Manualul National al Operatorilor de Apa si Canalizare - POS Mediu
Manualul National al Operatorilor de Apa si Canalizare - POS Mediu
Manualul National al Operatorilor de Apa si Canalizare - POS Mediu
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
EUROPEAN<br />
UNION<br />
<strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong><br />
<strong>Nation<strong>al</strong></strong><br />
<strong>al</strong> <strong>Operatorilor</strong><br />
<strong>de</strong> <strong>Apa</strong> <strong>si</strong><br />
Can<strong>al</strong>izare<br />
GOVERNMENT<br />
OF<br />
ROMANIA<br />
i
<strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> <strong>Nation<strong>al</strong></strong> <strong>al</strong> <strong>Operatorilor</strong> <strong>de</strong> <strong>Apa</strong> <strong>si</strong><br />
Can<strong>al</strong>izare<br />
Bucuresti, 2008<br />
ii
Colofon<br />
Dezvoltarea <strong>si</strong> publicarea prezentului manu<strong>al</strong> a fost re<strong>al</strong>izata ca parte a programului<br />
FOPIP 1 – A<strong>si</strong>stenta Tehnica pentru Consolidarea Istitution<strong>al</strong>a a Beneficiarilor Fin<strong>al</strong>i<br />
ISPA din cadrul sectorul <strong>de</strong> <strong>Apa</strong> <strong>si</strong> <strong>Apa</strong> Uzata. (ISPA Measure 2003 RO 16 P PA 012,<br />
EuropeAid/119629/D/SV/RO)<br />
Memebrii echipei FOPIP I implicati in pregatirea <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong>ui:<br />
Ad Sannen – Team Lea<strong>de</strong>r<br />
Sorin Caian – Deputy Team Lea<strong>de</strong>r FOPIP<br />
Lionel Huet - Deputy Team Lea<strong>de</strong>r Pre-FOPIP<br />
Cat<strong>al</strong>ina Marcu – Expert Juridic<br />
Anthony Fryer – Expert Financiar<br />
Andy Bow<strong>de</strong>n –Expert Tehnic<br />
Jaap Boomsma – Expert Resurse Umane<br />
Michel Baron- Expert Institution<strong>al</strong><br />
Ruxandra Bancu – Expert Juridic<br />
Mark <strong>de</strong> Bel – Expert Resurse Umane<br />
Marius Petre – Expert Resurse Umane<br />
Mihaela Serbanescu – Consultant Junior Relatii Clienti/Relatii Publice<br />
Afrodita Popa –Expert Managementul Activelor<br />
V<strong>al</strong>eriu Zamfirescu – Expert Financiar <strong>si</strong> IT<br />
Gabriel Ionita – Expert Financiar<br />
Mihai Ne<strong>de</strong>lcu – Expert Financiar<br />
Augustin Boer – Expert Financiar <strong>si</strong> Institution<strong>al</strong><br />
Anca Bors – Expert in Planificarea Afacerilor<br />
Contributii importante din partea:<br />
Venera Vlad, Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile<br />
Cristina Badica, Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile<br />
Laura Constandache, Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile<br />
Jan Willem Overbeek, Roy<strong>al</strong> Haskoning<br />
Descarcarea manu<strong>al</strong>ului<br />
Ver<strong>si</strong>unea manu<strong>al</strong>ului, atat in Romana cat <strong>si</strong> in Engleza, poate fi <strong>de</strong>scarcata <strong>de</strong> pe<br />
urmatoarele <strong>si</strong>te-uri: ARA (www.ara.ro).<br />
Declinare a responsabilitatii<br />
Perspectiva autorului exprimata in cadrul acestei publicatii nu reflecta in mod necesar<br />
perspectiva Uniunii Europene, Comi<strong>si</strong>ei Europene <strong>si</strong> Guvernului Romaniei.<br />
iii
Gener<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Continut<br />
1 Introducere..................................................................................................1<br />
2 Sectorul <strong>de</strong> apa din Romania: performanta, politici ..................................3<br />
2.1 Sectorul <strong>de</strong> ap : probleme cheie privind performanta ............................................3<br />
2.2 Politici <strong>si</strong> Strategii Relevante in Sector...................................................................4<br />
2.3 Region<strong>al</strong>izarea serviciilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare .......................................................6<br />
2.3.1 Conceptul region<strong>al</strong>izarii serviciului <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare...........................6<br />
2.3.2 Nece<strong>si</strong>tatea region<strong>al</strong>izarii...........................................................................7<br />
2.3.3 Princip<strong>al</strong>ele avantaje <strong>al</strong>e region<strong>al</strong>iz rii ......................................................7<br />
2.3.4 Elementele institu ion<strong>al</strong>e cheie <strong>al</strong>e region<strong>al</strong>iz rii ......................................8<br />
3 Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridice privind region<strong>al</strong>izarea..........................11<br />
3.1 Gener<strong>al</strong> ..................................................................................................................11<br />
3.2 Cadrul juridic actu<strong>al</strong>..............................................................................................11<br />
3.2.1 Legisla ie primar ....................................................................................11<br />
3.2.2 Legisla ia secundar .................................................................................12<br />
3.2.3 Definirea i Scopul Serviciilor.................................................................12<br />
3.2.4 Autorit i competente ..............................................................................13<br />
3.2.5 Domeniul public ......................................................................................14<br />
3.3 Baza leg<strong>al</strong> pentru <strong>de</strong>legarea gestiunii serviciilor.................................................15<br />
3.4 ADI, ROC <strong>si</strong> Contractul <strong>de</strong> Delegare....................................................................17<br />
3.4.1 Mo<strong>de</strong>l pentru Actul Constitutiv <strong>si</strong> Statut pentru ADI..............................17<br />
3.4.2 Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> Act Constitutiv pentru operatorii region<strong>al</strong>i...........................18<br />
3.4.3 Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> Contract pentru <strong>de</strong>legarea <strong>de</strong> servicii ......................................19<br />
3.5 Etapele i activit ile care trebuie parcurse în ve<strong>de</strong>rea implement rii cadrului<br />
institu ion<strong>al</strong> ..................................................................................................................21<br />
3.5.1 Etapa preg titoare, studiul <strong>de</strong> oportunitate ..............................................21<br />
3.5.2 Înfiin area Asocia iei <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitar (ADI)...................22<br />
3.5.3 Înfiin area Operatorului Region<strong>al</strong> (ROC) ................................................23<br />
3.5.4 Delegarea gestiunii serviciului <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare.....25<br />
3.6 Indicatori <strong>de</strong> Performanta (Nivelul serviciilor).....................................................26<br />
4 Benchmarking <strong>si</strong> Indicatorii <strong>de</strong> Performanta Cheie.................................28<br />
4.1 Introducere ............................................................................................................28<br />
4.2 Folo<strong>si</strong>rea Benchmarking-ului in Romania ...........................................................29<br />
4.2.1 Experienta MUDP II................................................................................30<br />
4.2.2 Experienta <strong>de</strong> benchmarking a Asociatiei Romane a Apelor Experience in<br />
cadrul sectorului <strong>de</strong> apa .......................................................................................30<br />
4.2.3 Proiectul <strong>de</strong> imbunatatire a managementului serviciilor municip<strong>al</strong>e.......31<br />
4.3 Metodologia <strong>de</strong> Benchmarking.............................................................................33<br />
4.3.1 Formele <strong>de</strong> benchmarking .......................................................................33<br />
4.3.2 Procesul....................................................................................................33<br />
4.3.3 Etapa <strong>de</strong> planificare .................................................................................34<br />
4.3.4 Etapa <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza .......................................................................................37<br />
4.3.5 Etapa <strong>de</strong> Actiune......................................................................................39<br />
i
Gener<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
4.3.6 Beneficii...................................................................................................40<br />
4.4 Instrumente <strong>si</strong> tehnici ............................................................................................41<br />
4.5 Strategia <strong>de</strong> Benchmarking <strong>de</strong>zvoltata pe durata programului FOPIP I A<strong>si</strong>stenta<br />
Tehnica.........................................................................................................................42<br />
4.5.1 Folo<strong>si</strong>rea indicatorilor <strong>de</strong> performanta ....................................................42<br />
4.6 Indicatori propu<strong>si</strong> ..................................................................................................43<br />
4.6.1 Sistemul <strong>de</strong> benchmarking online propus................................................46<br />
4.6.2 Concluzii..................................................................................................48<br />
5 Ghiduri privind pregatirea proiectelor (EU/IFI/GOR).............................49<br />
5.1 Gener<strong>al</strong> ..................................................................................................................49<br />
5.2 Ghid privind Pregatirea Master Planurilor............................................................49<br />
5.3 Ghid pentru Studiu <strong>de</strong> Fezabilitate........................................................................50<br />
5.4 Ghid pentru An<strong>al</strong>iza Cost Beneficiu .....................................................................50<br />
6 Dezvoltare Strategica ...............................................................................53<br />
6.1 Planificare strategica .............................................................................................53<br />
6.2 Elemente <strong>al</strong>e planific rii strategice .......................................................................55<br />
6.3 Planificarea strategic în cadrul companiilor <strong>de</strong> ap beneficiare FOPIP..............57<br />
6.4 Planificarea afacerii...............................................................................................60<br />
6.4.1 Rezumat ...................................................................................................62<br />
6.4.2 Obiective Strategice.................................................................................63<br />
6.4.3 An<strong>al</strong>iza interna & externa ........................................................................64<br />
6.4.4 Strategii Operation<strong>al</strong>e <strong>si</strong> Function<strong>al</strong>e.......................................................65<br />
6.4.5 Planul <strong>de</strong> Actiune pentru Atingerea Obiectivelor Princip<strong>al</strong>e...................65<br />
6.4.6 Anexe.......................................................................................................74<br />
6.5 Sistemul <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> Informatiei (MIS) ....................................................75<br />
6.5.1 SMI – <strong>de</strong>finitie, scop <strong>si</strong> structura .............................................................75<br />
6.5.2 Enciclopedia <strong>de</strong> Infrastructura pentru Tehnologia Informatiei (EITI) ....79<br />
6.5.3 Suportul Serviciilor IT .............................................................................80<br />
6.5.4 Distribuirea serviciilor IT ........................................................................81<br />
6.5.5 Beneficiile implementarii EITI:...............................................................83<br />
6.5.6 Software-ul EMSYS ................................................................................83<br />
6.5.7 Implementarea EMSYS ...........................................................................85<br />
6.5.8 Experien e cu implementarea...................................................................86<br />
7 Dezvoltare organiza ion<strong>al</strong> i managementul resurselor umane..............88<br />
7.1 Introducere ............................................................................................................88<br />
7.2 Descrierea gener<strong>al</strong> a conditiilor organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> <strong>de</strong> Resurse Umane ..............89<br />
7.3 Abordare i interven ii HR....................................................................................91<br />
7.4 An<strong>al</strong>iza i <strong>de</strong>zvoltarea strategiei HR.....................................................................93<br />
7.5 Concep ia organiza ion<strong>al</strong> .....................................................................................94<br />
7.6 Nivelurile <strong>de</strong> person<strong>al</strong> i planificarea person<strong>al</strong>ului...............................................97<br />
7.7 An<strong>al</strong>iza sarcinilor, <strong>de</strong>finirea posturilor i fi ele <strong>de</strong> post......................................100<br />
7.8 Sistemele <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a performan ei .................................................................102<br />
7.9 Instruirea person<strong>al</strong>ului.........................................................................................103<br />
7.10 Managementul i <strong>de</strong>zvoltarea carierei .........................................................104<br />
7.11 Transferarea i integrarea person<strong>al</strong>ului în cadrul operatorului region<strong>al</strong> ......106<br />
7.12 Extern<strong>al</strong>izare ................................................................................................108<br />
ii
Gener<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8 Management technic <strong>si</strong> operation<strong>al</strong>........................................................110<br />
8.1 Gener<strong>al</strong> ................................................................................................................110<br />
8.2 Managementul activelor......................................................................................110<br />
8.2.1 Introducere .............................................................................................110<br />
8.2.2 De ce este necesar? ................................................................................112<br />
8.2.3 Provocari cheie in managementul activelor...........................................113<br />
8.2.4 Situatia actu<strong>al</strong>a.......................................................................................115<br />
8.2.5 Cerinte....................................................................................................115<br />
8.2.6 Elemente cheie in managementul activelor ...........................................118<br />
8.2.7 Sistemul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor ....................................................119<br />
8.2.8 Interfete..................................................................................................122<br />
8.2.9 Intocmirea unui Plan <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor in cadrul programului<br />
ISPA - FOPIP.....................................................................................................122<br />
8.2.10 Inventarul activelor ................................................................................123<br />
8.2.11 Indicatori <strong>de</strong> performanta operation<strong>al</strong>a..................................................132<br />
8.2.12 Nivelul serviciului..................................................................................133<br />
8.2.13 Planificarea intretinerii, reabilitarii <strong>si</strong> reinnoirii ....................................134<br />
8.2.14 Planul <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> Activelor.......................................................138<br />
8.3 Reducerea <strong>si</strong> controlul pier<strong>de</strong>rilor.......................................................................140<br />
8.3.1 Introducere .............................................................................................140<br />
8.3.2 Factori care afecteaza pier<strong>de</strong>rile (scurgerile) in <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> distributie<br />
141<br />
8.3.3 Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> control a pier<strong>de</strong>rilor in distributie ........................................142<br />
