Ministere - Fundatia Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

Anul III, nr. 40 (129) 

10 -16 octombrie 2003 

Rubrici 

Rela¡ii 

externe 

PSD 

Sediul central 

Palatul 

Parlamentului 

Palatul 

Victoria 

Ministere 

Curier 

jude¡ean 

Buletin 

såptåmânal PSD 

Newsletter 

Realizat de Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“ 

¿i Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD 

Sumar 

„Expanding the European Investment Frontier“ 

(Bucure¿ti, 14-15 octombrie 2003) ................................................... 2 

Discurs al primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase, 

la summitul “Extinderea frontierei europene a investi¡iilor – 

Investi¡iile est europene (14-15 octombrie 2003, Bucure¿ti, Hotel Marriot) ......... 3 

Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, 

prim-ministru al României, dupå summit-ul Expanding 

the European Investment Frontier (Bucure¿ti, Hotel Mariott, 15 octombrie 2003) .... 6 

Vizita primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase, la Bruxelles .... 7 

Conferin¡å de preså a domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României 

(Bruxelles, 16 octombrie 2003) ....................................................... 7 

Interviul acordat de cåtre domnul Adrian Nåstase, prim-ministru al României, 

postului de televiziune România 1 (Bruxelles, 16 octombrie 2003) ................ 11 

Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“ ..................................... 14 

Din presa interna¡ionalå ....................................................... 15 

Kalonzo Musyoka, ministrul afacerilor externe din Kenya .................... 17 

Adnan Terzic, pre¿edintele Consiliului de Mini¿tri din Bosnia-Her¡egovina .... 17 

Declara¡ii de preså ale primului ministru, Adrian Nåstase, cu ocazia vizitårii 

ansamblului de locuin¡e pentru tineri ,,Constantin Brâncu¿i“ 

din zona Drumul Taberei (Bucure¿ti, 10 octombrie 2003) .......................... 18 

Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, 

cu ocazia vizitei la lucrårile de refacere a drumului de centurå al Capitalei 

(Bucure¿ti, 10 octombrie 2003) ...................................................... 19 

Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, 

la sesiunea plenarå a Business Advisory Council ................................... 21 

Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, 

la inaugurarea Casei ONU (13 octombrie 2003) ................................... 13 

Conferin¡a de preså comunå a domnilor Ion Iliescu, pre¿edintele României, 

Adrian Nåstase, primul-ministru al României ¿i Malloch Brown, 

reprezentantul ONU cu ocazia deschiderii Casei ONU 

(Bucure¿ti, Casa ONU, 13 octombrie 2003) ......................................... 24 

Declara¡ii de preså acordate de cåtre domnul prim-ministru Adrian Nåstase 

înainte de spectacolul Sangre Ardiente II Sala Mare a Teatrului Na¡ional 

(Bucure¿ti 13 octombrie 2003) ...................................................... 26 


dupå vizionarea spectacolului Sangre Ardiente II, Sala Mare a Teatrului Na¡ional 

(Bucure¿ti 13 octombrie 2003) ...................................................... 26 

Brifing sus¡inut de domnii vicepre¿edinte Miron Mitrea ¿i Bogdan Niculescu 

Duvåz, purtåtor de cuvânt, dupå ¿edin¡a Delega¡iei permanente a PSD ........... 27 

Cålin Popescu Tåriceanu ¡ine mai mult la fondurile de partid 

decât la interesul na¡ional ........................................................... 29 

Traian Båsescu î¿i face campanie electoralå cu ajutorul referendumului ..... 32 

România voteazå o nouå Constitu¡ie .......................................... 33 

PNL ¿i PD încearcå så politizeze referendumul asupra Constitu¡iei ........... 33 

ªedin¡a de Guvern din 9 octombrie 2003 ..................................... 34 

Videoconferin¡a cu prefec¡ii ¿i pre¿edin¡ii consiliilor jude¡ene administrative 

(Bucure¿ti, Palatul Victoria, 10 octombrie 2003) ................................... 37 

Videoconferin¡a cu prefec¡ii ¿i autoritå¡ile administra¡iei publice locale 

(Palatul Victoria, 16 octombrie 2003) .............................................. 44 

Ministere ........................................................................ 47 

Curier jude¡ean ................................................................. 76 

Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 1

2 

„Expanding the European Investment Frontier“ 

Bucure¿ti, 14 octombrie 2003. Douåzeci ¿i trei de ¿efi de 

guvern ¿i mini¿tri ai finan¡elor, ai economiei, transporturilor 

¿i comunica¡iilor din Europa Centralå ¿i de Est, zona Balcanilor 

¿i Comunitatea Statelor Intependente (CIS), precum 

¿i importan¡i oameni de afaceri ¿i înal¡i reprezentan¡i ai institu¡iilor 

financiare interna¡ionale s-au întâlnit mar¡i, 14 ¿i 

miercuri, 15 octombrie 2003, la Bucure¿ti pentru primul 

Summit de investi¡ii din regiune, organizat de Guvernul României, 

International Herald Tribune ¿i Programul Na¡iunilor 

Unite pentru Dezvoltare. 

¥ntâlnirea, inauguratå de alocu¡iunea domnului Ion 

Iliescu, pre¿edintele României, reprezintå un eveniment fårå 

precedent - niciodatå, pânå în prezent, nu s-au mai întâlnit 

atât de mul¡i reprezentan¡i la nivel înalt ai ¡årilor din regiune 

pentru a împårtå¿i succesul procesului de tranzi¡ie, pentru a 

evalua situa¡ia investi¡iilor stråine directe (ISD), ¿i pentru a 

analiza progresul fåcut, precum ¿i restul problemelor dezvoltårii 

economice ale regiunii. 

„Lista ¡årilor participante ne då o imagine a unui spa¡iu 

geografic, economic ¿i cultural complex, care este denumit, 

arbitrar, «Estul Europei»“, a spus domnul Ion Iliescu, pre¿edintele 

României, în discursul såu introductiv. 

Summitul coincide cu un moment de importan¡å majorå 

pentru dezvoltarea regiunii. Cu câteva luni înainte de extinderea 

NATO ¿i a UE, Europa de Est este una dintre cele mai 

promi¡åtoare destina¡ii pentru investi¡ii din lume. De asemenea, 

¡årile care vor deveni, foarte curând, vecinii imedia¡i ai 

Uniunii Europene pot profita de oportunitå¡ile pe care le 

aduce aceastå proximitate. 

„Pentru ¡årile «noii frontiere» a Uniunii Europene, proximitatea 

poate oferi, uneori, mai multe oportunitå¡i decât includerea, 

deoarece includerea poate însemna cå o ¡arå î¿i 

pierde structura de cost competitiv“, a spus dl. Marc Malloch 

Brown, Administratorul Programului Na¡iunilor Unite pentru 

Dezvoltare ¿i pre¿edintele Grupului pentru Dezvoltare al 

Na¡iunilor Unite - a treia pozi¡ie în ierarhia Organiza¡iei Na- 

¡iunilor Unite, în discursul de deschidere. 

¥ntr-o amplå interven¡ie, ministrul afacerilor externe 

român, domnul Mircea Geoanå a expus, pe larg, ra¡iunile de 

ordin economic ¿i politic pentru care zona Europei de Est 

trebuie så constituie o destina¡ie prioritarå a investi¡iilor 

stråine directe. 

Eveniment 

(Bucure¿ti, 14-15 octombrie 2003) 

Aceastå regiune are deja un record impresionant al investi¡iilor 

stråine directe. ¥n timp ce fluxurile de investi¡ii 

globale au scåzut de la 1.4 miliarde USD în 2000, la 650 milioane 

USD în 2002, ¿i investi¡iile stråine directe nete în ¡årile 

în dezvoltare au scåzut, de asemenea, dramatic în 2002, 

la un total estimat de 143 milioane USD în compara¡ie cu 

172 milioane USD în anul precedent, Europa Centralå ¿i de 

Est a reu¿it så evite tendin¡a globalå. Conform Raportului 

Mondial al Investi¡iilor publicat de UNCTAD în 2003, între 

1997 ¿i 2001, fluxul total al ISD în Europa Centralå ¿i de Sud 

Est ¿i statele baltice a crescut în total cu 51%, de la 19 milioane 

USD la 28,7 milioane USD. Cehia, Polonia ¿i Slovacia 

au fost printre primele 30 de ¡åri ca volum al investi¡iilor 

stråine directe anul trecut. 

Conform ultimului indice al încrederii în investi¡iile 

stråine directe, bazat pe sondaje anuale printre directorii 

celor mai mari companii din lume, realizat de A. T. Kearney 

în 2002, pentru prima data Rusia a ocupat locul 8 printre cele 

mai atractive 10 destina¡ii de investi¡ii din lume, în urcare 

fa¡å de locul 17 anul trecut. De asemenea, Polonia a ajuns 

pentru prima datå pe locul record 4 în topul celor mai preferate 

destina¡ii de investi¡ii din lume. 

Statisticile pozitive ISD nu se limiteazå la ¡årile candidate 

la Uniunea Europeanå sau Rusia. ºårile balcanice, care 

au înregistrat cre¿teri puternice ale ISD în 2001-2002, continuå 

så fie atractive pentru investitorii stråini. Numai Serbia 

a atras aproximativ 1,1 miliarde USD în ISD anul acesta, în 

vreme ce România ¿i Bulgaria au atras un alt miliard în 

prima jumåtate a anului 2003 - o cre¿tere de 36% în compara¡ie 

cu aceea¿i perioadå a anului trecut. 

Totu¿i, continuå så existe diferen¡e între ¡åri în termenii 

alocårii ISD. Polonia, Cehia, Ungaria ¿i Slovacia primesc 

60% din fluxurile cumulate ISD din regiune, în timp ce 

România ¿i Bulgaria, de exemplu, au atras mai putin de 10% 

din ISD în timpul perioadei de tranzi¡ie. 

„Abordarea acestei situa¡ii pe douå niveluri în alocarea 

ISD în regiune este un motiv cheie pentru care ne aflåm cu 

to¡ii aici: comunitatea de afaceri ¿i ea universitarå, comunitatea 

interna¡ionalå de dezvoltare ¿i al¡ii, care doresc så vadå 

succesele dovedite de unele ¡åri în ISD extinzându-se cåtre 

toate ¡årile, nu mai pu¡in la ¡årile din Europa de Sud Est ¿i 

CSI“, a adåugat dl. Mark Malloch Brown în discursul såu. 

Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003

Eveniment 

Discurs al primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase, 

la summitul “Extinderea frontierei europene a investi¡iilor – 

Investi¡iile est europene 

Voi face unele comentarii în afara discursului pe care îl 

am în fa¡å, voi încerca så vå fac o prezentare asupra unor 

lucruri care au fost afirmate despre nivelul de cre¿tere economicå, 

despre reducerea infla¡iei de fapt datoria mea este så 

vå conving cå România este o ¡intå pentru investi¡ii în viitor. 

Sunt încântat cå investi¡iile stråine directe ¿i mesajul meu 

converg aståzi. 

Excelen¡e, 

Distinså audien¡å, 

Doamnelor ¿i domnilor 

Este o mare plåcere ¿i o mare onoare så vå urez bun venit 

tuturor la acest summit de investi¡ii interna¡ional. Recuno¿tin¡a 

noastrå se îndreaptå cåtre co-organizatori, International 

Herald Tribune ¿i Programul de Dezvoltare al Na¡iunilor 

Unite cu care Guvernul României a colaborat pentru a pune 

în practicå aceastå ini¡iativå generoaså. 

Am intrat în a doua zi de dezbateri pe marginea unei 

agende consistente ¿i timpul nu putea så nu treacå mai repede. 

Frontiera sub a cårei auspicii se desfå¿oarå acest summit 

s-a extins mult, având o nouå semnifica¡ie ¿i ridicând 

miza chiar mai sus. Universul lårgit astfel creat este deasupra 

sugestiei. 

Permite¡i-mi totu¿i så fac pauzå pentru un moment ¿i så 

încadrez bine imaginea acestui univers dinamic, care uneori 

î¡i ia respira¡ia ¿i pe care îl avem de înfruntat to¡i. 

Unde ne situåm acum în privin¡a politicii externe ¿i 

obiectivelor strategice social economice ale României? 

România se gåse¿te într-o situa¡ie foarte specialå în acest 

moment, pregåtind ultima etapå a perioadei post tranzi¡ie ¿i 

întrând în etapa de pre-aderare. Am intrat de altfel în ultima 

etapå a aderårii la NATO ¿i în etapa avansatå a integrårii în 

Uniunea Europeanå. Obiectivul încheierii negocierilor cu 

Uniunea Europeanå în decursul anului 2004 ar trebui så 

pregåteascå drumul pentru semnarea Tratatului de aderare 

nu mai târziu de 2005 pentru ca România så devinå membrå 

cu drepturi depline a Uniunii Europene în 2007 ¿i så fie 

pregåtitå så adopte moneda euro la sfâr¿itul decadei curente. 

România despre care vorbim în acest context nu este în 

mod necesar una particular restrictivå dar un mediu deschis, 

predominant economic în care ¡årile regiunii se pot recunoa¿te 

ele însele sub parametrii strategici similari. 

Printr-un dialog extins cu reprezentan¡ii comunitå¡ii de 

afaceri, ai mediului academic, ai organiza¡iilor neguvernamentale 

implicate în dezbaterea politicilor publice, am putut 

identifica trei mari obiective necesare pentru a asigura o 

cre¿tere economicå sus¡inutå care ne-ar reprezenta pe termen 

scurt ¿i mediu: 

(14-15 octombrie 2003, Bucure¿ti, Hotel Marriot) 

1. asigurarea unui rol consolidat al sectorului privat, atât 

la nivel local cât ¿i extern în investi¡ii ¿i crearea de locuri de 

muncå. 

2. un management mai bun al resurselor financiare disponibile. 

3. accelerarea restructurårii sectorului energetic ca motor 

al dezvoltårii economice. 

Indicatorii macroeconomici au aråtat cå în ultimii ani 

economia româneascå a cunoscut niveluri de cre¿tere 

sporite, neîntâlnite mai înainte. Cu rate de cre¿tere de 4.8% 

¿i 5.4% în 2001 ¿i în 2002 - dintre care 70% se datoreazå 

dezvoltårii sectorului privat - dorim doar så men¡inem constant 

acest nivel. Ieri searå am aprobat proiectul de buget 

pentru 2004 ¿i din nefericire nu am putut trece 6 procente ca 

nivel de cre¿tere dar totu¿i a¿teptåm un procent de 5, 5 procente 

pentru anul viitor care va însemna o cre¿tere economicå 

de aproximativ 5 procente pentru cel de-al patrulea an 

consecutiv. Aceasta este încå o dovadå clarå cå avem o 

cre¿tere economicå durabilå, nu o cre¿tere economicå care se 

datoreazå mediului sau diferitelor tipuri de factori. Rata 

infla¡iei a scåzut sistematic, întrezårindu-se speran¡a ca 

prima oarå dupå 1990 så atingå nivelul de o singurå cifrå, de 

8% în 2004. Mai mult, deficitul bugetar va reprezenta în 

acest an 2.7% din PIB, în timp ce datoria publicå råmâne 

constantå în jurul a 30% din PIB. 

Comer¡ul exterior, unul dintre factorii no¿tri majori de 

cre¿tere a depå¿it 31 de miliarde de dolari în 2002, din care 

exporturile au însumat aproape 14 de miliarde. Tendin¡ele 

recente din structura exporturilor noastre reflectå schimbåri 

în structura economiei: numårul de ma¿ini, echipament electric 

¿i produse chimice au crescut în mod constant, diminuând 

importan¡a produselor cu valoare scåzutå. Investi¡iile 

directe stråine au însumat doar 9 miliarde de dolari la 

sfâr¿itul anului 2002 dar trebuie så abordez acest lucru mai 

târziu în decursul interven¡iei mele. 

Toate acestea sunt doar câ¡iva indicatori care demonstreazå 

fårå îndoialå o economie dinamicå într-un cadru 

legal, modern, care trebuie så ne facå mândri de eforturile 

noastre ¿i pe investitorii stråini care opereazå la nivel mondial 

încrezåtori în rezultate. 

Înainte de a ajunge la ceea ce a¿ dori în mod deosebit så 

subliniez în decursul urmåtoarelor mele observa¡ii, permite¡i-mi 

mai întâi så plasez lucrurile în adevårata lor perspectivå 

¿i så lårgesc pu¡in contextul regional. Situa¡ia în 

care suntem acum demonstreazå nu numai o realitate par¡ialå 

cu privire la evolu¡iile române¿ti, ci ¿i de asemenea la nivelul 

european, de vreme ce evolu¡ia Uniunii înså¿i cunoa¿te un 

ritm mai alert corespunzåtor cu viziunea pårin¡ilor fondatori. 

Cum va aråta Uniunea Europeanå cu 27 de membri din 


care vom fi parte în 2007? 

- Se va teme Uniunea celor 27 de aspectele socio-economice 

pe care le va aduce o popula¡ie îmbåtrânitå, de 

schimbårile în procesul tehnologic, de globalizare. 

- Uniunea va fi preocupatå de cre¿terea economicå, stabilitate 

¿i coeziune socialå 

- Uniunea se va angaja în implementarea Agendei de la 

Lisabona lansatå în 2000 cu scopul de a face Europa : „cea 

mai competitivå ¿i dinamicå economie, bazatå pe 

cunoa¿tere, cu o cre¿tere economicå sus¡inutå ¿i o mai mare 

coeziune“ 

- Uniunea care a realizat „ O agendå pentru dezvoltarea 

Europei“, o agendå care eviden¡iazå ¿ase obiective mari: 

a) Realizarea unei pie¡e unice mai dinamice 

b) Încurajarea investi¡iilor în cercetare 

c) Îmbunåtå¡irea cadrului politicii macroeconomice în 

perspectiva realizårii Pie¡ei Unice 

d) Reconfigurarea politicilor pentru convergen¡å ¿i 

restructurare e) Realizarea eficien¡ei în luarea deciziilor ¿i în 

dispozi¡iile legale 

f) Regândirea bugetului Uniunii Europene. 

În vederea realizårii acestor lucruri, pregåtirile interne 

pentru viitoarea aderare la Uniunea Europeanå au o foarte 

importantå dimensiune economicå. De aceea, pregåtirile de 

pre-aderare au ¿i vor continua så aibå un impact pozitiv 

asupra consolidårii economiei de pia¡å func¡ionalå care va 

permite României så facå fa¡å cu succes presiunilor venite 

din partea pie¡ei interne a Uniunii Europene. Voi pleca în 

dupå amiaza aceasta la Bruxelles ¿i voi participa la dezbaterile 

care se vor desfå¿ura în cadrul Conferin¡ei Interguvernamentale. 

Existå o dezbatere amplå nu numai în regiunea 

noastrå, nu numai în ¡årile noastre, este o dezbatere importantå 

la nivelul Uniunii Europene asupra viitorului såu care 

este ¿i viitorul nostru, de aceea va trebui så participåm la 

aceastå dezbatere ¿i este foarte important pentru noi så 

împårtå¿im opiniile noastre cu colegii no¿tri. În 2007, în 

2010 vom apar¡ine cu to¡ii unei Europe reunite. De aceea 

este foarte important pentru noi, så avem ¿i så subliniem o 

viziune care ne va face parteneri. Sunt mândru cå vå pot 

împårtå¿i câteva din aceste idei ¿i sunt bucuros cå a¡i acceptat 

så veni¡i aici så ne face¡i cunoscute opiniile dumneavoastrå 

cu privire la rolul regiunii noastre într-o Europå globalizatå, 

o Europå care încearcå så devinå un actor global. 

Care este ac¡iunea pe care am demarat-o în vederea atingerii 

obiectivelor noastre, urmând experien¡a ¡årilor dezvoltate 

¿i în acela¿i timp, împårtå¿ind expertiza noastrå cu ¡årile 

din regiune ¿i din afara ei? Acela¿i angajament al actualului 

guvern în vederea îndeplinirii obliga¡iile sale ¿i a transformårii 

României într-o destina¡ie atractivå pentru capitalul 

stråin este ilustrat în documentele oficiale din ultimii câ¡iva 

ani. Primul acord Stand-By cu Fondul Monetar Interna¡ional 

realizat de Guvernul român dupå 1989 este un exemplu clar 

în acest caz. Sper cå în seara aceasta vom avea ve¿ti bune de 

la Washington, din partea FMI deoarece conducerea trebuie 

så evalueze Acordul Stand By cu România ¿i så facå o declara¡ie 

legatå de acest lucru târziu în seara aceasta. De 

4 

Eveniment 

aceea, vå invit så lua¡i în considera¡ie urmåtoarele måsuri 

luate pentru îmbunåtå¡irea climatului de afaceri, mai ales a 

investi¡iilor stråine vizând sprijinirea ini¡iativei economice: 

- Proceduri administrative simplificate pentru înregistrarea 

companiilor. 

În 2002, Guvernul a adoptat un plan de ac¡iune pentru 

eliminarea barierelor administrative din calea mediului de 

afaceri ¿i aceste måsuri au fost îndeplinite aproape în totalitate 

pânå în prezent. Este important så ¿ti¡i cå Guvernul a 

adoptat o lege specialå pentru evitarea întârzierii acordårii 

aprobårilor la nivel local în administra¡ie. Este un nou mod 

de a constrânge func¡ionarii publici så respecte legea. Este 

pu¡in extravagantå existen¡a acestei legi, dar de fapt, un 

func¡ionar public trebuie så-¿i dea acordul într-o anumitå 

perioadå de timp, 15 sau 30 de zile, dacå la sfâr¿itul acestui 

termen el nu då un råspuns, se considerå cå råspunsul este 

afirmativ. Este un mod de a exercita presiune asupra birocra¡iei, 

am fåcut o evaluare a situa¡iei ¿i am våzut cå aproape 

în toate cele 87000 de cazuri din ultimele douå luni, administra¡ia 

a råspuns solicitårilor la termen. Aceastå lege a 

func¡ionat ca un instrument de presiune ¿i a avut succes. Dar, 

fire¿te, am primit råspunsurile din partea administra¡iei deci 

a trebuit ca func¡ionarii så fie de asemenea aten¡i la ceea ce 

cred cetå¡enii privitor la func¡ionarea acestor proceduri, în 

consecin¡å am deschis o linie telefonicå directå la care oamenii 

pot apela ¿i ne pot furniza zilnic informa¡ii despre 

func¡ionarea sistemului. 

Cred cå acordând o mai mare aten¡ie transparen¡ei, simplificårii 

procedurilor, implementårii måsurilor de eradicare 

a corup¡iei vom convinge mai mul¡i oameni de afaceri så 

vinå aici. A fost foarte important pentru noi så devenim 

membri ai comunitå¡ii euro-atlantice, ai NATO, deoarece 

pentru unii dintre investitori - aceia care sunt interesa¡i în 

investi¡ii pe termen lung nu a fost foarte clar dacå România 

apar¡ine sau nu familiei euro-atlantice, dacå numai grupul de 

la Visegrad era important pentru Occident sau dacå existå un 

fel de cordon sanitar între Est ¿i Vest din care România putea 

face parte. Decizia adoptatå la Praga de extindere a NATO, 

incluzând România a fost extrem de importantå nu numai 

pentru noi, nu numai în termeni strategici dar de asemenea în 

termeni economici. Este acum datoria noastrå så creåm un 

mediu de afaceri favorabil ¿i så încercåm så subliniem mai 

mult avantajele comparabile pe care le avem nu numai în termeni 

geografici, în termeni economici dar de asemenea în 

calitatea noastrå de partener important într-o regiune care a 

început så fie mai pa¿nicå, mai eficientå. Din acest motiv, 

interesul nostru nu este så punem accentul pe avantajele 

noastre individuale ca ¡åri ale acestei regiuni ci pe valoarea 

adåugatå a unei pie¡e subregionale care se poate baza mai 

mult pe acorduri de liber schimb între ¡årile noastre, asupra 

unei mai bune infrastructuri în regiune. De aceea, mesajul 

meu este cå nu putem ac¡iona individual la nivelul economiei 

române¿ti sau la nivelul celei globale ci trebuie så ne unim 

eforturile pentru a conferi o valoare adåugatå economiilor 

noastre. Permite¡i-mi så continuåm cu alte måsuri pe care leam 

adoptat. 


- Ghi¿eul unic pentru acces pe pia¡å. 

Acesta înseamnå 20 de zile mai pu¡in din cele care erau 

cerute pentru cei interesa¡i så porneascå o afacere. 

- Adoptarea unei serii de måsuri vizând stabilirea unui 

cadru legal cu privire la faliment, transparen¡å crescutå în 

administra¡ia publicå ¿i în procedurile administrative, reducerea 

birocra¡iei ¿i eradicarea corup¡iei. 

Permite¡i-mi så må opresc un minut asupra acestui subiect. 

Cred cå una dintre problemele reale existente în România 

dar ¿i în alte ¡åri în timpul perioadei de tranzi¡ie este 

faptul cå lucrurile evolueazå foarte repede în domeniul statutului 

proprietå¡ii. Privatizårile, toate aceste lucruri i-au favorizat 

oamenii corup¡i care au încercat så ob¡inå avantaje personale 

în aceastå perioadå de timp. Ceea ce cred cå este cu 

adevårat important este întoarcerea la normalitate cât mai 

curând posibil prin finalizarea procesului de restituire a proprietå¡ilor 

¿i a procesului de privatizare. Un statut clar al proprietå¡ii 

private va constitui un instrument excelent pentru 

prevenirea corup¡iei. Trebuie så eliminåm pe cât posibil rådåcinile 

corup¡iei. Transparen¡a este un alt mod de abordare 

a acestui fenomen ¿i în România toate achizi¡iile publice au 

început så fie fåcute prin Internet ¿i prin mijloace electronice. 

În multe domenii am våzut cå pre¡urile au scåzut cu 20, 

30 chiar ¿i 50 de procente în unele cazuri. 

Sigur cå nu este u¿or, în unele cazuri am våzut cå diferite 

tipuri de cartele tind så înlocuiascå mijloacele electronice .Se 

pare cå existå probleme ¿i în ultima ¿edin¡å de cabinet, cea 

de såptåmâna trecutå, am decis så continuåm ceea ce am 

început cu legea anticorup¡ie, care a trecut în aceastå primåvarå 

prin Parlament unde s-a cerut un vot de încredere. 

Aceastå lege a fost foarte importantå alåturi de alte måsuri 

dar ceea ce este mai important acum este implementarea ei. 

Am descoperit cå în locuri diferite, la nivel central sau local, 

mai sunt de fåcut multe lucruri. Implementarea råmâne un 

subiect de interes pentru noi în domeniul luptei anticorup¡ie. 

Permite¡i-mi så continui spunând cå am încercat modernizarea 

unor legi în domeniul fiscal, al muncii ¿i al competi¡iei. 

Legea de promovare a investi¡iilor stråine directe asigurå 

repatrierea totalå a profitului ¿i a capitalului în valutå forte ¿i 

acordå reduceri de taxe pentru investi¡iile care depå¿esc 1 

milion de dolari. 

În afarå acestor demersuri normative, a¿ dori så accentuez 

importan¡a acordatå de Guvernul român Referendumului 

na¡ional care va avea loc pe 18-19 octombrie privitor 

la revizuirea Constitu¡iei. Legea fundamentalå va garanta 

proprietatea privatå, asigurând separarea ¿i echilibrul puterilor 

în stat. Toate aceste chestiuni vor fi confirmate ¿i mai 

bine formulate. Aceste schimbåri, precum ¿i Strategia de reformare 

a sistemului juridic asigurå o bazå potrivitå pentru 

un sistem juridic independent. ªtim cå unul dintre motivele 

principale de îngrijorare pentru investitori råmâne modul 

cum sunt trata¡i de sistemul judiciar. Uneori se simt discrimina¡i 

datoritå unor rela¡ii personale pe care le au diferi¡i 

judecåtori, deciziile judecåtore¿ti nu sunt întotdeauna drepte. 

Domeniul major de cooperare cu Uniunea Europeanå este 

Eveniment 

reprezentat de reforma sistemului juridic. Colaboråm cu un 

expert francez ¿i cu Uniunea Europeanå pentru a afla care 

este cea mai bunå solu¡ie pentru accelerarea procesului de 

reformå judiciarå. Aceste schimbåri vor conta –speråm în 

viitor. Mai mult, noua Constitu¡ie asigurå un climat de afaceri 

favorabil. 

România este o ¡arå care apar¡ine familiei euro-atlantice. 

Faptul cå acum românii pot cålåtori liber în Europa, faptul cå 

facem parte din familia nord-atlanticå ¿i suntem gata så ne 

integråm în Uniunea Europeanå, toate acestea contribuie la 

consolidarea unui statut regional al României. De aceea, credem 

cå ¡ara noastrå joacå un rol foarte important în regiune 

¿i în afara ei, doar dacå vom folosi pe deplin avantajele conferite 

de cadrul natural, ie¿irea la Marea Neagrå ¿i apropierea 

de Orientul Mijlociu ¿i de Comunitatea Statelor Independente. 

România considerå ca o prioritate decisivå consolidarea 

competitivitå¡ii în sud-estul Europei. Dezvoltarea coridoarelor 

de transport ¿i a re¡elelor de energie ¿i legåtura lor 

cu Europa sunt o condi¡ie majorå a refacerii economice ¿i a 

integrårii regiunii sud-est europene. Mai mult, ca o ¡arå de 

tranzit aflatå între Marea Neagrå ¿i Uniunea Europeanå, 

având o pozi¡ie crucialå în viitorul coridor nord-sud al Europei, 

România sus¡ine consolidarea parteneriatului pentru 

implementarea strategiei europene de dezvoltare a infrastructurii, 

doar ca så exemplific unul din proiectele în care 

România s-a angajat. 

În privin¡a legåturii dintre abordarea regionalå ¿i problemele 

de dezvoltare este de remarcat sprijinul continuu care 

prin Acordul pentru Investi¡ii al Pactului de Stabilitate din 

Balcani, beneficiind de finan¡are interna¡ionalå a fost acordat 

regiunii, punând bazele influxului de capital privat. 

Pre¿edin¡ia Procesului de cooperare sud-est european pe care 

România o va asigura la începutul anului viitor implicå asumarea 

responsabilitå¡ilor subliniate pânå acum. 

Premiul Nobel pentru economie a fost acordat unor doi 

distin¿i universitari din domeniul econometriei. Modul în 

care oamenii folosesc economic bogå¡iile lor este acum eviden¡iat 

de descoperirile celor doi distin¿i laurea¡i prin conceptul 

de co-integrare, cuvânt cheie care trebuie re¡inut ¿i de 

nou veni¡i. 

Cercetarea ¿i dezvoltarea pie¡elor financiare se va baza 

mai mult pe impactul statisticii asupra previziunilor pie¡ei. ªi 

aici a¿ putea încerca så fac eu însumi o previziune. 22 de milioane 

de consumatori români nu fac excep¡ie de la aceasta. 

O sporire a bogå¡iei na¡ionale ar trebui så fie o provocare 

pentru to¡i. Pentru mine, prezen¡a dv. aici, aståzi, este o dovadå 

a interesului dv. pentru oportunitå¡ile de afaceri pe care 

România le poate oferi. A¿a cum am men¡ionat mai înainte, 

poten¡ialul pentru cooperarea economicå este imens ¿i tocmai 

a fost abordat par¡ial. ACUM este momentul så facem 

urmåtorul pas. Totu¿i, acest pas trebuie fåcut de comunitatea 

de afaceri ¿i, de altfel, eu încurajez companiile så profite de 

aceastå ocazie ¿i de eforturile pe care le-am depus aici ¿i 

împreunå cu dv. så transformåm teoria ¿i cifrele în realitate. 

Viitorul ne a¿teaptå. 


6 

Eveniment 


dupå summit-ul Expanding the European Investment Frontier 

Reporter: Vorbea¡i mai devreme despre corup¡ie 

înåuntru. Dacå ne pute¡i spune ultimul caz reprezintå un 

caz singular sau dacå, dimpotrivå, reprezintå un semnal 

de alarmå ceea ce s-a scris în preså? 

Dl. Adrian Nåstase: Este foarte greu, deocamdatå, så 

comentez. Poate så fie ¿i un semnal de alarmå, dar a¿ vrea så 

vedem cu foarte mare aten¡ie. Am cerut ¿i Autoritå¡ii de 

Control ¿i Corpului de Control al Guvernului så verifice în 

detaliu. Sper ca în urmåtoarele ore, în urmåtoarele zile så 

avem un råspuns foarte clar. Am în¡eles cå ¿i pre¿edintele 

Consiliului Jude¡ean Prahova a fåcut o conferin¡å de preså ¿i 

a explicat proiectul ca atare. În ceea ce prive¿te aspectele 

semnalate ieri în preså, ele sunt preocupante dacå sunt adevårate. 

De aceea, am dat instruc¡iuni så se facå o analizå 

foarte, foarte serioaså. 

Este foarte important pentru noi så putem så råspundem 

la nivelul autoritå¡ilor care trebuie så verifice astfel de aspecte 

foarte curând, în a¿a fel încât, dacå existå o responsabilitate 

atunci så se ia måsurile absolut necesare, legale întrun 

astfel de caz. 

Reporter: Ve¡i cere demisia consilierului respectiv, 

demisia de onoare? 

Dl. Adrian Nåstase: Am încercat ieri så aflu mai multe 

lucruri despre persoana respectivå pe care nu o ¿tiu. Am 

în¡eles cå nu a fost de gåsit ieri ¿i a¿tept så vedem aståzi 

despre ce este vorba, care sunt reac¡iile sale, dacå considerå 

cå aceste acuza¡ii sunt neîntemeiate ¿i dacå va face el însu¿i 

o ac¡iune împotriva celui care a fåcut aceste afirma¡ii sau 

dacå î¿i va asuma responsabilitatea pentru ac¡iunea respectivå. 

(Bucure¿ti, Hotel Mariott, 15 octombrie 2003) 

Reporter: A¡i discutat cu domnul Mihåilescu, având 

în vedere cå este al doilea caz care se întâmplå în ograda 

dânsului? 

Dl. Adrian Nåstase: Am în¡eles cå nu este consilier al 

domnului ministru Mihåilescu, cå este vorba de unul dintre 

func¡ionarii publici care are rang de consilier, cum sunt ¿i 

al¡ii, dar evident, aceste chestiuni urmeazå så le discut cu 

dânsul. Dânsul nu a fost la birou în aceste zile, a avut o problemå 

de sånåtate. Cred cå aståzi, în cursul dimine¡ii, voi 

putea discuta cu dânsul. 

Reporter: Existå ¿i o tentå politicå în acest scandal? 

Dl. Adrian Nåstase: Da¡i-mi voie så comentez mai mult 

în momentul în care o så am mai multe elemente. Deocamdatå, 

sunt convins cå v-a interesat foarte mult subiectul 

pentru care am venit împreunå aici - investi¡iile care se fac în 

acest moment în România, felul în care încercåm så atragem 

cât mai mul¡i investitori în România. Cadrul acesta, pe care 

noi îl oferim investitorilor stråini, este tot mai bun. Este 

important så rezolvåm problemele pe care le avem, dar, în 

acela¿i timp, este important så subliniem elementele macroeconomice 

pozitive, faptul cå existå o percep¡ie tot mai bunå, 

a¿a cum se aråta chiar ¿i aståzi aici. Chiar ¿i elementele care 

au apårut aståzi în comentariile din Financial Times ne aratå 

foarte clar cå România, din punct de vedere economic, este 

pe o direc¡ie foarte bunå ¿i eforturile noastre trebuie så fie de 

a låsa la o parte, de a elimina gre¿elile care uneori se fac ¿i 

de a ne concentra asupra elementelor pozitive care, iatå, apar 

tot mai puternic dupå trei ani de guvernare. 


Eveniment 

Vizita primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase, la Bruxelles 

Primul ministru al României, domnul Adrian Nåstase, a 

participat la ac¡iunile organizate în marja Consiliului European 

de la Bruxelles în perioada 15-17 octombrie 2003, 

iar în ziua de 16 octombrie la reuniunea de vârf a ¿efilor de 

stat ¿i de guvern a Conferin¡ei Interguvernamentale de 

revizuire a Tratatelor UE. 

În cadrul reuniunii au fost reluate negocierile lansate la 

Roma, în 4 octombrie 2003, asupra aspectelor institu¡ionale 

din Proiectul de Tratat Constitu¡ional. ªefii de stat sau de 

guvern din statele membre, în curs de aderare ¿i candidate 

la UE au purtat discu¡ii pe problematica institu¡ionalå. România 

participå cu statut de observator, în calitatea sa de 

stat candidat aflat în proces de negociere a aderårii. Discu¡iile 

în cadrul Conferin¡ei s-au purtat în baza Proiectului 

de Tratat Constitu¡ional, elaborat de Conven¡ia Europeanå. 

În seara zilei de 15 octombrie, domnul Adrian Nåstase, 

prim-ministru al României, a participat la o întâlnire a liderilor 

sociali¿ti europeni participan¡i la Consiliul European. 

Partidele socialiste sunt la guvernare în 6 din cele 15 state 

membre UE. 

În marja lucrårilor Consiliului European, domnul 

Adrian Nåstase a participat la o reuniune de lucru organizatå 

de Pre¿edin¡ia italianå a UE pentru statele candidate, 

în cadrul cåreia au fost prezentate Concluziile Summitului. 

Consiliul European de toamnå a abordat teme legate de relansarea 

economiei europene, de consolidarea spa¡iului 

Conferin¡å de preså a domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României 

Dl. Adrian Nåstase: 

Doamnelor ¿i domnilor, 

În primul rând, da¡i-mi voie så fac un comentariu aici, la 

Bruxelles, în legåturå cu o decizie care a fost luatå la 

Washington. Consider cå este una dintre cele mai bune ve¿ti 

pe care le-am avut în ultima vreme. Finalizarea Acordului cu 

Fondul Monetar Interna¡ional reprezintå un succes extraordinar 

pentru Guvernul României. Este pentru prima datå, 

dupå 25 de ani, când un acord cu Fondul Monetar este dus 

pânå la capåt. Asearå, în unanimitate, reprezentan¡ii în 

Boardul Fondului Monetar au considerat cå acest aranjament, 

acest acord stand-by cu România a fost finalizat. Nu a 

fost foarte simplu. Am avut nenumårate negocieri. Deseori, 

a trebuit så acceptåm o rigoare mai mare decât, poate în anumite 

cazuri, am fi dorit noi. Alteori, a trebuit så îi convingem 

pe partenerii no¿tri cå este nevoie de o mai mare flexibilitate 

în ceea ce prive¿te îngemånarea programelor sociale cu cele 

economice. 

Dar, iatå, rezultatul final - nu este neapårat o declara¡ie 

festivistå în legåturå cu acest acord, ci chiar macrostabilitatea 

economicå, sånåtatea economicå a României, determi- 

(Bruxelles, 16 octombrie 2003) 

european de libertate, securitate ¿i justi¡ie, precum ¿i din 

domeniul rela¡iilor externe. În domeniul economic, Consiliul 

a decis asupra unor demersuri care vizeazå ini¡iativa 

de cre¿tere economicå, precum ¿i investi¡ii în proiecte 

cheie, în special în re¡ele de transporturi transeuropene, de 

energie, ¿i în capitalul uman. S-a pus accent asupra unor 

måsuri care så genereze condi¡ii favorabile pentru cre¿terea 

economicå în paralel cu cre¿terea competitivitå¡ii economiei 

europene. 

În ce prive¿te spa¡iul european de libertate, securitate ¿i 

justi¡ie, principalele puncte de pe agendå au vizat managementul 

frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv crearea 

unei Agen¡ii Europene de Management al Frontierelor, 

controlul fluxurilor migratoare, domeniul azilului ¿i, nu în 

ultimul rând, elemente de cooperare judiciarå. 

În domeniul rela¡iilor externe, Consiliul European s-a 

concentrat asupra unor subiecte de interes constant, precum 

Orientul Mijlociu, Irak, Iran. 

Vizita la Bruxelles a domnului prim-ministru Adrian 

Nåstase a constituit un bun prilej pentru prezentarea 

pozi¡iei României fa¡å de temele Consiliului European ¿i, 

de asemenea, o ocazie pentru reiterarea, în contactele cu 

înal¡i oficiali europeni, a obiectivului fundamental al României 

de încheiere a negocierilor de aderare la UE în 2004 

¿i de aderare propriu-ziså în 2007. 

natå ¿i observabilå, de fapt, prin cifre concludente: cre¿terea 

economicå de aproximativ 5% constantå pentru trei ani, 

diminuarea infla¡iei la un nivel care, în momentul de fa¡å, ne 

då speran¡e cå putem så ajungem în câteva luni la o infla¡ie 

sub 10%. Toate aceste elemente, la care se pot adåuga 

cre¿terile substan¡iale în ceea ce prive¿te exporturile, comer¡ul 

exterior în general, elementele legate de soliditatea 

depozitelor Båncii Na¡ionale, cifrele legate de contul curent 

¿i a¿a mai departe, toate aceste elemente au fost posibile 

datoritå unui dialog permanent între noi ¿i Fondul Monetar 

Interna¡ional. 

ªti¡i foarte bine cå nu întotdeauna am avut acelea¿i påreri 

în legåturå cu anumite solu¡ii. Cred cå este normal, pentru cå 

ne-am dorit så începem cât mai rapid un proces de dezvoltare, 

un proces care så însemne pentru noi to¡i nu numai 

punerea în acord a economiei noastre cu criteriile macroeconomice, 

ci, mai ales, demararea unui proces mai puternic de 

investi¡ii care så asigure resurse mai mari la buget pentru a 

permite inclusiv programe sociale mai ambi¡ioase. 

Nu am så insist foarte mult asupra acestui subiect, dar nu 

puteam så nu îl comentez, pentru cå el ne aratå într-un fel, 


din afarå, faptul cå România merge pe un drum care înseamnå 

stabilitate politicå, dar ¿i rezultate economice ¿i, de asemenea, 

rezultate sociale, pentru cå a¿ vrea så adaug aici o 

altå evaluare interna¡ionalå în legåturå cu România, un 

Raport al Båncii Mondiale care aratå cå pentru perioada 

2001-2002, nivelul de såråcie în România a scåzut de la 35% 

la 28%. Ne-am pus adeseori problema dacå ceea ce facem 

noi în plan economic produce ¿i rezultate la nivel social. 

Datele pe care uneori le avem în plan intern sunt contestate 

pentru diverse ra¡iuni ¿i, de aceea, nu am vrut så mai 

comentez foarte multe date ob¡inute din interior, dar iatå, 

Banca Mondialå vine cu aceste cifre care sunt extrem de 

importante ¿i ele ne aratå o evolu¡ie nu numai în planul 

macroeconomic, dar ¿i o evolu¡ie în plan social. 

Acum, a¿ dori så spun câteva cuvinte despre ceea ce s-a 

întâmplat aståzi la Bruxelles ¿i am så fac din nou un comentariu 

care, de asemenea, este legat de ceea ce s-a întâmplat 

mai curând în altå parte, la Consiliul de Securitate, pentru cå, 

probabil, ¿tirea zilei este în acest moment felul în care Rusia, 

Fran¡a ¿i Germania s-au pus de acord pentru a sus¡ine 

rezolu¡ia ini¡iatå de Statele Unite, Spania ¿i Marea Britanie 

în legåturå cu situa¡ia din Irak. 

Nu vreau så comentez pe larg aceste aspecte, dar vreau, 

totu¿i, så men¡ionez cå este vorba de o evolu¡ie extrem de 

pozitivå ¿i de promi¡åtoare ¿i nu a¿ fi fåcut acest lucru dacå 

în timpul dejunului la care am participat cu câteva minute în 

urmå nu s-ar fi fåcut comentarii ample pe aceastå temå. Atât 

pre¿edintele Chirac, cât ¿i cancelarul Gerhard Schröder au 

men¡ionat discu¡iile pe care le-au avut cu pre¿edintele Putin, 

care se aflå la Kuala Lumpur ¿i felul în care s-au pus de 

acord asupra acestei rezolu¡ii care, prin aceastå formå de dialog, 

iatå, då o anumitå speran¡å ¿i care permite ¿i o altå abordare 

la Madrid la Conferin¡a donatorilor pentru reconstruc¡ia 

Irakului. 

Acum, în sfâr¿it, am så trec la ceea ce a fost ordinea de zi 

propriu-ziså a reuniunii de aståzi, a Conferin¡ei Interguvernamentale. 

În esen¡å, problemele de aståzi, pentru cå, evident, 

vor mai fi discu¡ii, au vizat problematica institu¡ionalå, 

felul în care institu¡iile europene pot sau ar trebui så evolueze 

pentru a reflecta voin¡a de modificare ¿i de întårire a identitå¡ii 

politice a Uniunii Europene. Punctele de vedere sunt 

încå destul de depårtate, atât în ceea ce prive¿te pre¿edin¡ia - 

poate mai pu¡in – cât ¿i în ceea ce prive¿te Comisia. Nu atât 

de mari ar fi aici diferen¡ele, mai ales cå existå numeroase 

alternative ¿i, oricum, principiul egalitå¡ii este unul care va fi 

acceptat într-o formå sau alta, cât mai ales în legåturå cu 

reprezentarea ¿i ceea ce se nume¿te dubla majoritate. 

Punctele de vedere, mai ales în legåturå cu ultimul subiect, 

au råmas încå depårtate. Ceea ce, înså, este important este 

faptul cå, în acest moment, existå o modalitate de lucru care 

va permite identificarea direc¡iei în care trebuie så lucråm 

pentru a realiza un consens. 

Pre¿edin¡ia italianå a notat toate punctele de vedere ¿i va 

încerca, într-o perioadå foarte scurtå, så identifice zonele de 

dezacord, dar mai ales så vadå, din punct de vedere cantitativ, 

a¿ spune, zona sau formula predominantå, astfel încât så 

8 

Eveniment 

se încerce realizarea unor formule de compromis mai 

aproape de formula majoritarå. Va fi o muncå extraordinar 

de dificilå. Cel mai puternic împotriva formulei dublei majoritå¡i, 

mai bine spus, a formulei din Tratatul Constitu¡ional, 

se pronun¡å Polonia ¿i, într-o anumitå måsurå, destul de mare 

totu¿i, Spania. Sunt ¿i alte pozi¡ii exprimate, care nu sus¡in 

neapårat aceastå variantå diferitå de cea con¡inutå în Tratatul 

de la Nisa. Este, înså, clar cå este nevoie de mai multå eficien¡å 

¿i, de pe acum, de trebuie så privim spre viitor. 

În discursul pe care l-am rostit ¿i care a fost par¡ial difuzat, 

fåcut ¿i câteva comentarii generale. În afarå de chestiunile 

foarte concrete legate de problemele în discu¡ie, este 

evident pentru noi cå o uniune politicå realå, o Uniune 

Europeanå politicå realå are nevoie de un sistem institu¡ional 

care så fie puternic ¿i de un mecanism de luare a deciziilor 

care så fie eficient. Riscul, înså, este ca aceste elemente de 

evaluare obiectivå, în condi¡iile în care Uniunea Europeanå 

î¿i propune så devinå un actor global ¿i så aibå influen¡å realå 

în lume, toate aceste elemente presupun ¿i un anumit risc, iar 

acest risc este ca solu¡ia ce se va fixa în tratatul privitor la 

Constitu¡ia Europeanå så fie departe de ceea ce este percep¡ia 

la nivelul opiniei publice sau la nivelul parlamentelor 

na¡ionale. 

De aceea, am vorbit despre o avangardå care construie¿te 

concepte ¿i formule de viitor, dar care riscå sau ar putea risca 

så nu fie acceptate de cåtre opinia publicå. ªi de aceea eu am 

considerat cå trebuie så dåm dovadå de un curaj moderat ¿i 

så acceptåm perioade de tranzi¡ie dupå ce lansåm anumite 

concepte ¿i anumite formule care sunt, pânå la urmå, de bun 

sim¡, în måsura în care vrem ca Uniunea Europeanå så se 

dezvolte nu doar pe orizontalå, dar ¿i în profunzime. ªi, din 

acest punct de vedere, am insistat ¿i asupra necesitå¡ii de a 

spune foarte clar de pe acum cå Tratatul Constitu¡ional, pe de 

o parte, trebuie så fixeze ceea ce este la acest moment realizabil 

¿i, în acela¿i timp, ce poate så fie dezirabil pentru momente 

ulterioare: 2009, spre exemplu, sau faze ulterioare. 

Problema este de a accepta formulele pe care suveranitatea 

na¡ionalå le impune la acest moment, dar ¿i de a sugera 

cå pentru viitor o formulå agregatå, europeanå, bazatå pe o 

uniune politicå substan¡ialå va necesita alte solu¡ii. Sub acest 

aspect, am vorbit despre nevoia de a se introduce în actualul 

proiect clauze de revizuire a Constitu¡iei, în a¿a fel încât 

opinia publicå så nu aibå cumva impresia cå formulele care 

sunt acum negociate vor råmâne pentru totdeauna ¿i cå o 

eventualå aprobare a lor la nivel na¡ional înseamnå så råmâi 

cu mâinile legate în fa¡a unor eventualitå¡i care pot så 

deschidå, eventual, alte solu¡ii. De altfel, acest punct de vedere 

a fost preluat ¿i de cåtre primul ministru belgian, Guy 

Verhofstadt, care, de altfel, a avut un foarte interesant discurs. 

Nu am så vorbesc foarte mult despre celelalte elemente 

pe care le-am prezentat, chestiunile tehnice. Ele sunt cunoscute, 

vor fi, de altfel, cuprinse ¿i în comunicatul de preså care 

va fi difuzat. A¿ spune cå am men¡ionat, de asemenea, ¿i 

miza europeanå a aprobårii Constitu¡iei României la sfâr¿itul 

acestei såptåmâni, în acela¿i context al modificårilor fire¿ti 


care sunt necesare, pentru cå nu existå text juridic perfect 

sau, altfel spus, nu existå un text juridic care så råmânå valabil 

pentru totdeauna. Din acest punct de vedere, eu cred cå 

discu¡ia de aståzi a fost foarte interesantå. Ea va fi continuatå 

la nivelul mini¿trilor de externe ¿i speråm cå la mijlocul 

lunii noiembrie va exista deja un text pus la punct, care så 

sugereze zonele de confluen¡å, zonele consensuale care så ne 

permitå în luna noiembrie ¿i dupå aceea în luna decembrie 

noi întâlniri, astfel încât agenda Pre¿edin¡iei italiene, astfel 

cum a fost ea fixatå, de a încheia negocierile pânå la sfâr¿itul 

lunii decembrie, så poatå så fie realizatå. 

În afarå de aceste chestiuni generale, pot så vå mai spun 

cå am avut, a¿a cum se întâmplå de obicei la aceste întâlniri, 

foarte multe întâlniri bilaterale. Sigur, nu în forma clasicå, 

a¿ezatå, cu cei care iau noti¡e ¿i care, dupå aceea, le introduc 

în dosarul de referin¡å de spa¡iu, au fost, înså, foarte multe 

discu¡ii care ne-au permis, cred, så explicåm unele dintre 

lucrurile importante din punct de vedere al României în rela¡iile 

cu aceste ¡åri sau cu organiza¡ii interna¡ionale. În mod 

evident, nu puteam pierde ocazia de a discuta cu premierul 

britanic, pentru a-i mul¡umi ¿i pentru mesajul pe care mi l-a 

trimis recent, cu cancelarul Schröder, cu premierul spaniol, 

cu premierul Belgiei, cu premierul Luxemburgului, ¡åri în 

care am fost de curând, cu pre¿edintele Chirac, care ne-a 

asigurat în continuare de sprijinul ¡årii sale în procesul de 

integrare europeanå, cu foarte mul¡i din ceilal¡i colegi. Ar 

trebui så må refer aproape la to¡i. Premierul Turciei, premierul 

Greciei, premierul Suediei, premierul Austriei, premierul 

Ungariei, premierul Poloniei. 

Aici, poate într-o parantezå, a¿ vrea så spun cå a fost 

foarte interesantå întâlnirea pe care am avut-o asearå cu liderii 

sociali¿ti din cadrul Partidului Sociali¿tilor Europeni, în 

pregåtirea reuniunii de aståzi, pentru o consultare pe problemele 

legate inclusiv de Conferin¡a Interguvernamentalå, 

dar ¿i alte teme, cum ar fi campania de anul viitor pentru alegerile 

în Parlamentul European, agenda Consiliului European, 

care începe dupå amiazå aici la Bruxelles ¿i continuå 

mâine, iar România, Bulgaria ¿i Turcia vor participa la un 

briefing în legåturå cu ceea ce se va decide în cadrul acestui 

Consiliu European. Toate aceste lucruri fac parte dintr-un 

mecanism - de acum de dialog permanent - un dialog multilateral 

¿i bilateral, în acela¿i timp, care ne aduce mai aproape 

de inima Europei, ne aduce mai aproape de locul unde se iau 

decizii ¿i unde pot fi transmise informa¡ii. 

Acestea sunt lucrurile pe care am dorit eu så vi le spun. 

Pentru cå în acest moment eu consider cå încep så aparå 

rezultatele eforturilor noastre din cei trei ani care au trecut ¿i 

aceste rezultate trebuie så avem responsabilitatea de a le 

amplifica prin ¿i mai multå muncå, prin ¿i mai multå responsabilitate. 

Poate domnul ministru Mircea Geoanå mai are ceva de 

adåugat. 

Dl. Mircea Geoanå: 

Doar un comentariu, apropo de metodå. Pânå acum, la 

întâlnirile mini¿trilor de externe ¿i pentru liderii no¿tri, meto- 

Eveniment 

da practicatå de Pre¿edin¡ia italianå a fost aceea a unui chestionar 

circulat între toate delega¡iile, pe baza unor întrebåri, 

în general în jurul unor probleme mai delicate, la care fiecare 

¡arå råspundea ¿i în baza cårora Pre¿edin¡ia italianå încerca 

så modeleze scena ¿i så mijloceascå un eventual compromis. 

Domnul Berlusconi, dupå amiazå, probabil ¿i dupå experien¡a 

discu¡iilor destul de animate în jurul mesei în cursul 

dimine¡ii, a decis, a¿a cum spunea ¿i premierul, ca pentru 

reuniunea urmåtoare Pre¿edin¡ia italianå så primeascå un 

text integral al Tratatului Constitu¡ional, plecând de la ce s-a 

discutat la Conven¡ie, ce a fost la Nisa, încercând så for¡eze, 

så încurajeze de o manierå mai acceleratå gåsirea acestui 

compromis, nu numai pe teme individuale, dar pe ansamblul 

textului Tratatului Constitu¡ional ¿i credem cå este o idee 

bunå, pentru cå, a¿a cum ¿ti¡i, ¿i cum a spus ¿i premierul în 

interven¡ia sa de aståzi, interesul nostru este så vedem 

încheiate cât mai curând cu putin¡å lucrårile Conferin¡ei 

Interguvernamentale. 

Pe partea de politicå externå a¿ sublinia doar interven¡ia 

lui Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru Politicå 

Externå ¿i Securitate Comunå, care, dincolo de comentariile 

pe Irak fåcute de to¡i liderii europeni, a fåcut o prezentare 

extrem de interesantå ¿i de actualå a discu¡iilor pe care le-a 

avut cu liderii palestinieni ¿i israelieni, în condi¡iile foarte 

grave care existå în aceste zile, în special dupå atentatul fårå 

precedent împotriva unei misiuni de monitorizare interna- 

¡ionalå pe care actori încå neidentifica¡i palestinieni l-au 

fåcut ¿i, bineîn¡eles, în urma atmosferei în general destul de 

incendiare din zona Orientului Mijlociu. ªi prezentarea lui 

Javier Solana cred cå a stârnit interes în jurul mesei deciden¡ilor 

europeni de azi. 


A fost totu¿i o nuan¡å, Mircea. Nu ¿tiu dacå am în¡eles eu 

gre¿it, s-ar pårea cå autorii acestui atentat s-ar fi dorit så nu 

fie palestienieni, chestiunea fiind, cumva, mai complexå, 

mai complicatå. Dacå acest lucru se va verifica, înseamnå cå 

unele dintre acuza¡iile generale din zonå s-ar putea verifica 

chiar prin aceastå ac¡iune care, evident, a fost foarte bine 

coordonatå, pentru cå cel care a detonat explozibilul a ¿tiut 

exact ce ma¿inå trece deasupra bombei respective. De aceea 

este o chestiune destul de gravå, înså foarte interesantå, întradevår, 

prezentarea lui Solana. 

Dl. Mircea Geoanå: 

Cu Arafat, cu liderii israelieni, foarte interesantå. 


Aceste informåri pentru noi sunt foarte interesante, pentru 

cå ele ne aduc informa¡ii de primå mânå ¿i, mai ales, evaluåri 

de primå mânå. Da, întrebåri vå rog? 

Întrebare: Domnule prim-ministru, finalizarea 

Acordului cu Fondul Monetar Interna¡ional va fi un argument 

în plus pentru liderii europeni care dispun 

asupra statutului de economie de pia¡å func¡ionalå al 

României? 


Dl. Adrian Nåstase: În mod evident, noi creåm legende 

pe care le îndrågim sau le respingem cu foarte mare u¿urin¡å. 

La fel, tema aceasta a economiei func¡ionale de pia¡å, pentru 

cå noi am tot abordat-o, pare cå a devenit problema cea mai 

importantå a României. Cred cå exageråm u¿or cu aceastå 

chestiune, pentru cå, în definitiv, important este ca în anul 

2007 România så fie membru al Uniunii Europene, ceea ce 

este important este - ¿i uneori chiar mai dificil - så finalizåm 

negocierile pe unele capitole care sunt realmente foarte dificile 

pentru noi. Începem så facem din nou un fel de competi¡ie 

de orgoliu cu Bulgaria. Mai mult de aici a pornit toatå 

povestea aceasta. Sigur, ¿tim cu to¡ii cå economie de pia¡å 

func¡ionalå, dincolo de câteva criterii de bazå, înseamnå, în 

mare måsurå, o percep¡ie ¿i o anumitå capacitate de lobby. 

Noi facem, sigur, ceea ce depinde de noi. Sigur cå rezultatele 

comunicate de cåtre Fondul Monetar, comunicatul pe 

care ei l-au dat, evaluårile pe care le-au fåcut vor ajuta foarte 

mult, cå nu po¡i så iei în seamå o astfel de evaluare superprofesionistå, 

fåcutå în urma unei monitorizåri de doi ani a 

economiei române¿ti, dar, sigur, depinde, la un moment, ce 

anume desemnåm prin economie de pia¡å func¡ionalå ¿i la ce 

procente så fie func¡ionalå, 100%, 98% func¡ionalå, 70% 

func¡ionalå. Este ca ¿i cu dubla majoritate, 50%, 60%, 70%. 

Este o chestiune oarecum relativå ¿i care ¡ine în mare måsurå, 

repet, de percep¡ie. De aceea, noi am încercat så mutåm 

discu¡ia de pe o chestiune foarte ambiguå pe ni¿te chestiuni 

foarte concrete. Vå aduce¡i aminte lista pe care i-am låsat-o 

domnului Prodi la ultima vizitå la Bruxelles. Acum vrem så 

identificåm încå douå, trei sau patru ac¡iuni suplimentare 

care vor aråta ritmul deosebit al deciziilor noastre economice 

¿i care, adåugate la ceea ce este deja evaluarea fåcutå de 

Fondul Monetar Interna¡ional, ar trebui totu¿i så fie destul de 

convingåtoare. 

Eu cred - ¿i din discu¡iile pe care le-am avut cu mul¡i dintre 

liderii de care am vorbit – cå, la nivel politic, chestiunea 

este foarte clarå. Acuma råmâne de våzut în ce måsurå aceste 

evaluåri politice sunt admisibile în aceste condi¡ii. 

10 

Întrebare: /.../ 

Dl. Adrian Nåstase: Ajung la nivelul deciziei tehnice ¿i 

mai ales la nivelul comisiei, pentru cå, pânå la urmå, raportul 

este al Comisiei ¿i nu este al ¡årilor membre. De aceea, 

sigur, aici este o altå temå pe care va trebui så o vedem cu 

aten¡ie pentru perioada urmåtoare. Eu cred, înså cå, în mare 

måsurå, raportul va fi pozitiv. Acest lucru ne intereseazå, cå 

va exista o formulå în legåturå cu economia de pia¡å func- 

¡ionalå. Sunt destul de optimist în legåturå cu aceastå problemå. 

Sunt mai preocupat de capitolele de negociere pe care le 

avem în fa¡å, unele dintre ele foarte dure ¿i care înseamnå 

nevoia de a trata cu maximå seriozitate problema arieratelor, 

reforma în sistemul energetic. Sunt lucruri foarte serioase pe 

care le avem de fåcut în continuare ¿i aici, sigur, da¡i-mi voie 

så fac o parantezå. Am apreciat foarte mult mar¿ul prin 

Bucure¿ti autorizat de cåtre primarul general Båsescu ¿i 

Eveniment 

poate cå ar trebui så le spunem bucure¿tenilor care au înjurat 

toatå ziua, circula¡ia fiind blocatå în Bucure¿ti, cå cel care a 

dat aprobarea pentru traseul respectiv a fost primarul 

Bucure¿tiului. 

În ceea ce prive¿te mesajele lor, trebuie så în¡elegem 

foarte bine, pe de o parte, cå suntem o ¡arå care are deja 6,5 

milioane de pensionari la 4 milioane ¿i ceva de salaria¡i care 

contribuie la bugetul de stat, în timp ce, în Germania, de 

exemplu, sunt 4 salaria¡i la un pensionar ¿i ei tot considerå 

cå sunt într-o crizå a sistemului de pensii. În aceste condi¡ii, 

a reduce cu doi ani de zile vârsta de pensionare mi se pare 

aproape o glumå, iar chestiunea utilitå¡ii, scåderii pre¡ului la 

gazul metan pentru anumite domenii din industrie, de asemenea, 

este foarte dificil så o rezolvåm la Bucure¿ti, pentru cå 

pre¡ul la gaze cre¿te la Moscova. De aceea, poate data viitoare, 

primarul Båsescu le då aprobare så meargå la Moscova 

så facå un mar¿ acolo, pentru cå o cre¿tere a pre¡ului 

gazului metan de la 100 de dolari mia de metri cubi la aproximativ 

150 de dolari mia de metri cubi evident cå implicå 

cre¿teri de costuri. În acest caz existå douå variante, ori plåte¿te 

întregul popor pentru cei care, dupå aceea exportå produse 

petrochimice ¿i care mul¡i sunt de alte na¡ionalitå¡i ori 

pre¡urile sunt preluate în cadrul economiei de pia¡å ca intråri 

în ceea ce prive¿te construc¡ia pre¡ului de cost. 

În legåturå - ¿i cu asta închei - salariul minim garantat, 

noi va trebui så spunem foarte clar de la un anumit moment 

- nu ¿tiu dacå aståzi sau de mâine sau peste o såptåmânå - cå 

nu statul stabile¿te salariile în întreprinderile private. Salariul 

trebuie stabilit între salaria¡i ¿i patroni prin contractul de 

muncå. Nu poate statul så vinå så spunå: „în fabrica de textile 

de la Suceava salariul minim este de 300 de euro”, pentru 

cå, în mod evident, salariul acesta reprezintå o parte 

componentå din felul în care se formeazå pre¡ul final ¿i, în 

mod evident, firma respectivå de textile sau de confec¡ii, 

care este în competi¡ie pe pia¡a europeanå cu produse de o 

jumåtate de dolar care vin din China sau din Asia, o så dea 

faliment ¿i degeaba punem noi pre¡ul minim cum vrea 

Bogdan Hosu sau nu ¿tiu mai cine. 

Apropo, mi s-a pårut foarte amuzantå formula: nu vå mai 

votåm. Eu ¿tiam cå Bogdan Hosu este cre¿tin-democrat, cå 

l-a votat pe Victor Ciorbea. Chiar a¿ vrea så nu ne voteze, 

pentru cå iatå ce s-a întâmplat cu cei pe care i-a votat el, deci 

cred cå e bine så nu ne voteze Bogdan Hosu. 

Dar repet, salariul minim garantat trebuie construit în 

func¡ie de muncå ¿i de productivitatea muncii în fiecare fabricå. 

Cei de la regii nu vin så cearå salariu minim garantat, 

pentru cå ei deja au trecut într-o altå zonå, sunt la alt etaj. 

Sunt probleme, într-adevår, în anumite zone, dar ¿i acolo trebuie 

så vedem cum procedåm. 

Noi am avut anul acesta o cre¿tere a salariilor de aproximativ 

9%, fa¡å de o cre¿tere economicå de 4,8%. Aceste 

cre¿teri salariale trec în infla¡ie. Am fåcut acest comentariu 

pentru cå, pânå la urmå, reforma economicå pe care încercåm 

så o realizåm este legatå, în mare måsurå, ¿i de felul în 

care reu¿im så comunicåm cu popula¡ia ¿i cu sindicatele. 

S-au realizat foarte multe lucruri bune, dar nu putem så 


ezolvåm în trei ani tot ce s-a distrus pe vremea când sindicatele 

de centru-dreapta, cre¿tin-democrate ¿i altele au fost 

împreunå sau au sprijinit o politicå falimentarå care ne-a 

adus într-o situa¡ie mult mai grea decât a altor ¡åri candidate 

la Uniunea Europeanå ¿i care ne-au blocat evolu¡iile ¿i dezvoltarea 

economicå. 

Întrebare: A¡i vorbit ¿i la Roma, acum douå såptåmâni, 

de aceste trei-patru ac¡iuni suplimentare pe care 

le ve¡i ini¡ia. Care sunt ele ¿i vorbind de legenda economiei 

de pia¡å func¡ionale, România recunoa¿te cå nu 

poate încheia negocierile cu Uniunea Europeanå fårå så 

fie recunoscut ca atare acest statut? 

Dl. Adrian Nåstase: Vå råspund imediat la a doua întrebare. 

În mod evident, aceasta este ¿i afirma¡ia celor cu care 

discutåm la Comisia Europeanå ¿i ei ne întreabå de ce ne 

intereseazå atât de tare acest subiect, când el poate så fie 

rezolvat ¿i anul viitor, în måsura în care doar la sfâr¿itul anului 

viitor va trebui ca aceste lucruri så fie puse într-un pachet, 

care så însemne ¿i încheierea negocierilor ¿i acordarea statutului 

de economie de pia¡å func¡ionalå. Pårerea mea este cå, 

totu¿i, o astfel de ¿tampilå la acest moment va avea un anumit 

rol, a¿a cum are ¿i decizia FMI, în ceea ce prive¿te ritmul 

negocierilor. ªi cred, din acest punct de vedere, cå o astfel de 

decizie va u¿ura negocierile noastre. 

Cealaltå temå era cu cele patru-cinci måsuri. Nu a¿ vrea 

så må refer la toate elementele pe care le discutåm acum. 

Una dintre teme, înså, este cea a arieratelor. ªi în aceste zile 

au loc discu¡ii intense în special între mini¿trii Mihai Tånåsescu 

¿i Dan Ioan Popescu pentru a vedea situa¡ia arieratelor 

pentru fiecare din regiile importante alte statului. 

Întrebare: Domnule prim-ministru, a¡i men¡ionat de 

posibilitatea organizarea unui nou summit în noiembrie? 

Dl. Adrian Nåstase: La nivelul mini¿trilor de externe, 

aceasta a fost modalitatea de lucru ¿i probabil cå ea va continua 

în acest fel, dar, la un moment dat, dacå Pre¿edin¡ia 

Reporter: Bunå seara domnule prim-ministru, era¡i 

la Bruxelles când a¡i primit vestea cå Fondul Monetar 

Interna¡ional a aprobat acordul stand-by cu România. 

Ce înseamnå aceasta pentru ¡ara noastrå care, acum, î¿i 

negociazå aderarea la Uniunea Europeanå? 

Dl. Adrian Nåstase: Este o veste excep¡ionalå, dupå 

patru e¿ecuri consecutive România a reu¿it, a¿ spune, så 

treacå examenul de bacalaureat, este un examen important 

Eveniment 

italianå va vedea cå sunt încå puncte în divergen¡å destul de 

puternice, pentru a asigura condi¡iile de finalizare a negocierilor 

pânå la sfâr¿itul Pre¿edin¡iei italiene, va fi nevoie de 

o astfel de întâlnire. De aceea eu cred cå ea nu a fost puså în 

termeni foarte clari, pentru cå este nevoie de o anumitå evaluare, 

pornind de la pozi¡ii individuale, care vor fi exprimate 

în rela¡ia directå cu Pre¿edin¡ia italianå în urmåtoarele såptåmâni. 

Întrebare: Crede¡i cå ar exista o în¡elegere între 

Prodi ¿i Berlusconi în privin¡a asta? 

Dl. Adrian Nåstase: Nu, de asta am zâmbit. Nu ¿tiu, este 

destul de complicat, pentru cå, în primul rând, Comisia aici 

nu are un rol esen¡ial în finalizarea textului, ei sunt beneficiari 

eventual, au puncte de vedere fa¡å de rolul care li se 

atribuie într-un astfel de Tratat, dar nu ei sunt cei care vor 

participa la desemnarea unei formule de compromis ¿i nu 

punctul lor de vedere va fi determinant, repet. 

Întrebare: /.../ 

Dl. Adrian Nåstase: Acum când am plecat din salon, 

fiindcå la ora patru începe reuniunea Consiliului European, 

mi-am råmas bun de la Gerhard Schröder ¿i de la Wolfgang 

Schuser, care ståteau de vorbå ¿i le-am spus cå noi mergem 

la o conferin¡å de preså, iar Wolfgang Schuser m-a întrebat: 

dar nu råmâne¡i? I-am spus: dacå ne invita¡i, råmânem. 

Deocamdatå, statutul nostru de observator nu ne permite så 

participåm la aceste lucråri, a¿a cå, formatul acceptat pentru 

noi este acela al unui briefing sub forma unui dejun plåtit de 

domnul Berlusconi, care ne-a anun¡at deja cå dânsul va oferi 

mâine un dejun pentru noi ¿i vom afla acolo ce decizii s-au 

luat. Sigur, temele le cunoa¿tem. Solu¡iile cred cå nici dân¿ii 

nu le ¿tiu în acest moment, a¿a cå, în func¡ie de aceste hotårâri 

pe care noi le vom afla mâine, vom putea så vå transmitem 

ceea ce efectiv s-a decis pe aceste teme - problematica 

economicå ¿i, sigur, ¿i probleme legate de migra¡ie, care 

au început så reprezinte, cu adevårat, teme delicate. 

Interviul acordat de cåtre domnul Adrian Nåstase, 

prim-ministru al României, postului de televiziune România 1 

(Bruxelles, 16 octombrie 2003) 

din punctul de vedere al stabilitå¡ii macroeconomice, este un 

examen pe care l-am trecut cu succes ¿i care va avea o foarte 

mare importan¡å pentru judecarea economiei române¿ti din 

punctul de vedere al integrårii europene. Din acest punct de 

vedere consider cå aceastå veste vine la un moment potrivit 

de¿i au fost doi ani de muncå, doi ani de tensiuni må bucur 

foarte mult în acest moment acest acord reprezintå pentru noi 

o perspectivå, ¿i nu numai finalul unui drum foarte greu, o 

perspectivå pentru cå vom putea så construim, de pe acum, 


la unison cu ¡årile europene mediu dezvoltate o strategie de 

dezvoltare nu numai una de cre¿tere economicå. 

Reporter: Domnule prim-ministru România se aflå 

acum în plinå ofensivå diplomaticå pentru a ob¡ine calendarul 

aderårii pe care ¿i-l dore¿te, cum folosi¡i ocazia 

de a fi acum la Bruxelles pentru acest lobby? 

Dl. Adrian Nåstase: Da, este o ocazie excep¡ionalå, este 

o ocazie deosebitå pe care am încercat så o folosesc împreunå 

cu Mircea Geoanå, ministrul de externe, pentru a transmite 

mesajele noastre, pentru a încerca så explicåm cå o anumitå 

iritare care existå în momentul de fa¡å, în mod categoric, 

inclusiv în ceea ce prive¿te proiectul de Constitu¡ie 

Europeanå, nu ar trebui în nici un fel så afecteze calendarul 

de negocieri pentru România ¿i Bulgaria în 2004. Depindem 

foarte mult de finalizarea negocierilor în ceea ce prive¿te 

proiectul noii Constitu¡ii dar ¿i de starea de spirit, existå în 

acest moment, fårå îndoialå, o anumitå nervozitate ¿i în ¡årile 

candidate, a¡i men¡ionat Polonia, în ¡årile care de curând sunt 

membre ¿i în ¡årile care trebuie så primeascå 10 noi membri 

¿i atât la nivelul opiniei publice cât ¿i în parlamentele na- 

¡ionale aceastå nervozitate se poate traduce printr-o tenta¡ie 

de a încetinii ritmul negocierilor cu România. 

Este important pentru noi så aråtåm cå din punct de 

vedere politic, decizia de la Copenhaga, a fost o decizie care 

viza 12 ¡åri ¿i noi acum nu facem decât så ne concentram 

asupra finalizårii negocierilor tehnice, toate aceste lucruri 

trebuie spuse de fiecare datå, repetate, trebuie discutat cu liderii 

politici în a¿a fel încât mesajul politic så ajungå la 

echipele de negociere, acesta a fost unul dintre punctele 

reu¿ite în aceastå deplasare ca ¿i în cele anterioare, pentru cå 

Bruxelles-ul devine un fel de circumscrip¡ie electoralå pentru 

oamenii politici din România, aici trebuie så venim foarte 

des pentru a explica care sunt interesele noastre, pentru a 

încerca så ne punem în valoare reu¿itele dar în acela¿i timp 

så reu¿im în ceea ce prive¿te proiectele de integrare europeanå. 

Am vorbit aici ¿i despre ceea ce se va întâmpla în 

România, la sfâr¿itul acestei såptåmâni, referendumul pentru 

noua Constitu¡ie, toatå lumea se uitå cu o anumitå curiozitate 

la felul în care românii vor ie¿i la vot pentru ceea ce 

este considerat un proiect european, este vorba despre o 

Constitu¡ie europeanå a României, ¿i sunt cei cu care discutåm 

aici cårora le spunem cå România vrea så devinå cât 

mai curând membru al Uniunii Europene, så beneficieze la 

fel ca Spania, Grecia de condi¡ii pentru ridicarea nivelului de 

trai, standardului de via¡å ¿i ei ne spun, bun o så ne uitåm la 

sfâr¿itul såptåmânii så vedem dacå românii chiar vor lucrul 

asta, dacå vor ie¿i la vot, dacå vor dori så voteze o Constitu¡ie 

europeanå. 

Reporter: Corespondentul nostru la Bruxelles ne-a 

informat cå una dintre principale teme ale summitului 

UE este combaterea imigra¡iei clandestine. Cum va 

ac¡iona România la acest capitol, având în vedre cå la 

12 

Eveniment 

momentul aderårii România va reprezenta un segment 

considerabil al frontierei externe a Uniunii Europene? 

Dl. Adrian Nåstase: Sunt douå probleme distincte, pe de 

o parte datoria noastrå de a ne concentra pe organizarea acestui 

mare proiect ¿i extrem de scump din punct de vedere 

financiar, securizarea frontierei externe, frontiera noastrå de 

råsårit, care devine o frontierå exterioarå a Uniunii Europene 

în perspectiva anului 2007. Pe de altå parte este o problemå 

de imigra¡ie clandestinå care în ultima perioadå a început så 

creeze probleme ¿i în Spania ¿i în Austria, în Fran¡a ¿i de aici 

datoria noastrå ca exercitând un drept pe care l-am dobândit 

în urma unor negocieri foarte dure, ¿i anume dreptul de a 

cålåtori fårå vize în spa¡iul Schengen, så nu abuzåm de acest 

drept si så nu creåm probleme prietenilor no¿tri, statelor 

membre, care au acceptat så ridice aceastå barierå în calea 

cetå¡enilor români. Din acest punct de vedere, ¿i aici am discutat 

cu unii dintre colegii mei, inclusiv cu Cancelarul austriac, 

felul în care prin contactele între ministerele de interne, 

prin trimiterea unor ofi¡eri de legåturå, de poli¡ie, putem så 

evitåm astfel de situa¡ii neplåcute care afecteazå opinia publicå 

în ¡årile respective ¿i apoi creeazå o anumitå presiune 

asupra guvernelor respective, care sigur ¿i ele la un moment 

dat, trebuie så punå aceastå problemå pe agenda discu¡iilor 

bilaterale. Cred înså cå lucrurile sunt sub control în acest 

moment, cerem înså, cetå¡enilor no¿tri foarte multå re¡inere 

în ceea ce prive¿te conduita lor în afara frontierelor ¡årii. 

Reporter: Domnule prim-ministru vorbind despre 

mesajul cu care România a venit la conferin¡a interguvernamentalå, 

ne intereseazå care este pozi¡ia noastrå 

fa¡å de viitoarea Constitu¡ie europeanå, fa¡å de problemele 

în dezbatere din viitoarea Constitu¡ie? 

Dl. Adrian Nåstase: În primul rând este un lucru 

deosebit faptul cå participåm la dezbaterile viitoarei 

Constitu¡ii, nu suntem încå membrii ai Uniunii europene, 

vom fii în câ¡iva ani, dar viitorul uniunii Europene va însemna 

¿i viitorul României în câ¡iva ani, de aceea este important 

cå participåm la aceastå dezbatere, participåm cu ideile noastre, 

dar exprimând interesele noastre. Am participat asearå la 

o întâlnire a liderilor sociali¿ti ¿i social-democra¡i care participå 

la aceastå conferin¡å interguvernamentalå ¿i acolo am 

pus acelea¿i probleme legate de interesele noastre ¿i aståzi, 

de asemene, în interven¡ia pe care am avut-o, pentru cå dincolo 

de problemele care au fost men¡ionate mai devreme în 

reportajul pe care l-a¡i prezentat, ¿i care ¡in efectiv de mecanismul 

institu¡ional, sunt câteva probleme care pe noi ne 

intereseazå în mod deosebit, spre exemplu faptul cå în textul 

viitoarei constitu¡ii ar trebui så existe un interval de timp, 

foarte clar, pentru ratificarea în statele membre a textului 

Constitu¡iei, aceastå problemå este importantå pentru noi, 

pentru cå altfel negocierile noastre ¿i acordul de aderare al 

României ar putea så råmânå între douå sisteme normative 

constitu¡ionale europene, cel de la Nisa ¿i actualul text de 

constitu¡ie. Sunt ¿i alte probleme pe care le-am ridicat, de 


exemplu una dintre probleme este cea legatå de clauzele de 

revizuire, sunt poate unele probleme mai tehnice, dar din 

punctul de vedere al intereselor române¿ti lucrurile acestea 

au un anumit sens pentru cå noi avem un anumit statut în 

momentul de fa¡å vom avea un anumit tip de reprezentare în 

perioada urmåtoare ¿i trebuie så avem garan¡iile necesare cå 

atunci când lucrurile vor evolua într-un anumit sens textul 

constitu¡iei europene nu va fii un text båtut în cuie ci vor 

Eveniment 

exista mecanismele de revizuire, cum se întâmplå ¿i cu 

Constitu¡ia României ¿i cu orice text de constitu¡ie care så 

permitå astfel de modificåri. Am prezentat, aståzi, într-un 

discurs, care a avut ¿i o dimensiune politicå ¿i o dimensiune 

tehnicå ¿i un anumit punct de vedere în ceea ce prive¿te 

nevoia de a crea mecanisme eficiente nu doar de a dezvolta 

pe orizontalå o institu¡ie care devine tot mai mult o institu¡ie 

politicå nu numai una economicå. 


14 

Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“ 

Reprezentan¡i ai partidelor politice, ai organiza¡iilor nonguvernamentale, 

ai factorilor de decizie, oameni de ¿tiin¡å ¿i 

diferite institu¡ii din Europa au participat la o conferin¡å care 

s-a desfå¿urat la Bucure¿ti în perioada 10-12 octombrie, 

organizatå de Forumul european pentru democra¡ie ¿i solidaritate, 

cu sprjin din partea Programului pentru o extindere 

de succes (Grupul Partidului Sociali¿tilor europeni din Parlamentul 

european) ¿i beneficiind de cooperarea activå a 

organiza¡iei gazdå, Institutul Social Democrat „Ovidiu 

ªincai“. 

Conferin¡a a fost organizatå în scopul creårii unei mai 

bune în¡elegeri a situa¡iei comunitå¡ii de etnie rromå, mai 

ales în lumina viitoarei aderåri a României la Uniunea Europeanå 

¿i al discutårii unor solu¡ii practice care pot fi adoptate, 

ele bazîndu-se pe valorile social democrate de îmbunåtå¡ire 

a standardelor de via¡å ale persoanelor defavorizate, de 

pomovare ¿i asigurare a solidaritå¡ii între toate grupurile sociale 

¿i etnice în cadrul societå¡ii în vederea sprijinirii popula¡iei 

de etnie rromå atât în România cât ¿i în alte ¡åri candidate. 

Participan¡ii din Europa Centralå ¿i de est i-au îndrumat 

pe cei din Europa de vest så încurajeze aplicarea actualei legisla¡ii 

îndreptate împotriva rasismului în vederea prevenirii 

unei reflectåri negative a popula¡iei de etnie rromå în mass 

media ocidentalå. Aceste ac¡iuni ar conduce la o îmbunåtå- 

¡ire a condi¡iilor de via¡å a popula¡iei de etnie rromå. 

