alessandra stoicescu invitaţi - Camera Deputatilor

DATA: 16-06-2012
EMISIUNEA: Q&A
POSTUL: ANTENA 3
ORA: 21:30
MODERATOR: ALESSANDRA STOICESCU
INVITAŢI: ADRIAN NĂSTASE
BOGDAN CHIRIEAC
DANIEL BARBU
TALK-SHOW
Alessandra Stoicescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor. Bine v-am regăsit la
„Q&A”. În această sâmbătă seară, aşa cum v-am promis, este vorba de o decizie specială
în care vom încerca să ne lămurim şi să răspundem întrebărilor legate de cine este normal
să reprezinte România la Consiliul European de la Bruxelles. Poate vi se pare că nu este
atât de important, însă în spatele acestei întrebări se ascunde un război acut între cele
două palate ale puterii. Palatul Victoria unde stă premierul şi Palatul Cotroceni unde este
preşedintele României. Este important în acest moment, este relevant să spunem numele
acestora, pentru că este un război între Traian Băsescu, cel care se autointitulează şeful
statului, deşi Constituţia nu vorbeşte despre aşa ceva. Şi tot el este cel care spune „bazaţivă
pe experienţa mea, folosiţi-vă de experienţa mea, eu trebuie să fiu la Bruxelles”.
Vedem acum o primă declaraţie a lui Traian Băsescu, după ce Parlamentul României a
adoptat o declaraţie, şi nu o hotărâre ce ar fi putut fi contestată la Curtea Constituţională.
Deci, o declaraţie politică într-un for politic, prin care îl desemna pe Victor Ponta să
reprezinte România şi interesele ei la Bruxelles. Hai să vedem cum a reacţionat
preşedintele.
Traian Băsescu: Astăzi, parte din clasa politică a dat cel mai penibil spectacol
legat de cunoaşterea funcţionării UE. Din păcate, în frunte chiar cu domnul primministru,
doctor în drept, Victor Ponta. Dar orice om are timp să înveţe, deci nimic nu
este pierdut din acest punct de vedere şi totul este să citeşti puţin. Poziţia mea din
această seară, şi din zilele următoare, nu exprimă decât un singur lucru. Dorinţa de a nu
compromite România şi de a fi legitim reprezentată în structurile UE. În rest, chiar şi
acel puţin acid legat de doctori, pentru că domnul prim-ministru Victor Ponta este un
doctor făcut de domnul Adrian Năstase, căruia nu îi putem contesta cunoştinţele în
materie de drept internaţional. Deci chiar puţinul acid este o foarte mică compensaţie, un
foarte mic drept la replică, pentru toate atacurile pe care domnul ministru le-a făcut de
la momentul în care i-am pus mandatul în mână şi până astăzi. Dacă doreşte o bună
cooperare cu preşedintele, trebuie să aibă în vedere că nu omul, ci instituţia
prezidenţială trebuie respectată. Altfel nu va funcţiona coabitarea.
Alessandra Stoicescu: În studioul nostru este domnul Adrian Năstase,
preşedintele Consiliului Naţional al PSD, fost prim-ministru. Căruia, cum spunea domnul
Traian Băsescu, nu îi putem contesta cunoştinţele de drept internaţional.
Adrian Năstase: Mulţumesc foarte mult. Înţeleg că nici dumneavoastră nu îl
contestaţi.
1

Alessandra Stoicescu: Nu mi-aş permite. Domnul Bogdan Chirieac, senior
editor la DC News, şi domnul profesor Daniel Barbu, ca de obicei alături de noi la
„Q&A”. Vă întreb cum vedeţi această primă reacţie a lui Traian Băsescu, după o perioadă
de tăcere? În aceeaşi declaraţie de presă a spus că s-a terminat cu tăcerea lui. Dar vedea
ceva penibil într-o declaraţie a Parlamentului.
Adrian Năstase: În opinia mea este un test pe care nu l-a trecut Traian Băsescu,
un test al coabitării. El a fost obişnuit să numească el premierii şi practic să le spună unde
să meargă şi unde să nu meargă. În momentul acesta chiar avem o coabitare şi, în cadrul
acestei coabitări, una dintre chestiunile acceptate tacit sau în mod explicit de către foştii
premieri nu mai sunt valabile. Ne întoarcem la regulile constituţionale, ne întoarcem la
practica europeană, ne întoarcem la ceea ce înseamnă eficienţa acţiunii şi, sigur, ne
întoarcem la reacţia dintre preşedinte şi Parlament, preşedinte şi Guvern. Această nouă
poziţionare, care este absolut naturală, sigur că este înghiţită foarte greu de către
preşedinte. Nu este vorba aici, nu voi încerca să dau lecţii de drept internaţional, nu asta
este problema. Nu cred că ironii în legătură cu o teză de doctorat sau alta pot să
înlocuiască o analiză serioasă, solidă, o analiză care să încerce să clarifice într-un mod cât
mai eficient legătura şi funcţionarea legăturii între preşedinte şi premier în ceea ce
priveşte relaţia dintre...
Alessandra Stoicescu: Cine poate ceda în această situaţie? Foarte frumos spune
cineva, este bătălia pentru cine este masculul alfa. Oricare ar ceda...
Adrian Năstase: Atunci mă faceţi să vă spun bancul cu miliţianul care stă pe o
bancă, se rupe banca şi care era explicaţia? Cel mai deştept cedează. Nu cred că trebuie să
ajungem la lucrul ăsta. Cred că aici nu este vorba de o chestiune de orgolii, cum aţi titrat
la un moment dat. Este o problemă până la urmă de, aşa cum a încercat Parlamentul să
facă, o diviziune a muncii care să ţină seama şi de specificul preşedintelui ca şef al
CSAT-ului, comandant suprem, o anumită împărţire firească pentru ceea ce înseamnă
relaţia cu terţii a UE. Deci politica externă, din punct de vedere al UE, atunci când temele
care se discută relaţia cu SUA, cu China, eu ştiu. Sau probleme de securitate
internaţională, iar textul, declaraţia Parlamentului, evidenţiază un rol şi pentru preşedinte
şi pentru premier.
Alessandra Stoicescu: Chestiuni de securitate şi apărare pentru preşedinte,
economice şi sociale pentru premier.
Adrian Năstase: Iar dacă este să ne uităm pe agenda reuniunii din 28 iunie este
clar că temele sunt de acest gen. Preşedintele a încercat să ne explice textul art.15 din
tratat, regulile din regulamentul intern şi aşa mai departe, şi să facă o diferenţiere între
Consiliul European şi Consiliul UE, aşa cum a spus el, acel consiliu pe domenii, unde nu
participau miniştrii şi sper că vor participa de acum încolo. Dar este vorba de...
Alessandra Stoicescu: A certat Guvernul că nu trimite oameni la nivel de
miniştri.
Adrian Năstase: Trebuia să înceapă de foarte mulţi ani, pentru că unul dintre
lucrurile inadmisibile de-a lungul multor ani de când este Traian Băsescu preşedinte, la
multe dintre aceste reuniuni, pentru că miniştrii respectivi nu vorbeau limbi străine, nu
puteau să se descurce, mergeau reprezentanţi de la misiunea de la Bruxelles. Şi dacă vom
face o analiză mai atentă, vom vedea că această chestiune a mers aiurea, a mers greşit dea
lungul a mulţi ani, iar acum lucrurile pot fi corectate. Multe dintre neîmplinirile noastre
se datorează şi acestei lipse de participare competentă la aceste reuniuni pe un anumit
specific. În ceea ce priveşte însă Consiliul European, sigur că din 27-28 să spunem, dacă
2

