Modelarea deciziilor financiar-monetare - Academia de Studii ...
Modelarea deciziilor financiar-monetare - Academia de Studii ...
Modelarea deciziilor financiar-monetare - Academia de Studii ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE<br />
CATEDRA DE MONEDA<br />
MODELAREA DECIZIILOR FINANCIAR-MONETARE<br />
SUPORT PENTRU SEMINARII<br />
BUCURESTI 2009
1. Fie funcţia <strong>de</strong> utilitate<br />
Capitolul 1. Comportamentul agentului consumator<br />
1.1. Mo<strong>de</strong>lul static<br />
∑<br />
şi restricţia bugetară i i<br />
Se cere:<br />
a) verificaţi proprietăţile funcţiei <strong>de</strong> utilitate<br />
b) găsiţi funcţiile <strong>de</strong> cerere <strong>de</strong> tip Marshall<br />
c) verificaţi dacă acestea sunt omogene <strong>de</strong> grad 0 în preţuri şi venituri<br />
d) calculaţi elasticităţile în funcţie <strong>de</strong> preţ şi venit<br />
e) verificaţi proprietăţile funcţiilor omogene<br />
2. Aceleaşi cerinţe pentru următoarele funcţii <strong>de</strong> utilitate:<br />
a) ( ) ( ) 2<br />
, q q q q U + =<br />
1<br />
2<br />
U q , q = α ln q + 1−<br />
α ln q<br />
b) ( 1 2 ) 1 ( ) 2<br />
U q1,<br />
q = q × q<br />
c) ( 2 ) 1 2<br />
α β<br />
d) U( q , q ) = q q<br />
1<br />
1 2 1 2<br />
1<br />
⎛ ⎞ − ρ − ρ −<br />
e) U ⎜q<br />
, q ⎟ = ( δq<br />
+ ( 1−<br />
δ ) q ) ρ<br />
⎝ 1 2⎠<br />
1<br />
2<br />
2<br />
p × q = V .<br />
3. Pentru fiecare din funcţiile <strong>de</strong> utilitate <strong>de</strong> mai sus, fie problema duală <strong>de</strong> optim:<br />
( , ,....., )<br />
U<br />
α 1−α<br />
( , ) = q q q q<br />
1<br />
2<br />
1<br />
2<br />
⎪⎧<br />
U q1 q2 qn = u<br />
⎨<br />
⎪⎩ min∑<br />
pi× qi<br />
Cerinţe:<br />
a) funcţiile <strong>de</strong> cerere <strong>de</strong> tip Hicks – verificaţi dacă sunt omogene <strong>de</strong> grad 0 în preţuri;<br />
b) construiţi funcţia Z – verificaţi dacă este omogenă <strong>de</strong> grad 0 în raport cu p şi V;<br />
c) construiţi funcţia e – verificaţi dacă este omogenă <strong>de</strong> grad 1 în raport cu p;<br />
d) verificaţi i<strong>de</strong>ntitatea lui Roy şi ecuaţia lui Slutsky.<br />
2
4. Se consi<strong>de</strong>ră funcţia <strong>de</strong> utilitate U ( C,<br />
L)<br />
= lnC<br />
+ ln( 1−<br />
L)<br />
cu restricţia <strong>de</strong> buget<br />
p ⋅ C = L ⋅ w un<strong>de</strong> L=munca prestată (ore lucrate), w=salariul, p=preţul bunurilor şi<br />
serviciilor, C=cantitatea <strong>de</strong> bunuri şi servicii consumate. Să se <strong>de</strong>termine:<br />
a) cererea <strong>de</strong> tip Marshall;<br />
b) funcţia <strong>de</strong> utilitate indirectă.<br />
5. Un consumator are funcţia <strong>de</strong> cheltuieli minime egală cu ep ( 1, p2, u) = 2upp<br />
1 2 .<br />
a) cum se modifică venitul minim necesar pentru a atinge o utilitate U dacă preţurile<br />
cresc cu 10%. Explicaţie.<br />
b) să se <strong>de</strong>termine funcţia <strong>de</strong> utilitate indirectă Z p , p , V ) ;<br />
( 1 2<br />
c) să se <strong>de</strong>termine funcţiile <strong>de</strong> cerere Marshall f p , p , V ), f ( p , p , V ) ;<br />
1(<br />
1 2 2 1 2<br />
d) să se <strong>de</strong>termine funcţiile <strong>de</strong> cerere Hicks h1( p1, p2, u), h2( p1, p2, u ) ;<br />
e) să se <strong>de</strong>termine funcţia <strong>de</strong> utilitate a consumatorului , ) Q U .<br />
( 1 2 Q<br />
α β<br />
6. Funcţia <strong>de</strong> utilitate a unui consumator este U ( q1<br />
, q2<br />
) = q1<br />
q2<br />
, iar venitul său este egal<br />
cu V. Ştiind că preţurile celor două bunuri sunt 1 p , respectiv p 2 se cere:<br />
i) funcţiile <strong>de</strong> cerere pentru bunurile 1 şi 2 care asigură maximizarea utilităţii<br />
consumatorului.<br />
ii) să se precizeze cu cât se modifică cantitatea optimă consumată dacă:<br />
1. Venitul creşte cu 20%, 2. preţurile scad simultan cu 20%, 3. atât venitul cât şi preţurile<br />
cresc cu 20%, 4. elasticităţile α şi β cresc cu câte 10%.<br />
iii) să se <strong>de</strong>termine cantităţile optime consumate dacă α = 0,<br />
6 β = 0,<br />
4 V=5000<br />
p 12 15 p<br />
1 =<br />
2 =<br />
7. Un consumator poate achiziţiona două bunuri, în cantitaţile q1 şi respectiv q2. Preţul<br />
unitar al primului bun este egal cu 3, iar preţul celui <strong>de</strong> al doilea este egal cu 2.<br />
Preferinţele consumatorului sunt reprezentate prin funcţia <strong>de</strong> utilitate:<br />
⎛ ⎞<br />
U ⎜q<br />
, q ⎟ = ( q + 4)(<br />
q + q )<br />
⎝ 1 2⎠<br />
1 1 2<br />
Se cere:<br />
a. Funcţiile <strong>de</strong> cerere Marshall pentru cele două bunuri dacă consumatorul obţine un venit<br />
egal cu V.<br />
b. Cu cât se modifică utilitatea maximă obţinută <strong>de</strong> consumator dacă venitul creşte cu o<br />
unitate monetară?<br />
3
c. Determinaţi funcţia <strong>de</strong> utilitate indirectă (funcţia <strong>de</strong> utilitate maximă).<br />
8. Într-o economie există N+M consumatori (fiecare consumator are un venit egal cu V)<br />
şi două bunuri ale căror preţuri sunt în prezent 1 p şi p 2 . N consumatori sunt caracterizaţi<br />
0,<br />
4 0,<br />
6<br />
<strong>de</strong> o funcţie <strong>de</strong> utilitate egală cu u 1 ( x1,<br />
x2<br />
) = x1<br />
x2<br />
, iar M consumatori sunt caracterizaţi<br />
<strong>de</strong> o funcţie <strong>de</strong> utilitate egală cu u 2 ( x1,<br />
x2<br />
) = 0,<br />
3ln<br />
x1<br />
+ 0,<br />
7 ln x2<br />
, un<strong>de</strong> x 1 reprezintă<br />
cantitatea consumată din bunul 1, iar x 2 reprezintă cantitatea consumată din bunul 2. Să<br />
se <strong>de</strong>termine:<br />
a) funcţiile <strong>de</strong> cerere agregată (la nivelul întregii economii) pentru bunurile 1 şi 2;<br />
b) cu cât se modifică cantitatea cerută din cele două bunuri dacă preţul lor creşte cu 10%?<br />
9. Fie următoarea funcţie <strong>de</strong> utilitate a consumatorului:<br />
⎛ ⎞<br />
U ⎜q<br />
, q ⎟ = ln q + 3ln<br />
q , q > 0,<br />
q > 0 un<strong>de</strong> q1, q2 reprezintă cantităţile consumate<br />
⎝ 1 2⎠<br />
1 2 1 2<br />
din bunul 1, respectiv bunul 2 iar vectorul <strong>de</strong> preţuri unitare este p = (1,1) . Se ştie că venitul <strong>de</strong><br />
care dispune consumatorul este V=12 u.m.<br />
a) Să se arate dacă funcţia este sau nu concavă;<br />
b) Să se <strong>de</strong>termine cererea Hicks pentru un nivel dat al utilităţii, u=k > 0 ;<br />
c) Dacă funcţia <strong>de</strong> utilitate indirectă este :<br />
⎛ ⎞ ⎛ ⎞<br />
⎜ ⎟ ⎜ ⎟<br />
⎜ V ⎟<br />
+<br />
⎜ 3V<br />
ν ( p , p , V ) = ln<br />
⎟<br />
⎜ ⎟<br />
3ln<br />
, să se <strong>de</strong>ducă funcţia <strong>de</strong> cerere Marshall pentru bunul<br />
1 2<br />
⎜ ⎟<br />
⎜ 4 p ⎟ ⎜ 4 p ⎟<br />
⎝ 1 ⎠ ⎝ 2 ⎠<br />
1.<br />
10. Se consi<strong>de</strong>ră o gospodărie ale cărei preferinţe asupra perechilor (C,H) consum, respectiv timp<br />
liber, sunt reprezentate prin funcţia <strong>de</strong> utilitate următoare:<br />
U<br />
φ<br />
1−<br />
φ<br />
( C,<br />
H ) = C H , C > 0,<br />
H > 0<br />
(timp liber, H şi timp <strong>de</strong> lucru, L ). Singurul venit <strong>de</strong> care dispune gospodăria este constituit din<br />
salariu cu o rată brută w, şi care este taxat cu o rată <strong>de</strong> impozitare θ , 0
11. Se consi<strong>de</strong>ră o gospodărie ale cărei preferinţe asupra perechilor (C,R) consum, respectiv timp<br />
liber, sunt reprezentate prin funcţia <strong>de</strong> utilitate următoare:<br />
U<br />
1/<br />
2<br />
( C,<br />
R)<br />
= C + R , C > 0,<br />
R > 0<br />
Timpul total, T, (timp liber, R şi timp <strong>de</strong> lucru, L ) este presupus egal cu 4. Singurul venit <strong>de</strong> care<br />
dispune gospodăria este constituit din salariu cu o rată brută w, w > 1/4 şi care este taxat cu o rată<br />
<strong>de</strong> impozitare θ , 0 0 un<strong>de</strong> q1 şi q2 sunt cantităţile consumate din cele<br />
1 2<br />
două bunuri. Venitul acestuia este <strong>de</strong> 12 u.m. iar vectorul <strong>de</strong> preţuri este<br />
p =(2 1).<br />
Se cere: a) Să se <strong>de</strong>termine cererea Marshall din cele două bunuri;<br />
b) Dacă p2 şi V sunt constante iar p1 sca<strong>de</strong> cu o unitate, să se <strong>de</strong>termine natura bunului 1;<br />
c) Dacă p1 şi p2 rămân constante iar venitul creşte la 16 u.m., să se <strong>de</strong>termine natura<br />
bunurilor.<br />
1.2. Mo<strong>de</strong>lul dinamic<br />
1. Se consi<strong>de</strong>ră că agenţii economici consumatori <strong>de</strong>termină cantitatea pe care o vor<br />
consuma dintr-un coş <strong>de</strong> bunuri atât în momentul prezent (notat cu 1) şi într-un moment<br />
viitor (notat cu 2), precum şi economiile pe care le vor face în prezent. Funcţia <strong>de</strong> utilitate<br />
are următoarea formă :<br />
1<br />
U C C = U C + U C<br />
1+<br />
δ<br />
( , ) ( ) ( )<br />
1 2 1 2<br />
5
un<strong>de</strong> U(Ci) reprezintă utilitatea adusă <strong>de</strong> consumul Ci. Ci este consumul agregat din<br />
