lazarev-v4-privire-i..

iubire, devine un ticălos şi un netrebnic, pentru a putea supravieţui.
Adică, el poate supravieţui numai în condiţiile unei
renunţări permanente la spiritualitate.
— Dacă doriţi să vă salvaţi soţul - îi explic eu doamnei -
trebuie să lucraţi la propria perfecţionare, în primul rând.
dumneavoastră, nu el. Femeia are parte mult mai adesea decât
bărbatul de înjosirea valorilor umane, atât materiale, cât şi
spirituale. De aceea, aspiraţia ei la iubire ca principal punct de
sprijin este mai puternică decât a bărbatului. După manifestările
sale exterioare, bărbatul tinde mai mult decât femeia spre
spiritualitate, prin urmare, bărbatul aspiră mai mult decât
femeia la moralitate, onestitate şi idealuri. De aici rezultă teza
despre păcătoşia şi lipsa de perfecţiune a femeii. De aceea
bărbatul, ca manifestare exterioară, este mai adesea lider, iar
posibilităţile lui de control asupra situaţiei sunt mai mari. Dar,
întrucât femeia este nevoită mai des să se umilească şi să
suporte prăbuşirea eu-\ui său şi, pentru a-i naşte şi salva pe
copii, asigurându-le supravieţuirea, este constrânsă să încalce
legile ego-u\u\ colectiv, adică ale moralei umane, aspiraţia
femeii la Dumnezeu şi la iubire este, în medie, mai puternică
decât a bărbatului. Dacă e să folosim limbajul bisericii, întrucât
femeia este la origine mai păcătoasă decât bărbatul, ea
trebuie să-1 iubească pe Dumnezeu mai mult. De aceea
bărbatul, deşi, în aparenţă, o conduce pe femeie, interior i se
supune ei. Cu alte cuvinte, caracterul soţului corespunde
concepţiei interioare despre lume a soţiei.
Nu demult mi-a cerut ajutorul o femeie, căreia îi fusese
diagnosticată sterilitatea. După un control medical, soţului ei
i-a fost stabilit acelaşi diagnostic. El însă are un copil de la o
164