adăugăm Croaţia, din 28 de participanţi acolo, 24 sunt prim-miniştri. Este evident că, în
afară de situaţiile Franţa, Cipru, unde lucrurile sunt foarte clare, în rest participă
premierii. Ceea ce este interesant, ţări care au avut probleme ca şi noi după intrarea în
UE, Polonia sau Finlanda, au găsit modalitatea prin care să împartă responsabilitatea
participării, dar dând prevalenţă premierului, şefului de Guvern, cum este absolut normal.
În opinia mea, sub aspect politic, Traian Băsescu a ieşit, neacceptând ceea ce a construit...
Alessandra Stoicescu: Ştiaţi că nu o să accepte?
Adrian Năstase: Cel care a construit ca o practică, ca o cutumă, ca să folosesc un
termen de drept internaţional, o cutumă la care există o anumită opoziţie. S-a formulat
această opoziţie în mod categoric pe aceste raţiuni pe care le-am prezentat şi eu cred că,
până la urmă, eu sper că, în final, această abordare a Parlamentului, a Guvernului, a unor
oameni care trebuie să ajungă la o anumită înţelegere va evita o situaţie ridicolă în care
părem să fim puşi datorită acestei discuţii.
Alessandra Stoicescu: Cum ne văd cei de la Bruxelles? Cu experienţa
dumneavoastră incontestabilă, cum văd ei nebunia asta? Este un scaun?
Adrian Năstase: În mod normal, discuţia asta nu trebuia să aibă loc în public. Şi
aici poate că, într-un fel, are dreptate şi Traian Băsescu. Poate că discuţia trebuia să fie
realizată într-un alt mod. Dar ştim foarte bine că fără a pune în public...
Alessandra Stoicescu: Dumneavoastră i-aţi spus lui Victor Ponta că, poate, tactul
ar fi fost mai bun?
Adrian Năstase: Nu îmi permit să spun lucrurile astea. Este prim-ministru şi
decide cum crede că este bine. Cred că până la urmă, deşi eu poate aş fi fost tentat pe o
astfel de formulă, eu am lucrat cu Ion Iliescu şi acolo lucrurile se derulau în alt mod şi
aceste discuţii, care nu apăreau în public, puteau să ducă la un anumit rezultat pe care
după aceea îl anunţam public. Cu Traian Băsescu este mult mai complicat. Pentru că el
consideră că această formulă mesianică reprezintă pentru noi toţi o binecuvântare. Şi
trebuie să o acceptăm ca atare. Şi i se pare ciudat ca un prim-ministru să schimbe regulile
pe care el le-a stabilit. De aceea, probabil, că a fost bine că această problemă a apărut
public. Cred că trebuie dusă înapoi în zona de discuţii şi cred că va avea loc o nouă
discuţie.
Alessandra Stoicescu: Este deja în spaţiul public. Cu o declaraţie, două
conferinţe. Să vedem şi declaraţia lui Ion Iliescu vizavi de colaborarea dumneavoastră de
atunci şi apoi Bogdan Chirieac.
Ion Iliescu: Noi am avut o experienţă pe vremea guvernării Năstase când
mergeam împreună. Eu şi cu premierul. Nu mergeam fără premier pentru că acolo
veneau premierii în general. Deci trebuie ţinut seama de cadrul în care se duc oamenii
respectivi. Dacă vrea preşedintele să meargă, poate să meargă, dar nu fără premier.
Reporter: Să meargă împreună pentru că Victor Ponta spunea că este exclus să se
meargă şi la nivel de preşedinte şi la nivel de premier. Ar fi atributul premierului.
Ion Iliescu: Nu este exclus. Având în vedere că Franţa vine cu preşedintele, care
este şi membru al executivului, este o prezenţă simbolică a şefului de stat. Preşedintele
vrea să forţeze nota Parlamentului ca să adopte şi o hotărâre foarte juridică. Cred că nu
este bine. Mai bine să fie realist şi să înţeleagă. Sunt moment când este utilă prezenţa sa,
altminteri de ce să se substituie primului ministru? Să o facă pe purtătorul de cuvânt care
vine pe urmă şi îl informează pe premier? A fost nefirească situaţia când prim-miniştrii
3

Boc şi Ungureanu nu au fost prezenţi. Au fost scoţi din joc, de ce? Cui îi foloseşte aşa
ceva? Numai dintr-o chestiune de prestigiu...
Adrian Năstase: Aş vrea să precizez un anumit lucru. Ceea ce spunea domnul
Iliescu este foarte corect, dar noi eram atunci într-o perioadă de negocieri politice cu UE.
Deci noi eram dinafară şi negociam cu o entitate care avea propria sa viziune, interesele
sale. Acum, după 2007, suntem în interior. Sunt alte reguli, discutăm despre alte
probleme, în calitate de membri ai UE. De aceea temele sunt diferite. Era firesc să
participăm împreună la negocierea politică, acum când discutăm despre gestionarea unor
probleme politice, sociale, interne, sigur că aceste chestiuni devin nişte probleme de
politică internă. Cu atât mai mult premierul trebuie să participe, deci, după 2007, lucrurile
se schimbă, iar după Tratatul de la Lisabona se schimbă şi sub acest aspect, în ceea ce
priveşte numărul de scaune. Pentru că nu mai există decât un singur scaun pentru fiecare
ţară.
Bogdan Chirieac: Dacă domnul preşedinte Băsescu va nesocoti recomandarea
Parlamentului şi va spune şi domnia sa la Bruxelles, exact cum spuneţi, acolo fiind un
singur scaun, consideraţi că ar putea fi vorba despre un motiv suficient pentru ca
Parlamentul să înceapă procedura de suspendare a preşedintelui?
Adrian Năstase: Este o întrebare foarte dură, dar în acelaşi timp ea se pune întrun
fel şi este un element de presiune asupra lui Victor Ponta. Pentru că sunt destul de
mulţi cei care spun că schimbarea politică, inclusiv rezultatul din 10 iunie, ne spun că
schimbarea trebuie să meargă până la capăt, inclusiv cu suspendarea preşedintelui. Victor
Ponta, după părerea mea, încearcă să evite această presiune care este asupra lui din partea
celor care consideră că acum trebuie făcut acest lucru. Aici trebuie văzut dacă
preşedintele îl ajută în această chestiune sau vrea să forţeze această chestiune, ştiind că
această presiune există. Deci, aici...
Alessandra Stoicescu: Suspectaţi şi această variantă că Traian Băsescu ar vrea să
forţeze?
Adrian Năstase: Este foarte greu să spun. Dar este o chestiune pe care trebuie să
o înţelegem. Problema suspendării a apărut. După părerea mea, la acest moment, ea nu ar
face decât să complice mult mai mult decât este necesar viaţa politică de la noi. Dar pe de
altă parte, pe o anumită inerţie care a apărut de la schimbarea Guvernului, din rezultatele
din alegeri, ea rămâne pe agendă această problemă. Depinde, acum, şi de felul în care
Traian Băsescu se poziţionează pe această temă, pe altele. Este o problemă de coabitare
dacă el va fi capabil să facă acest exerciţiu al coabitării. Deocamdată, nu ne dă acest
sentiment şi eu nu l-am crezut niciodată capabil de coabitare, pentru că putea să înceapă
cu un exerciţiu de coabitare chiar din 2004-2005. De atunci a arătat că doreşte o putere
care să fie compactă, care să fie puternic autoritară. Iar acum s-a ciocnit de această nouă
realitate şi este pus în faţa unei situaţii în care va trebui să ia o anumită decizie. Pe de altă
parte, după decizia Parlamentului, pentru Victor Ponta este foarte greu să renunţe la ceea
ce a obţinut cu sprijinul UDMR-ului, cu sprijinul grupului pentru minorităţile naţionale.
Venind cu nişte argumente, făcând nişte concesii... o anumită diviziune a muncii între
preşedinte şi premier în ceea ce priveşte reprezentarea la Bruxelles, deci chestiunea...
Bogdan Chirieac: Deci pe scurt, forţele care doresc suspendarea preşedintelui nu
ar mai putea fi oprite dacă domnul Băsescu merge la Bruxelles.
Adrian Năstase: Nu ştiu, dar este o interpretare plauzibilă.
Alessandra Stoicescu: Domnule profesor Barbu.
4

