lazarev-v4-privire-i..

Destinul îmi dădea lovituri fără cruţare, iar eu nu puteam
înţelege - pentru ce? Acum îmi dau seama că puterea dorinţelor
mele, conjugată cu o concepţie incorectă despre lume, mă
lipsea, practic, de şansele de a supravieţui. Mă salvau bolile
nesfârşite, destinul absolut dezorganizat şi. în afară de aceasta,
dorinţa de fiecare clipă de a înţelege lumea, de a-i simţi
armonia.
în anul 1980, la o agapă, eu am compus un toast: „Viaţa
este posibilitatea de a iubi, care ne-a fost oferită. Omul este un
mijloc pentru iubire. Iar sensul vieţii constă în acumularea
iubirii'". Puterea dorinţei trebuie să corespundă armoniei interioare.
Iubirea este, pentru un om nearmorrios, nu atât fericire,
cât tortură. Ca cât mai mare este dorinţa medicului sau a
vindecătorului de a-1 ajuta pe pacient, cu atât mai credincios
trebuie să fie el în interior. Compasiunea este cea care îl face
pe om om. Dorinţa de a-1 ajuta pe celălalt, de a-1 salva dezvoltă
cele mai frumoase calităţi umane. Dacă însă uităm că
i bolile, nenorocirile, suferinţele. îmbătrânirea purifică sufletul,
• noi transformăm izbăvirea de suferinţe într-un scop în sine.
Atunci şi vindecătorul, şi medicul iau boala asupra lor. e destul
doar să-1 compătimească pe pacient. în acest caz, trupul
pacientului se purifică, dar sufletul se înrăieşte. Pentru medic
sau vindecător, cunoaşterea faptului că voinţa noastră, dorinţa
noastră de a-1 ajuta pe celălalt sunt întotdeauna secundare, iar
voia lui Dumnezeu şi iubirea faţă de El sunt primordiale,
reprezintă condiţia pentru o sănătate bună şi pentru
supravieţuire.
în anul 1990, pe când lucram la cooperativa de pe lângă
Institutul de medicină nr.l, îi examinam pe pacienţi şi efectul
68