium Gubernatorem eo fine inviare, ut ab hint
tam circa capellam Graecae compagniae et res in sequestrum
sumptas quaerulato ac una etiam Episcopo non unitorum praevie
audits neccessaria ac ulteriora disponi valeant. Sic facturis altefata
sua Majestas benigne propensa manet. E Regio magni Principatus
Transsilvaniae Gubernio Cibinii die 17-a Aprilis 1790.
Georgius Banffy m. p., David Vajna secretarius m. p.
Czim: Magistratui liberae regiaeque Civitatis Coronensis consignandum.
Ex offo Coronae.
20.
Copia. ad Nrum 349..
Ein Gubernial Decret vom 27-ten Janner Nro 456. commu-
nicirt ein Hof-Decret vom 7 -ten
Janner , kraft welches auf
das Gesuch der hiesigen Compagnie-Griechen, wegen Abanderung
der Ueberschrift an der neuerbauten griechischen Kirche nach
einem ]etzthinnigen Landtags-AbsPhluss , zu Vermeidung aller
weiteren Irrungen zwischen den Partheien, gedachte Ueberschrift
auf folgende Art einzurichten befohlen wird: Templum S. S. Trinitatis
Sacris Coronensium Gracci ritus oricntalis dicatum A. 1787..
Das Gubernium verordnet demnach, diese Inschrift nach der
ausdriicklichen Hof-Verftigung an die Kirche der hiesigen Griechen
setzen zu lassen.
Beigeschlossen ist das angezogene Hof-Decret.

101
Votum.
Es sind sowohl von Seiten der Compagnie als auch
von den iibrigen hier ansassigen Griechen einige vorzuberufen.
selbe von dem Inhalte des Hof-Decrets zu verstandigen, und
ihnen die angeordnete Inschrift in Abschrift mit dem Auftrag
zu iibergeben, dass die bisherige Inschrift alsobald hiernach
abzuRndern, und wenn solches geschehen, dem Magistrat dar-
-Ober der Bericht zu erstatten sei.
Plek ler m. p.
In. fidem Copia signavit Coronae die 12-a X-bris 1834.
Johann. Barak,
Mgtual translator L. V.
Nro 4464-1792.
21.
Sacratissimae Regiae et Apostolicae Ma jestatis Domini
Domini Clementissimi nomine Regio in Magno Principata Transsylvaniae
Gubernio intimandum.
Sua Majestas Sacratissima Informatione Regii Gubernii de
20-a Aprilis anni currentis circa preces Compagniae Graecorum
Coronensium, de exclusivo privilegio super jure Patronatus neo
aedificati templi, independentia item Graeci sui parochi ab
Episcopo non unito, amotioneque popae Valachici substratas, sibi
demisse relata, benigne resolvere dignata est. Ut praefati suppleanter
ab infundatis his suis petites amoveantur, et ad observantiam initae
superioribus anni intuitu praemissorum mutuae Complanationis,
gerendumque pxaevigentibus in hoc negotio altissimis Ordinationibus
Regiis morem, ea cum seria admonition invientur; ut semet
ad quietem componant. Praeterea veto Regium Gubernium
provideat, ut in conformitate editae eatenus Regiae Ordinationis ipse
parochus natione Graecus cooperator vero Valachus sit.
Quae altissima Resolutio penes reacclusionem Actorum Regio
Gubernio partim pro instruendo desuper Episcopo concernente,
partim vero pro procurando effectu in continuatione benignae
Ordinationis Regiae die 10-a Mensis Martii anni currentis emanatae
intimatur, Supplicantibus medio indorsationis ad ...rubrum
desuper abhinc instructis. Cui in reliquo Eadem Altissima
Gratia sua Regia ac Principali benigne propensa manet.
Datum Viennae Austriae, die sexta Mensis Junii Anno 1792.
Samuel Comes Teleki m. p. B. Josephus Miske.

102
Copia.
22.
Magistrats-Sitzung vom 8. Marz 1794. Z. 438. Die -hiesige-
Centumviral-Conamunitat zeigt die Bedenklichkeiten an, dass die
hiesigen Valachen, das den hiesigen griechischen Handesleuten
von Seiten des Publici in das ehennige Cronenthalische Haus
auf dem Rossmarkt zu erbauen zugestandene Bethaus den Letztern
streitig machen und in eine walachische Kirche umschaffen.
wollten, in dem aus diesem Fall, wenn es den Valachen gelingen.
sollte, solche in Folge der -Zeit Glocken und die gewohnlichen.
Toaken anzubringen bemiiht seien, hicdurch aber in den gottesdienstlichen
Handlungen -hei unserer grossen Kirche, welcher dies Bethaussehr
nahe und gerade gegeniiber liege, Unordnuny und Hindernisse
unvermeidlich erzeugt werden diirften. Da nun auf der einen geite
den griechischen Handelsleuten die Erlaubniss jenes Bethaus zu
erbauen bloss aus dem Grunde zugestanden worden, weil der
Handel allhier auch von den Griechen sehr stark betrieben werde,
weswegen denen auch in den ahem_ Jahren ihnen ein Bethaus
zu ihren gottesdienstlichen Handlungen auf dem Kfihmarkt urn
die Miethe iiberlassen worden, auf der andern Seite hingegen
die Valachen sowohl in der oberen Vorstadt eine weitlaufige
Kirche (als such in der Altstadt eine Kirche) besassen: so protestire
belobte Communitat hiemit auf das feierlichste wider eine
solchfallige Veranderung des gedachten Bethauses und bate, vomit
der Magistrat auf dieses Vorhaben den Valachen ein wachsames
Auge haben und derselben Absicht zu vereiteln suchen
sollte. Da die hiesigen griechischen Handelsleute im Jahre 1786
wie sie die Erlaubniss zur Erbauung eines Bethauses angesucht
sich dahin erklart, dass sie solches bloss fur ihre Familien und
ftir die des Haldelswegen sich hieselbst aufhaltenden fremden
Griechen zu errichten Willens seien; der Magistrat Ihnen auch
diese Erlaubniss bloss zur Errichtung eines Bethauses unter der
Bedingung, dass sie weder Glocken noch Toaken hieselbst anbringen
sollten, zugestanden, und dass theses nur ein Bethaus
sein und heisen solle, dem hochlOblichen Gubernio einberichtet
hat, so ist diese Eingabe der Communitat der vom hochlublichen
Gubernio in Betreff der Streitigkeiten zwischen den griechischen
Religionsverwandten angeordneten lobl. Investigat-Commission mit dem
Ersuchen hiniiber zu geben, womit dieselbe auf die Bedingungen,
unter welchen den Griechen die Erlaubniss zur Errichtung eines
Bethauses zugestanden worden. _Riicksicht zu nchmen und die Sache
dahin einzuleiten geruhen m5ge, dass jene Partheien, welche dieses
Bethaus in eine walachische Kirche umwandeln wollen, abgewiesen
und dasselbe seiner ersten Bestimmung nach zur Haltung des Gottesdienstes
fiir die griechischen Handelsleute verwenden werden mochte.

103
23.
Copia ad numerum 7064/796. (Hofzahl 3069/796).
Franciscus II-dus dei gratia electus Romanorum Imperator
semper Augustus, Germaniae, Hungariae, Bohemiae y. Rex Apostolicus,
Archidux Burgundiae et Lotharingiae, Magnus Princeps
Transsilvaniae et Comes Siculorum.
Illustres, reverendi, spectabiles, magnifici, generosi, egregii,
prudentes item ac circumspecti, fideles nostri sincere nobis dilecti!
Repraesentatione vestra Gubernii nostri regii de 24-a mensis
Septembris anni 1795 sub No. 1911 emanata, una cum corpore
investigationis querelarum privilegiatae Graecorum Coronensium
compagniae suo modo demisse nobis substrata, meliorem in modum
propensa, ac difensa, in objecto templi Graecorum Coronensium
erigendaeque ibidem in rationem eorumdem Graecorum
scholae benignam nostram determinationem in sequentibus edendam
esse duximus :
I-mo. Cum templum Graecorum Coronensium ipsorum Graecorunt
sumptibus erectunt sit, suopte sequitur, illud Graecis proprium
atque cum in finem destinatum esse, ut ibidem Graeci juxta ritus
sui exigentiam cultum divinum exercere possint, adeoque eatenus
discrimen inter Graecos possessionatos et non possessionatos, ad
compagniam pertinentes et non pertinentes nullatenus locum
habere posse. Hine discrirnine isthoc penitus sublato -benigne
volumus, ut templum Graecorum Coronensium singulis Coronae
commorantibus Graecis pro exercendo cultu divino deserviat,
idemque omnibus Graeco ritui non unitorum addictis cuiuscunque
iidem nationis fuerint pro exercitio cultus divini pateat.
II-do. Conservationem templi hujus, ac expensarum ad cultum
divinum ibidem exercendum requisitarum administrationem
unite communitati Graecorum Coronensium ea quidem lege
incumbere, ne eadem in rationem templi hujus debita contrahere
praesumat.
III-tio. Benigne porro admittimus: ut parochus, et si successu
temporis major Graecorum Coronensium numerus vicarium quoque,
aut cape]lanum desideraverit, is etiam in rationem templi
hujus e monasterio quodam monachorum Graeci ritus non unitorum
in Archipelago constituto, per Graecos Coronenses pluralitate
votorum eligatur, ejusdem nihilominus confirmationem et
effectivam applicationem a nobis praevie exorandam habebunt,
ita quidem, ut pro more recepto singuli ad templum subversans
Coronense pertinentes Graeci solita formalitate de eo caveant,
quod parochus hic et pro re nata adhibendus vicarius aut capellanus
unite incumbenti sibi animarum curae intenturus, nullas
correspondentias cum exteris futurus, petunias in rationem templi
congestas exteris haud transpositurus, in negotia Graeci ritus

104
unitorum prout et objecta politica se nullo sub titulo aut praetextu
imissurus sit. Quotiescunque itaque parochiam hallo, aut
introducendam suo tempore vicarii stationem vacare, aut eandem
mutari contingeret id communitas Graecorum Coronensium Regio
Gubernio semper notum reddendum. denominandique parochi et
vicarii fidedignam assecurationem de homagiali fidelitate erga
nos observando, Regio Gubernio submittendam habebit. Applicationem
vero unius cappellani -Valachici in templo isthoc unite
Graecis proprio tanto magis superfluam esse, quod Valachi tarn
in vicino suburbio Bolgarszeg, quam vero in veteri civitate templo
presbyterisque provisi sint.
Ad uberiorem nihilominus militum aliorumque Valachorum
in civitate existentium,comoditatem benigne jubemus: ut in templo
Graecorum Coronensium quovis die festo et dominica, certo ternpore
per quendam Presbyterum Valachum cultus divinus lingua
Valachica tanto etiam magis peragatur, quod communitas Graecorum
Coronensium ad id indulgendum, presbyteri vero Valachici
Bolgarszegienses ad id peragendum sponte se obtulerint. Ut autem
noctis quoque tempore Valachis in civitate existentibus, absque
ullo impedimento sacra pro re nata administrari possint , licet
eatenus cautela adhibita jam esset, vos Gubernium nostrum Regium
presbyteros Bolgdrszegienses medio Consistorii eo inviandos
habebitis, ut ii de modo in medium consulant, quo Valachis in
civitate existentibus noctis tempore sacra promptissime administrari
posse censerent, quorum informatione recepta, vos Gubernium
nostrum Regium ea quae e re fuerint, eatenus disponere non
intermittatis.
IV-to Communitas Graecorum Coronensium Episcopo Graeci
ritus non uniti Transsilvanico, sedeque -ejus vacante Consistorio
eorundem debitam reverentiam exhibere obstricta est. Hinc parochus,
vicariusque, aut capellanus templi Graecorum Coronensium
in commemorationibus divinis ejusdem Episcopi meminisse tenetur.
Obstricto porro est Graecorum Coronensium communitas,
Episcopo huic electum per se pro templo antelato parochum aut
capellanum literis immediate ad eundem dirigendis, indicare, iisque
fide dignum testimonium per ipsam communitatem vidimandum
de eo, quod neo electus ipsorum parochus, aut capellanus revera
hieromonachus sit, annectere, ut ita, couvenienti legitimatione
praemissa, Episcopus antelatus eidem absque ulla difficultate, aut
remora benedictionem suam, et jurisdictionem ecclesiasticam impertiri
valeat. Testimonium vero praedictum in originali per
ipsam Graecorum communitatem asservandum erit.
V-to Liberum erit saepefatae Graecorum compagniae quotannis
2. aut 3. individua e gremio sui pluratitate votorum pro
curatoribus templi eligere, quibus si delatas sibi has muneris
partes acceptaverint, incumbet, elemosynam pro supportandis

105
hujus templi expensis sponte oblatam conservare, de suppellectitibus
templi accuratum inventarium per communitatem asservandum
ducere, errogationes e percepta petunia non nisi cum praescitu
communitatis facere, et de perceptione aeque ac errogatione cum
fine cujuslibet anni aut ipsi communitati, aut vero denominandis
hunt in finem per eandem individuis rationem omnibus numeris
absolutam reddere.
VI-to. Prout electio presbyterorum et curatorum ad subversans
templum requisitorum, per communitatem Graecorum pluralitate
votorum institui debet; ita eorum quoque mutatio peragenda
cautelae tamen intuitu neo adhibendorum presbyterorum
superius praescriptae stricte semper observandae erunt.
VII-mo. Expensas in conservationem templi, ac ad peragendum
cultum divinum necessarias, curatores ex elemosina et exteris
templi hujus reditibus praestandas habebunt, in casu vero quo
fundus hic praevium in finem sufficiens hand esset, ad easdem
communitas Graecorum Coronensium extraordinario subsidio
concurret.
VIII-o. Omnia objecta templum isthoc conceruentia per communitatem
Graecorum Coronensium juxta pluralitatem votorum
pertractanda erunt. Quod si vero contingeret, eandem communitatem
intuitu alicujus obiecti in differentiam Magistratui locali
referet, qui eandem maturam in deliberationem sumendo, eatenus
id, quod e re fuerit, determinabit. Si vero subversans ejus modi
differentia lite sapienda esset, partes collitigantes ad concernentern
judiciariam instantiam inviabit.
Quod vero preces compagniae Graecorum Coronensium de
impertienda sibi facultate, ut Coronae pro excolenda juventute
nationis suae setola erigi possit porrectas attinet, cum tam e
precibus compagniae hujus, quam vero e propria declaratione
Graeci Coronae commorantis Hadsi Panajot Nika prospexissemus
eunde Hadsi Panajot Nika profundo erigendae hujus scholae
10000 florenos aerario nostro Regio hujati jam intulisse, ac pro
sustentatione pauperum alios 10000 florenos inferre determinasse
adeoque fundum ad erigendam hanc scholam adesse; -oblaturn
benefactoris antelati benigne acceptantes, clementer indulgemus,
ut pro excolenda juventute Graecorum Coronensi, schola ibidem
erigi possit intuitu tamen magistri ad scholam, banc applicandi
communitas eas., quas de presbyteris suis ex Archipelago accerrendis,
praestare tenetur, cautelas praestet. Prout autem Graecis
tam Latina quam Germanica schola potet, ita aliarum quoque
relfgionum asseclis liberum erit, erigendam hanc Coronae scholam
Graecae linguae addiscendae causa adire. Antelatum proinde
benefactorem Hadsi Panajot Nika per vos Gubernium nostrum
Regium eo inviari benigne volumus, ut is super benefica sua superius
declarata intentione formales literas fundationales expediri

106
faciat. Superattentionem vero in scholam hanc ut et inspectionem
in annuas hujus templi rationes nobis benigne reservamus.
Vestrum proinde Gubernii nostri Regii exit, altissimam hanc
nostram benignam determinationem Hs, quorum interest, notam
redden, curareque ut eadem debitum sortiatur complementum.
Vobis in reliquo, acta acclusa remittenda, gratia Nostra Caesarea
Regia ac principali benigne propensi manemus. Datum in Archiducali
civitate nostra Vienna Austriae, die trigesima mensis Septembris
anno Domini millesimo septingentesimo nonagesimo
sexto, Imperil nostri Romani, Regnorumque nostrorum hareditariorum
anno quinto. Franciscus m. p. Samuel Comes Teleki m. p.
Ad mandatum sacrae caesarcae et regiae Majestatis proprium
Joannes de Cronenthal m. p.
Die Beglaubigung laut G. A. XXV. ex 1881 stempelfrei.
Mit dem in Kronstadter Stadt-Archiv unter MZ. 2668/796 verwahrten
Originale vollkommen gleichlautend.
Kronstadt, den 4-ten Janner 1883.
(L. S.) Fr. Stenner mp.
Stadtarchivar.
24.
Cele din petitia fundatorilor cu datul 10 Februarie 1800
in registratS sub Nr. magistratual 2059/800 se cuprind in protocolul
luat de Grof Nerves sub aneesa 17.
Copia.
25.
Decretum Guble ad Nr. 5826-806.
Extractum.
Seu vero e sacertodibus in hoc Principatu existentibus
tales eligant, qui tam Graecam quam Yalachicam linguam bene
calleant, ex qui uno die Dommico liturgiam lingua Graeca,
altero vero lingua Valachica cerebrent, ac in casum morbis, vel
absentia unus alterum quoad liturgiam in utraque lingua ablteratim
celebrandas supplere valeant, eo quid magis quod prout
in Benigno Rescripto Regie de anno 1796 edoctum habetur, quod
Communitas Graeca ad id tit cultus lingua Valachica perogatur
spontese abenterit, ita resolutions citato Benigno Decreto
Regio de 22 Aug. anni precy. emanato dimandatum sit, ut si ex
Archipellago socerdos adducendus foret si talis sit, qui limguam

107
etiam Valachicam calleat quam hac ratione peragendam candidationem
promentionatus Magistratus horsum submittendam
habebit. E. Regio M. Principatu Tranniae Gubernio Claudiopoli.
7 Augusti 1806.
G. Banffy m. p. J. Bedey de Sohasky.
26.
Pravoslavnica obsce roma' nescd din Cetatea Bra5sovului !
In urmarea Milostivulul decret guvernial din 26 August a.
c. Nr. 7733 es,it pre Aug& episcop6sca Comisie din 9. Sept. a. c.
Nr. 626, acestui scaun protopopese cu ti rie poruncit qi D-VOstra,
Vi so face de sev8r§iti cunoscut, precum:
1. Parochul de pang acuma al D-VOstra P-le Nicolae Panovici,
ca din diva de ieri 3/15 Septemvre a. c. din tOtg slujba dela
biserica grec6scg din cetatea Brasovului este oprit si de aid sa
se mute la altg parochie, unde al va griji Dumnedeu.
2. Spre chivernisirea in cele sufletesti a D-Vdstrg, pang la
venirea renduelei de a s6 candidglui alt preot sa avem purtare
de grije a V6 chivernisi cu preot din vecinatate.
Drept aceea, str8ns sL poruncesce D-Vostrg, ca sub termin
de 3 dile intelegendu-v6 cu obscea grec6scg, sa informgluiti pe
acest Scaun protopopesc! 1. Unde §i in ce casa aprope de biserica
sa se 00, sglaslui interimal preotul, care vine- de a s6 orendui
? 2. Dela tine §i Cat sa §i pita capaa salariul seu pe lung ?
3. Vecingtatea cea cu mai multi preoti ar fi Bolgarsechiul
de oparte, earn de altg parte Bacifalu si Turchesul din acest protopopiat
i din sinul acestor trei parochii, care preot va fi
mai cu placere a vi se orendui?
Insg sub vremea ac6sta de 8 dile sau indatorat a ingriji
poporul din Tuchthaus §i din Spital preotul §i asesorul nostru
Ioan Teodor din Bolgarsechiu, la care yeti avea a nisui.
Satulung, 4/16 Septemvre 1820.
Al D-VOstra, de binevoitor
loan Verzea protopop m. p.
27.
Masolat.
Goriig szOveg stb.
Forditds. Als bei dem Ausbruche des vergangenen Krieges
zwischen der ottomanischen hohen Pforte and dem kaiserlichen
russischen. Hofe ich Endesgefertigter mich mit der ganzen Familie
in die benachbarte k. k. freie Stadt Kronstadt gefliichtet, woselbst

108
wir sechs Jahre hindurch unsere Zeit in Ruhe und guter Pflege
lebend verbracht haben, ereignete es sich, dass in diesem Zeitraume
mein verehrter und vielgeliebter Vater Emanuel Brancovan
wie auch meine geliebte Schwester Helene vom Tode heimgesucht,
welche beide auch bei der in der Stadt liegenden nicht
unirten privilegirten im Namen der heiligen Dreifaltigkeit verehrten
Kirche der dortigen Compagnie der griechischen Handelsleute begraben
worden sind. Sowie auch bei den jetzigen fiber das Vaterland
gekommenen traurigen Umstanden, nachdem wir die betriibenden
und schlecht eingerichteten, auf uns zugehauften und
durch fremde Insurgenten boswillig hervorgebrachten Ereignisse
nicht mehr haben ertragen konnen, sind wir mit der ganzen
Familie in dieselbe Stadt Kronstadt geflohen, unser Heil findend,
woselbst auch meine inniggeliebte Mutter Zoitza vom Tode iiberfallen
und in dasselbe Grabmahl meines seligen Vaters_ beigesetzt
worden ist. Als ich aber wahrend dieses meinen langen
Aufenthaltes die in Allem herrschende gute Ordnung dieser Kirche
und die mit Gottesfurcht von den Curatoren gefiihrte gute Verwaltung,
so wie die Gedachtnissfeiern meiner Eltern zu ihrem
Heile mit Genauigkeit gehalten, ja noch mehr auch die genaue
und unveranderte Beobachtung der Anordnungen jener, welche
zu Zeiten vom heiligen Eifer angetrieben legirt, beobachtet habe;
so wurde auch ich zu folgender seelennutzender und heilsamer
That bewogen und zwar : zu ewigen Denkgebeten ftir mich und
far meine ganze Familie, fur die Lebenden namlich und Verstorbenen,
legire ich aus eigenem freien Willen und Antriebe
kraft theses meines Schenkungsbriefes der zu Kronstadt in der
Stadt liegenden erweihnten Kirche und Schule, welche von der Compagnie
der dortigen griechischen Handelsleute verwaltet werden,
meine zwei stammvaterlichen in Siebenbitrgen liegenden tauter,
das eine Ober- Szombath genannt, welches meiner Familie als
erbliche Schenkung von Sr. Hochheit dem Prinzen Michael Apafy,
wie das Donations konigl. Schenkungs-Document heweiset, geschenkt
worden ist, das andere Pojana Marului, welches meine
Familie erkauft hat, wie die bei uns in Verwahrung liegenden
Kauf-Contracte bestatigen.
Diese Oiler als nun von mir legirt und ewig unentreissbar
und unabtrennbar zu sein, soil erweihnte Kirche und ihre Schule
die grundherrliche Kraft haben, nach unserm Ableben in volliger
Herrschaft und Gewalt durch die angeordneten Curatoren der geschworenen
griechischen Handelsleute zu beherrschen, ohne je auf
einen Vorwand selbe entfremden oder verkaufen zu konnen,
sondern sie sollen die Einkiinfte zur Beobachtung meiner nachstehenden
Anordnungen beniitzen, welche nach meinem und
meiner Ehegattin Ableben unverandert und unvermindert, wie sie
anbefohlen werden, bewerkstelliget werden sollen.

109
1. Von den jahrlichen Einkiinften dieser erwahnten zwei
Giiter setze ich fest, dass die Halfte von den Curatoren der
Kirche und Schule zu Denkgebeten ftir die See len und zu Almosen
jahrlich verwendet und die Denkgebete fiir die See len zu den
von der Kirche hestimmten Zeiten insbesondere aber einmal im
Jahre eine Gedachtnissfeier mit Wachskerzenaustheilung und
mit der gewohnlichen Pracht gehalten indem auch den Geistlichen
jahrlich Messlese Remunerationen und zwar deco Archimandriten
der Kirche Einhundert Gulden W. W., den nicht unirten
Geist lichen von der grossen Kirche von Skeju Einhundert Gulden,
jenen von der kleinen Kirche von Skeju fiinfzig Gulden und
jenen von der Altstadter Kirche fiinfzig Gulden gegeben, um jeden
Sonnabend des Jahres die Namen der Entschlafenen bei der
Messe zum Andenken zu verlesen und ftir aller unser Heil zu
heten, die" Almosen aber von den Curatoren auf ihr Gewissen an
Kronstadter Arme und wirklich Bedrirftige im Verhaltnisse ihrer
Noth zur Erleichterung des dieselben drtickenden Unglticks ausgetheilt
werden sollen.
2. Setze ich fest, dass die andere Halfte der Einktinfte zur
Vergrosserung der bei dieser Kirche vorbestehenden Schule verwendet,
indem die Curatoren hellenische Lehrer sowohl flir die
gemeinen als auch grammatikalischen und philosophischen Lehrgegenstande
und einen besonderen Lehrer fiir das deutsche mit
Besoldung anstellen, woselbst eingeborene und fremde Schiller von
gleicher und frentder Religion, frei, ohne Lehrgeld zu zahlen unterrichtet
und der hellenischen Gelehrsamkeit und der deutschen Sprache
meichtig werden sollen. Derselbe2t Schule der griechischen Kirche widme
ich auch meine game Bibliothek, bestehend aus hellenischen, lateinischen,
franzosischen, italienischen und deutschen Bilchern, so
wie sie sich von den Zeitumstanden noch erhalten hat, urn zum
Gebrauche und Be,ntitzung fur die Lehrbegierigen zu dienen, ohne
die Bucher entfremdet zu werden, noch weder den Lehrern noch
den Schillern erlaubt zu sein, selbe ausserhalb der Schule ins
Haus zu nehmen, sondern nur innerhalb der Wohnungen der
Schule zu studiren und zu lesen.
3. Die nicht unirten Kirchen, welch auf diesen zwei obengenannten
Grundstiicken lieges, sollen immerwahrend in ihrer erforderlichen
guten Ordnung gehalten werden, und die Curatoren
sollen ftir ihre jahrliche nothige Pflege sorgen, damit dieselben
nicht verwtistet sondern unaufhorlich unsern Namen bei den
heiligen geistlichen Functionen in Erinnerung gebracht werden
sollen.
4. Die auf genannten zwei Giitern wohnenden Geistlichen
sollen nie Zehent von ihren Feldfruchten geben, sondern sie
sollen als immerwahrend fur ihre rechtlichen Saaten hievon ausgenommen
und befreit des Zehntes fur den Konig, fiir die

110
Legataren und far ihro Dorfsinwohner, wie such fur alle gottesfurchtigen
Christen unaufhorlich beten.
5. Bestimme ich, dass die Inwohner obigen Gutes Pojana
Marului Walachen, weil sie wegen ihrer gebirgigen Lage immer
beschrankt sind und Mangel an Nahrung haben, fiir immer ungestort
und frei bloss von dem Zehent des Maises sein und diese
Wohlthat so wie sie friiher von meinen Eltern und auch von
mir bestatiget dieselbe hatten geniessen sollen. Die iibrigen
Gerechtsamen aber sollen die Inwohner benannter Gater entrichten,
indem sie dieselben gegen die Curatoren obiger Kirche
nach den Gewohnheiten und Ortsgesetzen erfallen sollen.
6. Die Compagnisten griechischen Vorsteher und Curatoren
der zu Kronstadt in der Stadt liegenden Kirche der heiligen
Dreifaltigkeit sollen fiber diese zwei obigen Grundstacke und die
Einkiinfte derselben nach der wahrhaftesten, genauesten und
gerechtesten Art die Verwaltung und Leitung fiihren, nach meiner
obigen Anordnung die Austheilungen machen und Al les, was ich
in obigen Punkten festgesetzt habe, in Ausfiihrung bringen und
in seiner Unversehrtheit verwahren, damit dieselben vor dem
hochsten Richterstuhle des allmachtigen Gottes sich nicht schuldig
machen sollen.
7. Zur Bestatigung dieser von mir legirten zwei Grundstacke
und zur unveranderten Beobachtung meiner obigen Anordnungen,
sollen die angeordneten Curatoren dafar sorgen, dass
diese meine Schenkungs-Urkunde von dem hiesigen loblichen
Magistrate bekraftiget werde und von Sr. k. k. Majestat, wie es
gebrauchlich ist, bestatiget werde, und dieselbe soil bei der Curatur
der genannten griechischen Kirche sammt den vorfindigen Documenten,
Vertragen und ubrigen Schriften dieser beiden Grundstiichen
aufbewahrt und in das Buch der Kirche eingetragen
werd en.
Gegeben in der Stadt Kronstadt in Siebenbiirgen im Jahre
Eintausend achthundert drei und zwanzig nach Christi Geburt im
Monat April und zur Beglaubigung von mir, dem Testatoren
welcher gegenwarrtiges eigenhandig unterschrieben und mit meinem
eigenen Siegel zur v-olligen Sicherheit bekraftigt habe, freiwillig
bestatiget. (L. S.) Gregor Furst Brancovan m. p. bestatige
Obiges. Archimandrit Theodosiou und Pfarrer der griechischen
Kirche zu Kronstadt. Zeuge.

28.
Copia.
Plenipotentie.
Fiindca, prin un milostiv decret Gubemial din 10 Maiu 1821
Nr. 2235 ni s'au luat preotul eel romanesc, care ne slujia Sfanta
liturgie si celelalte sfinte tame si mangaeri sufletesci in biserica
greceasea §i deodata ni s'au poruncit, ca, de aicl Inainte sa mergem
la biserica in Bolgarszek spre ascultarea celor sfinte §i eara-
sT el
la vremea de lipsa un preot din Schei se fie Indatorat a
veni la not in cetate, spre implinirea celor sufletescI Si mangae-
Tea nOstra; dar fiindca, acest milostiv decret cu totul este spre
nemultamirea §i obidarea nOstra si spre ingreuerea cinstitilor
preoti din Bolgarszek; cu un cuvent cu neplacerea amenduror
partilor, asa dar orqi, earl bunt patriori si revnitori spre cele sfinte
atat posesionarY Burgerl) cat §i chiria§i locuitorI In slavita Cetate
Inca in anul trecut 1827 in 3. Decemvre invoindu-s6 intre sine
an fagachnt nu mici sume de bani spre cumperarea uneT case,
in care la vremea sa sa, se faca o capela, spre slujbele cele sfinte
prin un preot roman §i acest sfant fagadas §i cu iscalitura si
pecetile nastre Pau Intarit.
Ins Dumnezeesca rivna, nu au putut astepta Mtarziere, ci
pOtrunzind §i inflacarend inimile tuturor locuitorilor romans cetateni
spre acel gand sfant i'au miscat, cat si pang la cumpararea
acei case, se cuprinda o alta cask cu chirie spre deschiderea
unel capele, pentru aceea, adunandu-se la un loe cu deosobit
contract dela 4 Aprilie 1828 s'au legat Intro sine intarindu-1 on
InsusI iscaliturele §i pecetile sale, ca spre ajungerea acestui stint
stop, fie tine cu cat va vrea Isa ajute si nici intrun chip sa, nu
so departeze de un lucru asa sfant, intru care sfant stop cu toti
au stat si stau nestramutatI, pentru aceea, s'au fost si trimis- o
jalba catra Prea sfintitul Domn Episcop cu acea umilita rugaciune,
ca al, se milostivdsca, a ne da binecuventare spre a sluji sfanta
liturgie in cetate si celelalte 6 taMe, de unde ni s'au trimis o
milostiva resolutie sub Nr. episcopesc 196 1828 cu acel
ca se aratam cu amaruntul pricinile. din care nu vrem a ne
Linea de mai sus pomenitul Decret gubernial dela 10 Maiu 1821
prin care ne IndrOpta, la biserica din Bolgarszek, ca aratand pricini
Indestulate este nadejde prea dulce a dobandi cererea nastra
atat dela prea sfintitul Domnul ,,nostru Episcop, cat si dela Craescul
Guvern si de la trialtatul ImpOrat al nostru milostiv Stapan
si Parinte.
Ynsa fiindca, acest lucru are greutatile sale §i obscea este
cu grew ase aduna §i a se sfatui spre sOver§irea acestui lucru;
a§a adunandu-ne la un loc ne-am sfatuit, ca aceste -greutatl sa,
be Incredintam la 4 barbati cinstig si revnitori de acest sfant
111

112
lucru si cu voe obstesa am ales pre cinstiti Dumnealor: Joan
Cepescu, loan Juga, Nicolau Cepescu, Rudolf Orgidan facendu-i
plenipotentiali deplinl in lucrul acesta supt urmatOrele conditiuni:
1. Atat ceice au fagaduit si au scris ore care sume de benT,
precum Dumnezeu i'au imputernicit si care se afla in deosebite
zapise insemnati, care zapise se vor da in mama Cinstitilor Plenipotentiari,
cat si cei ce dupa acesta vor fagadui, care suma
tot in acel zapis se va insernna, se fagaduesc acum de nou cu
legiuitul interes dupa proportia capitalului de aci inainte si vor
da fara de nicT o intarziere in manile C. Plenpotentiari si cand
vor afla Cinstitii Pleinpotentiari a fi de trebuinta, va fi
capitalul fagaduit pre langa revers de primire ca un dar fagaduit
lui Dumnezeu.
2. Si se da C. Plenipotentiari tdta puterea si orice vor
gasi cu tale pentru binele obscei si ajungerea acestui sfant stop,
sunt slobozi se faca si se direaga pre cum sunt: a scrie jelbi in
numele obscei, a primi si a da respunsurT, a face cheltueli euviinciOse,
numai sa aiba asi da socoteala, dupa, curata cunoscinta
a sufletulul on cand va pofti cinstita obsce.
3. Isi tine cinstita obsce acel drept, ca, nemultarnindu-se cu
Cinstitif Plenipotentiari, care lucru nadajduim, ca nu se va intern-
pla,
ca se aiba, voe on cand asi lua dela densii plenipotenta fara
a avea voe C. Plenipotentiari a cerceta cum ? si pentru ce? si a
orendui altii dupa obsceasca alegere.
4. Cand s'ar intempla, de care lucru sä ferosca Dumnezeu,
ca dupa -kite ostenelele C. Olenipotentiari sa nu putem dobandi
scopul nostru, atunci se fie indatoratl C. Plenipotentiari sumele
primite, numai de cat .ale da fiesce carui binefacator inderet pre
langa rentoarcerea Reversului impreuna cu dobanda ce vor fi
fost primit, cat va mai prisosi din cheltuelele facute; acesta
a noastra plenipotentie s'au scris in doua examplare si pentru
mai mare incredintare cu insusi iscalitfirile si pecetile nOstre le
am intarit.
Brasov, in Maiu 1828.
Dumitru Orgidan m. p.
George Joan m. p.
Constantin Bogits m. p.
Dumitru Marin m. p.
George G. Orgidan m. p.
Anton Popovici m. p.
George Hagi Radu m. p.
George Nica m. p.
Constantin Cepescu m. p.
George G. Juga m. p.
Dumitru Hernea m. p.
Nicolae Teclu m. p.
Joan Molnar m. p.
George Joan jun. m. p.
Dragomir Gradinaru m. p.
Hagi Jlie Hagi Jvascu m. p.
Paraschiva Lazaroiu m. p.
Nicolae Joanovici m. p.
Nicolae Radovici m. p.
Bucur Dumbrava m. p.
Dumitru Nicolau m, p.
Joan Secareanu m. p.
Oprea Sfetea m. p.
si jimusi

113
29.
Copia ad Nr 367.
inaltat Creiesc Gubernium!
Plenipotentianil obscel romanesci din °rap] Brasov: Ioan
Cepescu, Ioan G. Juga, Nicolae Cepescu si Rudolf Orgidan prin
instantia for aici sub A) umilit asternuta si la acest Scaun episcopesc
prin Protopopul loculul cu relatia de la 15 Iu lie a. c.
pub G) asternut& in numele a totei obsce romanesci din Cetatea
Brasovului umilit se raga la locurile cele cuviinciose, a li so da
voe, ca inteo cas& privata,, intocmit& spre trOba aceasta, sa, le
fie slobod ale sluji slujba Dumnezeesca si anumit sfanta liturgie
in limba romanosca prin preot de neamul sou si deschilinit
Ignatie Karabetz, fostul capelan de Este si acolo aplicaluit ca
protopop, care parochie n'are, din pricinele urmatbre :
1. Ca, 61 pateri de familie sunt oraseni romani, care sed in
Cetate cu numele aici sub B) Insemnate si familiele for si slugile
afara de limba romandsca, grecesce sau elenica nici decum nu
sciu, ear& din potriva in Oratoriul eel grecesc din Cetate, la care
pang. acum au umblat, slujba dumnezeOsca numai in limba grecOsca
se slujesce prin preot grecesc, adeca : intro limba necunoscuta,
de la care nu pot so ea nici un folos.
2. a suplicantei obsce romarresci nu-i este cu putinta a
audi slujba dumnezeOsca In limba romanesca si a lua mangaerea
sufletOsca si trup6sa, fiindca copiii si slugile for a alerga la bisericele
din forstaturi, nu pot, ca, bisericele acelea sunt departate
de Oras, intratita, !neat mersul cu venitul, tine eel mai putin 3
sterturi de teas, deschilinit in vreme slab& si rea.
3. Ca la bisericele cele din forstaturi sunt sum& mare de
poporenl, atat cat pentru densii nu de mult li s'au ingaduit asi
ridica biserica noun cu mult mal dep&rtata si nu sunt Intocmite
ca sa nal cuprinde si pe suplicanta obsce romana din Cetate;
catanele cele prezidialicesci, spitalul catanesc si robii, cari sunt
In tuchthausul Cetatii si cari cu totil sunt la numor 800 suflete.
4. Ca din adusele pricini nu este nimica in potriva, ca sa,
nu so pdt& aplacida o capela privata, pentru intarirea contribuensilor
fiindca suplicanta obsce, tot-deauna so pOte cunOsce
ca aretatul capital de 8320 fl, care l'au gatit spre scopul acesta
l'au dat cu interese; 6r& dinpotriv& despartirea Romanilor brasoveni
de Grecii de acolo, mai cu sama intrOba religii, si acea stare
Inca urgaluesce, de Orece Grecii pare ca din natura lor porta' urci
nesuferitei pi
apdsare asupra natii romcInesci, precum so vede din
intemplarea ce acum de curand s'au Intemplat, ca tocmai in
cliva Invieril Domnului Cristos, find suplicanta obsce impedecata
prin vreme rea a alerga la bisericele cele din afar& au Intrat in
Oratoriul cel grecesc, pentru mangaerea sufletelor lor. Grecii corn-
8

114
panisti insa mai bucuros an dispus a-se ceti sfanta evangelic 1,n
limba frantuzasca si in cea turc6sca, de cat in cea romanesca,
macar ca Oratoriul era plin de Romani, pe cand Francezi si Turci
n'au fost nici unul. Pentru ac6sta suplicanta obsce in prea laudata
ei plangere, sa nu pita avea nici acea, mangaere in Oratoriul cel
grecesc, ca batar slanta Evangelic a invierii Domnului, care odata
Intrun an se cetesce, se o pOta aucji in limba romanesca si sa o
intelega, fiindca numai acesta limba o sciu.
5. Ca parochil din Bolgarszek, carora li s'a incredintat suplicanta
obsce a o griji in cele sufletesti prin Mar. decret gubernial
din 10 Maiu 1821 Nr. 2235 esit; prin documentele ]or de
sub C. si D., s'au declairat, ca intru atata sunt cuprinsl cu multimea
poporenilor lor, incat a sluji si la suplicanta obsce nu sunt
in stare, nici dupa maritele orandueli in irtha ac6sta esite, Ca
pentru ocolirea primejdielor celor sufletescl pe rend sa dOrma
cate un preot in Cetate Inca pana acum nu s'au implinit. Ba
Inca credinciosii locuitori din Cetate, deschilinit de spital si
tuchthaus, carora mangaerea cea sufletesca nici dupa, Mar. decret
gubernial din 4 Martie 1820 Nr. 911 esit, nu li s'au impartasit si
asa ad. aretand in mai multe renduri, precum se vede din citatul
decret gubernial de sub Nr. episcopesc 354/826 intai inaintea
Magistratului locului, apoi a Mardi sale D-lui Cancelar de gubernie
Grof Ladislau Lazar atunci fiind la Brasov, tare s'au jeluit,
ca prin parochii din Bolgarszek, nici la serbatorile cele mai mart
adeca: la Nascerea si la Invierea D -luT Cristos nu sunt cautati,
cu atat mai putin le slujesc cele sfinte. La intemplarea cand
li s'ar Ingadui ridicarea capelel private, de fata este protopopul
Ignatie Karabetz, care Inca pana acum nu are parochie, langa
acea capela fara de a se inmulti numerul popilor, s'ar a seza.
6-lea Ca cererea suplicantei obsce intr'acolo atarna, ca slujba
dumneze6sca sa o auda si sa o invete In limba romanesca; Prea
Inaltele orandueli nici de cum nu se vor impotrivi; de vreme ce
din parint6sca dispositie a Prea inaltelor oranduell si mai nainte
s'au ingaduit Romanilor a avea preoti din nemul sell In persdna
lui George Haines si Nicolae Panovici, care prin Mar. decret gu-
Ternial din 3 Aprilie Nr. 2140 si 3. Julie 1792 Nr. 4464 si din
27 Martie 1809 Nr. 1953 esite, au fost aplicatI, pentru ca pe
partea Romanilor oraseni se slujasca slujba dumneze6sca, romanesce
in Oratoriul cel grecesc, pe rend cu preotul cel grecesc
adus dela Archipelag; in curgerea mai multor anl, in liniste au
slujit.
Care umilita instantie a obscei romanesci in necsul relatiilor
Scaunulul episcopesc Inca sub 4 Aprilie si 15 Iulie 1820 In
tr6ba ac6sta esite, cu acea umilita adaogere o astern Inaltulul
Craesc Guberniu, de Orece ffind umilita for instantie si acum in
chip vrednic de credinta si cu fundament dovedesce, ca atat

115
muItimea de poporenl din Cetate, pentru auctirea slujbei dumnezeesci
si imparttisirea cu Sf. taine Cat mai cu same, la intemplari
primejdiese, pentru departarea locului, a alerga la bisericele din
forstaturile Brasovului, nici de cum nu pot. Nici bisericele acelea
precum de obsce este cunoscut nu pot cuprinde multimea crestinilor
din afara. caci de abia cuprinde pe poporenii se' si nici
parochii din forstaturi nu sunt destui de a pute sevarsi cele
sfinte locuitorilor ortodocsi din Cetate. Intro cele lalte mai sus
pomenite si de acolo Inc e, se pate cunOsce, ca stand relatiele
cele oficiese protopopesci din 19 Iunie si 17 Sept. 1823. In treba
acesta in c6ce 4r6tate si aici sub E. si F. umilit asternute, ca
nu pomenitii Romani din Cetate se patimesca ceva scadere in
cele sufletesci, an trebuit sa se ingeduiasca preotil cei streinl -vagabunzT
pentru slujirea celpr sfinte. Din acestea se, se milostivesca
Inaltatul Craesc Guberniu, ca pe suplicanta obsce romana, sau se,
o introduce, in Oratoriul eel grecesc, se, slujasca pe rend dupe
obiceiul eel mai nainte, de la Prea inaltul be slobozit, sau se,
i se dea voe asl ridica Oratoriu. La tete Intemplarea este fOrte
de lipsa, ca sa li se, aplaciduluiasca Capelan, cu atata mai tare,
cu cat despre oparte asa mare turma de emeni, in pricing religieT
se, patimesca sce,derea; eara dace, parintesce se va slobozi capela
private, numai pe cheltuialea suplicantei Obsce a o ridica, si se
va aplacida langa densa fostul capelan de este Ignatie Karabetz,
care pane, acum n'are parochie; cu acesta nici contribuentii nu
se vor ingreuea; si nici numerul Preotilor nu se va inmulti. De alta
parite nesuferita lipsa este, ca se li so slujasca cele sfinte si se,
aiba predica' in limba romanesca; pentru cei din Cetate, cari afara
do limba romanesca alta nu sciu. De acesta lipsa cu adeverat
s'au fost Meat cunoscut si prin maritele Decrete Gubernialicesti
dupa Prea inaltele Orandueli intocmite si deschilinit intro celelalte
sunt cele dto 3 Aprilie Nr. 2140., 3 Iulie Nr 4464 si 3 Noemvre
1792 si cele de sub Nr. 7930, 7933, 7856 si cea din 23
Sept. 1805 Nr. 7375, cele din 3 Fehr. Nr. 931, din 27 Martie Nr.
1929, cea din 12 Maiu 1806 Nr. 3513, cele din 27 Martie 1809
,Nr. 1953 si mai pe mime din 7 Noemvre 1816 Nr 9705, cea din
17 Febr. 1817 Nr. 1459 si din 7 Martie 1820 Nr. 911 esite.
Mai pe urma umilit me rog, ca de multe on pomenite, cerere
a suplicantei obsce, intemeiata pe cele mai din nainte: dace,
nu se va put6 ingadui capela spre mangaerea lor, fare, scirea
Prea inaltului loc, umilit se, se astern& acesta rugare la acea
Narire imperatesca, spre hoterirea cea inalta. Sunt Al inaltului
Cr. Gubernium.
Sibiu, 22 Iulie 1828. plecat sery
Vasile Moga m. p.
vledica.
8*

116
Ad. Nr. 7924-828.
30. a
Prea Laminate fi Prea Sfin Ole Domn Domn Ejoiscop mie Milostiv
Patron qi, Pdrinte!
Milostiva porunca a Prea Sflntii Tale din 22 Aprilie a. c.,
Nr. 196, n'am lipsit a o impartasi cu cinstitii negutatori roman
neuniti din Cetatea Brasovulul, ca sarsf dea desveit circumstantiilicesce
trite pricinele, pentru can nu umbla Dumnealor la biserica
din Bolgarsz6k, pentru ascultarea slujbelor dumnecleesci in
limba roman6sca, de vreme ce Milostiva orendu6la guverniala
din 10 Maiu 1821 Nr 2235, in trOba ac6sta esita, asa poruncesce,
ca suplicantii pentru mangaerea suflet6sca, la pomenita biserica,
a Bolgarsechiulul sa nisu6sca si declaratia ce vor face impreun&
cu suplica Dumnealor sa, o astern Prea Sflntii Tale.
La acosta milostiva porunca a Mani Tale an r6spuns mai
sus numita obsce romanesca din Cetatea Brasovulul adeca, :
1. Ca biserica din Bolagrsz6k este departe trei patrare de
teas din cetate afara si D-lor sunt 61 de famili, care fac 357
de suflete, dintre can unii sunt baren1 neputinciosi, copii si
fetisOre tinere, slugi si slujnice, carora le trebue 'Aston si instructie
suflet6sca si cestora nu le este cu putinta a merge asa
departe la bisfrica, ba si celor mai sanatosi si mai in versta, le
este forte cu sfiala si rusine a merge la biserica streina, uncle
n'au scaune sa, sada, ba nici batar loc de ajuns unde sa stea,
fiindca, biserica este de poporenhi sol eel multi -preferenter de tot
ocupata.
2. Forte cu mare ingreuere le este nOptea la vreme de
lipsa a merge dupa preot romanesc din Cetate cu sfanta Cuminecatura
spre a impartasi pre cei bolnavi.
3. In Cetatea Brasovului totd6una este catanimea, dintre
can partea cea mai mare sunt Romani, de care s6 tine si spitalul
catanesc; arestantii dela tuchthaus si multime de slugi si slujnice
romane si de alta natiune circa 300 de suflete. Acestia
toti au mare lipsa de preot romanesc in Cetate, care sa-I invete
religia si moralul crestinesc, dumineca si in s6rbatori ca altminterea
traesc ca dobit6cele, nacunoscend pe Dumnecleu, pe Imperatul
si pre stapinii lor, din care vin -kite imoralitatile .
4. Arata ca din buna vointa, a unor binefacotori si iubitori
de cultura natii- romanescI au stens bani gata 8320 fl. 6. w. din
care capital pot sa, tie capela si preot, din interese fara Ingreuerea
altor Omeni s6raci si contribuensl.
Din aceste aduse la mijloc temeinice pricini de iznov umilit
s6 Dig& tag obscea mai sus numita, ca sa to milostivescl
Prea Sfintia Ta, ca un milostiv parinte sufletesc, a cunOsce lipsa

Pars Urbis
30 b.
ST.71\Z1VZ.A...RIT-TS CONSPECTUS
Incolarum Graeci Ritus non Unitorum in Civitate Coronensi ejusque Suburbiis de Anno 1829.
Fixum Domiellium habentes Hospitium tenent es In Servitio aliorum eonstituti Summa
total's
Walachi Serviani Bulgari Graeci Singari
cd
ca
Familiae
Personae
Familiae
Personae
Familiae
Personae
In
Summa
Familiae
Personae
Walachi Servi Bulgari Graeci Singari
Familiae
Personae
Familiae
Personae
Familiae
Personae
Familiae
Personae
Familiae
Personae
Militesprefidiali
In
ergastalo
. ''
2'
In capti Nr.
In
Summa
Familiae
Personae
Walachi Serviani Bulgari Graeci Singari
In Civitate 20 71 1 2 1 8 7 22 29 103 50 131 5 16 7 17 32 90 -- 566 35 94 855 52 174 1 1 53 176 123 1186
In Suburbio
0-Brasse
In Suburbio
Bolonya
In Suburbio
Bolgarszek
1
i
P.
A
1
rl,
E
a
9 A'
151 668 2 6 5 23 158 697 114 444 .
b 26 119 470 31 91 2 5 33 96 277 1296
.
19 73 86 386 105 459 19 66 43 139 62 205 1 2 2 4 3 6 167 673
924 4150 3 17 1 2 7 30- 31 149 966 4348 347 1216 6 18 :
19 69 8 25 380 1328 61 182 1 6 3 67 186 1346 5929
Summa 1114 4962 4 19 2 10 16 58 122 558 1258 5607 530 1857 11 34 7 17 51 159 56 190 566 35 655 2858 153 449 1 2 10 12 115 464 1913 908'
(L. S.) Josephus Wentzel,
Politiae Director.
R
g
cod
M
Cai
E
2
g
3
A
a g a
(L. S.) Fridericus Bomches,
Politiae Actuarius.
9
2
g
9
g
a4
as
9
2
9
2
g
i
a
Irx.4 4 ,' w
H
(L. S.) Petrus German,
Archidiaconus Coronensis
Secundus et Parochus 0-Brasso.
9
2
4
A
0
a)
5
6 ' cr..'
g
g i
a
g
Coronens.
Extranei
Coronens.
Extranei
(L. S.) Simeon Popovits,
Parochus Bolgarszeg.
v)
Z
0
F-1
Coronens.
Extranei
,.,
3 A 0 g a
Coronens.
E'
g
Extranei
Coronens.
1
gr
Extranei
-1
4
(L. S.) Voina Pitisi,
Parochus Bolgarszeg.
In
Summa
Coronens.
1
8
--,
CD
0
Cd
t.'
Extranei
;4
omnium
Rubricari
cp
cd
-,
Familiae
=
ce
PT-4
Personae

117
cea mare la atata multime de suflete, care gem si suspina fara
nici o mangaere sufletesca, sa te milostiveeci a ingadui, ca sä si
faca o capela romanesca intro casa curata, cu cheltuela Dumnealor
si acolo sa li sa slujasca duntneqeesca slujbd in limba romeinesed.
Aceste tote mai pre larg te vei milostivi Maria Ta a ved6 din
aici adaogatele acte sub literile A. B, C, D, care cu smerita ple-
-caciune le astern Prea Sfintii Tale spre milostiva, hotarIre.
tnsa vedend eu deoparte lipsa, care an de preot romanesc
Cinstitii, negutatorf civilisti, dintre cari au 24 de familii case in
Cetatea BrasovuluI si carT tmpreuna cu alti biirgeri pOrta, tote
greutatile patriei si Cettitii si nu putina hasna fac erarulul, prin
negutotoriile Dumnealor, a catanelor si a Arestantilor, a slugilor
si a slujnicelor de roman, ca, n'au nici o mangaere sufletesca.
De alta, parte vedend, ca preotii dela Bolgarszek sunt forte tare
ocupatl cu poporenii sel si pentru acesta nu pot sa, slujasca si
la mai sus numita obsce romanesca, dupa cum s'ar cade, fare,
lipsa poporenilor sei. Pentru acea si eu ea protopopul loculut
umilit me rog, ca sa te milostivesci Prea Sfintia Ta a ingadui,
sat-sT faca o capela, romanosca intr'o casa, langa, care MIT peta,
tine si preot romanesc in locul fostuluT in Cristos frate Nicolae
Panovici, fiindca si preotii din destul s'au declarat inaintea Sea -
unulul protopopesc In anii 1821 si 1823, ca, nu pot sa slujasca,
la tuchthaus si la alti locuitori din Cetatea BrasovuluT.
Pre Tanga aceste tote intru adenca plecaciune sunt al Prea
Sfintii Tale.
Brasov, 15 Iu lie 1828. prea plecat sery
Ignatie Carabetz m. p.
protopopul Brasovului.
31.
Copia ad Nrum Gub. 1896 Nr. Aus. 68/830
P. P.
Antequam relate ad petitum Valachorum disunitorum in
Civitate Coronensi interiori Oratorium erigendi facultatem sibi
elargiri petentium, medie Relationis R. Gubernii Dto. 7. X-bris
829 Nr. 11462., horsum promotum, quidpiamdeterminaretur, Supplicantes
domum in Oratorium adaptandam specifice indigitandam
simulque penes adaptionis plani,preliminarisque calculi exhibitionem
fidedigne edocendum habebunt summam pecuniariam
tam ad coemtionem et adaptationem talisdomus, quam etiam ad
intertentionem Sacerdotis requisitam priesto esse, contribuentibus
porro per erectionem questionati Oratorii novum onus baud impositum,
nee Sacerdotibus, qui Supplicantibus Sacra hactenus

118
administrarunt, e competentibus Capeciis citra ipsorum assen sum
debite legitimandum, deieptamvi. Regium itaque Gubernium
suppplicantem Communitatem in conformitate praemissorum inviare
partuim, Suarum esse ducat. Cui in reliquo. Datum Vienna&
Austriae, Die 23-a Ianu. anni 1830.
B. Iosephus Miske m. p. B. Lazarus Apor m. p.
In fidem Copiae Coronae, die 31 Martii 1830.
Frider. Aescht
Secret. Magis.
32.
Copia.
B. Decreti Aulici ad Nurum Aul. 1940/832. Gubli 7063/832 signati.
P. P.
Suam Majestatem Sacratissimam medio B. Resolutionis Regio
die 16-ta Maji a. c. elargito Communitati Valachicae Dis-LTnitae
intravillanae Coronensi facultatem, distinctum sibi intra muros
Civitatis Oratorium in domo cum in finem jam effective coemta
juxta revisum et adoptatum per Directionem Aedilem Planum et
sumptuum calculum propriis expensis esigendi eo addits elementer
concedere dignatam esse, ut dispositione Episcopi Non-Unitorum
reliquatur: an eidem Communitati, pro celebrando in lingua
sua vernacula Cultu divino impertiendaque spirituali et morali
Instruqione, Parochus vel vero Capellanus praeponatur; porro ut
eadem Communitas onus quoque domui in Oratorium adaptando
relate ad ferenda quartiria impositum una cum contributione pro
cadem competente, reluere teneatur; Fundus denique Contributionalis
nec in Contributione constituendi Parochi vel Capellani
et aliarum penes novum hocce Oratorium nefors applicandarum
personarum vel minimam patiatur falcidiam, Gubernio Regio erga
Relationes Suas dto 7. Decembris a. 829 sub Nro 11462 item
dto 25 Febr a. c. sub Nro 1350 in substrato horsum praestitas
penes remissionem advolutorum pronotitia adornandisque in conformitate
Altissimo hujus Resolutionis Regio ulterioribus congruis
Dispositionibus hisce perscribi. Cui in reliquo. Datum Viennae
Austr. die 30 Maji 1832.
B. Iosephus Liske m. p. B. Lazarus Apor m. p.
Copiae conformem extradecedit Coronae, die 13-ia Septb. 1832.
P. Romer.
subst. Archivarius

119
33.
Contract_
Prin care noi mai jos iscalitai incredintam, pre cum sa se
scie, ca incg in tOmna trecutg anti] 1827 ne am fost legat o samg
din noi cu deosebit contract spre cumpOrarea Caselor HantelOe,
ca cu vreme sa ne facem din transele bisericg roman6scg, dupa
cum In& acel pomenit contract pre larg so cuprind insg dupg
tocm6la ce am Meat cu unit din mostenitoril caselor arOtate,
neputendu-se Intre densii a sO invoi, s'au luat acest lucru in proces,
care proces pOte sa sO prolung6sca incg doi sau trei ani
de Bile, asa dar noi vom fi rgbdatori pang ce va lua procesul
mostenitorilor HantelOe sfersit, rOmaind si acel contract al nostru
in puterea lui
Acum dar, pentru ca sa nu ni so rec6scg revna asupra acestui
lucru dumnezeesc flindcg s'au inmultit numOrul nostru aici in
Cetatea Brasovului, unde cu mic, cu mare sO pot numOra pang
la sase sute suflete, si pentru ca sa ne putem a ne mangaia, cu
ascultarea sfintelor slujbe in limba nostra, pang la altg rendu6la
cu sfatul de obsce si iu puterea prea Milostivului decret al Ingltatului
Craesc Gubernium, prin care ni se inggdue a avea un
preot romanesc in Cetatea Brasovului spre mangaerea nostra;
am gash cu cuviinta, ca sa lugm n casa cu chirie, dupa, proportia
familielor nOstre la un loc frumos, in care sa ne facem o capela
ca sa ne slujasca preotul, pe care'l vom ggsi cu vo6 tuturora,
ca sa ne slujasca in bimba roman6sca, 6ra, nu intr'altg limbg,
pe care noi nu o intelegem, ci numai dupg religia nostra a
resgritului.
Drept aceea ne fggaduim, ca on cu cat va socoti fie carele
sa insemneze singur, ca ce ajutorintg va pute face le sOvOrsirea
acestui cuget al nostru spre cumpararea lucrurilor trebuinciOse
la Cape la, cum si china, leafa preotului si a unlit pascal pang
se va put aduna ceva fundatie, ca sa se NW, implini aceste
cheltuell, ce curg pe flecare an, ne indatorim, ca tote acestea noi
sä-le purtam, fgra a insgrcina si pre cei mai seraci
Si spre incredintare intgrim cu iscalitura nostra.
Brasov, in 4 Aprilie 1828.
(L. S.) loan Cepescu m. p. (L. S.) Hagi T. Jvancici m. p.
(L. S.) Constantin Cepescu m. p. (L. S.) Nicolae Cepescu m. p.
(L. S.) George Ivan m. p. (L. S.) Rudolf Orgidan m. p.
(L. S.) Dumitru Orgidan m. p. (L. S.) D. B. Hernea m. p.
(L. S.) IOn SOcar6nu m. p. (L. S.) George Nica m. p.
(L. S.) Vasile Pop m. p. (L. S.) Dimitrie Marin m. p.
(L. S.) Ioan G. Than m. p. (L. S.) Nicolae Ioanovici m. p.
(L. S.) George G. Juga m. p. (L. S.) D, C. Nicolau m. p.

120
(L. S.) Nicolae Mincu m. p. (L. S.) George Orgidan m. p.
(L. S.) George Hagi Radu m. p. (L. S.) Iohan*Molnar m. p.
(L. S.) Oprea Sfetea m. p. (L. S.) Zacharia Voicovici m. p.
(L. S.) Oprea Oprea Circa m. p.
In Julie 30 dau 100 bani umblatori.
34.
Cinstiti si pravoslavnici Crestini!
De multi vreme locuitoril Cetatil Brasovuluf de legea prapravoslovnica
lipsiti de sfanta slujba si de slujbele bisericesci in
limba romanOsca, care limba o intelegem -WV poporenii bisericii,
mai bine de cat altele.
De aceea, spre multamirea si mangaerea norodulul, cativa din
pravoslovnicii nostri Crestini, s'au trudit prin ostenelele sale, de
au pus acest sfant stop' in lucrare, din care truda in acest an
curggtor, cu ajutorul Prea puterniculuT Dumnedeu, si din vointa
Prea milostivulul nostru ImpOrat am castigat slobozenie printrun
milostiv decret imparatesc sub Nr. Curtii 7063/832 si al Craesculuf
Guvern Nr. 1490/832 a ne inggdui a zidi in Cetate o Sfanta
biserica pe locul Caselor Nr. 99 in plata. Spre acest stop dant
s'au cumperat locul de la Domnul Constantin Bogits cu ajutorul
mai multor pravoslavnici Crestini unde se va zidi biserica care
biserica se va numi: Hramul Adormiril Maicei Domnulul si se va
sluji in trensa sfintele slujbe in limba romanOsca, dupa tipicul
bisericii rosaritului.
Mind cu mare greutate de a se zidi o biserica in Cetate,
dupa cuviintA si dupa cinstea nemului, ca trebuesce o sumg buna
de bani.
De acOsta ne mean D-VOstra prin acesta a nostra scrisOre,
ca sg binevoiti a ajuta acest sfant lacas dumnedeesc, pe care cu
cat it va lgsa inima, dupa cum Maica Domnulul Ire va lumina.
Din obsceasca adunare a nOstra, ce am facut am ales pre aici
mai jos iscalitii Negutatori a fi purtatorl de grije spre zidirea
acestul sfant lacas dumnedeesc, dela cari yeti primi cvitanta
iscalita de dOnsii, cuprinzatOre de cata suma de bani veil cinsti.
Ne rugam ca sa binevoesca fiecare binefacotor a scrie cu condeiul
numele sou in dosul acestei scrisori, puind suma de bani, cati
an cinstit, spre a se petrece numele for de Ctitori in Condica
sftei biserici, spre vecinica pomenire si vor avea dela D-deu multa
plata si Com Ora nesfersita.
Brasov, 16 August 1831.
In numele Obscei romanesti din Cetatea Brasovulul.
George Nica m. p. Ioan G. Juga m. p.
Dimitrie Marin m. p. Rudolf Orgidan m. p.
loan Constantin Cepescu m. p.
S'au subscris de 50 membri 6200 fl. v. v.