Daniel Barbu: Eu am o părere oarecum diferită de domnul preşedinte Năstase, cu
tot respectul pentru ştiinţa şi experienţa domniei sale. Eu nu cred că, în afara Franţei,
poate fi exportată situaţia de coabitare. Constituţia noastră seamănă foarte de departe şi
foarte formal cu cea franceză.
Adrian Năstase: Coabitarea în sensul de coexistenţă. Coabitarea este pasul
următor. Coexistenţa unor formule politice diferite duc, în final, la coabitare.
Daniel Barbu: Aşa cum citesc eu Constituţia României, preşedintele trebuie să
fie, după exemplul celui italian, sau al preşedintelui federal german, sau al Regelui
Spaniei, trebuie să fie supraparte. Constituţia îi dă clar atribuţii de mediator şi arbitru.
Sigur, lucrul ăsta nu a fost niciodată adevărat în politica românească. Şi domnul
preşedinte Iliescu a avut o atenţie specială pentru PDSR, PSD. Domnul preşedinte Emil
Constantinescu pentru CDR, nu este nici aici un excepţionalism românesc. Aţi evocat
cazul Poloniei, Finlandei. În Austria, multă vreme, aproape douăzeci de ani a existat
această ambiguitate, preşedintele este jucător sau doar mediator, aşa cum scrie
Constituţia. După vreo douăzeci de ani, preşedinţii austrieci au înţeles, deşi este ales ca şi
cel al României prin vot universal. Preşedinţii austrieci au înţeles ce trebuie să fie.
Trebuie să fie deasupra părţilor, absolut nepărtinitori în toate situaţiile. Deci coabitare, nu
ştiu de ce, domnul preşedinte Băsescu ar trebui să înţeleagă acest lucru. Eu, dincolo de
limbaj...
Adrian Năstase: Dar în ce chestiune nu suntem de acord?
Daniel Barbu: Eu nu cred în coabitare. Coabitarea este un termen românesc. Vă
spun de ce, pentru că în Franţa preşedintele are răspundere politică, în România nu are. În
Franţa, deşi preşedintele ales prin vot universal, Adunarea Naţională îl poate demite.
Majoritate specială fără recurs la popor.
Adrian Năstase: Eu mă refer la următorul lucru. Până acum, preşedintele a
beneficiat de o formulă guvernamentală de aceeaşi culoare. Acum este un Guvern de o
altă formulă, deci avem... de asta spuneam că este vorba de coexistenţă. Coexistă două
structuri politice, una care a pornit pe o anumită majoritate, alta care a venit pe o altă
majoritate. Coabitarea reprezintă un exerciţiu inteligent al coexistenţei. Poţi să fii vecin
cu cineva, poţi să te cerţi cu el sau poţi să ai anumită coabitare pentru că ai nişte interese
comune. Or, ceea ce sugeram eu şi încercam să sugerez, dincolo de formulele
constituţionale din Franţa sau din alte părţi, sigur că sunt diferenţe. Este tocmai această
încercare de a arăta fiecare ce are de făcut. Când este zăpadă mai mare, unul dă zăpada în
curte, altul la poartă, deci este o împărţire a activităţilor în această activitate de coabitare.
Eu cred că, până la urmă, dacă nu mergem pe formula republicii parlamentare în care să
avem automat un preşedinte care să fie de aceeaşi culoare cu majoritatea din Parlament,
atunci această variantă poate să mai apară. Trebuie să găsim eventual, şi aici sunt de
acord, cum s-a întâmplat în Lituania şi în Finlanda, s-au făcut nişte modificări
constituţionale. Noi când ne-am modificat Constituţia în 2003 am introdus un art. 148... a
Tratatului european şi a modificărilor respective. Nu am putut să avem în vedere şi o
astfel de situaţie şi nici nu putem să modificăm Constituţia în fiecare săptămână, în
funcţie de faptul că apar astfel de situaţii.
Alessandra Stoicescu: Preşedintele a făcut o declaraţie legată de cum respectă
Constituţia, cum ar vedea modificarea Constituţiei, certând din nou parlamentarii.
Traian Băsescu: Înţeleg că astăzi s-a adoptat o declaraţie în baza căruia să se
modifice Constituţia. Eu am aici o Constituţie a României pe care niciodată nu mi-am
5

permis să o încalc şi ori de câte ori a fost cazul am invocat-o. Nu există în Constituţie
înscrisă declaraţia ca fiind act juridic. Voi respecta orice act juridic al Parlamentului
României care se dovedeşte a fi constituţional. Deci dacă domnul Ponta vrea să preia
atribuţiile preşedintelui României de reprezentare a statului român într-un organism în
care numai cei care reprezintă statul pot participa, şi asta depinde de la Constituţie la
Constituţie, sau cei care sunt delegaţi de titularul reprezentării. Dacă vrea să preia
atribuţiile preşedintelui, îi trebuie un act juridic care poate fi hotărâre, poate fi lege,
moţiune nu poate fi. Declaraţia nu este opozabilă preşedintelui României în orice caz.
Alessandra Stoicescu: Aşadar, nu încalcă Constituţia. Aveţi aceeaşi Constituţie.
Adrian Năstase: Sper că am aceeaşi Constituţie, că nu ştiu dacă nu cumva are o
variantă proprie. Dânsul, de obicei, citeşte numai textele care îl interesează. Eu aş aminti
art. 2 care spune foarte clar şi citeam şi eu foarte des când eram prim-ministru.
„Guvernul, potrivit programului său de guvernare, acceptat de Parlament, asigură
realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a
administraţiei publice.” Dacă ne uităm la atribuţiile preşedintelui vom vedea că dă ordine
şi medalii, acordă graţiere, numeşte ambasador, deci putem fiecare să citim, dar
încercarea de a folosi Constituţia ca argument suprem pentru a da lecţii Guvernului şi
parlamentarilor, mi se pare de rău augur.
Alessandra Stoicescu: Luăm o pauză de publicitate, revenim la discuţie. Ne-am
întors la emisiunea „Q&A” cu un invitat special, fost prim-ministru, preşedinte al
Consiliului Naţional al PSD, şi alături de profesorul Barbu şi de domnul Bogdan
Chirieac. Vedeţi în spatele meu, aşa uşor caricaturizat, cum arată pentru mulţi din
România momentul în care ne aflăm. Un scaun pentru România, un premier şi un
preşedinte, iar preşedintele a vorbit în nişte termeni despre experienţa lui despre care noi
ar trebui să profităm. Să vedem declaraţiile.
Traian Băsescu: Eu nu ţin, după şapte ani şi jumătate, nu ţin să mă mai duc. Am
un singur lucru care este foarte greu de găsit în momentul de faţă. O experienţă de opt
ani. Vreau să ştiţi că nu se învaţă uşor limbajul Consiliului European şi poate că într-un
moment de criză cel mai bun lucru ar fi să ne strângem în jurul celui care poate face cel
mai mult pentru ţară în Consiliului European.
Victor Ponta: Eu cred că experienţa preşedintelui Băsescu îmi poate fi utilă. Aici
nu este chestia de o aroganţă tinerească. Orice experienţă în acest domeniu este extrem
de utilă. Nu le ştiu pe toate şi nici nu am cum să le ştiu pe toate. Oricine mă poate ajuta
şi oricine poate face ca poziţia României să fie mai puternică şi mai eficientă, este foarte
bine. Să ştiţi că este importantă experienţa, dar cred că şi domnul Sarkozy avea o
experienţă bună. Înseamnă că se duce în locul domnului Hollande?
Alessandra Stoicescu: Cât de greu se învaţă limbajul Consiliului European?
Adrian Năstase: Întrebarea de final mi s-a părut foarte bună. În definitiv, ar
trebui lăsat să meargă Francois Hollande acasă şi să meargă Sarkozy în locul lui. Fiecare
dintre liderii politici vine cu o echipă de experţi, dar pe de altă parte, din imaginile pe
care le-am văzut la televizor de-a lungul anilor, nu mi s-a părut că a existat o legătură
foarte strânsă a lui Traian Băsescu cu liderii europeni. Poate că eu sunt subiectiv în
această temă. Până la urmă, cei care contează în aceste chestiuni sunt experţii de la
Ministerul de Externe, de la misiune, de la alte instituţii ale statului şi contează foarte
6

