lazarev-v4-privire-i..

„Dar comuniştii şi poporul sunt un tot întreg. Să nimiceşti
partidul comunist înseamnă să nimiceşti întreg poporul".
Nici nu-mi trecea prin minte că putea fi altfel. Şi iată-ne
deci pe noi, un grup de ghizi, şezând la masă şi ascultându-1 pe
un bătrân abhaz, care tocmai se pregătea să rostească un toast.
Eram curios, cum va suna o nouă mostră a genului, care
abundă, de obicei, în tot felul de înflorituri. Dar moşul şi-a
ridicat paharul şi a zis:
„Să bem pentru ca poporul s-o ducă bine".
Suna oarecum stupid, vreau să spun - pentru mine. La
început, n-am întrevăzut în această frază nimic altceva decât o
nouă lozincă sovietică. Doar o secundă mai târziu a ajuns şi
până la mine întreaga măreţie a acestui toast. Bătrânul nu se
gândea la sine, el se gândea la ceilalţi, el dorea ca toţi oamenii,
chiar şi cei pe care nu-i cunoştea, să fie fericiţi. In aceeaşi
clipă, aceste simple cuvinte s-au transformat, pentru mine, în
ceva fermecat, nobil şi minunat.
Şi când te gândeşti că, mai înainte, toastul reprezenta
pentru mine o cuvântare banală, croită după anumite şabloane.
Am înţeles că toastul este o urare adresată semenilor, de aceea,
cu cât mai multe emoţii şi idei exprimă, cu atât este mai reuşit.
Cu cât mai surprinzător este, cu atât mai sigur va ajunge el la
inimile ascultătorilor. Atunci am început să compun toasturi.
Iată, spre exemplu, unul:
„Bărbatul este mai deştept decât femeia, bărbatul este mai
puternic decât femeia, bărbatul este mai nobil şi mai spiritual,
să ridicăm deci aceste pahare pentru cea care-1 face să fie aşa,
pentru femeie!"
Sau altul:
309