121
35.
=stras
din Cartea Aurita a darurilor pentru urzirea bisericii rorndnesci
in Cetatea Brapvului.
Cu ajutorul Sfintei Treimi s'au inceput la anul 1828, in
dilele StapanitoruluT nostru Franciscus I. cu binecuvOntarea Prea
SfintituluI Episcop Vasile Moga.
Covent inainte.
Sfintesce Domne pre cei ce iubesc podoba casei tale-, to
pre aceia ii prea rnaresce cu dumnezeesca puterea ta: dice Sf.
Joan Gura-de-aur la molitfa Amvonului.
Toti barbatif cei vrednici si mai departe vOclOtori prin puterea
intelepciunif lor avend dragoste catra Dumnedeu, lucrurl mari au
sOrersit in lumea acOsta si fiind parinti harnici au lasat pilda
bung urmatorilor lor, Ora fii cei bunt vegend temeiurile cele mari
si stralucite ale parintilor lor, cu dragoste invapaiata se silesc
sa, lase dupa m6rtea lor icOna vie tuturor urmatorilor lor.
Precum Imperatul Solomon, fiul proroculul David, ajungend
in Scaunul Imparatiel tatalul sou n'au stint, ce multamire mai
mare sa face lui Dumnedeu, de cat au jertfit tote averile Sale
si au zidit biserica cea mare sfanta sfintelor din Ierusalim, cum
arata sfanta Scripture clicend: Nu este alta mai mare facere de
cinste Sulletulul omen esc de cat a zidi case lui Dumnedeu. In
acesta case se aduna fiecare crestin spre a primi lumina spre
corectare, spre curatirea pOcatelor sale. Acolo so Ina lta catra
Ceriu glasul tuturor pOcatosilor, cu lacrami de umilintti, spre
mantuirea lor, acolo so jertfesce trupul,lui Iisus prin a carul skip
s'au ridicat pocatele lumil, acolo sbOra Ingerii si Serafimii cu
mare sfiala cantand: Slant, sfant, sfant este Domnul Savaot
p1M este cerul si parnentul de marirea lui; acolo la infricosatele
taine pomenesce si so rOga preotul pentru sufletele tuturor Crestinilor
pentru cei vii si pentru cei morti.
0 ce fapta buna este acOsta; o ce usurare aduce ea sufletelor
rivnitore spre podOba casei Domnului, o ce haing sufletesca
primesc aceia, ce sunt aplecati spre zidirea casei luI Dumnedeu.
Ori ce stop bun vor avea in sine ise va implini dupa cum- in
adevor s'au vOut ca cinstitii Negutatori si burgeri din cea de
Dumnedeu pazita Cetatea Brasovului, puindu-sI i

122
Din ac6sta vrednicg urmare urmgtoril nostri fati luati
pilda, bung si urmati barbatilor celor vrednici spre a vo dob'endi
in veci nume nemuritOre. Primiti cu bucurie cuventul Sfantului
Joan Gurg-de-gur, care dice: Sfintesee a-mine pre cei ce iubesc
podOba easel, tale. to pre areia ii prea mgresce intru dumnede6scg
puterea to si nu ne lgsa pre noi, cei ce ngdajduim intru
tine! Amifl.
Brasov 12 August 1831. Smeritul Intre preoti
Radu Tempian
vice protopop al Brasovului.
Daruri:
1. Ioan et C. Cepescu negutgtori au dgruit fl.
2. Dumitru Orgidan macelar
n n
v. v. 2670.-
1030.-
3. loan Sgcgreanu negutgtor » 77 )7 77 7417.30
"
4. George Ioan ,, 2301.36
7, n n
5. Rudolf Orgidan n
n
3452.30
"
6. loan et George Iuga n , ,
3058.30
"
7. Dumitru Marin n n n
1670.-
8. George Orgidan n
n
2375.45
"
9. George Nichifor 850.-
71 77 77 17 77 17
10. Oprea Tirca , 500.
7/ 77 77 75 77 77
11. Nicolau Cepescu n
589.-
7/ 77 77 7) 77
12. Hagi Hie Belcovici 589.-
II 11 11 17 I? . 11
13, Nicolae Teclu 800.-
)1 71 77 77 77 7)
14. Paraschiva Lgzaroe n
370.
7) 77 77 77 7)
15. Neculae lanovici 206.
77 77 )1 7) 77 77
16. Neculae Radovici )) 7) 77 77 77
17. Dragomir Gradinaru n n n 675.-
/1 7/ 77
18. Oprea Sfetea 70.i
77 77 77 1) 77
n
75.-
576.
19. Ioan Nichifor 77 /7 77 77 71
20. Nicolae Dimitriu 17 )7 77 77 2) 265.30
11
21. Constantin Nichifor n
200.-
17 71 7/ )7
"
22. Mgndica Nucet 644.26
77 77 77 71 71 77
23. loan Sfetovici comersant 250.
11 /1
7) 1) 77
36.
Pentru fondatiunea Caselor Capelei Nr. 558.
Copia,
Dupg, protocolul: Copieri de doeumenturl ale Capelei romdne din
Cetatea Brayovului, la paging 1.
Noi am hotgrit atat cei din Cetate cat si cei din Schei,
ca sa, cumpgram o casa in Cetate, pentru slanta bisericg romgneasca
si fgcgtorii de bine sg vor arota fiesi, care cu ce
ajutor va da, iscglindu-se singuri cu mgnile adecg:

....... . .
123
FraAii Joan si C. Cepescu 1500 fl. v. v.
Dumitru Orgidan 500 )7 )7
loan SOcareanu 1000 " 3 17
Rudolf Orgidan 1000 , 7) 7)
Ioan G. Iuga 1000 7) 77
Nicolae si Barbu Cepescu 200 7, 7) )7
........
George Orgidan 500 " 77 7/
Dimitrie Marin 500 77 »
George Nica 250 3 3
Oprea Oprea Tirca 500 )7 77
George loan 1000 I) )7
George Iunior 20 " 77 '7
Hagi The si Hagi Ivancicl 50 3 3
Nicolae Tec lu 100 3 3
Paraschiva Lazaroiu 100 " 1)
Nicolae Ivanovici 100 " 7) 7/
Nicolae Radovici 50 " 1) )7
Dragomir Gradinaru
Bucur Dumbrava
Dumitrache S. Nicolau . . . .
Dupa Original acurat dela 3 Decembre 1827
este insemnat cu litera Nr. 1.
100
200
50
"
,
,,
3
77
3
3
77
IT
Oprea Sfetea 50 )7 71 )3
37.
Copia.
Dupa Protocolul de Documenturi la pagina 49 era la fundatiunea
I.
In numele Sfintei Treiml prin al careia ajutor s'au hotarit
de Obscea romanOsca la anul 1827 Decembre in 3 fiind
adunati la un loc, ca sa cumporam o casa aici in Cetatea
Brasovului, pentru Cape la romanOsca si facendu-s6 acea sfanta
hotartre in scris, au ajutat fiie-care cu cat au binevoit
iscalindu-s6 fiecare. Insa la anul 1830 Martie in 26, cand
era ca se se cumpere aceiasi cask vezOnd, ca Qe1 pana atunci
strans fond nu so ajunge spre cmporarea casei, asa darn de
nou au pasit de Duchul slant povOtuitil binefactorii spre facerea
de bine cea vecinica si au mai ajutat, fiecare cu cat
au binevoit si dupa acea s'au si cumperat tuturor cunoscuta
Cask din ulita, SOcuilor pentru Cape la.
Tara acum din pronia lui Dumnedeu venindu-ne un astfel
de prilegiu de a putO face schimb cu casele Domnului kir
Constantin Bogits In Tergul-graului dandu-i casele cele din
ulita SOcuilor si fl. 30,000 s'au cum se va putO alcatui in
fl. v. v. de lipsa este dar, ca de nou sa nasuOsca umilita

124
natie si cunoscutil Blagocestivl Binefacatori spre castigarea
unei asa nemuritOre mosii spre lauda Natiei nOstre, care prilejiu
nu se pate sti, putea-se va vre odata gasi, ca nOmul
nostru sa, pot a'si face siesI In fruntea Tergalui o sfantei
Bisericei, drept acea fratilor Romanilor binefacOtori, en ajutorul
Tata MI ceresc sa ne Indemnam unii dela altii spre pasirea
inainte la daruire si de alta parte sa Imprumutb,m acest slant
lacas fiecare cu cat va put si va binevoi pe o scurta
vreme, fara dobanda, pan cand va da Dumne4eu sa se strOnga
putinticli fundarie si atunci so va Intorce fiecaruia imprumutarea
cu multamita a tag Obscea si asa sa binevoOsca Cinstiti
binefacatori a se iscali.
Brasov, in 3/15 Decembre 1831.
Daruim pentru scule, cari am socotit intai a fi de lips
loan Cepescul fl 1000.
La schimb ca casa lui Bogits am daruit sapte sute
George Orgidan 700.-
loan SOcareanu o mie v. v. 1000.
Rudolf Orgidan am cinstit o mie , 1000.-
Ioan et George Iuga , , 1000.
George Nica doua sutecincizeci 250.-
Dragomir Gradinariu . . . . .
300.-
Nicolau Tec lu o-suta-cincizeci . . . . . . . . . , 150.loan
Dumitru Cretioiu . . . . . . .
, 200.-
Nicolae Cepescu pentru Schimb , 250.-
loan Sfetcovici ,, ,,
,, 200.-
Nicolae Ioanovici , n
100.-
George Gsantu ,
100.-
)1
Sotir Rahisu ,,
,, 50.-
loan Molnar doa-sutecincizeci , 250.-
Marcu Nicolae din Viena 250.
George Hagi Radu doa-sutecincizeci 250.-
Blear Dumbrava cu cei din nainte si cu cei de acum , 300.loan
Ted lu o suta nemtesti , 100.
Hagi Ilie et Hagi Ivanciu Belcovici , 180.
In 18 Decembre Joan Pantazi , 500.-
Un Zapis al D-lui kir. Hagi Mircea de Paraschiva
Lazarean s'au daruit Sf. Biserici , 270.-
Mihail FlusturOnu 200.-
Anastase et Zeno am dat v, v. o suta . . . . . , 100.
D-lui kir. Zacharia Nicola- win v. a. o sutadoazeci si cinci , 125.loan
Nica pre langg, ce am dat o suta . . . . . . ,, 100.
C. Nica pre Pang& ce am mai dat am numOrat astacli v. v. , 100.-
Florea George Inga daruesce Sf. Biserici ,
50.-
Vasile Lacea 100. -
Molnar Joan , 116.40
-

125
George loan , fl 250.
D-na Sora Pertiei
750.
Andrei Izer
: 100.
Todorache Ciurcu ,, 100.
Joan Slavici 100.
Gavril Carpov
Dutiu Sulic&
IoniOa Petrovici
,,
"
"
12.30
250.
100.
George Giuvelc6,
Andrei Corbu
Chirie Hagi Angel - . .
n
"
y,
11.40
500.
300.
Suma 16473.70
38.
Copia.
Rechnungs-Auszug.
Aus dem Cassa-Buch der in der Stadt zu errichtenden walachischen
nicht unnirten Capelle, mit wie viel jeder Benefactor
von den hiesigen walachischen biirgerlichen Handelsleuten aus
seinem freien Willen dazu geholfen hat.
1831 pie biirgerlichen Handelsleute
fl. kf
August 25
Hr. Ioh. & Const. Cepesco . . '2500
, Ioh. & Georg. Iuga . . . 2500
Der bilrgerliche Handelsman
Hr. Rudolph Orgidan . . . . 2500
Iuon Sackerianu . . . 2500
Georg Johann
2000
, Dumitru Orgidan . . . 1000
Georg Orgidan
2000
Demeter Marino . . . 2000
Georg Nika
1000
, Iohann Nika
500
, Johann Molnar
500
, Opre Czerke
500
, Nicolaus Csepesko . . 1000
, Nicolaus Teklo . . . 200
Frau Paraskeva LazAr . . .
200
Smaranda Nocetina 50 Ducaten . 583 20
Der burgerliche Handelsman
Herr Nicolaus Ioanovits . . . 200
Hagy Blie Ivanovits . . . 200
Constantin
.....
Nika
.
. . . . 200
Fiir eingegangene Interessen von obigen
Geldern
. . . .
187 35
Summa W. W. fl. 21670 55

126
Ubertrag Summa W. W. fl. 21670. 55
Von obigem Capital ist ein Haus in der Burzengasse
in der Stadt sub Nr. 243. laut Kaufkontract de
Dato 31. August 1831. und laut Stadtgrundbuch pag.
4330 & Nr. 3871 und Grund-Buch der Stadt pag. 119
Nr. gekauft vorden.
Far Cony. Mtiz. fl. 7000 oder a fl. 2500/0 W. W. fl. 17500.
bleibt der Capelle Capital W. W. fl. 4170. 55
Sage vier tausend ein hundert siebenzig Gulden & 55 kr.
in Wiener Wahrung, bleiben der obgedachten Capelle als Capital.
Ausser der jenseitigen Summe von vier tausend ein hundert
und siebenzig Gulden und 55 kr. in Wr. Wahrung, welche die
genannte walachische Capelle zur Bestreitung der laut Unkosten
stets, noch an Baarem hat, haben die nachgenannten Herren Handelsleute,
auch sonstige vestimenta ecclesiastica der Capelle aus
Ihrem freien Willen geschenkt wie folgt.
Die Herren Johann & Constantin Csepesco:-
Ein Par Gtirtel-Hafteln mit Perlen
Zwei silberne Candila
Zwei silberne Kreuze
Ein kleiner Communionsbecher von Silber
Ein grosses ave Marienbild
Ein Evangelium-Buch versilbert
Ein Predig-Buch oder Cazanie
Ein Luster von Glas.
her Herr Georg Johann:
Ein Kreuz mit Silber uberzogen
Eine grosse Compositions-Schussel fiir die Weihe
Zwei grosse Compositions-Leuchter
Der Herr Andreas Corbul:
Ein Communions bather von Silber
Vierzehn Stuck vestimenta ecclesiastica von feinem Stoff,
zwei Reihen zur Abwechselung.
Die Ijerren Joh. & Georg Juga:
Ein Par weisse Compositions-Leuchter
Eine Reihe vestimenta ecclesiastica von feinem Seidenzeug ;
Fern er :
Auch die zum Gottesdienste gehorigen Kirchen-Biicher sind
alle in Bereitschaft. Zu mehrerer Glaubwtirdigkeit haben wir als
Bevollmachtigte der Kirchen-Gemeinde eigenhandig unterfertiget.
Kronstadt, am 10-ten October 1831.
Joh. & Const. Csepesco m. p. Rud. Orgidan m. p.
Joh. & Georg Juga m. p. Nicolaus Cepesco m. p.

127
Dass dieser Ausweis wirklich von den unterzeichneten vier
Kronstadter walachischen Herren Handelsleuten Johann & Constantin
Csepesco, Johann & Georg Juga, Rud. Orgidan und Nicolaus
Csepesco eigenhandig unterschrieben worden, und die voraufgezeichneten
Gelder und Effecten zum gedachten Zwek wirklich
vorhanden seien, wird hiermit auf Verlangen amtlich bescheiniget.
Kronstadt im Grossfiirstenthume Siebenbtrgen am 17-ten
October 1831.
(L. S.) Das Stadt und Districkts-Gericht zu Kronstadt durch
Georg Fried. Neugeboren m. p.
Gerichts Secretair.
40.
Copia din protocol. Nr. 1/835 Aprilie 20.
Seale, 1..
La sesia de ast541 s'at adunat la casa Sf. biserici mai jos
arotate Representang, anume: kir George Ioan, kir I. L'Iuga, jupanul
Ioan SOcgreanu, kir loan G. Iuga, kir Rudolf Orghidan, kir
Dimitrie Marin, kir Hagi Radu, kir George Nica, kir Mirica Flusturean,
kir George Iuga, kir Nicolae Cepescu, kir Nicolae Tec lu.
Mora punendu-li-s6 inainte propositia scOlei ]or, de catra
Dn Olor cinstitil curator' in chipul urmator:
1. De poftesc mai sus pomenitil Representanti a se face o
fundatie la scOlele acestel sfinte biserici, care sa aibg a sO ad-
ministra tot de acesta Representantie. Si in trOba acOsta s'at
poftit D-lor, ca salt dea declaratia afarg: pe tine ar pofti a ingrcina
cu acOstg intemeere a scOlelor si ai intocmi tale de lips,
asupra acestel fundatif a scolelor ?
Hotarire:
Cu un glas s'atl rospuns, cg acest lucru de mai sus are
tat, cu totif it poftim a so face, si ca organisatori ai acestei
fundatii renduim si poftim pe ciustitii curator' a se insgrcina
cu acest lucru.
Prin
Nicolae Cepescu, notar.
Copia.
41.
Sesia. II_
Nr. 2/835 April, =.
26.
La acOstg sesie fiind present' Representantii pomenitl la
sesia I. s'ar'i prirnit instructia pentru administratia biserici' si
s'ar'i ales curatoril biserici':

128
Dumnealui kir George Ioan, curator ca purtgtor de grije
asupra reparatil caselor.
D-lui Nicolae Cepescu, ca notar al sesielor §i archivulul
si al bisericil.
D -lul Mihail Flustureanu, ca curator ajutor asupra inchirieril
caselor.
D-lut George Nica cu buna primire s'au ales Inspectorul
scolelor.
D-lui George Iuga cu bung primire s'a ales administratorul
§c6lelor.
Copia.
42.
Sesia
Si s'aU Intgrit
N. Cepescu, notarul bisericil.
Nr. 7. In 14 Septemvre 1836.
"V-II.
Adtmandu-se la sesia de astgclr DumnOlor: Ioan Sacgreanu,
Dragomir Grgdinaru, Ioan Iuga, Rudolf Orghidan, Dimitrie Marin,
George Hagi Radu, Mihail Flu§turean, Nicole Cepescu, George
Ilie §i. Vasile Lacea.
Si punendu-so inainte de egtrg administratorii sc6lelor al
acestel sfinte biserici, cg, spre intemeerea acestor qcole, este de
lipsg a wc,a doT profesorl bunT, la aceste scOle, ca sg, invete
pruncil acestel obsce dupg norma, in limba romanOsca,, nemtOscg
si latindscg, cu care profesorl a §i intrat in tocm616, §i s'ail
invoit a li sd plgti pe an la amOndoi patru sute florin' argint,
care banT pre langti, interesul din fundatiunea §cOlelor sg se dea.
S'a mal hotgrit o tacsg stipulate a plgti Oa-MO copiilor in trel
clase adecg: clasul I. sg platOscg Cmze 4 fl., a II. 6 fi. §i a III.
8 fl. in cmze pe an. Rr at nu so va ajunge pang, la implinirea
letelor profesoricescl, sg aibg a implini altl vre-o catkva bone -
factorl, cart cu deosebit contract s'aU legat intre D-lor. Unul
dintre ace§tI profesorl va fi Dl George Barif la clasul al doilea.
Ace§ti profesorl sg nu alba, nimica a sO amesteca in cele bisericescl,
dec"at la invotgtura pruncilor; earg, catechismul sa -1 invete
prin parochul nostru, dupg cum si pang acum s'aal urmat.
Hotgrire.
AcOstg propositie este prima& si sg sO inchee contract
cu ace§tI profesorl, earl, la vreme sg sO citOscg, In audul tuturora
spre intgrire.
N. Cepescu, notar.

43.
.Reverendissime !
129
FratiOsc'a Domniei Tale scrisOre din 15/27 Sept. am avutu
bucuri'a de a o citi numai dupa-ce m'am intorsu la Sibiiu din
strainatate, pe unde absentasem dela inceputul lui Septembre.
Dupa-ce m'am vediutu acasa, am datu preste mai multe afaceri
urgente, care me asteptau atatu in Sibiiu catu si aici in Brasiovu,
unde me, aflu de cateva dile si unde dorescu a respunde in lini'a
prima mai virtosu la p. 1 din cele anumite in scrisOrea D-Vostra,
adeca relative la infiintiarea scOlei din cetatt in anul 1833/4,
data exists despre conce,ssiunea ei vreo reselutiune dela Gubernu.
Nu sciu, se existe nici-o concesiune guberniala, nici nu credu
se fia emanatu vreuna, pentruca nu credu se o fia cerutu cineva.
Spre a ne esplica lips'a de concesiune guberniala, cauta se ne
cugetamu in epoc'a de inainte de 1848 si sub acea sistema in
partea sa cea mai mare patriarchala, se reflectamu totodata, ca
de si biseric'a gr. or. stetea pana in 1848 numai sub scutulu
indoiosu alu art. de lege 60 din 1791,, totusi in catu pentru scale
se observa din partea guberniului unu feliu de analogia a celorlalte
confesiuni religiOse, pe ai carom capi bisericesci nu'i intreba
nimeni, cate si ce feliu de scOle au, data le inmultiescu sau le
inpucinOdia, numai se nu cOra nimicu dela statu. Guberniulu su-
-praveghia bine sau reu, numal pucinele scOle sustinute de catra
statu.
Spre a infiintia o scOla confesionala gr. or. fundatorii nu
aveau se mOrga la guberniu, ci numai la directorulu Fulea in
Sibiiu, Ca se'si cOra de acolo dascali. Hei, dara cetatienii romani
din Brasiovu deveniti acum rivali mari ai Greciloru de acilea,
voiau se aiba i. ei unu Didascalos sau doi mai procopsiti si
decatu ai Greciloru si anume se scia limbi , 6ra nu dascali
de sate cu Az-Buke Veghe-Glagole etc. In Sibiiu erau deocamdata
numai de acestia. Asia ei chiamara de dincolo pe unulu Dascalu
Antonie, care se da de grecu, scia inse fOrte bine romanesce si
era casatoritu. Pe acestu Antonie l'am aflatu eu in Augustu
1834, cand am calcatu eu mai antaiu in Brasiovu, uncle venisem
ca Mentor cu baiatii lui Zsipa si Teodoru Dsanly, cari invatiasera
la
Blasiu, aveau inse mare trebuintia de a fi preparati mai bine.
Dascalulu Antonie s'a departatu totu in acelu anu la Viena.
Lui Antonio ii successe Dimitrie Leca, nepotu de sora alu
curatorului Ioanu Zsipa 'dela S. Niculae. Acestu Leca invetiase
fOrte bine la greci si la sasi, Ora la Blasiu ascultase unu anu la
facultatea filosofica. Leca luatu odata pe fuga de catra studentii
sasi, avend si neplaceri cu unii parinti, in Mart. 1836 i-si dete
dimissiunea si in Maiu trecu la Tergoviste , unde se maritase
9

130
Mamas'a a dou'a-Ora. Mai apoi Leca deschisese bolta in Oradeamare,
unde a si repausatu.
Vediendu negutiatorii scOl'a fara docente si neafland altulu
nici aici nici in Sibiiu, in Martin 1836 au scrisu prin Georgie
Nica la Blasiu; de acolo inse nu cuteclia nimeni se se angajedie
cu brasiovenii, cari treceau de fOrte bigoti; sparia pe tineri si
enorm'a departare", adeca drumulu de trei pana in patru dile.
In fine abia in Septembre 1836 se decise Georgie Baritiu, se
merga la Brasiovu, inse numai pe 3 ani. Conditiunile lui se potu
ved6 in contractulu inchieiatu cu comun'a. Baritiu avt mai antaiu
ajutoriu pe unulu Ioanu Procopu, fostu studentu din Blasiu,
paremi-se in asia anumit'a poetica. Procopu treati dupa unu anu
la Craiova.
In Aprilie 1838 negutiatorii chiamara totu dela Blasiu pe
Andreiu Murasianu, care stete pana in Aug. 1840, apoi treed la
gimnasiulu nemtiescu. Urma pe unu anu Bartolomeiu Metianu,
dupa elu Ioanu Popoviciu, apoi nefericitulu Grigorie Moldovai si
dupa acesta Nicolae Preda pana la infiintiarea scOleloru de astadi.
Baritiu s'a retrasu dela scOlele acelea in August 1845 pentru
totdeauna.
Me folosescu de acesta ocasiune spre a Ve transmitte 28
bucati de acte si documente ralative la scOlele D- VOstre, ratacite
pe la unii comercianti si pastrate la mine pana astadi. Eu credu
ca mai tote acestea merita, ca se fia inregistrate undeva si conservate,
ca se nu mai dispara din nou prin massele cridali tau
prin biurouri straine.
Alu Reverentiei Tale devotatu
Brasiovu, 2/14 Nov. 1886. G. Baritiu.
44.
Nr. 10, pag. 20. Tot astacll la 12 Septemvrie 1837.
Sesia
C.
S'au mai luat inainte si alta propositie a D-nulul profesor
G. Barit, ca sa, sg ofenduesca unul sau dol, catra care cinstita
obsce are mal multa incredintare, spre o subscriptie, de acel
crestinl, earl ar aye indemn a ajuta fundatia scoleI romanescl
cu capela de aicl Intrupata, ce este preste pufin, sa se ridice de
fcdlci comerciald ".
Decl s'a gasit cu tale a st pune acesta in lucrare si poftindu-se
D-lui D-1 George Nica si D-1 profesor G. Barit a fi purtator'
de grije, pentru conscriptie, ati primit cu dragoste. Asemenea
si parintele Vasile Greceanu primesce acesta Insarcinare.
S'a hotarit.

131
45.
Scurt Estract.
,(Tradus din originalul latinesc Ia 1844 si aflat in archiva parochial,.}
Al lucrarilor celor legiuite si drepte comisionale, ce s'ail
facut pentru Gimnasiul Greco-romanesc, care it cer Biirgeril si
Negutatorii posesionati romanl din Brasov de religia grecOscaneunita,
a sO ridica la Brasov si a umilitelor rugaming ce all
dat acesti Biirgeri in privirea lucrulul acestuia pe calea Episcopulul
neunit din Ardeal la Ineilfatul Craesc Gubernium.
Compania privilegiata grecOsca, din Brasov in 26 Sept. 1837
at. dat o instantia, la Inaltul Craesc Gubernhl, rugandu-s6: ca in
privirea scolei asa numite grecesci din Brasov, fiindca aceea se
tractOz in protiva duchului si vointel fundatorilor si binefacotorilor
el, prin mai marif Bisericil asa numite grecescl si bunurile
el numal so prapadesc: sä sO milostivOsca Inaltatul Craesc Gubernhl
a le trimite un normativ statornic. AcOsta instanta tot in
anul mai sus numit sub Nrul gubernial 10,721 s'a impartasit
Episcopulul neunit din Ardeal si Maria Sa Episcopul ascultand
intal in lucrul acesta pe directorul sc6lelor normale neunite si
pre ace' Negutatori grecl si romanl din Brasov, calif nu sO in
de compania grecesca, dart totusi tot un fel de incurgere all cu
compania in administratia atat a scOlelor cat si, a capitalelor
daruite pe sama acesteia, all dat o opinie la In. Cr. Gubernit., in
care arata, ca e de lips& ridicarea unul Gimnasiiil neunit sail
national in Brasov, fOrte folositor si fericitor pentru Romanimea
IntrOga; Ora mai ales pentru Romanimea din Districtul Brasovului
si Fagarasului si cere ridicarea aceluia.
In urmarea acestel opinil renduesce In. Cr. GuberniA prin
milostivul sOd decret dto 1837 Nr. 4975 o comisie sub presidiul
Maril Sale Domnulul provintial comiSar Iosif Turi, caruia i-ail pus
Inainte patru intrebari, spre cercetare si Jucrare.
ROnduita comisie, ca se pOta da un respuns curat la acele
patru intrehari au inceput la anul 1837 lucrarea sa si dupa multe
feliurl de suciturl, inpotrivirl si cicalituri, ce all facut compania
grecOsca , comisia si-a incheiat in luna lui Ianuare 1844 lucrarea
sa.
Inainte de ce si-all sOversit lucrarea, sa vine o !nail& hotarire
guberniala sub Nr. 11,668/1841 (vec,li anecsa 48- in original),
In care s'a poruncit darea informatiunelor la Ore -cart Intrebarl.
In urma acestel orendueli isl face comisia informatia sa,
ha Inca inainte de a rospunde la intrebarile puse arata curat:
a) ea neavend neunitil din Ardeal 'lid stole gimnasiale,
mici alto institute educatOre publice la acOsta trista si derapina-
-Ore stare all vrut bred -care neuniti binefacOtorl O ajute si pentru
9*

132
formarea scOlelor at. daruit sume Insemnate, atat in banl gatar
cat si in alte bunurl reale.
b) Ca fondul scolastic este de 136.253 fl. si 55 cr., Ora
fondul bisericesc este de 103,400 fl. si 59 cr., asa darn fondul
scolastic ajunge la ridicarea unlit Gimnasit neunit, cu atat mat
vertos, ca obscea greco-romana in declaratia sa tetra Episcopul
neunit facuta si insemnata in opinia sa cu Nrul roman II, curat
au descoperit si s'aft indatorat pre sine, ca in privirea
Gimnasiulul numit, dad, suma mat sus insemnata, ce se afla
gata, nu ar ajunge, va Implini, ce va lipsi orl cat se fie, sat In
banl gata sail in actil de Viena. Dupe acesta declaratie tree&
coraisia la intrebari Si aratA ad evidentiam la:
1-a intrebare:. Ce ridicarea unul Gimnasit neunit national,
nu numai, a nu se Impotrivesce Cu legile patriel Si cu
ridicarit
inaltele
orendueli, ci fOrte tare s'ar potrivi cu vointa cea curate atat a,
parintesteI Ingrijirl a Inaltei sfrapanitore Case a Austria cat si
a hotaririi Dietel eel mart de curend, cat si a tuturor binefacetorilor,
earl ati dat fundatiile scolastice, ba Inca tacend acura de
ceilalti facetori de bine fundatorl al scolei, cel mat not si mat.
mare facetor de bine fundator Principele Grigorie Brancoveanu
aft daruit bisericil asa numite grecesci doua sate Intregi ale sale
cu acea conditiune, ca sa se marescg, scOlele de langa densa si
acolo se pot& asculta totl tinerii, fara de tag deosebirea, de
natie si religie nu numai sciintele gramaticale, ci si cele filosofice.
Erg filosofia fara clasele gramaticale: Sintaxa, retorica si
poezia, cart se fac in Gimnasia, nu se pdte asculta. Asa dar dupa
acest testament de fundatie ridicarea Gimnasiulul este ,
conditio
sine qua non."
Mal Incolo arata Comisia, ca si capeteniele bisericesc) asa
numite grecesci doresc ridicarea Gimnasiulul ; cad instructia
scolastica, ce at. Mout' o densil spune afar& curat: ca sa se inveteretorica
Si logica, insa acesta fara Gimnasid este cu neputinta.
Arata si aceea, ca :
Gimnasiul ar fi cu mutt mat de folos de cat sc6la negutatorOsca:
ca unde invata acum dupa sematismul esamenelor 10
sat 15 copil, daca, s'ar stramuta scOlele acestea In Gimnasit,
mat multe mil de pruncl din districtul Brasovului si al Fagara-sului
vor castiga acolo invOtaturg, si educatie si cu ce mare
folos ar fi acOsta spre inaintarea binelul de obsce at statulut.
Cu atata mat mult, ca educatia atator mil de copil n'ar costisi
nicl un Want, nicl pre Statul nicl Erarul.-
Si la respunderea, cg, la cele lalte doug intrebarl arata Comisia
curat, ca ridicarea Gimnasiulul este neaperat de lipsa, ba
Inca In sfersitul respunsului la a doua Intrebare facut, arata si
aceea, ca, de vreme ce fundatiile- spre stop slant daruite se pre-

133
padesc de aka cats -va Negutatoff, asa numiti greci dupa cheful
for eel slobod inpotriva cugetulul fundatorilor; asa ca sä se pue
oprelisce acestel prapadiri ne indumnezeite; tocmai atata incur-
_gere se aiba si obscea rom'an6scg, de religia neunita Intru administrarea
ocarmuiril scOlelor si a fundatielor, cat si compania si
capeteniele bisericil asa numite grecescI.
Dupa informatia acesta seversind Comisia la 15 Ianuare
1844 operatul sefi, tot in cliva acesta au trimis la Ina lt. Cr. GuberniA
un Estract din operatul lucrarif el intreg si cu acela o
.opinie pentru ridicarea GiranasiuluI national.
In acesta in lucrul operatulul set Is1 da si respunsul la
icele 4 IntrebarI ale In. Cr. Guberniii, adeca: la intrebarile acestea:
1) Care si ce fel sunt capitalele si fundatiele, ce s'ar put
intrebuinta la ridicarea unul Gimnasiti ?
2) Ore capitalele acestea destul sunt de sigure ?
3) Ore venitul curat anual al capitalelor fire-ar de ajuns
:spre numitul sfersit ?
4) Daca ar fi venitul capitalelor de ajuns, In ce chip s'ar
put organisa pusul in intrebare Gimnashl ? La aceste IntrebarI
.s'a dat respunsul urmator :
La 1-a intrebare: Dupti conspectul de langa Nrul protocoluluf
,comisional 141, In care sunt insemnati cu numele for fundalora,
cu catatimea fundatiilor, Impreuna cu averea ; suma cea
adeverata a scOlelor este de 134,961 fl. 55 cr.; Ora cea pretensiva
'de 1301
11.
Cu cata greutate si cu cate necasurT afi putut ajunge Comisia
numal si la atata, ca se caute catatimea capitalelor acestora,
.se vede curat din declaratia de sub literile a, b, c, d, e, f, la
acesta 'intrebare facuta si anumit din cele de sub e si f se vede
.apriat: ca capeteniile bisericil asa numite grecescl nu numal nu
tracteza . aceste spre stop sfant lasate fundatil, dupa renduelele
fundatorilor, ci tocmal Impotriva acelora, dupa sloboda for
pier
zere be prapadesc in catime forte mare: prejudecand aceea, ca
.d'Onsil afi drept a dispune slobod de fundatiile acelea, neauclita,
Orba si sumeta socotint.a!
La a 2-a intrebare: Din datele legatelor asa a aflat Comisia
sub Nr. protoc. 161, cumca piia fundatio" In ban gata este de
.58,837 fi., care alaturandu-se la conspectul tabelar de sub Nr. 141
al protocolulul s'a ivit o mare deosebire; care se trage de acolo,
despre o parte, ca Eclesia asa numita grec6sca socotit fundatiele,
ce se cuprind In realitatl, la sumele de haul gata; de alta,
parte de acolo, ca In socotela ce au dat'o compania, milostivele
fundatiunT in banl fac 80,779 fl., asa data 21,942 fl. i 21 cr.,
Bindca despre Sum, acesta n'ati aretat inainte, nici un fel de
legat, din care pricina trebue sa se stringa la acea datorie, cape-

134
teniile bisericii grecesci, ca s6 arate incredintatele legate despre.
suma acOsta.
La a 3-a intrebare, arata, Comisia sub litera.,
a) ca dupa Nrul protocolului Comisiei 179, venitul cel curet
pe tot anul al scOlei este: 7,604 fl. 30 cr. in valuta. Acest venit
curat curge din domeniul Sambetei-de-sus si al Poenii-MeruluY,.
care pre Mg& o mai bung si consciintiOsa manipulatie din di
In di ar spori. Sub litera
b) -arata aceea, ca locul din Bolgarszek, care Mitropolitul
Dositeiil Filitis, dupa cuvintele cele curate ale fundatii sale l'att
Fold ,si
daruit pe sama grecesci romeinesci este destul de mare,
spre ridicarea scOlei gimnasiale. Sub litera
c) arata aceea, ca §cOla are o biblioteca frumOsa, care a
claruit'o Printul Brancoveanu si se p6te nadajdui, ca acOsta din
di in di va cresce. Sub litera
d) arata, ca obscea civila romanOsca din Brasov, duph declaratia
protocolulul comisional de sub Nr. 202 s'ai'l legat: ca
data venitul cel curat al scOlelor, ce s'aa incasat in tot anul pana,
acum, nu ar ajunge la ridicarea,si sustinerea recomandatulul decatra
Episcopul neunit Gimnasiti,, in casul acela va face densa
implinire sail In bani gata sail in statul obligatorialibus, asa incat
camOta anuala a acelora se ajunga la implinirea lipsei. Asa
dark la ridicarea Gimnasiului pus in intrebare nu este nici o
pedeca.
La a 4-a intrebare: in privinta relatii si organisatii Gimnasiului,
arata Comisia sub litera
a) Ca si cea mai clintai intemeere a Scolelor numai sub,
conditia aceea au castigat de la prea Inaltul be intarire: ca 4n
sc6lele acelea nu numai grecii cei putini la Nr. din Brasov, ci totir
copii fara de tOta deosebirea de neam si religie se pOta, umbla
slobod, se invete. sub
b) Arata ck fundatorul cel mai mare si de capetenie al
ScOlelor acestora Printul Grigorie Brancoveanu, a carui fundatieforte
tare coversesce pre tote celelalte fund* si asa slujesce ca
un fundament al ScOlelor. Cele doh domenii din Districtul
Fagarasului, adech : Sambeta-de-sus si PoOna-Marului, cu acea
orenduela le au lasat bisericii, asa numite grecesci, ca din jumatate
venitul eel curat al Iosagurilor acestora se crease& ScOlele
cele pana atunci mici si sa se invete in trensele sciintele gramaticale
si filosofice, care se le pa& asculta si invOta tirierii, carora
le va fi voea, Ara tot& deosebirea de neam si religie. Arata
mai incolo Comisia.
Necum sh se fi inmultit clasele si sh se fi ridicat scale
gramaticale si filosofice, cum a fost renduela fundatOrelui, ci din
potriva dupa arOtarea Companiei grecesci si dupa oficiOsa ade-

135
verire de sub X, ScOlele din di in di sL potignesc si scad, $i
mai tare s6 pustiesc. Venitele cele marl ale fundatielor celor
bogate, ce sunt lgsate spre stop sfant, sg izidesc spre scopuri
neindumnezeite. Asa:
1. In punctul 1 al reflecsiilor de sub protocolul comisional
81 s6 dg la dascalul de scOla pe un an . . . . fl 1000.
2. Tot acestuia pe o jumatate de an . . . . 1000.
3. Sub punctul al 6-lea pe cheltueli mgrunte 700.
Asemenea sunt a se ved6 :
Cheltueli mgrunte , 700.
Cgpetelele preotilor 821.
cantorilor 867.
Inv6tigtorilor
. ......
.
.
,, 464.
cum si cumpgrgturi pentru trebuintele bisericei specific
1nsemnate . . . . . , 244.
4. In punctul
. ...... al
......... . 6-lea al reflecsiilor de
.
sub Nr
83 lui Angelovici_ . . . . . . 844.
lui Coclangi . . . . , 1400.
In punctul al 7-lea la un Invotator de limba
grec6scg pe 1 an
.............
. . . . . . . . . . . 1750.
In punctul 1 al reflecsiilor de sub Nr. protocolului 93 , 1879.
In , 2 sub a) 556.
In 3 " b) , 1125.
In x)
750.
Sub p. 3 5236.
Sub p. 4 , 400.
Sub p. 5 1309.-
5. Sub Nr. 8 de sub Nr. protocolului 92 la
cinci Inv6tatori . . . . . 5814.
. ...... . .
7. Mai jos sub Nr. 11 arenda dela Hagi Mitu . , 17093.52
8. Tot acestui arendator fgrg slobozenie mai
inaltg i-au dat Iosagul mai eftin ca mai nainte cu 2500.
Suma fl. 45,752.52
Ac6sta neauzitg si. vrednicg de poddpsg risipire aratg curat,
cg fundatiele bogate ale milostivilor fundatori, nu s6 manipul6zg
dug orenduOlg. Ear ac6sta slujesce spre paguba nu numai
asa numitilor Greci ci si spre paguba altor religii si natii ba Inca
si spre paguba statului, flindcg fundatiele s'au pus farg deosebire
tuturor religiilor si. natiilor.
c) Aratg comisia, ca starea cea pustiltg si jalnicg de acum
a ScOlelor acestora, de oparte de acolo se
trage, ffindcg luatorii
de sama ai scOlelor sunt necultivati, 6ra, Invotatorii neharnici si
neinv6tati ; Oa de altg parte de acolo, ca in locul planului
scolastic intarit la anul 1834 si dela Inaltul loc asa numitii Greci

136
au alcgtuit un plan slab nefolositor de nimica, dupg care sO urmeze
invotatura in song, precum apriat an arOtat acesta Comisia
in insinuatia ei din 23 Martie 1841 in urma milostivei orendueli
guberniale de sub Nr, 11,668 anul 1841, facutg.
Drept aceea a laza scolele acestea in starea for cea veche
sau a le transforma in sc61e comerciale, tocmai atata face, cat
a ne incredint.a tot manipulatieI acelor neinvOtatl si iziditori
dmeni, dela cari s'au tras acesta stare jalnica si pustiitg a scOlelor.
Sub
d) Arata Comisia, cum ca ridicarea pusului Gimnasill in intrebare
nu nu mai nu este in potriva scopului celui sfant al fundatorilor,
ci Inca tocmai testamentul fundatorelul celui mai de frunte a
Principelui Brancoveanu poftesce Gimnasiu, ca asa scrie in Testament:
Ca din jumotate venitul domeniurilor: SambOta-de-sus
si Poena-Merului sa se inmultiascg scOlele, intru care sa se invete
si sciintele gramaticale si filosofice, darn farg sintacsa, poezie
si retoricg, nu se pOte trece la filosofie, asadarg trebue sa
se ridice Gimnasiu. Sub
e) Esplicg Comisia, ca, pre langg astfel de vent bogat anual,
a nu ridica scolele acestea in necultivatul neam romanesc, care
si asa nu are in tot Ardealul nici un institut public de educatie
a'l depgrta si de la unicul acest drum al cultivgrii, si al lasa si
de aici incolo in starea sa cea necultivata, este inpotriva ingrijiril
parintescI a Stgpaniril, ba si in potriva argumentelor, ce s'au
repetat in mai multe fendurI, de catra Magnatii TOriI in lucrul
educatil natiunel romanesa Sub
.7)
Declarg Comisia: Ca, ar fi spre mare paguba si primejdia
Statului, dad, fundatiele cele bogate ce sunt lgsate spre educatia
tinerilor, fara deosebirea tuturor natielor si religiilor, s'ar lgsa
pentru copil a vreo cativa vOngtori de castig curatori si a unor
putinteI cari le place a se numi pre sine Greci, Ora, ade-
ins1, in
vox. nu sunt in starea cea rea de acum sau s'ar transforma in
scOle comerciale si asa s'ar jertfi fericirea mai multor mil, pentru
20 mult 25 de persone si acest prilegiu bun spre cultivarea natiunei
romane, intreg ar peri in vent, fgrg de tag isprava.
Cu acestea fiind Comisiunea convinsa despre lipsa ridicgrii
unui Gimnasiu national, a gatit pentru acela si planul, la care
facendu-s6 mai multe reflecsiT biirgeriI neuniti si negutgtorii ro-
mans din Brasov s'au rugat, a sO primi de bun planul acela, care
s'au dat Cornisif sub Nr. Protocolulul 192. Deci fiindca educatia
poporului este scopul cel mai de capetenie al statulul, era acesta
numai prin Instituturl publice de educatie sO pOte ajunge ; asadar
burgezimea posesionata romanesca din Brasov este incredintatg,
cg Inaltatul Craesc Gubernia nu numai va aplacida ridicarea
acestui Gimnasiu ce s'a proectat de Episcopul neunit si s'a cu

137
noscut de lipsa de Comisie, si Inca acela a mgsurat puterif cei deplin
a Diregatoril sale it va hotgri si porunci. cu atat mai vertos :
a) Fiindcg, dela ridicarea acestui Gimnasiu national atirna
fericirea unei intregl pang, acum necultivate natiunI, apoi tote
staturile au cunoscut in lumea cea poleita, ca numai prin educatie
si instructie se pot forma bilrggril folositori statuluI, asa
darn dela Guverniul ArdOlulul cel fOrte inaintat in campul poleirit
a carui Guvernia, Infocat principiu are fericirea popOrelor de sub
carmuirea sa, astOpta rugatoril cu deplina nadejde intarirea Gimnasiulul
de sub intrebare!
b) Fiindca ridicarea acestui Gimnasiu national nu costisesce
nici pe Stat, nici pe Erar nici un banut.
c) Pentrucg si insasi Compania grecOsca, din Brasov voesce
acOsta; dupa cum si-a descoperit curat vointa acOsta a sa. Odata
atunci, cand s'au rugat pentru organisatia Scalelor de acum si
pentru normativ statornic dupg cugetele fundatorilor; alta data
atunci, cand in urma inaltei ofdndueli a Inaltatei Curti de sub
Nrul gubernial 11,668 si a facut Comisia Informatia sa din 23
Martie 1843, in care informatie a cunoscut curat lipsa Gimnasiului
si pe acOsta Informatie prin InsusI Imputernicitul sgu Comisar
nu numai a lasat Compania in loc, ci Inca tocmai chiar InsusI
Comisarul el ca actuar al Comisiel au gatit conceptul.
A treia Ora atunci, cand acest numit Comisar prin Insusi
iscalitura sa, nu numai a lasat in loc tot operatul Comisil, ci
Inca si Estractul Operatului si opinia, care arata folosul si neaparata
lipsa, a Gimnasiulul, le a Intarit ne insinuand nici o contradictie,
cat de mica in potriva aceluia, atunci si dupa aceea,
tocmai data ar fi si facut, aceea acum nu pOte avO loc, ca aici
n'are loc rovocatia.
d) Lipsa Gimnasiulul o a cunoscut si obscea asa numtia
grecOscg, cand in regulamentul scolastic, de alminterea forte r6u
si %A, de scop facut a cunoscut curat, cg trebue sg, se Inv* in
scbla for sciintele gramaticale si filosofice; insa filosofia nu s6
pate asculta fara clasele de gramatica, sintacsa, retorica si poezie,
adeca: fara be Gimnasiu.
e) Neaporat trebuincicisa este infiintarea Gimnasiulul o cere
fundatia cea bogata a Printului Brancoveanu: unde se dice carat,
ca numitul Principe, numai sub acea conditie a facut fundatia
acOsta, ca sa, se Inmultiasca scolele de pang acum si sa se Invete
si sciintele pramaticale pi
filosofice, era a transmuta fun-
datia ac6sta spre alt scop si asa macar spre scale comerciale
nu so pote si nu este slobod, ca art. 54 din anul 1791 asa sung:
pine fundationes iuxta mentem et intentionem benefactorum tractentur,
adeca: piasele fundatil sa se tracteze dupti, duchul si cugetul
binefactorilor.

138
f) Nimic nu platesce opositia. aceea, ce s'ar puts pune,
cumca venitul cel curat anual de acum, n'ar fi de ajuns spre ridicarea
si sustinerea Gimnasiului national, de vreme ce obscea
civica romanesca din Brasov in declaratia sa de MO Nrul prot.
Comisiunei 202 s'au indatorat pre sine, a spre scopul de mai
sus, va implini -beta lipsa, ce se va ivi, on si cat ar fi aceea, si
Inca asa incat lipsa aceea, sa se implinesca din cameta anuala.
a capitalulul, ce-I va depune.
g) Ridicarea Gimnasiului national sau greco-romanesc si
pentru aceea este neaperat de lipsa, pentruca singuri capeteniele
scolei in insinuatia for din 5 Ianuarie 1838, ..catra protopopul
neunit de atunci facuta, cu care s'a aratat la Inaltata Curte organisatia
scolastica de densii lucrata, cunosc cumca cea mai mare
parte a copiilor umblatori la scOla, nu sciu nici grecesce, nici
nemtesce nici un cuvent, ci numai romanesce. Fiindett si copiii
asa numitilor G-reci inteleg numai limba romanesca, fiindu-le aceea
limba maicil lor, deci esplicatia grecesca si nemtesca la astfel
de copil nu este de cat numai un chin. Tot copilul numai in
limba aceea se p6te inveta si a i-se esplica sciinta, care este a
lul; era acesta numai asa se 'Ate face, data se va ridica Gimnasiu
national sau greco-romanesc, ca atunci In locul invetaturelor
de acum, celor neinvatati farg, cele mai putine insusiri de
invotatura inzestrati, plini de credinta desarta si veniti din OA
streine se vor intrebuinta astfel de persOne ca invetatori la, scOla,
cari facend esamen inaintea Directorului scOlelor neunite, se vor
judeca vrednici de profesorat si cari pre Mg& acesta vor fi
barbati bine moralisati.
Aici acum vine intrebarea aceea:
h) Are obscea civica negutatoresca, de Romani drept a so
amesteca la administratia scOlei cei pang, acum numita grecesca?
Si prin urmare pate pretinde ridicarea unui Gimnasiu national ?
Daca, are, pe ce temeiu se razimg, dreptul ei?
La acesta intrebare s'au dat respunsul pe larg cu documents
curate intarit in Instantia aceea. care acum de cueend an dat'o
numita obsce romanesca la In. Craesc Guberniu, cu aceea rugare
ca se nu ingadue la biserica asa numita grecescg, a se aduce
capelan din Grecia, fiindca nu este de lipsa, si cu cuviinta acesta,
cere sa-i se dea dreptul de patronat in administratia biseneg.
Acesta instantie, Rind in strensa legatura cu lucrul scOlei
incat nu se 'Ate desface una de alta, fiindca si biserica si scOla
astadi so pot privi ca un trup, se raga obscea romanesca a se
lua inainte °data, lucrul Gimnasiului.
Despre dreptul de sub intrebare al obscei romanesci citeza
documentele produse langa pomenita Instantie anume:

139'
1. La anul 1786 49 de bilrgeri neuniti din Brasov, dintre
cari 30 erau curati roman si 10 se'rbi an dat o instants la Magistratul
Brasovului, in care an cerut slobozenie, se pOtg, zidi innOuntrul
Cetgtii o bisericg, care inggduinduli-se cei 49 burger' au
zidit cu insusi cheltuela lor, fgrg cea mai mica incurgere a anon,.
Si acesta bisericg e biserica sfintei Treimi de astadi, asa numita
grecOscg, precum se vede sub Nr. 1.
2. Cumcg biserica acesta nu s'au zidit pe sama Grecilor,
ceace aratg, inscrisul de sub Nr. 4, care demonstrOzg, ce s'a zidit
pe sama tuturor celor de religia grecorosgritOng si deosebit pe
sama burgerilor de aceasI religie si a urmgtorilor acestora.
3) Contractul de sub Nr. 5, unde in punctul 4 se inggdue
si Grecii companisti sa potg umbla la acesta, bisericg, fiindca
densii n'au dat nici un ban la zidirea bisericii; asa nu se pot
amesteca nici la administratia bisericii
4) Acest contract so intaresce prin orenduOla de sub Nr, 6,
unde in punctul 1. so dice cg, numitul contract pang atunci
rOmae in puterea sa, pang se va strica pe calea legii, ears acesta
nici odatg nu s'a sOvOrsit.
5. Dreptul de patronat al biirgerilor roman la acOstg biserica
Yl intgresce instructia de sub Nr. 9, care sung despre alegerea
curatorilor si asa incepe: Posteaquam omnes cives Graeci
ritus non uniti Coronenses in praesentia nostra constituti essent etc."
6. Acest drept de patronat it intgresce Milostiva Orendu011
de sub Nr. 14, prin care nu se da loc cereril Companiei grecesci
ca s i so dea si ei drept de patronat la biserica aceea, si ca sa
lipsascg dela biserica preotul romanese, ba strajnic s'a poruncit,
ca Compania se se tie de contractul de sub Nr. 5. AcOsta o
intgresce si ordinul de sub. Nr, 15 din 29 Noemvre 1792, a biserica
nu s'a zidit numai pe sama Grecilor, ci de obsce pe sama
tuturor celor de religia greco-resgritOng.
7. Dreptul este, ca biserica aceea s'a zidit pe sama burgerilor
roman, casnicilor si slugilor acelora.
8. Dreptul de patronat al obscei romanescI la administratia
bisericii, a scolelor si a bunurilor ei ii intgresce-si aceea: Cg,
obscea,
din Brasov-cetate a fost parte constitutive a bisericiei, grecescl
cand Principe le Brancoveanu a facut dania celor 2 mosii (1823)
precum si cand Metropolitul Dositeiu Filitis a dispus, ca pe locul
de densul dgruit, sg se zidOsca scOla. Si astfel urmOzg mai multe
puncte.
46.
Copia. 11416-1843.
Sacrae Caesareo Regiae Apostolicae Muiestatis Magni Principis
Transsilvaniae et Siculorum Comitis DD. nostri Clementissimi no»zine-
Generose nobis honorande! Salutem et gratia Caesareo Regiae
incrementum. Cum medic benigni Decreti Regii die 7-a Octobris
sO

140
1841 sub Nro Aulico 4281 editi et tenore Ordinationis Gubernialis
die 18 Nov. 1841 sub 11668 exarati, Dnationi Vestrae velut
Commissionis in objecto erigendi in civitate Coronensi in rationem
Dis-Unitorum Gymnasii nationalis delegatae Praesidi perscripti,
Regio huic Gubernio diserte commissum habeato, ut antequam
semet in elaborationem plani circa organisationem quaestionati
Gymnasii immitteret, superquaestionibus in eodem benigno decreto
Regio positis mature perpensam opinativam informationem
Sacratissimae Suae Majestati submittat, hint suapte sequitor, pro
hic et nunc; donee nempe ulterior subsequeretur altissima determination
ab elaboratione quaestionati plani praesindendum venire.
Proinde Dominationi Vestrae erga relationem Commissionis relate
ad preces Repraesentantium Ecclesiae Graecae Coronensis a quaestione
erigendi Gymnasii nationalis ibidem in rationem Dis-Unitorum
prosimdi, scholamque ejatem Graecam in moderno Statu
relinqui petentium die 12 Octobris a. c. praestitam hisce rescribitur
: Ut si quostionatum planurn necdum elaboratum esset, ab
ulteriori commissionali operatione simpliciter praescindendo, protocollum
supercommissionali operatione huiusque concinnatum
cum omnibus et spectantibus actis , quae ad ferendum super
.questionibus altissime positis tutum judicium inomisse inspici et
combinari debent, eo fine horsum quantocuius submittat, ut Regium
hocce Gubernium super quaestionibus im superius venerius
venerato benigno Decreto Regio positis opinativam suam informationem
pro edenda clementissima determinatione Regia absque
ulteriori mora praestare queat. Ceterum suapte intelligito, etiam
in casu eo, si quostionatum protocollum jam elaboratum esse,
.ejusdem submissionem omni modo ad maturandam esse. In reliquo
.altefata Sua Majestas benigne propensa manet, e Regio M. Principatus
Tranniae Gubernio Claudiopoli, die 6-a Novembris 1843.
Comes Josephus Teleki. Franciscus Salmen, Secr.
47.
Copia. Protocol pag. 108.
Contract.
Nol subscrisiI deoparte Curatoril si Representantii Sf. Bise-
Heil romanescI r6sgzitene dela Sf. Nicolae din suburbiul BrasovuluI,
er de alta Curatoril si RepresentantiI Sf. Bisericl romanescl
rosgritene dela Adormirea Maicii DomnuluI din Cetatea BrasovuluI,
facem cunoscut tuturor celor de acum si celor viitorl, car' vreall
si doresc a sci, cumcg, recunoscend nof neaperata trebuintg, a
unel educatiunI mal bane pentru tinerimea nOstra,, si Inaltul folos
.al unel latirl mai uscire a sciintelor, IncredintatI pe deplin, cumcg,
.sccila este Si trebue sa, fie fundamental si razimul bisericil, cu,
.ajutorul Jul Dumnecleu ne-am Invoit si ne-am Indatorat In numele
sus numitelor Sf. Bisericl la urmAtorele puncturI:

141_
1) Aceste doua comunitatT roman° parunse de neincunjurata
trebuinta a IntemeeriT unul Gimnasid romanesc aid in Brasov si
neputend astepta spre nespusg daung a natiunii si junimel ndstre,
pang ne-ar veni ajutor In privinta acdsta din alte part', pune prin
acesta temeiul la un Gimnasiii ferbinte dorit, de catra tot' drept
simtitoril.
2) Dechiaram si dorim, ca organisarea acestul Gimnasit.
romanesc, sa se intreprinda Intru intelesul legiuiriI ImpOratesa
emanate la anul 1849 pentru trite Gimnasiele Imperiulul Austria.
asa incat alegerea si denumirea profesorilor, a Directorulul si a
Eforiel gimnasiale din partea Comunitatilor, cum si sfera lucrarii.
so urmeze dupa regulele prescrise in -acea legiuire.
3) Pentru coperirea unel part' din trebuinciosele spese la
tinerea acestul Gimnasiti sO indatordza cele doug comunitatl bisericescl
susnumite prin aid subscrisiT, cumcg densele vor scdte
si vor numOra din veniturile acelorasT anuale curente In curs dedeco
ant pe fie-care an Cmze fl. 1712, adecg: una mia sapte sute,
doi-spredece florin' in moneta conventionalg, adecg: Biserica SE_
Nicolae preste suma de 524 fl., clic: cinci sute dougdeci si patru
florin' in moneta conventionala, cu care sO tine Norma, insa ma'
numOra pe sama Gimnasiulul sate Cmze 11. 1476 adecg: una mia,
patru sute sdptedecT si sdse florin' conventional', dr biserica dela
SE Adormire a Maicil DomnuluT preste suma de Cmze. fl. 264,
clic: doua, sute sdsecleci si patru florin' conventional' ce sO da
scdlel Norme, mat numOra Inca 236 fl., adeca: doug sute trekleci
si sdse fiorini in moneta conventionala cu total 2500 fl. Cmzer
adeca: doug mil cinci sute liorini de argint. Pre langg acestea
aid numitil preoti, resignand la banil Sfintiilor Sale de cuartirurIr
ce-T primesc dela SE Nicolae iT lasg pe sama Gimnasiulul pe decoanT
urmatorl si anume: Dl protopop si paroch Joan Popasu Quiz&
48 fl., Dl tit. protopop si paroch loan Petrie 48 fl. Cmze, Dl protodiacon
Iosif Barac 24 fl. Cmze si Dl paroch Toma Vasiliu din
ajutorul soil anual 25 fl. Cmze, carT cu totul fac 145 fl. m. c.,
adeca o sutg patrudeci si tine' florin' moneta conventionala.
4) Acest ajutor de 2645 fl. m. c. va curge pentru sustinerea
claselor normale si gimnasiale, Or ma' cu deosebire pentru platirea
profesorilor.
5) Pentru adunarea veniturilor scolastice, cum si pentru
administrarea for Tegulata si cu cuget curat, sO va alege de cdtrei
ambele comunitql o Eforie stcltd tOre din -6 membri: patru mirenl
si doT preotT, cum si tot at'ati honorarl Omen' cualificati, a caret
statute la timpul sOfi sO vor astern prea inaltelor locurT,
Er pentruca acdsta a nOstra Invodlg sg-si aiba tarie- si
va-
16re, ca legaturg si Indatorire pentru no' si urmasii nostri in
deregatoria de Curator' si Representantl bisericescl, intru Intelesul

142
punctelor mai sus ar6tate, o facuram si o Intarirlm in trel asemenea
esemplare originals, prin chiar subscrierea numelor nOstre
si prin punerea pecetik)r acestor doul Sfinte Biserici.
S'at dat in Brasov la anul Domnulul 1850, tuna Septemvre
in 14/26.
Curatoril # Rcpresentan0,1 Sfintelor Bisericl
beirba01 Comunitd filor.
Se estraa, conform protocolulul sedintelor RepresentantieT
bisericesci dela Sf. Adormire din Cetate.
B. Baiulescu,
protopop onorar.
48.
Consemnarea danielor pentru cladirea unui Gimnasiu
roman in Brasov.
Comunitatea bisericil St. Adormiri fl 6000
loan Juga fl 1200 Vasile Lacea . . . . , 800
George Juga . . . 400 Neculae Teclu . . . . 200
Zacharia Nicolau . . . , 100 loan Sasu . . . . 100
Rudolf Orgidan. . . . " 300 Iordache David. . . . , 200
Radu Pascu 200 Mihail Belgazoglu. . n 50
Radu Radovici . . . " 100 Apostol K Pop. . . . " 200
Mihail Flusturean . . . " 100 Dimitrie Eremia . . . , 100
George Orgidan . . , 200 Dimitrie loncidvici . . 100
Manole E. Burbea. . 100 Stefan Sotir . . . . , 100
Vasile Beldicean . , . , 100 Cristea Orgidan . . .
n 100
'George N. Geantu. n 20 Oprea Sfetea n 20
Zaharie Voicovici . n 10 Dimitrie Popescu . .
, 100
Neculae T. Ciurcu . , 200 Ioan Leca 400
Suma fl. 11.500
Brasov, 7 Sept. 1850
gi
J3ineeuventarea Episeopului Andreiu Saguna pentru cladirea unui
Gimnasiu ronlnese.
Onorate RepresentantiN
Cu mare mangaere am veclut din hartiele mie asteternute
prin D-l. protopop Ioan Popagt propusul eel nobil a] D-nieilor
VOstre de aridica din fondurile bisericelor, acaror representanti
sunteti Dumnea-VOstra, si din ajutorul unor barba,ti Insufletiti de
un zel ferbinte pentru binele si inaintarea tinerimei nOstre un
Gimnasiu romanesc. Deci eu impArtasind archierOsca mea binecuv'entare
acestei intreprinderi mari, care dea Dumnegeu sg, fie
Incoronati de eel mai bun sfersit. Ve apromit si eu din parte-mi

143
tot ajutorul si sprijindla mea, incat imi va fi prin putinta, cu care
impartasindu-vo archieresca binecuventare.
Sibii,
7 Septemvre 1850.
Roman al Domnielor VOstre de tot binele voitor
Andreiu Saguna m. p.
Episcop.
49.
Contract_
Prin care noi subscrisii negutatori roman din Brasov ne
leggin si ne indatoram catra institutul gimnasial romanesc, care
este sa' se fundeze si sa se deschida aici la Brasov, cum ca din
cliva, in care se va deschide la noi proectatul Gimnasiu, in curs
de 4ece ani urmatori unul dupa, altul vom numera, fie-care din
noi si pentru Sine la cutia (casa) aceluia si pe fiecare an si
anume:
1. Ioan luga 100 fl. insa numera baniT inainte pe clece ani
1000 fl. 2. Vasile Lacea 100 fl. 3. Rudolf Orgidan 200 if 4.
Neculae Tec lu 100 fl. 5. George Iuga 100 fl. 6. Bucur Pop 50 fl.
7. Vlad Per lea 50 fl. 8. George Nica 50 fl. 9. George Joan
200 fl. 10. Dumitru Eremia 20 fl. 11. Jacob Muresanu 10 fl.
12. Ioan Pantazi 100 fl. 13. Nicolae Dima 50 fi. 14. Nicolae
Maciuca 30 fl. 15. George R. Leca 10 fl. 16. Ioan Manole 10 fl.
17. Joan Leca 10 fl. 18. George Burbea 10 fl. Suma Cmze fl. 1200.
Ear pentru deplina sigurantg a Institutulul ne Sndatoram
prin polite date dela mina nostra, pe can inspectiunea Gimnasiului
presentandu-le in fiecare an la firmele nastre noi le vom._ plati
intocma si intru intelesut legilor de polite. Intemplandu-se insa,
ca in decursul urmatorilor clece ani unit din cel subscrisi sa se
mute la alta viata, de care Dumnezeu sa-i apere, atunci suma ce
ar mat fi a se numera la Gimnasiu pe restul anilor, mat nainte
de urmarea impartelei intre Clironomi sa se sccita din masa, ce
a remas prin care politele ce ar mat fi, sa se desfiinteze.
Acest contract s'au facut si s'au subscris de catra not cel
mat sus InsemnatT in doug exemplare originale, dintre cart unul
se depune in lada bisericelor, ear& al doilea sa se dea la mana
Inspectiunei provisorie.
Brasov, 1850.