mult, fără îndoială, şi un anumit tip de experienţă pe care îl dobândeşti, dar Victor Ponta
are o experienţă şi guvernamentală, şi o experienţă profesională, este jurist, acolo cred că
Traian Băsescu ţine în braţe teza de doctorat a lui Victor Ponta, tema este Curtea Penală
Internaţională şi sunt convins că are deja un grup de lucru care îi citeşte cu atenţie teza să
vadă ce anume a scris în lucrarea respectivă. Dar cunoştinţele acestea juridice,
cunoştinţele de drept internaţional, de organizaţii internaţionale, nu sunt absolut inutile.
Cred că ele reprezintă o bază suficient de serioasă pentru abordarea problemelor
instituţionale. Pentru problemele economice, sociale, pentru chestiuni care ţin de finanţe,
de buget, are toată echipa guvernamentală care îl va ajuta.
Alessandra Stoicescu: Realist sau uşor arogant?
Adrian Năstase: Pe Traian Băsescu cine să îl ajute? Noul său consilier, Sebastian
Lăzăroiu? Sunt şi alţi oameni acolo.
Alessandra Stoicescu: Cristian Diaconescu, a plecat din PSD, este consilierul pe
aceste probleme.
Adrian Năstase: Dar eu vreau să spun că în zona guvernamentală există toate
instituţiile care furnizează informaţii, inclusiv, pentru Cristian Diaconescu. Pentru că
consilierii preşedintelui preiau nişte materiale din zona guvernamentală, le prelucrează şi
prezintă anumite...
Alessandra Stoicescu: Dar este importantă şi reprezentarea şi mă gândesc dacă îi
puteţi pune un calificativ. Arogant, acum şi dumneavoastră aţi fost acuzat de aroganţă de
foarte multe ori, sau realist?
Adrian Năstase: Nu ştiu dacă mi-a trecut.
Alessandra Stoicescu: Nu păreţi.
Adrian Năstase: Nu pare.
Alessandra Stoicescu: Glumesc, evident.
Adrian Năstase: Şi eu.
Alessandra Stoicescu: Sau nu? Arogant sau realist Traian Băsescu? Atunci când
spune „eu am fost şi pe vremea lui Merkel”.
Adrian Năstase: Prezintă un argument care nu este relevant, nu este semnificativ
în această chestiune. Pentru că, altfel, probabil că cel care putea să îşi asume experienţa
totală, era Nicolae Ceauşescu. Am trecut dincolo de faza în care aveam o continuitate de
acest gen care să ofere experienţă de un anumit tip. Trebuie să acceptăm că schimbările
democratice aduc noi echipe, aduc noi oameni, poate că mai potrivit decât Traian
Băsescu, cel puţin în 2005, ca să continui relaţia cu UE, eram chiar eu. Dacă tot discutăm
de experienţă.
Bogdan Chirieac: Să aducem aminte publicului larg că aţi încheiat negocierile în
12 decembrie 2004 şi imediat, domnul preşedinte Băsescu, la prima sa vizită la Bruxelles,
a cerut redeschiderea capitolelor... ar fi fost un dezastru în acel moment. România nu mai
intra niciodată în UE.
Adrian Năstase: Noi am semnat tratatul în primăvara lui 2005. Dacă
redeschideam negocierile probabil că eram acum ca şi Croaţia.
Daniel Barbu: Este un argument pe care l-a adus domnul Chirieac apropo de
experienţă. Eu al îndrăzni la alternativa pe care a spus-o domnul preşedinte Năstase să
dau un alt răspuns. Mi se pare că este ignoranţă mai degrabă. În ce sens? Domnul
preşedinte Băsescu cred că cade într-o groapă pe care şi-a săpat-o singur pentru că toată
argumentaţia domniei sale este înfăşurată în jurul art. 80. Preşedintele reprezintă statul
român. Dacă reprezinţi nu poţi negocia. Înseamnă că nu ai răspundere politică. Poate că
7

Parlamentul îi face o surpriză domnului preşedinte, şi acum în iunie că pe urmă se pleacă
în vacanţă, dă o lege a răspunderii prezidenţiale. Aşa cum există una a răspunderii
ministeriale şi şeful Guvernului, miniştrii sunt traşi la răspundere în condiţiile respective
legi pentru acte pe care le fac sau le-au făcut. Şi domnul preşedinte poate, dacă vrea să fie
un preşedinte politic. Art. 59 din Constituţia Spaniei spune că Regele Spaniei reprezintă
la cel mai înalt nivel statul spaniol în relaţiile internaţionale. Art. 56 din legea
fundamentală a Germaniei spune că preşedintele reprezintă Germania în termenii
dreptului internaţional. Nu ştiu dacă domnul Traian Băsescu s-a întâlnit vreodată la
Consiliul European cu domnul Juan Carlos, mă îndoiesc. De altfel şi Constituţia care nu
este proastă ş spune că se referă la faptul că preşedintele încheie tratate în numele
României, adaugă că negociate de Guvern.
Adrian Năstase: Asta mă pregăteam să spun.
Daniel Barbu: Deci reprezentarea nu are de a face cu negocierea. Chiar
preşedintele în lecţia de UE pe care ne-a predat-o, Consiliul European negociază marile
direcţii, marile alegeri deci domnul preşedinte nu are capacitate de a negocia nimic.
Dânsul reprezintă statul.
Adrian Năstase: Pot să adaug un argument de drept internaţional şi de drept
constituţional în acelaşi timp. Avem o lege din 2003, Legea Tratatelor care stabileşte că şi
în cazul acestor tratate care sunt semnate de către preşedinte în numele României,
mandatul şi chiar echipa de negociere, sunt aprobate de către Guvern. Aceste articole nu
au fost declarate constituţionale.
Bogdan Chirieac: Nu vreau să întrerup această discuţie extrem de interesantă
pentru specialiştii în drept constituţional şi drept internaţional. Dar ca simplu cetăţean
înţeleg următorul lucru. Totuşi, problema în cazul de faţă este persoana. Nu dreptul, nu
Parlamentul, nu Consiliul European. Domnul preşedinte Băsescu a pierdut o majoritate
parlamentară acum. Domnul preşedinte Băsescu, cum dânsul ne-a spus, de şapte ani şi
jumătate se duce acolo. Rezultatele să le analizăm cu toţii, în ce a reuşit în şapte ani şi
jumătate. Mă gândesc că tânărul prim-ministru Ponta nu poate să reprezinte România
mult mai jos decât a făcut-o domnul preşedinte Băsescu sau poate?
Adrian Năstase: După părerea mea în nici un caz.
Bogdan Chirieac: Despre asta vorbim.
Adrian Năstase: Este vorba de o atitudine, este vorba de o formulă mult mai
angajată, mai dinamică. Chiar în aceste zile, după câteva săptămâni de la preluarea
conducerii Guvernului, astăzi este plecat în Polonia pe o relaţie personală, dar care
contează foarte mult, cu premierul Poloniei. Contează aceste contacte. Merge luni în
Austria. A fost aici o reuniune unde s-au pregătit materialele pentru reuniunea din 28
iunie. Deci iată un anumit tip de capacitate de a stabili contacte şi aceste lucruri nu sunt
numai cu o valoare personală. Aduceţi-vă aminte că în campania electorală din 2004,
Traian Băsescu mă critica pe mine pentru faptul că aveam relaţii bune cu unii dintre
premierii europeni. Sigur că lucrurile aceste nu sunt esenţiale. Până la urmă contează
interesele statelor şi aşa mai departe. Dar relaţia personală poate să ajute.
Alessandra Stoicescu: Se bazează şi pe relaţii personale.
Adrian Năstase: Nu este vorba de chestiuni care să ţină de interese proprii a celor
care au contacte. Este vorba de felul în care poţi să organizezi nişte proiecte pentru
România. Eu dacă nu aveam contactele pe care le aveam atunci cu cancelarul german, cu
preşedintele Franţei, cu premierul Italiei... nu încheiam negocierile. Pentru că dădeam
telefoane de două ori pe zi, aveam nişte probleme cu Olli Rehn, era în Finlanda îmi aduc
8