perioada i. δ reprezintă o rată <strong>de</strong> actualizare subiectivă a utilităţii viitoare şi are o valoare<br />
pozitivă. Cu cât δ este mai mic, cu atât consumatorul acordă o importanţă mai mare<br />
consumului din a doua perioadă.<br />
Consumatorii ţin cont <strong>de</strong> veniturile pe care le obţin în fiecare moment <strong>de</strong> timp şi <strong>de</strong><br />
nivelul preţurilor asociat acelui coş <strong>de</strong> bunuri. Acestea sunt variabile pe care nu le poate<br />
influenţa. Ca urmare, consumatorii au câte o restricţie bugetară pentru fiecare moment:<br />
1 1 1 1<br />
2 2 2 1( )<br />
un<strong>de</strong> E - economii ; r - rata nominală a dobânzii. Deoarece veniturile sunt<br />
exogene, în momentul curent consumatorii au <strong>de</strong> făcut următoarea alegere: să consume<br />
mai mult şi, ca urmare, să facă economii mai mici ceea ce îi va reduce consumul viitor<br />
sau să mai mult şi, ca urmare, să facă economii mai mari ceea ce îi va creşte consumul<br />
viitor. Consumatorii pot folosi mai mult <strong>de</strong>cît ceea ce le permite venitul curent dacă<br />
aplează la credite, adică în prezent nu fac economii ci se împrumută E 1 < 0 .<br />
1<br />
⎧ pC + E = V<br />
⎨<br />
⎩<br />
p C = V + E + r<br />
Fie funcţia <strong>de</strong> utilitate :<br />
( C ) ln( C )<br />
U =<br />
1<br />
Se cere:<br />
a) Stabiliţi în ce condiţii consumul prezent este mai mare <strong>de</strong>cât consumul viitor<br />
C > C )?<br />
( 1 2<br />
1<br />
b) Calculaţi 1 C şi C 2 .<br />
c) Calculaţi economiile realizate şi stabiliţi condiţiile necesare pentru ca E1>0.<br />
d) Ce efect are asupra consumului curent o creştere a ratei dobânzii nominale?<br />
2. Consi<strong>de</strong>răm că agenţii economici consumatori au un orizont <strong>de</strong> previziune <strong>de</strong> 2<br />
perioa<strong>de</strong>, iar funcţia <strong>de</strong> utilitate are următoarea formă :<br />
1<br />
U( C1,1 −l1, C2,1 − l2) = U( C1,1 − l1) + U( C2,1−l2) 1+<br />
δ<br />
un<strong>de</strong> l1 este timpul lucrat în prima perioadă, iar l2 este timpul lucrat în cea <strong>de</strong>-a doua<br />
perioadă. Timpul lucrat este exprimat ca o fracţiune din timpul total (1 sau 100%). Ca<br />
urmare, 1-li reprezintă timpul liber din perioada i.<br />
Se observă că utilitatea consumatorului <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> atât <strong>de</strong> cantitatea consumată din coşul <strong>de</strong><br />
bunuri cât şi <strong>de</strong> timpul liber <strong>de</strong> care dispun consumatorii. Restricţia bugetară va evi<strong>de</strong>nţia<br />
faptul că, în această problemă, consumatorii nu au <strong>de</strong> ales numai între cât să consume în<br />
prezent şi cât să consume în viitor, dar au <strong>de</strong> ales pentru fiecare moment <strong>de</strong> timpul liber<br />
pe care îl doresc. Cu cât au mai mult timp liber, utilitatea lor creşte, dar muncind mai<br />
6
puţin veniturile se diminuează şi au la dispoziţie o sumă mai mică <strong>de</strong>stinată consumului.<br />
Pe scurt, restricţiile bugetare se scriu astfel:<br />
1 1 1 1 1<br />
2 2 2 2 1( ) 1<br />
⎧ pC + E = wl<br />
⎨<br />
⎩ p C = w l + E + r<br />
Un<strong>de</strong> w1 şi w2 reprezintă salariile pe care agenţii consumatori le-ar câştiga dacă ar munci<br />
întreg timpul disponibil. Deoarece ei optează să muncească doar o fracţiune din timpul<br />
total (l1 şi, respectiv, l2) veniturile încasate <strong>de</strong> ei sunt w1l1 şi respectiv w2 l2.<br />
Pentru funcţia <strong>de</strong> utilitate U( C , l ) = αln( C ) + β ln( 1−<br />
l )<br />
se cere:<br />
a) Determinaţi C1, C2<br />
b) Calculaţi E1 şi stabiliţi condiţiile necesare pentru ca E1>0<br />
i i i i<br />
3. Refaceţi problema 1 pentru cazul în care funcţia <strong>de</strong> utilitate este ( ) C<br />
α<br />
UC = .<br />
α<br />
4. Pentru mo<strong>de</strong>lul dinamic al consumatorului se cunoaşte funcţia <strong>de</strong> utilitate<br />
α β<br />
intertemporală: U ( C0<br />
, C1)<br />
= C0<br />
C1<br />
, α,<br />
β ∈ ( 0,<br />
1)<br />
, rata nominală a dobânzii este r, rata<br />
inflaţiei este π , iar rata <strong>de</strong> creştere a veniturilor este egală cu γ . Se cere:<br />
C 1 în funcţie <strong>de</strong> rata reală <strong>de</strong><br />
a) să se exprime indicele <strong>de</strong> creştere a consumului optim<br />
C0<br />
dobândă şi <strong>de</strong> elasticitatea funcţiei <strong>de</strong> utilitate.<br />
b) să se stabilească volumul optim al economiilor.<br />
c) să se discute semnul volumului optim al economiilor în funcţie <strong>de</strong> parametrii<br />
mo<strong>de</strong>lului. Interpretare economică.<br />
5. Se cunoaşte faptul că utilitatea individului consumator este mo<strong>de</strong>lat prin funcţia <strong>de</strong><br />
1−ν<br />
C<br />
utilitate CRRA : UC ( ) = , venitul disponibil al consumatorului în cele două<br />
1−ν<br />
perioa<strong>de</strong> este V0, respectiv V1. Preţul bunurilor care fac obiectul consumului sunt p1,<br />
respectiv p2. Individul consumă cantiatea C0 în momentul 0 şi C1 în momentul 1, iar în<br />
momentul 1 face economii în valoare <strong>de</strong> E.<br />
1<br />
Cunoscând faptul că aversiunea relativă la risc a individului consummator este ν = :<br />
2<br />
a) Să se <strong>de</strong>scrie problema <strong>de</strong> optimizare intertemporală şi să se <strong>de</strong>ducă funcţiile <strong>de</strong> cerere<br />
pentru bunuri şi servicii în momentele 0 şi 1.<br />
7
) Să se studieze semnul economiilor.<br />
6. Agenţii consumatori din economie îşi fundamentează consumul <strong>de</strong> bunuri perisabile<br />
(Cp) şi consumul <strong>de</strong> bunuri duarbile (Cd) pentru momentul prezent (notat cu 1) şi<br />
momentul viitor (notat cu 2). Funcţia <strong>de</strong> utilitate intertemporală este dată <strong>de</strong>:<br />
1 1<br />
U( Cp, Cd) = ln( Cp) + ln(<br />
Cd)<br />
2 2<br />
Restricţiile consumatorului în cele două perioa<strong>de</strong> sunt:<br />
⎧ pp1Cp1+ pd1Cd1+ E = V1<br />
⎨<br />
⎩ pp2Cp2 + pd2Cd2 = V2 + E ( 1+<br />
r)<br />
Un<strong>de</strong> p p este preţul bunurilor perisabile, iar pd este preţul bunurilor durabile. Restul<br />
variabilelor au notaţiile consacrate. Să se <strong>de</strong>termine:<br />
a) consumul <strong>de</strong> bunuri perisabile şi durabile din fiecare perioada;<br />
b) economiile făcute <strong>de</strong> consumatori;<br />
c) care este efectul modificării ratei dobânzii asupra economiilor?<br />
7. Consi<strong>de</strong>răm un consumator care trăieşte două perioa<strong>de</strong>, perioada 0 şi perioada 1.<br />
Utilitatea lui este dată <strong>de</strong> funcţia:<br />
b 2 φ 2 1 ⎛ b 2 φ 2 ⎞<br />
U = C0<br />
− C0<br />
− l0<br />
+ ⎜C1<br />
− C1<br />
− l1<br />
⎟<br />
2 2 1+<br />
δ ⎝ 2 2 ⎠<br />
Un<strong>de</strong> C este cantitatea consumată dintr-un coş <strong>de</strong> bunuri, iar l este munca <strong>de</strong>pusă <strong>de</strong><br />
consumator. Restricţiile bugetare în cele două perioa<strong>de</strong> sunt:<br />
p C<br />
0<br />
0<br />
+ S<br />
0<br />
= p w l<br />
0<br />
0 0<br />
p1C1<br />
= p1w1l<br />
1 + S0<br />
( 1+<br />
r)<br />
Un<strong>de</strong> p este indicele preţurilor pentru coşul <strong>de</strong> bunuri, w este salariul real, iar S<br />
economiile.<br />
a) În ce condiţii consumul şi munca sunt staţionare ( C 1 = C0<br />
, l1<br />
= l0<br />
)?<br />
b) Se ştie că r = δ . Să se <strong>de</strong>termine consumul şi munca în cele două perioa<strong>de</strong> şi<br />
economiile.<br />
8
Capitolul 2. Teoria producătorului<br />
2.1. Piaţa cu concurenţă perfectă<br />
1. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă, un producător are următoarea funcţie <strong>de</strong> costuri<br />
totale:<br />
CT = 150 × Q − 5000×<br />
lnQ<br />
+ 50 . Funcţia cererii este Q p<br />
D<br />
= 800 − 3×<br />
.<br />
Să se <strong>de</strong>termine:<br />
a. cantitatea vândută şi preţul <strong>de</strong> vânzare;<br />
b. mărimea profitului şi rata profitului;<br />
c. se aplică o acciză unitară <strong>de</strong> 40 <strong>de</strong> unităţi <strong>monetare</strong>. Să se <strong>de</strong>termine variaţia<br />
profitului;<br />
d. se aplică o acciză ad-valorem <strong>de</strong> 30%. Să se <strong>de</strong>termine noua rată a profitului;<br />
e. se aplică o acciză unitară <strong>de</strong> tip Laffer. Să se <strong>de</strong>termine valoarea accizei, profitul<br />
şi efectele aplicării taxei asupra producătorului, consumatorului şi societăţii.<br />
2. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă, funcţiile <strong>de</strong> cerere şi <strong>de</strong> ofertă sunt:<br />
D<br />
2<br />
⎪⎧<br />
Q = −0,<br />
02 × p − 6 × p + 2.<br />
550<br />
⎨ S<br />
2<br />
⎪⎩ Q = 0,<br />
08×<br />
p − 4 × p<br />
Cerinţe:<br />