În cadrul Conferin¡ei s-au discutat politicile ¡årilor occidentale 

legate de vizå. S-a convenit asupra realizårii unui 

echilibru între serviciul ce conferå libertate de mi¿care ¿i 

necesitatea unei abordåri realiste a temerilor cetå¡enilor legate 

de lipsa de securitate. Un asemenea echilibru între politici 

ar trebui så ducå la o schimbare în percep¡ia cetå¡enilor 

obi¿nui¡i din Europa de vest ¿i de est care cred cå actualul 

sistem nu fun¡ioneazå. 

În cadrul conferin¡ei s-a luat cuno¿tin¡å de fapul cå 

Guvernul României a adoptat numeroase måsuri în vederea 

îmbunåtå¡irii condi¡iilor comunitå¡ii de etnie rromå în plan 

social, economic ¿i politic, înregistrându-se un real succces 

în multe domenii. De asemenea s-a eviden¡iat cå situa¡ia 

actualå a comunitå¡ii de etnie rromå nu este în nici un fel caracteristicå 

numai României dar este în multe privin¡e comunå 

multor ¡åri europene, inclusiv actualelor ¡åri membre 

ale Uniunii Europene, ¡årilor candidate ¿i ¡årilor ne-membre 

ale Uniunii Europene. 

S-a eviden¡iat, de asemenea, în cadrul Conferin¡ei faptul 

cå membrii comunitå¡ii de etnie rromå tråiesc în condi¡ii sociale 

mai grele decât cele în care tråie¿te marea majoritate a 

românilor, cå membri acestei comunitå¡i continuå så fie victime 

ale discriminårii ¿i prejudecå¡ilor ¿i cå situa¡ia lor trebuie 

îmbunåtå¡itå semnificativ pentru ca România så poatå 

så adere cu succes la Uniunea Europeanå.O responsabilitate 

majorå planeazå ¿i asupra comunitå¡ii rrome înså¿i, reprezentatå 

de diferitele sale organiza¡ii ¿i purtåtori de cuvânt 

la nivel local, na¡ional ¿i interna¡ional. Participan¡ii la conferin¡å 

¿i-au declarat disponibilitatea în prezen¡a acestor 

grupuri, afirmând cå social democra¡ii europeni î¿i vor da 

silin¡a pentru a ajuta aceastå comunitate în lupta ei pentru o 

via¡å mai bunå ¿i pentru dreptate socialå. 

Participan¡ii au fost de pårere cå partidele social democrate 

¿i guvernele lor trebuie så dezvolte o politicå coerentå 

care så asocieze integrarea socialå a popula¡iei de etnie 

rromå de påstrarea identitå¡ii sale, recunoscându-se în ace- 

la¿i timp cå aceasta este o chestiune europeanå care cere solidaritate 

la nivel european. 

S-a subliniat importan¡a educa¡iei ¿i a programelor de 

eradicare a såråciei necesare îmbunåtå¡irii condi¡iilor sociale 

¿i economice ale popula¡iei de etnie rromå, accordându-i 

acesteia ¿anse egale. S-a sprijinit mai ales folosirea discriminårii 

pozitive pentru a se realiza o deplinå integrare socialå 

a popula¡iei de etnie rromå în toate aspectele societå¡ii. 

Aceste måsuri vor contribui de asemenea la formarea unei 

noi genera¡ii de lideri ai comunitå¡ii de etnie rromå. 

Participan¡ii au apreciat cå ar fi benefic pentru Uniunea 

Europeanå så acorde aten¡ia cuvenitå creårii unui Centru 

european pentru problemele comunitå¡ii de etnie rromå care 

ar putea: 

I. Ini¡ia ¿i coordona politici coerente cu privire la problemele 

etniei rrome.; 

II. Realiza proiecte legislative ¿i/ sau un cadru legislativ 

pentru subiectele legate de etnia rromå; 

III. Monitoriza ¿i evalua programele ¿i politicile legate de 

problemele etniei rrome; 

IV. Identifica ¿i mobiliza sponsori în vederea sprijinirii 

programelor actuale ¿i viitoare la nivel local ¿i regional pentru 

comunitå¡ile de etnie rromå. 

Participan¡ii au cerut Partidului Sociali¿tilor europeni ¿i 

membrilor såi så confere un cadru mai larg luptei împotriva 

discriminårii popula¡iei de etnie rromå, ca parte a unor campanii 

lårgite împotriva rasismului ¿i xenofobiei. Au cerut ca 

aceastå chestiune så fie abordatå de Partidul Sociali¿tilor 

europeni la alegerile europene din 2004. 

Foumul european pentru democra¡ie ¿i solidaritate, o organiza¡ie 

umbrelå a multor partide social democrate care 

sunt membre ale Partidului Sociali¿tilor europeni, a declarat 

cå este deschis colaborårii cu comunitatea de etnie rromå 

dacå cererea va viza domeniul såu de expertizå: orice aspect 

al know-how –ului politic prin intermediul unor programe de 

pregåtire ¿i de educare, seminarii ¿i conferin¡e. 

În plus, Institutul Social Democrat “Ovidiu ªincai”, 

think-thank-ul Partidului Social Democrat din Romania, a 

declarat cå va fi gata så continue så abordeze problemele 

popula¡iei de etnie rromå, în vederea îmbunåtå¡irii situa¡iei 

acestei etnii în România prin intermediul diverselor programe 

educa¡ionale ¿i de alt gen. 

Forumul european pentru democra¡ie ¿i solidaritate ¿i Institutul 

Social Democrat “Ovidiu ªincai” au declarat de altfel 

cå vor continua cooperarea lor pentru a realiza obiectivele 

conferin¡ei, anume un viitor comun în Europa pentru to¡i, 

mai ales pentru popula¡ia de etnie rromå. Este timpul så se 

discute ¿i så se coopereze cu comunitatea de etnie rromå în 

loc de a se discuta „chestiunea rromå“ între noi. 

Bucure¿ti, 12 octombrie 2003 

Din partea Forumului european pentru democra¡ie 

¿i solidaritate: 

Jan Marinus Wiersma, 

membru al Parlamentului european, 

Vicepre¿edinte al Partidului Sociali¿tilor Europeni, 

Trerozier al Forumului 

Din partea Institutului Social Democrat 

“Ovidiu ªincai” 

Adrian Severin 

Director coordonator al Institutului 

Membru al Consiliului Partidului Social Democrat 


FINANCIAL TIMES 

România - 

14 octombrie 2003 

FT.com, 14 octombrie 

2003. Stabilitatea politicå a 

prins rådåcini în ultimii trei 

ani, sub conducerea pre¿edintelui 

Ion Iliescu ¿i a premierului 

Adrian Nåstase. O 

datå cu stabilitatea a venit ¿i 

mult amânata cre¿tere economicå, 

situatå în medie la 

5% pe an, una din cele mai 

rapide rate din Europa. 

AFP 

Românii sus¡in 

viitoarea Constitu¡ie 

a ¡årii (sondaj) 

AFP (Fran¡a), 13 octombrie 

2003. Aproape ¿apte 

români din zece vor vota în 

favoarea noii Constitu¡ii, 

conformå cu legisla¡ia comunitarå, 

în cursul unui referendum 

care va avea loc 

între 18 ¿i 19 octombrie, 

conform unui sondaj dat 

publicitå¡ii luni. Potrivit 

acestui sondaj, 70% dintre 

români vor participa la 

scrutin. Pentru a fi validat, 

scrutinul trebuie så înregistreze 

o ratå de participare de 

minimum 50% din cei 16,7 

milioane de alegåtori înscri¿i. 

În timp ce mass-media 

vorbe¿te despre o slabå mobilizare 

a românilor pentru 

acest referendum, guvernul 

a decis så organizeze aceastå 

consultare timp de douå zile, 

sâmbåtå 18 ¿i duminicå 19 

octombrie. 

Aceastå decizie a intervenit, 

de asemenea, ca urmare 

a apelului la boicot fåcut 

de partidul de extremå 

dreapta România Mare, care 

a ob¡inut aproximativ 21% 

din sufragii în cursul ulti- 

Din presa interna¡ionalå 

melor alegeri legislative din 

2000. Conform responsabililor 

acestui partid, adoptarea 

noii Constitu¡ii ar reprezenta 

„un pericol pentru 

statul na¡ional român“. 

Noua Constitu¡ie prevede 

pentru prima datå dreptul 

cetå¡enilor români de a fi 

ale¿i în Parlamentul European, 

ca ¿i dreptul europenilor 

de a ocupa func¡ii publice 

eligibile în România ¿i 

de a cumpåra terenuri, dupå 

integrarea ¡årii în Uniunea 

Europeanå, prevåzutå în 

2007. Acest sondaj a fost 

realizat telefonic de Institutul 

Metro Media Transilvania, 

între 10 ¿i 12 octombrie, 

pe un e¿antion reprezentativ 

de 1707 persoane. 

AFP 

Românii chema¡i la 

urne pentru a spune 

„da“ pentru noua lor 

Constitu¡ie 

AFP (Fran¡a), 16 

octombrie 2003. Românii 

sunt chema¡i la urne sâmbåtå 

¿i duminicå pentru a se pronun¡a 

referitor la noua 

Constitu¡ie a ¡årii, în cursul 

unui referendum considerat 

un test al voin¡ei de ancorare 

în vest a acestei ¡åri candidate 

la intrarea în Uniunea 

Europeanå, în 2007. 

„Europa a¿teaptå de la 

noi un vot în favoarea Constitu¡iei. 

Un e¿ec al acestei 

consultåri ar putea întârzia 

cu mai mul¡i ani integrarea 

României în Uniunea Europeanå“, 

a declarat primul 

ministru Adrian Nåstase. 

Conform acestuia, românii 

trebuie „så dovedeascå 

faptul cå sunt capabili så 

se mobilizeze în favoarea 

unui proiect na¡ional“ participând 

în numår mare la 

acest scrutin organizat sub 

deviza „Da pentru Europa“. 

Noua lege fundamentalå, 

armonizatå cu legisla¡ia comunitarå, 

prevede mai ales, 

pentru prima datå, dreptul 

cetå¡enilor români så fie 

ale¿i în Parlamentul European, 

ca ¿i dreptul europenilor 

de a ocupa func¡ii eligibile 

în administra¡ia din România 

¿i de a cumpåra terenuri, 

dupå 2007. 

Un capitol special, intitulat 

„Integrarea euroatlanticå“ 

este consacrat „aderårii 

României la Uniunea Europeanå 

¿i la Tratatul Atlanticului 

de Nord“ ¿i stabile¿te 

„primatul legilor comunitare 

asupra legilor române“. În 

timp ce aproape toate forma- 

¡iunile politice, cu excep¡ia 

notabilå a partidului de extremå 

dreapta România 

Mare, au fåcut un apel de a 

se vota în favoarea acestui 

text, singura necunoscutå 

råmâne rata de participare, 

care trebuie så depå¿eascå 

50% din cei 16,7 milioane 

de electori înscri¿i pentru ca 

referendumul så fie validat. 

Nelini¿tit de riscul unei 

absenteism masiv, guvernul 

a lansat o campanie de mobilizare 

de o amploare fårå 

precedent, mai ales printr-o 

mul¡ime de pancarte publicitare, 

de clipuri video ¿i de 

mesaje trimise pe telefoanele 

mobile, ca ¿i printr-o loterie 

„specialå“ organizatå 

duminicå, la care doar românii 

care ¿i-au îndeplinit 

obliga¡ia civicå vor putea 

participa. O sumå de 2 milioane 

de euro ¿i 300 de automobile 

Dacia sunt puse în 

joc. 

Miercuri, ¿eful Bisericii 

Ortodoxe, venerabilul patriarh 

Teoctist, s-a alåturat 

campaniei în favoarea lui 

„da“, fåcând un apel la 

„responsabilitatea cre¿tinå“ 

a românilor. 

Cu toate acestea, massmedia 

au denun¡at în 

ultimele zile un exces de zel 

din partea autoritå¡ilor 

locale, cum ar fi acela al 

unui prefect care a ordonat 

profesorilor din jude¡ul såu 

så-¿i alinieze elevii mai mari 

de 18 ani pentru a merge så 

voteze „în grupuri organizate“ 

sau pe acela al unui 

comisar de poli¡ie care a 

angajat o urmårire penalå 

împotriva a trei membri ai 

PRM care fåceau campanie 

pentru „nu“ la Cluj. 

Pre¿edintele PRM, senatorul 

Corneliu Vadim Tudor, 

a chemat la boicotul referendumului, 

afirmând cå prin 

autorizarea stråinilor de a 

cumpåra terenuri în 

România ¿i prin faptul cå 

minoritå¡ile au permisiunea 

så utilizeze limba maternå în 

administra¡ie, noua lege 

„reprezintå un pericol pentru 

statul na¡ional unitar ¿i chiar 

pentru viitorul ¡årii“. 

Conform anali¿tilor, o 

ratå slabå de participare nu 

va putea fi imputatå PRM, 

chiar dacå acest partid se 

bucurå încå de o cotå de 

popularitate de aproximativ 

16-18%, ci „descurajårii“ 

românilor, preocupa¡i mai 

mult de såråcie ¿i de ¿omaj 

decât de perspectiva unei 

integråri europene încå îndepårtate. 

„Acest referendum 

va reprezenta un indicator 

mai exact decât sondajele de 

opinie în privin¡a ratei de 

încredere a Partidului Social-Democrat, 

la un an de 

scaden¡a electoralå, a estimat 

sociologul Cristian Pârvulescu. 

„Un e¿ec cauzat de 

absenteism ar reprezenta o 

råsturnare usturåtoare pentru 

aceastå forma¡iune“. 


16 

AFP 

FMI deblocheazå 158 

de milioane de dolari 

în favoarea României 

AFP (Fran¡a), 15 octombrie 

2003. Fondul Monetar 

Interna¡ional (FMI) a 

deblocat miercuri 158 de milioane 

de dolari, ultima 

tran¿å a unei linii de credit 

acordate în 2001 României, 

conform unui comunicat al 

Din presa interna¡ionalå 

FMI. 

Suma totalå a acestui 

credit, acordat Bucure¿tiului 

pentru 18 luni, se ridicå la 

431 de milioane de dolari, 

noteazå Fondul. Guvernul 

român a beneficiat deja pânå 

acum de aproximativ 273 de 

milioane de dolari. 

Consiliul de Administra¡ie 

al Fondului a „felicitat 

autoritå¡ile române pentru 

punerea în practicå, în majoritate 

satisfåcåtor, a programului 

såu economic (le- 

gat de creditul FMI). Politici 

macroeconomice sånåtoase 

¿i progrese în reformele 

structurale au contribuit la o 

reducere continuå a infla¡iei 

¿i la o cre¿tere economicå 

robustå, în ciuda slåbiciunii 

economice a principalilor 

parteneri comerciali ai României“, 

a subliniat Anne 

Krueger, director-general 

adjunct al FMI, care a prezidat 

aceastå reuniune a Consiliului 

de Administra¡ie. 

Totu¿i, administratorii au 

notat cå deficitul balan¡ei de 

conturi curente s-a agravat 

„reflectând o expansiune a 

creditului în sectorul privat“. 

Pentru viitor, ei sfåtuiesc så 

„men¡inå în anumite limite 

puternica cre¿tere a cererii 

interne, incluzând måsuri de 

control a salariilor în întreprinderile 

de stat ¿i evitând o 

nouå cre¿tere a salariului minim 

statutar în 2004“, conform 

comunicatului. 


Premierul Adrian Nåstase l-a primit luni, 13 octombrie 

2003, la Palatul Victoria, pe domnul Kalonzo Musyoka, ministrul 

afacerilor externe din Kenya. Dupå urårile protocolare 

de bun venit, primul ministru a declarat cå Guvernul 

României este interesat de dezvoltarea rela¡iilor politico-diplomatice 

¿i economice cu Kenya. În contextul revigorårii 

rela¡iilor din România ¿i continentul african, aceasta este o 

¿anså excelentå pentru pozi¡ionarea legåturilor cu Kenya 

Rela¡ii externe 

Kalonzo Musyoka, ministrul afacerilor externe din Kenya 

într-un parteneriat semnificativ. Transmi¡ând salutårile pre- 

¿edintelui såu, ¿eful diploma¡iei kenyene a adresat premierului 

român invita¡ia de a vizita ¡ara sa, prilej de încurajare a 

cooperårii economice între cele douå state. Considerând cå 

acesta este secolul care va aduce prosperitatea ¿i speran¡a în 

Africa, domnul Kolonzo Mosyoka a mårturisit interesul ¡årii 

sale pentru un parteneriat economic cu România, în contextul 

dezvoltårii economice a Kenyei. 

Adnan Terzic, pre¿edintele Consiliului de Mini¿tri din Bosnia-Her¡egovina 

Premierul Adrian Nåstase a avut o întrevedere, în cursul 

zilei de miercuri, 15 octombrie, cu domnul Adnan Terzic, 

pre¿edintele Consiliului de Mini¿tri din Bosnia-Her¡egovina, 

în salonul Ia¿i al Hotelului Marriot, în marja summit-ului 

interna¡ional desfå¿urat în acest interval la Bucure¿ti. 

Felicitându-l pe premierul român pentru reu¿ita organizårii 

acestei manifeståri, înaltul oaspete a sugerat repetarea 

unor astfel de ini¡iative, gåzduite de ¡åri din regiune, prilej de 

promovare a imaginii. În cadrul discu¡iilor purtate, premierul 

Republicii Bosnia-Her¡egovina a solicitat sprijinul României 

care poate oferi consultan¡å, în perspectiva negocierilor cu 

Uniunea Europeanå pe care ¡ara sa le are în vedere. Bosnia- 

Her¡egovina traverseazå o perioadå dificilå a reformelor 

structurale post-råzboi, dar sperå cå, în viitor, prin implementarea 

standardelor europene, så armonizeze atât tendin¡ele 

politice variate, cât ¿i så atingå un standard de pros- 

peritate ridicat, a afirmat oaspetele. Pentru intensificarea dialogului 

bilateral diplomatic, Bosnia-Her¡egovina va deschide 

în viitorul apropiat o ambasadå la Bucure¿ti. 

Premierul Adrian Nåstase ¿i-a manifestat întreaga 

disponibilitate de intensificare a rela¡iilor bilaterale, oferind 

sprijinul Guvernului României pentru etapa de tranzi¡ie pe 

care o parcurge Bosnia-Her¡egovina. Astfel, o delega¡ie de 

exper¡i guvernamentali conduså de unul din consilierii primului 

ministru se va deplasa în intervalul urmåtor la Sarajevo 

pentru a oferi consultan¡å în domeniile solicitate. 

De asemenea, intensificarea dialogului la nivel de mini¿tri, 

precum ¿i între comunitå¡ile oamenilor de afaceri 

poate contribui la evolu¡ia cooperårii economice între cele 

douå ¡åri. Valoarea schimburilor comerciale între România 

¿i Bosnia-Her¡egovina se cifreazå actualmente la 10 milioane 

USD, mult sub poten¡ialul celor douå ¡åri. 



Mi se pare extraordinar de important acest program. Må 

bucur så fiu din nou aici, în acest ¿antier, ansamblul 

,,Brâncu¿i“ din zona Drumul Taberei. Vor fi în final peste 

5000 de locuin¡e, dar iatå, primele 1000-1100 sunt deja ridicate, 

au ie¿it din påmânt, urmând ca în primåvara viitoare 

noroco¿ii tineri bucure¿teni care se vor putea muta aici så 

vinå så locuiascå în aceste apartamente noi. 

A¡i våzut foarte bine, structura de beton este solidå, construc¡ia 

este fåcutå cu foarte mare grijå. Nu este vorba de 

lucruri de mântuialå, sunt lucråri care ¡in seama de toate 

condi¡iile seismice ¿i, în acela¿i timp, urbanistice necesare 

pentru Bucure¿ti. 

Vreau så felicit ministerul ¿i pe domnul ministru Mitrea 

pentru eforturile continue de a investi în locuin¡e pentru 

tineret. Este o politicå foarte clarå a guvernului nostru ¿i 

chiar dacå avem, cum este ¿i firesc, probleme de finan¡are 

pentru a duce la capåt ansamblul investi¡iilor în acest domeniu, 

ne batem de fiecare datå când punem în lucru bugetele 

noastre ¿i când cåutåm finan¡åri externe pentru a gåsi sursele 

financiare necesare pentru a realiza cât mai multe locuin¡e 

sociale pentru tineri ¿i pentru cei care sunt într-o situa¡ie mai 

dificilå ¿i care au nevoie de apartamente în care så locuiascå 

cu chirie pânå când vor avea, speråm, banii necesari pentru 

a-¿i face singuri o caså cu credit ipotecar. 

Aceasta este ideea. De altfel, aceasta este zona pentru 

apartamentele sociale. De cealaltå parte a drumului, vor fi 

casele, apartamentele cu credit ipotecar, cu un standard mai 

ridicat, bineîn¡eles, ¿i care vor putea fi cumpårate în sistemul 

deja cunoscut al creditului ipotecar pentru locuin¡e de acest 

tip. 

Reporter: Sunte¡i mul¡umit de ritmul lucrårilor ¿i 

despre reparti¡ii? 

Dl. Miron Mitrea: A¿a cum ¿ti¡i, aici am fost cu domnul 

prim-ministru când a început ¿antierul, a¡i fost cu noi, acum 

douå luni. ªantierul este în grafic ¿i asta este important. Pânå 

la sfâr¿itul anului se va turna ultima placå ¿i se va trece la 

¿arpantå. Reparti¡iile vor fi fåcute de cåtre primårii. Noi, 

Guvernul, transmitem aceste locuin¡e primåriilor, cårora leam 

transmis anumite sfaturi referitor la modul în care så facå 

reparti¡iile. Sigur, conform legii, tineri sub 35 de ani, de preferin¡å 

cåsåtori¡i, cu copii, ca så poatå så plåteascå între¡inerea 

în aceste blocuri, care va fi foarte micå. ªti¡i cå în general 

chiria este foarte micå, în jur de 100-200 de mii de lei. 

Reporter: ªi så în¡elegem cå în primåvarå se vor 

muta aici primii tineri sau când se vor muta? 

18 

Declara¡ii, discursuri, mesaje 

Declara¡ii de preså ale primului ministru, Adrian Nåstase, 

cu ocazia vizitårii ansamblului de locuin¡e pentru tineri 

,,Constantin Brâncu¿i“ din zona Drumul Taberei 

(Bucure¿ti, 10 octombrie 2003) 

Dl. Adrian Nåstase: Vom încerca så acceleråm lucrårile 

pe cât se poate. Dacå ultimul plan¿eu va fi turnat înainte så 

cadå zåpada sau, în orice caz, pânå în luna decembrie, så se 

poate face lucrårile interioare în perioada urmåtoare. Trebuie 

så clarificåm pe deplin problemele de utilitå¡i ¿i acestea nu 

sunt foarte u¿or de rezolvat. Consider cå în primul semestru 

al anului viitor lucrårile vor putea fi încheiate. 

Reporter Jurnalul na¡ional: Domnule ministru, câte 

locuin¡e pentru tineret în regim de închiriere con¡ine 

programul pe care ministerul dv. îl deruleazå? 

Dl. Miron Mitrea: Noi avem la ora actualå aproximativ 

18 mii în execu¡ie ... În acest an am predat un numår de 

aproximativ 4000 - pânå acum - ¿i vom preda pânå la 

sfâr¿itul anului peste 7000 de unitå¡i locative; vor råmâne în 

execu¡ie 12000, pentru cå este un proces continuu, unele 

intrå … ¿i aici unde suntem vor mai începe încå 1100 de 

locuin¡e în aceastå toamnå. 

Reporterul a pus o întrebare legatå de referendum. 

Dl. Adrian Nåstase: Speråm så îi convingem pe cât mai 

mul¡i români så vinå la referendum. Am oferit o ¿anså mai 

bunå pentru cei care poate cå au alte programe duminicå ¿i 

am urmat modele celebre deja în Europa ¿i am extins durata 

de prezentare la vot, astfel încât ¿i sâmbåtå, 18 octombrie, 

cei care doresc se pot prezenta pentru a vota Constitu¡ia. 

Reporter: A¡i fåcut vreun sondaj pe chestia asta? 

Dl. Adrian Nåstase: Am fåcut mai multe sondaje, dar nu 

cred cå sunt relevante din acest punct de vedere, pentru cå 

ele în acest moment nu fac decât så måsoare campania de 

mobilizare pe care am declan¿at-o, într-un stadiu care este, 

deocamdatå, incipient. Noi am pus foarte mult accent, cu 

sprijinul mass media - ¿i vreau så vå mul¡umesc foarte mult 

pentru acest lucru - pe nevoia de participare la vot în ziua de 

19, acum, iatå, ¿i ziua de 18 octombrie, astfel încât acest 

drept esen¡ial pentru fiecare locuitor, acela de a se pronun¡a 

în legåturå cu un reper esen¡ial în ceea ce prive¿te via¡a publicå 

româneascå ¿i mai ales viitorul societå¡ii române¿ti, så se 

poatå realiza în condi¡ii cât mai bune. 

Reporter: Dar pânå la urmå cu cât se suplimenteazå 

bugetul pentru organizare? 

Dl. Adrian Nåstase: Mi-e greu så vå spun. Deocamdatå, 


facem calcule, pentru cå decizia am luat-o asearå, cum ¿ti¡i, 

noi nu am avut vreme så facem calcule exacte. Ceea ce pot 

så spun este cå nu vor fi cheltuieli suplimentare sub aspectul 

cheltuielilor pentru activitå¡ile de promovare, dar este evident 

cå va trebui så plåtim mai mult pentru cei care vor sta 

în sec¡iile de vot ¿i, din acest punct de vedere, fiind vorba de 

douå zile, aceste categorii de cheltuieli sigur cå se vor dubla, 

dar facem acum în cadrul Comisiei tehnice calculele necesare 

¿i vom clarifica acest lucru din punct de vedere financiar 

în zilele urmåtoare ¿i vom valida printr-o hotårâre de 

guvern, probabil såptåmâna viitoare, mar¡i sau joi, aceastå 

problemå. 

Reporter: Domnule prim-ministru, eu am o emisiune 

despre tinerii cåsåtori¡i. Vå rog så-mi spune¡i ce programe 

are Guvernul României pentru a-i încuraja pe 

ace¿ti tineri cåsåtori¡i? 

Dl. Adrian Nåstase: Dorim, în primul rând, så îi ajutåm 

cu ceea ce îi intereseazå cel mai mult în acest moment. Este 

vorba de locuin¡e ¿i ¿antierul pe care suntem acum ne ajutå 

din acest punct de vedere så clarificåm o problemå sau så 

sprijinim rezolvarea unei probleme pentru cât mai mul¡i dintre 

tinerii cåsåtori¡i care nu au încå venituri suficiente. Acest 

tip de ¿antier existå peste tot în ¡arå ¿i må bucur cå acest program 

merge înainte, må bucur cå acest program are deja un 

succes remarcabil. Domnul ministru vorbea despre cele 18 

mii de locuin¡e care sunt în curs de realizare. 

Pe de altå parte, încercåm så îi ajutåm cât mai mult cu 

locuri de muncå, pentru cå eu cred cå acesta este un al doilea 


cu ocazia vizitei la lucrårile de refacere a drumului de centurå al Capitalei 


Am reu¿it în acest an, practic, så modernizåm jumåtate 

din centura Bucure¿tiului, drumul de centurå care ¿ti¡i foarte 

bine, era în condi¡ii absolut mizerabile. Ne-am propus ca 

anul viitor så reparåm, så modernizåm ¿i cel de-al doilea segment 

¿i, în acela¿i timp, så pornim lucrårile de lårgire pe 

patru benzi a drumului de centurå. În perspectivå, dorim så 

mai facem încå un inel de centurå cu regim de autostradå, dar 

aceastå lucrare va fi o lucrare care sigur cå va dura ¿i va 

necesita sume foarte mari de bani. 

Deocamdatå, dupå cum a¡i våzut, ne-am ¡inut de cuvânt, 

suntem în grafic cu lucrårile de repara¡ii. Råmâne în continuare 

o problemå pe care vrem så o rezolvåm, ¿i anume stråpungerea 

¿i pe ultimul segment de câ¡iva kilometri pe zona 

de la Chitila, în a¿a fel încât inelul de centurå så se închidå 

perfect, dar acolo lucrårile trebuie fåcute în condi¡ii mai dificile, 

este o zonå mai mlå¿tinoaså. În plus, vrem så moder- 


(Bucure¿ti, 10 octombrie 2003) 

domeniu în care tinerii trebuie ajuta¡i. Ei depind în mare 

måsurå de veniturile pe care le ob¡in, tineri fiind, pentru a-¿i 

consolida familia. Mi se pare, din acest punct de vedere, cå 

facilitå¡ile pe care le-am acordat întreprinderilor pentru 

angajarea unor tineri reprezintå un alt argument pentru o 

politicå responsabilå în acest domeniu. 

Sigur, sunt ¿i alte aspecte legate de educa¡ie, legate de 

condi¡iile în care, spre exemplu, tinerele familii sau tinerii 

care sunt cåsåtori¡i fac studii în universitå¡i. Au nevoie de un 

anumit sprijin în mod deosebit, de un anumit nivel al 

burselor, anumite condi¡ii de via¡å în cåmine. Sunt foarte 

multe lucruri de fåcut în continuare. Dorim så sprijinim aceste 

eforturi. 

Reporter: Ultima întrebare. A¡i considera cå românii 

sunt familiariza¡i cu modificårile Constitu¡iei? 

Dl. Adrian Nåstase: Nu cred cå acest lucru este realizat 

pe deplin. De altfel, Constitu¡ia este un text foarte complex. 

Adeseori, am våzut colegi de-ai no¿tri care sunt în politicå ¿i 

uneori chiar ¿i parlamentari care nu au fost foarte aten¡i la 

modificårile care s-au operat. Cred, înså, cå este foarte 

important ca elementele de bazå så fie bine în¡elese, modificårile 

esen¡iale care au fost aduse. ªi de aceea ¿i campania 

noastrå de mobilizare la vot, campania de promovare pune 

accentul pe cele câteva elemente esen¡iale care se adaugå la 

ceea ce a însemnat pânå acum con¡inutul Constitu¡iei 

române¿ti. 

nizåm, så pornim lucrårile de modernizare pe DN1, în a¿a fel 

încât acest drum så poatå så fie parcurs mai u¿or. Este o 

lucrare ceva mai complicatå la Otopeni, ie¿irea de la aeroport, 

în a¿a fel încât så nu mai fie nevoie de o intersec¡ie care 

så fie controlatå prin semafoare. Este o lucrare destul de 

complicatå spuneam, dar ea va porni împreunå cu lårgirea 

drumului prin Otopeni, probabil de anul viitor. Proiectul este 

deja realizat ¿i vom încerca så-l pornim cât mai curând. 

Pânå acum, s-au cheltuit cam 400 de miliarde pentru 

acest tronson, iar anul viitor probabil cå vom cheltui cam 700 

de miliarde pentru a finaliza aceste lucråri. Ceea ce este 

important din punctul meu de vedere, în afarå de lucrarea în 

sine care, dupå cum vede¡i, a fluidizat în mai mare måsurå 

traficul, de¿i sigur cå pe douå benzi, mai ales cu ma¿ini de 

gabarit foarte mare, va fi în continuare foarte greu, dar ceea 

ce este extraordinar de important, vå rog så privi¡i la stânga 

¿i la dreapta drumului, så vede¡i numårul de investi¡ii directe, 


numårul de investi¡ii noi care au apårut, hale de produc¡ie 

foarte multe, care de fapt se realizeazå datoritå efortului pe 

care noi îl facem de modernizare a infrastructurii ¿i de fapt 

aceasta este filozofia noastrå de lucru în ultima vreme. Noi 

vrem så ne ocupåm de infrastructurå ¿i de condi¡iile care så 

permitå în continuare investi¡ii, så låsåm ini¡iativei particulare 

posibilitatea de a cåuta ni¿e de investi¡ii care så poatå så 

creeze locuri de muncå. 

Acestea sunt elementele cele mai importante ¿i care eu 

am dorit så vi le prezint ¿i, sigur, domnul ministru Mitrea o 

så adauge ¿i alte elemente în legåturå cu aceste proiecte. 

Reporter: Ave¡i bani destui pentru realizarea acestor 

lucråri? 

Dl. Miron Mitrea: A spus dl. prim-ministru cå de aceea 

a venit ¿i ministrul finan¡elor. Este un efort foarte mare pe 

care Guvernul îl face pentru Bucure¿ti. Anul acesta, cum 

spunea premierul, am fåcut jumåtate din centurå ¿i vom face 

cealaltå jumåtate anul viitor. Anul viitor vom da în folosin¡å 

¿i prima bucatå de autostradå, 60 de kilometri de autostradå 

cel pu¡in între Bucure¿ti ¿i Constan¡a. Anul viitor începem 

DN1 pe Otopeni, de la Otopeni pânå la Ploie¿ti. Existå foarte 

multe investi¡ii anul viitor în Bucure¿ti în infrastructurå ¿i în 

case. Am våzut aståzi un cartier din cele trei care se vor construi 

în Bucure¿ti. Efortul financiar pe care îl face Guvernul 

pentru Bucure¿ti este mare. 

Reporter: Domnule prim-ministru, proiectele de anul 

viitor includ ¿i sumele necesare exproprierilor pentru 

despågubiri? 

Dl. Adrian Nåstase: Nu, aceasta este o problemå pu¡in 

mai complicatå. Noi vrem så rezolvåm aceastå chestiune 

printr-un act legislativ pe care så-l trimitem la parlament. 

Vom avea de acum înainte tot mai mult probleme legate de 

exproprieri pentru cauzå de utilitate publicå. Problema noastrå 

este urmåtoarea, cå adeseori, chiar dacå sumele de bani se 

pot stabili prin instan¡e, prin evaluåri independente, uneori, 

avem dificultå¡i de a gåsi ¿i de a discuta cu proprietarii, pentru 

cå uneori ei sunt în instan¡å, procesele dureazå ani de zile. 

Nu putem så råmânem bloca¡i cu aceste proiecte datoritå 

acestor eventuale procese. În alte ¡åri - ¿i vrem så urmåm 

acest model - practic, terenul se expropriazå pentru cauzå de 

utilitate publicå, exemplu pentru lårgirea unui drum na¡ional 

sau pentru autostradå. Banii stabili¡i printr-o expertizå independentå 

se consemneazå într-un cont ¿i dupå aceea, la sfâr- 

¿itul procesului între eventualii proprietari sau cei care se 

20 


considerå proprietari se acordå celui care ob¡ine hotårârea 

respectivå de stabilire a proprietå¡ii în cadrul instan¡ei. Este 

un efort pe care îl facem pentru a clarifica ¿i pentru a facilita 

modalitatea de lucru din punctul nostru de vedere pentru 

lucråri de infrastructurå în ceea ce prive¿te drumurile ¿i alte 

investi¡ii de interes public. 

Reporter: Domnule prim-ministru, la sfâr¿itul lui 

septembrie Guvernul a aprobat Ordonan¡a 81 privind 

dreptul autoritå¡ilor publice locale de a liberaliza pre¡ul 

de referin¡å la energie. Care este explica¡ia pentru 

aceastå ordonan¡å? 

Dl. Adrian Nåstase: Am våzut unele comentarii în legåturå 

cu aceastå chestiune. Interesul nostru este, înså, de a 

men¡ine pre¡ul gigacaloriei. Sunt câteva situa¡ii de excep¡ie 

care probabil sunt avute în vedere. Dorin¡a noastrå este, înså, 

de a men¡ine pre¡ul gigacaloriei la nivelul de 800 mii de lei. 

Reporter: Care sunt aceste excep¡ii? 

Dl. Adrian Nåstase: Deocamdatå nu vreau så discutåm 

despre ele, pentru cå avem o comisie care lucreazå în mai 

multe localitå¡i. Noi am transferat la nivel local unele dintre 

centrale. Unele dintre ele au reu¿it så se modernizeze, au 

reu¿it så facå investi¡ii, altele o duc încå foarte greu. Facem, 

înså, o examinare acum împreunå cu ele ¿i vrem så vedem 

care este pre¡ul real de producere a gigacaloriei nu în sistemul 

nostru centralizat, la nivel na¡ional, ci în sisteme care 

sunt strict locale ¿i unde, sigur, în func¡ie de investi¡iile care 

s-au fåcut pre¡ul de cost pentru gigacalorie poate så varieze. 

Ceea ce pot så vå spun este cå noi, la nivel central, dorim 

prin intermediul ajutoarelor de încålzire så rezolvåm problemele 

pentru cei care ar avea dificultå¡i majore în ceea ce 

prive¿te plata între¡inerii. 

Reporter: Da, dar autoritå¡ile oferå … fårå nici un fel 

de problemå. 

Dl. Adrian Nåstase: Eu am så vå rog pe aceastå chestiune 

så-i mai întreba¡i ¿i pe colegii mei, primarii, pre¿edin¡ii 

consiliilor jude¡ene care, sigur, vor avea responsabilitatea în 

a gåsi solu¡ii. În ceea ce ne prive¿te, noi cåutåm cele mai 

bune formule de sprijin din partea Guvernului. De aceea vå 

spuneam, am discutat ¿i ieri la Guvern în legåturå cu ajutoarele 

pentru încålzire pe care dorim så le stabilim. ªi vå 

mul¡umesc pentru aceastå întrebare. 



Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, 

prim-ministru al României, la sesiunea plenarå a Business Advisory Council 

Stimate domnule Dr. Erhard Busek, 

Stimate domnule Rahmi Koc, 


Må bucurå reîntâlnirea cu Dumneavoastrå aici, la 

Bucure¿ti, cu ocazia reuniunii Consiliului Consultativ al 

Oamenilor de Afaceri (Business Advisory Council). Fårå 

îndoialå, ini¡iativa coordonatorului special al Pactului, dr. 

Busek, de a conjuga cele douå consilii de afaceri – al Pactului 

¿i al SECI – pentru a da astfel mai multå greutate interesului 

investi¡ional în sud-estul european a fost o idee foarte 

bunå ¿i ea este foarte potrivitå cu a¿teptårile noastre. Ea a 

venit în întâmpinarea proiectelor de dezvoltare economicå, 

de reabilitare a pozi¡iei noastre în geografia intereselor 

europene. La fel ca ¿i dumneavoastrå, noi credem în valoarea 

adåugatå a investi¡iei stråine, în sistemele economice din regiune 

¿i suntem convin¿i cå prilejuri de cunoa¿tere ¿i recunoa¿tere 

partenerialå, cum este ¿i cea de aståzi, aduc numeroase 

rezultate pozitive. Mi-a fåcut plåcere så må întâlnesc 

cu unii dintre dumneavoastrå la o altå întâlnire, la Salzburg, 

atunci a fost o discu¡ie restrânså, dar am putut så evaluåm 

împreunå unele dintre problemele ¿i mai ales så gândim, 

unele dintre solu¡iile pentru viitor. Este clar cå ideea ini¡ialå 

a unui plan Marshall pentru Balcani, pentru Europa de sudest 

s-a diluat cu timpul, o datå cu apari¡ia unor focare de conflict 

în lume, iar entuziasmul unora dintre cei care au lansat 

asemenea idei în perioade de conflict s-a erodat o datå cu trecerea 

timpului. Noi, cei care tråim în aceastå zonå, înså, nu 

avem dreptul la aceastå idee generoaså, care este aceea a 

unei coordonåri economice la nivel regional ¿i subregional, 

fiind nevoi¡i så cåutåm prin eforturile noastre conjugate så 

aducem cât mai multe capitaluri pentru proiecte care, adeseori, 

depå¿esc frontierele teritoriilor noastre. 


Una dintre primele întrebåri care mi-au fost adresate la 

preluarea func¡iei de prim-ministru privea capacitatea noului 

Executiv de a modifica – în sens pozitiv – calitatea mediului 

investi¡ional local. Datele de pornire ne dezavantajau: sistemul 

economic românesc, grevat de erori manageriale sistematice, 

tributar unei pseudoculturi a dezinteresului fa¡å de 

competi¡ia onestå ¿i uneori influen¡at de interesul nejustificat 

al politicului, uneori chiar subversiv, acest sistem nu fåcea 

fa¡å provocårii europene. Avem în continuare datoria de a 

elimina perturba¡iile care existå încå, disfunc¡iile care existå 

încå, suntem interesa¡i så aflåm de la dumneavoastrå felul în 

care este perceput sistemul de reguli ¿i de institu¡ii pe care, 

în limitele unui sistem democratic bazat pe economie de 

pia¡å, bazat pe regulile economiei de pia¡å, Guvernul ¿i Parlamentul 

României le pot îndrepta. Ce putea oferi România 

în urmå cu câ¡iva ani era, într-o måsurå apreciabilå, un amalgam 

de proiecte de reconstruc¡ie a economiei na¡ionale, mai 

curând era vorba de o suitå de ipoteze, dar ne-am confruntat 

de-a lungul acestor ani, în mare måsurå, cu o lipså de credibilitate 

care venea din faptul cå responsabilii nu erau clar 

identifica¡i, termenele, adeseori, nu erau respectate. Puteam 

prezenta vitrina, dar nu ¿i magazinul. Aveam, în schimb, o 

bunå rezervå de cuvinte frumoase, care, cu timpul, s-au erodat 

¿i au scåzut interesul pentru România în timp ce alte 

zone, în special din Europa Centralå, grupul Vi¿egrad de 

exemplu, cåpåtau mai multå aten¡ie. 

Despre ce Românie vorbim înså aståzi? Sigur nu vreau så 

crede¡i cå prezint într-un mod exclusiv laudativ ceea ce se 

întâmplå, ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Dar este datoria 

mea så subliniez, måcar o parte din lucrurile pe care noi 

credem cå am reu¿it så le corectåm ¿i, pornind de la unele 

rezultate certe, så vedem împreunå zonele în care ar trebui så 

intervenim pentru a face noi modificåri. 

România ultimilor trei ani a avut o cre¿tere constantå de 

aproximativ 5%. De la o ratå a infla¡iei de 40-45% în 2000 

am scåzut în acest an la 14% ¿i speråm ca anul viitor infla¡ia 

României så fie sub 10%. Rata ¿omajului a scåzut de la peste 

10% în 2000 la aproximativ 7% în acest moment. Nu vreau 

så insist asupra datelor macroeconomice ¿i ¿tiu cå mai ales 

atunci când citåm date interne credibilitatea acestora este 

puså la îndoialå. Dar am så vå spun, în schimb, un rezultat 

recent difuzat de Banca Mondialå ¿i care aratå cå în anii 

2001 ¿i 2002 pe fundalul de cre¿tere economicå despre care 

am vorbit, nivelul såråciei a scåzut în România de la 35% la 

29%. 

Deci, iatå, 6 puncte procentuale în numai 2 ani ceea ce 

aratå, ¿i repet, cå este vorba de cifrele avansate de Banca 

Mondialå, aratå cå reformele economice au avut ¿i efecte, 

ecouri în plan social. Evident, dacå vom întreba pe stradå 

oamenii, vor spune cå sunt nemul¡umi¡i, unii foarte tare, al¡ii 

mai pu¡in, dar este clar cå existå o dinamicå puternicå economicå, 

în mare måsurå stimulatå de eliminarea vizelor pentru 

români care au putut cålåtori în Occident, în mare måsurå 

realizatå în baza unor investi¡ii green field, aspecte la care 

må voi referi. România are, ca mårime, a doua, pia¡å internå 

din Europa Centralå (dupå Polonia) ¿i, datoritå amplasårii, 

asigurå accesul la peste 200 de milioane de poten¡iali consumatori 

pe o razå de 1000 de kilometri în jur. Trei mari coridoare 

de transport (4, 7 ¿i 9) se intersecteazå aici, legând 

Berlinul de Constan¡a ¿i Istanbul, valea Rinului de valea Dunårii, 

nordul baltic (Helsinki) de sudul mediteranean (Alexandroupoulis). 

Constan¡a reprezintå cel mai mare port de la 

Marea Neagrå, iar de la Constan¡a la Marea Nordului se 

poate circula exclusiv pe apå. 

Investitorii stråini, cei care sunt preocupa¡i de succesul 

propriilor afaceri în România, se plângeau de comunicarea 

defectuoaså cu institu¡iile de resort, de vulnerabilitatea moralå 

a partenerilor români, de enorme complica¡ii birocratice. 

A investi, a descoperi tovarå¿i de drum loiali ¿i dedica¡i reprezentå, 

metaforic, o întreprindere curajoaså, care cerea 


cantitå¡i apreciabile de råbdare ¿i de în¡elegere. Evident, nu 

este suficient så recurgi tot timpul la citarea inventarului 

„pasiv” al României: ¡arå bogatå în resurse, cu for¡å de 

muncå ieftinå, bine a¿ezatå în regiune, confortabil legatå de 

marile destina¡ii europene, cu destin continental sigur 

¿.a.m.d. 

Toate acestea sunt elementele din care se alcåtuie¿te circumstan¡a 

investi¡ionalå, piesele care compun mediul investi¡ional. 

Înså rezultanta de interes, motiva¡ia implicårii 

economice într-o ¡arå aflatå la un capåt al diametrului 

Bruxelles – Bucure¿ti are altå origine: atitudinea activå a 

Executivului fa¡å de transformarea pozitivå, europeanå a 

mediului investi¡ional, jalonând interesele strategice ale economiei 

na¡ionale, configurând oferta României, propunândo 

insistent, livrând ocaziile cåtre posibilii investitori. Altfel 

spus, trebuia schimbatå o atitudine, un reflex de raportare la 

mediul economic; defensiva, pasivitatea se transformå azi 

treptat în ofensivå. Era necesar, totodatå, så acoperim un 

deficit de comunicare ¿i så câ¿tigåm pariul reformei administrative 

în acest sector. Mesajele noastre – „investi¡i, este 

momentul!” – erau bruiate uneori, iar alteori spuse de prea 

multe voci. Erau prea multe oficii cu preocupåri similare, 

prea multe birouri, prea multe avize. 

Solu¡ia a fost simplå: înfiin¡area Agen¡iei Române pentru 

Investi¡iile Stråine în iunie 2002. Func¡ioneazå operativ ¿i 

demonstreazå, prin rezultate bune, interesul nostru accentuat 

pentru atragerea investi¡iei majore din exterior, pentru efectul 

infuziei consistente de capital, de tehnologie, de management 

modern. ARIS råspunde oricårei preten¡ii investi¡ionale: 

este un interlocutor unic ¿i influent. Comunicarea nemijlocitå 

cu investitorii stråini, cartografierea intereselor acestora, 

acomodarea lor cu oferta ¿i posibilitå¡ile locale creeazå, 

de asemenea, energia necesarå modificårii regimului legislativ, 

a simplificårii sale, iar reconfigurarea cadrului juridic, 

stabilizarea sa determinå, în mod natural, transparen¡å în 

rela¡ia cu partenerii stråini, dezarmând tentativele de corup- 

¡ie. În plus am creat la nivelul ARIS un Consiliu strategic 

care este format din nume sonore ale industria¿ilor sau ale 

oamenilor de bancå din Europa ¿i din SUA. În felul acesta, 

am încercat så dåm un impuls suplimentar ¿i så gåsim garan¡i 

ai voin¡ei Guvernului care, în calitatea lor de interfe¡e cu 

mediul de afaceri din stråinåtate så dea credibilitatea necesarå 

pentru ac¡iunea noastrå constantå. Cum aratå aståzi investi¡ia 

stråinå în România? 

Iatå: capitalul olandez, în valoare de 1,551 miliarde USD, 

se regåse¿te în 1675 de companii, cel francez, în valoare de 

22 


1, 005 miliarde USD, în 2996 de firme, cel german, în valoare 

de 861 milioane USD, în 10624 de firme, cel american, în 

valoare de 682 milioane USD, în 3682 de companii, cel austriac, 

în valoare de 580 milioane USD, în 2668 de firme, iar 

cel italian, în valoare de 580 milioane USD, în 13381 de 

firme. În ciuda aparen¡elor, dinamica evolu¡iei volumului de 

capital stråin investit în România are un pas ascendent ¿i 

constant pozitiv; în iulie 2003, volumul total atinsese cifra 

record de 9,592 miliarde USD. În ultimii trei ani, caracteristica 

de continuitate a procesului investi¡ional a creat României 

o pozi¡ie extrem de interesantå în sud-estul Europei: este 

singura ¡arå cu aflux constant de investi¡ie stråinå, fårå varia¡ii 

bru¿te sau critice, ceea ce denotå faptul cå interesul investi¡ional 

nu este conjunctural sau temporar. La acest rezultat 

concurå impactul apreciabil al legisla¡iei adoptate în ultimii 

trei ani. Am urmårit simplificarea procedurilor de inser¡ie 

a investi¡iei stråine în mediul economic românesc, proceduri 

care så premieze investi¡ia consistentå. Cadrul juridic 

este dinamic ¿i flexibil, se adapteazå u¿or la cerin¡ele pie¡ei 

¿i la nevoile acute ale mediului de afaceri. Rostul såu este de 

a stimula dezvoltarea economicå, dând credibilitate atât ofertei 

române¿ti, cât ¿i interlocutorilor români. Legea 332/2001, 

referitoare la promovarea investi¡iilor directe cu efect economic 

semnificativ, a generat un aport de capital fårå precedent. 

Nu existå sector al economiei na¡ionale care så nu permitå 

accesul investi¡iei stråine. Nu existå nici o ingerin¡å a 

administra¡iei de stat în managementul companiilor cu capital 

majoritar stråin. Nu existå nici o piedicå în calea repatrierii 

complete a capitalurilor ¿i a profiturilor. Investi¡ia este 

integral protejatå împotriva exproprierii ¿i a na¡ionalizårii; 

noua Constitu¡ie, care urmeazå så fie puså în discu¡ia electoratului 

la sfâr¿itul acestei såptåmâni, profund modernå ¿i 

dedicat europeanå în fond ¿i formå, cimenteazå toate aceste 

drepturi fire¿ti ale partenerului nostru din stråinåtate. 

Am, de aceea, doamnelor ¿i domnilor, motive serioase så 

cred, nu doar în reu¿ita investi¡iei stråine în România, cât în 

însånåto¿irea economiei na¡ionale, pe baze sigure ¿i definitive. 

Cred cå avem puterea så depå¿im greutå¡ile, priva¡iunile 

fire¿ti ale unei perioade de mari transformåri ¿i så demonstråm 

for¡a realå a unei ¡åri cu destin european, cum este 

România. 


Domnule pre¿edinte, 

Domnule administrator, 


Îmi face o deosebitå plåcere så må aflu aståzi aici, alåturi 

de dumneavoastrå, pentru a marca o etapå nouå, consolidatå, 

de cooperare, începutå în urmå cu aproape o jumåtate de 

secol, dintre România ¿i Organiza¡ia Na¡iunilor Unite. 

Doresc så salut, la rândul meu, prezen¡a la Bucure¿ti, cu 

aceastå ocazie, a înaltului reprezentant ONU, domnul Mark 

Malloch Brown, administratorul Programului Na¡iunilor 

Unite pentru Dezvoltare ¿i a celorlal¡i oficiali din sistemul 

ONU. Inaugurarea “Casei ONU” nu reprezintå doar reunirea 

fizicå într-un singur local, în acest generos spa¡iu, a unor 

agen¡ii ale Na¡iunilor Unite, ci ¿i o reconfirmare a interesului 

României de a aprofunda dialogul cu Organiza¡ia. În 

aceastå perioadå marcatå de procese majore de schimbare în 

lume, ONU î¿i demonstreazå în continuare viabilitatea, ca 

forum universal al dialogului între state, un creuzet al 

în¡elegerii, al respectului pentru drepturile omului ¿i un loc 

în care putem cu to¡ii så exersåm un reper de bazå al diploma¡iei 

multilaterale, un loc în care cu to¡ii am învå¡at, de-a 

lungul deceniilor, felul în care pot fi mai bine gestionate 

situa¡iile de crizå. Sigur, dupå 1989, dupå 1991, s-au schimbat 

foarte multe lucruri în lume. Acest nou echilibru pe plan 

mondial, fårå îndoialå, a influen¡at ¿i organizarea Na¡iunilor 

Unite. 

A¿ vrea så spun un cuvânt despre aceastå zonå în care ne 

aflåm, zonå în care, în urmå cu 14 ani, acesta era un simbol 

mai curând al excluziunii, al privilegiilor. Iatå, în acest moment, 

în aceastå clådire, aceastå zonå devine un loc al deschiderii 

cåtre ceilal¡i, un loc al deschiderii cåtre lume ¿i mi 

se pare cå vecinåtatea cu ceea ce era aici deja o bazå a Americii 

Latine, Casa Americii Latine, sau o bazå NATO, Casa 

NATO, care este alåturi, iatå, avem o nouå loca¡ie interna- 

¡ionalå, o antenå cåtre lume, iar acest lucru mi se pare extrem 

de pozitiv. Acum mai bine de o lunå, avea loc atacul 

barbar asupra reprezentan¡ei ONU din Irak, în care ¿i-au 

pierdut via¡a Sergio Vieira de Mello ¿i colaboratori ai såi 

extrem de apropia¡i ¿i a¿ vrea ca inaugurarea de aståzi så 

ofere o replicå în timp pentru cei care gândesc cå problemele 

lumii pot fi rezolvate prin violen¡å. Noi credem cå este un 


Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, 

prim-ministru al României, la inaugurarea Casei ONU 

(13 octombrie 2003) 

semnal pe care noi îl dåm aståzi aici, acela cå putem så 

opunem distrugerii construc¡ia, cå putem så dezvoltåm 

într-un spa¡iu de dialog puncte de vedere diferite, pentru a 

cåuta concertarea. Suntem pregåti¡i pentru o discu¡ie foarte 

strânså cu secretarul general al ONU, cu comunitatea interna¡ionalå. 

Vrem ca perioada urmåtoare så ne ofere posibilitatea 

de a trece de la macrostabilizare economicå la dezvoltare 

durabilå, bazatå pe un parteneriat ¿i mai accentuat cu 

institu¡iile ONU. Nu am så trec în revistå zonele de colaborare 

posibile sau zonele în care deja avem o ac¡iune foarte 

intenså. A¿ vrea doar så spun doar cå rela¡ia noastrå cu 

Na¡iunile Unite va cåpåta o dimensiune nouå începând de 

anul viitor, în måsura în care zilele viitoare se va accepta 

candidatura noastrå pentru un post de membru nepermanent, 

deocamdatå, în Consiliul de Securitate al Na¡iunilor Unite. 

Am avut de exercitat o func¡ie importantå ¿i, dacå vå aduce¡i 

aminte, în 1990 - au trecut mul¡i ani de atunci - România a 

fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate, în 

luna august 1990 am avut chiar pre¿edin¡ia Consiliului întro 

perioadå de grave crize ¿i de tensiuni, România a avut un 

rol moderator ¿i, în acela¿i timp, constructiv, în abordarea 

crizelor respective. 

Sunt convins cå ¿i în viitor la fel va fi cazul, ca România 

så participe, alåturi de ceilal¡i membri ai Consiliului de 

Securitate, la realizarea unei ambian¡e interna¡ionale pa¿nice. 

Sunt convins cå aceastå caså, doamnelor ¿i domnilor, 

va constitui un instrument privilegiat pentru excelenta cooperare 

a României cu agen¡iile ONU. Guvernul va încerca 

så asigure condi¡iile logistice necesare, cum s-a stråduit ¿i 

pânå acum. Nu a fost foarte simplu, dar iatå, putem så marcåm 

acum cu bucurie un moment pozitiv ¿i, sigur, în colaborare 

strânså cu ambasadele statelor dumneavoastrå la Bucure¿ti, 

cu reprezentan¡ii diplomatici, cu ¿efii tuturor agen¡iilor, 

sub coordonarea Pre¿edintelui României, vom încerca så 

realizåm împreunå ceea ce poate så fie de acum înainte o 

dimensiune mai activå a României în planul rela¡iilor externe. 

Vå mul¡umim foarte mult ¿i, la rândul meu, vreau så 

spun încå o datå: ne bucuråm extrem de mult de faptul cå 

domnul Malloch Brown a putut veni la Bucure¿ti cu aceastå 

ocazie. 


Reporter: Întrebarea mea în legåturå cu o ini¡iativå 

extraordinarå a Na¡iunilor Unite: în anul 2000 s-a lansat 

ceea ce se cheamå Mileniu. Aceastå ini¡iativå extraordinarå 

a lansat 8 obiective precise, care se potrivesc - ¿i 

acum este o întrebare retoricå - nu crede¡i dumneavoastrå 

cå aceste 8 obiective precise se potrivesc ¿i României? 

Între care sunt educa¡ia, eradicarea såråciei, copiii, 

mediul … 

Întrebarea este retoricå, pentru cå am impresia cå 

s-a gândit prea pu¡in în România - ce spunea domnul 

prim-ministru aici - nu se cunoa¿te tot ce se face în cadrul 

Na¡iunilor Unite, nu s-a vorbit prea mult în România 

despre aceastå declara¡ie a mileniului ¿i dacå nu ar trebui 

så ne axåm pe aceste opt obiective ¿i în România? 

Întrebarea este atât pentru domnul pre¿edinte, dacå s-a 

avansat ¿i pentru dumneavoastrå. 

Dl. Maloch Brown: Permite¡i-mi så spun cå este o întrebare 

retoricå normalå. România ¿i-a pregåtit primul ei 

Raport anual asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, 

dorim un raport din partea fiecårei ¡åri deoarece fiecare 

¡arå are probleme legate de såråcie, sau de sånåtate, sau 

de situa¡ia copiilor care nu primesc o educa¡ie adecvatå. 

Chiar ¿i în România sunt multe asemenea lucruri, ¡ara confruntându-se 

cu probleme serioase legate de såråcie, care 

acum este în faza de eradicare. Speråm cå România va încerca 

atât pe plan intern så-¿i îndeplineascå obiectivele, o vom 

ajuta în aceastå privin¡å, dar va contribui în cadrul unei campanii 

globale de îndeplinire a acestor obiective. Sper cå ve¡i 

auzi mai multe despre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. 

Dl. Adrian Nåstase: Eu nu pot så adaug, din partea 

Guvernului, decât cå am fi ferici¡i så realizåm cât mai curând 

aceste opt mari obiective. Din påcate, ele sunt obiective pe 

termen lung. Cred cå nici o ¡arå nu va putea så le realizeze 

pe deplin pe toate, cu atât mai mult cu cât este nevoie de o 

cooperare interna¡ionalå pentru ca ele så se poatå realiza pe 

suprafe¡e mari, iar obiectivele legate de mediu, în mod evident, 

necesitå o colaborare interna¡ionalå foarte strânså. 

În ceea ce prive¿te România, pot doar så vå spun cå ne 

bucuråm în mod deosebit de concluziile preliminarii ale 

Båncii Mondiale, care au aråtat cå în 2001 ¿i 2002, nivelul 

de såråcie în România a scåzut de la 35% la 29%, ceea ce 

înseamnå 6 puncte procentuale într-o perioadå de doi ani, 

ceea ce este un lucru pozitiv, dar sigur, altfel privit, iatå, mai 

sunt încå 29 de puncte procentuale care vor trebui rezolvate 

în perioada urmåtoare. Cât timp ne-ar trebui, depinde de 

capacitatea noastrå de a munci ¿i de a inventa solu¡ii. 

24 


Conferin¡a de preså comunå a domnilor Ion Iliescu, pre¿edintele României, 

Adrian Nåstase, primul-ministru al României ¿i Malloch Brown, 

reprezentantul ONU cu ocazia deschiderii Casei ONU 

(Bucure¿ti, Casa ONU, 13 octombrie 2003) 

Dl. Ion Iliescu: A¿ adåuga câteva lucruri. Pe lângå 

Declara¡ia Mileniului, care este un document strategic al 

Organiza¡iei Na¡iunilor Unite, au fost douå mari reuniuni pe 

care le-am men¡ionat: Monterey ¿i Yohanesburg. Monterey, 

consacratå finan¡årii programelor de dezvoltare în sprijinul 

¡årilor slab dezvoltate ¿i Yohanesburg pentru dezvoltarea 

durabilå, concepând dezvoltarea durabilå prin trei componente, 

trei criterii: dezvoltare economicå durabilå, dezvoltare 

socialå durabilå ¿i dezvoltare ecologicå durabilå. 

Pornind de la aceste componente ¿i vizând perspectiva 

dezvoltårii României, dincolo de problemele curente cu care 

ne confruntåm an de an, probleme care formeazå obiectele 

programelor politice de partid, programelor guvernamentale 

pe termen scurt, patru ani cât este un mandat, am lansat anul 

acesta o ac¡iune amplå na¡ionalå - Programul Na¡ional de 

Dezvoltare Durabilå a României pentru urmåtorii 20-25 de 

ani, în care pornim de la toate aceste criterii de care vorbea¡i. 

Dezvoltare economicå ca så asiguråm cre¿tere durabilå, sustenabilå 

pe termen lung, så reducem såråcia, så dezvoltåm 

mai ales capacitatea creativå a popula¡iei, a tineretului, care 

este ¿ansa noastrå în urmåtorii 20-25 de ani, så ne cuplåm la 

ceea ce este dominant în dezvoltarea contemporanå: societatea 

informa¡ionalå, societatea cunoa¿terii, deci dezvoltare 

pe bazå de cuno¿tin¡e, de inteligen¡å ¿i în acest sens så realizåm 

obiectivul major - reducerea decalajelor care ne despart 

azi de ¡årile dezvoltate europene. Este un obiectiv care 

råspunde tocmai acestei declara¡ii Mileniului. 

Reporter (Mihai Cetinå): A¿ vrea så îi întreb pe domnul 

pre¿edinte Iliescu ¿i pe domnul Adrian Nåstase care 

va fi în gândirea dumneavoastrå conota¡ia simbolicå, 

simbolismul acestei Case ONU pe care a¡i inaugurat-o 

aståzi ¿i cum va ajuta aceastå institu¡ie la îmbunåtå¡irea 

imaginii României pe plan interna¡ional? 

Dl. Ion Iliescu: Eu cred cå prezen¡a înså¿i a Casei ONU 

este un simbol. Altminteri, eram dispersa¡i de aceste organiza¡ii, 

precum vede¡i, deseori prezente în activitatea noastrå. 

Dar adunate într-un sediu al ONU, aceasta va face publicului 

accesul mai u¿or la ele ¿i prezen¡a acestor organiza¡ii, 

acestor institu¡ii ale ONU va fi mai vizibilå. 

Se adunå într-o clådire reprezentativå institu¡iile prezente 

aståzi în România ¿i care sunt destul de active, dar activitatea 

lor va fi mult mai pregnantå. De asemenea, institu¡ii române¿ti 

vor avea prilejul så fie mult mai direct conectate la 

aceastå activitate ¿i ceea ce spunea premierul adineauri, la 

parter este un centru deschis publicului, deci publicul are 

acces la un centru de informare, unde poate cåpåta informa¡ii 

utile, inclusiv prin mijloace electronice, asupra activitå¡ii 


Organiza¡iei Na¡iunilor Unite, a institu¡iilor sale, i se pune 

oricui la dispozi¡ie documenta¡ia necesarå ¿i în scris ¿i pe 

suport electronic, poate så påtrundå în baza de date pentru a 

colecta informa¡ii cât mai multe, a¿a cå, fårå îndoialå, va permite 

¿i o mai bunå cunoa¿tere a României prin intermediul 

acestui Centru al ONU la Bucure¿ti. 

Dl. Adrian Nåstase: Eu pot så vå dau deja un exemplu 

despre felul în care func¡ioneazå Casa ONU. Acum 10 

minute, comentam despre faptul cå secretarul general ONU 

este depozitarul tratatelor interna¡ionale ¿i orice tratat a cårui 

valoare fa¡å de ter¡i sau opozabilitatea fa¡å de ter¡i se 

încearcå a fi ob¡inutå trebuie så fie depus la secretarul general 

al ONU. Ca atare, ONU, de foarte multå vreme, publicå 

ni¿te volume, ¿i pânå acum sunt aproximativ 1500 de 

volume, dacå vå pute¡i imagina, fiecare cu 300-400 de pagini 

cu textele tratatelor respective. Acum, toate aceste tratate 

sunt pe aceastå dischetå, pe acest CD-ROM ¿i pe care l-am 

ob¡inut prin amabilitatea colegilor no¿tri de aici. 

Dar aceste date trebuie så înceapå så circule în zona 

¿tiin¡ificå, în zona intelectualå ¿i, de acum înainte, în mod 

evident, Casa ONU va juca un rol mult mai important, de 

activare a reflec¡iei ¿i a solu¡iilor pe care le cåutåm, de modernizare. 

În ceea ce prive¿te rolul în exterior, ca imagine, sigur, 

când vom avea oaspe¡i din stråinåtate este un lucru så vinå 

aici, în aceastå caså, sau så îi plimbåm prin tot ora¿ul, så 

meargå la diferite sedii ale agen¡iilor, cum se întâmpla pânå 

acum. Este vorba de o anumitå evolu¡ie în ceea ce prive¿te 

func¡ionarea institu¡iei interna¡ionale, iar eu sper cå va trebui 

cândva så avem o problemå mult mai serioaså, aceea de a 

cåuta un sediu pentru o organiza¡ie din sistemul ONU care så 

fie bazatå la Bucure¿ti ¿i care så func¡ioneze pentru o zonå 

mult mai largå, deci nu o antenå pur ¿i simplu, ci un sediu, 

a¿a cum sunt sediile de la Geneva, sediile de la Viena, sediile 

de la New York. Descentralizarea trebuie så func¡ioneze 

nu numai în plan intern, dar bånuiesc cå ¿i în plan interna¡ional, 

a¿a cå a¿teptåm cu interes acest proces de descentralizare, 

astfel încât România så poatå så gåzduiascå ¿i un 

sediu al uneia dintre agen¡iile Na¡iunilor Unite. 

Reporter: Sunt Diana Nicol, de la Televiziunea România 

de Mâine. Domnule pre¿edinte, am o întrebare 

pentru dumneavoastrå: având în vedere cå mai devreme 

a¡i vorbit despre tineri. Care crede¡i cå va fi destinul tinerilor 

din România dupå aderarea la Uniunea Europeanå? 

Dl. Ion Iliescu: Sper så fie mai bun, pentru cå integrarea 

noastrå în Uniunea Europeanå alimenteazå, nu întâmplåtor, 

anumite speran¡e. Speran¡a principalå este legatå de depå¿irea 

såråciei în care ne aflåm încå aståzi. 


Sunt ni¿te tendin¡e pozitive în ultimii trei ani de zile, dar 

vreau så reamintesc cå noi încå nu am depå¿it nivelul anului 

1989. ‘89 nu a fost un an de fericire în România. Nu întâmplåtor 

Revolu¡ia românå din decembrie 1989 a avut caracterul 

cel mai violent. A fost o explozie socialå generatå de 

starea acumulatå de tensiuni, conflicte, nemul¡umiri ale 

popula¡iei. 

Pråbu¿irea unui sistem, înså, înseamnå dereglåri pe toate 

planurile ¿i am avut o cådere, plus dezvoltare aceasta aleatorie 

în zig-zag a vie¡ii noastre economice, sociale, politice, 

ceea ce face ca ¿i aståzi încå så nu fi recuperat ce am pierdut 

prin demolarea unei structuri, a unui sistem economic, dar 

tendin¡ele sunt bune. Vrem så men¡inem aceste tendin¡e pe 

termen cât mai lung, så recuperåm în timp cât mai scurt posibil, 

istorice¿te cât mai scurt posibil, decalajele foarte mari 

care ne despart de ¡årile dezvoltate. 

Aceastå speran¡å este alimentatå ¿i de anumite exemple 

dinaintea noastrå. Ultimele ¡åri care au intrat în Uniunea 

Europeanå: Grecia, Spania, Portugalia, cândva, erau surse de 

for¡å de muncå ce migra spre ¡årile bogate ale Europei. 

Aståzi, ele au devenit receptoare de for¡å de muncå din alte 

¡åri, inclusiv din România. 

Oamenii au aceastå speran¡å, intrarea în Uniunea 

Europeanå så ne ajute så valorificåm mai bine poten¡ialul 

¡årii, poten¡ialul economic, material ¿i, mai ales, poten¡ialul 

de crea¡ie al oamenilor no¿tri iar tinerii, în primul rând, trebuie 

så fie ¿i beneficiarii ¿i propulsorii, vectorii care så asigure 

aceastå cre¿tere. Tinerii care pleacå aståzi dupå locuri 

mai bine plåtite ¿i unde så-¿i valorice mai bine cuno¿tin¡ele, 

sunt convins, vor reveni cu o experien¡å câ¿tigatå, cu cuno¿tin¡e 

noi ¿i så fie factorii de progres pe mai departe al României. 

Ei sunt speran¡a ¡årii ¿i sunt convins cå vor da 

måsura acestui poten¡ial pe care îl reprezintå. 

Reporter (Cronica Românå): Prin înfiin¡area Casei 

NATO, presa are facilitå¡i suplimentare de informare … 

Dl. Ion Iliescu: Aici suntem la Casa ONU. Este ¿i Casa 

NATO alåturi. Så nu facem confuzie. 

Dl. Malloch Brown: Centrul de informare al Na¡iunilor 

Unite este aici, publicul såu este format mai ales din reprezentan¡ii 

mass -media care astfel pot så furnizeze informa¡ii 

asupra activitå¡ii Na¡iunilor Unite în lume. În plus rezidentul 

coordonator aici este dispus de asemenea så discute cu massmedia 

chestiuni legate de ONU. Cred cå fiecare dintre agen- 

¡iile de aici pot face acela¿i lucru, am vizitat birourile 

UNICEF, m-am întâlnit cu o doamnå reprezentantå a presei 

pentru UNICEF, cred cå sunt mul¡i ziari¿ti în aceastå clådire 

la dispozi¡ia dumneavoastrå. 


26 



înainte de spectacolul Sangre Ardiente II Sala Mare a Teatrului Na¡ional 

Reporter: De ce a¡i venit la spectacol? 

Dl. Adrian Nåstase: Mi se pare important så respectåm 

angajamentele pe care ni le luåm. Mi se pare important så 

încurajåm o formå de expresie care este specificå fiecårei 

minoritå¡i, ¿i ea meritå så fie într-un fel påstratå ¿i men¡inutå 

în dimensiunile sale cele mai frumoase. Cred, pe de altå 

parte, cå este un semnal pe care îl dåm popula¡iei rrome din 

România, popula¡ie care a¿teaptå semnale de încurajare, de 

socializare, a¿teaptå semnale de includere, ¿i nu de excludere. 

Pe termen lung cred cå aceste gesturi conteazå, pentru 

cå noi to¡i trebuie så fim con¿tien¡i de faptul cå, dacå acum 

nu vom avea grijå de aceste lucruri, cândva, mai târziu, va fi 

mult mai greu så le rezolvåm. 

Reporter: Mai ales cå vine dupå scandalul cu regele 

Cioabå... 

Dl. Adrian Nåstase: Este o problemå pe care, tot a¿a, 

trebuie så o vedem cu în¡elepciune. Am acceptat aceste obiceiuri 

perioade foarte lungi, noi, sau societatea româneascå, 

sau vecinii sau prietenii sau locuitorii ora¿elor sau satelor 

respective.... Dar a¿a cum ne schimbåm cu to¡ii, cred cå 

putem så avem puterea de a-i schimba ¿i pe cei din jurul nostru 

în mod treptat, pentru a le aråta cå pânå la urmå, o socie- 

Reporter: Cum vi s-a pårut spectacolul? 

Dl. Adrian Nåstase: Mi s-a pårut un spectacol absolut 

superb ¿i må bucur tare mult cå am avut ocazia så vin în 

aceastå searå aici. Muzica ¡igåneascå, dansul ¡iganilor peste 

tot în Europa a avut valoare ¿i are valoare. Trebuie så-i gåsim 

valen¡ele frumoase ¿i trebuie så le scoatem dintr-o zonå de 

kitch - ca ¿i muzica sau dansul românesc - så le scoatem, 

dintr-o zonå de derizoriu în care adeseori apar adeseori 

datoritå unor exageråri. Trebuie så påstråm ceea ce este frumos, 

ceea ce este veritabil. Aici a¿ folosi un cuvânt poate 

mai pu¡in direct, poate ceva mai sofisticat. A fost quintesen¡a, 

a fost partea superbå, partea care råmâne de fapt, cultura 

¡årilor ¿i a popoarelor în care ¡iganii au tråit. ªi mi s-a 

pårut o metaforå superbå aceea în care båtrânul împarte câte 

un pumn de påmânt fiecåruia dintre ¡iganii care råtåcesc 

dupå aceea în lume cåutându-¿i destinul. Probabil fiecare 

(Bucure¿ti 13 octombrie 2003) 

tate modernå presupune un alt mod de a trata partenerul de 

via¡å. 

Sigur, se cumpårå cai, se cumpårå câini, dar trebuie så 

începem så consideråm într-un alt mod rela¡ia de cåsåtorie. 

Din acest punct de vedere, eu cred cå nu ar trebui så avem fel 

de dificultå¡i de a vorbi foarte deschis despre aceste lucruri, 

chiar dacå este vorba de ni¿te obiceiuri foarte vechi. Pe de 

altå parte, nici så nu ne închipuim cå putem peste noapte så 

le schimbåm. 

Reporter: Tocmai. În spectacol chiar va fi o scenå în 

care ... 

Dl. Adrian Nåstase: Dumneavoastrå a¡i våzut spectacolul, 

a¡i fost înaintea mea. Eu nu am cum så vå spun ce va 

fi în spectacol. Pot så fac foarte multe lucruri, dar încå nu am 

ajuns så prezic viitorul. Pot så vå spun ceva despre 

Constitu¡ie ¿i referendum dacå vå intereseazå. 

Reporter: Dar dvs. aprecia¡i muzica ¡igåneascå? Vå 

place? 

Dl. Adrian Nåstase: Mie îmi place muzica ¡igåneascå. 


dupå vizionarea spectacolului Sangre Ardiente II, 

Sala Mare a Teatrului Na¡ional 

(Bucure¿ti 13 octombrie 2003) 

dintre noi trebuie så ne gândim cå într-un fel avem o responsabilitate 

¿i pentru ¡iganii care tråiesc aici la noi. 

Reporter: Cum vi s-au pårut costumele, fetele ? 

Dl. Adrian Nåstase: Superbe, superbe. 

Reporter: I-a¡i cumpåra doamnei Nåstase? 

Dl. Adrian Nåstase: Eu da. Costumele mi s-au pårut 

absolut senza¡ionale, ¿i de fapt ¿i aranjamentul muzical, ¿i 

selec¡ia a¿a cum a fost fåcutå de elemente specifice coexisten¡ei 

dintre cultura ¡iganilor ¿i cultura specialå ¡årilor unde 

ei tråiesc. ªi pentru Rusia, ¿i pentru Serbia, ¿i pentru Spania; 

se våd nuan¡e diferite, dar cred cå este un spectacol pe care 

este bine så-l vadå cât mai mul¡i români pentru cå vom 

în¡elege ce trebuie så facem pe viitor. 


Brifing sus¡inut de domnii vicepre¿edinte Miron Mitrea ¿i Bogdan Niculescu 

Duvåz, purtåtor de cuvânt, dupå ¿edin¡a Delega¡iei permanente a PSD 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Voi începe cu unele subiecte 

mult mediatizate în ultimul timp. În ¿edin¡a noastrå de aståzi 

am luat notå de faptul cå Uniunea Europeanå a declarat public 

faptul cå în cazul doamnei Puwak nu este vorba de un conflict 

de interese. Referitor la modul în care banii din program au 

fost utiliza¡i se a¿teaptå rezultatul anchetelor în desfå¿urare ca 

så ne putem spune un punct de vedere bazat pe rezultatul acestor 

anchete. 

Referitor la domnul ministru Beuran, am discutat ¿i cazul 

domniei sale, aståzi, în Delega¡ia permanentå. S-a tras concluzia 

de cåtre întreaga delega¡ie cå atacul este un atac politic, 

pornit datoritå conflictelor care existå în sånåtate ¿i pe care le 

cunoa¿te¡i la fel de bine ca ¿i noi, domnul Beuran, având o eficien¡å 

deosebitå în lupta pe care o are cu mafia din sånåtate. 

Sigur, în ceea ce prive¿te problema domniei sale în cariera 

universitarå, privind lucrårile care sunt incriminate, nu este 

problema noastrå så decidem, a¿teptåm ca Senatul UMF-ului 

¿i Justi¡ia så se pronun¡e în acest caz. 

Cred cå am trecut, a¿a repede, peste principalele subiecte 

care au fost discutate, aståzi ¿i sunt la dispozi¡ia dumneavoastrå 

pentru întrebåri. 

Reporter (Evenimentul Zilei): Domnule Mitrea, vreau 

så ¿tiu ce anume a fost întrebat în ¿edin¡a Delega¡iei permanente 

domnul ministru Athanasiu, vizavi de ancheta pe 

care Ministerul Educa¡iei a desfå¿urat-o în cazul doamnei 

Puwak. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: A fost întrebat dacå s-a ajuns 

la un rezultat ¿i a spus cå nu, ancheta continuå. 

Reporter (Evenimentul Zilei): Bun, dar domnul ministru 

a luat ni¿te decizii. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Vå rog så-l întreba¡i dumneavoastrå 

pe domnul ministru. Dumneavoastrå m-a¡i întrebat ce 

a spus domnul ministru. Eu v-am spus exact ce a spus domnul 

ministru. 

Reporter (Evenimentul Zilei): Påi, l-am întrebat pe 

domnul ministru ¿i dânsul nu vrea så ne dea låmuriri, a¿a 

cå a¿teptåm låmuriri de la dumneavoastrå. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, nu pot så vå vorbesc eu în 

numele… Dumneavoastrå m-a¡i întrebat ¿i v-am spus ce a 

spus domnul ministru. 

N-am cum så ¿tiu ce a gândit ¿i ce spune Athanasiu. A fost 

întrebat care este situa¡ia ¿i a spus cå ancheta continuå. A¿teptåm 

rezultatele oficiale ale anchetei. 

Reporter (Evenimentul Zilei): Dar nu l-a¡i întrebat ¿i 

pe baza cåror argumente a luat cele douå decizii privitoare 

la doamna Puwak? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu. 

Partidul Social Democrat - Sediul Central 

Reporter (Evenimentul Zilei): Nu a¡i fost curio¿i? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu. 

Reporter (E Z): Dar nu este o problemå cazul doamnei 

Puwak? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Ba este, de aceea am ¿i discutat-o. 

Vre¡i så vå mai spun încå o datå care au fost concluziile? 

Vi le spun cu toatå plåcerea. 

Am luat din nou act de decizia Uniunii Europene, care a 

spus cå în cazul familiei doamnei Puwak nu este vorba de conflict 

de interese, iar în ceea ce prive¿te modul în care sumele 

de bani, proiectele au fost luate de cåtre familia Puwak sunt, 

dupå câte ¿tiu eu, mai multe anchete care sunt aståzi în 

desfå¿urare ¿i a¿teptåm rezultatul acestor anchete. 

Reporter (E.Z.): Dar doamna ministru Puwak nu-¿i va 

dat demisia, având în vedere…? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Pute¡i s-o întreba¡i pe doamna 

Puwak, aståzi nu a fost aici, dar sunt convins cå pute¡i s-o 

întreba¡i. 

Repoerter (E.Z.): Dar a¡i vorbit despre eventualitatea 

demisiei doamnei Puwak? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu am vorbit despre aceastå 

eventualitate. Demisia este un act unilateral de voin¡å, nu putem 

noi så discutåm despre faptul cå-¿i va da sau nu demisia. 

Nu am discutat despre acest lucru, n-am auzit-o pe doamna 

Puwak. 

Reporter (E.Z.): Retrage¡i sprijinul politic? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, deocamdatå nu, trebuie så 

a¿teptåm rezultatul anchetelor despre care am vorbit. 

Reporter (România Liberå, Ada Mese¿an): Domnule 

ministru, despre doamna Puwak am cam în¡eles. Despre 

domnul ministru Beuran, a¡i discutat totu¿i demiterea 

domnului ministru Beuran, ca urmare a solicitårilor venite 

¿i din partea societå¡ii civile? 

A doua întrebare, referitoare la Constitu¡ie, au apårut 

foarte multe situa¡ii în care membrii dumneavoastrå de 

partid au profitat de campania fåcutå Constitu¡iei ¿i ¿i-au 

afi¿at portretele, siglele partidului ¿i a¿a mai departe. Au 

fost chiar aici, în Bucure¿ti, situa¡ii concrete, semnalate de 

preså. A¡i discutat punctual aceste cazuri, sunt ¿i în jude¡e 

fire¿te, dar mai ales în Bucure¿ti? L-a¡i avut pe domnul 

Tåråcilå, care este din Cålåra¿i, au fost primele cazuri de 

acest gen, la Suceava. A¡i discutat aceste cazuri ¿i ce sanc- 

¡iuni ve¡i prevedea pentru colegii dumneavoastrå? 

ªi ultima întrebare, dumneavoastrå ne-a¡i vorbit 


despre raportul Båncii Mondiale. A¡i discutat cumva ¿i 

despre celelalte cazuri prezentate de asocia¡iile oamenilor 

de afaceri din România privind datoria externå a României, 

care a ajuns, dupå indica¡iile speciali¿tilor, la 35 de 

miliarde de dolari ¿i despre blocajul financiar de 4 milioane 

de euro? În cazul acesta, dumneavoastrå ca ministru, 

vå explica¡i, existå cre¿tere economicå ¿i este posibilå ridicarea 

nivelului de trai? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Încep cu ultima întrebare. 

