lazarev-v4-privire-i..

Al treilea impuls - aspectul material logic.
Cu alte cuvinte, mai întâi iubirea, apoi intuiţia şi pe urmă
logica. Noua concepţie distruge vechile structuri logice. Aşadar,
distragerea structurilor spirituale, destabilizarea lor este de
asemenea o formă de percepere a noului. Prin urmare, şi
distrugerea, destabilizarea sentimentului de iubire faţă de lumea
înconjurătoare reprezintă o condiţie necesară a cunoaşterii. Cu
cât mai mare este saltul pe calea cunoaşterii predestinat unui
om, cu atât mai profundă este prăbuşirea tuturor temeiurilor,
pe care el trebuie s-o suporte. Şi, cu cât mai puternică este în
această situaţie iubirea faţă de Dumnezeu, cu atât mai neesenţiale
devin pentru om învelişul său fizic, material, structurile
sale spirituale, potenţialul său senzorial, cu atât mai sigur va
accede el la un nou nivel. Fiecare om, ca de altfel fiecare fiinţă
vie, are un model al lumii înconjurătoare. Modelul senzorial
are proporţii mai mari, dar şi mai multă inerţie. Modelul
raţional are proporţii mai mici, dar o viteză de adaptare mai
mare. însă, oricât de perfect ar fi modelul raţional-senzorial al
lumii înconjurătoare, el va avea întotdeauna limite. Aşadar,
este inevitabilă ciocnirea, conflictul cu lumea înconjurătoare,
prin urmare - agresivitatea şi bolile. Singurul model real al
lumii înconjurătoare îl reprezintă cunoaşterea lumii prin
intermediul cauzei primare, adică prin intermediul iubirii faţă
d,e Dumnezeu. Atunci când această iubire deţine prioritatea,
într-o situaţie critică, conştiinţa, intrând în conflict cu lumea
înconjurătoare, nu se prăbuşeşte, nu moare, ci se restructurează,
ridicându-se la noi niveluri. în consecinţă, boala, necazul,
nenorocirea sunt semne care arată că modelul lumii înconjurătoare
pe care ni l-am creat nu mai corespunde realităţii.
22