a. să se <strong>de</strong>termine cantitatea vândută, preţul <strong>de</strong> vânzare şi profitul obţinut dacă se<br />
3<br />
2 2<br />
cunosc costurile fixe ale firmei: CF = × 625 ;<br />
37,<br />
5<br />
b. valoarea accizei unitare care, după instituire, <strong>de</strong>termină reducerea cantităţii<br />
vândute la 800 <strong>de</strong> unităţi;<br />
c. pier<strong>de</strong>rea producătorilor şi a consumatorilor în situaţia <strong>de</strong> mai sus.<br />
3. Funcţiile <strong>de</strong> cerere, respectiv <strong>de</strong> ofertă pe o piaţă cu concurenţă perfectă sunt:<br />
2<br />
Cerere : QD<br />
= −0,<br />
1p<br />
−10<br />
p + 30.<br />
000<br />
2<br />
Oferta : QS<br />
= 0,<br />
2 p + 10 p − 375<br />
Să se <strong>de</strong>termine:<br />
* *<br />
a) coordonatele ( p , Q ) ale punctului <strong>de</strong> echilibru;<br />
b) funcţia <strong>de</strong> cost variabil al producătorului;<br />
c) se ştie că în urma aplicării unei accize unitare T, volumul vânzărilor s-a redus cu<br />
35%. Să se calculeze taxa, veniturile bugetare obţinute în urma aplicării taxei,<br />
precum şi impactul asupra consumatorilor şi producătorilor.<br />
4. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă funcţiile <strong>de</strong> cerere şi <strong>de</strong> ofertă sunt:<br />
2<br />
S : Q = 3p<br />
+ 4 D<br />
: Q = − p + 4 p + 5<br />
9
Determinaţi:<br />
a) funcţia <strong>de</strong> costuri variabile;<br />
b) acciza unitară care reduce cantitatea tranzacţionată pe piaţă cu 10%;<br />
c) acciza ad valorem care creşte preţul <strong>de</strong> echilibru <strong>de</strong> pe piaţă cu 5%.<br />
5. Funcţiile <strong>de</strong> cerere şi <strong>de</strong> ofertă sunt:<br />
−0,<br />
05 pD<br />
QD<br />
= 1702,<br />
88e<br />
0,<br />
05 pS<br />
QS<br />
= 845,<br />
6257e<br />
* *<br />
a) să se <strong>de</strong>termine punctul <strong>de</strong> echilibru ( p , Q ) ;<br />
b) să se <strong>de</strong>termine funcţiile <strong>de</strong> elasticitate a cererii şi funcţia <strong>de</strong> elasticitate a ofertei în<br />
funcţie <strong>de</strong> preţ;<br />
c) să se <strong>de</strong>termine acciza Laffer şi noul punct <strong>de</strong> echilibru după aplicarea accizei;<br />
d) să se precizeze subvenţia care trebuie acordată producătorului pentru ca acesta să nu<br />
lucreze în pier<strong>de</strong>re.<br />
6. Se consi<strong>de</strong>ră următoarele funcţii <strong>de</strong> cerere şi ofertă:<br />
2<br />
D : Q = −2<br />
p + 180 p + 25.<br />
000<br />
2<br />
S : Q = − p + 350 p −14.<br />
000<br />
Să se <strong>de</strong>termine:<br />
a) intervalul <strong>de</strong> variaţie pentru preţ astfel încât funcţiile <strong>de</strong> cerere şi ofertă să fie corect<br />
specificate;<br />
b) ca urmare a aplicării accizei unitare T, preţul <strong>de</strong> piaţă <strong>de</strong>vine p=150. Să se <strong>de</strong>termine<br />
* * * *<br />
noul punct <strong>de</strong> echilibru ( p , Q ) , precum şi T.<br />
7. Se consi<strong>de</strong>ră următoarele funcţii <strong>de</strong> cerere şi ofertă:<br />
D : Q = 10.<br />
000 − 2 p<br />
S : Q = −1.<br />
000 + 3p<br />
Să se <strong>de</strong>termine:<br />
a) coordonatele punctului <strong>de</strong> echilibru;<br />
b) mărimea accizei Laffer şi noul punct <strong>de</strong> echilibru în cazul impunerii accizei;<br />
c) funcţia <strong>de</strong> cost variabil a producătorului.<br />
8. Se consi<strong>de</strong>ră următoarele funcţii <strong>de</strong> cerere şi ofertă:<br />
2<br />
D : Q = 0,<br />
15 p −10<br />
p + 1.<br />
000<br />
2<br />
S : Q = 0,<br />
27 p + 10 p − 59<br />
Să se <strong>de</strong>termine:<br />
a) coordonatele punctului <strong>de</strong> echilibru;<br />
b) funcţia <strong>de</strong> cost variabil a producătorului.<br />
9. Pe o piaţă, funcţia <strong>de</strong> cerere, respectiv <strong>de</strong> ofertă sunt:<br />
−1,<br />
2<br />
D : Q = 1000 p<br />
0,<br />
8<br />
S : Q = 9,<br />
985p<br />
10
Se cere:<br />
a) punctul <strong>de</strong> echilibru;<br />
b) elasticitateea cererii şi ofertei în raport cu p;<br />
c) mărimea accizei Laffer care maximizează încasările bugetare.<br />
2.2. Piaţa cu concurenţă monopolistă<br />
1. Pentru un producător pe piaţa cu concurenţă monopolistă, funcţia costurilor variabile<br />
2<br />
3<br />
este CV = 800 × Q − 0,<br />
2 × Q + 0,<br />
01×<br />
Q . Costurile fixe sunt zero. Funcţia <strong>de</strong> cerere este<br />
D<br />
Q = 1.680 − 0, 2×<br />
p.<br />
Să se <strong>de</strong>termine:<br />
a. preţul, cantitatea oferită şi profitul;<br />
b. mărimea optimă a unei accize unitare <strong>de</strong> tip Laffer, noul preţ al pieţei şi cantitatea<br />
vândută;<br />
c. impactul accizei asupra producătorului, consumatorului şi societăţii.<br />
2. Funcţia costului total al unei firme ce operează pe piaţa cu concurenţă monopolistă este<br />
CT ( Q)<br />
= 100Q<br />
+ 1000 . Funcţia <strong>de</strong> cerere cu care se confruntă această firmă pe piaţă este<br />
QD = 800 − 3p<br />
. Să se <strong>de</strong>termine:<br />
a) Cantitatea vândută şi preţul pe piaţă;<br />
b) Să se <strong>de</strong>termine profitul şi rata profitului;<br />
c) Se aplică o acciză unitară <strong>de</strong> 50 u.m. să se <strong>de</strong>termine cantitatea vândută şi noul preţ;<br />
d) Cantitatea vândută creşte cu 5,53% ca urmare a acordării unei subvenţii unitare. Să se<br />
<strong>de</strong>termine mărimea subvenţiei;<br />
e) Se aplică o acciză unitară <strong>de</strong> tip Laffer. Să se <strong>de</strong>termine mărimea accizei şi valoarea<br />
încasărilor bugetare;<br />
f) Se aplică o acciză ad valorem <strong>de</strong> 23%. Să se <strong>de</strong>termine cantitatea vândută şi preţul.<br />
3. Funcţia <strong>de</strong> cost total al unei firme ce operează pe piaţa cu concurenţă monopolistă este<br />
CT ( Q)<br />
= 0,<br />
555Q<br />
+ 1000 . Funcţia <strong>de</strong> cerere cu care se confruntă această firmă pe piaţă<br />
2<br />
este: D : Q = 250 + 2 p − p .<br />
a) să se <strong>de</strong>termine cantitatea vândută şi preţul pe piaţă;<br />
b) se aplică o acciză unitară <strong>de</strong> 2 um. Să se <strong>de</strong>termine cantitatea vândută şi preţul.<br />
c) cantitatea vândută creşte cu 5,53% ca urmare a acordării unei subvenţii unitare. Să se<br />
<strong>de</strong>termine mărimea subvenţiei.<br />
d) se aplică o acciză ad valorem <strong>de</strong> 23% .Să se <strong>de</strong>termine cantitatea vândută şi preţul.<br />
3<br />
2<br />
4. Funcţia <strong>de</strong> cheltuieli variabile a firmei XYZ este ϕ ( Q ) = −0,<br />
001×<br />
Q + 15×<br />
Q + 10 × Q ,<br />
iar CF = 0.<br />
a. Dacă firma acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă pe care funcţia <strong>de</strong> cerere este<br />
Q p<br />
D<br />
= 9 . 600 − 0,<br />
02×<br />
, să se <strong>de</strong>termine domeniul admisibil <strong>de</strong> variaţie pentru preţ ştiind<br />
că funcţia <strong>de</strong> ofertă este <strong>de</strong> forma Q ( p)<br />
S<br />
δ<br />
= .<br />
11
* *<br />
b. Să se <strong>de</strong>termine punctul <strong>de</strong> echilibru ( , p )<br />
Q pe piaţa cu concurenţă perfectă.<br />
c. În cazul în care piaţa <strong>de</strong>vine monopolistă, să se <strong>de</strong>termine noul punct <strong>de</strong> echilibru<br />
* * * * ( Q , p ) , profitul şi rata profitului.<br />
d. Pe piaţa cu concurenţă monopolistă se aplică o acciză ad-valorem <strong>de</strong> 30%. Să se<br />
<strong>de</strong>termine modificarea preţului monopolist şi modificarea procentuală a profitului faţă <strong>de</strong><br />
punctul c.<br />
e. Să se <strong>de</strong>termine preţul şi profitul în situaţia unei pieţe monopoliste dacă pe piaţă se<br />
aplică o acciză unitară <strong>de</strong> 100.000 u.m.<br />
12
Capitolul 3. Mo<strong>de</strong>lul IS-LM<br />
1. O economie este <strong>de</strong>scrisă <strong>de</strong> următoarele ecuaţii:<br />
( Y −T<br />
) ,<br />
Y = C + I + G + E − X , C = C0<br />
+ c I = I 0 − g ⋅ r,<br />
X = X o + mY<br />
M<br />
= l1Y<br />
− l2<br />
r<br />
P<br />
Ştiind că:<br />
p = 1, c = 0,<br />
8,<br />
m = 0,<br />
22,<br />
l1<br />
= 0,<br />
2,<br />
l2<br />
= 183,<br />
X 0 = 30,<br />
E0<br />
= 300,<br />
g = 228,<br />
75,<br />
C0<br />
= 50,<br />
I 0 =<br />
G = T = 450,<br />
M = 280<br />
se cere:<br />
Y .<br />
* *<br />
a) Determinaţi punctul <strong>de</strong> echilibru ( , r )<br />
b) Determinaţi valoarea <strong>de</strong> echilibru a economiilor.<br />
c) Banca Centrală a acestei ţări practică o politică monetară expansionistă,<br />
modificând baza monetară cu 2 um. Ştiind că rata rezervelor minime obligatorii este<br />
20%, iar raportul numerar-<strong>de</strong>pozite este 0,4, <strong>de</strong>terminaţi impactul aceste măsuri asupra<br />
output-ului şi ratei dobânzii <strong>de</strong> echilibru.<br />
d) Stabiliţi ce măsură <strong>de</strong> politică bugetară ar conduce la aceleaşi efect asupra<br />