Cre¿terea economicå din România, ca ¿i to¡i indicatorii macro 

economici, dupå cum foarte bine ¿ti¡i, sunt oficial anun¡a¡i, 

dupå ce ei sunt pu¿i de acord cu toate organismele europene ¿i 

cele ale Fondului Monetar Interna¡ional. 

Deci, în momentul în care un indicator macro economic 

este pe pia¡å, sigur cå el este dupå ce a fost pus de acord cu 

aceste organisme interna¡ionale. ªti¡i foarte bine cå Fondul 

Monetar Interna¡ional a monitorizat România ¿i în 15 octombrie 

va fi discutatå în bord tocmai situa¡ia din românia ¿i suntem 

foarte optimi¿ti privind închiderea primului acord stand 

by pe care România l-a reu¿it de la Revolu¡ie încoace. Deci, 

orice indicator macro economic este totdeauna verificat ¿i 

supervizat de cåtre organismele interna¡ionale ¿i cred cå ¿tim 

dupå atâ¡ia ani cu to¡ii acest lucru. Nu cunosc acea organiza¡ie 

a oamenilor de afaceri ¿i care este baza pe care î¿i face ea calculul. 

Nu ¿tiu, eu cunosc aceste… nu ¿tiu de blocaj economic 

de 4 milioane… nu cunosc aceste date, sunt ni¿te date… 

28 

Reporter (R.L.): Este grav. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, este grav pentru ei, eu vå 

spun cu amabilitate cå nu le cunosc, ca så nu spun cå sunt ni¿te 

prostii ce spun ei. 

Reporter: (nu se aude) 


Dl. Miron Tudor Mitrea: 4 milioane blocaj economic? 

Sunte¡i sigur? Nu cunosc aceste cifre, cele pe care dumneavoastrå 

le-a¡i spus, mai ales cå la ora actualå, în cadrul institu¡iilor 

care au girul unor verificåri, ale institu¡iilor interna¡ionale 

existå ¿i aceste organiza¡ii ale oamenilor de afaceri. 

Fiecare are punctul såu de vedere ¿i este dreptul lui så ¿i-l 

apere. 

Da, Constitu¡ia a fost folositå ¿i ca moment electoral de 

multå lume, toate partidele politice au intervenit în Constitu¡ie, 

sprijinind Constitu¡ia sau votând împotriva Constitu¡iei 

sau manifestându-se împotriva Constitu¡iei. Este un lucru 

care, în general, se întâmplå în toate referendumurile din lume 

¿i nu este un lucru anormal cå s-a întâmplat ¿i în România. 

S-a discutat despre domnul Beuran, despre eventuala demisie 

sau demitere care ar putea så aparå. Noi suntem de pårere 

cå domnul Beuran trebuie så-¿i continue activitatea de 

ministru al sånåtå¡ii. A¿a cum spuneam, privind cariera dânsului 

universitarå, este o problemå între dânsul ¿i Senatul Universitå¡ii, 

în care Guvernul nu se amestecå. 

Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: În ceea ce prive¿te 

chestiunea flutura¿ilor sau materialelor de propagandå cu 

alurå de partid, vreau så vå fac douå sublinieri cu permisiunea 

dumneavoastrå, domnule vicepre¿edinte. 

Întâi, este vorba de articolul din Legea referendumului 

pentru Constitu¡ie, art. 30, care prevede clar cå persoanele fizice, 

organiza¡iile, partidele politice ¿i a¿a mai departe pot 

så-¿i facå campanie în aceastå perioadå, în a indica dorin¡a lor 

ca actul constitu¡ional så fie votat într-un fel sau în altul. Deci, 

toatå lumea este în limita legii, inclusiv cei care ¿i-au fåcut 

aceste pliante. De altfel este echivalent cu apari¡ia la televizor 

a unui politician care spune ,, vå rog så vota¡i Constitu¡ia” ¿i 

echivalent ¿i cu acest flutura¿, care este un flutura¿ PNL, dacå 

este nevoie pentru observa¡ia dumneavoastrå ¿i care cere, 

onorabil de altfel, så se voteze Constitu¡ia. Onorabil în sensul 

coerent cu ceea ce PNL a votat în Parlament. 

Reporter: Probabil cå n-au votat nici unii parlamentari. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Uita¡i-vå la mine… 

Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Probabil cå existå ¿i cu 

fe¡ele noastre, nu asta este problema, nu este vorba de fe¡e sau 

de ne-fe¡e, este vorba de prezen¡a oamenilor politici, a oamenilor 

pur ¿i simplu care au o notorietate publicå, care pot face 

propagandå în sensul åsta. De altfel, nu våd nici o diferen¡å 

între a face un pliant cu chipul cuiva ¿i a spune ,,vå rog så vota¡i 

Constitu¡ia” ¿i a ie¿i la televizor ¿i a spune ,,vå rog så vota¡i 

Constitu¡ia”. Este un alt… 

Reporter (Adevårul, Drågotescu): Domnule vicepre- 

¿edinte Mitrea, am o neclaritate. Vå rog frumos så ne 

spune¡i ce anume a intervenit nou în cazul Puwak, ce a 

anume v-a determinat ca aståzi så discuta¡i din nou despre 

doamna Puwak, câtå vreme ¿i acum trei såptåmâni ¿i 

acum o lunå se a¿tepta acela¿i råspuns din partea organelor 

abilitate ¿i, dacå pute¡i, så ne detalia¡i acest element 

nou care v-a fåcut så…? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu este vorba de nici un element 

nou. Este un caz care se discutå, este evident ¿i normal 

ca Delega¡ia permanentå a partidului så ia în discu¡ie cazul, 

chiar dacå n-a apårut nici un element nou, a¿a cum vå 

spuneam. 

Reporter: Deci, a¡i discutat acela¿i lucru pe care l-a¡i 

discutat ¿i în urmå cu o lunå de zile? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, nu, pentru cå aceste anchete 

au pornit mai târziu decât acum o lunå de zile, acum 

douå såptåmâni o parte dintre ele. Da, am discutat så vedem 

dacå existå elemente noi, nu existå elemente noi, deci råmânem 

pe aceea¿i pozi¡ie. 

Reporter: Acum o întrebare legatå de Constitu¡ie. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Elemente noi în sensul la ce 

spunea dânsa… Låsa¡i-må så råspund la fiecare în parte. Dupå 

aceea, dacå vre¡i, discutåm despre ce subiect dori¡i foarte mult 



înså så påstråm regula de la o conferin¡a de preså, întrebare, 

råspuns, întrebare, råspuns ¿i dupå aceea vå stau la dispozi¡ie 

cu plåcere. 

Reporter: A¿ dori så ¿tiu, legat de Constitu¡ie, dacå 

partidul dumneavoastrå are o strategie post e¿ec referendum? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, pentru cå nu luåm în calcul 

a¿a ceva. 

Reporter: ªi tot legat de Referendum, ce se va întâmpla 

în noaptea dintre 18 ¿i 19? Câteva chestiuni tehnice, 

cine påze¿te urnele, partidele råmân în sediul de votare? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Conform deciziei pe care 

Biroul electoral a luat-o ieri ¿i a trimis-o în teritoriu, în 

noaptea de sâmbåtå spre duminicå, la orele 22,00 urnele vor fi 

sigilate. Se vor sigila ¿i centrele de vot, care vor urma så fie 

påzite de armatå sau de jandarmi pânå diminea¡å la ora 8,00, 

când ele vor fi predate celor care sunt în sec¡iile de vot, må 

refer la pre¿edintele sec¡iei de vot ¿i membrii… 

Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Comisia. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Comisia sec¡iei de vot. Deci 

sec¡iile de vot ¿i urnele vor fi sigilate între orele 22,00 sâmbåtå 

¿i ora 8,00 duminicå diminea¡a. 

Nu avem asemenea strategie, nu luåm în calcul o asemenea 

posibilitate. 

Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Vå rog så-mi permite¡i så 

fac ¿i eu o foarte scurtå completare fa¡å de specula¡iile care sau 

fåcut. Referendumuri au existat ¿i unul recent în Suedia, 

care nu a dat råspunsul propus de Guvern, din påcate, a fåcut 

¿i victime, în Suedia, dupå cum bine ¿tim pregåtirea referendumului 

¿i recomandarea votårii referendumului. ªi referen- 

dumul pur ¿i simplu… S-a întâmplat ¿i în Irlanda ¿i a¿a mai 

departe, lucrurile merg înainte. Referendumul este o consultare 

popularå ¿i legarea sau alipirea referendumului de o anumitå 

dimensiune politizatå ¿i partizanå este complet incorectå, 

mai ales, aståzi în România, când este pentru prima datå ¿i-mi 

pare råu stima¡i colegi cå nu se consemneazå asta. O repet, 

poate cå de data asta o parte dintre dumneavoastrå ve¡i reu¿i 

så spune¡i, este pentru prima datå când Constitu¡ia româneascå 

este votatå ¿i de opozi¡ie. Dintre toate constitu¡iile democratice, 

începând cu 1866, toate celelalte au fost votate de majoritatea 

parlamentarå, nicidecum nu au fost cu o consultare 

popularå ob¡inutå. Cea din 1991 a fost votatå tot de o majoritate, 

într-adevår, confirmatå de o consultare popularå pentru 

prima oarå. 

De data asta, în România, avem o Constitu¡ie votatå de 

toate partidele cu excep¡ia Partidului România Mare, în Parlament. 

Fac aceastå men¡iune pentru a nu da o dimensiune 

politicå, inten¡ionat… Sigur cå este un act politic, dar nu partizan. 

Reporter (Corina Radu de la Radio Total): Vroiam så 

vå întreb dacå ne pute¡i da detalii despre numårul pensionarilor 

care vor beneficia de måsura aceea pe care a¡i 

anun¡at-o cu pensiile? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: 21 de mii de pensionari sunt la 

ora actualå în situa¡ia pe care am men¡ionat-o, valoarea totalå 

calculatå era de 37,6 miliarde. O secundå, så nu gre¿esc, så-mi 

spune¡i dupå aceea… 37,6 miliarde. Nu este, înså, terminatå 

toatå ac¡iunea, s-ar putea så mai aparå, de aceea, decizia a fost 

luatå ¿i o datå cu recalcularea pensiilor, cu reverificarea pensiilor, 

dacå mai apar asemenea cazuri, unde ele sunt în plus n-o 

så se dea banii înapoi, deci n-o så luåm banii înapoi la pensionari, 

ci vor trece la datoria publicå. 

Reporter: Dar vor fi sanc¡iona¡i cei care au fåcut 

gre¿elile? 

Cålin Popescu Tåriceanu ¡ine mai mult la fondurile de partid 

decât la interesul na¡ional 

Purtåtorul de cuvânt al Alian¡ei PNL-PD, domnul Cålin 

Popescu Tåriceanu, a dovedit ieri necesitatea armisti¡iului 

politic propus de pre¿edintele PSD, domnul Adrian Nåstase, 

pânå la referendumul asupra revizuirii Constitu¡iei. 

Partidul Social Democrat considerå cå prin declara¡iile 

sale, domnul Tåriceanu încearcå så politizeze votul asupra 

Constitu¡iei, neîn¡elegând probabil cå revizuirea Legii fundamentale 

este în interesul cetå¡enilor, ¿i nu al unui partid 

sau altul. 

În ceea ce prive¿te acuza¡iile de fraudare a rezultatelor 

referendumului, Partidul Social Democrat îi aminte¿te liderului 

liberal cå toate partidele, precum ¿i reprezentan¡i ai 

societå¡ii civile, vor avea reprezentan¡i în sec¡iile de votare, 

Birourile Electorale Jude¡ene ¿i în Biroul Electoral Central. 

Iatå de ce acuzele domnului Cålin Popescu Tåriceanu sunt 

lipsite de con¡inut, demonstrând reflexe de pe vremea 

celuilalt CDR. 

Propunerea secretarului general al PSD, domnul Dan 

Matei-Agathon, vizând posibilitatea ca partidele så foloseascå 

fonduri proprii pentru editarea de materiale informative 

privind modificårile aduse Constitu¡iei, nu a fost 

în¡eleaså de cåtre liderul PNL. Domnul Dan Matei-Agathon 

a avut aceastå ini¡iativå în cadrul Biroului Electoral 

Central, deoarece interesul României de a avea o Lege fundamentalå 

modernå ¿i europeanå este mai presus de cel de 

partid. Probabil cå Alian¡a PNL-PD nu este capabilå så 

facå diferen¡a între interesul na¡ional ¿i cheltuirea unor 

fonduri de partid. 


30 


Dl. Miron Tudor Mitrea: Bineîn¡eles. 

Reporter: La ce fel de sanc¡iuni vå referi¡i? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Må refer la sanc¡iunile administrative, 

cum ¿ti¡i foarte bine, cei care au gre¿it ¿i sunt 

func¡ionari publici, acolo existå o lege foarte clarå, vor fi 

sanc¡iona¡i. 

Reporter: A¡i spus cå în cazul Beuran s-a vorbit despre 

demisie, demitere. A¡i încercat vreun vot în care membrii 

delega¡ii permanente så se pronun¡e? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: În unanimitate am fost de pårere, 

membrii delega¡iei permanente, cu ceea ce v-am prezentat 

aståzi, în toate subiectele. Noi nu votåm în delega¡ia permanentå, 

noi discutåm pânå când ajungem la un punct de vedere 

comun, pe care ni-l asumåm cu to¡ii. 

Reporter (Sonia Bejan de la Na¡ional TV): Întrebarea 

mea este dacå mai sunte¡i încå convin¿i cå toate partidele 

politice voteazå pentru Constitu¡ie, având în vedere cå 

existå o parte a comunitå¡ii maghiare ce face campanie împotriva 

Constitu¡iei? ªi dacå pute¡i så spune¡i dacå existå 

o analizå a partidului de guvernåmânt în ceea ce prive¿te 

protocolul cu UDMR în urma unei asemenea campanii? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Da, vor continua discu¡iile cu 

UDMR-ul privind defec¡iunea care a avut loc în ultima perioadå, 

chiar ¿i în aceastå dupå amiazå. 

Reporter: ªi la nivel de partid, care este mandatul cu 

care domnul vicepre¿edinte Hrebenciuc merge…? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: O så-l întreba¡i pe domnul 

Hrebenciuc. O så fie o discu¡ie pe acelea¿i mandate pe care vi 

le-am spus mai devreme, nu intrå în discu¡ie problema, nici nu 

va fi discutatå cererea celor din ¡inutul secuiesc cei care vorbesc 

de autonomie teritorialå pe criterii etnice. Deci nu intrå în 

discu¡ie, nu putem vorbi de un mandat dacå noi nu discutåm 

acest lucru, pentru cå este normal så fim europeni. 

Reporter: Aici a¿ fi dorit o precizare, bånuiesc cå a¡i 

våzut declara¡iile fåcute de domnul pre¿edinte Marko 

Bello la ¿edin¡a CRU, au fost destul de dure la adresa 

colaborårii cu partidul dumneavoastrå. În condi¡iile acestea 

vå schimba¡i strategia fa¡å de UDMR sau încerca¡i så 

remedia¡i problemele exprimate de domnia sa? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Sigur cå una dintre metodele de 

colaborare politicå este gre¿itå, aceasta la care face¡i referin¡å, 

se fac declara¡ii, dar totdeauna lucrurile se rezolvå la masa negocierilor. 

Dacå vorbi¡i de celelalte probleme care au fost ridicate 

le discutåm, ele au fost discutate pe comisiile obi¿nuite 

între noi ¿i UDMR. Dacå vre¡i, din nou, så mergem la discu¡ia 

anterioarå, repet, punctul de vedere al partidului când este 

vorba de autonomie teritorialå pe criterii etnice nu discutåm 

acest subiect. Restul mai vedem, discutåm în continuare în co- 

misiile care au loc, sigur discutåm cu UDMR-ul care sunt reprezentan¡ii 

etniei maghiare, care sunt cunoscu¡i în România 

în cadrul acordului pe care-l avem cu dân¿ii. 

Reporter: ªi a doua întrebare, vizavi de doamna 

Puwak, care a fost nota discu¡iilor din cadrul delega¡iei 

permanente, s-a manifestat îngrijorare fa¡å de acest caz, 

dacå a¡i apreciat cå acest caz aduce atingere imaginii partidului 

de guvernåmânt, dacå vå îngrijoreazå faptul cå 

doamna Puwak este pe prima paginå a ziarelor de mai 

bine de o lunå ¿i jumåtate? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Sigur cå ne îngrijoreazå faptul 

cå acest caz este discutat de atâta vreme ¿i sigur cå suntem 

preocupa¡i de pierderea de imagine pe care un asemenea caz 

poate så ni-l aducå ¿i în acela¿i timp trebuie så luåm acele måsuri 

care så fie apropiate, care så corespundå cu realitatea nu 

cu dorin¡a unora sau altora. 

De aceea, repet, ¡inând seama de faptul cå Uniunea Europeanå, 

în mod oficial, a declarat cå în cazul doamnei Puwak 

nu este vorba de incompatibilitate, am luat måsura, am luat 

notå de acest lucru mai de mult, iar la ora actualå, a¿teptåm în 

continuare, a¿a cum am spus, comisia de anchetå så ne spunå 

cum vor merge lucrurile mai departe. Era normal ca sumele de 

bani în derulare så fie blocate, era o chestiune absolut normalå, 

ca så råspund la, o întrebare anterioarå, era o måsurå pe 

care orice om de bun sim¡ ar fi luat-o în momentul în care 

vedea cå apar discu¡ii, ¿i cå discu¡iile capåtå o anumitå 

amploare. 

Reporter (B1 TV): Domnule vicepre¿edinte, din informa¡iile 

oficiale, pe care noi le avem, presa, pentru organizarea 

referendumului, pentru campania de informare ¿i 

persuasiune, cum a numit-o domnul ministru Dâncu, s-au 

alocat fonduri aproape exclusiv de la bugetul de stat. A¿ 

vrea så vå întreb pentru cå ¿i dumneavoastrå ¿i domnul 

Duvåz spunea¡i mai devreme cå nu este nici o ilegalitate în 

a-¡i pune fotografia pe una dintre fe¡ele acelor flutura¿i, 

dacå ave¡i informa¡ii cå unii lideri ai PSD locali au alocat 

fonduri personale în aceastå campanie, pentru cå indiferent 

de unde ar fi, chiar de la consilii jude¡ene, tot din 

banul public ar fi ¿i acei bani. 

Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Sunt douå locuri, ierta¡imå 

domnule vicepre¿edinte, sunt douå locuri care pot fi finan¡ate 

astfel de la partid, ei fiind liderii acestui partid, fiind 

sigla partidului, fåcând o propagandå în favoarea ideilor partidului 

sau pur ¿i simplu, ca persoane fizice, de acaså, lucru pe 

care legea-l permite, ca så fiu foarte exact. Dacå sunt alte fonduri 

decât cele publice? Asta este important ¿i noi vå spunem, 

cå sunt altele decât publice. Este mai interesant înså så studia¡i 

chestiunea, dacå vå preocupå, totu¿i, la primåria din Cluj, 

unde existå un apel lung ¿i mincinos, semnat de domnul 

Gheorghe Funar, este adevårat cå nu ¿i-a pus poza pe acesta 

dar are semnåturå olografå ¿i care a fost distribuit prin func- 

¡ionarii primåriei, deci råmâne de våzut dacå func¡ionarii primåriei 

sunt într-adevår îndrågosti¡i de ideile PRM sau pur ¿i 

simplu obliga¡i de primar så facå asta. Cred cå este un subiect 


care pe dumneavoastrå ar trebui så vå preocupe tocmai pentru 

a deslu¿i unde este dreptatea ¿i unde este nedreptatea. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: N-am avut nici un fel de semnalare, 

nici în acest caz, care este cel mai elocvent, nici aici 

func¡ionarii n-au declarat cå au fost pu¿i s-o facå. Nu avem 

nici un fel de informa¡ii cå un demnitar, indiferent de partidul 

politic ar fi folosit bani publici pentru campanie, de¿i sigur, în 

acest caz, care este cel mai apropiat de o asemenea posibilitate 

ne uitåm cu aten¡ie, dar nici aici nu existå nici o reclama¡ie. ªi 

dacå nu sunt reclama¡ii, atunci, putem pleca pe ideea cå to¡i 

func¡ionarii au fåcut-o de bunå voie. 

Reporter (BBC): Nici în cazul domnului Tåråcilå? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Eu nu pot så cred, eu am så-l 

întreb, pute¡i så-l întreba¡i ¿i dumneavoastrå ¿i el o så råspundå. 

Sunt convins cå n-a fåcut gre¿eala så foloseascå bani 

de unde nu trebuie. 

Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Deci vå garantåm cå nu 

sunt bani publici. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Haide¡i, suntem de mul¡i ani în 

politicå, nu cred cå cineva a fåcut o asemenea gre¿ealå, ar fi o 

gre¿ealå de neiertat. 

Reporter: Dar flutura¿ii? 


Dl. Miron Tudor Mitrea: A, nu, dacå au apårut la jude¡ul 

cutare flutura¿ii, pute¡i întreba ¿i sigur conform unei rela¡ii 

elementare cu presa, trebuie så arate o facturå pe baza cåreia 

au plåtit flutura¿ii. ªi dumneavoastrå ¿ti¡i sigur så afla¡i unde 

au fost tipåri¡i flutura¿ii mai bine decât mine ¿i cine a plåtit la 

tipografie. Dacå era vreun caz sunt sigur cå ¿tia¡i asta. 

Reporter (BBC): A¿ vrea så vå întreb, la partid, câ¡i 

bani a¡i cheltuit pentru…? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu ¿tiu, o så vå råspundå 

Octav Cozmâncå. 

Reporter (BBC): Dacå din fondurile publice a¡i acordat 

bani PNL-ului pentru afi¿ele acelea, pentru flutura¿ii 

galbeni pe care ni i-a aråtat domnul Duvåz? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Ei, nu, sigur cå nu. 

Reporter de la BBC: Domnule Mitrea, pentru cå a¡i 

avut amabilitatea så ne spune¡i, pentru prima datå, cå s-a 

discutat în Delega¡ia permanentå ¿i despre cazul Puwak ¿i 

despre domnul Beuran, ne pare råu, bine nu am pretinde 

cu dialog, am fi vrut mai multe amånunte. De pildå, poate 

pute¡i så ne spune¡i cine a adus în context sau în ce context 

s-a vorbit despre posibilitatea demisiei Beuran? ªi a¿ vrea 

så vå întreb pe dumneavoastrå, dacå tot vorbim de domnul 

Beuran… 

Dl. Miron Tudor Mitrea: S-a vorbit despre imposibilitatea 

demisiei. 

Reporter: Dar så ¿ti¡i cå am un clip mai devreme, eu 

må gândeam pe åla så-l folosesc, în care a¡i spus cå în Delega¡ia 

permanentå s-a vorbit de posibilitatea demisiei. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: S-a discutat despre demisie, nu 

despre posibilitatea demisiei. Deci este foarte important, am 

primit o întrebare dacå s-a discutat sau nu despre posibilitatea 

demisiei sau demiterii. Am spus cå da, s-a discutat acest subiect 

¿i s-a decis cå nu, nu va fi demis domnul Beuran, din 

contrå, va primi sprijin politic în continuare din partea partidului. 

Deci, în acest sens s-a discutat cå va fi sprijinit în continuare. 

Reporter: A¿ vrea så vå întreb pe dumneavoastrå, a¿ 

vrea o opinie personalå, dacå dumneavoastrå crede¡i cå un 

om care este acuzat de plagiat de cåtre breasla din care 

provine de cåtre medicii din Universitatea de Medicinå din 

Bucure¿ti ar putea så fie îndreptå¡it acum så facå controale 

prin spitale… deci, PSD-ul nu este îngrijorat cå un 

om acuzat de imposturå ar putea, totu¿i, eventual, så falsifice 

datele acelor controale? 

ªi în privin¡a doamnei Hildegard Puwak a¿ vrea så vå 

întreb dacå se va dovedi cå banii aceia au fost cheltui¡i în 

familie în mod nejustificat ve¡i accepta demiterea dumneaei? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, n-am puncte de vedere personale, 

aici nu este conferin¡a de preså a lui Miron Mitrea în 

care så-¿i spunå punctul de vedere. Briefingul Delega¡iei permanente 

va transmite exact care este punctul de vedere al Delega¡iei 

permanente pe foarte multe subiecte, pe cele care mi 

s-au pårut mie importante. Så ¿ti¡i cå cel care vine la briefing 

nu are o în¡elegere: asta o så spunå la briefing. Fiecare î¿i stabile¿te 

care sunt subiectele care i se par importante ¿i vine ¿i 

le prezintå. Eu am crezut cå este important så subliniem ¿i 

aceste subiecte, care au fost discutate. Trebuie så recunosc cå 

pre¿edintele partidului chiar m-a rugat så ating toate problemele 

care au fost importante ¿i sunt convins cå se referea ¿i 

la acestea. Nu am luat bucatå cu bucatå… 

Punctele de vedere personale ale lui Miron Mitrea putem 

så le discutåm mai târziu. 

Referitor la modul în care a¡i pus întrebarea aratå tocmai 

ceea ce ne re¡ine pe noi, må refer la întrebarea cu domnul 

Beuran, în aceastå poveste a banilor. Deci, în momentul în 

care s-a fåcut pentru prima oarå o ordine în banii spitalului, în 

momentul urmåtor a apårut o chestiune care se cuno¿tea de 

opt ani. Va decide UMF-ul dacå este råu, dacå este foarte råu, 

ce trebuie så facå cu cariera universitarå a domnului… 

Domnul Beuran are dreptul så meargå la justi¡ie, justi¡ia va 

decide dacå UMF-ul a decis bine, nu eu. ªi, ¿ti¡i cå ne cunoa¿tem 

de mult cå nu vorbesc în locul justi¡iei. Deci, are cele 

douå etape ¿i presa va vedea cum stau lucrurile acolo. Noi am 

decis ca el så continue activitatea pe care o are în minister ¿i a 

primit în cadrul delega¡iei permanente un sprijin cvasiunanim 

referitor… spun cvasiunanim cå lipseau doi colegi, ca så nu 

vorbesc în numele celor care lipseau, referitor la lupta pe care 

o duce pentru curå¡enia în spitale ¿i ¿ti¡i foarte bine cå ne 

referim la banii care, de-a lungul timpului, au luat tot felul de 

direc¡ii. 


32 


Dacå se va dovedi cå au fost neregularitå¡i privind programele 

de care vorbim, sunt convins cå se va aplica legea. 

Aici nu mai este vorba de ce dori¡i dumneavoastrå, ce doresc 

eu sau altcineva, aici este vorba de lege. Cå este familia doamnei 

Puwak, a domnului Popescu, Mitrea sau Bogdan Duvåz, 

aici este vorba de lege. Aici se cautå, se ancheteazå dacå legea 

a fost respectatå. Dacå a fost respectatå, toatå lumea va fi 

mul¡umitå, dacå nu, se va aplica litera legii. 

Reporter: Dacå nu a fost respectatå legea, ve¡i cere så 

fie revocatå din func¡ie doamna Puwak? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Asta este grija tuturor, în ce 

condi¡ii o dåm afarå pe Hilde Puwak. Ei, haide¡i så fim serio¿i. 

Deci, în condi¡iile în care s-ar dovedi cå doamna Puwak a 

încålcat ea legea, sigur cå lucrurile ar putea fi foarte grave. Eu 

am convingerea înså cå doamna Puwak n-a încålcat legea, a¿a 

cum Uniunea Europeanå a prezentat. Restul, frate, sorå, tatå, 

mamå, vom vedea ce spun anchetele juridice, nu eu ¿i nu dumneavoastrå… 

Stimatå domni¿oarå, dacå fratele sau sora dumneavoastrå 

încalcå legea nu råspunde¡i dumneavoastrå, råspund ei. Deci, 

dacå ea a încålcat legea råspunde ea, dacå a încålcat altcineva 

legea, chiar cineva foarte apropiat din familie este normal så 

råspundå cel care a încålcat legea. Închid acest subiect, pentru 

mine acest subiect este închis. 

Cu Beuran nu mai a¿teptåm nimic, am decis. 

Reporter: Care este problema moralitå¡ii? Nici la doamna 

Puwak, nici la domnul Beuran, problema moralei… nu este 

luatå în calcul. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Dupå pårerea noastrå este luatå 

în calcul. Sigur cå dumneavoastrå a¿a cum a¡i fåcut, acum, în 

fa¡a mea, demonstra¡ia, ave¡i dreptul s-o face¡i la radio ¿i o 

ve¡i face. Mi-a¡i mai pus o întrebare, eu v-am dat un råspuns, 

råmân pe råspunsul pe care vi l-am dat. O.K.? Am spus cå ne 

intereseazå, înså nu întotdeauna cum le vede¡i, unghiurile pe 

care le propune¡i dumneavoastrå sunt cele pe care le acceptåm 

¿i noi. 

Reporter: Referitor la preluarea la datoria publicå a 

acelor bani, care au fost da¡i pensionarilor, au mai fost astfel 

de cazuri ¿i anterior ¿i acei oameni au fost nevoi¡i så 

scoatå din buzunar banii. De ce acum nu lua¡i aceastå 

måsurå ¿i de ce înainte nu i-a¡i ajutat în acela¿i fel? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Ei, asta-i bunå. N-am så råspund 

de ce înainte nu ¿tiu cine nu a fåcut acela¿i lucru. 

Reporter: Nu înainte, acum un an de zile. 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu ¿tiu la ce vå referi¡i, nu 

cunosc spe¡a. Eu cunosc spe¡a de aståzi. Datoritå ultimelor 

måsuri care au fost luate privind recorelarea pensiilor, în anumite 

cazuri s-au fåcut gre¿eli ¿i au fost plåti¡i bani în plus. 

Existau douå solu¡ii så fie da¡i banii înapoi de la pensionari 

sau så se treacå la datoria publicå. ºinând seama de nivelul 

cåzut al pensiilor în România ¿i a celor care sunt afecta¡i de 

acest lucru, am decis ca banii så fie trecu¡i la datoria publicå. 

Este o måsurå socialå pe care am luat-o vizavi de pensionari. 

Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Cu permisiunea dumneavoastrå, 

se pune problema ¿i în parametrii morali, cå se vorbea 

aici de moralå, în sensul cå nu pensionarii români au gre¿it 

calculul, ci cei care au calculat au gre¿it, probabil majoritatea 

pensionarilor nici nu ¿tiau cå le-au fost gre¿ite pensiile. 

Reporter (Silviu Sergiu, Jurnalul Na¡ional): Domnule 

ministru, a¡i spus mai devreme cå domnul Beuran este o 

Traian Båsescu î¿i face campanie electoralå cu ajutorul referendumului 

Partidul Social Democrat apreciazå cå insisten¡a cu 

care liderul PD, Traian Båsescu, vorbe¿te despre posibilitatea 

fraudårii rezultatelor referendumului asupra Constitu¡iei 

reprezintå, în fapt, o încercare obsesivå de politizare 

a scrutinului. Domnul Båsescu pare a nu fi în¡eles 

miza europeanå a votårii noi Constitu¡ii, ¿i încearcå så î¿i 

facå cu ajutorul acesteia campanie electoralå. 

Partidul Social Democrat îi aminte¿te pre¿edintelui PD 

cå peste 20.000 de poli¡i¿ti ¿i peste 10.000 de jandarmi, 

precum ¿i cadre ale MApN, vor asigura la nivel na¡ional 

buna desfå¿urare a referendumului în condi¡ii de totalå corectitudine 

¿i transparen¡å. 

În plus, toate partidele, precum ¿i organiza¡ii neguvernamentale, 

au reprezentan¡i în sec¡iile de votare, Birourile 

Electorale Jude¡ene ¿i în Biroul Electoral Central, iar în 

sec¡iile de votare vor putea fi acredita¡i ziari¿ti ¿i observatori 

independen¡i din punct de vedere politic. 

Credem cå domnul Traian Båsescu ar trebui så se consulte, 

înainte de a face declara¡ii, cu reprezentantul PD în 

Biroul Electoral Central, unde toate aceste lucruri au fost 

deja discutate. Poate cå în acest fel domnia sa va fi mai 

bine informat. 

În aceste condi¡ii, Partidul Social Democrat considerå cå 

declara¡iile liderului PD au un evident caracter electoral. 

Tocmai pentru a evita situa¡ii de acest gen, pre¿edintele 

PSD, domnul Adrian Nåstase, a propus un armisti¡iu politic, 

pânå la încheierea referendumului, pe care PD l-a refuzat. 

Partidul Social Democrat nu este deranjat de faptul cå 

PD, alåturi de partenerii såi politici, dore¿te o centralizare 

paralelå a rezultatului scrutinului, aceasta fiind o practicå 

uzualå pe care, de altfel, o vom aplica ¿i noi. Înså, modul 

în care PD în¡elege så se foloseascå de votarea Constitu¡iei 

pentru ob¡inerea unor avantaje electorale este lipsit de 

corectitudine ¿i moralitate. 



victimå a mafiilor din sånåtate. În cazul doamnei Puwak 

este ¿i doamna ministru o victimå a cuiva, poate a cuiva 

din interiorul partidului, poate a cuiva din afara partidului, 

a¡i ajuns la…? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, nu råspund la o asemenea 

întrebare, îmi permit så nu råspund la o asemenea întrebare. 

Reporter (Ziarul Financiar): Vroiam så vå întreb când 

PNL ¿i PD încearcå så politizeze referendumul asupra Constitu¡iei 

Partidul Social Democrat a luat act cu surprindere de 

declara¡iile domnului Radu Berceanu privind organizarea 

referendumului asupra Constitu¡iei. Dacå domnul Berceanu 

s-ar fi consultat cu colegul såu Ioan Onisei, reprezentant al 

PD în Biroul Electoral Central, ar fi putut avea råspuns la 

toate întrebårile despre paza urnelor cu voturi în noapte de 

18 spre 19 octombrie sau despre modalitatea de întocmire a 

proceselor verbale. 

Partidul Social Democrat îl informeazå pe vicepre¿edintele 

PD cå toate aceste lucruri au fost discutate în cadrul 

Biroului Electoral Central, din care face parte ¿i Ioan Onisei, 

iar acesta a fost de acord cu toate hotårârile adoptate. 

În ceea ce prive¿te acuza¡iile de politizare a votului 

asupra Constitu¡iei, fåcute de domnul Cålin Popescu Tåriceanu, 

Partidul Social Democrat îi aminte¿te distinsului liberal 

faptul cå organiza¡ia PNL Arad distribuie zilele acestea 

flutura¿i cu însemnele Partidului Na¡ional Liberal, prin care 

îndeamnå cetå¡enii så meargå la referendum. Acest fapt dovede¿te 

cå PNL a fost de acord tacit cu propunerea secre- 

ajunge bugetul în Parlament ¿i cum ve¡i finan¡a deficitul? 

Dl. Miron Tudor Mitrea: Bugetul va fi adoptat de cåtre 

Guvern mâine, este ¿edin¡a Guvernului specialå pentru buget. 

Principalele probleme legate de buget au fost rezolvate. Sigur, 

totdeauna bugetul înseamnå muncå foarte dificilå, ¿ti¡i foarte 

bine. Finan¡area neinfla¡ionistå, deficitul bugetar nu este o 

problemå, el este, cum spunea¡i, un deficit mic, probabil cå ea 

va fi fåcut. Bugetul este negociat. 

tarului general al PSD, domnul Dan Matei-Agathon, ca partidele 

så foloseascå fonduri proprii pentru editarea de materiale 

informative privind modificårile aduse Constitu¡iei. 

Partidul Social Democrat considerå cå prin afirma¡iile 

sale, domnul Tåriceanu a dovedit din nou necesitatea armisti¡iului 

politic propus de pre¿edintele PSD, domnul Adrian 

Nåstase, pânå la referendum. 

În privin¡a acuza¡iilor de fraudare a rezultatelor referendumului, 

Partidul Social Democrat îi aminte¿te liderului liberal 

cå toate partidele, inclusiv PNL, precum ¿i organiza¡ii 

neguvernamentale au reprezentan¡i în sec¡iile de votare, Birourile 

Electorale Jude¡ene, Biroul Electoral Central ¿i în 

Comisia pentru informare publicå ¿i transparen¡å. În plus, în 

sec¡iile de votare vor putea fi acredita¡i ziari¿ti ¿i observatori 

independen¡i din punct de vedere politic. În aceste condi¡ii, 

oare cum se mai poate vorbi de fraudarea referendumului? 

În fapt, prin declara¡iile sale, domnul Tåriceanu încearcå 

så politizeze referendumul, atrågând cât mai mult aten¡ia 

asupra CDR 2003, respectiv, Alian¡ei PNL-PD. 

¥n preajma referendumului pentru o nouå Constitu¡ie, vicepre¿edinta Parlamentului Federal German ¿i Pre¿edinta 

Grupului Parlamentar Germano-Român, doamna Susanne Kastner a dat publicitatii aståzi urmåtoarea declara¡ie: 

„Parlamentarii germani ¿i social-democra¡ia germanå 

urmåresc cu interes ¿i simpatie procesul politic, economic 

¿i social de transformare din România. Dezvoltarea democraticå 

¿i pluralistå a societå¡ii române¿ti este un factor 

important pentru realizarea normelor ¿i valorilor europene. 

¥n anii preceden¡i au fost introduse ¿i îmbunåtå¡ite standardele 

europene importante cum ar fi economia de pia¡å 

socialå, sistemul statului de drept, drepturile omului ¿i 

drepturile minoritå¡ilor.Aceste progrese au fost integrate în 

proiectul de Constitu¡ie ce urmeazå a fi supus unui referendum 

na¡ional. 

România voteazå o nouå Constitu¡ie 

Adoptarea unei Constitu¡ii noi prin referendumul din 

perioada 18-19 octombrie 2003, cu câ¡iva ani înainte 

aderårii României la Uniunea Europeanå va sublinia progresul 

în dezvoltarea democra¡iei române¿ti ¿i va juca rolul 

unui “pa¿aport european” pentru integrarea României în 

Uniunea Eoropeanå. 

Prin participarea la referendum ¿i printr-un vot pozitiv 

-“DA”- cetå¡enii României vor da glas convingerii ¿i voin- 

¡ei lor de a adera la valorile europene, ¿i totodatå va legitima 

progresul modernizarii societå¡ii române¿ti.” 


Au mai fost discutate 

¿i aprobate urmåtoarele 

puncte aflate 

pe ordinea de zi: 

7. Guvernul a aprobat Ordonan¡å 

de Urgen¡å pentru exprimarea 

votului prin mijloace electronice la 

referendumul pentru revizuirea 

Constitu¡iei 

Prevederile Ordonan¡ei privesc participarea 

la referendumul pentru revizuirea 

Constitu¡iei ¿i exprimarea votului 

prin mijloace electronice numai de 

cåtre personalul militar aflat în misiuni 

oficiale în Afganistan, Bosnia-Her¡egovina, 

Irak ¿i Kosovo. 

În cadrul comandamentelor de pe 

teritoriul ¡årii unde se desfå¿oarå misiunile 

oficiale men¡ionate vor fi organizate 

sec¡ii de votare, potrivit prevederilor 

Ordonan¡ei ¿i Legii nr. 3/2000 privind 

organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului. 

Aceste sec¡ii vor apar¡ine 

de circumscrip¡ia electoralå a municipiului 

Bucure¿ti. Personalul militar 

care, în ziua referendumului, se aflå în 

afara grani¡elor ¡årii, în cadrul unei 

misiuni oficiale, poate så î¿i exercite 

dreptul la vot prin mijloace electronice, 

la aceste sec¡ii de votare. 

Biroul Electoral Central va adopta, 

în termen de 3 zile de la data intrårii în 

vigoare a Ordonan¡ei, procedura de 

participare a militarilor din misiunile 

oficiale ¿i exprimarea votului prin mijloace 

electronice. 

În termen de 3 zile de la intrarea în 

vigoare a Ordonan¡ei, Inspectoratul 

General pentru Comunica¡ii ¿i Tehnologia 

Informa¡iei va implementa, sub 

supravegherea Biroului Electoral Central, 

Sistemul de Vot Electronic. 

Comunicarea dintre Sistemul de 

Vot Electronic ¿i calculatoarele aflate 

în sec¡iile de votare se va face exclusiv 

pe baza certificatelor digitale, emise în 

acest scop de Sistem, în vederea asigurårii 

securitå¡ii ¿i integritå¡ii acestei comunicåri. 

Participan¡ii la vot vor primi, 

în vederea votårii, un plic sigilat, con- 

¡inând datele de accesare (de tip utiliza- 

34 

Palatul Victoria 

ªedin¡a de Guvern din 9 octombrie 2003 

tor ¿i parolå), cu ajutorul cårora, prin 

conectare la Sistemul de Vot Electronic, 

se va realiza opera¡iunea de votare. 

Datele de accesare vor fi generate, prin 

intermediul unui algoritm specific , de 

cåtre Inspectoratul General pentru Comunica¡ii 

¿i Tehnologia Informa¡iei ¿i 

vor fi tipårite în condi¡ii stabilite de 

Biroul Electoral Central, care så asigure 

deplina confiden¡ialitate a acestora. 

Constituie contraven¡ii ¿i se sanc¡ioneazå 

cu închisoare contraven¡ionalå 

de la o lunå la 6 luni sau cu amendå de 

la 300.000 la 1.200.000 lei urmåtoarele 

fapte: 

Refuzul nejustitificat de a înmâna 

plicul sigilat con¡inând datele de acces 

persoanei înscrise în listå ¿i care prezintå 

acte de identitate, precum ¿i înmânarea 

unui plic sigilat continând datele 

de acces unei persoane care nu 

prezintå acest act: 

Desigilarea fårå drept a plicului 

con¡inând datele de acces. 

Tipårirea ¿i utilizarea de date de 

accces false, accesarea frauduloaså a 

Sistemului de Vot Electronic sau falsificarea 

prin orice mijloace a buletinelor 

de vot în format electronic se pedepsesc 

cu închisoare de la 2 la 7 ani. 

8. Hotårâre privind alocarea unei 

sume din Fondul de rezervå buge- 

tarå la dispozi¡ia Guvernului pe anul 

2003, pentru finan¡area unor lucråri 

în vederea finalizårii obiectivului 

“Sala de Sport Leonard Doroftei”- 

Ploie¿ti, jude¡ul Prahova 

Guvernul a aprobat alocarea de la 

bugetul de stat a sumei de 1,5 miliarde 

lei, pentru finan¡area unor lucråri în 

vederea finalizårii obiectivului “Sala 

de Sport Leonard Doroftei” - Ploie¿ti, 

jude¡ul Prahova. Cu suma men¡ionatå 

se suplimenteazå bugetul Ministerului 

Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului, 

pentru Clubul Sportiv ¿colar Ploie¿ti, 

jude¡ul Prahova, din Fondul de rezervå 

bugetarå la dispozi¡ia Guvernului pe 

anul 2003. Ministerul Educa¡iei, Cercetårii 

¿i Tineretului ¿i alte organe abilitate 

vor controla modul de utilizare a 

sumei, în conformitate cu prevederile 

legale. 

9. Ordonan¡å de Urgen¡å pentru 

modificarea ¿i completarea unor reglementåri 

referitoare la organizarea 

¿i desfå¿urarea referendumului 

Guvernul a decis ca Referendumul 

pentru adoptarea Legii de revizuire a 

Constitu¡iei så se desfå¿oare în zilele de 

18 ¿i 19 octombrie 2003, dupå cum 

urmeazå: 

Sâmbåtå, 18 octombrie 2003, 

între orele 8.00 ¿i 22.00 

Duminicå, 19 octombrie 2003, 

între orele 8.00 ¿i 20.00 

La închiderea votårii din ziua de 18 

octombrie 2003, pre¿edintele biroului 

electoral al sec¡iei de votare, în prezen¡a 

celorlal¡i membri ai biroului, dispune 

måsurile necesare pentru ca 

urnele de votare, ¿tampilele, buletinele 

de vot nefolosite ¿i toate celelalte 

lucråri ale biroului central så råmânå 

sub pazå. Fanta existentå pe capacul 

urnei, folositå pentru introducerea buletinului 

de vot, va fi acoperitå ¿i sigilatå. 

Pre¿edintele va aplica sigiliu pe 

geamurile biroului sec¡iei de votare, 

precum ¿i pe u¿a acestuia, care va fi 

încuiatå. De asemenea, va fi încheiat un 

proces verbal, în care se va preciza 

numårul buletinelor neutilizate, precum 

¿i numårul persoanelor care au 


participat la vot în prima zi. Procesul 

verbal va fi semnat de to¡i membrii 

biroului electoral al sec¡iei de votare. În 

fa¡a u¿ii de la intrarea în biroul sec¡iei 

de votare ¿i în fa¡a geamurilor acestuia 

se vor fixa posturi de pazå. În ziua de 

duminicå, 19 octombrie 2003, ridicarea 

sigiliilor se va face la ora 7.00, în 

prezen¡a celorlal¡i membri ai biroului, 

numai dupå ce s-a verificat integritatea 

acestora ¿i existen¡a buletinelor de vot 

neutilizate. Totodatå, a fost modificat 

alin. 1 al art. 30 din Legea nr. 3/2000 

privind organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului 

se modificå ¿i va avea 

urmåtorul cuprins: “Campania pentru 

referendum începe la data aducerii la 

cuno¿tin¡å publicå a datei referendumului”. 

Pe data intrårii în vigoare a Ordonan¡ei, 

se abrogå HG nr. 1.100/2003 

¿i se modificå în mod corespunzåtor 

H.G. nr. 1.101/2003, H.G. nr. 1.102/ 

2003, H.G. nr. 1.103/2003, H.G. nr. 

1.104/2003. 

10. Guvernul a adoptat Hotårârea 

pentru aprobarea finan¡årii 

proiectului „Concertul Extraordinar 

al Filarmonicii George Enescu cu 

ocazia vizitei oficiale a pre¿edintelui 

României în Portugalia” din fondurile 

pentru promovarea imaginii 

externe a României 

Astfel, bugetul Ministerului Culturii 

¿i Cultelor a fost suplimentat cu 

suma de 790 milioane lei, iar bugetul 

Secretariatului General al Guvernului 

pe anul 2003 a fost diminuat corespunzåtor 

acestei sume. Concertul Extraordinar 

al Filarmonicii George Enescu 

va fi sus¡inut în data de 31 octombrie 

2003, la Sala Oglinzilor din Palatul 

Queluz (Portugalia). 

11. Hotårâre pentru aprobarea 

finan¡årii proiectului „Nicolae Titulescu. 

Opera politico-diplomaticå 

(vol. I ¿i II) ¿i Istoria politicii externe 

române¿ti în date” din fondurile 

pentru promovarea imaginii externe 

a României 

Finan¡area proiectului se asigurå 

din bugetul Secretariatului General al 

Guvernului pe anul 2003, în limita 

sumei de 610 milioane lei. Finan¡area 

se face pe bazå de contract de finan¡are 


încheiat între Secretariatul general al 

Guvernului ¿i Funda¡ia Europeanå 

„Titulescu”, cu plata în avans, în cuantum 

de 30 la sutå, pentru realizarea 

proiectului. 

Funda¡ia Europeanå „Titulescu”, 

înfiin¡atå în martie 2002, are drept scop 

promovarea personalitå¡ii ¿i operei 

ilustrului om politic ¿i diplomat român 

Nicolae Titulescu, viziunii sale europene, 

a cårei modernitate ¿i actualitate 

se impune contemporaneitå¡ii. 

Anul 2002 a fost declarat „Anul 

Titulescu”. Împlinirea a 120 de ani de 

la na¿terea lui Nicolae Titulescu coincide 

cu realuarea activitå¡ii Funda¡iei 

Europene „Titulescu”. Aceasta a fost 

declaratå ca fiind de utilitate publicå 

prin Hotårârea Guvernului nr. 602/ 

2002. 

Funda¡ia Europeanå „Titulescu” 

dore¿te så valorifice mo¿tenirea låsatå 

de marele diplomat, în acest sens, propunându-¿i 

editarea ¿i promovarea în 

¡arå ¿i în stråinåtate a unor lucråri fundamentale 

privind gândirea ¿i opera 

politico-diplomaticå a lui Nicolae 

Titulescu. 

Scopul proiectului îl reprezintå 

tipårirea ¿i difuzarea a douå lucråri: 

Nicolae Titulescu, Opera politico-diplomaticå 

(vol.I ¿i II) consacratå 

personalitå¡ii ¿i operei marelui om 

politic, menitå a releva permanen¡a, 

actualitatea ¿i modernitatea conceptelor 

¿i demersurilor acestuia. Publicarea 

lucrårii Nicolae Titulescu. Opera 

politico-diplomaticå (vol.I ¿i II) acoperå 

integral perioada iulie 1927-iulie 

1928, atunci când Nicolae Titulescu a 

îndeplinit, pentru prima datå, func¡ia de 

ministru al afacerilor stråine. Volumele, 

prin concep¡ie ¿i realizare întrunesc 

toate premisele unui eveniment politic, 

cultural, editorial de excep¡ie. 

Istoria politicii externe române¿ti 

în date oferå repere fundamentale ale 

evolu¡iei politicii externe ¿i diploma¡iei 

române¿ti. Istoria politicii externe 

române¿ti în date reprezintå o sintezå 

realizatå de un colectiv de istorici, 

diploma¡i ¿i juri¿ti, coordona¡i de prof. 

univ. Dr. Ion Calafeteanu. 

12. Guvernul a aprobat Hotårârea 

privind aprobarea finan¡årii 

unor cheltuieli aferente organizårii ¿i 

desfå¿urårii, în perioada 3-6 noiembrie 

2003, a Concursului interna¡ional 

de canto Eugenia Moldoveanu, 

edi¡ia a III-a, din fondurile pentru 

promovarea imaginii externe a 

României 

Finan¡area, în valoare de 250 milioane 

lei, se asigurå prin suplimentarea 

bugetului Ministerului Culturii ¿i 

Cultelor. 

13. Guvernul a adoptat în ¿edin¡a 

de joi, 9 octombrie 2003, Hotårârea 

privind finan¡area proiectului 

“SPORTRIO II” din fondurile pentru 

promovarea imaginii externe a 

României 

Finan¡area, în limita sumei de 1,52 

miliarde lei, se va asigura par¡ial, în 

anul 2003, cu suma de 0,76 miliarde 

lei, din bugetul Secretariatului General 

al Guvernului, prin Agen¡ia Na¡ionalå 

pentru Sport. 

În contexul declarårii anului 2003 

„Anul european al persoanelor cu handicap” 

¿i a anului 2004 „Anul educa¡iei 

prin sport” a fost aprobatå participarea 

României la programul SPORTRIO II, 

aflat la cea de-a doua edi¡ie, ¿i în 

acela¿i timp, prima care include ¿i ¡åri 

candidate så adere la Uniunea Europeanå. 

Obiectul principal al programului 

SPORTRIO II îl constituie crearea 

unei educa¡ii informa¡ionale care så 

priveascå sportul ca instrument de integrare 

¿i acceptare a persoanelor cu 

handicap în general ¿i a tinerilor cu 

handicap în special, precum ¿i acceptarea 

acestora în comunitatea în 

care tråiesc. România va fi consideratå 

partener principal, alåturi de Finlanda, 

Italia ¿i Spania. 

14. Ordonan¡å de Urgen¡å privind 

protec¡ia maternitå¡ii la locurile 

de muncå 

Ordonan¡a de Urgen¡å completeazå 

cadrul legislativ cu måsuri specifice de 

protec¡ie a sånåtå¡ii salariatelor gravide 

¿i mame, låuze sau care alåpteazå, 

care au locuri de muncå în medii susceptibile 

så prezinte risc specific de expunere 

la agen¡i, procedee ¿i condi¡ii de 

muncå periculoase. Beneficiazå de 

prevederile Ordonan¡ei de Urgen¡å 


mamele care au cetå¡enie românå (sau 

a unui stat membru al Uniunii Europene 

¿i din Spa¡iul Economic European), 

dar ¿i mame care sunt cetå¡eni ai 

altor state ¿i apatrizi care au, conform 

legii, domiciliul sau re¿edin¡a în 

România, dacå fac parte din categoriile 

de salariate men¡ionate. Reglementårile 

Ordonan¡ei de Urgen¡å sunt în concordan¡å 

cu legisla¡ia europeanå în 

domeniul protec¡iei sociale ¿i cu reglementårile 

Organiza¡iei Interna¡ionale a 

Muncii. Actul normativ prevede: 

acordarea dreptului la dispenså 

pentru consulta¡ii prenatale salariatei 

gravide pe durata programului såu de 

lucru (dispensa reprezintå un numår de 

ore libere plåtite salariatei de cåtre 

angajator, pe durata programului normal 

de lucru, pentru efectuarea consulta¡iilor 

¿i examenelor prenatale) ; 

instituirea dreptului la concediu ¿i 

indemniza¡ie de risc maternal pentru 

salariatele gravide sau mame cårora, în 

anumite condi¡ii, angajatorii nu pot så 

le schimbe locul de muncå; 

instituirea concediului postnatal 

obligatoriu de 42 de zile, în condi¡iile 

Legii 19/2002 ; 

precizarea obliga¡iilor reciproce 

ale angajatorului ¿i ale salariatei care 

solicitå måsuri de protec¡ie a sånåtå¡ii 

sale, a fåtului sau a copilului såu; 

stabilirea de sanc¡iuni pentru persoanele 

vinovate de încålcarea prevederilor 

actului normativ. 

Astfel, angajatorii au obliga¡ia så 

adopte måsurile necesare astfel încât så 

previnå expunerea salariatelor la riscuri 

ce le pot afecta sånåtatea ¿i securitatea. 

De asemenea, salariatele care intrå în 

categoria men¡ionatå în act nu pot fi 

constrânse så efectueze o muncå dåunåtoare 

sånåtå¡ii lor ¿i/sau copilului lor. 

Pentru toate activitå¡ile susceptibile 

så prezinte un risc specific de expunere 

la agen¡i, procedee ¿i condi¡ii de muncå 

deosebite, angajatorul este obligat så 

evalueze anual natura, gradul ¿i durata 

expunerii salariatelor, în scopul determinårii 

oricårui risc pentru securitatea 

sau sånåtatea lor ¿i oricårei repercusiuni 

asupra sarcinii sau alåptårii. În termen 

de zece zile lucråtoare de la data la 

care angajatorul a fost anun¡at, în scris, 

de cåtre o salariatå, cå este gravidå, a 

36 


nåscut recent sau alåpteazå, acesta are 

obliga¡ia så în¿tiin¡eze medicul de medicina 

muncii precum ¿i inspectoratul 

teritorial de muncå pe raza cåruia î¿i 

desfå¿oarå activitatea. De la data primirii 

în¿tiin¡årii, medicul de medicina 

muncii ¿i inspectoratul teritorial de 

muncå vor verifica condi¡iile de muncå 

ale salariatei, la termenele ¿i în condi¡iile 

stabilite prin normele de aplicare 

ale prezentei ordonan¡e. Angajatorul 

are obliga¡ia så påstreze confiden¡ialitatea 

asupra stårii de graviditate a salariatei 

¿i nu va anun¡a al¡i angaja¡i decât 

cu acordul scris al acesteia ¿i doar în 

interesul bunei desfå¿uråri a procesului 

de muncå. În cazul în care angajatorul 

nu poate så asigure condi¡iile prevåzute 

de lege, salariatele gravide, care au nåscut 

recent sau care alåpteazå beneficiazå 

de concediu de risc maternal. Acesta 

poate fi acordat în întregime sau 

frac¡ionat, pe o perioadå ce nu poate 

depå¿i 120 de zile, de cåtre medicul de 

familie sau medicul specialist, care va 

elibera un certificat medical. Concediul 

de risc maternal nu poate fi acordat 

simultan cu alte concedii prevåzute de 

legisla¡ia privind sistemul public de 

pensii ¿i alte drepturi de asiguråri 

sociale. Pe durata concediului de risc 

maternal salariata are dreptul la indemniza¡ie 

de risc maternal, care se suportå 

din bugetul asigurårilor sociale de stat. 

Cuantumul indemniza¡iei este egal cu 

75% din media drepturilor salariale 

realizate timp de 10 luni anterioare 

solicitårii, pentru care s-a achitat contribu¡ia 

de asiguråri sociale de stat. 

Pentru indemniza¡ia de risc maternal 

nu se datoreazå contribu¡ia de asiguråri 

sociale de stat. Durata concediului de 

risc maternal reprezintå perioadå asimilatå 

stagiului de cotizare. 

În baza recomandårii medicului de 

familie, salariata gravidå care nu poate 

îndeplini durata normalå de muncå, din 

motive de sånåtate, a sa sau a fåtului 

såu, are dreptul la reducerea cu 1/4 a 

duratei normale de muncå, cu men¡inerea 

veniturilor salariale, suportate integral 

din fondul de salarii al angajatorului, 

potrivit reglementårilor legale 

privind sistemul public de pensii ¿i alte 

drepturi de asiguråri sociale. Angajatorii 

sunt obliga¡i så acorde salariatelor 

care alåpteazå, în cursul programului 

de lucru, 2 pauze pentru alåptare de 

câte 1 orå fiecare. În aceste pauze se 

include ¿i timpul necesar deplasårii dus 

întors de la locul în care se gåse¿te 

copilul. La cererea mamei, pauzele 

pentru alåptare vor fi înlocuite cu reducerea 

duratei normale a timpului såu 

de muncå cu 2 ore zilnic. În cazul în 

care angajatorul asigurå, în cadrul 

unitå¡ii, încåperi speciale pentru alåptat, 

acestea vor îndeplini condi¡iile de 

igienå corespunzåtoare normelor sanitare 

în vigoare. Salariatele men¡ionate 

nu pot fi obligate så desfå¿oare muncå 

de noapte, sau cu caracter caracter insalubru 

sau penibil. Este interzis angajatorului 

så dispunå încetarea raporturilor 

de muncå sau de serviciu în cazul: 

a) salariatei gravide, care a nåscut 

recent, sau care alåpteazå din motive 

care au legåturå directå cu starea sa; 

b) salariatei care se aflå în timpul 

concediului de risc maternal; 

c) salariatei care se aflå în timpul 

concediului de maternitate; 

d) salariatei sau salariatului care se 

aflå în timpul concediului pentru cre¿terea 

copilului în vârstå de pânå la 2 ani 

sau, în cazul copilului cu handicap, în 

vârstå de pânå la 3 ani; 

e) salariatei sau salariatului care se 

aflå în timpul concediului pentru îngrijirea 

copilului bolnav în vârstå de pânå 

la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, 

în vârstå de pânå la 18 ani. Interdic¡ia 

men¡ionatå se extinde, o singurå 

datå, cu pânå la 6 luni dupå revenirea 

salariatei în unitate. 

Aceastå dispozi¡ie nu se aplicå în 

cazul concedierilor pe motive economice 

ce rezultå din desfiin¡area postului 

ocupat de salariatå, ca urmare a dificultå¡ilor 

economice, a transformårilor 

tehnologice sau a reorganizårii angajatorului, 

în condi¡iile legii. Nerespectarea 

obliga¡iilor stipulate în acest act 

normativ constituie contraven¡ie ¿i se 

pedepse¿te cu amendå cuprinså între 50 

000 000 de lei ¿i 100 000 000 de lei. 

Ordonan¡a de Urgen¡å se aplicå la 90 

de zile de la data publicårii sale în Monitorul 

Oficial. În termen de 90 de zile 

de la publicare MMSSF elaboreazå 

normele de aplicare ale actului normativ. 



Videoconferin¡a domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, 

cu prefec¡ii ¿i pre¿edin¡ii consiliilor jude¡ene administrative 

Bunå diminea¡a, stima¡i colegi. 

A¿ vrea så încep cu o temå care reprezintå pentru noi o 

prioritate absolutå în aceste zile, ¿i anume organizarea ¿i 

desfå¿urarea referendumului Na¡ional pentru aprobarea noii 

Constitu¡ii. 

Încep cu unele anun¡uri, cu unele explica¡ii privind anumite 

decizii pe care le-am luat ieri în ¿edin¡a de Guvern în 

legåturå cu desfå¿urarea Referendumului. Aceste decizii 

sunt de naturå så faciliteze exprimarea votului popular 

asupra Constitu¡iei revizuite. 

Guvernul a hotårât printr-o Ordonan¡å de urgen¡å, ieri, 

cå cetå¡enii României vor fi chema¡i så-¿i exprime voin¡a, 

prin vot în cadrul Referendumului na¡ional în legåturå cu revizuirea 

Constitu¡iei, în zilele de 18 ¿i 19 octombrie 2003, 

dupå cum urmeazå: sâmbåtå, 18 octombrie 2003, între orele 

8,00 ¿i 22,00 ¿i duminicå, 19 octombrie 2003, între orele 

8,00 ¿i 20,00. Am pornit de la o constatare generatå de o 

anumitå practicå în anumite ¡åri europene. Iatå un ultim 

exemplu Polonia. ªi în discu¡iile de ieri cu pre¿edintele 

Poloniei, domnul Kwasniewski ne-a întårit în aceastå convingere, 

cå este important så oferim condi¡iile cele mai bune 

pentru exprimarea votului ¿i så organizåm Referendumul pe 

parcursul a douå zile. Înainte de aceastå decizie, ne-am consultat 

cu partidele parlamentare care sprijinå aceastå revizuire 

a Constitu¡iei. Må refer la UDMR, PNL, PD ¿i PUR 

¿i avem acordul lor pentru aceastå modificare. Am dorit så 

facem acest lucru, så facem aceastå consultare tocmai pentru 

cå era o schimbare destul de importantå în ceea ce prive¿te 

desfå¿urarea acestui referendum, care are o semnifica¡ie 

cu totul aparte ¿i am considerat cå este în interesul ¡årii 

noastre, ca ¿i în interesul cetå¡enilor României, ca referendumul 

så se poatå desfå¿ura în cele mai bune condi¡ii. În 

acela¿i spirit, Guvernul a adoptat ¿i Ordonan¡a de urgen¡å 

pentru exprimarea votului prin mijloace electronice la Referendumul 

pentru revizuirea Constitu¡iei, în anumite situa¡ii 

speciale. Prevederile acesteia se aplicå doar în ceea ce 

prive¿te personalul militar aflat în misiuni oficiale în afara 

grani¡elor ¿i care nu se poate deplasa la sediul misiunii diplomatice 

acreditate. Este o solu¡ie nouå, practicatå în ¡årile 

dezvoltate, cred cå ea va avea succes. Deocamdatå, noi nu 

am extins aceastå procedurå de vot, a¿a cum se inten¡ioneazå 

så se întâmple la nivelul ¡årilor europene pentru întreaga 

popula¡ie. Va fi nevoie de eforturi deosebite de ordin logistic 

¿i probabil cå va fi nevoie de mai multe experimente ¿i 

de stabilirea foarte clarå a regulilor. Totu¿i, pentru cele câteva 

sute de militari ¿i poli¡i¿ti români care se aflå în diferite 

zone ale lumii ¿i unde, în mod evident, ar fi foarte greu så 

trimitem buletine de vot, så organizåm în mod clasic procedura 

de vot, am considerat cå putem, fiind vorba ¿i de un 

numår limitat de voturi, så pornim aceastå procedurå care, 

repet, func¡ioneazå în anumite ¡åri - în Statele Unite în anumite 

condi¡ii ¿i în unele ¡åri europene ¿i care se va genera- 

(Bucure¿ti, Palatul Victoria, 10 octombrie 2003) 

liza, de altfel, începând din 2004, la nivelul Uniunii Europene. 

Trebuie så ne pregåtim pentru acel moment. Deocamdatå, 

am ales så realizåm sub aceastå formå experimentalå 

exprimarea votului prin mijloace electronice pentru acest referendum 

doar pentru solda¡ii ¿i poli¡i¿tii care se aflå în misiune 

în stråinåtate. Referitor la moratoriul cu privire la declara¡iile 

politice, pozi¡ia noastrå este fermå. Noi respectåm 

moratoriul, chiar dacå ceilal¡i nu îl respectå sau nu îl vor respecta. 

Consideråm cå este de datoria noastrå så ne concentråm 

în aceastå perioadå pe mesaje legate, în principal, de 

con¡inutul textului de modificare a Constitu¡iei ¿i semnifica¡iei 

adoptårii noii Constitu¡ii. 

Va trebui, înså, så în¡elegem cu to¡ii ¿i så explicåm altora 

cå revizuirea Constitu¡iei nu înseamnå doar modificarea 

celei mai importante legi din ¡ara noastrå. Constitu¡ia reprezintå 

un document politico-juridic extrem de complex, care 

are o semnifica¡ie politicå deosebitå în contextul istoric 

actual al României: aderarea la NATO ¿i integrarea în Uniunea 

Europeanå. 

Practic, acest nou text constitu¡ional aduce legea de bazå 

a ¡årii la nivelul contextului actual în care România func¡ioneazå 

în Europa ¿i în lume. Noi, practic, modernizåm Constitu¡ia, 

o aducem la zi ¿i acest lucru trebuie foarte bine explicat. 

Pe de altå parte, trebuie så dåm o replicå foarte puternicå, 

forte clarå, fermå celor care afirmå cå modificarea 

Constitu¡iei nu este în acest moment o prioritate pentru 

cetå¡eni ¿i cå aceastå revizuire putea fi fåcutå ¿i în 2007, o 

datå cu integrarea în Uniunea Europeanå. Aderarea la 

NATO, spre exemplu, face ca în acest moment siguran¡a 

na¡ionalå a României så nu mai reprezinte o problemå, cu 

toate fråmântårile care au loc în vecinåtatea noastrå, mai 

apropiatå sau mai îndepårtatå, iar pentru a consfin¡i aceastå 

aderare la NATO este nevoie de un nou cadru constitu¡ional 

care så permitå ratificarea documentelor respective ¿i introducerea 

în ordinea juridicå internå. Înså, aderarea la NATO, 

spuneam, urmeazå så aibå loc în martie 2004, iar Titlul V1 

din Constitu¡ia revizuitå (numit „Integrarea euroatlanticå”) 

nu se referå numai la Uniunea Europeanå, ci ¿i la NATO. În 

felul acesta, este foarte clar cå vom putea realiza ¿i din punct 

de vedere constitu¡ional ceea ce din punct de vedere politic 

este aproape ob¡inut. Pe de altå parte, mesajul nostru este 

foarte clar: Aceastå Constitu¡ie reprezintå Constitu¡ia aderårii 

României la Uniunea Europeanå. Este adevårat cå aderarea 

urmeazå så se producå în 2007, înså procesul de negociere 

se va finaliza în 2004. Constitu¡ia revizuitå cuprinde 

tocmai bazele acestei integråri. De exemplu, prin Constitu¡ie 

am prevåzut cå, în condi¡iile aderårii României la Uniunea 

Europeanå, cetå¡enii români au dreptul de a alege ¿i de a fi 

ale¿i în Parlamentul European; cetå¡enii europeni care îndeplinesc 

condi¡iile legii organice au dreptul de a alege ¿i de 

a fi ale¿i în func¡ii de autoritate în administra¡ia publicå 

localå. 


Reamintesc faptul cå acesta este unul din drepturile conferite 

de cetå¡enia europeanå ¿i consfin¡it atât prin Tratatul 

de la Maastricht, cât ¿i prin Carta drepturilor fundamentale 

adoptatå la Nisa în decembrie 2000 - drepturile resortisan- 

¡ilor europeni în alegerile locale fac parte din acquis-ul comunitar 

obligatoriu pentru statele candidate care doresc så 

adere la Uniunea Europeanå. Vreau så vå reamintesc faptul 

cå noi, în momentul de fa¡å, suntem angaja¡i în negocierea 

unor capitole importante pentru finalizarea raporturilor 

noastre ¿i a tratatului de aderare cu Uniunea Europeanå. Am 

încheiat pânå acum negocierile la 19 capitole. Restul capitolelor, 

pânå la 31 de capitole, vor fi discutate pe perioada 

pre¿edin¡iilor italianå, în al doilea semestru al acestui an, 

pre¿edin¡iei irlandeze, în prima parte a anului viitor ¿i 

pre¿edin¡iei olandeze, în a doua parte a anului viitor, dar 

aceste negocieri presupun angajamente ale noastre privind 

modificåri legislative, inclusiv constitu¡ionale, fårå de care 

nu pot fi închise capitolele respective ¿i fårå de care nu poate 

fi semnat Tratatul cu Uniunea Europeanå, speråm, la începutul 

anului 2005. 

De aceea este atât de importantå aceastå lege de modificare 

a Constitu¡iei, care ¡ine seama de ceea ce trebuie så 

includem de fapt în con¡inutul negocierilor cu Uniunea 

Europeanå, pentru a aduce la nivel constitu¡ional modificårile 

prevåzute de acquis-ul comunitar. Nu putem så a¿teptåm 

pânå în 2007. Cei care spun acest lucru ori nu ¿tiu, ori 

nu vor så în¡eleagå mecanismele negocierilor cu Uniunea 

Europeanå sau sunt cei care, de fapt, nu doresc ca România 

så intre în Uniunea Europeanå ¿i poate cå aceastå explica¡ie 

este mai corectå. Prin lege organicå se poate recunoa¿te circula¡ia 

¿i înlocuirea monedei na¡ionale cu cea a Uniunii 

Europene. Iatå o altå obliga¡ie care decurge din procesul integrårii 

europene ¿i care este consfin¡itå prin Constitu¡ie. 

Aceasta, împreunå cu celelalte modificåri, repete, va permite 

aplicarea efectivå a celor patru libertå¡i fundamentale 

ale Uniunii Europene: libertatea de circula¡ie a persoanelor, 

a bunurilor, a serviciilor ¿i a capitalurilor. Sunt numai unele 

dintre prevederile constitu¡ionale prin care ne asiguråm cå 

România nu va pierde startul în cadrul noilor dimensiuni ale 

integrårii europene. Aceste noi dimensiuni - må refer chiar 

la Constitu¡ia Europei - se contureazå din acest moment la 

nivelul Uniunii Europene, ¿i acest lucru am putut så-l observ 

chiar cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o de curând la 

Roma, cu ocazia lansårii negocierilor la nivel interguvernamental 

în legåturå cu Constitu¡ia Europei, dupå ce a fost 

realizat un proiect de Constitu¡ie în cadrul unei Conven¡ii la 

care au participat mari personalitå¡i, reprezentan¡i ai parlamentelor, 

reprezentan¡i ai societå¡ii civile din Uniunea 

Europeanå. Interesul nostru na¡ional este så fim parte din 

acest proces. Interesul nostru este ca de pe acum så lucråm 

la ceea ce va fi viitoarea Constitu¡ie Europeanå ¿i så nu ne 

închipuim cå putem, vreun moment, la nivel na¡ional sau la 

nivel european, så fixåm pentru totdeauna un text constitu¡ional. 

Dinamica realitå¡ilor impune, din când în când, astfel 

de adaptåri pentru a reflecta într-un text constitu¡ional 

schimbårile din via¡a de fiecare zi. S-a insistat în ultima 

vreme pe aspectele legate de cheltuielile pe care le implicå 

acest Referendum. Este evident, totu¿i, cå aceste cheltuieli 

38 


specifice legate de organizare sunt inevitabile. Totu¿i, s-au 

fåcut economii substan¡iale prin selectarea celor mai bune 

oferte, din punctul de vedere al pre¡ului, iar în ceea ce prive¿te 

celelalte cheltuieli legate de informarea ¿i promovarea 

votului pentru Constitu¡ie, ele reprezintå, de fapt, suportul 

uneia dintre cele mai importante campanii de educare civicå 

derulate în ultimii ani în România. 

Una dintre solicitårile Uniunii Europene pentru noi a fost 

întotdeauna aceea de a explica cetå¡enilor României func- 

¡ionarea Uniunii Europene, drepturile care decurg, dar ¿i 

responsabilitå¡ile care apar o datå cu ob¡inerea statutului de 

membru al Uniunii Europene. Avem ocazia în jurul acestui 

Referendum, cu ocazia acestui Referendum, så facem 

aceastå dezbatere internå masivå în legåturå cu istoria, 

prezentul, viitorul Uniunii Europene, modul de func¡ionare, 

så prezentåm institu¡iile Uniunii Europene. Sunt încå foarte 

mul¡i cei care au doar o idee vagå despre ce înseamnå 

aceastå institu¡ie foarte complexå, fårå så cunoascå foarte 

bine interferen¡ele dintre dimensiunea parlamentarå, dimensiunea 

guvernamentalå, sistemul judiciar, componente extrem 

de importante ¿i care de acum încolo vor însemna ¿i 

pentru noi modificåri importante de abordare. Faptul cå 

mini¿trii români merg mai des la Bruxelles decât în teritoriu 

- ¿i asta e råu, ar trebui så meargå ¿i în teritoriu mai des - ne 

aratå cå Bruxelles devine în mod evident una dintre zonele 

principale de interes politic, iar cooperarea noastrå trebuie 

så porneascå ¿i de la ideea cå în curând dreptul na¡ional va 

fi acoperit, în mare måsurå, de reglementåri comunitare care 

nu sunt foarte bine cunoscute nici la nivelul administra¡iei, 

nici la nivelul instan¡elor. Tot mai mult, acquisul comunitar, 

ca så spun a¿a, regulile comunitare vor începe så fie invocate 

¿i ele trebuie så fie cunoscute. Procesul acesta de educa¡ie 

civicå va presupune un efort de lungå duratå ¿i iatå, am 

început foarte puternic acest proces de dezbatere, chiar prin 

dezbaterea privind Referendumul ¿i dezbaterea noastrå, în 

afarå de celelalte modificåri aduse la Constitu¡ie, între cele 

mai importante sunt acestea care vizeazå Uniunea Europeanå. 

Sunt convins cå un mesaj clar asupra modului în care 

Constitu¡ia revizuitå va influen¡a în bine via¡a oamenilor va 

trebui transmis ¿i de la nivelul autoritå¡ilor locale. Va trebui 

spus cå, în orice caz, va trebui explicat faptul cå costul nerealizårii 

Referendumului ar fi mult mai mare, deoarece ar fi 

¿i un semnal negativ pentru evaluatorii procesului de integrare 

a României în Uniunea Europeanå. Dar, pe de altå 

parte, proiectul de modificare, a¿a cum este el acum, este 

rezultatul conlucrårii dintre clasa politicå ¿i cetå¡eni ¿i 

cuprinde multe dintre propunerile venite din partea societå¡ii 

civile ¿i ele vor influen¡a în mod direct via¡a oamenilor. Este 

vorba de garantarea proprietå¡ii, de limitarea imunitå¡ii parlamentare, 

eliminarea obligativitå¡ii stagiului militar, gratuitatea 

educa¡iei ¿i multe altele. Iar strategiile de comunicare, 

inclusiv la nivel local, ar trebui så însemne ¿i faptul cå reprezentan¡ii 

Inspectoratelor ¿colare jude¡ene, spre exemplu, 

så vorbeascå despre accesul egal la educa¡ie prin gratuitatea 

învå¡åmântului ¿i bursele pentru elevii din familiile nevoia¿e, 

care sunt stabilite în textul Constitu¡iei revizuite, iar reprezentan¡ii 

Direc¡iilor agricole vor putea vorbi, spre exemplu, 

despre garantarea proprietå¡ii, mesajul lor putând avea 


un ecou mai puternic în mediul rural. Principalul pericol 

pentru reu¿ita referendumului este, sau ar putea så fie, 

absenteismul. Se poate spune cå votarea Constitu¡iei va reprezenta 

un test democratic pentru ¡ara noastrå, cu o semnifica¡ie 

asemånåtoare unora dintre deciziile foarte mari pe 

care noi le-am luat de-a lungul anilor, inclusiv adoptarea 

primei Constitu¡ii de dupå revolu¡ii - Constitu¡ia tranzi¡iei, 

cum o numesc eu adeseori, Constitu¡ia din 1991, cea care a 

pus bazele sistemului democratic în României dupå 1989. 

Acum este vorba, înså, de o nouå Constitu¡ie, o Constitu¡ie 

care consemneazå încheierea procesului de tranzi¡ie în România, 

o Constitu¡ie care fixeazå statutul de ¡arå candidatå a 

României la Uniunea Europeanå ¿i va fi probabil cunoscutå 

în istorie ca fiind Constitu¡ia integrårii României în Uniunea 

Europeanå - Constitu¡ia Europeanå a României. Va fi, fårå 

îndoialå, unul dintre reperele cele mai importante de modernizare 

la 12 ani dupå adoptarea primului text fundamental. 

Se poate spune, de asemenea, cå acest nou text constitu¡ional 

va reprezenta ¿i o garan¡ie pentru cetå¡enii României 

cå evolu¡iile pozitive din ace¿ti ani sunt ireversibile. 

Acest nou text de Constitu¡ie fixeazå în mod categoric 

câ¿tigurile ob¡inute în plus fa¡å de ceea ce au fost reglementårile 

anterioare ¿i Constitu¡ia va consolida aceste câ¿tiguri 

democratice în planul unui text de bazå. 

Va trebui så folosim cele mai eficiente cåi de a convinge 

oamenii så voteze. Pentru cå mai este doar o såptåmânå pânå 

când românii vor merge la vot, autoritå¡ile administra¡iei publice 

locale vor trebui så se mobilizeze exemplar, vor trebui 

så organizeze întâlniri în fiecare jude¡ cu reprezentan¡ii societå¡ii 

civile ¿i ai presei. În aceastå perioadå, la nivel local 

vor sosi ¿i parlamentarii partidelor care sus¡in modificarea 

Constitu¡iei. Ar fi util ca toate ac¡iunile organizate, pe de o 

parte, de autoritå¡ile locale, iar, pe de altå parte, de parlamentari, 

så fie conjugate, så fie armonizate, astfel încât eficien¡a 

promovårii noii Constitu¡ii så fie maximå. Va trebui 

så spunem clar oamenilor ¿i ce se întâmplå dacå s-ar invalida 

Referendumul datoritå absenteismului. Referendumul 

nu are un al doilea tur de scrutin, el poate fi eventual, repetat, 

dar, sigur, la un anumit interval de timp. Anul electoral 

care vine ar putea så ne împiedice så facem acest lucru, 

iar integrarea noastrå europeanå ar putea fi amânatå cu câ- 

¡iva ani sau chiar compromiså - nu vreau så exagerez, dar 

poate este mult spus ar fi compromiså, dar oricum, ar fi în 

mod evident amânatå. Ar însemna cå, încå odatå, nu am dus 

pânå la capåt un proiect na¡ional ¿i ar fi påcat pentru eforturile 

derulate în aceastå direc¡ie în ultimii ani. Pe de altå 

parte, så ne fie foarte clar, Europa, Uniunea Europeanå a¿teaptå 

acest vot de la noi. Toate personalitå¡ile europene 

care au trecut în ultimele såptåmâni pe aici, cei cu care 

ne-am întâlnit în stråinåtate au spus acest lucru în public. 

Votul de la Referendum va aråta faptul cå suntem hotårâ¡i så 

facem ceva în mod efectiv pentru integrare, nu doar så a¿teptåm 

fiecare acaså la el så vinå integrarea peste el cu beneficii 

¿i cu avantaje economice. 

Invalidarea ar putea avea consecin¡e mai profunde decât 

ne închipuim în acest moment. Libera circula¡ie a românilor 

în spa¡iul Schengen este o mare realizare a autoritå¡ilor, dar 

¿i un cec în alb pe care l-am primit de la partenerii no¿tri 


europeni. Este normal så spunem tuturor cetå¡enilor României 

cå prezen¡a la urne este o datorie. Fårå aceasta, democra¡ia 

nu func¡ioneazå, iar fårå votul cetå¡enilor nu are 

rost så vorbim despre democra¡ie ¿i de libertate. Unii poate 

vor fi împotrivå, dar este normal så se prezinte la vot ¿i så 

voteze conform con¿tiin¡ei lor. Numai a¿a clasa politicå va 

putea så vadå exact care este voin¡a realå a na¡iunii ¿i så procedeze 

în viitor în consecin¡å. 

În aceste zile, s-a pus în mi¿care o uria¿å opera¡iune de 

manipulare ¿i de inducere în eroare a popula¡iei. Îmi pare 

råu cå trebuie så spun, dar Partidul România Mare a lansat o 

campanie de îndepårtare a oamenilor de la ideea de integrare 

europeanå ¿i a încercat ¿i încearcå ceea ce a¿ numi, practic, 

opera¡iunea de terfelire a Constitu¡iei. 