aminte. Era şi o schimbare de la stânga la dreapta în Europa. Fără acele contacte, probabil
că nu reuşeam acest proiect.
Bogdan Chirieac: Dacă am face un fel de istorie contrafaptuală aşa, cum ar fi
arătat România dacă aţi fi câştigat alegerile prezidenţiale din 2004?
Adrian Năstase: Unii spun că ar fi arătat mai rău, alţii care au mai multă încrede
în mine, că ar fi arătat mai bine. Eu cred, acum şi după ce am trecut prin perioadele
acestea de deşert şi am încercat să văd şi în urma...
Bogdan Chirieac: Martiriul acesta politic într-o ţară mistică precum România,
credeţi că va putea scoate în prim planul politicii româneşti?
Adrian Năstase: Vom vedea. Am finalizat cele zece volume „România după
Malta” pentru mandatul meu de ministru de Externe pe care mulţi l-au uitat. Dar care a
fost o perioadă esenţială pentru aşezarea României, ieşirea din zona de tampon dintre
occident şi Uniunea Sovietică şi aşezarea sa pe spaţiul occidental .Şi cred că va fi nevoie
de o reevaluare a mandatului de prim-ministru. Cu toate aceste proiecte, multe dintre ele
obiective importante, de la eliminarea vizelor, de la intrarea în NATO, în UE, stabilizarea
macroeconomică, creşterea economică importantă de 8% în 2004. Multe şi cu unele
dintre chestiunile pe care nu le-am putut să le explic publicului suficient, relaţia cu presa.
Bogdan Chirieac: I-aţi împărtăşit şi micului Titulescu din această bogată
experienţă politico-diplomatică pe care o aveţi ?
Adrian Năstase: Victor Ponta a avut şansa de a vedea direct aceste chestiuni în
cadrul guvernării 2000-2004 iar apoi a trecut calvarul anilor de opoziţie, într-o anumită
măsură a văzut care sunt riscurile, problemele. A avut şi o experienţă cu Traian Băsescu
în guvernarea din 2009 şi cu PD-L-ul. Traian Băsescu a fost obişnuit să aibă o majoritate
prezidenţială, apropo de sistemul francez. Dispariţia majorităţii prezidenţiale din
Parlament, a creat o foarte mare fractură şi o forate mare problemă personală. Aşa că
relaţia tensionată nu este doar cu Victor Ponta. Şi dacă ar trebui să cheme pe cineva la
Cotroceni pentru lecţii juridice sau lecţii de Constituţie, ar trebui să cheme tot
Parlamentul acolo pentru că au fost 240 de persoane care au votat împotrivă la declaraţia
respectivă. Dezinventăm documente importante ale Parlamentului în felul acesta
ducându-le în derizoriu. Dacă discutăm în termeni foarte serioşi, Parlamentul fără
îndoială, şi aici era cursa cu hotărârea Parlamentului să ajungă la Curtea Constituţională,
era un joc care... dar declaraţia era importantă pentru că ea arăta un punct de vedere, o
atitudine a Parlamentului în ceea ce priveşte relaţia dintre preşedinte, Parlament şi
Guvern în chestiunile europene.
Alessandra Stoicescu: Pentru că vorbeaţi şi de deşertul pe care l-aţi ţinut minte,
perioada de opoziţie, vreau să vedem o declaraţie interesantă a lui Radu Berceanu legată
de ce reprezintă de fapt votul uninominal. Trecem într-o altă zonă şi cum pentru PD-L ar
însemna să nu mai aibă nici un mandat.
Radu Berceanu: Noi avem o lege care spune că se vor alege deputaţii şi senatorii
dintr-un singur tur, cine are cele mai multe voturi. Asta înseamnă că PD-L poate să aibă
25% din voturile românilor la toamnă şi să aibă zero parlamentari. Pentru că peste tot
este unul care are 26% de la USL.
Alessandra Stoicescu: Este una dintre variante.
Adrian Năstase: Acest sistem este invenţia lui Traian Băsescu. Dacă Radu
Berceanu vrea să se supere pe cineva are pe cine să se supere. Clar, direct. Sigur că aşa
9

este pentru că, în condiţiile de acum, la alegerile din 10 iunie votul politic a contat mult
mai puţin. Prezenţa a fost mult mai mare decât în 2008 dar votul politic a fost mai puţin
relevant. Noi cu aproximativ 50% din voturi, am luat la consiliile judeţene, 80-85% din
consiliile judeţene. Pentru că, pe mecanismul de care vorbea el, nu mai ai nevoie la un
moment dat de majoritate simplă, cu atât mai puţin de o majoritate calificată, ci este
vorba de numărul cel mai mare de voturi într-o competiţie directă. Ori, aici, ei au dreptate
să fie preocupaţi de ceea ce se va întâmpla la toamnă pe acest mecanism pe care l-au
văzut funcţionând acum. Dar aici este o chestiune a PD-L-ului, nu dau sfaturi pentru un
alt partid, dar vedem cum PD-L-ul, prin această încercare de a se reinventa, modificânduşi
linia ideologică în 2005, apoi cu implantul liberal, transformându-se din PD în PD-L, şi
rămânând agăţat în permanenţă de Traian Băsescu, este un partid care acum nu se poate
adapta... şi care depindea de resursele guvernamentale pentru a funcţiona, este acum întro
situaţie extrem de gravă, nu ştiu cum să iasă din acest cadru şi îşi caută un Mesia care
să vină să rezolve partidul. Şi aici se vede felul în care Traian Băsescu, şi în ceea ce
priveşte acest partid, practic l-a distrus. L-a dus într-o zonă în care el nu mai este
funcţional.
Bogdan Chirieac: Partidul acesta nu era creaţia lui Traian Băsescu? Era un partid
de 7%, nesemnificativ. Şi venirea la putere s-a făcut în decembrie 2004 prin forţarea
Constituţiei.
Adrian Năstase: Pe de o parte, dar şi printr-o formulă de alianţă cu liberalii şi
preluarea unui vot masiv pe care l-au stimulat, un vot negativ. Deci a fost o construcţie
mult mai complexă, inteligentă fără îndoială, şi pe fundalul revoluţiei orange din Ucraina.
Deci a fost un complex de factori.
Bogdan Chirieac: Dacă PD-L a greşit grav din punct de vedere al democraţiei
insistând pe alegerile locale într-un singur tur de scrutin, de ce USL nu a făcut alegerile
parlamentare în două tururi de scrutin şi din acel moment nimeni nu mai putea să pună
nici un semn de întrebare vizavi de democraţie?
Adrian Năstase: Pot să răspund foarte deschis şi foarte sincer la această
chestiune?
Bogdan Chirieac: Eu credeam că aşa aţi răspund până acum, la toate întrebările.
Adrian Năstase: Nu chiar dar aici chiar am să spun foarte direct. Situaţia în care
se găseşte astăzi România creează un anumit risc şi o anumită tentaţie pentru populism şi
demagogie.
Adrian Năstase: În momentul în care introduci o formulă de vot cu listă, fie pe
sistemul mixt, fie listă completă, în mod evident votul antisistem se maximizează. Un vot
care să meargă pe…
Alessandra Stoicescu: Pe candidat, pe numele lui.
Adrian Năstase: Elimină sub anumite aspecte acest risc. Şi a fost un raţionament
pe care sunt convins că l-au făcut şi liderii actualei alianţe. Eu am fost întotdeauna
împotriva acestui sistem, împotriva sistemului votului uninominal, cu atât mai mult am
fost împotriva acestui sistem de uninominal dintr-un tur. Eu aş fi mers, pentru că el
distruge până la urmă forţa partidelor şi semnificaţia partidelor în sistemul de democraţie
parlamentară. În momentul în care fiecare parlamentar e ales pe bază individuală el se
transformă într-un fel de lobby-ist, trebuie de fiecare dată să discuţi cu fiecare în parte şi
aşa mai departe. Vrei să creezi o anumită majoritate. Eu am fost de părere că un sistem în
care partidele pot să îşi menţină un anumit rost, un anumit rol, au anumite valori pe care
le apără, au o anumită orientare pentru care se bat şi în plus, au posibilitatea de a-şi aduce
10