144
50.
Sedinta micsta din 6/18 August 1851.
Ac6stg Sedinta tinuta, la Sf. Adormire in Cetate, fa amestecata
din membril Eforiel, din membril Comunel dela Sf. Adormire
si dela Sf. Nicolae. Scopul acestel sfgtuirl a fost deschiderea
unel colecte de banl pentru cladirea si ridicarea scOlelor natio-
Dale romanesci de legea rOsarit6ng in Brasov. Dupg, sedinta D-1
protopop Joan Popasu prin un cuvOnt amesurat trebuintei si dupg,
ce se cerceta planul scdlelor si spesele, cu earl s'ar put6 ridica
tag zidirea scOlelor in front cu o contignatiune subscriserg fiecare
eel presenti incat so colecta suma de 11,300 si so Indatorarg
a colecta mai departe.
In ac6stg Sedinta so cetira si ordingciunile episcopescl din
12 Martie 1851 Nr. 94 si din 17 Iu lie 1851 Nr. 330.
Sedinta micsta din 3 Septemvre 1851.
S'a tinut la Sf. Adormire in Cetate. Materia consultgrilor a,
fost: Modul si conditiunile, cu earl sunt a sO incheia contractele
pentru clgdirea sc6lelor nationale romAnescI centrale. Proectul si
conditiunile, earl sO desbgtuserg de catra Curatorl si Eforl se
depuserg pe hartie, 6r1 apoi incheig contract formal cu zidarul
Iosif Fisoler cu 12,000 fl. si altul an Ingestrul B. Kertsch. Amendoi
maestriT sO indatorarg, ea sa, dea zidirea gata In curs de doi ant
socotiti dela Octomvre 1851 cu lucrul si dmeniT lor, Or materialul
11 vor da Comunele. Esemplarele contractelor so supun Representantielor
bisericescl spre mal de aprOpe esaminare si subscriere.
Ioan Popasu, Ioan Iuga, Bucur Pop, Vasile Lacea,
Nicolat. Mgciucg, Radu Pascu.
Sedinta din 26 Sept. 1851.
La 11 Ore dimin6ta esirg la grgdina scaelor din suburbia
de sub Nril 1130 si 1131 Comisia Magistratulul spre a defige
linia frontului pentru edificiul scOlelor nationale romanesci. Membril
acelel Comisiuni as fost Directorul de Politie Closius, Inginerul
Hatter, Spiterul Greissing si Ioan Gott. Din partea Comunel romane
din Cetate au fost: fratil loan si George Iuga, Vasile Lacea,
George Barit. Dela Sf. Nicolae Dimitrie Ototol, George Burbea si
architectul Stefan Emilian. Locul din frunte si de catra vale s'a,
mesurat si s'a cgstigat in front un stanjin din locul comunal.
Dupg amOcil s'a mesurat si mijlocul frontulul §1 ne apucargm
de sgpat, pe unde are sa vie fondamentul. Mat IntAT Vasi`e Lacea,
apol Ioan Petrovicl, Stefan Emi lian, George Burbea, George Barit,
Dimitrie Tec lu, G. Anken, G. Belisimus.

145
51.
Fiind-cg originalul plenipotentief, pe care Comuna bisericescg
dela Sf. Adormire din Cetate, it dAduse D -1u1 Bucur Pop, pentru
eat
ca s6, cumpere baile de apg si locul, pe carele asedat cladirea
scOlelor, din intemplare s'a perdut cu totul intro hartiile reposatului
plenipotentiat, de aceea, se aflg cu tale, ca sa so insemneze
aicl,, spre vecinica aducere aminte, cumcg acest loc si acele bat
le-an cumperat la anul 1844 Noemvre in 11 membril Comune
romane dela Sf. Adormire prin Dl Bucur Pop, dupg cum dovedesce
lista trecuta in catastivul socotelelor D-lui Bucur Pop, la
care s'ail algturat si P-le protopop Joan Popasu cu 500 fl. v. v.
Era apol la anul 1851 invoindu-se cele done Comune bisericesct
dela Sf. Nicolae si dela Sf. Adormire, ca sa ridice stole nationals
romanesci, Comuna dela Sf. Nicolae sail
indatorat din partea sa,
ca inpotriva cumphrgril loculul prin membrii. Comune dela Sf.
Adormire, sa dea 6000 fl. la spesele cladiril scOlelor.
George Bari-0.u.
52.
1Jegamorit-u.1,
prin care subscrisele doue coinune 0 respective representanfele bisericescl
roman de religiunea reseiritenei- drept-credinciosel din Brasov,
Se indatorezg si se logs intre sine in solidum, atat pentru
vremea de acum, cat si pentru tot viitorul din nom in nom, ca
se zidescet inceiperi pentru scaele nationale romane centrale de religiunea
drept-credinciosa resgriteng din Brasov, si tot-odatg se ingrijesca
nu numat pentru tinerea for in stare bung, ci si pentru
necurmata addogarc si crescere a acelorast stole, atat in privinta
spirituals cat si material&
Acesta este scopul legamentulut, Cr temeiurile de care, si
conditiunile, cu care ne-am propus cu ajutorul lul Dumnecleu tare
si vertos, ca se-1 ajungem, sunt urmtitOrele:
1. Comuna bisericescg dela Sf. Nicolae din suburbiul romanesc
si comuna bisericescg din lguntrul cetatit dela Sf. Adormire
in privinta bisericesca, si in ori-care alta privinta neaternatOre
una de alta, la treba si. insgrcinarea inse de a zidt aid numitele
stole, de a le tine si administra pentru bite vecurile, se socotesc
pe sine de astadi Incolo, cg una si. singura comuna astfel, incat
acesta, sarcina a tineret scOlelor sale se aibg drept si datorinta
de a o purta cu puterile si. sfaturile tot-deuna impreunate si. nictodatg
desbinate, cum si nig a fi ertatg Dakar umbra de intdietate
sea prerogativet uneia asupra alteia, ci se vor socoti amendoue
ca unele, care Impreunate intr'un stop si la un loc servind comunelor
bisericelor ortodoxe si. natiunet, implinesc porunca Apo
10

146
stolulul: ,de a fi tuturor tote". Indatorandu -se aceste dou6 comune
si respective representantele for spre sus atinsul scop si solidaritate,
IsT renoesc prin acOsta si hotaririle for din 18, 19 si 21
Noemvre 1844 acute sub Nr. protocolar 68, 69, 70, 71 si 72,
cum si contractul sOu legamintea din Octomvre 1850, primind
intru tote si provocandu-se la invoelile acute sub aceste daturi
intre aceste dou6 comune si respective representantil. Dec!
II. ScOla are so remana in veci nationals confesionall,
nefiindu-I nici-odata ertat a imbraca caracter sOu nature,, decat
ce se cuprinde in numirea ef de sus. Acesta o intelegem
asa: a zidirea acestor stole si fondurile, ce i se vor aduna, trebue
sO fie si sO rOmana numaT proprietate a romanilor de religiunea
rOsaritOna drept-credinciOsa sub blastern si afurisenia,
tocmai si profesoril sO se alOga, si sä se denumOsca numal din
sinul natiunel romane de religiunea resaritOna drept credinciOsa,
precum sO cere chiar si in instructiunea bisericel dela Sf. Nicolae
din anul 1843.
III. ScOlele acestea nationale romane centrale de religiunea
resttritOna drept-credinciOsa din Brasov se zidesc, sO InzestrOza
si se fondOza din colecte sOu darurl, ce se aduna dela binefac6tori
din sinul natiunii romane, prin urmare ele an sO fie deschise
pentru totT fiii tomanilor, catT ar trage la densele; cu acOsta ins6
nici-odata nu se socotesc inchise pentru alte natiuni si confesiuni.
Insa
IV. Pentru-ca aceste dou6 comune si respective representante
an fundat mare parte, au intreprins si an luat asupra-si
acesta sarcina de a intemeia si administra aceste stole, isT si
pastrOza dreptul deplin de a le sustine pentru tott vecii sub ne-
mijlocita $ neaternata for edrind Lei administratiune, fara a suferl
nicl -un fel de amestec strein, decat numal suprema inspectiune
a monarchulul si a guvernulul sOu.
De aid urmOza, ca comunele prin representantii si inspec-
torii sOu eforiT sOf isT vor alege secu 1$
vor denumi pururea profe-
sorii, atat in puterea acestul legament, cat si intru intelesul
organisatiuniT ministerials sOu guverniale din 1849, care tine, ca
profesoril se fie alesi si denumitl de catra aceia, car! it si platesc.
Tot de aid urrneza, ca si acum in present vor intreprinde
cladirea sc6lelor cu modul si mijlOcele, care vor afla densele mai
priinci6se. Der
V. Noua zidire a scOlelor nationele romane centrale de legea
drept-credinci6sa rOsaritOna, neaporat trebuinciOsa, din pricina totale!
lipse a unor incaperi scolastice, se va intreprinde asa:
Representantele amendou6 In corpore vor ingriji, ca se se
adune capital de haul, cum si materialele cerute pentru -ridicarea
unel zidiri scolastice; tot ele vor incheia si vor subscrie contrac-

147
turf §i invoelf cu tog mestOril, call se cer la Indeplinirea cladi-
_ref, cum si alg ajutatori; 6r platile so vor face prin un easier
.anumit, si tote hartiile privitore la plag vor fi cortrasemnate si
de catra un secretariu, care apol va avO Insarcinarea de ale petrece
pe tote la catastivele cerute; se intelege InsO de sine, cg,
zasierul si secretariul in acestg a for calitate nu vor lua asupra-
,s1 catrg, contraccil nicI un fel de datorinta personalg, de a plat), ci
platile se vor face de catra easier numal din sumele ce se vor
da la mana densuluI, pentru care este responsabil cu socotOlg
curate, catra representantie, Or'
adevOrata responsabilitate a implinirif
conditiunilor legate in contracturl cade asupra corpulul
ambelor representance de 26 de inq, cum si tot-odata asupra tuturor
acelora, cart s'au indatorat prin subscrierile lor, cg, vor nurnOra
o sums Oresl-care pentru cladirea sc61e1or, pe suma, cu care s'au
indatorat, Or mal mult nu. DecI rOmane la datorinta si int.elepciunea
ambelor representante, ca sO Incheie contracte ast-fel,
incat s,6 le stea in voe a margini Infiintarea planulul architectonic
al cladireI dupa mOsura puterilor banesci si materiale, Cate
Je vor veni la mana.
VI Tocmal pentru ca aceste dou6 comune si respective representante
ist reserva nu numal siest dreptul administraril pe
viitor al acestor sae, precum it avurg de vOcuri, represen-
-tantii acelorasI se se Indatoreze pe sine si pe tog urrnasiT for In
deregotoriile de representan inspector) 'sou eforil din vec in vec,
a pune la tale si a cauta 'tote mijlOcele Cate ar adaoga la Im-
Zunatatirea, Inavutirea, largirea si tag, putinciOsa inflorire a de
,multe-orT pomenitel stole nationale confesionale, atat prin crescerea
fondulul din feliuri de isvor6 si prin regulata luT administrare
,cat si prin tOta putinciOsa inmultire a profesorilor cu left cuviin-
,ci6se si a sciintelor intrensele; de unde urmOza, ca representantiT
vor primi in sinul for si vor denumi la curatela scolelor
numal barbag, cart vor fi In tots privinta cunoscutI de evlaviosl,
amicl at scolei Intocmal ca si al bisericei, Or pe contraril se vor
.sili a-I departa.
VII. Organisatiunea din lguntru a acestor seOle va fi totdOuna
aceea, ce se va prescrie de catra Ina lt. guvern pentru
colele statulul de acelali rang.
VIII. Cat pentru acurata si neprihanita administrare a
.acestor scOle, se va compune o instructiune deosebita, care se
va supune la timpul seu Malt. guvern spre intarire.
IX. Profesoril se vor alege prin concurs de catrg representantele
comunelor tot In intelesul organisatiunil guverniale.
X. Representaatii comunelor vor administra taa trOba
scOlelor prin atag inspectorl sou eforl, cars se vor alege in nu9n0
.egal din sinul sac, pe cat va cere trebuinfa ; sO va alege cap Eforiel,
se va da un secretariu cu 1Ofti, a caruI datorinta se depune in
instructiunea menita pentru densul.
10*

148
XI. Tate causele si ori-care alte lucruri privitOre la administrarea
trebilor scolastice se vor consulta de tetra representantele
adunate si se vor hotari prin maioritate absolute (multimea
glasurilor), Or' cand voturile s'ar desface in douo parti de o potriva,
atunci votul maioritatii se va socoti acela, langa care va
sta presedintele, ce va fi dupa timpurl. Representantele sesocotesc
adunate atunci, cand se vor afla la un loc eel putin cu
unul mai mult decat jumOtate.
XII. in cele din urma subscrisele representante se indatorOza,
inaintea ceriulul si a Omenilor, ca vor pazi si apara totepunctele
si conditiunile acestul legament din cuvent in cuvent,
cu atata santenie si taria nestramutata, incat, dace cumva ceea
ce nu credem din nenorocirea religiunel drept-credinciOse si a
natiunef s'ar intempla, ca dupa timpurl si vOcurl una din acestedouo
representante se se preface intrOga in partida sOu taraf
vrasmashl culturil si fericiril nationale, voind a strica scOlelor
prin apucare de mosuri contraril acestuT legament si inaintarit
scolelor, atunci cealalta representatda, care va remand intro trite.
credinciOsa, aparetOrea punctelor de mai sus, are prin acOsta
dreptul de a provoca, in contra representantei necredinciase la
comuna respective, din a carer sin va fi purce4end aceeasi ; Or
nand si acea comuna ar lucra pe fate tot in intelesul representanteI
sale necredinciOse legamentului, atunci representanta pa-
zitOre de acest legament rOmane in dreptul sea de a carmui si
a administra .scdlele singura. Tot acOsta se intelege si despreacea
representanta sOu comuna, care ar parasi drept credinciOsa
sa religiune si ar trece la alta, una ca acOsta adeca, isi va perdetot
dreptul sOu asupra acestor sedle.
Sub aceste conditiuni, pe care le primim si le subscriem,
fie-care cu bucuria si cu deplina convingere, pentru ca sO alba.
deplina valOre si taria in vOcuri, sunt si determinate aceste
comune a intreprinde infiintarea nouOlor scale cat mai curendy.
Or inceputul lox a-1 face Inca in anul acesta, aretand mar intaiu
acdsta vointa a comunelor si respective a representantelor si la
locurile cuviinciOse.
Datu-s'au In Brasov la anul Domnulut si Mantuitorulut
nostru Isus Christos 1851 in 1 Septembre, si s'au intarit cu subscriptiunile
nOstre ale tuturor representantilor, punendu-se atat
sigilele sfintei biserici, cat si ale fie -carul dintre nor.
(L. S.) Representanta sfint. bis. (L. S.) Representanta sf. biserici
dela Sf. Nicolae. dela Adormire din Cetate_
(L. S.) loan Popasu m. p.. (L. S.) Dim. Otiotioi m. p.
prot. locului. represent.
(L. S.) Petru German m. p. (L. S.) Ioan Leca m. p.
prot. si par. Bolgarszeg. represent.
(L. S.) Ioan Zsippa m. p. (L. S.) G. M. Burbea m. p.
representant. represent.

149
(L. S.) Dim. Cepescu m. p. (L. S.) George P. Leca m. p.
represent.
represent.
(L. S.) Joan Pantazi m. p. (L. S.) M. Voinescu m. p.
represent.
represent. (L. S.) Loan Iuga m. p.
(L. S.) Rud. Orghidan m. p. (L. S.) N. Maciuca m. p.
(L. S.) Nicolae Tec lu m. p.
repreaent.
(L. S.) George Nica m. p. (L. S.) N. Padure m. p.
(L. S.) M. Flustur6n m. p.
represent.
, (L. S.) George Iuga m. p. (L. S.) Vasilie Stinghe m. p.
represent.
(L. S.) Bucur Popp m. p. (L. S.) N. Th. Ciurcu m. p.
(L. S. G. R. Leca m, p. represent.
curator si represent. (L. S.) Vasilie Leca m. p.
(L. S.) Ioan Manole m. p. (L. S.) I. G. Sasu m. p.
represent. (L. S.) George loan m. p.
invoirea acesta a obscilor nOstre bisericescT din Brasov o
.am vtdut, si nu numal o laud in tot cuprinsul eT, ci Inca o si
loinecuvent, fagaduindu-m6 a Inainta lucrul acesta vrednic de
WA lauda cuprins in invoirea acesta.
Brasov, in 17 Septembre 1852.
(L. S.) Andreiu Saguna m. p.
episcop.
53.
Nr. Cons. 597/1866.
Onoratcl Diregiune gimnasialci !
Prin acesta yin a impartasi Onor. Directiunl gimnasiale din
euvent in cuvant decretul Inaltulul Guberniu al Torei privitor la
Dreptul de publicitate al Gimnasiulul nostru mare in intregul
sou cuprins, precum urm6za:
Nr. 14577 /1866. In numele Maiestatil Sale cesaro- regescT
§i apostolice, marele Principe al Transilvaniel, Comitele Socuilor,
pr6-gratiosul nostru Domnitorit".
Pr6-venerabilului ordinariat metropolitan gr. Ms."
Cu gratiosul decret aulic din 8 Iunit 1866 Nr. 2568 s'ail
semis urmatOrele dispositiuni in privinta gimnasiulul perfect gr.
or al Brasovulul:
,1.
Esercitarea constitutionalmente a dreptulul de suprema
inspec#une si asupra numitulul gimnasiti roman gr. orientale
complet se sustiene Maiestatil Sale ces. reg. nevatamata.
2. Planul de invttament acceptat si esercitat si pana
acuma in mentionatul gimnasit. rtmane si pe viitor.
*) Nota: Cel opt membri subscrisi In urma apartin Sf. Adormiri
scei 6 din stanga de sus apartin Sf. Nicolae.
si

150
3. Eforia gr. orientall din Brasov, ca representanta funda
torilor, va alege In viitor pe profesoril dela acest gimnasitl, si
pe acestia If va aproba respectivul ordinariat archiepiscopesc.
4. Gimnasiulul sus numit roman gr. or. complet i se da,
prin ac6sta dreptul de publicitate de a i-se privi testimoniele din
trite opt clasele ca valide de stat si de a put6 0116 esamene
regulate de maturitate; despre care se vor put6 estrada testi
rnonie.
Despre ac6sta avem on6re a incunosciinta pre pr6-vene
rabilul ordinariat metropolitan In resolvirea mult pretiaselor
note din 31 Oct. 1865 si din 31 Ian. 1866 Nr. 146 si 9 pre rang&
retrimiterea acluselor spre placuta informare a EforieI scolastice
concernente si a Directiunil gimnasiale cu acele amicabile obser
vatiunl, Ca acest Guvern regesc este insarcinat, ca in cointelegerecu
Archiepiscopul gr. oriental transilvan s6 Ingrij6sca cu tOta,
rigorositatea, ca in acest gimnashl atat planul de inv6tament cat
si organisatiunea interna a lul s6 corespunda recerintelor tim
pulul si acelora ce se cer dela gimnasiele de stat.
Din sedinta regiulul Guvern Transilvean, tinuta in Clusiu
In 22 Iunitl 1866. Gustav Groiss m. p., Schreiber m. p. Pr6-ve
nerabilulul ordinariat metropolitan gr. res. In Sibiit".
Nr. 35/882.
54.
Onoratulul Comitet parochial al Bisericel romane ort. res. din'
Cetatea Brapv.
Onoratul Sinod parochial dela Biserica romana gr. or. dine
Cetatea Brasovulul, prin hktia sa din 7 Februariti a. c. Nr. XI,
sin. 1882 a ImpartAsit subscrisel Eforil, cum ca asters de a maI
figura in protocOlele parochial aceleia, pretensiunea cea veche
dela scOlele n6stre In suma de 12378 fl. 01 cr. v. a. si ca, cele
21 actiunl dela Mile de abur, cart figur6za ca pretensiune asupra
acelor MI; sa se dea subscrisei Eforil.
Luand subscrisa Eforia cu multamita spre sciinta, conclu
sele respective ale On. Sinod parochial , rOga pe On. Comitet
parochial, sa binevo6sca, a ne trimite suscitatele 21 actiunI dela
Mile de abur.
Brasov, 17/29 Martie 1882.
Eforia faelor centrale roman de confer. ort. orient. in Brasov..
C. Poppazu, preyed. loan. Seniuce, secretar.

151
Ad 54.
=stras..
din protocolul Sinodului parochial ordinar din Cetatea Brasovului
tinut in 20 Febr. 1877. Nr. XXIIL
Dl Ioan Lengeru ca referent, propune: s sg sisteze pretensiunea
Comunei bisericesci din Cetate ca datorie dela scOlele
romane centrale gr. or. din Brasov fri suma de 12,37811. si 1 cr. v. a.
ca pretensiune a fundatiunii de zidire, fiind-cg Comuna parochiala
din Cetate a imprumutat scOlele si nu fundatiunea.
Sinodul dupg o desbatere seridsa primesce ac6stg propu-
nere cu amandamentul D-lui Nicolae Str sa, se
restitueze
din an in an suma fundatiunii, pe cat va erta bugetul parochial.
Bartolomeiii Baiulescu m. p. loan Dobreanu m. p.
presedinte. notar.
S'a verificat de N. Strevoiu m. p. si Dim. Ioncioviciii m. p.
55.
Nr. 26 /884.
Onoratului Sinod parochial rom. gr. orient. din Cetatea Brafovului.
In Loc.
Subscrisa Eforig scolarg a luat cu mare satisfactiune spre
sciintg impgrtgsirea plgcuta a On. Sinod parochial din 19 Februariu
1884 Nr. 9/884, cum cg On. Acela a binevoit a sterge de
a mai figura pe viitoritl ca pretensiune suma de 4000 fl. v. a.
pe care Comuna rom. gr. or. biseric6scg din Cetatea Brasovului
o a imprumutat subscrisei Eforii scolare in anul 1875.
Esprimand subscrisa Eforig profunda sa multumitg pentru
jertfa, ce On. Sinod parochial a adus'o fiului sn. In parte, adecg
institutului nostru de inv6tgm8nt, fl rOga, sg binevoescg a primi
asigurarea deplinei stime si recunostinte.
Brasov, 3/15 Aprilie 1884.
Eforia pflelor centrale romdne de con ies. ort. orient. in Brapv.
C. Poppazu, preyed. loan Seniuce, secret.
Copia.
56.
Yenerabituluf Consistoria archidiecesan. Sibiiit.
Nr. 249 M. Venerabile Consistoriu! in urma apelatiunif, ce
ate inaintatia mai multi membri ai delegatiunilor scolare din
Brasov contra conclusului Ven. Consistoriu din 7 Iulhl a. c.

152
Nr. 4377, in afacerea alegerif Eforiel scolare si a dispositiunilor
presedintelui, in sedinta delegatiunilor, tinuta, la 23 Mani a. c.
Consistoriul mitropolitan , luand actele in revisiune, a enuntat
urmatorul
Conclus:
Doi-spre-clece membri al delegatiunilor scolare din Brasov
cer prin apelatiune" anularea conclusulul luat de Consistoriul
archidiecesan asupra actelor consumate in sedinta delegatiunilor
din 23 Mait a. c. si in consecinta insista asupra confirmarit cererilor,
respective asupra sanaril gravaminelor presentatP in recursul"
din 30 Mait a. c. in combinatiune cu cele aratate in
napelatiunea" din 20 Tulin a. c., earl trite sunt urmatOrele :
1. Delegatiunile scolare considerate ca comitet parochial,
sunt in drept a-sT alege presedinte din sinul sail; protopresbiterul
tractului Brasov nu e competent a proved6 din oficiu ac6sta,
functiune.
2. Protopresbiterul presedinte admit,end discusiune asupra
controversiel din punctul precedent, era datoriU s submits,
obiectul la votare,
3. Protopresbiterul presedinte era datoriil sa pun& in discusiune
memorandul presentat de recurenti.
4. Protopresbiterul presedinte trebuia sO enunte ca primite
propunerile membrului G. B. Popp, discutate in -WA forma si
necombatute prin contrapropunere.
5. Protopresbiterul presedinte n'a fost in drept a da douO
voturf la alegerea Eforiel: unul ca membru, celalalt ca presedinte.
6. SO cere esmiterea unel comisiunl sell anchete la fata
loculul pentru constatarea situatiunii, si anularea tuturor dispositiunilor
presidiale in sedinta din 23 Maill a. c., apoi s6 cere,
sa, s6 enunte alesi in Eforia cel 6 membri, earl ati intrunit maioritatea
fara votul presedinteluf, si in fine sa se introduce, cercetare
disciplinara contra protopresbitetulul presedinte pentru tinuta
luI arbitrara.
Esaminarea gravaminelor recursulul si ale apelatiunii, insirate
aid' sub p. 1-6 do, urmatorul resultat.
ad 1. Institutiunea delegatiunilor scolare si a Eforiel scolare,
infiintata prin Contractul" din 14/26 Octobre 1850 si prin Legamentul"
din 1 Septembre 1851, sustinuta in functiune prin
conclusul congresual Nr. 95/1870 alaturea cu institutiunile create
de statutul organic, a pastrat in competinta sa administratiunea
scolelor centrale din Brasov, care apartine sinddelor parochiale
si comitetelor parochiale din Brasov-cetate si Brasov-Schel, d6ca,
n'ar fi fost prealabil create, si in spetial d6ca, n'ar fi fost supletori
sustinute
delegatiunile scolare si Eforia scolara.

153
Priimind aceste done corporatiuni resortul scolar din cornpetinta
sin6delor parochiale si a comitetelor parochiale, e evident
mai pre sus de on ce indoela, ca delegatiunile scolare represents
in afacerile scOlelor centrale pe Sinodul parochial, 6r Eforia scolark
pe Comitetul parochial.
Dispositiunile pentru organisarea si functionarea delegatiunilor
si a EforieT, si pentru administrarea concrecinta acelora,
stabilite in general in Contract" si in Legament", se intregesc
in spetial prin dispositiunile Statutulul organic.
In virtutea cestor din urma §. 9 si §. 10, lipsind dispositiunl
in Contract si in Legament, presedintele Sinodulul parochial in
analogic al delegatiunilor scolare, este protopresbiterul present,
si delegatiunile null pot atribui dreptul de a-s1
alege presedinte
din sinul sell, intocmai precum Sinodul parochial nu pOte reclama
pentru sine facultatea alegeril presedintelui.
Pentru un us contrar dispositiunilor statutare apelantif n'atl
adus probe.
ad 2. In conformitate cu cele premise ad 1. protopresbiterul
presedinte a proces corect, cand n'a admis la votare propunerea,
care eventual agreata de maioritate, ar fi alterat dispositiunea
legala a Statutulul organic relativ la presedinte, a gresit Ins
cand a admis discusiune asupra prerogativel sale de presedinte
necontestabile.
ad 3. Pertractarea memorandului delegatilor din Cetate,
datat din 22 Maid a. c. prin urmare neanuntat in biserica in
termin statutar era contrariti. dispositiunilor §. 9 din Statutul organic,
6r declaratiunea presedintelul, ca, va pune obiectul la ordinea
chief in rend normal pentru una din procsimele sedinte, a
fost corecta, in forma, si trebuia sä fie pentru recurenti deplin
mu4arnitOre in fond.
ad 4. Propunerile membruluT G. B. Popp aveail de stop a
crea norme nou6 pentru constituirea EforieT cu abatere dela normele
acum in vigOre , stabilite in sedinta delegatiunilor din
23 Marthl 1876, si a arganisa Eforia pe alte base, o intentiune
acesta care abstragere facend dela meritul propunerilor membruluT
G. B. Popp, pote fi justificata prin esigentele referintelor
actuale, 'Ate fi chiar salutara, si realisarea eT 'Ate aye tote
sansele succesulul, deca se initi6za la timp potrivit.
Intrunirea delegatiunilor la 23 Maiil a. c. Insa cu programul
de a constitui Eforia pe un period not, n'a fost moment bine
ales si acomodat pentru lucrari de organisare, earl trebue efectuite
prealabil, bine inainte de aplicarea lor.
De altmintrea organisarea acesta era implicate in p. 2 al
memorandului recurentilor, care in intelesul declaratiunilor pre

154
sedintelui s'a reservat pentru ordinea dilel In una din sedintelta
procsime.
Considerand anume momentul test din urraa, presedintele
bine a Mout, cand a prescins discusiuni indelungate, agitate si
'Ate nefructifere, al caror unit resultat, p6te ca era numal traganarea,
amanarea constituiril Eforiel, care av6nd sa resOlve la Incheiarea
anulul scolar o multime de cestiunl vitale, de iminenta
urgenta, trebuia constituita, cat so pate mal in graba.
ad 5. La alegerea Eforiel s'a pus In aplicare o procedurl
neusuata Intre impregiurari normale, care admite divergent& de
vederr, fara de a fi cvalificat& de incorecta.
Actul electoral atat de simplu in sine, s'a complicat adec&
din partea Sinodulul parochial din Scheit, care fara necesitate
constringent& a ales intre delegatil sal si pre protopresbiterul,
si s'a complicat din partea protopresbiterulul, care lipsit de prevederea
eventualitatil voturilor egale, a primit mandatul de delegat,
de care nu avea trebuinta, fiind &pus In fruntea delegatiunilor
in virtutea oficiului s6t. biserioesc.
AcOsta tactica gresita a dat ansa la o esacerbare estraordinar&
a spiritelor si altcum aprinse.
Dar facuta odata gresOla acOsta, care acum numal prin
renuntarea protopresbiterulul la mandat putea fi reparata, actin
electoral cu voturl egale nu so putea indeplini cleat asa, pe cum
s'a consumat.
Protopresbiterul ca delegat al bisericil din Scheid avea vot
personal, de care a si usuat, a-I contesta votul, atata ar Insemna,
cat a-I reduce -mandatul la o sirapl& formalitate, si tot odata a
altera paritatea comunel bisericesci din Scheit; ca presedinte
Ora* protopresbiterul era in drept s& derime in cas, cand voturile
s'ar imparti In num& egal.
Dupe ce In fapt votarea a dat drept resultat 13 voturl
pentru una lista, si alte 13 voturl pentru cealata lista, a urmat
s& se aplice p. -x.i. din Legament, conform caruia votul maioritatil
so va socoti acela, Tanga care va sta presedintele".
Rind alegerea efectuita, prin sedule, asadarg, secreta, presedintele
avea acum, sa declare verbal, rang& care din douo voturl
sta ansul si sa enunte acel vot ca conclusul maioritatii. Protopresbiterul
presedinte insa , in loc sa face acOsta declaratiune
verbala, a luat o sedula noun si a dirimat in scris. Acestul act
nu-I se pOte atribui calitatea unul vot nou si nu st p6te sustinO,
ca protopresbiterul a votat de dou6 oil, ci se p6te (lice, ca protopresbiterul
a manifestat aderenta sa la cutare vot prin declaratiune
In scris In locul declaratiunil verbale.
ad 6. Prin constatarile facute sub 1-5 afacerea controversy
e dilucidata; esmiterea unel comisiuni sOt anchete la fata loculul
pentru constatarea situatiunii e de prisos; cererea de a Introduce

155
cercetare disciplinary contra presedintelul, lipsitg de motive
juste.
Asemenea acesteia absolut nejustificatg este si ulteriera.
cerere a recurentilor, sa se declare adecA, alesi in Eforia eel 6
membri, earl dupg calculul recurentilor ad intrunit maioritatea.
far& votul presedintelui.
Membril emisi In delegatiune din partea bisericil din Cetater
n'ad titlu sg alegg de sine jumetate din numerul eforilor, pe cum
nu Vail nicl eel dela biserica din Scheid; nid-unit nicI altil n'ad.
competintA si nu represOntg organ investit cu functiuni, ambit
Intr'una formezg un corp, deliberant si concludent.
Gresite ad. fost darg voturile date in delegatiunI numaT
pentru 6 eforl, si si, mat detestabilg alegerea a 6 eforl efectuitg
afar de delegatiunI; astfel de porniri sunt eflucsul celul mat
esclusivist particularism, care nu legg, ci descompune.
Eforia se pote alege numal In planul delegatiunilor, in consonants
cu conclusul normativ, luat In vdinta din 23 Martid, 1876,
sub p. 4. la propunerea membrulul Diamandi Manole.
Avend acum In vedere iregularitatea remarcata aid, adeca
voturile date pentru 6 efori fgra preot, si considerand, c& prin.
renuntarea a 6 membri, Eforia cu statul sell. personal de 12,
devine redusg la 6 membri: alegerea Eforiel efectuitg in sedinta
din 23 Maid a. c. prin acesta so anulezg si so dispune alegere
noug, care drept garantg pentru corectitatea sa nedificultabild,
sg se efectuesca sub conducerea unul comisar, esmis de Consistoriul
archidiecesan.
Pang atuncl Eforia actuala isi continua functiunile sale
in drept.
Eventualele lacune intrevenite in numerul delegatilor sunt
a se Intregi prealabil.
Conclusul Consistoriulul archidiecesan relativ la instructiunea
preveduta in LeggnaOnt" si solicitatA in memorandul recurentilor
remane matins, pe MO, adausul, ca in acea instructiune,
pe care va aye sa o elaboreze Eforia, sa o voteze delegatiunile,
sa o aprObe Consistoriul archidiecesan afarg de administrarea.
afacerilor scolare, stint a se regula deodatg si cestiunile formale
pendente si controverse , relativ la constituirea si functionarea
delegatiunilor si a Eforiel.
Ceea-ce langg returnarea actelor Inaintate aid cu raportul
din 15 August a. c. Nr. 4879 se face cunoscut Ven. Consistorht
spre ulterierg afacere.

156
Din sedinta plenary a ConsistoriuluT metropolitan, tinuta,
in Sibiitl, la 30 Septembre 1897. Miron Romanul m. p., Metropolit.
Leontin Simonescu m. p., secretariti metropolitan.
Pentru conformitate cu originalul.
Sibiit, 1 Decembre 1897.
Dr. Elie Cristea m. p.
(L. S.) secretarit.
ad Nr. 688/891.
Pentru conformitate cu originalul.
Brasov, in 22 Decembre 1897.
(L. S.)
Oficiul protopral gr. or. al Brasovului.
Ioan Petric,
protop op.
57.
Nr. 1876/898. (traducere)
_Escelentia la Domnule Archiepiscop fi
Metropolit !
Ordinul din anul 1875 Nr. 559 al antecesoruluT, tocmaT din
incidentul esirif la ivOla, a subventiuniT scolelor din Brasov, dispune
ca sc6lele- confesionale din -pa, precum si orl-ce institute
de invatamant de orl-ce categorie si de ori-ce grad, sustinute de
comune, corporatiunT, reuniunl sau privatI, asemenea confesiunile
si bisericile, sa nu Vita cere si sa nu OM primi, sub nicT-o
forma, ajutor si subventiune materials dela state streine, dela
DomnitoriT si guvernele acelora.
§. 72 al art. de lege XXX din 1883 nu numal suspe
-ordinul, ci cu putere de lege declara, ca, actualele stole medil
sustinute de confesiuni, de municipil, de comune, de corporatiunl,
si de singuraticl, asemenea confesiunile si bisericile, la nicT -un
cas nice nu pot cere, nici nu pot primi ajutori si subventiune
materials dela state streine, dela Domnitoril si guvernul acelora.
Din probele documentate procurate de catra, guvernul regesc
-este evident, ca scOlele asa numite centrale din Brasov (gimnasiu
gr. or., scOla comerciala, scOla reala, sc6la de fete si sc6la elementary)
cu calcarea pe fata a mentionatei ordinatiunT si a dispositiunilor
legale si -contra categoricel si stricter oprirT, au primit
,si au acceptat pe ascuns, prin mijlocirea bisericei St. Nicolae din
Brasov, in un lung sir de and subventiune anuala.
AcOsta, tinuta, strict oprita, prin lege si la mar multe provocarl
tainuita, care mar multe institute de invotament din patrie
le-a pus sub influenta materials a until stat strein si sub o ase

157
menea influent& a stat am de dile far& scirea guvernulul regesc
unguresc, ne IndreptAtesce, ca fata, cu scOlele din cestiune sg s6
aplice cea mai srricta peclOpsg cuprinsg in art. de lege XXX din
1883, adecci inchiderea lor.
Este de prisos sa, mai Indic Escelentd Tale, intru cat
reduce acOst& mosurg posibilitatea desvoltgril civilisatiunil in
scolele mediT cu limba romanOscg.
fnainte ins6 de a face pasii de lips pentru escutarea
acestel dispositiuni a mele, voesc sg dau posibilitate scOlelor
centrale din Brasov pentru mai departe subsistintg, si acOsta in
modul urmator : SA, binevoescl Escelentia Ta sg aduci acest
rescript al meu la cunoscinta Senatului scolar al Consistoriului
archidiecesan, care, dupg cum sent Informat, s6 va intruni in
sedinta cat mai 1ngrabg, si a-i comunica, ca, fatg cu scOlele din
cestiune pentru tinuta Eforiel, care a calcat ordinatiunea de opriresi
dispositiunile legit, si institute din patrie in mod ascuns le-a
pus in dependintg material& de guvernul unlit stat strein, pentru
acOsta tinuta am intentiunea, sg aplic m6sura cea mai aspra,.
dela care numal in acel cas m'as abate, dacg Senatul scolar al
Consistoriului de sub president% Escelentiei Tale, Interdicend
Eforiel din Brasov facultatea de a primi, sub orT -ce nume si sub,
ori-ce titlu, ajutor dela guvern sau dela domnitor strein,
va suplica la mine pentru ajutor dela Stat, spre scopul scOlelor_
In ce privesce o asemenea suplicg, pot asigura pe Escelentia Ta
din capul loculul despre buna mea vointa, si in le,gaturg cu acOsta
despre aceea, ca sg pastram neatinsa limba roman ca limb& depropunere
si caracterul confesional al scdlelor.
Primesce, Escelentg, espresiunea sincerer mele stime".
Budapesta, 18 Aprilie, 1898.
Wlassics.
58.
Sinodul parochial roman gr. or. dela Sfanta Adormire din.
Cetatea Brasovului tinut in 17/29 Maiu 1898 sub presidiul ordinar
fiind presenti 31 membri, au luat urmgtorul conclus :
Sinodul parochial estraordinar al comunel bisericesci dela
Sfanta Adormire din Brasov-cetate In fata hartiei Eselentiel
Sale D-lui Ministru regiu unguresc de culte si instructiune
publicg de datul 18 Aprilie 1898 Nr. 1816/pres. declara, ca,
nu are nicI -o cunostinta despre aceea, cä fie comuna nOstra
eiseric6scg fie scOlele gr. or. centrale romane din Brasov, ar
fi prima vre-odatg vre o subventiune, dela vre un stat strein,
din contra Sinodul constatg, ca bisericele comproprietare ale
numite]or stole sunt in positiunea material& de a sustin6
aceste stole si mai departe, Intocmai dupg cum le a sustinut

158
i pana ad, gata find in cas de lipsa a aduce noo jertfe
Intru acest stop.
Astfel comuna bisericesca gr. or. romans din Brasov-cetate,
neavend trebuinta de nicl - un ajutor, din alts parte pentru
sustinerea scolelor de sub Intrebare declara, ca, nu simte lipsa
sa, cera un astfel de ajutor nici dela Inaltul regim al statului
nostru.
Cetit si verfficat :
Tetru Nemes m. p.
Than Socaciu m. p.
D. u. s.
Bartolomeiu Baiulescu_ m. p.
protopop ca preedinte.
Aureliu Ciortea m. p.
notar.
Sinodul parochial dela biserica, SE Nicolae a luat urmatorul
,conclus
1. ScOlele romane centrale din 'Brasov, resp. Eforia lor, n'au
cerut si n'au primit nici-odata subventiune dela stat seu domnitor
strein, cl at primit ajutor de sustinere dela biserica S-lui Nicolae
din loc ;
2. Niel biserica S-lui Nicolae din Scheib. n'a cerut si n'a
primit subventiune din afara, ci a pretins si a primit numal o
.despagubire pentru proprietatile, ce le-a avut in Romania si earl
dela 1813 au trecut la statul roman, MIA fuse ca printr'asta
biserica sa-si pads dreptul asupra lor;
3. Banuela, careia it da espresiune rescriptul ministerial,
ca, prin presupusa subventiune scOlele de aid au fost puse sub
influinta, materiala a unul stat strein. n'are nici-un temeift, cad
statul roman prin aceea ca, a dat, nu subventiune, ci despagubire
bisericel S-lui Nicolae, n'a avut nici-odata, nici cea mai mica ingerinta
si influinta materiala, on spirituals asupra acestor scOle ;
4. Biserica S-lui Nicolae nu va cere, nici nu va incassa de
adl Incolo pretensiunea, ce o are fats cu statul roman si, ca sa
delature orl-ce banuela, abdice de ocamdata la acesta incassare,
der nu renunta la dreptul el si va face mil de lipsa, sdu pe
-cale judecator6sca, seb. pe cale diplomatica, cerend ajutorul gu-
-vernulul unguresc, spre asigura acea despagubire ;
5. Ministrul de culte si instructiune publica (Ara ajutor din
partea Statulul, garantand limba de propunere- si caracterul confesional
al Ion. Sustiitoril scOlei inse nu se afla In situatia materiala,
care i-ar constringe a petitiona dupa ajutor, dedre ce
stint in stare a aeoperi tote ljpsurile .yeolelor din propriile mijlOce.
Biserica S-lui Nicolae sub titlul Sustinerea scolelor primate"
are introdusa, in budgetul sLu suma de 12,500 fl. Pe hinge(' acesta,
pentru suscinerea gimnasiului, a sedlelor reale fi comerciale, mai pupae

159
lin budget, deja pe esercitiul anului 1898, din veniturile sale suma
de 27,500 ft.
DOc& ins6 trebuintele scOlelor, crescend, ar aduce cumva
biserica in imposibilitate de-a le acoperi, atunci ea va face us
de bunavointa guvernuluT si se va adresa la el pentru ajutor.
59 a)
Maria Ta Pre-Sfintite Domne EpiscOpe I
Bun&tatea PrO -Sf.
Tale tuturor cunoscutl si de tots fiii
natiel pan& acum simtita , mi-a dat IndrasnOla a asterne cu
dulce nadejde rugamintea urn:Lab:5re :
Dela 41 1-a a anulul curgOtor am intreprins planul de a da
cetitorilor din natio, urea lucrurile si sciirrtele acelea prO - mult
folositOre, earl sg cuprind in asa numita carte nemtOsca Sonntags-
Magazin" tipgrite romanesce sub titula Flea duminecii" cu socot61&,
ca in starea cea jalnicg, in care se afla la noT Romanil
atat de putine carti in limba national& vrednice de cetit, pentru
luminarea si desvoltarea nOmului, se vor afla din tr'un milion
dou6 de Romani atatia cetitori, pentru numita fOe, Incat f&ra sa
fie zadarnice cheltuelele, pan& in capOt nu void s& inceteze
esirea el. Cu atat mai vertos, c& eu din parte-mI void Intrebuinta
tote mijlOcele spre a multami pe cetitori; Ora de aft& parte am
nadejde, cum ca toti eel inteleptI sciu, cat *de greu este inceputul
si noT Romanil in lucrurl de acestea incepotori suntem.
Asa fiind, gustul si iubirea de cetire mai mult intro preoti
s'a 16tit. De aici astept ajutor mai insemnat. Pentru acOsta mo
apropiu cu adanc& plecaciune fiesc6 si Vo rog sa VO milostivitl
a da indemnare preotilor, pentru ca sä binevoOscA a sO prenumbra
la F6ea duminecii" jertfind 10 fl. pe an.
Cerend binecuventarea archieresc& sunt Al PrO-Sfiatii Tale,
umilit fiu.
Rudolf Orgidan m. p.
negutAtor si biirger in Brasov.
Brasov, 1837 in 8 Martie.
59 b)
Gheorge Nica comersant industrial !
Acest barbat a fost unul dintre ceI patru membri, earl au
staruit pentru formarea parochiel romane la anul 1832, el a fost
primul, carele a staruit pentru infiintarea scOleT romane cetatenesci
si a scolel comerciale, incat comuna bisericOsc6 cum constat&
anecsa 41, l'a ales de inspector scolar. Activitatea desvol

160
tat& la Inceputul acestul secul de acest bgrbat merita s& o inregistram.
Din unele notice aflate in archiva parochiala publicgm
urmgtOrele :
Gheorge Nica s'a ngscut In PrejmOr la 1792. Scala primarg
o a fgcut la Sasi.
La anul 1805 fiind dus la Iasi la unchiul sOu Nichifor Nica,
comerciant mare, a lucrat la afacerile comerciale pang la anul
1815. In acest an a venit la Brasov ca as6ciat al firmel de
import si esport Nichifor Nica." La 1820 obtinh el furniturile
militiilor din Moldova si Romania. La 1825 a infiintat fabrica
de lumingri de °Ora (sistem rusesc) la PrejmOr. La 1827 a infiintat
fabrica de arnicit turcesc (Tiirkisches-Rothgarn). La 1830
a infiintat cuptOre de potasa la PrejmOr. Potasa o trimitea si la
Marsilia. La 1841 infiintOza minele de fer la PoOna- sgrata la
frontiera Moldovei, cart aveau trel turnale (Hochofen) si 3 ciOne
sau cgldgri. Depositul it avea la, rergul-Ocnei, unde so furnisau
tote materiels trebuinciOse. Instalatiunile minelor au fost distruse
la 1848.
Gheorge Nica este primul cetatOn roman, care a fost ales
de Sasi in anul 1838 in consiliul comunal al Brasovulul (comunitate)
si multg vreme a fost ca Roman numal el singur, a
esoperat ajutOre pentru soracii roman', a staruit sä se angajeze
Joan Barac la magistrat ca translator roman; a figurat ca membru
in tote comisiunile si delegatiunile comunale. Asemenea la
institutele humanitare, la spitalul din Brasov sO gasesce numele
sOu inscris:
Inzetrat cu o judecata limpede a sciut s& deosebOscg lupta
confesionala de cea nationalg sau ideea religiunil de cea a natiunii.
Era mare evlavios; insa pe atunci e mirare, a era si un
mare nationalist.
El a fost dela 1833 pang la 1856 curator al bisericii si inspector
scolar. Lui i sO atribue impulsul de s'a infiintat in Brasov
cetate o scOlg cu 2 clase; impulsul pentru o scOlg comerciala.
Pentru culturg a lucrat cu fratli Bogits, a infiintat o tipografie
romana, a tiptixit in 1837 cartea: Pravila comerciala.
De ideea nationalg tinea el legatg si cultivarea Romanilor.
Din acest motiv s'a intrepus si a sprijinit in Brasov pe G. Baritiu,
A. MurOsanu, ]acob Muresanu si Emilian, numit de eel pravoslovnici
Tata unitilor," pentruca e1 frecventau clilnic casa lui.
infiintarea Gazetei Transilvaniel" s'a plgnuit in casa lui si
concesiunea s'a obtinut de el.
Pentru desvoltarea generalg a nOmulul romanesc a tinut si
a mijlocit, ca barbatii roman', cart impastiau lumina in Ard61, sg
fie in leggturg cu cei din Romania. In anul 1848 s'au intrunit
la densul barbatil: KnOzu G. Cantacuzin, G. Sion, M. Bals, Alec-

161
sandri, N. Ionescu, Carp Bratenu Negri, Stoica Scurtu cu G.
Baritiu, A. Muresan, Jac. Muresan etc.
Privitor la infiintarea gimnasiuluY la scdlele centrale el se
vede ca efor pang la sfersitul vietil sale.
La Inceput a dgruit 500(,1 fl. si la urmg 3000 fl. Actiunile
luate pentru Infiintarea bailor de abur le-a dgrult scalelor nOstre.
La orl-care miscare literarg se constatg, ca a luat parte :
Cgnd bArbatil de litere cu merite se Inregistreza pentru generatia
viitore, atunci si barbatit dela administratie, cart au merite,
acestea trebuesc inregistrate.
Rta, motivul, pentru care presentez fotografia unora, care o
am putut procura si pentru care am adus aci o scurta biografie,
drept recunostintg.
60.
1-1 e Er. a t_
De me void seversi din lumea acesta, me rog se faceti intocmai
aceste mal jos Insemnate. Fac deosebit de celelalte legate
acesta, ca din bunumul met so puneg la sigurantg 10,000 fl.
v. v. adecg dece mil florin) valuta vienesa, ca in tot anul in
patru rendurl, se se Impartg dobenda la seracif romans lipsig,
din case bune, Or nu la cersitoril de Ailitg :
Pentru acesta rog pre iubitif meI paring si frag, ca intocma
se le seversascg, Or cealaltg avere a mea, dupg ce vor face cele
de lipsg, unuf crestin, so o mostenescal
Brasov, 1838 Malt 3/15.
Dumitru G. Man m. p.
61.
Fundatiunea pentru zidirea bisericei.
La pagina 104 din protocolul sedintelor, III sedintg din 25
Aprile s. v. 1855 se aflg :
Se propune in persOna fratilor G. Joan, cumcg dupgrce
reposatul for pgrinte G. Than a lasat in Legatul set 2000 fl. Cmze
cu acea conditiune, ca acesta sumg se se asede cu caution,
pentru ca se sporesca pang atunci, sand va ajuta Dumnedet se
se zideseg, o biserica cu hramul Adormiril Maicl Domnulul pentru
*) Nota: Acosta dispositiune se cuprinde In testamentul lul George
_roan, al tatalul set din 12 Iunie 1850, prin care administraOunea fundatiuniI
o concrede curatorilor bisericii St. Adormiri.
11

162
ac6sta comuna a ncistra, nand apol se va intrebuinta spesele
zidirei dupa vointa daruitorulul, so se dea aceeasi suma de 2000 fl.
Cmze cu ipoteca D-luI paroch si tit. protopop Joan Petricu.
Se hotarOsce, ca acest legat sO se asede la numitul preot
cu ipoteca si tot-deodata in Intelesul ord. gub. Nr. 18, 827/855,
er dobendile se se capitaliseze, pang, cand s'ar incepe zidirea
bisericil :
Mai incolo se dice :
Se hotarOsce din nou, ca si eel 1200 fl. Cmze lasatl de
reposatul roan SOcareanu tot pentru zidirea unel biserici Inca
dela anul 1837 so se asede cu ipoteca in Intelesul hotaririf de
mal sus."
IntocmaI se se urmeze si cu legatele dela Zamfir Radutiu.
Daniile bisericescl sO se asede tot-deuna in intelesul legilor teriI.
La pag. 150 a maiestrulul vechit se afla scris :
1856 Ian. 1. Repostul Zamfir Radutiu Inca dela anul 1853
Sept. 1 a ,lasat cu diata prin D -nii Rudolf Orgidan si George Nica
curator din acea vreme ca fundatie 1020 fl. Cmze a cresce cu
dobenda de 50/0, pana la vremea, cand va ajuta Ddeu sO se zidesca
o biserica romanesca, in Cetate si numal la zidirea bisericii
sO pot Intrebuinta acesti bant Capitalul este cu caution pe casa
D-lui
Griinhut din Brasovul-vechit. Nr. 431.
La pag. 184. Fundatia nenturitore alul Vasile Mazere 1861
Febr. 20. ROposatul Domn Vasile Mazere a lasat la sfersitul
vietii sale prin D-lor Radu Radovicl si Stan Blebea o fundatie
pentru -a-se zidi biserica on hramul Sf. Adormirl in Cetate 800 fl.
v. a., la care fundatie sO va adaoge dobenda pana la vremea,
cand sO va zidi Sf. biserica.
A lasat Inca ca fundatia 200 galbenl c. r. §i sfantichl 2800
socotiti a 47 cr. fac 1323 si cu 800 fl. de mal sus fac v. a. fl. 2123.
La pag. 198. Fundatia nemuritdre alul loan luga 1862 Martie
17. Pentru zidirea unel biserici, conform testamentulul Iugaian
lasa 200 fl. Cmze.
61.
Fundatiune pentru zidirea unel biserici.
La Pagina 143 a maiestrulul vechit se afla :
Ian. 1 1855. Pentru cat a lasat precum arata protocolul
bisericl de danie flea A. 2 Inca din anul 1837 Octomvre 10 pentru
ridicarea Sf. bisericl din not. argintl sfanti 3000, cu acea conditie,
ca pana la ridicarea Sf. biserici bunt sä umble cu dob6nda
de 504 si numal atuncI va fi slobod, ca sO -I Intrebuinteze la
zidire ; Or la alt ceva nu capitalul de v. v. fl. 3000.

163
Dobenda dela acest capital dela a. 1837 pana la anul 1855
Dec. 1 pe 17 anT 2579 fl. 20 cr., suma tOta e 5579 fl. 20 cr.
La pagina 104 a protocoluluT vechiu se afia :
62.
Fundatiunile pentru pomenire.
La maestrul vechit pag. 143, se aft:
1855 Ian. fundatie nemuritOre a preolului pentru pomeniri
lasata de reposatul loan Secareml.
Pentru cat a lasat reposatul loan SOcarent. fl. 100 Ca fundatie
preotului, ca in tot anul se i-se dea numaT dobOnda de 6 fl.
La pag. 104 din protocolul vechiil al sedintelor se afla:
Pentru 100 fl. Cmze, pe earl reposatul G. loan i-a daruit la
biserica, cu acea conditiune, ca dobenda lor, se se dea parochulul
bisericel, care va S dupa timpuri In Cetate, era acela se fie Indatorat
a sluji in fiecare an ate un parastas pentru reposati;
se se urmeze IntocmaT.
La pag. 151. a maestrulul se afla scris:
Fundafia nelnurit6re a preotului lcisatei de Zan fir Reedutiii.
1856. Ian. 1. Reposatul negutator Zamfir Radutiii la sfersitul
vietiI sale Inca, dela anul 1853 Sep. 1. a lasat cu diata prin
D-niT Rudolf Orgidan si G. Nica , curatoril din acea vreme
Cmze fl. 1000 ca fundatie preotulul slujitor la biserica roman6sca
cu hramul Sf. Adormiri, ca in tot anul se se dea preotului
pentru pomenire dobenda de 50/0; era preotil vor aye datorie
la tote Sf. Slujbe a pomeni numele si pomelnicul roposatuluf.
Acosta danie se da intr'o actie de metalicurf curiaparata cu
fl. 940. 21.
La pag. 184, a maestrului vechill se afla scris:
1861 Feb. 20. Reposatul Domn Vasile Mazere negutator a
lasat la sfersitul vietii sale prin D-nul Radu Radovici §i Stan
Blebea ca fundatie, din care va trage preotul roman gr. or. al Cetatil
dobenda de 50/0 pehtru de a face pomenire peste tot anul
fl. 400.
63.
Legatul lui Joan Iuga.
In numele Tatalui si alu Fiului §i alu Sf. Duchu, Amin.
Dumnedieu, carele prin unulu nascutu alu seu fiiu Isusu
Christosu au invatiatu pe muritori (Mateiu capu V. §i VLj
ca
se fie induratori catra cei lipsiti si se'i ajute pre ei, au bine-
11*

164
cuventatu si ostenelele mele in cursul acestei vieti trecatore,
incatu me aflu in stare nu numai a indestula si. asigura viitorulu
celoru mai deaprOpe clironomi ai mei, pentru ca se fie scutiti si
aparati pentru totudeuna de on -ce lipsa a vietuirei, ci totuodata
a face bine si altora, era mai virtosu ffiloru multu cercatei mele
natiuni romanesci, ale carcia lipse si trebuintie sunt multe ca
nasipul marii.
Deci inima si cugetul meu me- indemna cu totuadinsul, ca
pana inca me aflu din mil'a lui D-dieu in putere si sanatate,
folosindu-me de dreptul, ce mi se- da ca unu sbtiu sip
parinte de
legile acestui pamentu, era mai deaprope prin §§. 9 si 12 din
cartea II. tit. 5 alu statuteloru, sä asiedu si. sa lasu unu
IJegatu,
precum prin acesta i.la si. asiediu si'lu intarescu cu cea mai curata
si determinata a mea vointia, indatorindu pe clironomii mei,
cum si poftindu pe deregatoriile competente, ce vor fi dupa
timpuri, ca din tag, averea si. starea mea sa se scetia si sa se
puna la cea mai deplina singurantia urmatorele capitaluri sea
fonduri :
I. 2000 f. m. c., adica : doua mii fiorini in mon. de argintu,
din care sa curga pururea interesulu seu dobend'a anuala de 5 f.,
adica cinci fiorini, adica Dna suta fiorini in bani de argintu, ca
la dioa numelui meu sa mi se faca unu parastasu in fiecare anu
la biseric'a romanesca cu chramul Adormirii din Cetate ; cu acea
ocasiune a patra parte din acestu venitu sa se jertfesca la indeplinirea
acestui servitiu dumnedieescu dupa datina ; mai incolo
celelalte trei parti sa se impartia regulatu asia : 1/4 sell 25 f. la
spitalulu militaresc0 1/4 femeiloru veduve si serace, Ora 1/4 arestantiloru
locali.
II. Pentru spitalulu civilu din Brasiovu lasu unu fondu de
4000 f. m. c., adica patru mii fiorini bani conventionali, din care
curgendu venitulu anualu, acelasi sa se intrebuintieze pentru
bolnavi de natiunea si relegea mea, caci ca acestia sunt mai
lipsiti decatu altii ; Ora deca vr'odata s'ar intocmi aici in Brasiovu
vreunu spitalu menitu numai pentru remani, la acea intemplare
voiescu, ca fondul aci numitu Inca sa ,se treca la acelasi.
Am cunoscutu si m'am petrunsu in cursulu vietii mele, ca
pe langa biserica, scal'a este singurulu mijlocu de scapare
scutu aparatoru alu viitorului pre-iubitei mele natiuni ; insa
tocma in asta privintia vedu si simtiu cea mai neaparata lipsa
a ei. Deci voiescu tare si vertosu, ca se asiediu unu fondu de
III. 12,000 f., ad.slou6-spre-diece mii fr. bani de arg., din alu
earth venitu anualu sa se faca unu salariu de 600 f. m. c., adica
siese sute fiorini mon. cony. pentru unu profesoru la scel'a nationala
romanesca de legea resaritena din Brasiovu, dela care
si

165
ceru eu urmatOrele calitati : Se fie romanu si cu nascerea si cu
simtiementul seu ; sa se supuna la cercetare pana in catu aru
fi adapatu in sciintie si mai vertosu in spetialitatea, pe care va
av6 sa o propuna in scOla ; voiescu inca ca numai din doua
spetialitati sa pOta alege un'a adica sOu istoria generala si a
patriei cu unele sciintie ajutatOre, cum geografi'a on statistie'a,
on chronologia, pana in catu acestea vor trebui sa se propuna
in gimnasiul nostru romanescu, sOu sciintiele comerciale si
technice, pana in catu aceleasi vor fi de a se propune in clasele
reale si comerciale, care se deschidu aici in Brasiovu. DOca acelu
profesoru fundatu de mine va lua asupra'si spetialitatea istoriei,
sa se indatoreze totuodata, ca in cei dintaiu cinci ani ai profesoriei
sale sa compuna si sa publice istoria patriei si a natiunii
sale, inca Si geografi'a patriei, care sa fie tiparite cu spesele
sc6lei sub conditiuni ce va afla cu tale eforia scolastica, atat in
folosulu fondului, catu si spre oresicare premiare a profesorului
auctoru, cu o suma de esemplare ; se intielege insa, ca manuscriptulu
mai inainte de tiparire are a se da la o revisiune de
vreo trei barbati romani din cei mai procopsiti ; Ora dOca
profesorulu si-ar alege spetialitatea comerciala, sa scOtia in acelasi
curs de 5 ani in limba nOstra cartile cele mai neaparatu trebuintiOse
la acOsta spetialitate totu pe langa conditiunile de susu.
Preste totu ceru eu dela acestu profesoru al meu, ca el sa fie
unu capu si talentu nu numai teoreticu, ci totuodata si practicu,
de a carui procopsOla sa se folosOsca nu numai tinerimea soolastica
nemijlocitu in clase, ci si natiunea pe din afara.
IV. Sa se mai asiedie din starea mea inca si unu altu fondu
scolasticu de 6000 f. m. c., adica siese mii fiorini bani de arg.,
a carui menire sa fie precum urmOza :
1) Dobanda anuala de 300 f. m. c., adica, trei sute fiorini
bani de argintu dela acestu capitalu sa remana neatinsa, adica
sa se prefaca intru unu altu capitalu intru unu cursu de ani
pana candu acesta ar cresce, ca sa arunce chiar elu o dob'enda
de 300 f. m. c., adica trei sute fiorini bani de argintu.
2) DOca profesorulu fundatu dupa vointi'a mea aretata la
II. III. in cursu de 10 ani ar deveni cu totulu neputintiosu de a
mai da prelectiuni in clase, atunci sä i se defiga in doband'a
dobendei o pensiune de 200 f. m. c., adica doua sute fiorini
argintu pe anu pana la capetulu vietiei sale, Ora jumatatea restului
dela 100- f. m. c., ad. una suta fiorini, ad. 50 fr. m. c., sa
se intrebuintieze de stipendiuri la vreo doi scolari de frunte, insa
lipsiti, alesi insa totdOuna numai din cele doue clase mai mari
gimnasiale, sOu din clasa de susu comerciala, Ora ceilalti 50 f. m. c.
sa se adaoge din anu in anu la capitalulu, care cresce din dobenda
curgatOre de 300 f. m. c.

