lazarev-v4-privire-i..

deznodământul a fost tragic. Ea n-a încetat să-şi blameze şi
să-şi dispreţuiască soţul. Această atitudine se accentua, mai
ales, în perioada sarcinii, din această cauză, fiul ei murea după
naştere sau, cum s-a întâmplat în ultima dintre acele două
existenţe, în timpul sarcinii, după care ea ispăşea totul prin
boală şi moarte.
în viaţa actuală, copila nu mai avea şanse să treacă de
această probă, ceea ce înseamnă că trebuia să-i fie luat, sau
supus debilitării, acel lucru, pentru care ea a distrus iubirea.
Este vorba aici de conştiinţă, cu idealurile, speranţele, principiile
şi moralitatea inerente ei. Reprimarea conştiinţei se poate
produce prin schizofrenie, epilepsie şi diminuare a capacităţilor.
Blocajul se poate produce printr-o înjosire a idealurilor,
iar, întrucât aspectul fizic se leagă de aspiraţia noastră spre un
ideal, rezultă că aceasta se poate manifesta printr-o mutilare a
chipului de la o vârstă fragedă, prin pierderea unui ochi sau, în
genere, a vederii, printr-o cicatrice sau alt semn pe faţă.
In cazul dat, soarta fiului ei îi provoca periodic stări de
întunecare a conştiinţei. Dacă, în sufletul ei, această copilă va
reuşi să se îndrepte pe o cale bună şi nu se va crampona de
conştiinţa care i se stinge periodic, dacă va simţi caracterul
secundar al valorilor umane şi se va întoarce cu faţa spre
iubirea de Dumnezeu, atunci, la vârsta pubertăţii, între zece şi
paisprezece ani, ea va trece proba şi va izbuti să păstreze
sentimentul de iubire, când, în plan subtil, va fi antrenată în
anumite situaţii. Căci trebuie să vă mărturisesc că noi avem de
făcut faţă viitoarelor încercări cu mult înainte de materializarea
lor în plan fizic. Astfel, pe cât de corect ne sunt educate
simţurile, pe atât de sigur vom reuşi să învingem în planul
301