8.3.4 Pier<strong>de</strong>ri la rezervoare .............................................................................147<br />
8.3.5 Pier<strong>de</strong>ri in conductele <strong>de</strong> transport ........................................................148<br />
8.3.6 Avantajele controlului activ <strong>al</strong> pier<strong>de</strong>rilor .............................................149<br />
8.3.7 Loc<strong>al</strong>izarea pier<strong>de</strong>rilor...........................................................................149<br />
8.3.8 Echipamente <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare ......................................................................151<br />
8.3.9 B<strong>al</strong>anta apei <strong>si</strong> ev<strong>al</strong>uarea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> apa ..........................................153<br />
8.3.10 Folo<strong>si</strong>rea mo<strong>de</strong>lelor computerizate........................................................157<br />
8.3.11 Metodologie <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a starii retelei.................................................158<br />
8.3.12 Management, organizare <strong>si</strong> strategie .....................................................159<br />
8.4 Monitorizarea C<strong>al</strong>itatii Apei <strong>si</strong> Apei Uzate.........................................................161<br />
8.4.1 Introducere .............................................................................................161<br />
8.4.2 Cele mai bune practici <strong>de</strong> laborator .......................................................162<br />
8.4.3 Acreditarea laboratoarelor .....................................................................165<br />
8.4.4 Procesarea <strong>si</strong> interpretarea datelor .........................................................166<br />
8.4.5 Recomandari ..........................................................................................167<br />
8.4.6 Cerinte privind Ev<strong>al</strong>uarea Impactului asupra <strong>Mediu</strong>lui.........................168<br />
8.5 Standar<strong>de</strong>le Serviciilor <strong>si</strong> Nivelul Serviciilor .....................................................169<br />
8.5.1 Introducere .............................................................................................169<br />
8.5.2 Defini ii..................................................................................................169<br />
8.5.3 Indicatorii <strong>de</strong> performan selecta i .......................................................170<br />
8.5.4 Zone pentru aplicarea NS i SS în viitor................................................172<br />
8.5.5 Obiective pentru viitor ...........................................................................174<br />
8.6 Ghid privind imbunatatirea Operarii <strong>si</strong> Intretinerii .............................................174<br />
8.6.1 Introducere .............................................................................................174<br />
8.6.2 Resursele <strong>de</strong> apa.....................................................................................174<br />
8.6.3 Tratarea apei ..........................................................................................176<br />
8.6.4 Distributia ..............................................................................................182<br />
iii
Gener<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8.6.5 Colectarea apelor uzate..........................................................................187<br />
8.6.6 Tratarea apelor uzate - <strong>si</strong>tuatia existenta................................................190<br />
8.6.7 Tratarea <strong>si</strong> evacuarea namolului ............................................................195<br />
8.6.8 Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare...........................................................................197<br />
8.7 Managementul energetic .....................................................................................199<br />
8.7.1 Introducere .............................................................................................199<br />
8.7.2 Costuri indicative <strong>al</strong>e energiei per functie .............................................199<br />
8.7.3 Recomandari pentru strategia <strong>de</strong> reducere a costului energiei ..............201<br />
8.7.4 Testarea randamentului pompei.............................................................211<br />
8.7.5 Intretinerea pompei ................................................................................213<br />
8.7.6 Cladirile <strong>si</strong> cazarea.................................................................................215<br />
8.7.7 Sistem mixt <strong>de</strong> c<strong>al</strong>dura <strong>si</strong> energie ..........................................................216<br />
9 Managementul Financiar........................................................................218<br />
9.1 Introducere ..........................................................................................................218<br />
9.2 Management financiar: cerinte <strong>si</strong> structura organization<strong>al</strong>a ...............................218<br />
9.2.1 Nece<strong>si</strong>tatea unui bun management financiar .........................................218<br />
9.2.2 Pozitia Managementului Financiar intr-o Organizatie...........................219<br />
9.2.3 Cerintele Managementului Financiar.....................................................220<br />
9.2.4 Organizarea Departamentului Financiar................................................221<br />
9.3 Sistemele <strong>si</strong> principiile contabilitatii...................................................................222<br />
9.3.1 Cerintele Sistemului <strong>de</strong> Contabilitate ....................................................223<br />
9.3.2 Integrarea <strong>si</strong>stemelor contabile ..............................................................224<br />
9.3.3 Investitia intr-un <strong>si</strong>stem contabil integrat ..............................................226<br />
9.4 Planificare financiara ..........................................................................................226<br />
9.5 Controlul costului................................................................................................232<br />
9.5.1 Elemente gener<strong>al</strong>e..................................................................................232<br />
9.5.2 Elementele unui <strong>si</strong>stem contabil <strong>de</strong> eficienta (eficientizare) a costului.233<br />
9.5.3 Importanta an<strong>al</strong>izei costului...................................................................233<br />
9.5.4 Exemple practice....................................................................................235<br />
9.6 Managementul trezoreriei ...................................................................................239<br />
9.6.1 Elemente gener<strong>al</strong>e..................................................................................239<br />
9.6.2 Managementul Cash–lui operation<strong>al</strong> .....................................................243<br />
9.6.3 Sistemul <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> Cash-lui ....................................................244<br />
9.6.4 Tehnici <strong>de</strong> management <strong>al</strong> cash-lui .......................................................245<br />
9.6.5 Previziunea fluxurilor <strong>de</strong> numerar .........................................................246<br />
9.7 Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul pentru Tarifele <strong>de</strong> <strong>Apa</strong>............................................................246<br />
9.7.1 Baza Leg<strong>al</strong>a <strong>si</strong> Metodologia Curenta pentru fixarea tarifelor <strong>de</strong> apa in<br />
Romania.............................................................................................................247<br />
9.7.2 Elemente ce au impact asupra strategiei <strong>de</strong> tarifare...............................247<br />
9.7.3 Optiuni <strong>al</strong>e strategiei <strong>de</strong> tarifare.............................................................248<br />
9.7.4 Solutia con<strong>si</strong>mtita pentru aplicatiile fondurilor <strong>de</strong> coeziune .................249<br />
9.7.5 Recomandari gener<strong>al</strong>e............................................................................250<br />
9.7.6 Structura mo<strong>de</strong>lului financiar pentru an<strong>al</strong>iza tarifelor...........................251<br />
9.7.7 Example <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cule <strong>al</strong>e veniturilor anu<strong>al</strong>e medii <strong>al</strong>e unei gospodarii....251<br />
9.8 Pregatirea <strong>si</strong> Finantarea Investitiilor in Utilitati <strong>de</strong> <strong>Apa</strong> .....................................254<br />
9.8.1 254<br />
9.8.2 Entitati implicate in procesul <strong>de</strong> pregatire a proiectului........................254<br />
9.8.3 An<strong>al</strong>iza proiectului <strong>de</strong> investitii.............................................................255<br />
9.8.4 Relatia dintre ROC <strong>si</strong> Consultant...........................................................259<br />
iv
Gener<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
9.8.5 Administrarea relatiei cu entitatile finantatoare <strong>si</strong> institutiile................261<br />
9.8.6 Ev<strong>al</strong>uarea proiectelor <strong>de</strong> investitii .........................................................263<br />
9.9 An<strong>al</strong>iza optiunii contractarii unui imprumut.......................................................264<br />
9.9.1 Presupuneri folo<strong>si</strong>te ...............................................................................264<br />
9.9.2 Impactul ratei <strong>de</strong> schimb RON/EURO ..................................................265<br />
9.9.3 Impactul dobanzii <strong>de</strong> referinta ...............................................................267<br />
9.9.4 Impactul marjelor referitoare la ratele dobanzii ....................................269<br />
9.9.5 Concluzii................................................................................................269<br />
10 Rela ii clien i i rela ii publice ...............................................................270<br />
10.1 Introducere ...................................................................................................270<br />
10.2 Grupurile <strong>de</strong> interese i an<strong>al</strong>iza grupurilor <strong>de</strong> interese ................................271<br />
10.3 Domeniile <strong>de</strong> politic a rela iei cu clien ii i rela iei publice ......................272<br />
10.4 Politica i <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> strategii pentru CR i PR ....................................273<br />
10.5 Structura organiza ion<strong>al</strong> .............................................................................274<br />
10.5.1 Dezvoltarea <strong>de</strong>partamentului comerci<strong>al</strong> ................................................274<br />
10.5.2 Departamentul <strong>de</strong> rela ii publice............................................................275<br />
10.6 Region<strong>al</strong>izarea: perspectiva clien ilor..........................................................275<br />
10.6.1 Compania region<strong>al</strong> , stabilirea <strong>de</strong> noi rela ii .........................................275<br />
10.6.2 Contractul cu clien ii..............................................................................277<br />
10.6.3 Sistemele <strong>de</strong> facturare i colectare a veniturilor ....................................277<br />
10.6.4 Contactul cu compania furnizoare <strong>de</strong> ap ..............................................278<br />
10.7 Colectarea veniturilor ..................................................................................278<br />
10.8 Accesul la i contactul cu compania furnizoare <strong>de</strong> ap ...............................281<br />
10.9 Site-uri Internet ............................................................................................282<br />
10.10 Ob inerea <strong>de</strong> informa ii: organizarea revizuirilor CR i PR, feedback i<br />
sugestii 283<br />
10.11 Procedurile <strong>de</strong> reclama ii i sugestii ............................................................285<br />
10.12 Informarea clien ilor i programe <strong>de</strong> educare ..............................................286<br />
Anexe ............................................................................................................287<br />
Det<strong>al</strong>ii Contact Consortiu..............................................................................288<br />
v
Gener<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Tabele<br />
Tabel 4- 1: Beneficiile aduse unei Organizatii prin intermediul procesului <strong>de</strong><br />
Benchmarking......................................................................................................................41<br />
Tabel 6- 1: Elementele planului strategic ............................................................................54<br />
Tabel 6- 2: Formatul pentru ac iunile strategice..................................................................58<br />
Tabel 6- 3: Con inutul planului <strong>de</strong> afaceri ...........................................................................61<br />
Tabel 6- 4: Exemple <strong>de</strong> obiective <strong>si</strong> scopuri strategice aplicabile operatorilor <strong>de</strong> apa........63<br />
Tabel 6- 5: Exemple <strong>de</strong> obiective <strong>si</strong> scopuri........................................................................64<br />
Tabel 8- 1: Inventarul activelor – exemplu <strong>de</strong> organizare .................................................132<br />
Tabel 8- 2: Exemplu <strong>de</strong> Grupuri <strong>de</strong> active.........................................................................132<br />
Tabel 8- 3: Costurile pe durata <strong>de</strong> viata <strong>si</strong> <strong>de</strong>ciziile <strong>de</strong> investitii.......................................137<br />
Tabel 8- 4: Echipament pentru <strong>de</strong>tectarea pier<strong>de</strong>rilor........................................................151<br />
Tabel 8- 5: Bilantul apei ....................................................................................................153<br />
Tabel 8- 6: Participantii la schema comuna <strong>de</strong> informare IWA ........................................156<br />
Tabel 8- 7: Sc<strong>al</strong>a <strong>de</strong> v<strong>al</strong>ori pentru indicatorii <strong>de</strong> performanta ...........................................159<br />
Tabel 8- 8: Matrice pentru prioritizarea optiunilor NRW..................................................160<br />
Tabel 9- 1 : Sarcini <strong>si</strong> obiective pentru imbunatatirea managementului financiar ............220<br />
Tabel 9- 2: Revizuirea organizarii managementului financiar ..........................................221<br />
Tabel 9- 3: Plan <strong>de</strong> actiune pentru procesul <strong>de</strong> bugetare ...................................................227<br />
Tabel 9- 4: Plan <strong>de</strong> actiune pentru procesul pregatirii previziunii financiare....................228<br />
Tabel 9- 5: Monitorizarea controlului costurilor – Operatorii MUDP II...........................237<br />
Tabel 9- 6: Venitul mediu pe gospodarie la nivel nation<strong>al</strong>................................................252<br />
Tabel 9- 7: Media impozitelor, taxelor <strong>si</strong> elementelor <strong>si</strong>milare la nivel nation<strong>al</strong>..............252<br />
Tabel 9- 8: Venitul mediu gospodaresc disponibil la nivel nation<strong>al</strong> .................................252<br />
Tabel 10- 1: Site-uri Internet <strong>al</strong>e furnizorilor <strong>de</strong> ap din cadrul FOPIP I..........................283<br />
vi
Gener<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figuri<br />
Figura 2- 1: Nevoile <strong>de</strong> investitii prezentate in <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong>..................................................5<br />
Figura 2- 2: Cadrul institu ion<strong>al</strong> pentru region<strong>al</strong>izarea serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare ...............................................................................................................................9<br />
Figura 4- 1: Conceptul Sistemului <strong>de</strong> Benchmarking <strong>al</strong> ANRSC .......................................32<br />
Figura 4- 2: Mo<strong>de</strong>l process Benchmarking..........................................................................34<br />
Figura 4- 3: Schema Function<strong>al</strong>a a Sistemului <strong>de</strong> Benchmarking.......................................46<br />
Figura 4- 4: Schema Indicatorilor <strong>de</strong> Performanta .............................................................47<br />