în Parlament nişte oameni foarte competenţi, diplomaţi, specialişti în probleme militare,
în probleme de sănătate.
Alessandra Stoicescu: Chiar dacă sunt necunoscuţi sau nu au notorietate.
Adrian Năstase: Exact. Sau nu au bani să se bată în campaniile electorale în care
o să vedem câţi bani se vor consuma până la urmă. În Parlamentul actual au intrat foarte
mulţi oameni tineri, nu am nimic cu lucrul ăsta, dar care nu aveau nici un fel de pregătire
pentru Parlament, dar au avut mijloacele financiare…
Alessandra Stoicescu: Aveţi un prim-ministru tânăr.
Adrian Năstase: …pentru a-şi susţine campania electorală. Câţi dintre profesorii
universitari, specialişti în domenii, vor avea aceste sume de bani? Şi de aici e riscul pe
care eu îl văd pentru anumită degradare a … parlamentare.
Alessandra Stoicescu: Când vorbim de importanţa partidelor nu pot să nu îmi
aduc aminte de un alt lucru care distruge până la urmă importanţa partidelor sau
minimalizează importanţa lor, traseismul politic. Nu mai are practic nicio importanţă cum
ai ajuns acolo. Fără a-l blama vreau să îl comentăm şi vreau să dau exemplul cel mai
recent, cel al Sorinei Plăcintă şi al reacţiilor care au fost în partid. Hai să vedem.
Sorina Plăcintă: De mult nu mă mai regăseam. Luasem decizia înainte de a veni
să votez pentru moţiune. Au fost alegerile. Ca să anunţi să demisionezi trebuie să te duci
în plenul Senatului şi să anunţi în primul rând. Şi în al doilea rând cred că a fost o
curtoazie faţă de colegii mei care intrau totuşi într-o bătălie pentru alegerile locale.
Marian Oprişan: Este o decizie a organizaţiei Vrancea PNL, cred că nici domnul
preşedinte Crin Antonescu nu a ştiut de această chestiune. O spun şi o repet foarte ferm,
PNL în Vrancea nu are decât să se spele pe cap cu doamna Plăcintă pentru că eu ca
cetăţean, ca şef al administraţiei publice judeţene şi ca vicepreşedinte al PSD nu aş fi
acceptat niciodată o soluţie atât de proastă pentru că ea vine în contradicţie cu voinţa
cetăţenilor judeţului Vrancea, pentru că aşa cum bine ştiţi, această doamnă şi partidul pe
care l-a reprezentat până de curând a făcut foarte mult rău cetăţenilor judeţului
Vrancea.
Crin Antonescu: Este un compromis politic. Nu am încheiat nici cu doamna
Sorina Plăcintă nici cu alţi oameni care au venit şi înainte în PNL înţelegeri privitoare la
o viitoare candidatură. Avem nevoie pur şi simplu în acest moment să menţinem o
majoritate care susţine Guvernul Victor Ponta până la alegerile din noiembrie. Şi
săptămâna viitoare sper să mai vină 4-5 oameni.
Alessandra Stoicescu: În condiţiile în care foarte mulţi dintre parlamentarii în
special ai USL au fost aleşi local, v-aţi bucura de asta, dar pierdeţi majoritatea. Inclusiv
PSD va lua oameni din altă parte?
Adrian Năstase: Este o problemă reală şi în mod evident în toamnă acest deficit
de parlamentari ne va costa. Nu putem să organizăm alegeri parţiale, aşa încât numărul
acesta de 16-17 parlamentari care vor lipsi din majorităţile create atât de greu şi la
Cameră şi la Senat, aceste lucruri vor conta. Aşa încât trebuie să găsim…
Alessandra Stoicescu: Plecaţi la vânătoare practic.
Adrian Năstase: Eu personal nu, acum în perioada asta sunt ocupat cu alte
lucruri. Dar noi ca alianţă va trebui să căutăm soluţii alternative. Şi aici e şi o chestiune
foarte interesantă care se va dezvolta până la urmă, dorinţa firească a PNL de a se întări
pe o platformă pe care a cucerit-o destul de bine, numărul mare de consilii judeţene,
11

numărul mare de consilieri, de primari. Şi acum, sigur, o încercare de a-şi mări şi grupul
parlamentar. Dar şi aici e o chestiune pe care nici eu nu dau sfaturi, din nou spun asta, dar
cât de mult e prea mult? Există o anumită capacitate de digerare a partidelor pentru
elementele venite din afară. Aţi văzut reacţiile cu Frunzăverde, au fost…
Alessandra Stoicescu: Vehemente, puternice.
Adrian Năstase: Şi aici pe de o parte sunt argumente pentru a mări grupul
parlamentar şi proprii PNL-ului, poate şi pentru noi ar trebui să fie. Şi pe de altă parte
preocuparea pentru ce se va întâmpla la toamnă. Pe de altă parte vor fi unele probleme
atunci când se va discuta alocarea unor locuri în diverse circumscripţii, în diverse colegii
pentru la toamnă.
Alessandra Stoicescu: Logic, că acei oameni nu vin doar ca să vă fie alături până
la alegeri.
Adrian Năstase: Poate da, poate nu, unii dintre ei. Poate la doamna Plăcintă nu
este cazul, dar sigur, are o situaţie specială şi îmi aduc aminte de imaginile acelea
îngrozitoare de la moţiune cu presiunea care a fost evidentă. Nu o cunosc, nu am stat
niciodată de vorbă cu dânsa, deci nu judec. Dar la o chestiune de principiu, eu cred că
traseismul trebuie oprit printr-o formulă constituţională clară, prin…
Alessandra Stoicescu: Deci ar trebui modificată Constituţia, pentru că o simplă
lege…
Adrian Năstase: Teoretic da, pentru că votul este… nu poate fi impus, ca atare
sub aceste aspecte libertatea parlamentarului de a se deplasa există din punctul de vedere
al Constituţiei actuale. Dar votul imperativ nu este permis de Constituţie. Dar trecând de
aceste chestiuni eu cred că noi avem foarte multe lucruri de modificat şi eu cred că
trebuie să fim pregătiţi ca după alegerile parlamentare să facem o discuţie foarte serioasă,
aşa cum am şi promis, pentru revizuirea Constituţiei.
Alessandra Stoicescu: Un comentariu, domnule profesor Barbu
Daniel Barbu: Da, cred că cazul doamnei Plăcintă ilustrează explicaţia pe care a
dat-o mai înainte domnul preşedinte Adrian Năstase, în sensul că doamna Plăcintă va fi
senator şi la toamnă, pentru că e un om de afaceri, nu pentru că e un om politic. Dă de
lucru la vreo 2000 de oameni în propriul ei colegiu, care au şi rude, deci 12 mii de voturi
să scoată ca să ajungă deputat sau senator, depinde ce ambiţii va avea şi cum îşi va
calibra aceste reţele de clientelism. Din păcate, când domnul preşedinte, şi îi sunt
recunoscător pentru sinceritate, a contrapus sistemul, necesitatea de a-l prezerva contra
voinţei cetăţenilor, chiar dacă cetăţenii pot avea voinţe mai folclorice cum e adesea cazul
şi am văzut nu ştiu ce partid mai straniu a luat 8% la votul politic. Dar aşa vor cetăţenii.
Acum am impresia că USL şi înţeleg foarte bine preocuparea domnului Bogdan
Chirieac, şi eu sunt la fel de necăjit de această lege care mi se pare că dincolo… nu vreau
să o calific, democratică, nedemocratică, ţările care o au şi o au din secolul 13, cum e
Marea Britanie, se străduie de 100 de ani să scape de ea şi cei care nu vor să scape de ea
sunt chiar cele două partide dominante, pentru că apără sistemul. Deci un astfel de mod
de scrutin e făcut pentru politicieni şi nu pentru cetăţeni. Şi e făcut ca să întărească
raporturile dintre politicieni şi afaceri. Raporturi legitime sau ilegitime, după caz.
Adrian Năstase: Sunt absolut de acord cu ce aţi spus. Am încercat să vă ofer doar
o raţiune, raţiunea pentru care s-a mers pe această linie acum, nu că este o soluţie bună.
Alessandra Stoicescu: Pauză şi revenim la discuţii. Ne-am întors la discuţii, vom
încerca să tragem concluziile pe toate temele pe care le-am discutat mai înainte. Aş vrea
să vă întreb ce v-a făcut să spuneţi atât de explicit de această dată: „Eu sunt trofeul din
12