outputului. Determinaţi impactul acestei măsuri asupra <strong>de</strong>ficitului bugetar.<br />
e) Stabiliţi ce măsură <strong>de</strong> politică fiscală ar conduce la aceleaşi efect asupra<br />
outputului. Determinaţi impactul acestei măsuri asupra <strong>de</strong>ficitului bugetar. Cum<br />
apreciaţi eficacitatea celor trei tipuri <strong>de</strong> politică economică?<br />
f) Determinaţi senzitivitatea investiţiilor în raport cu masa monetară reală,<br />
cheltuielile guvernamentale şi taxele.<br />
2. O economie este <strong>de</strong>scrisă <strong>de</strong> următoarele ecuaţii:<br />
( Y − T ) ,<br />
Y = C + I + G + E − X , C = C0<br />
+ c T = t ⋅Y<br />
, I = I 0 + γY<br />
− g ⋅ r,<br />
D<br />
L = l Y − l r<br />
1<br />
Ştiind că:<br />
2<br />
200,<br />
13
p = 1, c = 0,<br />
7,<br />
t = 0,<br />
3,<br />
l1<br />
= 0,<br />
4,<br />
l2<br />
= 40.<br />
000,<br />
γ = 0,<br />
02,<br />
g = 30.<br />
000,<br />
C0<br />
= 1000,<br />
I0<br />
= 6000,<br />
M = 4111<br />
pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ficitului bugetar în output (d) este 3%, iar pon<strong>de</strong>rea contului curent în output<br />
(z) este -1%, se cere:<br />
a) outputul <strong>de</strong> echilibru, rata dobânzii <strong>de</strong> echilibru, consumul şi investiţiile în<br />
punctul <strong>de</strong> echilibru.<br />
b) Cu cât trebuie să se modifice masa monetară pentru ca rata dobânzii să crească cu<br />
0,5 puncte procentuale?<br />
c) Cu cât se modifică output-ul <strong>de</strong> echilibru şi rata dobânzii <strong>de</strong> echilibru atunci când<br />
se modifică pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ficitului bugetar în output?<br />
3. Se consi<strong>de</strong>ră mo<strong>de</strong>lul IS-LM:<br />
Y = C + I + G + E − X , C = C0<br />
+ c(<br />
Y − T ) , T = t ⋅Y<br />
, I = I 0 − g ⋅ r,<br />
M<br />
P<br />
= l1Y<br />
− l2r,<br />
G − T<br />
d = ,<br />
Y<br />
E − X<br />
e = ,<br />
Y<br />
X = X 0 + mY<br />
Se ştie că:<br />
c = 80%, t = 34%,<br />
d = 2%,<br />
e = 3,<br />
5%,<br />
l1<br />
= 0,<br />
2,<br />
p = 1,<br />
C0<br />
= 700,<br />
I 0 = 2500,<br />
M = 3200<br />
M<br />
a) Se ştie că Δ = 1 conduce la ΔY = 3,<br />
3044 . Să se calculeze Y, G, T şi S.<br />
P<br />
M<br />
b) Se ştie că Δ<br />
P<br />
= 1 conduce la ΔE = 0,<br />
6608.<br />
Să se calculeze m.<br />
c) Să se <strong>de</strong>termine Δ I pentru cazul în care C 0 creşte <strong>de</strong> la 700 la 1000.<br />
4. Se consi<strong>de</strong>ră următorul mo<strong>de</strong>l IS-LM:<br />
= C + I + G + E − X ; C = C0<br />
+ c(<br />
Y − T ); T = tY;<br />
I = I 0 − gr;<br />
E − X M<br />
z = ; = l1Y<br />
− l<br />
Y P<br />
Y 2<br />
* *<br />
a) Să se <strong>de</strong>termine coordonatele punctului <strong>de</strong> echilibru ( ,r )<br />
Y ;<br />
b) Ştiind că c=85%, t=30%, g=4250, l 1 =0,25, l 2 = 5000, C 0 = 100 , I 0 = 900 , G=1500,<br />
z=-0,03 , M=460, P=1 să se <strong>de</strong>termine Y şi r <strong>de</strong> echilibru, S (economiile), pon<strong>de</strong>rea<br />
G − T<br />
<strong>de</strong>ficitului bugetar în PIB d = ;<br />
Y<br />
c) stabiliţi cu cât se va modifica Y şi r <strong>de</strong> echilibru atunci când masa monetară reală sca<strong>de</strong><br />
cu 10 um;<br />
14<br />
r
d) stabiliţi ce mix <strong>de</strong> politică monetară şi bugetară trebuie aplicat pentru a se realiza<br />
creşterea PIB-ului cu 2% şi reducerea ratei <strong>de</strong> dobândă <strong>de</strong> echilibru cu un punct<br />
procentual.<br />
5. Se consi<strong>de</strong>ră următorul mo<strong>de</strong>l IS-LM:<br />
( Y − T ) ,<br />
Y = C + I + G + E − X , C = C0<br />
+ c T = tY,<br />
I = I 0 − g ⋅ r,<br />
X = X o + mY<br />
M<br />
P<br />
= l1Y<br />
− l2r<br />
p = , c = 0,<br />
7,<br />
l = 0,<br />
2,<br />
l = 185,<br />
t = 0,<br />
16,<br />
g = 230,<br />
32,<br />
C = 210,<br />
I = 320,<br />
G = 300,<br />
M = 310<br />
1 1<br />
2<br />
0<br />
0<br />
E − X<br />
iar pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ficitului <strong>de</strong> cont curent in PIB este z = = −6%<br />
.<br />
Y<br />
a. Să se <strong>de</strong>termine nivelul PIB-ului şi rata dobânzii <strong>de</strong> echilibru.<br />
b. Cu cât trebuie să modifice statul cheltuielile guvernamentale astfel incât investiţiile sa<br />
crească cu 5%?<br />
c. Să se <strong>de</strong>termine senzitivitatea PIB-ului, a ratei dobânzii şi a investiţiilor in funcţie <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>ficitul bugetar (D=G-T) atunci când rata <strong>de</strong> impozitare (t) ramâne constantă.<br />
6. Economia unei ţări este <strong>de</strong>scrisă <strong>de</strong> următorul mo<strong>de</strong>l IS-LM:<br />
Y = C+ I + G+ NX; C = c( Y − T); I = γ ⋅Y −g⋅r; f<br />
NX = E − X ; E = nY ; X = mY;<br />
M M f<br />
= l1Y−l2r; T, G, , Y exogene<br />
P P<br />
Un<strong>de</strong> Y reprezintă producţia agregată internă (PIB intern), f<br />
Y PIB extern, C consumul<br />
privat, G consumul guvernamental, T taxele, I investiţiile, r rata <strong>de</strong> dobândă, E exportul,<br />
X importul, M<br />
oferta reală <strong>de</strong> monedă.<br />
P<br />
a) Să se <strong>de</strong>ducă expresia <strong>de</strong> echilibru pentru PIB (Y), rata <strong>de</strong> dobândă (r) şi economii (S)<br />
în funcţie <strong>de</strong> parametrii mo<strong>de</strong>lului şi <strong>de</strong> variabilele exogene. Să se calculeze numeric<br />
valorile în cazul în care:<br />
M<br />
c= 0,82; γ = 0,3; g = 60; m= 0, 45; l1 = 0,3; l2 = 100; T = 55; G = 68,5; = 108, 4;<br />
P<br />
f<br />
Y = 60.000; n=<br />
0,0024<br />
f<br />
b) se consi<strong>de</strong>ră un şoc negativ în PIB extern Δ Y < 0.<br />
Să se calculeze impactul acestui<br />
şoc extern asupra PIB intern, asupra ratei <strong>de</strong> dobândă şi asupra contului curent. Să se <strong>de</strong>a<br />
15
exemplu <strong>de</strong> măsură <strong>de</strong> politică fiscală sau monetară care să atenueze sau să anuleze<br />
efectele şocului extern asupra PIB. Să se precizeze instrumentul utilizat, mărimea şi<br />
sensul modificării acestuia.<br />
c) pentru a evalua impactul acţiunilor <strong>de</strong> politică economică asupra economiei, autoritatea<br />
fiscală şi cea monetară <strong>de</strong>finesc următoarea funcţie <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re combinată:<br />
( ) α ( )<br />
2 2<br />
L = Δ D + Δ r<br />
Un<strong>de</strong> ΔD este modificarea <strong>de</strong>ficitului bugetar şi Δ r modificarea ratei <strong>de</strong> dobândă, în<br />
urma adoptării unei măsuri <strong>de</strong> politică economică. Guvernul intenţionează să crească PIB<br />
cu o unitate ( Y 1)<br />
Δ = prin creşterea consumului guvernamental, finanţând această creştere<br />
M<br />
parţial prin creşterea taxelor, parţial prin emisiune monetară: Δ G =Δ T +Δ . Se<br />
P<br />
notează cu x creşterea consumului guvernamental finanţată prin emisiunea monetară<br />
M<br />
x =Δ . Să se exprime L în funcţie <strong>de</strong> x.<br />
P<br />
d) Să se găsească nivelul optim al lui x, care face ca impactul asupra economiei al<br />
măsurilor <strong>de</strong> politică economică <strong>de</strong>scrise anterior, măsurat prin funcţia L, să fie minim.<br />
Să se <strong>de</strong>termine valorile lui x atunci când α → 0 şi α →∞.<br />
7. Economia unei ţări este <strong>de</strong>scrisă prin următorul mo<strong>de</strong>l IS-LM:<br />
Y = C+ I + G+ NX; C = c( Y − T); I = γ ⋅Y −g⋅r; NX = E − X ; X = mY;<br />
M M f<br />
= l1Y−l2r; T, G, , Y exogene<br />
P P<br />
un<strong>de</strong> Y reprezintă producţia agregată (PIB), C consumul privat, T veniturile bugetare,<br />
I investiţiile, r rata <strong>de</strong> dobândă, E exportul, X importul, M<br />
oferta reală <strong>de</strong> monedă,<br />
P<br />
G cheltuielile guvernamentale. Statul respectiv are la dispoziţie următoarele tipuri <strong>de</strong><br />
politică economică:<br />
- fiscală, prin care modifică cheltuielile guvernamentale ( Δ G) sau veniturile bugetare<br />
( Δ T),<br />
- monetară, prin care modifică oferta reală <strong>de</strong> monedă M<br />
Δ sau<br />
P<br />
16
- comercială, prin care poate stimula exporturile ( Δ E).<br />
(a) Să se <strong>de</strong>ducă expresia la echilibru pentru PIB (Y ), rata <strong>de</strong> dobândă (r) şi pentru<br />
economii (S), în funcţie <strong>de</strong> parametrii mo<strong>de</strong>lului şi <strong>de</strong> variabilele exogene.<br />
(b) Guvernul doreşte să echilibreze contul curent prin măsuri <strong>de</strong> stimulare a exporturilor.<br />
Să se exprime modificarea procentuală a exporturilor E Δ<br />
necesară pentru echilibrarea<br />
E<br />
contului curent în funcţie <strong>de</strong> parametrii mo<strong>de</strong>lului şi <strong>de</strong> pon<strong>de</strong>rea actuală a exporturilor în<br />
PIB, E<br />
Y .<br />