Figura 4- 5: Arhitectura software a Sistemului <strong>de</strong> Benchmarking Online ..........................47<br />
Figura 6- 1: Abordare tipic a planific rii strategice...........................................................53<br />
Figura 6- 2: Pa<strong>si</strong>i procesului <strong>de</strong> planificare strategica.........................................................54<br />
Figura 6- 3: Abordare recomandat privind planificarea strategic ....................................55<br />
Figura 6- 4: Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iz SWOT..................................................................................57<br />
Figura 6- 5: Sectoare <strong>de</strong> activitate i aspecte aferente. ........................................................58<br />
Figura 6- 6: Procesul <strong>de</strong> planificare a afacerii ....................................................................61<br />
Figura 6- 7: Componentele ERP/SMI <strong>al</strong>e unei companii <strong>de</strong> apa.........................................77<br />
Figura 6- 8: Componentele ERP/SMI <strong>al</strong>e unei companii <strong>de</strong> apa.........................................79<br />
Figura 6- 9: Structura EMSYS.............................................................................................84<br />
Figura 7- 1: Organizarea aspectelor legate <strong>de</strong> HR...............................................................88<br />
Figura 7- 2: Ciclul HR .........................................................................................................92<br />
Figura 7- 3: Dezvoltarea strategiei.......................................................................................93<br />
Figura 7- 4: Structura gener<strong>al</strong> a operatorului region<strong>al</strong>.......................................................95<br />
Figura 7- 5: Det<strong>al</strong>ii <strong>de</strong>spre person<strong>al</strong>.....................................................................................99<br />
Figura 7- 6: Person<strong>al</strong>ul pentru fiecare 1000 <strong>de</strong> contracte ....................................................99<br />
Figura 8- 1: Un <strong>si</strong>stem generic <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor..............................................121<br />
Figura 8- 2: Gradul <strong>de</strong> uzura <strong>si</strong> durata <strong>de</strong> viata utila .........................................................127<br />
Figura 8- 3: Ev<strong>al</strong>uarea criticitatii.......................................................................................130<br />
Figura 8- 4: Grafic cu nivelurile tinta <strong>si</strong> <strong>de</strong> activitate pentru DMA atipice......................145<br />
Figura 8- 5: Plan <strong>al</strong> ierarhiei zonelor <strong>de</strong> contorizare <strong>de</strong> district <strong>si</strong> masurare a pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong><br />
apa......................................................................................................................................145<br />
Figura 8- 6: Planul unei zone obisnuite supuse testarii in trepte (Reprodus din Raportul 26<br />
WAA/WRC) ......................................................................................................................148<br />
Figura 8- 7: Organigrama pentru organizarea echipei <strong>de</strong> reducere a pier<strong>de</strong>rilor...............160<br />
Figura 8- 8: Ciclul activitatii <strong>de</strong> monitorizare ...................................................................162<br />
Figura 8- 9: Etapele ciclice <strong>al</strong>e construirii <strong>si</strong>stemului AC/C .............................................163<br />
Figura 8- 10: Managementul c<strong>al</strong>itatii in laborator .............................................................164<br />
Figura 8- 11: Costurile energetice estimative in distributia apei .......................................200<br />
Figura 8- 12: Costurile energetice estimative in colectarea <strong>si</strong> epurarea apei uzate ...........200<br />
Figura 8- 13: Regimul <strong>de</strong> lucru <strong>al</strong> pompei.........................................................................209<br />
Figura 8- 14: Echipament pentru testarea randamentului pompei.....................................212<br />
Figura 8- 15: Testarea termodinamica a pompei ...............................................................213<br />
vii
Gener<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 9- 1: Sectoare care pot fi influentate <strong>de</strong> un management financiar eficient ...........219<br />
Figura 9- 2 : Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> Management ..............................................................................219<br />
Figura 9- 3: Revizuirea <strong>si</strong>stemului contabil.......................................................................223<br />
Figura 9- 4: Mo<strong>de</strong>lul <strong>si</strong>stemului contabil integrat .............................................................224<br />
Figura 9- 5: Ciclul <strong>de</strong> achizitionare <strong>si</strong> receptie a bunurilor ...............................................225<br />
Figura 9- 6: Schema procesului bugetarii ..........................................................................229<br />
Figura 9- 7:Schema procesului <strong>de</strong> provizionare financiara ...............................................231<br />
Figura 9- 8: Sistemul centrului <strong>de</strong> profit Satu Mare ..........................................................236<br />
Figura 9- 9: Numar <strong>de</strong> locuitori pe angajat........................................................................239<br />
Figura 9- 10: Mo<strong>de</strong>lul financiar <strong>al</strong> afacerii........................................................................240<br />
Figura 9- 11: Reconcilierea intre profit <strong>si</strong> cash..................................................................242<br />
Figura 9- 12: Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> colectare a cash-lui ..................................................................242<br />
Figura 9- 13: Incasari vs Plati............................................................................................243<br />
Figura 9- 14: Sistemul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> cash-lui............................................................244<br />
Figura 9- 15: Punctele <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une <strong>al</strong>e fluxului <strong>de</strong> numerar ..............................................245<br />
Figura 9- 16: Venitul mediu disponibil <strong>al</strong> gospodariei – Regiunile <strong>de</strong> Sud <strong>si</strong> Est............253<br />
Figura 9- 17: Venitul mediu disponibil <strong>al</strong> gospodariei – Regiunile <strong>de</strong> Centru <strong>si</strong> Vest......253<br />
Figura 9- 18: Relatia dintre entitatile implicate .................................................................254<br />
Figura 9- 19: Cooperarea dintre ROC <strong>si</strong> Consultant..........................................................260<br />
Figura 9- 20: Relatia entitatilor loc<strong>al</strong>e cu partile finantatoare ...........................................261<br />
Figura 9- 21: Comparatie a costurilor tot<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e creditelor luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare o apreciere a<br />
mone<strong>de</strong>i nation<strong>al</strong>e ..............................................................................................................265<br />
Figura 9- 22: Comparatie a costurilor tot<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e creditelor luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare o <strong>de</strong>preciere<br />
a mone<strong>de</strong>i nation<strong>al</strong>e ...........................................................................................................266<br />
Figura 9- 23: Evolutia EURIBOR .....................................................................................267<br />
Figura 9- 24: Evolutia BUBOR (1 luna)...........................................................................268<br />
Figura 10- 1: Rela ii clien i, Rela ii publice i Marketing .................................................270<br />
viii
Gener<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
1 Introducere<br />
Acest Manu<strong>al</strong> prezint abord rile, meto<strong>de</strong>le i experien ele din proiectul FOPIP-1 care a<br />
fost <strong>de</strong>rulat în perioada 2006 - 2008 <strong>de</strong> un consor iu <strong>al</strong>c tuit din societatea Louis Berger –<br />
Fran a i BDO Conti Audit din România i condus <strong>de</strong> societatea Roy<strong>al</strong> Haskoning din<br />
Olanda. Proiectul a fost finan at din fonduri europene în responsabilitatea i beneficiul<br />
Ministerul <strong>Mediu</strong>lui i Dezvolt rii Durabile (MMDD) din România. Proiectul a vizat un<br />
num r <strong>de</strong> 12 companii <strong>de</strong> ap region<strong>al</strong>e 1 .<br />
De ce a fost elaborat acest manu<strong>al</strong><br />
Sectorul <strong>de</strong> ap i ape uzate din România se confrunt cu dou probleme majore:<br />
• Îmbun t irea opera iunilor din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic, financiar i comerci<strong>al</strong> pentru<br />
conformarea la directivele europene i principii economice s n toase. Pentru atingerea<br />
acestor obiective sunt necesare investi ii majore coroborate cu m suri eficiente i un<br />
grad în<strong>al</strong>t <strong>de</strong> profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>ism.<br />
• Modificarea structurii institu ion<strong>al</strong>e, în speci<strong>al</strong> trecerea <strong>de</strong> la servicii organizate i<br />
gestionate la nivel loc<strong>al</strong> la operatorii <strong>de</strong> ap region<strong>al</strong>i. Scara opera iunilor, cadrul leg<strong>al</strong>,<br />
precum i mecanismele <strong>de</strong> management, se schimb fundament<strong>al</strong>.<br />
În cadrul procesului <strong>de</strong> schimbare i <strong>de</strong>zvoltare, exist o nevoie gener<strong>al</strong>izat la nivel <strong>de</strong><br />
sector <strong>de</strong> a se accesa i schimba informa ii i experien .<br />
<strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> are rolul <strong>de</strong> a oferi diverselor p r i interesate din sectorul <strong>de</strong> ap o prezentare<br />
gener<strong>al</strong> a politicilor, bunelor practici i abord rilor testate i <strong>de</strong>monstrate ca fiind <strong>de</strong><br />
poten i<strong>al</strong> succes pentru diversele companii <strong>de</strong> ap din România. <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> ofer<br />
instruc iuni practice privind mod<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> planificare i implementare a schimb rilor i<br />
îmbun t irilor dorite. Acoper o gam larg <strong>de</strong> subiecte <strong>de</strong> relevan pentru region<strong>al</strong>izarea<br />
i <strong>de</strong>zvoltarea companiilor <strong>de</strong> ap : politici, strategii, dar i aspecte tactice i opera ion<strong>al</strong>e.<br />
Abor<strong>de</strong>az chestiuni legate <strong>de</strong> organizarea institu ion<strong>al</strong> i leg<strong>al</strong> , <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> strategii,<br />
organizare i resurse umane, aspecte tehnice, management financiar i rela ii cu clien ii.<br />
• <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nu se vrea o lucrare exhaustiv care acoper toate subiectele legate <strong>de</strong> aprovizionarea cu ap i<br />
apele uzate; abor<strong>de</strong>az mai <strong>de</strong>grab aspectele institu ion<strong>al</strong>e i <strong>de</strong> management, practici i abord ri, i nu<br />
principii inginere ti <strong>de</strong>zb tute în profunzime. Prin urmare, cititorul nu va g <strong>si</strong> în aceast lucrare<br />
instruc iuni privind proiectarea sta iilor <strong>de</strong> epurare sau re elelor <strong>de</strong> distribu ie.<br />
• <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nu reprezint un manu<strong>al</strong> <strong>de</strong> instruc iuni <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate <strong>de</strong>spre ceea ce trebuie f cut i cum trebuie<br />
f cut. Prezint etapele procesului, liste <strong>de</strong> verificare, formate i exemple, prin urmare poate fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat<br />
mai <strong>de</strong>grab un ghid <strong>de</strong>cât o carte cu solu ii standard.<br />
• <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nu se adreseaz doar celor 12 companii <strong>de</strong> ap incluse în programul FOPIP-1, ci i <strong>al</strong>tor<br />
operatori <strong>de</strong> ap i profe<strong>si</strong>oni ti care se pot inspira din el.<br />
• <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nu reprezint ver<strong>si</strong>unea fin<strong>al</strong> . El va fi <strong>de</strong>zvoltat pe m sura acumul rii <strong>de</strong> <strong>al</strong>te experien e i<br />
bune practici i va fi actu<strong>al</strong>izat i revizuit dup fiecare nou aport <strong>de</strong> informa ii.<br />
Se estimeaz c acest manu<strong>al</strong> se adreseaz unui num r <strong>de</strong> 4 grupuri int <strong>de</strong> cititori i<br />
utilizatori:<br />
• Managementul <strong>de</strong> vârf i exper ii-cheie din cadrul companiilor <strong>de</strong> ap .<br />
1 Este vorba <strong>de</strong> operatorii region<strong>al</strong>i din ju<strong>de</strong> ele Brasov, Buzau, Deva-Hunedoara, Maramures (Baia Mare),<br />
Mehedinti (Drobeta), Neamt, G<strong>al</strong>ati, Arges (Pitesti), Satu Mare, Sibiu, Tulcea i V<strong>al</strong>cea.<br />
1
Gener<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Politicienii i ofici<strong>al</strong>ii din administra ia loc<strong>al</strong> , <strong>de</strong> exemplu membrii ADI (Asocia ia <strong>de</strong><br />
Dezvoltare Intercomunitar ), pot în elege mai bine activitatea unei companii <strong>de</strong> ap ,<br />
politicile i structura organiza ion<strong>al</strong> a acesteia, prin urmare i rolul lor.<br />
• Organismele <strong>de</strong> reglementare, creatorii <strong>de</strong> politici i organele executive cum ar fi<br />
ANRSC, MIRA, MMDD ( i entit ile intermediare), Apele Române, etc., care se ocup<br />
<strong>de</strong> diverse chestiuni legate <strong>de</strong> companiile <strong>de</strong> ap .<br />
• Profe<strong>si</strong>oni tii din sector, inclu<strong>si</strong>v consultan ii, pot beneficia <strong>de</strong> informa iile, abord rile<br />
i experien ele din acest manu<strong>al</strong> i le pot folo<strong>si</strong> în propriile arii <strong>de</strong> interes i/sau în<br />
planificarea i implementarea unor proiecte <strong>si</strong>milare.<br />
Orientarea cititorului<br />
Toate capitolele pot fi citite in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt unele <strong>de</strong> <strong>al</strong>tele, f r a fi nevoit s fi trecut prin<br />
capitolul prece<strong>de</strong>nt. <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> este structurat astfel:<br />
• Capitolul 2 ofer informa ii <strong>de</strong> baz privind performan a i politicile legate <strong>de</strong> sector,<br />
mai <strong>al</strong>es cele privind region<strong>al</strong>izarea.<br />
• Organizarea leg<strong>al</strong> i institu ion<strong>al</strong> , precum i abord rile practice care s conduc la<br />
atingerea obiectivelor operatorilor region<strong>al</strong>i i serviciilor <strong>de</strong> utilit i men ionate în<br />
Capitolul 3.<br />
• Capitolul 4 – benchmarking – monitorizeaz i an<strong>al</strong>izeaz performan a companiilor <strong>de</strong><br />
ap .<br />
• Capitolul 5 rezum aspectele-cheie din procesul <strong>de</strong> elaborare <strong>al</strong> proiectului: master<br />
plan-urile (planurile gener<strong>al</strong>e) i studiile <strong>de</strong> fezabilitate.<br />
• Dezvoltarea strategiei i planificarea activit ii sunt tratate în Capitolul 6. Tot aici se<br />
discut i experien a cu <strong>si</strong>stemele informatice <strong>de</strong> management.<br />
• Dezvoltarea organiz rii i managementul resurselor umane sunt prezentate în Capitolul<br />
7.<br />
• Capitolul 8 se ocup <strong>de</strong> managementul tehnico-opera ion<strong>al</strong>. Sunt prezentate în speci<strong>al</strong><br />
managementul activelor, controlul pier<strong>de</strong>rilor, monitorizarea c<strong>al</strong>it ii apei, nivelurile <strong>de</strong><br />
servicii i instruc iunile <strong>de</strong> utilizare i între inere.<br />
• Capitolul 9 acoper managementul financiar, care cuprin<strong>de</strong> principiile contabile,<br />
planificarea financiar , tarifarea i controlul costurilor.<br />
• În fin<strong>al</strong>, Capitolul 10 prezint aspectele ce trebuie îmbun t ite în rela iile cu<br />
utilizatorii fin<strong>al</strong>i i beneficiarii serviciilor <strong>de</strong> ap potabil i can<strong>al</strong>izare: clien ii.<br />
Anexele la manu<strong>al</strong> includ informa ii i instrumente <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate. Aceste anexe sunt disponibile<br />
în format electronic pe CD-ROM sau pot fi <strong>de</strong>sc rcate în format PDF <strong>de</strong> pe <strong>si</strong>te-urile<br />