166
3) Ne avendu profesorulu trebuintia de pensiune pana la 15,
dicu cinci-spre-diece ani, jumatate din venitulu curgatoru dela
capitalulu adunatu din dobendile originals sa Se impartia pe fiecare
anu in stipendii scolastice cate 30 a 40 fiorini bani de
argintu, bra jumatate sa se adaoge totu la noulu capitalu.
4) Fiindu silitu profesorulu a se cere in pensiune mai tardiu
i se va asigura din fondu dupa analogi'a aniloru si a pensiunilora
ce va fi dandu statulu.
5) Elsa intemplandu-se, ca profesorulu sa nu aiba trebuintia
de pensiune nici pana la 25 de ani ai servitiului, urm6za ca
dobenda curgatOre in acestu restimpu de ani s'ar preface intru
unu altu fondu insemnatoru. La intemplarea ac6sta si dela acestu
anu in susu sa se impartia totudeuna 3/4 parti a le venitului
dobendiloru in salarii si pensiuni profesoresci si in stipendii scolastice,
cum si in spese pentru tiparirea cartiloru, cumpararea de
instruminte fisice si matematice, adaogerea la bibliotec'a scOleloru
de carti bune : 6ra a patra parte sa se alature ne'ncetat la fondu,
carele vreu, ca sa cresca catu se pOte mai mare si sa fie vecinicu.
6) Ceru si dorescu, ca scolariloru, carii ar fi dupa timpu
din famili'a mea sat din rudeniile mele colaterale, avendu silintia
si purtare buna si neprichanita, cum si trebuintia de stipendiu,
sa li se dea intaietate.
V. Cu administrarea drepta si regulata a tuturoru patru
fonduri mai sus aretate voiescu, ca sa se insarcineze unu comitetu,
statatoru din 5 membri, dintre carii unul sa fie totudeuna din
familia mea on din rudeniile mele colaterale, 6ra doi sa fie din
curatorii pe carii ii va alege comun'a roman6sca din cetate si
ceilalti doi totud6una membrii ai eforiei s6u ai deputatiunii scolastice.
Acestu comitetu va fi indatoratu :
a) A ingriji in cugetu curatu si in fric'a lui D-dieu, ca fondurile
sa se asiedie catu se pOte mai siguru si mai fara pericolu.
Deci d6ca densulu ar afla cu cale, ca atatu fondurile mele originale,
catu si capitalurile, ce voru fi sporitu din economi'a dobendiloru,
ar fi mai sigure, ar aduce si unu venitu mai mare, deca
s'ar asiedia in realitati nemiscatOre, adica mosii si case. atunci
ascultandu si parerea eforiei intregi, lasu t6ta voea, ca sa faca in
privintia acesta, precum va fi siguru si mai cu folosu.
b) TOte socotelele acestoru fonduri sa le tina prea regulatu
si nu numai sa be subst6rna la loculu mai inaltu prin episcopi'a
Sibiiului, ci sa le si publice in fiecare an prin tipariu. Prin loculu
mai inaltu intielegu eu aici pe acelu dicasteriu supremn, care
va fi menitu dupa timpuri, ca sa administreze si sa supuna la
revisiune tote veniturile bisericesci, scolastice si filantropice ale
natiunii romane.
Fiindu-ca mie imi e preste putintia, ca sa prevedu pe unu
cursu de ani mai multi inainte tote trebile scOleloru nOstre

.
167
nationale, de aceea remane la intielepciunea si patriotismul acestill
comitett, cg totdeuna sa se silesca a corOspunde si a indestula
cele mai neaparate trebuinte, si in niesura, in care va fi
cresc'and fundulb., alu carul isvor ilfi deschidu eu: era de partinirl
scandalitOre se va feri cu totadinsuM, nisi se va da in judecat'a
lumil, nici va vol niminl turburarea de repaosulfi sufletulul meu.
VI. Asiediendu eu acest legato al meu, cred ca intru asiediarea
lul nu me abate Intru nimic dela legile de clironomia,
care se afla in putere in timpul, cand orenduescu acestea, si mar
vertos ca legatul meu nici decum nu trece preste a treia parte
a starer mele, despre care pociu dispune liber, ci ca ea cuprinde
o sumg mar InsemnatatOre; d6cg totusi s'ar intempla ca sa fiu
trecut din vedere vreo hotgrire a legit', voiesc ca din pricina acesta
nicidecum sa nu se desfiintese legatul, ci numal sa, se coregg
strins intru intelesul legit', era -mar mult nimic si sg remand intgrit.
Vreu erasl tare si vertos, ca decd cumva statul seu prin
vreun eveniment cu totul n.easteptat, sell vreo altg natiune on
alt stat ar pune mama pe averea si fondurile scolastice romanesci,
incat acestea sa nu se mar pOtg numi proprietate nationalg
romAng, la asemenea casu comitetul sa fie indatorat a ingriji si
a face. ca fondurile male nicidecum sa nu se treca in propietatea
statulul, subt on si ce titulg, ci ele sa remand tot in proprietatee
natiunii, macar de a fi acea chiar si prin mijlocirea si scutul
bisericei, cand nu ar mar rOmane altg cale deschisg.
Barg pentru ca acest legat al meu sa aiba tgria neclatita
si ne stramutata in yea it subscriu si it intgresc eu insumi cu
subscrierea numelul meu si cu punerea pecetil mele; totodatg
pun si de martorl at' vointiel mele neschimbate in fata lul Dumneclieu
si a Omenilor pe dumnealor credinciosil barbati si prietini
al mei, carii se si ved aid subscrisi.
Brasov, 12/24 Iulie 1851. loan Iuga Tn. p.
Thorns, Vasiliu,
parochul loculul, ca martor al vointei D-lui legatoru.
George Baritiii,
ca martor §i descriitor al vonatiei D-lul legatoru.
Posts criptu m. Se intelege de sine, totusi aflu cu cale a
dechiara si in acest poscript, cumva legatul acesta din 12/54 Iulie
1851 desffintesa pe eel mar vechirl al meu din a. 1842, 6/25. Aprilie
si numal singur are tgria si putere legaIa.
Brasiovu, in 15/24 Iu lie 1851.
64.
Codicil seu car ti ci c a. Prin acest adaos al meu mar
las 1225 galbinl g 4 B.. 48 cr. na. c. clic una mie dime sute dougdied
cinct galbinl imp. cu acea conditiune, ca representanta sr

168
curatorii sf. biserici dreptu-credinci6se cu chramul Adormirel Maicei
Domnulul din Cetatea brasovului sa aiba bunatate si sa se
Insarcineze a asiedia suma acesta cat mai curendu ca fondu pe
o ipoteca sigura, era venitul aceluiasI sa'lu dea in fiecare anu
la man'a nepOteI mele Catinca Mihaiu Milea, nascuta Ch. Me ca
ajutoriu, de care o aflu vrednica a i se da pe catu va fi d'ensa
in viata; era dupa mOrtea el acelasiu ajutoriu sa treca la copil
denseI, de cumva ii va aye; era, ne aVendu nepota mea Catinca
copil, dupa mortea denseI venitulu acestui fond sa se prefaca in
ajutoriu seu adausu la zestrea unora din acele fetitie de ale fratiloru
meI seu fratilor el, care dupa drepta judecata a curatoriloru
susu numitel biserici s'ar afla mai vtednice atatu prin purtarile
for cuviOse si neprichanite, catu si pentru lipsa de avere Intru
care s'ar afla cutare dintre familil. Era la intemplare data dintre
rudeniile mele colaterale pana la a opta spitia nu s'ar afla nici
o fetita de maritatu, seu ca familiile (udite cu mine ar aye stari
-atatu mai bune, incatu nu ar sinti trebuintia de asemenea ulna,
atund din venituriile anuale ale acestui fond sä Se Insestreze
alte fetite de familil bune si cuvi6se, Insa mai lipsite, dintre negutatorI
si dintre ai barbatiloru de sciinta, roman de nascere,
Insa numal din Brasiovu ci asa, ca fetitele orfane de tata si
mama, seu si numai de tata sa aiba intaietate (protie). Totdeuna
Insa a cincia parte (1/5) din dobencli p,strandu-se sa se alature
la fondu, ca acelasI sa crosca, Insa acesta numal dela m6rtea
nepOtei mele Catinca inainte. Dela unu ajutoriu de zestre
pana la altulu interesele se vor aduna regulatu pe fiecare an, so
voru capitalisa deosebitu de fondu, era apoi la timpulu cerutu
se voru preface in ajutorurl de zestre, Inca si la cate 2 persOne,
deca suma din interese ar i apucat a se stringe din Cate 4 a 5
anl seu mai multu. Fondulu ca fondu sa remana in veci neatinsu.
2. Sa se mai scOta din starea mea Inca si 2000 f. m. c.,
(lieu doua mii fiorinl mon. cony ca capitalul menitu de mine spre
ajutoriu la zidirea uneI biserici romanescI de relegea rasaritena
drept-credinciOsa in Brasovu cu hramulu Sf. Adormirl; era pana
va ajuta D-neclieu a se incepe acea zidire, curatorii sub strinsa
lora respundere ilu voru asiedia cu dobenda ipotecaria, alaturanea
pe fiecare an interesele la capitalu.
3. Lasu hold'a Nr. 1600 de 1295 stinj. patratI din campul
de mijlocu alu Brasovului in a 5-ea brazda, la Sf. biserica a nostra
dela Adormire, cu acea legatura, catra representanta si curatori,
ca venitul aceleeas1 curatu sa se dea pe fiecare an regulatu la
man'a parochulul acestui biserici; era parochulu pentru acesta
danie sa me pomenesca pe mine si familia mea in spitia intaia
la tote prasnicele imporatescI dupa ritulu nostru; tot °data sa
fie datoru a privegia, deca fondurile mele din legatu si codicilu
se administra in frica lul D-nec,lieu, era la din contra a dojeni pe

169
eel lenesi sou ovatiuni in puterea apostoliel sale, fara, ins& ca
sarsi pOta lua dreptulu de a se amesteca la administrarea fondnriloru
in vre unu chipu Ore-care.
4. Lasu 2000 f. m. c., dicu doue mii fiorinl mon. cony.,
pentru ca data tatal cerescu va binevoi a me chiama la sinesi,
sa mi se ridice un monumentu familiaru de marmoru, cu inscriptiunI
romanesci privitOre atatu la familia Iuga, cat si in deosebl
la mine insuml, atatu ca un semn trupescu alu nemurirel sufle-.
tului, catu si spre indemnarea altora la faceri de bine; 6ra monumentulu
si cript'a voru av6 forma din alaturatulu desemnu.
Si ml am insemnatu ac6sta vointa noua a mea la anulu
Domnuluf una miie optu sute eine-died si s6se, Ianuarie in 2 14
de data cu martoril poftitl inadinsu. loan Iuga m. p.
Thoma Vasiliu,
parochul locului ca martoru alu voiniei D-lui legatoru.
Georgie Baritiu,
ca martoru qi
descrhtoru alu vointiei D-lui legatoru.
65.
Alte trel mil lei nol le testam la comuna bisericesca romana
greco-orientala din cetatea intern& a Brasovulul cu aceea indatorire,
ca venitul dela una mie 1000 lei noi sa-1 primesca
parochul roman dela acesta comuna biseric6sca in fiecare an
sub conditiune, ca sa fie obligat, a face pomenire si rugaciunl
pentru sufletele nOstre la tote ciilele de sOrbatOre de preste an;
mai departe venitul dela 1000 o mile lei noi, sa se intrebuinteze
pentru curatirea si infrumsetarea cu flori, si cu un cuvent
pentru tinerea in buna stare pentru totI vecil a locului
de ingropaciune din eimiterul din Grover al familiel nOstre, unde
so odichnesce arum nepotul nostru Andreill Zanescu si unde vom
fi inmormantatl si not; Or in fine, ca venitul dela a treia miie
lei noi, sa se intrebuinteze, ca sa ni sO faca in fiecare an in diva
de Sfantul Dumitru" un parastas cu trel preott Aceste trel mil
lei noi sO afla in scrisurl fonciare urbane cu 50/0 cind percente
in aur. Fundatorii au l'asat prin testament 80 mii lei noi in folosut
scOlelor romane gr. or. din Brasov.
66.
=str as
din protocolul sedintei Comitetulul parochial din 18/30 Aug. 1894.
D-1 Notar Petru Nemes comunica, ca D-na Efrosina Ioan
G. Ioan a facut la D-sa un legat, prin care test6za jumetate din
averea, ce va rOman6 dupa mOrtea el pentru fundatiunea sOracilor,
Malta de Dimitrie G. Joan apartinOtOre la comuna nOstra
biseric6sca.

170
Se iea la cunostinta cu aceea, sa se esprinie multamita
In scris.
Legatul s'a recunoscut si s'a aprobat de Tribunalul din
Brasov sub Nr. 1038/895.
D-na Efrosina I. Ioan a trecut In Romania cu avbrea sa si
a reposat in 30 Ianuarie 1895. Cu clironimil Comitetul s'a impacat,
cum urmeza:
66.
Copie. Nr. 108/896.
3Declara-Oura.e.
Subsemnatul Comitet parochial al bisericil gr. or. romane
din Cetatea Brasovulul declara, ca consimte si se multamesce ca
drept achitarea completa a legatului lasat de defuncta Efrosina
Ioan, nascuta Orghidan prin codicilul facut de dansa inaintea
Notarulul public regilt Petre Nemes din Brasov cu data 13 Aug.
anul 1894 la Nrul notarial 324 din anul 1895, sa primesca odata
pentru totdeuna efectele in suma de 6000, adeca -sese mil lei
valore nominala consistand din douo scrisuri urbane 504 de
Bucuresci, din care unul de 5000 lei si altul de 1000 lei sub
Nrii 70,817 si 32,687, ce se afia depuse la banca Albina", institut
de credit si de economii, filiala Brasov, si pentru care a liberat
acea banca scrisore-cuitanta cu data 28 August 1894.
Comitetul parochial primesce aceste efecte asa, cum se gasesc
la banca Albina," cu cuponele, ce i sunt atasate si se declara
pe deplin satisfacut ne mai avend nicl -o alta pretensiune
asupra mostenirii decedatei Efrosina Ioan si prin urmare recuncisce
mostenitorilor de sange ai defunctei Efrosina Joan dreptul
a lua si imparti intre ei singuri, tot ce a mai romas ca avere
dela decedata asa, dupa, cum ail dispus si testatOrea prin ultima
el vointa.
Totdeodata recunosce Comitetul parochial, ca, a. si primit
cu acesta ocasie scriserea cu data 28 August 1894 emanata dela
banca Albina", filiala din Brasov, prin care se constata depunerea
de catra defuncta Eufrosina Ioan a efectelor sus mentionate in
pastrarea acelei band.
Drept care a eliberat Comitetul parochial acest act spre
Incredintare provedut cu autenticarea autoritatil competente.
Brasov, In 18/30 Decembre 1895.
Comitetul parochial al bisericei gr. or. rom. din Cetatea Brasovului.
Bartolomeit. Baiulescu, m. p. Lazar Nastasi, m. p.
presedinte. notarit.

171
67.
Fundatiunea In aducerea aminte de iubitii reposati.
Onorate Doninule Parinte I * )
Atotputernicul ne-a cercat, rapindu-ne dintre eel vii pe
iubita nepota si verisera Zoe Augusta, nascuta Pop, maritata
Cirlea. In loc de a pune cununi pe cosciugul scumpel reposate
Vo transpunem alaturat suma de 50 fl. (tint '. -clecT fiorini) rugandu-V6
0, o luati in numele parochiei gr. or. romane din
Brasov-cetate in primire, spre scopul, ce urmeza mai la vale.
Dorim a face prin acesta inceputul ca si la not Romani'.
sa se introduce obiceiul, ca in loc de a manifesta In atari casuri
triste iubirea pentru scumpa persona reposata, prin incununarea
sicriului ei, ceea ce este un semn pre trecetor. Acosta manifestatiune
sa se intemple prin binefaceri vii netrecetore. Drept
acea dorim, ca cu modesta alma, oferita de noT , sä se puna,
temeill unei: Fundatiuni, in aducerea aminte de tubtfit, reposati'' si
incepend cu scumpa nestra Zoe Augusta Cirlea, nascuta Pop, sa
fie succesiv numele tuturor acelora insirate in cartea fundationala
pentru a caror memorie vor urma contribuiri.
Scopul acestei fundatiuni sa fie, ca din produsul eT, sa se
saversesca fapte de binefacere.
Administratiunea fundatiunii, precum si compunerea literilor
fundationale Ve rugam sa mijlociti ale lua as uprall Representanta
bisericii romane gr. or. din Brasov-cetate.
Pentru-ca acest modest ineeput sa aiba facultatea a se desvolta,
binevoiti a intreprinde, ce Vet"' afla cuviincios si priincios,
ca intenfiunea 'Astra sa ajunga a fi cunoscuta in cercuri cat
de largi, cad astfel speram, ca multi o vor sprijini.
Pre langa cari binevoiti a primi asiguratiunea deosebiteT
nestre stime.
Brasov, 23 Septemvre 1890.
Zoi Ciurcu. Maria Popea. Catinca Puscaritl. Zoi Damian.
Lucia Bologa.
Statutele fundatiunii in adueerea aminte de iubitii reposati.
§. 1. SO infiinteza, in Brasov o fundatiune bisericosca romanti,
gr. or. sub numirea: Fundatiunea in aducerea aminte de iubitii
reposati".
§. 2. Scopul fundatiunii este : ajutorarea tinerilor romani
seraci gr. or. si gr. cat. dela scelele romane gr. or. din loc.
*) Onoratului Domn Bartolomeit Baiulescu paroch gr. or. in Cetatea
Bra,sovului.

172
§. 3. Capitalul fundatiunii se va forma:
a) din- contribuiri, ce se vor indura a face crestinii nostri,
in loc de cununi peritore, earl sO pun astadi pe cosciugul. celor
roposati,
b) din alte contribuiri binevoinire.
§. 4. Fundatiunea o administrOza Comitetul parochial rom.
gr. or. din Cetatea Brasovului, conform Statutului organic si a
celorlalte aseclOminte bisericesci gr. or. cu urmatorele adaose:
a) Sumele incurse so vor chita publice si sO vor aseda spre
fructificare in mod pupilar.
b) Venitele fundatiunil so vor folosi conform §. 2 din, statutele
acestea.
c) Gaud venitele fundatiunil vor permite, Comitetul administrativ
va infiinta langa scOlele romane medil din loc, un
convict, in care tineril student! lipsiti sä paa primi ton, intretinerea
necesaria.
§. 5. Socotelele fundatiunil se astern conform Statutului
organic mai intait Sinodului parochial , Or dupa aprobare din
partea Consistorulul archidiecesan se vor publica in o fOe
romang,.
§. 6. Numele rOposatilor, precum si aceia, earl at. contribuit
se vor trece in cartea fundatiunii in amintirea de iubitii rOposati.
In Dumineca dintait dupa 11/23 Octomvre a fie-carul an se va
face pomenirea celor morti, pentru cart s'ar'i claruit pretul cununelor.
Cu acesta ocasiune so va face parastas si sO va tine o
cuventare funebrala, in care s6 va face pomenirea celor reposati,
precum si a tuturox donatorilor, can! Intr'un mod satt altul at
promovat crescerea acestei fundatiuni.
Din seclinta Comitetul III parochial roman gr. or. tinuta in
8/20 Aprilie 1891.
Bartolomeiii Baiulescu, Nicolail Piltia,
presedinte. notar.
S'a aprobat de Ven. Consistor epitropesc sub Nr. 4970/892.
68. a)
=stras
din protocolul sedintei Comitetului parochial din Cetatea Brasovului,
tinuta in 14 26 Martie 1872 (pagina prot. 276).
Obscea romang, din Brasov-cetate neavend cimiterit. pentru
inmormentarea celor ce tree din viata si suferind impedecare la
atari casuri Or acum aflandu-so un loc acomodat pentru acesta
necesitate sO pertractOza cumpOrarea lui.

173
1) D-1 paroch Bartolomeiil Baiulescu comunica ComitetuluT,
ca Representanta obscei romane din Cetate de mult a fost indatorata
a Ingriji de un cimiteriu, insa n'a aflat loc acomodat
'Ana astadT. Acura aflandu-se un loc potrivit pentru acest scop
In Grover' Tanga Cetate visa vis de gimnastica Evangelicilor,
proprietatea D-luT protopop loan Petrie, propune a tracta cu
D-1 protopop spre a vinde acel loc. Locul consta din o gradina,
mare, o casa noa de petra si alta casa, inderatul gradinei de
lemn. Marimea loculuT este de 695 stanjinl patratt Gradina are
200 pornI. Pretul locului cu casa si gradina este 3150 fl. v. a.
Comitetul parochial desbatend acesta propunere, din considerare
ca parochia trebue se alba cimiterul el; din considerare
ca, localul sus amintit este potrivit spre acest scop se hotarasce:
D -nil Curator' Radu Radovicl si Joan T. Popovid sa pertracteze
cu D-1 protopop loan Petrie si sa dea pe acel loc 3150 fl. Invoela
facuta se va aduce On. Sinod parochial spre aprobare.
D. u. s.
Bartolometh. Baiulescu, m. p.
presedinte.
Iordache David, Dimitrie Stan escu,
Radu Pascu, Daniil Demeter,
Ioan Sotir, loan T. PopovicT,
Nicolae T. Ciurcu, Diamandi I. Manole,
Stan Blebea, Stan Poenariu,
Radu Rado.vicT, Constantin de Steriu,
Dimitrie IonciovicT, Dimitriu A. Archimandrescu.
Nr. X.
Sinodul parochial tinut in 20 Ianuarie 1874 aproba, cumperarea
loculuT de cimiteriu si Comitetul se Insarcineza al intocmi
si a presenta SinoduluT par. un prospect de motive si spesele irnfrumsetarif
si facerea uneT case red" in forma de paraclis, in
care sa, s6 faca serviciul inmormentarilor.
68. b)
Zhl. 9694/872.
Entscheidung.
Vom Kronstadter Stadt- uud Districts-Magistrat wird caber
das durch die Vertreter Radu Radoviciu and Johann T. Popoviciu
eingebrachte Gesuch der griech. orient. Kirchen-Gemeinde-Mitglieder
romanischer Nationalitat der innern Stadt de pras. 21. Juni
1872, um Bewilligung, ihren in der obern Vorstadt Nr. 1062 ge-

174
legenen Obstgarten zu einem Friedhofe einzurichten, auf Grund
der gepflogenen Erhebungen durch Vornahme des Lokal-Augenscheines
und Anhorung der mit ihren Grundstiicken anreimenden
Parteien gefallt folgende Entscheidung :
Die von den gr. or. Kirehen-Gemeinde-Mitgliedern romeiniseher
Nationalitat der innern Stadt durch die Vertreter Radu Radoviciu
und Johann T. Popoviciu angesuchte Umwandlung des ihnen
eigenthilmlich zugehorigen Obstgartens, obere Vorstadt Nr. 1062,
in einen Friedhof fiir Verstorbene ihres Kirchensprengels, wird
unter folgenden Bedingungen gestattet:
a) Ist der zum Friedhofe im EIachenmasse von 695 L °
und 6 j ' bestimmte Gartenplatz mit einer siebeu Schuh hohen
Mauer zu umgeben, und mit einem versperrbaren Eingangsthor
zu versehen.
b) Soll der in diesem Obstgarten derzeit befindliche_Schopfbrunnen
abgeschafft und Grunde verschtittet werden.
Gegen these Entscheidung steht die Berufung mit aufschiebender
Wirkung binnen 14 Tagen vom Tage der Zustellung derselben
gerechnet, frei.
Kronstadt, am 6. November 1872.
Per Stadt- und Districts-Magistrat.
Carl Schnell,
0.-N.
69.
=stras
din protocolul Cimiterulul din GrOverl pag. 2.
Sinodul parochial gr. or. din Cetatea BrasovuluI avend in
vedere demnitatea sa fata de cimiterul infiintat la anul 1872, de
al proved cu cele prescrise conform Sf. CanOne, anume cu capela
prescrisa saa cu o casa rece indatorata de legile civile au
decis in sedinta sa din 27 Ianuarie 1876 conform planuluf D-lul
architect A. Weber a infiinta casa rece in forma de capell si
a infrumseta cimiterul.
Ne avend parochia romana mijlOce suficiente apel6za la totl
crestinil roman, ca sa contribue cu denarul lor, pentru acest stop
sfant, pentru care au si denumit o comisiune de trel membri
in personele D-nilor: loan Sotir, Dimitrie IonciovicI si Diamandi
I, Manole.
Considerand ca un popor, care vener6za, pe eel reposatI
dintre el, s6 recomanda de un popor cu sentimente nobile; considerand,
ca infrumsetarea unul loc de repaos contribue la eterna
pomenire a barbatilor piosi si nationalf; considerand, ca tote na-

175
tiunile culte cautg prin diferite moduri a infrumseta locul de
repaos al consigenilor lor: din aceste considerante la apelul Comisiuni
cetateni au contribuit cu sumele de mai jos:
1. D-nul Dimitrie Ionciovici daruesce
2. D-na Maria Iordache David si Zoe B. Pop .
3. D-nul Constantin de Steriu bancher
4. Radu pascu comersante
5. Joan Sotir
77 /7
6. n Diamandi I. Manole comersante
7. n Dimitrie Eremias 77
8. n I. B. Pop
17
9. Andreiu M. Znescu
7/ /7
10. n Petru Archimandrescu
11. n Michail G. Stanescu n
12. n Joan Dusoiu
n
13. loan G. Manu
77
14. George BOmb6n
)7 1/
15. n Iosif Puscariu adv.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
400 fl. v. a.
500 " n n
200 , 17 71
200 , 7/ 77
200 ,
71 n
300 77 77 1/
100 77 77 I/
100 I/ n 71
100 17 )7 7/
10G n n n
100 n 17 n
100 /7 17 7/
100 7/ 1/ 17
100 77 /7 7/
"
16. Constantin Nicolau corners. .
n ,
17. 7/ Bartolomeill Baiulescu
18. Cristea Orgidan comersante
71
19. loan Persoiu
77
20. n Nicolae G. G Orgidan :
21. Nicolae T. Ciurcu
17
)7
22. Iacob Ferhardt
"
n
23. Tache Stnescu
n n
Brasov, 27 Ian. 1876.
100 7) 1/
100 71 )1
100 , 1/ 71
50 , 77 /1
50 77 77
100 ,, )1 1/
50
)7 1)
100 " )1 13
1200 11 7)
Suma: 3350 fl. v. a.
70.
6232 847.
Decretum ad Gub. Reg.
Erga Relationem Gubernii Regii quoad Preces Graecae
Comunitatis Coronensis, e coenobio Xenopothanensis in monte
Athos constituto Archimandritam Joannikium" pro Parocho et
Monachum Mercurium" pro Capellano suo, votorum pluralitate
electos, altissime confirmare petentis, sub 14 Octobris 1847
Nr. 11943. praestitam, penes acclusorum remissionem rescribi :
quum quod vocationem Sacerdotis e coenobio in monte Athos
exigenliis benigni Rescripti Regii de dato 30 Septbr. 796 Nro
Ano 3069 et Decreti Regii de dato 17 Decembris 1834. Nro Ant.
5795 satisfactum sit, (eo suapte intellecto : quod absentia fata
Comunitatis Commembra ad calcem Reversalium commemoratorum
perinde suam apparere teneantur) ad vocationem archimandritae
Joannikii.

176
Indultum Altissimum impertitum haberi, ac proinde circa
necessariarum Passualium expeditionem congrua disponenda venire,
conditionibus per vocandurn Sacerdotem sensu praecitatorum
benignorum Normativorum adimplendis, praefato Archimandrita,
Joannikio" per Graecam Communitatem Coronensem pro Parocho
suo electo occasione sui applicationis punctatirn in sequentibus
inculcandis : quod videlicet ante- omnia de homagiali fidelitate
ergo Sacratissimam Suam Majestatem observanda assecurationem
via Communitatis Graecorum Coronensium Gubernio Regio sub-
, mittendam exhibiturus sit; porro unite incumbent sibi animarum
cura intenturus, nullos cum exteris correspondentias facturus,
petunias in rationem Templi congestas exteris haud transposi-
, turns, in negotia Graeci ritus unitorum prout el,
Objecta politica,
se nullo sub titulo aut praetextu immissurus sit ; denique in
dogmaticis et disciplinaribus immediate Episcopo Graeci ritus
non unito Tranniensi; Cibinii residenti, in politicis vero politice
Jurisdictioni subesse obligetur" ?
Quod vero secundum Sacerdotem TO Capellano electum
attinet; cujus voca tio nunc prima vice petitur, cum eadem sensn
praecitati b) Rescripti non nisi ad casum ilium indulgeri posset
si ejus necessitas sufficienter edocta fuerit ; ad illam comprobandam
vero sufficientia data in medium haud adducantur.
Supplicantes ad ulteriorem ac solidiorem hujus necessitatis
probam inviandos esse : qua occasione auditis tam Supplicantibus,
quam Communitate civica (cujus nomine supplex sub Nr. Gbh
784 845 Libeilus Gubernio Regio exhibitus est) Magistratu praeterea
Coronensi ac neo denominato- Episcopo Graeci ritus non
unito, penes regressum ad Anteacta, signanter ad Investigationem
ad 795 per actam, praestandam venire circumstantialem actisque
suffultam super punctis sequestibus Inforinationem:
1. Quando, et perquem praesistentia bina in interiori
Civitates Templa Graeci ritus non unitorum aedificata, ac
dotata fuerint ?
2. Qualiter bina hae Ecclesia respectu animarum curae ab
invicem limitata sint?
3. Quanam nota characteristica fideles ad unam Larum pertinentes
ab illis ad alteram pertinentibus discrepent? quare sit
respectu harum Ecclesiarum.
4. Differentia inter Graecos disunitos jam possessionatos
adeoque ad Compagniam prifilegiatorum amplius pertinere requentes,
ac Valachos eundem ritum profitentes, atque in interiori
Civitate degentes ?
Viennae, die 10 Febr. 1848.
Issekutz m. p.

Nr. 120/852
71.
177
Clara Onorapl Parochl din protopopiatele I, II qi al III-lea
ale Bra§ovului.
Pr6-luminatul Scaun 'Episcopesc prin parint6sca hotarlre
de sub Nr. 356 a. c. Intemeiata pe dreptate si pe Sf. Can One,
all aflat cu cale a departa pentru totdeuna dela slujba biseric6sca
pe parochul bisericil nOstre dela Sf. Treime din Cetatea Brasovulal,
asa numite grecescl, anume Gerasim Dendrinos cu acel
adaos, a In terminul cel mai scud sa so si departeze din Brasov.
Mal departe acelasi Pr6-luminat Scaun all renduit in locu-I
pe parintele Bartolometa Baiulescu, parochul din Zernesci, ca sa
sluj6sca vremelnicesce la numita biserica.
Dar crestinil dela biserica Sf. Treimi din Cetatea Brasovului,
asa numit,I Grecl, s'aq pus in potriva hotaririlor mai sus numite
Episcopesci cu indaratnicire mare, all inchis biserica, n'ail primit
pe preotul maT sus numit, renduit de Santa Episcopie si nu s'all
lasat de inpotrivirea for ne-maT audit& si de indaratnicirea cea
osAndit6re, nici dupa parint6sca sfatuire si provocare la ascultare
ce li s'aa facut in trei renduri. Asa Pr6-luminatul Scaun Episcopeso
prin rendu6la sa din 9 Mail). Nr. pres. 136 publicata si numitilor
Grecl, pune sub canon archieresc pe crestinil dela biserica
Sf. Treimi din Cetatea BrasovuluT, asa numitii Greet si prin parint6sca
ordinaciune din 16 MaiA Nr. pres. 148 a. c. me renduesce
pe mine, ca sa, opresc in numele EscelentieT Sale Archiereului
nostru si pe preotimea eparchiala din protopopiatele Brasovulul
dela on -ce slujba biseric6sca in parochia bisericil nOstre dela
Sf. Treime din Cetatea Brasovului sub incurgerea pedepsei cele
mai grele. Drept aceea dandu-VO Fratia VOstra acesta in cunostintA
ITO poruncesc, ca sa nu Indrasn6sca vre-unul din fratiile
VOstre a face cea mal mica slujba, dumnede6sca poporenilor dela
biserica, asa numita grec6sca din Cetatea BrasovuluT, cad care
se va atinge cu slujba cea mai mica de vre-unul dintre crestinil
pusl sub canonul archieresc, so va pedepsi greA, dupa tOta asprimea
Sf. CanOne si se va privi ca un vendator si ca un necredincios,
care so lapOda de supunere si ascultare car& Sf. Episcopia
a 'Astra, ca si crestinil, asa numit Greci, si sO da de partea for
adeca, de partea acelora, ce sO impotrivesc F46-luminatului nostru
Scaun Episcopesc.
Dupa ce sO va pune acest circular la protocolul comisiilor
sa-1 iscalesca toti parochil und bisericT. Asa apoi sa-1 triraitet1
indata mai departe. DupO ce 11 va ceti fie -care si-1 va Intelege,
in opt dile sa vie negresit acest circular dela cea din urma parochie
Zernescl !nark la mine la Brasov.
12

178
Br data so va intarzia punerea la protocol prin vre -un
preot sea so va feri unul a iscali, unul ca acela va fi 1ndata arOtat
la PrO- luminatul Scaun Episcopesc, dupa, cum so poruncesce,
ca sa-sT iea pedOpsa, de care este vrednic un preot lenes si
nesubordinat,
Brasov, in 20 Mail). 1857.
Ioan Popazu, m. p.
protop. Bras ovului.
72.
An den Ehrwardigen Herrn Pfarrer Bartolomeiu Baiuleseu!
Hiemit machen wir Ihnen die Anzeige, dass unsure Kirchen-
Gemeinde im Folge Hohen Staathalterei Presidial Auftrages Euer
Ehrwarden als provisorischen Pfarrer annimmt and zwar unter
usicherung der gewohnlichen Pfarrgebahr vom 11/23 Mai 1857
angefangen, wozu das Verhaltniss von fl. 436 Cmze als Pfarrund
fl. 150 Cmze als quartir Gebtihr jahrlich als Basis zu dienen
hat, wie wir Ihnen gestern auch mandlich mitgetheilt haben.
Zugleich laden wir Sie ein, von heute an, in unserer gr.
Kirche die geistlichen Funktionen anzutreten.
In dieser Erwartung verfahren wir Sie mit Achtung.
Kronstadt, am 26-ten November 1857.
Die Representanten der griechischen Kirche in der Stadt.
Joan Alexi m. p. Anastasi I. Safrano m. p.
Mercur D. Doseos m. p. Gavriil Karpovits m. p.
73.
Eseelentia Vostrci !
Printre insemnatele cause, la cad obositl neincetat, ne ertatI
sa VO aducem aminte si de causa partiala a bisericil Sf. Treimi
din Cetatea Brasovulut
De causa acOsta nu putin ne dOre, clef inainte de a fi norociti,
ca sa vie acest proces inaintea Escelentiei VOstre spre a -T
da un sfersit bun, am purtat acest proces 30 de ant qi nu putin
ne-a costat, cad' numaT membrul, D-1 Ioan Iuga, a cheltuit cateva
mil de fiorinT in acest proces.
CrecTend , ca VO este cunoscut Escelentiei Vostre dreptul
nostru la acesta biserica, ne rugam, sa luatI o hotarire In acesta
-causa bisericosca.

179
MaT incolo scitl Escelentia Vostrg, cg am dovedit prin documente
dreptul nostru la acea sfanta bisericg, ca la cererea
Romanilor din anul 1786 s'a ridicat acesta si la anul 1788 s'a
deschis cu preotul roman, contribuind parochienil roman! la disc
pang la anul 1827, °and ni s'a oprit preotul nostru, sg slujescg
romanesce. Ne avend alt mijloc pentru mangaerea sufletulu1
nostru am jertfit si ne-am deschis o capell romang in Tergulgraului.
,
Credem, cg suntetT convinsT, cg In timpurile triste trecute
sg fi avut Romani! sub nume de Roman! un proces, cat de drept,
trebuia sag perda, cAcT eral numal suferiti.
Incredintandu-Vo, Escelentia VOstra, cg pre no! ne dOre de
dreptul, ce-1 avem la acea bisericg si cg nol nu gandim, sg ne
ndichnim sat sg alunggm pe Grecii dela acesta bisericg, ci sg
ne intrupam ergsl, cum am fost; sg o folosim ca niste fratl
crestinT, cu atat mai usor, cg mult! suntem si ruditt Ma! mult,
suntem silitI a ne ruga, fiind-cg capela nOstrg, fiind de tot slabg,
nu 'Dote cuprinde suflete multe, de acesta ne temem, sg nu se
in-temple vre-un pericul, si sg se inchida.
_
In puterea acestora si a altor motive, ce bine voitT a le sci,
ne ruggm urnilitT, sg studiatT causa acesta, si sg luau
o drepta
hotexlre, ca preotul nostru sg fie orenduit, sä slujescg in acea
biserica si noT indreptatT, a o cerceta. Intr'un timp maT indelungat
pdte, ca ne-am pute reculege puterile, ca sg putem ridica o biserica
romanesca cuviinciesg in Tergul- graulul.
Lgsand tote la intelepta si parintesca chibzuintg suntem
AT EscelentieT VOstre pre-plecatl fiT.
Brasov, 22 Iulie 1861.
George Iuga, George G. loan; Radu RadovicT, Manole Burbea,
loan Florian, Zaharia VoicovicT, Apostol Pop, Dumitru Nicolaa,
Nicolae Birth, Radu Pascu, Ioan T. PopovicT, Cristea Orghidan,
George Nica , Neculae Teclu , Iordache David, Dumitru Eremia,
Constantin I. Popazu, Zaharia Nicolab., Stan Blebea, George Anken,
Ioan PersoiA, Oprea Stetea, Joan B. Pop, Teodor Ciurcu, Neculae
Ciurcu, George Orgidan, George Stefanovici, Joan H. Ilie, Joan.
G. Than, George GrAdinaru, Ioan Dusoii5, Ioan Stafovenu,
Dimitrie Alecsit.
12*

180
74.
Estras din protocolul sedintelor pagina 194.
Sesiunea obscei rom. bisericesci din 14/26 Dec. 1864.
Sd
propune, ca duple -ce de o parte membril comuneT bisericesci
s'ar'i Inmultit, de altg, parte, capela find In o cask, catul I,
nu numaT ck e mica, dar tot deodatg, si ruinatg, sail slabs, haat
la cas dad s'ar afla popor mult adunat, s'ar put6 Intempla pericul
de cutropire, de acesta ar fi de lipst sa, sg inchida, in cel
mai scur't trap si membril Comunel romghe din Cetate sg, tr6cg,
la vechea nOstrg, biserica dela Sf. Treime din Cetate si acest
eveniment sg, se arate Escelentiel Sale Episcopulul nostru, pentru
ca sg faca dispositiunile necesare mai departe.
Propunerea acdsta st primesce cu acel adaos, ck Inchiderea
capeleT nOstre si trecerea la vechea biserica sk urmeze in Dumineca
cea dintai duple Bobot6zA.
SubscrisT, membril Comunel bisericescT.
75.
Estras din qedinta Representantiei din 30 Ellie 1866
(pagina 204).
Incgt privesce trecerea nOstra la biserica Sf. Treiml, s6 hotg,resce:
De-6rece membril acestel comune bisericesci de cand era
pg,rintele Toma Vasiliil bolnav, care a reposat, parochienil incepuserl
a cerceta biserica Sf. TreimI, si acum va remand capela
nOstrg., ce ai fost provisorie ea, de ac6sta vom merge cu totil
la biserica Sf. Treiml, ruggaad pe D-1 protopop, ca sg, aibg, bunavointa,
a relationa Scaunulul archiepiscopesc despre ac6sta hotgaire
si reintrunirea nOstra, la Sf. Treime, cu aceea, ca sa sg hotarascg,
trecerea definiti-vg, si sa, nu fim acolo ca streinl si lipiturl. Ne
declaram de multAmiti cu orenduea Domnulul protopop pentru
lipsele nOstre sulletesci, call le Ta Ingriji D-1 paroch Bartolomeid
Baiulescu.
Nr. 138/866.
76.
Onorabile _Parente B. Baiulescu !
Fiind-cg, prin reposarea parochuluT nostru din Cetate Toma
Vasiliu, a devenitu lucrulu acolo, Incatu singur numal St. Ta
estT cu functiunea preotdscg,, ce o portI, mai In apropiere de
comuna numitu]ul reposat, asa pang, la alta, uringtOre orendudla,

181
primesci prin ac6sta insgrcinarea, ca pe langa administrarea parochiei
Sf. Treimi din Cetate, sg suplinesci si pe reposatulu preotu
Toma Vasiliu in tote cele oficiOse.
Brasovu, 25 Iuliu 1866.
77.
Nr. 913/866.
Pre-einstite Parinte Protopope !
Iosifil Barao6.,
protopop.
La relatia Prea- cinstiel Tale din 20 Octomvre a. c. Nr. 224,
prin care asterni suplica crestinilor nostri din Cetatea Brasovului
prin carT so' raga, ca capela romAn6sca din Cetate sg s6 inchidg,
si el sg sO 'intrun6scg la biserica Sf. Treimi din Cetate. Ti s6
rescrie In numele acestul Consistoriii archidiecesan, sg decdari Brasovenilor
cetgtenT, sg, fie cu plating. rabdare, cg, in privinta 'intruniriT
crestinilor nostri din Cetatea BrasovuluT cu cei de nationalitate
grec6scg, ne intrerupt s6 ostenesce acest Consistorid.
Din sedinta consistorialg tinutg, In 3 Nov. 1866.
Archiepiscopul si Metropolitul
Andreiii m. p.
78.
Kronstadter Zeitung Nr. 12 vom 24. Januar 1868
veroffentlicht:
Herrn Johann Gott, Verleger des ,, sgchsischen Hausfreund"
und verantwortlicher Redakteur der Kronstadter Zeitung.
Die unterzeichnete Representanz der hiesigen griechischen
Kirche erachtet es fiir hare strenge Pflicht, Sie auf einen anstossenden
Fehler aufmerksam zu machen, der sich in die diesjghrige
Ausgabe ihres, sonst als genau bekannten Adressenbuches
der Stadt Kronstadt, eingeschlichen hat, und bittet Sie halichst
im Interesse der Wahrheit diesen Irrthum durch Verliffentlichung
vorliegender Zeilen in Barer geehrten Zeitschrift zu berichtigen.
Unsere, d. i. die griechische Kirche zur Heiligen Dreifaltigkeit
auf dem Rossmarkt ist ngmlich in harem Adressenbuche 1. unter
der Rubrik : Ronagnisch-orientalische Kirche" eingereiht. 2. Mit
dem Titel : ,,Maria Himmelfahrts Kirche" in der Stadt auf der
Kornzeile vereinigt mit der Dreifaltigkeits Kirche (griechische) in
der Stadt auf dem Rossmarkte iiberschrieben.
Beide Angaben erhielten Sie aus einer schlecht unterrichteten
Quelle. Unser Gotteshaus gehort als griechische Kirche nicht

182
unter der Rubrik der romanischen orientalischen Kirche, und dass
unser Gotteshaus eM griechisches ist, beweist nicht nur die von
Ihnen in Parenthese beigefiigte nahere Bezeichnung (griechische),
sondern es bestatigen dies auch mehrere Urkunden Landesherrlicher
Privilegien und Erlasse, die schon seit dem vorigen Jahrhundert
unsere, die griechische Kirche, als solche anerkannten
und von den Angriffen hamischer Neider in Schutz nahmen.
Der Umstand, dass ein Pfarrer romanischer Nationalitat seit
einigen Jahren zum interimstischen Gottesdienste in unserer
Kirche beordet wurde, mag Sie auch wohl mit zu dem Irrthum
verleitet haben, dieselbe wohl als eine romanische Kirche zu
betrachten und die Bezeichnung griechische als eine bloss traditionelle
in Parenthese beizuffigen, zu ihrer, so wie zur allgemeinen
Autklarung in diesem Punkte, dieser unsern Erklarung, dass der
gegenwartige romanische Pfarrverweser, wie wir bereits erwahnten,
bloss in Folge eines Ordre und nur vorlaufig in unserer Kirche
administriert und dass wir noch immer der Benediction des von
der Gemeinde rechtgemass gerufenen griechischen Pfarrer entgegen
sehen.
Was nun der Vereinigung der Maria Himmelfahrts-Kirche
in der Stadt auf der Kornzeile mit unserer, der griechischen.
Kirche anbetrifft, welche Vereinigung Sie in ihrem Adressenbuche
vollzogen, so besteht dieselbe weder de iure noch de facto.
Wir wollen nicht etwa behaupten, dass die zugehorigen des romanischen
Bethauses auf der Kornzeile seit dem_ Tode ihres
Pfarrers unsere Kirche nicht besuchen. Ja sie entnehmen unsere
Gastfreundschaft, zu der unsere Gemeinde durch Weltgebrauch,
Christenpflicht, Christengesetze, Civilverordnungen verhalten wird,
in Anspruch, wie es lunge vor Ihnen unsere Glaubensgenossen aus der
Blumenau gethan und noch thun, welche eben sb wie die Kornzeiler
jetzt keine eigenc Andachtsstatte besitzen und gezwungen sind in
fremden Kirchen zu beten. Durch diesen Besuch haben sich in
des die Kornzeiler eben so wenig als die Blumenauer irgend ein
weiteres Anrecht auf unsere Kirche.
Die Vereinigung der Maria Himmelfahrt mit unserer griechischen
Kirche ist somit eine scheinbare, in Wirklichkeit aber
nicht ausgeftihrte und wir wollen diese Ehre laut und offentlich
von uns abgewendet wissen.
Wir bitten Sie schon nochmals, nicht nur diese Berichtigung
vermittelst Ihrer geehrten Zeitung zur offentlichen Kenntniss
zu bringen, sondern wir ersuchen Sie auch noch hoflich, unsere
Kirche stets unter den griechisch orientalischen angefiihrten und
auf den Titel : Griechische Kirche zur Heiligen Dreifaltigkeit auf
dem Rossmarkt in der Stadt zu bentitzen.

183
Genehmigen Sie Wohlgeboren Herr die Versicherung unserer
Hochachtung
Die Representanz der griechischen Kirche in Kronstadt.
Kronstadt, den 20. Januar 1868.
79.
Decisiunea consistoriala de sub Nr. 85, 1868, la care se
face provocare in sentinta consistoriala de sub Nr. 647
din a. 1869, este urrnatOrea:
I. In privinta constituirei parochiei dela Biserica Santel
Treiml in Cetatea Brasiovulul:
Parochia acOsta o aleatuescu erestinii roman si greei din
Cetatea Brasiovuldi, si acel crestinI greet, earl lacuescu in vreunu
suburbiu alu Cetatil Brasovulut. Cresting greet, dupa conscriptiunea
consistoriala, constau de fata din 21 familil cu 92 suflete,
ear Romanil din 72 familil cu 354 suflete, cu totulu 446 de suflete.
Acesti crestini greet si romani, se intelege de sine, cart
suntu suditi at patriel, au a se bucura amosuratu Canoneloru
bisericesci in si afara de biserica loru parochiald in lucruri bisericesci,
scolari oi
fundafionari pe basa egalei indrepteitiri de o potrivei
de tote bunateifile parochiali, dar au sa supOrte si tote greutatile
parochiall; prin urmare au dreptu de a se folosi in si afara de
biserica si stela in lucrurl bisericesci si fundationall, scolart de
limbele loru materne, pentru aceea ii compote loru de av6 dot
preott, dascall cantareg si celalaltu personalu bisericescu si scolariu
de limba roman6sca si grec6sca, dupa lipsele loru si de all
alege la olalta sou deosebt In sinOdele for parohiall pe preotil
si dasealif si celalaltu personalu beneficiatu bisericescu potrivitu
§-filoru 23-47 din regulamentulu bisericei nOstre in Ardealu
stabilitu la a. 1864. Ear In privinta erestiniloru estranel, caril
voru vrea spre viitoriu sa se faca membri acestei parochil, fia,
de orl ce nationalitate, are a se observa §-fulu 21 din acum
amintitulu regulamentu. Mai departe Consistoriulu se dechiara
de aplecatu, a intari de parochl, d6ca voru vrea cresting respectivi
pe Ieromonachulu Dositeiu Georgiu, si pe administratorele
Bartolomeiu Baiulescu, pe acela de parochu grecescu, ear pe acesta
de parochu romanescu;
IL In privinta slujbeloru Dumnecleesel in launtrlu bisericil:
Rendulu slujirei parochilor in biserica are a s6 observa aletrnativu,
si adeca parochulu grecescu va sluji In una septamana
si atuncl in launtrulu bisericei va fi limba roman6sca.
Ear ca in unele clile mart de peste anu sa nu r6mana, cresting
nicl greet nici romanl fara mangaere suflet6sca,, afla cu tale
Consistoriulu a decide: ca, amendof parochil voru fi indatorati a

184
s6verqi Iaolalta slujbele dumnedeescI in launtrul bisericii in urmatOrele
Bile marl de peste anu, §i -adeca: 1. In ajunulu CraciunuluI
§i in diva dintaiu qi a doua a Craciunuluf, §i cl6ca parochii
§i parochienil se invoiescu, si a treia di de Craciunu, care este
serbAtdrea Sfantulul Archidiaconu si antailea mucenicu Stefanu;
2. la vecernea mare in pres6ra anulul nou si la him* s6rbAtorea
Santulli" Vasiliu mare; 3. dela vecernea Bobotezel IncepAndu pan&
la liturgia inclusive in diva Sfantulul Ioanu Botezatoriulu; 4. la
vecernea Duminecil albe; 5. la vecernea cea mare in pres6ra Bunelvestirl
pana la liturgi& inclusivu la insasi serb&tOre; 6. dela yecornea
mare in pres6ra Duminecil Florfiloru pana la liturgia Duminecil
Sfantulul Toma inclusive; 7. dela vecernea cea mare in
pres6ra InAltarif Domnulul pang la liturgia acestel s6rb&torT inclusive;
8. dela vecernea mare in pres6ra Rusalieloru pan& la
liturgia in a doua di de Rusalil inclusive; 9. dela vecernea mare
in pres6ra sorbAtoriloru SS. Apostoll Petru qi Pave lu, a Adormirel,
Nascerei §i IntrariT in Biserica a Maicel Domnulul, a Intimpin&ril
Domnulul, si a Sfantulul Nicolae pan& la liturgia la aceste SerbAtorl
inclusive; 10. se intelege de sine, c& si cantarile si cetirile
bisericesci la aceste dile de sorbatort all sä se faca in amendou6
limbele;
III. In privinta administratiunef trebiloru, parochiali:
Acesta are a se soversi 1, prin Sinodulu parochialu; 2, prin
Comitetulu parochialu, §i 3, prin Epitropia parochial& chip& § -fil
citati din regulamentu.
§i ca s6 se puna pentru totd6una stavil& la on si ce barmen,
care s'aru putd stern mai cu sem& in parochienif greci,
caci suntu el in
numoru mai micu dec'atu Romanii, precum s'au
vedutu maT susu, Consistoriulu archidiecesanu hot&resce: ca Comitetulu
parochialu, precum §i Epitropia parochial& s& constea
din num6ru egalu alu cre§tiniloru greci qi roman, si num6rul
membriloru dela Comitetulu si Epitropia parochial& s&-lu prefiga
Romani' si Grecil in frat6sca cointelegere, luandulf de Indreptariu
citatii §-fi din regularnentu, §i apol lucrarea lora s& o ast6rn&
Consistoriulul spre aprobare;
IV. In privinta ducerel protocolulul la Sin &Tele parochial' si
la Comitetulu parochialu, si prin Epitropia asupra lucruriloru administrative
si economice bisericescl, scolarI si fundationall:
Aceste protocOle au a se duce in limba grec6sca si romana;
V. In privinta duceref protocoleloru matricularl prin eel
dol parochl:
Acestea au a se duce in cate unu esemplariu, si respectivil
parochi a petrece in ele pe limba loru casurile ocurinte, va sä
clic& pentru botezati are s& a duc& unu protocolu, pentru eel
n&scut" greci qi roman altu protocolu, pentru tot) mortii, si alu

185
3-lea pentru toti casatoritil. Si fiind-ca cresting roman s'au indreptatu
Inainte cu 2 anl la biserica Sfintei Treimi, si din partea
lora s'au Int6mplatu casuri, care administratorulu parochialu aru
fi trebuitu, sa le petr6ca In respectivele matriculT bisericescI, ceea
ce Insa Epitropii grecl de pan'cum n'au iertatu; pentru aceea,
ca nu cumva din ac6sta volnicia sa se nasca in viitoriu vre-o
scadere pentru biserica si statu se indatoresce Epitropia parochiall,
a preda preotulul slujitoriu Bartolomeiu Baiulescu protocOlele
acestea matricularl spre a deplini cele lipsite.
In fine sa se scrie respectivulu! Protopopu alu Brasovulul
Iosifu Baracu, ca sä indrumeze pe parochenil nostri greci si romani
din Cetatea BrasovuluI, a-si alege din parte-le Cate 3 barbat,I de
incredere, earl pe lunea viitcire in 5-lea Februariu a. c. calend.
nostru ditnin6ta la 11. 6re sa se infatioseze inaintea acestul
Consistoriu spre a asculta publicarea sentinteI acesteia.
Sibiiil, 29 Ianuarie 1868.
Estradat prin Dr. Rancuciu m. p.,
secretar cons.
Nr. consist. 326/868.
80.
Cinstite Administratoru parochialu ! *)
Fiind-ca Consistoriul archidiecesan ail hotarit astac,11, ca biserica
dela Sfanta Teime din Brasov, sa s6 inchida inaintea crestinilor
grecT si bulgarl, earl prin purtarea for anticanonica au caclut
in eterodocsia; ca pe averea bisericil si scolara sa s6 puna secvestru
si Curatoril sa s6 suspenda, pana cand el nu s6 vor
dovedi de ortodocsi; pentru aceea av6nd compatimire catra acesti
crestinl p6catosi, itl dail acea indrumare archiepiscop6sca, ca la
int6mplarl de ort-ce bolnavire a acestor crestini, a sotiilor sail
a copiilor for nevinovati, sa, fiT cu cea mar mare priveghiere si
sa le sov6rsesci orl -ce serviciA duhovnicesc, ce ar cere dela Cinstia
ta, ca nimenea sa nu mora nebotezat, necuminecat si neingropat
cu cinste.
De ac6sta indrumare archier6sca sa fad intrebuintare numai
la casurile anumite, 6ra, mie relaia.
Sibiiu, 20 Martiu 1868.
Andreit m. p.
Ar. Episcop.
) Cinstitulul Administratoru parochialu Bartolomeiu Baiulescu.

186
81.
Ad 24860-862. Ad 4210-862 Hofzahl.
Lobliche k. k. osterreichische- Agentie und General-Consulat!
Mein Grossvater Gregor Brancovano, Filist des heiligen Romischen
Reichs -und Gross-Ban des Fiirstenthums Walachei, eingedenk
der vielen Wohlthaten, die ihm und seiner Familie in
den traurigen Zeiten der haufigen Auswanderungen aus der
Walachei in Siebenbiirgen zu Theil wurden, hatte noch bei seinen
Lebzeiten im Jahre 1823 zwei im dasigen Lande liegende Giiter
Ober-Szombath und Po6na-mOrului als bleibendes Denkmal seiner
Dankbarkeit gegen die Gastfreundschaft Siebenbilrgens der griechischen
Kirche und Schule in Kronstadt vermacht, und each
seinem Tode im Jahre 1831, wurde diese Widmung von meiner
Grossmutter in der That vollbracht. Diese dem genannten frommen
Zwecke von meinen Grosseltern gewidmeten Giiter riihren von dem
weiland regierenden Fiirsten der Walachei Constantin Bassarab
Brancovano, einer von meinen vielen Ahnherren, die zu verschiedenen
Zeiten zum ffirstlich walachischen Throne berufen worden
sind, und welcher far seine der Sache der Christenheit und der
kaiserlichen Dynastie geleisteten Dienste von Seiner MajestatLeopold
dem Ersten zum erblichen Farsten des heiligen Romischen Reiches
erhoben mit dem Gute Ober-Szombath belohnt wurde, das andere
Gut aber Podna-merului hat er durch Kauf an sich gebracht.
Nachdem ich als gesetzmassiger Erbe in die Austibung aller
der Familie Brancovano zukommenden Rechte eingetreten bin,
war ich besonders besorgt, auf welche Art und Weise die frommen
Absichten meiner Vorfahren beziiglich der Kronstadter Widmung
verwirklicht worden und ich muss mit Bedauern gestehen, dass
nach den hiertiber eingezogenen glaubhaften Erkundigungen, mit
den Einkiinften von Seite derjenigen, die sie verwalten, nicht den
Anordnungen der Salter gemeiss verfahren wird.
Einige wenige griechische und mehrere serbische und bulgarische
Kronstadter Farnilien, die sich, fiir Griechen halten, indem sie den
Sinn des Widmungsaktes verdreht haben und unter der Benennung
griechische Kirche und Schule, griechische National-Anstalten zu
verstehen glaubten, haben sich der Brancovanischen- Stiftung bemachtigt
und die Fonds so eigenniitzig -verwendet, dass nicht nur
die Bestimmungen des Vermachtnisses in Hinsicht der Kirche
nicht genau erfullt worden, sondern auch die Schule zu ihrem
Vortheile so eingerichtet haben, dass sie nur etlichen vermeintlichen
.Griechen Kindern zu Nutzen kommt, was der k. k. in
ganz Osterreich eingefiihrten Schulordnung zuwiderlauft, dem
Zeitgeiste nicht mehr entspricht und wahrlich auch die frommo
Absicht meiner Grosseltern nicht sein konnte.