(c) Guvernul creşte cheltuielile guvernamentale, acoperind integral această creştere din<br />
creşterea taxelor ( Δ G = Δ T). Să se <strong>de</strong>ducă efectul acestei măsuri asupra PIB ( Δ Y ), a<br />
ratei <strong>de</strong> dobândă ( Δ r) şi a economiilor ( Δ S) şi să se interpreteze rezultatele.<br />
8. Economia reală este <strong>de</strong>scrisă <strong>de</strong> următoarele ecuaţii:<br />
( Y − T ) ,<br />
Y = C + I + G + E − X , C = C0<br />
+ c T = tY,<br />
I = I 0 − g ⋅ r,<br />
X = X o + mY<br />
M<br />
= l1Y<br />
− l2r,<br />
P<br />
Se cunoaşte:<br />
D = G − T,<br />
D<br />
d = , CK = I − S,<br />
CC = E − X , T = tY<br />
Y<br />
p = 1,<br />
c = 80%,<br />
t = 31,<br />
41%,<br />
m = 0,<br />
22 l1<br />
= 0,<br />
2 l2<br />
= 183 g = 228,<br />
75 d = 5%<br />
C0<br />
= 70 I 0 = 230<br />
X = 50 E = 350 M = 300<br />
0<br />
a) să se calculeze Y, r, G, T, C, I, X, S, CK, D, CC<br />
b) să se calculeze cu cât trebuie să crească oferta nominală <strong>de</strong> monedă ΔM astfel încât<br />
volumul investiţiilor să crească cu 25% faţă <strong>de</strong> cel <strong>de</strong> la punctul a). Se ştie că noul<br />
indice al preţurilor este p=1,1.<br />
M<br />
c) Să se <strong>de</strong>termine şi d astfel încât rata dobânzii să fie r = 8%<br />
, iar<br />
P<br />
E − X = −0,<br />
02Y<br />
(cheltuielile guvernamentale <strong>de</strong>terminate la punctul a) sunt constante).<br />
9. Se consi<strong>de</strong>ră mo<strong>de</strong>lul IS-LM:<br />
Y = C + I + G + E − X ,<br />
C = c<br />
( Y − T ) ,<br />
I = i ⋅Y<br />
− g ⋅ r,<br />
G = bY,<br />
X = mY<br />
M<br />
= l1Y<br />
− l2r,<br />
P<br />
Se cunoaşte:<br />
D = G − T,<br />
D S<br />
d = , s = ,<br />
Y Y<br />
p<br />
= 1, b = 32%,<br />
m = 0,<br />
20 l1<br />
E = 2000 M = 1600<br />
= 0,<br />
2 l2<br />
= 2800 g = 2200 d = −3%<br />
i = 0,<br />
17 s = 14,<br />
3%<br />
17
Se cere:<br />
* *<br />
a) coordonatele punctului <strong>de</strong> echilibru ( Y , r )<br />
b) ca urmare a modificării ofertei <strong>de</strong> monedă, rata dobânzii a crescut cu 2,013 puncte<br />
procentuale. Să se afle cu cât s-a modificat M, precum şi noul PIB <strong>de</strong> echilibru.<br />
10. Se consi<strong>de</strong>ră mo<strong>de</strong>lul IS-LM static.<br />
(a) Să se precizeze:<br />
(b) influenţa creşterii ofertei reale <strong>de</strong> monedă asupra mărimii investiţiilor;<br />
(c) influenţa creşterii <strong>de</strong>ficitului bugetar asupra mărimii investiţiilor;<br />
i) influenţa creşterii vitezei <strong>de</strong> rotaţie a banilor ( l 1)<br />
asupra PIB ( Y ) ;<br />
ii) influenţa creşterii senzitivităţii mărimii investiţiilor în raport cu rata dobânzii ( g )<br />
asupra mărimii PIB.<br />
(d) Pentru mo<strong>de</strong>lul IS-LM se consi<strong>de</strong>ră următoarele date: c = 85% ; t = 31% ; m = 18% ;<br />
d = 4% (pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ficitului bugetar în PIB); l 1 = 0,22 ; l 2 = 132.500 ; g = 106.000 ;<br />
C = 8.000 ; I 0 = 75.000 ; X 0 = 15.000;<br />
M = 60.000;<br />
P = 1;<br />
E = 30.000 . Să se calculeze:<br />
0<br />
i) punctul <strong>de</strong> echilibru;<br />
ii) noua rată a fiscalităţii t 1,<br />
în ipoteza în care se doreşte reducerea lui d <strong>de</strong> la 4% la<br />
2%; cheltuielile guvernamentale rămân neschimbate.<br />
11. Se consi<strong>de</strong>ră mo<strong>de</strong>lul IS-LM:<br />
Y = C + I + G+ E − X ; X = mY ;<br />
0<br />
( )<br />
C = C + c Y − T ; T = tY;<br />
I = I0− gr;<br />
D = G− T ; d = D Y ; Z = X − E;<br />
z = Z Y ;<br />
18
M<br />
= lY 1 − l2( r+<br />
π ) .<br />
P<br />
Se cunosc: C 0 = 50 ; I 0 = 400 ; M P = 300 ; c = 80% ; t = 30% ; d = 3,5% ; z = 5% ;<br />
l = 0,2 ; l 2 = 1.000 ; g = 1.250 ; π = 3% şi m = 0,4 .<br />
1<br />
* *<br />
a. Să se calculeze coordonatele punctului <strong>de</strong> echilibru ( Y , r ) .<br />
b. Să se calculeze<br />
*<br />
G ,<br />
*<br />
E şi<br />
*<br />
S .<br />
c. Oferta reală <strong>de</strong> monedă creşte cu 10%, iar rata inflaţiei se reduce cu 1 punct<br />
procentual. Să se precizeze cu cât se va modifica rata reală <strong>de</strong> echilibru.<br />
19
Capitolul 4. Mo<strong>de</strong>lul Mun<strong>de</strong>ll - Fleming<br />
1. Recapitularea conceptelor cheie prezentate la curs<br />
1.1 Ce înregistrează balanţa <strong>de</strong> plăţi? Ce se înţelege în acest mo<strong>de</strong>l prin balanţă <strong>de</strong> plăţi?<br />
1.2. Cum influenţează cursul <strong>de</strong> schimb şi nivelul venitului soldul balanţei <strong>de</strong> plăţi?<br />
1.3 Ce exprimă cursul <strong>de</strong> schimb real şi cum influenţează acesta competitivitatea unei<br />
ţări?<br />
1.4 Cum influenţează regimul cursului <strong>de</strong> schimb soldul balanţei <strong>de</strong> plăţi?<br />
1.5 Cum influenţează mobilitatea capitalurilor rata <strong>de</strong> dobândă internă?<br />
1.6. Care sunt efectele politicilor monetară şi fiscală în cadrul mo<strong>de</strong>lului Mun<strong>de</strong>ll-<br />
Fleming?<br />
2. Aplicaţii<br />
[1] Explicaţi pe următorul grafic efectele unei politici <strong>monetare</strong> expansioniste în cadrul<br />
mo<strong>de</strong>lului Mun<strong>de</strong>l-Fleming, în cazul în care cursul <strong>de</strong> schimb este flotant. Curba BP arată<br />
toate combinaţiile dintre y şi r care asigură echilibrul balanţei <strong>de</strong> plăţi pentru diferite<br />
niveluri ale cursului <strong>de</strong> schimb.<br />
Grafic.1. Efectele unei politici <strong>monetare</strong> expansioniste în cazul cursului <strong>de</strong> schimb flotant<br />
[2] I<strong>de</strong>ntificaţi pe următorul grafic efectele unei politici fiscale expansioniste în cadrul<br />
mo<strong>de</strong>lului Mun<strong>de</strong>l-Fleming, în cazul în care cursul <strong>de</strong> schimb este flotant. Explicaţi ce se<br />
întâmplă atunci când contul <strong>de</strong> capital este perfect liberalizat.<br />
Grafic.2. Efectele unei politici fiscale expansioniste în cazul cursului <strong>de</strong> schimb flotant<br />
20
[3] I<strong>de</strong>ntificaţi pe următorul grafic efectele unei politici <strong>monetare</strong> expansioniste în<br />
cadrul mo<strong>de</strong>lului Mun<strong>de</strong>l-Fleming, în cazul în care cursul <strong>de</strong> schimb este fix.<br />
Explicaţi ce se întâmplă atunci când contul <strong>de</strong> capital este perfect liberalizat.<br />
Grafic.3. Efectele unei politici <strong>monetare</strong> expansioniste în cazul cursului <strong>de</strong> schimb fix<br />
[4] I<strong>de</strong>ntificaţi pe următorul grafic efectele unei politici fiscale expansioniste în cadrul<br />
mo<strong>de</strong>lului Mun<strong>de</strong>l-Fleming, în cazul în care cursul <strong>de</strong> schimb este fix. Explicaţi ce se<br />
întâmplă atunci când contul <strong>de</strong> capital este perfect liberalizat.<br />
Grafic.2. Efectele unei politici fiscale expansioniste în cazul cursului <strong>de</strong> schimb fix<br />
21
CAZUL I : curs flotant, cont <strong>de</strong> capital restricţionat<br />
[5] Se consi<strong>de</strong>ră o economie <strong>de</strong>scrisă <strong>de</strong> următoarele relaţii:<br />
Y = C + I + G + NX ;<br />
C = C0<br />
+ c Y −T<br />
; T = tY ; I I − gr ;<br />
( )<br />
NX = E − X ; E + ρ<br />
= L + l Y − l r ;<br />
L 0 1 2<br />
f ( r r )<br />
CF = δ − ;<br />
= E0<br />
a<br />
= 0<br />
; X = X 0 + mY − bρ<br />
;<br />
un<strong>de</strong> Y reprezintă PIB, C consumul, I investiţiile, G cheltuielile guvernamentale<br />
(exogene), NX exportul net, C 0 consumul autonom, c înclinaţia marginală spre consum,<br />
T taxele, t rata fiscalităţii, I 0 investiţiile autonome, r rata <strong>de</strong> dobândă internă, g<br />
senzitivitatea investiţiilor la rata <strong>de</strong> dobândă, E exportul, E 0 exportul autonom, a<br />
senzitivitatea exportului la cursul <strong>de</strong> schimb, ρ cursul <strong>de</strong> schimb real, X importul, X 0<br />
importul autonom, m înclinaţia marginală spre import, b senzitivitatea importului la<br />
cursul <strong>de</strong> schimb, L cererea <strong>de</strong> bani, 1 l inversul vitezei <strong>de</strong> rotaţie a banilor, 2 l<br />
senzitivitatea cererii <strong>de</strong> bani la rata <strong>de</strong> dobândă, CF contul <strong>de</strong> capital, δ senzitivitatea<br />
f<br />
contului <strong>de</strong> capital la diferenţialul <strong>de</strong> dobândă şi r rata <strong>de</strong> dobândă pe piaţa <strong>de</strong> capital<br />
internaţională. Regimul valutar este cel al cursului <strong>de</strong> schimb liber, iar contul <strong>de</strong> capital<br />
este restricţionat.<br />
(a) Să se precizeze şi să se interpreteze semnul parametrilor a şi b .<br />
(b) Să se scrie ecuaţiile care dau echilibrul pe piaţa bunurilor şi serviciilor, pe piaţa<br />
monetară şi i<strong>de</strong>ntitatea contabilă reprezentând constrângerea externă.<br />
