lazarev-v4-privire-i..

garantez că, după şedinţă, starea sănătăţii ei se va schimba. Ea
dorea să-i răspund concret, cu câte procente se va ameliora
situaţia şi dacă ea va obţine ce doreşte.
— Cu cât mai neclintită va fi orientarea dumneavoastră
spre obţinerea unui rezultat - îi spun eu - cu atât mai puţine
şanse veţi avea. In al doilea rând, dumneavoastră încercaţi să
mă adaptaţi atât pe mine, cât şi sistemul meu la felul
dumneavoastră de a fi, adică nu doriţi să vă schimbaţi, dar
esenţa sistemului rezidă în faptul că, fără o schimbare a
propriului eu, nu se vor produce schimbări nici în rest. La
judecata oamenilor, mai întâi, ia cuvântul procurorul, apoi
avocatul, la judecata lui Dumnezeu, mai întâi, vorbeşte avocatul.
Iertarea porneşte de la înţelegerea faptului că propriul eu
este secundar. Acuzarea porneşte de la premisa că acesta - eu-\
omenesc - este primar. Vă rog să mergeţi şi să vă gândiţi o
vreme la cele ce v-am spus.
Ea se întoarce peste vreo 40-50 de minute. După felul cum
se mişcă, se vede deja că a devenit mai blândă şi mai
armonioasă. Privirea ei este mai puţin aspră şi denotă mult mai
puţină exigenţă. încep diagnosticarea, apoi chibzuiesc
concentrat preţ de câteva secunde. în sfârşit, ridic încet
privirea spre ea.
— în decursul acestei ore, n-aţi dobândit nimic altceva
decât moartea - îi zic eu - câmpul dumneavoastră s-a transformat
în „zdrenţe", doar v-am avertizat că, în timpul şedinţei,
nu trebuie să aveţi pretenţii faţă de mine. Lucrul cel mai trist
este că, acum, eu nu vă pot ajuta, deoarece agresivitatea
dumneavoastră interioară îndreptată împotriva mea blochează
ajutorul din partea subconştientului meu. în această situaţie, eu
166