precizate. Aceste anexe prezint tipare <strong>de</strong> documente leg<strong>al</strong>e, master plan-ul i instruc iuni<br />
<strong>de</strong> fezabilitate, precum i instruc iuni practice i manu<strong>al</strong>e privind Resursele Umane,<br />
aspecte tehnice i financiare i rela iile cu clien ii.<br />
2
Sectiunea 2: Sectorul <strong>de</strong> apa din Romania <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
2 Sectorul <strong>de</strong> apa din Romania: performanta, politici<br />
2.1 Sectorul <strong>de</strong> ap : probleme cheie privind performanta<br />
Dup mai mult <strong>de</strong> 4 <strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> management centr<strong>al</strong>izat, România a <strong>de</strong>cis s se întoarc la<br />
principiul autonomiei prin <strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izare <strong>si</strong> transferarea responsabilit ilor majore i<br />
concrete c tre administra iile publice loc<strong>al</strong>e. Acest principiu se reflect i în Constitu ia<br />
României. Una dintre responsabilitatile specifice mentionate in Legea administratiei<br />
publice, Nr 215/2001 republicata, se refera la obligatia administratiilor loc<strong>al</strong>e <strong>de</strong> a organiza<br />
operatiunile lor in mod eficient <strong>si</strong> a<strong>de</strong>cvat pentru a furniza servicii publice. In conformitate<br />
cu aceasta lege, administratiile publice loc<strong>al</strong>e au dreptul <strong>de</strong> a se asocia cu scopul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvolta servicii publice eficiente pentru interesul comun/region<strong>al</strong> 2 .<br />
Cu toate acestea, serviciile publice eficiente pot exista numai daca sunt sprijinite <strong>de</strong><br />
programe <strong>de</strong> investiitii a<strong>de</strong>cvate. Oricum, numai 32 <strong>de</strong> municip<strong>al</strong>itati mari (cu mai mult <strong>de</strong><br />
100.000 <strong>de</strong> locuitori fiecare) au beneficiat <strong>de</strong> pe urma programelor <strong>de</strong> investitii <strong>de</strong> capit<strong>al</strong><br />
pentru reabilitarea infrastructurii <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare dupa 1990.<br />
Cu toate acestea, numai 276 <strong>de</strong> orase in Romania (la sfar<strong>si</strong>tul anului 2003) au beneficiat <strong>de</strong><br />
pe urma acestor programe. In jur <strong>de</strong> 230 <strong>de</strong> orase con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate mici <strong>si</strong> mijlocii nu au fost<br />
capabile sa atraga finantare <strong>de</strong> la <strong>al</strong>te institutii financiare internation<strong>al</strong>e sau <strong>al</strong>ti operatori<br />
privati. Datorita lipsei <strong>de</strong> fonduri, aceste orase au facut foarte putine investitii in ultimii 15<br />
ani pentru a mentine <strong>si</strong> a <strong>de</strong>zvolta infrastructura <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare. In consecinta, starea<br />
i performan ele multora dintre infrastructurile <strong>de</strong> apa este relativ slab . Problemele majore<br />
includ:<br />
• Servicii ina<strong>de</strong>cvate <strong>de</strong> între inere i operare;<br />
• Volum mare <strong>de</strong> ap nefacturat provocat <strong>de</strong> scurgeri din re ea (apa care nu aduce<br />
venituri) i un nivel sc zut <strong>al</strong> gradului <strong>de</strong> încasare a facturilor (eficien a încas rilor)<br />
<strong>de</strong> la consumatori;<br />
• Lipsa investi iilor pentru reabilitarea/extin<strong>de</strong>rea infrastructurii <strong>de</strong> ap /can<strong>al</strong>izare;<br />
• Lipsa person<strong>al</strong>ului experimentat pentru promovarea, managementul i<br />
implementarea investi iilor la scara larga;<br />
• Management ineficient <strong>al</strong> costurilor <strong>de</strong> operare, între inere i person<strong>al</strong>;<br />
• Roluri i responsabilit i neclare <strong>al</strong>e institu iilor/autorit ilor implicate în gestiunea<br />
utilitatilor publice;<br />
• Cadru institu ion<strong>al</strong> ina<strong>de</strong>cvat.<br />
În România, doar 52% din popula ie este racordat la <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap<br />
potabil i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare i peste 71% din apa uzat nu este epurat sau este epurat<br />
insuficient. Pân <strong>de</strong> curând, majoritatea serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare au<br />
fost operate <strong>de</strong> operatori municip<strong>al</strong>i (<strong>de</strong> cele mai multe ori cu capacit i reduse), rezultatul<br />
fiind operarea ineficient re<strong>al</strong>izat la scar sub-optim , f r acces la resurse financiare i<br />
capacit i tehnice i manageri<strong>al</strong>e limitate pentru a <strong>de</strong>zvolta nivelul serviciilor.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re c România a <strong>de</strong>venit membr UE, trebuie s respecte Directiva<br />
European 98/83/CE cu privire la c<strong>al</strong>itatea apelor potabile pân în anul 2015 i Directiva<br />
2<br />
3
Sectiunea 2: Sectorul <strong>de</strong> apa din Romania <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
91/271/CE cu privire la epurarea apelor uzate pân la sfâr itul anului 2018. Din acest<br />
motiv, România inten ioneaz pentru perioada 2010-2015 s fac investi iile necesare<br />
pentru a respecta indicatorii <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate impu i <strong>de</strong> Uniunea European , ex: turbiditate,<br />
amoniu, <strong>al</strong>uminiu, pestici<strong>de</strong>, nitra i i colectarea apelor uzate, epurare i <strong>de</strong>versare. De<br />
asemenea, pân în anul 2015, colectarea apelor uzate i epurarea acestora este planificat<br />
s fie re<strong>al</strong>izat pentru un num r <strong>de</strong> 263 <strong>de</strong> ora e cu peste 10.000 locuitori, i pân în anul<br />
2018 în 2.346 <strong>de</strong> ora e/comune cu un numar <strong>de</strong> locuitori între 2.000 i 10.000.<br />
Avand aceste obiective ambitioase, Minsterul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile (MMDD) a<br />
solicitat finantare in programele <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rare (PHARE, ISPA) pentru a sprijini<br />
autoritatile loc<strong>al</strong>e in crearea unor operatori region<strong>al</strong>i puternici in sectorul <strong>de</strong> apa, pentru a<br />
a<strong>si</strong>gura o implementare a<strong>de</strong>cvata a proiectelor <strong>de</strong> finantare internation<strong>al</strong>e <strong>si</strong> o re<strong>al</strong>izare<br />
eficienta a utilitatilor construite cu fonduri europene.<br />
2.2 Politici <strong>si</strong> Strategii Relevante in Sector<br />
Programul Operation<strong>al</strong> Sectori<strong>al</strong> <strong>Mediu</strong> (<strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong>) pregatit <strong>de</strong> catre Ministerul<br />
<strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile (MMDD) ca Autoritate <strong>de</strong> Management pentru sectorul<br />
<strong>de</strong> mediu <strong>si</strong> aprobat <strong>de</strong> catre Guvernul roman prezinta obiectivele strategice <strong>si</strong> contextul<br />
finantarii investitiilor in infrastructura in sectorul <strong>de</strong> mediu.<br />
Programul Operation<strong>al</strong> sectori<strong>al</strong> pentru <strong>Mediu</strong> (<strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong>) este in conformitate cu<br />
obiectivele nation<strong>al</strong>e strategice stabilite prin Planul <strong>Nation<strong>al</strong></strong> <strong>de</strong> Dezvoltare 2007-2013<br />
(PND) <strong>si</strong> Planul <strong>Nation<strong>al</strong></strong> Strategic <strong>de</strong> Referinta (PNSR), care tine seama <strong>de</strong> obiectivele,<br />
principiile <strong>si</strong> practicile Uniunii Europene. Este conceput pentru a pune bazele <strong>si</strong> a fi un<br />
cat<strong>al</strong>izator pentru o economie mai competitiva, un mediu mai bun <strong>si</strong> o <strong>de</strong>zvoltare region<strong>al</strong>a<br />
mai echilibrata. <strong>POS</strong>-ul este bazat in tot<strong>al</strong>itate pe obiectivele <strong>si</strong> prioritatile Uniunii<br />
Europene legate <strong>de</strong> mediu <strong>si</strong> politicile <strong>de</strong> infrastructura reflectand obligatiile internation<strong>al</strong>e<br />
<strong>al</strong>e Romaniei <strong>si</strong> interesele nation<strong>al</strong>e specifice.<br />
Nevoile <strong>de</strong> investitii pentru atingerea obiectivelor prezentate in <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong> sunt prezentate<br />
in urmatorul grafic:<br />
4
Sectiunea 2: Sectorul <strong>de</strong> apa din Romania <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 2- 1: Nevoile <strong>de</strong> investitii prezentate in <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong><br />
19<br />
4<br />
Billion<br />
5<br />
1<br />
20<br />
18<br />
16<br />
14<br />
12<br />
10<br />
8<br />
6<br />
4<br />
2<br />
0<br />
<strong>Apa</strong><br />
Can<strong>al</strong>izare<br />
Aer<br />
Alte sectoare<br />
Pentru perioada 2007-2013, Romania asteapta o contributie din partea CE din Fonduri<br />
Structur<strong>al</strong>e <strong>si</strong> <strong>de</strong> Coeziune <strong>de</strong> aproximativ 4.5 miliar<strong>de</strong> Euro pentru investitii <strong>de</strong> mediu ceea<br />
ce este sub nevoile estimate pentru perioada in cauza.<br />
Unul dintre obiectivele specifice <strong>al</strong>e <strong>POS</strong>-lui <strong>Mediu</strong> este imbunatatirea c<strong>al</strong>itatii <strong>si</strong> accesului<br />
la apa <strong>si</strong> infrastructura <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare, furnizand servicii <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
in conformitate cu practicile <strong>si</strong> politicile UE, in majoritatea ariilor urbane pana in anul<br />
2015 <strong>si</strong> prin <strong>de</strong>zvoltarea unei structuri <strong>de</strong> management region<strong>al</strong> <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare.<br />
Axa Prioritar 1 “Extin<strong>de</strong>rea i mo<strong>de</strong>rnizarea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> ap i ap uzat ” din <strong>POS</strong><br />
<strong>Mediu</strong> stabile te ca obiective urm toarele elemente:<br />
• furnizarea serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare la tarife acceptabile;<br />
• furnizarea <strong>de</strong> ap potabil <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate a<strong>de</strong>cvat în toate zonele urbane;<br />
• îmbun t irea c<strong>al</strong>it ii cursurilor <strong>de</strong> ap ;<br />
• îmbun t irea nivelului gestiunii n molului pentru sta iile <strong>de</strong> epurare;<br />
• crearea <strong>de</strong> structuri <strong>de</strong> gestiune a apei mo<strong>de</strong>rne i eficiente<br />
Obiectivul gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> procesului actu<strong>al</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare este s creeze un cadru leg<strong>al</strong> i<br />
institu ion<strong>al</strong> solid i durabil care s ofere:<br />
• O structur <strong>de</strong> implementare pe termen lung a investi iilor planificate prin <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong>;<br />
• Capacitatea <strong>de</strong> gestiune corespunz toare pentru operarea infrastructurii existente i<br />
viitoare.<br />
Conform politicii adoptate <strong>de</strong> România, reflectat în <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong>, în<strong>de</strong>plinirea acestor<br />
obiective se re<strong>al</strong>izeaz printr-un proces <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare, care reprezint implementarea<br />
unui cadru institu ion<strong>al</strong> în aria Proiectului, a<strong>de</strong>cvat pentru a îmbina serviciile <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare<br />
cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare legate <strong>de</strong> ariile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare din regiunea respectiv , în cadrul unui<br />
proces <strong>de</strong> operare în comun. Region<strong>al</strong>izarea este un element cheie pentru îmbun t irea<br />
eficien ei infrastructurii i serviciilor loc<strong>al</strong>e <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare, sub aspectul c<strong>al</strong>it ii i<br />
costurilor, în ve<strong>de</strong>rea atingerii obiectivelor <strong>de</strong> mediu, dar i a a<strong>si</strong>gur rii sustenabilit ii<br />
investi iilor, oper rii, strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare pe termen lung a sectorului <strong>de</strong> ap i<br />
<strong>de</strong>zvolt rii armonioase.<br />
5
Sectiunea 2: Sectorul <strong>de</strong> apa din Romania <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
2.3 Region<strong>al</strong>izarea serviciilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Este nevoie sa ne a<strong>si</strong>guram continuu ca toate orasele pot investi pentru a mentine <strong>si</strong> a<br />
mo<strong>de</strong>rniza infrastructura acestora pentru a avea servicii <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate <strong>si</strong> a atinge standar<strong>de</strong>le<br />
UE. Acest lucru nece<strong>si</strong>ta adoptarea <strong>si</strong> implementarea unor politici <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a<strong>de</strong>cvate<br />
axate pe nevoile re<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e populatiei, daca serviciile <strong>si</strong> le poate permite oricine.<br />
In continuarea acestei directii, din anul 2001, autoritatile romane au re<strong>al</strong>izat programe<br />
pentru a sprijini autoritatile loc<strong>al</strong>e sa:<br />
• Acceseze finantarea internation<strong>al</strong>a in aglomeratiile mici <strong>si</strong> mijlocii cu scopul <strong>de</strong> a<br />
reabilita <strong>si</strong> mo<strong>de</strong>rniza infrastructura <strong>de</strong> apa loc<strong>al</strong>a <strong>si</strong><br />
• Promoveze operatorii region<strong>al</strong>i prin introducerea unor principii <strong>de</strong> recuperare a<br />
costurilor <strong>si</strong> eficienta in operatiunile re<strong>al</strong>izate.<br />
Procesul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare const în concentrarea serviciilor furnizate c tre popula ia unui<br />
grup <strong>de</strong> unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e acoperind o zon geografic <strong>de</strong>finit <strong>de</strong> un bazin<br />
hidrografic sau/ i <strong>de</strong> limite administrative (municip<strong>al</strong>itati, ju<strong>de</strong>t). Region<strong>al</strong>izarea<br />
serviciilior i<strong>si</strong> propune ca cele 2.600 <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>itati cu mai mult <strong>de</strong> 2.000 <strong>de</strong> locuitori sa<br />
atinga in 2018 tintele <strong>de</strong> performanta stabilite prin <strong>POS</strong>, concentrand managementul<br />
serviciilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare in 50 <strong>de</strong> operatori puternici, infiintati <strong>si</strong> <strong>de</strong>zvoltati prin<br />
fuziunea operatorilor <strong>de</strong> apa loc<strong>al</strong>i in operatori region<strong>al</strong>i (ROC).<br />
Region<strong>al</strong>izarea serviciilor <strong>de</strong> apa, care i<strong>si</strong> propune sa <strong>de</strong>paseasca fragmentarea exce<strong>si</strong>va a<br />
sectorului <strong>si</strong> sa re<strong>al</strong>izeze economii <strong>de</strong> scara, este in <strong>de</strong>sfasurare. Programele sunt sprijinite<br />
<strong>de</strong> programele <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rare (ISPA, PHARE <strong>si</strong> bugetul <strong>de</strong> stat) <strong>si</strong> o sa incuda toate cele 42<br />
<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>te din Romania.<br />
2.3.1 Conceptul region<strong>al</strong>izarii serviciului <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Un <strong>si</strong>stem public region<strong>al</strong> <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare reprezint ansamblul<br />
tehnologic, opera ion<strong>al</strong> i manageri<strong>al</strong> constituit prin punerea în comun a dou sau mai<br />
multe <strong>si</strong>steme loc<strong>al</strong>e <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare. Obiectivul princip<strong>al</strong> <strong>al</strong> cre rii<br />
unui <strong>si</strong>stem public region<strong>al</strong> <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare îl reprezint optimizarea<br />
serviciilor oferite prin utilizarea <strong>de</strong> resurse i facilit i comune. Ca direc ie strategic , este<br />
recomandabil ca operarea region<strong>al</strong> a serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare s se<br />
fac pentru o zon care s acopere cel pu in 100.000 <strong>de</strong> locuitori i cât mai multe zone<br />
urbane dintr-un ju<strong>de</strong> sau bazin hidrografic.<br />
Astfel, procesul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare const în concentrarea serviciilor furnizate c tre popula ia<br />
unui grup <strong>de</strong> unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e. Aria <strong>de</strong> operare astfel format acoper o zon<br />
geografic <strong>de</strong>finit <strong>de</strong> un bazin hidrografic sau/ i <strong>de</strong> limite administrative.<br />
Region<strong>al</strong>izarea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare i a operatorilor în gener<strong>al</strong><br />