(c) Să se <strong>de</strong>termine PIB, rata <strong>de</strong> dobândă şi cursul <strong>de</strong> schimb <strong>de</strong> echilibru, cunoscând<br />
C ; c ( 1−<br />
t)<br />
= 0.<br />
544 ; G = 4000 ; I 1400 ;<br />
următoarele valori ale parametrilor: 0 = 700<br />
0 =<br />
22
R<br />
g = 5000 ; a + b = 1200 ; l 0,<br />
25 ; l 8000 ; L 300 ; E − X 300 ; = 15%<br />
N<br />
D<br />
= 40%<br />
1 =<br />
2 =<br />
f<br />
; N = 872.<br />
73;<br />
R = 327.<br />
27 ; P = 1; C 700 ; r = 8%<br />
, δ = 1000 , m = 0,<br />
15.<br />
(d) Să se compare senzitivitatea investiţiilor la rata <strong>de</strong> dobândă <strong>de</strong> pe piaţa naţională cu<br />
senzitivitatea investiţiilor la rata <strong>de</strong> dobândă <strong>de</strong> pe piaţa externă.<br />
CAZUL II : curs flotant, cont <strong>de</strong> capital perfect liberalizat<br />
0 =<br />
0 =<br />
[6] Se consi<strong>de</strong>ră următorul mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> tip Mun<strong>de</strong>ll-Fleming:<br />
Y = C + I + G + NX ;<br />
C = C + c(<br />
1−<br />
t)YI<br />
I − ;<br />
0 ; = 0 gr<br />
L 0 1 2<br />
0 = 10500<br />
P<br />
NX ε<br />
f<br />
= NX 0 + n ⋅Y<br />
f − mY + a ;<br />
Pi<br />
= L + l Y − l r .<br />
C ; c = 0,<br />
8 ; t = 0,<br />
28 ; G = 28500 ; I 10000 ; g = 5500 ; a = 1700 ; l 0,<br />
28 ;<br />
f<br />
l , NX 200 ; n = 0.<br />
001;<br />
Y = 10.<br />
000.<br />
000 , m = 0,<br />
25 ; L 2000 , r = 5%<br />
, P = 1,<br />
05 ,<br />
2 = 5000<br />
0 =<br />
f<br />
P f = 1.<br />
02 , M = 30000 .<br />
Contul <strong>de</strong> capital este perfect <strong>de</strong> liberalizat, iar cursul este flotant.<br />
a) Să se calculeze PIB, cursul nominal, rata dobânzii, consumul, mărimea<br />
investiţiilor, pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ficitului bugetar în PIB, soldul contului curent şi<br />
mărimea investiţiilor;<br />
b) Se estimează că PIB potenţial este Y = 96000 . Cum se poate utiliza politica<br />
fiscală sau politica monetară pentru a aduce economia la nivelul potenţial. Ce se<br />
întâmplă cu moneda naţională;<br />
c) Nivelul PIB global ( Y f ) crește cu 3%. Cu cât se modifică PIB, rata dobânzii,<br />
cursul <strong>de</strong> schimb. Explicaţi, folosind eventual o diagramă IS-LM, modificările din<br />
economia naţională;<br />
f<br />
d) Nivelul ratei <strong>de</strong> dobândă <strong>de</strong> pe piaţa internaţională ( r ) creşte cu 0,5 pp. Cu<br />
cât se modifică PIB, cursul <strong>de</strong> schimb şi rata dobânzii. Explicaţi, folosind<br />
eventual o diagramă IS-LM, modificările din economia naţională;<br />
e) Presupunem că evoluţia economiei globale se poate aproxima printr-un mo<strong>de</strong>l<br />
IS-LM. Să se arate că şocurile <strong>de</strong> politică bugetară la nivel global se transmit în<br />
mod pozitiv la nivel naţional (i.e. o creştere a cheltuielilor guvernamentale la<br />
nivel global generează o creştere a PIB intern), în timp ce şocurile <strong>de</strong> politică<br />
monetară se transmit în mod negativ (i.e. o creştere a masei <strong>monetare</strong> la nivel<br />
global generează o scă<strong>de</strong>re a PIB intern).<br />
0 =<br />
CAZUL III : curs fix, cont <strong>de</strong> capital restricţionat<br />
[7] Se consi<strong>de</strong>ră o economie <strong>de</strong>schisă <strong>de</strong>scrisă prin următoarele relaţii:<br />
Y = C + I + G + NX ;<br />
C = C0<br />
+ c Y −T<br />
; T = tY ; I I − gr ;<br />
( )<br />
= 0<br />
0 =<br />
0 =<br />
D<br />
1 =<br />
;<br />
23
f<br />
f<br />
P<br />
P<br />
NX = E − X ; E = E0<br />
+ aε<br />
; X = X 0 + mY − bε<br />
;<br />
P<br />
P<br />
L l1Y<br />
l2r<br />
− = ; ) (<br />
f<br />
CF = δ r − r<br />
Cursul <strong>de</strong> schimb este fix, iar fluxurile <strong>de</strong> capital sunt restricţionate. Intervenţiile băncii<br />
centrale pentru susţinerea cursului fix sunt sterilizate. Se cunosc următoarele date:<br />
0 100 = C ; 875 , 0 = c ; 3 , 0 = t ; 1405 = G ; 0 800 = I ; 600 . 3 = g ; 7 = a ; 5 = b ; 25 , 0 1 = l ;<br />
l 4.<br />
800 , E − X = 250 , m = 0.<br />
22 , δ = 1500 . Se ştie că rata fixă este ε = 3,<br />
5 ,<br />
2 =<br />
0<br />
0<br />
f<br />
r = 5%<br />
, P = 1,<br />
06 , P = 1.<br />
02 , M = 580 .<br />
f<br />
(a) Să se <strong>de</strong>termine venitul naţional ( Y ) , rata <strong>de</strong> dobândă internă ( )<br />
r , precum şi soldul<br />
monetar al echilibrului extern.<br />
(b) Să se calculeze şi să se explice impactul politicilor monetară şi fiscală asupra<br />
variabilelor endogene.<br />
CAZUL IV : curs fix, cont <strong>de</strong> capital perfect liberalizat<br />
[8] Se dau următoarele ecuaţii pentru mo<strong>de</strong>lul Mun<strong>de</strong>ll-Fleming:<br />
Y = C + I + G + NX ;<br />
C = C0<br />
+ c(<br />
1−<br />
t)Y;<br />
I = I 0 − g(<br />
r − π ) ;<br />
Pf<br />
NX = a + bε<br />
;<br />
P<br />
L l1Y<br />
l2r<br />
− =<br />
.<br />
Se cunosc următoarele date: C 400 ; 85 . 0 = c ; 25 . 0 = t ; 500 = G ; I 860 ;<br />
0 =<br />
g = 2000 ; a = 50.<br />
67 ; b = 11 ; 1 1.<br />
1 = l ; 2 7900 = l . Se ştie că rata fixă este 24 = ε ,<br />
f<br />
fluxurile <strong>de</strong> capital sunt libere şi r = 16%<br />
, P = 1.<br />
08 , P<br />
S<br />
= 1.<br />
02 , M = 5200 .<br />
(a) Să se <strong>de</strong>termine nivelul venitului şi al ratei <strong>de</strong> dobândă <strong>de</strong> echilibru ( y *,r*)<br />
;<br />
N R<br />
(b) Ştiind că raportul = 0.<br />
4 şi = 0.<br />
2 (N reprezintă numerarul în circulaţie, R sunt<br />
D D<br />
rezervele băncilor la banca centrală, iar D reprezintă nivelul total al <strong>de</strong>pozitelor), să se<br />
precizeze în ce sens şi cu ce valoare ar trebui să se modifice baza monetară, astfel încât să<br />
se menţină paritatea cursului <strong>de</strong> schimb;<br />
(c) În cazul în care are loc o creştere a ratei <strong>de</strong> dobândă pe piaţa internaţională cu 5 la<br />
sută, iar baza monetară este constantă, cu cât se va <strong>de</strong>valoriza moneda naţională?<br />
(d) Să se compare senzitivitatea investiţiilor la rata <strong>de</strong> dobândă <strong>de</strong> pe piaţa naţională cu<br />
senzitivitatea investiţiilor la rata <strong>de</strong> dobândă <strong>de</strong> pe piaţa externă.<br />
ALTE APLICAŢII:<br />
[1] În cadrul mo<strong>de</strong>lului Mun<strong>de</strong>ll-Fleming (cont <strong>de</strong> capital liberalizat, curs flotant ) se<br />
cunosc: C 0 = 1500 , X 0 = 600 , I 0 = 1500 , G=3400, E 0 = 800 , c=78%, m=22%, P=1,<br />
M=2000, g=2000, r*=7%, l 0.<br />
2 , l 2500 , a=20, b=18.<br />
1 =<br />
2 =<br />
i<br />
i<br />
f<br />
0 =<br />
24
Y = C + I + G + E − X ; C = Co<br />
+ c(<br />
Y − T ) ; I I o gr − = ; ρ a E E o − = ;<br />
X = X o + mY − bρ<br />
Se ştie că dacă masa monetară se reduce cu 100 u.m., cursul <strong>de</strong> schimb se reduce cu<br />
8,66316. Să se calculeze:<br />
a) (Y*, r*), pon<strong>de</strong>rea contului <strong>de</strong> capital, contului curent si a <strong>de</strong>ficitului bugetar in<br />
PIB;<br />
b) Pe piata internationala rata dobanzii a urcat la 8%. Guvernul a hotarat sa ia măsuri<br />
pt ca cursul sa nu se modifice. Cu cât ar trebui modificate cheltuielile<br />
guvernamentale a.î. cursul să fie constant?<br />
[2] Economia este <strong>de</strong>scrisă <strong>de</strong> următoarele ecuaţii: Y = C + I + G + E − X ,<br />
f<br />
C = Co<br />
+ c(<br />
Y − T ) ; E = E0<br />
+ αH<br />
; α este cursul <strong>de</strong> schimb valutar, α = α + h( r − r ) ;<br />
M<br />
D<br />
f<br />
I = I o − gr ; l 1 Y − l2r<br />
= , D = G − T , CK = I − S , CC = E − X , d = , iar r este<br />
P<br />
Y<br />
rata dobânzii pe piaţa internaţională.<br />
(a) Să se calculeze: Y, r, E şi CC în punctul <strong>de</strong> echilibru;<br />
(b) Se cunosc: p = 1; c = 80%; t = 30%; m = 0.22; 1 0.<br />
2 = l ; 2 183 = l ; g = 228.75; h = 10;<br />
f<br />
α 0 = 2 ; r = 8%<br />
; C 0 = 50 ; X 0 = 30 ; I 0 = 200 ; E 0 = 300 ; H = 15; G = 450; M =<br />
280.75. Să se calculeze Y, r, S, E, I, d, CC, α .<br />
(c) Să se calculeze Δ K E , Δ Kα<br />
, Δ KCK<br />
, Δ KCC<br />
, un<strong>de</strong> k = 1 reprezintă variaţia<br />
M<br />
f<br />
indicatorului în raport cu Δ , iar k = 2 în raport cu Δ G , iar k = 3 în raport cu r .<br />
P<br />
(d) Să se menţioneze cu cât e puncte procentuale se modifică r şi cu câte procente se<br />
modifică E, CC şi D în cazul în care rf creşte <strong>de</strong> la 8% la 12 %.<br />
[3] Se consi<strong>de</strong>ră următorul mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> tip Mun<strong>de</strong>ll-Fleming:<br />
Y = C + I + G + NX ;<br />
C = C + c(<br />
1−<br />
t)YI<br />
I − ;<br />
0 ; = 0 gr<br />
L 0 1 2<br />
0 = 10500<br />
P<br />
NX ε<br />
f<br />
= NX 0 + n ⋅Y<br />
f − mY + a ;<br />
Pi<br />
= L + l Y − l r .<br />
C ; c = 0,<br />
8 ; t = 0,<br />
28 ; G = 28500 ; I 10000 ; g = 5500 ; a = 1700 ; l 0,<br />
28 ;<br />
l 5000 , NX 200 ; 001 . 0 = n ; 000 . 000 . 10 = Y , m = 0,<br />