Trofeul Calităţii”? E vorba de procesul pe care îl tot urmărim şi tot aşteptăm o decizie
finală.
Adrian Năstase: Sunt convins că va fi o decizie de achitare, după 8 ani de zile eu
cred că deja pedeapsa, aşa cum spuneam şi la instanţă, există deja. 8 ani de calvar
judiciar, fără ca o astfel de pedeapsă să existe în Codul Penal. Dar sunt absolut convins că
lipsa de probe, inexistenţa faptei. Discutăm despre campania electorală din 2004 şi ideea
că aş fi organizat Trofeul Calităţii în calitate de preşedinte de partid, absolut stupid. Nu
am organizat nimic, nici nu ştiam că se desfăşoară povestea asta. E un dosar fabricat, e un
dosar cu 970 de martori hărţuiţi, aduşi şi ei aiurea de nu ştiu câte ori şi la Tribunal şi la
DNA, un dosar în care eu am fost condamnat în primă instanţă de doi judecători din 3,
unul a fost împotrivă şi a fost pentru achitare. Dar din aceştia doi, unul dintre membrii
completului s-a dovedit a fi de fapt un procuror care nu obţinuse decretul prezidenţial, nu
a fost numit prin decret prezidenţial ca judecător inamovibil. Deci chiar din punctul de
vedere al procedurii sunt nişte probleme extrem de grave, lipsa de inamovibilitate ridică
un foarte mare semn de întrebare. Nu vreau să vorbesc foarte mult despre acest subiect, lam
explicat pe larg şi la mine pe blog, am pus o mulţime de argumente, avocaţii mei au
explicat chiar mai bine decât mine aceste chestiuni. Sigur însă că după toţi aceşti ani,
după toate acuzaţiile extrem de grave care mi-au fost aduse în legătură cu lanţurile de
farmacii, cu sumele de bani depuse în Marea Chinei, în bănci de nu ştiu unde, în offshore-uri.
De fapt Traian Băsescu a spus în campania electorală şi a fost sincer când mă
acuza tot felul de lucruri şi ziariştii l-au întrebat: Aveţi dovezi? „Nu, avem informaţii,
dovezile le vom căuta după alegeri.” Şi într-adevăr le caută. Am început o explicaţie la
instanţă şi o spun pentru că mi se pare extrem de relevantă pentru ceea ce a făcut DNA în
aceşti ani, Derjinschi e cel care a creat…, spunea „nu există persoane nevinovate, există
doar persoane de care nu ne-am ocupat suficient.” DNA-ul se ocupă de mine de 8 ani, nu
au reuşit să găsească decât aceste căciuliţe şi afişe pe care nu le-a luat, ci le-am dat, pe
care în orice caz… de care nu m-am ocupat eu pentru că ocupându-mă în perioada aceea
de negocierile cu Uniunea Europeană, eram prim-ministru, făceam o mulţime de alte
lucruri, aveam o echipă imensă care se ocupa ca la orice partid mare de chestiunile de
finanţare, de afişe şi aşa mai departe. Dar e un subiect care mă enervează tot mai tare şi…
Alessandra Stoicescu: Fără intenţia de a-l enerva vreau să mai adaug totuşi ceva.
Avocatul dumneavoastră, domnul Viorel Roş, a făcut câteva declaraţii după. Spune aşa,
că preşedintele completului de fond, Ionuţ Matei, a fost nedrept şi răuvoitor, a sancţionato
fizic pe Irina Jianu, a ţinut-o ore în şir în picioare pentru că i s-a părut ceva, dar noi nu
l-a şcoala lui Torquemada am învăţat procedura penală. Şi mai spune ceva. „În prezenţa
lui Adrian Năstase te simţi ca în prezenţa lui Antoine de Saint Exupery, despre care se
spunea că simpla lui prezenţă te obligă să fii mai deştept.”
Adrian Năstase: Bun, probabil că s-a gândit şi la micul prinţ şi la una dintre
acţiunile extraordinare la care mă gândesc uneori, aceea de domesticire. Micul prinţ, care
domesticeşte vulpiţa. Este o metaforă extraordinară. Probabil că în timp de 8 ani foarte
mulţi au încercat să mă domesticească, nu au reuşit şi nu vor reuşi, indiferent câte eforturi
vor face.
Alessandra Stoicescu: Bogdan Chirieac, voiai să intervii.
Bogdan Chirieac: Da, o opinie despre justiţia din România v-aţi format în toată
această perioadă?
Adrian Năstase: Da, cred că acum…
13

Bogdan Chirieac: Că am auzit că PDL a spus că e foarte mulţumit că iată, acum
procurorii sunt independenţi.
Daniel Barbu: Domnul Radu Berceanu a spus în seara asta că e mândru de
partidul lui.
Alessandra Stoicescu: Chiar voia profesorul Barbu să…
Adrian Năstase: Au însă în aceste condiţii o foarte mare şansă, să numească…
sunt în căutare de lideri. Ar putea să o pună pe Monica Macovei ca preşedinte de partid
acum.
Bogdan Chirieac: O vedeţi pe doamna Monica Macovei preşedinte la PDL?
Adrian Năstase: Eu aşa cred, dacă sunt aşa de mulţumiţi de ce s-a întâmplat în
justiţie eu cred că asta ar fi soluţia normală, ideală. Părerea mea e diferită pentru că eu
cred că sunt foarte multe probleme de rezolva, justiţia dincolo… noi ne prefacem, ne
jucăm cu MCV-ul, trimitem la Bruxelles, Bruxelles înapoi la noi. Eu vreau să vă spun, la
Înalta Curte unde am fost de câteva sute de ori au o singură sală pentru penal, pentru
completul de penal. Numărul judecătorilor e foarte mic, lucrează în nişte condiţii absolut
mizerabile. Dacă vrei să vezi un dosar e practic imposibil.
Bogdan Chirieac: Dacă veţi fi achitat cum cred şi eu, pentru că ăsta e un proces
politic, miroase din toate părţile şi am spus adesea acest lucru, ce aţi vrea să îi transmiteţi
domnului Daniel Morar?
Adrian Năstase: După aceste 4 mandate pe care le-a avut, două constituţionale şi
două în afara Constituţiei, cu aceste delegări, e timpul să plece acasă.
Bogdan Chirieac: Atât?
Adrian Năstase: Nu mă interesează persoana lui Daniel Morar, pe mine mă
interesează sistemul ca atare şi care ar trebui să funcţioneze. Eu cred că în România există
şi al doilea procuror, cred că România nu are… nu cred că poate să spună cineva că în
România există un singur procuror şi acela este Daniel Morar şi trebuie să fie când la
DNA, când la Parchetul General, mica rocadă aşa cum au făcut Medvedev şi Putin.
Alessandra Stoicescu: O spune uneori Mark Gitenstein, ambasadorul SUA.
Adrian Năstase: Da, dar şi dânsul am înţeles că va pleca curând acasă. Eu nu
cred că dânsul trebuie să se pronunţe în legătură cu autorităţile din România. Dacă
doreşte poate să o facă în legătură cu cele din Statele Unite. Eu cred că este datoria
noastră să găsim soluţiile potrivite, sigur discutând şi cu cei de la Bruxelles, căutând
soluţiile potrivite şi cred că justiţia este importantă. Dar de multe ori primesc tot felul de
lecţii în ceea ce priveşte lupta anticorupţie, vreau să le amintesc celor care vor să îmi dea
astfel de lecţii că în perioada 2003-2004 s-au adoptat legi importante anticorupţie, atunci
au apărut declaraţiile publice de avere, atunci s-a creat PNA, transformat după aceea în
Poliţia Politică ulterioară. Dar foarte multe dintre regulile pe care le-am construit,
inclusiv numirea procurorilor generali prin demers de la CSM şi nu al ministrului
Justiţiei. Ori toate aceste lucruri care s-au făcut atunci au fost schimbate, au fost
manipulate, au devenit instrumente împotriva adversarilor politici. Lucrurile astea nu
trebuie să se mai întâmple şi eu cred că trebuie să învăţăm din aceste chestiuni, să lăsăm
deoparte patimile şi încrâncenarea, să construim un stat de drept veritabil, sau în orice caz
cu cât mai puţine abuzuri.
Alessandra Stoicescu: Spuneaţi că la un moment dat o să explicaţi, nu pot să nu
vă întreb acum, o să explicaţi relaţia proastă cu presa şi aşa mai departe. Aş vrea scurt să
îmi spuneţi unde aţi greşit în acel mandat? Unde credeţi sau ştiţi azi că aţi greşit?
14