187
Dieses dem heiligen Zwecke der Fundation nachtheiliger
und mehr Privat-Interessen dienendes Gebahren, tiberdies aber
auch die wiederholte Aufforderung, welche an mich die Kronstadter
Gemeinde griechischer Religion gerichtet hat, die Wohlthat
der Brancovanischen Stiftung im Sinne der edelmiithigen
Grtinder auch auf ihres dasige confessionelle Gymnasium ureter
Mitwirkung der hohen Regierung auszudehnen, bewogen mich noch
im Jahre 1859 mich an Seine Durchlaucht den Ftirsten Schwarzenberg,
damaligen Militar und Civil-Gouverneur in Siebenbtirgen,
mit der gehorsamsten Bitte zu wenden, den Weg zu einer Untersuchung
und Beseitigung der Missbrauche die sich eingeschlichen
habeas, giltigst anbahnen zu wollen.
- Ich war so glitcklich von Seiner Durchlaucht mit der hier
in Abschrift beigeschlossenen Antwort beehrt zu werden, wodurch
mir weitere Mittheilungen in Aussicht gestelit wurden, die ich
aber leider bis heute nicht erlangen konnte.
Da die Regelung dieser Angelegenheit fiir mich nicht nur
eine Sache der Pflicht, sondern auch eine der Ehre ist, so nehme
ich mir die Freiheit meine gehorsamste Bitte an die lobliche
k. k. osterreichische Agentie und General-Consulat zu richten,
mein Anliegen bei der hohen Regierung wohlwollend zu befiirworten
und dahin zu wirken, dass mir die nothigen Mittel zur
Untersuchung der bisherigen missbrauchlichen Manipulation des
Kronstadter Brancovanischen Fonds erleichtert und zugleich die
Art und Weise ermoglicht werde, wie in Zukunft die Verwendung
der Gelder im wahren Sinne des Widmungs-Aktes und den
LandesbedUrfnissen gemass stattfinden soil. Ermuthigt durch die
vielfachen Wohlthaten, deren ich als osterreichischer Furst und
gewesener k. k. Officier von Seite der hohen Regierung theilhaftig
wurde, schmeichle ich mir mit der Hoffnung, dass meine
gehorsamste Bitte- um so mehr gfinstig beriicksichtigt werden
wird, als daduroh nicht nur die fromme Widmung meiner Vorfahren
zu ihrer wahren Bestimmung zuriickgefiihrt und hiemit
ihre Manen beruhigt werden, sondern auch dem Wunsche meiner
Glaubensgenossen in Siebenbttrgen Rechnung getragen und der
Gerechtigkeit die geforderte Genugthuung im Interesse der hohen
Regierund verschafft werden wird.
Indem ich auf die kraftige Mitwirkung der loblichen k. k.
osterreichischen Agentie und General-Consulats gestutzt einen
gtinstigen Erfolg meiner Bitte mit Zuversicht erwarte, verharre
ich mit besonderer Hochachtung
Einer labl. k. k. osterr. Agentie und General-Consulats
Bucarest, am. 9. April 1862. gehorsamster Diener.
Bibesco Bassarab-Brancovanu m. p.
Praes. 10. April 1862, lair. 4481.

188
82.
Ministeriulu de cultu si Invietiementu prin harti'a sa din
12 Maiu a. c. Nr. 6570 impartasiesce Consistoriului In copia ordinatiunea
emisa sub datulu mai susu catra comisariulu gubernialu
Grigoriu Beldi, in care aratandu-i-se laudatului Comisariu
scaderile din ratiotiniulu Curatoriloru bisericei dela Sant'a Treime
in Brasiovu, care scaderi perceptoratulu ministerialu le au gasitu,
i se scrie aceluia§i Comisariu, ca, deOrece din partea acestui
Consistoriu si a clironomului reposatului Principe Brancovanu
s'au ridicatu acuse contr'a Curatoriloru dela biseric'a Santei
Treimi in Brasiovu pentru administratiunea fondului Principelui
Brancovanu dela Sambet'a-de-susu si Po6na-merului, si a altor
fonduri scolari si filantropice, apoi In contra administrarei fondului
bisericei din leuntrulu Brasiovului, si deOrece, dice Ministrul,
Dlu Comisariu s'au trimisu la fati'a locului spre a erua starea
acestoru fundatii, i se impartasiescu ratiotinlile din anii 1864,
65, 66 §i 67 cu aclusele loru, c'a cu esmisii Comisari din partea
Consistoriului nostru sä se puna in cointielegere, si c'a prelanga
ascultarea membriloru greci si roman ai comunei bisericesci sa
se reveadia pe de sever§itu acele ratiotinii nu numai in privinti'a
cifreloru loru, ci si a administratiunei si a intrebuintiarei spre
scopu, si c'a despre resultatu sa faca aratare.
Se mai dice in suslaudatulu decretu ministerialu catra Comisariulu
Dlu Grigoriu Beldi, ca din aceste ratiotinii se descopere,
cumca cu deosebire din erogatiile nu se p6te ved6 pretutindenea
crutiarea receruta, aceasta dovedesce intr'altele ratiotiniulu bisericescu
din a. 1867 sub VI. a II. titlu positi'a a 4-a sum'a de
674 fl. 8 cr. esoluta advocatului Georgiu Veres, care suma consta
din competinti'a advocatului socotindu-i-se afara de desdaunarea
pentru poster pe di 5 fl. de chieltuiala, si 15 fl. diurnu pe di, cu
totulu din 20 fl. diurnu pe di.
83.
=rstrasu.
din protocolulu siedintiei Consistoriului archidiecesanu gr. res.
tienute in Sibiiu in 10 Iuliu 1868. Nr. 717.
Desi Consistoriulu archidiecesanu este in acea deplina sperantia,
ca inaltulu Ministeriu de cultu la recursulu crestiniloru
nostri de limb'a grec6sca luatu in contr'a decisiunei consistoriali
de sub Nrii 85 si 326 din acestu anu, curendu se va indura a
decide tr6b'a cestionata; flindu-ca insa ped6ps'a de interdictu enunciatu
in 20 Martin a. c., sub care aces cre§tinI au cadiutu, dura
pro- multu peste vointi'a Consistoriului de patru luni, si urmarile
acestei pedepse au atinsu si alte nevinovate suflete, si de

189
aceea aceste suflete nevinovate oft6za dupa ridicarea interdictului;
mat departe, fiindu-ca durarea ac6st'a indelungata a interdictului
au satisfacutu pe deplinu auctoritatii si dignitatiei CanOneloru,
precum si vazei si ordinaciuniloru stapanirei bisericesci; in fine
fiindu-ca Consistoriulu nu numai nu p6te pierde dinaintea ochiloru
cuvintele Mantuitorului, prin care au disu: n'amu venitu in lume,
ca. sa- judecu lumea, ci ca sa o mantuescu" ; si earasi: mil&
voiu, daru nu jertfa", ci este chiamatu a le observa in functiunile
sale; pentru aceea s'au decisu unanimu :
1. Ca interdictulu enunciatu sa se redice, si biseric'a sa se
deschida si sa se pred6e spre obstesca intrebuintiare si mangaere
sufletesca.
2. Ca ieromonachulu adusu din Turci'a Dositeu Giorgiu, pe
care cre§tinii greci l'au presentatu Consistoriului spre denumire
de parochu, se denumesce de parochulu loru, si dupa publicarea
acestei hotarirt sa intro- numai decatu in functiune; si duparce
se va sfersi septeman'a lui de slujba, are sa se presenteze
inaintea Escellentiei Sale Preasantitului Part. Archiepiscopu si
Metropolitu spre a se inzestra cu Singelia de parochu, si spre a
priimi binecuventare si instructiune archier6sca.
3. Ca administratorulu vremelnicu Bartolomeiu Baiulescu
are sa remana in stare de pana acum, pana la decisiunea finala
a causei pendente.
4. Ca pana la decisiunea finala servitiulu dumnedieescu are
a se seversi neconturbatu spre viitoriu prin acesti doi preoti
deosebi pe ]imb'a grec6sca si romana pe temeiulu pariteticu.
5. Hotarirea ac6st'a prin Protopopulu locului Iosifu Baracu
sa se_ publice cre§tiniloru nostri greci si roman, dela, cari so
ast6pta o purtare comportabila crestin6sca.
6. Ca hotarlrea ac6st'a sa se aduca la cunoscinti'a Inaltului
Ministeriu de cultu, cu acea pr6-umilita rogare, ca sa binevo6sca
a resolvi obiectulu pendente, catu se va put6 mai curendu.
7. Redicarea interdictului sa se publice si in jumahrhi
Telegrafulu Romanu".
8. Ca Protopopulu Iosifu Baracu se insarcin6dia a raporta
despre resultatulu celoru efeptuite.
Sibiiu, in 10 Iuliu 1868.
Estradatu prin
(L. S.) Dr. Racuciu in. p.
secret. const.

190
84.
Mdso lat.
9561. szam.
A brass& gorog-keleti SzentharomsagrOl czimzett egyhaz
iigyeben az ottani gorog 6s roman ajku hivek kort fennforg6
viszalg kiegyenliteset illetoleg tekintettel az e targyban mult
1868. 6vi deczember 16-an 1213. sz. a. kelt rendelv6ny Altai kikaldott
vizsgal6 bizottsag jelent6s6hez csatolt okmanyokra az
1868: IX. torvenyczikk 9. §-a rendelet6nek ertelmeben a kovetkezoket
talaltam szilksegesnek elrendelni :
1. K6tsegen kiviil lev6n, hogy a nevezett egyhazban annak
alapitasa utam tab 6vig, ugy jelenben is a gorog 6s roman nyelv
hasznaltatott 6s haszndltatik az isteni tisztelet szolgaltatasaban :
ezen gyakorlat jov5re is oly m5don fenntartando, hogy az egyhaznal
k6t teljesen egyenjogu lelkesz alkalmaztassek, kiknek
egyike gortig, masika roman nyelven szolgaltassa az isteni tiszteletet,
a. gorog lelkeszt a gorog, a roman lelkeszt a roman
hivek valasztvan a fennall6 szabalyok rendeletei szerint s mindket
1elk6sz az egyhaz p6nztardb61 egyen15 fizetessel javadalmaztatvdn.
2. A vizsgal6 bizottsag anal felterjesztett okmanyokb61 k6tsegen
kiviil kiderillven az, hogy az egyhazi vagyon s minden ott
16tez5 alapitvany keze16s6nek, ugy az Osszes egyhazkozs6gi 6s
iskolai iigyek igazgatdsanak joga 6s kOteless6ge 1796461 fogva
az egyhazkozseg gorog ajku hivei altal gyakoroltatott s jelenleg
is azok Alta]. gyakoroltatik : az 1868 : IX. t.-cz. 9. §-anak vilagos
rendeletenek alapjan, mi szerint a goriig-keleti vallds SQ nem
szerb, se nem roman ajku hivei ezentul is meghagyatnak mindazon
jogaikban, a melyeket egyhdzkozsegi s iskolai ugyeik onall6
int6z6s6ben, szertartasi nyelviik szabad hasznalataban, mint szinten
egyhazkozs6gi vagyonuk 6s alapitvanyaik kezeleseben eddig gyakoroltak,
ezen gyakorlat tovabbra is fenntartandO, fennmaradvan
a roman ajku hiveknek azon joguk, hogy amennyiben az
alapitvanyok egy reszehez tulajdoni igenyt tartanak fenn, azt a
torv6ny rendes utjan ervenyesithessek.
3. Azon eddigi gyakorlat, mely szerint az egyhazvagyon 6s
alapitvanyok feletti szamadasok vizsgalat vegett a kormdny
kozegekhez kiildettek fe], a gorog-keleti egyhaznal az 1848 : XX.
Os 1868 : IX. tory6nyczikk altal biztositott onkormanyzati jogaval
tObb6 osszeegyeztethet5 nem 16v6n, az emlitett szamadasoknak
feliilvizsgalata az egyhazi f5hatOsag altal lesZen esskozlend5.
Ezen rendelet vegrehajtasaval az ersekmegyei consistorium
bizatik meg.
Budan, 1869. julius 30-an.
B. EI:ANTI:is Jozsef s. k.

.191
84 a)
Copia. (Traducere) 19099-1869.
La recursulu trimis de catra Romanil de ritulu grecescu
din Cetatea Brasovului in causa bisericii SE Treimi cu datul de
26 Septembre a. c. prin petrecerea propuneril datate din 7 ale
acestea sub Nr. consistorialu 1080 de catra Deregatoria archkliecesana
indrumatu in cOce tin de lipsa a ordona urmatorele:
Punctul I al Ordinatiunei mele slobodite sub Nr. 9561 in
30. Julie a. c. dupa care Preotul de limba romana si grOca precum
s'au manifestatu pre deplinu Intrebuintarea egalei indreptatiri a
a limbei grece si romane in servitiul cultului divinu, tocmai asa
este si de interpretatu, ca tote cheltuelele acelea, cart[ se ceru spre
sOversirea cultului divinu, trebuescu in atare mod sä se platOsca
dupa principiulu de plinel paritati din cassa bisericii, despre care
e vorba aci, prin urmare:
Curatorul bisericil este indatorat, atat pre cantaretalu si
totdeodata pre chorulu romanesc, cat si pre eel grecesc dimpreuna
cu chorul seu a-I impartasi din cassa bisericii cu imbunatatire
de plin egala.
Fiindu-ca mai departe in espresiunea acOsta a Ordinatiunei
mole de sub Nr. 9561 de 30 Iuliu a. c. imbuneiteicindu-se cu plata
egala sub plata" suntu incelese tote solurile de imbunateitire presto
tot: va fi indatorat Curatorul bisericil, ca si preotului romanescu
sa-i dea plata intogmai ca celul grecescu, nu numai in platire
cu bani gata, ci Inca In tOta privinta, cu imbunatatirea egala
prin urmare a mosuratu Imbunatatirii preotului grecescu de acum
al proved si pre eel romanesc cu plata de 700 fl. v. a. cu locuinta
corOspuncletare in casa parochiala si cu lemne de foc, de
sine intoelegendu-s6, ca dOca nu so pole locuinta acOsta a so da
in casa parochiala, atunci sa, se dea intralt loc, dar In Cetatea
inter* care e de inchiriat pe conta cassei de bani a bisericii.
Ce se atinge de punctul al II-lea al Ordinaciunei mele sus
citate sunt silit a face cunoscutu, cumca si decisiunea mea cuprinsa
in punctul acesta, precum si eel din punctul I. basandu-se
pre deprinderea neindoelnica dupa carea:
Dreptulu si datorinta manipularii si a ocarmuirii a intregului
capital, a averii bisericesci aflatOre acolo si tocmai asa a ocarmuirii
trebilor scolare si a Comunitatii bisericesci intregi eserciandu-se-
prin credinciosii de limba grecOsca ai comunei bisericesci
cu crept $ datorintd dela a. 1796 in cOce tot aft arc .i in presente
set se escreeze, prin aceea ca deslegarea pracsei acesteia, pe calea
ocarmuirii comune nu vede a fi complanabila cu principiulu
constitutiunit

192
Pracsa acesta asa darn, pre sema credinciosiloru de limba
romana s6 lasa calei libere desemnate In punctulu al II-lea al
OrdinatiuneT mele si pre viitoriu este de a se in cu Intregime.
In fine pentru continuarea acelel institutiunl cuprinse in
punctul aL III-lea a Ordinatiunei mele, ca cercetarea socotelelor,
a capitalulul si a averil bisericescI d'aci Inainte fata cu ordinatiunile
chiare a articuleloru din a 1848 XX si 1868 IX datorintele
pentru socotell a Curatorilor bisericesci Intru nimica nu s'au
stramutat.
Intogmirea trebuinciOsa si provederea socotelelor cu documentele
necesart sub intelese s'au pretins pentru lacune din partea
carmuiriloru respective mai nainte de Ordinaciunea mea.
Asa darn Consistoriulu diecesanu mitropolitanu cu atata
ma' vertos pOte pretinde dela Curatorit bisericesci, cu cat, ca, acestia
tote socotelele sale, prin urmare cele dela a 1864, 1867 inchisiv
si pre cele ce se dau, sä le Implinesca si sa le Intogmesca
potrivit cu ordinatiunele respeptive ale Regulamentulul organicu
a bisericiT romane de ritul grecesc punctualminte in Intelesul
acestuT Regulament organicu si a hotarlriloru consistoriale.
Cu ondre provoc pre Deregatoria archidiecesana, ca despre
ordinaciunele de fata, pre cart totdeodata am comunicato si cu
D. Comisar regesc din Ardelu, sa fie asa bunu a incunoscinta
partile pentru luarea spre sciinta si pentru a se acomoda acestor
ordinatiuni.
In Buda, Novembre in 6 1869.
Baron Eatvos m. p.
Cumca copia acesta este intru t6te conforma originaluluT,
se adeveresce prin acesta.
Sibiu ahis Novembre 1869.
Dr. Earle Pucariu m. p.
Secret. Consist.
Copia. Nru 239 Pres. 1874.
85 a)
Pre'-einstite Parinte Protopresbitere!
De si am avutu in doue renduri inaintea mea pre ambele parti
dela biserie'a S. Treimi din Cetatea Brasiovului, respective pre
representantii acelor'a romani si greci, spre scopul Inpaciuirei lora:
totusi in interesulu pacii si alu binelui tururoru credinciosiloru
nostri dela numit'a biserica me simtiu indatoratu a-i mai pofti
inca odata la resiedinti'a n6stra archiepiscopesca de aici, si inca
pe ambele parti deodata totu spre scopulu aretatu.

193
Deci Precinstia Ta primesci insarcinarea a incunoscintia
fara amenare pre ambele parti numite, pre Romani si Greci, despre
acesta intentiune binevoitOre a nostra pre- langa adaugerea, ca
atatn unii catu si altii sa-si alga cate 3-4 representanti din
sinulu loru, si acestiia cu totii impreuna sa se infatisieze in
13 Maiu a. c. in resiedinti'a nostra archiepiscopOsca inaintea
nOstra, avendu a-mi refera despre efeptuirea acestei ordinatiuni.
Sibiiu, in 1 Maiu 1876.
Procopiu Ivacicoviciu m. p.
Archiepiscopu si Metrop.
Par. ppresbiteru Iosifu Baracu.
Precumca acOsta copia este din cuventu in cuventu asemenea
originalului, adeverezu oficialminte.
Brasiovu, in 3 Maiu 1874.
Iosifu Baracu,
protopresb.
85 b)
=etras
din protocolul Sinodului parochial roman estraordinar tinut in
5/17 Mail 1874.
Nr. 2. Domnul presedinte da cetire hartier trimise cu datul
1-a Main a. c. de Ecselentia Sa Metropolituhl. catra D-1 protopresbiter
al Brasov ului in causa impaciuiril maT sus atinse. Din
hartie se vede, ca Ecselentia Sa voesce a incerca impaciuirea in
13 Mait a. c. prin consultatiune cu deputatii imputerniciti din
partea respectivului Sinod si adeca 4 dintre Romani si alti 4
dintre Greci (Greco-bulgari). Se pun deci la desbatere urmatorele
intrebari :
a) Primesce-so in principia impaciuirea si trimiterea deputatiunei
?
b) Ce base so stabilesc pentru actul Impaciuiril din partea
parochienilor romani ?
c) Carl persOne sa sO trimita in deputatiune pe 13 Mail).
la Sibiitl ?
1. Punctul a) sO primesce cu unanimitate.
2. La pnnctul b) se stabilesce: ca basa de impaciuire egala
indreptatira in sensul legilor bisericesci in limb& si administratiune
a tuturor parochienilor gr. or. locuitorl in launtrul Cetatii
13rasovulul. In cas cared Greco-bulgarii ar dice, ca sunt periclitati
in esistenta for prin maioritarea membrilor romanl, s& li se
13

194
asigureze jumetatea membrilor for la administratiune, ale0 in
sensul statutuluI organic.
3. La punctul c) se aleg deputatI Imputernicig din partea
Romani lor D-nil: Ioan G. Joan, Constantin Nicolau, Constantin
de Steriu 0 N. Strovohl.
Bartolomeiii Baiulescu m. p. Dr. I. Lapedat m. p.
presedinte. notar.
S'a verificat prin:
Diamandi I. Manole m. p. Octavian Sorescu m. p.
85 c)
=strars
din protocolul Sinodului parochial trout In 16 Mail. 1874.
Nr. I. Deputatiunea trimisa la Sibiiil pentru impaciaire raport6za
prin D-I Nicolae Strovohl, ca Greco-bulgarif nu s'ad tufatisat
Inaintea Metropolitulul nostru la 13 Maid a. c. de odatg, cu
Romanic, ci ail dat numaI o declaratiune, prin care arata, ca nu
sunt aplicatI la nicl-o Impaciuire, ci cer delaturarea Umbel romane
din biserica SE Treimi. Fata de ac6sta declaratiune §i
deputatil romans ail dat o contra-declaratiune, care se cetesce
Sinodulul.
Sinodul 10 esprima nemultamirea sa cu purtatea Grecobulgarilor
si fata de declaratinnea data de el. In ceea-ce privesce
declaratiunea deputatilor romans, Sinodul o iea la cunoscinta.
D. u. s.
B. Baiulescu m. p. Dr. Nicolau Pop m. p.
presedinte. . notar.
Verificat prim:
0. Sorescu m. p. I. Lengeru m. p.
Copia pag. 227.
86 a)
Protocol
luat In sedinta Comitetulul parochial roman gr. or. din Cetatea
Bra§ovului In 5/17 Februarie 1879 sub presidiul D-lul protopop
Iosif Barac.
Nr. 94. Domnul Protopop Imparta,§esce Comitetulul ording,ciunea
Ven. Consistorill din 1-a4Februarie a. c. Nr. 165, prin care
se comunica ordinul Ministrulul ,ung. de cults cu Nr. 11393/1877

195
de acel cuprins: ca, a indatorat pe Comitele- suprem al Brasovulul,
ca sl Incerce o Impaciuire Intro credinciosil Greet si Romani
dela biserica Sf. Treimi din Cetate si Inddmna pe ambele partl
a lua parte la Incercarea Imp/ciuiril. Domnul protopop lasa si o
copie din ordinIciunea de mal sus.
losif Barac m. p.
protopop
D. u. s.
Dr. Ioan Bozocean m. p.
notar.
Sinodul parochial estraordinar din 8 Aprilie 1879 sub Nr. II.
a luat urmatorul conclus :
Nr. II. Presidiul pure la ordine cetirea adreseI II. Sale D-lui
Comite suprem Julius de Szentivanyi cu Nr. 24/879 basata pe
esmisul ministerial Nr. 11,393/877, prin care provOca a so presenta
partile: Romanil si Grecil dela Sf. Treime la o pertractare
de pace In procesul for bisericesc.
Sinodul imputernicesce Comitetul sa iea parte la Implciuire.
D. u. s.
Bartolomeiu Baiulescu m. p. Ioan Dobreanu m. p.
presedinte. notar.
86 b)
Punctatiuni de complanare.
1. Cresting de legea gr.-orientalg, Romani" si Grecil dupa nationalitate
din cetatea Brasovulul si acel crestinl Grecl de nationalitate,
carl locuesc In vreunu suburbiu al CetAtil Brasovulul, alcatuescu
parochia dela biserica Sftei Treiml in Cetatea Brasovulul
si a membrii a aceleiasl comunitatl bisericescl au de a se considera
ca egalu Indreptatiti la tote drepturile si beneficiile eclesiastice,
si au de a suporta drasI asemenea trite greutgile, dui)/
cum dau drepturl si inpunu obligamintl pentru cresting ortodocsl
al aceleiasl parochil Sf. Candne si Statutulu organicu al Bisericil
ortodocse romans din Ungaria si Transilvania.
2. Biserica cu hramulu Sf. Treimi din Cetatea Brasovulul
este casa Domnulul In acdstl, parochi/ si afacerile eclesiastice
si cele de administratiune Romanil si Grecil dui)/ principiulu
paritatil.
Ca avere bisericdsca se consider/ tOta acea avere, care
prin fundatoril s6I este menit/ pentru cultulu divin, pentru Intrebuintarea
ei in folosulu bisericel sdu a servitoriloru el, precum
acele fundatiunl filantropice si dui)/ cart Biserica Inparte mill la
anumite dile presto an, afle-se acestea astadl In administratiunea
Greciloru sdu a Romaniloru, dart nu sti potu subsuma aicea acele
13c

196
fundatiunT, earl fundatoril de pia memeria le-at destinatu pentru
scopurl spetialT seu acelea, a caroru form& de administratiune au
statorit'o insist fundatoril. Administratiunea fundatiunilor cu
menitiune separata, se intempla prin corporatiunea bisericesca, In
forma, carea au statorit'o fundatoril in acteIe fundatiunall.
3. Pre basa principiulul paritatii parochia va aye dot preoti,
unulu romanu si unulu grecu; asemenea si cel&laltu personalu
bisericescu In numoru asemenea pentru Romani si Grecl si serviciulu
dumnec,leescu are s& urmeze mai departe, pang la o alt&
intocmire dupe prescrierile din ord. consistorial& Nr. 85 ex 1868.
Parochulu romanu si celu grecescu, precum si celelalte fete
bisericescT voru trage din cassa bisericel salaril trite° form& de
marl si voru. aye parte de asemenea beneficii. Salariile se statorescu
dupe normativele parochiiloru de clasa a I-a In Brasiovu,
si ord. ministeriulul de culte si instructiune de datulu 3 Novembre
1868 Nr. 19,391.
Asia va aye a se observa in venitoriu, 6r6, pentru trecutu,
parochului romanu Bartolomeiu Baiulescu este de a i-se solvi si
salariulu restantu pe mai multi alai, cum ave sa-lu prim esca
conform ordin. In. Ministeriu r. u. de culte si instructiune public&
cu data 1870, 27 Septembre Nr. 12376, innoit& prin ordinulu
aceluiasT inaltu Ministeriu, cu datulu 12/I. 1875 Nr. 35,381.
4. irotu cu respectu la principiulu paritatiT sunt de a se
compune acele organe bisericesei, carom le compete amesuratu
Statutulul organicu administratiunea trebiloru parochialt Prin
urmare Comitetulu parochialu, precum si Epitropia parochial& sti,
constea din numeru egal al crestinilor Greci si Romani. Presedintele
Sinodului parochialu fiind de fatA, protopopulu, amesuratu
§-lui 10 din Statutulu organicu este protopopulu, altcurn ca presedinte
ordinariu sett lang& protopopulu ca vicepresedinte va
functiona inteumf ant preotult romanu, si atunci presedintele
Comitetulul parochialu va fi Grecu, era in anulu venitorit va fi
preotulu grecescu presiedintele sinodului si atuncl presedinte al
Comitetulul este de a se alege Romani. Altcum Sinedele si celelalte
organe functioneza si se compun amesuratu prescriptelort
Statutului organicu. La alegerea parochului ins& si a celorlalte fete
bisericeScI, candu va fi vorba de a fi alesu Romanu, concurgt
numal Romanii, er& la alegerea celoru grecesd numal Grecii.
ProtocOlele in sedintele Sinedeloru si ale Comitetulul parochial
se aduc in limba romana si grect,, prIn urmare vor ave s&
fungeze doT notarl, unul grec si unul roman.
ProtocOlele matriculari au a se duce numal In Cate un
esemplar si respectivil parochiT au de a petrece In ele casurile ocu-
rente. Petrecerea in matricule, cu respect la §,
175 a Stat. orgami.c
si al Art. de lege 41: 1868 trebue s& se fac& in limba roman&..

197
5. Primindu-se aceste puncte, ei afrandu-si aprobarea mai
Inalta, se va compune un statut spetialu, carele pe basa principiilor
de sus, va delibera si organisa mai de aprOpe acele cause
administrative, earl pretind o organisare spetiala, de esemplu acele
fondurl, cart am6suratu meniril loru ori a litereloru fundationall
suntu cerute de administratiunea ordinara biseric6sca.
Prin punctele 1-5 inclusive se regulka numal administratiunea
afacerilor comunel bisericesci, si nu s6 decide si asupra
cestiunil de proprietate a averel bisericei. Deci roman, ca acel
membri aT parochial, cart credu, a av6 drept de proprietate la Orecar'
din averile tinotore de biserica Sfintel Treiml din Cetatea
Brasovului, sg sit
invalideze pre calea, legit.
Brasov, in 16/V-5879.
Comitetul parohial.
86 c)
=stras
Din protocolul sedintei Comitetulul parochial din Brasovcetate
tinuta in 24 Martie 1879.
Nr. 15. Comisia al6sa sub Nr. 9 pentru pertractarea impaciuirei:
D-nii Ioan G. lon, Iosif Puscaru si Ioan Lenger raporteza,
ca, la 10 Martie a. c. s'a tinut pertractarea. Comisia a presentat
aci anecsatele punctatiunl de complanare. Grecil insa prin
Ioan Alecsi, Naum Doseos si Ioan Safrano au declarat, ca, n'au
motive, sa se lase la vreo impaciuire, ci cer, ca actele sa se trim6ta
D-lui Ministru la Budapesta, ca sa iea o decisiune definitivg
in ac6sta causa.
D. u. s.
Bartolomeiu Baiulescu m. p. Dr. loan Bozocean m. p.
presedinte. notar.
87.
masoiat : Vallas- 6s kozoktatasi magy. kir. Minister.
35474. szam.
Matoscigos Foispcin Ur!
A brass& SzentharomsagrOl czimzett gor. kel. egyhaz
vagyon kezelti bizottsaga altal f. 6. aug. 4-6n 54. sz. a. hozott
hatarozatot, mely szerint a gorog ajku egyhazi hivek k6pviselete
koteleztetett, hogy a felmerillend6 perkolts6gei fedezes6re altala
jogositatlanul atvett s az egyhazi vagyon kieg6szit6 r6sz6t k6pez6'
8000 frt urb6ri kotv6nyeket a szelv6nyekkel egyiitt a vagyon
kezel6 bizottsag altal kezelt p6nztarba 15 napok alatt szolgaltassa
vissza indokainal fogva jOvahagyandOnak Os az emlitett

198
kepviselet reszerol a hivatolt hatarozat ellen beadott felfolyamodvanyt,
mint alaptalant, vissza utasitandenak talaltam.
Mirol Meltesagodat L. 6. oktober 24-6r61 76. sz. a, k. jelent6s6re
a kozlemenyek visszazarasa mellett tovabbi intezkedes
vegett azzal tudositom, hogy a szeban 16v6 urberi ketvenyeknek
at nem szolgaltatas eseten leend6 biztositasa es behajtasa irant
a tervenyes 16peseket azonnal tetesse meg.
Fogadja Meltesagod kival6 tiszteletem 6szinte nyilvanitasat.
Budapesten, 1882. november h6 6-an.
Trefort s. k.
Az eredetivel egyhangu.
Brass6, 1882 evi november he 11-en.
Munteanu I. Iordetn-,
biz. jegy.
88.
Brassie megye feispanjat61 mint Ministeri biztostel.
Sz. 113. 881.
6
csaszari es apostoli kir. Felsoge 1. 6. februar he 14-en
Becsben kelt legfelsebb elhatarozasaval addig is mig a Szent
Haromsaghoz czimzett brass6i gor. kel. szentegyhaz es az ahoz
tartoz6 alapitvanyok tulajdonjoga irant fennforge vitas kerdesek
a torveny rendes utjan vegleges elintezest nyerendnek, nehogy
az isteni tisztelet tartasa a hivek lelki nyugalmanak karaval
serelmet szenvedjen, tekintve bogy a ger. kel. egyhaz szabvanyai
szerint az isteni tisztelet (lyturgia) a nep nyelven tartande, az
egyhazi }Ake fenntartasa vegett ideiglenesen es a tulajdonjogi
kerdesek erintetlen hagyasaval kegyelmesebben elrendelni m61tortatott
:
Hogy a nevezett egyhazban az isteni tisztelet a hivek kiilonbez6
anyanyelvere vale tekintettel, iinnep- Os vasarnapokra felvaltva,
egyszer gorog, masszor roman nyelven tartassek ; az ezzel
Are koltsegek a lelkeszek fizeteseit beleertve, amennyiben az
egyhaz s az ahoz tartoz6 alapitvanyok jevedelmeib61 telik, azokbel
egyenlo m6rvben fedeztessenek, a mennyiben pedig ezen intezkedes
folytan akar a gorog, akar a roman ajku hivek a tulajdonjog
hint vegleges intezkedeshez kepest tulelvezmenyben reszesiilnenek,
az annak idejen a tulelvezmenyben reszesiiltek altal
vissza fog terittetni, esetleg a nekik jutande reszbe beszamittatni.
*) A Szent Haromsagrol czimzett brass& helvarosi gor. kel.
Szentegyhdz roman ajku hivei egyhcizi kepviseletenek tisztelenclg Baiulesku
Bertalan lelke,sz ur kezehez Helytt.

199
A torveny rendes utjan valO intezkedes megtortenteig pedig
oly vegre, hogy az alapitvanyok rendszeres kezelese biztosittassa.
0
Felsege legf6bb feliigyeleti joganal fogva vallas- es kozoktatastigyi
Miniszter Ur 5 nagymeltOsagat legkegyelmessebben felhatalnnazni
meltOztatott, hogy ezen vagyonsdgok kezelesdre 5 nagymeltOsaga
Altai kinevezendo ministeri biztos elnoklete alatt az
emlitett egyhazhoz tartozo, ugy gorog, valamint roman ajku hivek-
b61 egy nyolcz tagu bizottsagot alakithasson, mely bizottsag a
nevezett egyhaz vagyonainak s az azokhoz tartozO alapitvanyok
beveteleirol es kiadasairOl is evenkent rendes el5iranyzatot keszitend
s azt az eltSzo ev zarszamadasaival egyiitt megvizsgalds
es jovalagyas vegett hozzam felterjesztendi.
0 Felsege legmagasab akaratahoz kepest ezen bizottsag iigyrendjet
a bizottsag szerkesztven azt vallas es kozoktatastigyi
Minister Ur 0 NagyrneltOsaga fogja jOvahagyni.
Vegtil 0 Felsege Altai legkegyelmessebben felhatalmaztatott
Minister Ur 0 NagynaeltOsaga hogy -a kirendelend5 biztost a sztikseges
utasitasokkal ellathassa.
Ezen legfelsobb elhatdrozas alapjan meltortatott vallas- es
kozoktatasiigyi Minister Ur 0 NagymeltOsaga engemet Ministeri
biztosul kinevezni es utasitani, hogy a jelen legfelsobb elhatdrozas
tartalmar61 a Szt. Hdromsagre nevezett brass& belvdros gorog
keleti hitkozseg ugy gorog mint roman ajku tagjait az orszaggyilles
kepvise145 hazahoz Altaluk benyujtott folyamodvdnyuk elintezesetil
ertesitsem s a legfels6bb elhatarozasban az' isteni tisztelet
tartasara vonatkez6 intezkedeseknek azonnal s teljes mervben
foganatott szerezzek, egyebekben pedig javaslatamat haladek
nelkill tegyem meg.
Midon tehat 0 csaszari es apostoli kiralyi Felsegenek fennebbi
legkegyelmesebb elhatarozdsdrOl s annak alapjan vallas- es
kozoktatastigyi Minister Ur 0 NagymeltOsdganak folyO 1881. evi
februar 2041.61 371/eln. sz. a. kiadott rendeleter5I a Szt. Hdromsagr61
czimzett brass& belvdrosi gor. kel. egyhaz gorog es roman
ajku hiveinek egyhdzi t. cz. kepviseletet hivatkozassal a
magyar orszaggyales kepviselnazdhoz beadott kervenytkre
ezennel hivatalosan ertesitem, egyszersmind kijelentve, hogy a
fenn tisztelt legfelsobb elhatdrozas egyidejiileg eletbe lepven
utasittatik ugy a gorog ajku hivek mint a roman ajku hivek
egyhdzi kepviselete es gondnoksaga felelOseg mellett gondoskodni
arr61, hogy az isteni tisztelet a Szt. Haromsagr61 czimzett brassOi
belvdrosi g. n. Szentegyhdzban ezen legfelsobb elhatdrozashoz
kepest iinnep es vasarnapokon felvdltva a gorog es roman ajku
hivek lelkeszei dltal tartassek meg, mely veybol es ezelra koteles a
Szent Hciromsagrol czimzett brass& belvarosi g. u. Szentegyhaznak
vagyonat tenyleg kezel8 gondnoksag, a roman ajku hivek reszere
isteni tisztelet kiszolgaltatasahoz a kiadasokat valamint a roman

200
ajku pap fizetOsa, azon martaben mint az jelenleg a gorog ajku
hivek isteni tiszteletehez Os lelkOszek rOszOre kiszolgaltatik, mar
most addig is mig a kezelo bizottsag intezkednOk, kiadni s ennek
megtortOntOt hozzam haladOk nOlkiil bejelenteni.
ITOgill felhivatik az emlitett egyhaz vagyonat Os alapitvanyait
kezelo gondnoksag, miszerint az 1881-ik Ovi koltsOgeloiranyzatot
az egyhaz vagyonanak beveteleir51 Os kiadasaix61, nem kilionben
a vagyoni leltart, amelyben az alapitvanyok kimutatasa is
belefogralva legyen, hozzam 8 nap alatt terjesze fel.
Brasso, 1881. marczius h6 14-On.
Szentivanyi Gyula,
fOispan mint ministeri biztos.
89.
Articlulu XXV. de lege din anulu 1881,
despre deciderea causeloru de discusiune pentru bisericele, scohle
si bunurile fundationale a le bisericeloru comuneloru bisericesci
greco-orientale amintite in §. 9. al articlului de lege IX. din a. 1868.
(S'a sanctionatu in 15 Aprilie anulu 1881. S'a publicatu in
casa representativa in 25 Aprilie anulu 1881, Or in casa magnatiloru
in 27 Aprilie anulu 1881.)
§ 1.
Intre credinciosii comunitatiloru bisericesci amintite in §. 9
al articlului de lege IX. din anulu 1868 tiena-se aceea de una, sOu
de diferite limbi, in causele de discusiune asupra averiloru bisericesci
sOu fundationale si scolare obveniende, in catu acele nu
s'ar put6 deslega pe calea inpacaciunii amicale, vor fi de a se
complana dupa regulele procedurei ordinare, cu scutirea de tacsele
competintiei si a timbreloru, prin esmiterea tribunalului regescu,
in conformitate cu §. 8 al articlului de lege IX. din anulu 1868.
§ 3.
Cu esecutarea acestei legi se increde ministrulu de culte
si de instructiune publica, si ministrulu de justitie,
90.
Traducere.
Ministeriul r. ung. de culte si instructiune publica Nr, 10897
fluster. V. D-le Comite suprem!
Cererea credinciosilor greci dela biserica Santef Treimi din
Cetatea Brasovului, in care acestia, cer, ca biserica romana gr.
or. de acolo sa fie indrumata a-0 validita pretensiunile, ce credo

201
a av6 asupra bisericei Sfintei Treimi si asupra fundatiunilor
tinOtOre de acesta, in decursul unul spatiu Resat de timp prin para
data judecgtoriei competente, ye tramit pentru mar departe dispunere
si pentru incunosciintarea partilor interesate cu urmatorea
decisiune: Avend in vedere, ca scopul dispositiunilor administrative
luate conform resolutiunii (imp. r. a.) Majestatii Sale c. r.
apost. data in 14 Februarie anul trecut si comunicata Ilustr.
Tale in 20 ale aceleiasf luni sub Nr. pres. 371 a fost numal
acela, ca pana se va aduce o sentintA judecatorasca, meritorica,
in privinta,cestiunilor de controversa, ce esista in privinta drop
tulul de proprietate a numitel biserici si a fundatiunilor tinOtOre
de ea, sa, se faca, ceea-ce era neaperat de lipsa, din punct de
vedere religionar-politic si pentru administratiunea averii si sa
se iea niste astfel de dispositiuni, prin care sa se faca, posibil un
modus vivendi intre parti; far& insa de a so trage din tote acestea
vre-o consecinta referitOre la deslegarea legala a cause': avend
in ved6re, ca tendinta de a considera efectul dispositiunilor administrative
cu totul provisorice, ca nu ce vecinic este opusa
intentiunii resolutiunii pr6 -inalte ; avend in vedere, ca pentru
validitarea pretensiunilor sale pe basa articulului de lege 25 din
1881, inca nici una din partite litigante nu si-a dat pang acuma
cererea, si avend in vedere, ca este de dorit, ca procesul sa se
incapat cat mar in graba chiar si in interesul propriu bine inteles
al partilor: Din, aceste motive si cu privire la acea imprejurare,
ca immobilele tinOtOre de averile pomenite sunt scrise In cartea
funduara pe numele bisericii grecesci, si cg Grecil at fost in posesiunea
esclusivg si faptica a bisericil si a averilor fundationale
neintrerupt, pang cand a luat in mama administratiunea averii
comisiunea instituita, in acest scop," conform resolutiunii pr6
inalte, aflu de necesar a decide, ca biserica romana gr. orient.
pretendenta sa, fie obligatg a incepe in decurs de sase lunT socotite
dela data acestei decisiuni pe basa articululul pomenit mai
sus si inaintea tribunalulul reg. din Budapesta denumit spre
acest scop procesul in contra Grecilor si sa mi se aduca la cunoscintA
bagarea parei si ac6sta cu atat mar vOrtos, cu cat
in cas contrar pre langa rOmanerea in vigOre a dreptuluT de inspectiune
si a celorlalte disposiVuni ale resolutiunii pr6-inalte,
Grecil vor fi reaseclati in dreptul for de a administra averile de
sub litigit.
De sine s6 intelege, ca pang la incheiarea procesuluT dispositiunile
de pang, aci vor fi tinute in tote deplingtatea for in
vigOre.
Budapesta, in 16 Aprilie 1882.
Trefort m. p.

202
91 a)
Comitetul parochial arata Sinodulul pasii facuti, sa nu
incept proces.
Relativ la procesul pendent Intre parochienil romani si
greco- bu]garl dela Santa Treime, Comitetul p6te aduce la cunoscintg
onoratului Sinod parochial, cg acest proces a dat In anul
1882 Comitetului mai mult de lucru de cat on sand. Acest proces
in urma Pr6-inaltei Resolut,iuni regesci din 11 Faur 1881 a
intrat intr'un stadiu not. Domnul ministru de instructiune public&
si de culte prin o hotgrire a sa luatg pe basar pomenitel Resolutiunl
pr6-innalte in 16 Aprile Nr. 10897/882 a Indatorat pe
parochienil romani gr.-or. din Cetatea Brasovului, sa, Inc6pg proces
contra parochienilor greco-bulgarl. Ca tribunal ad hoc pentru
dejudecarea acestui proces a fost delegat tribunalul din B.-Pesta.
sa
Comitetul, cu tOte cg a fost autorisat de On. Sinod parochial
Incepg acest proces, totusi afland in noua administratiune o
siguranta contra risipirel averei bisericesci, a pit cu tOte mijiOcele,
ce i-au stat la dispositiune, contra ordina#uniT ministeriale
din 16 Aprile 1882. Ast-fel a dat o representatiune catra ministrul
de culte, in care-i cert, sg ridice indatorirea impusg Romanilor
si sg oblige in sensul Resolutiunil pr6-innalte, sg Inc 6pa proces
partea nemultgmitg cu noua stare de lucruri. Ministrul de culte
!mg prin hartia sa din 19 Iunie 1882 Nr. 19773 respinse representatiunea
facutg. Comitetul fact o a doua representatiune
catra ministeriu, In acelasT timp adresa o representatiune si
catra, Escelentia domnul Mitropolit pentru a-1 rugg, sg sprigin6sca
noua representatiune a Comitetului cgtra ministeriul unguresc.
In acest stop a fost trgmis la Sibit domnul advocat N. Str6voiu,
unde s'a tinut consilit cu Esc. Sa domnul Mitropolit si cu alti
bgrbatT insemngti din Sibiit, in privinta, pasilor de facut in o causg
atat de insemnatg.
Domnul N. Str6voiu a fost si la B.-Pesta spre a sprgini
personal representatiunea Comitetului. Cu regret trebue Comitetul
sg aducg la cunoscmtg On. Sinod parochial, cg -Lae demersurile
acute din partea sa pentru a reusi at r6mas zadarnice, de-
Ore-ce si a doua representatiuni a r6ma s cara, resultat.
Brasov, 20 Malt 1882. Comitetul parochial.
91 b)
Escelentia Vastra fnalt Pre-SfinOte D-le Archiepiscope fi Illetropolite!
In urma decisiunil EscelentieY Sale DomnuluT Ministru regiu
ung. de culte August de Trefort cu datul 16 Aprilie 1882 Nr.
10,897 aci in copie alaturatg Romanil gr. or. dela Sfantg Treime

203
din Cetatea Brasovulul sunt Indatoratl a incepe proces in causa
bisericil SE Treiml din Cetatea Brasovului In restimp de s6se
luni de Bile, pentru a-s1 validita pretensiile for asupra bisericil
si fundatiunilor dela Sfanta Treime.
Prin ac6sta indatorire subscrisul Comitet s6 crede neindreptgtit,
de Ore-ce la o simplg cerere a contrarilor grecl farg a
fi ascultati si Romardi ca cealalta parte, s'a adus area decisiune,
a caret motive nu sunt destul de puternice, de Ore-ce Romanil nu
cer vre uri drept esceptional la acea biserica si el s6 afla, multAmiti
pe hotgrirea consistorialg Nr. 85 ex 1868 renoitg prin cea
din 26 Iunie 1869 Nr. 617 si pre hotgrirea pr6-Inaltg din 14
Febr. 1881, In care se dice, ca
partea, care are pretensie deosebita
sg caute pe calea iustitiel ac6sta.
Deosebit de ac6sta, prin hartia ministerial Nr. 961/882, prin
care se aduce partilor controverse dela Sfanta Treime din cetate
la cunostinta, ca pentru procesul acestel bisericl s'a denumit
tribunalul regiu din B.-Pesta, se notificg, cg, dacg partile nu se vor
impgca, at1 sa inc6pg procesul la acest tribunal. Impgcarea Insg
nu se putut Incerca, cad e timpul pentru asemenea stop sfant
pr6-scurt.
Din acestea si alte temeiurl Comitetul parochial roman gr.
or. dela Sfanta Treime a Inaintat pe calea comisariulul ministerial,
pe care a prima decisiunea des amintita, o representatiune
cgtrti, !naltul Consilit de ministri din Buda-Pesta, care o alatu-
TglEU in copie acT sub / /.
Subscrisul Comitet parochial vine cu tag supunerea si v6
r6gg, ca sä v6 indurati a sprigint si din partea Escelentiei vOstre
acesta representatiune prin o hartie catra Ina ltul Consiliu de
ministri din Buda-Pesta, cu atat mai v6rtos, ca n'avem lipsa pentru
a Incepe proces sprijinitu cu autorisatiunea Escelentid V6stre.
Fiind causa ac6sta destul de insemnatg si de interes pentru
Intr6ga biserica; credem, ca Escelentia VOstra, o vetI sprijinl si
suntemil Al Escelentid VOstre plecatI fiT
Brasov, in 27 Aprilie 1882.
Comitetul parochial gr. or.
Bartolomeiu Baiulescu,
pres.
Dr, I. Bozoceanu,
notar.
91 a)
=stras
din protocolul Sinodulul parochial estraordinar tinut in 23 Mai 11
1882 sub presidiul ordinar.
Nr. II. SO cetesce hartia EscelentieI Sale D-lut Ministru r.
ung. de culte din 15. Aprilie 1882 Nr. 10,897, prin care RomaniI

204
dela Sf. Treime din Cetatea Brasovului sunt provocati, sa Inc6pa
proces contra Grecilor dela aceeasi biserica inaintea tribunalului
din Budapesta, delegat ad hoc in restimp de 6 lunI de dile
socotite dela data hArtiei mai sus pomenite, pentru ca la cas
contrar Grecil vor fi liras' reasedati in administratiunea averilor
si fundatiunilor bisericesci. Presedintele SinoduluT cemunicA, ca
Comitetul parochial a decis, sa sp facA a representatiune Ministerului
r. ung. de culte contra acesiel hartif si dispositiunilor ei. SA
se ast6rna ac6sta la locurile competente prin o deputatiune al6sa
de Sinod in persOnele D-lor Petru Nemes si Neculae Str6voil
Sinodul iea la cunostinta hArtia ministerialA. Pasii fAcuti
de Comitet pang acT, in ac6sta afacere IT aprobA. So aleg persOnele
de mai sus, carT se ast6rnA representatiunea In. Minister,
r. ung. de culte. Mai departe se autoris6zA Comitetul parochial,
ca cerend trebuinta, sa inc6pA procesul in intelesul ordinaciunii
ministeriale.
D. u. s.
B. Baiulescu m. p., Dr. loan Bozoceanu m. p.
presedinte. notar.
S'a cetit si verificat in 25 Mail). 1882.
Nicolau de Sustai nr. p. Dr. Nicolau Pop m. p.
=str as
din protocolul sedintei ComitetuluT tinnte in 1/13 Iulie 1882.
Nr. 60. Dl adv. N. Str6voiu raportka, ca s'a presentat cu
Dl adv. Serb la Dl Ministru r. ung. de culte din Budapesta si
le-a declarat, ca representatiunea Comitetulul par. facutA contra
ordinaciunil Nr. 10,897, nu s'a putut considera, fiind-ca Greoil stS
aflA ca proprietarI aT bisericit si averilor eT in cArtile tunduare,
Romanii deci sunt siliti sa Inc6pA procesul.
Nr. 61. Se cetesce hArtia ministerialA Nr. 19,773 din 29
Iunie 1882, prin care s6 r6spinge representatiunea comitetuluT
parochial contra ordinaciunii Nr. 10,897.
Se iea sere sciintA cu aceea, ca sa se faca pregatirl
pentru procurarea actelor procesuale.
D. u. s.
Comitetul parochial.
91 b)
Masolat. Szam 332-1882.
Tisztelend6 Ur!
A Nagyrn6ltdsagu m. kir., vallas- Os kozoktatasiigyi Minister
Urnak foly6 6vi junius 116 29-On 19,773. szamu magas rendeltnek
masolataul, valamint brass6 belvarosi Szent HaromsagrOl czimzett

205
gorOg keleti roman ajku hivei altal benyujtott elOterjesztest de
mellekelve tudomas 6s mihez tartas v6gett megktildom.
Brass6, 1882 julius ILO 10-6n.
Gr. Beth len Andras m. p.,
ministeri biztos f6ispan,
92.
=stras
din protocolul sedintel ComitetuluT parochial din Brasov cetate
tinuta in 24 Noemvre 1882.
Nr. 94. D-1 adv. Neculae Strevoiti comunicg, cg D-1 adv.
Hodosy Imre primesce pre langg conditiunile date a apera
procesul si cg a strens actele necesaril pentru proces : cere a se
alege o comisiune de jurist' in persOnele Dlor P. Nerves, Iosif
Puscariu, Simian Damian, Octavian Sorescu si densul, car' sa-s1
facg observatiunile asupra for ! Se primesce
D. u. s.
B. Baiulescu m. p. Dr. loan Bozoceanu m. p.
pres. notar.
93.
Nr. 25. Sinodul parochial primesce conditiunile propuse de
D-1 advocat Hodosy Imre din Budapesta si-1 angajazg, sg apere
dreptul Romanilor fatg de biserica Sf. Treiml la tribunalul din
Budapesta.
Brasov, 25 lanuarie 1883.
B. Baiulescu m. p. Dr. loan Bozoceanu m. p.
pres. notar.
94.
29615 szam. Masolat.
Vallas Os kozoktatasugyi m. kir. Minister.
Illeltoscigos Grof Is Feis_ptin Ur!
A SzentharomsagrOl czimzett brassOi belvarosi gor. kel.
grog egyhazkozseg (k6pviselve Rohrer Victor budapesti iigyved
Altai) . a csatolmanyaival egyiitt idezart beadvanyaban azon
bir6i it6leteket mutatta, be hozzam, melyekkel a nevezett egyhaz
ki5zs6g ellen a brassOi Or. kel. roman egyhazkozseg altal a
SzentharomsagrOl czimzett brassOi belvarosi gor. kel. egyhaz s
az ahoz tartoz6 egyhazi Os alapitvanyi vagyonok irant az 1881.

206
XXV. t. cz. alapjan folyamatba tett per jogerejuleg elbiriltatott.
Ezen hiteles masolatokban itt fekv6 iteletek, s jelesiil a m. k
Curianak 1887. evi 1100 sz. a. hozott jogerejil italete szerint a
felperes roman egyhazkozs6g kereset6vel egaszben elutasittatott,
s a' SzentharomsagrOl nevezett brass& belvarosi gor. kel. egyhaz
gorog nemzetisegti jellegt1 egyhaznak mondatott ki.
Ebb& foly6lag a nevezett egyhaz 6s az ahoz tartoz6 osszes
Ingo 6s ingatlan egyhazi s alapitvanyi vagyon a brass& belvarosi
gor. kel. vallasu de csak &lig nemzetisagti lakosokb61 alakul6
egyhazkozs6g kizarolagos tulajdonaul it6ltetett meg, olyatank6p,
hogy az egyhaznak s az ahoz tartoz6 vagyonsagnak torvany s
szabalyszeni igazgatasa s kezelese a mondott egyhazkozs6g torvenyes
k6pviseletat illeti. Ennal fogva az id6zett italet rendelkes6se
szerint az osszes egyhazi s alapitvanyi vagyonsag, mely
jelenleg a M61t6sagod elnoklete alatt alakitott bizottsag altal kezeltetik,
a mondott gorog egyhazkozsag rendelkezase 6s kezelase
Oa bocsajtand6. E jogarvanyes italetb61 foly6lag most mar az
0 cs. kir. apost. Fels6g6nek 1881. februar 14-6n kelt, s M61t6sagod
elOdj6vel ugyanazon 6v as 116 20-an 371 eln. sz. a. kelt leiratommal
kozolt legfelsObb elhatarozasa alapjan megalakitott s 1881.
6vi aprilis 1-6n 592 eln. sz. a. kelt leiratommal tanyleg kinevezett
vagyonkezel6 bizottsag mOkod6se vagahez kozeledik, s mag csak
a kezelase alatt allott osszes vagyonsagok atadasa Os a bizottsagi
kezelas alatt vezetett szamadasok rendbehozatala van hatra.
Felk6rem enn6lfogva M6lt6sagodat hogy a SzenthAromsagral
nevezett brass& belvarosi gor. kel. egyhaznak a M61t6sagod
eltidje Altai 1882 februar 11-6n 5/882 v. k. b. sz. a. tett jelent6ssel
bemutatott leltarak mellett atvett osszes egyhazi 6s alapitvanyi
vagyonossagait a tobszor nevezett gorog egyhazkozsag torvanyes
kapviseletanek kir. kozjegyz6 kozbej6ttevel, leltar mellett halad6k
nalkillt Atadni s a fiiggoben 1ev6 szamadasok leirasara Os hozzam
leend6 felterjesztase irant int6zkedni sziveskedj6k. Ezek megtort6nt6vel
ne fogok k6sni a vagyon kezel6 bizottsagot megbizatasa
alai felmenteni.
Szives eljarAsa .eredm6ny6r61 sz616 jelent6s6t az atadasi okmany
Os leltar bemutatasa mellett a netan fligg6ben marad6
k6rd6sek megoldasa iranti valemanyes javaslataival egyiitt mihamarabb
elvarom.
Fogadja M6lt6sagod kival6 tiszteletem 6szinte nyilvanitasat.
Budapesten, 1887. augusztus ho 30-An.
Trefort s. k.
Jelen masolat hitelaill.
Brass6 1887. szeptember h6 14-6n.
Munteanu I. Iordin,
bizottsagi jegyz6.

207
94.
Nr. curial 1100-1887. (Traducere romanOsca.)
In numele Miestatii Sale Regelui.
In causa comunitatil bisericeI gr. or. romane dela Sfanta
Treime din cetatea interna Brasov ca acusatore representa,ta prin
advocatul Imre Hodossy In contra comunitatil credincio§ilor tot
dela aceea0 biserica de nationalitate grecesca ca acusata representat&
prin Stefan Teleszky pentru biserica dela Sf. Treime pentru
averile bisericescT §i fundationali apartinOtOre eT, pusa in curgere
inaintea tribunalulul reg. din Budapesta in Intelesul articulilor
de lege IX. din 1868 §i XXV. din an. 1881 ca inaintea unei judecatoril
ordinare §i causa acOsta efeptuindu-s6 tot la acel tribunal
prin sentinta de dto, 17. Iunit. 1886 Nr. 16862 §i In urma recursulul
acusatorulul Tabla regdsca, din Budapesta prin sentinta
sa de dto. 11 Novembre 1886 Nr. 34314 luand sub cercetare procesul
ordinar, in urma recursulul acusatorulul de dto. 30 Ianuarie
1887 Nr. 3635 si acelul a acusatulul din 28 a aceleiasl luni
an. 1887 sub Nr. 3466, Curia regOsca maghiara, luandu-le sub
cercetare In sedintele sale ordinare publice tinute in Vele de
24, 25 §i 26 Man). anul 1887, a adus urmatdrea
Sentint
acelti
Sentinta apelata a TableI reg. din Budapesta so aprOba In
inteles, ca, :
I) Acusatoril preste tot se resping cu actiunile for §i biserica
gr. or. dela Sfanta Treime din cetatea intern& Brasov sO
enunta de biserica cu caracteril national-grecesc; In consecinta
acesteia.
II) Biserica numita Si tote averile mobile §i imobile bisericesci
si fundationale, ce sO tin de- ea, formOza proprietatea esclusiva
a comunitatil bisericescl din cetatea interna Brasov alcatuita
numaT de col de nationalitate grecdsca astfeL ca, guvernarea §i administrarea
legal& si normal& a bisericei amintite §i a averilor el
sO compete representantei legale a comunitatii bisericescl.
De aceea tot& averea bisericOsa, si fundationala, care pre
basa prd-inaltei hotarlri de dto. 14 Faur 1881 si pe basa ordinatiunil
ministrulul de instructie si culte de dto. 20 Faur Nrul
Presid. 371 se administrOza de present de o comisiune alcatuita
in Intelesul hotarlrilor de sus, trebue sa se puna la dispositia §i
manipularea numiteT comunitatI bis. grecesci.
III. Acusatoril sunt datorl a suferil, ca cartile Tunduare dela
Sambota-de-sus de sub Nril 183, 428 si 443 sa se rectifice
astfel, ca In acelea de proprietara stt se puna biserica gr. or. grecOsca
dela Santa Treime din cetatea intern& Brasov.
IV. Spesele procesuale sO sistOza In 'mod reciproc.