25 ; L 2000 , % 5 =<br />
f<br />
r , P = 1,<br />
05 ,<br />
2 =<br />
0 =<br />
P = 1.<br />
02 , M = 30000 .<br />
f<br />
f<br />
Contul <strong>de</strong> capital este perfect <strong>de</strong> liberalizat, iar cursul <strong>de</strong> schimb este fix, paritatea fiind<br />
stabilită la nivelul ε = 3,<br />
15 .<br />
a) Să se calculeze PIB, cursul nominal, rata dobânzii, mărimea masei <strong>monetare</strong>,<br />
consumul, mărimea investiţiilor, pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ficitului bugetar în PIB, soldul<br />
contului curent şi mărimea economiilor sectorului privat;<br />
0 =<br />
0 =<br />
0<br />
1 =<br />
25
) Se estimează că PIB potenţial este Y = 96000 . Cum se poate utiliza politica<br />
fiscală sau politica monetară pentru a aduce economia la nivelul potenţial. Cum<br />
trebuie să acţioneze banca centrală pentru a păstra cursul fix?<br />
c) Nivelul PIB global ( Y f ) creşte cu 3%. Cu cât se modifică PIB, cursul real şi<br />
rata dobânzii. Cum trebuie să acţioneze banca centrală pentru a păstra cursul fix?<br />
Explicaţi, folosind eventual o diagramă IS-LM, modificările din economia<br />
naţională;<br />
f<br />
d) Nivelul ratei <strong>de</strong> dobândă <strong>de</strong> pe piaţa internaţională ( r ) crește cu 0,5 pp. Cu<br />
cât se modifică PIB, cursul real. Explicaţi, folosind eventual o diagramă IS-LM,<br />
modificările din economia naţională;<br />
e) Presupunem că evoluţia economiei globale se poate aproxima printr-un mo<strong>de</strong>l<br />
IS-LM. Să se arate că şocurile <strong>de</strong> politică monetară se transmit în mod pozitiv la<br />
nivel naţional (i.e. o creştere a masei <strong>monetare</strong> la nivel global generează o creştere<br />
a PIB intern). Dar şocurile <strong>de</strong> politică bugetară?<br />
26
Capitolul 5. Teoria Portofoliului<br />
5.1. Portofolii eficiente formate din două active cu risc<br />
⎛ E(<br />
R1)<br />
⎞ ⎛ 0,<br />
1 ⎞<br />
1) Consi<strong>de</strong>răm că pe piaţă cotează 2 active cu rentabilităţile μ = ⎜ ⎟ = ⎜ ⎟ şi cu<br />
⎝ E(<br />
R2)<br />
⎠ ⎝0,<br />
17⎠<br />
riscurile σ 1 = 0, 25,<br />
σ 2 = 0,<br />
35 . Coeficientul <strong>de</strong> corelaţie dintre cele două active este<br />
a) ρ 12 = −1<br />
b) 12 0 = ρ<br />
c) 12 1 = ρ<br />
Să se <strong>de</strong>termine:<br />
1. covarianţa dintre cele două active şi să se scrie matricea <strong>de</strong> varianţă covarianţă.<br />
2. consi<strong>de</strong>rând un portofoliu oarecare P format din cele două active cu structura<br />
⎛ x1<br />
⎞<br />
x = ⎜<br />
⎟ cu x2 = 1− x1<br />
, să se scrie rentabilitatea şi varianţa acestui potrofoliu.<br />
⎝ x2<br />
⎠<br />
3. Să se <strong>de</strong>termine dintre toate portofoliile P pe cel care are riscul minim. Să se<br />
caluleze structura, riscul şi rentabilitatea sa.<br />
5.2. Portofolii eficiente formate din mai mult <strong>de</strong> două active cu risc – Frontiera<br />
Markowitz şi Capital Market Line (CML)<br />
1) Presupunem o piaţă <strong>de</strong> capital pe care sunt tranzacţionate trei active cu risc ( i = 1,<br />
3 ).<br />
Matricea <strong>de</strong> varianţă-covarianţă a activelor,respectiv inversa acestei matrice se prezintă<br />
astfel :<br />
⎛ 0.<br />
0400 − 0.<br />
0066 0.<br />
0208 ⎞<br />
⎛ 30.<br />
2013 3.<br />
0506 − 9.<br />
0346⎞<br />
⎜<br />
⎟ −1<br />
⎜<br />
⎟<br />
Ω = ⎜−<br />
0.<br />
0066 0.<br />
0484 − 0.<br />
0057⎟<br />
, Ω = ⎜ 3.<br />
0506 21.<br />
1780 0.<br />
8533 ⎟<br />
⎜<br />
⎟<br />
⎝ 0.<br />
0208 − 0.<br />
0057 0.<br />
0676<br />
⎜<br />
⎟<br />
⎠<br />
⎝−<br />
9.<br />
0346 0.<br />
8533 17.<br />
6450 ⎠<br />
⎛0.<br />
15⎞<br />
⎜ ⎟<br />
Vectorul rentabilitaţilor aşteptate în cazul celor trei active este următorul : μ = ⎜0.<br />
18⎟<br />
.<br />
⎜ ⎟<br />
⎝0.<br />
23⎠<br />
Presupunem un investitor raţional care urmăreşte obţinerea unei rentabilităţi ρ cu risc<br />
minim. Pornind <strong>de</strong> la această ipoteză să se <strong>de</strong>termine :<br />
a. Structura şi riscul portofoliului eficient (optim Pareto) P, care asigură o<br />
rentabilitate ρ cu risc minim.<br />
b. Să se calculeze riscul portofoliilor pentru care investitorul raţional fixează<br />
rentabilităţile astfel : 0.<br />
10<br />
1 = ρ , 15 . 0<br />
2 = ρ , 20 . 0<br />
3 = ρ , 25 . 0<br />
4 = ρ . Să se<br />
27
eprezinte grafic punctele în planul <strong>financiar</strong> şi să se comenteze rezultatele<br />
obţinute.<br />
c. Să se calculeze structura portofoliului cu risc minim global V.<br />
d. Să se <strong>de</strong>termine riscul şi rentabilitatea portofoliului pentru care tangenta dusă la<br />
frontiera Markowitz trece prin originea axelor.<br />
e. Presupunem că pe piaţă <strong>de</strong> capital există un portofoliu Z, numit conjugat al unui<br />
portofoliului P situat pe frontiera Markowitz cu rentabilitatea 20%. Să se<br />
<strong>de</strong>termine rentabilitatea, riscul şi structura acestui portofoliu (Z).<br />
2) Un investitor raţional poate să formeze un portofoliu eficient P, utilizând fondurile<br />
mutuale V şi W caracterizate prin :<br />
V :<br />
⎛ 0.<br />
4121⎞<br />
⎜ ⎟<br />
x = ⎜0.<br />
4268⎟<br />
W :<br />
V ⎜ ⎟<br />
⎝ 0.<br />
1611⎠<br />
⎛0.<br />
2907⎞<br />
⎜ ⎟<br />
x = ⎜0.<br />
4326⎟<br />
W ⎜ ⎟<br />
⎝0.<br />
2767⎠<br />
σ = 13.<br />
05%<br />
σ = 13.<br />
39%<br />
V<br />
W<br />
ρ = 17.<br />
57%<br />
ρ = 18.<br />
51%<br />
V<br />
W<br />
a. Să se <strong>de</strong>termine pon<strong>de</strong>rea investiţiei în V şi W astfel încât investitorul să obţină o<br />
rentabilitate egală cu 20%.<br />
b. Să se calculeze covarianţa între V şi W, respectiv între V şi P, portofoliul <strong>de</strong> la punctul<br />
a).<br />
3) Pe o piaţă cotează un număr <strong>de</strong> patru active <strong>financiar</strong>e. Se cunosc următoarele<br />
informaţii:<br />
⎛ ⎞<br />
⎜ ⎟<br />
⎜ ⎟<br />
a. = ⎜ ⎟<br />
⎜0.<br />
1500⎟<br />
⎜ ⎟<br />
⎝0.<br />
1300⎠<br />
2200 . 0<br />
0.<br />
1700<br />
μ , σ = 0.<br />
2832,<br />
σ = 0.<br />
3445,<br />
σ = 0.<br />
2455,<br />
σ = 0.<br />
1825<br />
1 2 3 4<br />
b. A = 103.<br />
88791,<br />
B = 15.<br />
02409 , C = 2.<br />
23887 ,<br />
Se cere:<br />
c. V :<br />
⎛ ⎞<br />
⎜ ⎟<br />
⎜ ⎟<br />
= ⎜−<br />
⎟<br />
⎜ 0. 10209 ⎟<br />
⎜ ⎟<br />
⎝ 0.<br />
54983 ⎠<br />
02693 . 0<br />
0.<br />
37501<br />
x W :<br />
V<br />
a. Riscurile: σ , σ şi rentabilităţile ρ , ρ .<br />
V W<br />
V W<br />
x<br />
W<br />
⎛ ⎞<br />
⎜ ⎟<br />
⎜ ⎟<br />
= ⎜ ⎟<br />
⎜0.<br />
12504⎟<br />
⎜ ⎟<br />
⎝0.<br />
50668⎠<br />
03573 . 0<br />
0.<br />
33255<br />
28
. Riscul şi rentabilitatea portofoliului P situat pe frontiera Markowitz ştiind că<br />
rentabilitatea aşteptată este ρ = 0.<br />
22 .<br />
P<br />
c. Riscul şi rentabilitatea portofoliului Q situat pe frontiera Markowitz ştiind că riscul<br />
asumat <strong>de</strong> investitor este σ = 0.<br />
3445 .<br />
P<br />
d. Ştiind că R = 0.<br />
08 să se calculeze rentabilitatea, riscul şi structura portofoliului<br />
f<br />
pieţei M.<br />
e. Să se calculeze rentabilitatea, riscul şi structura portofoliului S, situat pe CML ştiind că<br />
σ = 0.<br />
3445<br />
S<br />
f. Să se calculeze coeficienţii <strong>de</strong> volatilitate β , β , precum şi ρ , ρ .<br />
1 4<br />
1M<br />
4M<br />
g. Să se calculeze indicatorul <strong>de</strong> senzitivitate :<br />
⎛ ⎞<br />
∂E⎜<br />
R ⎟<br />
⎝ M ⎠<br />
.<br />
∂R<br />
f<br />
4) Pe o piaţă cotează trei active. Se cunosc:<br />
σ1 = 0,37; σ2 = 0, 45; σ3<br />
= 0, 25 , μ1 = 0,17; μ2 = 0, 22; μ3<br />
= 0,14 , R f = 8%<br />
⎛0,1369 0,1166 −0,0278⎞<br />
⎛15,113 −8,<br />
2841 3,7279 ⎞<br />
⎜ ⎟ −1<br />
⎜ ⎟<br />
Ω=<br />
⎜<br />
0, 2025 −0,0225<br />
⎟<br />
Ω =<br />
⎜<br />
9,685 −0,1916<br />
⎟<br />
⎜ 0,0625 ⎟ ⎜<br />
⎝ ⎠<br />
17,5862 ⎟<br />
⎝ ⎠<br />
Să se <strong>de</strong>termine:<br />
a) ecuaţia frontierei Markowitz;<br />
b) rentabilitatea, riscul şi structura portofoliilor V şi W;<br />
c) riscul şi structura unui portofoliu P <strong>de</strong> pe frontiera Markowitz care are rentabilitatea<br />
ρ P = 20% ;<br />
d) rentabilitatea şi structura unui portofoliu Q care are riscul σ = 40% ;<br />
e) covarianţa dintre V şi W şi dintre V şi P;<br />
f) covarianţa dintre W şi P;<br />
g) să se calculeze indicatorii <strong>de</strong> volatilitate β1, β2, β 3,<br />
precum şi pon<strong>de</strong>rea din riscul σ k al<br />
fiecărui activ care este recunoscut <strong>de</strong> piaţă (risc nediversificabil).<br />
29
h) un investitor îşi asumă un risc <strong>de</strong> σ p = 12% investind în trei fonduri mutuale: V, W,<br />
R f . Portofoliul P este situat pe CML. Să se precizeze pon<strong>de</strong>rile x1, x2, x 3 investite în cele<br />
trei fonduri mutuale.<br />
5) Pe o piaţă cotează 2007 <strong>de</strong> active <strong>financiar</strong>e cu risc şi un activ fără risc. Se estimează<br />
2 2<br />
că ecuaţia frontierei Markowitz este σ p = 66, 239μp − 15,529μp + 0,928 . Rentabilitatea<br />