Acestui proiect i-a contrapus o campanie plinå de minciuni, 

menite så sperie popula¡ia, så redeschidå råni ale istoriei, 

så readucå fantome ale trecutului de care tocmai ne-am 

lepådat. Publicarea unei hår¡i ciuntite, a unei Românii fårå 

Transilvania ¿i Banat este o barbarie ¿i oamenii ar trebui så 

sanc¡ioneze aceastå minciunå peremistå. Oricine poate citi 

chiar din Capitolul 1 al Constitu¡iei cå: „România este stat 

na¡ional, suveran ¿i independent, unitar ¿i indivizibil”. La 

art. 3 se spune foarte clar, de asemenea: „Teritoriul României 

este inalienabil”. Atunci de ce aceastå minciunå, de ce 

aceastå opera¡iune de intoxicare? De ce minciunile privind 

limba oficialå, când în art.13 se stipuleazå foarte clar: „În 

România, limba oficialå este limba românå”. Culmea este cå 

se atacå chiar ¿i principiul garantårii proprietå¡ii, pe motiv 

cå unii au acumulat averi pe cåi necinstite. Constitu¡ia nu 

anuleazå datoria autoritå¡ilor competente de a cerceta ¿i 

judeca eventualele fraude sau abuzuri ¿i nu putem periclita 

situa¡ia proprietå¡ii tuturor cetå¡enilor români doar pentru cå 

unii, eventual, au furat. Constitu¡ia obligå la moralitate ¿i la 

respectarea legii atunci când precizeazå cå „nimeni nu e mai 

presus de lege”. Eu am încredere, la fel ca ¿i colegii mei din 

Guvern, cå atât cetå¡enii României, cât ¿i autoritå¡ile publice 

implicate în acest proces au în¡eles implica¡iile acestui 

moment ¿i comportamentul nostru, al tuturor, va fi pe måsura 

importan¡ei lui. Vom beneficia de sprijinul massmedia, 

iar ac¡iunile din aceste ultime 10 zile înainte de referendum 

ne dau siguran¡a cå aceastå Constitu¡ie va fi aprobatå. 

Nu avem o altå variantå. 

Stima¡i colegi, 

Am så încerc acum, pe cât pot de succint, så vå prezint 

mai multe teme. Nu ne-am våzut de mult, s-au acumulat 

foarte multe chestiuni care sunt importante. Sunt unele prioritå¡i 

în afarå de cea absolutå, care este organizarea Referendumului 

¿i care trebuie så ne ¡inå în prizå ¿i så ne facå så 

rezolvåm în mod eficient unele probleme specifice acestui 

sezon, acestui anotimp. O så încep aceastå a doua parte a 

prezentårii mele cu câteva comentarii în legåturå cu anumite 

discu¡ii pe care le-am avut în ultima såptåmânå cu ¿efi de 

state sau de guverne din statele membre ale Uniunii Europene 

¿i cårora le-am prezentat rezultatele noastre în procesul 

de integrare ¿i le-am solicitat sprijinul pentru încheierea 

negocierilor de aderare a României în anul 2004. În 4 

octombrie, am participat la Roma la sesiunea inauguralå a 


Conferin¡ei Interguvernamentale de revizuire a Tratatelor 

Uniunii Europene. Este un moment cu semnifica¡ii cruciale 

pentru viitorul Uniunii Europene. 

Am exprimat speran¡a, în interven¡ia pe care am prezentat-o 

în numele României, cå textul elaborat de Conven¡ia 

Europeanå va fi validat fårå modificåri majore ¿i cå lucrårile 

Conferin¡ei se vor încheia conform propunerii Pre¿edin¡iei 

italiene, înainte de sfâr¿itul anului. 

Nu voi intra în amånunte în legåturå cu aceste discu¡ii. 

Ele vor continua în lunile urmåtoare. Sunt unele puncte de 

vedere divergente, sunt atitudini divergente. România a fost, 

înså, apreciatå pentru modul echilibrat în care ¿i-a prezentat 

interesele ¿i pozi¡iile ¿i acest lucru a reie¿it ¿i din discu¡iile 

pe care le-am avut la Roma, dar ¿i din discu¡iile din alte capitale, 

spre exemplu, în Belgia sau în Luxemburg. 

În Belgia, am avut o întrevedere foarte bunå, foarte cålduroaså, 

a¿ putea spune, cu domnul Guy Verhofstadt, primul 

ministru belgian, care urmeazå, de altfel, så vinå într-o vizitå 

oficialå în România la începutul anului viitor. Ceea ce este 

interesant este faptul cå premierul belgian ne-a anun¡at cå 

Guvernul såu a decis ca pentru perioada 2004-2006, Belgia 

så lanseze un proiect de parteneriat intensiv cu trei ¡åri pe 

care ei le considerå importante, ¿i anume Canada, Rusia ¿i 

România. Este vorba de un proiect deosebit. 

Sigur, interesul pentru România porne¿te ¿i de la o experien¡å 

deosebitå, înfrå¡irile care au avut loc, peste 300 de 

înfrå¡iri între localitå¡i din România ¿i localitå¡i din Belgia, 

opera¡iunile legate de satele române¿ti, de asemenea, foarte 

cunoscute, latinitatea, care reprezintå, într-o anumitå måsurå, 

o legåturå între componentele popula¡iei din România 

¿i din Belgia, toate acestea au determinat lansarea acestui 

proiect, care este deosebit de important ¿i din punct de vedere 

al rela¡iilor diplomatice, al rela¡iilor economice pentru 

perioada urmåtoare. Vizita în Luxemburg a permis o reconfirmare 

a sprijinului ferm, neechivoc pe care Luxemburgul, 

¿i în special premierul Jean Claude Junker, le acordå obiectivelor 

de integrare în Uniunea Europeanå pentru România, 

alåturårii ¡årii noastre la familia europeanå. 

Discu¡iile pe care le-am avut, extrem de interesante, mai 

ales în legåturå cu dosarul european pe care noi, în momentul 

de fa¡å, îl privim cu foarte mare aten¡ie, pornind de la 

Raportul de ¡arå al Comisiei Europene, care va fi adoptat, va 

fi lansat pe 5 noiembrie, dar ¿i agenda negocierilor pentru 

diversele capitole de care vorbeam mai devreme, stabilirea 

principiilor dupå care så se desfå¿oare negocierea capitolelor 

financiare în anul viitor, angajamentul ferm la nivelul 

celor 25 - nu numai la nivelul celor 15 vechi membri ai Uniunii 

Europene - pentru un calendar echilibrat, care så ducå la 

integrarea României în Uniunea Europeanå în 2007, iatå 

foarte multe elemente care au nevoie de un sprijin larg la 

nivel politic, nu numai la nivel tehnic, la Bruxelles. ªi de 

aceea am început o campanie, împreunå cu to¡i colegii mei, 

prin care încercåm, la nivelul mini¿trilor, primilor mini¿tri, 

¿efilor de state så transferåm spre centrele de decizii importante 

mesajele pe care noi le consideråm esen¡iale din acest 

punct de vedere. În orice caz, premierul luxemburghez ¿i-a 

exprimat convingerea cå negocierile de aderare vor fi închise 

în anul 2004, ceea ce va permite semnarea Tratatului 

40 


de aderare. România a fost invitatå ca partener al Luxemburgului 

la seria de manifeståri grupate sub genericul „Luxemburgul 

¿i Marea Regiune – capitala europeanå a culturii 

în 2007” - anul integrårii României în Uniunea Europeanå“. 

În Luxemburg, înså, am continuat dialogul direct cu 

institu¡ii comunitare de primå importan¡å: Curtea Europeanå 

de Justi¡ie. Am fost primul interlocutor al noului pre¿edinte 

al Cur¡ii Europene de Justi¡ie, domnul Vasilios Skouris, care 

fusese desemnat ca pre¿edinte al CEJ doar cu o zi înaintea 

sosirii noastre în Luxemburg. ªi, de asemenea, ne-am întâlnit 

cu pre¿edintele Båncii Europene de Investi¡ii. Am discutat 

despre proiectele în curs. Ele au valoarea de aproape 3 

miliarde de euro ¿i am discutat despre proiecte noi, care însumeazå 

cam 1,5 miliarde de euro. Banca Europeanå de 

Investi¡ii este în momentul de fa¡å unul dintre cei mai importan¡i 

parteneri pentru noi în domeniul investi¡iilor, unul dintre 

cei mai mari investitori în România. A fost o discu¡ie 

deosebit de bunå ¿i, sigur, ne intereseazå foarte mult så continuåm 

rela¡iile cu aceastå bancå ¿i datoritå faptului cå este 

vorba de o componentå comunitarå, ca så spun a¿a, dar ¿i 

datoritå condi¡iilor foarte bune în care se pot ob¡ine banii, 

condi¡iile de finan¡are, costurile împrumutului, care sunt 

deosebit de convenabile. Doresc så fac unele comentarii 

acum în legåturå cu anumi¡i indicatori macroeconomici pe 

anul 2003, dupå ce au trecut 8 luni din acest an. Obiectivele, 

¡intele ¿i prioritå¡ile stabilite prin Programul macroeconomic 

pentru anul 2003 au vizat men¡inerea cre¿terii economice 

sus¡inute de exporturi ¿i investi¡ii, continuarea procesului 

de dezinfla¡ie. Bun, au trecut mai mult de opt luni. Datele pe 

care le am eu sunt pe primele opt luni. Statistica nu poate så 

ne punå la dispozi¡ie atât de rapid, så proceseze toate elementele 

¿i informa¡iile care så permitå în timp real cunoa¿terea 

unor elemente care, sigur, sunt foarte semnificative. 

Totu¿i, pentru primele opt luni, datele pe care le avem noi 

sunt pozitive. Produc¡ia industrialå a crescut pe aceastå perioadå 

cu 3,6%, comparativ cu perioada similarå a anului 

trecut. Sporul de produc¡ie s-a realizat prin contribu¡ia echilibratå 

a cererii pentru export ¿i investi¡ii. În aceea¿i perioadå, 

exporturile au însumat aproape 10,3 miliarde euro, 

valoarea acestora fiind superioarå cu 7,5% fa¡å de cea înregistratå 

în aceea¿i perioadå a anului 2002. Am constatat o 

reducere sensibilå a exporturilor de materii prime ¿i a produselor 

cu un grad inferior de prelucrare. ªi în domeniul mediului 

de afaceri, prin ac¡iunile întreprinse în ultimul timp, 

am reu¿it så generåm un climat favorabil, în beneficiul investitorilor 

autohtoni ¿i stråini. Citeam aståzi în preså, în 

ziarul Adevårul un comentariu în legåturå cu un raport care 

a apårut în Institutional Investors în legåturå cu o compara¡ie 

realizatå între diferitele ¡åri din lume, un clasament privind 

condi¡iile pentru investi¡ii ¿i nivelul de investi¡ii ¿i comentariul 

pe care l-am citit ¿i care mi se pare pozitiv este acela 

cå România, în ultimul an, a crescut cu 7,5 puncte fa¡å de 

Ungaria, care a scåzut cu un punct sau Polonia, care a crescut 

cu un punct ¿i comentariul era - ¿i va trebui så vedem 

toate aceste date - cå România face parte dintre cele mai dinamice 

trei ¡åri din lume în ceea ce prive¿te crearea condi¡iilor 

pentru investi¡ii. Sigur, înså, sunt multe de fåcut, po- 


zi¡ia noastrå încå trebuie amelioratå din acest punct de vedere 

¿i condi¡iile trebuie îmbunåtå¡ite prin continuarea unor 

reforme pe care ¿tim cå trebuie så le realizåm în perioada 

care vine. Volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate 

principalå de comer¡ cu ridicata ¿i cu amånuntul - ca 

så dau doar un singur exemplu - a fost cu peste 14% mai 

mare fa¡å de perioada corespunzåtoare a anului trecut. Sigur, 

unii vor putea spune cå de aici se poate observa ¿i o cre¿tere 

a nivelului de trai, consumul reprezintå, în mare måsurå, o 

componentå care exprimå puterea de cumpårare. Al¡ii vor 

spune cå aceastå putere de cumpårare nu este echilibrat repartizatå. 

ªi acest argument este adevårat. Totu¿i, este foarte 

clar cå sunt foarte multe lucruri importante care s-au realizat 

în aceastå perioadå. În agriculturå, se remarcå faptul cå efectivele 

de animale existente în luna septembrie erau superioare 

celor înregistrate anul trecut (sporul înregistrat: 8,3% 

la porcine, 1,6% la ovine ¿i caprine, 0,6% la bovine). Evolu¡ia 

procesului infla¡ionist se încadreazå, în linii generale, 

în limitele prognozate – aproximativ 14%, ceea ce demonstreazå 

cå obiectivul evolu¡iei descrescåtoare a infla¡iei, 

conform programului de ac¡iune stabilit, este o certitudine. 

În ultima perioadå, rata infla¡iei a fost la cel mai scåzut nivel 

din ultimii ani, având o medie lunarå de 0,9%, comparativ 

cu 1,3%, cât s-a înregistrat în perioada similarå a anului trecut. 

Guvernul a continuat promovarea unor måsuri menite så 

amelioreze condi¡iile de via¡å ale popula¡iei, în concordan¡å, 

înså, cu resursele de care dispunem. Nivelul ¿omajului a 

scåzut, numårul ¿omerilor a fost mai mic cu aproape 200 mii 

persoane, rata ¿omajului fiind de 6,6% - cel mai mic nivel 

din ultimele 12 luni. Sigur, înså, ¿tim cå sunt alte tipuri de 

probleme care trebuie rezolvate. Poate cu un alt prilej o så 

discutåm despre evolu¡ia for¡ei de muncå, despre probleme 

de ¿omaj, problemele legate de dezvoltarea ruralå ¿i problemele 

din agriculturå. În ¿edin¡a de ieri, am adoptat o Ordonan¡å 

de Urgen¡å privind protec¡ia maternitå¡ii la locurile 

de muncå, prin care am stabilit unele måsuri în acord cu legisla¡ia 

comunitarå: instituirea dreptului la concediu ¿i indemniza¡ie 

de risc maternal în cuantum de 75% din media 

veniturilor lunare realizate în cele 10 luni anterioare solicitårii 

concediului; stabilirea obliga¡iei ce revine angajatorului 

de a acorda salariatelor posibilitatea efectuårii consulta¡iilor 

prenatale, fårå diminuarea drepturilor salariale; instituirea 

concediului post natal obligatoriu de 42 de zile; stabilirea cu 

claritate a obliga¡iilor reciproce ce revin angajatorului ¿i salariatei 

care solicitå måsuri de protec¡ie a sånåtå¡ii sale, a fåtului 

sau a copilului såu. 

Evaluarea obiectivå a acestor rezultate valideazå efortul 

nostru ¿i impune în continuare implementarea cu fermitate a 

måsurilor ce vizeazå accelerarea reformelor economice ¿i 

sociale în ¡ara noastrå. 


Am så încerc acum så vå spun câteva cuvinte despre o 

zonå care este tot mai importantå ¿i care ne va permite så 

construim o strategie adecvatå pentru for¡a de muncå, pentru 

dezvoltarea României în context european. Este vorba de 

sistemul de învå¡åmânt. Am dorit så facem o analizå mai 

largå pe acest domeniu ¿i mai ales så vedem pentru viitor ce 


avem de fåcut. În perioada 2001-2003, pentru finan¡area sistemului 

învå¡åmântului de stat, a fost alocat echivalentul în 

lei al circa 5,3 miliarde dolari. Fa¡å de perioada 1997-1999 

(am luat trei ani din guvernarea noastrå ¿i trei ani din guvernarea 

de dinainte). Atunci, învå¡åmântul de stat a dispus 

de la buget de 3,8 miliarde dolari, deci fondurile alocate 

acestui sector în actuala guvernare sunt cu aproape 40% mai 

mari. Am încercat så vedem, practic, din punctul de vedere 

al fondurilor alocate, dacå lucrurile stau mai bine sau mai 

råu. Iatå, acestea sunt cifrele care au fost puse la dispozi¡ie 

¿i rezultå din analiza pe care am fåcut-o cå aceste fonduri au 

crescut de la an la an: 1,4 miliarde dolari în anul 2001; 1,6 

miliarde dolari în anul 2002; 2,3 miliarde dolari în acest an. 

Cea mai mare parte a cheltuielilor de învå¡åmânt - 85% - a 

fost suportatå de la bugetul de stat ¿i din bugetele locale. 

Trebuie subliniat cå, în contextul descentralizårii finan¡årii 

învå¡åmântului preuniversitar de stat, fondurile alocate de 

autoritå¡ile locale pentru aceastå ac¡iune au avut ca surså 

principalå sumele defalcate din unele venituri ale bugetului 

de stat, în principal, din taxa pe valoare adåugatå. Din aceste 

sume s-au acoperit cheltuielile de personal, bursele elevilor, 

cheltuielile cu materialul didactic, finan¡area învå¡åmântului 

pentru copii cu deficien¡e. Dacå în perioada 1997- 

1999 finan¡area învå¡åmântului s-a limitat, în principal, la 

asigurarea cheltuielilor de func¡ionare a unitå¡ilor de învå- 

¡åmânt, în perioada 2001-2003 Guvernul a avut în vedere 

atât îmbunåtå¡irea condi¡iilor de desfå¿urare a procesului 

instructiv-educativ, cât ¿i stimularea cadrelor didactice. 

Cheltuielile de personal au crescut cu 20%, de la 2244 milioane 

dolari la 2708 milioane dolari. Cheltuielile de capital 

au crescut ¿i ele cu peste 62%, de la 227 milioane dolari la 

366 milioane dolari. În acela¿i timp, în perioada 2001-2003, 

o aten¡ie deosebitå s-a acordat realizårii unor programe ale 

Guvernului atât în domeniul educa¡ional, cât ¿i în domeniul 

social. Îmbunåtå¡irea accesului la procesul de învå¡åmânt al 

copiilor din zone defavorizate prin crearea unei re¡ele de 

transport ¿colar: S-au alocat 2,7 milioane dolari în anul 

2001; 3,6 milioane dolari în anul 2002 ¿i 5,2 milioane dolari 

în anul 2003. De acest program au beneficiat, în medie, 

8000 de elevi anual. 

Extinderea duratei învå¡åmântului obligatoriu ¿i acordarea 

de manuale gratuite, din acest an, ¿i elevilor din clasa 

a IX-a. Modernizarea procesului instructiv-educativ, prin 

dotarea ¿colilor din învå¡åmântul preuniversitar cu calculatoare 

¿i soft-uri educa¡ionale: s-au alocat 5,6 milioane dolari 

în anul 2001; 7 milioane dolari în anul 2002 ¿i 18 milioane 

dolari în acest an. Au fost dotate la standarde superioare 

12800 unitå¡i ¿colare. Sprijinirea unitå¡ilor de învå¡åmânt 

prin alocarea de fonduri de la buget pentru dotarea cu mobilier 

¿colar. Acordarea de rechizite ¿colare elevilor din învå¡åmântul 

primar ¿i gimnazial, care provin din familii cu 

venituri reduse: S-au alocat 7,1 milioane dolari în anul 2001; 

6,1 milioane dolari în anul 2002; 5,5 milioane dolari în anul 

în curs. Au beneficiat de acest program, în medie, 945.000 

de copii anual. Acordarea de produse lactate ¿i de panifica¡ie 

pentru copiii ¿i elevii din învå¡åmântul pre¿colar ¿i primar: 

s-au alocat 10,2 milioane dolari în anul 2002 ¿i 42,7 milioane 

dolari în acest an. Alåturi de alocarea directå a unor 


sume din fonduri bugetare, s-a creat ¿i posibilitatea contractårii 

directe de cåtre universitå¡i a unor credite externe, cu 

garan¡ia statului, pentru finan¡area unor proiecte proprii. 

Pânå în prezent cinci universitå¡i au solicitat ¿i li s-a aprobat 

prin hotårâri ale Guvernului, garantarea de împrumuturi externe 

pentru crearea de parcuri industriale ¿i tehnologice, 

centre de transfer tehnologic, re¡ele de cercetare tehnologicå, 

care însumeazå 49 de milioane dolari. 

Nu în ultimul rând, vreau så remarc întårirea autonomiei 

financiare a unitå¡ilor de învå¡åmânt preuniversitar ¿i universitar, 

cât ¿i managementul din ce în ce mai performant la 

nivelul acestora. Aceste unitå¡i au realizat ¿i utilizat venituri 

proprii în continuå cre¿tere, care în anul 2003 sunt de aproximativ 

trei ori mai mari fa¡å de anul 1999, respectiv la 

nivelul a 267,9 milioane dolari fa¡å de 92,8 milioane dolari 

în 1999. Am stabilit în ¿edin¡a de Guvern de ieri ca, pentru 

cele 3 mari programe cu finan¡are externå de peste 300 milioane 

dolari, ministrul Educa¡iei så se întâlneascå cu fiecare 

pre¿edinte de Consiliu jude¡ean ¿i så stabileascå de comun 

acord lista unitå¡ilor ¿colare care vor beneficia de fondurile 

externe. Nu mai accept ca fiecare Inspectorat ¿colar så stabileascå, 

fårå transparen¡å, cine va beneficia de programele 

guvernamentale. Decizia trebuie så fie a comunitå¡ii locale 

¿i så nu fie influen¡atå de interese subiective. Guvernul este 

hotårât så ia måsuri pentru o îmbunåtå¡ire vizibilå în acest 

domeniu. 

Vrem så finalizåm modernizårile la toate unitå¡ile ¿colare, 

så terminåm, dacå mai este cazul, anumite construc¡ii 

începute, så descentralizåm taberele, cåminele, så sprijinim 

învå¡åmântul privat de toate gradele ¿i vrem så înglobåm 

realizårile din învå¡åmântul privat în raportul general 

privind România sistemul de învå¡åmânt din România. Deocamdatå, 

noi nu am încorporat în inventarul nostru investi¡ii 

importante care s-au realizat de cåtre universitå¡i particulare. 

Am fost de curând la inaugurarea noului campus al Universitå¡ii 

Româno-Americane, o investi¡ie de aproape 8 milioane 

de dolari, realizatå de cåtre universitate fårå o garan¡ie 

a statului ¿i bånuiesc cå sunt astfel de investi¡ii în multe zone 

din ¡arå. Toate acestea se adaugå la cifrele pe care vi le-am 

prezentat ¿i care reprezintå doar contribu¡ia bugetului de 

stat. 

Este adevårat cå universitå¡ile particulare, practic, folosesc 

sume atrase prin taxele pe care le percep ¿i care înseamnå 

pe un anumit segment utilizarea unor fonduri ale contribuabililor, 

ale pårin¡ilor studen¡ilor respectivi sau ale studen¡ilor 

pentru realizarea unor proiecte de acest gen, dar nu 

e mai pu¡in important cå ace¿ti bani înseamnå sau pot duce 

la realizarea unor proiecte deosebite, inclusiv în ceea ce prive¿te 

modernizarea unor cåmine. Aici este o problemå pe 

care încå nu am reu¿it så o rezolvåm suficient de bine. Va fi 

nevoie ca universitå¡ile de stat ¿i cele particulare så apeleze 

la sprijinul Guvernului pentru a ob¡ine condi¡iile necesare în 

care så se împrumute pentru a finan¡a astfel de construc¡ii de 

interes imediat. Domnul Mihai Tånåsescu, care este lângå 

mine ¿i cu care am discutat despre aceste subiecte ¿i la Ia¿i, 

dar ¿i în cadrul Guvernului, vå stå la dispozi¡ie pentru a vå 

sprijini pentru realizarea acestor proiecte. Un alt subiect pe 

care vreau så-l ating foarte rapid aståzi este cel al campaniei 

42 


agricole de toamnå. Aceastå campanie constituie baza pentru 

anul agricol 2003-2004. Rezultatele din 2004 vor depinde 

de felul în care lucråm acum, de felul în care ¿tim så 

folosim perioadele optime pentru diversele activitå¡i care se 

desfå¿oarå pe câmp. 

Am så vå prezint principalele probleme privind campania 

agricolå ¿i anumite aspecte din domeniul zootehniei. 

Cu privire la campania agricolå de toamnå, iatå câteva 

precizåri. Ac¡iunile aflate în plinå desfå¿urare - recoltarea 

produselor ¿i finalizarea aråturilor ¿i semånatul culturilor de 

toamnå - necesitå în aceste zile un volum mare de muncå, 

mobilizarea speciali¿tilor agricoli ¿i a autoritå¡ilor administra¡iei 

publice locale. Este nevoie ¿i de foarte multå aten¡ie, 

flexibilitate, mobilizare în momentele optime. Ploile reprezintå 

¿i un factor pozitiv, dar ¿i un factor de îngreunare a 

unora dintre lucråri ¿i de aceea este foarte important så vedem 

pentru fiecare zonå a ¡årii care este momentul cel mai 

bun pentru desfå¿urarea diferitelor lucråri pe care le avem de 

realizat. La aceastå datå, recoltatul se executå pe ultimele 

suprafe¡e la culturile de floarea soarelui ¿i porumb ¿i se aflå 

în plinå desfå¿urare la soia ¿i sfeclå de zahår, sigur, ¡inând 

seama ¿i de condi¡iile de vreme. La floarea soarelui, recoltatul 

s-a încheiat în 23 de jude¡e, restul jude¡elor urmând så 

finalizeze aceastå lucrare în câteva zile. La porumb, recoltatul 

s-a încheiat în 5 jude¡e: Dolj, Olt, Giurgiu, Timi¿, Mehedin¡i. 

La soia, în 5 jude¡e: Mehedin¡i, Vaslui, Sålaj, Alba 

¿i Sibiu. Produc¡iile ob¡inute la culturile recoltate în aceastå 

toamnå sunt superioare celor din anul trecut: La floarea 

soarelui produc¡ia, de peste 1,4 milioane tone, este mai mare 

cu 500 mii tone fa¡å de cea prognozatå, ceea ce asigurå consumul 

intern, precum ¿i disponibilitå¡i pentru export. 

La porumb, acolo unde cultura a fost irigatå, s-au ob- 

¡inut produc¡ii între 8 ¿i 10 tone la hectar, aceasta justificând 

eforturile fåcute cu reabilitarea sistemelor de iriga¡ii. Sunt 

peste 700 mii tone în plus fa¡å de anul 2002 pânå la acest 

moment. Probabil cå la momentul în care se vor încheia 

lucrårile vor fi aproape 800 de mii de tone în plus, ceea ce 

reprezintå un mare câ¿tig ¿i fa¡å de unele dintre ¡årile din 

jurul nostru care au avut mari probleme la culturile de porumb. 

Vom avea o foarte bunå bazå de furajare pentru hrana 

animalelor în special ¿i bineîn¡eles ¿i condi¡ii pentru un 

eventual export, dacå va fi cazul. 

În condi¡iile dificile ale acestui an, totu¿i, produc¡ia 

ob¡inutå la cultura cartofului, de 3,3 milioane tone, asigurå 

necesarul de consum al popula¡iei. Deficitul la grâu ¿i secarå 

se va acoperi din import, fårå taxe vamale. Am simplificat 

serios sistemul de licen¡e. Consideråm cå nu vor mai fi probleme. 

De fapt, am eliminat sistemul de licen¡e tocmai pentru 

a elimina birocra¡ia, trecerea pe la Vamå, eliberarea licen¡elor 

pe bazå de prietenii ¿i a¿a mai departe. Practic, am 

stabilit anumite reguli foarte clare, o datå limitå pentru aceste 

importuri ¿i bineîn¡eles, sistemul va func¡iona pe sistemul 

mult mai simplu: primul venit - primul servit, din punct de 

vedere al procedurilor ¿i consumårii administrative a acestor 

proceduri. De asemenea, în sectorul legumicol ¿i pomicol 

produc¡iile au fost superioare anului 2002, înregistrându-se 

cre¿teri ale calitå¡ii, ceea ce permite aprovizionarea ritmicå 

¿i la pre¡uri accesibile a popula¡iei. Este adevårat, înså, cå 


noi nu am reu¿it încå så modernizåm sistemul nostru de 

export de legume ¿i de fructe ¿i probabil cå în cadrul programelor 

Sapard, sistemul, calitatea, în primul rând, a produselor 

ob¡inute, sistemul de colectare ¿i sistemul de export 

foarte rapid în condi¡ii care så asigure protejarea consumatorului, 

toate acestea vor trebui så fie avute în vedere în perioada 

care va urma ¿i sunt aproape 450 de programe Sapard 

care în anul acesta ¿i mai ales anul viitor se vor concentra pe 

proiecte de infrastructurå; în perioada urmåtoare va trebui så 

gåsim pentru fiecare localitate sau pentru fiecare zonå din 

¡arå condi¡iile ¿i mecanismele prin care så valorificåm poten¡ialul 

existent, inclusiv în ceea ce prive¿te legumele ¿i 

fructele ¿i capacitatea de export, bineîn¡eles. O aten¡ie deosebitå 

trebuie acordatå, înså, realizårii la timp ¿i în bune 

condi¡ii a aråturilor ¿i însåmân¡årii culturilor de toamnå. 

Pânå la aceastå datå s-au executat aråturi pe 82% din suprafa¡a 

prevåzutå a se însåmân¡a. Jude¡ele Timi¿, Cålåra¿i, 

Alba ¿i Sibiu au încheiat aceastå importantå lucrare. 

Pentru subven¡ionarea semin¡ei au fost alocate peste 

1.300 miliarde lei. Pânå în prezent au fost semånate 826 mii 

hectare, cu 14% mai mult decât în anul 2002 în aceastå perioadå. 

Precipita¡iile din ultima vreme au întrerupt lucrårile în 

unele jude¡e. Este necesarå, înså, folosirea ferestrelor de 

timp bune de lucru pentru a încheia aceastå importantå lucrare 

în perioada optimå. Pentru sus¡inerea producåtorilor 

agricoli în vederea înfiin¡årii culturilor de toamnå, a fost 

alocatå suma de 1600 miliarde lei ca primå etapå a sprijinului 

de 2 milioane lei la hectar. Pânå la aceastå datå a fost 

viratå cåtre jude¡e suma de 1077 miliarde lei, urmând ca în 

aceste zile, banii så ajungå la producåtorii agricoli. Solicit, 

înså, autoritå¡ilor agricole jude¡ene ¿i primåriilor så ac¡ioneze 

cu operativitate pentru distribuirea sumelor primite. În 

ceea ce prive¿te activitatea din zootehnie, realizårile în acest 

domeniu sunt superioare acelea¿i perioade a anului trecut, 

atât la efective, cât ¿i la produc¡ia animalå. Efectivele au 

crescut la toate speciile. Produc¡ia de lapte de vacå este mai 

mare cu 6%, iar cea de carne cu 21%. S-au creat exploata¡ii 

moderne, comparabile cu cele din Uniunea Europeanå. 

Acestea s-au datorat, în primul rând, efortului bugetar pentru 

zootehnie, care este de zece ori mai mare fa¡å de anul 

2000. 


Acum am så må refer, pe cât pot de scurt, la rela¡ia cu 

autoritå¡ile locale ¿i la situa¡ia din anumite jude¡e. În ultima 

perioadå, Guvernul a analizat problemele prioritare existente 

la nivelul mai multor jude¡e: Alba, Arad, Bistri¡a-Nåsåud, 

Cara¿-Severin, Cålåra¿i, Constan¡a, Dâmbovi¡a, Dolj, Gorj, 

Ia¿i, Mehedin¡i, Prahova, Satu Mare, Suceava, Tulcea, 

Vaslui, Vâlcea ¿i Municipiul Bucure¿ti. Din cele prezentate 

a rezultat clar cå la nivelul jude¡elor sunt probleme care ar 

putea fi solu¡ionate mai bine, unele chiar la nivel local. Cele 

mai multe probleme se referå la sprijinul financiar pentru 

finalizarea unor lucråri de investi¡ii de importan¡å deosebitå, 

reabilitarea centralelor termice ¿i a unor obiective din domeniul 

social - ¿coli, cåmine pentru persoane vârstnice. 

Acordarea unor ajutoare financiare popula¡iei din zone cu o 

ratå a ¿omajului crescutå, ca urmare a disponibilizårilor din 


industrie. Iatå, spre exemplu, la O¡elu-Ro¿u. Acordarea unor 

ajutoare financiare pentru realizarea unor lucråri urgente de 

refacere a obiectivelor afectate de calamitå¡ile naturale, cele 

care au avut loc în acest an, în aproape toate jude¡ele ¡årii. 

Asigurarea unor ajutoare umanitare de la rezervele de stat, 

constând în materiale de construc¡ii ¿i reparat case, pentru 

popula¡ia care a avut de suferit în urma fenomenelor meteorologice 

periculoase. Acordarea unor ajutoare de urgen¡å 

pentru persoanele aflate în situa¡ii de necesitate. 

Consolidarea domeniului public ¿i privat al unitå¡ilor 

administrativ-teritoriale prin transmiterea unor active cu 

caracter social, în domeniul public al unitå¡ilor administrativ-teritoriale. 

Trecerea unor imobile din domeniul public ¿i 

privat al statului, în domeniul public al unor jude¡e. ªi vå 

rog, dacå ave¡i propuneri interesante în acest sens, vå rog så 

le trimite¡i la Secretariatul General al Guvernului, le vom 

analiza cu toatå aten¡ia. Vrem så vedem, så facem un efort, 

în primul rând, pentru a închide acele investi¡ii care mai au 

nevoie de sume mici de bani. Sunt investi¡ii care stau de ani 

de zile nefinalizate. Trebuie så vedem dacå putem så intervenim, 

dar trebuie så stabilim foarte clar prioritå¡ile. Nu se 

poate så porneascå o mul¡ime de proiecte ¿i dupå aceea, pentru 

cå lucrårile nu sunt închise, så primim o mul¡ime de 

solicitåri. Iatå, am constatat, spre exemplu, în teritoriu faptul 

cå în ultimii ani s-au construit - ¿i lucrul acesta este foarte 

util - peste 2000-3000 de biserici - dar în momentul de fa¡å 

sunt în construc¡ie încå sute, poate mii de biserici ¿i de catedrale. 

Este foarte bine, dar, practic, neavând posibilitatea så 

urmårim ¿i la nivel central ¿i la nivel local, nu putem så 

råspundem tuturor solicitårilor de sprijin pentru finalizarea 

acestor lucråri ¿i atunci sunt multe dintre aceste biserici care 

råmân ani de zile în construc¡ie, nu pot fi finalizate din cauza 

lipsei fondurilor. Avem nevoie de o mai bunå planificare, 

stabilirea unor prioritå¡i în a¿a fel încât lucrårile så se poatå 

desfå¿ura mai rapid. Sunt pe urmå multe investi¡ii care sunt 

pornite de ani de zile ¿i realizarea lor în ritmul actual ar mai 

necesita încå 40-50 de ani. Spre exemplu la Mediu ¿i la Ape 

sunt sute de astfel de investi¡ii pornite ¿i ele nu au nici o 

¿anså så fie realizate într-un timp foarte scurt. De aceea, am 

cerut colegilor de la toate ministerele så stabileascå o listå 

scurtå de prioritå¡i, så punem banii acolo unde existå o ¿anså 

ca aceste lucråri så fie finalizate. Nu putem în fiecare an så 

dåm bani pentru organizåri de ¿antier ¿i pe urmå så constatåm 

cå la sfâr¿itul anului cå investi¡ia råmâne la acela¿i 

stadiu. Este necesar, înså, ca fiecare jude¡ så identifice principalele 

probleme cu care se confruntå, så stabileascå prioritå¡ile, 

modul concret de solu¡ionare, cu antrenarea tuturor 

for¡elor ¿i mijloacelor materiale ¿i financiare locale ¿i apoi 

så solicite sprijinul Guvernului. Va trebui så în¡elegem cå 

Guvernul nu are un al doilea buget de rezervå cu care så rezolve 

aceste probleme suplimentare sau så finan¡eze lucrårile 

care nu au fost prinse în buget. 

Sigur, la nivel local existå ¿i o altå modalitate, aceea ca 

anumite proiecte locale så fie cumva sus¡inute printr-un 

proiect na¡ional. Existå un jude¡, pentru care am o mare admira¡ie 

pentru colegii de acolo, care au mårit pre¡urile ¿i valoarea 

investi¡iei la ni¿te såli de sport din jude¡ul respectiv, 

pentru cå firma de construc¡ie respectivå mai are de terminat 


¿i un hotel ¿i, încå, o altå construc¡ie în jude¡ul respectiv. ªi, 

atunci, probabil, cå se echilibreazå cumva costurile. Vreau 

så vå spun cå pentru proiectele guvernamentale suntem cu 

ochii pe dumneavoastrå, så nu vå face¡i iluzii. Nu în felul 

acesta ve¡i rezolva problemele locale. Dacå putem så vå 

ajutåm, sigur cå facem acest lucru cu mare bucurie. Sunt 

unele probleme care sunt deosebit de delicate ¿i pe care trebuie 

så le vedem. Ieri, am stabilit ca domnul ministru Oprea 

så meargå, spre exemplu, la Tulcea ¿i la Boto¿ani pentru a 

examina situa¡ia sistemului de încålzire termicå pentru cele 

douå localitå¡i. Sunt ¿i alte pe care o så le discutåm, dar am 

aprobat ¿i acest lucru vroiam så vå spun constituirea Comitetului 

Interministerial pentru rela¡ia cu administra¡ia 

publicå. Am decis înfiin¡area acestui Comitet Interministerial 

pentru a realiza: o analizå cât mai clarå a situa¡iei existente; 

de a identifica problemele cu care se confruntå administra¡ia 

publicå; stabilirea prioritå¡ilor ce trebuie avute în 

vedere în rezolvarea acestora; identificarea resurselor 

disponibile. Prin activitatea sa, Comitetul va realiza gestionarea 

¿i armonizarea rela¡iilor dintre autoritå¡ile administra¡iei 

publice centrale ¿i autoritå¡ile administra¡iei publice 

locale. Comitetul este condus de Primul Ministru ¿i este format 

din reprezentan¡ii principalelor ministere. La lucrårile 

Comitetului Interministerial participå: 

Cinci reprezentan¡i ai Uniunii Na¡ionale a Consiliilor 

Jude¡ene din România. 

Reprezentan¡i ai Camerei Deputa¡ilor, Senatului, 

Federa¡iei Autoritå¡ilor Locale din România. 

Sigur, pentru reprezentan¡ii Parlamentului noi vom face 

aceastå invita¡ie ¿i dân¿ii vor hotårî dacå vor sau nu så participe 

la aceste activitå¡i. Îmi exprim convingerea cå prin 

aceastå måsurå se va putea acoperi mai bine o zonå de mare 

interes pentru evolu¡ia viitoare a societå¡ii române¿ti. 

Un subiect important asupra cåruia vreau så insist aståzi 

¿i îmi cer scuze cå aståzi am så vå re¡in mai mult cu comentariile 

mele dar s-au adunat foarte multe teme, un alt domeniu 

extrem de important este cel al combaterii faptelor de 

corup¡ie. Dincolo de ceea ce poate fi considerat uneori o 

luptå politicå, politizarea subiectului, supermediatizarea, 

este clar cå existå o problemå ¿i aceastå problemå va trebui 

så o vedem cu responsabilitate. Este nevoie så ne concentråm 

eforturile prioritare în domeniile: justi¡ie, administra¡ie 

publicå, mediul de afaceri ¿i promovarea transparen¡ei. Sigur, 

unii vor spune cå îmbunåtå¡irea notei noastre de cåtre 

Transparency International de la 2,6 la 2,8 reprezintå un 

semnal pozitiv. Dar sigur, nu este un element care så fie 

suficient de important pentru a fi marcat din acest punct de 

vedere. Pe de altå parte, la stabilirea indicelui de percep¡ie a 

corup¡iei în anul 2003, a¿a cum am fost informa¡i de cåtre 

Ministerul Justi¡iei, care cunoa¿te procedura respectivå ¿i 

fundamentul pe care se construie¿te acest indice, nu au fost 

luate decât elementele de bazå pânå la sfâr¿itul anului 2002. 

Deci, anul 2003 nu a intrat în evaluårile respective, asta 

poate så fie bine sau poate så fie råu. Vor spune cå este råu 

cei care considerå cå pachetul anticorup¡ie din acest an, cel 

care a fost adoptat în urma angajårii råspunderii noastre în 

Parlament, reprezintå un pas important înainte. A¿a consider 

¿i eu dar este vorba acum de a trece la o nouå fazå, aceea în 

44 


care ne concentråm pe punerea în aplicare a unor standarde 

normative, a unor standarde juridice deja existente. 

Este de aceea important så vå spun cå ieri, în ¿edin¡a de 

guvern, am stabilit un plan de måsuri ¿i de ac¡iuni. El va fi 

transmis ¿i la jude¡e. Unul dintre punctele noastre slabe îl 

reprezintå dificultatea institu¡iilor publice de a comunica ¿i 

de a explica måsurile ¿i ac¡iunile anticorup¡ie ¿i, adeseori, 

chiar indecizia noastrå în legåturå cu luarea unor måsuri. Se 

întâmplå diverse disfunc¡ii så spunem la nivelul unor regii, 

la nivelul administra¡iei, amânåm o interven¡ie a noastrå ¿i 

acest lucru este în detrimentul cetå¡enilor. Am våzut comentariile 

în legåturå cu ceea ce s-a întâmplat la Primåria 

Bucure¿ti ¿i arestarea sau în orice caz flagrantul sau ce s-a 

întâmplat cu cel de la Primåria Bucure¿ti, de la direc¡ia 

juridicå a fost considerat cå încalcå legea ¿i cå sunt întrunite 

elementele pentru fapte de corup¡ie care så justifice trimiterea 

în instan¡å. 

Toate aceste lucruri ar putea så fie într-o anumitå måsurå 

depistate la nivelul administra¡iei locale de cåtre cei care au 

datoria så verifice aceste lucruri în permanen¡å. Noi am 

început ¿i la nivelul Guvernului aceastå ac¡iune. Am cerut 

mini¿trilor så verifice la nivelul fiecårui minister elementele 

care ¡in de transparen¡å ¿i de corectitudinea ac¡iunii guvernamentale. 

În ceea ce prive¿te ¿edin¡a de ieri ¿i planul de 

måsuri pe care am så vi-l prezint poate cu altå ocazie mai pe 

larg - de altfel, pânå såptåmâna viitoare aceste måsuri vor fi 

amplificate, vor fi clarificate ¿i din punct de vedere strict 

institu¡ional, din punctul de vedere al ac¡iunilor concrete - 

dar vi-l anun¡ deocamdatå: opera¡ionalizarea mecanismelor 

de control prevåzute de Pachetul legislativ anticorup¡ie; 

revederea procedurilor interne ale ministerelor în domeniul 

achizi¡iilor publice ¿i eliminarea posibilitå¡ilor de fraudå sau 

de favorizare a unora dintre ofertan¡i; în privin¡a transparen¡ei 

în administra¡ia publicå, intensificarea procesului de 

aplicare la toate nivelurile a Legii privind transparen¡a decizionalå 

în administra¡ia publicå, a¿a-numita sunshine law. 

Toate autoritå¡ile ¿i institu¡iile publice vor trebui så aducå la 

cuno¿tin¡å publicå elementele de buget, precum ¿i execu¡ia 

detaliatå a fondurilor alocate pentru pregåtirea, organizarea 

¿i desfå¿urarea ac¡iunilor semnificative - un exemplu gråitor 

îl reprezintå Comisia de Transparen¡å pentru cheltuielile 

legate de referendum. Din prima zi, am cerut membrilor 

comisiei ca toate alocårile de sume în cadrul pregåtirii referendumului 

så se facå în mod transparent ¿i så existe o comisie 

în care så fie invita¡i ¿i reprezentan¡i ai mass media, ai 

Clubului Român de Preså, care så aibå acces la aceste date. 

Sigur, desfå¿urarea întregii activitå¡i pe un interval de timp 

foarte scurt, de mai pu¡in de 30 de zile, a presupus anumite 

constrângeri în ceea ce prive¿te derularea opera¡iunilor ca 

atare, înså cu atât mai mult transparen¡a deciziei ¿i consensualizarea 

hotårârilor reprezentau elemente de bazå. ªtiu cå 

au fost anumite critici. La nivel central, cred cå de acum lucrurile 

sunt foarte clare. Problema este, înså, ¿i la nivel local, 

cheltuirea banilor så se facå la modul cel mai judicios, iar 

prezentarea cheltuielilor så se facå într-un mod transparent 

în toate jude¡ele. Comisia centralå va veghea la acest lucru. 

A¿a cå vå rog foarte mult foarte multå responsabilitate în 

ceea ce prive¿te cheltuirea banilor care sunt aloca¡i pentru 


eferendum. În domeniul privatizårii: analiza tuturor ac¡iunilor 

de privatizare ¿i aducerea la cuno¿tin¡å publicå a datelor 

esen¡iale cu privire la derularea procedurilor de privatizare. 

În domeniul justi¡iei: analiza aspectelor care sunt de 

naturå a pune sub semnul îndoielii calitatea actului de justi¡ie 

¿i, pe cale de consecin¡å, îmbunåtå¡irea imaginii justi¡iei 

în ochii cetå¡eanului; clarificarea situa¡iilor juridice relevate 

de derularea practicå a procedurilor administrative de restituire 

a imobilelor; aplicarea riguroaså a sistemului sanc¡ionator, 

în vederea eliminårii abuzurilor constatate în procesul 

de punere în aplicare a reglementårilor în domeniul restituirii 

proprietå¡ilor. În domeniul sånåtå¡ii: stabilirea unor 

standarde ¿i criterii clare ¿i obiective aplicabile achizi¡iilor 

efectuate pentru dotarea unitå¡ilor sanitare, precum ¿i a celor 

aplicabile conducerii spitalelor. În domeniul fiscal: promovarea 

måsurilor necesare pentru introducerea procedurilor 

electronice în activitatea de colectare a veniturilor cuvenite 

bugetului statului cu titlu de redeven¡å sau chirie pentru 

bunurile concesionate sau închiriate; demararea procedurilor 

în vederea încetårii raporturilor contractuale cu beneficiarii 

contractelor de concesiune sau închiriere care înregistreazå 

întârzieri în îndeplinirea obliga¡iilor fa¡å de bugetul 

de stat ¿i aducerea la cuno¿tin¡å publicå a listei acestor 

datornici; introducerea procedurii electronice pentru transmiterea 

documentelor necesare ¿i pentru realizarea procedurilor 

vamale. Un prim pas a fost fåcut de Autoritatea Na- 

¡ionalå de Control care, în prima lunå a campaniei pentru 

combaterea marilor acte de evaziune ¿i fraudå fiscalå, a înaintat 

autoritå¡ilor competente - Poli¡ie, Parchet - o serie de 

cazuri grave, cum ar fi în domeniul fiscal: såvâr¿irea unor 

infrac¡iuni de evaziune fiscalå, constatate în jude¡ele Arge¿, 

Suceava, Satu Mare ¿i Bra¿ov sau rambursarea ilegalå a 

TVA, fapte de acest gen fiind constatate în jude¡ele Arge¿ ¿i 

Suceava. În domeniul producerii ¿i comercializårii båuturilor 

alcoolice - în jude¡ele Constan¡a, Cara¿-Severin, Cluj, 

Harghita ¿i în municipiul Bucure¿ti. În domeniul producerii 

¿i comercializårii produselor petroliere - în jude¡ele Buzåu, 

Constan¡a, Bihor, Baia Mare, Bra¿ov, Bacåu ¿i în municipiul 

Bucure¿ti sau în domeniul mårfurilor diverse, al colectårii 

de¿eurilor metalice, astfel de fapte fiind constatate în multe 

din controalele inopinate efectuate. În domeniul vamal au 

fost constatate fapte constând în subevaluare sau nedeclarare 

a bunurilor, încadrare tarifarå eronatå, infrac¡iuni de 

fals. Consider cå aceste ac¡iuni de control demarate de Autoritatea 

Na¡ionalå de Control reprezintå doar un început. În 

perioada urmåtoare, pe måsurå ce vom avea informa¡ii concrete, 

vom pune la dispozi¡ia publicului toate datele necesare 

cu privire la faptele de corup¡ie constatate ¿i dovedite. 

În altå ordine de idei, doresc så pun accentul pe rolul important 

care ar trebui så revinå în acest domeniu Oficiului Na- 

¡ional de Prevenire ¿i Combatere a Spålårii Banilor. Aceastå 

institu¡ie este un pion important în luptå. Din datele furnizate 

institu¡iilor competente rezultå cå au fost implica¡i în 

ac¡iuni de spålare a banilor peste 300 de cetå¡eni stråini ¿i 

români, valoarea sumelor ridicându-se la peste 100 milioane 

euro. Numai în perioada august-septembrie 2003, Oficiul a 

aplicat amenzi în valoare de peste 1,5 miliarde lei. S-a constatat 

cå ac¡iuni de spålare a banilor sunt såvâr¿ite prin tran- 


zac¡ii imobiliare sau substituirea produselor petroliere. De¿i 

în ultima perioadå Oficiul a fost mai pu¡in vizibil pentru 

public, îmi exprim speran¡a cå, în scurt timp, se va implica 

mai eficient în activitatea de constatare ¿i combatere a unor 

fapte ilicite. Tot în scopul combaterii fenomenului de corup¡ie, 

am luat unele decizii importante în ceea ce prive¿te 

douå dintre institu¡iile care sunt instrumente fundamentale 

de impunere a unei discipline financiare, fiscale ¿i vamale, 

respectiv, Garda Financiarå a fost reorganizatå ca institu¡ie 

cu personalitate juridicå, ceea ce îi va conferi mai multå 

independen¡å, autonomie ¿i autoritate; a fost sporitå råspunderea 

comisarilor; au fost stabilite måsuri de asigurare a 

incoruptibilitå¡ii comisarilor, ceea ce va conduce la eficientizarea 

activitå¡ii. Direc¡ia Generalå a Våmilor a primit un 

statut mult mai important, fiind ridicatå la rangul de autoritate 

na¡ionalå. A fost întåritå pozi¡ia Våmii ca surså esen¡ialå 

pentru constituirea veniturilor bugetare. Un element de noutate 

pe care l-am introdus este cå, de acum înainte, func¡ionarul 

vamal este obligat så repare prejudiciile aduse în activitatea 

de control ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii 

necorespunzåtoare a atribu¡iilor de control. Se va pune accent 

pe inspec¡ia vamalå, iar controlul vamal ulterior va fi 

diversificat ¿i detaliat. Vå asigur cå aceste måsuri nu vor 

råmâne doar pe hârtie, vom proceda la punerea lor în aplicare 

cu fermitate. 

Consider cå a trecut un timp suficient de la intrarea în 

vigoare a prevederilor Ordonan¡ei de Urgen¡å a Guvernului 

nr. 27/2003 ¿i în ceea ce prive¿te un alt domeniu, care, de 

asemenea, este important pentru a asigura o rela¡ie mai 

bunå, mai clar, mai eficientå între autoritå¡i ¿i cetå¡ean. Este 

vorba de aprobarea tacitå ¿i de aceea am så vå prezint foarte 

pe scurt rezultatele unei analize pe care am dispus-o pentru 

a vedea felul în care a func¡ionat aceastå ordonan¡å în perioada 

care a trecut. Situa¡ia statisticå a solicitårilor primite 

de la cetå¡eni aratå cå ace¿tia au în¡eles ¿i folosesc aceastå 

modalitate puså la dispozi¡ia lor. Eu a¿ spune cå mai curând 

autoritå¡ile au în¡eles acest lucru, pentru cå, practic, numårul 

total al solicitårilor adresate autoritå¡ilor administra¡iei publice, 

din numårul total de 86.295, numårul råspunsurilor 

formulate în termenul legal a fost de 86.065, ce ne aratå cå 

aceastå ordonan¡å a creat o foarte mare presiune asupra administra¡iei 

locale pentru respectarea termenelor prevåzute 

în lege pentru acordarea unor avize, autoriza¡ii. Numårul 

solicitårilor la care nu s-a råspuns în termenul legal este de 

230, adicå 0,3% din numårul total al solicitårilor. Sigur cå 

aceste date noi le-am primit de la administra¡ia localå ¿i de 

aceea am deschis o linie verde la Guvern, unde am rugat cetå¡enii 

så ne transmitå situa¡iile în care aceste autoriza¡ii nu 

au fost acordate în intervalul de timp stabilit de lege. Cele 

mai frecvente solicitåri au fost adresate primåriilor municipiilor 

re¿edin¡å de jude¡ – 17.912, inspectoratelor teritoriale 

de muncå – 16.152, Oficiilor jude¡ene de cadastru, geodezie 

¿i cartografie – 12.606, Inspectoratelor jude¡ene de 

poli¡ie – 12.228. ªi, Iatå, aici s-a råspuns 100% la solicitåri, 

deci integral. Felicitåri! Este o situa¡ie cu totul deosebitå ¿i 

un lucru special. Sunt convins cå lucrurile chiar a¿a stau. 

Direc¡iilor jude¡ene de sånåtate publicå – 11.965. Sunt, înså, 

¿i disfunc¡ionalitå¡i. Unele autoritå¡i ale administra¡iei pub- 


lice nu au afi¿at la sediu sau nu au publicat pe Internet formularul 

cererii ce trebuie completat de cåtre solicitant, lista 

cu documentele necesare pentru eliberarea sau reînnoirea 

autoriza¡iei ¿i modul de completare. Nu toate autoritå¡ile administra¡iei 

publice au analizat condi¡iile pentru emiterea/ 

reînnoirea autoriza¡iilor, în scopul identificårii acelora care 

nu sunt absolut necesare, pentru eliminarea sau înlocuirea 

lor cu declara¡ii pe propria råspundere. De aceea, eu vreau 

så vå rog, stima¡i colegi, så acorda¡i în continuare foarte 

multå aten¡ie acestor reglementåri care vor ajuta cetå¡eanul 

în rela¡ia cu administra¡ia 

Am så spun totu¿i câteva cuvinte despre Codul fiscal, 

pentru cå sunt mul¡i colegi de la alte partide care vorbesc 

despre Codul fiscal, ne dau foarte multe sfaturi, dar se 

vorbe¿te despre acest Cod fiscal de aproape zece ani. Nici 

un alt partid, înså, nu a reu¿it så punå împreunå reglementårile 

respective ¿i så transfere la Parlament un text de o 

asemenea importan¡å. De aceea, eu vreau så salut eforturile 

Ministerului de Finan¡e, care ¿i-a realizat angajamentul de a 

pregåti ¿i de a transmite la Parlament un document foarte 

important. Acest proiect de Cod fiscal, armonizat cu legisla¡ia 

fiscalå a Uniunii Europene ¿i cu acordurile fiscale interna¡ionale 

la care noi suntem parte va asigura un cadru unitar, 

coerent, stabil ¿i clar în domeniu. 

Toate legile speciale privind impozitele directe, impozitele 

indirecte ¿i impozitele nereziden¡ilor au fost introduse 

în Codul fiscal. În felul acesta, cele 60-70 de legi în 

acest domeniu au fost topite într-un singur text juridic - 

codul fiscal - iar cel care va dori så-¿i cunoascå obliga¡iile 

fa¡å de stat, fa¡å de comunitatea localå va putea så consulte 

aceste document unic. Unic sub aspectul acoperirii problematicii 

fiscale. Este un lucru cu totul deosebit, este o 

realizare pe care doresc så o salut. 

Modificårile în viitor nu se vor mai face la o lege specialå 

pe care doar unii o vor putea consulta sau doar unii vor 

afla despre ea, modificårile se vor face strict la acest cod fiscal 

¿i oricine va putea så vadå ultima formå, ultimele prevederi 

sau chiar modificåri care pot så intervinå pe acest domeniu. 

Domnul ministru Tånåsescu a explicat, în foarte mare 

måsurå, care este miza, care sunt problemele, care sunt 

solu¡iile. O så revenim, de altfel, ¿i o så mai discutåm despre 

aceste teme. Eu nu vreau så insist foarte mult asupra acestei 

chestiuni. Doar så spun ceva despre cota unicå de impozitare. 

Urmåresc la fel, cu foarte multå admira¡ie, pe cei care 

întotdeauna ¿tiu mai bine decât noi cum s-ar fi putut face 

când dân¿ii au fost la putere. Nu ¿tiu, întrebarea foarte simplå 

este: ¿tiau atât de bine, dacå lucrurile le erau atât de clare 

de ce atunci când au fost la putere, când au fost la guvernare, 

nu au introdus reglementårile respective? Problema cotei 

unice trebuie examinatå cu foarte multå aten¡ie ¿i noi ne 

propunem så examinåm, în cursul lunilor urmåtoare, întregul 

sistem, deci un sistem îmbunåtå¡it. Obiectivul nostru 

este scåderea fiscalitå¡ii, ca så fie foarte clar, ¿i acest lucru îl 

facem. ªi dacå ve¡i lua contribu¡ia socialå, ve¡i vedea cå de 

la 61-62%, am scåzut, practic, la 39%. 

46 

Dl. Mihai Tånåsescu: 

12 procente. 



12 procente în ace¿ti trei ani, deci numai pentru cheltuielile 

cu for¡a de muncå, contribu¡ia socialå, dar sunt ¿i alte 

zone în care ac¡ionåm în acela¿i fel, facem unele reduceri în 

ceea ce prive¿te TVA. Sigur, am fi dorit så facem mai multe 

reduceri, nu numai pentru medicamente ¿i pentru turism, ar 

trebui så în¡elege¡i cå principala surså a bugetului este de 

fapt TVA ¿i, din acest punct de vedere, nu putem så fim extrem 

de genero¿i în a reduce nivelul TVA la anumite produse, 

pentru cå în felul åsta ar trebui så renun¡åm la anumite 

cheltuieli în special pe domeniul social în perioada urmåtoare. 

Dar vreau så fie foarte clar, tot guvernul nostru, dupå 

alegerile din 2004 va pune în aplicare cota unicå. Unii vor så 

vinå ei så punå în aplicare cota unicå. Nu, o punem noi în 

aplicare ¿i o s-o punem în aplicare nu la nivelul de 23%, 

atunci sper så putem ajunge la un sistem mai scåzut, o cotå 

unicå care så fie de 20%. 

Am discutat recent cu premierul Slovaciei, care îmi 

spunea cå introduc acum un sistem foarte interesant, prin 

care reduc la 19% ¿i taxa pe impozit ¿i TVA va fi redus ¿i 

taxa pe profit tot la 19%, deci vor introduce o taxå unicå de 

19% pentru toate aceste trei domenii. Bun, o så vedem probabil 

anul viitor cum func¡ioneazå acest sistem în Slovacia. 

Ei î¿i pot permite, pentru cå au un produs intern brut mai 

ridicat decât al nostru, au condi¡ii de colectare probabil mai 

bune decât ale noastre. Sunt alte ¡åri unde la fel, discu¡iile 

continuå. În Polonia spre exemplu ¿i în Cehia discu¡iile continuå 

în legåturå cu acest lucru. Pentru ¡åri cu o economie 

mai restrânså - unele dintre ¡årile Baltice - a fost mai simplu 

så ia aceste decizii. Pentru ¡åri care aveau un alt mecanism 

de func¡ionare ¿i unde economia subteranå este foarte mare 

¿i unde s-a încercat ¿i oprirea unei hemoragii a profitului 

cåtre stråinåtate, cum a fost Rusia în urmå cu câ¡iva ani, au 

existat anumite condi¡ii care au justificat introducerea cotei 

unice. 

Eu cred în continuare cå aceastå solu¡ie este interesantå, 

este utilå ¿i cå ea poate pentru acest moment de dezvoltare a 

economiei så ne aducå avantaje. Pe de altå parte, noi trebuie 

så avem grijå cå o astfel de temå, o astfel de decizie, dacå nu 

este bine armonizatå cu toate måsurile de protec¡ie socialå, 

poate så accentueze, poate så realizeze, eventual, o cre¿tere 

economicå, o cre¿tere a sumelor colectate la buget, dar så 

måreascå polarizarea socialå ¿i, din acest punct de vedere, 

trebuie så gåsim mecanismul de acompaniere din punctul de 

vedere al måsurilor suplimentare, care så vinå alåturi de 

måsura centralå, ¿i anume cota unicå. Eram dator cu aceste 

explica¡ii, pentru cå poate cå unii nu au în¡eles exact sensul 

unei decizii pe care am luat-o, de a transfera aceastå måsurå 

¿i aceastå decizie pentru începutul anului 2005. Nu ne putem 

permite întâi så tåiem ¿i pe urmå så måsuråm. Vrem întâi så 

måsuråm ¿i pe urmå så tåiem. Acesta era comentariul meu 

în legåturå cu Codul fiscal. În legåturå cu proiectul Bugetului 

general consolidat pentru anul 2004, vrem din nou så 

respectåm legea, ceea ce, sigur, o så fie din nou surprinzåtor 

pentru cei care înaintea noastrå, la guvernare, trimiteau 

proiectul de buget cam în perioada de primåvarå a anului 

respectiv, în martie-aprilie. Bun, deci este pentru a treia oarå 

când Guvernul trimite la Parlament bugetul, în a¿a fel încât 


el så poatå så fie adoptat înaintea anului bugetar urmåtor, 

astfel încât cheltuielile sumele disponibile så fie cunoscute 

dinainte, cheltuielile så poatå fi realizate încå de la începutul 

anului pe o bazå predictibilå foarte clarå. ªi noi vom finaliza 

proiectul de buget mar¡ea viitoare. Sunt probleme, dar când 

nu au fost probleme cu bugetul! Ar trebui så avem poate de 

douå sau de trei ori mai mul¡i bani în buget ca så putem så 

acoperim solicitårile respective. Din påcate, noi nu facem 

decât så administråm ni¿te bani care vin în urma unor activitå¡i 

economice ¿i care se desfå¿oarå la nivelul de aståzi al 

productivitå¡ii ¿i al economiei române¿ti ¿i nu facem decât 

så împår¡im ace¿ti bani cât mai bine sau så încercåm så îi 

împår¡im cât mai bine. De aceea, sigur, discu¡iile noastre au 

fost destul de dificile. Mai avem douå sau trei probleme pe 

care sper så le rezolvåm la sfâr¿itul acesta de såptåmânå ¿i 

în felul aceasta, mar¡i, så avem o discu¡ie. A¿ vrea så-l rog 

pe domnul ministru så facå o discu¡ie în continuare cu 

reprezentan¡ii. Au avut loc aceste discu¡ii deja. A¿ vrea, de 

asemenea, cu autoritå¡ile locale. Vor avea loc discu¡ii aståzi, 

am stabilit acest lucru tocmai pentru ca proiectele concrete 

care sunt considerate esen¡iale de cåtre colegii de la nivel 

local så fie fixate ca atare în proiectul de buget, så nu punem 

alte lucruri, alte prioritå¡i, dv. så considera¡i cå existå o altå 

scalå de prioritå¡i. Nu intru în amånunte în legåturå cu datele 

de bazå ale bugetului. Poate doar så spun cå ne fixåm ca 

obiectiv continuarea unei cre¿teri durabile, o cre¿tere de 

5,5%. Ar fi al patrulea an în care cre¿terea economicå a României 

va fi fost de aproximativ 5% ¿i sigur cå acest element, 

dacå se va întâmpla, va consolida credibilitatea noastrå 

în plan extern. De altfel, såptåmâna viitoare, speråm ca 

Boardul Fondului Monetar Interna¡ional så evalueze stadiul 

final al acordului stand-by cu România. 

Un ultim comentariu legat de problemele legate de 

încålzire ¿i de factura la încålzire pe timpul iernii. Am discutat 

ieri destul de mult. Vrem så facem în a¿a fel încât sistemul 

så func¡ioneze mai bine decât în al¡i ani. Nu este 

foarte simplu, pentru cå existå mai multe categorii de interese, 

ca så spun a¿a, în ghilimele. Pe de o parte, Ministerul 

Muncii, care se ocupå mai ales de reducerea cât mai mare 

posibil a cuantumului total al facturii printr-o deducere care 

så fie de 10-40%, func¡ie de nivelul veniturilor. Sigur, am 

dat cifre aleatorii, dar, practic, ideea este de a reduce cât mai 

mult aceastå facturå. Pe de altå parte, Ministerul Industriilor, 

care dore¿te pentru societå¡ile sale na¡ionale så-¿i recupereze 

banii pentru cheltuiala cu gazele cu electricitatea ¿i 

care nu mai poate så a¿tepte luni de zile pânå când, eventual 

vor fi transmi¿i de la autoritå¡ile locale sau de la consumatori 

individuali,... Ministerul de Finan¡e, care trebuie så 

închidå acest circuit ¿i, sigur, autoritå¡ile locale, acolo unde 

primarii, pentru a realiza acest mecanism de identificare a 

celor care au nevoie cu adevårat de sprijin din partea statu- 


lui. Este un sistem destul de complicat. Ieri au fost aprobate 

normele metodologice. Am intervenit din nou în aceste 

norme, tocmai pentru cå în måsura în care sistemul ar func- 

¡iona a¿a cum a fost el prevåzut, practic, banii ar ajunge de 

la Ministerul de Finan¡e, respectiv Ministerul Administra¡iei 

¿i Internelor, respectiv direc¡iile jude¡ene, la Ministerul Industriei 

sau la regiile de încålzire de-abia în ianuarie sau în 

februarie, ceea ce este inadmisibil. De aceea, probabil cå 

vom merge pe un sistem mult mai flexibil, cu o primå alocare, 

pe baza unor estimåri ¿i o regularizare finalå în baza 

datelor care vor fi certificate de cåtre primårii ¿i asocia¡iile 

de bloc. Este o ac¡iune foarte complexå. Miza cea mai 

importantå pentru perioada urmåtoare în rela¡ia cu cetå¡enii 

va fi felul în care administråm acest sistem. Banii existå, 

sunt pu¿i în buget. Problema este cum facem så reducem 

factura în mod sensibil, så nu ne batem joc de cetå¡eni plimbând 

banii å¿tia nu ¿tiu cât, så nu ne batem joc nici de regii, 

care au nevoie de bani ca så-¿i poatå cumpåra resursa energeticå 

pe care o pun la dispozi¡ia localitå¡ilor. 

De aceea, a¿ vrea såptåmâna viitoare din nou så se organizeze 

o discu¡ie între cei responsabili pe aceastå temå, în 

a¿a fel încât sistemul så fie fluid, transferurile acestea de 

bani så se facå rapid, iar cetå¡eanul, consumatorul final så 

vadå cå din suma care îi revine - am dat la un moment dat 

un exemplu cu 300 de mii de lei ¿i am dat un exemplu, cå 

puteam så pun 1.456.322, dar am luat un exemplu ca så 

explic o anumitå idee; cineva spunea cå nu am idee despre 

cât înseamnå între¡inerea la un apartament, un distins ziarist, 

dar sigur cå tråim în România ¿i sim¡ul umorului trebuie cultivat 

cât mai mult - dar repet, este foarte important ca cel 

care va vedea factura så constate foarte clar suma totalå care 

ar fi datoratå pentru cåldurå ¿i suma care este reduså datoritå 

subven¡iei, ajutorului acordat de stat, iar el så plåteascå doar 

diferen¡a, deci ¿tie suma care s-ar datora în mod normal ¿i 

vede o reducere procentualå, suma respectivå care reprezintå 

de fapt ceea ce se deconteazå pânå la urmå direct, de¿i 

prin Ministerului Muncii, între bugetul statului ¿i regii. Åsta 

este sistemul pe care vrem så-l facem ¿i normele metodologice 

ar trebui så facå så func¡ioneze acest sistem începând cu 

luna noiembrie. În încheiere, stima¡i colegi, vreau så vå reamintesc 

primul punct - revenim pentru o clipå la importan¡a 

referendumului. Sigur, înså, cå în aceastå perioadå nu putem 

så suspendåm toate celelalte activitå¡i. Toate sunt importante, 

dar avem o prioritate absolutå. Vå rog så ¡ine¡i seama 

de ceea ce comisia centralå a stabilit, så lua¡i måsurile convenite 

¿i så asiguråm condi¡iile necesare, astfel încât alegåtorii 

så-¿i poatå exprima op¡iunea pentru Constitu¡ia 

Europeanå a României. ªi nu trebuie så ne ferim de cuvinte 

mari. Pânå la urmå, eu cred cå trebuie så fim mândri, în definitiv, 

cå luåm parte în mod efectiv la un moment de istorie 

a ¡årii noastre. 


Dl. Ioan Rus: 

Ne aflåm în etapa finalå de pregåtire a Referendumului 

na¡ional privind revizuirea Constitu¡iei, care se va desfå¿ura 

în zilele de 18 ¿i 19 octombrie 2003. Câteva lucruri 

am dorit så comunicåm în aceastå fazå semifinalå de 

pregåtire, atât din partea Comisiei tehnice de organizare, 

cât ¿i din partea Biroului Electoral Central. 

Måsurile luate de Comitetul Na¡ional de Coordonare ¿i 

de Comisia Tehnicå Centralå s-au materializat în realizarea 

ac¡iunilor la termenele prevåzute în programul calendaristic, 

cu modificårile aduse acestuia prin Ordonan¡a de Urgen¡å 

nr. 92/2003. Guvernul a adoptat o hotårâre prin care 

fondurile puse la dispozi¡ia Ministerului Administra¡iei ¿i 

Internelor, implicit a prefecturilor, au fost suplimentate cu 

66 de miliarde pentru acoperirea cheltuielilor determinate 

de cre¿terea numårului sec¡iilor de votare cu peste 330 fa¡å 

de cel din anul 2000, acordarea indemniza¡iilor pentru 

membrii birourilor electorale pentru cel mult patru zile, 

asigurarea cheltuielilor de protocol pentru ziua a doua a 

referendumului, necesitatea intensificårii ¿i diversificårii 

activitå¡ii de informare a popula¡iei prin multiple mijloace 

¿i prin utilizarea unor suporturi diversificate. 

În ziua de 14 octombrie s-a desfå¿urat a doua ¿edin¡å a 

Comisiei pentru Informare Publicå ¿i Transparen¡å, iar cu 

acest prilej s-a prezentat, conform celor solicitate, informa¡ii 

detaliate privind cheltuielile efectuate de cåtre Ministerul 

Administra¡iei ¿i Internelor, inclusiv pentru Biroul 

Electoral Central de cåtre prefecturi, precum ¿i de cåtre 

Agen¡ia pentru Strategii Guvernamentale. Ministerul Administra¡iei 

¿i Internelor ¿i Ministerul Apårårii Na¡ionale 

au definitivat Protocolul privind asigurarea pazei Biroului 

Electoral Central, a birourilor electorale de circumscrip¡ii 

¿i a sec¡iilor de votare, a buletinelor de vot, precum ¿i ordinea 

publicå în zona tuturor sec¡iilor de votare pe timpul 

desfå¿urårii referendumului pentru revizuirea Constitu¡iei 

României. 

La 14 octombrie au fost finalizate listele permanente, 

care au fost transmise pe bazå de proces verbal primåriilor 

¿i judecåtoriilor. Serviciile de eviden¡å informatizatå a persoanei 

¿i unitå¡ile de poli¡ie continuå activitatea de eliberare 

¿i distribuire a actelor de identitate ¿i a cår¡ilor de 

alegåtor, urmând så realizeze aceste opera¡iuni inclusiv în 

zilele de 18 ¿i 19 octombrie 2003. Persoanele care nu au 

intrat în posesia cår¡ilor de alegåtor î¿i pot exercita dreptul 

la vot pe baza actelor de identitate: carte sau buletin de 

identitate, pa¿aport. Cererile cetå¡enilor privind eliberarea 

actelor de identitate primite în zilele premergåtoare referendumului 

vor fi solu¡ionate operativ, astfel încât ace¿tia 

så-¿i poatå exercita dreptul la vot. 

În ziua de 15 octombrie s-a încheiat tipårirea bule- 

48 


Videoconferin¡a cu prefec¡ii ¿i autoritå¡ile administra¡iei publice locale 

(Palatul Victoria, 16 octombrie 2003) 

tinelor de vot ¿i distribuirea la jude¡e a ¿tampilelor cu men- 

¡iunea ,,VOTAT“, precum ¿i a timbrelor autocolante pentru 

cår¡ile de identitate. 

Prin Ordin al Ministrului Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului 

s-a stabilit cå în institu¡iile de învå¡åmânt în care 

se organizeazå sec¡ii de votare cursurile se vor încheia în 

ziua de 17 octombrie la ora 14,00, astfel încât pânå la ora 

18,00 så fie pregåtite spa¡iile în vederea procesului de 

votare ¿i så fie predate pre¿edin¡ilor de sec¡ii de votare pentru 

a fi puse sub pazå. 

Biroul Electoral Central a transmis birourilor electorale 

de circumscrip¡ie precizåri cu privire la modul de ac¡iune 

în cazul indisponibilitå¡ii unor membri ai sec¡iilor de 

votare în zilele votårii. 

Solicit ca la predarea materialelor necesare votårii cåtre 

pre¿edin¡ii birourilor electorale ale sec¡iilor de votare så se 

verifice încå o datå dotarea ¿i amenajarea sec¡iilor pentru 

ca acestea så dispunå de un numår suficient de cabine, 

urne, ¿tampile de vot ¿i cantitatea corespunzåtoare de tu¿, 

luminå corespunzåtoare în cabinele de votare ¿i asigurarea 

surselor alternative pentru iluminat, în scopul evitårii întreruperii 

activitå¡ii de votare în caz de oprire accidentalå a 

furnizårii energiei electrice. Un numår suficient de formulare 

ale listelor electorale suplimentare, pentru ca persoanele 

cu drept de vot din alte localitå¡i så poatå så-¿i exprime 

dreptul de vot. 

Îndeplinirea în mod corespunzåtor a atribu¡iilor ce 

revin structurilor specializate pentru asigurarea unui climat 

de normalitate civicå premergåtor Referendumului na¡ional, 

în timpul ¿i ulterior acestuia impune luarea urmåtoarelor 

måsuri: 

- Constituirea dispozitivelor de pazå ¿i pentru men- 

¡inerea ordinii publice la birourile electorale de circumscrip¡ie 

în ziua de 16 octombrie 2003, iar la sec¡iile de 

votare în ziua de 17 octombrie 2003, începând cu ora stabilitå 

de comun acord cu pre¿edin¡ii birourilor electorale 

ale sec¡iilor de votare, pe måsura preluårii ¿tampilelor, buletinelor 

de vot, proceselor verbale ¿i a celorlalte materiale. 

- Personalul care asigurå paza sec¡iilor de votare va fi 

echipa corespunzåtor ordinelor transmise. În ziua de 18 

octombrie 2003, orele 22,00, la închidere primei zile de 

votare, activitatea de predare-preluare în pazå a sec¡iilor de 

votare se va efectua pe bazå de proces verbal de cåtre 

pre¿edintele biroului electoral al sec¡iei de votare ¿i ¿eful 

dispozitivului de pazå, în prezen¡a membrilor biroului 

electoral. 

Cu acest prilej, ferestrele sec¡iilor de votare se vor sigila 

prin interior, iar u¿ile de acces pe exterior, folosinduse 

sfoarå, cearå, sigiliu sau bandå de hârtie ¿tampilatå. În 

cursul nop¡ii de 18 octombrie, se va interzice intrarea ori- 


cårei persoane în sec¡ia de votare. Eventualele persoane 

care încearcå så påtrundå în zona restric¡ionatå vor fi re- 

¡inute ¿i predate unitå¡ii de poli¡ie teritoriale pentru aplicarea 

måsurilor prevåzute de lege. 

În ziua de 19 octombrie 2003, ora 7,00, deschiderea 

sec¡iilor de votare se va realiza de pre¿edin¡ii birourilor 

electorale ale sec¡iilor de votare, pe bazå de proces verbal, 

numai în prezen¡a membrilor birourilor electorale. 

Orice problemå deosebitå referitoare la predarea-primirea 

sec¡iei de votare sau la executarea serviciului va fi 

comunicatå imediat la Punctul de monitorizare a situa¡iei 

operative a Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor, împreunå 

cu måsurile luate. Men¡inerea ordinii publice în 

zona tuturor sec¡iilor de votare va fi asiguratå de unitå¡i de 

Poli¡ie, Jandarmi, Poli¡ie de Frontierå, conform repartizårii 

stabilite de comun acord, prin includerea acestora în dispozitivul 

general de ordine ¿i siguran¡å publicå. O aten¡ie 

deosebitå se va acorda realizårii unui sistem de legåturi eficient, 

care så permitå interven¡ia imediatå în orice situa¡ie 

deosebitå. În perioada 17-19 octombrie, ¿efii unitå¡ilor care 

asigurå paza sec¡iilor de votare ¿i ordinea publicå în zonele 

limitrofe acestora vor planifica ¿i efectua controale în dispozitivele 

proprii, în mod deosebit în timpul nop¡ii de 18 

spre 19 octombrie, între orele 22,00 ¿i 7 diminea¡a. În situa¡iile 

în care la unele sec¡ii de votare, din motive temeinice 

se suspendå procesul votårii, pe durata suspendårii, 

urnele de votare, ¿tampilele, buletinele de vot, celelalte 

documente ¿i materiale ale biroului electoral vor råmâne 

sub pazå permanentå, iar membrii biroului nu vor putea 

påråsi sala de votare to¡i în acela¿i timp. Paza documentelor 

cu rezultatele votårii pe timpul transportului de la sec- 

¡ia de votare la birourile electorale de circumscrip¡ii se va 

executa de cåtre efectivele care au asigurat paza ¿i ordinea 

publicå la sec¡iile de votare date în responsabilitate. Pe timpul 

cât se gåsesc la birourile electorale de circumscrip¡ie, 

cât ¿i pe timpul transportului la Biroul Electoral Central, 

paza documentelor cu rezultatele votårii se va asigura de 

efectivele unitå¡ilor de jandarmi. Dupå primirea documentelor 

de votare la Biroul Electoral Central ¿i pânå la anun- 

¡area oficialå a rezultatelor, cu acordul pre¿edintelui Biroului 

Electoral Central, paza se va asigura cu efective de jandarmi. 

Poli¡ia de Frontierå va sprijini cu mijloace de transport 

din dotare pe cetå¡enii din localitå¡ile izolate situate în 

Delta Dunårii pentru a ajunge la sec¡iile de votare. În zilele 

Referendumului, toate structurile teritoriale vor sprijini cu 

mijloace de transport disponibile activitatea de votare pentru 

cetå¡enii din zonele izolate, pentru transportul urnelor 

volante sau orice altå situa¡ie de urgen¡å. ªefii ¿i comandan¡ii 

de unitå¡i vor crea condi¡iile necesare exercitårii 

dreptului de vot de cåtre personalul propriu în prima zi a 

referendumului, dar vor avea în vedere ¿i asigurarea efectivelor 

necesare pentru misiunile repartizate. Structurile 

care nu desfå¿oarå activitå¡i operative vor sprijini cu mijloace 

materiale, tehnice ¿i auto ac¡iunile unitå¡ilor implica- 


te direct pe perioada referendumului. Începând cu data de 

16 octombrie, la nivelul Ministerului Administra¡iei ¿i 

Internelor s-a instituit Grupa de lucru la Centrul opera- 

¡ional pentru situa¡ii de crizå, cu scopul de a gestiona toate 

activitå¡ile desfå¿urate de structurile de ordine ¿i siguran¡å 

publicå în aceastå perioadå. Având în vedere dispozi¡iile 

Ordonan¡ei de Urgen¡å nr.92/2003, campania de mediatizare 

în presa localå ¿i la posturile de radio ¿i televiziune 

locale a Referendumului na¡ional vizând revizuirea Constitu¡iei 

poate continua ¿i în perioada urmåtoare. Doresc så 

mul¡umesc tuturor celor care au ac¡ionat în a¿a fel încât 

måsurile cuprinse în programul calendaristic så fie realizate 

în termen. Solicit prefec¡ilor, primarilor municipiilor, 

ora¿elor ¿i comunelor, comandan¡ilor så asigure condi¡ii 

optime în continuare pentru desfå¿urarea referendumului 

na¡ional privind revizuirea Constitu¡iei, pentru participarea 

cetå¡enilor la vot. 

Am så-l invit pe domnul Furtunå så facå precizårile pe 

care le considerå necesare din partea Biroului Electoral 

Central. 

Dl. Furtunå: 

A¿ vrea så vå precizez cå prezen¡a mea aici ¡ine loc de 

dorin¡a colegilor ca în activitatea de supraveghere generalå 

a modului în care se desfå¿oarå pregåtirea ¿i organizarea 

Referendumului, deci a colegilor din Biroul Electoral Central, 

så prezentåm ceea ce am fåcut, ceea ce a fost în acest 

parcurs de rezolvat. Cele mai multe sunt prinse în materialul 

prezentat de domnul ministru. 

Am så încerc, înså, trei sau patru precizåri ¿i vå rog så 

fi¡i de acord cu ele, pentru a nu mai fi discu¡ii. La sec¡iile 

de votare, sâmbåtå seara nu råmâne decât paza, care este 

asiguratå de Poli¡ie, Jandarmi sau de Armatå, cum existå 

efectivele împår¡ite, cå nu putem så avem numai armatå 

sau numai poli¡ie, nu sunt atâ¡ia oameni. În sec¡ia de votare 

nu råmâne nimeni. Sec¡ia de votare se va închide, se va sigila. 

Urna ¿i celelalte documente se închid de pre¿edintele 

sec¡iei de votare, se sigileazå ¿i geamurile ¿i u¿a ¿i nu 

påtrunde nimeni în aceastå sec¡ie de votare decât a doua zi 

diminea¡a, pre¿edintele sec¡iei de votare cu to¡i membrii, 

ca så înlåturåm orice discu¡ie cå vrea nu ¿tiu de unde cu o 

ini¡iativå så-l lase pe pre¿edintele sec¡iei de votare så facå 

de pazå acolo noaptea, så doarmå. Este o glumå asta. 

Respectåm legea. 

În legåturå cu campania electoralå, legea modificatå, 

Legea 3 prevede cå aceastå campanie trebuie desfå¿uratå 

fårå a se încålca ordinea publicå - deci aten¡ie - ¿i data când 

începe. Asta înseamnå cå cei care doresc så se exprime în 

legåturå cu acest Referendum pot så o facå ¿i sâmbåtå dacå 

au timp, pot s-o facå ¿i duminicå, dacå mai au timp, dar în 

limitele stricte ale dispozi¡iilor pe care pre¿edintele sec¡iei 

de votare le va da. Legea spune cå pânå la 500 de metri de 

sec¡ia de votare, pre¿edintele va dispune måsuri care så 

permitå desfå¿urarea în limite normale a activitå¡ii de vot. 