208
Motive.
Deciderea actiunif acusatorului si a contraactiunil acusatuluI
aterna dela resolvirea aceleT intrebari, ca Ore biserica dela
Sfanta Treime din cetatea interne Brasov formdza o biserica
curat de nationalitate greeds* sdu de caracter mist greco-roman?
La resolvirea acestei intrebari insa trebue, ca intentiunea fundatorilor
sa fie normative si aid este de mare insemnatate aceea,
a dintre credinciosii gr. or. de ce nasionalitate au fost aceia, carT
au intemeiat biserica.
Pentru-ca nuanta caracteristica proprie a bisericel gr. or. a
format-o in tot locul si totdduna autocefalia si particularismul,
care tinde a duce indeplinire ideea nationals atat in carmuirea
bisericel cat si In comunitatea bisericdsca si pentru carea credinciosil
aceleasl confesiuni se impreuna si dispreuna in biserica,
dupa nationalitatea lor. De aci urmdza, ca la cel de confesiunea
orientala nationalitatea cu confesiunea au fost si sunt astfel impreunate
la olalta, ca Serbul, Valahul si Grecul isi numesce biserica
si preotul seri de serbesca, romandsca. grecdsca.
Acdsta idea nationals bisericdsca, care a trait si traesce in
stnul bisericil ortodocse orientale, s'a validitat mai de curend si
in articolul -de lege IX din anul 1868, in care lege s'a incadrat
despartirea metropoliilor romans si serba, in urma careia s'au despartit
Romanil si Serbii de olalta in privinta bisericilor, earl mai
inainte le erau comune, si jurisdictiunea mitropoliel din Sibiu s'a
estins deja nu numal preste Muntele-Craiului, ci si asupra locuitorilor
romans de acolo incOce, pecand inainte de aceea capul
bisericesc comun dela Carlovit spre distingerea nationalitatii oredinciosilor
s'a numit de Patriorch al Serbilor si al Romani lor.
Acdsta inclinare de impreunare si despartire bisericdsca
dupa nationalitate sd pdte presupune si la aces credinciosi de
confesiunea gr. or., cars au fundat in anul 1786 biserica din cestiune,
si data este adevorat aceea ce sustin acusatiT, cumca fundatoriI
bisericel din cestiune dupa nationalitate au fost Greci,
trebue sa opinam cumca derisi1 au voit, sa infiinteze o blserica
de caracter national - grecesc. Acdsta trebue sa o presupunem
pang atuncl, pane and nu s6 va dovedi contrarul.
Er biserica improcesuata an edificat-o dupa specificatia din
1787 de sub R, a. S. p. si dupa Puncta Complanationis din 1788
de sub T. a. sdpte insi; Hagi Panaiot Nika, Eustatie Ghyoca,
Constantin I. (Koszta) Dsanliu, Dumitru Dima, Stefan Nicola,
Emanuil Kalfovici si Michail Kristof. La eel sdse dintal nationalitatea
grecdsca nu sufere indodla, si numal in privinta celul din
urma discuta acusatoril, cumca el nu e Grec, ci a fost Roman de
nationalitate. Dar anumitul Cristof Michail impreuna en ceTlaltY
fundatorl se marturisesc pe sine in tot locul, dar mai ales cu
contractul aparut In 1785 sub G. a. si in documentul de sub

209
T. a. de negutator grec, civis Graecus a fost mai de timpuriu
membru al CompanieT grecesc!, dupe, -cum mate, tabella aparuta
In 1777 sub Nr. 7, si Intro GrecT l'a numerat pe el si zelosul
protector al Romanilor episcopul- Adamovicl in decursul investigatiunif
(raportul de cercetare 9 cOle) alul Fronius, la care a servit
de basa representanta guverniala de sub Eee. Dar data documentul
de sub Bbb. s'ar si primi de o dovada neindoiOsa in acea
privintA, cum-ca Michail Kristof nu a fost sange grecesc,
atuncT eel 400 fl., cu car! a contribuit la fundarea bisericel fate,
de 13400 fl. ai celor 6 fundatorl, a caror nationalitate grecesca
nu se pOte trage la indoela se pot dice de o sum& disparenta.
Si in fine aceea e adeverat, cum-a, el pe timpul cladiriT biserich
a fost insufletit de acelasT stop si de acelasl spirit ca si ceilalt1
fundatorT, si Intre acestia maT ales cel mai darnic a fost Hagi
Nika Panaiot. Cu drept cuvent a putut decT dice rescriptul reg.
din 1796 Sept. 30-lea de sub E. e. Cum templum Graecorum
Coronensium ipsorum Graecorum sumptibus erectum sit." Biserica
din proces au cladit'o asa-dar barbatil greci, car! s'au marturisit
pre sine espres de atari si se p6te presupune cu astfel
de stop, ca aceea se, fie curat biserica nationala-grecesca.
Acosta presupunere este sprijinita si pe locul si imprejurarile
fundareT. Pe acel timp anume, a fost afara de fundatorT,
asedatI in Brasov Inca numerOse familil grecesc!, unde negutatont'
au fost cercetatl neintrerupt chiar si de Omen! familisti de
prin imperiul turcesc. Acolo in Brasov a fost o companie provoduta
cu privilegiu din partea principilor ardelent si a regilor
ungarT, care a avut de 150 de ant casa deosebita de rugaciune
si Inca a fost preot grecesc deosebit, si serviciul divin l'a avut
in limba grecesca. Casa acesta de rugaciuni a avut credinciosii
set,
cercetAtoril ei au fost si fundatorii, si s'a, dovedit de stremta
pentru ca se, cuprinda pe credinciosT. Pe acel timp an avut si
Valachil afara de Cetatea Brasovului bisericele for gr. or. intre
aceste bisericl era si o capela grecesca. Nationalitatea a format'o
pa acel timp un astfel de pareto despartitor, ca capela grecesca
si preotul e!, conform documentelor din proces, s'a numit grecesca
Or bisericile neunite din afara de cetate precum si preotil
s'au numit de Valach!, si preotul grecesc nici in cetatea intern&
nu li-a servit Romanilor, precum si servitorilor roman! afiatori
la Grec! In cele sfinte, ci in cas de lipsa, preotul roman din
cetatea esterna a venit in cetate la credinciosil roman!, si preo-
tul grecesc a mers afar& cetate la cresting greci, pentruca
-do
Parochia Graeca et Valachica -non localitatem, sed nationalitatem
respiciat" (X. pag. a 4. din cercetarea Contelu! Nercies cola a
31 din Cercetarea lul Fronius).
!II astfel de inprejurari s'a cladit biserica ca,para, si fate,
de acestea acusatoril ar fi dost datorT a dovedi aceea, cum-ca. fun-
14

210
datoril desbracandu-se de obiceiul secular, de organisatiunea bisericOsca
si de particularismul national, au voit s& inffinteze o
biserica micsta greco-romana, Or nu una curat grecOsca. Acusatorilor
insa nu le-a succes a dovedi acOsta, ca si partea cea maf
mare a documentelor, prin cart arata, istoria cladirif, vorbesce
in contra lor.
Lainte de tote aid trebue sä ne limpedim cu o asertiune
a acusatorilor, cu insemnatatea cuventuluf grec", care ocura de
atatea-orf in documentele oficiose din proces. Acusatoril sustin,
ca in Ardeal era obiceiul a da numirea de grec" la fiecare individ
de confesiunea gr. or. si la negutatorl, si ca, conform acesteia,
numele Grecil" in documentele de proces, n'a avut insemnatate
de nationalitate, ci une -orl a insemnat confesiunea, alte-orl
ocupatiunea negutatorOsca. Ins& acesta nu se pOte accepta.
Legislatiunea Ardealulul a numit si pe Romani si pe Grecf
dupa numele lor propriu, deosebindu-I totdOuna de olalta dupa
nationalitatea lor. Astfel in privinta Valachilor dispune din ap.
C. P. I. Sit. 8. 9. Pa III. Tit. 5. 53. P. V. Ed. 38. 43. apof Compilatele
P. 1. Tit. 1. 9. 10, P. III. Pit. 11. Face mentiune despre
art. de 1. VI din 1744. si pe Roman in mod consecvent in
tot locul 11 numesce Valach (Valachus si nic &iri Grec). Din potriva
despre Greci vorbesc Ap. C. P. III. Tit. 70 art 1. aid le dice
pe numele lor, deosebindu-f tot pe ef de catra cef laltf imigrag
veneticl din Turcia, cart asemenea se ocupau cu negotul, adeca
de catra Armeni, Ratf, Bulgarf. Nu maf putin art. de leg. 36
din 1791. si Ap. in C. P. I. Tit. 1, chiar si acolo, unde este vorba
de confesiune pe Romanil de aceeasi confesiune si pe Grecf Ii
numesce separat. (Ne intelegendu-so aid acei, earl sunt in
secta Valachilor sou a Grecilor, cart sunt suferitl numal pro ternpore
usque ad beneplacitum Principum et Regnicolarum.") Romanif
deosebitl de tot de Grecf ocura si in procesul de natura de drept
public, care a decurs inaintea adunarif Wei ardelene din 1811
pentru privilegiile Companielor grecescf ffind-ca acusatOre Companiile
grecesci din Sibiiu si Brasov, in contra natiunif sasesci
acusate, respective in contra oraselor acusate Sibiiul si Brasovul,
in care adunare s'a si hotarit aceea (ProtocOlele Dietel Ardealulul
din 1811, tot in acelea hotarirf de pe pag. 409 si urmatOrele: r.
al 7-lea. Ne dovedindu-so din partea acusatilor, cum-ca, in contra
pastrarif privilegiulul acusatorilor, in compania lor afara de eel
de nationalitatea lor, ar fi primit locuitorl valachf din Ardeal.) Si
In aceea-ce privesce documentele oficidse, insusf episcopul Adamoviol
so provOca la urmatOrele cuviinte din scriscirea de dania a
luf George Rakotzi din anul 1656 aflatOre la cdla a 10-a a raportulul
de investigare a luf Fronius. Eidem itaque Brancovits et Carrenth
universum Ecclesianum inter Graecos, Rascionos et Valachos
existentium Episcopatum dandum et conferendum." Ace last

211
episcop in decursul aceleeasi investigatiuni (cola a 8-a) esplica, ca
acel Grec, care a cump&rat casa, nu a putut sa fie mai mult
membru al companiel grecesci, ci s'a facut civis Graecus. Dar
si din numorOsele documente aratate In decursul procesulul se
vede Para Indo61A, ca, prin espresiunile elves Graeci- Biirger Griechen",
griechische Kaufleute an voit, s& arete totd6una nationalitatea
grec6sca,, in contract nu numal cu membriT Companiei grecescl,
ci chiar si cu Valachil cel de confes. gr. or. (Valachi,
Valachen.)
Astfel intre altele deja chiar si in contecstul petitiunii de
sub H. f. apgrute in 1786, insisi petentii au aflat de bine all
accentua nationalitatea for proprie deosebita, prin aceste cuvinte:
not negutatoril roman.T si grecl, in representanta Magistratulul
orasului Brasov din anal 1786 de sub L. a. s6 face deosebire
intre negutatoril greet si ceilalti cetAteni de confes. neunita (Valachi)
si intro negutAtori, pecand mAcelaril romani sunt insirati
deosebiti dupa, nume in conscriptia de sub P. a. din acelasi an
de catr& ceilalti conscrisi. Este dar chiar contrarul dela aceea,
cum-ca, in limba legislative, legislatura jurisdictional& a Adrealu-
lul Roman s'ar fi numit Ore-candva de Greci.
Trecend dar acuma la documentele de sub F. S., prin cari
se arata, istoria bisericel improcesuate, in aceste documente fundatoril
greci nicairl nu au dis, cum-ca el voesc o biserica micsta
greco-valacha. Asa ceva nu este dis nici prin un cuvent in contractele
de sub F. si G., prin cad s'au cumparat cele dou6 case
necesare pentru cladirea bisericel; Or originea petitiunilor de sub
H. si L este urmatOrea:
Patru insl dintre fundatori anume: Dsanliu, Dima, Mihail si
Stefan au petitionat In anal 1786 la Magistratul orasului dup&
concesiune pentru clAdirea bisericel, afa dar atund cand religiunea
gr. or. nu a fost recepta. Magistratul i-a respins cu aceea, ca
nu permite a se cl&di biserica, pe sama a patru familil, pot et
sa marga, §i la biserica gr. or. din afar& de Cetatea Brasovului
(Scheiu.) Au cautat darn, s& dee mai mult& ponderositate prin
multimea altora si au subscris si cu altif petitiunile de sub H. I.
a. subscrise si de el insist anume le-au subscris cu mai multi
insi de confesiunea gr. or., earl bask
lucru demn de notat n'au
cerut concesiunea pentru el, ci pentru col patru fundatori, cari
au petitionat dup& concesie si mar nainte; si el numai au spriginit
cererea fundatorilor, accentuand din partea tor, ca biserica
din Cetatea intern& va fi si spre folosul tor, binele for si comaditatea
tor, ca flind locuitori din Cetatea intern& si negutatori. Dar
cu tote acestea mai ales macelaril romanl subscrisi, nu au dis
altceva, decal atata, cumc& si el vor cerceta biserica, ce se va
cladi si sustin6pe cheltuelile fundatorilor greci, carea va fi folositOre
pentru fiecine, care ar voi sa se indrepta c&tr& Dumneda. cu
14*

212
rugaciuuT, si data acest interes spiritual l'ad recunoscut si fundatoril
greci si s'ai'l declarat de hotarig Intru promovarea lui; atunci
'tot atat de putin a servit Romani lor subscrisT ca isvor de drept
In privinta dreptuluT de membri la comunitatea bisericesca, precum
nu le-a putut servi soldatilor si servitorilor, a carer motiv
spiritual asemenea s'a adus inainte In cererT. Nu. se p6te deduce
nimie din Imprejurarea aceea, ea, subscrsil au inaintat aceste petitiunT
In limba romana, verosimil flind-ca Magistratul sasesc nu
intelegea limba grecesca, dar din imprejurarea aceea, ca densiT
In cererile for au declarat, el preotul grecesc aflator in serviciul
CompanieT trebue sustinut in serviciul seu, si nici nu au facut
amintire despre preotul roman, ma' lute se 'Dote deduce aceea
cum-ca, densii s'au gandit la biserica grecesca, ce avea sa se elldesca
in locul capeleT CompanieT. Si cum-ea fundatoriT si au subscris
petitiimile de sub H. si I. f. prin membril CompanieT' grecesel,
acesta o esplica relatiunile de drept public si privat de pe acel
timp pe temeiu], carora membrii CompanieT nu puteau fi posesori
de avere imobila, trebuiau sa iesa din sinul Companiel, indatarce
-i§i
procurau realitate imobila. In astfel de imprejurarT cu drept
cuvent s'ar'i putut teme fundatoril, ca eras' li se va nega concesiunea
de cladire.
Magistratul orasenesc, neprimind petiOunile scrise In limba
romana, subsemnatiT petitiunilor de sub H. si I. a. au dat o cerere
noua compusa In limba latina, din carea trebue sa accentuam
aid numaT aceea, cumca propriamente numaT aceia cer concesiunea
pentru cladirea bisericei, earl cumparand imobile all esit
din obligamentele Companiel; asa dar conform punetuluT 7 din
literile de privilegiu ale Marie' Tereziei aparute in anul 1777 sub
b. f. sunt GreeiT. Ceilalti subscrisi in acea petitiune latina de sub
H. f. numaT sprijinesc (sustinemus) cu numerul for si cu provecare
la militia si servitorimea romana petitiunea Greener. Astfel
a Inteles si Magistratul orasenesc petitiunea de sub K. a., and
Magistratul a asternut sub L. f. guvernulul reg. petitiunea tuturor
negutatorilor grecT (nu roman') pentru Inalta dispunere, de
unde tot aceiasi cerere s'a trimis inapol MagistratuluT sub M. f.
pentru ca sa o resolve in sfera luT de activitate eu acel adaus,
ca sä se aduca lucrul in curat, cum-ea, biserica, ce se va cladi
pe sema Grecilor (nu Romanilor) din spesele cui si din care fond
se va acoperi. In privinta acesta intemplandu-se procedura conform
dot. de sub. N. f. prin doe. de sub 0 s'a dispus conscrierea
sufletelor erasT cu scopul cladiril bisericei espres numal pe sem&
Grecilor, si data In urma acesteia s'at1 conscris eT 16 macelarT
roman' conform doe. de sub P. f., aceea s'a facut, de aceea flind-ca
s'a tintit la eladirea unei biseriel curat greceseT, si nu grecesca
§i romana; si Romanilor conscrisi li s'a dat dreptul nu pentru a
fi membri In comunitatea bisericesca si la proprietatea bisericeir

213
ci simplamente pentru-ca sa, cerceteze de cinste biserica grec6sca,
precum au dat fundatori1 greet acest drept si militiei si servitorimil
romane si negatatorilor greet streini.
Prin sentinta Magistatului de sub A. Qu. a. li s'a dat apoi
celor patru petenti negutAtori (greci) concesiunea pentru clgdirea
bisericel si s'a motivat cu aceea, cum-cg nimenea nu se va insarcina
prin cladire si sustinerea bisericel, si cum-a, la bisericg
vor umbla afar de militie si streini 245 de suflete (Zu diesem
Bethause sich haltende Familien and See len). Biserica s'a cladit
In urma acesteia in anul 1787 si dupg documentul de sub R. f.
a devenit : Templum civium Graccortem Cpronensium. Inscriptiunea,
pe care a purtat'o acea biserica, Inca, a esprimat propriamente
aceea : cum-cg biserica este deschisa pentru fie-care crestin de
confesia gr. or., Insg este proprietatea cetatenilor greci si a urmasilor
acOlora. (Haec sacra aedes SS. Trinitatis tempore Aug.
Imp. Iosephi II. anunente incl. Magistratu Coronensi, cunctis
quidem Orientalis ritus Graeci, praecipue vero Civibus modernis
ac eorum heredibus Graecis dicata, Anno 1787). Ac6sta inscriptiune
a fost spre greutatea numal a Companiel grecesci. In
fine documentul de sub S. a. nu tontine altceva, cleat investirea
nOuel bisericl cu 2 case cumparate pe basa contractelor de sub F. s. G.
Ac6sta este intr6ga istorie a cladirii bisericel, in decursul
careia nici- un singur dat acceptibil nu pledeza, pentru aceea,
cum -ca fundatoril greci pe spesele for au voit, sa infiinteze o
astfel de bisericg, in care dreptul de proprietate si de dispunere
sa fie comun Romanilor.
Faptg doveditg este aceea, cumca in capul Grecului Hagi
Nika Panaiot s'a conceput ideea dadiril bisericel si in el a afiat
acOsta idea si eel mai darnic intrupgtor. Despre el c,ic acusatoril
acum aceea, cum-cg el nu a voit sa edifice bisericg de nationalitate
grec6sca, ci bisericg de caracter general gr. or. fara, considerate
la nationalitate, si ac6sta vrea, s'o doved6scg cu acea
declaratiune aluf Panaiot, pe care a fanut-o In anul 1789 conform
doc. de sub H. f., cu ocasiunea investigatiunii- contelul Nemes.
Dar obiectul acelel Mvestigatiuni nu l'a format intrebarile
de c6rta, estate intre Greci si Romani, ci c6rta escata numal intre
cetatenil greci si intre compania grec6sca, MA, ca romanii sa E.
luat parte, asa dar numal intre Greci, si Intrebarea, ce i-a facut-o
contele Nemes lui Panaiot, nu a fost aceea, cum a voit, sa infiinteze
o biserica curat grec6sca soil amestecata, greco-romang,
ci restringendu-ne la cOrta din cestiune a fost aceea, cum-ca Ore
el a voit sa infiinteze pentru cetatenii greci biserica cea noun
cu eel 6000 de taleri, ce i-a dat pe soma Companiel grecesci
precum Compania o sistine acOsta, s611 precum a discutat'o
acesta cetatenii greet La acOsta Panaiot a respuns In mod
evasiv; cum-ca, el a voit sa edifice biserica pentru credinciosil

214
seT greci (fur die griechischen Religionsverwandten) adeca: deopotriva
pentru companistif greet si pentru cetatenil grecf. Er'
cum-ca Incat nu s'a Invoit Panaiot, sa &el o biserica comung
si Romani lor, despre ac6sta s'a esprimat el mar tarzin In petitiunile
si epistolele lul aparute prin anil 1793, 1794 si 1795 sub
Nr.-if 11-14, atuncl cand a voclut periclitat caracterul national
grecesc al bisericeT sale din partea EpiscopuluT valach prin preotul
valach si liturgia valachg:
La cladirea acesteT capele, unicul scop mi-a fost, ca Dumnecint
sa, se pr6mar6scg carat In limba grec6sca de cgtrg fill
tatalui men grec, sa fie dar' ac6sta carat bisericg grecescg. Acusatoril
asa darg nu se pot provoca la intentiunea primulul fundator
Panaiot.
Dar' acusatoriT nu se pot provoca nici la pactul de sub
T. a., care nu s'a Incheiat 'nitre Romani si Greet ci intre Compania
gr6cg si, Intro cetateniT grecT pe langg aprobarea EpiscopuluT
si, In vertutea caruia s'a Intemeiat in anul 1788 cea dintaT
comunitate biseric6sca din membriI Companiel grecescT si din
cetatenil greci fara de Romani.
Pactul acela Incredint.6zg publiculul grecesc administratiunea
bisericel si alegerea preotulul si a curatorilor, dand acelul
public numirea de: Graecorum communitas" 6r' despre romans,
ne facand amintire nicl cu un euvent. Dupg aceea apol s'a inchis
capela cea vechig a Companiel grecescl, preotul el Impreuna cu
adiutamentul si ornamentul el cu tot s'a mutat la biserica cea
noun, si astfel biserica cea noun a ocupat locul vecheT capele a
companiel, precum se recundsce ac6sta si In hotgrirea dietel
ardelene aparute din 2 Novembre 1792 si presentata In decursul
acestuT proces sub Nr. 53.
Din trite aceste, se vede, cum-ca, Romani' brasovenl
n'an
castigat dela fundatorl in nicl -o privintg drept la administrarea si
proprietatea bisericel cu para. Constituindu-se comunitatea cea
noun bisericesca, farg de Invoirea acestora, Romanii nu si-an
putut castiga la bisericg drepturl pe tale legalg. Dar' nu este
dovedit riicI cu celelalte documente produse, cum -ca Romani'
si-ar fi castigat asupra bisericiT din cestiune vr'un drept Orecare
dela comunitatea biseric6sca gr6cg, care document se refer&
6rgsf la administratia bisericeT, anume la inscriptia de pe frontul
bisericef , la alegerea si numirea curatorilor, mar departe la
alegerea de preot, la aplicarea unul preot roman si la cestiunea
de a se permite s6i1 a se opri tinerea liturgiel romane si 6rgsf
se referg la discutiunile decurse In timp de clecenil acusf Intro
cetateniI grecl si Compania grdcg, acusi Intre episcop si greci,
Or la certele dintre Romani' brasovenT si Greci nicl decum.
Inscriptiunea cea noun s'a dispus dela locurile mar Inalte
conform documentului de sub Aa. din 1792 la rugarea Companiel,

215
care a stgruit cu mare ardore pentru caracterul esclusiv national-grecesc
al bisericel si ascutisul aceleia a fost indreptat
numal in contra cetatenilor grecl, car' in inscriptiunea prima,
comunicatg mai sus, si-ail vklut esprimat dreptul for propriu
de proprietate, insa inscriptiunea cea noun nu a schimbat si
nicl nu a putut schimba nimic in caracterul national grecesc al
bisericil.
Singuri Grecil ail fost indreptatiti a alege preot si curators
la bisericg , chiar si conform ordinatiunilor curtil cancelariel
apgrute in 3 si 24 April 1800 sub K. k. si Nr. 31, si dkg ordinatiunea
de sub K. k., in contra punctulul 7 a epistolei de privilegiA
de sub Nr. 6, a si dat, far& privire la trecut si in mod
aceptional drept de alegere Romanilor primiti ca membri in cornpanie,
din acesta imprejurare acusatoril cu atat mai putin IV
pot forma argument acuma, cand Compania grkg de mult a
incetat de a mai esista, fiind-ca tot aceeasi ordinatiune provecandu-se
la ordinatiunea de sub Nr. 31 a enuntat, cum-cg Romanil,
earl nu s'au primit in Companie, si cars conform epistolel de privilegi
nici pe viitor nu se pot primi, n'at drept de alegere, 6r'
in ordinatiunea de sub Nr. 31 s'.a enuntat, cum-ca sustinerea
bisericel si administratia el, cu eschiderea Romanilor, compete
numal comunitatil bis. a grecilor. (Communitatem Graecam, cui
soli, non autem Valachis, conservatis et administratio huius templi
competit). Acesta a fost punctul de razim al comunitgtil bisericel
grecesci si legalitatea lui i-ail recunoscut'o ordinatiunile mai inalte
amintite, precum a recunoscut'o mai de timpuriu si guvernul
reg. ardelean, cand prin ordinatiunea sa din 1792 de sub Nr. 15,
a cerut, sa se fad, votisare, dacg voesc, sg mai in pe preotuL
roman s611. nu. La ac6sta votisare numal Grecil au luat parte si
maioritatea cea mare, conform documentului de sub 'Nr. 16 a
votat in contra tineril preotulul valach.
Liturgia romana nici nu a putut, sa ajunga la stabilitate,
dupg ce ,Grecil, conform documentulul de sub Nrul 9 nu ad
primit pactul de sub U. aparut in acest obiect, care a fost subscris
numal de Dsanliu si Panaiot si dupg ce ordinatiunea can
celariel din 1797 de sub Nr. 3057 (sub Nr. 22) a enuntat : cg
trebue sg ne abstinem dela ulteriorele dispositiunt apgrute in
acest obiect (penitus recedendum). Din documentele procesulul
preste tot se vede, cum-cg ccmunitatea biseric6sca nicl cand n'a
renuntat la caracterul national-grecesc al bisericel sale, pre care
Pa recunoscut deja in 1789 si contele Francisc Nemes, cand pre
basa invertigatiunif tinute de el, a opinat sa declare biserica
din cestiune conform doc. de sub X. de bisericg grec6scg, si pe
care a recunoscut-o si ordinatiunea mai inaltg din 1790 de sub
Z. f., in vreme-ce mai ales rescriptul reg. din 30 Septembre 1796
de sub E. e., a declarat de proprietate grec6scg, biserica °Mita

216
pe cheltuelile Grecilor a demandat, ca acea biserica, sä se lase la
dispositia Grecilor si in mod nefalsificabil a statorit caracterul
national-grecesc a acelei biserici.
Tot In astfel de inteles ati dispus mac tarzig si ordinatiunile
mai inalte din anil 1835, 1844 si 1846 (de sub Nr. 39-41).
Romanii brasoveni, dupa, 32 de ani de la esistenta bisericei
cu Vara, numai in angl 1820 at pasit pentru intaia data cu
pretentiuni, dar' Grecii ail protestat in contra lor si Romani' ail
fost respinsi prin ordinatiunea guverniala, din 10 Malt 1821 de
sub Nr. 2235, enuntandu-li-se, ca dupg ce Romanic at biserici in
afar de cetate, si frecgrilor pang atunci nu li se va pune cap6t,
pang cand in biserica Grecilor si preotul roman Indeplinesce
servitiul divin, 6r' biserica ziditg cu cheltu6la Grecilor e a Grecilor
si sustinerea si carmuirea aceleia nu-T privesce pe Romani, ci
numai pe Greet: biserica sa, se lash in posesiunea Grecilor, cu
totala escludere a influintei Romanilor, a preotului sM. capelanului
roman. (Nr. 35).
Ordinatiunile si dispositiunile aparute in anul 1857 si mac
in urma, fata de earl acusatif nice cand nu at renuntat la caracterul
national-grecesc al bisericei lor, in parte sunt provisorice,
in parte nu s'ag redicat In putere de drept si nu pot fi normative
pentru o sentinta. judiciala.
In_ ce privesce fundatiunile, apol acelea s'all inflintat tote
dupg opositia rescriptulul reg. din 1796 de sub E. e., -prin care
s'a statorit caracterul national grecesc- al bisericei pang prin
1854, dintre acele tundatiuni acusatoril n'az'i cerut nice -una in
petitiile lor, ca sa se desparta din averea fundationalg a bisericei
'sa le judece in forma de avere fundationalg separatg ca
s611 set
parte din avere, si dreptul de proprietate respective de dispunere
asupra lor conform intentiunil esprimate de cgtra, fundatorl,
compete bisericei cu Ora pe basa motivelor corespunclotOre
din sentinta opelatg a tablet; notificarn tot aid Inca in privinta
documentului de sub Iff., cum-ea la interpretarea literilor fundationale
ale principelul Brancovean de sub Nr. 26., pe presumptivul
stil
nepot nu l'a indreptatit nici legea nici insusi fundatorul.
Pe basa tuturor acestora in intelesul contra actiunil acusatilor
a trebuit, sa, se recunoscl caracterul national grecesc al
bisericeI dela Sf. Treime din cetatea interna Brasov, si in urma
acesteia a trebuit ca pe tale sententialg sa se stator6sca dreptul
esclusiv de proprietate a locuitorilor de conf. gr. or. si de natiune
gr6ca, , ca comunitate bisericescg din cetatea interna Brasov
asupra disei bisericl si asupra tuturor averilor bisericescl si fundational
e apartinotOre et; asceptiongrile acusatilor aduse sub
titlul de resjudecata si prescriptiunea, sa, resping pe basa motivaril
sentintei forulul judecatoresc al II-lea relativ la acOsta. De sine
se intelege de altmintrenea, cum-ca biserica si averea tin6tOre

217
de ea se va administra prin representanta comunitatii bisericei
grecescl in intelesul normativulul esistent si eorespundotor cu
intentiunea fundatorilor si pe langa tinerea in stima, a dreptulul
suprem de supraveghere, precum si pe Maga tinerea in stima
a dreptulul suprematiel bisericescl, ce se cuvine in afacerile spirituale
si disciplinare.
Acusatoril asa-darn at. fost totaliter respinsi si cu rugarea
for asternuta pe tale actionara pentru sustinerea liturgiel romane
si a pre.otului roman, pentru-ca comunitatea bisericesca de caracter
curat national grecesc nu se pate constringe, ca sa sufere
in biserica sa proprie a se sustine preot si liturgia in limbo
streina. Acesta urmeza de sine din punctul I. si II-lea al partif
ordinative de mai sus 'a sentintei actuale, astfel incat trebue
numai s6 facem ateng pe incusatori la acesta cerere, cari si in
apelatiunile for cer cu urgenta o dispositiune hotgritere in privinta
preotului roman si a liturgiel rom'ane.
De altmintrenea nu sufere indoela nicl aceea, cum-ca acusatorilor
To sta in libertate de a restitui biserica cu numirea
Adormirea," pe care conform Nr. 38 all cladit'o pe sema for in
anul 1832 pe langa concesiune mai inalta in cetatea interna
Brasov, dar pe care all parasit'o in anul 1866.
Acea ordinatiune a sentintel presente, conform careia averea
bisericesca si fundationala este a se lasa la dispositia comunitatii
bisericei grecescl si conform careia acusatorit sunt deobligati de
a se invoi cu rectificarea cartilor funduare, urmeza din eschisivut
drept de proprietate, ce s'a statorit pe sema comunitatii bisericei
grecescl.
Acusatoril si in apelatiunea for nega aceea, cum-ca acusatil
ar fi de nationalitate grecesca, cum-ca unora ca atari sub titlul
de nationalitate greca li s'ar compete esclusivul drept de proprietate
asupra bisericei si cumca ar pute, pe temeiul nationalitatii
Tor, sa formeze comunitate bisericesca curat grecesca.
La acesta se observa, cumca, si din protocolul luat de Consistorul
archidiecesan gr. or. din Sibiiu cu datul de 29 Ianuarie
1868 si adnexat la actiune sub Pp. se vede, ca in Brasov sunt
per eminentiam si credinciosi gr. or. de nationalitate greca-- (dup5,
acel protocol sunt 21 familil, 92 suflete). Pe acestia i-a citat in
proces. insisi acusatoril in persona presedintelui for Anastasie
Safrano, si acesti credinciosi gr. or. de nationalitate grecesca,
cart traesc in ceta tea interna si In In
a Brasovului ad
figurat
de acusati in procesul actual. interesul lor suna asa dark,
sentinta presenta si nu pOte fi vorba de persOnele lor, cart
se vor schimba sell de numerul Tor, care se va spori set. va
scade, pentru-ca urmeza din notiunea dreptulul de corporatiune,
cum-ca totalitatea credinciosilor aflatori in viata de confes. gr or.
si de nationalitate grecesca din Brasov formeza pentru present

218
si va forma si In viitor comunitatea bisericOscg dela biserica gr.
or. dela Sf. Treime din Cetatea interng Brasov, si acOsta comunitate
bisericescg, ca persona juridicg va trgi pana si in persona
locuitorulul celul din urmg gr. or. de nateionalitate grecOsca, din
Brasov.
Cheltuelile procesuale, avend considerare la impregiurarile
procesului, s'a aflat cu tale a se sista in mod reciproc.
Budapesta, Mait. 26 anul 1887.
Nr. 21612/1887.
Sentfntg.
Sentinta Curie) reg. ung. apgrute sub Nr. 1100 din 1887 se
inmanuOzg forma legalisata representantulul acusatorilor d-lui Imre
Hodossy si conform plunipotentei anecsate In copie legalisatg
la cererea acusatilor de sub Nr. 21 668/87 se imanu6z1 sentinta
representantulul acusatilor ales din not d-lui adv. Victor Rhorer,
tot asemenea se ordinOzg conform §. 187 al art. de lege 54 din
1868 a se retrimite documentele originale ale forurilor publice
la locurile for competente.
Budapesta, 30 Iunie 1887.
Sectiunea civilg a tribunalulul reg. din Budapesta.
Nr. 21612/1887. (L. S.) Szabo m. p.
presedinte suplin.
Domnuluf Imre Hodossy,
advocat in Budapesta,
95 a)
Pre'-onorate Domnule Protopresbitere!
La intrebarea din raportul PrO-on. D-Tale din 15 a curentel
Nr. 409 via a rOspunde: cg ordinul consistorial din 7 a curentel
Nr. 3625 B., incat privesce cultul dumnecTeesc si disciplina parochialg
la biserica Ste Treimi din cetatea Brasov, dupg apriata
Indrumare data fn acel ordin, este de a so publica si representante'
parochienilor grecI dela acea biserica chiar pentru a nu
se incerca vre-o schimbare in cele ale ritulul si preste tot ale
ordineT parochiale, fgrg prealabila aprobare a competente) superioritatif
bisericescI.
Sibiia, in 18 IuliU 1887.
Miron Romanul m. p.
Archiepiscop.

96 a)
An S. Hochwiirden Herrn Bartholomaus Bajulescu
219
provisorisch entsendeten Geist lichen an die griechischen Kirche
zur heiligen Dreifaltigkeit" in der inneren Stadt Kronstadt hier.
Seine k. und. k. apostolische Majestat, unser Allergnadigster
Konig Franz Josef I. hat in der, von dem damaligen Kronstadter
Obergespan Herrn Julius von Szentivanyi unterm 14. Marz 1881
unter Z1. 113/881 intimirten Allerhochsten Entschliessung d. d.
Wien 14. Februar 1881 anzuordnen geruht wortlich wie
folgt : (an. 94).
Zu Folge dieser rechtskraftigen richterlichen Entscheidungen
hat im Sinne des oben am Eingange wortgetreu wiedergegebenen
Wortlautes der Allerhochsten Entschliessung Sr. Majestat, unseres
Allergnadigsten Koniges, Ihre Anstellung als romanischer Geist,
licher an unserer griechischen Kirche zur heiligen Dreifaltigkeit",
welche von Anbeginn an einen bloss pro 'visorischen Charakter
trug, nunmehr aufzuhoren, sowie auch die Functionen der romanischen
Cantoren und des Chor's fortan zu entfallen haben werden.
In Gemassheit der vorausgeschickten Ausfarungen unter
Berufung auf die mit dem G. A. IX/868 im §. 9. uns gewahrleistete
Autonomie in der Erledigung unserer Kirchenangelegenheiten,
beehren wir uns, Euer Hochwiirden hiemit zu verstandigen,
dass wir Ihre, der Cantoren und des romanischen Kirchenchores
Funktion an und in unserer griechischen Kirche zur heiligen
Dreifaltigkeit" aufhoren zu sehen wiinschen.
Wir ersuchen Sie demnach achtungsvoll, Ihre, der Cantoren
und des romanischen Kirchenchores weitere Funktion bei uns
von heute an einzustellen.
Genehmigen Sie die Versicherung unserer vorziiglichen
Achtung, mit der wir zeichnen
Kronstadt, am 1. November 1887.
Die Kronstadter innerstadtische griechische Kirchengemeinde
zur heiligen Dreifaltikeit" durch die Curatoren :
Anastas I. Safrano.
Johann Paraskeva.
Const. Triandafilides.

220
Copia.
95 b)
Hochwiirdiges Protopresbyteralamt!
Wir haben die unterm 22. Juli 1. J. unter Nr. 405/887 uns
zugesendete geehrte Zuschrift, welche sich auf den hohen Er lass
des hochloblichen erzbischoflichen Consistoriums vom 7. Juli
I. J. Nr. 3625 beruft, erhalten.
Nach genommener Einsicht in dieselbe wiinschen wir, zur
Vermeidung von Irrungen Folgendes zu bemerken.
So wie wir bisher stets bemiiht gewesen sind, den Gesetzen
und den uns angehenden, d. h. uns rechtsgiltig verbindenden hohen
behordlichen Verordnungen Gehorsam zu erweisen und sie punktlich
zu befolgen, so werden wir auch nach diesem in dieser Gewohnheit
verharren.
Wir werden insbesondere, was das in dem uns vorliegenden
hohen erzbisch5fl. Consistorial-Erlasse zum Zielpunct genommene
Vermogen unserer griechischen Kirche zur heiligen Dreifaltigkeit"
anbelangt, uns stets genau innerhalb der Grenzen unserer durch
den hohen Landesgesetz-Artikel IX 868 (§. 9); sowie durch das
Urtheil der hohen k. Curie vom 26. Mai 1. J. Zhl. 1100 887 uns
gewahrleisteten Rechte, bewegen.
Allein was die in dem hochgeehrten Erlasse abermals
wiederkehrende irrige Voraussetzung, (welche iibrigens im directen
Gegensatze zu der in allen 3 Instanzen gleichmassig lautenden
richterlicken Entscheidung steht), anbelangt : als ob die Gemeindemitglieder
(Parochiani) und somit auch die Reprasentanten unserer
Pfarrgemeinde aus den Angehorigen zweier Nationalitaten, namlich
aus Griechen und Romanen bestanden, konnen wir nicht
umhin, these willkuhrliche und jetzt durch rechtskraftige richterliche
Entscheidungen als unstatthaft erklarte Annahme, ernst
zurfickweisen.
In Hinricht der anderen im vorliegenden Erlasse ausgesprochenen
Meinung aber, class nach den canonischen Institutionen
der im ungarischen Reiche anerkannteu gr. or. Kirche gar keine
Veranderungen in unserer heil. Dreifaltigkeitskirche in Betreff
dessen, was den Gottesdienst und die Parochialdisciplin anbelangt
ohne vorlauflge Genehmigung der competenten kirchlichen Oberhoheit
vorgenommen werden diirften, ergreifen wir gerne these
Gelegenheit zu erklaren, dass wir so wie bisher auch nach diesem
das dem hochwiirdigsten Herrn Erzbischof und Metropoliten in
spiritualibus et disciplinaribus" fiber unsere geistlichen zustehende
Aufsichtsrecht strenge beobachten und beobachten lassen werden.
Im Ubrigen jedoch stehen wir fest auf dem Boden des §. 9
des bereits citirten Gesetz-Artikels IX/868 und wir werden die
erst kiirzlich :

221
1. durch Urtheil des lobl. 'Kan. Budapester Gerichtshofes
vom 17. Juni 1886 Zhl. 16762.
2. durch Urtheil der hochlobl. kon. Gerichtstafel in Budapest
d. d. 11 November 1886 Zhl. 34315.
3. und endlich durch Urtheil der hohen kon. Curie d. d. 26.
Mai 1. J. Z. 1100 im Namen Seiner Majesteit des Konigs" fur uns
geschaffene Rechtsbasis in keiner Weise aufgeben oder verlassen.
Es sei uns zum Schlusse noch gestattet, der begriindeten
Hoffnung Ausdruck zu verleihen, dass wir die durch Landesgesetz
und rechtskraftiges richterliohes Urtheil uns garantirten Rechte
fortan ungestort und uneingeschrankt werden ausiiben konnen.
Wir bitten theses hochwiirdige gr. or. Erzpriesteramt I, diese
unsere Aeusserung im amtlichen Wege dem hochlOblichen gr. or
erzbischoflichen Consistorium zur Kenntniss zu bringen.
Kronstadt, 6/18 August 1887.
Die Curatoren der Kronstadter innerstadtischen griechischen
Kirche zur heiligen Dreifaltigkeit".
Anastas I. Safrano m. p.
Johann Paraskeva m. p.
Const. Triandafflides m. p.
Nr. 465 887.
Pentru conformitate cu originalul.
Brasov, in 14 August 1887.
Oficiul protopop. gr. or. al BrasovuluT I.
Joan Petricu m. p.
protop. ca adm.
96 a)
Copia. Nr 67/887.
Onorat Cdpitanat ord., nesc !
De 30 de and incoce fac servicii de preot la biserica SteT
TreiroT din Cetatea BrasovuluT, era dela anal 1868 Incece instalat
fiind de paroch roman la
numita biserica, am servit impreuna
cu preotul grecesc, Dositeiu Georgiu, tinOnd dupa, orenduela
Archiepiscopului din Sibiiti servitiul divin intr'o septemana cu
limba romanesca si in cealalta soptemana preotul greceso in
limba grecesca.
Conform acesteT ordine astadT, adeca in 5 Noemvre a. c.
la 3 Ore ar trebui sa-mI incep serviciul in limba romana. Fara
-a se fi luat vre-o dispositiune politica ma bisericesca CuratoriT
greci prin hartia 'lor cu datul de astadI me opresc de a-mi implini
datoria dicend, ca nu me admit In biserica.

222
Ea privesc In ac6sta procedere o oprire nelegala si pentru
a put6 sustin6 Status quo, m6 rog de Onoratul Capitanat orasenesc,
sa dinevo6sca a -mi da asistenta, ca sa mi s6 inlesneisca
implinirea datorii mele, adeca: tinerea serviciulul divin la biserica
Sf. Treimi din Cetatea interna a Brasovului.
Sum al Onoratului Capitanat orasenesc cu 'WA stima
Brasov, 5 Nov. s. n. 1887.
Bart. Baiulescu,
paroch gr. or. in Cetate.
Copia. Zhl. 6548/887.
33esolleid.
Dem instehenden Gesuche urn polizeiliche Assistenz zum
Zwecke der Ermoglichung einer Abhaltung des Gottesdienstes in
der griechischen Kirche der inneren Stadt kann nicht Folge
gegeben werde , der die Stadthauptmannschaft nicht berechtigt
ist, in einer Angelegenheit , welche bereits durch gerichtliches
Urtheil entschieden ist, ohne Requisition des kompetenten Gehates
zu intreveniren, wovon der Herr Gesuchsteller hiermit in
Kenntniss gesetzt wird.
Kronstadt, den 5-ten Nov. 1887.
Die Stadthauptmannschaft
Hiemesch m. p.
Stadthauptmann.
Sr. Hochwiirden
Herrn Bartholomaus Baiulescu,
griech. or. Pfarrer.
Hier.
96 15)
460.-1887 6vi iigyszam.
Ta,n.lasitvan.y.
En Maager J6zsef brass6i kiralyi kozjegyzd ezennel tanusitom,
hogy Baiulescu Bertalan ur gorok keleti roman 1e1k6sz 6s brass&
lakos megkeres6se folytan nevezett 1e1k6sz ur 6s az -eldttem szem6lyen
Strevoiu Miklos ur hites tigyv6d 6s Petrescu Petra p6nzintezeti
fop6nztarnak ur jelenl6tiikben Parascheva Janos 6s
Triandafilides mindketten a brass6i belvarosi gorok egyhaz gondnokai
6s brass6i lak6sokkal helytt Brass6ban a 16piaczon 34 hazszam
alatti udvarban 16vd gorok keleti a Szentharomsagahoz
czimzett templom fdajt6ja kozeleben a mai aldlirt napon d6lutani
harom 6rakor a kovetkezd nyilatkozatot :

223
,,Nach dem in der Kirche zur heiligen Dreifaltigkeit in
der inners Stadt Kronstadt seit dem Jahre tausend achthundert
achtundsechszig in Folge der erflossenen Consistorial-
Verordnungen abwechselnd eine Woche in roraanischer und
eine Woche in griechischer Sprache der Gottesdienst bis
,jetzt ununterbrochen celebrirt wurde, nachdem mit dem
heutigen Tage das ist Samstag den fiinften November 1887,
3 Uhr Nachmittags nach dem bis jetzt bestandenen Usus
die Woche des romanischen Gottesdienstes beginnt, so ersuche
ich die Herrn Kirchen-Curatoren Herrn Johann Parascheva
und Herrn Constantin Triandafilides zur Abhaltung
der heutigen Abendandacht und zur Fortsetzung des Gottesdienstes
nach bisherigen Usus mir den Kirchenschhissel auszufolgen,
riicksichtlich mir die griechische orientalische Kirche
zur heiligen Dreifaltigkeit in der inneren Stadt Kronstadt
)7
zu dem oben gedachten Zwecke, das ist zur Austibung meiner
geistlichen Funktionen often zur Verftigung zu stellen.
Rlö szOval kozolte 6s hogy erre Parascheva Janos ur,
Triandafilides Constantin ur helyes16se mellett a fennt nevezettek
es az idokozben oda 6rkezett Sterian George 6s Budnar Zosim
roman egyhazi kantorok 6s brassOi lakosok jelenl6takben a kovetkezei
vallaszt adta; 6s pedig azon kijelent6ssel, hogy ezen vallasznak
a tanusitvanyba val6 felv6tel6be beleegyezik :
Wir erklaren auf obige Aufforderung , dass wir auf
Grund des vom koniglichen obersten Gerichtshofe als letzter
Instanz in unserem Rechtsstreite mit der romanischen Kirchengemeinde
in Kronstadt erflossenen rechtskraftigen Urteiles,
mittest welches das Eigentum an dieser Kirche und deren
Vermogen auschliesslich der griechisch nationalen Kirchengemeinde
in Kronstadt endgiltig zugesprochen wurde, dem
,Herrn romanischen Pfarrer Bartolomaus Baiulescu die Ausfolgung
der Kirchenschliissel behufs Eintrittes in dieselbe
verweigern und es sowohl jetzt, als auch in Zukunft nicht
gestatten werden , dass in unserer griechisch nationalen
Kirche ein Gottesdienst durch einen nicht griechischen
Pfarrer und in einer nicht griechischen Sprache abgehalten,
oder eine sonstige geistliche Funktion vorgenommen wurde.
Kelt BrassOban ezernyolczszaznyolczvanhetedik 6vi november
h6 otodik napjan.
Dijjegyz6k: (L. S.) Maager Jozsef,
idtiszerinti munkadij kir. kozjegyz6.
4 orara . . 8 frt. kr.
irdsdij . . . 80
tay. dij. . . 1
,,
b6lyeg .
. . 50 ,
Osszesen 10 frt. 30 kr.

224
97.
Estras
din protocolul luat in sedinta ComitetuluY parochial la
1/13 Septemvre 1892.
Nr. 49. So presentO,za sentinta CurieT regie din Budapesta
cu datul 5 Julie Nr. 4390 adusa in procesul Grecilor contra Romanilor
din Brasov-cetate pentru pretensia de 11,989 fl. 12 cr.
v. a., suma, care s'a tost platit functionarilor bisericescl romani
dela anul 1881 p'ana la Octomvre 1887 din cutia bisericii Sf.
Treinit din Cetatea Brasovului. Pre langa suma de sus sO osendesce
comuna romaria, sa platOsca si interesele el In suma de
1878 fl. v. a. Spesele procesuale de 300 fl. si ale intabularil de
48 fl. la olalta 14,215 fl. 92 cr. v. a.
Comitetul parochial autorisdza Epitropia parochial, sl plO,tesca
suma de 14,215 fl. 92 cr.
Suma de sus sO decide a sO Ina imprumut dela fundatiunea
Jugaiana cu 50/0 pre langa. obligatiune in tOtO, regula.
Platindu-s6 acea suma, sa fie rugat D-1 notar Petru Nemes
sa, faca pasil necesarl, pentru destabularea pretensieI de sus de
pe realitatile parochial.
D. u. s.
Comitctul parochial.
98.
Mstr as
din prqtocolul SinoduluT parochial estraordinar gr. or. din Cetatea
Brasovului tinut in 15/27 Noemvre 1887 sub presidiul ordinar.
Nr. II. Prin sentinta Curiel regie din 26 Mail Nr. 1100/887
esita in procesul purtat de catra Romanii si GreciT tiitorl de
biserica Sf. Treiml din Cetatea Brasovulul, pentru a fi recunoscutI
de membri aT bisericiT, au fost respinsl si cu petitul lor, ccl
biserica Sf. Treiml s'a recunoscut de national grecOsca.
In urma acesteT sentinte parochienil romanI ail ajuns in
trista positiune, sa perda si dreptul de a folosi ]imba ]or In biserica
Sf. Treiml, care s'a folosit dela anul 1787 pan& la anul
1818 si dela 1857 pang la Oct. 1887, cand Curatoril greeT ail
oprit pe preotul roman, sa indeplin6sca functiunile bisericescl fara
sa alba vre-o hotarire dela autoritatile bisericescl, Ora la cerere
Politia orasuluI de a sprijini ordinea, a declarat: ca nu e competenta
a sO amesteca. Astfel hotaririle canonice ale Verb.
Consitor NriT 85/868 si 647/869, prin earl s'afi reintrupat Romanii
gr. or. din Brasov-Cetate la Sf. Treime, nu sO 'mg coesidera.

225
Spre a sO delgtura volnicia si anarchia in cele rituale bisericescl,
Ven. Consistoriu la 19/31 Iu lie Nr. 3861/887 a luat urmatorul
conclus: Fara o prealabila hotgrire a SuperioritatiT bisericescl
nu sG pOte face in cele rituale interne ale bisericil Sf. Treimi
nicI -o schimbare". Acest conclus nu se considers. Astfel crestinii
romani gr. or. sufer gretl in lipsele for sufietescf: Sf. liturgie si
Sf. taine nu sO pot sOversi; si durnnecleOsca slujbg nu o pot
asculta.
Nr. VII. Propunerea I-a a Comitetului de a sO aproba pasil
%cut' de Comitet prin o petitia cgtra Escelentia Sa Metropolitul
nostru, cerGnd a se sustine limba romans in biserica Sf. Treimi
si a sO opri preotul grecesc de a sluji in sOptOmana preotului
romanesc. Sinodul aprOba.
Nr. X. D-nul Simeon Damian, din motivul, ca positiunea in
care au devenit Romanii gr. or. din Brasov-cetate e nesuportabila,
cad nu sES pot folosi de cele religiOse, propune si Sinodul decide:
Comitetul parochial so insarcinOza a trimite o deputatiune
de dot membri pe spesele for la Siblitl, ca sä dea Escelentiei
Sale Metropolitului nostru si Ven. Consistork lmuriri, zorind petitiunea,
ce so va Inainta de acest Sinod parochial.
D. u. s.
B. Baiulescu m. p. Nicolae Piltia m. p.
preyed. notar.
S'a verificat In 18/30 Noemvre 1887.
George B. Pop m. p. Nicolae T. Ciurcu m. p.
99.
In sedinta Comitetulul parochial din 13/25 Februar 1888
s'a cetit depesa Escelentiei Sale Metropolitului nostru de cuprinsul
urmgtor :
Face-ti cu binecuventarea mea stintirea apel si punerea
antemisulul cat mac simplu, apoi folositi capela din cimiter pentru
oficiele sacre". Miron Romanul.
Comitetul hotaresce, fac8ndu-se cele indatorate In depesa
ArchiepiscopuluT nostru, dumineca 14/26 Februare 1888 sa se
Inc6pa a sO in serviciul divin in capela din cimiterul din
GrOveri.
100.
=str as
din protocolul SinoduluT 'parochial tinut in 28 Februarie 1888
sub presidiul ordinar.
Nr. 9. Considerand, cg dupa patru lunI de clile Inca nu a
primit Comitetul nice -o resolutiune la petitiunile Inaintate pentru
15

226
re'ntroducerea serviciulul divin in limba romandsca in biserica
Sf. Treiml, considerand, ca Escelentia Sa Metropolitul nostru Miron
Romanul a orenduit a-se in pentru Romanii gr. or. serviciul
divin in capela cimiteriulul din Groverl, care nu corespunde unel
bisericl; considerand, ca casele parochiale Nr. 558 din Tergul-
graului fiind vechl, s'at
derapanat si nu aduc chiriele corespun-
clatOre, Comitetul propune si Sinodul dupa o desbatere seriOsa
decide :
a) Sinodul parochial autoris6za pe Comitetul parochial, sa faca
colecte intre RomaniI gr. or. din Brasov, pentru zidirea unel
bisericl romane gr. or. din Brasov in cetatea Intern a Brasovulul
dupa dorinta fundatorilor.
Sa se clad6sca o biserica romana gr. or. in Tergul-grauluT
si tot odata sa se rezidOsca casa parochiala".
b) Sinodul autoris6za Comitetul parochial, sa faca planurile
si devisele necesarif pentru cladirea bisericel si a easel parochiale
Nr. 558, pe earl sa le puny la timpul set Sinodului spre aprobare.
D. u. s.
B. Baiulescu m. p., Nicolau Piltia m. p.,
presedinte. notar.
S'a verificat prin
loan T. Popovici m. p. N. Petra Petrescu m. p.
Vecil anecsa 54.
101.
102.
Extras
Din protocolul Sinodulul parochial tinut in 6. Februare 1894
sub presidiul ordinar Nr. 8. Comisiunea recomanda propunereua
3-a a Comitetulul si Sinodul decide: Comitetul pentru cele 2700
banii fondulul zidiril bisericl este imputernicit, sa contracteze un
imprumut hipotecar de doue-ded-si-cincl de mil fiorinl v. a. dela
Sparcassa BrasovuluI Intabulat pe casele parochiale Nr. 5 (558 v.).
B. Baiulescu m. p.
pres.
D. u. s.
Nicolau Piltia m. p.
notar.
S'a verificat in 11. Faur 1894 pin
P. Nemes m. p. Nicolau Strevoiu m. p.
Aprobarea acestul conclus se vede In anecsa 108.

227
103.
=auras
din protocolul Sinodulul parochial tinut in 21 Februarie 1893. sub
presidiul ordinar.
Nr. 9. Sinodul primesce propunerea Comitetulul si decide:
a sO primi planul si preliminarul de spese propus de Comitet si
facut de architectul G. Bruss, pentru zidirea unel biserici romane
gr. or. cu turnul in* fruntea easel si a pietel Cetatil Brasovului,
dupa, modelul bisericil grecesci din Viena, impreuna cu rezidirea
caselor parochiale Nr. 5. not, 558 vechit.
Devise le pentru cladirea bisericel 16,260.75 fl.
si pentru cladirea easel parochiale 30,488.37
si a easel din fundul curtil 4,509.81 fl.
Suma totala 51,259.48 fl.
Se imputernicesceComitetul parochial a face pasii prescrist
spre a castiga licenta de zidire dela Autoritatile bisericescl si
politice.
Dobendind licenta de zidire si ayend sumele preliminate, se
autorisOza Comitetul a incepe insasi zidirea, intelegendu-s6 mai intait
cu chiriasii caselor, cart vor avO contract si pe anil viitorl a-le
folosi. Colecta pentru zidirea bisericil sa se continue.
B. Baiulescu m. p.
pres.
D. u s.
Nicolau Piltia m. p.
notar.
So verifica:
N. Strevoiu m. p. Lazar Nastasi m. p.
Planurile si devisele bisericil si ale easel parochiale le-a probat
yen. Consistor sub Nr. 3818-1894 Epitr. si Inc. Magistrat sub
Nr. 1769-1894.
Estras
din protocolul Sinodulul parochial tinut in 6 Februare 1894 sub
presidiul ordinar.
Nr. 8. La propunerea Comisiunil Sinodul decide: Comitetul
este imputernicit , sä contracteze un imprumut hip otecar Cu.
amortisatiune de 25000 ft. dela un institut de bard elocati pe
casele parochiale Nr. 5. (558 v.).
B. Baiulescu m. p.
pres.
P. Nemec m. p.
D. u s.
S'a verificat:
fl.
Nicolae Piltia m. p.
notar.
Nicolae Strdvoiu m. p.
15*

228
104.
APE 2-
Pe la finitul secululuT trecut, pe timpul stapiniril liberaluluf
0 iubitorului de dreptate losif I1 -lea, mai multi crestinT ortodocsi
romani si greci, cetatenT si locuitorl in cetatea intern& a BrasovuluT,
dupg multe lupte, ridicarg In numita cetate o biserica ortodocsa
pentru tot! cresting ortodocsi, Para deosebire de nationalitate,
in spetial pentru R-omanT si G-reci, sub numele; Biserica
Sfintel Treimi".
Zidirea biserici se terming In anul 1788. Serviciul divin
se celebra alternativ, in limba roman& si grecg, pang atuncI,
pang cand se primira, In smut acestel bisericl si companistil greet
In cetatea Brasovului se afla pe atuncI, afarg de cetatenT
ortodocsi indigenT, si asa numita companig privilegiata grecescg,
aT carei membri nu era cetatenT aT statulul austro-ungar, ci
suditT otomanT de legea ortodocsa, carT Inca, din seculul at XVI-lea
castigara unele privilegil pentru purtarea negotuluT levantin si
aveat in cetatea interng a BrasovuluT, lute() cladire privata, o
mica, casa de rugaciune.
Din ordin maT malt acestg casa de rugaciune a companistilor
fii casatg, erg membrii ei fur incorporap la nog -infiinfata
biserica a cetdfenilor. Intrand companistg in biserica cetatenilor,
la a cal-el Infiintare eT nu deduserei nisi -un ban, nu se multamira,
a fi egal-Indreptatit1 cu cetatenT, de carT si pentru carT se infiintase
biserica, ci pretinserg esclusivul drept de disposifiune asupra
bisericii fi asupra afacerilor bisericesct, motivand acesta, nedrepta,
si absurd& pretensiune cu aceea, ca numai et sent privilegicifi 0,
ca numai el aI fost kind atunci en drept de a aye bisericd sod casa
de rugaciune in cetatea interns a Bra. vului. Totdeodata, pretindeat
companistiT cu staruinta eschiderea Umbel romane din biserial.
DeOrece fundatoriT bisericel, in parte mare Romani, voiat cu orTce
pret a pastra limba romans in biserica, se Incinse Intre cele
dote partide, carT din cetatenT si companisti se transformara.
acum in partida romang si greca, un proces, care a durat, cu
putine Intreruperi, un secul intreg, adeca dela 1788 pang la 1887.
Anchete presto anchete urmarg.
DeOre-ce inainte_ de anul 1848 biserica ortodocsg romans.
din Transilvania nu era egal-Indreptatita, cu celelalte bisericl,
ci numai suferitg; de aceea tote anchetele se faceat de autoritatile
statulul; ele aduceat si hotgrirT In acesta afacere curat bisericesca.
Aceste hotarirT se perondara aprOpe un secul, dand
drept cand Romani lor cand Grecilor.
La anul 1868 biserica ortodocsg roman& din Transilvania
fit recunoscutg prin lege de egal-indreptatitg si autonOrng. Rornanil
din cetatea BrasovuluT nu Intarziara, de a cere dela organele

229
bisericel autonOme, s& resolveze chestia for biseric6scO. Acesta
se si intempla printr'o hotarire a Consistoriului-archiepiscopesc
din Sibiitl. Pe basa CanOnelor si a actelor fundationale biserica Sf.
Treiml a fost declarata de romanescd-grecesed, cu limba de serviciu
romdnescd *.i greased. Biserica si averea el a fost incredintat&
crestinilor romani si greci, ca sä o administreze pe basa principiulul
de paritate.
Acum incepurti, protestele si recursele Grecilor Ia ministeriul
unguresc de culte, dupa cart urmara anchete preste anchete si
ordinatiunl peste ordinatiuni, pana-ce in fine la anul 1880 printr'un
rescript regesc se regula, chestiunea bisericel in mod provisoriu
astfe], ea, limba romdnesca fu admisa in biserica Sf. Treimi
ca egal-indreptatitd cu cea grec6scd, 6r6, administratiunea averil
bisericescl se increclintO unel comisiuni compuse din Romani
si Greci.
Resolvirea definitiva fiz reservata unel hotariri ulteriore judecOtoresci.
Spre acest stop fit adus in anul 1881 un articul de
lege, prin care resolvirea aceste cestiuni curat bisericescl se avis6za
tribunalelor. in anul 1882 s'a esoperat dela Maiestatea Sa Imp6ratul
si Regele un rescript, prin care se dispune, ca afacerea
nOstr& biseric6sc& s6, fie judecata de tribunalul din Budapesta.
in fine ministrul unguresc de culte si instructiune publica, prin
ordinatiunea sa din acelasi an, dispune, ca Romanif ortodocsi
dela biserica Sf. Treimi din cetatea Brasovului, earl nu cereail
schimbarea situatiunil create prin Inaltul rescript regesc, in termin
de 6 Zuni sit incepd procesul pe tale judeditorescd pentru comproprietate
la numita biseric& si Ia averea ei, find-ca la din contra
atat biserica cat si averea ei va fi predata esclusiv In posesiunea
Grecilor.
Prin ac6sta ordinatiune ministerial& Romanil ail fost pull
in dilema, ca seal sa, Inc6pa, proces In contra Grecilor, s611 sa
resigneze la dreptul for la acea biserica.
RomOnii ortodocsi din Cetatea Brasovului, pe deoparte nevoind,
ca biserica si averea ei sa intro in esclusiva posesiune a
Grecilor, 6ra, pe de an& parte basati pe dreptatea cause!, se resolvara
a incepe procesul in contra Grecilor.
Dar decepfiunea for fit amarei! Desi in decimal procesului
prin acte autentice era constatat ne-indoielnic, ca biserica din
chestiune fu infiintat& de Romani si de Greci pentru Romdnii yii
Grecii ortodoc#, totust .Romdnii in tote trei instanfele furd resping
cu cererea for de a fi admit ca membri al bisericel Sf. Treimi
6ra, biserica a fost declarata prin sentinfele judeditoresci in mod definitiv
de bisericii nacional&grecescd, va sO clicti, de proprietate
esclusiv& a acelor cateva familil grecesci, ce se afiall. in Brasov.
Prin aceste sentinte a fost declarata, de avere ,,nationala-grec6scO"
si donatiunea fericitulul principe roman Grigorie Basarab de

230
Brancovean in pret de preste treT sute de mil florin', lasata in
administratiunea acesteT bisericl spre scopurl culturale si umanitare
pentru tog crestiniT din Brasov, farg deosebire de nAionalitate.
Prin acOsta resolvire atat de neasteptata a causer nOstre
bisericesci Comuna romana biseric6sca a primit o loviturd Brea,
loviturd de m6rte. Acea Comuna romang biseric6sca odata Inforitore,
care o parte insemnata din averea sa a jertfit'o pentru
infiintarea gimnasiuluT si a celorlalte sc6le romanesci din Brasov,
bra cealalta parte de avere a fost inghitita de cheltuelile cele
marl ale unul proces atat de lung si costisitor ; acea comung
romana nu are biserica, nu are avere si este in primejdie de a
apune cu totul.
Ea de sine nu se mar pate ridica la positiunea, ce-I compete.
Membril el, in parte mare comerciang, prin resboiul vamal si in
consecventa prin ruinarea negotului din Brasov odata Infloritor,
sunt redusT in averea lor. Cu tOte acestea, pentru all Inflinta
o biserica dOmna pentru un oras ca Brasovul, Romani din Cetatea
Brasovului n'au fost nepesatorT, ci ei ail colectat Intro sine o
sums Ore-care destul de considerabila pentru imprejurarile for de
asta41, insa, cu mult pr6- mica, pentru a cor6spunde scopuluT.
In ac6sta trista, chiar desperata situatiune, apelam la bunul simt
si la generositatea connationalilor si coreligionalilor nostri din
tOte partile pentru ajut6re, av'end voe dela Ven. Consistoriil archidiecesan
Nr. 3444 a. c. (1889).
Avem mare lipsa de ajutor si Inca de insemnat ajutor.
Sa nu se trOca cu vederea, ca biserica romana din Ungaria
are cu totul alta insemnatate decat in alto part', de Ere -ce la
noT biserica este singurul teren legal pentru desvoltare in viata
nationals roman6sca ; Or in spetial Comuna romana bisericOsca
din Cetatea BrasovuluT, dupa asedamintele bisericei nOstre constitutionale,
este chemata a administra gimnasiul, scOlele reale
si comerciale. Comuna bisericesca fara biserica nu pOte esista.
DesfiinOrea comunel bisericescl ar fi o adevorata calamitate
pentru cultura poporulul nostru din Brasov.
Pentru ajutOre sunt rugag tog amicii inaintaril culturiI
romanesci.
Ne rugam ca contribuirile sa se adreseze presedintelul Comitetulul
parochial, Parintelui B. Baiulescu in Brasov.
Brasov, 15/27 Maiil 1889.
Comitetul parochial roman ortodocs din Cetatea Brafovutui :
Bartolomehl Baiulescu, m. p. Petru Nemes, m. p.
presedinte.
Nicolae T. Ciurcu, m. p. Nicolae Strevoiti, m. p.