înseamn consolidarea i integrarea mai <strong>al</strong>es a:<br />
• Infrastructurii;<br />
• Sistemelor i procedurilor financiar-contabile;<br />
• Sistemelor i procedurilor comerci<strong>al</strong>e (rela iile cu clien ii, facturarea i încasarea<br />
facturilor);<br />
6
Sectiunea 2: Sectorul <strong>de</strong> apa din Romania <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Resurselor umane;<br />
• Sistemelor i procedurilor <strong>de</strong> management<br />
2.3.2 Nece<strong>si</strong>tatea region<strong>al</strong>izarii<br />
În conformitate cu Tratatul <strong>de</strong> A<strong>de</strong>rare la Uniunea European , România i-a asumat<br />
obliga ii care implic investi ii importante în serviciile <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare în ve<strong>de</strong>rea conform rii cu standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> mediu <strong>al</strong>e UE.<br />
Înfiin area operatorilor region<strong>al</strong>i (ROC) i implicit <strong>de</strong>legarea gestiunii serviciilor <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare c tre ace tia constituie un proces esen i<strong>al</strong> pentru<br />
a<strong>si</strong>gurarea respect rii in termenii stabiliti a acquis-ului comunitar i <strong>de</strong> asemenea pentru<br />
<strong>de</strong>zvoltarea capacit ii <strong>de</strong> absorb ie a fondurilor i <strong>de</strong> implementare a viitoarelor proiecte<br />
<strong>de</strong> investi ii.<br />
Ca o consecin direct , <strong>de</strong>zvoltarea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare va juca un rol<br />
important în atingerea obiectivelor propuse i în a<strong>si</strong>gurarea unui nivel <strong>de</strong> 100% <strong>de</strong><br />
acoperire a serviciilor, la un nivel <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate conform Directivei Apei i cu Directivei Apei<br />
Uzate.<br />
Sunt necesare investi ii financiare importante ce <strong>de</strong>p esc în mod con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil capacit ile<br />
financiare <strong>al</strong>e majorit ii autorit ilor loc<strong>al</strong>e. De asemenea, la nivelul comunit ilor medii i<br />
mici se remarc o lips <strong>de</strong> person<strong>al</strong> speci<strong>al</strong>izat i cu experien în preg tirea i<br />
implementarea proiectelor care ar putea duce la o încetinire a procesului <strong>de</strong> absorb ie a<br />
fondurilor <strong>de</strong> investi ii disponibile.<br />
Asocierea mai multor unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e în scopul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>lega împreun<br />
gestiunea serviciilor lor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare va r spun<strong>de</strong>, <strong>de</strong> asemenea,<br />
nevoii <strong>de</strong> a echilibra nivelul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a unit ilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e i constituie<br />
o aplicare a principiului solidarit ii ca una dintre v<strong>al</strong>orile fundament<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e Uniunii<br />
Europene cu efecte pozitive asupra utilizatorilor.<br />
Prin urmare, solu ia propus pentru rezolvarea acestor probleme o reprezint organizarea i<br />
operarea serviciilor la nivel region<strong>al</strong> în scopul <strong>de</strong> a a<strong>si</strong>gura <strong>de</strong>zvoltarea durabil i<br />
economiile <strong>de</strong> scar . În ve<strong>de</strong>rea acoperirii unei p r i dintre m surile impuse pentru<br />
respectarea standar<strong>de</strong>lor UE, România beneficiaz <strong>de</strong> finan are din partea UE, respectiv<br />
prin Fondurile <strong>de</strong> Coeziune. Aceast finan are este acordat conform <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong>,<br />
men ionat anterior.<br />
2.3.3 Princip<strong>al</strong>ele avantaje <strong>al</strong>e region<strong>al</strong>iz rii<br />
În aceste condi ii, princip<strong>al</strong>ele avantaje <strong>al</strong>e oper rii serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare la nivel region<strong>al</strong> sunt urm toarele:<br />
• Furnizarea serviciilor la nivel region<strong>al</strong> prin <strong>si</strong>steme integrate i cu un management mai<br />
profe<strong>si</strong>onist duce în timp la reducerea ri<strong>si</strong>pei <strong>de</strong> ap , promovarea conserv rii resurselor,<br />
minimizarea investi iilor i protec ia surselor <strong>de</strong> ap ;<br />
7
Sectiunea 2: Sectorul <strong>de</strong> apa din Romania <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Cre terea capacit ii <strong>de</strong> preg tire i implementare a proiectelor <strong>de</strong> investi ii precum i a<br />
capacit ii <strong>de</strong> negociere a finan rii;<br />
• Îmbun t irea c<strong>al</strong>it ii serviciilor furnizate, a rela iei cu clien ii i a percep iei acestora<br />
privind operatorii;<br />
• Re<strong>al</strong>izarea <strong>de</strong> economii <strong>de</strong> scar cu impact asupra eficientiz rii anumitor categorii <strong>de</strong><br />
costuri: centr<strong>al</strong>izarea activit ii <strong>de</strong> facturare i managementul financiar, unitatea <strong>de</strong><br />
implementare a proiectului la nivel centr<strong>al</strong>, managementul laboratoarelor la nivel<br />
centr<strong>al</strong>izat, etc.;<br />
• Conducerea activit ii prin folo<strong>si</strong>rea instrumentelor <strong>de</strong> management mo<strong>de</strong>rne i<br />
eficiente i reducerea implic rii factorului politic în <strong>de</strong>sf urarea activit ii.<br />
2.3.4 Elementele institu ion<strong>al</strong>e cheie <strong>al</strong>e region<strong>al</strong>iz rii<br />
Scopul procesului <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare a serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare, ini iat<br />
<strong>de</strong> c tre autorit ile române i sprijinit substan i<strong>al</strong> prin programele <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rare (PHARE,<br />
ISPA), este acela <strong>de</strong> a a<strong>si</strong>sta autorit ile loc<strong>al</strong>e în crearea operatorilor region<strong>al</strong>i pentru<br />
serviciile <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare i în înt rirea capacit ii autorit ilor loc<strong>al</strong>e<br />
<strong>de</strong> a controla în mod eficient activit ile acestora.<br />
Region<strong>al</strong>izarea se re<strong>al</strong>izeaz prin intermediul a trei elemente institu ion<strong>al</strong>e (a se ve<strong>de</strong>a<br />
Figura 1 pagina urm toare):<br />
• Asocia ia <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitar (ADI) care prime te un mandat din partea<br />
membrilor s i pentru a exercita pentru i în numele lor atribu iile i responsabilit ile<br />
legate <strong>de</strong> serviciile acestora <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare, precum i drepturi <strong>de</strong><br />
control asupra ROC;<br />
• Operatorul Region<strong>al</strong> (ROC), o societate comerci<strong>al</strong> cu capit<strong>al</strong> soci<strong>al</strong> public, înfiin at<br />
<strong>de</strong> toti sau <strong>de</strong> o parte din membrii ADI, c ruia i se atribuie în mod direct contractul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>legare a gestiunii, cu respectarea regulilor „in-house”;<br />
• Contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii serviciilor. Unit ile administrativ-teritori<strong>al</strong>e prin<br />
autoritatile administratiei publice loc<strong>al</strong>e, membre ADI, toate sau o parte ac ionari ROC,<br />
<strong>de</strong>leag împreun , prin ADI, gestiunea serviciilor lor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare c tre ROC printr-un contract unic <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii.<br />
Rela ia dintre aceste entit i va fi reglementat prin statutul ADI, actul constitutiv <strong>al</strong> ROC<br />
i Contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii.<br />
Rolul Autoritatilor Loc<strong>al</strong>e (AL) în acest proces se reflect prin participarea cu aport la<br />
capit<strong>al</strong>ul soci<strong>al</strong> <strong>al</strong> ROC, aprobarea actului constitutiv <strong>al</strong> ROC, precum i actului constitutiv<br />
i statutului ADI prin care aceasta din urm este învestit s exercite o serie <strong>de</strong> atribu ii,<br />
drepturi i obliga ii pentru i în numele unitatilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e membre.<br />
8
Sectiunea 2: Sectorul <strong>de</strong> apa din Romania <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 2- 2: Cadrul institu ion<strong>al</strong> pentru region<strong>al</strong>izarea serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Operatorul<br />
Region<strong>al</strong><br />
(ROC)<br />
Unit ile Administrativ Teritori<strong>al</strong>e<br />
Actul Constitutiv<br />
Contractul<br />
<strong>de</strong><br />
Delegare<br />
Furnizarea serviciului<br />
Utilizatorii<br />
Mandat<br />
Asocia ia <strong>de</strong><br />
Dezvoltare<br />
Intercomunitar<br />
(ADI)<br />
Monitorizarea performan elor<br />
ADI va fi princip<strong>al</strong>ul interlocutor <strong>al</strong> ROC ca interfa <strong>de</strong> discu ii i cu rol <strong>de</strong> coordonare i<br />
va reprezenta interesele comune <strong>al</strong>e membrilor s i în ceea ce prive te serviciile <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare, în princip<strong>al</strong>:<br />
• Strategia comun <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare;<br />
• Semnarea contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare;<br />
• Politica tarifar ;<br />
• Controlul activit ii i performan elor ROC.<br />
Este important ca Asocia iile <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitar s aib în structura lor<br />
person<strong>al</strong> executiv pentru a- u <strong>de</strong>sf ura eficient activitatea i responsabilit ile. Rolul<br />
acestui person<strong>al</strong> va fi s se ocupe <strong>de</strong> activitatea zilnic a Asocia iei pentru a duce la<br />
în<strong>de</strong>plinire atribu iile stabilite în Statutul Asocia iei.<br />
ADI trebuie s recruteze sau s v<strong>al</strong>orifice <strong>al</strong>tfel person<strong>al</strong>ul profe<strong>si</strong>onist i experien ele din<br />
<strong>de</strong>partamentele urm toare:<br />
• Director executiv;<br />
• Tehnic;<br />
• Financiar;<br />
• Juridic.<br />
Dat fiind c România se confrunt cu o lips <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>i ti în aceste domenii, iar<br />
companiile nu au nevoie neap rat s angajeze astfel <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>i ti cu norm întreag , una<br />
din op iuni ar fi contractarea lor ca i consultan i.<br />
Contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiuni reprezint elementul care st la baza organiz rii<br />
opera ion<strong>al</strong>e i institu ion<strong>al</strong>e a gestiunii serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare i<br />
este <strong>de</strong>stinat s :<br />
• A<strong>si</strong>gure o rela ie echilibrat între AL i ROC.<br />
• Se concentreze pe preg tirea, finan area i executarea planurilor <strong>de</strong> investi ii, ca o baz<br />
pentru îmbun t irea performan ei serviciilor.<br />
9
Sectiunea 2: Sectorul <strong>de</strong> apa din Romania <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• A<strong>si</strong>gure controlul elementelor cheie care <strong>de</strong>termin o gestiune eficient , dinamic i<br />
durabil în sectorul <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare, în speci<strong>al</strong> cu privire la:<br />
Furnizarea serviciului i nivelurile <strong>de</strong> servicii în rela ia cu utilizatorii<br />
Managementul mijloacelor fixe i a <strong>si</strong>stemului financiar<br />
Sistemul <strong>de</strong> ajustare a tarifelor<br />
Procedurile <strong>de</strong> raportare i control<br />
Contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare stabile te obliga iile i drepturile specifice <strong>al</strong>e fiec rei p r i cu<br />
privire la <strong>de</strong>rularea programelor <strong>de</strong> investi ii i ob inerea unor niveluri <strong>de</strong> performan a<br />
serviciilor prestabilite. Astfel, ROC este responsabil pentru administrarea, operarea,<br />
între inerea, îmbun t irea, reînnoirea i extin<strong>de</strong>rea, acolo un<strong>de</strong> este cazul, a tuturor<br />
mijloacelor fixe ce fac obiectul contractului, cel mai important risc asumat <strong>de</strong> ROC fiind<br />
neplata serviciilor furnizate <strong>de</strong> c tre clien i, conform preve<strong>de</strong>rilor contractu<strong>al</strong>e.<br />
Proprietatea asupra bunurilor publice i responsabilitatea pentru furnizarea <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare la costuri suportabile le revin în continuare AL.<br />
Region<strong>al</strong>izarea presupune ca grupuri <strong>de</strong> AL dintr-o regiune specific s î i coordoneze<br />
eforturile în ve<strong>de</strong>rea implement rii programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare integrat a serviciilor având<br />
ca obiectiv re<strong>al</strong>izarea obiectivelor <strong>de</strong> performan stabilite prin <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong>, i s <strong>de</strong>lege<br />
c tre ROC implementarea planurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare region<strong>al</strong> i gestiunea serviciilor.<br />
Bunurile publice r mân în proprietatea public i trebuie preluate <strong>de</strong> c tre proprietarul lor<br />
(unitatile administrativ-teritori<strong>al</strong>e) la încetarea contractului. Contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare este un<br />
angajament pe termen lung. Politica tarifar are ca int recuperarea complet a costurilor<br />
i este aplicat <strong>de</strong> c tre ROC în conformitate cu reglement rile aplicabile emise <strong>de</strong><br />
ANRSC, sub controlul i cu aprobarea unitatii administrativ-teritori<strong>al</strong>a. Finan area i<br />
riscurile comerci<strong>al</strong>e sunt asumate <strong>de</strong> c tre ROC.<br />
Este preferabil ca procesul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare s fie coordonat i mediat <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>liul<br />
Ju<strong>de</strong> ean, având în ve<strong>de</strong>re func ia i autoritatea pe care o are la nivel loc<strong>al</strong>.<br />
Mai mult, luând în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare c procesul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare a serviciilor nece<strong>si</strong>t o<br />
perioad <strong>de</strong> timp relativ lung atât pentru crearea ROC, cât i pentru consolidarea sa,<br />
sprijinul activ <strong>al</strong> autorit ilor nation<strong>al</strong>e/loc<strong>al</strong>e este absolut necesar în ve<strong>de</strong>rea fin<strong>al</strong>iz rii la<br />
termen a acestui proces. În acest sens, adoptarea unei strategii <strong>de</strong> comunicare, care s<br />
a<strong>si</strong>gure schimbul a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> informa ii i <strong>de</strong>sf urarea corect a procesului <strong>de</strong>cizion<strong>al</strong> care<br />
implic mai mul i parteneri, este necesar .<br />
10
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
3 Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridice privind region<strong>al</strong>izarea<br />
3.1 Gener<strong>al</strong><br />
Acest capitol <strong>de</strong>scrie aspectele institu ion<strong>al</strong>e i leg<strong>al</strong>e privind serviciile <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare,<br />
mai <strong>al</strong>es din perspectiva managementului, a region<strong>al</strong>iz rii i <strong>de</strong>leg rii serviciilor.<br />
În primul rând, sunt <strong>de</strong>scrise cadrul leg<strong>al</strong> i conven iile administrative pentru serviciile <strong>de</strong><br />
ap i can<strong>al</strong>izare (<strong>al</strong>in. 3.1 – 3.6)<br />
În <strong>al</strong> doilea rând, acest capitol ofer la <strong>al</strong>ineatele 3.7 – 3.10 mo<strong>de</strong>le practice i abord ri pas<br />
cu pas care duc la elementele-cheie <strong>al</strong>e serviciilor region<strong>al</strong>izate <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare, i<br />
anume:<br />
• Înfiin area Asocia iei <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitar (ADI)<br />
• Crearea operatorului region<strong>al</strong> <strong>de</strong> ap (ROC)<br />
• Delegarea serviciilor (contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare).<br />
În fin<strong>al</strong>, capitolul abor<strong>de</strong>az în gener<strong>al</strong> indicatorii <strong>de</strong> performan aferen i contractului <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>legare a serviciilor (<strong>al</strong>in. 3.11).<br />
3.2 Cadrul juridic actu<strong>al</strong><br />
Legisla ia român care reglementeaz organizarea i implementarea serviciilor în sectorul<br />
<strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare este în princip<strong>al</strong> urm toarea:<br />
3.2.1 Legisla ie primar<br />
• Legea nr. 215/2001 a administra iei publice loc<strong>al</strong>e, republicat , cu modific rile i<br />
complet rile ulterioare;<br />
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic <strong>al</strong> acesteia, cu<br />
modific rile i complet rile ulterioare;<br />
• Legea nr. 273/2006 privind finan ele publice loc<strong>al</strong>e, cu modific rile i complet rile<br />
ulterioare;<br />
• Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare <strong>de</strong> utilit i publice, cu modific rile i<br />
complet rile ulterioare aduse prin OUG nr. 13/2008 - lege gener<strong>al</strong> ;<br />
• Legea nr. 241/2006 a serviciului <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare, cu modific rile<br />
i complet rile ulterioare aduse prin OUG nr. 13/2008 – lege speci<strong>al</strong> ;<br />
• Legea nr. 31/1990 republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare, privind<br />
societ ile comerci<strong>al</strong>e, care este aplicabil în ceea ce prive te organizarea i<br />
func ionarea Operatorului Region<strong>al</strong> (ROC);<br />
• Ordonan a Guvernului nr. 26/2000 privind asocia iile i funda iile, aprobat cu<br />
modific ri i complet ri prin Legea nr. 246/2005;<br />
• Ordonan a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, <strong>al</strong>imentarea i utilizarea<br />
Fondului <strong>de</strong> între inere, înlocuire i <strong>de</strong>zvoltare (IID) pentru proiectele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a<br />
infrastructurii serviciilor publice care beneficiaz <strong>de</strong> a<strong>si</strong>sten financiar nerambursabil<br />
din partea Uniunii Europene i care aprob Normele pentru constituirea, <strong>al</strong>imentarea i<br />
utilizarea Fondului IID<br />
11
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
3.2.2 Legisla ia secundar<br />
• Hot rârea Guvernului nr. 671/2007 privind aprobarea Regulamentului <strong>de</strong> organizare i<br />
func ionare a Autorit ii Na ion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> Reglementare pentru Serviciile Comunitare <strong>de</strong><br />
Utilit i Publice (ANRSC);<br />
• Hot rârea Guvernului nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea<br />
licen elor în domeniul serviciilor comunitare <strong>de</strong> utilit i publice;<br />
• Ordinul ANRSC nr.65/2007 privind aprobarea Metodologiei <strong>de</strong> stabilire, ajustare sau<br />
modificare a pre urilor/tarifelor pentru serviciile publice <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare;<br />
• Ordinul ANRSC nr.88/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru <strong>al</strong> serviciului <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare;<br />
• Ordinul ANRSC nr.89/2007 pentru aprobarea Caietului <strong>de</strong> sarcini-cadru <strong>al</strong> serviciului<br />
<strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare;<br />
• Ordinul ANRSC nr.90/2007 pentru aprobarea Contractului-cadru <strong>de</strong> furnizare/prestare a<br />
serviciului <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare;<br />
• Ordinul ANRSC nr. 102/2007 privind aprobarea Regulamentului <strong>de</strong> constatare,<br />
notificare i sanc ionare a abaterilor <strong>de</strong> la reglement rile emise în domeniul <strong>de</strong> activitate<br />
<strong>al</strong> Autorit ii Na ion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> Reglementare pentru Serviciile Publice <strong>de</strong> Gospod rie<br />
Comun<strong>al</strong> (ANRSC).<br />
3.2.3 Definirea i Scopul Serviciilor<br />
Legea nr. 51/2006 <strong>de</strong>fine te serviciile comunitare <strong>de</strong> utilit i publice ca tot<strong>al</strong>itatea ac iunilor<br />
i activit ilor reglementate prin care se a<strong>si</strong>gur satisfacerea nevoilor <strong>de</strong> utilitate i interes<br />
public gener<strong>al</strong> <strong>al</strong>e colectivit ilor loc<strong>al</strong>e, printre care se afl i serviciile <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu<br />
ap , respectiv can<strong>al</strong>izarea i epurarea apelor uzate.<br />
Serviciile comunitare <strong>de</strong> utilit i publice sunt/vor fi înfiin ate, organizate i<br />
furnizate/prestate la nivelul comunelor, ora elor, municipiilor, ju<strong>de</strong> elor, municipiului<br />
Bucure ti i, dup caz, în condi iile legii, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e<br />
<strong>al</strong>e municipiilor, sub conducerea, coordonarea, controlul i responsabilitatea autorit ilor<br />
administra iei publice loc<strong>al</strong>e.<br />
Serviciul public <strong>de</strong> Furnizare Ap i Can<strong>al</strong>izare, a a cum este <strong>de</strong>finit <strong>de</strong> Legea nr.241/2006,<br />
reprezint tot<strong>al</strong>itatea activit ilor <strong>de</strong> utilitate public i <strong>de</strong> interes economic i soci<strong>al</strong> gener<strong>al</strong>,<br />
efectuate în scopul capt rii, trat rii, transportului, înmagazin rii i distribuirii apei potabile<br />
sau industri<strong>al</strong>e tuturor utilizatorilor <strong>de</strong> pe teritoriul unei loc<strong>al</strong>it i, respectiv pentru<br />
colectarea, transportul, epurarea i evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice i a apelor <strong>de</strong><br />
suprafa provenite din intravilanul acesteia.<br />
Serviciile publice <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare, ca servicii publice loc<strong>al</strong>e, sunt operate printr-un<br />
ansamblu <strong>de</strong> cl diri i terenuri, inst<strong>al</strong>a ii tehnologice, echipament func ion<strong>al</strong> i bunuri<br />
specifice care reprezint împreun infrastructura tehnico-edilitar specific a loc<strong>al</strong>it ilor,<br />
<strong>de</strong>numit <strong>si</strong>stem public <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare.<br />
12
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Sistemul public <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap inclu<strong>de</strong>, <strong>de</strong> regul , urm toarele componente: elemente<br />
<strong>de</strong> capt ri, aduc iuni, sta ii <strong>de</strong> tratare, sta ii <strong>de</strong> pompare, rezervoare <strong>de</strong> înmagazinare, re ele<br />
<strong>de</strong> transport i distribu ie, bran amente pân la punctul <strong>de</strong> <strong>de</strong>limitare.<br />
Serviciul public <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap are urm toarele elemente esen i<strong>al</strong>e:<br />
• captarea apei brute, din surse <strong>de</strong> suprafa sau subterane;<br />
• tratarea apei brute;<br />
• transportul apei potabile i/sau industri<strong>al</strong>e;<br />
• înmagazinarea apei;<br />
• distribu ia apei potabile i/sau industri<strong>al</strong>e;<br />
Sistemul public <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare inclu<strong>de</strong> <strong>de</strong> regul urm toarele componente: racorduri <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare <strong>de</strong> la punctul <strong>de</strong> <strong>de</strong>limitare i preluare, re ele can<strong>al</strong>izare, sta ii <strong>de</strong> pompare, sta ii<br />
<strong>de</strong> epurare, colectoare <strong>de</strong> evacuare spre emisar, guri <strong>de</strong> v rsare în emisar, <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> n mol<br />
<strong>de</strong>shidratat.<br />
Serviciul public <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare are urm toarele componente:<br />
• colectarea, transportul i evacuarea apelor uzate <strong>de</strong> la utilizatori la sta iile <strong>de</strong> epurare;<br />
• epurarea apelor uzate i evacuarea apei epurate în emisar;<br />
• colectarea, evacuarea i tratarea a<strong>de</strong>cvat a <strong>de</strong> eurilor din gurile <strong>de</strong> scurgere a apelor<br />
pluvi<strong>al</strong>e i a<strong>si</strong>gurarea func ion<strong>al</strong>it ii acestora;<br />
• evacuarea, tratarea i <strong>de</strong>pozitarea n molurilor i a <strong>al</strong>tor <strong>de</strong> euri <strong>si</strong>milare <strong>de</strong>rivate din<br />
activit ile prev zute mai sus;<br />
• evacuarea apelor pluvi<strong>al</strong>e i <strong>de</strong> suprafa din intravilanul loc<strong>al</strong>it ilor<br />
3.2.4 Autorit i competente<br />
În ceea ce prive te region<strong>al</strong>izarea i activit ile operatorilor din sectorul <strong>de</strong> ap , autorit ile<br />
administra iei publice loc<strong>al</strong>e, ADI i ANRSC au princip<strong>al</strong>ele competen e i responsabilit i.<br />
În cele ce urmeaz sunt <strong>de</strong>scrise aceste competen e.<br />
Autorit ile loc<strong>al</strong>e<br />
Autorit ile <strong>de</strong>liberative <strong>al</strong>e unit ilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e au competen exclu<strong>si</strong>v , ce<br />
poate fi exercitat i prin intermediul Asocia iilor <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitar (ADI) cu<br />
obiect <strong>de</strong> activitate serviciul <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare, în condi iile Legii nr.<br />
51/2006 astfel cum a fost recent modificat i completat , pentru i în numele unit ilor<br />
administrativ-teritori<strong>al</strong>e asociate, în baza mandatului acordat acestora, în tot ceea ce<br />
prive te:<br />
• aprobarea strategiilor loc<strong>al</strong>e <strong>de</strong> înfiin are, organizare, gestiune i func ionare a<br />
serviciului <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare;<br />
• aprobarea programelor <strong>de</strong> investi ii privind înfiin area, <strong>de</strong>zvoltarea, mo<strong>de</strong>rnizarea i<br />
reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului;<br />
• aprobarea regulamentelor i a caietelor <strong>de</strong> sarcini <strong>al</strong>e serviciului;<br />
• adoptarea mod<strong>al</strong>it ii <strong>de</strong> gestiune i aprobarea documenta iilor <strong>de</strong> organizare i <strong>de</strong>rulare<br />
a procedurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii;<br />
• aprobarea indicatorilor <strong>de</strong> performan ai serviciului.<br />
13
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
În anumite cazuri, ju<strong>de</strong> ele i nu municipiile/ora ele sau comunele pot avea competen e<br />
exclu<strong>si</strong>ve i responsabilitate privind serviciile publice <strong>de</strong> furnizare ap potabil i<br />
can<strong>al</strong>izare, în acest caz, ju<strong>de</strong> ul fiind <strong>de</strong> asemenea proprietarul infrastructurii<br />
corespon<strong>de</strong>nte. Aceast <strong>si</strong>tua ie se datoreaz aplic rii Ordonan ei nr. 69/1994 republicat ,<br />
privind unele m suri pentru reorganizarea regiilor autonome <strong>de</strong> interes loc<strong>al</strong>.<br />
A.N.R.S.C.<br />
Autorit ile administra iei publice loc<strong>al</strong>e sunt responsabile <strong>de</strong> organizarea i func ionarea<br />
serviciilor publice loc<strong>al</strong>e, îns exist la nivel centr<strong>al</strong> un organism competent, care este<br />
A.N.R.S.C (Autoritatea Na ion<strong>al</strong> <strong>de</strong> Reglementare pentru Serviciile Comunitare <strong>de</strong><br />
Utilit i Publice). A.N.R.S.C. are o serie <strong>de</strong> competen e legate <strong>de</strong> servicii, mai <strong>al</strong>es în ceea<br />
ce prive te:<br />
• Acordarea licen elor <strong>de</strong> operare operatorilor, care sunt indispensabile pentru ca ace tia<br />
s poat furniza/presta serviciul i s li se poat atribui contracte <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii;<br />
• Avizarea tarifelor propuse <strong>de</strong> operatori, înainte <strong>de</strong> aprobarea lor <strong>de</strong> c tre autorit ile<br />
administra iei publice loc<strong>al</strong>e sau <strong>de</strong> c tre ADI;<br />
• Elaborarea i stabilirea regulamentelor-cadru i a caietelor <strong>de</strong> sarcini cadru, obligatorii<br />
ca cerin e minim<strong>al</strong>e pentru autorit ile administra iei publice loc<strong>al</strong>e i ADI atunci când<br />
acestea elaboreaz ,<strong>si</strong> aprob regulamentele i caietele <strong>de</strong> sarcini pentru servicii<br />
aplicabile la nivel loc<strong>al</strong>;<br />
• Monitorizarea în<strong>de</strong>plinirii indicatorilor <strong>de</strong> performan (nivelurile <strong>de</strong> servicii), a<br />
regulilor aplicabile în materie <strong>de</strong> licen e, a reglement rilor tarifare etc.<br />
Este important <strong>de</strong> observat c A.N.R.S.C., pe lâng rolul s u <strong>de</strong> autoritate <strong>de</strong> reglementare,<br />
are i competen a <strong>de</strong> a aplica sanc iuni (inclu<strong>si</strong>v retragerea licen ei <strong>de</strong> operare ceea ce duce<br />
la încetarea contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii atribuit unui astfel <strong>de</strong> operator) acelor<br />
operatori care nu respect preve<strong>de</strong>rile leg<strong>al</strong>e i reglementare monitorizate <strong>de</strong> A.N.R.S.C.,<br />
precum i autorit ilor administra iei publice loc<strong>al</strong>e în cazul atribuirii <strong>de</strong> contracte <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>legare a gestiunii f r respectarea preve<strong>de</strong>rilor leg<strong>al</strong>e aplicabile.<br />
Mai mult, trebuie men ionat c pe lâng autorit ile competente indicate mai sus, o serie <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>te autorit i joac , direct sau prin intermediul organismelor lor teritori<strong>al</strong>e, un rol, mai mult<br />
sau mai pu in semnificativ, în monitorizarea i supervizarea sectorului <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap<br />
i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare. Acestea sunt, în speci<strong>al</strong>:<br />
• Apele Române (<strong>de</strong> ex. în ceea ce prive te autoriza iile pentru capt rile <strong>de</strong> ap i<br />
<strong>de</strong>vers ri, precum i monitorizarea);<br />
• Ministerul <strong>Mediu</strong>lui i Dezvolt rii Durabile (ex: autoriza iile <strong>de</strong> mediu);<br />
• Ministerul Muncii, Familiei i Eg<strong>al</strong>it ii <strong>de</strong> anse (ex: protec ia muncii);<br />
• Ministerul S n t ii Publice;<br />
• Ministerul Economiei i Finan elor (ex: auditul)<br />
3.2.5 Domeniul public<br />
Conform Legii 213/1998, cu modific rile i complet rile ulterioare, infrastructura aferent<br />
serviciilor <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare (re ele <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare, sta ii <strong>de</strong> tratare i auxiliare, cu<br />
inst<strong>al</strong>a iile aferente, cl diri i terenuri) apar in domeniului public. Atât infrastructura<br />
existent la data semn rii Contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare, cât i bunurile aferente infrastructurii<br />
care rezult din investi ii <strong>de</strong>rulate în perioada execut rii Contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare sunt<br />
14
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
bunuri publice care apar in unit ilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e i care urmeaz s fie<br />
returnate proprietarului lor la încetarea Contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare.<br />
Prin modific rile recente <strong>al</strong>e Legii ni. 51/2006, prin OUG nr. 13/2008, s-a prev zut c<br />
„<strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> utilit i publice sau p r ile componente <strong>al</strong>e acestora, re<strong>al</strong>izate în comun prin<br />
programe <strong>de</strong> investi ii noi re<strong>al</strong>izate în cadrul asocia iei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare intercomunitar cu<br />
obiect <strong>de</strong> activitate serviciile <strong>de</strong> utilit i publice, apar in propriet ii publice a unit ilor<br />
administrativ-teritori<strong>al</strong>e membre i se înregistreaz în patrimoniul acestora conform<br />
preve<strong>de</strong>rilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic <strong>al</strong> acesteia,<br />
cu modific rile i complet rile ulterioare, pe baza urm toarelor criterii: (...) b) bunurile<br />
<strong>si</strong>tuate pe raza mai multor unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e i/sau care <strong>de</strong>servesc mai multe<br />
unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e vor apar ine domeniului public <strong>al</strong> ju<strong>de</strong> ului, dac toate<br />
unit ile administrativ-teritori<strong>al</strong>e implicate sunt <strong>si</strong>tuate în acela i ju<strong>de</strong> i ju<strong>de</strong> ul este<br />
membru <strong>al</strong> asocia iei” (art. 10 <strong>al</strong>in. (6) <strong>al</strong> Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare <strong>de</strong><br />
utilit i publice, astfel cum a fost modificat i completat <strong>de</strong> OUG nr. 13/2008). Prin<br />
urmare, toate bunurile re<strong>al</strong>izate prin programe finan ate <strong>de</strong> UE sunt bunuri publice, iar dac<br />
se afl <strong>si</strong>tuate sau <strong>de</strong>servesc mai multe unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e ele intr în<br />
proprietatea Ju<strong>de</strong> ului, atunci când acesta este membru <strong>al</strong> ADI. În <strong>si</strong>tua ia în care ju<strong>de</strong> ul nu<br />
este membru <strong>al</strong> ADI sau unit ile administrativ-teritori<strong>al</strong>e apar in mai multor ju<strong>de</strong> e, lit. c) a<br />
aceluia i articol <strong>de</strong> lege preve<strong>de</strong> c proprietarul respectivelor bunuri va fi stabilit printr-o<br />
clauz expres a Contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare.<br />
3.3 Baza leg<strong>al</strong> pentru <strong>de</strong>legarea gestiunii serviciilor<br />
Gestiunea serviciilor <strong>de</strong> utilit i publice prive te organizarea, func ionarea i controlul<br />
furniz rii/prest rii serviciilor <strong>de</strong> utilit i publice conform condi iilor stabilite <strong>de</strong> autorit ile<br />
administra iei publice loc<strong>al</strong>e.<br />