Pre¿edintele sec¡iei de votare, dacå nu permite la 100 de 

metri sau la 400 de metri o anumitå manifestare pentru 

campanie, cel care o face trebuie så în¡eleagå ¿i så-¿i retragå 

activitatea peste perimetrul care intrå în dispozi¡ia 

pre¿edintelui sec¡iei de votare. 

De asemenea, v-a¿ ruga så solicita¡i celor de la Statisticå 

så fie foarte bine documenta¡i, dar så îi ¿i sprijini¡i în 

ob¡inerea datelor pe care ei le solicitå. La sec¡iile de votare 

v-a¿ ruga så fie asigurate ce a spus domnul ministru - telefon, 

luminå, pazå, så aibå posibilitatea ¿i de un mijloc de 

comunica¡ie rapid, un telefon, pentru cå este posibil så aibå 

nevoie ¿i de aceastå tehnicå modernå pe care trebuie så o 

aibå cât mai aproape, dacå nu în sec¡ia de votare. 

Aten¡ie, pentru cå noi am solicitat pre¿edin¡ilor de tribunale, 

dar ¿i pre¿edin¡ilor sec¡iilor de votare så fie în for¡å, 

în plenitudinea for¡elor fizice sâmbåtå ¿i duminicå. Existå, 

înså - a¿a e via¡a - ¿i posibilitatea ca unii dintre ei så nu 

poatå veni din motive obiective. Pre¿edintele tribunalului 

jude¡ean va desemna, în aceea¿i procedurå în care l-a desemnat 

prima datå pe pre¿edintele sec¡iei de votare, un înlocuitor. 

Legea actualå nu prevede så aibå un înlocuitor, de 

la început så fie denumit, ¿i atunci, dacå apare aceastå 

situa¡ie, dupå procedura de desemnare a primului, va fi 

desemnat ¿i acest înlocuitor. 

De asemenea, am în¡eles cå nu mai existå o problemå, 

sec¡iile de votare în care så fie pu¡ini membri în ele, så 

avem posibilitatea så fie 3, 4, 5, 6, câ¡i reprezentan¡i au 

putut så-¿i desemneze partidele parlamentare în ele. 

Pentru dv. este mai pu¡in important, dar probabil cå 

pentru pre¿edin¡ii birourilor electorale jude¡ene, care sunt 

¿i dân¿ii în salå, v-a¿ ruga mare aten¡ie, în lini¿te, cu calm, 

pentru cå este timpul necesar så fie întocmite procesele 

verbale corect, så nu mai avem motive de revedere, de 

discu¡ii sau de contesta¡ii. Nu vå zore¿te nimeni, ave¡i timpul 

necesar, nu ave¡i sute de mii de buletine, nu ave¡i alte 

lucruri de numårat decât un buletin, cu op¡iunea care este 

fåcutå pe acest buletin. Deci cu calm. Procesul verbal este 

tipizat. Îl analiza¡i, scrie¡i ¿i så comunica¡i în termen aces- 

50 


te documente. 

În rest, suntem în grafic, a¿a cum am în¡eles de la to¡i 

domnii prefec¡i, nu sunt probleme. Dacå apar, încercåm så 

le rezolvåm ¿i så gåsim solu¡ii. 

Dl. Ioan Rus: 

Mul¡umim domnului pre¿edinte. Practic, din ceea ce 

am în¡eles de la dv., în fiecare jude¡ lucrurile sunt clare sau 

clarificate în legåturå cu ceea ce avem de fåcut. 

Atrag aten¡ia, încå o datå, votul pentru revizuirea Constitu¡iei 

se då sâmbåtå, de la 8,00 la 22,00 ¿i duminicå de 

la 8,00 la 20,00. Eu cred cå prin modul în care ne-am mobilizat 

¿i în care am reu¿it så informåm popula¡ia, numårul 

cetå¡enilor care vor dori så-¿i exprime votul va fi în måsurå 

suficientå pentru a valida aceastå schimbare. 

Atrag aten¡ia, înså, cå existå partide politice ¿i cetå¡eni 

care probabil au avut ¿i vor putea så aibå altå atitudine, vor 

încerca så discrediteze acest vot ¿i în perioada exercitårii 

lui sau în timpul nop¡ii. În România, votul privind revizuirea 

Constitu¡iei se då sâmbåtå de la orele 8,00 la 22,00 

¿i duminicå de la 8,00 la 20,00. În celelalte intervale de 

timp, structurile specializate ale Ministerului Administra¡iei 

¿i Internelor vor veghea. Indiferent cine - român, maghiar, 

german, slab, gras, membru de partid sau nemembru 

de partid, indiferent de vârstå, sex, religie, op¡iune religioaså, 

credin¡å religioaså sau op¡iune filozoficå vom lua 

måsuri extrem de dure împotriva tuturor. Nu avem nevoie 

cumva, chiar dacå e pesedist sau un membru într-un alt 

partid parlamentar care a votat Constitu¡ia, nu avem nevoie 

de nimic în afara regulilor extrem de clare ale jocului ¿i în 

afara deplinei legalitå¡i. Acesta este un avertisment pe care 

îl fac tuturor celor - ¿i så-l transmite¡i - tuturor celor care, 

eventual, gândesc sau au un gând ascuns legat de incorectitudini 

pe perioada desfå¿urårii acestui vot. 

Eu vå mul¡umesc pentru ceea ce a¡i fåcut pânå acum. 

Vå ståm la dispozi¡ie ¿i, în continuare, în aceste zile, nonstop, 

pentru a rezolva probleme care, eventual, apar ¿i vå 

doresc tuturor succes în aceste zile. 


Ministerul Administra¡iei 

¿i Internelor 

Depunerea legåmântului de credin¡å 

Vineri, 10 octombrie, la ¿coala de Agen¡i de Poli¡ie 

“Vasile Lascår” - Câmpina a avut loc ceremonialul depunerii 

legåmântului de credin¡å de cåtre cea mai tânårå promo¡ie 

de elevi. 

La manifestare au participat membri ai Parlamentului, 

consilieri de preaderare din Spania, reprezentan¡i ai Direc- 

¡ilor Centrale din cadrul Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor 

¿i Inspectoratului General al Poli¡iei Române, oficialitå¡i 

locale. Din partea Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor 

au fost prezent domnul chestor ¿ef-adjunct Toma Zaharia, 

secretar de stat în MAI, ¿ef al Departamentului Ordine ¿i 

Siguran¡å Publicå, iar din partea Inspectoratului General al 

Poli¡iei Române, domnul chestor principal de poli¡ie, prof. 

univ. dr. Florin Sandu, inspector general al Poli¡iei Române. 

ªcoala de Agen¡i de Poli¡ie din Câmpina este printre cele 

mai valoroase institu¡ii care pregåtesc speciali¿ti în domeniu, 

aceastå pozi¡ie fiind argumentatå ¿i de concuren¡a deosebit 

de strânså manifestatå în ultimii ani la examenul de admitere. 

Anul acesta, spre exemplu, pentru cele 500 de locuri 

båie¡i, arma Poli¡ie, s-au înregistrat 6,5 candida¡i pe loc, pentru 

cele 200 de locuri fete, arma Poli¡ie, s-au înregistrat 9,7 

candida¡i pe loc, iar pentru cele 20 de locuri la Eviden¡a 

informatizatå a persoanei, s-au înregistrat 1,8 candida¡i pe 

loc. Admi¿ii anului 2003, au înregistrat, de altfel, ¿i punctaje 

foarte apropiate de maximum, respectiv 83 puncte la arma 

Poli¡ie (fete) ¿i 82 de puncte la aceea¿i armå, båie¡i. 

Agen¡ii de Poli¡ie care aståzi au depus legåmântul de 

credin¡å vor fi, alåturi de colegii lor, principalii vectori de 

imagine ai Poli¡iei, mesagerii acestei institu¡ii în rela¡ia cu 

comunitatea. 

Prin legåmântul de credin¡å depus aståzi, viitorii poli¡i¿ti 

s-au angajat så respecte principiile statului de drept ¿i så 

apere valorile democra¡iei, så-¿i perfec¡ioneze continuu 

nivelul de instruire profesionalå ¿i generalå, så dovedeascå 

probitate profesionalå ¿i moralå în întreaga lor activitate. 

Vizitå în jude¡ul Bra¿ov 

Ministrul delegat pentru Administra¡ia Publicå Gabriel 

Oprea a efectuat, vineri 10 octombrie 2003, o deplasare în 

jude¡ul Bra¿ov. Ministrul delegat a verificat stadiul îndeplinirii 

de cåtre Prefecturå a activitå¡ilor prevåzute în Programul 

calendaristic privind organizarea ¿i desfå¿urarea Referendumului 

Na¡ional pentru revizuirea Constitu¡iei. 

La sediul Prefecturii a fost convocatå o ¿edin¡å la care au 

participat membrii Comisiei tehnice jude¡ene ¿i ai Biroului 

Electoral al Circumscrip¡iei Electorale Jude¡ene Bra¿ov. 

Pânå la aceastå datå în jude¡ul Bra¿ov au fost distribuite 

peste 10.000 de afi¿e, pliante, bro¿uri cuprinzând informa¡ii 


privind desfå¿urarea referendumului pentru fiecare din cele 

411 sec¡ii de votare din jude¡ ¿i vor fi confec¡ionate 200 de 

bannere. Primarii au luat måsuri pentru aducerea la cuno¿tin¡å 

publicå a sec¡iilor de votare ¿i indicarea locului unde 

se va desfå¿ura votarea. 

De asemenea, s-au efectuat verificåri în localitå¡ile jude¡ului, 

constatându-se cå fiecare sec¡ie de votare are în dotare 

un numår suficient de urne mobile pentru a råspunde 

operativ solicitårilor cetå¡enilor. În aceastå såptåmânå a fost 

finalizatå licita¡ia pentru editarea celor 1.100 de publica¡ii cu 

numårul, delimitarea ¿i sediile sec¡iilor de votare organizate. 

Buletinele de vot vor fi tipårite într-un tiraj de 550.000 

exemplare. 

Prefectul jude¡ului Bra¿ov a avut întâlniri cu reprezentan¡ii 

sindicatelor ¿i patronatelor, cu liderii organiza¡iilor 

pensionarilor, cu reprezentan¡ii Partidei Rromilor, ai organiza¡iilor 

neguvernamentale ¿i ai societå¡ii civile. Sub conducerea 

membrilor Comisiei tehnice în localitå¡ile jude¡ului 

Bra¿ov au fost organizate zilnic Caravane electorale. 

Concluziile ¿edin¡ei au aråtat cå, pânå la aceastå datå, 

Prefectura jude¡ului Bra¿ov se aflå în grafic cu ac¡iunile de 

organizare a referendumului. Ministrul delegat Gabriel 

Oprea a solicitat prefectului jude¡ului Bra¿ov så monitorizeze 

în continuare realizarea activitå¡ilor în termenele prevåzute 

de Programul calendaristic ¿i så informeze, zilnic, 

Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor asupra desfå¿urårii 

activitå¡ilor de organizare a Referendumului Na¡ional pentru 

revizuirea Constitu¡iei. 

Activitatea în domeniul ordinii ¿i siguran¡ei 

publice în ultima såptåmânå 

În perioada 6 – 12 octombrie a. c., ac¡ionând pentru executarea 

misiunilor ce decurg din Programele Prioritare de 

Ac¡iune ale MAI pe anul 2003, lucråtorii Ministerului Administra¡iei 

¿i Internelor au înregistrat, în domeniul ordinii ¿i 

siguran¡ei publice, 1.099 evenimente. Pentru combaterea fenomenului 

infrac¡ional, în ac¡iunile ¿i controalele specifice 

organizate, unitå¡ile de poli¡ie au descoperit 253 autori ai 

unor fapte antisociale, dintre care 43 urmåri¡i general. De 

asemenea, au aplicat aproximativ 40.693 sanc¡iuni contraven¡ionale, 

amenzile totalizând peste 19,3 miliarde lei. 

În intervalul de referin¡å, poli¡i¿tii au constatat 200 fapte 

de naturå judiciarå ¿i 112 infrac¡iuni contra patrimoniului. 

Totodatå, s-au înregistrat 152 accidente de circula¡ie, soldate 

cu 44 mor¡i ¿i 134 råni¡i. 

Zilnic, în medie 960 jandarmi au asigurat paza conductelor 

de transport produse petroliere, pe o distan¡å de 

peste 1.220 km. Aproximativ 8.870 jandarmi, au executat, 

zilnic, misiuni de asigurare ¿i men¡inere a ordinii publice. De 

asemenea, paza unor institu¡ii ¿i sedii de importan¡å deosebitå 

a fost asiguratå, permanent, de circa 10.000 jandarmi. 

Poli¡ia de Frontierå a aplicat 2.466 sanc¡iuni contraven¡ionale, 

¿i a ridicat în vederea confiscårii bunuri în valoare de 

peste 2,4 miliarde lei. Totodatå, unui numår de 56.048 cetå¡eni 

români nu li s-a permis ie¿irea din ¡arå, iar în baza 


acordurilor de readmisie, 516 cetå¡eni români au fost returna¡i. 

Pompierii militari au intervenit la 353 evenimente, dintre 

care 133 au fost incendii. 

52 

Exerci¡iul „Dacia 2003“ la final 

Vineri, 10 octombrie 2003, a avut loc, în prezen¡a domnului 

Nicolae Våcåroiu, pre¿edintele Senatului României, 

domnului chestor ¿ef adjunct Nicolae Berechet, secretar de 

stat în M.A.I., a domnului Stephen Orosz, reprezentantul Comitetului 

Superior pentru Planificarea Urgen¡elor Civile din 

NATO (SCEPC), a prefectului jude¡ului Arge¿, domnul 

Constantin Tamaga, a altor oficialitå¡i, festivitatea oficialå 

de închidere a Exerci¡iului interna¡ional de protec¡ie civilå 

,,Dacia 2003”, organizat de Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor, 

în colaborare cu Centrul Euro-Atlantic de Coordonare 

a Råspunsului la Dezastre din cadrul NATO, ¿i desfå¿urat, 

în perioada 6-10 octombrie a.c., în Municipiul 

Pite¿ti. 

Organizat în cadrul Programului ,,Parteneriat pentru 

pace” (PfP), exerci¡iul s-a desfå¿urat pe scenariul de simulare 

a unui atac terorist cu folosirea muni¡iei de dispersie radiologicå, 

cunoscutå sub denumirea de ,,bombå murdarå”. 

Exerci¡iul – primul de acest gen organizat sub egida 

NATO – s-a axat pe înlåturarea consecin¡elor ¿i pe råspunsul 

la o urgen¡å radiologicå, precum ¿i pe reducerea impactului 

psihologic al unui astfel de atac. 

La exerci¡iu au participat peste 2.000 de speciali¿ti din 

România ¿i circa 320 exper¡i din 32 de state. Scopul activitå- 

¡ilor desfå¿urate în acest interval - care au fost monitorizate 

de înal¡i oficiali ai NATO ¿i observatori din 30 de ¡åri - l-a 

reprezentat testarea capacitå¡ii structurilor na¡ionale ¿i interna¡ionale 

de a integra misiunile militare ¿i umanitare la nivelul 

standardelor NATO ¿i de a asigura un sprijin eficient ¿i 

oportun din punct de vedere politic în cazul unui astfel de 

dezastru. Principalele obiective urmårite pe parcursul derulårii 

exerci¡iului au fost: desfå¿urarea råspunsului militar sau 

civil în regiunea afectatå; acordarea de prim-ajutor, îngrijire 

medicalå ¿i evacuarea popula¡iei; instruirea în detectare, 

decontaminare ¿i opera¡iunile de curå¡are a terenului contaminat; 

primirea ¿i suportul ¡årii-gazdå (România) pentru elementele 

de råspuns civil sau militar la un dezastru; coordonarea 

¿i comunica¡ia dintre Autoritatea Localå de 

Managementul Urgen¡ei (LEMA) ¿i elementele na¡ionale ¿i 

interna¡ionale; cooperarea dintre elementele de asisten¡å 

interna¡ionalå ¿i cele române¿ti; suportul logistic na¡ional ¿i 

cel interna¡ional în timpul opera¡iunilor; interoperabilitatea 

echipamentelor de comunica¡ii; cooperarea regionalå dintre 

¡årile vecine; cooperarea cu organiza¡iile interna¡ionale. Festivitatea 

de închidere a Exerci¡iului „Dacia 2003” a fost precedatå 

de un exerci¡iu demonstrativ desfå¿urat în Poligonul 

Glambocu, din comuna Bascov, la care au participat echipele 

tuturor ¡årilor prezente la Pite¿ti. 

În cadrul conferin¡ei de preså care a avut loc la încheierea 

exerci¡iului, domnul chestor ¿ef adjunct Nicolae Berechet, 


secretar de stat în MAI, a declarat: „ Sunt convins cå presta¡ia 

speciali¿tilor români la acest exerci¡iu în sistem integrat 

a fost de bun augur pentru prima participare a României la o 

activitate de acest gen. Vom re¡ine ¿i ne vom bucura de toate 

realizårile ¿i aprecierile care s-au formulat la adresa noastrå, 

vom responsabiliza, de asemenea, observa¡iile pe care le-am 

primit, dar ceea ce pot så vå garantez în acest moment este 

faptul cå perfec¡ionarea sistemului de protec¡ie civilå în România 

reprezintå un obiectiv prioritar al Ministerului 

Administra¡iei ¿i Internelor”. 

La rândul såu, domnul Stephen Orosz, reprezentantul 

Comitetului Superior pentru Planificarea Urgen¡elor Civile 

din NATO (SCEPC), a declarat: „ Lec¡iile învå¡ate ¿i concluziile 

rezultate din acest exerci¡iu vor sta la baza dezvoltårii, 

în continuare, a poten¡ialului råspuns în cazul unui atac 

radiologic. În ce ne prive¿te, suntem foarte mul¡umi¡i de modul 

în care s-a desfå¿urat exerci¡iul ¿i de contribu¡ia României 

la Programul de Parteneriat pentru anul 2003”. 

39% din totalul cetå¡enilor români care 

inten¡ionau så ajungå în Spa¡iul Schengen 

nu îndeplineau condi¡iile legale 

Pentru contracararea emigrårii ilegale a cetå¡enilor români 

în Occident, care prin comportamentul lor, aduc atingere 

imaginii României în stråinatate, Ministerul Administra¡iei 

¿i Internelor întreprinde måsuri ferme în toate zonele 

de competen¡å, îndeosebi pe linia verificårii modului de 

îndeplinire a condi¡iilor prevåzute de legisla¡ia în vigoare. 

Ca urmare a måsurilor întreprinse (deta¿area ofi¡erilor 

din cadrul Inspectoratului General al Poli¡iei de Frontierå 

în scopul verificårii modului de executare a transportului 

interna¡ional de persoane de cåtre tour-operatorii români ¿i 

stråini, ac¡iuni comune cu reprezentan¡ii Autoritatea Rutierå 

Românå, ¿i, nu în ultimul rând, intensificarea cooperårii 

cu institu¡iile similare din Spa¡iul Schengen) în perioada 

26.09. – 12.10.2003, politi¿tii de frontierå nu au permis 

ie¿irea din ¡arå unui numår de 131.111 cetå¡eni români care 

inten¡ionau så cålåtoreascå în Spa¡iul Schengen fårå a 

îndeplini condi¡iile prevåzute de legisla¡ia românå ¿i, implicit, 

de cea a statelor în care doreau så cålåtoreascå. 

Astfel, din cei 332.364 cetå¡eni români care s-au prezentat 

în punctele de control trecere a frontierei în vederea efectuårii 

formalitå¡ilor de ie¿ire din România, la aproximativ 

39% dintre ace¿tia nu li s-a permis continuarea cålåtoriei 

cåtre ¡åri din Spa¡iul Schengen, ca urmare a faptului cå au 

încercat så inducå în eroare autoritå¡ile prin încålcarea legisla¡iei 

¿i declararea altui scop al cålåtoriei decât cel real. 

Din acest punct de vedere, putem spune cå, în continuare, 

Vestul ¡årii råmâne cea mai “încercatå” frontierå, unde din 

totalul celor care s-au prezentat pentru a ie¿i din ¡arå, unui 

numår de 116.586 cetå¡eni români nu li s-a permis ie¿irea. 

Reprezentative în acest sens råmân punctele de frontierå 

Bor¿ ¿i Petea, la nivelul cårora au fost depistate 56.365, 

respectiv 22.617 persoane, care încercau så iaså din ¡arå 

fårå a îndeplini condi¡iile prevåzute de lege. Din analiza 


evenimentelor de frontierå înregistrate în perioada de referin¡å, 

s-a constatat cå cea mai mare parte a persoanelor ce 

inten¡ionau så ajungå ilegal în Spa¡iul Schengen, continuå 

så apeleaze la sprijinul tour-operatorilor care, pentru a nu 

î¿i pierde clien¡ii, fie continuå så-i împrumute cu sume în 

valuta, fie chiar oferå diverse sume de bani politi¿tilor de 

frontierå pentru a le permite ie¿irea din ¡arå a pasagerilor, 

de¿i ace¿tia nu îndeplinesc condi¡iile. Måsurile ferme întreprinse 

la frontierå, în ultima perioadå de timp, ¿i-au dovedit 

eficien¡a, din discu¡iile purtate, cu partenerii europeni 

(austrieci, italieni, spanioli etc.) rezultând cå, în prezent, la 

frontierele Schengen, nu au mai fost înregistrate cazuri de 

înapoieri masive de mijloace de transport cu care cålåtoreau 

cetå¡eni români ce aveau alte scopuri decât turismul, iar 

numårul faptelor anti-sociale såvâr¿ite de cei afla¡i în Occident 

a scåzut considerabil. 

Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor va continua så-¿i 

îndeplineascå atribu¡iile cu aceea¿i rigurozitate, prin ac- 

¡iunile derulate pânå în prezent pe linia alinierii la standardele 

europene (adaptarea legisla¡iei, reorganizarea institu- 

¡iei, profesionalizarea lucråtorilor, dotarea performantå 

etc.) apreciind cå standardele crescute ¿i eficien¡a structurii, 

permit buna gestionare a fenomenelor infrac¡ionale 

transfrontaliere (inclusiv emigrarea ilegalå a românilor) ¿i 

pot astfel conduce la crearea unei imagini pozitive a României 

în stråinåtate. 

Vizita domnului Gerald Lynch, 

pre¿edintele Colegiului „John Jay” 

Mar¡i, 14 octombrie a.c., o delega¡ie a Colegiului de Justi¡ie 

Penalå „John Jay” din cadrul Universitå¡ii New York, 

conduså de domnul Gerald Lynch, pre¿edintele Colegiului, a 

fost primitå, la sediul Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor, 

de domnul Alexandru Fårca¿, secretar de stat în MAI. 

Scopul vizitei în ¡ara noastrå a domnului Gerald Lynch este 

de a stabili cu oficialii români detaliile referitoare la organizarea 

celei de-a ¿aptea Conferin¡e Anuale a Colegiului de 

Justi¡ie Penalå „John Jay” care urmeazå så se desfå¿oare la 

Bucure¿ti, în luna iunie 2004, sub înaltul patronaj al domnului 

Adrian Nåstase, prim-ministru al Guvernului României. 

Cu prilejul prezen¡ei sale la Bucure¿ti, domnul Gerald 

Lynch se va întâlni ¿i cu reprezentan¡i ai conducerii Direc¡iei 

Generale de Combatere a Crimei Organizate ¿i Antidrog. 

Delega¡ie a Biroului Interpol la Bucure¿ti 

Miercuri, 15 octombrie a.c., la sediul institu¡iei noastre, 

domnul chestor ¿ef adjunct Zaharia Toma, secretar de stat în 

Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor, a primit o delega¡ie 

din partea Biroului Interpol. Obiectivul acestei vizite l-a constituit 

evaluarea, de cåtre Comisia din partea Secretariatului 

General al Organiza¡iei Interna¡ionale a Poli¡iei Criminale 

(O.I.P.C.) – Interpol a modului în care au fost îndeplinite 

obiectivele pe linia cooperårii interna¡ionale a institu¡iilor de 

profil din ¡ara noastrå. La discu¡ii au mai participat, din 

partea Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor, domnii 


chestor de poli¡ie Nelu Pop, adjunct al inspectorului general 

al Poli¡iei Române ¿i comisar-¿ef Ion Zamfir, ¿eful Biroului 

Interpol din România. Reprezentan¡ii Comisiei Secretariatului 

General al O.I.P.C. – Interpol au sugerat oficialilor 

români ca toate structurile cu atribu¡ii în domeniul cooperårii 

interna¡ionale så se uneascå într-un singur organism 

având acela¿i sediu. Programul delega¡iei O.I.P.C. – Interpol 

cuprinde, de asemenea, ¿i vizitarea Centrului SECI. 

Simpozion interna¡ional privind managementul 

integrat al Frontierei de stat 

În perioada 16-17 octombrie a.c., la sediul Academiei de 

Poli¡ie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucure¿ti, s-a desfå¿urat 

simpozionul interna¡ional cu tema „Politici ¿i strategii pentru 

managementul integrat al frontierei de stat”. 

În deschiderea simpozionului au luat cuvântul domnii 

Ioan Rus, ministrul administra¡iei ¿i internelor, Walter Sperner, 

consilier al ministrului ¿i Jonathan Scheele, ¿eful delega¡iei 

Comisiei Europene la Bucure¿ti. 

Din partea institu¡iei noastre au sus¡inut prezentåri domnii 

chestor-¿ef Zaharia Toma, secretar de stat, comisar-¿ef 

Eugen Corciu, directorul Punctului Na¡ional Focal, ¿i comisar-¿ef 

Nicolae Dinu, director adjunct al Direc¡iei Generale 

de Eviden¡å Informatizatå a Persoanei. 

Lucrårile simpozionului au continuat cu sus¡inerea urmåtoarelor 

teme de interes: „Sprijinul comunitar în securizarea 

integratå a frontierei”; „Contribu¡ia structurilor Ministerului 

Apårårii Na¡ionale la managementul integrat al frontierei de 

stat”; „Contribu¡ia Autoritå¡ii Na¡ionale a Våmilor la securizarea 

frontierei de stat a României”; Importan¡a colaborårii 

intersectoriale în domeniul supravegherii bolilor transmisibile 

la nivelul frontierei de stat – management integrat”; Circula¡ia 

for¡ei de muncå în context european ¿i interna¡ional”; 

„Managementul integrat al frontierei – cadru de desfå¿urare 

neîngråditå a activitå¡ii economice, concomitent cu måsurile 

de securizare specifice frontierelor terestre, maritime ¿i aeroportuare”. 

În finalul primei zile a acestei manifeståri, domnul 

Vladimir Palko, ministrul de interne slovac, aflat în vizitå 

oficialå în România, la invita¡ia domnului Ioan Rus, ministrul 

administra¡iei ¿i internelor, a fost prezent la lucrårile 

Simpozionului, unde a sus¡inut o alocu¡iune având ca temå 

experien¡a ¡årii sale în domeniul securizårii frontierei de stat. 

Acord de cooperare româno-slovac 

Joi,16 octombrie a.c., la sediul Ministerului Administra- 

¡iei ¿i Internelor s-a desfå¿urat ceremonialul semnårii oficiale 

a Acordului dintre Guvernul României ¿i Guvernul Republicii 

Slovace privind cooperarea în combaterea criminalitå¡ii 

organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substan¡e 

psihotrope ¿i precursori, a terorismului ¿i a altor infrac¡iuni 

grave. 

Documentul a fost semnat de domnul Ioan Rus, ministrul 

administra¡iei ¿i internelor ¿i de domnul Vladimir Palko, ministrul 

de interne al Republicii Slovacia. 


Ministerul Agriculturii, Pådurilor, 

Apelor ¿i Mediului 

Prima de export la animalele din specia bovinå 

Conform unui ordin emis de cåtre Ministerul Agriculturii, 

Pådurilor, Apelor ¿i Mediului, a fost aprobatå o primå 

de export de 4000 lei/kg pentru carne de bovinå în viu. 

Aceastå primå se acordå pentru marfa livratå ¿i încasatå pânå 

la data de 31 decembrie 2003 inclusiv, în limita cantitå¡ii de 

6.000 de tone, în ordinea cronologicå a înregistrårii cererilor 

pentru acordarea primei de export la Biroul Unic al Ministerului 

Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului. 

Beneficiarii primei de export sunt crescåtorii de bovine, 

persoane fizice sau juridice, membri ai unei asocia¡ii locale 

de crescåtori cu reprezentare jude¡eanå, asocia¡ie care livreazå 

la export bovine prin intermediul societå¡ilor comerciale 

autorizate så efectueze export de animale vii. Exportul 

bovinelor se realizeazå de cåtre societå¡ile comerciale, la 

care asocia¡ia este ac¡ionar unic sau majoritar, sau de cåtre 

al¡i agen¡i economici, în condi¡iile prevåzute de Hotårârea 

Guvernului nr. 463/2002 pentru aprobarea procedurii privind 

exportul de animale vii. Animalele care fac obiectul 

primei la export trebuie så poarte numår matricol, care va fi 

aplicat de cåtre asocia¡ie. 

54 

Exportul de caviar 

Conform permiselor CITES eliberate pentru exportul de 

caviar, pânå la aceastå datå, ¡ara noastrå a exportat 1150, 05 

kg icre de morun, 97 kg icre de nisetru ¿i 219,175 kg icre de 

påstrugå. 

Defalcat, cotele de capturå pentru anul 2003 se prezintå 

astfel: 

Zonå/specie Morun Nisetru Påstrugå Obs. 

RBDD 16250 kg carne 6700 kg carne 8000 kg carne Cca.57% 

1385 kg icre 570 kg icre 680 kg icre - 

Dunåre 12250 kg carne 5000 kg carne 6000 kg carne Cca.43% 

1045 kg icre 430kg icre 510 kg icre - 

Total 28500 kg carne 11700 kg carne 14000 kg carne 

Total 100% 2430 kg icre 2430 kg icre 1190 kg icre - 

Cotele de export pe 2003 au fost: 

Zonå/specie Morun Nisetru Påstrugå Obs. 

RBDD 7980kg carne 2850 kg 1140 kg carne - 

1282,5 kg icre 513 kg icre 627 kg icre - 

Dunåre 6020 kg carne 2150 kg carne 860 kg carne - 

967,5 kg icre 387 kg icre 473 kg icre - 

Total 14000 kg carne 5000 kg carne 2000 kg carne - 

2250 kg icre 2250 kg icre 1100 kg icre - 

¥n conformitate cu prevederile Legii nr.69/1994 pentru 

aderarea României la Conven¡ia privind comer¡ul interna¡ional 

cu specii sålbatice de faunå ¿i florå pe cale de dispari¡ie, 

adoptatå la Washington la 3 martie 1973 (CITES), ¿i 

a Ordinelor ministrului apelor ¿i protec¡iei mediului nr. 

647/2001 ¿i O.M. nr.117/2003 pentru aprobarea procedurii 


de autorizare a activitå¡ilor de recoltare, capturare ¿i/sau 

achizi¡ie ¿i comercializare pe pia¡a internå sau la export a 

plantelor ¿i animalelor din flora ¿i fauna sålbaticå, precum ¿i 

a importului acestora, Ministerul Agriculturii, Pådurilor, 

Apelor ¿i Mediului, în calitate de punct focal na¡ional al 

Conven¡iei (Autoritatea de Management CITES din România), 

elibereazå permise pentru exportul, importul ¿i reexportul 

pår¡ilor ¿i produselor apar¡inând speciilor listate în 

anexele CITES. Din analiza situa¡iilor privind permisele 

CITES eliberate în cursul anilor 2001 ¿i 2002 se pot 

desprinde urmåtoarele aspecte: 

¥n anul 2001: 

- un numår de 10 societå¡i comerciale au primit permise 

pentru exportul a 4670 kg caviar (2325 kg icre morun, 

960,447 kg icre nisetru ¿i 1384,972 kg icre påstrugå) ¿i a 580 

kg carne de sturion ( 290 kg carne morun, 40 kg carne nisetru 

¿i 250 kg carne påstrugå) din totalul cotelor de export de 

5175 kg caviar (2325 kg icre morun, 1312,5 kg icre nisetru 

¿i 1537,5 kg icre påstrugå), 56250 kg carne (26250 kg carne 

morun, 14250 kg carne nisetru ¿i 15750 kg carne påstrugå); 

- cota de export la icre ¿i carne de sturioni nu s-a realizat 

în totalitate, råmânând o cantitate de 505 kg caviar (352,053 

kg icre nisetru ¿i 152,528 kg icre påstrugå) ¿i 55670 kg carne 

(15710 kg carne nisetru ¿i 14000kg carne påstrugå); 

- men¡ionåm cå Centrului de Cercetare ¿i Industrializare 

a Pe¿telui din Gala¡i i s-a eliberat un permis pentru exportul 

în Germania a 3,05 kg icre embrionate (2,2 kg specia nisetru 

¿i 0,850 kg din specia påstrugå) din totalul cotei de export de 

200 kg icre embrionate (100 kg din specia morun, 50 kg din 

specia nisetru ¿i 50 kg din specia påstrugå). 

Pentru anul 2002 situa¡ia s-a prezentat astfel: 

- un numår de 11 societå¡i comerciale au primit permise 

pentru exportul a 3265,425 kg caviar (2003,298 kg icre 

morun, 378,905 kg icre nisetru ¿i 883,222 kg icre påstrugå) 

¿i a 11,5 kg icre embrionate (men¡ionåm cå icrele embrionate 

nu au mai putut fi ob¡inute ¿i exportul nu s-a realizat); 

- cota de export la icre, de 4850 kg (2180 kg icre morun, 

1200 kg icre nisetru ¿i 1470 kg icre påstrugå) ¿i 23.000 kg 

carne de sturioni, nu s-a realizat în totalitate, råmânând nerealizatå 

o cantitate de 1604,575 kg caviar (196,702 kg icre 

morun 821,095 kg icre nisetru ¿i 586,778 kg icre påstrugå) ¿i 

de 23.000 kg carne; 

- au fost eliberate premise ¿i pentru exportul a 265.000 

larve, 2,5 kg icre embrionate ¿i 25.000 pui predezvolta¡i de 

Polyodon spathula (specie de sturion nord-american aclimatizat 

în România la Sta¡iunea de Cercetåri pentru Piscicultura 

NUCET). 

Cotele de capturå pentru anul 2004 vor fi negociate în 

cadrul Grupului de Lucru privind Managementul Sturionilor 

din Marea Neagrå, cu celelalte ¡åri din bazinul Mårii Negre, 

vor fi transmise la Secretariatul Conven¡iei CITES pânå la 

finele anului 2003, urmând a fi publicate pe site-ul conven- 

¡iei în primul trimestru al anului 2004. 

Recomandårile Secretariatului CITES sunt ca propunerile 

de cote de capturå ¿i de export så fie la nivelul anului 


anterior celui pentru care se fac propunerile, dar nu mai mari 

decât acestea. 

Recoltå de castane comestibile 

¥n cursul anului 2003, în jude¡ul Gorj a fost recoltatå o 

cantitate de aproximativ 40 de tone de castane comestibile, 

al cåror pre¡ de valorificare este de 20.000 lei/kg. ¥n cursul 

anilor anteriori, singurul beneficiar al castanelor recoltate de 

cåtre Direc¡ia Silvicå Gorj a fost societatea Oltchim Râureni, 

care le utiliza pentru producerea piureului de castane. Pre¡ul 

unui borcan de piure de castane, care este considerat un produs 

de lux, era situat intre 50.000-60.000 de lei. 

Zonele de unde este recoltatå cea mai importantå cantitate 

de castane sunt Tismana ¿i Baia Mare. ¥n prezent, nu 

existå beneficiari pentru castanele comestibile recoltate. Au 

fost contactate mai multe societå¡i din Bucure¿ti, înså acestea 

au refuzat så achizi¡ioneze castane, pre¡ul solicitat fiind 

de 20.000 de lei/kg. De asemenea, în prezent au loc discu¡ii 

cu parteneri externi, înså ace¿tia solicitå castane mult mai 

mari, 60-80 buca¡i/kg, în timp ce în jude¡ul Gorj într-un kilogram 

intrå între 130 ¿i 150 de castane comestibile. 

Recoltarea castanelor comestibile este o activitate 

tradi¡ionalå în jude¡ul Gorj, care reu¿e¿te så strângå anual o 

cantitate de aproximativ 100 de tone. 

¥ntre castanul comun ¿i castanul cu fructe comestibile nu 

existå nici o asemanare, cel din urmå fiind un arbore specific 

zonelor mai calde. Castanele comestibile pot fi consumate 

coapte sau fierte. 

Inaugurarea 

Departamentului de Integrare Europeanå 

Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului a 

inaugurat vineri, 10 octombrie 2003, la ora 15.00, Departamentul 

de Integrare Europeanå. 

La inaugurare au participat ministrul agriculturii, pådurilor, 

apelor ¿i mediului, Ilie Sârbu, ¿i ¿eful Comisiei Europene, 

Jonathan Sheele. De asemenea, au participat Petre 

Daea, secretar de stat pe probleme de agriculturå,Valeriu 

Steriu, secretar de stat pe probleme de integrare, Adam Cråciunescu, 

secretar de stat pe probleme de silviculturå. 

Acest departament de integrare reprezintå „funda¡ia implementårii 

måsurilor europene, cel mai important pas în 

acest moment”, a declarat Jonathan Sheele, ¿eful Comisiei 

Europene, cu ocazia inaugurårii. 

„Condi¡iile au fost create, acum a¿teptåm ca ¿i rezultatele 

så fie pe måsura efortului pe care noi l-am fåcut din punct de 

vedere financiar”, a afirmat ministrul agriculturii, pådurilor, 

apelor ¿i mediului, Ilie Sârbu. 

Prin colaborarea cu exper¡ii în agriculturå din Ministerul 

Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului, euroconsilierii 

din cadrul Departamentului de Integrare Europeanå joacå un 

rol important în vederea îndeplinirii condi¡iilor pentru integrarea 

României în Uniunea Europeanå. 

Consilierii de integrare (euroconsilierii) trebuie så 

îmbunåtå¡eascå, la nivelul administra¡iei centrale, manage- 


mentul implementårii programelor ¿i a reformelor necesare 

în procesul de aderare. 

„Politica agricolå a fiecårui stat membru al Uniunii este 

direct implicatå la nivel european, a declarat Jonathan 

Sheele. Nu po¡i så vorbe¿ti de o politicå agricolå na¡ionalå 

fårå ca aceasta så nu fie coerentå cu politica ¿i regulamentele 

europene.” 

Euroconsilierii se ocupå de îndeplinirea angajamentelor 

din documentele de pozi¡ie privind condi¡iile stipulate în 

capitolul 7 (Agricultura), în capitolul 8 (Piscicultura) ¿i capitolul 

22 (Mediu) cuprinse în acquis-ului comunitar. 

„Pentru agricultori (consilierii de integrare) înseamnå 

mai multå siguran¡å, în sensul în care o echipå de elitå a ministerului 

lucreazå pentru integrarea producåtorilor agricoli 

în Uniunea Europeanå”, a subliniat ministrul Ilie Sârbu. 

Informa¡ii suplimentare 

Prin OUG 19 din 2.04.2003 a fost aprobatå formarea corpului 

de consilieri pentru integrare, la nivelul Ministerului 

Integrårii Europene. 

Numårul total de euroconsilieri aprobat este de 500, pentru 

Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului 

fiind aprobate 60 de posturi. 

La nivelul Ministerului Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i 

Mediului existå 25 de consilieri de integrare, angaja¡i în 

urma concursului din iunie – iulie. Dintre ace¿tia, 15 sunt 

specializa¡i pe agriculturå iar 10 se ocupå de problemele de 

mediu. În departamentul de euroconsilieri vor fi încadra¡i 

încå 35 de consilieri de integrare, dupå ce se va organiza 

concursul de anagajare din 13 octombrie 2003. 

Condi¡iile pe care trebuie så le îndeplineascå viitorii 

euroconsilieri sunt: absolvent al unei universitå¡i de prestigiu 

din ¡ara ¿i/sau stråinåtate, experien¡å ¿i specializåri postuniverstare 

¿i/sau titlu ¿tiin¡ific de doctor, cuno¿tiin¡e de limba 

englezå ¿i francezå, participant la stagii de pregåtire sau 

experien¡å de lucru cu institu¡ii europene, bune cuno¿tiin¡e 

de operare PC (Microsoft Office ¿i navigare internet). De 

asemenea, sunt obligatorii ¿i cuno¿tin¡e de specialitate în 

domeniul agriculturii ¿i calificare contabilå recunoscutå 

interna¡ional. 

Principala atribu¡ie a consilierilor pentru integrare este 

formularea propunerilor de strategie privind conformarea la 

cerin¡ele Uniunii Europene. La fel de importantå este sarcina 

de adaptare legislativå ¿i institu¡ionalå la prevederile legisla¡iei 

comunitare. Euroconsilierii au obliga¡ia de a participa 

la elaborarea proiectelor de acte normative pentru armonizarea 

cu legisla¡ia Uniunii Europene, la implementarea sistemelor 

solicitate de acquis-ului comunitar. De asemenea, 

asigurå consultan¡å la elaborarea programelor derulate de 

minister pe probleme de integrare. 

Simpozion na¡ional 

¥n perioada 9-11 octombrie 2003, la Constan¡a s-au desfå¿urat 

lucrårile Simpozionului Na¡ional “Protec¡ia ¿i gestionarea 

durabilå a ecosistemului Mårii Negre, imperativ al 


mileniului trei”, cu participare interna¡ionalå. Manifestarea, 

organizatå de Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare 

Marinå “Grigore Antipa”, sub patronajul Ministerului Agriculturii, 

Pådurilor, Apelor ¿i Mediului ¿i al Ministerului Educa¡iei, 

Cercetårii ¿i Tineretului, a cuprins 48 de comunicåri 

¿tiin¡ifice privind rezultatele cercetårii oceanologice na¡ionale 

¿i ac¡iunile de protec¡ie-reabilitare a mediului marin, 

desfå¿urate în România anilor 1990-2003. La eveniment au 

participat reprezentan¡i ai Programului de Mediu pentru 

Marea Neagrå GEF/UNDP - Istanbul, speciali¿ti în domeniu 

din Bulgaria, Grecia, Moldova, Spania, Suedia ¿i Japonia, 

delega¡ii organismelor administra¡iei centrale ¿i locale, speciali¿ti 

din cercetare/învå¡åmânt superior, din institutele de 

explorare-exploatare a mediului marin, din organismele ¿i 

organiza¡iile na¡ionale, profesionale ¿i non-guvernamentale. 

¥n cadrul Simpozionului au fost subliniate rezultatele 

cooperårilor regionale ¿i interna¡ionale la care România a 

participat ¿i participå în calitate de stat maritim, semnatar al 

unor importante conven¡ii, acorduri ¿i în¡elegeri, ¡arå europeanå 

antrenatå în procesul de integrare comunitarå. Lucrårile 

înscrise pentru cele patru sec¡iuni ale sesiunii ¿tiin¡ifice 

au reunit contribu¡iile unor importante colective de cercetåtori 

din institutul constån¡ean, organizator al manifestårii, 

dar ¿i din alte 17 institu¡ii de cercetare-dezvoltare ¿i de 

învå¡åmânt superior din ¡arå, la care s-au adåugat o serie de 

comunicåri sus¡inute de speciali¿ti din Grecia ¿i Bulgaria. 

Lucrårile, care au un caracter ¿tiin¡ific, s-au încheiat cu o 

aplica¡ie de teren, care a dat posibilitatea invita¡ilor din ¡arå 

¿i din stråinåtate så cunoascå mai bine litoralul românesc ¿i 

efortul României de a-l conserva. 

56 

Ac¡iune de control 

¥n cadrul unei recente ac¡iuni de control au fost depistate 

209 depozite pentru de¿euri menajere nou înfiin¡ate, având 

un volum de 4.000 mc. 

Respectivul control s-a desfå¿urat în cadrul Programului 

România Curatå ¿i a fost organizat de cåtre Inspec¡ia de Stat 

a Apelor din cadrul Departamentului Apelor al Ministerului 

Agriculturii, Pådurilor, Apelor, în colaborare cu Administra¡ia 

Na¡ionalå “Apele Române” ¿i Garda Na¡ionalå de 

Mediu. 

Inspectorii au stabilit måsuri clare pentru desfiin¡area 

acestor depozite ¿i au aplicat 13 amenzi contraven¡ionale în 

valoare de 85,9 milioane de lei. ¥n plus, în vederea gestionårii 

controlate a de¿eurilor, au fost luate urmåtoarele måsuri: 

- întocmirea unui inventar al loca¡iilor de depozitare 

necontrolatå a de¿eurilor, care så råmânå în continuare în 

monitorizarea institu¡iilor abilitate; 

- sistematizarea ¿i îngrådirea unor rampe de gunoi existente 

în localitå¡i, în vederea depozitårii necontrolate a 

de¿eurilor; 

- organizarea serviciilor de salubrizarea (preluare, transport 

¿i depozitare) la nivelul comunelor; 

- restric¡ionarea eliberårii autoriza¡iilor pentru societå¡ile 


noi care au ca obiect de activitate exploatarea ¿i prelucrarea 

lemnului. 

Activitatea de control a avut ca scop prevenirea poluårii 

cauzate de depozitarea necontrolatå a de¿eurilor în albiile 

cursurilor de apå, depistarea depozitelor amplasate în vecinåtatea 

cursurilor de apå, precum ¿i verificarea agen¡ilor 

sanc¡iona¡i cu ocazia altor ac¡iuni de control. 

Ac¡iunea de control, igienizare ¿i salubrizare a cursurilor 

¿i malurilor râurilor este în curs de desfå¿urare. 

Desfå¿urarea campaniei agricole de toamnå 

Pânå la data de 9 octombrie 2003, recoltatul se executa pe 

ultimele suprafe¡e la culturile de floarea soarelui, porumb 

boabe ¿i se aflå în plinå desfå¿urare la culturile de soia ¿i sfeclå 

de zahår. Perioada optimå de încheiere a lucrårilor este în 

jurul datei de 25 octombrie. Precipita¡iile cåzute în ultimile 

zile în majoritatea jude¡elor au întrerupt temporar lucrårile. 

• la floarea soarelui, a fost încheiat recoltatul în 23 de 

jude¡e ¿i se preconizeazå cå întreaga lucare så fie finalizatå 

în maxim 3-4 zile în toatå ¡ara; 

• la porumb boabe, au încheiat recoltarea jude¡ele: Dolj, 

Olt, Giurgiu, Bucure¿ti, Timi¿ ¿i Mehedin¡i ¿i se preconizeazå 

finalizarea în 6-8 zile de lucru în toatå ¡ara; 

• la soia boabe au încheiat recoltatul jude¡ele: Mehedin¡i, 

Vaslui, Sålaj, Alba, Sibiu. 

Produc¡iile ob¡inute în aceastå toamnå sunt mai mari cu 

48 % la floarea-soarelui ¿i cu peste 1 milion de tone la porumb 

boabe. ¥n zonele irigate, la acestå culturå s-a ob¡inut 

produc¡ii de peste 8.000 kg/ha. 

¥n prezent, prioritatea este realizarea în perioada optimå 

a aråturilor ¿i însåmân¡årilor de toamnå. Pânå la aceastå datå 

a fost aratå 82 % din suprafa¡a programatå a se însåmân¡a, iar 

jude¡ele care au încheiat aceastå lucrare sunt: Timi¿, Calåra¿i, 

Alba, Sibiu. 

Anul acesta lucrårile sunt avansate cu 60 % fa¡å de anii 

anteriori ¿i se vor finaliza în urmåtoarele 3-4 zile. 

Pânå în prezent, au fost semånate 826 mii ha reprezentând 

38 % din suprafa¡a programatå. Fa¡å de aceea¿i perioadå 

a anilor anteriori, a fost însåmân¡atå o suprafa¡å mai mare 

cu 14%. 

- la grâul ¿i orzoaica de toamnå, a fost însåmân¡atå, pânå 

la aceastå data, 35 % din suprafa¡a programatå. Fa¡å de aceea¿i 

perioadå a anilor anteriori a fost însåmân¡atå o suprafa¡å 

mai mare cu 12 %. 

- la orz ¿i rapi¡å, a fost însåmân¡atå la aceastå datå 62 % 

din suprafa¡a programatå. Comparativ cu aceea¿i perioadå a 

anilor anteriori, a fost însåmân¡at o suprafa¡å mai mare cu 

18%. Mai multe jude¡e au încheiat lucrarea: Teleorman, 

Bihor, Gorj, Vâlcea, Cluj, Alba, Covasna, Bra¿ov. 

Pentru asigurarea såmân¡ei necesare în aceastå campanie, 

au fost transferate cantitå¡i însemnate de grâu în zonele în 

care produc¡ia la aceastå culturå a fost compromiså total sau 

par¡ial în anul 2003. 

Precizåm cå, în prezent, în majoritatea jude¡elor lucrårile 

de arat ¿i semånat se realizeazå în condi¡ii agrotehnice ridi- 


cate datoritå refacerii rezervei de apå în sol, permi¡ând un 

ritm ridicat în executarea acestora. 

Vizita Misiunii Food Veterinary Office 

¥n perioada 6-10.10.2003, s-a desfå¿urat în România 

vizita Misiunii Food Veterinary Office - Direc¡ia Generalå 

de Sånåtate Animalå ¿i Protec¡ia Consumatorului (FVO-DG 

SANCO), cu nr.9184. Scopul acestei misiuni a fost acela de 

a evalua progresele ob¡inute în domeniul legisla¡iei sanitare 

veterinare, modul de implementare a acesteia, precum ¿i remedierea 

deficien¡elor constatate cu ocazia vizitelor anterioare. 

¥n urma evaluårilor efectuate, concluziile preliminare au 

confirmat progresele realizate în domeniul sånåtå¡ii animalelor. 

S-a constatat cå sunt respectate måsurile dispuse de 

Agen¡ia Na¡ionalå Sanitar Veterinarå în ceea ce prive¿te 

identificarea ovinelor ¿i cå garan¡iile asumate de Agen¡ia 

Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå privind exportul de ovine au 

fost reale ¿i îndeplinite. 

De asemenea, a fost foarte bine apreciatå ac¡iunea de 

identificare prin microcipare a cåilor, România putând astfel 

garanta atât exportul de cai, cât ¿i programul de eradicare 

rapidå a anemiei infec¡ioase ecvine. 

¥n domeniile sånåtå¡ii publice au fost constatate progrese 

dar ¿i unele deficien¡e: 

- unitå¡i de prelucrare a produselor de origine animalå 

care nu au prezentat programe de restructurare ¿i modernizare 

fezabile sau unitå¡i care nu au respectat termenele stabilite 

ini¡ial ¿i care au fost declasate; 

- unitå¡i unde s-au constatat deficien¡e referitoare la nerespectarea 

normelor sanitare veterinare de igienå privind depozitarea 

produselor de origine animalå. Având în vedere 

cele constatate în unitå¡ile verificate, conducerile Direc¡iilor 

Sanitar Veterinare jude¡ene au stabilit comisii pentru demararea 

în regim de urgen¡a a reevaluårii unita¡ilor, precum ¿i 

a reactualizårii planurilor de restructurare. ¥n acest sens, 

Agen¡ia Na¡ionalå Sanitar Veterinarå, ¡inând cont de concluziile 

preliminare, a dispus Direc¡iilor Sanitare Veterinare 

o serie de måsuri pentru remedierea urgentå a deficien¡elor 

constatate. 

Misiunea a apreciat faptul cå, în contextul sarcinilor care 

revin sectorului veterinar pentru aplicarea måsurilor cuprinse 

în Programul na¡ional de aderare, precum ¿i în Documentul 

de pozi¡ie, Agen¡ia Na¡ionalå Sanitar Veterinarå a 

adoptat ¿i transpus în legisla¡ia na¡ionalå Directivele comunitare 

cu privire la sånatatea animalå, sånatatea publicå ¿i 

inspec¡iile ¿i controalele veterinare. 

Reciclarea de¿eurilor 

¥n anul 2002, rata aproximativå de reciclare a de¿eurilor 

de ambalaje provenite din consum intern a fost de 20%. 

Cantitå¡ile reciclate provin, în principal, de la agen¡ii 

economici ¿i într-o mai micå måsurå, de la popula¡ia care 

prime¿te bani în schimbul materialelor predate unitå¡ilor spe- 


cializate. 

Capacitå¡ile actuale de reciclare a de¿eurilor de ambalaje 

de hârtie ¿i carton sunt evaluate de cåtre Patronatul Industriei 

de Celulozå ¿i Hârtie la 170 kt. Pentru de¿eurile din plastic, 

în anul 2002 au fost reciclate de cåtre societå¡i autorizate, 

9.000 t de de¿euri de ambalaje, din care 7.000 t fiind ambalaje 

post-consum colectate din România, iar restul de 2.000 t 

fiind de¿euri tehnologice. Tot în aceastå perioadå, în România 

au fost reciclate de cele douå societå¡i principale autorizate 

(SC. SITROM S.A. Bucure¿ti ¿i S.C. SITMET S.A. Sighi¿oara), 

25.000 t de de¿euri de sticlå colectate. ¥n 2002, a 

fost reciclatå o cantitate mai mare de 4.000.000 t de metale 

feroase ¿i neferoase. O mare parte din aceastå cantitate a fost 

strânså de cåtre achizitorii ambulan¡i. 

Agen¡ia Na¡ionalå pentru 

Ocuparea For¡ei de Muncå 

ANOFM a intervenit cu finan¡åri semnificative 

pentru încadrarea în muncå a persoanelor care 

locuiesc în localitå¡i puternic afectate de ¿omaj 

¥n cadrul Programelor na¡ionale de ocupare ¿i de formare 

profesionalå a persoanelor în cåutarea unui loc de muncå, 

elaborate ¿i implementate de Agen¡ia Na¡ionalå pentru Ocuparea 

For¡ei de Muncå, o componentå de bazå o constituie 

programele speciale pentru zone ¿i localitå¡i puternic afectate 

de ¿omaj, în care economia localå se redreseazå cu dificultate 

¿i alternativele pentru ocupare sunt limitate. 

Programe speciale 

pentru 200 de localitå¡i ¿i Valea Jiului 

Programul na¡ional de ocupare pe anul 2003 are în componen¡a 

programe speciale pentru Valea Jiului, pentru 150 

de localitå¡i situate în zone defavorizate din 21 de jude¡e, 

precum ¿i pentru 50 de localitå¡i cu rate înalte ale ¿omajului 

din 27 de jude¡e. 

Pe lista celor 150 de localitå¡i se gåsesc a¿ezåri urbane 

mici ¿i mijlocii, monoindustriale, cu acces dificil la re¡elele 

na¡ionale de cåi de comunica¡ie ¿i situate în jude¡e în care ¿i 

marile ora¿e sunt afectate de restructuråri ¿i disponibilizåri. 

Astfel de localitå¡i se regåsesc în numår mare în jude¡ele 

Alba (13 localitå¡i), Cara¿ Severin (17), Hunedoara (25), 

Gorj (19), Suceava (18), Salaj (12). 

Programele speciale de ocupare sunt sus¡inute printr-un 

complex de måsuri active de stimulare a ocupårii, finan¡ate 

în mod corespunzåtor din bugetul asigurårilor pentru ¿omaj, 

astfel încât så se realizeze o distribuire a eforturilor ¿i a 

resurselor financiare în favoarea acelor colectivitå¡i ¿i persoane 

care sunt, în cel mai înalt grad, supuse riscului ¿omajului. 

Pentru sus¡inerea financiarå a programelor de ocupare în 

zone ¿i localitå¡i defavorizate, s-au adoptat måsuri speciale 


în cadrul Programului Social al Guvernului României cum ar 

fi acordarea de credite cu dobândå avantajoaså, diferen¡iatå 

în func¡ie de nivelul ratei ¿omajului, precum ¿i subven¡ionarea 

mai consistentå în lunile de iarnå a cheltuielilor pentru 

ocuparea temporarå a for¡ei de muncå în lucråri de interes 

comunitar. Astfel, pentru creditele acordate din bugetul asigurårilor 

pentru ¿omaj dobânda este de 25% din dobânda de 

referin¡å a Båncii Na¡ionale a României în jude¡ele cu rata a 

¿omajului mai mare decât media pe ¡arå ¿i de 50% în celelalte 

judete. ¥n ce prive¿te finan¡area cheltuielilor pentru ocuparea 

for¡ei de muncå, în perioada 1 noiembrie - 31 martie, 

aceasta acoperå, pentru fiecare persoanå încadratå, salariul 

minim brut pe ¡arå ¿i contribu¡iile sociale. 

58 

920 miliarde lei pentru acordarea de credite 

în 25 de jude¡e cu rata ¿omajului mai mare 

decât media pe ¡arå 

ºinând seama de aceste prevederi ale Programului Social 

¿i de prioritatea care se acordå în programele de ocupare 

localitå¡ilor ¿i zonelor defavorizate, din bugetul asigurårilor 

pentru ¿omaj, au fost alocate fonduri corespunzåtoare. La 

nivel na¡ional sumele prevåzute în buget pentru finan¡area 

måsurilor active se ridicå, în acest an, la 3.851 miliarde lei, 

reprezentând 22,3% din totalul cheltuielilor bugetare. Din 

aceste sume, au fost alocate 85,8 miliarde lei jude¡ului Cara¿ 

Severin, 170, 8 miliarde lei la Hunedoara, 275,3 miliarde lei 

la Prahova, 125,3 miliarde lei la Vaslui, 118,4 miliarde lei la 

Buzåu , 75,7 miliarde lei la Gorj. 

Fondurile destinate, în acest an, acordårii de credite întreprinderilor 

mici ¿i mijlocii, care creazå locuri de muncå pentru 

¿omeri, totalizeazå 1.250 miliarde lei pentru crearea a 

12.500 de noi locuri de muncå. Aceste sume au fost, de asemenea, 

orientate cu precådere cåtre jude¡ele cu rate înalte ale 

¿omajului: Hunedoara - 70 de miliarde lei, Prahova - 60 miliarde 

lei, Neam¡ - 55 miliarde lei, Boto¿ani ¿i Bra¿ov - 45 

miliarde lei. Suma alocatå celor 25 de jude¡e cu rata ¿omajului 

mai mare decât media pe ¡arå este, în anul 2003, de 920 

miliarde lei, respective 73,6% din totalul fondurilor destinate 

creditårii. ¥n baza creditelor acordate, în primele opt luni ale 

anului, în localitå¡ile cuprinse în program s-au creat circa 

1.200 de locuri de muncå, din care 596 au fost ocupate de 

¿omeri. 

57.230 ¿omeri încadra¡i în lucråri de interes 

comunitar, în lunile iernii 2002 - 2003 

¥n primele opt luni ale anului, s-au cheltuit pentru finan- 

¡area måsurilor active de stimulare a ocupårii 1584,2 miliarde 

lei. Din aceastå sumå, 665,6 miliarde lei s-au alocat în 

15 jude¡e care grupeazå majoritatea localitå¡ilor cuprinse în 

programul special destinat combaterii ¿omajului în localitå¡i 

puternic afectate de ¿omaj. 

Având în vedere efectul imediat asupra ocupårii for¡ei de 

muncå pe care îl au programele de ocupare temporarå în 

primele opt luni s-au cheltuit 530 miliarde lei pentru finan- 

¡area acestor programe. ªi în acest caz sumele au fost dirijate 


cu prioritate cåtre jude¡ele ¿i localitå¡ile cu rate înalte ale ¿omajului. 

Astfel, s-au cheltuit 47 miliarde lei în jude¡ul 

Buzåu, 35,4 miliarde lei în jude¡ul Vaslui, 28,8 miliarde lei 

în jude¡ul Hunedoara, 26,2 miliarde lei în jude¡ul Gala¡i, 25,2 

miliarde lei în jude¡ul Prahova, 21 miliarde lei în jude¡ul 

Bra¿ov, 20 miliarde lei în jude¡ul Cara¿ Severin. 

Demn de precizat este faptul cå la nivelul întregii ¡åri au 

fost încadrate în muncå, temporar, 57.230 în lunile iernii 

2002 - 2003. 

Program de acompaniament social 

pentru jude¡ele cu disponibilizåri colective 

O aten¡ie deosebitå s-a acordat jude¡elor în care au avut 

loc disponibilizåri de personal ca urmare a restructurårii ¿i 

privatizåri unor mari unitå¡i economice. ¥n jude¡ele Bra¿ov, 

Ia¿i, Hunedoara ¿i Prahova au fost disponibilizate peste 

22.000 de persoane, care au beneficiat de måsuri de protec¡ie 

speciale reglementate prin Ordonan¡a de Urgen¡å a Guvernului 

nr. 8/2003, cu modificårile ¿i completårile ulterioare. 

Prin acordarea unor venituri de completare la nivelul salariului 

mediu net pe economie timp de 20 - 24 de luni, se oferå 

rågazul necesar pentru a gåsi alternative de ocupare a persoanelor 

disponibilizate. 

ºinând seama de aceastå situa¡ie intervenitå în cursul 

anului 2003, ANOFM a adoptat måsuri speciale: a redistribuit 

resursele financiare suplimentând sumele acordate pentru 

måsuri active de stimulare a acuparii, a organizat burse 

speciale ale locurilor de muncå în cele patru jude¡e ¿i a 

ini¡iat, cu asisten¡a tehnicå francezå, un Program de Acompaniament 

Social (Programul AS) prin care se urmåre¿te ca, 

pe lângå eforturile proprii de implementare a måsurilor pentru 

stimularea ocupårii for¡ei de muncå, så activeze resursele 

locale în vederea valorificårii oportunitå¡ilor de dezvoltare 

economicå localå prin care så se asigure reintegrarea pe pia¡a 

muncii a persoanelor disponibilizate. Un program special a 

fost elaborat la mijlocul acestui an pentru sus¡inerea måsurilor 

de acompaniament social în localitatea Plopeni, jude¡ul 

Prahova, puternic afectatå de restructurarea industriei de 

apårare care constituia principala activitate economicå a 

acestei localitå¡i. 

Rezultatul tuturor acestor eforturi a fost încadrarea în 

muncå a unui numår de 67.200 de persoane în cele 200 de 

localitå¡i cuprinse în programele speciale, din care 31.235 au 

fost încadra¡i cu contracte de muncå pe perioadå nedeterminatå. 

La acestea, se adaugå 7.467 persoane încadrate în cele 

7 localitå¡i cuprinse în Programul Valea Jiului. 

De asemenea, conform datelor Inspec¡iei Muncii, în luna 

septembrie a anului 2003, în jude¡ele Bra¿ov, Hunedoara ¿i 

Prahova, s-a înregistrat o cre¿tere a societå¡ilor comerciale 

cu capital privat ¿i a numårului contractelor individuale de 

muncå, în compara¡ie cu aceea¿i lunå a anului trecut. 

Astfel, dacå în luna septembrie 2002, în jude¡ul Bra¿ov 

erau înregistrate la inspectoratele teritoriale de muncå 

23.124 de societå¡i comerciale ¿i 118.643 de contracte individuale 

de muncå, în septembrie 2003, numårul societå¡ilor 


înregistrate a fost 25.263, iar cel al contractelor a fost de 

123.275. ¥n jude¡ul Hunedoara, în luna septembrie 2002, 

erau înregistrate 12.040 de societå¡i ¿i 75.226 de contracte 

individuale de muncå, iar în septembrie 2003, numårul societå¡ilor 

înregistrate a fost de 12.783, iar cel al contractelor 

a fost de 80.821. ªi în jude¡ul Prahova s-a înregistrat aceea¿i 

tendin¡å crescåtoare, astfel cå, dacå în luna septembrie 2002, 

erau înregistrate 18.279 de societå¡i comerciale ¿i 143.527 de 

contracte individuale de muncå, în septembrie 2003, numårul 

societå¡ilor înregistrate a fost de 20.132, iar cel al contractelor 

a fost de 174.842. 

¥n anul 2004, programe speciale 

pentru 215 localitå¡i, pentru Valea Jiului ¿i, 

în premierå, pentru Delta Dunårii 

¥n anul 2004, strategia Agen¡iei Na¡ionale pentru 

Ocuparea For¡ei de Muncå pentru zonele afectate mai puternic 

de ¿omaj va continua. ¥n proiectul Programului na¡ional 

de ocupare pentru anul 2004, sunt prevåzute programe speciale 

pentru 215 localitå¡i, un program pentru Valea Jiului, 

precum ¿i, în premierå, un program special pentru Delta 

Dunårii. ¥n baza acestor programe, se prevede ocuparea unui 

numår de peste 53.000 de persoane, din care 7.125 persoane 

în Valea Jiului ¿i 230 în Delta Dunårii. 

5.013,3 miliarde lei, fonduri alocate 

pentru måsuri active în anul 2004 

Programele de ocupare au sus¡inere financiarå în proiectul 

bugetului asigurårilor pentru ¿omaj, pe anul 2004 fiind 

prevåzutå suma de 5.013,3 miliarde lei, respectiv 28,1% din 

totalul cheltuielilor bugetare pentru fina¡area måsurilor active 

de stimulare a ocupårii for¡ei de muncå. ¥n cadrul acestei 

sume sunt prevåzute resurse financiare inclusiv pentru noile 

måsuri prevåzute în proiectul legii de modificare ¿i completare 

a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurårilor pentru 

¿omaj ¿i stimularea ocupårii for¡ei de muncå. 

Sunt prevåzute sume suplimentare pentru stimularea încadrårii 

în muncå a absolven¡ilor, respectiv 687,7 miliarde 

lei având în vedere cå subven¡ia acordatå angajatorilor se 

diferen¡iazå în func¡ie de nivelul studiilor; 648,5 miliarde lei 

pentru stimularea încadrårii persoanelor peste 45 de ani 

întrucât noul priect de lege prevede stimulente mai consistente 

pentru încadrarea persoanelor care mai au 3 ani pânå la 

îndeplinirea condi¡iilor de pensionare; 802,7 miliarde lei 

sunt prevåzute pentru finan¡area måsurilor de ocupare temporarå 

a for¡ei de muncå; iar pentru acordarea de credite s-au 

prevåzut 1.500 miliarde lei, din care circa o treime va fi destinatå 

acordårii de credite nerambursabile în localitå¡i confruntate 

cu fenomene de såråcie ¿i excluziune socialå din 

cauza nivelului ridicat al ¿omajului, care vor fi stabilite prin 

hotårare a Guvernului. 

Måsurile adoptate în anul 2003 ¿i continuate în 2004, pe 

fondul unei tendin¡e evidente de cre¿tere economicå, creazå 

condi¡ii pentru continuarea proceselor de restructurare, abso- 


lut necesare, într-un climat de securitate socialå, prin oferirea 

unor alternative de ocupare a for¡ei de muncå. 

secretar de stat, 

Pre¿edintele ANOFM 

Ioan Cindrea 

Informa¡ii de la ANOFM 

1. Una dintre prioritå¡ile procesului de integrare a României 

în Uniunea Europeanå o constituie armonizarea politicilor 

în domeniul ocupårii for¡ei de muncå ¿i cre¿terea ratei 

de ocupare. ¥n octombrie 2002, a fost semnat, de ministrul 

muncii ¿i solidaritå¡ii sociale ¿i de comisarul european pentru 

ocupare ¿i afaceri sociale, Documentul Comun de Evaluare 

a prioritå¡ilor în domeniul politicii de ocupare a for¡ei 

de muncå în România (JAP – Joint Assessment Paper), care 

consemneazå în Capitolul 2 “Situa¡ia pie¡ei muncii”, 

Subcapitolul 2.2 “Ocuparea for¡ei de muncå” faptul cå “rata 

ocupårii pentru grupa 15 - 64 de ani a atins 63,6% în 1994 ¿i 

a crescut la 67,7% în 1996. De atunci a fost în scådere ¿i în 

2001 a ajuns iar la nivelul din 1994, u¿or sub media UE de 

64%”. 

Potrivit aceluia¿i document rata ocupårii masculine era în 

anul 2001 de 68,9%, cu 4 procente sub media UE de 73%, 

iar rata ocupårii femeilor, de 58,2%, este semnificativ sub 

cea a bårba¡ilor dar deasupra mediei UE de 54,9%. 

Plecând de la aceastå situa¡ie, România ¿i-a propus så 

creascå rata ocupårii, astfel încât pânå în anul 2010 så ajungå 

la nivelul din Uniunea Europeanå, respectiv de 70%, din care 

pentru femei la peste 60%. 

¥n anul 2002, Guvernul României a aprobat primul Plan 

Na¡ional de Ac¡iune pentru Ocuparea For¡ei de Muncå 

(PNAO) prin Hotårârea de Guvern nr. 759/2002. Elaborarea 

Planului Na¡ional de Ac¡iune pentru Ocuparea For¡ei de 

Muncå a reprezentat un obiectiv prioritar al alinierii la Strategia 

Europeanå de Ocupare în contextul pregåtirii României 

pentru aderarea la Uniunea Europeanå. Toate statele membre 

UE au obliga¡ia de a realiza un astfel de plan, iar România 

a fost printre primele ¡åri candidate care l-au elaborat. 

Prin acest document oficial s-a recunoscut, cu realism, existen¡a 

unui deficit de ocupare a for¡ei de muncå în compara¡ie 

cu statele membre ale UE, în Capitolul 1, care analizeazå 

contextul economic ¿i social. 

Estimåm cå dacå ritmul actual de cre¿tere economicå se 

men¡ine ¿i în urmåtorii ani, conform prognozelor de dezvoltare 

economicå a României, existå ¿ansele, ca în 2010, 

rata de ocupare så ajungå la media pe care ¿i-o propune Uniunea 

Europeanå. ªi aceasta, cu atât mai mult cu cât în alte 

state membre sau candidate, care vor adera în primul val, 

rata de ocupare este mai scåzutå. Astfel, în anul 2002, în 

Grecia gradul de ocupare era de 56,9%, în Italia 55,4%, în 

Spania 58,9%, în Ungaria 56,5%, în Polonia 51,7%. 

Viitorul Plan Na¡ional de Ac¡iune pentru Ocuparea For¡ei 

de Muncå, a cårui elaborare a început, împreunå cu ministerele 

economice, î¿i propune armonizarea politicii de ocupare 

în concordan¡å cu liniile directoare ale Strategiei Euro- 


pene de Ocupare a for¡ei de muncå, adoptate anual de cåtre 

Consiliul Uniunii Europene ¿i Documentul Comun de Evaluare. 

2. Pentru a elimina orice îndoialå în privin¡a numårului 

¿omerilor înregistra¡i la agen¡iile pentru ocuparea for¡ei 

de muncå, precizåm cå este evident cå numårul acestora este 

mai mic decât numårul persoanelor cu vechime în muncå 

neocupate deoarece existå persoane cu vechime în muncå 

aflate în procesul de pregåtire precum elevii ¿i studentii, 

existå tineri care î¿i satisfac stagiul militar, existå persoane 

care desfå¿oara activitå¡i în gospodårii individuale din mediul 

rural, precum ¿i persoane neocupate care nu î¿i cautå loc 

de muncå, spre exemplu femeile casnice. ªomajul înregistrat 

prin agen¡iile de ocupare a for¡ei de muncå se bazeazå pe 

cifre certe ¿i reale, referindu-se la ¿omerii, indemniza¡i ¿i 

neindemniza¡i, afla¡i în eviden¡ele acestora. Cea de-a doua 

metodå de calcul a ratei ¿omajului, potrivit defini¡iei Biroului 

Interna¡ional al Muncii, se întemeiazå pe anchete de 

tip AMIGO care presupun efectuarea unor sondaje trimestriale 

prin intervievarea unui numår de persoane pe e¿antioane 

reprezentative ¿i extrapolarea rezultatelor la nivelul întregii 

¡åri. Ratele ¿omajului calculate dupå aceastå metodå confirmå 

evolu¡iile ratelor ¿omajului înregistrat. Demn de precizat 

este faptul cå cele douå metode de calcul al ratei ¿omajului 

sunt practicate ¿i în ¡årile membre UE. 3. Politica de protec¡ie 

socialå activå în sensul stimulårii ocupårii persoanelor 

cu acces mai greu pe pia¡a muncii va fi continuatå ¿i prin 

introducerea de noi måsuri prevåzute în proiectul de modificare 

a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurårilor pentru 

¿omaj ¿i stimularea ocupårii for¡ei de muncå. 

Astfel, noile måsuri care vor fi promovate prin modificarea 

Legii nr. 76/2002 contribuie la stimularea mai puternicå 

a ocupårii tinerilor absolven¡i întrucât se vor acorda angajatorilor 

care încadreazå absolven¡i subven¡ii diferen¡iate 

în func¡ie de nivelul studiilor. ¥n vederea prelungirii vie¡ii 

active, vor fi stimula¡i angajatorii care încadreazå în muncå 

persoane care mai au 3 ani pânå la vârsta de pensionare. 

¥n ce prive¿te acordarea de credite în condi¡ii avantajoase 

întreprinderilor mici ¿i mijlocii se prevede, pentru prima 

datå, acordarea ¿i de credite nerambursabile în vederea 

creårii de locuri de muncå ¿i stimularea încadrårii ¿omerilor 

în localitå¡i ¿i zone puternic afectate de ¿omaj ca urmare a 

proceselor de restructurare economicå. 

Pentru diminuarea riscului de ¿omaj ¿i pentru men¡inerea 

în activitate a persoanelor care au avut raporturile de muncå 

suspendate pentru efectuarea concediului pentru cre¿terea 

copilului ¿i satisfacerea stagiului militar, precum ¿i a persoanelor 

care au revenit în activitate dupå pensionarea pentru 

invaliditate, ne propunem, prin proiectul de modificare a 

Legii nr. 76/2002, finan¡area cheltuielilor de formare profesionalå 

astfel încåt aceste persoane så se poatå adapta noilor 

cerin¡e de la locul de muncå. 

ºinând cont ca 45% din popula¡ia ocupatå tråie¿te în 

mediul rural, din care 28% lucreazå în agriculturå, conform 

ultimului recensåmânt, modificårile ce vor fi aduse legii 

60 


creazå cadrul legal pentru subven¡ionarea din fondul bugetului 

asigurårilor pentru ¿omaj a cheltuielilor pentru formarea 

profesionalå a persoanelor cu domiciliul în mediul rural ¿i 

care realizeazå venituri lunare mai mici decât indemniza¡ia 

de ¿omaj. Obiectivul este calificarea ¿i perfec¡ionarea acestora 

în meserii agricole, dar ¿i în meserii din domeniul prelucrårii 

produselor agroalimentare ¿i servicii, de exemplu 

agroturism. Aceste måsuri vor conduce la cre¿terea gradului 

de ocupare din mediul rural. 

Un pas important în cre¿terea nivelului de pregåtire a 

for¡ei de muncå îl constituie aprobarea Ordonan¡ei Guvernului 

nr. 129/2000 privind formarea profesionalå a adul¡ilor, 

prin Legea nr. 375 din data de 11 iunie 2002. Prin intrarea în 

vigoare a Ordonan¡ei Guvernului nr. 129/2000, “furnizorii 

de formare profesionalå autoriza¡i sunt scuti¡i de platå TVA 

pentru opera¡iunile de formare profesionalå”. De asemenea, 

“cheltuielile cu pregåtirea profesionalå a salaria¡ilor, efectuate 

de cåtre societå¡ile comerciale companiile ¿i societå¡ile 

na¡ionale, unitå¡ile cooperatiste, regiile autonome ¿i alte institu¡ii, 

precum ¿i de cåtre persoanele fizice autorizate så 

desfå¿oare activitå¡i independente, înregistrate în contabilitatea 

proprie, sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului 

impozabil, respectiv al venitului impozabil.” Acest cadru legislativ 

va avea ca efect cre¿terea competen¡elor resurselor 

umane ¿i adaptarea programelor de formare profesionalå la 

nevoile reale de pe pia¡a muncii. 

4. Måsurile din Planul Na¡ional de Ac¡iune pentru 

Ocuparea For¡ei de muncå pentru anul 2003 ca ¿i cele din 

viitorul plan na¡ional, aplicate în contextual consolidårii 

cre¿terii economice, vor constitui un pas important pentru 

apropierea ratei de ocupare din România de nivelul ratei 

medii a ocupårii din Uniunea Europeanå. 

Ministerul Muncii, 

Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei 

Negocieri cu sindicatele 

Vineri, 10 octombrie, la sediul Ministerului Muncii, Solidaritå¡ii 

Sociale ¿i Familiei domnul Marian Sârbu, ministru 

delegat pentru rela¡iile cu partenerii sociali, a continuat negocierile 

pe marginea listei de revendicåri a CNS “Cartel 

Alfa”, Blocul Na¡ional Sindical ¿i CSDR. 

Dupå analiza operativå a stadiului negocierilor desfå- 

¿urate la Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului ¿i Ministerul 

Finan¡elor Publice, s-a procedat la detalierea ¿i precizarea 

unora dintre revendicåri ¿i s-a convenit selectarea problemelor 

ce urmeazå a fi abordate prioritar în vederea unor 

rezolvåri pe termen scurt. Pentru unele probleme de mare 

complexitate cum ar fi elaborarea legisla¡iei salarizårii bugetarilor, 

domnul ministru a propus constituirea unei echipe de 

lucru cu participare tripartitå. 


Vizita directorului administrator 

al Båncii Mondiale la Ministerul Muncii 

Ministrul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei, doamna 

Elena Dumitru a avut aståzi, 14 octombrie, o întrevedere 

cu directorul administrator al Båncii Mondiale, doamna 

Mamphela Ramphele ¿i cu ¿eful Biroului BM în România, 

domnul Owaise Saadat. 

Doamna Elena Dumitru s-a referit la colaborarea pe care 

Ministerul Muncii o are cu partenerii sociali ¿i a men¡ionat 

eforturile pentru implicarea deopotrivå a sindicatelor ¿i organiza¡iilor 

patronale în dezvoltarea politicilor sociale ¿i în 

via¡a comunitå¡ii. 

Reprezentan¡ii Båncii Mondiale au apreciat prioritå¡ile 

formulate de Guvernul României, la Conferin¡a de la Budapesta 

din luna iulie a acestui an, privind incluziunea socialå 

a comunitå¡ii rrome. Un alt domeniu social de interes, în care 

Banca Mondialå dore¿te så se implice, vizeazå restructurarea 

din sectorul minier. Acest proces de restructurare cuprinde, 

pe lângå componenta socialå, aspecte economice ¿i de protec¡ie 

a mediului pe care institu¡ia financiarå interna¡ionalå le 

are în vedere. 

Ministerul Comunica¡iilor 

¿i Tehnologiei Informa¡iei 

Vot electronic pentru Constitu¡ie 

¥n ¿edin¡a de Guvern de joi, 9 octombrie 2003, a fost 

aprobatå Ordonan¡a de Urgen¡å privind exprimarea votului 

prin mijloace electronice la referendumul pentru revizuirea 

Constitu¡iei. Prevederile ordonan¡ei privesc participarea la 

referendumul pentru revizuirea Constitu¡iei din 19 octombrie 

2003 ¿i exprimarea votului prin mijloace electronice 

numai de cåtre personalul militar ¿i politi¿tii care se aflå în 

misiuni oficiale în Irak, Afganistan, Bosnia-Her¡egovina ¿i 

Kosovo. 

¥n termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a Ordonan¡ei, 

Inspectoratul General pentru Comunica¡ii ¿i Tehnologia 

Informa¡iei (IGCTI), institu¡ie care func¡ioneazå în subordinea 

Ministerului Comunica¡iilor ¿i Tehnologiei Informa- 

¡iei, va implementa, sub supravegherea Biroului Electoral 

Central, Sistemul de Vot Electronic. Comunicarea dintre 

Sistemul de Vot Electronic ¿i calculatoarele aflate în sec¡iile 

de votare se va face exclusiv pe baza certificatelor digitale, 

emise în vederea asigurårii securitå¡ii ¿i integritå¡ii acestei 

comunicåri. Fiecare dintre calculatoarele utilizate pentru votare 

va avea instalat un certificat digital pentru comunicarea 

cu Sistemul de Vot Electronic. 

„Noua procedurå asigurå confiden¡ialitatea ¿i secretul 

votului, simplificând opera¡iunea de votare pentru personalul 

aflat în misiuni oficiale în afara grani¡elor“, a declarat Dan 

Nica, ministrul comunica¡iilor ¿i tehnologiei informa¡iei. 


Participan¡ii la vot vor prezenta biroului electoral al sec¡iei 

de votare actul de identitate, pe baza cåruia vor primi un plic 

sigilat cu datele necesare (de tip nume utilizator ¿i parola) cu 

ajutorul cårora va putea realiza opera¡iunea electronicå de 

votare. Datele respective sunt reprezentate de în¿iruiri de 

caractere, fårå nici o legåturå cu numele, denumirea unitå¡ii 

sau orice alte informa¡ii de identificare ale persoanelor care 

voteazå. Votarea se va realiza prin bifarea de cåtre participant, 

cu ajutorul mouse-ului, în interiorul unuia dintre cele 

douå påtrate corespunzåtoare råspunsurilor „DA“ ¿i „NU“. 