I. G. loan, m. p.
Dimitrie Stanescu, m. p.
Diamandi I. Manole, m. p.
Constantin I. Poppasu, m. p.
George B. Popp, m. p.
Petra Petrescu, m. p.
Simeon Damian, m. p.
Ioan Popea, m. p.
Petrache M. Zanescu, m. p.
Nicolae Pi Ilia, m. p.
notar.
105.
=str as
din raportul Comitetuluf parochial despre afacerile bisericescl
din anul 1892.
2. Ceea-ce privesce prima datorie a parochial: Cultivarea si
inaintarea religiositgtii intre membril parochial, Comitetul trebue
sa, traga atentiunea Sinodulul parochial, ca ac6sta nu este cum
ar trebui sg, fie. Causa este lipsa unef bisericl parochiale in internul
parochiel. La capela din cimiter, care s6 folosesce provisoriu
pentru cele religiose parochienil, nu vor a sOversi cununiT,
boteze si serviciul divin, fiind in departare, pe timp nefavorabil
este de putinl parochienT cercetata. Astfel eT s6 deprind a nu
cerceta biserica, prin ceea-ce religiositatea decresce. Altfel chemarea
densilor, dupa positia for este, sa fie in cele religiOse esemplu
poporulul de jos.
Din colecta indatorata de Sinod a se face pentru zidirea
unef bisericf romane gr. or. in central Brasovului at intrat la
Comitet 10,027 fl. 56 cr. Subscrierile parochienilor pentru zidirea
unef biserici arata suma de 26,800 fl.
Din cele premise resulta, ca cestiunea principiala, cu care
s'a ocupat Comitetul in decursul anulul, a, fost zidirea unef bisefief
parochiale in internul Cetatil Brasovuluf. Ac6sta bisericg nu
e reclamata numaT de interesele marl' religiOse, ci si de demnitatea
Comunel nostre bisericescl si de interesele scOlelor centrale
romane gr. or.
Arend in vedere apelurile adresate aka, bunil Romani din
tote partile si colectele acute este urgent reclamata zidirea el.
Atat zidirea bisericii, cat si rezidirea caselor parochiale darimate
reclama imperativ a se lua un conclus.
Brasov, 12 Februarie 1893.
Comitetul parochial.
231

232
ZI. 1769/894.
106.
Erkenntniss.
Von Site des Kronstadter Stadtmagistrates als Baubehorde
wird der gr. or. Kirchengemeinde der innern Stadt, welche an
Ste lle der baufalligen und feuergefahrlichen Realitaten sub Nr. 5
auf der Kornzeile ein Pfarrhaus, eine Kirche und ein Wohngebaude
aus solidem Ziegelmaterial mit feuersicherer Eindeckung
laut den vorgelegten Bauplanen zu erbauen beabsichtigt, auf
Grund der am 1. Februar 1. J. an Ort und Ste lle vorgenommenen
baucommissionellen Verhandlung und des abgegebenen Commissions-Gutachtens,
die Bewillligung zu dieser Baufiihrung unter
nachstehenden Bedingungen erteilt und zwar :
I. Dort, wo gegen die Nachbarn gemeinschaftliche Mauern
sind, miissen eigene Mauern aufgefahrt werden.
II. Die Interessen der Nachbarn sind strenge zu wahren.
III. Die Bestimmungen der Bauordnung, insbesondere betreff
Abreissen der Gebaude, Ablagerung der Materialien, Schutz vor
Belastigung durch Mauerschutt u. s. w. sind genau zu beachten.
IV. Nach Vollendung des Baues jedoch vor Beniitzung desselben
ist hieramts die Anzeige behufs amtlicher Revision zu
erstatten.
V. Diese Baubewilligung erlischt nach Verlauf von zwei
Jahren.
VI. Sind die folgenden besonderen Bedingungen genau zu
erfullen u. z.
A. Betreff des Pfarrhauses.
1. Als Baulinie ist die gerade Verbindungslinie zwischen
der rechten Ecke des Hauses Nr. 6 und der linken Ecke des
Hauses Nr. 4 beizubehalten.
2. Der durch das Portal von Maximum 1 m. Breite einzunehmende
Strassengrund ist mit 5 fl. per 1 0 m. an die Stadtcommune
zu bezahlen.
3. Sind die Nachbarmauern zu ebener Erde, welche als
Widerlage der Traversenplatzl dienen, 11/2 Ziegel dick herzustellen.
4. Ist die Senkgrube vollkommen wasserdicht, in einer Entfernung
von 1 m. von der Nachbargrenze auszufahren.
5. Sind bei den Feuer- und G-iebelmauern Verstarkungspfeiler
herzustellen.

233
6. 1st die Resistenzrechnung fiber die den Thurm tragenden
Traversen vor Ausfiihrung des Baues beizubringen.
B. Betreff der Kirche.
1. 1st der statische Nachweis beziiglich der Widerstandsfahigkeit
der Umfassungsmauer gegen Umsturz, der Tragfahigkeit
der Gewolbe, der eisernen Sau len, der Galleriedecken, sowie der
den Thurm tragenden Traversen noch vor Ausfuhrung des Baues
beizubringen.
C. Betreff des riickwartigen Wohnhauses.
1. Sind die Stiegenhausmauern 11/2 Ziegel click auszufuhren.
Endlich darf das Zifferblatt am Pfarrhause nur dann ausgefithrt
werden, wenn auch eine Uhr hergestellt wird, and ist
die Verwendung von guten bei der Abtragung des Gebaudes zu
gewinnenden Ziegeln nur dann gestattet, wenn dieselben in Cementmortel
gelegt werden.
Kronstadt, am 10. Februar 1894.
Der Stadt-Magistrat
Brennerberg, Boyer,
Biirgermeister. Ob.-Notar.
Nr. 1176 Epitr.
107.
Pre - Onorate D-nule Proto_presbitere !
La raportul PrO-On. D-Tale Nr. 100/895, prin care substerni
conclusele Sinodulul parochial din Brasov-cetate, privitOre la zidirea
bisericeI si a caselor parochiale Nr. 5 din Tergul- graulul,
precum si la contragerea unui imprumut de 25,000 fi. dela cassa
de pastrare de acolo, primesci insarcinarea, a, incunociinta Comitetul
parochial de acolo, ca: acest Consistorig dry curs liber ace,stei
afaceri sub esclusiva rgspundere a Sinodulul parochial concernent.
Sibiill, din sedinta Senatulul epitropesc, tinuta la 11 Februarie,
1895.
Consistoriul archidiecesan.
Dr. Ilarion Puscariu m. p. Dr. Remus Rosca m. p.
Archim. si Vicarit. Archiepisc. secretarhl.

234
Nr. 210/895.
Pentru conformitate cu originalul.
Brasov, in 18 Februarie 1895.
Oficiul protopresbiteral gr. or. al Brasovului
(L. S.) loan Petric, protopop.
108 a)
=stras
din protocolul Sinoduluf parochial inut in 12/24 Februarie 1895.
Nr. 12. La propunerea Comisiunil, Sinodul decide: Se autoriseza
Comitetul parochial, se, incepg, zidirea bisericil si a casel
parochiale in anul acesta dupe, planul si devisele aprobate de
Ven. Consistoril Se insarcineza Comitetul, sa adapteze dupe,
planul presentat si casele din fundul curtil, ca sg, fie mai
rentabile.
Nr. 14. Propunerea Comitetulul, de a se incheia contract in
urma concurselor publicate cu antrepronorul cel mai preferit, se
primesce si se indatoreze, Comitetul a incheia acel contract dupe,
conditiunile prescrise la zidire.
Nr. 15. Pentru controlarea zidirel, Comitetul propune si Sinodul
decide: Se concrede controlarea zidirel bisericil si a caselor
parochiale Nr. 5 din Tergul-grauluf unel Comisiuni numite: Comisiunea
de zidire" in personele Domnilor: Petru Nemes , Tache
Staneseu, Constantin de Steriii , George B. Pop, Dr. George Baiulescu
si N. Flustureanu, epitrop, care are misiunea a indeplini contro-
larea dupe, planurile generale si devisele aprobate si dupe, condi-
#unile de zidire, cart sail
primit de Sinodul parochial.
Nr. 16. Comisiunea propune si Sinodul decide. Se aprOba
onorar architectulul Gustav Bruss 800 fl. pentru planurile si devisole
acute pentru cladirea bisericil si a caselor parochiale, prelucrate
In tref fenduri si pentru planurile detaiate.
Nr. 17. Architectul Gustav truss se alege de conducetor al
zidirilor bisericil si a caselor parochiale cu onorarul de 800 fl.
cu acea, ca are se, fie sub ascultarea comisiunil de zidire.
Bartolomeit Baiulescu m. p. Ieronim G. Baritiu m. p.
presedinte. notar.
N. T. Ciurcu m. p.
S'a verificat prin:
loan Socaciu m. p.

Nr. 8494/Epitr.
108 b)
Pre'-Onorate D-nule Protopresbitere !
235
La raportul Pr6-0n. D-Tale Nr. 1069/893 referitoritl la zidirea
bisericel si reedificarea easel parochiale din Brasov-cetate, primescf
indrumarea, a incunosciinta Comitetul parochial de acolo,
ca pe basa motivelor aduse de acesta, conclusul referirorit la
escrierea licitafiunii minuende se aprobei din partea acestul Con-
, ea acea observare, ca protocolul de lieitatiune qi contractul,
ce s'ar incheia cu unul din oferenri, set se sullterna" aid spre revisiune;
asemenea sei se rea,fternei inainte de tinerea licitaciunii nzinuende
planul ssi preliminariul de spese spre revisiune nemijlocit,
dupd - ce acestea vor fi rectificate ysi intregite amesurat opiniunii
espertulul consistorial.
Sibiiti,
din sedinta Senatului epitropesc, tinuta la 31 De-
cembre 1893.
Consistoriul archidiecesan.
Dr. Ilarion Puscariu m. p. Dr. Remus Rosca m. p.
Archim si VicarillArchiep. secretariu.
Copia Nr. 3707/1895. Ep.
108 c)
Pre'-Onorate D-le Protopresbitere !
La raportul Pr6-0n. D-Tale din 5 Maiti. Nr. 349, prin care
asterni spre aprobare contractul pentru zidirea bisexicii si a caselor
parochiale din Brasov-cetate incheiat la 8 Mail a. c. Intre
representantii Comunei bisericescl si intre antreprenorii Martin.
Stenner, Carl Eiven, Ed. Dick et Gross, Vasilie Popovici et Comp.
Rudolf Bernhardt et Comp. si Rudolf Schmidt, s6 rescrie: ca
dupa-ce Consistoriul la 11 Februarie a. c. sub Nr. 1176 a dat
curs liber afacerii in chestiune sub esclusiva respundere a Sinodulul
parochial de acolo; acest Consistoriu nu pOte intra in esaminarea
si aprobarea acestul contract, ci it provede cu vidimarea
formala si
astfel vidimat it restitue sub /. impreuna on condi-
tiunile si protocolul de licitatiune, pentru a-1 ininanua Comitetulul
parochial concernent.
In fine, cat privesce raportul din 14 Malt. a. c. Nr. 361,
prin care in legatura cu cele premerse substern spre aprobare
obligatiunea data in numele comunel bisericesci din Brasov-cetate
despre 25,000 fl., cars sa sd iea ca imprumut dela casa de pastraregenerala
din Brasov, Consistoriul trebue sä decline dela sine on -ce

236
Tespundere pentru acesta operatiune, ca totusi afacerea principals,
adeca zidirea bisericii si a caselor parochiale sa -si pdta lua cursul
set. liber sub rospunderea esclusiva a Sinodului parochial, dupa,
enunciatul consistorial provocat mai sus , obligatiunea acesta
proveclut& cu simpla vidimare so restitue sub / /. spre afacere
ulteriOrg.
Sibiit'l din sedinta Senat. Epitropesc, tinutti, la 20 Malt 1895.
Consistoriul archidiecesan.
Miron Romanul m. p. Dr. Remus Roca m. p.
Archiepiscop. secretarit.
109.
=stras
din protocolul Comitetulul luat la 30 Iunie 1895.
Nr. 61. Comisiunea de zidire raportezg si propune :
b) Lucrgrile cu deramarea caselor vechi se continua, zidurile
caselor vecinilor at fost sprijinile conform indrumaril Magistratulul,
Ins flind casele de tot vechi at suferit crepaturl si trebuesce a
intra in intelegere cu vecinil, cart at1 reclamat.
c) Din causa terenulul nesanatos s'a aretat necesitatea, cg
-temeliele zidirilor trebuesc cu doi metri mai adenc sapate, de
cat erat prevoclute in plan. Din causa acesta sg vor urea spesele
-cu o suma considerabilg.
Comitetul decide : Comisiunea de zidire so insgrcineza,
sa tracteze cu anteprenorul M. Stenner, ca sa pupa lucrul la
tale, cum va afla mai bine.
d) Casele din fundul curtil se vor zidl cu material vechit
,si cu 4 fl. 50 cr. metrul cubic. Comitetul aprOba.
e) Portalul va costa cu 318 fl. mai mult, de cat cum era
proiectat ; fatada se va face in imitatie de caramida (Rohbau)
si va costa cu 432 fl. mai mult. Comitetul aproba.
f) FacOndu-se planurile in detail s'a constatat, ca nu este
proportia cuvenita intre inaltimea si largimea bisericii, decl propune
a se inalta tavanul cu un metru, care va urea spesele cu
500 fl. Comitetul primesce.
g) Pentru intgrirea turnului dela casa din fata, s'ar'i luat in
vedere traverse mai marl si mai solide, earl reclaim& un plus de
200 fl. Comitetul primesce
It) La ferestrele din fats, se propune pentru soliditate,
colOnele sä nu se facg din teracota, ci din para. Comitetul
aproba.

237
Festivitatea pentru punerea petril fundamentale o propune
sä se fac& Dumineca in 9 Julie a. c. la 11 Ore. Ficsez& si programa
festivitAtil. Comitetul primesce.
D. u. s.
B. Baiulescu m. p., Lazar Nastasi m. p.,
pres. notar.
110.
Act comemorativ.
Cu ajutorul lul Dumneclet Taal, flu' si sfantul Duch sopune
petra fundamental& la zidirea bisericil cu hramul Sfintel
Adormirl a Maicil Domnulul pentru Comuna romans gr.-ortodocs&
oriental& din cetatea interns a Brasovulul.
Acosta se Intempl& asta,41 in 9/ Julie anul Domnulul 1895
sub Domnirea MaiestAtif Sale Imporatulul si Regelul Francisc-
Iosif I, flind Metropolit al Romanilor ortodocsi orientall din Transilvania
si Ungaria Escelentia s'a Archiepiscopul Miron Romanul,
Or& protopop al Brasovulul Pro-On. Domn Joan Petric.
La punerea petit fundamentale Comuna bisericescA ort. res.
din Cetatea Brasovulul, consta din 463 de suflete si 113 capi de
familie , sub conducerea Pre - On. Domn Bartolomeit Baiulescu
paroch local, protopop onorar si asesor consistorial. Este administrat&
de un Comitet parochial de 11. membri si dol Epitropl
jos subscrist
Comuna acesta bisericesc& roman& ort. res. cu Comuna bisericesca,
ort. dela Sf. Nicolae din Scheib., Inc& dela anul 1850 a
inflintat scdlele centrale roman ort. res. din Brasov, ridicand ua
ediflcit pompos In GrOverl cu fatada catr& Cetatea intern& a
Brasovulul.
Numitele scOle constat asta41 dintr'un gimnasid complet
cu 8 clase, dintr'o soil& comercial& cu 3 clase, dintr'o sail&
real& inferidra cu 4 clase, dintr'o sc616, elementar& capital& deb&et1
cu 4. clase si dintr'o sc611, elementarl capital& de fetite cu.
5 clase.
Aceste institute se administrOz& de o corporatiune numita:.
Eforia scdlelor centrale ma'am ort. res. din Brasov constatatOre
din 12 membri.
La sedintele eforiale jail parte cu vot consultativ directorul
scalelor medil si directorul scOlelor elementare capitale de MeV.
Eforia sO alege de Delegatiunile scolare; o corporatiune de
26 membri, cad se aleg Cate 13 de c&tr& ambele sindde alebisericilor,
din Cetate si dela Sf. Nicolae In Scheid, cart at fun-

238
dat scalele. Delegatiunile sunt conduse de presedintele , care
dupa us nu se alege, ci a fost totdeuna protopopul actual al
Brasovului chemat la acest post dupa Statutul organic. Legea
fundamentals a Mitropoliel romane ort. res. din Transilvania si
Ungaria.
Binefacetorii mat insemnati, cart at dat ofrande la cladirea
bisericil, a caret petra fundamentals se pune astac11 sunt urmatoril:
(petrecuti in cartea Ctitorilor), carora li se cuvine recunoscinta,
atat din partea nostra, cat si din partea viitorilor membri aT
Cornunet acestel bisericl.
in fine voim, sa fie sciut si dupa secull, ea, Comuna bisericesca
romana gr. or. din Brasov-cetate a fost indreptatita la biserica
gr. or. din Cetatea interns a Brasovulut cu hramul SfinteT
Treimi; de care s'at. tinut Romanit gr. or. din Cetate dela 1787
1827 si dela 1857-1887.
Biserica acesta a fost infiintata, Inca la anul 1786 de Romani
si de attT Greet si BulgarT gr. ort. pentru toti crestinii gr. ort.,
dar maT cu sama pentru Romanit gr. ort. din sus numita cetate
dupg, cum arata documentele fundationale. Ea a fost inzestrata
cu douo mosit Sambeta superiara si Poena-merului de Printul
roman Grigorie Brancoveanu; dar purtand not proces cu GreciT
din Brasov, pentru dereptul de membru al acestel bisericT in anul
1887 prin o sentinta a tribunaluluT suprem din Budapesta am
lost respinsi cu dreptul nostru si eschiclendu-se limba romana
din biserica Sfintel Treiml, acesta a fost dechiarata de biserica
nationala- grecesca preste tot cuprinsul actelor fundationale si a
principielor de drept.
Deci pentru a ne conserva religia de limba stramosesca
punem petra fundamentulfii pentru o biserica ortodocsa curat
romanesca in centrul Brasovulut.
Dumned.ou sä ne ajute si ss ne protega!
Brasov, 9/21 Iulie 1895.
Comitetul parochial roman gr. ort. din Cetatea Brasovului.
Bartolomeiu Baiulescu Lazar Nastase.
presedinte. notar.

SuplentI.
Than Socaciu, Teodor Spuderca,
Jeronim G. Baritiu,
Epitropit parochialt:
Neculae Flustureanu, George M. Zanescu,
239
111 a)
Despre colaudarea cladirei bisericil si a caselor parochiale
fiind un protocol voluminos, el se lncheie cu
urmatOrele:
Da die lobliche Baucommission des rom. gr. or. Pfarrhaus-,
Kirchen- und Wohnhaus-Baues, unsere auf das diesbeziigliche
Collaudirungs-Protocoll eingereichte Erklarungen, Bitte vom 16.
d. Mts. zur genehmigenden Kenntniss genommen hat, so nehmen
wir keinen Anstand im Sinne unserer Erklarung und Bitte vorstehendes
Protokoll mit unserer Unterschrift zu versehen.
Kronstadt, den 20. November 1897.
Martin Stenner m. p. Cr. Kertsch m. p.,
Ed. G. Dick et Gross m. p. Stad t-Ingineur.
Arasiliu L. Pop ovici m. p.
R. Schmidt et Co. m. p.
111 b)
Statistic&
despre miscarea populatiet romane in Brasov-cetate.
Datele statistice, ce urin6za le- am cules din matriculele
bisericel Sf. Adormirt din Cetatea BrasovuluT. Cele dela 1787 pang
la 1833 lipsesc, fiindca so afla in matriculele bisericesci grecesci.
Preotl romant au fost G. Haines si N. Panovichl.
Biserica romang gr. or din Cetatea Brasovului posede treT
tomur1 de matricule, si a trebuit sa hash datele in 3 "parti anume:
dela 1833 pang la 1848, dela 1848-1866 si dela 1866 pang, la 1898.
In acest-fel voim a insemna, tot ce sO tine de bisericg; familit
nascerl, cununiT, mutt, preotil, curatoriT, averea bisericil, notaril,
InvOtatorii si cantoril.

A
a
-2
,,,,
pc1
Suflete
El
a)
PT-1
aa
,..,
(75
.5
.,1 .--'
c.i
z
o
I. Dela 1833 pan& la anul 1848 aft fost:
xi
P.t
)ca
(31
M o r t !
a.)
Pr.4
cr3
o
rn
62 101 85 186 48 59 55 114
71 149 152 301 67 107 108 215
PreotT Curator!
Vasile
Greceanu
Rud. Orgidan
G. Nica
G. Iuga
M. Flusturean
1 Averea 1
biserici!
34,864
fl. V. V.
Maestrul
pagina 129
Dat. 10,524
.
II. Dela 1848 pima la anul 1866 au fost:
Toma
Vasiliu
George loan
Manole Burbea
R. Rad °vie!
I. T. Popovic!
34,493.10
fl. v. v.
pag. 206
Datorie:
16,153.50
Notaril 1
bisericii
N. Cepescu
Joan Bran de
Lemeny
G. Baritiu
Ioan G. loan
Dr. N. Pop
Dr. I. L6pedatu
III. Dela 1866 pink' la anul 1898 aft fost: I
112 190 211 401 106 203 144 347
0
Bartol.
Baiulescu
R. Radovici,
Ioan Popovici, 100,000 fl. v. a.
Dr. I. Bozocean
D. Ionciovici,
Dr. I. Lgpedatu
P. M. Zanescu, Datorie pasiva Nic. Piltja,
N. Flu§turean,
Const. Popazu, 43,800 fl. v. a. Lazar Nastase
G. M. Zdnescu,
Vasile Goldis
Profesor!
G. Baritiu
A. Muresanu
I. Popovici
Ioan Cavaler
PuscariA
Profesoril all
trecut la
seed el e rom.
centrale
Cantor! ad
fost :
Diaconul
A. Carp
Diaconul
Dum brava
G. G. G. G. Sterian
Butnar

241
Dame le rom'ane din Cetatea Brasovului Inca in anul 1851
la initiativa Demnelor Ecaterina Nicolail, Elena G. Ioan, Zamfira
G. Iuga si altora au infiintat Reuniunea femeilor romane.
Domnul capitan George Cristureanu la indemnul parochului
roman din Brasov-cetate, ca duhovnic a Infiintat in anul 1874
Internatul Cristureanu, daruind pentru acest stop doua case ce
le avea in Bucuresci. (Ve41 biografia tiparita.)
Domnul Doctor Nicolae Ganescu la indemnul parochului roman
din Brasov-cetate ca duhovnic a daruit prin testamental sell din
anal 1870 Una mia galbeni pentru stole datl in administrarea
bisericil Sf. Nicolae din Scheid.
112.
DATE
despre modal cum sag desvoltat formarea meseriafilor roman! in
Brafov.
Raport
despre lucrarea Asociafiunii pentru sprijinirea inveMceilor fi sodalilor
roman! meseriall (1882).
In 26 Decemvre 1869 prin staruinta Parintelth Bartolomeiil
Baiulescu, s'a conchemat in sala gimnasiului romanesc o adunare
constatetere din preotl, profesorl, advocati , comercianti si din
cati-va meseriasi roman! din Brasov. Acesta adunare a fost deschisa
prin o cuventare, a cgruT subiect a fost: necesitatea de a
sä promova meseriile intre Roman!. Ideile desvoltate In ac6sta,
cuv8ntare all fost imbrati§ate de tots ce! -ce s6 presentaserg la
adunare, cu atata caldura, !neat s'a decis: sg, se Inc6pg numal
decgt lucrarea pentru latirea meseriilor intre Romani. Inca in
acOstg adunare a presentat pgrintele Bartolomeiu Baiulescu un
proiect de statute, care s'a predat apol unel comisiunT alese In
persOnele d-lor: Damian Datco, Bart. Baiulescu, Iosif Purariu,
Diamandi Manole, Neculae Str6voiu, Ioan T. Popovicl si Joan
Lengeru, ca sa-1 studieze gi sg, raporteze In privinta lul Intr'o
adunare procsimg. Indatg ce ac6sta comissiune I§1 terming lucrarea,
pregedintele numaT decat convoca adunarea general,, care
avea sa, ratifice lucrarea eT. Mirare mare ! Zelul gi caldura manitestata
pentu noua institutiune in prima adunare fusese numaT
foc de paie, pentru ca a doua adunare convocata In cincl r8ndurl
abia s'a putut tin in 10 Main 1870 in presenta numal a until
numgr forte mic din ceT cart asistasera la prima adunare generalg.
16

242
In adunarea tinuta in 10 Mai comisiunea presentat
proiectul s011 de statute, care dup& unele mid modific&rf a si
fost primit hotarindu-se tot-de-o-datl, a se astern ministeriulul
unguresc din Pesta spre aprobare.
(Doream o lucrare accelerat&) :
Asternerea statutelor la guvernul unguresc spre aprobare
so Intempla In 30 Mai 1870. Aceste statute dupg,-ce slat) odihnit
in archivele ministeriulul un an de dile, In fine fur& inapoiate
in 27 Iunie 1872 sub Nr. 12469 neaprobate din caus&, c& guvernul
nu voia sO aprobe niste paragrafi, carT tractat. despre un
imprumut de 1000Q florins.
Credeam a --fi la locul sod aci reproducerea articulilor, carT
afi impedecat pe guvernul unguresc so aprobe statutele Asociatiunil:
Art. 10 Fondul Asociatiunil va consta:
a) din folOsele unul capital de 10000- fl. imprumutati si incursi
la cassa Asociatiuni1 prin edarea de 400 de bonurl de cate
25 fl. v. a.
Art. 11. Aflandu-se cu stop si de lipse.:
Adunarea general&
pdte m&riT capitalul Asociatinii de sub a] prin edarea de alte
400 de bonuri de 25 fl.
Art. 13. Fondul din art. 10 litera a] formOzg, fondul .AsociatiuniT.
Art. 14. Pentru realisarea fonddlul din articolul 10 lit. a]
presedintele va primi de-o cam-dat& 400 de- bonuri de ale Asociasiunil.
Aceste bonurl se esmit pentru folosul fondulul cu interese
de cel putin 8% pe an.
Art. 15. Bonurile sunt taiate dintr'un registru al Asociatiunil
romanend matca bonulul estradat la registru. AcOsta so subscrie
de presedintele si doT membril aT comitetuluT pun'end sigilul Asociatiunil.
Art. 16. Din 5 in 5 anT se vor sotil 50 de bonurl si se vor
rescumpAra, asa incat in 40 de anT sg, fie trite bonurile edate
de Asociatiune prin ea insasT rOscumporate. Pang, la roscumpOrare
sg, va pl6ti proprietarulul de bonuri 4% procente doband6, Or
celelalte 40/9 roman in folosul AsociatiuniT.
Art. 17. SO pot cump&ra bonurl platindu-s6 suma lor si iri
rate 'ins& estradarea bonulul rescumpOrat in rate numaT Ja pla-
-area rata din urma sg, intempla,, pang, atuncT primesce cump&ratortil
pentru ratele. platite cuitanta fArg, de a pretinde interese.
Acesti articolT, carT prevedeail formarea unuT fond, din care
sä se. ajute invg,t,g,ceil la invOtarea meserii I or, . sodalil la perfectionarea
for ulterior& fn meseria invOtatg, fAcendu-li-s6 posibill
mergerea In strOinatate, 6rg, mgestril la stabilirea lor, nefiind aprobatl
din partea guvernulul unguresc, procsima adunare general&

243
inuta in 19 Dec. 1871. i-a sters din proiectul s011 de statute.
Aceste statute astfel modificate furl trimise pentru a doua Ora
spre aprobare guvernului unguresc.
Tot in acOsta adunare s'a ales in mod provisorid un comitet
pentru Asociatiunea, ce avea sa sg creeze. In acest comitet
au intrat d -nil: Bartolomeid Baiulescu ca presedinte, Diamartdi
Manole ca casar, Iosif Puscarid ca notar; Ora ca membril d-nil:
Dr. loan Mesotd Dr. N. Pop, Joan Burbea, I. Capatina, V. Popovicl
si Andrei Voina.
Adunarea avend in vedere, ca comitetul ales null p6te
mncepe activitatea cu succes nedispun6nd de mijlOce, si vOqlend,
ca guvernul unguresc n'a aprobat formarea unul fond treat prin
imprumuturi, a decis a publica prin diare apelurl pentru contribuirT
voluntarl in favorul Asociatiunil, ce avea sa so infiinteze,
si a sO adresa la diferitele comitete si sinOde parochiale si protopopesci
pentru subventiuni. Cu durere trebuie sa marturisim
ca trite mOsurile luate n'au avut nicT decat resultatul asteptat.
Ceea ce sO atinge de apelul facut prin cliare, abstrag'6nd dela
cate-va donatiuni %cute de romaniT din Brasov, el n'a, 'aflat nicT
un rOsunet la marele public romanesc, dela care sO astepta cu
drept cuvent sa nu denege concursul sOu, la intemeierea si prosperarea
uneT institutiunl incontestabil dintre cele mai folositOre
Romanilor.
In fata unor imprejurari atat de descuragiatOre initiatoriT
Asociatiunil departe de a-0 fi perdut curagiul, par a deveni mai
resoluti in urmarirea si. atingerea scopurilor, ee's1
propusesera.
ET avend in vedere, ca statutele asternute guvernulul unguresc
spre aprobare, pot fOrte user sa nu fie intarite, si voind sd, profite
pe cat sO va putea mai mult de zelul si interesul, ce rOusisera
a-1 escita intro romanii brasoveni pentru scopurile none):
institutiuni, pan' a nu so raci de tot prin traganarile de tot soiul,
la care era supusa in mod fatal realisarea faptica a infiintaril
Asociatiunii, convocara in 22 Martie 1872 o- adunare generala
estraordinara, in care sa lua hotarirea, ca comitetul provisoriti
Sa incepa formal 1ucrarile sale pentru infiintarea Asociatiunii,
inscriind de-ocam-data. membril si incassand tacsele prevOdute
in proiectul de 'statute asternute guvernulul spre intarire.
Dupa o lunga asteptare in fine la 30 Septemvre 1872 ministrul
unguresc sub Nr. 32061 retrimite - din nod statutele neintarite
fac6nd si de astaciata mai multe observatiuni si pretind'end
noud, modificatiuni. in corpul lor. Pentru- a, satisface nouelor pretentiuni
ale guvernuluT unguresc, s'a conchemat o noud, adunare
generala pe diva. de 8 Oct. 1872: Aces% adunare. luand act de
obiectiunile facute de guvern -a decis a sa introduce acelea in
corpul statutelor.
16*

244
Adunarea primind In sedinta tinuta In 22 Oct. 1872 modi-
&Arlie,
statutele furl asternute pentru a treia 6ra guvernulul
spre aprobare. So credea cu drept cuvOnt, ca acum vor fi aprobate.
AcOsta ins& fu o credinta cu totul desOrta.
Magistratul Bragovulut prin o hartie a sa din 2/14 Aprilie
1873 Nr. 2361 comunica comitetulul provisorin, ca guvernul nicl
de asta-data nu pdte aproba statutele Asociatiunil nefiind invoit
cu titulul: Societate pentru promovarea meseriilor Intro Romani",
ci pretinde, ca societatea sO is numele Asociatiunea pentru
sprijinirea invOtaceilor si sodalilor meseriast romans ". Mal depart&
comunic&, c& guy. nu este invoit cu articulil relativi la platirea
tacselor si la modalitatea votaril. 0 noun adunare general&, introducand
in fine in corpul statutelor modificarile pretinse din
no de parintescul guvern din Budapesta acestea furl asternute
spre aprobare pentru a patra Ora. Guvernul in 26 Martie 1873.
sub Nr. 1083, reinapoiOza din noel statutele, pentru-ca traducerea
maghiar& nu corOspunde tecstulul romanesc. Dupa-ce s'a Mout in
sfersit din destul si acestel noua pretensiunt a guvernulul unguresc,
statutele fur& Orast asternute spre aprobare, acum pentru
a cincea Or& in restimp de 4 ant de dale. In fine mult incercatele
si straganitele statute ale Asociatiunil avura marea fericire
de a fi provOclute cu stampila aprobarit guvernulul maghiar in
14 Februarie 1874 sub Nr. 28,614. Le reproducem aci:
Art. 1. Asociatiunea porta numirea: Asociatiunea pentru.
sprijinirea InvOt&ceilor si sodalilor romans meseriasI.
Art. 2. Resedinta Asociatiunil este stability in Brasov.
L Scopul.
Art. 3. Scopul Asociatiunei este a forma meseriast romant
si a-I sprijini.
II. Mijlocele.
Art. 4. MijlOcele, cart duc la scop si modalitatea aplicarif
mijlOcelor :
a) Asociatiunea va ingriji, ca sO aseze copil de nationalitate
romana, cat sO, pdte mai multi, ca invOtAcel pe la industriasl
cualificatt, si acestI invetacel vor sta su'b scutul si controla
et.
b) Asociatiunea va ingriji, ca tott invOtaceit meseriasl romans
din Brasov sO frecuenteze un curs de InvetamOnt corOspun-
4Otor etatit, cualificatiunet si chemaril tor.
c) Asociatiunea ajuta pre invOtaceit meseriast romans fara
mijlOce la solvirea tacselor scolare si industriale. Spre
acest scop votOza adunarea general& in fie-care an, amOsurat
puterilor, o sum& anumita, din care comitetul va solvi tacsele-

245
scolare si industriale, pentru cel mat sOraci si mat bravi
invotacei romani meseriasi, caril se vor adresa catra comitet.
d) Asemenea ingrijesce Asociatiunea, ca s& se trimita, sodall
talentati in streingtate spre a sO cualifica. Spre acest scop
votOza adunarea generala, conform starii casseT, o sum& anumita
pentru ajutorarea acelor sodall roman!, earl se decid a
merge in strOdnatate, pentru ca sä se perfeationeze in acele
meserii, care le va afla adunarea general& mat necesarit
Aceste ajutOre se public& prin concurs si se distribue de
catrA comitet celor mat demni concurenti.
e) Asociatiunea ajut& momentan pre aceT sodall roman!, cad
sett sunt lipsiti de conditiune, sett voind se trOcA, din Brasov
la alt loc, nu dispun de mijlocele necesari. Spre scopul
acesta Inc& defige adunarea general& o suma anumita, care
sO va imp&rts prin comitet acelor sodall romani, earl legitimAndu-se
cu testimonil de cualificatiune si conduit& bun,
se vor adresa la comitet pentru earl ajutOre.
j) Pentru Indemnarea industriasilor de a primi si instrui invOt&cei
rorn&ni se vor imparti de cMra. Asociatiune remuneratiuni.
Atari remuneratiuni sO fics6z6 si sa impart de adunarea
generala, in urma recomandatiunef comitetulul acelor industriasT
de sine stat&tori, earl se vor distinge prin instruirea
unul numor maT insemnat de invOtAcei romans.
p) In fine Asociatiunea d& imprumuturi sodalilor acelora, cart
recomandati prin conduit si testimonil bune despre cualificatiunea
Tor, vor voi sa se etableze insusT, ca industriasi de
sine st&t&tori.
Astfel de Imprumuturl se fac prin comitet pre lane, polity
subscrisl de Imprumutator si un garant pe termin de 6 lunI sOO.
pre Tanga obligatiune cu asigurare, const&tatOre din realitO,t1 sat
fn pemn miscAtor cu interese de 80/o.
Art. 5. Beneficiile Asociatiunel sO estind nurnai asupra me-
seriasilor si sodalilor romAni, cart sunt membril; si asupra love-
Wei lor, car!
stall sub scutul Asociatiuner.
III. Membril.
Art. 6. Asociatiunea consta:
a) din membril fundatorT, cart contribue la fondul Asociatiunel
()data pentru totdeuna preste 20 fl. v. a.
b) din membril ordinarT, car' contribue ate 2 fl. v. a. pe an.
Membril ordinarT, pot fi si sodali de megerii, earl vor contribui
cel putin 10 cr. v. a. pe hula.
.c) din membril protegAtorl, cart contribue 2 fl. v. a. pe an sett
°data pentru totdeuna mat putin de 20 fl. v. a

246
d) din membril onorarl; carT s'attl distins in vre-un mod §i ail
merite pentru Asociatiune.
Art. 7. Vpind cineva a deveni membru fundator sell ordinary
protegetor al AsociatiuneT sa. Insciintez& la presedintele Asociatiunel
verbal sell In scris spuind numele, caracteru] si locuinta.
Presedintele este In drept a primi in lista membrilor pe on tine
se- va anunta. Taxa sO depune atuncT cand s& Insciintezg, sell
cand TO primesce certificatul de membru.
Pentru certificat s& plgtesce la fondul AsociatiuneT 30 cr.
v. a. Cu primirea certificatulul de membru fie care se supune
statutelor acestel Asociatiunl; membril onorarT se denumesc de
adunarea general& prin maioritate de voturl.
Art. 8. Un membru p6te e§i din Asociatiune, dap& ce a
corespuns Indatoririlor impuse de statute §i dupa ce a descoperit
vointa sa presidiulul, caruia inapoiaza certiflcatul de membru;
pan& la Inapoiarea certificatulul este considerat fie-care de membru.
Rep 4ind cineva In decursul anuluT administrativ este Indatorat
a plati tacsa pentru acest an. Tacsele restante so vor Incasa in
cas necesar prin judecatoria regesca de cerc respective prin judecatoria
de cause sumarie.
Art. 9. Un membru sa, pOte eschide din Asociatiune prin
cc nclusul comitetuluT:
a) dee& nu a corespuns Indatoririlor impuse de statute;
b) Mc& a corals vre-o crim& si s'a condemnat prin sentinta
judec&toresc& pentru crima ordinarl;
c) dee& prin purtarea sa imoral& a provocat un scandal public,
constatat printr'un act dela politia local& ;
d) Mc& a *hit In concurs.
In contra conclusuluT de eschidere a comitetulul sO 'Ate
apela la adunarea generala.
IV. Fondul.
Art. 10. Fondul AsociatiuneT consta:
a) din tacse;
b) din donatiunl;
c) din contribuirile ce sO vor face din partea comunelor, a sinOdelor
parochiale sell de catr& privag.
Art. 11. Fondul Asociatiunel este neatingibil Intru cat nu
contraclice Art. urmator (12) si se asezI cu doband& cel putin
de 8°/,, la privatl set. pre Fang& hipotheca sett gagit mobil sell
imobil sell pre rang& estradare de polita, subscrisa de doT garantly
preferindu-se meserialif, call! vor aye trebuint& de imprumut.
(Art. 4., lit. g); ajungand capitaIul fondulul suma de 50,000 ft.
v. a. va decide adunarea general& asupra prisosulaT.

247
Art. 12. Veniturile fondulul si jumOtate din tacsele membrilor
ordinarT si protegAtorl se intrebuinteza, spre scopul Asociatiunel.
V. Administratiunea.
Art. 13. Activitatea, Asociatiunil sä regulez* conduce, supravegheza
si se Indeplinesce prin:
a) Adunarea general* si
b) Comitetul Asociatiunil.
Art. 14. In tot anul sti, tine o adunare general& ordinal*
acesta se conveca de presedintele Asociatiunil, publicAndu-se cu
15 gide maT nainte prin Gazeta roman& din loc seq. prin cea mai
de aprepe, precum si prin bisericile roman locale impreung cu
programa agendelor.
Art. 15. Adunarea general& estraordinara s6, pete conchema
in orf ce timp la propunerea comitetulul sell a 20 de membril
cu vot decisiv, public&ndu-se tot cu modalitatea aratatA In
Art. 14.
Art. 16. Adunarea general& pate decide, dee& afar& de
membril comitetuluT, vor fi preseng ,cel putin 1/2- din numerul
membrilor brasoverif cu vot decisiv. Ne luand parte atati membril
se va conchema o a doua adunare, cand apoi vor putea aduce
eel presentl concluse valide.
Art. 17. Concluse se pot aduce de adunarea general& a
doua Or& conchemat6 numal asupra obiectelor, ce s'ail publicat.
Art. 18. In adunarea general& se pate Infatisa fie-care membru;
vot si drept de alegere activ si pasiv all numal membril ordinarl,
fundatorl si protegetori (Art. 6, lit. a), b), c), dac& vor fi platit
tacsa, ceilaltI membrit at1 numal vot consultativ.
Art. 19. Fie-care membru pete face propunere In adunarea
general* dar sa fie flout& In scris. Presidiul o face cunoscut&
adunAril generale, si find sustinuta de 10 membril se decide,
cand are sa se desbata.
Art. 20. Votarea sä face prin sculare si sedere, erg, cerend
10 membri votare secret* sO va admite acesta. Maioritatea absolut&
a voturilor decide. Intemplandu-se ca voturile s& fie egal
imp&rtite decide votul presedinteluf. Fi_ind a se decide asupra
vre -unel actiuni a comitetulul sell a presedinteluf, atuncl in casul
prim membril comitetulul teat vot, era in casul al doilea presidiul
s& port& prin un presedinte ales ad hoc.
Art. 21. Presidiul adungrif generale it duce presedintele si
in absenta lu! substitutul sell.
Art. 22. La adunarea general& se va purta protocolul prin
secretariul Asociatiunel si se va verifica prin o comisiune de
trel membri alesl din sInul adunaril.

248
Art. 23. Agendele adungrii generale sunt:
a) alegerea membrilor comitetulul,
b) primirea de membri onorarl,
c) luarea alit de socot616,,
d) deciderea asupra prop unerilor,
e) ficsarea principiilor despre fructificarea fondulul principal,
f) ficsarea sumelor pentru ajutorele prescrise in Art. 4, lit. c),
d), e).
g) ficsarea si impgr(irea renumeratiunilor prescrise in Art. 4,
lit. f).
VI. Comite'tul.
Art. 24. Comitetul const6 din 9 membril si 4 substituti,
cant 'si all locuinta lor ordinary in Brasov si sa aleg pe trel ant
atari membri, call nu sunt rudig Intre sine. RepAsind s6u decedend
vre-un membru al comitetulu! 11 va suplini unul din cel 4
suplenti, care at avut la alegere voturl mai multe.
Art. 25. Comitetul s6 constitue in fata adunArii, alegendu-si
prin votu secret pe presedintele Asociatiunif pe vice-presedintele,
pe casariul, controlorul si secretariul.
Art. 26. Comitetul se adunA la conchemarea presedintelui
sob. a vice-presedintelui, cel putin in fie-care luny odata si
ivindu-se afacerl urgente si mai de multe orl. Mai putin de 4
membril afar de presedintele nu pot decide.
Art. 27. Despre fie-care sedinta se porta un protocol, care
sa, subscrie de presedinte si de secretar.
Art. 28. Comitetul decide cu maioritate de voturl relativ
la numerul membrilor presenti asupra agendelor.
Art. 29. Membril dbmitetuluf sunt responsabill in parte si
solidari impreuna cu presedintele despre actlunile lor.
Art. 30. Presedintele represent6za Asociatiunea fatt1 cu oficiile
publice, primesce, estrada, si subscrie hartiile referitOre la
Asociatiune.
Art. 31. Casariul primesce si estrad6 in conformitatea concluselor
banil Asociatiunel si pastr6za lada cu una din cele trel
chef, care le va avea lada Asociataunei.
Art. 32. Atat presedintele, Cat si casariul se aleg din astfel
de indivic,1 stabiliti In Brasov, °aril pot da garantia indestulit6re
pentru averea Asociatiunil si intrebuintarea eT spre Ecopurile
esprese in statute, garantand ac6sta cu averea si persona lor.
Art. 33. Controlorul e 'indatorat a
controla starea cassel si
afacerea casariulul si pastr6za a doua cheia a tassel, care se
ail& la casariul asa 'ince,t la depunerea si ridicarea banilor din

249
cassa AsociatiuneI trebuesc a fi presenti: easarul, controlorul sf
presedintele, carele Inc a pastrOza o cheil si spre acest scop
porta un protocol de controll.
Art. 34. Fondul are un protocol de perceptiunI si erogate la
casariul; un protocol de controla la controlorul si un protocol
principal, in care sO petrece cu finea anulul bilantul general la
presedintele.
Art. 35. Asociatiunea are sigilul SO11 cu emblema: dou6 manl,
ce sO strOng si Imprejur inscripti.unea: Sigilul Asociatiunel Romanilor
din Brasov pentru meseriI" si so pastrOza la presedintele.
Art. 36. Schimbarea statutelor so face in adunarea generala,
data va fi petrecuta in rendul agendelor.
Art. 37. Asociatiunea sO disolva, data 3/4 din membril Aso
ciatiuniT vor decreta disolvarea el s65 cand numOrul tuturor
membrilcfr Asociatiunil s'ar reduce sub cifra 20. Averea AsociatiuneI
are a sO preda dupa licuidarea socote]elor scOlel. reale
si comerciale din Brasov pe jumOtate, Ora pe jumOtate gimnasiulul
roman gr. or. din Brasov.
Art. 38. Decisiunile adunarii generale referitdre la schimbarea
-statutelor la disolvarea Asociatiunif si in 'fine la Intrebuintarea
averil sunt a sO asterne ministeriuluI mal 'nainte de a sO pune
in lucrare.
Art. 39. TOte afacerile Asociatiunif sO porta, in limba romana.
Brasov, in 24 Iunia 1873.
Bartolomeiti Baiulescu, J. C. Tacitu,
presed. prov. secret. prov.
28614./1873. sz.
Latta a m. kir. beltigyminister oly megjegyzOssel, hogy
kill-
foldiek csak a magyar kir. belligyministerium el5legesen kikOrendo
engedOlye folytan lehetnek az egyletnek barmi nOven nevezendo
tagjaiva.
Buda-Pesten 1874. Ovi febr. hci 14.
A minister helyett:
Zeyk Karoly,
allamtitkar.
II.
Inainte de a Intra in schitarea activitatil Asociatiunil, ne
credem datorI a constata, ca ideea el, Inainte Inca, de a lua ffinta,
a avut sa sO lupte pe langa apatia si nepasarea maser celel

250
marl a poporulul si cu detractiunile unor OmenI dintre cel mat
Iuminatl,
carl In loc de a cgmta, la Ingdusirea Inca, In embrionul
set, deja prin meritosul for trecut erad datorl s & -I dea tot pu-
ternicul for sprijin. Dm& acestl domnl, asupra carora cade de
sigur o mare parte din vina, c& poporul roman in evolutiunile
sale sociale, avft In vedere numal functionarismul si prin acesta
contracta Inc& de timpurift o mare aversiune pentru tete acele
terene de activitate, carl singure i putead procura buna stare,
s'ar fi cugetat la infiintaxea de asemenea institutiunl Inc& din
primil timpi al emancipatiunii nOstre nationale si politico, sets
cel putin, dee& nu cAutad, sa paraliseze prin detractiunile for
tentintele acelora, cart sa silead din resputerl s& repareze cu o
or& mat Inainte negligenta din trecut; atunci, nu ne sfiim de loc
a declara, ca, multe forte vii de-ale poporulul romanesc nu s'ar
fi usat far& de nicl un folds practic pentru ulteriOrele Intreprinderi
ale activitatil sale si astadi de sigur n'ar fi separat
in done caste aprOpe fAr& de nicl un contact Intro sine :
de o parte casta literarg, cu t6te categoriile sale; erg de alt
parte casta agricola, care Isl are importanta sa numal Intru
cat servesce direct sell indirect de medid de esploatatiune
celeY dintaid.
Este departe de not intentiunea de a face proces de tendinte,
totul ce voim sa, facem, este a constata, neinbucurg,t6rea
stare In care ne aflam, din care decurg in mod fatal tete neajunsurile,
de care suntem b&ntuitl ast641.
Acosta constatare facuta, trecem la schitarea activitAtiI si
a resultatelor atinse de Asociatiunea nostrl.
InitiatoriT et indat& chip& adunarea general& din 18 Decemvre
1869 far& sa, astepte constituirea formal& a Asociatiunil
incepura a lucra, firesee in mod cu totul privat, asedand copil
pe la diferite meseril. Comitetul provisoriti constituit in 19 Decemvre
1871 vedend , ca. Intarirea statutelor Int6mping, multe
greutatl sa," hot&ri a se pune la lucru cu tot zelul si perseveranta,
ce o d& numal convinctiunea, ca. activitatea sa desvoltat& pentru
atingerea salutarelor scopurl ce be avead in vedere statutele, carl
asteptad intarirea for din partea guvernulul unguresc, nu va fi
in zadar. Astfel in intervalul de timp dela 19 Decemvre 1871
pang, la 14 Februarie 1874, cand abia ad fost aprobate statutele
in puterea carora avea sg, se intemeeze Asociatiunea, comitetul
acesta a facut tot ce i-a fost cu putint& pentru a st&rni interesul
si zelul pentru noua institutiune atat al concetatenilor set bravovent
cat si al Intregulul public romanesc. Pentru acesta a trimis
atat pe la sin6dele parochiale si protopresbiterale, cat si pe la
cele mai de frunte persOne romane din Transilvania apelurl, prin
cart li se notifica Infiintarea Asociatiunil si eraft Invitati a da
concursul for pentru a se putea atinge scopurile, la care tindea.

251
Afarg de acesta s'ail publicat §i prin jurnalele romanesci apelurf
catra publicul eel mare. Presedintele comitetulul a tinut dese
disertatiuni*) atat pentru a invedera marele folos al Asociatiunit
si al scopurilor el din punct de vedere economic national, cat si
pentru a infrange marea nepgsare a poporului in cea ce privesce
meseriile. Contra acestel indaratnice nepgsgri a avut se se lupte
Asociatiunea mai mult. Chiar si cand 'I succedea a raporta suecese
in aceste- directiune, sg intempla numal en sulevarea de
alte noun greutati de cele mai multe on imposibil de delgturat.
Poporul nostru nu se putea nici decat impretini cu ideia, ca
copil set sa stea trel si patru ani la un mgestru fare se, capete
nici o plata. Firesce, ca el avend in vedere numal miserabilul
castig momentan, ce-1 put trage din angajamentul acestor copii,
ca slugi uita cu totul ca, in acel timp de patru ani acesti copil
invotad o meseria, cu care in urine, avea sa-0 castige traiul
vietil sub orl -ce imprejurari cu mult mai uqor de cat servind, ca
stavari la cal sefi ca ciobanl la oi. In fine dupg o neobosita propaganda
a succes a delatura in mare parte aceste cerbicese
prejudicil.
Delaturarea fie -caret pedeci nu intardia a crew noun greutag
Asociatiunii: Astfel cand sg decidea un roman sa-si dea
copilul la o meseria, apol o fgcea numal cu conditiunea, ca el
n'are sa alba, cu densul nici o cheltuela. Sa intelege de sine,
ca, sacrificiul ce-1 aducea densul nepretindend nimica pentru ca,
fiul seal inveta o meseria lucrative, era deja forte mare(! ?). a
mai contribuesca el ceva pentru cultivarea §i sustinerea propriului
sea fia ferit-afi santil ...
Asociatiunea i l'a medat la meseria, ea
avea sg i-1 dea maister gata, mai departe nu voia sä scie nimic_
Astfel sg intempla, ea, aprOpe tots copil de roman, sail sa,
ved ca ail. fost plasati la meseril in acest interval de timp sub
auspiciile Asociatiunii, cadura cu totul in sarcina acesteia. Acosta
s'a intemplat nu numal cu copii °Haul sea din parintf saraci, ci
si cu aceia, al caror parinti awl in stare destul de bung pentru
a -i provedea eel putin cu vestmintele §i albiturile necesarif !
De sine se intelege cg Asociatiunea indata dupe constituirea
el definitive, a cautat sa satisfaca pe cat numal i-a fost cu pu-
-tinta tote aceste neajunsuri. Putem dice, ca, sprijinirea materialg
a invetaceilor romans dela meseril a constituit unul din cele mai
de capetenia obiecte ale activitatil Asociatiunii nostre. Ea n'a
perdut nici un singur moment din vedere pentru cultivarea morala
a invetaceilor meseriag, ci vedend, ce eel mai multi din
copii asedati la meseril yin de acasa lipsitl chiar si de instructiunea
cea mai elementary a chibzuit asupra mijlOcelor de a se
*) Fdia Transilvania Nr. 20 1875: Despre mijlocele pentru ameliorarea
staril materials a poporului roman §i Nr. 18, 1878 §i in 1884 bro§ura
despre necesitatea meserielor la Romani.

252
da acestor invOtAcei si instructiunea, ce le lipsia si care este
indispensabila astac,i ori cant rneserias. In acest stop s'a adresat
catra corpul profesoral dela gimnasiul roman din loc, pentru a
institui un curs gratuit de InvOtament pentru invOtaceil dela
meserif. Comitetul Asociatiunil constata cu cea mai deplina placere
si _satisfactiune, ca acest luminat si generos corp s'a grabit
a so pune la dispositiunea sa, pentru instituirea unel scOle de
Dumineca In trei despartaminte. Astfel d -nii profesorl Ioan Popea,
Ioan C. Tacit, Lazar Nastase, Ioan Bozoceanu, Ipolit Ilasievicl,
Dr. Vasile Glodarit si loan Dobreanu in decurs de mai multi
an' cu sacrificiul repausulul lor, at predat cursurile de invotament
la acOsta scold. Comitetul Asociatiunil sa simte eel mai
fericit ca 'Dote sa aduca si cu acOsta ocasiune multamitele sale
cele mai caldurOse acestor domnl pentru sacrificiile aduse pentru
luminarea invOtaceilor dela meseril. Acestf invOtacel at mai primit
instructiunea In cele trei despartaminte ale scOlei instituite
de trei anT IncOce, de gremiul comersantilor romani din Brasov,
Pre langa aceste trel clase, sa mai afla un despartam'ent pentru
eel earl nu scit nici ceti nicl scrie, in care a predat lectiunile d-1
profesor A. B'arsean. In anul 1884 acOsta scOla, s'a Irtchis de
comisarul guvernial. De atunci inc6ce prin staruinta acestul
comitet a fost induplecata comunitatea Brasovului sa instituOsca
pe Tanga scOla profesionala (Gewerbeschule) inflintata de Universitatea
sasOsca , o clasa preparatOre pentru inlesnirea trecerii
InvOtaceilor meseriasi romani la acOsta soda profesionala. Un
conspect despre numOrul InvOtaceilor, ce au frecuentat diferitele
cursuri in fie-care an sO afla la raportul comitetulul. AidT vom repro-
duce numai numOrul Tor. Recuisitele de scola soil
dat acestor elevl
tot din partea Asociatiunil. Tot acesta a avut de a suporta si
cheltuelele de spital in casurl de bOla, abstragend dela tacsele,
ce trebuiat platite unor maestril pentru invOtatura, pentru inregistrarea
invOtaceilor la Asociatiunea de earl sO tineat maestrii
Tor, si pentru declarared for de sodall. Afara de acestea in forte
multe casurT tot Asociatiunea a avut sO supOrte 'Ana si cheltuelele
spalatulul rufelor InvOtaceilor meseriasi. Suportarea acestor
cheltueli, avendu-so in vedere modeste mijkice banesci, ce au
stat la dispositiunea comitetulul i-au causat acestuia multa bataie
de cap.
Cu cat Msa au fost mai neinsemnate aceste mijlOce, cu
atat sunt de sigur mai importante resultatele atinse de comitetul,
care a condus' aprOpe fara intrerupere afacerile Asociatiunii In
acest restimp de clece anT.
Cu trite ca acest comitet a dat Asociatiunif si publicului
-celui mare, in fie-care an cont despre resultatele activitatil sale
prin rapOrtele anuale adhoc, totusi credem a fi aci la locul sOt
o succinta espunere a acestor resultate:

253
Comitetul acesta a tinut in acest r6stimp de clece aril 120
de sedinte, in care a pertractat 1736 de cestiuni de resortul
competintei sale.
In comitet a fost intrat la-anul 1877 D-1 Joan Persoia ea,
cassar si D-1 Dr. L Bozoceanu ca secretar.
Num6rul cdpiilor asegati la meseriT pang la anul 1881 a
fost 323. Din conspectul anecsat la raport sa, pot vedea mai in
detalig diversele meseril, la cars afi fost asega-ti precum si anume
cate cat' copil s'aa aseclat in fie-care an.
Num6rul sodalilor esiti tot de sub patronagiul Asociatiunif
la anul 1881 a fost 110. Numele si meseria for sa pOte vedea
din conspectul anecsat la raport.
Numerul maestrilor esiti tot de sub patronagiul Asociatiunii
sa p6te vedea din conspectul anecsat la raportul comitetulul.
Tot ca un r6suflat activitatii presedintelui s611 sa pOte privi
si imprejurarea, ca sodalil roman'. Inca s'au constituit intr'o societate
sub scutul statutelor Asociatiunii. Scopul avut in vedere
la intrebuintarea acestel societal a fost a Impedeca instrainareg
for de natiunea romans, venind permanent in contact numai cu
elemente straine, a le da ocasiune a -sI mai completa defectuOsa
for cultura si crescere prin lecturg si prin cultivarea muziciT vocale
si de a-I tinea in chipul acesta departe de ori-ce petreceri
stricaciose. Fondul acestel societal sa, form6za din contnbutiunile
lunare de 10 cr. dela fie-care membru si din veniturile ce resulta.
din productiunile aranjate de societate in fie-care an.
Acestea sunt in trasuri generale resultatele atinse de
comitetul Asociatiunil in timpul cat i-a fost dat, a conduce
afacerile el.
Comitetul recunoscea, cg resultatele dobandite sunt departe
de a fi dintre cele mai stralucite, si acesta cu atat mai vertos,
cu cat mijlOcele Asociatiunii nu-I permisese a indeplini tote obligamintele
ce-I impuneafl statutele si anume trimiterea de sodalt
in strainatate pentru deplina for calificatiune in meseria ce
invetat. Avendu-s6 insg in. vedere insuficienta acestor mijlOce
si putinul sprijin aflat la poporul roman in genere, on ce om cu
putina intelegere numai pentru asemenea institutiuni, va recunOsce,
ca resultatele atinse de noT sunt din cele mai satisfacOtOrer
si cg ele n'ar fi lipsit sa fie dintre cele mai stralucite, dad,
mijlOcele ar fi cor6spuns zelulul si nisuintel nOstre neobosita
pentru a face binele si a promova interesele Asociatiunil, de
cad declaram en risicul chiar de a fi tacsati de immodest'.,
am fost neintrerupt animatl in tot timpul cat am fost depositaril
increderil Asociatiunil.
an
ca

254
Averea Asociatiunif fats, cu marile scopurl ce le are Asociatiunea
in vedere a fost forte neinsemnatg, si ac6sta cu atat
ma! mult cu cat mijlocul de capetenia prin care sa pot ajunge
aceste scopurl sunt raijlOcele banesci. Modul si greutatca cu
,care a crescut acest fond putem dice, ca traduce esact zelul si
interesul inteligintif romans de tote categoriile In ceea ce sä
atinge de necesitatea de a se respandi si printre roman! meserills
si de a s6 forma si in sinul poporulul romanesc insemnata
clasa a meseriasilor. Daca va lua cineva in consideratiune veniturile,
ce le pots aduce un capital, ce abia sg suia peste 2000 fl.
atuncf usor 1st va putea esplica causa de ce n'ad fost ma! In-
semnate resultatele atinse de comitetul Asociatiunil in decursul
anilor trecutI af esistentif sale. Aceste resultate ar fi fost cu
totul altele de sigur daca in loc de 56 de membril fundatorf ar
fi avut cel putin 500, ceea ce forte lesne s'ar fi putut, si d6cg
numerul membrilor ordinar! plgtind 2 fl. pe an s'ar fi urcat 6rasI
col putin la cifra de 500, de Ore-ce comitetul avend la dispositiune
mijlOce banesci maf insemnate putea sa desvOlte o activi-
-tate cu mult mat
bogatg in resultate.
Fondul in anul 1881 era de 2875 fl. Asociatiunea nu l'a
format atat din tacse dela membri, cat ma! mult prin donatinnf
marinimOse. Veniturile luf dupg cum observargm maT sus, n'ar
fi permis nicf card comitetuluf sa ajunga la resultatele, ce le-a
realisat, decg nu afla un puternic ajutor in subventiunea de
532 fl. data Asociatiunif de P. 0. Societate Transilvania" din
Bucuresci. Ac6sta Societate la indemnul subscrisuluf presedinte
al comitetuluf schimba statutele sale introducend intr6 scopurile
urnarite de densa si formarea de meseriasi intre romanif de
clincOce de Carpatf. In acest scop acosta generOsa societate da
si astac,11 ma! multe subventiuni. Din subventiunea de 536 fl.
ce o capeta -Asociatiunea nostra sa impartasesc cu stipendil de
sate 50-80 fl. 11 copi1 de roman dintre ce! !ma! bun! si ma!
seraci. Simtim o deosebitA satisfactiune putend aduce si on
4c6sta ocasiune P.O. societati Transilvania multamitele nOstre
cele maI caldurOse pentru generOsa sa subventiune.
Comitetul Asociatiunei:
B. Baiulescu, Dr. I. Bozoceanu,
pres,. se 3retar.
Trecem acum a ar6ta abtivitatea acestef Asociatiunf . in
timpul dela anul 1881 pang la ,anul 1889. Publicam "pe scurt
4c6gta, activjtate dupg protocOlele adunarilor. gerierale ale Asocia-
-tiunil si dupa- raOrtele comitetulul, aretand progreselele ce siat.
putut face si in acesti opt ant de Bile.

