lazarev-v4-privire-i..

„cunoaştere". Aici a fost, mai demult, locul în care se oficiau
ritualurile magice prin intermediul cărora aborigenii aflau
informaţii legate de viitor. Grupul nostru a fost întâmpinat cu
amabilitate de o doamnă, care s-a dovedit a fi învăţătoarea din
partea locului. Ea ne-a condus la un muzeu etnografic nu prea
mare. care se afla în clădirea şcolii, şi ne-a arătat obiectele descoperite
în timpul săpăturilor.
— Iată figurinele cu care şamanii îi lecuiau pe oameni - a
spus ea. Dacă un om se îmbolnăvea, venea şamanul şi cioplea
din lemn o figurină, pe care o punea la căpătâiul bolnavului, şi
omul se însănătoşea.
— Spuneţi-mi, vă rog, aşa ceva se putea întâmpla cu
adevărat?
— Desigur - a răspuns ea.
— în figurina aceasta, de exemplu, este codat un program
de umilire a trufiei - zic. Boala era legată de ambiţiile sporite
ale omului. Şamanul a fost, în mod evident, un profesionist,
lucra în planul subtil. Acţiunea energetică, oricât de puternică
ar fi, are un efect exterior de scurtă durată. Acţiunea informaţională
este mai subtilă şi mai stabilă. Putea deveni şaman
numai acel om, al cărui contact cu Dumnezeu era la un nivel
superior faţă de ceilalţi, adică cel care avea în suflet rezerve de
iubire mai mari decât ale altor oameni. Densitatea timpului
creştea şi el putea simţi şi vedea viitorul, dar contactul cu
viitorul nu avea asupra lui o influenţă ucigătoare, precum
asupra altora. Atunci când îl vedea pe bolnav şi începea să
cioplească figurine, el exercita deja o înrîurire pe plan
informaţional asupra bolnavului, îi modifica orientarea
interioară a subconştientului, iar omul se însănătoşea.
266