activului fără risc este R f = 9% .<br />
a) să se <strong>de</strong>teremine rentabilitatea aşteptată şi riscul portofoliului V;<br />
b) să se <strong>de</strong>termine riscul şi structura pe cele două fonduri mutuale V şi W pentru un<br />
portofoliu <strong>de</strong> pe frontiera Markowitz care are rentabilitatea aşteptată μ p = 12% .<br />
c) cum se modifică structura (pe cele 2007 active cu risc) portofoliului <strong>de</strong> la punctul b)<br />
dacă riscurile tuturor activelor cresc cu 10%.<br />
d) să se <strong>de</strong>termine riscul şi structura pe cele două fonduri mutuale Rf şi M pentru un<br />
portofoliu <strong>de</strong> pe CML care are renbtabilitatea aşteptată μ p = 12% .<br />
2 θ 2<br />
e) un investitor are funcţia <strong>de</strong> utilitate U ( μ, σ ) = μ− σ , un<strong>de</strong> parametrul θ<br />
2<br />
cuantifică aversiunea la risc a investitorului. Să se <strong>de</strong>termine rentabilitatea aşteptată a<br />
portofoliului <strong>de</strong> pe frontiera Markowitz care va fi ales <strong>de</strong> către investitor. Ce se întamplă<br />
dacă θ →∞? Explicaţie.<br />
6) Pe o piaţă cotează 3 active. Se ştie:<br />
x = 0, 2664 0, 2281 0,5055 ; x = 0, 287 0, 2949 0, 418<br />
( ) ( )<br />
0,0069 ( 0,17 0,14 0,10) T<br />
T T<br />
V W<br />
2<br />
σV= μ =<br />
a) Să se calculeze A, B, C, D<br />
b) Să se calculeze x P şi σ p a unui portofoliu situat pe frontiera Markowitz ştiind că<br />
ρ P = 0,17 . Ştiind că σ 1 = 27% , să se calculeze σ p : σ 1 şi să se facă un scurt comentariu<br />
<strong>financiar</strong>.<br />
c) Ştiind că ρ M = 0,1388,<br />
să se calculeze σ M , xM, R f<br />
d) Să se calculeze x P1<br />
şi σ p1<br />
a unui portofoliu situat pe CML ştiind că ρ P1<br />
= 0,17 . Să se<br />
σ , σ , σ . Scurt comentariu.<br />
compare p P1<br />
1<br />
7) Pe o piaţă cotează trei active. Se cunoaşte:<br />
⎛0,1123 ⎜<br />
Ω=<br />
⎜<br />
⎝<br />
−0,084 0,1657<br />
0,0229 ⎞ ⎛15,1367 ⎟ −1<br />
⎜<br />
−0,016 ⎟<br />
; Ω =<br />
⎜<br />
0,0615 ⎟ ⎜<br />
⎠ ⎝<br />
7,3123<br />
9,7218<br />
−3,7322⎞<br />
⎟<br />
−0,1926<br />
⎟<br />
17,5984 ⎟<br />
⎠<br />
μ = 0,17; μ = 0, 22; μ = 0,14; R =<br />
0,08;<br />
1 2 3<br />
f<br />
30
a) Să se calculeze: xV, σV, ρV, xW, σW, ρW, xM,<br />
σM, ρ M<br />
b) Să se calculeze indicatorii <strong>de</strong> la punctul a) pentru cazul în care 1, 2, 3,<br />
f R μ μ μ cresc cu<br />
20%<br />
c) Să se calculeze indicatorii <strong>de</strong> la punctul a) pentru cazul în care σ1, σ2, σ 3 cresc cu 20%<br />
d) Pe baza datelor iniţiale, să se calculeze xP, σ P, β P ştiind că E( RP) = ρP<br />
= 25% , iar P<br />
este situat pe d.1. frontiera Markowitz, d.2. CML<br />
8) Pe o piaţă cotează 2007 <strong>de</strong> active <strong>financiar</strong>e cu risc şi un activ fără risc. Se estimează<br />
2 2<br />
că ecuaţia frontierei Markowitz este σ p = 54,743μp − 14,117μp + 0,928 . Rentabilitatea<br />
activului fără risc este R f = 9% .<br />
a) Să se <strong>de</strong>termine rentabilitatea aşteptată şi riscul portofoliului V;<br />
b) Să se <strong>de</strong>termine riscul şi structura pe cele două fonduri mutuale V şi W pentru un<br />
portofoliu <strong>de</strong> pe frontiera Markowitz care are rentabilitatea aşteptată μ p = 13,55% .<br />
c) Cum se modifică structura (pe cele 2007 active cu risc) portofoliului <strong>de</strong> la punctul b)<br />
dacă riscurile tuturor activelor cresc cu 10%.<br />
d) Să se <strong>de</strong>termine riscul şi structura pe cele două fonduri mutuale Rf şi M pentru un<br />
portofoliu <strong>de</strong> pe CML care are rentabilitatea aşteptată μ p = 13,55% .<br />
2 θ 2<br />
e) Un investitor are funcţia <strong>de</strong> utilitate U ( μ, σ ) = μ− σ , un<strong>de</strong> parametrul θ<br />
2<br />
cuantifică aversiunea la risc a investitorului. Investitorul are acces pe piaţa internaţională<br />
*<br />
*<br />
un<strong>de</strong> portofoliul pieţei are rentabilitatea aşteptată μ M = 14% şi riscul σ M = 15% . Piaţa<br />
internaţională şi cea naţională nu sunt corelate. Să se <strong>de</strong>termine rentabilitatea aşteptată a<br />
portofoliului ales <strong>de</strong> investitor. Explicaţie.<br />
9) Pe o piaţă cotează un număr <strong>de</strong> trei active. Se cunoaşte:<br />
⎛0, 2871⎞ ⎛0, 2771⎞<br />
⎜ ⎟ ⎜ ⎟<br />
xV =<br />
⎜<br />
0,0585<br />
⎟<br />
; xW =<br />
⎜<br />
0,1029<br />
⎟<br />
, ρW = 0,17035, ρW<br />
= 0,1667, Rf<br />
= 10%,<br />
⎜0,6545⎟ ⎜0,6199⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠<br />
Se cere:<br />
a) Structura xM şi rentabilitatea ρ M a portofoliului pieţei;<br />
b) Ştiind că σ M = 0,1838 să se calculeze structura portofoliului P situat pe CML cu<br />
σ = 0, 2298.<br />
P<br />
10) Se consi<strong>de</strong>ră o piaţă pe care cotează 3 active. Matricea <strong>de</strong> varianţă covarianţă este:<br />
⎛0,0802 ⎜<br />
Ω=<br />
⎜<br />
⎝<br />
0,0683<br />
0,1187<br />
−0,0209⎞ ⎛25,7969 ⎟ −1<br />
⎜<br />
?<br />
⎟<br />
; Ω =<br />
⎜<br />
0,0603 ⎟ ⎜<br />
⎠ ⎝<br />
−14,1377<br />
16,5251<br />
4,9596 ⎞<br />
⎟<br />
?<br />
⎟<br />
18,8368⎟<br />
⎠<br />
31
R f 8%, σV<br />
0,1548 0,17 0,22 0,14 T<br />
μ =<br />
a) Să se calculeze portofoliul <strong>de</strong> frontiera Markowitz care asigură o rentabilitate <strong>de</strong> 18,5%<br />
b) Să se <strong>de</strong>termine structura, rentabilitatea şi volatilitatea unui portofoliu <strong>de</strong> CML cu<br />
riscul σ Q = 8, 2%<br />
c) Ca urmare a creşterii pieţei, toate rentabilităţile activelor cresc cu 10%. Să se<br />
<strong>de</strong>termine modul în care se modifică rentabilitatea, riscul şi structura portofoliilor V şi M.<br />
= = , ( )<br />
11) Pe o piaţă cotează 4 active cu risc. Pentru frontiera Markowitz se cunosc următoarele<br />
elemente:<br />
T<br />
x = 0, 2191 0,3695 0,3028 0,1086<br />
V<br />
( )<br />
( 0, 2328 0,3515 0, 2968 0,1185)<br />
T<br />
xW<br />
=<br />
ρV = 0,1346; ρW<br />
= 0,1359;cov( xV, xW)<br />
= 0,0014<br />
a) Să se <strong>de</strong>termine structura şi riscul portofoliului P cu rentabilitatea 15%<br />
b) Să se <strong>de</strong>termine senzitivitatea riscului portofoliului P în raport cu rentabilitatea sa<br />
∂σ<br />
P<br />
∂ρP<br />
c) Să se <strong>de</strong>termine în ce interval trebuie să se situeze rentabilitatea lui P astfel încât<br />
portofoliul să aibă o componentă, respectiv 2 negative. Există valori pentru care P are 3<br />
componente negative?<br />
d) Să se <strong>de</strong>termine riscul, rentabilitatea şi structura lui M dacă Rf=7%<br />
e) Să se precizeze în ce interval trebuie să se situeze Rf astfel încât M să aibă o<br />
componentă sau 2 negative.<br />
5.3. Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> evaluare a activelor CAPM (Capital Asset Pricing Mo<strong>de</strong>l)<br />
1) Pentru mo<strong>de</strong>lul CAPM să se răspundă la următoarele întrebări:<br />
−1<br />
a) Ştiind că Ω >0 şi E ( RM<br />
) > R f să se precizeze în ce situaţie pon<strong>de</strong>rea unui activ în<br />
portofoliul pieţei poate fi negativ ( x i < 0).<br />
b) Să se arate că dacă două active au acelaşi risc σ i = σ j , activul care are coeficientul <strong>de</strong><br />
corelaţie cu portofoliul pieţei mai mare va avea şi rentabilitatea aşteptată mai mare.<br />
2) In perioada următoare se anticipează pentru acţiunea AB că preţul va fi P1=240 um, iar<br />
divi<strong>de</strong>ndul ce se va plăti este D1=15 um. Se ştie că rentabilitatea activului fără risc este<br />
Rf=9%, rentabilitatea portofoliului pieţei este E(RM)=15%, iar indicatorul BETA al<br />
acţiunii este β = 1,<br />
5 . Cat este cursul <strong>de</strong> echilibru al acţiunii in prezent (P0)?<br />
32
3) Se cunoaşte că portofoliul pieţei are următoarele caracteristici: E(RM)=20%;<br />
σ M = 12%<br />
. Un portofoliu A format numai din active cu risc are rentabilitatea<br />
E(RA)=15%, iar coeficientul <strong>de</strong> corelaţie cu portofoliul pieţei este ρ AM = 0,<br />
75 .<br />
Rentabilitatea activului fără risc este Rf=5%.<br />
Să se calculeze rentabilitatea şi structura (active cu risc şi fără risc) a portofoliului B<br />
situat pe dreapta CML şi având acelaşi risc σ A cu portofoliul A.<br />
4) Pentru un activ cu riscul egal cu 15% se cunoaşte coeficientul <strong>de</strong> volatilitate egal cu<br />
0,4 şi coeficientul <strong>de</strong> corelaţie cu portofoliul pieţei egal cu 0,8. Determinaţi riscul<br />
nesistematic. Care risc va fi răsplătit <strong>de</strong> piaţă printr-un plus <strong>de</strong> rentabilitate şi <strong>de</strong> ce?<br />
5) Se cunosc următoarele elemente pentru activele 1 şi 2.<br />
Activ P0 E(P1) E(D) β i<br />
1 100 117 6 1,5<br />
2 6000 6510 120 0,7<br />
De asemenea se ştie că Rf=10% şi E(RM)=16%. Presupunând ca mo<strong>de</strong>lul CAPM<br />
evaluează corect activele <strong>de</strong> pe piaţă să se <strong>de</strong>termine modul în care piaţa evaluează<br />
titlurile.<br />
33