Gestiunea serviciilor publice <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare poate fi organizat în<br />
dou mod<strong>al</strong>it i, <strong>al</strong>egerea fiind f cut printr-o <strong>de</strong>cizie a autorit ilor administra iei publice<br />
loc<strong>al</strong>e:<br />
• Gestiune direct , re<strong>al</strong>izat prin intermediul unor operatori (cu sau f r person<strong>al</strong>itate<br />
juridic ) <strong>de</strong> drept public.<br />
• Gestiune <strong>de</strong>legat , <strong>de</strong>finit ca o mod<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> management prin care autorit ile<br />
administra iei publice loc<strong>al</strong>e sau dup caz ADI atribuie unuia sau mai multor operatori<br />
gestiunea propriu-zis a serviciului, respectiv administrarea i exploatarea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare cu ap i can<strong>al</strong>izare aferente acestuia, în baza unui contract <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a<br />
gestiunii.<br />
Mod<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> gestiune a serviciilor comunitare <strong>de</strong> utilit i publice se stabile te prin<br />
hot râri <strong>al</strong>e autorit ilor <strong>de</strong>liberative <strong>al</strong>e unit ilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e, în func ie <strong>de</strong><br />
natura i starea serviciului, <strong>de</strong> nece<strong>si</strong>tatea a<strong>si</strong>gur rii celui mai bun raport pre /c<strong>al</strong>itate, <strong>de</strong><br />
interesele actu<strong>al</strong>e i <strong>de</strong> perspectiv <strong>al</strong>e unit ilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e, precum i <strong>de</strong><br />
m rimea i complexitatea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> utilit i publice.<br />
Ca urmare a modific rilor i complet rilor recente aduse Legilor nr. 51/2006 i nr.<br />
241/2006 prin OUG nr. 13/2008, o baz leg<strong>al</strong> expres a fost instituit pentru montajul<br />
institu ion<strong>al</strong> propus prin <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong> în ceea ce prive te gestiunea <strong>de</strong>legat . Noile preve<strong>de</strong>ri<br />
15
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
leg<strong>al</strong>e din Legea nr. 51/2006 <strong>de</strong>finesc <strong>de</strong>legarea gestiunii unui serviciu comunitar <strong>de</strong><br />
utilit i publice ca ac iunea prin care o unitate administrativ-teritori<strong>al</strong> atribuie unuia sau<br />
mai multor operatori licen ia i gestiunea unui serviciu sau a unei activit i componente a<br />
serviciului, a c rei responsabilitate revine respectivei unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e,<br />
precum i conce<strong>si</strong>unea infrastructurii aferente; <strong>de</strong>legarea gestiunii unui serviciu comunitar<br />
<strong>de</strong> utilit i publice implic dreptul i obliga ia operatorului <strong>de</strong> a administra i exploata<br />
infrastructura aferent serviciului/activit ii <strong>de</strong>legat(e). Delegarea gestiunii poate fi f cut<br />
<strong>de</strong> asemenea <strong>de</strong> c tre ADI cu obiect <strong>de</strong> activitate serviciile <strong>de</strong> utilit i publice, pentru i în<br />
numele unit ilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e membre, în temeiul mandatului ce i-a fost<br />
conferit <strong>de</strong> acestea.<br />
Atribuirea direct<br />
Gestiunea <strong>de</strong>legat se re<strong>al</strong>izeaz prin intermediul unui contract <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii<br />
încheiat între una sau mai multe unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e (în nume propriu sau prin<br />
intermediul ADI care ac ioneaz în temeiul unui mandat), în c<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> <strong>de</strong>legatar, i un<br />
operator, c<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> <strong>de</strong>legat. Principiul pentru atribuirea unui astfel <strong>de</strong> contract <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare<br />
a gestiunii îl constituie licita ia public , cu respectarea procedurilor aplicabile. Prin<br />
excep ie, în cadrul procesului <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare, s-a convenit cu Comi<strong>si</strong>a European cu<br />
ocazia negocierilor pentru aprobarea <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong>, i ulterior s-a legiferat aceasta prin OUG<br />
nr. 13/2008, c aceste contracte <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii vor fi atribuite in mod direct c tre<br />
ROC <strong>de</strong> unit ile administrativ-teritori<strong>al</strong>e prin intermediul ADI. Pentru ca aceast atribuire<br />
direct s fie permis îns , cu respectare principiilor concuren ei i transparen ei impuse <strong>de</strong><br />
cadrul leg<strong>al</strong> comunitar i na ion<strong>al</strong>, o serie <strong>de</strong> reguli trebuie s fie respectate. Conform Cur ii<br />
Europene <strong>de</strong> Justi ie (CEJ - jurispru<strong>de</strong>n a Teck<strong>al</strong> i Coname), regulile <strong>de</strong> drept comunitar<br />
privind licita iile pot s nu fie aplicate atunci când urm toarele condi ii, <strong>de</strong>numite regulile<br />
„in-house”, sunt respectate <strong>si</strong>multan:<br />
• autoritatea public care este <strong>de</strong>legatar controleaz operatorul ca i când acesta ar fi<br />
propriul s u <strong>de</strong>partament (criteriul „controlului <strong>si</strong>milar”) - acest criteriu a fost extins cu<br />
condi ia suplimentar ca operatorul s aib capit<strong>al</strong> integr<strong>al</strong> public pe toat perioada în<br />
care contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare este în vigoare;<br />
• operatorul î i <strong>de</strong>sf oar esen i<strong>al</strong>ul activit ii s<strong>al</strong>e în rela ie cu autoritatea public i cu<br />
autorit ile publice care îl controleaz (criteriul „activit ii exclu<strong>si</strong>ve”)3<br />
Atribuirea direct : condi ii<br />
3<br />
! "<br />
" " ! "<br />
" # !<br />
$% & !<br />
! ! ' & ( ) *<br />
! " ' ( ) * !<br />
! " "<br />
+ ,<br />
! !<br />
! ! &<br />
" ! !<br />
" ! - .) *<br />
+ . & "<br />
"<br />
16
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Noile preve<strong>de</strong>ri <strong>al</strong>e Legilor nr. 51/2006 i 241/2006, introduse prin OUG nr. 13/2008 sunt<br />
<strong>si</strong>milare i constituie baza leg<strong>al</strong> din legisla ia român pentru atribuirea direct a<br />
contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii, ca o excep ie <strong>de</strong> la procedurile concuren i<strong>al</strong>e, în<br />
cazurile expres prev zute <strong>de</strong> aceste articole i cu respectare condi iilor impuse <strong>de</strong> acestea,<br />
ca o aplicare a regulilor „in-house”. Conform acestor noi preve<strong>de</strong>ri leg<strong>al</strong>e, prin <strong>de</strong>rogare <strong>de</strong><br />
la procedurile concuren i<strong>al</strong>e, contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii poate fi atribuit direct<br />
operatorilor region<strong>al</strong>i (ROC) înfiin a i <strong>de</strong> unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e care sunt membre<br />
<strong>al</strong>e unei ADI cu obiect <strong>de</strong> activitate servicii <strong>de</strong> utilit i publice, cu respectarea cumulativ a<br />
urm toarelor condi ii:<br />
a) unit ile administrativ-teritori<strong>al</strong>e membre <strong>al</strong>e unei ADI cu obiect <strong>de</strong> activitate servicii <strong>de</strong><br />
utilit i publice, ca ac ionari ai operatorului region<strong>al</strong> exercit prin intermediul ADI un<br />
control direct i o influen dominant asupra <strong>de</strong>ciziilor strategice <strong>al</strong>e operatorului<br />
region<strong>al</strong> legate <strong>de</strong> serviciul furnizat/prestat (în acest caz serviciul <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap<br />
i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare), <strong>si</strong>milar cu controlul exercitat asupra propriilor lor structuri în <strong>si</strong>tua ia<br />
unei gestiuni directe;<br />
b) operatorul region<strong>al</strong>, în c<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> <strong>de</strong>legat, <strong>de</strong>sf oar exclu<strong>si</strong>v activit i în sectorul<br />
furniz rii <strong>de</strong> servicii comunitare <strong>de</strong> utilit i publice (în cazul <strong>de</strong> fa serviciul <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare conform Legii nr. 241/2006), <strong>de</strong>stinate satisfacerii<br />
nevoilor <strong>de</strong> interes public gener<strong>al</strong> <strong>al</strong>e utilizatorilor în aria <strong>de</strong> competen teritori<strong>al</strong> a<br />
unit ilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e membre <strong>al</strong>e asocia iei;<br />
c) capit<strong>al</strong>ul soci<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorului region<strong>al</strong> este <strong>de</strong> inut integr<strong>al</strong> <strong>de</strong> unit i administrativteritori<strong>al</strong>e<br />
membre <strong>al</strong>e asocia iei; participarea capit<strong>al</strong>ului privat la capit<strong>al</strong>ul operatorului<br />
region<strong>al</strong> este exclus .<br />
Respectarea regulilor „in-house” în cazul montajului institu ion<strong>al</strong> propus va fi prezentat în<br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu mai jos, cu an<strong>al</strong>iza problemelor institu ion<strong>al</strong>e legate <strong>de</strong> procesul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare.<br />
Prin acest mecanism institu ion<strong>al</strong> ROC este supus controlului comun <strong>al</strong> AL care exercit<br />
acest control printr-un organism unic, ADI, c reia îi confer mandat i drepturi speci<strong>al</strong>e.<br />
3.4 ADI, ROC <strong>si</strong> Contractul <strong>de</strong> Delegare<br />
3.4.1 Mo<strong>de</strong>l pentru Actul Constitutiv <strong>si</strong> Statut pentru ADI<br />
Printre <strong>al</strong>te amendamente f cute prin Legea nr 286/2006 a Legii nr 215/2001 cu privire la<br />
Autoritatile Publice Loc<strong>al</strong>e, este <strong>de</strong>finirea mod<strong>al</strong>itatatii <strong>de</strong> cooperare loc<strong>al</strong>a prin entitati<br />
leg<strong>al</strong>e numite Asociatii <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitara.<br />
Potrivit Legii 215/2001, Asociatiile <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitara (ADI) sunt structuri <strong>de</strong><br />
cooperare cu person<strong>al</strong>itate juridic , organizate în temeiul dreptului privat (create ca urmare<br />
a preve<strong>de</strong>rilor din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 privind asocia iile i funda iile),<br />
având statutul <strong>de</strong> operator public. De asemenea, în conformitate cu Legea serviciilor<br />
publice loc<strong>al</strong>e, nr 51/2006, modificat prin Ordonan a <strong>de</strong> Urgen a Guvernului nr 13/2008,<br />
ADI pentru servicii publice loc<strong>al</strong>e sunt structuri <strong>de</strong> cooperare, înfiin ate ca persoane juridice<br />
<strong>de</strong> drept privat, având statut <strong>de</strong> operatori publici recunoscuti juridic, menite s exercite<br />
prerogativele autorit ilor administra iei publice loc<strong>al</strong>e în leg tur cu furnizarea <strong>de</strong> servicii<br />
publice loc<strong>al</strong>e. Unitatile administrativ-teritori<strong>al</strong>e membre pot acorda împuternicire pentru<br />
ADI pentru serviciile publice loc<strong>al</strong>e, în conformitate cu statutul ADI i actului constitutiv,<br />
17
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
pentru a exercita în numele lor, aceste prerogative, drepturile i obliga iile privind serviciile<br />
publice loc<strong>al</strong>e prev zute <strong>de</strong> Legea nr 51/2006 i cu respectarea condi iilor prev zute <strong>de</strong><br />
prezenta lege.<br />
ADI va fi înfiin at <strong>de</strong> unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e (municipii, ora e i/sau ju<strong>de</strong> e),<br />
conform Legilor 215/2001, 51/2005, 241/2006 <strong>si</strong> Ordonantei Guvernament<strong>al</strong>e 26/2000,<br />
pentru a re<strong>al</strong>iza în comun unele proiecte <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare <strong>de</strong> interes zon<strong>al</strong> i region<strong>al</strong> sau<br />
pentru a furniza în comun servicii publice. Aceste unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e sunt<br />
acelea i cu cele care vor <strong>de</strong>lega gestiunea serviciului <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i can<strong>al</strong>izare<br />
c tre ROC.<br />
ADI este <strong>si</strong>ngurul interlocutor pentru ROC, ca entitate unica pentru <strong>de</strong>zbatere <strong>si</strong><br />
coordonare, reprezentand interesele commune <strong>al</strong>e municip<strong>al</strong>itatilor membre privind<br />
serviciile <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare, <strong>si</strong> anume:<br />
• Strategia gener<strong>al</strong>a<br />
• Investitii<br />
• Politica <strong>de</strong> tarifare<br />
ADI exercita, in numele municip<strong>al</strong>itatilor s<strong>al</strong>e membre, cateva dintre prerogativele <strong>si</strong><br />
competentele s<strong>al</strong>e, drepturi <strong>si</strong> obligatii, pe baza imputernicirii, prin care membrii ADI au<br />
acordat-o acesteia prin statut.<br />
Statutul ADI specifica in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu cateva aspecte esenti<strong>al</strong>e, cum ar fi:<br />
• obiectivele ADI, legate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea serviciilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare <strong>si</strong> infrastructura<br />
aferenta;<br />
• conditiile imputernicirii acordate ADI <strong>de</strong> catre Municip<strong>al</strong>itatile membre <strong>de</strong> a exercita in<br />
numele lor anumite prerogative legate <strong>de</strong> servicii, precum <strong>si</strong> procedurile <strong>de</strong> votare;<br />
• conditiile <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la ADI<br />
• conditiile restrictive <strong>de</strong> retragere din ADI stipuland pen<strong>al</strong>itatile financiare inclu<strong>si</strong>v<br />
rambursarea v<strong>al</strong>orii investitiei<br />
Legile 51/2006 i 241/2006 au fost recent modificate prin OUG nr 13/2008 pentru a:<br />
• clarifica statutul juridic <strong>al</strong> ADI ca entitate <strong>de</strong> drept privat, <strong>de</strong> operator public;<br />
• oferi în mod clar termenii i condi iile <strong>de</strong> împuternicire acordat ADI <strong>de</strong> c tre<br />
municip<strong>al</strong>itatile membre<br />
Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> Act Constitutiv <strong>si</strong> statut <strong>al</strong>e Asociatiei <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitara este<br />
prezentat in Anexa A1.<br />
3.4.2 Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> Act Constitutiv pentru operatorii region<strong>al</strong>i<br />
Operatorul region<strong>al</strong> este o societate comerci<strong>al</strong>a, <strong>de</strong>tinuta <strong>de</strong> toate sau o parte din<br />
Municip<strong>al</strong>itatile membre ADI, caruia ii este <strong>de</strong>legat managementul serviciilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare, prin contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare.<br />
Procesul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare reprezentând baza pentru crearea operatorului region<strong>al</strong> (ROC)<br />
este un element cruci<strong>al</strong> în re<strong>al</strong>izarea obiectivelor <strong>de</strong> investi ii pentru reînnoirea, extin<strong>de</strong>rea,<br />
exploatarea i între inerea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare în ve<strong>de</strong>rea<br />
conform rii acestui sector cu obiectivele aferente stabilite pentru 2015 i 2018. El initiaza<br />
18
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
<strong>de</strong>zvoltarea la nivel region<strong>al</strong> a unui cadru leg<strong>al</strong> <strong>si</strong> institution<strong>al</strong>, potrivit sa inlocuiasca<br />
operatorii mici existenti <strong>si</strong> regiile autonome cu un <strong>si</strong>ngur operator mai mare <strong>si</strong> mai puternic<br />
care sa fie mai eficient in operarea serviciilor <strong>si</strong> astfel sa doban<strong>de</strong>asca credibilitate<br />
manageri<strong>al</strong>a <strong>si</strong> financiara pentru a aplica <strong>si</strong> a obtine finantare din fondurile europene <strong>de</strong><br />
coeziune.<br />
În conformitate cu dispozi iile în vigoare <strong>al</strong>e Legii 31/1990 privind societatile comerci<strong>al</strong>e i<br />
Legea 215/2001 a administra iei publice loc<strong>al</strong>e, un astfel <strong>de</strong> operator region<strong>al</strong> comun este<br />
constituit ca o societate comerci<strong>al</strong> având ca ac ionari unit ile administrativ-teritori<strong>al</strong>e care<br />
sunt in acela<strong>si</strong> timp <strong>si</strong> membrii ADI.<br />
Mo<strong>de</strong>lul Actului Constitutiv a fost creat pentru a corela preve<strong>de</strong>rile documentelor <strong>de</strong><br />
infiintare <strong>si</strong> prerogativele ADI cu preve<strong>de</strong>rile contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare <strong>si</strong> cu aspectele<br />