255
Asociatiunea respective comitetul si In acesti ani afi continual
lucrarea sa: a propagat idea necesitatii de a'si aplica pa-
rintif copiilor la meseril si de a sO delatura antipatia ce o ai
Romanif cgtrg meseril. Spre acest stop a tinut presedintele mai
multe cuvOntgri, a lucrat comitetul si Asociatiunea in acdstg, directiune
far preget.
Protocolul adungril generale din anul 1883, aratg ca s'a
luat conclus: sa is tot! membril angajamentul, ca sO facg propaganda
spre a sO popularisa meseriile si de a se indemna pgrintii
roman! de all aplica copii for la meseril si de a so recomanda
meseriasit roman!; Orb, Asociatiunea acOsta sa fie mai mult sprijinitg
de publicul romanesc.
La deschiderea adungril generale din Ianuarie 1885 relativ
la p-romovarea meseriilor intre Romani s'a clis si s'a luat la protocol
urmatdrele :
Antipatia Romanilor cgtrg meserii ; si sgrAcia poporului
romanesc, face ca un pgrinte sa nu fie in stare sa porte cheltuelile
copilulul s6u aseclat la meseril.
Acestea sunt stancile de car! sO opresce activitatea comitetului.
Neintelegerea necesiatil de a sO forma clasa mijlocie
la Romani, esplicg putinul sprijin cad intemping Asociatiunea si
nepopularitatea meseriasilor roman!. Relativ la progresul pe
acest teren industrial in Brasov in punctul 6 al protocolului sa
dice considerand starea Romanilor brasoveni din punct de yedere
material ajungem la conclusiunea, cg ei agi stab. mai ret
decat cum stateati. la 1860",
Lipsesce interesul viu pentru a sO forma membri! clasel
mijlocie. Privesc indiferent cum crests numOrul proletarilor,
AcOsta sa dovedesce si prin micul numOr de 85 membri ce-I are
acOstg Asociatiune. Este deci trebuinta neapOratg ca sO, sO lucreze
in viitor cu mai mult zel pentru ca sa ne apgram de coplesirea
industriei streine.
Este darg o datorie naturalg si o grije pentru esistenta
nOstra ca sa lucram la inmultirea membrilor clasel mijlocie, precum
vedem ca lucrOz, alto 'Amur' din tre not. . .
Sg face plopunerea pentru noua mijlocie spre acest scrip;
Sg alege o comisiune de 5 membri in persOnele Domnilor:
B. Baiulescu; I. Lengera; P. Petrescu; T. Alexi si V. Sfetea,
care are A vie la adunarea general& procsima ea propunerl.
' Coniislunea acOsta in anal 1886 a presentat raportul soil
cu un project de statute tiparite pe.ntru a sO 1nfiinta o banca
do credjte si. depunerl cu scopul ca meseriasiI si specularrV roxpani
micl, A pota. mat
u§or capota FizijlOce banal!. Presedintele

256
e autorisat afar& de limitele Asociatiunii acestea sa faca subsemnari
pentru o Asociatiune de credite si depunerl.
In 1-a Martie 1887 s'a si infiintat aoOsta.
Eta statutele eT:
L Firma.
§. 1. Meseriasul roman", Asociatiune de credit, si depunerl.
II. Scopul.
§. 2. Meseriaful roman" este a da asociatilor ocasiune sigura
si lesniciOsa, ca sa-si adune prin depunerl marunte sOpta,manale
un capital, a destepta astfel pornirea de economie si de
stringere de capitale si a fructifica sumulitele, cart sunt imprastate
fail folos, pe Tanga siguranta necesart si interesele
cuviinciOse, a ajutora prin bani adunati pe acel asociati, cart
pentru economic sa ti industria for ar avea lipsa de vr'un ajutor.
III. Resedinta.
§. 3. Resedinta Asociatiunil este orasul liber reg. Brasov.
IV. Formarea Meseriasulul roman".
§. 4. dire,seria,M1 roman" sa fundOza pe timp nedeterminaty
obligandu-s6 fie-care membru, participand a funda prin depunerl
sOptamanale de minimum 20 cr. cel putin o cvota de capital,
care este ficsata, cu 50 fl.
Observare: Cvotele subscrise sa pot plati si de-odata.
§. 5. Niel un membru n'are dreptul sa-si cdra depunerile
sOptamanale afara, inainte de a fi Implinit cel putin o cvota de
50 fl.
§. 6. Dad, un membru, care si-a implinit o cvota, voiesce
sa Osa din Asociatiune, trebue sail anunte Directiunii dorinta
de repasire cel putin cu 6 luni inainte de adunarea general&
§. 7. Niel o cvota nu so va putea restitui fara espresa
antorisatiune a adunaril generale.
§. 8. Atat depunerile sOptOmanale, cat si cvotele de capital
prin interese participa la profitul curat al Asociatiunil. Dividenda
pentru depunerile sOptemanale s13 va adauge la depunere, pant
sa va forma G cvota completa. Versamintele pentru formarea
cvotelor de capital mal mid de 5 fl., uu participa la dividend&

257
1/. Admiterea de membril si Incetarea de a, fi membru.
§. 9. Membru ordinar pOte fi ort-ce societate recunoscuta,
orl-ce persOna onesta si nepatata, far& privire de etate si gen,
care sO obliga a forma cel putin o cvota de capital de 50 fl.,
vOrsand pe sOptamana cel puqn 20 cr. la cassa ,MeseriafuluI
roman".
Intrarea in Reuniune sa face orI-cand pe basa unel corer'
in scris. Primirea o face Directiunea, care pOte si respinge cererile,
fara Insa a areta motivele de respingere.
§. 10. IncOta de a fi membru
a) acela, care mare;
b) -acela, care talimentOza;
c) acela, care so stramuta din Brasov;
d) acela, care nu urmOza regulat cu depunerile septamanale
(§. 12, b) sail lass in suferinta vreo alta obligatiune (§. 29).
In casul de sub a si b depunerile cu dividenda cu tot sO
vox restitui succesorulul de drept al membrulul, anume capitalul
3 luni dupa denuntare, era dividenda atunci, cand sO numOra si
celorlaltI membri.
Meserialul roman" avend drept de retentiune, va opri suma
cuviinciosa din banil membrulul pentru coperirea creantelor lui.
VI. Drepturile si indatoririle membrilor.
§. 11. Fie-care membru majoren:
a) are drept de a cere bani imprumut dela Asociatiune.
Directiunea it va acorda suma, pentru care-1 va atia solvabil;
b) are drept de a face si alte depunerr de economil nu numai
cele destinate pentru formarea cvotelor de capital;
c) are drept a participa si a vota la adunarile generale;
a) are drept a garanta pentru altI datornicl nemembri;
e) unul si acelasi membru are, pana, la inclusiv 12 cvote,
de fie-care cvota Cate en vot, Ora peste 12 cvote va avO tot de
cate 10 cvote cate un vot. Cate vorurl 'Ate eserta unul si ace -
lasl member
preste cinci-spre-clece voturl decide Directiunea.
§. 12. Fie-care membru este din contra dator:
a) a versa pentru fie-care cvota pang la Implinirea el pe
sOptamana cel putin -20 cr.;
b) acela, care va Intarzia cu depunerea 3 sOptamanI, va
trebui sa platOsca o pedOpsa de 1 cr.
Daca insa lndatorirea ar trece preste 12 soptamani, membrul
respectiv va fi esclus (§. 10, d), Or depunerile i sO vor restitui
17

258
(fara dividends si fara sumele vOrsate sub titlu de ped6psa) treI
lunl dupa procsima Incheere de conturl ale Asociatiunil;
c) Membril Asociatiunil resppnd pentru datoriile si daunele
Asociatiunil numal pan& la concurenta cvotelor, ce all vOrsat,
orl s'all obligat a vOrsa.
VII. Capita lul.
§. 13. Capitalul Asociatiunil sO compune din cvotele membrilor.
§. 14. Membril primesc libele, in earl sO vor insemna depunerile,
respective sO vor lipi marcile de depunerl.
§. 15. Cvotele si vOrsamintele asupra lor, formand capitalul
nu vor put6 fi esecvate Iii folosul altora. Ele respund ma1 Int=
pentru obligatinnile membrulul fats cu Asociatiunea si numal
dupa ce s'a escontentat ac6sta si dupa ce so vor fi Implinit t6te
formele prescrise aid pentru ridicare, vor put4 sa sO reclame
dela cassa Asociatiunil.
§. 16. Libelele perdute se anul6za prin amortisare legal&
Contra actulul de amortisare sO va libera membrulul un duplicat
de libel, ceea-ce sä not6za si in registrul Asociatiunil.
§. 17. Depunerl de economie sO primesc si dela nemembri.
Pentru aceste depunerl sO vor estrada alte soiurl de libele, in
earl conform regulamentulul votat ad hoc de Directiune, sO vor
nota procentele si conditiunile de ridicare.
Asociatiunea isf reserva dreptul a emite si bilete de cassa
la purtator pe timp fits sail cu termin de denuntare.
§. 18. CerOnd trebuinta Asociatiunea 41 'va put6 reesconta
efectele din pprtofoliil.
§. 19. Pretul libelelor vor trebui s6rl rebonifice partidele.
VIII. Fondul de reserva.
§. 20. Din profitul curat sO vor subtrage pan& la 200/0 (§. 21)
pentru a se forma un fond de reserva menit a acoperi pagubele
Intgmplate prin darea de Imprumuturt
Acest fond de altmintrea romane In proprietatea membrilor
in proportiune cu misele lor.
Adunarea generals la timpul sOi'i si dupa. propunerea Directiunil
Va decide incetarea contribuiril la acest fond.
IX. Impartirea profitului.
§. 21. Din profitul curat sO subtrag 50/0 pentru misele
membrilor. Celalalt profit so Imparte astfel :

259
Pang la 20"/0 (§. 20) pentru fondul de reserva; 1004 pentru
membril DirectiuniI; 20/0 pentru functionaril manipulang; 100/0
supradividenda pentru raise, dr restul cade in favorul Asociatiunil
pentru sprijinirra meseriaqilor roman' etc.
X. Operatiunile MeseriaquluI roman".
§. 22. roman' sconteza cambil, pe carI cel putin
una din subscrierl ',Ilfeseriaful trebue sa fie a until membru.
§o. 23. Censurarea cambielor se face prin Directiune. In cas
and nu e cautare de fonduri, Directiunea pate plasa din nurnerar
§i la altil sal la institute solide sail sa cumpere hartil bune
de valOre.
§. 24. Banca mat da membrilor sei imprumut si pe gagia.
§. 25. Pe basa obiectelor depuse sail a creantelor zalogite
la densa Asociatiunea va deschide membrilor so' conto-curent.
§. 26. Asociatiunea va primi in comision Spre ven4are si
marfurl manufacturare produse de membril el §i va da avansurl
pe ele.
§. 27. Va cumpera pentru membri producte brute, necesare
pentru esercitarea meseriel for §i le va da acelora spre lucrare,
pe lang& observarea cautelelor necesare pentru siguranta Aso-
.
Procederea la operatiunea acesta, cum si la cele de sub
§§. 24, 25 si 26 so va stabili prin regulamente ad-hoc, votate de
Directiune.
§. 28. La timp oportum Directiunea Asociatiunil 'Ate face
si alte operatiunl de banca din resortul institutelor de gir si de
circulatiune.
§. 29. Membrul, care nu va satisface regulat obligamintelor
sale de plata, 'Ate fi eschis din societate.
XL Organisarea interna.
§. 30. Afacerile Asociatiunil se psecuta de catra:
a) Adunarea generall;
b) Directiune;
c) Comitetul de supraveghere.
A) Adunarea generala.
§. 31. Adunarea generala ordinary se tine in fie-care an
dupa Incheerea socotelelor, eel mutt in luna lnl Apri lie.
Adunarea general& estraordinara se va -kind de cat° orl va
afla de lips Directinnea on comitetul de supraveghere.
17*

260
Adunarile generale le convdca presedintele Asociatiunil sr"
se tin la resedinta Asociatiunir, a deca, in Brasov. Convocarea se
va face cu 15 dile inainte, publicandu-s6 si ordinea dilei prin
afis in localul de cassa, si prin anunt In vre-una din foile locale..
§. 32. In adunarea generala decide maioritatea absoluta, a
voturilor representate.
Decisiunile ail valore numal data sunt preseng eel putin
20 de membril, representand minimum 50 de mise.
In cas de paritate dirimg, votul presedintelur.
§. 33. In adunarea generala fie-care cvota, da, drept la un
vot, pan& la 12 cvote; Ora mai departe conform §. 11 lit. e. Cel
care nu are Inca platita o cvota, intrOga, tot posede un singur vot.
Cel care nu pOte lua parte in persona, la adunarea generala
are dreptul a autorisa pe alt membru sa,-1 represinte printr'o
imputernicire in scris.
§. 34. Dace, la adunarea generala nu s6 va representa num6rul
recerut de membril si voturl, s6 va convoca o a doua
adunare generala in termin de 15 dile, care cu privire la ordinea
de di publicata pentru prima adunare, va pute aduce decisiunr.
valide, fara considerare la numgrul voturilor intrunite.
§. 35. Adunarea generala va decide asupra urmatorelor:
a) Va alege pe membril Directiunil si pe presedinte, care
va fi ales tot-deuna presedintele dupa timp al Asociatiunii pentra
sprijinirea invOtaceilor si sodalilor meseriasT romanr.
Cel putin dor membril din Direct,iune trebue sa, fie alesr
dintre membril comitetuluT Asociatiunir pentru sprijinirea invetaceilor
si sodalilor meseriasr romani etc;
b) Alege pe comitetul de supraveghere.
Alegerile sa fac prin bilete pe timp de 3 anT cu absoluta.
maioritate de voturl;
c) Schimbarea statutelor va fi valabila, data va intruni ceL
putin o tertialitate din tote voturile membrilor;
d) Aprobarea regulamentelor propuse de Directiune;
e) Aprobarea bilantulur si darea absolutoriului;
f) Desfiintarea societatiT in intelesul §. 48 al acestor statute;.
g) Alegerea de licvidatort
§. 36. On cand ar cere comitetul de supraveghere sa s6
tina adunarea generala estra-ordinara, presedintele va fi dator a
o conchema, Or adunarile generale ordinare sa convoca dupa decisiunea
DirectinnlY
§. 37. Protucolul adunarir generale, in care s6 InsemnOza
numele fie-carui membru present, sO va subscrie de presedinte,

261
de secretar si sii va autentifica de treT membri denumitT din
partea adungril generale anume spre acest stop.
B) Ditectiunea.
§. 38. Directiunea se compune din presedinte (§. 35, a), si
flece membri, carT isT aleg din sinul for un director esecutiv si
doT vice-preseding.
§. 39. In mesara, in care se vor desvolta afacerile Asocia-
AiuniT,
Directiunea va angaja functionariT necesarl.
Firma Asociatiunil so va subscrie de catra doT membri din
Directiune.
§. 40. Directiunea va trebui:
a) s& astern& tribunaluluT comercial bilantul si consemnarea
tuturor membrilor Asociatiunil;
b) va subserie raportele si conturile anuale ale Asociatiunil
purtand depling respundere pentru ele;
c) va participa la sedintele pentru acordarea de credite,
.conform regulamentulul;
d) va elabora regulamentele prevedute in §§. precedentl;
e) despre sedintele Directiunil se va purta praocol;
f) va presenta la fie-care adunare generala o lista completg
. despre membril si cvotele lor;
g) presedintele sau unul din vicepresedinti represintg Aso -
.ciatiunea In tote casurile, unde nu se cere deobligarea luT, ceea
ce se pete face numal grin subscrierea firma dupO dispositiile
.acestuI statut;
h) nicl -un membru al Directiunil nu are dreptul a se folosi
de creditul AsociatiuniT;
i) pentru validitatea decisiunilor se cere maioritatea absoluta
a membrilor;
1) membril Directiunil, afar& de presedinte, pot ocupa si
lunctiunile de cassar si contabil;
m) Directiunea va vota un regulament pentru amploiati si
pentru tote functifie, cad cad in competinta for de n'ar fi deja
_regulate in statutele presente.
§. 4L Presedintele, cunt si fie-care membru al Directiunil
este dator a depune la eassa Asociatiunif cate 5 cvote In tot
decursul functiongril sale.
§. 42. La facerea bilantulul se vor observa urmatOrele
regule:
a) averea Asociatiunil se va scrie In valerea, pe care o represintg
cu ultima cli a anulul de esercitiu;

262
b) haxtifie de valere cu curs se vor scrie cu ultima di. a
anului;
c) cvotele, depunerile cum si fondul de reserve, se pun intre
pasive;
d) creantele dublese se vor pune cu valorea, care va fi
probabil& de incassat;
e) profitul sail perderea se va areta esact in bilant.
C) Comitetul de supraveghere.
§. 43. Comitetul de supraveghere se compune din 5 membri
alesi de adunarea general& pe timp de 3 ani (§. 35, b).
Acest comitet I I alege pe presedinte si secretar din sinul
see.
§. 44. Comitetul de supraveghere controleze, afacerile Asociatiunil
in tete ramurile el. Spre scopul acesta are dreptul si
datoria a face revisiuni prin registre, in cassa si la efectele Asociatiunii.
§. 45. El va face adunexii generale propunerT cu privire la
raportul Directiunil si la bilant.
§. 46. Constatand vr'o abatere dela statute sail vr'o neregularitate
la operatiuni, consiliul de supraveghere va provoca
Directiunea, ca se, indrepte lucrul si remanend somatiunea far&
efect, va conchema adunarea general& supunendu4 casul spre
deliberare.
§. 47. Comitetul de supraveghere este solidar responsabil
pentru daunele provenite din negligerea Indatoririlor impose for
prin aceste statute si prin legea comercial&.
XII. Desfiintarea.
§. 48. Pentru desfiintarea Asociatiunii se recere, ca acest
object anume sei fie pus la ordinea pet, mai departe sa fie present&
maioritatea tuturor membrilor sj dintre voturile celor presenti
eel putin 3/4 parti s& fie pentru desfiintarea societ&tii.
§. 49. Daca adunarea general& in intelesul § -luI 48 al acestor
statute a decis desfiintarea societAtil sail dac& societatea se
desfiintez& intealt mod provequt in legea comercial& §. 247, atuncI
dupe, licvidarea averiT societatil in intelesul legit comerciale,
eventualul rest de avere se va imparti intre membri in proportiune
cu numerul cvotelor, ce le-aft platit la societate. De sine
se 'ntelege, c& Rind avere de ajuns dup& detragerea datoriilor
Inainte de tete se vor plati membrilor sumele platite titulo cvote.
Inat nu dispun aceste statute, servesce legea drept cinosur&

XIII. Adunarea constitutive.
263
§. 50. Aceste statute s'aa votat in cuprinsul for intreg de
adunarea constitutive tinutg la 4/16 Septemvre 1886.
XIV. Inregistrarea.
§. 51. Statute le presente vor Tatra In vigor() numal dupg
Inregistrarea for la tribunalul comercial si dupg publicarea lor.
Keltek Brass (Sloan az alakul6 kozgyinesnek 1886 evi Szeptember
he 4/16 tartott tileseben.
Iuon Lengeru, Bartolomeit Baiulescu,
notar ad-hOc (jegyz5-konyvvezet5.) presedinte (elnok).
6638-1886. polgar szam.
Ezen alapszabalyok a brassei kir. torvenyszeknel, a kereskedelmi
tarsas czegek, jegyzekenek I. kotet 172 lapjan, az arra
vonatkoz6 magyarul: Meseriasul roman", hitel- es takarek szovetkezet,
romanul: Meseriasul roman", Asociatiune de credit si
depunerl czeggel egyiitt bejegyeztettek.
Kelt Brass6ban a kiralyi torvenyszeknek mint kereskedelmi
birosagnak 1886, Deczember h6 7-ik napjan tartott illeseb51.
(L. S.)
Elnok ur tavolleteben:
Bisztraii Karoly, m. p. Becze, jegyz5.
k. elnok.
Meseriasul roman",
Asociatiune de credit si de depunerl, infiintata in anul 1886.
Credite
Numerar
In anul 1892 fiind director esecutiv D-1 loan Lengeru.
Active le erat:
Pasivele:
.
fl 28,808.
n 390.98
.
.
.
.
.
.
fl
n
n
16,434.44
4,917.25
1,600.
400.
Mobiliar .
n
320.
Cuote
Depunerf .
Rescont .
Fond . .
Diverse. .
Interese .
n
n
200.
5,210.37
957.
Debit
37 200.08 Profit
/I
I/
Suma . . fl. 29,719.06 Suma . .
. fl. 29,719.06
Nota: In anul 1894 s'a desfiintat acestg bancg. Meseriasil
pentru credite mid aveat. si aii mare necesitate de ea. Le pupublicam,
ca avend lipse, se o re'nffinOze.
.
.

264
In tote partile romanescf s'a Infiintat bancf, pe brasovenit
roman' if ajuta filiala Albina, insa cercetatt crediteie mid: de unde
sa iau.
OA cum ar fi, una se constata anume, cand unit zidesc si
altif surpa, acolo nu va esi nicT o cladire.
Autorul.
Comitetul a avut si in acestI ant forte mult de lucru cu
aseclarea copiilor romant la meserif si cu instruirea lor, din causa
putinulut. indemn catre, meserit si din lipsa mijlOcelor. Protocolele
adunarilor generale constateza despre copil aseclat,1 la meserif
dela anul 1882 'ana la anul 1889 urmatorul bilant.
In anul 1882 s'all asezat 23 copil
n
2T
/7
n
7)
n
71
n
"
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
72
n
71
n
n
77
n
72
7/
n
29
31
32
40
84
73
50
77
72
n
7)
77
n
/7
Summa
Adunand si numeral Invetaceilor
aseclati pane, la anul 1881
Suma totala
29 diferite meserif.
"
"
17
362
348
77
copil.
. . . . "
710 elev.' aplicatf la
De sigur, ca bate la ochl or' -caruf cetitor diferenta in numeral
elevilor ce cade la anul 1887. Amintim deocamdata numaT,
ca fericitul impuls ce Pa primit Asociatiunea nOstra dela anul
1886 IncOce 11 datorim insemnatef fundatiun1 de 50,000 let a
generosilor sot' Mihail si Elisa Stroesco. Vom vorbi la local sell
despre folosele si despre progresele Meat° prin acosta fundatiune.
Instructiunea acestor elevI s'a predat pane, la Noemvre
anul 1884 gratuit in scala Gremiulul negutatoresc roman, prevoclend
Asociatiunea numat cartile si recuisitele necesaril.
In anul scolastic 1885/6 scOla acesta a primit lovitura sa
de mOrte. Inaltul minister r. unguresc in puterea legeT de meserif
din anul 1884, care prevede, ca numat comunele pot inflinta
scoll de meserif si nicl decum deosebitele confesiunI si corporatiunt
a oprit a se mat continua prelegerile In scOla Gremiulat.
Inaintandu-se o noua rugare a avut numal tristul resultat,
ca comisarul ministerial trimis anume in acosta causa impreuna
cu magistratul orasenesc a declarat acosta sc6la de Inchisa.
Casul era gray, elevil nu puteaq remanea fara instructiune.
Comitetul in sensul legit s'a rugat de autoritatile stole' de meserif
ale comunel Brasov sa primesa eleviT roman' meseriasT In

265
trel clase facute anume, paralele angajandu-se totodata si
tref profesorl rorn-anf.
In decursul anulu! 1885/6 s'ati instruit in aceste clase 136
de elevl meseriasf. Mai multa greutate la acesta intocmire scolara
at1 causal; tacsele scolare. De fie-care elev din comunele
sasescl sa recere tacsa de 4 fl., er pentru eel din alte comitate
o tacsa de 6 fl.
Numal eel proveclutel cu documente de saracie in regula si
numal eel din anul prim aplicatf la meserie au putut fi scutitf
de acesta. Cu tote acestea spesele tacselor sad
urcat la 200 fi.
pe an. Comitetul nu ar fi putut insa trece preste pragul acesta
grefi, nu ar fi putut nici decum estinde activitatea sa, dad,
Provedinta nu ar fi trimis ca salvator pe rarul barbat generos
din marginile Basarabiel, sä Usureze cu mijlecele sale sertea
nestra cea vitrega. Gregie fundatiund de cincideci de mil lei, sa
impe,rtasesc astacy din procentele el elevi si din colturile cele
mai departate ale Ardelului. Dupa cum arata protocelele adunarilor
generale numal dela anil 1886/7 incoce am putut face
progresul de a intemea patru stipendil, spre a se aseza copil
romans la anumite meseril artistice d. e. lacataria fink masinarie,
curelarie, tinichigie si altele la earl nu se puteat aplica elevil
far& remuneratiunea Maestrilor.
Dupa protocolul adunarif generale din anul 1888, am isbutit
sa avem 73 copil asezatf la 29 diferite meserii si adeca stipendistf
34 si anume 13 stipendistf aT Societatif Transilvania; 10
stipendisti aT bisericil Sf. Nicolae; 4 stipendistf din fundatiunea
Andronic si 3 dela Asociatiunea Transilvana din
Instruirea elevilor meseriasf romanl in religiune a fost una
din basele principale, care, s'au luat in consideratiune la instructiunea
elevilor de sub ingrijirea acestel asociatiunf. Fiindca
acestl copil crudf asegatf la maestrii de deosebite nationalitag
sent espusl so perda religiunea in care au fost crescutl de pa-
rintil
Sibiit'i.
lor ; fiindca esemplele imprejurimef in care se afla sunt
adese -orl cu totulul tot necorespuncletere. Asociatiunea nestra a
tinut deosebit cont de crescerea religiosa si morale, a acestor
copil. Legea de meseril insa,s1 prescrie, ca acesti ucenicl se cerceteteze
biserica in clile de Dumineca. Presedintele acestel Asociatiunf
a luat insusf chiar dela inceput acesta sarcina asupra'si
instruind elevil in fie-care Dumineca chiar in biserica in religiune
si morala. Afara de acesta erau el strensi tinuti sa se marturisesca
si sa se.- impartasesca cu sfintele tame in posturl.
Sprijinirea copiilor roman] dela meseril cu vestminte 'Inca
a fost una din principalele ingrijirf ale Comitetulul Asociatiunif
a avut greutatl deosebite cu procurarea vestmintelor necesarl.
Cu sacrificiele cele maT marl s'a luptat contra acestel calamitatf
staruind sa prevada pe acesti sirmanT copil eel, putin in

266
timpul erneT impgrtindu-le vestmintele de lips& mai cu samk in
ajunul serbarif nascerif DomnuluT Cristos. Spre acest stop se
faceatl anumite apeluri prin jurnale eel6nd publicului nostru
obolul sOt. Multi binefacOtorl art rospuns apeluluT acestuia contribuind
cate ceva. Intro ace01 binefacOtorl trebue so pomenim
pe fericitul comersante Dumitru Eremia, care imbraca in fie-care
an Cate dece elevl cu tote vestmintele necesariT cu dorinta se
nu fie dat publicitatit Cu tote acestea numOrul eel mare al
elevilor roma,n1 seraci dela meseril nu put6 fi prevOgut si mulg
rOmanead golf, luptandu-so cu gerul eel sprig al ernel. Dumne-
den
cel milostiv a vedut !use lacrgmile for si a ingrijit de eT
trimitendu-le un mare binefgcOtor, care la a. 1886 a trimis in mod
anonim Presedintelui o mie de fiorinT anume pentru ca acesti elevl,
so fie tots imbracati de serbgrile Craciunului. Acest anonim a fost
fericitul si generosul Mihail V. Stroesco si generdsa DOmna Elisa
Stroesco, care dupg cum se vede maT jos a continuat opul de
binefacere in modul eel maT strglucit.
fn anul 1886 s'au ajutorat 92 de copiT cu vestmintele necesarT
Bra in anif 1887 §i 1888 s'a putut impgrti cate 105 bucatf
vestminte. Pe MITA aceste s'a1 maT fgcut esceptiunf in decursul
anuluT ajutandu-se ucenicii orfani si de tot seraci maT cu
sema cu incgltaminte, ba chiar pentru spesele spglatului albiturelor
acestor copii pgrasitT 33 la numer a trebuit so se is dispositiune,
ca tot din venitele Associatiunel sa se plat6scg.
Spese maT considerabile an avut Associatiunea la casurf de
bola plgtindu-so pentru elevil greil bolnavl spesele spitalulul,
era pentru ceilalti a ingrijit in mod gratuit cu cea maT mare
buna-vointg D-rul G. Baiulescu.
Averea Asociatiunel a crescut din an in an. Fondul Asociatiunef
era in anul 1886 de 4275 fr. Ac6stg sums era insg cu
totulul tot neinsemnatg si Asociatiunea nOstra ar fi vegetat Inc&
mult timp in conditiunile acestea fgrg sa se spor6sca fondul ca sa
pag da procentele insemnate ce erail de lipsg, deorece numerul membrilor
ordinar nu crescea. Progresul Asociatiunit iT multamim numaT
fundatiunei de 50,000 de lei in our infiintatg de generosif fundatori
Mihail si Elisa Stroesco si predatg Presedinteluf. Adunarea generals
tinuta in anul 1887 a primit actul donatiunei cu cea maT mare
insufletire si cu vii aplause. Tog membrif Asociatiunei au ascultat
cetirea actulul fundatiunei ridicAndu-se de pe scaune. Luandu-se
conclus s'a si trimis o adresg de multamire nobililor binefacOtori
find subscrisa de tog membril Asociatiunei. Fondul s'a plasat
dupg dorintg fundatorilor in haxtif fonciere romane de Stat.
Pentru impulsul spiritual a Mgestrilor romans presedintele
Associatiunei infiintase cu propriele sale puterT si sacrificfl fag
anume dedicatg meserielor sub numele Meseriasul Roman"
Generosil fundatorl an apretiat inteatat acesta intreprindere,

267
!neat au dispus in actul fundatiunel lor ca cu procentele dela
cincf mil de fiorinf sa, se sustina edarea acestel fol.
Sodalil romanl meseriasf din Brasov Inca au fost primitr
sub scutul si Ingrijirea Asociatiunel acestea. Comitetul a luat si
acOsta sarcina asuprasf si a ingrijit ca Sodalil romanl sa 'sl
pastreze nationalitatea si limba roman6sca, cat si sa se perfectioneze
cat se p6te de mult in maestria lor. Pentru aceste scopurl
s'at
preliminat in buget 200 ft. pe fie -care an. Astfel dela 1881
Inc 6ce safi trimis mal multi sodall meseriasi cu stipendil in
streinatate.
In scopul ca sodalil so aiba ocasiune sa se cultiveze, Comitetul
a inchiriat un local in care puteau conveni de Cate trel
orb pe sOptamana ; putead ceti card de specialitatea meseriilor
lor, cart le-a procurat Comitetul si jurnale romanescI, cart li s'a
pus la dispositie de presedintele Asociatiunef. In scurt timp el
s'at constituit in o societate de lectura si de cantarf, care ave.
de stop sa arangeze din cand in cand productiuni publice. Cu
ajutorul unul profesor de muzica, Sodalil ail reusit sa 'sf castige
si cunostinte muzicale, !neat in mai muAl ani unul dupa altul
au putut da, Cate 2-3 productiunl muzicale declamatorice. Aceste
productiunf ail contribuit fOrte mult pentru pastrarea sOmtului
romanesc cat si pentru lustruirea lor In viata sociala. Desi acest
punct apare superficial, totusi este unul din cele mal importante,
data scim ca elevul meserias vine dela -Ora la al 12-lea an far&
cunogcintele cele mai elementare, si petrece 4-5 and in sinul
unel familil streine, care nu mai tine cont de datinele si limba
parintilor sef. Daca nu s'ar pune acestul stadiu o contra balanta,,
baiatul s'ar identifica cu totul datinelor streine.
Societatea de lectura a Sodalilor posede o avere proprie de
dou6-sute de florinf daruiti anume de domnul Dimitrie Stanescu,
care se administreza de Asociatiune. Tot asemenea posede o
biblioteca constatatOre din 113 volume. Numorul sodalilor meseriasf
ail crescut din an In an !mat se 'Ate lua ca numer mij-
lociul 50-60 ; Ora ca membril al
societatil de lectura ail fost
Inscrisi numal 36. Dintre elevil asezati la megerii In Brasov ail
esit, dupa cum arata raportele Asociatiunef, in fie-care an cate
20-30 de sodall roman!.
Maestri! roman! Inca au crescut la numOr de cand lucrOza,
acesta Asociatiune. Dela anul 1869 IncOce s'at format din sodall
86 de maestri! roman!.
Desi acestia nu s'at putut stabili numal in Brasov pre-
ferand a trece in Romania sail a se aseza in orasul lor natal,
totusi astaclf putem sa ne mandrim ca avem maestri! dibacl de
diferite meseril. Pe cand Inainte de anul 1869 nu esit-au altl
meseriasf romans cleat eel nationalf: macelarii, cojocarl, plapomarl
si croitorl de imbracarninte teranesca, astacII avem 4 cismari si

268
8 papucari 3 croitori de haine barbatesci, 3 masari; 1 cojocar
fin si 20 cojocar' national', 1 pglgrier, 1 faur, 3 brutarl, 3 argasitori,
3 zidari, 4 plapomari, 6 morari, 29 macelari, 2 barbieri si
8 lemnarl, 3 cofetari, 1 curelar, 1 tipograf, 1 vepsitor, = 106.
,Numerul meseriasilor stabilitI in Brasov este relativ
destul de mic, insa resboiul varnal si concurenta streinilor au
Post cause destul de marirventru ca partea cea mai mare sa
treca in Romania unde si-`au .aflat cu usurinta terenul pentru
.cariera lor. Cu tote acestea Asociatiunea 'Astra a dat mana
de ajutor mgestrilor tineri asezati in Brasov impartind premil
de sate o suta florin' acelora , cart s'ar stabili in Brasov.
Afar de acesta a dat imprumuturi cu procente midi, 6r in
timpul din urma comitetul a intervenit la directiunea bancit
M es eria sul Roman" care a luat conclus, ca va da
meseriasilor anticipatiuni pe manufactura for depusa ca gagiti.
Asociatiunea a mai ales si o comisiune, care este insgrcinata a
face un proiect de statute pentru ajutorarea meseriasilor romanl
la cas de bola indelungata.
Activitatea Asociatiunef s'ar cuprinde in putine cuvinte In
ele pang ac' relatate. Deore-ce insg tot sub scutul acestei Asociatuni
sail format 25 de elevi meseriasl din Romania, judetul
Tutova, ne semtim datori a mentiona si acesta lucrare.*)
Brasov, 1889.
Comitetul asociatiuneT
B. Baiulescu, Dr. I. Bozoceanu,
pres. notar.
*) Industria facend progrese imense, meseriasiI roman' stint ursitI
se die concurenta cu aceste progrese. Acosta sorte ajungendu-i trebuesc
se fie in armatl cu tote cimostintele pe terenul industrial 0 deosebit -cu
tote inventiunele de o parte, de alta spiritul national se nu-1 pOrda. Aceste
marl necesita4,1 au cerut se fie InstruitI prin o foe a for infiintata. in anul
1886. In foea Meseriasul Roman" s'a publicat cum s'au vedut si
s6
v6d articuli special' de barbati technici, si se .t.ineau meseriasii nostri in
curent cu tot progresul european pe acest teren.
A trebuit se inceteze publicarea acestei fol din lipsa, de aboneng.
Voile romane din Ungaria si din Romania an publicat laudele for pentru
cuprinsul publicat sI au regretat incetarea acestei fa. Cu ast-fel de interes
Brasovul fata, de lucrarea incordata a streinilor, trebuesce s6 perda colOrea
rornanesca.

269
Bucuresci, 5 Mail 1878..
Societatea Transilvania pentru ajutorarea studentilor romans
lipsiti de mijlOce.
Domnule Pre5sedinte !
*)
Societatea Transilvania din Bucuresci, dorind a veni si in
ajutorul junilor romans, aplicati la comerchl, industrie si meserii,
conform articululul 3 din statutele pe care si le-a modificat in
adunarea generala estraordinara din anul curent, am onOre a v6
ruga, sa binevoitI a ne comunica si vederile D- vOstre asupra modului,
cum s'ar putea eats bine alege fi forma junii, aplicaft la
acestea rammi.
Suma de care Societatea dispune pentru ajungerea scopulul
mentionat, este intre 3000 si 4000 lel pe an, eu care credem ca
vom putea cresce junl, sell la scOlele si. atelierele din telt, sa,
la cele din streinatate.
Am firma convinctiune, Domnule Presedinte, ca vet1 binevoi
a v6 asocia cu noT la realisarea acestei idel, pe care o urmariti
Inca din 1873.
Primitl, Domnule Presedinte, incredintarea destinsel mele
consideratiunY.
Presedinte: A. Treb. Laurianu. Secretar: G. Orasan..
Presedintele prin multe rugarI a dat ansa la acOsta schimbare.
In urma acestei incercar1 as ajuns Societatea Transilvania
a modifica statutele sale pentru a da stipendil la meseriasi.
Astfel s6 da an Brasov 532 fl. pe an la 12 stipendistl_
Asemenea si in Clusid.
Asemenea Sf. Nicolae din Scheid dela a. 1874 pana la 1882
a contribuit cu Cate 100 fl., acji 200 fl. asa numaI a putut sa
produca in 13 ant maT multi sodalT apti.
Domnule Prqedinte ! *)
Comitetul Societatil Transilvania, in sedinta sa din 25 a curentel
lunI, a luat act, cu mare placere, de continutul adresel co
ne-ati trimis, ca resuitat la a nOstra din 5 Mani a. c. a discutat
cu tdt seriositatea, opiniunea emisa de catra onor. Comitet ce
presidati si a luat decisiunea prevNuta in ane)tatul, in copie,
proces verbal. Comitetul Societatii Transilvania a creclut de cu-
Domniel Sale
Prepdinte al Societeifii pentru sprijinirea invefaceilor fi
sodalilor romdnT meserias1 din Brasov.

-270
yiinta a jntinde, de-ocamdata, beneficiele sale junilor lua,t1 din
popor, cart chip& ce at
vor fi 1nzestrat Cu cunoscintele teoretice
of practice ale meseriel ce imbraciseza, sa fie datt eras' In sinul
poporuluT spre a se bucura acesta de fructul ostenelelor lor. A
discutat, cu multa bunavointa , ideia Infiintarif unul atelier In
Brasov si data, de o cam data p'a putut-o Imbracioa, a facut
numaT tot din lipsa de mijlece. Obstacole, atat not cat si d-vOstra
avem multe, dar, lucrand Cu perseveranta, speram, ca in unire,
le vom Invinge in curend,
Nu ne remane, Domnule Preoedinte, decat a ye ruga:
a) ca se fit' interpretul sentimentelor nestre de gratitudine catra
onor. Comitet al Asociatiunit ce presidatt, pentru bine-voiterea
atentiune ce a dat rugar9I nOstre oi b) sa bine-voesca a avea in
vedere decisiunea nOstra prevecluta In anexatul proces verbal oi
a o esecuta in termenul preveclut Inteensul.
Suntem pe deplin convinot de bine-voitorul d-vOstra concurs.
Primitt, ve rog, Domnule Presedinte) incredintarea distinset
nostre consideratiunl.
Preoedintele societ.: A. Treb. Laurian. Secretar: D. Precup.
Nr. 7/871.
113.
Prd onorate Domnule Paroch 1*)
La stimata chartia a pre onorat Domniel VOstre din 24 Ianuarie
a. c. are subscrisul Comitet on6re a Ve comunica, ca on.
Adunare general& a Gremiulut roman de comerchl levavtin d'aci,
in oedinta sa de asta41, a luat cu cea mat mare bucurie spre
sciinta: parerile pre on. Domniet-Vestre, in privinta crearel sdtt
infiintarei unlit fond pentru ajutorarea neguOtorilor nenorocitl;
cat oi impartgoirea ; ca prin staruinta pre on. Domniel-V6stre,
sail
Yegut Indemnag unit conationali d'aci, a contribui pentru
mentionatul fond cu diferite sume; tot ()data, ca., a primit cu
-placere cet 10 galbent, adeca: clece galbent, daruitl de on. Domn
Georgie Bomben, negutator d'aci, pentru preclisul fond, oi prin
charthia pre on. Domniet -VOstre din 1/13 Februarie a. c. Nr.
10/871 una sum de 25 fi. adeca: douNect oi tint' fiorint valuta
austr. destinata de Domnul comerciante Diamandi Nicolaii din
Campulung in Romania, tot pentru acel fond **).
41) PrO onoratului Domn
33artolomeiii -Baiulescu, pgroch roman greco-orient. al Cetafil Brafov.
**) Petru Hagi Mihali Inca a daruit 300 fl.

271
Cu ac6sta ocasiune, subscrisul Comitet 'st implinesce cu
placere si acea indatorire, de a Ye aduce la cunoscinfd, cd on. adunare
general a Gremiului negutcitoresc roman, Ye e,sprimd cea mai
viud mul(dmitd, pentru zelul ysi ostenelile cele neobosite, cu cart pr6
on. Domnia-V6stra, ca parochul nostru §i fit adev6rat al natiunil
n6stre, apot ca om cu inima plinl, de compatimire pentru fiinte
nenorocite. A-t! staruit In favorul prementionatulut fond si
prin acesta, spre mangaerea acelor negutatori roman' d'aci, cart,
persecutati de o s6rte fatala, vor fi silitl a'ql lua la densul refugiul
eel din urma; si ca totodata on. adunarea generalg V6
T60,, ca §i In viitor, sa bine-volt' a starui tot cu acel zel furmos
esemplar si cu acea aplecare spre inaintarea si prosperarea acelui
fond, pentru ca asa, contribuind cu putert unite" la ridicarea
acelul frumos Edifichl, care are destinatiunea si un stop filantropic
atat de salutar mangaerea si ajutorarea nenorocitilor"
s6 avem cu totil acea mangaere, a-I vedea cat de curend Incoronat
cu succesul eel mat Imbucuratorit.
Pre Tanga care recomandandu-ne suntem al pr6 on. Domniet-
116stre cu distinsa stimg
Brapv, 10/22 Februarie 1871.
Comitetul Gremiulut roman de comerciti levantin prin:
I. G. loan. Diamandi Manole,
v.-pre§edinte.
ID
114.
a t e
despre predarea religiunei si indeplinireq., chemgril preotesci.
Copia. Nr. cons. 613/866.
Pre-cinstite Pcirinte Protop4e 1
La relatia Pr6-cinstiet Tale din 17 August a. c. Nr. 162,
prin carea astern' IncOce clasificatiunea thlerimit ndstre §colare
dela gimnasiul ev. luteran §i cel rom. cat, din Brapv. Ti sa
rescrie, came& Consistoriul archidiecesan cu bucurie a v6dut din
acele conspeete Myna cea vrednicd -cle tad lauds, ce 0-a dat pdrintele
catechet Bartolomeig Baiulescu in propunerea 0 invecarea
religiunei cu tinerimea nOstrel dela gimnasiele sus pomenite. Ac6sta
sa i s6 aduca §i parintelut catechet la cunosciata cu aceea, ca
si pe viitor tot asemenea sä urmeze.
Sibihl, din sedinta Consistoriala tinuta in 25 August 1866.
Pdr. Protopop Iosif Barac.
Archiepiscopul si Metropolitul
Andreill m. p.

272
115.
K. K. Militar Stations -Comando zu Kronstadt.
ad. Nr. 641.
Seiner Hochwiirden dem Herrn griechisch-orientalischen Pfarrer
Bartholontaus Baiulescu.
Hier.
Ich sehe mich angenehm verpflichtet Euer Hochwiirden fur
die aus eigenem Impuls und acht christlicher Uneigenniitzigkeit
mit der Mannschaft griechischen Glaubensbekentnisses hiesiger
Garnison abgehaltenen starkenden und erhebenden heiligen
Handlung der Beichte und Comunion, meinen warmsten Dank
neben der Versicherung meiner besondern Hochachtung und
Verehrung hiemit auszusprechen.
Kronstadt, am 2. September 1866.
Much, Major.
Copia.
Zeugx is_
Es wird hiemit vom Erzpriesteramte der Kronstadter gr. or.
Kirehe dem Herrn Bartholomeus Baiulescu gr. or. Pfarrer bezeugt,
dass er seit den?, Jahre 1859 bis zum heutigen Tage fur die gr. or,
in Kronstadt als Garnison stationirte Mannschaft, alle priesterlichen
Dienste, wie das Beichten, das Comuniciren, das wochentliche
Besuch,en der Kranken im k. k. Spitale und die Beerdigung
der verstorbenen unentgeltlich verriehtet hat.
Kronstadt am 30-ten Marz 1872,
Das Erzpriesteramt:
(L. S.) Iosef Baracu m. p.
Erzpriester.
N - cons. 596/867.
116.
Pre-einstite Parinte Protoripe !
Cu privire la relatia Pr6-cinstieT Tale din 30 Iunit a. c.
Nr. 160, prin carea substerni IncOce clasificatiunea elevilor _nostril
gr. resariteni dela scolele streine din Brasov, despre progresul
Mcut in inv6tarea religiunel. Ti s9
scrie cumca, Consistoriul
archidiecesan e multamit cu zelul, ce lad documentat parintele
catechet Bartolomehl Baiulescu in tinerea catichisatiunel cu tinenerimea
nOstra dela gimnasiul ev. lut. si cel rom. catolic, fi pentru

278
acdsta in numele Cronsistoriului 81-'0 acluci lauda, ce in adever o au
nzeritat.
Sibiitl, din sedinta Consistorialg tinuta In 3 Iu nu 1867.
Archiepiscopul si Metropolitul:
Andreiti m. p.
Pdr. Protopop Iosif Barac.
Copia ad Nr. cons. 809/869.
Pre-cinstite .PZrinte ProtopOpe 1
La relatja PrO-cinstiei Tale din 16 Iulie a. c. Nr. 230, prin
care astern Escelentief Sale Parintelui Archiepiscop si Metropolit
Andreill spre cunoscintg si revisiune Clasificatiunea", prin carea
pgrintele Bartolomeid Baiulescu in cualitatea sa de catechet
arata calculi de progres din invOtatura Religiunel si purtarea
morala a catechimenilor sei din anul acesta, adecg: a scolarilor
si scolgritelor de religia nOstra, carii sub decurgerea anulul scolar
1868/9 at frecuentat sc6lele evangelico-luterane si romano-catolice
din Brasov -- cu acea observare, ca numitul catechet Baiulescu pe
langd tot zelul sou cel mare de a propune singer din destul catechimenilor
sel doctrina Religiunei ports o sarcind prea grew, ce trece
peste puterea densului, si de aceea ar fi de dorit, ca pe viitor sa,
functioneze in cualitate de catechet, pe langa pgrintele Baiulescu
si parochul eel noel de pe Tocile Nicolati Miheltianu; la care
Ti so rescrie, ca Consistoriul cu manggere a inteles dela PrOcinstia
Ta, cum parintele Bartolomeii Baiulescu s'ag distills in
catichisacia tinerilor nostril dela scolele streine din Brasov, pentru
care presidiul consistorial it afla de vrednic de a purta brag rosin
intunecat, dar fluvial brag rosin intunecat si nu si cdptusald rosid
la haina de desupra. Mai departe propunerea Prd-cinstiei Tale de
a sO imparti sarcina de catechet intre parochul Baiulescu si
parochul de pe Tocile Miheltianu se aprobOzg.
Sibiid, din sedinta Consistorialg tinutg in 31 Iulid 1869.
Archiepiscopul roman gr. oriental:
Andreiii m. p.
Nr. Prot. Congr. 142.
117.
Congresul nostru bisericesc national din anul 1870 in sedinta
sa a XII. din 14/26 Octobre, Te-a ales pre Domnia Ta de
membru onorar suplent al Consistorulul Metropolitan epitropesc.
18

274
AcOsta 111-o aduc la cunoscintg spre sciinta i direct,iune,
avend p16,cuta sperant6, cg nu 'TT vol pregeta a veni la sedinta
cared vocal ayes, on6rea a Te Invita.
Sibihl, 14/26 Octobre 1870.
Andreit Baron de Saguna,
Archiepisc. si Metropolit.
Cinstiel Sale Pcirintelui Paroch Bartolomeig Baiulescu
in Brafov.
Nr. 8497 an. 1890.
118.
M I R 0 N,
din Indurarea lul Dumnedell archiepiscop al bisericeT ortodocse
In Transilvania; metropolit al romanilor greco-orientall din Ungaria
si Transilvania ; doctor in teolOgia ; consiliaritl intim al
MaiestAtii Sale cesare si apostolico-regescl,
Facem cunoscut tuturor cArora se cuvine: ca fiind cu vrednicie
si cu dreptate, ca ceT ce so deosebesc prin rivna for cata
santa biserica a luT Christos si prin servite indelungate si roditore
in viea DomnuluT, sa fie pg,rtasI recunoscinteT publice si
cinstel cuvenite. NoT, brand In consideratiune servitele bune
si credinciOse, care onorabilul presbiter Bartolomeig Baiulescu,
parochul comunel bisericescl ortodocse din cetatea Brasov, le-a
prestat santel nOstre biserici in restimp de, 34 de ani, intre Imprejurarl
grele, cu rfvna si sIrguintA nefranta, am aflat de
bine a-I da numitulul onorabil presbiter cinstea cuvenita In
rendul presbiterilor, si sub santa liturgie de asta41 In biserica
Schimbaril la fats, din cetatea Sibiia
l'am promovat dupg ritul
santel bisericil nOstre la demnitatea de protopresbiter In clerul
archidieceseT NOstre transilvane, avend deplina incredintare, ca
numitul onorabil protopresbiter va continua cu zelul sell de pans,
acum bunele servile spre zidirea poporuluT credincios, spre binele
santel n6stre biserici si preste tot spre mArirea lul Dumnegel
D2AeltirtSibiiil, la 1 Ianuariti 1891.
Miron Romanul.

235
240
242
250
252
4 de jos
7 de jos
12 de sus
12 de sus
10 de jos
GRE§EIA DE TIPAR.
Pag. §irul: In loc de:
Cetesce:
10
11
15
17
18
24
24
24
27
28
28
11 de jos a. 1789
a. 1787
6 . . cuventul "cerura.4 sa se omits.
2 de sus unor
a
8 de sus transmisa
transmisa
17 si 18 de jos sa se delature parentesa
5 de sus humunitare ,
humanitare
9 * . dupa cuvintele *mai sus adauga: forte accesibili la acesta.'
invoiala. Representantii ...
18 II romanesc. Locul romanesc, locul
8 de jos cursul scopul
8 a * cemerciale comerciale
8 * * faea. duminecil Feda Duminecii
29 1
30 3 * *
31 8 de sus
31 10 de jos
33 17 2. *
35 4des.14dejos
38 13 de sus
39 14 de jos
40 19 de sus
40 14 de jos
40 16 de jos
41 4 de sus
41 o6 qi 7 de sus
42 6 de jos
43 2 de sus
43 3 de jos
44 21 de jos
44 7 de jos
45 11 de sus
45 15 *
45 16 /.
46 6 *
48 2 7, 7,
68 18 de jos
129 9 de sus
130 22 *
160 19 de jos
160 8 * *
185 17 de sus
224 2 de jos
224 1 )1. *
226 10
2,27 8 de sus
227 9 de jos
3000 300
dupa vcontribuiric adauga: a adunat
noua comuna noua comuna
1845 1846
indemn5.nd indemnark
&Ayes &Ayes
pace; pace.
dup5.: Romanii adaug5.: erail
qi
ci
cheltuitor costisitor
la tribunale la tribunalele
dupa. 1871 adauga.: a adus conclus
qi prin urmare trebue sa prin urmare a fost de parere,
se dea ...
sa se dea
biserita.'
biserica
nefasta
neaqteptata
dupa gr. or. adauga: numai
11,989,
11,989 fl.
dupa: nefolosite adauga:
ante religios
tot-deuua
Acesta. imprejurare
GrOveri. Mai
neproveclute
Drandt
reselutiune
ralative
Inzetrat
pravoslovnici
Dr. Rancuciu
Consitor
coesidera
2700
4509-81
Estras
substern
Cantori an fost.
Credeam
tentintele
modeste
--^00-
itt
gi anti-religios
tot-deuna
In acesta imprejurare .
Groverf, mar
nepreveclute
Draudt
resolutiune
relative
Inzestrat
pravoslavnici
Dr. Racuciu
Consist9r
.considera."
27,000 fl.
4259-49
Este acela0 ca cel de sub
Nr. 102
substerni.
Cantori dela 1833-1898 au fost
credem
teodintele
modestele
18*

SUM AR.
1. Formarea parochiel micste din Romani si GrecT si In-
I.
fiintarea bisericir Sf. Treiml in Cetatea BrasovuluT . Pag. 7
. .
2. Sfintirea bisericii si vrajba intre companistI si civi 2. 10
3. Impaciuirea 2. 12
4. Invingerea Companistilor , 2. 15
II.
1. Formarea Comunei bisericesd romane cu o capela in
Tergul-grauluT in Cetatea BrasovuluT . . , . . . . , 20
2. Infiintarea uneT scale romane gr. or. in Cetatea Bra-
sovulul , ' 21
3. Infiintarea scOlelor medil romane
' 22
4. Infiintarea GremiuluT roman negutatoresc in Brasov . . 2. 27
5. Infiintarea casineT romane in Brasov ..... . .
2. 28
6. Inceputul uneT literaturT prin tiparire de cartl bisericesd
si F6ea DumineciT , 28
7. Fundatiunile de binefacere, facute sub scutul bisericil
Sf. AdormirT din Brasov-cetate , 29
8. Infiintarea Cimiterulul ComuneT bisericesd din Brasov-.
cetate ' 30
III.
1. Re'noirea procesuluT intre Romani! si GreciT din Brasov
pentru biserica Sf. Treimi pe cale bisericesca . . . , 31
2. Trecerea membrilor Comunei romanesd la biserica Sf
TreimI ' 33
3. Pornirea procesului bisericesc pe cale politica administrative
-. 2. 34
IV.
1. Incercari de impaciuire intre Romani! si GreciT din
Cetatea Brasovulul 2. 37
2. Procesul bisericiT Sf. TreimT pe calea Tribunalelor regesd
din Ungaria 2. 38

277
3. Urn-Jai-He procesului Pag. 44
4. ClAdirea nouei biserici romane gr. or. cu hramul
Sf. Adormiri in Cetatea Brasovulul , 45
5. Statistica despre cele" intemplate in parochie (si despre
membri parochiel, despre formarea meseriasilor romani,
despre predarea religiunel in Brasov si alte) , 49
si 239-279
--"->"--'4WA-4 .--"+---

DATE.
Numele membrilor parochiel romane din Brasov Cetate, call ad
cladit biserica Sf. Adormirl.
1. Vasile Antoniu cordonier. 34.
2. Bartolomeiu Baiulescu protop.
3. Dr. George Baiulescu medic.
4. Jeronim Bari:kill secretar.
5. Neculae Barbucian macelar.
6. Grigorie Birea comersant.
7. loan Burduloiu comersant.
8. loan Bidu comersant.
9. Dr. Iosif Blaga profesor.
10. loan Bucur birjar.
11. Ioan Ciurcu librar.
12. loan Cipu secretar la
de finante.
13. George Chelaru profesor.
14. Aureliu Ciortea profesor.
15. Simeon Damian advocat.
16. Pompiliu Dan profesor.
17. Nicolae Dusoiu comersant.
dir.
18. Nicolae G. Eremia comersant.
19. Vasile Engiurliu scriitor,
20. loan Florian comersant
21. Nicolae Flusturean comersant.
22. Nicolae Gradinaru comersant.
23. loan Gradinaru diurnist.
24. loan Golian comersant.
25. Manole Diamandi comersant.
26. Laurentiu Macsimilian comisar
de politic.
27. Dr. Eugeniu MOtian advocat.
28. Nicolae Mocanu comersant.
29. Dr. Nicolae Mosoiu advocat.
30. George Mitoc otelier.
31. Vasile Mesota palarier.
32. Petru Nemes notar regiu.
33. George J. Nica comersant
Constantin Nicolau corners.
35. Iosif Oncioiu comptabil.
36. Vasile Ocasan cordonier.
37. Mich. Ocasan comersant.
38, George B. Pop proprietor mare.
39. Victor Popescu advocat.
40. Dr. Dumitru Pop advocat.
41. Nicolae Petra Petrescu adjunct
la Albina.
42. Dumitru Petcu comersant.
43. Teodor Plosca croitor.
44. Dumitru Platos croitor.
45. Nicolae Percia profesor.
46. George Platscu comersant.
47. Artur Platscu comersant.
48. loan Radulescu comersant.
49. loan Rusu servitor la Albina.
50. Dimitrie Stanescu comersant
51. Mihail Stanescu comersant.
52. Constantin de Steriu bancher.
53. Octavian Sorescu advocat.
54. Teodor Spuderca corners.
55. Nicolau de Sustai prezident
la Tribunal.
56. loan Socaciu profesor.
57. Ilie Savu comersant.
58. George Savu comersant.
59. Petru Spuderca otelier.
60. George Sterian cantor.
61. Alecsandru Strevoia cand.adv.
62. Constantin Sotir cand. adv.
63. Nicolae Vatasan profesor.
64. Nicolae Vestimean comersant
65. loan Urzica comersant.
66. George M. Zanescu corners.

G7. 3. Aizer court. 78. Veduva Elena G. toan.
68. Familia I. Sabadeanu corners, 79. /7 Maria de Pruncu.
69. Familia, Dr. Aureliii Muresanu. 80. Elena St. Sotir.
71
70. Familia Cr. Kertsch. 81. Maria C. Secareanu.
71
71, Veduva Elena Anchen. 82. Maria G. StAnescu.
/1
72. Zoi T. Ciurcu. 83. Reveca Capitanescu.
77
73. Caroling. L Ciurcu. 84. Maria P. Cretoiu.
71
74. ,, Bd.lasa St. Blebea. 85. Zoe Contescu.
n
75. Barondsa Policseni Karais 86. Elena Todor Blebea.
11
na.scutd, Rasti. 87. " Maria Birea.
76. Veduva Elena I. Padure. 88. 7/ Eugenia Arlon.
77. ,
Maria N. Padure.
Tote aceste familil en ft1 for cu servitoril for gr. or. as
413 suflete.
Despre cea-ce a contribuit fle-care la clAdirea bisericil si
'despre alt1 generosi Romani ne intrand fried, tote darurile for si
o parte mare din listele de colectare nu s'at retrimis, rdmane
s6 publicam posterior in o brosura, separatd, socotelele cladiril
bisericil Sf. Adormirii si darurile fie -carer persdne. Altfel s'a
publicat tot ceea-ce a primit presedintele B. Baiulescu In Gazeta
TransilvanieL
Numele membrilor Comitetulul parochial, cars au lucrat
la esecutarea cladirif bisericil:
1. George B. Pop, presedinte.
2. Bartolomeid Baiulescu.
3. Constantin de Sterid.
4. Diamandi I. Maniple.
5. Nicolae Flustureanu.
6. George I. Nica.
7. Victor Popescu.
8. Teodor Spuderca.
9. Nicolae Dusoid.
10. loan Burduloid.
11. Ioan Bidu.
Vasile Goldis, notar.
Epitropil:
12. George M. anescu, 13. Dr. G. Baiulescu si Teodor Spuderca, suplt.
Acesti 13 Domn1 an fost si membri delegatiunelor scolare.
Membril comisiei de zidire :
Petru Nemes, presedinte, George B, Pop, .Constantin de Steriti,
Dr. G Baiulescu, Nic. Flustureanu si T. Spuderca.