Adrian Năstase: Doamnă, e foarte simplu, am vrut la un moment dat să dau şi
poate o să dau, să pun la mine pe blog, lista cu finanţările care s-au făcut. Dar nu ştiu
dacă e bine, în sfârşit. Ce se întâmpla? În perioada aceea nu existau cum s-a întâmplat
după ce economia a început să funcţioneze mai bine, spaţiul privat şi aşa mai departe. Şi
atunci multe dintre zonele de media funcţionau prin contracte sprijin publicitate de la
regii, societăţi de stat şi aşa mai departe. Iar mecanismul a fost următorul, membri ai
Guvernului care aveau în subordine regii sau societăţi de stat angajau publicitate la
ziarele sau televiziunile respective, dar pentru că televiziunile respective sau ziarele să
arate că sunt critice la adresa Guvernului mă criticau pe mine care nu dădeam banii
respectivi şi nu îi criticau pe miniştrii respectivi. Şi dacă vă veţi uita în ziarele respective
veţi vedea că pe prima pagină eram eu atacat, iar în paginile din interior erau lăudate
anumite ministere care făceau publicitate.
Alessandra Stoicescu: Ei nu înţelegeau până la urmă că lucrurile astea se
întâmplau în ştiinţa primului ministru?
Adrian Năstase: S-a creat o anumită legendă, am avut şi eu partea mea de vină,
nu am fost suficient de deschis cu ziariştii, nu am explicat suficient. Sigur, acum privesc
lucrurile altfel, poate şi din cauză că am acest blog pe care am avut deja peste 5 milioane
de accesări, am un alt tip de dialog, inclusiv cu jurnaliştii. Dar în perioada aceea am
considerat că alte lucruri sunt mai importante şi din acest punct de vedere poate că am
greşit.
Bogdan Chirieac: Domnule preşedinte…
Alessandra Stoicescu: Scurt pentru că vom lua o pauză de publicitate.
Bogdan Chirieac: O ultimă întrebare. Dumneavoastră care aţi fost considerat cel
mai bun prim-ministru de către domnul preşedinte Traian Băsescu, cine credeţi că va fi
viitorul preşedinte al României?
Alessandra Stoicescu: Vreau să răspundeţi după pauza de publicitate. Ne
revedem. Ne-am întors. Bogdan Chirieac, repetă întrebarea.
Bogdan Chirieac: Care este numele viitorului preşedinte al României?
Adrian Năstase: Crin Antonescu.
Bogdan Chirieac: Când?
Adrian Năstase: Depinde de Traian Băsescu.
Bogdan Chirieac: E un răspuns, zic eu, foarte cinstit, din partea domnului
preşedinte Adrian Năstase.
Alessandra Stoicescu: Să nu insistăm totuşi pe ideea dacă se va întâmpla ceva
anul acesta?
Adrian Năstase: Avem o ecuaţie cu foarte multe necunoscute. Să încercăm acum
să o rezolvăm devine un exerciţiu aproape imposibil. Pentru perioada următoare de
asemenea, dacă proiectul doamnei Angela Merkel se realizează, uniunea politică. Intrăm
într-o altă paradigmă.
Bogdan Chirieac: Dar ca social democrat v-aţi simţi bine cu un preşedinte
precum domnul Crin Antonescu.
Adrian Năstase: Suntem într-o situaţia foarte complicată pe care o ştim. Dacă am
fi candidat singuri probabil că şi acum am fi obţinut aceleaşi rezultate ca în 2004. M-am
uitat la rezultatele din 204 la alegerile locale. Noi practic ca PSD am obţinut şi atunci 22
de consilii judeţene. Acum însă împreună cu liberalii am obţinut 36. Deci… şi nu mai fac
comentarii în legătură cu celelalte rezultate. Deci fără această formulă de alianţă politică
rezultatul final nu ar fi putut să se producă atât de puternic în favoarea noastră. Şi atunci
15

eu nu cred că noi trebuie să stricăm această alianţă punând în discuţie o înţelegere care a
fost foarte clară. Ori nu putem să spunem că avem deja conducerea Guvernului, punem în
discuţie partea cealaltă de înţelegere legată de preşedinţie. Eu cred că aici e o problemă
pe care o vor înţelege toţi colegii mei, sunt convins…
Bogdan Chirieac: Deci mai sunt care încă nu înţeleg acest lucru.
Adrian Năstase: Ştiu, îmi e foarte clar, ştiu lucrurile astea. Ei nu înţeleg şi alte
lucruri şi poate în anumite situaţii chiar au dreptate. Pot să vă spun şi eu de la mine din
colegiu şi din Prahova că unele dintre soluţii nu au fost cele mai înţelepte în discuţiile
noastre cu liberalii. Poate că şi ei gândesc la fel despre noi, dar cred că ar trebui să
erodăm mai bine acest mecanism, să ne pregătim mai bine pentru toamnă şi să înţelegem
că până la urmă preşedintele într-o formulă (…) pentru primul ministru, ci poate să fie un
partener. Aşa cum s-a întâmplat şi în perioada 2000-2004.
Alessandra Stoicescu: Nu mai avem decât foarte puţin timp şi vreau să…
Daniel Barbu: Vreau să încerc să dau eu răspunsul dacă nu e un curaj prea mare,
la o întrebare pe care domnul Bogdan Chirieac a adresat-o domnului preşedinte şi la care
cu naturală reţinere domnul preşedinte nu a răspuns explicit, dacă ar fi fost un preşedinte
mai bun în 2004 decât Traian Băsescu. Şi acest răspuns va fi pregătirea pentru
comentariul în care revin la tema de la începutul emisiunii. Cred că da, pentru un motiv
pe care îl găseşti central ca ministru de Externe, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi
prim-ministru, domnul Adrian Năstase a dovedit că are tot ce îi lipseşte profund lui
Traian Băsescu şi anume simţul statului. Ceea ce m-a înspăimântat în cele două
intervenţii publice ale domnului preşedinte Băsescu de această săptămână, pentru că a
repetat de ambele dăţi, deci e fie o convingere, fie un stereotip de gândire, nu ştiu cum se
califică, când explica că el e şef şi reprezentant al statului. Şi ne explica ce e statul în
opinia lui. Spunea că nu e doar Guvernul, e şi Parlamentul, e şi sistemul judiciar, sunt şi
ONG-urile, toţi 22 de milioane de cetăţeni. Nu e şeful meu şi nici reprezentantul meu,
potrivit Constituţiei e reprezentantul statului român, nu e al meu. Mâine domnul
preşedinte poate să vină aici la Antena 3 în redacţie să spună că o redacţie e un soi de
ONG, deci eu sunt şeful vostru că faceţi parte din stat şi vă spun ce să faceţi, respectaţimă.
Şi nu cred că se face, cred că nu înţelege ce e statul, pe cine reprezintă.
Alessandra Stoicescu: Mulţumesc foarte mult.
Adrian Năstase: El probabil…
Alessandra Stoicescu: Doar 10 secunde vă las pentru concluzii, cu permisiunea
lui Bogdan.
Adrian Năstase: Probabil că pentru Traian Băsescu formula „statul sunt eu”
are… a căpătat o semnificaţie cu totul specială. Din păcate ea nu poate fi acceptată în
lumea în care trăim şi de aceea statul e şi Traian Băsescu, e şi Victor Ponta şi suntem cu
toţii până la urmă, pentru că reprezentăm cei care până la urmă suntem aşezaţi pe acest
teritoriu, formăm o structură politică, reprezentând la nivel politic cetăţenii acestei ţări.
Alessandra Stoicescu: Mulţumesc foarte mult Bogdan Chirieac, domnule
profesor Daniel Barbu, domnule Adrian Năstase. Încă o dată terminăm pe această
imagine pe de bizidei.ro. Rămâneţi cu Antena 3, urmează ştiri. Noi ne revedem luni la ora
17.00.
(Prin Monitoring Media: Antena 3 – Q&A, Ora: 21:30)
16