Bifarea va determina apari¡ia automatå a textului „VOTAT“ 

în interiorul påtratului respectiv. 

Constitu¡ia se poate vota ¿i electronic 

„Guvernul a luat såptåmâna trecutå decizia de a crea posibilitatea 

exercitårii votului la referendumul pentru Constitu¡ie 

prin mijloace electronice, pentru militarii ¿i poli¡i¿tii 

români care se afla în misiuni în afara grani¡elor ¡årii. Este 

vorba de 1382 de persoane din Irak, Afganistan, Bosnia- 

Hertegovina ¿i Kosovo. Având în vedere cå nu existau alte 

posibilitå¡i, datoritå condi¡iilor speciale în care î¿i desfå¿oarå 

ace¿tia activitatea, s-a hotårât introducerea procedurii de vot 

electronic, care så respecte confiden¡ialitatea, secretul votului 

¿i care så poatå så fie exercitatå cu u¿urin¡å în toate 

locurile unde existå personal român. Procedura de vot este 

simplå, securizatå ¿i permite exercitarea votului în cele mai 

bune condi¡ii“, a declarat Dan Nica, ministrul Comunica¡iilor 

¿i Tehnologiei Informa¡iei, în cadrul conferin¡ei de preså 

organizate mar¡i, 14 octombrie 2003. 

Conferin¡a de preså a fost precedatå de o întâlnire în 

cadrul cåreia a fost prezentat sistemul electronic privind 

votul la referendumul pentru revizuirea Constitu¡iei din 19 

octombrie 2003, la care au participat Dan Nica, ministrul 

Comunica¡iilor ¿i Tehnologiei Informa¡iei, Ioan Rus, ministrul 

Administra¡iei ¿i Internelor, Varujan Pambuccian, pre- 

¿edintele Comisiei pentru tehnologia informa¿iei ¿i comunica¡ii 

din Camera Deputa¡ilor, Sorin Encu¡escu, secretar de 

stat în Ministerul Apårårii Na¡ionale ¿i membri ai Biroului 

Electoral Central. 

Ministerul Economiei 

¿i Comer¡ului 

„O afacere pentru comunitatea de afaceri” - 

re¡eta UE pentru o politicå industrialå modernå 

La ora actualå, România are un sistem de elaborare ¿i 

aplicare a politicii industriale ca urmare a proiectului de 

înfrå¡ire institu¡ionalå între Ministerul Economiei ¿i Comer- 

¡ului (MEC) din România, Departamentul pentru Industrie ¿i 

Comer¡ din Marea Britanie ¿i Ministerul pentru Economie, 

Industrie ¿i Finan¡e din Fran¡a. Aceasta a fost concluzia exprimatå 

cu ocazia seminarului de închidere al proiectului, 


desfå¿urat vineri, 10 octombrie 2003, la sediul Ministerului 

Economiei ¿i Comer¡ului. 

Politica industrialå este un instrument care ajutå guvernele 

så promoveze competitivitatea mediului industrial prin 

mecanisme orizontale (fårå a privilegia sectoare, dar luând în 

considerare specificul acestora) ¿i så îmbunåtå¡eascå perspectiva 

economicå a ¡årii prin crearea unui cadru care så 

permitå afacerilor så se dezvolte ¿i så creeze bunåstare”. 

Aceastå abordare a fost definitå de echipa de proiect în 

urmåtorul mod: ”o afacere pentru comunitatea de afaceri”. 

Dl. Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei ¿i Comer- 

¡ului, a declarat: ”Proiectul de twinning pe care l-am derulat 

cu Departamentul pentru Comer¡ ¿i Industrie din Marea Britanie 

a reprezentat pentru ministerul nostru o ocazie excelentå 

de a cunoa¿te în profunzime practica europeanå de elaborare 

¿i punere în practicå a politicii industriale. Totodatå, 

cu sprijinul partenerilor no¿tri britanici, am reu¿it så îmbunåtå¡im 

pregåtirea profesionalå a unui numår mare de speciali¿ti 

din MEC ¿i din alte ministere. Din aceste ra¡iuni, dar 

¿i luând în considerare schimbarea mentalitå¡ii func¡ionarilor 

no¿tri, apreciez cå acest proiect a fost un succes”. 

Cu aceea¿i ocazie, Dl. Jonathan Scheele, ¿eful Delega¡iei 

Comisiei Europene în România, a adåugat: „MEC, în calitatea 

sa de coordonator în acest domeniu, are o responsabilitate 

foarte mare. Va fi important ca structura pentru o politicå 

industrialå, existentå acum în România, så fie consolidatå, 

iar capacitatea administrativå a celor implica¡i, îmbunåtå¡itå 

în mod constant”. 

Dr. Bob Dobbie, liderul de proiect din Marea Britanie, a 

declarat: „Am remarcat progrese în politica industrialå în 

cursul acestui proiect, iar România ¿i-a sporit ¿ansele de a 

deveni un membru viabil al Uniunii. Ne-a bucurat foarte 

mult colaborarea noastrå cu Ministerul ¿i partea britanicå ar 

dori så ureze succes dezvoltårii pe viitor a României”. 

Obiectivul principal al proiectului a fost de a oferi consultan¡å 

cu privire la structura necesarå în cadrul MEC pentru 

a aplica o politicå industrialå modernå ¿i pentru a asigura 

coordonarea necesarå între to¡i partenerii implica¡i în 

politica industrialå (alte autoritå¡i publice, comunitatea de 

afaceri, consumatorii etc.). Au fost, de asemenea identificate 

instrumente de supraveghere a politicii industriale în România, 

aplicate în Marea Britanie, Fran¡a sau alte State 

Membre (SM). ¥n etapa finalå, proiectul a acoperit ¿i aspecte 

legate de rela¡iile pe care Ministerul le stabile¿te cu mediul 

de afaceri ¿i modul în care acesta promoveazå mecanisme de 

stimulare a întreprinderilor bazate pe inova¡ie ¿i face cunoscute 

bunele practici din domeniu. Trei sectoare (textile, electrotehnice 

¿i industria de automobile) au fost selectate pentru 

o analizå mai aprofundatå. La un nivel mai concret, pe lângå 

numeroase publica¡ii ¿i bro¿uri despre competitivitate, politicå 

industrialå ¿i bune practici, precum ¿i un web-site 

despre politica industrialå (www.minind.ro), rezultatul cel 

mai important îl reprezintå Manualul de Politicå Industrialå. 

Un numår substan¡ial de sesiuni de formare profesionalå au 

fost organizate de exper¡i britanici ¿i din alte SM, majoritatea 

62 


deschise pentru func¡ionari publici, reprezentan¡i ai mediului 

de afaceri ¿i consumatori pentru în¡elegerea aprofundatå a 

politicii industriale. 

Declara¡ie a domnului Dan Ioan Popescu 

Biroul de preså al Ministerului Economiei ¿i Comer¡ului 

este împuternicit så dea publicitå¡ii urmåtoarea declara¡ie a 

domnului Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei ¿i 

Comer¡ului: Dreptul de preem¡iune al ac¡ionarilor minoritari 

de la SNP Petrom trebuie respectat. 

„În opinia mea, ac¡ionarul majoritar la SNP Petrom SA 

este statul, care de¡ine un pachet de 92,2% din totalul 

ac¡iunilor. 

În cazul privatizårii SNP Petrom SA, legisla¡ia în vigoare 

stabile¿te cå Adunarea Generalå a Ac¡ionarilor aprobå exercitarea 

dreptului de preem¡iune privind majorarea capitalului 

social pentru ac¡ionarii minoritari. 

Doresc så precizez faptul cå, în respectul dreptului 

ac¡ionarilor minoritari, din care fac parte ¿i salaria¡ii societå¡ii, 

vom mandata reprezentan¡ii Ministerului Economiei ¿i 

Comer¡ului în Adunarea Generalå a Ac¡ionarilor så voteze 

ca, în cazul unei majoråri de capital realizate prin procesul de 

privatizare, så fie respectat dreptul de preem¡iune al ac¡ionarilor 

minoritari, deci inclusiv al salaria¡ilor, de a participa la 

aceastå majorare care le asigurå men¡inerea ponderii ini¡iale 

în totalul de ac¡iuni al societå¡ii”. 

* 

Vineri, 10 octombrie 2003, dl. Dan Ioan Popescu, ministrul 

Economiei ¿i Comer¡ului, s-a întâlnit cu un grup de 

studen¡i ai Universitå¡ii de Petrol ¿i Gaze din Ploie¿ti, pe care 

SNP Petrom i-a invitat så viziteze TIB 2003. 

În cadrul discu¡iei ce a avut loc dl. Dan Ioan Popescu a 

¡inut så se refere la evolu¡ia complexå a pie¡ei energiei la 

nivel global, precum ¿i la noile tendin¡e ce se înregistreazå 

pe pia¡a for¡ei de muncå în domeniul petrochimiei. În acest 

context, domnia sa a mai precizat cå se constatå o cre¿tere a 

cererii de ingineri bine califica¡i, care så aibå o competen¡å 

complexå, în care trebuie incluså componenta managerialå ¿i 

nu în cele din urmå componenta culturalå ¿i cea informaticå. 

Deja cunoscuta tendin¡å a deplasårii for¡ei de muncå pe diverse 

axe ale pie¡ei presupune ¿i un alt tip de pregåtire permanentå 

¿i de proiec¡ie a carierei. 

Cei 10 studen¡i prezen¡i la întâlnire ¿i-au exprimat dorin¡a 

de a avea ¿ansa så lucreze sau, cel pu¡in, så poatå vizita 

modernele laboratoare ale Rafinåriei Petrobrazi ¿i så afle mai 

multe lucruri în ceea ce prive¿te perspectivele dezvoltårii 

industriei petrochimice în România. 

¥ntâlniri ale ministrului Dan Ioan Popescu 

Mar¡i, 14 ocombrie 2003, dl. Dan Ioan Popescu, ministrul 

economiei ¿i comer¡ului, s-a întâlnit cu dl. Philip Merrill, 

pre¿edintele Ex-Im Bank SUA, prilej cu care au fost analizate 

proiecte importante din domeniul infrastructurii din 

România ¿i din regiune. 


Dl. Philip Merrill ¿i-a aråtat disponibilitatea de a avea o 

prezen¡å semnificativå în România ¿i de a sus¡ine proiecte 

regionale cum ar fi conducta de petrol Constan¡a-Omisalj ¿i 

conducta de gaze care va traversa Turcia, Bulgaria, România, 

Ungaria, Austria. 

Cu aceastå ocazie, dl. Philip Merrill a apreciat cå progresele 

fåcute de România sunt încurajatoare atât pentru investitorii 

stråini, cât ¿i pentru lårgirea cooperårii româno-americane, 

ce va fi sus¡inutå mai intens de cåtre Ex-Im Bank prin 

instrumente specifice de finan¡are a exporturilor ¿i investi¡iilor. 

S-a apreciat, de asemenea, cå aceste rela¡ii se desfå¿oarå 

în contextul climatului deosebit de favorabil existent între 

România ¿i SUA. 

Dl. Dan Ioan Popescu a apreciat cå de la întâlnirea avutå 

în cursul verii la Washington ¿i pânå în prezent, Ex-Im Bank 

a ini¡iat ¿i sus¡inut proiecte importante, inclusiv pentru sectorul 

energetic. 

S-a convenit continuarea acestui dialog periodic, precum 

¿i un schimb activ de informa¡ii la nivel de exper¡i. 

Mar¡i, 14 octombrie 2003, dl. Dan Ioan Popescu, ministrul 

eonomiei ¿i cmer¡ului,a avut o întâlnire cu dl. Assaad 

Jabre, vicepre¿edintele IFC, prilej cu care a fost reiterat interesul 

de a sus¡ine procesul de privatizare a utilitå¡ilor publice 

din domeniile energie, petrol ¿i gaze naturale prin coparticipare 

atât ca investitor, cât ¿i prin asigurarea de credite 

necesare structurilor private dupå procesele de privatizare. 

Au fost primite cu interes scrisorile de inten¡ie din partea 

IFC pentru co-participarea la proiectele de privatizare în 

domeniile distribu¡iei de gaze naturale, industriei petrolului 

¿i produc¡iei de energie electricå, ce vor fi prezentate de 

Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului investitorilor strategici. 

A fost totodatå analizatå disponibilitatea pentru sus¡inerea 

implementårii mecanismelor de pia¡å în domeniul energiei 

¿i a unor programe de consultan¡å pentru definirea politicilor 

de reindustrializare a României ¿i implementare a 

acestora. 

Mar¡i, 14 octombrie 2003, dl. Dan Ioan Popescu, ministrul 

Economiei ¿i Comer¡ului s-a întâlnit cu dl. Ainars 

Slesers, adjunctul primului ministru din Lituania. 

Cu aceastå ocazie a fost reiteratå rela¡ia deosebitå existentå 

între România ¿i Lituania, precum ¿i sus¡inerea pe care 

Lituania o acordå României ¿i Bulgariei în efortul de încheiere 

a negocierilor ¿i accedere în Uniunea Europeanå. 

S-a apreciat nevoia de stimulare a schimburilor ¿i cooperårii 

economice bilaterale care trebuie så devinå mai semnificativå 

decât în prezent prin valorificarea complementaritå¡ilor 

de care cele douå economii dispun în domenii ca industria 

lemnului, a mobilei, industria textilå, industria petrochimicå 

¿i industria bunurilor de consum. 

Au fost convenite måsuri de promovare ¿i de cunoa¿tere 

a pie¡elor ¿i poten¡ialului celor douå ¡åri, precum ¿i de intensificare 

a vizitelor la nivel guvernamental. 

La încheierea întrevederii, dl. Dan Ioan Popescu a acceptat 

cu plåcere invita¡ia dlui Ainars Slesers, adjunctul primu- 


lui ministru lituanian de efectua o vizitå în Lituania. 

Miercuri, 15 octombrie 2003, dl. Dan Ioan Popescu, 

ministrul Economiei ¿i Comer¡ului, l-a primit pe dl. Milko 

Kovacev, ministrul Energiei din Bulgaria. 

Cu acest prilej, cei doi oficiali ¿i-au exprimat interesul 

pentru cre¿terea gradului de colaborare dintre cele douå ¡åri 

pe baza premiselor ce au fost create pînå acum. Cei doi mini¿tri 

au examinat o listå de probleme de interes pentru 

ambele pår¡i, cum ar fi: 

• dezvoltarea unor politici regionale în domeniul energetic 

în concordan¡å cu interesele statelor din zonå; 

• evolu¡ia proiectului Nabuco, dedicat construc¡iei unei 

conducte de gaze Turcia-Bulgaria-România-Ungaria- 

Austria; 

• evolu¡ia proceselor de privatizare ¿i atragere de 

investi¡ii în domeniul energetic în ambele ¡åri; 

• stadiul procesului de modernizare din domeniile energetice 

din cele douå ¡åri; 

• solu¡ii pentru cre¿terea poten¡ialului energetic al zonei 

¿i contribu¡ia celor douå ¡åri la aceastå cre¿tere; 

• un proiect bilateral privind schimbul de gaze naturale; 

• asigurarea sprijinului României pentru crearea unui 

centru de politici energetice la Sofia, precum ¿i asigurarea 

sprijinului Bulgariei pentru crearea bursei de energie la 

Bucure¿ti; 

• crearea unui mecanism bilateral cu privire la dezvoltarea 

sistemelor energetice din cele douå ¡åri; echipe de exper¡i 

au fost desemnate så lucreze la definitivarea acestui 

proiect, ce va fi rediscutat cu prilejul apropiatei vizite a dlui 

Dan Ioan Popescu, Ministrul Economiei ¿i Comer¡ului, la 

Sofia; 

• implicarea în procesele de privatizare din cele douå ¡åri 

a companiilor din România ¿i Bulgaria; 

• identificarea celor mai performante companii specializate 

în producerea ¿i reabilitarea de echipamente energetice, 

care så participe la modernizarea sistemelor energetice din 

ambele ¡åri. 

“Summitul Investitorilor Est Europeni” 

În perioada 14-15 octombrie 2003, a avut loc la Grand 

Hotel Mariott din Bucure¿ti “Summitul Investitorilor Est 

Europeni”. Prezent la acest eveniment în cadrul programului 

“Energie”, dl. Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului, 

a declarat, printe altele: 

“Dacå mi s-ar cere så numesc cele mai importante aspecte 

cu care se confruntå România aståzi, a¿ men¡iona printre 

primele energia. Privatizarea din domeniile generårii ¿i distribu¡iei 

de energie, petrol ¿i gaze naturale ¿i atragerea de 

capital nou cåtre aceste sectoare sunt absolut necesare pentru 

atingerea obiectivelor noastre strategice de a deveni o economie 

competitivå pe pia¡a interna¡ionalå. De aceea, aducem 

pe pia¡å “oportunitå¡i reale” în domeniul generårii ¿i producerii 

de energie, petrol ¿i gaze naturale. Consider cå existå o 

incompatibilitate între pre¡ ¿i gradul de risc, care îl favorizeazå 

pe investitor ¿i ve¡i gåsi în România ¿i în sectorul 


energetic românesc o valoare strategicå realå. Aståzi ne 

aflåm aici nu în cåutare de “cumpåråtori”, ci de “parteneri 

strategici” – sunt mult mai interesat de valoarea investi¡iei 

decât de pre¡ul ei.” 

64 

¥ntîlniri cu lideri ai confedera¡iilor sindicale 

Cartel Alfa, CSDR ¿i BNS 

Joi, 16 octombrie 2003, la sediul Ministerului Economiei 

¿i Comer¡ului din Calea Victoriei 152, reprezentan¡i ai Ministerului 

Finan¡elor Publice ¿i ai Ministerului Economiei ¿i 

Comer¡ului s-au întîlnit cu lideri ai confedera¡iilor sindicale 

Cartel Alfa, CSDR ¿i BNS pentru a discuta anumite aspecte 

legate de BVC pentru anul 2004, precum ¿i måsuri de naturå 

economicå ¿i socialå, avînd în vedere viitoarea evolu¡ie a 

pre¡ului utilitå¡ilor publice. Din partea MEC a participat dl. 

Iulian Iancu, secretar de stat în cadrul ministerului, iar din 

partea MFP – dna Maria Manolescu, secretar de stat. 

Sindicatele au fost reprezentate de dl. Romulus Ni¡å, 

vicepre¿edinte Cartel Alfa, dl. Achile Du¡u, pre¿edinte 

FSLCP, dl. Vasile Gherghina, vicepre¿edinte CSDR, dl. Ion 

Pisc, secretar general BNS. La aceastå întâlnire, au fost prezen¡i 

¿i reprezentan¡i ai Autoritå¡ilor Na¡ionale din domeniile 

energiei ¿i gazelor naturale, precum ¿i al¡i speciali¿ti din 

cele douå ministere. 

Departamentul pentru 

Rela¡ia cu Parlamentul 

Interpretare eronatå a dispozi¡iilor constitu¡ionale 

Domnul profesor Lucian Mihai, fost pre¿edinte al Cur¡ii 

Constitu¡ionale, sus¡ine, într-o declara¡ie apårutå în preså, cå 

„Legea de revizuire a Constitu¡iei României trebuia promulgatå, 

iar nerespectarea acestei proceduri încalcå Legea fundamentalå 

a ¡årii”. 

Domnul profesor sus¡ine cå „procedura promulgårii constituie 

o formå de control, inclusiv asupra constitu¡ionalitå¡ii 

legii; se poate întâmpla ca pre¿edintele så retrimitå legea la 

Parlament pentru motive de neconstitu¡ionalitate”, se aratå în 

declara¡ia men¡ionatå. Într-adevår, dispozi¡iile art.77 alin. (1) 

din Constitu¡ie prevåd, ca regulå generalå, cå „legea se trimite, 

spre promulgare, Pre¿edintelui României”. 

De la aceastå regulå generalå se derogå, înså, dupå cum 

am mai aråtat, prin procedura specialå prevåzutå de art.147 

din Constitu¡ie, referitor la „procedura de revizuire”. Astfel, 

art.147 precizeazå în mod strict etapele procedurii de 

revizuire, care sunt: dezbaterea ¿i adoptarea proiectului de 

revizuire de cåtre Camera Deputa¡ilor ¿i de cåtre Senat, cu o 

majoritate de cel pu¡in douå treimi din numårul membrilor 

fiecårei Camere; eventuala procedurå de mediere, iar dacå 

prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera 

Deputa¡ilor ¿i Senatul, în ¿edin¡å comunå, hotåråsc cu votul 

a cel pu¡in trei påtrimi din numårul deputa¡ilor ¿i senatorilor; 


definitivarea revizuirii prin referendum, organizat în cel mult 

30 de zile de la data adoptårii proiectului sau a propunerii de 

revizuire. Revizuirea este definitivå dupå aprobarea ei prin 

referendum. Dupå cum se poate observa, aceastå procedurå 

specialå nu cuprinde ¿i „promulgarea legii”. Dacå legiuitorul 

ar fi dorit ca ¿i legea de revizuire så fie promulgatå de Pre- 

¿edinte, ar fi prevåzut cå referendumul se organizeazå în 30 

de zile de la promulgarea legii, iar nu de la adoptarea acesteia. 

De altfel, în condi¡iile în care corpul electoral a fost sesizat 

pentru a se pronun¡a prin referendum, nici o altå autoritate 

de stat nu se mai poate pronun¡a nici înainte, nici dupå 

ce voin¡a popularå a fost exprimatå. În concluzie, dacå legile 

organice ¿i ordinare sunt „definitive” prin promulgare, legea 

de revizuire devine „definitivå” prin aprobare referendarå, 

care înlocuie¿te promulgarea. 

În ceea ce prive¿te „forma de control al constitu¡ionalitå¡ii”, 

la care se referå domnul profesor Lucian Mihai, 

aråtåm cå, în condi¡iile art.144 alin.(1) lit. a) din Constitu¡ie, 

Curtea Constitu¡ionalå se pronun¡å din oficiu asupra ini- 

¡iativelor de revizuire a Constitu¡iei. Faptul cå ini¡iativa de 

revizuire a fost supuså controlului din oficiu „a priori” sesizårii 

Parlamentului exclude posibilitatea ca aceasta så fie 

controlatå din nou „a priori”, adicå dupå adoptarea de cåtre 

Parlament. Totodatå, în legåturå cu publicarea Legii de revizuire 

a Constitu¡iei în Monitorul Oficial, subliniem cå 

aceasta s-a fåcut în conformitate cu art.1 alin.(2) din Legea 

nr. 375/2003 pentru organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului 

na¡ional privind revizuirea Constitu¡iei, articol potrivit 

cåruia „data referendumului na¡ional se aduce la cuno¿tin¡å 

publicå de cåtre Guvern, în cel mult 3 zile de la intrarea în 

vigoare a prezentei legi, prin Monitorul Oficial al României, 

Partea I, ¿i prin preså, radio ¿i televiziune”. 

Precizare 

În legåturå cu demersul Partidului România Mare de a 

ataca la Curtea Constitu¡ionalå Ordonan¡a de urgen¡å a Guvernului 

pentru modificarea ¿i completarea unor reglementåri 

referitoare la organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului, 

dorim så facem urmåtoarele precizåri: 

În primul rând, demersul men¡ionat nu are acoperire în 

actuala Constitu¡ie. 

Astfel, potrivit art.144 lit. a) din Constitu¡ia României, 

Curtea Constitu¡ionalå „se pronun¡å asupra constitu¡ionalitå¡ii 

legilor (s.n.), înainte de promulgarea acestora, la sesizarea 

pre¿edintelui României, a unuia dintre pre¿edin¡ii 

celor douå Camere, a Guvernului, a Cur¡ii Supreme de Justi¡ie, 

a unui numår de cel pu¡in 50 de deputa¡i sau de cel pu¡in 

25 de senatori, precum ¿i, din oficiu, asupra ini¡iativelor de 

revizuire a Constitu¡iei“; 

Totodatå, potrivit art. 144 lit. c), Curtea Constitu¡ionalå 

„hotårå¿te asupra excep¡iilor ridicate în fa¡a instan¡elor judecåtore¿ti 

privind neconstitu¡ionalitatea legilor ¿i a ordonan- 

¡elor” (s.n.). 

În acest sens, sunt ¿i dispozi¡iile Legii nr. 47/1992 pri- 


vind organizarea ¿i func¡ionarea Cur¡ii Constitu¡ionale. 

Dupå cum se poate observa, Constitu¡ia nu prevede în competen¡a 

Cur¡ii Constitu¡ionale un control „a priori” asupra 

ordonan¡elor Guvernului (înainte ca acestea så intre în dezbaterea 

Parlamentului pentru a fi aprobate sau respinse printr-o 

lege). Numai legea de aprobare sau de respingere a ordonan¡ei 

poate fi atacatå la Curtea Constitu¡ionalå „înainte de 

promulgarea acesteia”. Curtea Constitu¡ionalå se poate înså 

pronun¡a asupra excep¡iilor ridicate în fa¡a instan¡elor judecåtore¿ti 

privind neconstitu¡ionalitatea ordonan¡elor respective. 

În concluzie, sesizarea Cur¡ii Constitu¡ionale de cåtre 

PRM, în temeiul art.144 alin.(1) lit. a), nu este admisibilå. În 

legåturå cu argumentele invocate de PRM, potrivit cårora 

ordonan¡a de urgen¡å în discu¡ie modificå o lege cu caracter 

organic, atragem aten¡ia cå interdic¡ia prevåzutå de art. 114 

alin.(1) din Constitu¡ie se referå numai la ordonan¡ele emise 

în baza legii de abilitare. 

Dacå dispozi¡iile constitu¡ionale men¡ionate prevåd cå, 

prin ordonan¡e emise în baza legii de abilitare, nu pot fi 

reglementate domenii care fac obiectul legilor organice, art. 

114 alin.(4) care se referå la ordonan¡ele de urgen¡å nu face 

aceastå men¡iune. Prin urmare, deducem, aplicând principiul 

de drept - „unde legea nu distinge, nici noi nu distingem” 

(„ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”)principiu 

pe care juri¿tii din PRM ar fi trebuit så îl ¿tie - cå 

interdic¡ia reglementårii prin ordonan¡å, în domenii rezervate 

legii organice, nu este aplicabilå ordonan¡ei de urgen¡å, 

fapt statuat, în numeroase rânduri, ¿i de Curtea Constitu¡ionalå. 

În ceea ce prive¿te afirma¡ia potrivit cåreia ordonan¡a 

de urgen¡å încalcå, pe lângå alte acte normative, ¿i „prevederile 

Constitu¡iei revizuite”, îmi exprim aprecierea pentru 

schimbarea de opticå a Partidului România Mare, care anun- 

¡ase cå nu va vota Legea de revizuire a Constitu¡iei, dar care, 

iatå, invocå acest act normativ chiar înainte ca acesta så intre 

în vigoare. De¿i din punct de vedere juridic este o eroare så 

invoci ca temei legal un act normativ care încå nu produce 

efecte, apreciem cå gestul PRM este un pas înainte, care trebuie 

în¡eles ca atare de sus¡inåtorii acestui partid. 

PD ¿i PNL se tem fårå motiv - posibilitatea 

de fraudå la referendum este excluså 

Domnul deputat Radu Berceanu a fåcut presei, în numele 

PD ¿i PNL, o serie de declara¡ii din care rezultå cå, în urma 

emiterii de cåtre Guvern a Ordonan¡ei de urgen¡å nr. 92/2003 

pentru modificarea ¿i completarea unor reglementåri referitoare 

la organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului, ar exista 

posibilitatea adoptårii Legii de revizuire a Constitu¡iei prin 

fraudå. Domnul Berceanu î¿i întemeiazå suspiciunile pe faptul 

cå, în noul act normativ, nu ar exista prevederi referitoare 

la modalitatea de întocmire a proceselor verbale privind 

votul, sau despre paza urnelor. Îl informåm pe domnul deputat 

cå, în conformitate cu ordonan¡a de urgen¡å pe care o criticå, 

„la închiderea votårii din ziua de 18 octombrie 2003, 

pre¿edintele biroului electoral al sec¡iei de votare, în pre- 


zen¡a celorlal¡i membri ai biroului electoral, dispune måsurile 

necesare pentru ca urnele de votare, ¿tampilele, buletinele 

de vot nefolosite ¿i toate celelalte lucråri ale biroului 

electoral så råmânå sub pazå permanentå” (s.n.). [Art. 11. - 

(1)]. 

Potrivit alin. (2) al aceluia¿i articol, „fanta existentå pe 

capacul urnei, folositå pentru introducerea buletinului de vot, 

va fi acoperitå ¿i sigilatå (s.n.) de pre¿edintele biroului electoral 

al sec¡iei de votare, în prezen¡a celorlal¡i membri”, iar 

potrivit alin. (3), „pre¿edintele sigileazå ferestrele biroului 

sec¡iei de votare, precum ¿i u¿a acestuia, care trebuie så fie 

încuiatå” (s.n.). 

Ordonan¡a men¡ionatå prevede ¿i cå „se va încheia proces-verbal, 

în care se vor preciza numårul buletinelor neutilizate, 

precum ¿i numårul persoanelor care au participat la 

vot în prima zi. Procesul-verbal se semneazå de to¡i membrii 

biroului electoral al sec¡iei de votare”, iar „în fa¡a u¿ii de la 

intrarea în biroul sec¡iei de votare ¿i în fa¡a ferestrelor acestuia 

se vor fixa posturi de pazå”(s.n.). Totodatå, „în ziua de 

duminicå, 19 octombrie 2003, ridicarea sigiliilor se va face 

la ora 7,00, de cåtre pre¿edintele biroului electoral al sec¡iei 

de votare, în prezen¡a celorlal¡i membri ai biroului, numai 

dupå ce s-a verificat integritatea acestora ¿i existen¡a tuturor 

buletinelor de vot neutilizate.“ 

Apreciem cå toarte aceste måsuri prevåzute de Guvern, 

prin ordonan¡å de urgen¡å, fac imposibilå comiterea unei 

fraude, prin urmare domnul Berceanu nu are motive så se 

teamå. În ceea ce prive¿te campania pentru referendum, Ordonan¡a 

de urgen¡å nr. 92/2003 cuprinde prevederea potrivit 

cåreia „campania pentru referendum începe la data aducerii 

la cuno¿tin¡å publicå a datei referendumului.“ (s-a modificat 

astfel, alineatul 1 al articolului 30 din Legea nr. 3/2000 privind 

organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului). În concluzie, 

campania pentru referendum se va încheia, duminicå, 

19 octombrie 2003, la ora 20.00, odatå cu referendumul. 

Este greu de în¡eles de ce PNL ¿i PD se opun noilor reglementåri 

care permit desfå¿urarea campaniei ¿i în zilele 

votului, câtå vreme declarå cå sus¡in Legea de revizuire a 

Constitu¡iei României. 

Agen¡ia Na¡ionalå 

pentru ¥ntreprinderi Mici 

¿i Mijlocii ¿i Coopera¡ie 

Comitetul Consultativ pentru 

Dezvoltarea Întreprinderilor Mici ¿i Mijlocii 

a început så lucreze 

Vineri, 10 octombrie 2003, a avut loc prima reuniune a 

Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor 

Mici ¿i Mijlocii. 

În cadrul celei dintâi reuniuni a Comitetul Consultativ 

pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici ¿i Mijlocii (CCD- 


IMM) au fost dezbåtute proiectul Strategiei de dezvoltare a 

sectorului IMM ¿i cel al Planului de ac¡iuni pentru implementarea 

Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici 

(CEIM). 

Înfiin¡at la ini¡iativa Agen¡iei Na¡ionale pentru Întreprinderi 

Mici ¿i Mijlocii ¿i Coopera¡ie (ANIMMC), CCD- 

IMM are rolul de a dezbate ¿i elabora recomandårile în vederea 

fundamentårii ¿i aplicårii strategiilor ¿i programelor 

pentru stimularea înfiin¡årii ¿i dezvoltårii IMM ¿i pentru îmbunåtå¡irea 

cadrului legislativ ¿i administrativ, în urma unei 

analize integrate a problemelor specifice ale sectorului. 

CCD-IMM este un organism cu largå reprezentativitate, 

membrii såi fiind desemna¡i de cåtre toate institu¡iile ¿i organiza¡iile 

implicate ¿i interesate în sprijinirea progresului întreprinderilor 

mici ¿i mijlocii, de la ministere, organiza¡ii patronale 

¿i camere de comer¡, asocia¡ii profesionale ¿i pânå la 

institu¡ii specializate cum sunt agen¡iile de dezvoltare 

regionalå, Oficiul de Stat pentru Inven¡ii ¿i Mårci, Asocia¡ia 

de Standardizare din România ¿i Asocia¡ia Båncilor din 

România. (Mai multe detalii despre atribu¡iile, regulamentul 

de func¡ionare ¿i componen¡a CCD-IMM în Ordinul ministrului 

pentru întreprinderile mici ¿i mijlocii ¿i coopera¡ie nr. 

132/6 iunie 2003, din fi¿ierul anexat, „Ordin nr. 132 CCD 

IMM.doc„) 

În deschiderea lucrårilor Comitetului, domnul Eugen 

Ovidiu Chirovici, pre¿edintele ANIMMC a subliniat faptul 

cå „Radiografia situa¡iei sectorului IMM oferå imaginea 

exactå a stårii de sånåtate a întregii economii, pentru cå la 

nivelul întreprinderilor mici ¿i mijlocii se colecteazå tensiunile 

din domeniul fiscal, al infrastructurii sau al politicii 

bancare. IMM sunt primele care resimt atât injec¡iile cu 

adrenalinå ale unei dezvoltåri sånåtoase, dar ¿i primele 

care plåtesc pre¡ul recesiunii, a¿a cum s-a våzut, din påcate, 

în perioada 1997 – 2000, când sute de mii de întreprinderi 

¿i-au încetat existen¡a.” 

„O strategie coerentå de dezvoltare a sectorului, cuprinzând 

måsurile necesare creårii unui ecosistem economic 

favorabil dezvoltårii durabile a ini¡iativei poate asigura 

canalizarea în mod inteligent a resurselor financiare pe 

care Guvernul României ¿i finan¡atorii externi le oferå în 

sprijinul întreprinzåtorilor prin diferite programe” – a mai 

adåugat pre¿edintele ANIMMC. 

To¡i participan¡ii au felicitat ANIMMC pentru ini¡iativa 

înfiin¡årii acestui organism. S-a relevat faptul cå, în ciuda 

oricåror aparen¡e, datoritå reprezentativitå¡ii sale excep¡ionale, 

CCD – IMM este o structurå care va contribui prin 

modul de lucru ¿i prin concluziile dezbaterilor sale la reducerea 

drasticå a iner¡iei birocratice a demersurilor administrative. 

Încå de la reuniunea inauguralå dezbaterile s-au desfå- 

¿urat într-un spirit pragmatic, apropiat problemelor sectorului 

IMM. Interven¡iile participan¡ilor au relevat atât punctele 

tari ale Strategiei cât ¿i îmbunåtå¡irile care pot fi aduse acesteia, 

CCD – IMM dovedindu-se deja un instrument eficace 

de comunicare, care poate contribui la eliminarea redundan- 

66 


¡elor din planurile de ac¡iune ale diferitelor institu¡ii ale statului 

¿i la mai buna coordonare a acestora. 

Pentru a da doar douå exemple, reprezentan¡ii patronatelor 

au apreciat cå programele derulate de ANIMMC sunt 

foarte bine concepute ¿i implementate dar au bugete relativ 

mici. În cadrul lucrårilor a început deja analiza unor cåi de 

cre¿tere a bugetelor acestor programe, dar ¿i, de asemenea, a 

cåilor prin care neconcordan¡ele legate de regimul bancar ¿i 

cel fiscal privitoare la garan¡iile cerute la creditele acordate 

IMM. 

Dezbaterile ANIMMC 

privind accesul IMM la finan¡are 

Cu ocazia unei reuniunii de lucru a bancherilor ¿i 

reprezentan¡ilor IMM, desfå¿uratå recent, domnul Eugen 

Ovidiu Chirovici, pre¿edintele ANIMMC, a atras aten¡ia 

asupra imperativelor „orientårii mai accentuate a sistemului 

bancar cåtre micii întreprinzåtori, ace¿tia constituind în viitor 

pionii necesari revigorårii economiei române¿ti”. De asemenea 

pre¿edintele ANIMMC a mai subliniat ¿i „beneficiile 

unei mai mari transparen¡e bancare, menitå så stimuleze 

ini¡iativa privatå.” 

De altfel, accesul IMM la finan¡are a fost principala temå 

de dezbateri a reuniunii, având în vedere cå, potrivit oficialilor 

UE, este necesarå dezvoltarea unui plan de ac¡iuni 

adecvat pentru îmbunåtå¡irea accesului IMM la creditare, 

apreciat ca fiind de câteva ori mai dificil în România decât 

în UE. 

Au mai fost prezentate ¿i preocupårile diferitelor institu¡ii 

din ¡arå ¿i stråinåtate privind: 

- Practicile ¿i instrumentele folosite de diverse asocia¡ii 

patronale ¿i profesionale în realizarea de finan¡åri (mai ales 

prin microcredite), de acordare de consultan¡å în special 

pentru persoanele defavorizate (¿omeri, femei) – instrumente 

care au dat rezultate deosebite, reu¿ind så absoarbå o bunå 

parte din popula¡ia neocupatå din ¡årile în care au fost aplicate, 

chiar în condi¡ii de recesiune economicå. 

- Oferta de creditare ¿i de capital ¿i accesul la acestea. 

- Tehnicile de garantare a creditelor. 

Dintre propunerile ¿i concluziile reuniunii se remarcå 

proiectul sus¡inut de Asocia¡ia Romanå a Båncilor privind: 

crearea unor sisteme electronice de plå¡i, care vor conduce 

la efectuarea ordinelor de platå într-un råstimp de la 3,5 zile 

în prezent la 1,15 zile; realizarea unor fonduri de garantare a 

depozitelor în sistemul bancar. 

- Crearea Grupului de Ini¡iativå pentru Dezvoltarea Mijloacelor 

de Finan¡are, menit så accelereze dezvoltarea pie¡ei 

capitalurilor de risc (investi¡ii de capital în IMM-uri). 

- Dificultå¡ile legate de reglementårile BNR care obligå 

båncile så constituie provizioane pentru garan¡iile acordate 

de fondurile de specialitate la creditele pentru IMM. 

- Necesitatea cre¿terii cu peste 15% a aportului de capital 

public pentru promovarea de join - venture în cadrul incubatoarelor 

de afaceri. 

- Participarea României la componenta „Instrumente Fi- 


nanciare” a Programului multianual al UE pentru întreprinderi 

¿i spirit antreprenorial, în particular pentru întreprinderi 

mici ¿i mijlocii (IMM), 2001-2005. 

La lucrårile reuniunii au participat reprezentan¡i ai mediului 

bancar, ai fondurilor de garantare ¿i ai IMM atât din 

¡arå ¿i din stråinåtate, dintre care amintim: Albrecht Mulfinger 

– ¿eful Departamentului «Acces la finana¡are» din Direc¡ia 

generalå Întreprinderi a Comisiei Europene, Jim Redman 

- Forumul de Afaceri din Marea Britanie, Göran Ekström 

- pre¿edintele Asocia¡iei Europene a Agen¡iilor de 

Dezvoltare (EURADA), Mihai Ilie - vicepre¿edinte al BCR, 

Cindy Fökehrer - Eurochambers, Radu Ghe¡ea - pre¿edintele 

Asocia¡iei Române a Båncilor, Cornelia Rotaru – director 

general al Departamentului pentru dezvoltarea afecerii din 

CCIRB. 

Autoritatea pentru Privatizare 

¿i Administrarea 

Participa¡iilor Statului 

Situa¡ia de la Republica a fost solu¡ionatå 

În ultimele trei zile, vicepre¿edintele APAPS pe probleme 

de administrarea participa¡iilor statului, Stan Popa, a 

mediat la sediul institu¡iei, o serie de întâlniri între liderii 

sindicatului Malaxa din cadrul SC Republica SA Bucure¿ti 

¿i reprezentan¡ii cumpåråtorului societå¡ii, SC Moody - 

ROM Trading SRL România, Moody Interna¡ional Trading 

Inc. SUA, OOO Temerso - Rusia, ZAO Compania Temerso 

– Rusia. 

În decursul acestor întrevederi au fost abordate probleme 

legate de opera¡ionalizarea unor clauze contractuale, precum 

¿i de clauzele sociale. Discu¡iile s-au finalizat cu acceptarea 

de cåtre cumpåråtor a solicitårii sindicatului de a plåti angaja¡ilor 

75% din salariu pânå la reluarea activitå¡ii societå¡ii. 

Întâlnire APAPS-APVRT 

Luni, 13 octombrie, la sediul Autoritå¡ii pentru Privatizare 

¿i Administrarea Participa¡iilor Statului a avut loc o 

întâlnire între reprezentan¡ii APAPS, condu¿i de pre¿edintele 

Ovidiu Mu¿etescu ¿i o delega¡ie a Societå¡ii de Privatizare ¿i 

de Administrare a Patrimoniului Statului din Ungaria 

(APVRT), conduså de István Vásárhelyi, vicepre¿edinte. 

APVRT reprezintå institu¡ia similarå Autoritå¡ii pentru 

Privatizare din Republica Ungarå, fiind singurul organism 

din ¡ara vecinå cu atribu¡ii în domeniul privatizårii. La întâlnire 

au participat ¿i membrii comunitå¡ilor de afaceri din 

România ¿i Ungaria, reuni¡i în Consiliul de Afaceri Româno- 

Ungar. Pår¡ile au convenit cå schimbul de informa¡ii între 

cele douå institu¡ii se dovede¿te extrem de util, datå fiind 

experien¡a specificå a fiecårui stat în domeniul privatizårii. 

Ungaria a încheiat deja procesul de privatizare, iar APVRT 

este constituitå în prezent sub forma unui fond de investi¡ii 

închis, care administreazå participa¡iile statului, gestioneazå 


privatizarea societå¡ilor råmase în portofoliul propriu ¿i 

asistå Agen¡ia de Promovare a Comer¡ului ¿i Investi¡iilor din 

Ungaria (ITD) în identificarea ¿i promovarea de noi oportunitå¡i 

de afaceri în exterior. Avându-se în vedere discu¡iile de 

pânå acum, precum ¿i numårul mare de proiecte prospective 

sau în desfå¿urare, pår¡ile au concluzionat cå atât Ungaria cât 

¿i România prezintå o atractivitate deosebitå pentru investitorii 

români, respectiv cei maghiari. Societå¡ile române manifestå 

un interes deosebit în a-¿i amplifica prezen¡a pe pia¡a 

maghiarå, iar aceastå tendin¡å va fi încurajatå de Consiliul de 

Afaceri Româno-Ungar. În cadrul aceleia¿i întâlniri au fost 

subliniate oportunitå¡ile de afaceri din cele douå state, inclusiv 

în ceea ce prive¿te investi¡iile de capital. În acest context, 

reprezentan¡ii APAPS au prezentat oferta româneascå de privatizare, 

precum ¿i prioritå¡ile institu¡iei pentru acest sfâr¿it 

de an. Cu ocazia acestui eveniment, pre¿edintele APAPS, 

Ovidiu Mu¿etescu, a declarat: „Aceastå ini¡iativå reprezintå 

un semn al normalitå¡ii ¿i încrederii dintre cele douå state, un 

semn cå rela¡iile politice care au un nivel extrem de ridicat, 

sunt acum secondate de rela¡iile economice, aflate în acest 

moment în ascensiune, în beneficiul ambelor ¡åri.” 

Ministerul Afacerilor Externe 

M.A.E. respinge cu fermitate comunicatul 

Ministerului de Externe al Republicii Moldova 

Ministerul Afacerilor Externe î¿i exprimå surprinderea 

fa¡å de comunicatul Ministerului de Externe al Republicii 

Moldova ¿i respinge cu fermitate afirma¡iile total nefondate 

formulate în text. 

MAE apreciazå cå pozi¡ia exprimatå de autoritå¡ile de la 

Chi¿inåu în comunicatul cu privire la interven¡ia reprezentantului 

permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei 

sunt lipsite de suport real ¿i nu corespund spiritului 

european pe care România dore¿te så îl imprime rela¡iei 

bilaterale. 

Acuza¡iile referitoare la probleme care ar afecta dialogul 

bilateral ¿i „existen¡a statului moldovenesc” sunt anacronice 

¿i contravin pozi¡iei extrem de clare a României care recunoa¿te, 

respectå ¿i sprijinå statalitatea Republicii Moldova. 

România î¿i reafirmå încrederea în destinul european comun 

al ¡årilor noastre independente ¿i suverane. 

Consideråm cå schimbarea bruscå de limbaj politic al reprezentan¡ilor 

Republicii Moldova este expresia dificultå- 

¡ilor persistente în gestionarea unor aspecte complexe de naturå 

identitarå ¿i politicå. Solu¡ionarea acestora, ¿i nu încercårile 

de deturnare a aten¡iei cåtre false probleme externe 

reprezintå singura cale pentru a deschide o nouå etapå în dialogul 

cu organismele europene. 

Cu atât mai mult ne exprimåm surprinderea în legåturå cu 

punerea în discu¡ie, într-un for multilateral, a unor aspecte pe 

care Republica Moldova nu le-a ridicat în cursul ultimelor 


întâlniri bilaterale la nivel înalt. În acest context, solicitarea 

de medierea adresatå Consiliul Europei este o încercare de 

eludare a cåilor normale de discutare a problemelor. 

Referirea la “influen¡ele negative a perspectivelor integrårii 

europene“ a Republicii Moldova este lipsitå de temei, 

în condi¡iile în care România a propus autoritå¡ilor Republicii 

Moldova, în aprilie 2003, semnarea unei Declara¡ii de 

parteneriat privilegiat european la nivelul mini¿trilor afacerilor 

externe ai celor douå ¡åri. Ulterior, autoritå¡ile de la 

Chi¿inåu au avansat ideea semnårii acestei declara¡ii la nivel 

de pre¿edin¡i ai celor douå state. 

MAE reaminte¿te consecven¡a cu care România a sus¡inut 

demersurile Republicii Moldova de accedere în structuri 

¿i proiecte regionale importante, ca Pactul de Stabilitate ¿i 

Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei (SEECP). România 

a avut o atitudine similarå ¿i în sprijinirea pentru ocuparea 

pozi¡iei actuale de pre¿edinte în exerci¡iu al Consiliului 

Mini¿trilor a Consiliului Europei. 

Ne exprimåm speran¡a cå autoritå¡ile de la Chi¿inåu î¿i 

vor reconsidera atitudinea ¿i vor face dovada disponibilitå¡ii 

pentru a înscrie rela¡iile bilaterale cu România pe coordonate 

europene. 

România a fost, este ¿i va råmâne acela¿i sprijinitor al 

apropierii accelerate a Republicii Moldova de familia democra¡iilor 

europene. 

68 

¥ncheierea lucrårilor celei de-a 9-a reuniuni 

a Echipei de Proiect - Pactul pentru Investi¡ii 

Lucrårile celei de a 9-a reuniuni a Echipei de Proiect- 

Pactul pentru Investi¡ii din cadrul Pactului de Stabilitate pentru 

Europa de Sud-Est, s-au încheiat, luni, 13 octombrie la 

Bucure¿ti. Reuniunea a fost organizatå de România, Austria 

¿i Organiza¡ia pentru Cooperare ¿i Dezvoltare Economicå 

(OCDE) în calitate de co-pre¿edin¡i. Lucrårile Reuniunii au 

fost coordonate de secretarul de stat în MAE, Cristian Diaconescu, 

co-pre¿edinte pentru România al Pactului pentru 

Investi¡ii. 

În cadrul discu¡iilor au fost abordate aspecte privind inaugurarea 

pânå la sfâr¿itul anului 2003 a Centrului de Informare 

¿i Documentare al OCDE de la Bucure¿ti- singurul 

Centru care va func¡iona într-o ¡arå nemembrå a OCDEconstituirea 

oficialå a re¡elei Consiliilor Investitorilor Stråini 

din Europa de Sud-Est, problematica politicilor fiscale în regiune, 

cooperarea în domeniul combaterii corup¡iei, viitoarea 

Pre¿edin¡ie comunå a Pactului de Investi¡ii pentru Europa 

de Sud-Est precum ¿i desfå¿urarea la Bucure¿ti a unei Conferin¡e 

la nivel de mini¿tri de finan¡e, în perioada 4 - 5 

decembrie 2003, destinatå discutårii politicilor na¡ionale de 

taxare. 

La cea de a 9-a Reuniune a Echipei de Proiect - Pactul 

pentru Investi¡ii pentru Europa de Sud-Est au participat reprezentan¡i 

din numeroase state ¿i organiza¡ii interna¡ionale: 

Albania, Bosnia – Herzegovina, Bulgaria, Croa¡ia, Fran¡a, 

Germania, Italia, Republica Moldova, Norvegia, Elve¡ia, 

Statele Unite ale Americii, Comisia Europeanå ¿i Serviciul 


de Consultan¡å pentru Investi¡ii Stråine (FIAS). 

Pactul pentru Investi¡ii în Europa de Sud - Est (Investment 

Compact) reprezintå o componentå esen¡ialå a Pactului 

de Stabilitate ¿i este parte a Mesei de Lucru II „Reconstruc- 

¡ie, Dezvoltare ¿i Cooperare Economicå”. Scopul strategic al 

Mesei de Lucru II este de a promova prosperitatea în regiune 

¿i de a contribui la dezvoltarea ¿i integrarea progresivå a 

¡årilor din regiune în economia europeanå ¿i globalå. 

Pozi¡ia României 

prezentatå la Consiliul Europei 

Reprezentantul României la Consiliul Europei, ambasadorul 

Gheorghe Magheru, a prezentat în ¿edin¡a de miercuri, 

15 octombrie, a Comitetului de Mini¿tri a Consiliului Europei, 

pozi¡ia României ca råspuns la aspectele ridicate de reprezentatul 

Republicii Moldova la Consiliul Europei în declara¡ia 

din 9 octombrie. 

Reprezentan¡ii permanen¡i participan¡i la reuniune au 

apreciat elementele oferite de ambasadorul român referitoare 

la tematica generalå a rela¡iilor bilaterale în contextul integrårii 

europene a ambelor state. 

În cursul reuniunii reprezentan¡ii s-au pronun¡at pentru 

continuarea dialogului dintre România ¿i Republica Moldova 

în cadru bilateral ¿i au salutat disponibilitatea cåtre dialog 

a celor douå state. 

Vizita de lucru a ministrului 

afacerilor externe în Olanda 

Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoanå, a efectuat, 

în zilele de 14 ¿i 15 octombrie, o vizitå de lucru în Regatul 

¡årilor de Jos, în cadrul demersurilor bilaterale pentru promovarea 

obiectivelor României de încheiere a negocierilor 

de aderare la Uniunea Europeanå în 2004 ¿i aderare în 2007. 

Programul a cuprins convorbiri cu omologul olandez 

Jaap de Hoop Scheffer, prim-viceprim-ministrul ¿i ministrul 

de finan¡e Gerrit Zalm, ministrul afacerilor europene, Atzo 

Nicolai. 

Au avut loc ¿i întâlniri cu conducerea ¿i membrii 

Comisiilor de Rela¡ii Interna¡ionale ¿i Afaceri Europene ale 

Parlamentului. 

Ministrul afacerilor externe a ¡inut ¿i o prelegere pe teme 

europene la prestigiosul institut olandez de rela¡ii interna- 

¡ionale - Clingendael – în cadrul unui eveniment organizat 

sub auspiciile institutului, Asocia¡iei olandeze pentru Afaceri 

Interna¡ionale ¿i Mi¿cårii pentru Europa. 

Calendarul aderarii României la UE, progresele înregistrate 

în procesul de integrare în structurile comunitare ¿i 

importan¡a finalizårii negocierilor României cu actuala 

Comisie Europeanå au fost analizate cu prioritate în convorbirile 

cu ministrul de externe Jaap de Hoop Scheffer. Acesta 

a transmis un mesaj de sus¡inere a obiectivelor încheierii 

negocierilor în 2004 ¿i integrårii României în UE în 2007, în 

strânså legåturå cu îndeplinirea angajamentelor asumate de 

partea românå. 

Demnitarul olandez a reafirmat decizia ¡årii sale de a 


continua ¿i extinde asisten¡å de pre-aderare acordatå României 

¿i de a intensifica dialogul pe teme specifice legate de 

pregåtirea acesteia pentru integrarea europeanå, în special în 

domeniile financiar, agricol ¿i competi¡ie. 

Convorbirile de la Ministerul Afacerilor Externe au inclus, 

de asemenea, pe lângå analizarea stadiului rela¡iilor bilaterale, 

¿i aspecte legate de abordårile celor douå pår¡i în domenii 

de maxim interes ale actualei agende interna¡ionale: 

Orientul Mijlociu, dezbaterile în cadrul Na¡iunilor Unite, viitoarea 

prezen¡å româneascå în Consiliul de Securitate. 

Aceste subiecte au fost abordate ¿i din perspectiva preluårii 

de cåtre Regatul ºårilor de Jos a pre¿edin¡iei UE, în cea 

de-a doua jumåtate a anului 2004, a pre¿edin¡iei Comitetului 

de Mini¿tri al Consiliului Europei, în noiembrie 2003, dar ¿i 

de¡inerii pre¿edin¡iei în exerci¡iu a OSCE ¿i preluårii de cåtre 

actualul ministru de externe, Jaap De Hoop Scheffer, din ianuarie 

anul viitor, a mandatului de secretar general NATO. 

A fost reliefatå, de cåtre ambele pår¡i, identitatea de abordare 

¿i ac¡iune în dezbaterile din cadrul CIG ¿i în ceea ce prive¿te 

structura ¿i rolul noii Europe dupå extinderea cu cele 12 

state, precum ¿i privitor la necesitatea consolidårii rela¡iei 

trans-atlantice în procesul de afirmare a identitå¡ii europene 

ca actor cu valen¡e globale. 

Jaap De Hoop Scheffer a acceptat invita¡ia de a vizita 

România în noua sa func¡ie de secretar general NATO. 

Convorbirile cu prim-viceprim-ministrul ¿i ministrul de 

finan¡e, Gerrit Zalm, ¿i ministrul afacerilor europene, Atzo 

Nicolai, au prilejuit abordarea unor elemente legate de 

evolu¡iile înregistrate de România în plan economic, inclusiv 

în contextul intrårii într-o nouå etapå calitativå a rela¡iilor 

României cu organiza¡iile financiare interna¡ionale. 

Prezen¡a economicå olandezå remarcabilå în România, 

reflectatå prin pozi¡ia de principal investitor stråin ¿i perspectiva 

depå¿irii barierii de 1 miliard de euro în schimburile 

economice bilaterale, existen¡a unor programe extinse de 

înfrå¡ire la nivelul comunitå¡ilor locale ¿i societå¡ii civile din 

cele douå ¡åri, precum ¿i preocuparea ambelor pår¡i pentru 

reflectarea acestor realitå¡i în nivelul sprijinului politic olandez 

acordat României, au reprezentat principalele subiecte al 

mesei rotunde organizate de Ambasada României la Haga ¿i 

banca ABN AMRO, la care au fost prezen¡i reprezentan¡i ai 

conducerilor unor mari companii ¿i institu¡ii financiar-bancare 

olandeze. 

Cu ocazia vizitei, a fost, de asemenea, vernisatå o expozi¡ie 

de arta româneascå, organizatå cu sprijinul Muzeului 

Na¡ional de Arta Contemporanå, la sediul Organiza¡iei Interna¡ionale 

împotriva Armelor Chimice. Acest moment a prilejuit 

¿i o întâlnire cu directorul general al organiza¡iei, Rogelio 

Pfirter, unde au fost reliefate experien¡a ¿i contribu¡ia 

României ca furnizor de asisten¡å în domeniul dezarmårii ¿i 

controlului armamentelor cåtre statele din regiune. 


Ministerul Transporturilor, 

Construc¡iilor ¿i Turismului 

Verificarea stadiului lucrårilor 

la cartierul de locuin¡e pentru tineri „Brâncu¿i” 

Vineri, 10 octombrie 2003, primul ministru al Guvernului 

României, Adrian Nåstase, ministrul Finan¡elor Publice, 

Mihai Tånåsescu, ministrul delegat pentru Secretariatul General 

al Guvernului, ªerban Mihåilescu ¿i ministrul Transporturilor, 

Construc¡iilor ¿i Turismului, Miron Mitrea au verificat 

stadiul lucrårilor la cartierul de locuin¡e pentru tineri 

„Brâncu¿i” din Bucure¿ti, situat în zona Valea Oltului- 

Drumul Taberei. Cartierul „Brâncu¿i” se întinde pe o suprafa¡å 

de 63,7 ha, pe care se vor construi un numår de 4.695 

locuin¡e pentru tineret destinate închirierii, în regim de 

înål¡ime P+4E. Este cel mai mare cartier de locuin¡e pentru 

tineri din ¡arå ¿i primul de acest fel din Bucure¿ti. Valoarea 

totalå a investi¡iei pentru construirea acestui cartier se ridicå 

la suma de 134 milioane EUR, dintre care 105 milioane EUR 

pentru construc¡ia de locuin¡e ¿i 29 milioane EUR pentru 

lucråri edilitare. Cartierul este împår¡it în zone, prima zonå la 

care au început lucrårile fiind zona A, care va însuma în final 

1.180 u.l. ªi la care lucrårile vor dura între 12 ¿i 18 luni. Întregul 

cartier de locuin¡e pentru tineri destinate închirierii va 

fi finalizat în anul 2005. “Vreau så felicit ministerul ¿i pe 

domnul ministru Mitrea pentru eforturile continue de a investi 

în locuin¡e pentru tineret. Este o politicå foarte clarå a 

guvernului nostru, chiar dacå avem, cum este ¿i firesc, probleme 

de finan¡are pentru a duce la capåt ansamblul investi- 

¡iilor din acest domeniu. Ne batem ca de fiecare datå cand 

propunem bugetele ¿i când cåutam finan¡åri externe så gåsim 

sursele financiare necesare pentru a face cât mai multe 

locuin¡e sociale pentru tineri ¿i pentru cei care sunt într-o 

situa¡ie mai dificilå, care au nevoie de apartamente unde så 

locuiascå cu chirie pânå când vor avea banii necesari pentru 

a-¿i face o caså cu credit ipotecar. 

Dupå cum vede¡i, primele 1.000-1.100 de locuin¡e sunt 

deja ridicate, iar structura de beton este extrem de solidå. 

Construc¡ia este fåcutå cu extrem de multå grijå, nu este 

vorba de lucru de mântuialå, sunt lucråri care ¡in seama de 

toate condi¡iile seismice ¿i, în acela¿i timp, urbanistice necesare 

pentru Bucure¿ti. Vom încerca så acceleråm lucrårile pe 

cât se poate. Dacå ultimul plan¿eu va fi turnat înainte så cadå 

zåpada, pânå în luna decembrie se vor putea face lucrårile 

din perioada urmåtoare. Trebuie så clarificåm pe deplin problemele 

de utilitå¡i ¿i acestea nu sunt foarte u¿or de rezolvat. 

Eu consider cå în primul semestru al anului viitor lucrårile 

vor putea fi încheiate, urmând ca în primåvara anului viitor 

noroco¿ii tineri bucure¿teni care se vor muta aici så vina så 

locuiascå deja în aceste apartamente”, a declarat domnul 

Adrian Nåstase, primul ministru al Guvernului României. 

„A¡i fost cu noi ¿i acum douå luni ¿i vede¡i acum cå ¿antierul 


este în grafic, ¿i asta este important. Pânå la sfâr¿itul anului 

se va turna ultima placå ¿i se va trece la ¿arpantå. Reparti¡iile 

vor fi fåcute de cåtre primårii, pentru cå guvernul transmite 

aceste locuin¡e primåriilor. Noi le-am dat anumite sfaturi 

primåriilor referitor la modul în care trebuie så se facå reparti¡iile, 

¿i anume numai conform legii, tinerilor sub 35 de ani, 

de preferin¡å cåsåtori¡i cu copii. Ace¿tia trebuie så poatå så 

plåteascå între¡inerea în aceste blocuri, care va fi foarte micå, 

iar chiria în general va fi de 100-200 de mii de lei. Noi avem 

la ora actualå 18.000 de locuin¡e pentru tineri în execu¡ie sau 

predate în toatå ¡ara. În acest an am predat un numår de 

aproximativ 4.000 pânå acum ¿i vom preda pânå peste 7.000 

de unitå¡i locative în acest an. Vor råmâne în execu¡ie în jur 

de 12.000 de locuin¡e, pentru cå este un proces continuu, 

unele intrå în lucru, altele sunt predate beneficiarilor. ªi aici 

unde suntem acum vom mai începe execu¡ia a încå 1.100 de 

locuin¡e în aceastå toamnå”, a declarat Miron Mitrea, ministrul 

Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului. Reprezentan¡ii 

Guvernului au fost prezen¡i în continuare pe centura 

municipiului Bucure¿ti, pentru a verifica modul în care au 

fost reabilita¡i cei 6,5 kilometri de drum de pe tronsonul 

cuprins între autostrada Bucure¿ti ¿i Bragadiru (DN6). 

De la preluarea ¿oselei de centurå, AND a reabilitat tronsoanele 

cuprinse între DN 1A (Mogo¿oaia) - DN 1 (Otopeni), 

Otopeni - Gara Otopeni ¿i Pasajul Chiajna. În prezent 

se lucreazå pe sectoarele de drum dintre Pasajul Chiajna ¿i 

autostrada Bucure¿ti-Pite¿ti ¿i Bragadiru (DN6) - Jilava 

(DN5). 

„Am reu¿it în acest an practic så modernizåm jumåtate 

din centura Bucure¿tiului, drumul de centurå care ¿ti¡i foarte 

bine cå se prezenta în condi¡ii absolut mizerabile. 

Ne-am propus ca anul viitor så reparåm ¿i så modernizåm 

¿i cel de-al doilea segment ¿i så pornim lucrårile de lårgire la 

4 benzi a drumului de centurå. În perspectivå dorim så mai 

facem un inel de centurå cu regim de autostradå, dar aceastå 

lucrare sigur cå va dura ¿i va necesita sume foarte mari de 

bani. Deocamdatå, dupå cum a¡i våzut, ne-am ¡inut de cuvânt, 

suntem în grafic cu lucrårile de repara¡ii. Råmâne în 

continuare o problemå pe care vrem så o rezolvåm: stråpungerea 

pe ultimul segment de câ¡iva kilometri pe zona de la 

Chitila, a¿a încât inelul de centurå så se închidå perfect, dar 

acolo lucrårile trebuie fåcute în condi¡ii mai dificile, deoarece 

este o zonå mlå¿tinoaså. Pânå acum s-au cheltuit cam 

400 de miliarde pentru acest tronson, iar anul viitor probabil 

cå vom cheltui cam 700 de miliarde pentru a finaliza aceste 

lucråri. Ceea ce este important din punctul meu de vedere 

reprezintå numårul de investi¡ii directe, numårul de investi¡ii 

noi care au apårut, halele de produc¡ie, care se realizeazå de 

fapt ¿i datoritå efortului pe care îl facem de modernizare a 

infrastructurii. De fapt, aceasta este filozofia noastrå de lucru 

în ultima vreme, vrem så ne ocupåm de infrastructurå ¿i de 

condi¡iile care så permitå în continuare investi¡iile ¿i så 

låsåm ini¡iativei particulare posibilitatea de a cåuta ni¿e de 

investi¡ii care så creeze locuri de muncå“, a declarat domnul 

Adrian Nåstase, primul ministru al Guvernului României. 

70 


„Este un efort mare pe care Guvernul îl face pentru 

Bucure¿ti. Anul acesta am reabilitat jumåtate de centurå, 

cealaltå o vom face anul viitor. Anul viitor vom da în folosin¡å 

¿i prima bucatå de autostradå, 60 de kilometri cel pu¡in, 

între Bucure¿ti ¿i Constan¡a. Tot anul viitor începem fluidizarea 

DN1 pe Otopeni ¿i pe DN1 de la Otopeni pânå la 

Ploie¿ti. Existå foarte multe investi¡ii anul viitor în infrastructurå 

¿i case. Am våzut acum cum se prezintå un cartier 

din cele trei care se vor construi în Bucure¿ti, deci efortul pe 

care îl face guvernul pentru Bucure¿ti este mare“,» a declarat 

Miron Mitrea, ministrul transporturilor, construc¡iilor ¿i turismului. 

Vizite în teritoriu 

Miercuri, 15 octombrie 2003, în exercitarea atribu¡iilor 

func¡iilor ce le revin, secretarii de stat din Ministerul Transporturilor, 

Construc¡iilor ¿i Turismului au efectuat vizite în 

teritoriu. 

Astfel, domnul Traian Panait a vizitat municipiul Urziceni 

din jude¡ul Ialomi¡a, unde a prezentat în cadrul unei 

conferin¡e de preså strategiile ministerului în domeniul transporturilor. 

Domnul secretar de stat Sergiu Sechelariu a efectuat 

o vizitå în municipiul Bråila, unde a participat la o conferin¡å 

de preså în cursul cåreia a expus stadiul realizårii 

celor mai importante proiecte de infrastructurå din jude¡ul 

Bråila în domeniul construc¡iei de locuin¡e ¿i al reabilitårii 

drumurilor na¡ionale de pe teritoriul jude¡ului. Doamna 

Ileana Tureanu a fost prezentå în municipiul Giurgiu, unde a 

participat la o serie de întâlniri cu oficialitå¡i locale ¿i a insistat 

asupra proiectelor specifice domeniului de activitate pe 

care îl coordoneazå derulate în prezent în jude¡ul Giurgiu. 

Domnul secretar de stat Sorin Ovidiu Bota a fost prezent în 

municipiul Constan¡a, unde a purtat discu¡ii cu factori responsabili 

la nivel local ¿i a vizitat apoi C.N. Administra¡ia 

Porturilor Maritime Constan¡a. Secretarul de stat Nicu Rådulescu 

a fåcut o vizitå în jude¡ul Covasna, pe traseul Vâlcele-Malna¿-Covasna-Sf. 

Gheorghe, prezentând în cadrul 

conferin¡ei de preså organizate în municipiul Sf. Gheorghe 

principalele programe derulate de minister în domeniul turistic, 

cu referire specialå la cele dezvoltate pe teritoriul 

jude¡ului Covasna. În cursul conferin¡elor de preså organizate 

cu ocazia vizitelor, Secretarii de Stat au purtat o serie de 

discu¡ii cu cei prezen¡i pe marginea revizuirii Constitu¡iei ¿i 

a importan¡ei deosebite a noilor prevederi ale acestui act normativ 

fundamental. 

Vizitå în jude¡ul Arge¿ 

Ministrul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului, 

Miron Mitrea a efectuat joi, 16 octombrie a.c., o vizitå în 

municipiul Pite¿ti din jude¡ul Arge¿. Ministrul Mitrea s-a 

deplasat în centrul municipiului Pite¿ti, unde a fost identificat 

un amplasament în suprafa¡å de 15.000 m.p pe care se 

vor construi de cåtre ANL blocuri de locuin¡e pentru tineret 

destinate închirierii, în regim de înål¡ime P+3E+M. 

Blocurile de locuin¡e vor însuma 300 de apartamente cu 1 


camerå ¿i cu douå camere. În continuare, Ministrul Transporturilor, 

Construc¡iilor ¿i Turismului a vizitat sala de sport 

a ªcolii Generale nr. 16 din Pite¿ti, dupå care a participat la 

o întâlnire cu oficialitå¡ile locale în cursul cåreia i-a fost 

prezentat stadiul realizårii investi¡iei la centura municipiului 

Pite¿ti. 

De la Pite¿ti, Miron Mitrea s-a deplasat în localitatea 

Curtea de Arge¿, unde a vizitat sala de sport de la ¿coala nr. 

5 ¿i amplasamentele ANL pe care se construiesc locuin¡e ce 

vor fi închiriate tinerilor pânå în 35 de ani. Ministrul Transporturilor, 

Construc¡iilor ¿i Turismului a înmânat viitorilor 

locatari cheile unui bloc cu 15 apartamente din str. 1 Decembrie, 

în regim de înål¡ime P+2E+M. Valoarea investi¡iei 

pentru acest bloc a fost de 10 miliarde lei. În continuare, 

Miron Mitrea a verificat stadiul lucrårilor de execu¡ie la 

¿antierul din str. Unirii, unde se aflå în construc¡ie 75 apartamente 

pentru tineri destinate închirierii în regim de înål¡ime 

P+2E+M, valoarea totalå a investi¡iei fiind de 47 miliarde 

lei. 

Prezen¡å în teritoriu 

Joi, 16 octombrie 2003, în exercitarea atribu¡iilor 

func¡iilor ce le revin, secretarii de stat din Ministerul Transporturilor, 

Construc¡iilor ¿i Turismului au efectuat vizite în 

teritoriu. 

Astfel, domnul Traian Panait a vizitat municipiul Cålåra¿i 

din jude¡ul Cålåra¿i, unde a prezentat în cadrul unei 

conferin¡e de preså strategiile ministerului în domeniul transporturilor. 

Domnul Secretar de Stat Sergiu Sechelariu a efectuat 

aståzi o vizitå în jude¡ul Bistri¡a Nåsåud, unde a participat 

la o conferin¡å de preså în cursul cåreia a expus stadiul 

realizårii celor mai importante proiecte de infrastructurå din 

acest jude¡ în domeniul construc¡iei de locuin¡e ¿i al reabilitårii 

drumurilor na¡ionale de pe teritoriul jude¡ului. Doamna 

Ileana Tureanu a fost prezentå în municipiul Buzåu, unde 

a participat la o serie de întâlniri cu oficialitå¡i locale ¿i a 

insistat asupra proiectelor specifice domeniului de activitate 

pe care îl coordoneazå derulate în prezent în jude¡ul Buzåu. 

În cursul conferin¡elor de preså organizate cu ocazia vizitelor, 

secretarii de stat au purtat discu¡ii cu cei prezen¡i pe marginea 

revizuirii Constitu¡iei ¿i a importan¡ei deosebite a 

noilor prevederi ale acestui act normativ fundamental, au 

råspuns la întrebåri adresate ¿i au prezentat punctele de vedere 

ale conducerii Ministerului Transporturilor, Construc- 

¡iilor ¿i Turismului cu privire la problemele aduse în discu¡ie. 

Joi, 16 octombrie 2003, Sergiu Sechelariu, secretar de 

stat în Ministerul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului 

a efectuat o vizitå în jude¡ul Bistri¡a-Nåsåud. Cu 

aceastå ocazie, Secretarul de Stat a participat la recep¡ia festivå 

a lucrårilor pentru un numår de 62 de unitå¡i locative din 

blocurile de locuin¡e aflate în Str. Budiceanu nr. 2. Blocurile 

au fost construite în regim de înål¡ime P+2E+M, respectiv 

P+3E+M, iar valoarea totalå a investi¡iei s-a ridicat la 48 miliarde 

lei. Tot în Bistri¡a, Sergiu Sechelariu a fåcut recep¡ia 

unui numår de 30 apartamente din blocul de locuin¡e pentru 


tineri destinate închirierii din Str. Zefirului nr. 1, construit în 

regim de înål¡ime P+4E. Lucrårile au început în luna aprilie 

2002 ¿i au costat 12 miliarde lei. În municipiul Bistri¡a, 

Sergiu Sechelariu a mai vizitat ¿i amplasamentul din zona 

Subcetate 1, unde autoritå¡ile locale au pus la dispozi¡ie terenul 

pentru construirea unui numår de 138 de unitå¡i locative 

destinate închirierii, în regim de înål¡ime S+P+3E+M. Lucrårile 

vor începe în luna octombrie a.c., iar valoarea investi¡iei 

va fi de 122 miliarde lei. 

În continuare, secretarul de stat în MTCT a verificat stadiul 

lucrårilor de execu¡ie la blocul de locuin¡e pentru tineri 

în regim de înål¡ime P+3E+M din localitatea Nåsåud, Str. 

Lalelelor, cu 18 unitå¡i locative, pentru construirea cåruia 

este necesarå o investi¡ie de 13 miliarde lei. Lucrårile la acest 

bloc au început în august a.c. ¿i se preconizeazå så fie 

încheiate în august-septembrie 2004. 

„Am recep¡ionat aståzi aproape 100 de apartamente pentru 

tineri, care au fost deja predate beneficiarilor. Totodatå 

am verificat mersul lucrårilor la încå douå amplasamente pe 

care sunt în curs de execu¡ie blocuri de locuin¡e pentru tineri 

în acest jude¡, în municipiul Bistri¡a ¿i în Nåsåud. Din ce-am 

våzut aici pot så spun cå suntem mul¡umi¡i de calitatea 

lucrårilor ¿i a finisajelor la blocurile care au fost date în 

folosin¡å, iar la amplasamentele pe care le-am vizitat am 

våzut cå se lucreazå, chiar ¿i pe vremea asta mai pu¡in favorabilå, 

¿i se lucreazå bine” a declarat Sergiu Sechelariu, secretar 

de stat în Ministerul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i 

Turismului. 

Autoritatea Na¡ionalå de Control 

Cerere respinså de cåtre Tribunalul Bucure¿ti 

Practica judecåtoreascå a ultimilor doi ani a devenit constantå 

¿i unitarå în solu¡ionarea litigiilor având ca obiect preten¡ii 

în legåturå cu Contractul de fidejusiune/cau¡iune încheiat 

de Camenco Petrovici (fostul pre¿edinte al CEC - SA) 

cu FNI ¿i SOV INVEST S.A. Astfel, cele mai multe instante 

judecåtore¿ti au dispus suspendarea judecå¡ii acestor litigii 

pânå la solu¡ionarea dosarului penal nr.18518/2000 în care 

au fost trimise în judecatå persoanele din conducerea FNI, 

SOV INVEST, CEC - SA, pentru såvâr¿irea unor infrac¡iuni 

în legåturå cu încheierea acestui contract, în timp ce alte 

instan¡e au respins astfel de cereri ca urmare a admiterii 

excep¡iilor invocate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor 

Bancare (institu¡ie aflatå în coordonarea Autoritå¡ii 

Na¡ionale de Control). 

¥n aceea¿i practicå se înscrie ¿i recenta solu¡ie pronun¡atå 

de Tribunalul Bucure¿ti în dosarul nr. 9987/2003, prin care a 

fost respinså cererea dlui Ovidiu Mazilescu de emitere a unei 

ordonan¡e de soma¡ie de platå pe numele AVAB. Dupå cum 

este cunoscut, dl. Ovidiu Mazilescu conduce Asocia¡ia Na- 


¡ionalå a Investitorilor FNI, aceastå asocia¡ie formulând, în 

numele membrilor såi, propria sa a¡iune în preten¡ii împotriva 

AVAB. Este vorba de dosarul nr.5079/2001 aflat pe rolul 

Tribunalului Bucure¿ti, a cårui judecatå a fost în mod repetat 

amânatå pentru neîndeplinirea procedurii de citare. 

Iatå deci cå sentin¡a civilå nr.73/2003 - prin care Curtea 

de Apel Bucure¿ti a admis ac¡iunea formulatå de Asocia¡ia 

Investitorilor Pågubi¡i CEC - FNI 6.12. 1999 - mai 2000, 

obligând pârâ¡ii FNI, SOV INVEST, CEC ¿i AVAB la plata 

în solidar a sumelor subscrise la cumpårarea unitå¡ilor de 

fond FNI - råmâne un caz singular ¿i surprinzåtor prin „originalitatea“ 

solu¡iei ¿i a motivårii. Dar, dupå cum opinia publicå 

a fost deja anun¡atå, AVAB a formulat recurs împotriva 

acestei sentin¡e, cauza fåcând obiectul dosarului nr. 1393/ 

2003 aflat pe rolul Cur¡ii Supreme de Justi¡ie, cu termen de 

judecatå la 22.10.2003. 

A¿a cum am subliniat în repetate rânduri, AVAB va întreprinde 

în continuare toate måsurile legale pentru a evita 

situa¡ia despågubirii investitorilor din banii publici, considerând 

un act de dreptate ca aceste despågubiri så fie suportate 

în mod exclusiv de persoanele care, prin fraudå, i-au prejudiciat 

pe investitorii la FNI. 

72 

Combaterea evaziunii ¿i fraudei fiscale 

Autoritatea Na¡ionalå de Control (ANC) a declan¿at în 

data de 18 august 2003 o amplå campanie de combatere a marilor 

acte de evaziune ¿i fraudå fiscalå, indiferent de forma în 

care a fost fraudat sau prejudiciat bugetul statului. 

Unul din domeniile în care se manifestå cu predilec¡ie 

frauda fiscalå este cel al petrolului, iar una din modalitå¡ile de 

prejudiciere a bugetului de stat adesea folosite de cåtre persoane 

råu inten¡ionate - ac¡ionari sau administratori de societå¡i 

comerciale - este aceea de nerespectare a obliga¡iilor contractuale 

asumate prin conven¡ii de credit semnate cu bånci cu 

capital majoritar de stat. 

¥n data de 9 octombrie 2003, Autoritatea pentru Valorificarea 

Activelor Bancare (AVAB), institu¡ie aflatå în coordonarea 

Autoritå¡ii Na¡ionale de Control, a adresat Cur¡ii de 

Apel Bucure¿ti o cerere de chemare în judecatå a ac¡ionarilor 

¿i administratorilor societå¡ii comerciale General Trading & 

Investments CO SA (ac¡ionar majoritar: Vostinaru Teodor 

Ioan). Prin aceastå cerere de chemare în judecatå, AVAB 

solicitå obligarea pârâ¡ilor în solidar, cu titlu de daune materiale, 

la plata contravalorii în lei a sumei de 22.197.361,68 

USD, la cursul de schimb leu/USD din data plå¡ii, plus dobânda 

legalå de la data înregistrårii cererii ¿i pânå la plata efectivå. 

Prin contractul de cesiune de crean¡å nr.096300/24 iunie 

1999, Bancorex SA a cesionat AVAB crean¡a pe care o avea 

asupra debitorului SC General Trading&Investments CO SA 

(GTI CO SA), rezultatå din titlurile de crean¡å ¿i garan¡iile 

legal constituite, crean¡å în valoare nominalå de 

351.052.249.231,78 lei (echivalent consolidat în sumå de 

22.351.473,91 USD, compus din creditul principal ¿i 

dobânzi). 

Prin Conven¡ia de lucru nr.133/1995 ¿i Addendumurile 

ulterioare, banca a acordat SC General Trading&Investment 


CO SA un credit în valoare ini¡ialå de 22 milioane USD, diminuat 

ulterior la 15,5 milioane USD, pentru importul de ¡iei 

brut ¿i produse petroliere ¿i alte plå¡i strict legate de derularea 

acestor opera¡iuni. 

Din valorificarea garan¡iilor aferente creditului, a fost 

recuperatå, pânå în prezent, suma de 154.112,23 USD, 

råmânând o crean¡å neacoperitå din valorificare de 

22.197.361,68 USD. 

Imposibilitatea de acoperire integralå a crean¡ei din averea 

debitorului cedat se datoreazå ac¡ionarilor ¿i administratorilor 

societå¡ii care au luat hotårâri în defavoarea creditorului, prin 

înstråinåri de bunuri din patrimoniul debitorului, prin investi¡ii 

neautorizate, prin schimbarea destina¡iei surselor financiare 

¿i a societå¡ilor bancare prin care se derulau afacerile 

comerciale proprii ¿i ale celor din grupul GTI la care debitorul 

cedat este ac¡ionar majoritar, precum ¿i prin acoperirea creditelor 

primite de la al¡i creditori din sume care ar fi trebuit så 

acopere creditul acordat de bancå. 

Din grupul GTI fac parte: 

- SC GTI - AGRI SA 

- SC GTI OIL CO SA (fosta Arrivetti) 

- SC GTI - TIR SRL (fosta Geraldine) 

- SC Pellimon SRL 

- SC Altrac-CO SRL 

- SC Bravo Press SRL 

- SC Deceneu SRL 

- SC GTI - GAS SA 

- SC Centrul de educa¡ie Prichindel SRL 

- SC GTI - MEDIA SA 

- SC Creditul Petrolier SA 

Pârâ¡ii au condus SC General Trading&Investments CO 

SA încålcând orice reguli elementare de gestionare a unei afaceri 

comerciale normale, fapt dovedit prin actele ¿i faptele såvâr¿ite 

cu rea-credin¡å, împreunå ¿i separat. Hotårârile luate ¿i 

modul de administrare denotå inten¡ia frauduloaså, prin consumarea 

integralå a creditului ¿i nerambursarea nici måcar 

par¡ialå a sumelor cu care a fost creditatå societatea debitoare. 

Astfel, ignorând obliga¡iile contractuale asumate, pâraâ¡ii, 

prin hotårârile adunårilor generale ale ac¡ionarilor, au dispus 

diminuarea patrimoniului societå¡ii prin aport în natura ¿i în 

bani la societå¡i comerciale din cadrul grupului GTI, pentru 

majorarea capitalului social al acestora. ¥n acest sens, au dispus 

ca din patrimoniul SC General Trading&Investments CO 

SA så se aducå aport în naturå ¿i în bani la capitalul social al 

SC „GTI - OIL“ SA. 

Cu toate cå societatea comercialå s-a angajat så nu 

efectueze - fårå avizul båncii - modificåri în actele constitutive 

ale societå¡ii debitoare ¿i/sau a societå¡ilor din grupul GTI la 

care societatea debitoare este asociat majoritar, totu¿i, pârâ¡ii 

au aprobat la data de 06.06.1999 cesionarea tuturor ac¡iunilor 

pe care SC General Trading&Investments CO SA le de¡inea la 

SC GTI - OIL SA cåtre asociatul Vostinaru Teodor Ioan. 

Mai mult, dupå ce au investit în societatea comercialå 

„GTI -OIL“ SA, pentru cre¿terea credibilitå¡ii acesteia pe 

pia¡a internå ¿i externå ¿i dupå ce au derulat afaceri comerciale 

profitabile prin conturile acestei entitå¡i, pârâ¡ii au 

hotârat ca SC General Trading&Investments CO SA så se 

retragå din aceastå societate în care de¡inea 99,88 % din capi- 


talul social, în favoarea unui asociat minoritar. 

Fårå avizul creditorului ¿i încålcând grav Conven¡ia de 

lucru încheiatå cu acesta, prin hotårârea Adunårii Generale a 

Ac¡ionarilor din data de 5.08.1996, pârâ¡ii ac¡ionari au hotårât 

majorarea capitalului social al SC „GTI - GAS“ SA în întregime 

prin aport în natura. Aceastå majorare s-a concretizat 

înså atât prin aport în naturå cât ¿i prin aport în numerar, SC 

General Trading&Investments CO SA afectând sursele de 

restituire a creditului ¿i patrimoniul ce se aflå în proprietatea 

ini¡ialå a societå¡ii debitoare, în defavoarea evidentå a creditorului. 

¥n perioada în care aveau obliga¡ia restituirii creditului, 

pârâ¡ii, ac¡ionari ¿i administratori ai debitorului cedat, au hotårât 

constituirea unei noi societâ¡i - „GTI MEDIA“ SA, la 

care aportul la capitalul social al SC General Trading& Investments 

CO SA (reprezentând 99%) este constituit din bunuri 

în valoare de 533.000.000 lei. Ulterior, pârâ¡ii au hotårât 

cesiunea dreptului de proprietate asupra întregului pachet de 

ac¡iuni de¡inut la aceastå societate de cåtre SC General Trading 

& Investment CO SA cåtre pârâtul - asociat ¿i administrator 

- Vostinaru Teodor Ioan. 

Aceea¿i atitudine frauduloaså au avut-o pârâ¡ii ¿i în cazul 

SC „GTI - GAS“ SA, unde SC General Trading&Investments 

CO SA a majorat aportul propriu la capitalul social, devenind 

ac¡ionar cu 99,88% din capitalul social. Ulterior, aceia¿i asocia¡i 

hotåråsc retragerea societå¡ii debitoare din societatea 

„GTI- GAS“ SA ¿i cesiunea ac¡iunilor de¡inute în numele 

societå¡ii în patrimoniul propriu, respectiv 74,45% în favoarea 

lui Vostinaru Teodor Ioan ¿i câte 5,11% cåtre al¡i ac¡ionari. 

¥n perioada utilizårii creditului ¿i ulterior, anume în perioada 

în care societatea debitoare avea obliga¡ia restituirii acestuia, 

la scaden¡å (martie 1997) ¿i dupå scaden¡å (în perioada 

1997 - 1999), actionarii ¿i administratorii au dispus fårå rezerve 

de bunurile ¿i capitalurile societå¡ii debitoare, ignorând 

cu bunå ¿tiin¡å dispozi¡iile legale ¿i obliga¡iile asumate fa¡å de 

creditor. 

Prin actele succesive prin care s-a încercat så se påstreze 

aparen¡a legalitå¡ii demersurilor legale, pârâ¡ii ¿i-au trecut în 

proprietate privatå surse care ar fi putut constitui capital pentru 

rambursarea creditului ¿i au impiedicat urmårirea diverselor 

afaceri comerciale pe care le derulau prin societå¡i din cadrul 

grupului GTI. 

Un alt act culpabil al pârâ¡ilor este rezultat ¿i din hotårârile 

de schimbare a sediului social al unor societå¡i din grupul GTI 

în alte localitå¡i, ceea ce a condus la îngreunarea posibilitå¡ilor 

de verificare ¿i de urmarire a activitå¡ii acestora, în spetå, derularea 

afacerilor comerciale numai prin conturi deschise la 

banca creditoare, care avea posibilitatea astfel så urmåreascå 

încasarile care aveau ca surså financiarå, directå sau indirectå, 

creditul acordat. 

Astfel, de exemplu, SC GTI - OIL CO SA, cu sediul 

declarat în Timi¿oara, a fost radiatå din Registrul Comer¡ului 

Timi¿oara ¿i înregistratå în Bucure¿ti, ob¡inând numår de înregistrare 

nou, în anul 1998. Societatea are obiect de activitate 

identic cu obiectul de activitate al societå¡ii debitoare, inten¡ia 

de a o scoate de sub supravegherea bancarå asumatå prin Conven¡ia 

de lucru fiind evidentå, atâta vreme cât societatea nu ¿ia 

mai derulat afacerile comerciale prin banca creditoare sau 


ulterior prin succesorul acesteia. 

¥n ceea ce prive¿te activitatea comercialå a societå¡ii debitoare, 

pârâ¡ii se fac împreunå vinova¡i de schimbarea strategiei 

declarate (¿i agreate de creditor), în sensul schimbårii 

pie¡ei de desfacere a produselor importate, dupå procesare ¿i, 

în consecin¡å, nederularea exporturilor prin aceea¿i banca, 

pre¡ul practicat nefiind adus så reîntregeascå plafonul de 

lucru acordat. 

Veniturile realizate din afacerile comerciale derulate fårå 

supravegherea båncii au acoperit cheltuieli administrative 

neeconomicoase, multe fåcute în interesul personal al pârâ- 

¡ilor. De asemenea, pârâ¡ii au schimbat destina¡ia sumelor încasate 

din comercializarea produselor care direct sau indirect 

au avut ca surså de finan¡are plafonul de lucru acordat de 

bancå creditoare, în sensul ca în anul 1996, din sumele cuvenite 

creditorului, s-a acoperit un credit de 1 milion USD acordat 

de BANKCOOP. 

Pârâ¡ii au încålcat grav toate dispozi¡iile legale în materie 

de conducere ¿i gestiune a afacerilor comerciale, precum ¿i 

obliga¡iile asumate prin Conven¡ia de lucru, fårå så depunå 

diligen¡ele minimale prevåzute pentru orice comerciant, în 

sensul ca importul de produse petroliere a fost efectuat fårå ca 

vânzarea acestora så fie asiguratå în condi¡ii de recuperare a 

surselor financiare puse la dispozitie de creditor. 

Aceste fapte demonstreazå cå administratorii ¿i actionarii 

în cauzå nu au depus nici un efort pentru constituirea surselor 

necesare rambursarii creditului, iar toate rezultatele financiare 

au fost risipite ¿i însu¿ite în nume personal, ¿i au condus la 

situa¡ia în care crean¡a neperformantå în valoare de 

22.197.361,68 USD så greveze datoria publicå internå, cu 

posibilitå¡i reduse de recuperare de la beneficiarul creditului. 

Totodatå, se afla pe rol, la Poli¡ia Jude¡ului Timi¿, sec¡ia 

economicå, o plângere penalå formulatå de SNP Petrom SA, 

Sucursala Peco Timi¿, împotriva aceluia¿i pârât Vo¿tinaru 

Teodor Ioan pentru såvâr¿irea infrac¡iunii de fals în înscrisuri, 

fals intelectual ¿i uz de fals. Obiectul dosarului îl constituie 

achizi¡ionarea de cåtre Vo¿tinaru Teodor Ioan a unui pachet 

de ac¡iuni al SC Arrivetti SA (devenitå ulterior SC GTI OIL 

CO SA), în paralel cu falsificarea de înscrisuri în vederea 

ob¡inerii de proprietå¡i necuvenite, pe care ulterior le-a vândut 

în folosul propriu. 

Astfel, SC PECO SA Timi¿oara a participat la constituirea 

SC Arrivetti SRL Timi¿oara (devenitå ulterior SC Arrivetti 

SA) cu capital în naturå, ¿i anume 6 sta¡ii de distribu¡ie produse 

petroliere: 

- Sta¡ia Peco nr.1, Strada N. Andreescu 

- Sta¡ia Peco nr.5, Splaiul T. Vladimirescu 

- Sta¡ia Peco nr. 6 ¿i Complexul Hotelier Pecotim, Calea 

Doroban¡ilor 

- Sta¡ia Peco nr.7, Calea Doroban¡ilor 

- Sta¡ia Peco nr.14, Pia¡a Avram Iancu 

- Sta¡ia Peco nr.17, Strada Mihail Kogålniceanu. 

¥n lipsa unor reevaluåri ale aportului în naturå men¡ionat 

mai sus, prin modificåri succesive, unilaterale, ale capitalului 

social al SC Arrivetti SRL Timi¿oara, s-a ajuns ca SC PECO 

SA Timi¿oara så de¡ina un procent de 13% din acesta (fa¡å de 

87,66% initial). ¥n final, parte din patrimoniul societå¡ii a fost 

înstråinat - tot de acela¿i Vo¿tinaru Teodor Ioan, devenit ac¡io- 


nar majoritar - cu vicierea procedurilor legale, cåtre alte societå¡i 

ale acestuia, cu denumiri asemånåtoare cu cea la care era 

asociat cu SNP Petrom SA. 

Motivele expuse în aceastå plângere demonstreazå încå o 

data modul fraudulos în care Vo¿tinaru Teodor Ioan a în¡eles 

de-a lungul timpului så î¿i gestioneze afacerile ¿i så prejudicieze 

atât statul cât ¿i partenerii de afaceri. 

Pe lângå daunele grave aduse bugetului de stat, faptele 

såvâr¿ite de Vo¿tinaru Teodor Ioan aduc atingere mediului de 

afaceri românesc, în general. Campania declan¿atå de cåtre 

Autoritatea Na¡ionalå de Control în data 18 august 2003 împotriva 

tuturor actelor care prejudiciazå bugetului statului se 

desfå¿oarå în permanen¡å, iar Controlul va sanc¡iona, prin 

toate mijloacele legale pe care le are la dispozi¡ie, orice încålcare 

a legii în domeniile economic, financiar ¿i fiscal. 

74 

Ampla opera¡iune de verificare 

Începând de luni, 13 octombrie 2003, în cadrul Strategiei 

Na¡ionale de Anticorup¡ie, Autoritatea Na¡ionalå de Control 

a demarat - împreunå cu Parchetul General de pe lângå 

Curtea Supremå de Justi¡ie ¿i alte institu¡ii abilitate ale statului 

- o amplå opera¡iune de verificare a peste 7.100 de dosare 

cuprinzând cazuri suspectate de acte de corup¡ie ¿i 

fraudå fiscalå. 

Sesizårile cuprinse în dosare sunt fåcute în perioada 2001 

- 2003, iar dintre acestea 212 dosare sunt preluate de la 

Autoritatea pentru Privatizare ¿i Administrarea Participa¡iilor 

Statului, 593 de dosare sunt preluate de la Oficiul Na- 

¡ional de Prevenire ¿i Combatere a Spålårii Banilor, 833 de 

dosare sunt preluate de la Direc¡ia Generalå a Våmilor (dintre 

acestea 50 de dosare implicå acte de corup¡ie såvâr¿ite de 

func¡ionarii din cadrul autoritå¡ii vamale ¿i 783 sunt dosare 

referitoare la fapte såvâr¿ite în vamå de cåtre persoane fizice 

sau juridice care au încercat så eludeze prevederile legale în 

vigoare la trecerea frontierei sau så în¿ele sub diverse forme 

statul român ¿i legile sale), iar 5.536 de dosare reprezintå 

sesizårile penale transmise de cåtre Garda Financiarå. Toate 

acestea reprezintå dosare înaintate cåtre organele de cercetare 

penalå, cåtre Parchetul General ¿i Parchetele subordonate 

acestuia. 

¥n ceea ce priveste dosarele preluate de la Autoritatea 

pentru Privatizare ¿i Administrarea Participa¡iilor Statului 

(APAPS), acestea cuprind aspecte rezultate din verificarile 

efectuate la unele societati comerciale din portofoliul institutiei, 

aflate in diverse stadii de privatizare. Dosarele se afla in 

diverse stadii de cercetare sau solutionare, obiectul sesizårilor 

referindu-se la posibile abuzuri ¿i ilegalitati ce ar fi fost 

comise cu ocazia derularii procesului de privatizare ¿i postprivatizare, 

cum ar fi: modul de negociere a clauzelor contractelor 

de privatizare, procedura de vanzare a pachetului de 

ac¡iuni, modul de administrare a societå¡ilor privatizate, vânzarea 

de active, gestionarea patrimoniului societå¡ilor ¿i legalitatea 

majorårii capitalului social ulterior privatizårii, implicarea 

abuzivå a unor persoane de pe plan local în derularea 

procesului de privatizare, nerespectarea de cåtre cumpåråtor 

a clauzelor impuse de contractul de privatizare, res- 


pectarea legalitå¡ii privind procedura de lichidare a unor 

societå¡i. Au mai fost constatate nereguli în ceea ce prive¿te 

provenien¡a sumelor constituite garan¡ie ¿i a documentelor 

de participare la licita¡ie, posibile deturnåri de fonduri, mituirea 

unor persoane, sustragerea de bunuri de sub sechestru, 

falimentare de societå¡i, ac¡iuni care presupun posibile spålåri 

de bani. 

Sesizårile se referå la societå¡i precum GEOTEC 

Bucure¿ti, PHOENIX Baia Mare, SOMETRA Cop¿a Micå, 

SINTER REF Azuga, NAPOPAN Cluj Napoca, ARO 

Câmpulung, ZAREA Bucure¿ti, COMAT Bacåu, SIDER- 

MET Calan, Compania Energo-Petrol Câmpina, SOFERT 

Bacåu, GAMA Gala¡i, MECANO STAR Piatra Neam¡, ¿antierul 

Naval Marea Neagrå, ONEDIL One¿ti, GAS- 

TRONOM Buzåu, CET ZONA Sigehtu Marma¡iei, IND- 

FOREST Foc¿ani, Avicola Sântimbru, ROMNAV Bråila, 

SOMETCHIM Ia¿i , GIRUETA Jilava, CARBOSIN Cop¿a 

Micå, ROMCIS Buzåu, BUCIUM Ia¿i , COMTOP Topli¡¡a, 

CONCORDIA Bråila, CI-CO Bucure¿ti, AGROMEC 

Cerna, CONTEC Gala¡i, SPUMANTE SILVANIA ªimleul 

Silvaniei, LEGUME-FRUCTE Militari Bucure¿ti, ME- 

TACHIM Ploie¿ti, ELECTROMONTAJ Bra¿ov, MALIMP 

Bucure¿ti, ELECTROMUREª Târgu Mure¿, ITIA Bucure¿ti, 

BACHUS Slatina, DURA Timi¿oara, ALTEC GRUP 

Tecuci, COMAT Bra¿ov, CI-CO Bucure¿ti, FORTIM 

Timi¿oara, SLATEX Slatina, CNM ROMLINE Constan¡a, 

INTERTRANS II Lipova, BUMBACUL Cisnådie, MO- 

DERN Constan¡a, AGROCOMPLEX Bârlad, ATLAS Cluj, 

CORVINUL Hunedoara, SC PERLA MOLDOVEI Slanic 

Moldova, SEVAM Drobeta Turnu Severin. 

Spre exemplu, sesizarea privind SC COMTOP Topli¡a se 

referå la ac¡iunile concertate ale asocia¡ilor majoritari în vederea 

diminuårii procentelor reale de¡inute de APAPS ¿i 

micii ac¡ionari, prin majoråri de capital social for¡ate. În ceea 

ce prive¿te SC SIDERMET Calan, în sesizarea transmiså de 

cåtre APAPS, a fost solicitatå verificarea modului de gestionare, 

de cåtre conducerea societå¡ii, a rezervei de stat de 

230.000 tone de minereu de fier ¿i 5.000 de tone fontå. La 

SC SOFERT Bacåu, APAPS a solicitat verificåri privind 

modul de administrare al societå¡ii de cåtre fostul director, 

Mihai Grigoriu. În ceea ce prive¿te SC AVICOLA Sântimbru, 

a fost solicitatå stabilirea nivelului prejudiciului rezultat 

ca urmare a neîndeplinirii de cåtre cumpåråtori a clauzelor 

din contractul de vånzare-cumpårare de ac¡iuni, în condi¡iile 

în care ace¿tia au vândut majoritatea activelor societå¡ii ¿i 

¿i-au însu¿it sumele ob¡inute din vânzare. La SC ROMNAV 

Bråila, s-a solicitat verificarea legalitå¡ii tranzac¡iilor cu ac- 

¡iuni realizatå de cåtre pre¿edintele PAS ¿i a vânzårii unor 

active. La SC CARBOSIN Cop¿a Micå, a fost sesizatå încålcarea 

prevederilor Codului de procedurå civilå în procesul de 

lichidare a societå¡ii. În ceea ce prive¿te SC SPUMANTE 

SILVANIA ¿imleul Silvaniei, s-au solicitat verificåri privind 

documentele prezentate de SC ARDEALUL GROUP SA 

Reghin la licita¡ia organizatå în data de 21.12.1999. La SC 

MALIMP SA, au fost solicitate verificåri privind unele ile- 


galitå¡i comise de cumpåråtorul pachetului de ac¡iuni, firma 

CONTINENT MARINE ENTERPRISE SA. La SC ITIA 

SA Bucure¿ti, s-a solicitat verificarea sustragerii de bunuri 

de sub sechestrul asiguratoriu, falimentarea societå¡ii, gestionarea 

frauduloaså a patrimoniului societå¡ii. În ceea ce 

prive¿te ALTEC GRUP Tecuci, s-a solicitat verificarea unor 

aspecte referitoare la raporturile dintre administratie ¿i societå¡ile 

care au avut contracte de închiriere sau loca¡ie de gestiune 

pentru unele active ale acestei societå¡i. La SC MOD- 

ERN Constan¡a, s-a solicitat verificarea aspectelor privind 

învinuirile de fals, uz de fals ¿i gestiune frauduloaså de cåtre 

conducerea societå¡ii. La SC ATLAS Cluj, s-a solicitat administrarea 

societå¡ii, precum ¿i a înfiin¡ârii ¿i desfå¿urårii 

activitå¡ii Asocia¡iei PAS Atlas. Totodatå, la SC PERLA 

MOLDOVEI Slanic Moldova, SC BUMBACUL Cisnådie, 

AGROCOMPLEX Bârlad ¿i SEVAM Drobeta Turnu 

Severin, s-a solicitat verificarea modului de administrare a 

societå¡ii dupå privatizare. 

În ceea ce prive¿te dosarele preluate de la Oficiul Na- 

¡ional de Prevenire ¿i Combatere a Spålårii Banilor, 194 

sunt aferente anului 2003, 256 anului 2002 ¿i 143 anului 

2001. Cele din anul 2003 se referå la 543 de cetå¡eni români 

¿i 868 de cetå¡eni stråini, suma de bani supuså spålårii fiind 

de 339,6milioane Euro. Cele din anul 2002 se referå la 596 

de cetå¡eni români ¿i 1.075 de cetå¡eni stråini, suma totalå 

spalatå fiind de 515,9 milioane de Euro. 

În general, banii spåla¡i provin din evaziuni fiscale, 

în¿elåciuni în domeniul financiar-bancar, contrabandå, dar 

¿i din alte acte de crimå organizatå. Provenien¡a sumelor 

suspectate de a fi reciclate aratå cåå sectoarele cele mai afectate 

sunt comer¡ul interior, financiar-bancar ¿i comer¡ul 

exterior. Faptele cuprinse în dosare sunt såvâr¿ite cu predilec¡ie 

în domeniul fabricårii ¿i comercializårii alcoolului, 

comer¡ul cu animale vii ¿i cereale achizi¡ionate de la popula¡ie, 

comer¡ul cu produse petroliere ¿i fier vechi, rambursårile 

ilegale de TVA, tranzac¡iile imobiliare. 

Amploarea opera¡iunilor în numerar ce angajeazå sume 

semnificative în lei ¿i în valutå constituie, în mare måsurå, 

o condi¡ie favorizantå spålårii banilor, întrucât face dificilå 

urmårirea acestora, prin întreruperea fluxurilor financiare. 

Înfiin¡area ¿i func¡ionarea unor firme „fantomå“, cu încålcarea 

prevederilor legale, încurajeazå contrabanda ¿i actele 

evazioniste, cu consecinte grave asupra bugetului de stat. În 

acest context, este de remarcat u¿urin¡a cu care cetå¡enii 

arabi ¿i turci, constitui¡i în grupuri infrac¡ionale, procurå ¿i 

folosesc pa¿apoarte ¿i împuterniciri false pe care le utilizeazå 

la înfiin¡area firmelor-fantomå, deschiderea de conturi ¿i 

efectuarea de opera¡iuni bancare. Astfel, firmele „fantomå“ 

¿i opera¡iunile cu numerar efectuate în conturile acestora se 

regåsesc în majoritatea cazurilor de rambursare ilegalå de 

TVA, iar în multe din cazuri sunt implica¡i ¿i func¡ionari 

publici. În acela¿i timp, contractele de subînchiriere (alåturi 

de folosirea unor documente ¿i motiva¡ii fictive în fa¡a 

organelor bancare ¿i lacunele legisla¡iei financiar-bancare) 

sunt folosite ca mijloc eficient de mascare a provenien¡ei 


sumelor ob¡inute din infrac¡iuni ¿i al transferului valutar 

extern în condi¡ii ilegale. 

Cele 50 de plângeri penale înaintate organelor de cercetare 

penalå de cåtre Direc¡ia Generalå a Vamilor în privin¡a 

func¡ionarilor institu¡iei care au såvâr¿it fapte de naturå a 

atrage råspunderea penalå se referå la acte de neglijen¡å ¿i 

abuz în serviciu, delapidare, fals în înscrisuri sub semnaturå 

privatå, fals intelectual ¿i instigare la fals intelectual, uz de 

fals, fals la legea contabilitå¡ii, distrugere ¿i furt. 

Dosarele cuprind fapte såvâr¿ite de cåtre Baranga 

Emanuel, Biroul Vamal Cålåra¿i, Carmis Traian ¿i Panaite 

Puiu, Biroul Vamal Båneasa, Moldovan Florin, Biroul 

Vamal Baia Mare, Pasmangiu Nicolae, Direc¡ia Regionalå 

Vamalå Bucure¿ti, Råileanu Merce Ana, Direc¡ia Regionalå 

Vamalå Timi¿oara, Stånilå Nicu¿or, Direc¡ia Regionalå 

Vamalå Timi¿oara, Jicheran Daniela, Direc¡ia Regionalå 

Vamalå Timi¿oara, Bagu Ionel, Direc¡ia Regionalå Vamalå 

Gala¡i. 

Totodatå, sunt avute în vedere de cåtre Autoritatea 

Na¡ionalå de Control ¿i un numår de 74 de dosare care 

cuprind personalul vamal trimis în judecatå în perioada 2001 

- 2003, pentru comiterea infrac¡iunilor de abuz în serviciu 

contra intereselor publice ¿i complicitate la nerespectarea 

dispozi¡iilor privind opera¡iuni de import-export, evaziune 

fiscalå, neglijen¡å în serviciu, fals intelectual ¿i în¿elåciune, 

uz de fals, complicitate la contrabandå, luare de mitå, rupere 

de sigilii, asocierea în vederea såvâr¿irii de infrac¡iuni, primire 

de foloase necuvenite. Printre ace¿tia, îi men¡ionåm pe 

Corfariu Cålin, Såtmårean Otilia-Dana, Pat Cristina Andreea, 

Onica Doina Angela, Curt Rodica, Negu¡ Gheorghe, 

Gheorghe Daniel-Marin, Stånescu Lauren¡iu, Pilat Mircea, 

Påun Corneliu, Onea Mircea Lauren¡iu, Sandu Adrian, 

Motea Daniel Ion, Irimia Drago¿, Bådilå Mihaela (fostå 

Enescu), ¿ovaialå Ion, Dinu Lilica, Garolea ¿tefan, Råileanu 

Merce Ana-Cornelia, Ten¡ Ionel Petricå, Dincå Mihaela, 

Giuclea Lia. 

Cele 783 de dosare referitoare la fapte såvâr¿ite în vamå 

de cåtre persoane fizice sau juridice care au încercat så 

eludeze prevederile legale în vigoare la trecerea frontierei 

sau så în¿ele sub diverse forme statul român ¿i legile sale se 

referå la fapte precum fals material în înscrisuri oficiale, 

folosire de documente falsificate, complicitate la delapidare, 

fals, uz de fals, sustragere de la supravegherea vamala în regim 

de tranzit vamal, mårfuri nedeclarate, contrabandå, neconcordante 

la declararea våmurilor la export-import, 

folosirea de bancnote false, declara¡ii false la declararea valorii 

mårfurilor, subevaluarea mårfurilor, sustragere de la 

plata obliga¡iilor fiscale, evaziune fiscalå, prezentare de facturi 

duble, schimbarea destina¡iei mårfurilor, facturi false la 

export, prezentarea la autoritatea vamalå de certificate de 

origine false etc. 

Din cele 5.536 de dosare cuprinzând sesizårile penale 

înaintate de cåtre Garda Financiarå Centralå organelor de 

cercetare penalå, un numår de 141 de dosare se referå la 

fapte de evaziune fiscalå ce depå¿esc un prejudiciu de 50 de 


milioane lei fiecare. Prejudiciul total aferent celor 141 de 

dosare este de 15.332 miliarde lei. 

Prejudiciile cele mai semnificative au fost realizate de SC 

CRIVAL CV SRL, cu suma de 26,7 miliarde lei, SC AGRO 

TRADING 2000 SRL, cu suma de 64,5 miliarde lei, SC 

GILMAR DEVELOPMENT SRL, cu suma de 107,4 miliarde 

lei, SC BUSINESS NET SRL, cu suma de 36,9 miliarde 

lei, SC ROMSTAR 95 PRODEXIM SRL, cu suma de 

36,7 miliarde lei, SC GUSTI COM SRL, cu suma de 42,9 

miliarde lei, SC ASTERA TRADING MHC SRL, cu suma 

de 216 miliarde lei, SC TRANSAMERICAN 2000 Cålåra¿i, 

cu suma de 212,5 miliarde lei, S.N.Tc. ROMTELECOM 

SA, cu suma de 77,8 miliarde lei, SC ROMOIL SRL, cu 

suma de 34,5 miliarde lei, SC FORUM BUSINESS CEN- 

TER SRL, cu suma de 37 miliarde lei, SC VIP CASINO 

SRL, cu suma de 22,4 miliarde lei, SC ROMPETROL 

RAFINARE, cu suma de 13.651 de miliarde lei, SC SOR- 

PAU SRL, cu suma de 76,5 miliarde lei, SC CLUB 

SPORTIV FC DINAMO, cu suma de 55,2 miliarde lei, SC 

YAM IMPEX PROVIDER, cu suma de 30 de miliarde, SC 

DONGEN, cu suma de 48,2 miliarde lei, SC EXSERV SRL, 

cu suma de 55 miliarde lei. 

În aceste dosare, în baza Protocolului încheiat între 

Autoritatea Na¡ionalå de Control ¿i Parchetul de pe lângå 

Curtea Supremå de Justi¡ie, se vor accelera procedurile 

specifice, pentru finalizarea cât mai grabnicå a acestor 

cazuri. 

Prin ac¡iunile demarate împotriva evaziunii fiscale, a 

contrabandei ¿i spålårii banilor ¿i împotriva tuturor fenomenelor 

legate de economia subteranå, Autoritatea Na¡ionalå 

de Control vizeazå implicit ¿i combaterea actelor de 

coruptie. De aceea, este necesar så fie reluate spre analizå ¿i 

solu¡ionare toate dosarele aflate pe rolul tuturor organelor de 

cercetare penalå, în vederea stabilirii celor care se fac vinova¡i 

de prejudicierea bugetului de stat cu sume importante. 

Declan¿area ofensivei pe frontul prevenirii ¿i diminuårii 

corup¡iei presupune, înainte de toate, finalizarea cu maximå 

operativitate a cazurilor deja semnalate de cåtre institu¡iile 

statului, dar ¿i adoptarea unor måsuri preventive care så 

vizeze înlåturarea punctelor de vulnerabilitate la corup¡ie. 

Opera¡iunea declan¿atå în acest sens de cåtre Autoritatea 

Na¡ionalå de Control împotriva fenomenului de corup¡ie ¿i 

fraudå se va desfå¿ura permanent, având în vedere faptul cå 

îndeplinirea obiectivelor asumate de cåtre ANC încå de la 

înfiin¡are reprezintå o condi¡ie sine qua non pentru intrarea 

în normalitate, pentru func¡ionarea unui stat de drept, democratic, 

guvernat de principiile unei economii de pia¡å. 

76 

93% dintre taximetri¿tii verifica¡i de ANPC 

func¡ionau ilegal 

¥n urma reclama¡iilor primite la sediul ANPC, doamna 

secretar de stat Rovana Plumb a dispus efectuarea unei ac- 

¡iuni de control la nivel na¡ional. Controlul a vizat modul în 

care sunt respectate prevederile legale privind transportul în 

regim de taxi ¿i regim de închiriere. Inspectorii ANPC au 


verificat 750 de agen¡i economici - operatori de transport ¿i 

taximetri¿ti independen¡i ¿i au constatat cå 93% dintre 

ace¿tia nu respectå legisla¡ia din domeniul protec¡iei consumatorilor, 

astfel: 

- lipsa aparatelor de taxat (67 agen¡i economici); 

- neafi¿area corespunzåtoare a tarifelor practicate (400 

agen¡i economici); 

- buletine de verificare metrologicå expirate ¿i lipsa chitan¡elor 

fiscale (141 agen¡i economici); 

- lipsa certificatului de atestare a pregåtirii profesionale, 

a autoriza¡iei de func¡ionare, a confortului ¿i siguran¡ei consumatorilor 

(141 agen¡i economici); 

- lipsa documentelor legale, a registrului unic de control 

(137 agen¡i economici). 

Pentru abaterile constatate, inspectorii ANPC au aplicat 

142 avertismente, au oprit temporar serviciul la 329 agen¡i 

economici ¿i au aplicat 554 amenzi contraven¡ionale, în valoare 

de 1,402 miliarde lei. 

Departamentul 

pentru Românii de Pretutindeni 

Vizita unor oficiali din Ungaria 

În perioada 9 – 11 octombrie a.c. s-a aflat la Bucure¿ti, la 

invita¡ia secretarului de stat pentru românii de pretutindeni, 

Titus Corlå¡ean, într-o vizitå oficialå, domnul Antal Heizer, 

pre¿edintele Oficiului pentru Minoritå¡i Na¡ionale ¿i Etnice 

din Republica Ungarå, înso¡it de domnul ªtefan Fråtean, 

director în oficiul men¡ionat. 

Pe parcursul vizitei, oficialul ungar a avut convorbiri cu 

secretarul de stat coordonator al Departamentului pentru românii 

de pretutindeni, precum ¿i la Cabinetul de politicå 

externå al primului ministru, Ministerul Afacerilor Externe, 

Ministerul Culturii ¿i Cultelor ¿i Grupul Parlamentar al Minoritå¡ilor 

Na¡ionale altele decât cea maghiarå din Parlamentul 

României. Având în vedere competen¡ele Oficiului 

pentru Minoritå¡ile Na¡ionale ¿i Etnice din Republica Ungarå, 

discu¡iile s-au axat, în principal, pe situa¡ia românilor 

din Ungaria, fiind abordate proiectele actuale ¿i viitoare în 

folosul acestora. Astfel, pe agenda discu¡iilor s-a aflat inaugurarea 

Centrului de informare ¿i documentare a românilor 

din Ungaria, care va func¡iona la Gyula, urmând ca autoritå- 

¡ile de la Bucure¿ti så asigure dotarea centrului cu publica¡ii 

¿i cår¡i în limba românå. Referitor la învå¡åmântul în limba 

românå în Ungaria, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni 

Titus Corlå¡ean a prezentat delega¡iei maghiare 

proiectele DRP pentru predarea limbii române în ¿colile cu 

elevi români din Ungaria ¿i dotarea corespunzåtoare a acestora. 

În aceastå direc¡ie au fost men¡ionatå achizi¡ia de cåtre 

Guvernul României, prin DRP, a unor CD-uri con¡inând soft 

educa¡ional în limba românå, ce urmeazå så fie puse la dispozi¡ia 

elevilor etnici români în perioada urmåtoare. 


În ceea ce prive¿te alocarea de cåtre Guvernul României, 

prin DRP, a sumei de 5 miliarde de lei pentru continuarea 

lucrårilor la Capela Ortodoxå Românå din Budapesta, pre- 

¿edintele Oficiului pentru Minoritå¡i Na¡ionale ¿i Etnice din 

Ungaria a asigurat conducerea DRP cå va sus¡ine ca ¿i guvernul 

ungar så asigure o contribu¡ie financiarå similarå pentru 

definitivarea acestui important låca¿ de cult al românilor 

ortodoc¿i din Ungaria. 

De asemenea, Antal Heizer a exprimat întreaga disponibilitate 

a guvernului ungar pentru sus¡inerea financiarå a presei 

române¿ti din Ungaria, solicitând ¿i ca ziari¿tii români 

din Ungaria så fie invita¡i la reuniuni regionale ale massmediei 

române¿ti, mai ales din zona de Vest a României. 

În aceela¿i timp, oficialul maghiar ¿i-a aråtat deschiderea 

pentru primirea, în Ungaria, a unor profesori de dans, care så 

cultive, tradi¡iile ¿i dansul popular printre tinerii români din 

Ungaria. Referitor la reprezentarea parlamentarå a românilor 

din Ungaria, demnitarul maghiar a aråtat cå aceastå problemå 

se aflå în aten¡ia executivului de la Budapesta, urmând 

ca pânå la alegerile generale din 2006 din ¡ara vecinå, så se 

gåseascå o solu¡ie în acest sens. În ceea ce prive¿te Autoguvernarea 

pe ¡arå a Românilor din Ungaria, Antal Heizer a 

precizat cå amendarea legii este avutå în vedere, pânå la 

sfâr¿itul acestui an, atât pentru prevenirea etno-businessului, 

cât ¿i pentru asigurarea unei reprezentåri adecvate a 

minoritå¡ii române în organele alese. 

Discu¡iile delega¡iei Oficiului pentru Minoritå¡ile Na¡ionale 

¿i Etnice din Republica Ungarå cu oficiali ai Guvernului 

României au confirmat spiritul pozitiv al rela¡iilor politice 

bilaterale existente în prezent ¿i au reprezentat încå o etapå 

în cadrul dialogului româno-ungar privind rezolvarea problemelor 

minoritå¡ii române din Ungaria, conform standardelor 

europene în materie ¿i principiului reciprocitå¡ii. 

Ministerul Integrårii Europene 

Reafirmare a sprijinului Germaniei 

pentru integrarea europeanå a României 

Ministrul Integrårii Europene, dna Hildegard Puwak, a 

avut, la 13 octombrie, la Berlin, întrevederi cu reprezentan¡i 

ai guvernului, ai parlamentului ¿i ai Partidului Social Democrat 

(SPD) din Germania, în cursul cårora au fost apreciate 

progresele înregistrate de România în pregåtirile pentru aderarea 

la Uniunea Europeanå ¿i a fost reconfirmat sprijinul 

constant pe care Germania îl acordå integrårii europene a 

¡årii noastre. 

În prima parte a zilei, pe agenda de lucru a dnei Hildegard 

Puwak au figurat întâlniri cu dl Reinhard Silberberg, 

consilierul pentru afaceri europene al cancelarului federal 

Gerhard Schroeder, cu dna Angelica Schwall-Duren, membru 

al Bundestagului, vicepre¿edinte al frac¡iunii parlamentare 

a SPD, cu dl Christoph Zopel, secretar interna¡ional al 


SPD, membru al Bundestagului, fost secretar de stat pentru 

Afaceri Europene, ¿i cu dl Ditmar Staffelt, secretar de stat în 

Ministerul federal al Economiei ¿i Muncii. 

Cu prilejul acestor convorbiri - a¿a cum a fost subliniat, 

în repetate rânduri, la cel mai înalt nivel – a fost afirmat faptul 

cå Germania råmâne un sus¡inåtor important al demersurilor 

României de a încheia negocierile de aderare în 2004 

¿i de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii în 

2007. 

O aten¡ie deosebitå a fost acordatå modificårilor ce vor fi 

aduse Constitu¡iei, organizarea referendumului din 18-19 

octombrie referitor la legea fundamentalå a ¡årii fiind apreciatå 

drept un pas important pentru integrarea europeanå a 

României. Discu¡iile au abordat ¿i o serie de probleme legate 

de Constitu¡ia europeanå: a fost eviden¡iatå în mod deosebit 

colaborarea foarte bunå dintre România ¿i Germania pe parcursul 

lucrårilor Conven¡iei asupra viitorului Europei ¿i s-a 

exprimat speran¡a cå o cooperare similarå va exista ¿i în 

cadrul Conferin¡ei Interguvernamentale inaugurate la 4 

octombrie. 

Vizita la Berlin a ministrului integrårii europene mai cuprinde 

întâlniri cu dl Klaus Schariot, secretar de stat pentru 

Afaceri Europene, cu dl Mathias Wissmann, pre¿edintele 

Comitetului de afaceri europene din Bundestag, ¿i cu dl 

Caio Koch-Weser, secretar de stat , pre¿edintele Comitetului 

Economic ¿i Finan¡e interministerial pentru pregåtirea 

pozi¡iei Germaniei la ECOFIN. 

Conferin¡a 

„Integrare europeanå ¿i globalizare” 

România trebuie så se racordeze la obiectivul competitivitå¡ii 

globale a Uniunii Europene, în perspectiva aderårii 

în 2007, a aråtat mnistrul delegat, negociator ¿ef cu UE, dl. 

Vasile Pu¿ca¿. Domnia sa a participat luni, 13 octombrie 

2003, la Craiova, la conferin¡a cu tema „Integrarea europeanå 

a României în contextul globalizårii”, organizatå de Delega¡ia 

Comisiei Europene în România ¿i de Centrul de Informare 

Europeanå „Info Euro Lider” din Craiova. Negociatorul 

¿ef cu UE a prezentat rela¡iile complexe dintre globalizare, 

ca proces ce na¿te provocåri de naturå economicå, politicå, 

institu¡ionalå, culturalå, ¿i integrare, ca råspuns la aceste 

provocåri. „România trebuie så gåseascå solu¡ii pentru 

intrarea nu numai pe pia¡a comunå europeanå, ci pe pia¡a 

globalå. UE ¿i-a propus ca pânå în 2010 så devinå un actor 

major al sistemului interna¡ional, nu numai din punct de 

vedere economic, ci ¿i politic ¿i institu¡ional. România ¿i-a 

propus så se integreze pe aceastå pia¡å în continuå expansiune 

în 2007, deci trebuie så urmåreascå evolu¡ia în timp a 

politicilor economice la nivel global, pentru a aborda noile 

tendin¡e cu maximum de eficacitate ¿i costuri minime.” 

Dl. Pu¿ca¿, s-a mai referit la actuala etapå prin care trece 

sistemul politic din România, legatå de modificarea cadrului 

constitu¡ional. „Revizuirea Constitu¡iei constituie un råspuns 

la necesitatea modernizårii sistemului politic ¿i institu¡ional 

pentru aderarea la UE. Aflatå în faza finalizårii negocierilor 


de aderare, a procesului de armonizare a intereselor proprii 

cu ale Uniunii Europene, a venit timpul ca România så î¿i 

construiascå un nou cadru constitu¡ional, institu¡ional, legislativ, 

conform cu obiectivul såu de a func¡iona ¿i de a fi competitivå 

nu numai în sistemul economic ¿i politic european, 

ci la scarå globalå. Este foarte importantå continuarea politicilor 

coerente, congruente în sensul integrårii europene, pe 

baze constitu¡ionale noi, moderne, compatibile cu sistemul 

institu¡ional european.” Conferin¡a organizatå la Craiova 

face parte dintr-o serie de seminarii de informare pe teme 

europene, ini¡iate de Guvernul României ¿i de Delega¡ia 

Comisiei Europene în România. Astfel de conferin¡e au mai 

avut loc în mai multe ora¿e din România, pe diferite teme 

legate de aderarea României la UE, cu scopul de a informa 

reprezentan¡ii mass-media, ai administra¡iei locale ¿i ai societå¡ii 

civile cu privire la politicile UE care vor fi aplicate în 

România. 

78 

Måsuri privind flotå româneascå 

România are capacitatea administrativå pentru a aplica 

normele europene de siguran¡å maritimå ¿i a fåcut progrese 

semnificative în aplicarea lor, obiectivul pe termen scurt 

fiind reducerea sub 10% a numårului de nave sub pavilion 

românesc, aflate pe lista neagrå a Memorandumului de la 

Paris. Aplicarea efectivå a acestor måsuri va contribui ¿i la 

accelerarea negocierilor de aderare a României cu UE. 

Acestea au fost principalele concluzii ale întâlnirii cu 

reprezentan¡ii Autoritå¡ii Navale Române (ANR), a dlui 

Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu UE, a dlui 

Jonathan Scheele, ¿eful Delega¡iei Comisiei Europene la 

Bucure¿ti, a dlui Jesus Atienza Serna, ambasadorul Spaniei 

la Bucure¿ti, a dlui Sorin Bota, secretar de stat în Ministerul 

Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului, în dupå-amiaza 

zilei de miercuri, 15 octombrie 2003, la Constan¡a. 

Cei patru oficiali, înso¡i¡i de reprezentan¡ii ANR, au asistat 

¿i la o inspec¡ie Port State Control (inspec¡ie desfå¿uratå 

de autoritå¡ile portuare ale unui stat navelor sub pavilion 

stråin aflate în port). 

Dl. Vasile Pu¿ca¿ a subliniat, în cadrul discu¡iilor: „Pânå 

la sfâr¿itul acestei såptåmâni, vom transmite Uniunii Europene 

un document de pozi¡ie pentru capitolul de negociere 

Transporturi, care include ¿i problematica securitå¡ii maritime. 

În acest document, ne-am angajat så reducem sub 10% 

gradul de re¡inere a navelor sub pavilion românesc, calculat 

pe un interval de 12 luni. Scopul ac¡iunilor de aståzi a fost de 

a verifica dacå România are capacitatea administrativå de 

a-¿i îndeplini acest angajament. Discu¡iile de aståzi, rezultatele 

ob¡inute de ANR ¿i analizarea modului în care se opereazå, 

ne-au demonstrat cå existå capacitatea de a ne respecta 

acest angajament, de a aplica prevederile europene”. 


Ministerul Finan¡elor Publice 

Control fiscal 

Referitor la activitatea de control fiscal desfå¿uratå de 

inspectorii Direc¡iei Generale de Revizie Fiscalå ¿i de Metodologie 

¿i Proceduri pentru Control din cadrul Ministerului 

Finan¡elor Publice, Serviciul de Comunicare ¿i Rela¡ii Publice 

face urmåtoarele precizåri: 

¥n ziua de 9 octombrie 2003, inspectorii fiscali din cadrul 

Ministerului Finan¡elor Publice au încheiat un numår de 453 

de procese verbale, având în desfå¿urare la nivelul întregii 

¡åri, 2.199 de ac¡iuni de control. 

S-au constatat impozite, taxe, dobânzi ¿i penalitå¡i stabilite 

suplimentar în valoare totalå de 13,2 miliarde lei, din 

care au fost încasate 6 miliarde lei. S-au aplicat 180 de 

amenzi contraven¡ionale în valoare de 0,9 miliarde lei, din 

care au fost încasate 0,6 miliarde lei. 

De asemenea, s-au confiscat bunuri în valoare totalå de 

0,1 miliarde lei ¿i au fost înaintate organelor legale 3 sesizåri 

penale, pentru un prejudiciu total de 21,5 miliarde lei. 

¥n ziua de 10 octombrie 2003, inspectorii fiscali din 

cadrul Ministerului Finan¡elor Publice au încheiat un numår 

de 607 de procese verbale, având în desfå¿urare la nivelul 

întregii ¡åri, 2.220 de ac¡iuni de control. 

S-au constatat impozite, taxe, dobânzi ¿i penalitå¡i stabilite 

suplimentar în valoare totalå de 87,7 miliarde lei, din 

care au fost încasate 5,6 miliarde lei. S-au aplicat 280 de 

amenzi contraven¡ionale în valoare de 5,7 miliarde lei, din 

care au fost încasate 0,6 miliarde lei. De asemenea, s-au confiscat 

bunuri în valoare totalå de 0,9 miliarde lei. 

Activitatea de control fiscal 

Referitor la activitatea de control fiscal desfå¿uratå de 

inspectorii Direc¡iei Generale de Revizie Fiscalå ¿i de Metodologie 

¿i Proceduri pentru Control din cadrul Ministerului 

Finan¡elor Publice, Serviciul de Comunicare ¿i Rela¡ii Publice 

face urmåtoarele precizåri: 

I. ¥n perioada 1 - 13 octombrie 2003, inspectorii fiscali 

din cadrul Ministerului Finan¡elor Publice, în timpul desfå¿urårii 

ac¡iunilor de control, au constatat impozite, taxe, 

dobânzi ¿i penalitå¡i stabilite suplimentar în valoare totalå de 

531,9 miliarde lei, din care au fost încasate 36,4 miliarde lei. 

S-au aplicat 1.682 de amenzi contraven¡ionale în valoare de 


De asemenea, s-au confiscat bunuri în valoare totalå de 

17,9 miliarde lei ¿i au fost înaintate organelor legale 9 

sesizåri penale, pentru un prejudiciu total de 42,5 miliarde 

lei. 

II. ¥n ziua de 13 octombrie 2003, inspectorii fiscali din 

cadrul Ministerului Finan¡elor Publice au încheiat un numår 

de 519 de procese verbale. S-au constatat impozite, taxe, 

dobânzi ¿i penalitå¡i stabilite suplimentar în valoare totalå de 



S-au aplicat 270 de amenzi contraven¡ionale în valoare de 

1,7 miliarde lei, din care au fost încasate 0,9 miliarde lei. Au 

fost înaintate organelor legale 3 sesizåri penale, pentru un 

prejudiciu total de 0,5 miliarde lei. 

III. Potrivit programului de activitate pe luna octombrie 

2003, în perioada 6 - 12.10.2003, s-au desfå¿urat ac¡iuni de 

control operative ¿i înopinate în centre comerciale en-gros, 

pie¡e, târguri, magazine etc. privind respectarea obliga¡iei 

agen¡ilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice, 

precum ¿i respectarea normelor financiar-fiscale în domeniul 

produc¡iei ¿i comercializårii alcoolului, cafelei, tutunului, 

de¿eurilor industriale reciclabile, rezultând urmåtoarele: 

1. ¥n ac¡iunile de control au participat 667 inspectori fiscali, 

verificându-se 1.164 societå¡i comerciale, din care 755 

puncte de desfacere. 

Principalele rezultate ob¡inute se concretizeazå în: 

a) aplicarea unui numår de 890 amenzi contraven¡ionale 

în valoare de 8.297 milioane lei; 

b) produse confiscate (båuturi alcoolice, ¡igåri, cafea), în 

valoare de 47 milioane lei; 

c) sume de bani confiscate în valoare de 3.010 milioane 

lei; 

d) s-au închis un numår de 6 unitå¡i, ca urmare nedotårii 

acestora cu case de marcat electronice ¿i comercializårii de 

båuturi alcoolice fårå a de¡ine autoriza¡ie în acest sens. 

Principalele deficien¡e constatate se referå la: 

- lipsa caselor electronice de marcat; 

- necodarea caselor de marcat pe produse; 

- neîntocmirea zilnicå a registrului de caså; 

- nepredarea bonului fiscal clientului; 

- plusuri nejustificate de numerar în caså; 

- neachizi¡ionarea registrului unic de control; 

- lipsa monetarului din casa pentru produsele vândute; 

- neutilizarea aparatelor de marcat, de¿i existau în unitå¡i. 

2. Cazuri deosebite constatate 

La SC Dona Star SRL Buzåu, având ca obiect de activitate 

comer¡ul cu ridicata al combustibililor ¿i produselor derivate, 

inspectorii fiscali au constatat cå societatea a înregistrat 

venituri din activitå¡i de transport carburan¡i, emi¡ând 

astfel facturi fiscale în valoare de 1,8 miliarde lei, opera¡iuni 

care nu fac parte din obiectul de activitate al societå¡ii. 

Fa¡å de deficien¡ele constatate s-a aplicat amenda contraven¡ionalå 

de 2 milioane lei, iar suma de 1,8 miliarde lei 

reprezentând venituri ob¡inute din opera¡iuni care nu se 

regåsesc în obiectul de activitate al societå¡ii a fost confiscatå. 

La SC Samargel Viccom SRL Ungheni, judetul Mure¿, 

s-a constatat cå în perioada 15.11.2002 - 7.10.2003, societatea 

a comercializat båuturi alcoolice, tutun, ¡igåri ¿i cafea 

în valoare de 0,6 miliarde lei fårå a de¡ine autoriza¡ie de 

comercializare în acest sens. 

Societatea a fost sanc¡ionatå cu amendå de 1 miliard lei, 

confiscându-se totodatå bunuri ¿i sume de bani în valoare de 


0,7 miliarde lei. 

La SC Stefi SRL Carei, jude¡ul Satu Mare, inspectorii 

fiscali au constatat cå societatea comercializa båuturi alcoolice 

¿i alte produse accizate (tutun, cafea), fårå autoriza¡ie. 

¥n timpul controlului s-a luat måsura confiscårii stocului 

de marfå neautorizatå în sumå de 18 milioane lei, iar veniturile 

ob¡inute din comercializarea produselor în sumå de 0,2 

miliarde lei au fost confiscate. Totodatå, societatea a fost 

sanc¡ionatå cu amendå contraven¡ionalå în sumå de 1 miliard 

lei. 

La SC Macedonia Debrese SRL Ploie¿ti, cu obiect de 

activitate alimenta¡ie publicå ¿i baruri în cadrul complexului 

en-gross Gama Center Ploie¿ti, s-a constatat cå nu avea în 

dotare ¿i implicit nu utiliza aparate de marcat electronice fiscale. 

Urmare inventarierii valorilor båne¿ti existente la punctul 

de vânzare, a fost confiscatå suma de 0,6 milioane lei, întrucât 

nu a fost justificatå provenien¡a legalå a acesteia. Inspectorii 

fiscali au aplicat amenda contraven¡ionalå în suma 

de 20 milioane lei ¿i au luat måsura suspendårii activita¡ii 

pânå la înlåturarea cauzei care a generat aceastå situa¡ie. 

SC Aida Star Tulcea a emis bonuri fiscale de la casa de 

marcat electronicå fårå ca acestea så con¡inå toate datele prevåzute 

de lege (bonurile aflate în gestiunea societå¡ii nu sunt 

înregistrate în totalitate în memoria casei de marcat), societatea 

fiind sanc¡ionatå cu amendå contraven¡ionalå în sumå 

de 5 milioane lei. 

La SC Dangers SRL Timi¿oara, având ca obiect de activitate 

vânzarea de cauciucuri uzate, vulcanizare, spålåtorie 

auto, s-a constatat cå aceasta nu de¡ine ¿i nu utilizeazå la 

punctele sale de lucru aparate electronice de marcat fiscale ¿i 

drept consecin¡å nu elibereazå clien¡ilor såi bonuri fiscale. 

Inspectorii fiscali au aplicat amenzi contraven¡ionale în 

sumå de 40 milioane lei ¿i au sigilat punctele de lucru ale 

societå¡ii din Timi¿oara. 

¥ntâlnire între Mihai Nicolae Tånåsescu 

¿i doamna Ljerka Maric, ministrul finan¡elor 

¿i trezoreriei din Bosnia-Her¡egovina 

Ministerul Finan¡elor Publice din România va acorda 

asisten¡å Ministerului Finan¡elor ¿i Trezoreriei din Bosnia- 

Her¡egovina pentru implementarea taxei pe valoarea adåugatå 

¿i pentru colectarea taxelor ¿i impozitelor cu precådere 

pe întårirea rolului trezoreriei. Ministrul finan¡elor publice, 

domnul Mihai Nicolae Tånåsescu, a avut, miercuri, 15 octombrie 

2003, o întâlnire bilateralå cu doamna Ljerka Maric, 

ministrul finan¡elor ¿i trezoreriei din Bosnia-Her¡egovina. 

Domnul Mihai Nicolae Tånåsescu a fåcut o prezentare a 

pregåtirilor pe care Ministerul Finan¡elor Publice le face în 

vederea elaborårii ¿i înaintårii spre aprobarea Parlamentului 

a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2004, accentuând 

realizårile ob¡inute în adoptarea noilor måsuri legislative 

în domeniul finan¡elor publice, în conformitate cu prevederile 

acquis-ului comunitar din sectorul fiscal, precum ¿i 

factorii care au condus la consolidarea macroeconomicå ¿i 


cre¿terea economicå din ultimii trei ani. ¥n cadrul discu¡iilor, 

a fost promovatå ideea constituirii unor proiecte comune de 

asisten¡å - twinning projects - pentru fundamentarea unor 

politici sectoriale în vederea aderårii la Uniunea Europeanå. 

„Experien¡a acumulatå în elaboararea ¿i aplicarea politicilor 

fiscale ¿i bugetare va constitui baza viitoarelor proiecte comune 

cu Bosnia-Her¡egovina. ¥n acela¿i timp, vom accentua 

rela¡iile comerciale dintre tårile din bazinul dunårean“, a 

afirmat ministrul finan¡elor publice, domnul Mihai Nicolae 

Tånasescu. ¥ntâlnirea bilateralå dintre ministrul finan¡elor 

publice din România ¿i ministrul finan¡elor ¿i trezoreriei din 

Bosnia-Her¡egovina a avut loc în cadrul Summit-ului Regional 

pentru Investi¡ii „Expanding the European Investment 

Frontier“, organizat în perioada 14-15 octombrie de Programul 

Na¡iunilor Unite pentru Dezvoltare ¿i Interna¡ional 

Herald Tribune, în colaborare cu Guvernul României. 

80 

Precizåri 

Referitor la declara¡ia de preså din data de 15 octombrie 

2003 a Partidului Na¡ional Liberal cu privire la Acordul 

Stand-by încheiat de Guvernul României cu Fondul Monetar 

Interna¡ional, Serviciul de Comunicare ¿i Rela¡ii Publice este 

împuternicit så facå urmåtoarele precizåri: 

Ne bucuråm cå Partidul Na¡ional Liberal sperå cå FMI 

va lua o decizie pozitivå în aceastå searå pentru eliberarea 

ultimei tran¿e din Acordul de ¥mprumut Stand-by. 

Unele aprecieri din declara¡ia de preså a purtåtorului de 

cuvânt al PNL, Eugen Nicolaescu le consideråm înså incorecte 

cu atât mai mult cu cât el, în perioada 1997 – 2000, 

¿i-a desfå¿urat activitatea în Ministerul Finan¡elor, în func¡ia 

de secretar general adjunct, ministerul fiind condus în ultimii 

doi ani ai perioadei respective de cåtre un ministru care fåcea 

parte din aceea¿i forma¡iune politicå. ¥n perioada respectivå 

au fost convenite un numår de 3 Acorduri Stand-by din care 

nici unul nu a fost finalizat deoarece, de¿i reprezentan¡ii 

Fondului atrågeau serios aten¡ia Guvernului prin scrisori repetate 

asupra neîndeplinii unor clauze, de care depindea 

decizia de continuare a programului, conducerea Ministerului 

Finan¡elor de atunci ¿i, respectiv, a celorlalte ministere 

implicate råmâneau indiferente, iar evolu¡ia macroeconomicå 

a fost cea pe care o cunoa¿tem cu to¡ii. 

Dacå abordarea Fondului Monetar Interna¡ional ar fi 

fost de maniera “ca într-o ¡arå care nu-¿i respecta angajamentele, 

nu este bine ca Fondul så-¿i întrerupa activitatea, ci 

dimpotriva så oblige ¡ara respectivå så ia måsuri de reforma 

¿i restructurare”, a¿a cum men¡ioneazå Partidul Na¡ional 

Liberal în declara¡ia de preså, în perioada 1997-2000 nu ar fi 

fost întrerupte cele 3 acorduri convenite cu FMI, iar România 

nu ar fi ajuns la deteriorarea imaginii externe ¿i, 

respectiv, la riscul de intrare în incapacitate de platå a¿a cum 

s-a întâmplat în anul 1999. 

¥n ceea ce prive¿te aprecierea de “lipså de hotårâre ¿i 

curaj a Cabinetului”, aceasta poate se referå la guvernele din 

perioada 1997-2000 care nu ¿i-au respectat criteriile de performan¡å 

stabilite de comun acord cu reprezentan¡ii Fondu- 


lui Monetar Interna¡ional. 

Guvernul Nåstase a trebuit så poarte negocieri intense 

cu reprezentan¡ii Fondului Monetar Interna¡ional ¿i så-¿i 

respecte obliga¡iile asumate, pentru ca România så-¿i îmbunåtå¡eascå 

imaginea externå care a fost afectatå grav în 

perioada anterioarå ¿i, pe baza performan¡elor macroeconomice 

recunoscute, så se îmbunåtå¡eascå rating-ul de ¡ara. 

Dacå Eugen Nicolaescu cuno¿tea procedurile Fondului 

Monetar Interna¡ional, ar fi ¿tiut probabil ca finalizarea ultimei 

analize în cadrul unui Acord Stand-by nu „solicitå pentru 

perioada urmåtoare garan¡ii ferme cå ¡ara noastrå va 

merge pe drumul macrostabilizårii, economiei de pia¡a, eficien¡ei 

economice”, ci reprezintå o recunoa¿tere finalå a realizårilor 

ob¡inute, iar evolu¡iile viitoare vor putea fi negociate 

în cadrul unui nou acord care ar putea fi încheiat cu 

Fondul Monetar Interna¡ional. 

Ministerul Justi¡iei 

¥ntrevedere 

Rodica Mihaela Stånoiu - Gerald Lynch 

Mar¡i, 14 octombrie 2003, doamna Rodica Mihaela Stånoiu, 

ministrul justi¡iei, l-a primit pe domnul Gerald Lynch, 

pre¿edintele Colegiului de Justi¡ie Penalå, John Jay“, cu prilejul 

vizitei pe care o efectueazå în România, în fruntea unei 

delega¡ii formate din speciali¿ti americani ¿i britanici. 

Vizita delega¡iei are drept obiectiv pregåtirea celei de-a 

VII-a Conferin¡e Interna¡ionale (bianuale) cu tema “Perspective 

interna¡ionale privind Criminalitatea, Justi¡ia ¿i Ordinea 

Publicå”, organizatå de Colegiul de Justi¡ie Penalå John Jay, 

Universitatea New York, cu sprijinul FBI ¿i Scotland Yard, 

care urmeazå så se desfå¿oare la Bucure¿ti, în cursul lunii 

iunie 2004. 

Cu ocazia primirii delega¡iei, doamna Rodica Mihaela 

Stånoiu ¿i-a manifestat disponibilitatea ca Ministerul Justi¡iei 

så fie implicat în calitate de co-organizator al Conferin- 

¡ei din 2004, împreunå cu Ministerul Afacerilor Externe ¿i 

Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor. 

Op¡iunea pentru gåzduirea Conferin¡ei la Bucure¿ti a fost 

determinatå de progresele semnificative înregistrate de ¡ara 

noastrå în direc¡ia promovårii proceselor de reformå, a combaterii 

corup¡iei ¿i a criminalitå¡ii. Reuniunile anterioare, organizate 

de Colegiul „John Jay“, care au avut loc la Sankt 

Petersburg, New York, Dublin, Budapesta, Bologna, 

Londra, Moscova ¿i Beijing, s-au bucurat de participarea 

unor importante personalitå¡i din mediile academice ¿i politice 

interna¡ionale, precum ¿i a unor factori de decizie din 

domeniul luptei împotriva criminalitå¡ii. 

Papa Ioan Paul al II-lea, “Doctor Honoris 

Causa” al Universitå¡ii “Spiru Haret” 

Doamna Rodica Mihaela Stånoiu, ministrul Justi¡iei, a 

participat joi, 16 octombrie 2003, la ceremonia conferirii de 


cåtre Universitatea “Spiru Haret”, din Bucure¿ti, a titlului 

academic de “Doctor Honoris Causa” Sanctitå¡ii Sale Papa 

Ioan Paul al II-lea, pentru prodigioasa activitate pe care a 

desfå¿urat-o de-a lungul întregii sale vie¡i, dåruitå påcii ¿i 

bunei în¡elegeri între oameni. 

Ministerul Educa¡iei, 

Cercetårii ¿i Tineretului 

Decizie 

Ministerul Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului a transmis 

mar¡i, 14 octombrie a.c., Inspectoratelor ªcolare Jude¡ene 

decizia potrivit cåreia, în vederea organizårii în bune condi¡ii 

a referendumului din zilele de 18 ¿i 19 octombrie 2003, în 

sålile de claså care vor func¡iona ca sec¡ii de votare, nu vor 

avea loc ore, vineri 17 octombrie, dupå ora 14.00. 

Cursurile care urmau så aibå loc în aceste spa¡ii, în intervalul 

orar respectiv, se vor desfå¿ura în eventualele såli disponibile 

din ¿coalå. În situa¡ia în care acest lucru nu este 

posibil, orele de curs vor fi recuperate în cursul lunii octombrie 

a.c., dupå un grafic stabilit la nivelul fiecårei unitå¡i 

¿colare. 

Ministerul Sånåtå¡ii 

Ac¡iuni de evaluare 

Conf. dr. Mircea Beuran, ministrul sånåtå¡ii, a cerut 

mar¡i, 14 octombrie, dlui Ionel Blånculescu, ministrul delegat 

pentru coordonarea autoritå¡ilor de control, dispunerea 

organizårii unei ac¡iuni de evaluare a personalului din structura 

centralå a Ministerului Sånåtå¡ii ¿i din Comisia de transparen¡å. 

Prin aceasta se urmåre¿te a se stabili dacå existå incompatibilitå¡i 

între pozi¡ia de¡inutå de personalul din structura 

institu¡iei ¿i activitå¡ile desfå¿urate în nume propriu sau de 

rudele acestora. 

Ministrul Sånåtå¡ii a luat aceastå ini¡iativå în urma semnalelor 

venite din partea mass-media, conform cårora func- 

¡ionari din conducerea Ministerului Sånatå¡ii desfå¿oarå, 

personal sau prin intermediul rudelor apropiate, activitå¡i 

care genereazå conflict de interese. 

Måsuri pentru Ministerul Sånåtå¡ii 

¿i unitå¡ile subordonate 

¥n vederea organizårii ¿i desfå¿urårii în bune condi¡ii a 

referendumului na¡ional privind revizuirea Constitu¡iei României, 

conf. dr. Mircea Beuran, ministrul sånåtå¡ii, a dispus 

o serie de måsuri pentru Ministerul Sånåtå¡ii ¿i unitå¡ile sub- 


ordonate. 

Astfel, prin Ordinul ministrului nr. 209/2003, direc¡iile 

de sånåtate publicå jude¡ene ¿i a municipiului Bucure¿ti vor 

lua måsurile necesare pentru asigurarea asisten¡ei medicale 

la sec¡iile de votare din teritoriul arondat cu personal calificat. 

Totodatå, serviciile de ambulan¡å jude¡ene ¿i substa¡iile 

de ambulan¡å ale acestora, vor avea pregåtite, în afara salvårilor 

înscrise în programele de interven¡ie zilnice ¿i alte ma- 

¿ini din parcul operativ prentru situa¡ii speciale. 

Pe perioada desfå¿urårii referendumului, la nivelul întregii 

¡åri vor exista 2605 echipe medicale ¿i un numår de 

347 ambulan¡e. 

Pe lângå aceste måsuri obligatorii, vor exista în unele 

sec¡ii de votare echipe medicale care vor oferi gratuit consulta¡ii 

¿i consiliere medicalå. Echipele sunt formate din personal 

medical care, în spiritul solidaritå¡ii umane, au acceptat 

pe bazå de voluntariat participarea la acestå ac¡iune. O 

serie de organiza¡ii neguvernamentale ¿i asocia¡ii profesionale 

care î¿i desfå¿oarå activitatea în domeniul sånåtå¡ii, în 

special voluntarii încadra¡i în Societatea Na¡ionalå a Crucii 

Ro¿ii în România, au råspuns solicitårii venite din partea MS 

în organizarea acestor ac¡iuni. 

Autoritatea Na¡ionalå 

de Reglementare în Comunica¡ii 

Efectele reglementårilor ANRC 

pe pia¡a comunica¡iilor electronice 

Joi, 16 octombrie 2003, Radu Tudorache, director pentru 

reglementare economicå a pie¡ei în cadrul Autoritå¡ii Na- 

¡ionale de Reglementare în Comunica¡ii (ANRC) a sus¡inut 

o prezentare în cadrul evenimentului Zilele Biz, la conferin¡a 

cu tema „Efectele liberalizårii pie¡ei telecomunica¡iilor 

asupra afacerilor“. Reprezentantul ANRC a prezentat reglementårile 

pe care Autoritatea le-a impus pe pia¡a comunica¡iilor 

electronice în primul an de activitate, subliniind 

efectele pe care aceste måsuri le-au avut asupra evolu¡iei 

pie¡ei, precum ¿i asupra utilizatorilor din sectorul de afaceri. 

Måsurile adoptate de ANRC pânå în acest moment au avut 

ca scop, pe de o parte, facilitarea intrårii pe pia¡å a unor noi 

operatori prin eliminarea barierelor legale ¿i structurale ¿i, pe 

de altå parte, echilibrarea pozi¡iilor concuren¡iale prin reglementarea 

pie¡elor de gros. Prin identificarea operatorilor cu 

putere semnificativå pe pie¡ele relevante ¿i impunerea unor 

obliga¡ii, cum ar fi transparen¡a, nediscriminarea sau orientarea 

pe costuri a tarifelor de acces ¿i interconectare, s-a urmårit 

asigurarea accesului tuturor operatorilor la facilitå¡ile 

esen¡iale ¿i la utilizatorul final. 

Aceste måsuri au avut ca efect reducerea tarifelor la convorbirile 

interna¡ionale, oferte mai avantajoase ¿i o diversificare 

a serviciilor de care beneficiazå clien¡ii business, apari¡ia 

primilor operatori alternativi de telefonie fixå care au 


proprii abona¡i ¿i, nu în ultimul rând, apari¡ia unor operatori 

care oferå pachete avantajoase de servicii integrate de comunica¡ii 

electronice (telefonie, Internet, transmisiuni de date ¿i 

de programe audiovizuale). În anul 2003 s-a înregistrat o 

dezvoltare rapidå a ofertei de servicii de telefonie interna- 

¡ionalå prin VoIP furnizate prin intermediul cartelelor preplåtite, 

tarifele practicate de noii intra¡i fiind cu pânå la 60% 

mai mici decât cele practicate de operatorul na¡ional. Ca 

urmare a solicitårilor venite din partea industriei, pe lângå 

interconectarea prin intermediul Carrier Selection, detaliatå 

în Oferta de Referin¡å pentru Interconectare a operatorului 

Romtelecom (ORI), ANRC a decis o actualizare a ORI astfel 

încât så fie incluse prevederi legate de interconectarea 

pentru servicii de re¡ea inteligentå. Decizia ex-ante este în 

prezent supuså consultårii publice ¿i va fi definitivatå în 

cursul lunii noiembrie. 

„Pentru anul 2004, ne a¿teptåm la o cre¿tere a investi- 

¡iilor, la o diversificare a serviciilor ¿i la îmbunåtå¡irea calitå¡ii 

acestora. Avem în vedere în special dezvoltarea serviciilor 

alternative de telefonie interurbanå ¿i a serviciilor cu valoare 

adåugatå. Este adevårat cå principalii beneficiari vor fi 

în continuare utilizatorii din sectorul de afaceri, dar sunt a¿teptate 

efecte notabile ¿i în ceea ce prive¿te utilizatorii reziden¡iali!”, 

a afirmat Radu Tudorache. 

Directorul pentru reglementare economicå al ANRC a 

mai aråtat cå, în contextul intrårii în vigoare a legii serviciului 

universal, ANRC se va concentra în perioada imediat 

urmåtoare asupra pie¡elor cu amånuntul. ANRC a lansat o 

consultare publicå preliminarå privind identificarea pie¡elor 

relevante specifice cu amånuntul, pie¡ele propuse pentru 

consultare fiind acelea¿i cu cele recomandate de Comisia 

Europeanå. Radu Tudorache a mai subliniat faptul cå potrivit 

noii legi a serviciului universal ANRC va putea defini 

„setul minim de linii închiriate” cu caracteristici armonizate 

de care pot beneficia utilizatorii business astfel încât lipsa 

infrastructurii de telecomunica¡ii så nu mai constituie o piedicå 

în calea dezvoltårii economice a anumitor regiuni geografice. 

La adresa http://www.anrc.ro/evenimente zb. htm 

poate fi consultat textul integral prezentat aståzi de directorul 

pentru reglementare economicå al ANRC în cadrul acestui 

eveniment. 

82 

Secretariatul General 

al Guvernului 

Comunicat de preså 

Îmi exprim regretul pentru faptul cå datoritå absen¡ei 

mele din ¡arå, care a fost planificatå cu mult timp înainte 

pentru a-mi rezolva o problemå de sånåtate, am întârziat 


prezentarea unei pozi¡ii oficiale cu privire la afirma¡iile publicate 

în ultimele zile în preså referitoare la a¿a-zisa mea 

implicare, precum ¿i a unui salariat din cadrul Secretariatului 

General al Guvernului, în realizarea „Proiectului Omu“. Precizez 

cå am luat cuno¿tin¡å despre acest proiect, început în 

anul 2000, prin intermediul autoritå¡ilor locale ale jude¡ului 

în calitate de deputat de Prahova ¿i încå de la început am fost 

un sus¡inåtor al realizårii acestei investi¡ii stråine. De altfel, 

am constatat cå acest proiect era sus¡inut de toate autoritå¡ile 

cu competen¡å în domeniu. În aceste condi¡ii, mi se par complet 

nejustificate orice insinuåri care se fac pe tema luårii 

unor måsuri speciale pentru realizarea proiectului ¿i, cu atât 

mai mult, a efectuårii unor interven¡ii pe lângå autoritå¡ile 

centrale sau locale. Contactele mele cu investitorii interesa¡i 

sau cu cei care se recomandå ca reprezentan¡i ai acestora în 

România au avut caracter exclusiv oficial, în cadrul unor 

întruniri organizate cu ¿i de factorii implica¡i. Resping orice 

aluzie referitoare la pretinse avantaje de ordin material 

oferite, direct sau indirect, de persoane interesate în realizarea 

„Proiectului Omu“. 

În legåturå cu situa¡ia domnului Virgil Teodorescu, precizez 

cå am dispus måsurile legale pentru încetarea raporturilor 

sale de muncå cu institu¡ia noastrå imediat dupå terminarea 

concediului de odihnå, respectiv începând cu ziua 

de vineri, 17 octombrie 2003. 

Men¡ionez cå, în func¡ie de rezultatele verificårilor administrative 

care se fac de cåtre organele abilitate ale statului, 

în prima ¿edin¡å a Executivului voi propune o serie de 

måsuri pentru îmbunåtå¡irea activitå¡ii Secretariatului General 

al Guvernului. 

Ministru 

Petru ªerban Mihåilescu 

Ministerul Culturii ¿i Cultelor 

Simpozion interna¡ional 

Secretarul de stat pentru culte din cadrul Ministerului 

Culturii ¿i Cultelor, domnul Lauren¡iu Tånase, a participat în 

perioada 04-11.10.2003, în Statele Unite ale Americii la 

Simpozionul Interna¡ional “Pluralismul religios – diferen¡e 

¿i stabilitate socialå”. Simpozionul s-a desfå¿urat în douå 

sesiuni, ce au avut loc în Provo, Utah ¿i Washington D.C. ¿i 

s-a bucurat de o participare numeroaså, fiind prezen¡i reprezentan¡i 

din peste 50 de ¡åri – factori de råspundere din 

domeniul vie¡ii politice, profesori universitari, cercetåtori 

din domeniul dreptului ¿i al religiei. Temele abordate au avut 

la bazå respectarea libertå¡ii religioase, rolul pluralismului 

religios în stabilitatea socialå ¿i securitatea na¡ionalå. 


Alba 

La sediul PSD Alba a avut loc, vineri, 10 octombrie 

a.c., o întâlnire cu reprezentan¡ii sindicatelor din jude¡ la care 

au fost prezen¡i: pre¿edintele interimar al PSD, senatorul 

Cornel Filipescu, vicepre¿edintele Aurel Mârza ¿i liderii de 

sindicat: Marius Sepi - Sanitas, Viorel Hu¡uleac - Cuprumin 

Ro¿ia Poieni, Gheorghe Cråciun - UTEPS Alba, Dorin Vasiu 

_ SC Re¿i¡a SA, Iona Bunea - Ampelum Zlatna, Vasile 

Palcåu - Metanova ‘95 Metalurgica Aiud, Dumitru Popa - 

Ciserom Sebe¿. Dl. Cornel Filipescu a precizat cå problemele 

sindicatelor din jude¡ vor fi aduse la cuno¿tin¡a ministrului 

Dan Ioan Popescu. 

Vineri, 10 octombrie, a.c., la sediul Prefecturii Alba a 

avut loc ¿edin¡a lårgitå a Biroului executiv jude¡ean Alba al 

PSD la care au participat ¿i consilierii jude¡eni. Scopul 

ac¡iunii fiind måsuri pentru buna pregåtire a Referendumului 

din 18-19 octombrie a.c. 

Dl senator Cornel Filipescu ¿i prefectul jude¡ului Alba 

Mugurel Liviu Sârbu s-au întâlnit cu oameni de afaceri din 

zona Câmpeni în scopul de a gåsi modalitå¡i de revigorare 

economicå a zonei. Au fost vizitate construc¡ii de interes 

public, såli de sport încå în fazå de execu¡ie, ¿coli. 

Luni, 13 octombrie a.c., prefectul jude¡ului Alba, dr. 

ing., ec. Mugurel Liviu Sârbu a participat alåturi de însemnate 

personalitå¡i politice, la inaugurarea Casei Na¡iunilor 

Unite din Bucure¿ti. 

Senatorul Cornel Filipescu, prefectul Mugurel Liviu 

Sârbu, subprefectul, Ioan Maier ¿i pre¿edintele Consiliului 

jude¡ean Eugen Popa au participat la cea de a zecea edi¡ie a 

Topului firmelor, manifestare organizatå de Camera de 

Comer¡, Industrie ¿i Agriculturå Alba, în scopul de a identifica 

noi posibilitå¡i de dezvoltare economicå ¿i reducere a 

¿omajului în zonå. 

La lucrårile de la Furnas, Portugalia, a Biroului 

Ansamblului Regiunilor Europene (ARE) un reprezentant al 

României a fost ¿i dl Eugen Popa, pre¿edintele Consiliului 

jude¡ean Alba. Cu acest prilej doamna Liesse Prokop l-a 

asigurat pe pre¿edintele CJ Alba cå la Adunarea Generalå de 

la Poznan se va hotårî data inaugurårii oficiale a Antenei 

ARE pentru Europa de Est de la Alba Iulia. 

Arad 

La discu¡ia organizatå aståzi de prefect, în Sala Mare a 

Palatului Administrativ, au participat 34 consilierii locali ¿i 

jude¡eni. Scopul întâlnirii l-a reprezentat stimularea participårii 

ale¿ilor locali la problematica referendumului din zilele 

de 18 ¿i 19 octombrie 2003. Invita¡ia prefectului Ungureanu 

a fost aceea de a se sus¡ine în comun activitå¡ile de promovare 

a referendumului, una din propunerile Prefecturii jude- 

¡ului Arad fiind ca to¡i consilierii så se adreseze maselor de 

cetå¡eni care i-au ales în urmå cu 3 ani de zile. S-a pus accen- 

Curier jude¡ean 

tul pe popularizarea con¡inutului noii Constitu¡ii, cunoscându-se 

riscul neparticipårii cetå¡enilor la vot datoritå lipsei 

unei informåri complete asupra a ceea ce prevede Constitu¡ia 

revizuitå. 

Alåturi de prefect au mai luat cuvântul reprezentan¡i 

PDSR, PD, UDMR ¿i PSD. Cu promisiunea pregåtirii unor 

mape care så cuprindå principalele modificåri ale Constitu- 

¡iei, principiile noii Constitu¡ii, precum ¿i Legea de revizuire 

a Constitu¡iei, Vasile Dan Ungureanu i-a informat pe cei 

prezen¡i de existen¡a Biroului de informare pentru referendum 

din cadrul Prefecturii. De asemenea le-a solicitat så 

adreseze orice fel de sugestii legate de ac¡iunile pe care Prefectura 

Jude¡ului Arad le întreprinde pentru referendum. 

Referitor la sesizarea consilierului liberal Gavril Popescu, 

apårutå în presa localå, privind imposibilitatea unor 

oameni din mai multe localitå¡i ale jude¡ului de a se deplasa 

în centrele de comunå pentru a vota, la care s-a dat exemplul 

cetå¡enilor din Andrei ªaguna care sunt nevoi¡i så voteze în 

Zimandu Nou, prezentåm råspunsul Prefecturii, în urma analizårii 

situa¡iei. Dupå lege, primarul delimiteazå ¿i numeroteazå 

sec¡iile de votare într-un termen limitå. Datele se comunicå 

Prefecturii, care le transmite Serviciului de Eviden¡å 

Informatizatå a Persoanei (SEIP). Conform HG 1101 / 2003, 

termenul de delimitare ¿i aducere la cuno¿tin¡å a sec¡iilor de 

votare a fost fixat pentru data de 30 septembrie. În art. 18, 

alin. 2 din Legea 68 / 1992 este stabilit cå se pot organiza 

sec¡ii de votare ¿i în satele sau grupele de sate cu pânå la 

1000 locuitori ¿i cu o distan¡å mai mare de 5 km fa¡å de sediul 

sec¡iei de votare din comunå. Din adresa primåriei din 

comuna Zimandu Nou cu numårul 2003 / 10.10.2003, reiese 

cå la nivelul satului Andrei ªaguna se regåsesc 1186 persoane 

cu drept de vot iar distan¡a pânå la sec¡ia de votare 333 

din Zimandu Nou nu depå¿e¿te 2 km. Prefectura jude¡ului 

Arad råspunde sesizårii mai sus amintite: în satul Andrei 

ªaguna nu existå sec¡ie de votare deoarece primarul comunei 

Zimandu Nou nu a delimitat pânå în data de 30 septembrie 

decât douå sec¡ii de votare pentru to¡i locuitorii comunei, cå 

distan¡a pânå la sec¡ia de votare este mai micå de 5 km, precum 

¿i datoritå faptului cå la nivelul SEIP toate datele pe 

jude¡ s-au centralizat deja. 

A¿teptåm ¿i pe viitor orice fel de sesizåri în ceea ce 

prive¿te desfå¿urarea pregåtirilor pentru referendum. 

Vineri, la ora 14.00 prefectul Vasile Dan Ungureanu a 

participat la inaugurarea noii game Dacia Solenza 1,9D ¿i salutå 

efortul ¿i activitatea domnului director general Mihåi¡å 

Verbi¡å. 

În ¿irul de discu¡ii pentru referendum s-a înscris ¿i întâlnirea 

de la ora 15.00, dintre prefect, reprezentan¡ii în jude¡ 

a confedera¡iilor sindicale ¿i patronale ¿i reprezentan¡ii Ligii 

Pensionarilor ¿i ai CARP Lipova ¿i Ineu. 

La ora 16.00, în Sala Rotonda a prefecturii a avut loc o 

nouå întâlnire pe problematica Comisiei tehnice jude¡ene cu 

atribu¡ii de coordonare ¿i urmårire a desfå¿urårii referendumului 

na¡ional pentru revizuirea Constitu¡iei ¿i a Grupului 

tehnic de lucru de pe lângå comisia tehnicå jude¡eanå cu atri- 


u¡ii de coordonare ¿i urmårire a desfå¿urårii referendumului 

na¡ional pentru revizuirea Constitu¡iei. O nouå întâlnire a 

fost programatå luni, 13 octombrie 2003. 

Biroul de informare pentru referendum pus la dispozi¡ia 

tuturor cetå¡enilor de cåtre Prefectura jude¡ului Arad î¿i 

desfå¿oarå zilnic activitatea. Angaja¡ii primesc în medie 5 

apeluri telefonice pe zi ¿i distribuie materiale pentru referendum, 

celor interesa¡i. Amintim aici vizitarea biroului de cåtre 

reprezentan¡ii universitå¡ilor, patronatelor, sindicatelor ¿i 

Mi¿cårii revolu¡ionare ’89. Organiza¡ia Crucia Ro¿ie va asigura, 

începând de luni, prezen¡a la Biroul de informare a 

unui reprezentant, între orele 08.00 ¿i 15.00. 

84 

Bistri¡a-Nåsåud 

Vineri, 10.10. a.c, pre¿edintele PSD BN ¿i prefect al 

jude¡ului, Viorel Pupezå, împreunå cu pre¿edintele C.J. Gh. 

Marinescu, au participat la conferin¡a de preså såptåmânalå, 

prezentând mass-media locale ¿i coresponden¡ilor publica- 

¡iilor na¡ionale, måsurile ce au fost luate la nivel de jude¡, 

pentru cå referendumul pentru adoptarea modificårilor Constitu¡iei 

så se deruleze în condi¡ii optime. 

Vineri dupå-amiazå, în aceea¿i forma¡iune s-a fåcut o 

deplasare la Ilva Micå, unde prefectul ¿i pre¿edintele C.J. au 

aflat direct de la cetå¡enii din mediul rural care sunt problemele 

cu care se confruntå comunitå¡ile respective ¿i împreunå 

så gåseascå solu¡iile cele mai potrivite. La Ilva Micå, 

în actuala guvernare s-au realizat proiectele însemnate, îmbunåtå¡indu-se 

vie¡ile oamenilor, dovadå cå tot mai multe 

personalitå¡i locale au aderat la forma¡iunea social democratå 

modernå. Printre proiectele devenite fapte, la Ilva Mare se 

numårå ¿i o Caså a tineretului nouå, deosebit de modernå, 

bine utilatå ¿i func¡ionalå care s-a realizat ¿i cu sprijinul C.J. 

Bistri¡a Nåsåud. Ilva Micå a constituit cea de-a 35 a comunå 

care a fåcut obiectul periplului ini¡iat ¿i pus în aplicare de 

pre¿edintele PSD BN, prefectul Viorel Pupezå, ac¡iune deosebit 

de importantå în consolidarea organiza¡iilor locale. 

Sâmbåtå, 11.10.a.c., în organizarea PSD Bistri¡a 

Nåsåud, la Muzeul Jude¡ean din municipiu s-a lansat cartea 

„Via¡a pårintelui Pamfiliu“) eroul cår¡ii fiind tatål lui Enea 

Grapini) - o cronicå a perioadei dintre secolele XVIII ¿i XIX, 

¿i evocând mediul în care s-a format ca personalitate cu 

deschidere spre social democra¡ia europeanå Enea Grapini. 

Au expus alocu¡iuni, prim-vicepre¿edintele PSD BN, 

Emil Radu Moldovan, subprefectul Gheorghe Pop. Prezen¡i 

la manifestårile, pre¿edintele Organiza¡iei municipale 

Bistri¡a, viceprimarul Ioan Boti¿ ¿i numero¿i membri ¿i simpatizan¡i 

PSD, din care un numår remarcabil fiind alcåtuit 

din reprezentan¡i ai TSD BN care au sus¡inut ac¡iunea. Au 

mai fost alåturi de autor, descendent al familiei Grapini, editorul 

såu, scriitorul George Munteanu ¿i un numeros public. 

Duminicå, 12.10 a.c., invita¡ia organizatorilor, prefectul 

jude¡ului Bistri¡a Nåsåud a fost prezent la comemorarea 

revolu¡ionarului de la 1848, Atanasie Mo¡ Dâmbu, originar 


din jude¡ul Bistr¡a Nåsåud, ¿i în memoria cåruia, în comuna 

Suciu de Sus, jude¡ul Maramure¿ a fost ridicat un monument, 

ca o recunoa¿tere pentru sacrificiul depus de acest 

erou, în apårarea românilor de pe aceste locuri, în timpul 

evenimentelor tulburi din urmå cu 155 de ani. Alåturi de 

reprezentan¡ii Guvernului, de autoritå¡ile administrative ¿i 

oamenii politici, nume cu rezonan¡å în conducerea PSD, dar 

¿i ai reprezentan¡ilor organiza¡iei PSD a jude¡ului Maramure¿, 

¿i prefectul Viorel Pupezå a adus un omagiu sincer ¿i 

salutul conjude¡enilor såi, ai oamenilor din locurile de ba¿tinå 

al eroului pa¿optist, a evocat contextul în care locotenentul 

Dâmbu a ajuns în focul revolu¡iei de la 1848. Alåturi 

de prefectul de Bistri¡a Nåsåud a fost ¿i primarul comunei 

Zagra, înso¡it de ansamblul folcloric din aceastå localitate, 

unde, cu 155 de ani în urmå, a våzut lumina zilei cel care 

avea så fie comemorat cu înalte onoruri la Suciu de Sus. 

Bihor 

Miercuri, 15 octombrie, prefectul Florian Serac l-a 

primit pe Excelen¡a Sa dl Philippe Etienne, ambasadorul 

Fran¡ei în România care, înso¡it de dl Marius Sala, academician, 

director al Biroului din România al Uniunii Latine ¿i 

Director al Institutului Lingvistic din Bucure¿ti a întreprins 

o vizitå de o zi, în jude¡ul Bihor. La Oradea, ambasadorul 

Philippe Etienne a avut o întrevedere cu conducerea Poli¡iei 

de Frontierå, a Fabricii de zahår, a Universitå¡ii ¿i cu înal¡i 

prela¡i, reprezentan¡i ai cultelor din Bihor. La sediul Prefecturii 

Bihor, Excelen¡a Sa a purtat o discu¡ie cu prefectul 

Florian Serac ¿i cu pre¿edintele Consiliului Jude¡ean, dl 

ªtefan Seremi. În cea de a doua jumåtate a zilei, ambasadorul 

Fran¡ei a fost oaspetele ora¿ului Beiu¿, unde a vizitat 

colegiu Samuil Vulcan ¿i s-a întâlnit cu reprezentan¡ii administra¡iei 

locale. 

Bra¿ov 

Vineri, 10 octombrie 2003, ministrul delegat pentru 

administra¡ie publicå, domnul Gabriel Oprea, a realizat împreunå 

cu prefectul destinate pentru acest eveniment. S-a 

subliniat, de asemenea, importan¡a referendumului pentru 

întregul proces de aderare a României la Uniunea Europeanå. 

S-a apreciat cå, în linii generale, stadiul pregåtirilor în 

jude¡ul Bra¿ov pentru organizarea referendumului este deosebit 

de bun. 

Buzåu 

Luni, 13.10.2003, pre¿edintele PSD Buzåu a participat 

la adunårile generale de analizå ¿i alegeri în organiza¡iile 

Vintilå Vodå ¿i Bisoca. 


Mar¡i, 14.10.2003, prefectul Ion Vasile a acordat audien¡e 

unui numår de 15 peti¡ionari, care au solicitat rezolvarea 

unor probleme legate de aplicarea Legii 18/1991 ¿i a 

unor probleme de naturå socialå. 

Prefectul jude¡ului a primit o delega¡ie de la Camera 

Deputa¡ilor pentru a pregåti vizita delega¡iei parlamentare de 

la Consiliul Europei din 26 octombrie. 

Miercuri 15.10.2003, a avut loc un exerci¡iu de alarmare 

organizat de Protec¡ia Civilå Buzåu, la care au participat 

prefectul jude¡ului ¿i o delega¡ie de la Protec¡ia Civilå 

Bucure¿ti. 

Joi, 16.10.2003, la sala de ¿edin¡e a Prefecturii Buzåu, 

a avut loc o reuniune cu factorii implica¡i în organizarea referendumului 

din 19 octombrie. 

Prefectul jude¡ului, alåturi de directorul general 

PETROM, a participat la inaugurarea conductei de gaze în 

comuna Gålbina¿i. 

Pre¿edintele PSD Buzåu, dr. Ion Vasile a participat la 

Conferin¡a Municipalå de alegeri a Organiza¡iei PSD Rm. 

Sårat. 

Vineri, 10.10.2003, prefectul jude¡ului a sus¡inut o 

conferin¡å de preså în dublå calitate de prefect, dar ¿i de 

pre¿edinte al PSD Buzåu. 

A avut loc Conferin¡a Municipalå de alegeri ¿i analizå a 

Organiza¡iei PSD Buzåu, la care a participat pre¿edintele 

Consiliului Organiza¡iei Jude¡ene PSD Buzåu, dr. Ion 

Vasile. 

Cara¿-Severin 

Luni, 13.10.2003 dl ing. Enache Barbu, pr¿edintele 

Cara¿-Severin, a participat la sfin¡irea monumentului dedicat 

Eroilor Bånå¡eni, ridicat în sta¡iunea montanå Muntele Mic. 

Domnia sa a fost înso¡it de dl. ing. Ion Mocioalcå, deputat 

PSD CS, dl. ec. Nicolae ªtefånescu, vicepre¿edinte PSD CS, 

¿i de domnul Claudiu Ionel Pasåre, membru B.Ex. Municipal 

Re¿i¡a al PSD. 

Mar¡i, 14.10.2003, dl drd. ec. Ilie Muståcilå, pre¿edintele 

Consiliului Jude¡ean Cara¿-Severin, a participat în jude¡ 

la întâlniri cu reprezentan¡ii autoritå¡ilor pentru pregåtirea 

referendumului din 18-19 octombrie a.c. 

Claudiu Ionel Pasåre a participat în zilele de 14, 15, 

16.10.2003 la întâlniri cu elevii majori din patru licee ale 

municipiului Re¿i¡a, prezentându-le proiectul de modificare 

a Constitu¡iei ¿i a subliniat importan¡a prezen¡ei la vot în favoarea 

noii legi fundamentale a statului. 

Miercuri, 14.10.2003, pre¿edintele organiza¡iei municipale 

Re¿i¡a a PSD dl. ing. Ion Simion Purec, a fost prezent 

în comunele Carasova ¿i Dognecea, pentru discu¡ii cu pre- 

¿edin¡ii organiza¡iilor locale ale PSD, în vederea pregåtirii 

referendumului din 18-19 octombrie a.c. Domnia sa a fost 

înso¡it de dl. prof. Eremia Bre¿neni, vicepre¿edinte al organiza¡iei 

municipale Re¿i¡a a PSD. 

Miercuri, 15.10.2003, dl Iosif Hilofsky, vicepre¿edinte 


al Consiliului Jude¡ean Cara¿-Severin, împreunå cu dl 

Claudiu Ionel Pasåre, consilier al pre¿edintelui CJA CS, au 

fost prezen¡i în comuna Lupac. La întâlnirea care a avut loc 

la Primåria Lupac, s-a discutat despre mobilizarea cetå- 

¡enilor cu drept de vot în vederea sus¡inerii noului proiect al 

Constitu¡iei. 

Joi, 16.10.2003, dl.drd.ec. Ilie Muståcilå, pre¿edintele 

CJ Cara¿-Severin a fost prezent la Universitatea „Eftimie 

Murgu“ din Re¿i¡a, cu ocazia manifestårilor dedicate simpozionului 

interna¡ional pe teme de mobilitate a profesorilor 

¿i studen¡ilor ce se deruleazå în municipiu. 

În cadrul timpilor de antenå acorda¡i conform legii de 

cåtre postul Radio Re¿i¡a, au vorbit despre necesitatea prezen¡ei 

la vot prezentând ¿i modificårile aduse Constitu¡iei, 

dnii ing. Ion Mocioalcå, deputat PSD CS, dl. ec. Nicolae ªtefånescu, 

vicepre¿edinte PSD CS, Ion Simion Purec, pre¿edintele 

Organiza¡iei municipale Re¿i¡a ¿i dl. Claudiu Ionel 

Pasåre - membru B.Ex. Municipiul Re¿i¡a la PSD. 

Cålåra¿i 

Vineri 10 octombrie 2003, la Cålåra¿i s-a desfå¿urat 

Conferin¡a Municipalå a Partidului Social Democrat. Cu 

acest prilej a fost prezentat raportul de activitate al organiza¡iei 

municipale, de la alegeri pânå în prezent ¿i au fost 

analizate propunerile de candida¡i pentru func¡iile de primar 

¿i consilieri locali. De asemenea, au fost prezentate modificårile 

Constitu¡iei României, aduse prin proiectul de lege 

privind revizuirea Constitu¡iei. La aceastå întâlnire a participat 

¿i domnul senator Doru Ioan Tåråcilå, domnul deputat 

Iosif Arma¿, domnul prefect Constantin Tudor. 

Cluj 

Sâmbatå, 11.10.2003, prefectul Vasile ªoporan, primvicepre¿edinte 

al Consiliului Jude¡ean al PSD Cluj, subprefectul 

Valentin Cuibu¿, senatorul Grigore Zanc, deputatul 

Alexandru Låpu¿an, ªtefan Dimitriu, deputatul Vasile 

Suciu, ¿i Alexandru Rus, vicepre¿edin¡i ai Consiliului Jude- 

¡ean PSD Cluj ¿i Dumitru Cipleu, secretar pe probleme organizatorice, 

au participat la o serie de întâlniri pe tema Referendumului 

pentru revizuirea Constitutiei, în municipiile 

Turda ¿i Cluj-Napoca. Au fost prezen¡i la toate întâlnirile cetå¡eni, 

primari, viceprimari, consilieri locali municipali ¿i 

comunali din zonele arondate celor trei municipii, directori 

ai institutiilor publice descentralizate, membri ai Biroului 

Executiv Jude¡ean al PSD Cluj, ai birourilor municipale ¿i 

comunale ale PSD, precum ¿i simpatizan¡i ai PSD. 

Sâmbåtå, 11.10.2003, au fost organizate manifeståri 

prilejuite de aniversarea a 59 de ani la eliberarea ora¿ului 

Cluj-Napoca de sub ocupa¡ia hortysto-fascistå. Au participat 

prefectul Vasile ªoporan, prim-vicepre¿edinte al Organiza- 

¡iei Jude¡ene a PSD Cluj, reprezentan¡i ai Consiliului Jude- 


¡ean, ai Corpului 4 Armatå Teritorial, directori ai serviciilor 

descentralizate, reprezentan¡i ai PSD ¿i ai altor partide, asocia¡ii 

¿i organiza¡ii ale veteranilor de råzboi. A fost oficiatå o 

ceremonie religioaså, urmatå de depuneri de coroane de flori 

¿i defilarea gårzii de onoare. 

Duminicå, 12.10.2003, subprefectul Valentin Cuibu¿, 

senatorul Grigore Zanc, deputatul Alexandru Låpu¿an, deputatul 

Vasile Suciu, vicepre¿edin¡i ai Consiliului Jude¡ean 

PSD Cluj, ¿i Dumitru Cipleu, secretar pe probleme organizatorice, 

au participat la o întâlnire pe tema Referendumului 

pentru revizuirea Constitu¡iei, în municipiul Dej. Au fost 

prezen¡i la toate întâlnirile cetå¡eni, primari, viceprimari, 

consilieri locali municipali ¿i comunali din zonele arondate 

celor trei municipii, directori ai institu¡iilor publice descentralizat, 

membri ai Biroului Executiv Jude¡ean al PSD Cluj, 

ai birourilor municipale ¿i comunale ale PSD, precum ¿i simpatizan¡i 

ai PSD. Atât senatorul Grigore Zanc, cât ¿i deputatul 

Alexandru Låpu¿an, dar ¿i ceilal¡i vorbitori au prezentat 

principalele modificåri ale Constitu¡iei ¿i au subliniat 

importan¡a participårii la vot a cetå¡enilor. A fost accentuat 

faptul cå noua Constitu¡ie este mai bunå decât cea votatå în 

1991, datoritå faptului cå ea lårge¿te drepturile ¿i libertå¡ile 

cetå¡enilor, fiind expresia evolu¡iei societå¡ii românesti. 

Adoptarea noii Constitu¡ii va fi un pas important spre integrarea 

României în structurile europene ¿i euro-atlantice. 

86 

Constan¡a 

Deputatul PSD ªtefan Giuglea a participat mar¡i, 

14.10.2003, la manifestårile prilejuite de Centenarul ¿colii 

din Movili¡a, prilej cu care a donat peste 100 de volume de 

cår¡i ¿i a acordat o burså în valoare de 500.000 lei unui copil 

cu rezultate bune la învå¡åturå dar cu o situa¡ie materialå precarå. 

Dupå ceremonie, deputatul a explicat oamenilor despre 

importan¡a participårii la Referendumul pentru revizuirea 

Constitu¡iei ¿i le-a precizat principalele modificåri. 

Tot în cursul zilei deputatul s-a deplasat în comunele: 

Topraisar, Ciocârlia, Cobadin, Basarabi unde a stat de vorbå 

cu primarii acestor comune în scopul pregåtirii corespunzåtoare 

a Referendumului, prilej cu care a înmânat ¿i materialele 

de propagandå necesare acestui moment. 

De asemenea, ca responsabil din partea CJ al PSD pentru 

zona Adamclisi - Ostrov (Adamclisi, Ion Corvin, Dobromir, 

Båneasa, Oltina, Ostrov, Lipni¡a) a convocat ¿i s-au deplasat 

în aceste localitå¡i pentru pregåtirea Referendumului, distribuirea 

materialelor de propagandå, mobilizarea oamenilor 

în vederea participårii la unul din cele mai importante acte 

istorice de dupå Revolu¡ia din decembrie 1989. 

Dâmbovi¡a 

Joi, 16 octombrie 2003, prefectul jude¡ului Dâmbovi¡a, 

domnul Victor Sanda, a sus¡inut o conferin¡å de preså pe 


tema stadiului pregåtirii ¿i organizårii referendumului pentru 

revizuirea Constitu¡iei, în circumscrip¡ia electoralå Dâmbovi¡a. 

Acesta a informat reprezentan¡ii presei locale asupra 

ultimelor ac¡iuni desfå¿urate pentru pregåtirea ¿i dotarea 

sec¡iilor de votare, cu toate materialele necesare desfå¿urårii 

în bune condi¡ii a procesului de votare, precizând cå buletinele 

de vot vor fi distribuite pânå cel târziu în data de 17 

octombrie. Prefectul Victor Sanda a mai precizat cå sumele 

alocate jude¡ului Dâmbovi¡a pentru referendum se ridicå la 

valoarea de 3,44 miliarde lei, din care 1.141,3 milioane lei 

reprezintå cheltuieli de personal, 2.228,7 milioane lei - cheltuieli 

materiale ¿i 70 milioane lei– cheltuieli de capital. În 

încheiere, prefectul Victor Sanda a adresat un mesaj tuturor 

cetå¡enilor cu drept de vot ai jude¡ului Dâmbovi¡a. 

Vineri, 10.10. 2003, prefectul Victor Sanda, a sus¡inut 

såptåmânala conferin¡å de preså, în cadrul cåreia a adus la 

cuno¿tin¡a presei locale prevederile ordonan¡elor de urgen¡å 

referitoare la modificårile privind desfå¿urarea referendumului 

na¡ional privind revizuirea Constitu¡iei, adoptate de cåtre 

Guvernul României. Totodatå, prefectul a prezentat ¿i ultimele 

ac¡iuni derulate, la nivel de jude¡, pentru pregåtirea referendumului 

¿i anume:confec¡ionarea cabinele de vot ¿i a 

urnelor de sec¡ie ¿i volante; tipåririea buletinelor de vot, la 

un cost estimat la 58,125 milioane lei; confec¡ionarea ¿tampilei 

biroului electoral de circumscrip¡ie ¿i ale birourilor 

sec¡iilor de votare. Prefectul de Dâmbovi¡a a mai precizat cå 

prin Inspectoratul Jude¡ean de Poli¡ie Dâmbovi¡a se deruleazå 

ac¡iunea de distribuire a unui numår de 9.551 cår¡i de 

alegåtor pentru persoanele cu vârste cuprinse între 14-18 ani. 

Referitor la numårul alegåtorilor înscri¿i în listele electorale 

permanente, din jude¡ul Dâmbovi¡a, acesta este de 425.946 

persoane. În municipiul Târgovi¿te, se fac verificåri în copiile 

listelor electorale permanente, întrucât existå o diferen¡å 

între datele SEIP ¿i cele ale Direc¡iei de Statisticå, rezultate 

în urma recensåmântului popula¡iei ¿i locuin¡elor din 2002. 

Gorj 

Duminicå, 12 octombrie a.c., „Caravana Ziari¿tilor” 

din Gorj s-a aflat în zona municipiului Motru ¿i a comunelor 

limitrofe, pentru a informa cetå¡enii asupra modificårilor 

aduse Constitu¡iei ¿i a-i îndemna så se prezinte la urne, pe 18 

¿i 19 octombrie 2003, spre a-¿i exercita dreptul la vot. Organizatå 

din ini¡iativa Prefectului jude¡ului, dl. Toni Mihail 

Greblå ¿i „Colegiului Jurnali¿tilor Gorjeni”, ac¡iunea s-a 

declan¿at în municipiul Tg-Jiu, în data de 4 octombrie a.c., ¿i 

continuå så se desfå¿oare pânå vineri, 17 octombrie 2003. Cu 

sprijinul logistic al Prefecturii, „Caravana Ziari¿tilor” a parcurs 

deja mai mult de jumåtate din jude¡ul Gorj, distribuind 

peste 30.000 de pliante, afi¿e ¿i flutura¿i cetå¡enilor din localitå¡ile 

vizitate. 

Dumincå, 12 octombrie 2003, pre¿edintele Consiliului 

Jude¡ean Gorj, Nicolae Mischie împreunå cu prefectul 

jude¡ului, Toni Mihail Greblå, ¿i autoritå¡ile locale s-au întâl- 


nit cu peste 300 de cetå¡eni de etnie rromå din satul Budieni, 

comuna Scoar¡a. 

Cu acest prilej, membrii comunitå¡ii rrome au fost informa¡i 

în legåturå cu modificårile aduse Constitu¡iei României 

¿i îndemna¡i så se prezinte la urne, pe 18 ¿i 19 octombrie 

2003, spre a-¿i exercita dreptul la vot. 

Mar¡i, 14 octombrie 2003, la Muzeul Jude¡ean din Tg.- 

Jiu, s-a desfå¿urat Simpozionul "14 octombrie 1916 - Båtålia 

de la Podul Jiului", dedicat faptelor de arme ale popula¡iei 

ora¿ului, care a ¡inut piept trupelor germane, aflat în ofensivå 

cåtre Capitala României, în Primul Råzboi Mondial. 

La simpozionul evocator alåturi de pre¿edintele Consiliului 

Jude¡ean Gorj, conf. univ. dr. Nicoale Mischie ¿i primarul 

municipiului Tg.-Jiu, au participat membrii Asocia¡iei 

"Cultul Eroilor din Gorj", reprezentan¡i ai societå¡ii civile, ai 

Direc¡iei Jude¡ene a Arhivelor Na¡ionale ¿i cercetåtorimuzeografi. 

De asemenea, tot în cursul zilei de mar¡i, la sediul Organiza¡iei 

Jude¡ene a PSD Gorj a avut loc Conferin¡a såptåmânalå 

de preså prezidatå de pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene 

Nicolae Mischie, ¿i de al¡i vicepre¿edin¡i. 

Punctul forte de pe ordinea de zi a Conferin¡ei a fost acela 

al participårii popula¡iei la Referendumul pentru revizuirea 

Constitu¡iei. 

Miercuri ¿i joi, 15-16 octombrie 2003, pre¿edintele 

Consiliului Jude¡ean Gorj, împreunå cu vicepre¿edin¡ii ¿i 

membrii Biroului executiv PSD Gorj, s-au deplasat în teritoriu 

pentru a verifica modul cum au fost organizate ¿i amenajate 

sec¡iile de votare ¿i pentru a participa împreunå cu 

autoritå¡ile locale la adunårile populare care s-au desfå¿urat 

la nivelul municipiului Motru, ora¿ului Rovinari, a comunelor 

ºân¡åreni, Tulburea, Plop¿oru, Câlnic, Måtåsari, 

Baia de Fier, Ro¿ia de Amaradia, Tismana, Pade¿ etc. Celor 

prezen¡i le-au fost înmânate pliante, afi¿e, flutura¿i ¿i alte 

materiale de informare a opiniei publice privind Referendumul 

din 18-19 octombrie. 

Ia¿i 

Vineri, 10 octombrie 2003, a avut loc ¿edin¡a Biroului 

Executiv jude¡ean Ia¿i al Partidului Social Democrat, prezidatå 

de senatorul Ion Solcanu, cu urmåtoarea ordine de zi: 

ac¡iunile întreprinse de Consiliul Jude¡ean Ia¿i al PSD pentru 

buna desfå¿urare a Referendumului din 18-19 octombrie 

2003. 

Sâmbåtå, 11 octombrie 2003, în sala de festivitå¡i a Liceului 

de Artå ”Octav Båncilå” din Ia¿i, senatorul Ion Solcanu 

¿i pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor, Valer Dorneanu, 

au participat la deschiderea oficialå a Centrului Regional de 

Excelen¡å, care coordoneazå pregåtirea elevilor superdota¡i 

din Ia¿i, Boto¿ani, Neam¡, Suceava ¿i Bacåu. ¥n aceea¿i zi, 

pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor, Valer Dorneanu, ¿i senatorul 

Ion Solcanu au vizitat Grupul ªcolar ”Radu Cernåtescu”, 

din municipiul Ia¿i, unde au donat un retroproiector 


cu ecran. 

În cadrul programului jude¡ean ”Sånåtate înainte de 

toate”, ini¡iat ¿i coordonat de senatorul Ion Solcanu, în comuna 

Holboca, jude¡ul Ia¿i, a avut loc duminicå, 12 octombrie 

2003, între orele 10.00 ¿i 17.00, o caravanå medicalå 

în scopul acordårii de consulta¡ii ¿i tratamente medicale gratuite. 

Luni, 13 octombrie 2003, în prezen¡a prefectului Ioan 

Avarvarei, a pre¿edintelui Consiliului Jude¡ean administrativ, 

Lucian Flai¿er ¿i a primarului Constantin Simirad, la 

Palatul Roznovanu din Ia¿i a avut loc primirea oficialå a unei 

delega¡ii din Padova, conduså de Giustina Mistrello Destro, 

primar al acestui ora¿ italian înfrå¡it cu Ia¿ul, care a fost invitatå 

så participe la manifestårile prilejuite de Sårbåtorile 

Ia¿ului. 

Luni, 13 octombrie 2003, în sala de festivitå¡i a 

Liceului de Artå ”Octav Båncilå” din Ia¿i, deputa¡ii Paul 

Neam¡u ¿i Traian Dobre au participat la discu¡ii privind 

modificårile aduse Constitu¡iei României cu liceenii de clasa 

a XII-a care au împlinit 18 ani ¿i au drept de vot, în cadrul 

unei dezbateri organizate de Casa Corpului Didactic, Prefectura 

Ia¿i ¿i Inspectoratul ¿colar Jude¡ean Ia¿i. 

Luni, 13 octombrie 2003, începând cu ora 22.00, tinerii 

social democra¡i din Ia¿i au oferit pelerinilor, care a¿teptau 

så se închine la moa¿tele Sfintei Cuvioase Parascheva, 

1.500 de por¡ii de ceai fierbinte ¿i colaci. De asemenea, 

mar¡i, 14 octombrie 2003, reprezentan¡ii TSD Ia¿i au mai 

oferit pelerinilor încå 1.000 de colaci. 

Tot luni, 13 octombrie, primarii PSD ai comunelor Erbiceni 

(Constantin Ivan) ¿i Bål¡a¡i (Mihai Hlihor), din jude¡ul 

Ia¿i, au oferit pelerinilor 1.200 de pachete con¡inînd 

sandwich-uri, apå mineralå ¿i båuturi råcoritoare. 

Mar¡i, 14 octombrie 2003, senatorul Ion Solcanu, pre- 

¿edintele Camerei Deputa¡ilor, Valer Dorneanu, ministrul 

Culturii, Råzvan Theodorescu, prefectul Ioan Avarvarei au 

participat la slujba religioaså oficiatå de Înalt Prea Sfin¡ia Sa 

Daniel, Mitropolitul Moldovei ¿i Bucovinei, la care a fost 

prezent ¿i Prea Fericitul Hristodoulos, arhiepiscopul Atenei 

¿i primat al întregii Grecii, cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase 

Parascheva, ocrotitoarea întregii Moldove, ce marcheazå 

în fiecare an Sårbåtorile Ia¿ilor. 

Senatorul Ion Solcanu a primit mar¡i, 14 octombrie 

2003, la Palatul Roznovanu din Ia¿i, premiul ”Vasile Pogor” 

pentru activitatea sa didacticå ¿i politicå, din partea Primåriei 

municipiului Ia¿i ¿i a primarului Constantin Simirad. Ion 

Solcanu a hotårît ca valoarea în bani a acestui premiu så fie 

donatå celor 8 copii orfani de ambii pårin¡i ai familiei Butnaru 

din comuna Erbiceni, jude¡ul Ia¿i (cårora PSD Ia¿i le-a 

construit o caså de locuit), celor 4 copii orfani ai familiei 

ºicåu din Ia¿i, precum ¿i Monalisei Mireu¡å, tînårå care a 

suferit grave arsuri într-un accident tragic petrecut în anul 

2002. 

Mar¡i, 14 octombrie 2003, în prezen¡a prefectului Ioan 

Avarvarei ¿i a pre¿edintelui Consiliului Jude¡ean administrativ, 

Lucian Flai¿er a avut loc primirea oficialå a ministrului 


Agriculturii ¿i Mediului din landul Sachsen Anhalt, Petra 

Wernicke, în cadrul unui amplu program vizând posibilitatea 

dezvoltårii unui parteneriat cu mediul de afaceri profilat în 

domeniul agricol. 

Miercuri, 15 octombrie 2003, senatorul Ion Solcanu ¿i 

pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor, Valer Dorneanu s-au 

deplasat în cursul dimine¡ii în ora¿ul Târgu Frumos ¿i în 

municipiul Pa¿cani unde au purtat discu¡ii cu cetå¡enii acestor 

localitå¡i vizând modiificårile aduse Constitu¡iei României 

¿i necesitatatea participårii ¿i votårii legii fundamentale 

a ¡årii la Referendumul din 18-19 octombrie. 

În cursul dupå-amiezii de miercuri, 15 octombrie 2003, 

în Sala Mare a Teatrului Luceafårul din Ia¿i, senatorul Ion 

Solcanu ¿i pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor, Valer Dorneanu, 

alåturi de prefectul jude¡ului Ia¿i, Ioan Avarvarei, 

pre¿edintele executiv al PSD Ia¿i, Valentin Soroceanu, prof. 

univ. dr. Doru Tompea, vicerector al Universitå¡ii ”Petre 

Andrei”, prof. univ. dr. Genoveva Vrabie, rector al Universitå¡ii 

”Mihail Kogålniceanu” ¿i conducerea TSD Ia¿i au 

participat la Dezbaterea publicå pe tema revizuirii Constitu¡iei 

României ¿i a necesitå¡ii adoptårii modificårilor 

aduse legii fundamentale a ¡årii. 

Prefectul Ioan Avarvarei s-a deplasat miercuri, 15 

octombrie 2003, pe traseele Tome¿ti-Råducåneni, respectiv 

Le¡cani-Podu Iloaiei-Bål¡a¡i-Butea-Mirce¿ti, în vederea verificårii 

pregåtirilor în mediul rural pentru buna desfå¿urare 

a Referendumului din 18-19 octombrie 2003 pentru adoptarea 

Constitu¡iei României. 

Senatorul Alin Cocârlie a fost prezent miercuri, 15 

octombrie 2003 într-o emisiune a postului local de televizune 

TV BIT, la o dezbatere pe marginea avantajelor 

aduse de modificarea Constitu¡iei ¿i a necesitå¡ii ca cetå¡enii 

så fie prezen¡i în zilele de 18 ¿i 19 octombrie la Referendumul 

na¡ional pentru adoptarea legii fundamentale a ¡årii. 

Joi, 16 octombrie 2003, senatorul Ion Solcanu, prefectul 

Ioan Avarvarei, viceprimarii municipiului Ia¿i, Gheorghe 

Nichita ¿i Vasile Munteanu, au participat la inaugurarea 

noului sediu al Seminarului Teologic Liceal Ortodox ”Sf. 

Vasile cel Mare”, precum ¿i la slujba de sfin¡ire oficiatå de 

¥nalt Prea Sfin¡ia Sa Daniel, Mitropolitul Moldovei ¿i Bucovinei, 

la care a fost prezent ¿i Prea Fericitul Hristodoulos, 

arhiepiscopul Atenei ¿i primat al întregii Grecii. Evenimentul 

a coincis cu marcarea a 200 de ani de la înfiin¡area primului 

Seminar teologic Ortodox, pe påmânt românesc, Seminarul 

Veniamin de la Månåstirea Socola. 

88 

Ilfov 

Vineri, 10.10 2003, s-a desfå¿urat în comuna Pantelimon, 

Hotel Lebåda, Conferin¡a pe ¡arå a directorilor economici 

din cadrul Consiliilor jude¡ene din România, cu sprijinul 

Uniunii Na¡ionale a Consiliilor Jude¡ene din România 

¿i Consiliului Jude¡ean Ilfov, gazda a acestui eveniment cu 

tema: „Stadiul descentralizårii financiare în România“. 


Luni, 13. 10.2003, s-a semnat protocolul Proiectului de 

Infrå¡ire ¿i Cooperare între regiunea Imathatia-Grecia ¿i regiunea 

Ilfov România. Au participat conducerile administrative 

ale celor douå regiuni ¿i responsabilii Camerelor de 

Comer¡ ¿i Industrie. 

Mar¡i, a avut loc instruirea pre¿edin¡ilor organiza¡iilor 

teritoriale ale PSD ¿i a activului de partid al jude¡ului, cu 

privire la principalele probleme abordate de pre¿edintele 

PSD domnul Adrian Nåstase, la video-conferin¡a din 

13.10.2003. 

Hunedoara 

La invita¡ia pre¿edintelui Consiliului Jude¡ean - administrativ, 

dlui Mihai Nicolae Rudeanu, timp de douå zile, în 

jude¡, s-a aflat ambasadorul SUA la Bucure¿ti, d-nul 

Michael Guest. 

Sâmbåtå, 11.10.2003, ambasadorul a avut o întrevedere 

cu dl pre¿edinte la Consiliului Jude¡ean al PSD - Mihail 

Nicolae Rudeanu, vicepre¿edinte Serafinceanu Aurelian ¿i 

vicepre¿edinte Ardeleanu Nelu. Discu¡iile s-au axat pe 

modul în care Ambasada SUA ¿i ambasadorul sus¡in jude¡ul 

Hunedoara în anumite proiecte culturale. S-a mai discutata 

problematica de sus¡inere a jude¡ului Hunedoara în domeniul 

economic precum ¿i a schimburilor de profesioni¿ti. Discu¡ia 

s-a axat ¿i pe Referendumul Na¡ional privind revizuirea 

Constitu¡iei României din 18-19 octombrie 2003. 

Domnia sa a apreciat cå Referendumul este benefic ¿i va 

demonstra cå cetå¡enii sunt receptivi la modificårile prevederilor 

din Constitu¡ie ¿i cå acestea s-au fåcut în favoarea lor 

¿i pentru viitorul României. S-a abordat, de asemenea, tema 

privind modul cum PSD este receptata la Ambasada SUA 

atât la nivel central cât ¿i local. 

Ambasadorul Michael Guest a fåcut aprecieri favorabile 

cu referire la imaginea PSD. 

În ziua de 10.10 2003, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean 

PSD, domnul Mihai Nicolae Rudeanu, a avut la ora 

16.00 o întâlnire cu reprezentan¡ii constructorilor care efectueazå 

lucråri de reabilitare a DN 66 Simeria-Petro¿ani. A 

fost analizat stadiul lucrårilor de reabilitare ¿i s-a stabilit 

finalizarea tronsoanelor începute pentru a nu fi afectatå siguran¡a 

circula¡iei rutiere. 

S-a discutat, de asemenea, implicarea pe care trebuie så o 

aibå primarii, SC Electrica, Romtelelcom, Distrigaz ¿i Regionala 

Cåi Ferate, pentru sprijinirea constructorilor în 

realizarea condi¡iilor tehnice de lucru. 

În ziua de 11.102003, ora 11,00, la sediul Prefecturii a 

avut loc o întâlnire între sindicali¿tii de la SC Siderurgica SA 

Hunedoara cu prefectul Aurelian Serafinceanu ¿i prim-vicepre¿edintele 

Consiliului Jude¡ean Hunedoara al PSD, 

Lauren¡iu Nistor. 

Tema întâlnirii a fost modul de privatizare a SC Siderurgica 

SA, mod neacceptatå de cåtre sindicali¿ti ¿i muncitori. 

Nu se acceptå disponibilizarea a încå 2000 de oameni, 


disponibilizare care ar duce la cre¿terea unei imagini necorespunzåtoare 

a partidului de guvernåmânt. 

Cu aceastå ocazie liderii sindicali de la SC Siderurgica 

SA au anun¡at måsuri greviste radicale dacå aceste disponibilizåri 

se vor face. Liderii sindicali au sprijinul confedera- 

¡iilor sindicale na¡ionale. 

În ziua de 11.10.2003, ora 17,00, pre¿edintele Consiliului 

Jude¡ean PSD, dr. Mihail Nicolae Rudeanu a participat 

la adunarea generalå de alegeri a organiza¡iei comunale a 

PSD, iar duminicå, 12.10.2003, în municipiul Brad a avut 

loc o întâlnire cu Biroul Executiv al Organiza¡iei municipale 

PSD. 

Dupå aceastå întâlnire pre¿edintele Consiliului Jude¡ean 

PSD a participat la cea de-a 24-a manifestare de comemorare 

a eroului martir Clo¿ca, care a avut loc la Casa Memorialå 

din satul Cri¿an. 

Tot duminicå, 12.10.2003, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean 

PSD, dr. Mihai Nicoale Rudeanu, a participat împreunå 

cu IPS Timotei Seviciu, episcopul Aradului ¿i Hunedoarei, 

preotul Ioan Octavian Rudeanu - director la Direc¡ia 

Jude¡eanå pentru culturå, culte ¿i patrimoniu cultural na- 

¡ional ¿i secretarul general al prefecturii, ªtefan Florin la 

sfin¡irea bisericii din satul Coaja, comuna Vor¡a, loca¿ de 

cult care a fost sus¡inut financiar de Organiza¡ia Jude¡eanå 

PSD. Cu aceastå ocazie atât pre¿edintele, cât ¿i episcopul au 

cerut credincio¿ilor prezentarea la vot în zilele de 18 sau 19 

octombrie 2003. 

În ziua de 14.10.2003 pre¿edintele PSD Hunedoara, dr. 

Mihail Nicolae Rudeanu, împreunå cu pre¿edintele organiza¡iei 

municipale Hunedoara - Corneliu Duca ¿i directorul 

Direc¡iei Silvice jude¡ene au fåcut o deplasare în comunele 

Topli¡a ¿i Lunca Cernii, unde s-au întâlnit cu cetå¡enii. 

S-au discutat probleme privind referendumul ¿i importan¡a 

mobilizårii cetå¡enilor la vot, distribuindu-se pliante cu 

modificårile aduse Constitu¡iei. De asemenea, s-a discutat 

problema drumului jude¡ean ¿i a drumurilor comunale. S-a 

hotårât ca drumul dintre localitå¡ile Topli¡a ¿i Hå¿dåu så fie 

modernizat pe o por¡iune de un km. În comuna Topli¡a a avut 

loc o întâlnire cu Biroul Organiza¡iei Comunale PSD. În comuna 

Lunca Cernii, pe lângå problemele legate de Referendum, 

s-a discutat despre fondul forestier ¿i continuarea 

lucrårilor de legåturå între centrul comunei ¿i satul Mierea, 

sat în care dl. pre¿edinte Mihai Nicolae Rudeanu s-a întâlnit 

la bisericå cu credincio¿ii de aici. Au avut loc discu¡ii cu 

ace¿tia în ceea ce prive¿te importan¡a prezen¡ei la vot ¿i sprijinul 

ce se va acorda pentru repararea låca¿ului de cult. 

În dupå-amiaza zilei de 13.10.2003, pre¿edintele PSD 

Hunedoara, dr. Mihail Nicolae Rudeanu a avut o întâlnire cu 

directorul SC Siderugica SA, Doru Gai¡å ¿i cu liderul de 

sindicat Petre Vaido¿, care au prezentat situa¡ia explozivå de 

la combinatul hunedorean, men¡ionând cå oamenii din combinat 

sunt hotårâ¡i så foloseascå toate mijloacele de care dispun 

(de la dialog pânå la for¡å, inclusiv), deoarece au fost 

min¡i¡i prin promisiunile fåcute referitoare la asigurarea siguran¡ei 

locului de muncå a celor 4.700 de angaja¡i, ceea ce 


nu se adevere¿te în prezent. 

În urma discu¡iei de aproximativ o orå, s-a reu¿it 

ob¡inerea promisiunii cå pânå ce nu vor avea loc noi discu¡ii 

între conducere, sindicate, APAPS ¿i noul investitor, så nu se 

mai desfå¿oare nici o ac¡iune de protest. La ora 18.00 s-a 

participat la sediul PSD la videoconferin¡a pre¿edintelui 

PSD Adrian Nåstase, dupå care a avut loc ¿edin¡a Delega¡iei 

Permanente cu probleme concrete privind organizarea ¿i 

desfå¿urarea Referendumului din 18 ¿i 19 octombrie a.c., 

probleme ale întåririi disciplinei de partid ¿i a vie¡ii interne, 

sarcini specifice pentru parlamentarii PSD, ace¿tia urmând a 

prezenta såptåmânal câte o informare privind activitatea desfå¿uratå 

(în jude¡ ¿i în Parlament). 

Un punct aparte l-a constituit analiza situa¡iei de la Siderugica 

Hunedoara creatå de criza declan¿atå de poten¡ialul 

cumpåråtor, care nu dore¿te så preia întregul pachet de 

ac¡iuni ¿i personalul existent, adicå 4.700 de angaja¡i, precizând 

cå nu acceptå decât max. 2.000 de angaja¡i, ceilal¡i 

urmând a fi disponibiliza¡i. Acest lucru a creat o stare de tensiune 

accentuatå la nivelul întregului colectiv hunedorean. 

În ziua de 13.10.2003, pre¿edintele PSD Hunedoara, 

dr. Mihai Nicolae Rudeanu s-a deplasat în comuna Bal¿a. La 

primåria din comunå s-a întâlnit cu pre¿edin¡ii sec¡iilor de 

votate ¿i întreg personalul primåriei. A fost discutatå implicarea 

acestora în organizarea referendumului, mobilizarea 

cetå¡enilor la vot ¿i importan¡a votårii cu DA a Constitu¡iei. 

La întâlnire au participat ¿i pådurarii silvici de pe raza 

comunei. A urmat o întâlnire cu cadrele didactice ¿i elevii de 

la ¿coala generalå din comunå. S-au discutat probleme 

privind importan¡a referendumului, necesitatea prezen¡ei în 

numår cât mai mare la vot în zilele d e18 ¿i 19 octombrie 

2003. S-a verificat, de asemenea, cum este organizatå sec¡ia 

de votare din ¿coalå. 

În ziua de 13.10 2003, pre¿edintele PSD Hunedoara, dr 

Mihai Nicolae Rudeanu, a avut o întâlnire cu conducerea 

Direc¡iei Silvice jude¡ene ¿i cu ¿efii de ocoale silvice din 

jude¡, privind implicarea acestora în participarea la referendumul 

privind revizuirea Constitu¡iei României ¿i votarea 

acesteia. Cu aceastå ocazie au fost distribuite 1.500 pliante 

cu mesajul „Voteazå viitorul României“. 

În ziua de 14.10.2003, prim-vicere¿edintele organiza¡iei 

jude¡ene PSD, Lauren¡iu Nistor, împreunå cu vicepre- 

¿edintele Ioan Rus s-au deplasat în comunele Tome¿ti, Va¡ 

¿i Ribi¡a, unde au avut loc întâlniri cu cetå¡enii, pentru mobilizarea 

acestora la vot. În discu¡iile cu peste 260 de cetå¡eni 

s-a explicat importan¡a votårii Constitu¡iei. Au fost distribuite 

materiale de propagandå ¿i au avut loc întâlniri cu reprezentan¡ii 

celor trei primårii. 

În ziua de 14.10.2003, vicepre¿edintele organiza¡iei 

jude¡ene PSD - Aurelian Serafinceanu - prefectul jude¡ului, 

înso¡it de vicepre¿edintele Costel Avram, deputatul Ioan Rus 

¿i viceprimarul PSD al ora¿ului Ha¡eg (¿ef de zonå) s-au deplasat 

în comuna Pui la cel mai mare târg al anului din jude¡ul 

Hunedoara. Cu aceastå ocazie au avut loc discu¡ii cu 

cetå¡enii, discu¡ii legate de referendum, importan¡a prezen¡ei 


la vot, modificåri ale Constitu¡iei. Au fost distribuite mai 

multe materiale de propagandå. 

În ziua de 13.10.2003 dl. deputat Ioan Timi¿ a acordat 

un interviu postului local de televiziune „Cristal“, tema fiind 

modificårile aduse Constitu¡iei României ¿i probleme privind 

Referendumului din 18-19 octombrie 2003. Tot pe 

aceastå temå ¿i la acela¿i post au acordat interviuri dl. Ion 

Iliescu, dl. Ion Muraru - avocatul poporului ¿i dl. deputat 

Ioan Rus. Pe videotextul postului local de televiziune Petro- 

¿ani a fost difuzat un material intitulat „15 motive pentru a 

vota Constitu¡ia“. Deputatul Ioan Timi¿ a avut întâlniri cu 

elevii la Liceul Industrial Vulcan, ªcoala Generalå nr. 4 

Vulcan, Liceul Agricol Geoagiu, Liceul Aurel Vlaicu 

Orå¿tie, precum ¿i cu personalul de la SC Fares Orå¿tie, 

Spitalul Sanatoriu Geoagiu, sec¡ia textile Baia de Cri¿. De 

asemenea, s-a întâlnit cu popula¡ia în municipiile Brad, 

Petro¿ani ¿i comuna Pui. Cu ocazia acestor întâlniri au fost 

abordate probleme privind modificarea cu DA a Constitu¡iei 

României. 

90 

Maramure¿ 

Duminicå, 12 octombrie a.c., a fost dezvelit în comuna 

Suciu de Sus monumentul lui Atanasie Mo¡ Dâmbul, erou al 

Revolu¡iei de la 1848, din zona Låpu¿-Nåsåud. La manifestarea 

cultural-artisticå au participat mini¿trii Ioan Rus, Ioan 

Mircea Pa¿cu, Vasile Dâncu, secretarul de stat Sorin Bota, 

prefec¡i, pre¿edin¡i de consilii jude¡ene ¿i parlamentari. Ministrul 

Ioan Rus a prezentat mesajul premierului Adrian 

Nåstase. Dupå prezentarea onorului de cåtre garda militarå, 

un sobor de preo¡i a oficiat slujba religioaså ¿i a sfin¡it monumentul. 

Despre personalitatea lui Atanasie Mo¡ Dâmbul ¿i 

faptele sale din perioada Revolu¡iei au vorbit istorici ¿i oameni 

de culturå. 

Dupå depunerea de coroane ¿i defilarea gårzii de onoare, 

manifestarea s-a încheiat cu un spectacol folcloric, în care au 

evoluat soli¿ti renumi¡i ai muzicii populare maramure¿ene ¿i 

na¡ionale. 

În ¿edin¡a Comitetului Operativ Consultativ de luni, 13 

octombrie a.c., la care au participat prefectul Ioan Buda, subprefectul 

Viorel Deghid, pre¿edintele Alexandru Cosma, 

vicepre¿edin¡ii Livia Sima ¿i Pamfil Bercean, alåturi de secretarii 

generali ªtefan Gonczi ¿i Ionel Pop, a fost discutatå 

situa¡ia privind distribu¡ia produselor lactate ¿i de panifica¡ie 

în jude¡ul Maramure¿ ¿i probleme referitoare la Referendumul 

din perioada 18-19 octombrie a.c. În zonele Codru ¿i 

Valea Chioarului s-au constatat deficien¡e la aprovizionarea 

cu produse lactate. 

Aplicarea programului lapte-corn în jude¡ul Maramure¿ 

se desfå¿oarå în conformitate cu prevederile OUG 96/2002, 

modificatå prin OUG 70/2003. Direc¡ia de Sånåtate Publicå, 

Direc¡ia Sanitar-Veterinarå, Oficiul Pentru Protec¡ia Consumatorului 

au verificat permanent modul de distribu¡ie ¿i calitatea 

produselor lactate ¿i de panifica¡ie. Produsele con¡in 


elementele de identificare, condi¡ii de påstrare ¿i termenul de 

valabilitate indicate de producåtor. 

În dupå amiaza zilei de 13 octombrie a.c., prefectul 

Ioan Buda ¿i pre¿edintele Alexandru Cosma au convocat de 

urgen¡å o întâlnire cu to¡i factorii ¿i institu¡iile implicate în 

aplicarea la nivelul jude¡ului a programului guvernamental 

“lapte-corn”. La analiza derulårii programului au participat 

reprezentan¡i ai Direc¡iei Jude¡ene de Sånåtate Publicå; Inspectoratului 

Jude¡ean ¿colar, Direc¡iei Sanitar-Veterinare; 

Gårzii Financiare ¿i Oficiului Jude¡ean pentru Protec¡ia Consumatorului. 

Ei au semnalat disfunc¡ii în livrarea de produse 

lactate în mediul rural de cåtre societatea Eurolat. O altå reclama¡ie 

a vizat faptul cå nu se respectå produsul lactat prevåzut 

a fi distribuit ¿i graficul de livrare, conform contractului 

încheiat cu Consiliul jude¡ean. 

Oficiul Jude¡ean pentru Protec¡ia Consumatorului a 

sanc¡ionat societatea Eurolat cu suma de 15 milioane pentru 

nerespectarea inscrip¡ionårii pe fiecare baton de brânzå a termenului 

de garan¡ie ¿i cantitatea netå. De asemenea, societatea 

Balena Com SRL din Ieud, a fost amendatå cu 15 milioane 

de lei pentru neetichetarea ¿i nerespectarea gramajului 

cornurilor destinate pre¿colarilor ¿i ¿colarilor. În aceea¿i 

situa¡ie este ¿i SC Cereale SA, producåtor de panifica¡ie din 

jude¡ul Satu Mare, care asigurå aprovizionarea în zona Tisa. 

Pentru eliminarea deficien¡elor constatate, a fost informat 

OJPC Satu Mare, deoarece producåtorul are sediul în jude¡ul 

vecin. 

Urmarea discu¡iilor purtate cu o zi înainte la sediul 

Prefecturii, în data de 14 octombrie, prefectul jude¡ului Satu 

Mare, domnul Gheorghe Ciocan, s-a deplasat împreunå cu 

primarul municipiului Satu Mare, domnul Viorel Solschi, în 

parcul în care este amplasat Turnul Pompierilor pentru o 

analizå la fa¡a locului a proiectului de reabilitare a respectivului 

monument, propunere avansatå de reprezentan¡ii Camerei 

de Comer¡ Româno-Americane din Portland, Oregon, 

Statele Unite ale Americii, cu ocazia primirii unei delega¡ii 

de cåtre prefect. Delega¡ii CCRA ¿i-au expus principalele 

obiective care vor fi avute în vedere în cadrul proiectului, iar 

demararea lucrårilor ar putea începe anul viitor în condi¡iile 

în care Consiliul local va accepta propunerea pår¡ii americane 

¿i se vor ob¡ine toate avizele necesare ¡inând cont ¿i de 

faptul cå respectivul turn face parte din monumentele incluse 

în patrimoniul na¡ional. 

La audien¡ele acordate la sediu, în data de 14 octombrie, 

de cåtre prefectul jude¡ului Satu Mare, domnul 

Gheorghe Ciocan, s-au prezentat 30 de persoane. Principalele 

probleme ridicate de cetå¡eni au vizat, a¿a cum s-a 

întâmplat în cei trei ani de la preluarea mandatului de prefect, 

aplicarea legilor fondului funciar, ob¡inerea unor ajutoare 

financiare sau repartizarea unei locuin¡e. O delega¡ie a 

sindicali¿tilor de la Transurban, sec¡ia specializatå a Regiei 

Autonome comunalå, conduså de liderul Istvan Maksay, s-a 

prezentat în audien¡å pentru a solicita interven¡ia domnului 

prefect pentru salvarea transportului în comun din municipiul 

Satu Mare. Sindicali¿tii au sus¡inut cå fondurile alocate 


de la bugetul local pentru subven¡ionarea transportului în 

comun, aproximativ 6 miliarde de lei, nu au ajuns decât în 

propor¡ie de 25 % la respectivul sector, diferen¡a fiind redirec¡ionatå 

de conducerea regiei cåtre sectorul apå-canal, în 

condi¡iile în care transportul în comun se confruntå cu mari 

probleme în asigurarea pieselor necesare repara¡iilor. 

Domnul prefect a anun¡at cå va organiza o discu¡ie la care 

vor fi invitate toate pår¡ile pentru clarificare aspectelor ridicate 

de sindicali¿ti ¿i pentru solu¡ionarea dificultå¡ilor din 

activitatea sec¡iei Transurban. 

Un alt caz supus aten¡iei domnului prefect a fost cel legat 

de restituirea terenurilor în comuna Micula, mai mul¡i 

cetå¡eni reclamând faptul cå nu pot intra în posesia fostelor 

proprietå¡i deoarece sunt amâna¡i de autoritå¡ile locale. 

Informat cå cei din comisia localå de aplicare a legilor fondului 

funciar din Micula nu s-au prezentat încå cu documentele 

la comisia jude¡eanå, domnul prefect va solicita din 

partea autoritå¡ilor un råspuns pertinent la reclama¡iile cetå¡enilor 

¿i termene precise pentru retrocedarea cât mai 

rapidå a terenurilor cåtre fo¿tii proprietari. 

Neam¡ 

Institutul Na¡ional de Statisticå a desemnat deja e¿antionul 

sec¡iilor de votare din jude¡ul Neam¡, pentru Referendumul 

Na¡ional privind revizuirea Constitu¡iei din 18-19 

octombrie 2003, care vor face raportarea cu privire la prezen¡a 

la urne a cetå¡enilor cu drept de vot. 

E¿antionul reprezentativ pentru jude¡ul Neam¡ este format 

din 61 de sec¡ii de vot din cele 420 existente. Din cele 

61, 9 sunt situate în Piatra Neam¡, 6 în Roman, 2 în Târgu 

Neam¡ ¿i una la Bicaz, iar restul sunt situate în comune. 

Aceste sec¡ii vor raporta, de 4 ori pe zi în fiecare din cele 

douå zile prezen¡a cetå¡enilor la urne, cåtre Biroul Electoral 

al Circumscrip¡iei nr. 29 Neam¡, iar de aici la Biroul 

Electoral Central. 

Miercuri, 15 octombrie 2003, de la ora 9,00, prefectul 

jude¡ului Neam¡, Ioan Munteanu s-a întâlnit, în sala de 

¿edin¡e a Primåriei municipiului Roman, cu pre¿edin¡ii sec- 

¡iilor de votare ¿i secretarii primåriilor din municipiul Roman 

¿i din comunele arondate. Tema întâlnirii a constituit-o 

instruirea acestora cu privire la organizarea ¿i desfå¿urarea 

Referendumului din 18 - 19 octombrie 2003. Alåturi de prefectul 

Ioan Munteanu a fost pre¿edintele Biroului Electoral 

al Circumscrip¡iei nr. 29 Neam¡, dl judecåtor Dumitru Filioreanu, 

directorul general al Controlului Legalitå¡ii Actelor 

din Prefecturå, dl Ilie Petre ¿i directorul Direc¡iei de Statisticå 

Neam¡, dl Constantin Creastå. 

Olt 

În aceastå såptâmânå au continuat deplasårile în jude¡ul 

Olt a domnilor Marin Diaconescu, prefect al jude¡ului 


Olt ¿i Marin Ionicå, pre¿edinte al Consiliului Jude¡ean Olt, în 

alte 15 localitå¡i ale jude¡ului: Vlådila, Brastavå¡u, Vi¿ina, 

Vådastra, Vådåstri¡a, Obîr¿ia, Cezieni, Dråghiceni, Redea, 

Studina, Deveselu, Caracal, Dobrosloveni, Slatina, Potcoava. 

Aceste deplasåri au avut ca scop principal transmiterea 

cetå¡enilor din localitå¡ile respective a modificårilor Constitu¡iei 

¿i a importan¡ei votårii acesteia, dar s-au desfå¿urat 

¿i adunåri generale cu membri PSD în care s-a fåcut analiza 

activitå¡ii organiza¡iilor teritoriale ¿i s-au elaborat programe 

de activitå¡i pe perioada urmåtoare, în scopul câ¿tigårii func- 

¡iilor de primar, consilier local ¿i consilier jude¡ean, într-un 

procent ridicat. 

Miercuri, 15 octombrie, începând cu orele 10.00, în 

sala Casei Armatei din municipiul Caracal, a avut loc întâlnirea 

caracalenilor cu domnii Florin Georgescu, deputat de 

Olt, Marin Diaconescu, prefectul jude¡ului Olt, Marin 

Ionicå, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Olt, Florin Iordache, 

deputat de Olt ¿i Anghel Gheorghe, primarul municipiului 

Caracal. Auditoriul a fost constituit din foarte mul¡i 

tineri, care voteazå pentru prima oarå. Fiecare articol modificat 

al Constitu¡iei României a fost explicat de cåtre domnul 

deputat Florin Georgescu, tinerii aråtându-se foarte receptivi 

¿i dornici de a-¿i exprima votul. În încheierea întâlnirii domnul 

prefect Marin Diaconescu a mul¡umit participan¡ilor 

exprimându-¿i convingerea cå 18 ¿i 19 octombrie va însemna 

un succes pentru municipiul Caracal. Cetå¡enii localitå- 

¡ilor Deveselu ¿i Dobrosloveni s-au întâlnit miercuri, iar cei 

din Slatina ¿i Potcoava în ziua de joi, cu domnul deputat 

Florin Georgescu, în adunåri publice, pentru a dezbate modificårile 

din Constitu¡ie. 

Miercuri, 15 octombrie, seara, la Discoteca “Capitol” 

din municipiul Slatina, domnii Marin Diaconescu, prefectul 

jude¡ului Olt, Marin Ionicå, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean 

Olt ¿i Petre Silviu Neac¿u, inspectorul ¿colar general 

s-au întâlnit cu elevii de peste 18 ani pentru a le explica 

modificårile Constitu¡iei ¿i a-i îndemna så-¿i exprime dreptul 

de vot. 

Joi, 16 octombrie, în sala mare a Casei de Culturå a 

Sindicatelor din Slatina, peste 700 de elevi au participat la 

dezbaterea principalelor modificåri ale Constitu¡iei. La 

aceastå întâlnire au fost prezen¡i domnii Florin Georgescu, 

Ion Bozgå ¿i Florin Iordache, deputa¡i de Olt, Marin Diaconescu, 

prefectul jude¡ului Olt, Ioan Nedelea, vicepre¿edinte 

al Consiliului Jude¡ean Olt ¿i Gheorghe Påunescu, primarul 

municipiului Slatina. Ace¿tia le-au prezentat elevilor, într-o 

manierå adecvatå vârstei lor, acele modificåri din Constitu¡ie 

care îi privesc direct, în aceastå etapå a vie¡ii lor, dar ¿i în 

prespectivå, ca oameni maturi ¿i cetå¡eni ai Europei. 

Joi, 16 octombrie, a fost deschiså oficial, la Slatina, 

Sesiunea Na¡ionalå de Etnografie prin cuvântårile domnilor 

Ioan Opri¿, secretar de Stat în Ministerul Culturii ¿i Cultelor, 

Marin Diaconescu, prefect al jude¡ului Olt ¿i Marin Ionicå, 

pre¿edinte al Consiliului Jude¡ean Olt. La aceastå manifestare 

au participat peste 40 de persoane din toatå ¡ara ¿i s-a 


desfå¿urat în perioada 16-17 octombrie, în douå etape, o 

etapå de comunicåri pe diverse teme specifice etnografiei, a 

doua etapå cuprinzând vernisajul Expozi¡iei “Portul popular 

în jude¡ul Olt” ¿i o excursie documentarå la Månåstirile Clocociov, 

Brîncoveni ¿i Cålui. 

Ministrul justi¡iei, doamna Rodica Stånoiu, senator de 

Olt, s-a aflat în data de vineri, 17 octombrie, din nou în 

mijlocul locuitorilor jude¡ului Olt. Scopul deplasårii demnitarului 

este prezentarea cetå¡enilor din mai multe locatå¡i ale 

jude¡ului a modificårilor Constitu¡iei ¿i importan¡a participårii 

la votarea acesteia. În dupå-amiaza acelea¿i zile, doamna 

ministru, profesor universitar cu vechime, împreunå cu 

domnul Marin Diaconescu, prefect al jude¡ului Olt ¿i domnul 

Marin Ionicå, pre¿edinte al Consiliului Jude¡ean Olt, a 

fost alåturi de studen¡ii Facultå¡ii de ¿tiin¡e Juridice ¿i Administrative 

- filiala Slatina, pentru a marca deschiderea unui 

nou an universitar. Aceastå întâlnire a reprezentat un bun 

prilej de a le explica studen¡ilor slåtineni importan¡a revizuirii 

Constitu¡iei ¿i a-i îndemna pe ace¿tia så-¿i exercite dreptul 

de vot. 

92 

Satu Mare 

La finalul videoconferin¡ei primului ministru cu prefec¡ii, 

în data de 10 octombrie a.c. a avut loc ¿edin¡a de lucru 

a Comisiei tehnice jude¡ene, prezidate de prefectul jude¡ului 

Satu Mare, domnul Gheorghe Ciocan, consacratå reanalizårii 

planului de måsuri privind pregåtirea ¿i desfå¿urarea referendumului 

pentru revizuirea Constitu¡iei în conformitate 

cu modificårile aduse de Guvern referitor la zilele în care va 

avea loc consultarea electoratului ¿i a ac¡iunilor ce vor fi întreprinse 

de fiecare institu¡ie în domeniul såu de competen¡å. 

Domnul prefect a insistat din nou pe necesitatea implicårii 

mult mai active a tuturor factorilor angrena¡i în aceastå campanie 

de interes na¡ional, cu referire directå la directorii de 

institu¡ii, cu atât mai mult cu cât referendumul se va desfå- 

¿ura în 18 ¿i 19 octombrie, deci eforturile de mobilizare a 

popula¡iei la vot ¿i îndeplinirea atribu¡iilor stabilite de Comisia 

jude¡eanå vor trebui adaptate schimbårilor survenite. 

Dupå avizarea de cåtre Biroul Electoral Jude¡ean a modelului 

buletinului de vot pentru referendumul din 18-19 octombrie, 

în data de 11 octombrie va începe tipårirea celor 

310.000 de buletine necesare la nivelul jude¡ului Satu Mare. 

De asemenea, vor sosi de la Monetåria Statului cele 1.400 de 

¿tampile cu men¡iunea VOTAT repartizate jude¡ului Satu 

Mare. 

În contextul racordårii tuturor resurselor la campania 

na¡ionalå privind organizarea referendumului pentru revizuirea 

Constitu¡iei, pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor, domnul 

Valer Dorneanu, s-a aflat în data de 12 octombrie în vizitå în 

jude¡ul Satu Mare. La conferin¡a de preså organizatå la sediul 

Prefecturii, la care a participat ¿i prefectul jude¡ului, 

domnul Gheorghe Ciocan, pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor 

a subliniat cå revizuirea Constitu¡iei a fost impuså de nevoia 


imperativå a armonizårii legii fundamentale cu finalizarea 

procesului de aderare a României la Uniunea Europeanå ¿i 

integrarea în NATO, în acest sens fiind inserat un capitol 

special. Råspunzând criticilor privind amânarea revizuirii 

Constitu¡iei pânå în 2007, domnul Valer Dorneanu pre¿edintele 

Camerei Deputa¡ilor sus¡inea cå acest lucru este absolut 

necesar dacå ne dorim så intråm în UE ¿i NATO, iar un 

eventual e¿ec al referendumului ar duce la blocarea procesului 

de aderare a României în structurile euro-atlantice, o imagine 

negativå în stråinåtate ¿i punerea sub semnul incertitudinii 

a actualei Constitu¡ii. Întrebat ce calificativ ar acorda, 

în calitate de cadru universitar ¿i specialist în probleme constitu¡ionale, 

textului viitoarei legii fundamentale a ¡årii, domnul 

Valer Dorneanu a prezentat concluziile emise de organismele 

europene care au analizat acest text ¿i au considerat 

cå atinge cele mai înalte cote în materie. Referindu-se la 

principalele modificåri aduse Constitu¡iei, pre¿edintele Camerei 

Deputa¡ilor s-a oprit asupra dispozi¡iilor legate de folosirea 

limbii materne ¿i a interpretului în justi¡ie, prevedere 

pe care PRM o utilizeazå în încercarea de a boicota referendumul 

din 18-19 octombrie. O asemenea prevedere apare în 

constitu¡iile multor state din fostul bloc comunist, unele 

având serioase motive så se fi opus unei asemenea reglementåri, 

înså care doresc så demostreze cå sunt promotoarele 

spiritului european. 

Modificårile aduse textelor constitu¡ionale privind accesul 

la justi¡ie vor avea efecte pozitive asupra îmbunåtå¡irii 

calitå¡ii activitå¡ii din acest domeniu, spre marea satisfac¡ie a 

cetå¡enilor care se judecå de ani buni pentru a-¿i apåra drepturile 

sau pentru repararea daunelor produse persoanelor 

care au fost victime ale erorilor judiciare. Legat de previziunile 

referitoare la procentul celor care vor participa la referendum, 

pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor a fost de pårere cå 

procentul va fi de 60-65%, ¡inând cont de faptul cå peste 

80% dintre români sunt de pårere cå aderarea la UE ¿i 

NATO reprezintå singura cale pentru ¡ara noastrå, iar 

revizuirea Constitu¡iei este un element deosebit de important 

în finalizarea negocierilor. Programul vizitei înaltului demnitar 

în jude¡ul Satu Mare a inclus participarea, alåturi de 

domnul prefect ¿i alte oficialitå¡i, la slujba de sfin¡ire a clopotni¡ei 

bisericii din comuna Homorodul de Mijloc, slujbå 

oficiatå de un sobor de preo¡i în frunte cu episcopul vicar al 

Episcopiei Ortodoxe a Maramure¿ului ¿i Såtmarului, Prea 

Sfin¡ia Sa Justin Sigheteanul. Dupå încheierea slujbei, în 

spiritul celor spuse de episcopul vicar în legåturå cu nevoia 

României de a fi în marea familie a Europei, pre¿edintele 

Camerei Deputa¡ilor le-a reamintit credincio¿ilor prezen¡i la 

liturghie de marea însemnåtate a referendumului pentru revizuirea 

Constitu¡iei, un pas important în încheierea procesului 

de aderare euro- atlanticå a ¡årii noastre. Ultimul punct 

al vizitei l-a constituit participarea domnului Valer Dorneanu 

la emisiuni la posturile locale de radio ¿i televiziune pe tema 

referendumului pentru revizuirea Constitu¡iei. 


Sålaj 

Prefectul Tiberiu Marc a participat luni, 13 octombrie 

a.c., la o întâlnire cu secretarii unitå¡ilor administrative ¿i 

pre¿edin¡ii sec¡iilor de votare, ce s-a desfå¿urat în sala mare 

a Prefecturii Sålaj. 

În deschiderea ¿edin¡ei de instruire, Tiberiu Marc a 

prezentat o notå cu privire la sarcinile ce revin autoritå¡ilor 

locale ¿i birourilor electorale cu privire la Referendum. Prefectul 

a vorbit despre importan¡a promovårii modificårilor la 

Constitu¡ia României din 1991 ¿i a insistat pentru buna organizare 

¿i desfå¿urare a Referendumului, amintind cå, prin 

OUG nr. 92/2003 referendumul se va desfå¿ura în cadrul a 

douå zile: sâmbåtå, 18 octombrie, între orele 8,00 ¿i 22,00, ¿i 

duminicå, 19 octombrie, între orele 8,00 ¿i 20,00. Ca urmare, 

unele termene din programul calendaristic suferå modificåri: 

distribuirea cåtre pre¿edin¡ii birourilor electorale ale sec¡iilor 

de votare a buletinelor de vot, predarea ¿tampilelor ¿i a celorlalte 

materiale necesare birourilor electorale ale sec¡iilor de 

votare pânå cel târziu 16 octombrie; pre¿edintele biroului 

electoral al sec¡iei de votare va fi prezent la sediu ¿i va dispune 

måsurile necesare pentru votare ¿i asigurarea pazei în 

jurul sec¡iei în ziua de 17 octombrie. 

Tot în cadrul ¿edin¡ei, Balasz Arpad, a prezentat unele 

obliga¡ii ale pre¿edin¡ilor sec¡iilor de votare, iar Elena 

Mure¿an, directorul Direc¡iei de Statisticå, a vorbit despre 

modalitå¡ile de întocmire a procesului verbal de consemnare 

a rezultatului votårii Referendumului na¡ional din 18-19 

octombrie 2003. 

Prefectul Tiberiu Marc a participat miercuri, 15 octombrie, 

la Chie¿d, la întâlnirea primarilor din jude¡. Aceasta 

este ultima dintr-un ¿ir de ac¡iuni care ¿i-au propus promovarea 

experien¡elor pozitive în administra¡ia publicå localå. 

La schimbul de experien¡å au fost prezen¡i ¿i reprezentan¡i ai 

Consiliului Jude¡ean, precum ¿i ai unei pår¡i din serviciile 

publice descentralizate. 

Timi¿ 

Miercuri, 15 octombrie, la ora 12,00, secretarul general 

al Prefecturii Jude¡ului Timi¿, domnul Alexandru Chirilå 

a participat la ¿edin¡a Biroului Electoral de Circumscrip¡ie 

cu pre¿edin¡ii sec¡iilor de votare de pe raza municipiului 

Timi¿oara, pentru ridicarea listelor electorale definitive ¿i a 

efectuårii instructajului pentru desfå¿urarea în bune condi¡ii 

a referendumului. 

Tulcea 

Ministrul delegat pentru Administra¡ia Publicå Gabriel 

Oprea a efectuat, luni 13 octombrie 2003, o vizitå de lucru 


la Tulcea pentru a analiza, împreunå cu reprezentan¡ii autoritå¡ilor 

publice locale, situa¡ia serviciului de încålzire urbanå 

în municipiul Tulcea ¿i stadiul pregåtirilor pentru iarna 

2003-2004. Ministrul delegat pentru Administra¡ia Publicå a 

fost înso¡it de domnul Ilie ªtefan, secretar de stat în Ministerul 

Administra¡iei ¿i Internelor. 

¥n municipiul Tulcea, numårul total de apartamente este 

20.974. Dintre acestea, la 1 septembrie 2003, 15.145 apartamente 

erau bran¿ate la sistemul de încålzire urbanå, iar numårul 

total al apartamentelor debran¿ate era de 5.829. Centrale 

termice care asigurå cåldura în municipiul Tulcea sunt: 

ACET Tulcea, SC Dalkia România, SC Ricostar Tulcea, 

DSP Primåria Tulcea. Având în vedere diversitatea furnizorilor 

¿i utilizarea combustibililor cu pre¡uri ridicate pe pia¡å, 

respectiv påcurå ¿i combustibilul lichid u¿or, în cadrul vizitei, 

ministrul delegat Gabriel Oprea a analizat: 

• Situa¡ia stocurilor; 

• Situa¡ia datoriilor ¿i a crean¡elor; 

• Modul de utilizare a fondului de 5 miliarde lei acorda¡i 

de Guvernul României prin Hotårârea Guvernului nr. 1012/ 

2003 privind alocarea unor sume din bugetul de stat pentru 

plata ajutorului social; 

• Perspectiva aducerii gazului metan în municipiul 

Tulcea ¿i respectiv, înlocuirea actualilor combustibili la centralele 

existente. Domnul Gabriel Oprea a dorit så se asigure 

cå în iarna 2003/2004 popula¡ia din Tulcea va primi cåldurå 

¿i cå vor fi îndeplinite condi¡iile pentru ca sistemul de producere 

¿i distribu¡ie a energiei termice så se modernizeze, iar 

pre¡ul de produc¡ie så scadå. 

Problemele ridicate de cåtre autoritå¡ile tulcene au fost 

preluate de echipa guvernamentalå pentru a fi analizate de 

cåtre Guvernul României. La Tulcea, ministrul delegat a verificat 

¿i stadiul îndeplinirii de cåtre Prefecturå a activitå¡ilor 

prevåzute în Programul calendaristic privind organizarea ¿i 

desfå¿urarea referendumului Na¡ional pentru revizuirea 

Constitu¡iei. Domnul Gabriel Oprea a discutat cu membrii 

Comisiei tehnice jude¡ene ¿i cu cei ai Biroului Electoral al 

Circumscrip¡iei Electorale Jude¡ene Tulcea despre modul de 

aplicare a Ordonan¡ei de Urgen¡å a Guvernului nr. 92/2003 

privind modificarea ¿i completarea unor reglementåri referitoare 

la organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului. 

¥n cadrul discu¡iilor, domnul Gabriel Oprea s-a informat 

asupra demersurilor întreprinse pentru mediatizarea ¿i organizarea 

referendumului din data de 18 ¿i 19.10.2003. 

La rândul såu, domnul prefect Ion Vârgåu a men¡ionat cå 

mediatizarea ac¡iunii se realizeazå cu ajutorul presei locale, 

prin intermediul serviciilor publice ministeriale descentralizate, 

în teritoriu, dar ¿i prin organizarea de întâlniri cu 

cetå¡enii. 

La solicitarea domnului prefect Ion Vârgåu, ministrul delegat, 

domnul Gabriel Oprea a dat asiguråri cå, pentru sec- 

¡iile de votare dar în special pentru cele situate în localitå¡ile 

din Delta Dunårii se va suplimenta paza. 

Totodatå, domnul Gabriel Oprea a atras aten¡ia asupra 

modului de organizare a transportului materialelor necesare 

sec¡iilor de votare. 


94 

Vâlcea 

Prefectul jude¡ului Vâlcea, Aurel Vlådoiu, a efectuat 

mar¡i, 14 octombrie a.c., prima deplasare în teritoriu de la 

numirea sa în func¡ie, care a avut ca scop: verificarea stadiului 

activitå¡ilor privind organizarea referendumului pentru 

Noua Constitu¡ie din 18-19 octombrie ¿i informarea cu privire 

la problemele din localitå¡ile vizitate (Båbeni, Ione¿ti, 

Prundeni, Drågå¿ani). 

Primarul din Båbeni, Nicolae Bårbu¿i, a aråtat cå s-au 

luat toate måsurile pentru a nu exista probleme la referendum. 

Angaja¡ii Primåriei au fost repartiza¡i pe zone ¿i au 

ac¡ionat pentru popularizarea Constitu¡iei, reactualizarea listelor 

electorale ¿i depistarea cetå¡enilor netransportabili pentru 

deplasarea urnei volante. Primarul a luat måsura ca membrii 

sec¡iilor de votare så î¿i petreacå noaptea de sâmbåtå 

spre duminicå în incinta sec¡iei. Primarul ora¿ului Båbeni a 

trecut în revistå problemele stringente cu care se confruntå 

urbea sa: refacerea sistemului de canalizare; extinderea re- 

¡elei de stråzi; construc¡ia unei såli de sport pentru cei 2500 

de elevi de la liceul din zonå. Reprezentantul Guvernului în 

teritoriu a råspuns prompt cå deja a ac¡ionat pentru includerea 

liceului din Båbeni în Programul Na¡ional de construc¡ie 

såli de sport. De asemenea, domnia sa a precizat cå va lua 

legåtura cu ministrul Transporturilor ¿i Lucrårilor Publice, 

Miron Mitrea, pentru rezolvarea celorlalte probleme. 

La Ione¿ti, sec¡iile de votare vor fi amenajate din banii 

aloca¡i de Comisia Jude¡eanå pentru Organizarea Referendumului. 

Lucråtorii Primåriei l-au informat pe prefectul Aurel 

Vlådoiu cå doar 120 de cetå¡eni cu drept de vot ai comunei 

sunt pleca¡i la muncå în stråinåtate ¿i cå ace¿tia nu vor fi 

inclu¿i pe liste. În municipiul Drågå¿ani, prefectul Aurel 

Vlådoiu s-a întâlnit cu elevii claselor a XII-a ale Colegiului 

Na¡ional „Gib Mihåescu”, care au împlinit vârsta de 18 ani 

¿i î¿i vor exprima pentru prima datå votul. Domnia sa a avut 

un dialog cu tinerii ¿i le-a prezentat modificårile noii legi 

fundamentale ¿i avantajele acesteia. Totodatå, prefectul s-a 

întâlnit ¿i cu primarul Gheorghe Iordache ¿i angaja¡ii Primåriei. 

Prefectul Aurel Vlådoiu s-a deplasat dupå aceea în 

colonia de rudari din Drågå¿ani, unde a stat de vorbå cu 

membrii comunitå¡ii, care i-au prezentat problemele cu care 

se confruntå. 

Prefectul i-a informat pe primari cå Agen¡ia Jude¡eanå 

pentru Ocuparea For¡ei de Muncå Vâlcea are la dispozi¡ie 15 

miliarde de lei pentru lucråri în folosul comunitå¡ii, realizate 

de ¿omerii din localitå¡ile jude¡ului Vâlcea. Alåturi de prefect, 

în decursul vizitelor în teritoriu au fost prezen¡i ¿i con- 


silierul prefectului Ion Popescu ¿i expertul guvernamental 

Alexandru Busuioc. La toate întâlnirile, prefectul a insistat 

asupra mobilizårii tuturor for¡elor pentru reu¿ita Referendumului 

din zilele de 18 ¿i 19 octombrie. 

Miercuri, 15.10.2003, în sala mare a Consiliului Jude¡ean 

Vâlcea a avut loc ultima ¿edin¡å de pregåtire înainte 

de Referendumul din 18 ¿i 19 octombrie, la care au participat 

to¡i primarii din jude¡ ¿i pre¿edin¡ii birourilor electorale 

ale sec¡iilor de votare. Întâlnirea a fost conduså de ministrul 

delegat pentru Rela¡ia cu Parlamentul, Acsinte Gaspar, prefectul 

Aurel Vlådoiu, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Iulian 

Comånescu, senatorul Matei Vintilå ¿i ¿eful Biroului 

Electoral Jude¡ean de Circumscrip¡ie, procurorul Alexandru 

Ionescu. 

Cu acest prilej, au fost discutate probleme legate de buna 

organizare ¿i desfå¿urare a Referendumului Na¡ional privind 

Noua Constitu¡ie. Totodatå, au fost dezbåtute probleme 

tehnice referitoare la procedura de votare. Imediat dupå ¿edin¡å, 

s-au distribuit pre¿edin¡ilor birourilor electorale ale 

sec¡iilor de votare – buletinele de vot ¿i materialele necesare 

votårii. Opera¡iunea s-a desfå¿urat în prezen¡a organelor de 

poli¡ie, pe bazå de proces verbal. Prefectul jude¡ului Vâlcea, 

Aurel Vlådoiu, a lansat un apel cåtre to¡i primarii ¿i pre- 

¿edin¡ii sec¡iilor de votare la mobilizare maximå - pentru ie- 

¿irea la vot a cât mai multor cetå¡eni, obiectivul declarat fiind 

de 85% din popula¡ia cu drept de vot din Vâlcea. 

Joi, 16.10.2003,la ini¡iativa prefectului jude¡ului 

Vâlcea, Aurel Vlådoiu, Agen¡ia Jude¡eanå pentru Ocuparea 

For¡ei de Muncå Vâlcea a supus aten¡iei agen¡ilor economici 

vâlceni oportunitatea de a beneficia de credite oferite în 

condi¡ii avantajoase din bugetul asigurårilor pentru ¿omaj ¿i 

stimularea pentru încadrarea în muncå a absolven¡ilor institu¡iilor 

de învå¡åmânt. La întâlnirea care s-a desfå¿urat la 

Prefecturå cu începere de la ora 11.00 au participat alåturi de 

prefectul jude¡ului Vâlcea, directorul AJOFM, Dumitru 

Cornoiu, directorul Direc¡iei Generale a Finan¡elor Publice 

Vâlcea, Gheorghe Gogârnoiu, directorul BCR Vâlcea, Dorin 

Dobri¿an, precum ¿i reprezentan¡i ai mai multor societå¡i 

comerciale din jude¡. În cuvântul såu, prefectul Aurel Vlådoiu 

a subliniat: „În perioada pe care o parcurgem, sprijinirea 

prin orice forme a creårii de locuri de muncå capåtå o 

importan¡å care nu ar trebui neglijatå nici de factorii cu 

responsabilitå¡i în domeniu, nici de cåtre agen¡ii economici. 

Ini¡iativa Prefecturii Jude¡ului Vâlcea are drept ¡intå 

declaratå formarea unui curent favorabil studierii de cåtre 

agen¡ii economici a ofertei Agen¡iei Jude¡ene pentru Ocuparea 

For¡ei de Muncå Vâlcea, institu¡ie care, în baza unor 

proiecte de fezabilitate, acordå credite cu dobânda cea mai 

avantajoaså de pe pia¡å”. 

Informa¡iile propuse pentru a fi cuprinse în acest buletin 

vor fi transmise la Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“, 

str. Atena 11, telefon: 230.24.34, 230.24.74. Fax: 231.55.23. e-mail: isd@rdsnet.ro 

¿i la Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD, ªoseaua Kiseleff nr. 10, 

telefon/fax: 222.32.72, e-mail: comunicare@psd.ro, psd@psd.ro, mdorina@gov.ro

Ministere - Fundatia Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?