negociate cu Uniunea Europeana privind cadrul institution<strong>al</strong> pentru <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong>.<br />
Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> Act Constitutiv pentru ROC este prezentat in Anexa 2.<br />
Mai multe <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii privind continutul actului constitutiv <strong>al</strong> ROC <strong>si</strong> celel<strong>al</strong>te documente<br />
pentru cadrul institution<strong>al</strong> in ve<strong>de</strong>rea region<strong>al</strong>izarii sunt prezentate in capitolul urmator.<br />
3.4.3 Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> Contract pentru <strong>de</strong>legarea <strong>de</strong> servicii<br />
Contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare pentru managementul serviciilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare este un<br />
contract agreat intre ROC pe <strong>de</strong> o parte (ca operator) <strong>si</strong> ADI in numele municip<strong>al</strong>itatilor<br />
member (aceste municip<strong>al</strong>itati sunt, in mod colectiv, autoritatea care acorda grantul). Exista<br />
un contract unic pentru întreaga zon a Proiectului, în func ie <strong>de</strong> zona <strong>de</strong> competen<br />
teritori<strong>al</strong> a tuturor unit ilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e care <strong>de</strong>leag gestionarea serviciilor <strong>de</strong><br />
apa i can<strong>al</strong>izare ROC-lui.<br />
Potrivit noii Legi nr 241/2006 privind serviciile <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu apa <strong>si</strong> <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare, în caz<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>legare <strong>de</strong> gestiune pentru func ionarea serviciului, autorit ile administra iei publice<br />
loc<strong>al</strong>e transfera operatorului region<strong>al</strong>, sarcinile i responsabilit ile cu privire la furnizarea<br />
serviciilor <strong>de</strong> utilitati publice, precum i gestionarea i exploatarea serviciilor <strong>de</strong><br />
aprovizionare cu ap i can<strong>al</strong>izare, pe baza unui contract <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare, aprobat prin <strong>de</strong>cizia<br />
autorit ii finan atoare.<br />
Conform strategiei aprobata <strong>de</strong> c tre AM <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong>, Contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare este acordat<br />
direct Operatorului Region<strong>al</strong>, prin aplicarea excep iei <strong>de</strong> la regul <strong>de</strong> participare la licita ie,<br />
în conformitate cu Legea 241/2006. Finantarea directa a contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare se<br />
re<strong>al</strong>izeaz în conformitate cu regulile UE "in house" ca o excep ie <strong>de</strong> la procedurile <strong>de</strong><br />
licita ie. Recentele modific ri la Legea 51 i 241 includ, <strong>de</strong> asemenea, dispozi iile cu privire<br />
la regulile "in house" <strong>al</strong>e acelor legi (<strong>de</strong> exemplu, noul art. 31 1 din Legea 51/2006 <strong>si</strong> art. 21 1<br />
din Legea 241/2006).<br />
În urm toarele paragrafe sunt prezentate dispozi iile cu privire la regulile "in house" luate<br />
în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare în proiectarea cadrului institution<strong>al</strong>.<br />
Potrivit Cur ii Europene <strong>de</strong> Justi ie (CEJ - procesele Teck<strong>al</strong> i Coname), reglementarile<br />
europene <strong>de</strong> licita ie nu se aplic atunci când urm toarele condi ii sunt <strong>si</strong>multan respectate:<br />
19
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
a) unit ile administrativ-teritori<strong>al</strong>e exercita, prin intermediul ADI, control direct asupra<br />
ROC, <strong>si</strong>milar cu controlul exercitat asupra unui <strong>de</strong>partament propriu, cu o influen<br />
dominant asupra tuturor strategiilor i / sau <strong>de</strong>ciziilor semnificative <strong>al</strong>e ROC (criteriul<br />
“controlului <strong>si</strong>milar”);<br />
b) ROC <strong>de</strong>sf oar , în exclu<strong>si</strong>vitate, activit i în scopul <strong>de</strong> a furniza servicii <strong>de</strong> ap i<br />
can<strong>al</strong>izare pentru acele unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e care au <strong>de</strong>legat gestionarea unor<br />
astfel <strong>de</strong> servicii ROC-lui (criteriul " <strong>de</strong> activitate exclu<strong>si</strong>va");<br />
c) capit<strong>al</strong>ul soci<strong>al</strong> <strong>al</strong> ROC-lui este în întregime în proprietatea unit ilor administrativteritori<strong>al</strong>e,<br />
care sunt membri ADI, participarea capit<strong>al</strong>ului privat fiind exclusa.<br />
a) Criteriul controlului <strong>si</strong>milar<br />
Liniile cheie <strong>al</strong>e managementului direct in conformitate cu cerintele criteriului <strong>de</strong> control<br />
<strong>si</strong>milar sunt:<br />
• se <strong>de</strong>sfasoara pe baza termenilor <strong>de</strong> referin i reglementarilor serviciilor<br />
• numirea i abrogarea managementului operatorului<br />
• aprobarea ROF-lui operatorului<br />
• aprobarea bugetului anu<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorului<br />
Controlul asupra ROC este exercitat în comun <strong>de</strong> c tre mai multe municipii, prin<br />
intermediul ADI, pe fondul unui cadru institu ion<strong>al</strong> stabilit prin Actul Constitutiv (privind<br />
controlul institution<strong>al</strong> asupra ROC) i Contractul <strong>de</strong> Delegare având ca anexe termenii <strong>de</strong><br />
referin i Legea serviciilor (în ceea ce prive te controlul asupra in<strong>de</strong>plinirii obliga iilor<br />
contractu<strong>al</strong>e în leg tur cu management serviciilor <strong>de</strong> apa i can<strong>al</strong>izare).<br />
În ceea ce prive te un astfel <strong>de</strong> control, ADI:<br />
• Primeste prin Statutul s u, o împuternicire <strong>de</strong> la municip<strong>al</strong>itatile s<strong>al</strong>e membre <strong>de</strong> a<br />
exercita în numele lor competen ele legate <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare, prev zute in<br />
Legea 51/2006 i 241/2006. Aceast împuternicire trebuie s fie ofici<strong>al</strong>a, în speci<strong>al</strong> la<br />
semarea contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare <strong>si</strong> monitorizare a performan elor s<strong>al</strong>e.<br />
Imputernicirea ADI, <strong>de</strong> exercitare în numele membrilor s i, prerogativele privind serviciile<br />
<strong>de</strong> apa i ape uzate, este <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat în Statutul Asocia iei.<br />
• Primeste prin Actul Constitutiv <strong>al</strong> ROC anumite drepturi specifice, în scopul <strong>de</strong> a permite<br />
ADI sa controleze ROC. Astfel <strong>de</strong> drepturi specifice sunt:<br />
Membrii Con<strong>si</strong>liului <strong>de</strong> Administra ie ai ROC sunt numi i <strong>de</strong> c tre Adunarea Gener<strong>al</strong>a a<br />
Actionarilor, dintre persoanele propuse <strong>de</strong> ADI, i se revoc numai la propunerea ADI;<br />
ADI aproba Regulamentul <strong>de</strong> organizare interna <strong>si</strong> functionare (care inclu<strong>de</strong><br />
Organigrama) a ROC-ului înainte <strong>de</strong> aprobare / modificare <strong>de</strong> c tre Con<strong>si</strong>liul <strong>de</strong><br />
Administratie <strong>al</strong> ROC-lui.<br />
Bugetul anu<strong>al</strong> <strong>al</strong> ROC-lui va fi stabilit în conformitate cu Planul <strong>de</strong> Afaceri, convenit <strong>de</strong><br />
ADI<br />
ROC trebuie sa informeze ADI in ceea ce priveste activitatea sa astfel incat ADI sa i<strong>si</strong><br />
poata exercita atributiile <strong>de</strong> control<br />
20
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
b) Criteriul <strong>de</strong> “activitate exclu<strong>si</strong>va”<br />
Aceast condi ie este inclus în Actul Constitutiv <strong>al</strong> ROC-lui cu privire la domeniul <strong>de</strong><br />
activitate <strong>al</strong> societ ii, pe <strong>de</strong> o parte, i în Contractul <strong>de</strong> Delegare privind serviciile <strong>de</strong>legate<br />
care constituie activitatea exclu<strong>si</strong>va a operatorului, pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>t parte.<br />
Contractul <strong>de</strong> Delegare preve<strong>de</strong> <strong>de</strong> asemenea po<strong>si</strong>bilitatea ROC-lui <strong>de</strong> a sub-<strong>de</strong>lega o parte<br />
din managementul serviciilor <strong>de</strong>legate, dac este necesar, pentru motive <strong>de</strong> eficien<br />
economic , la o ter parte, dar numai printr-o procedur <strong>de</strong> licita ie.<br />
c) Capit<strong>al</strong>ul public <strong>al</strong> ROC-lui<br />
Actul Constitutiv <strong>al</strong> ROC-lui stipuleaza obligatia preluata <strong>de</strong> municip<strong>al</strong>itatile participante <strong>si</strong><br />
anume ca capit<strong>al</strong>ul soci<strong>al</strong> este in tot<strong>al</strong>itate capit<strong>al</strong> public, iar actionarii sunt obligati sa-l<br />
pastreze în întregime public pentru toata durata contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare.<br />
Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> Contract <strong>de</strong> Delegare este prezentat în anexa A3.<br />
3.5 Etapele i activit ile care trebuie parcurse în ve<strong>de</strong>rea implement rii<br />
cadrului institu ion<strong>al</strong><br />
3.5.1 Etapa preg titoare, studiul <strong>de</strong> oportunitate<br />
Înfiin area, organizarea, func ionarea i gestiunea serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare sunt fundamentate pe baza unor studii <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate (<strong>de</strong> oportunitate) care vor<br />
an<strong>al</strong>iza urm toarele elemente:<br />
a) nevoile comunit ilor loc<strong>al</strong>e;<br />
b) m rimea, gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare i particularit ile economico-soci<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e loc<strong>al</strong>it ilor;<br />
c) starea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare existente;<br />
d) po<strong>si</strong>bilit ile loc<strong>al</strong>e <strong>de</strong> finan are a exploat rii i func ion rii serviciului, respectiv a<br />
înfiin rii ori <strong>de</strong>zvolt rii infrastructurii tehnico-edilitare aferente;<br />
e) raportul cost-c<strong>al</strong>itate optim pentru serviciul furnizat/prestat utilizatorilor.<br />
Solu iile optime vor fi adoptate dup <strong>de</strong>zbaterea public a studiului i consultarea<br />
utilizatorilor fin<strong>al</strong>i. Acest studiu <strong>de</strong> oportunitate va sta <strong>de</strong> asemenea la baza înfiin rii ROC.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re aceste aspecte, urm toarele ac iuni trebuie întreprinse în pre<strong>al</strong>abil, pentru<br />
<strong>de</strong>legarea gestiunii serviciului c tre ROC.<br />
Ac iuni preliminare<br />
1. Preg tirea <strong>de</strong> c tre autorit ile loc<strong>al</strong>e a unui studiu <strong>de</strong> oportunitate 4 privind<br />
înfiin area, organizarea i gestiunea serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare,<br />
în comun prin intermediul ADI; recomand m <strong>de</strong> asemenea (cadrul legislativ nu<br />
/ 0 " !<br />
" 12 !<br />
21
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
cuprin<strong>de</strong> preve<strong>de</strong>ri în acest sens) ca i indicatorii <strong>de</strong> performan (nivelurile <strong>de</strong><br />
servicii) s fie elabora i în aceast etap ;<br />
2. Organizarea unei <strong>de</strong>zbateri publice în ceea ce prive te înfiin area, func ionarea i<br />
gestiunea serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare, precum i nivelurile <strong>de</strong><br />
servicii care au fost propuse;<br />
3. Adoptarea <strong>de</strong> c tre con<strong>si</strong>liile loc<strong>al</strong>e i ju<strong>de</strong> ene a hot rârilor <strong>de</strong> aprobare a:<br />
a) studiului <strong>de</strong> oportunitate privind înfiin area, organizarea, func ionarea i gestiunea<br />
serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare, în comun, prin ADI<br />
b) indicatorilor <strong>de</strong> performan (nivelurile <strong>de</strong> servicii);<br />
4. Adoptarea <strong>de</strong> c tre con<strong>si</strong>liile loc<strong>al</strong>e i ju<strong>de</strong> ene a hot rârilor privind <strong>al</strong>egerea<br />
mod<strong>al</strong>it ii <strong>de</strong> gestiune a serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare (pe baza<br />
studiului men ionat anterior);<br />
5. Informarea publicului asupra hot rârilor adoptate <strong>de</strong> c tre autorit ile administra iei<br />
publice loc<strong>al</strong>e.<br />
3.5.2 Înfiin area Asocia iei <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitar (ADI)<br />
Conform art. 10 <strong>al</strong>in. (3) din Legea nr. 51/2006 astfel cum a fost modificat i completat<br />
<strong>de</strong> OUG nr. 13/2008, „asocia iile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare intercomunitar cu obiect <strong>de</strong> activitate<br />
serviciile <strong>de</strong> utilit i publice se constituie, func ioneaz i dobân<strong>de</strong>sc person<strong>al</strong>itate juridic<br />
potrivit preve<strong>de</strong>rilor Ordonan ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia ii i funda ii,<br />
aprobat cu modific ri i complet ri prin Legea nr. 246/2005.”<br />
ADI este împuternicit s exercite o serie <strong>de</strong> atribu ii, drepturi i obliga ii specifice, pentru<br />
i în numele unit ilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e membre, în ceea ce prive te exclu<strong>si</strong>v<br />
serviciile <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare.<br />
Prin urmare, având în ve<strong>de</strong>re preve<strong>de</strong>rile aplicabile <strong>al</strong>e OUG nr. 26/2000, <strong>al</strong>e Legii nr.<br />
51/2006 i practica în domeniu, urm toarele etape trebuie parcurse în ve<strong>de</strong>rea înfiin rii<br />
ADI:<br />
Înfiin area ADI<br />
1. Stabilirea unit ilor administrativ teritori<strong>al</strong>e care vor participa la înfiin area ADI,<br />
respectiv a ROC;<br />
2. Negocierea formelor fin<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e Actului Constitutiv i Statutului ADI;<br />
În acest sens, viitorii asocia i trebuie s convin asupra urm toarelor aspecte<br />
importante:<br />
- Modul <strong>de</strong> dobândire i <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re a c<strong>al</strong>it ii <strong>de</strong> membru;<br />
- Drepturile i obliga iile asocia ilor<br />
- Contribu ia fiec rui asociat la patrimoniul ADI;<br />
- Structura organelor <strong>de</strong> conducere;<br />
- Componen a nomin<strong>al</strong> a organelor <strong>de</strong> conducere;<br />
22
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
- Procesul <strong>de</strong> adoptare a hot rârilor în cadrul asocia iei.<br />
3. Ob inerea dovezii <strong>de</strong> disponibilitate a <strong>de</strong>numirii eliberate <strong>de</strong> Ministerul Justi iei;<br />
4. Aprobarea asocierii i a formelor fin<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e Actului Constitutiv i Statutului ADI<br />
prin hot râri <strong>al</strong>e autorit ilor <strong>de</strong>liberative <strong>al</strong>e unit ilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e<br />
membre;<br />
5. Semnarea Actului Constitutiv i Statutului ADI <strong>de</strong> c tre pre edin ii con<strong>si</strong>liilor<br />
ju<strong>de</strong> ene i/sau, respectiv, primarii pentru unit ile administrativ-teritori<strong>al</strong>e membre<br />
în fa a unui notar public sau avocat;<br />
6. Depunerea <strong>de</strong> c tre fiecare unitate administrativ-teritori<strong>al</strong> asociat a contribu iei<br />
s<strong>al</strong>e la patrimoniul ini i<strong>al</strong> <strong>al</strong> ADI i punerea la dispozi ie a sediului ADI;<br />
7. Dobândirea person<strong>al</strong>it ii juridice <strong>de</strong> c tre ADI, prin înregistrarea la Registrul<br />
asocia iilor i funda iilor <strong>de</strong> pe lâng grefa ju<strong>de</strong>c toriei în a c rei raz teritori<strong>al</strong> <strong>de</strong><br />
competen se afl sediul asocia iei.<br />
Oricare dintre membrii asocia i, pe baza împuternicirii primite, poate formula în scris o<br />
cerere <strong>de</strong> înscriere a asocia iei în Registrul asocia iilor i funda iilor aflat la grefa<br />
ju<strong>de</strong>c toriei în a c rei circumscrip ie teritori<strong>al</strong> urmeaz s - i aib sediul ADI.<br />
Cererea <strong>de</strong> înscriere va fi înso it <strong>de</strong> urm toarele documente scrise:<br />
a) Actul Constitutiv, autentificat <strong>de</strong> notarul public sau certificat <strong>de</strong> avocat;<br />
b) Statutul, autentificat <strong>de</strong> notarul public sau certificat <strong>de</strong> avocat;<br />
c) Actele doveditoare <strong>al</strong>e sediului i patrimoniului ini i<strong>al</strong>;<br />
d) Dovada disponibilit ii <strong>de</strong>numirii eliberat <strong>de</strong> Ministerul Justi iei sau, dup caz,<br />
refuzul motivat <strong>al</strong> eliber rii acesteia.<br />
În termen <strong>de</strong> 3 zile <strong>de</strong> la <strong>de</strong>punerea cererii <strong>de</strong> înscriere i a documentelor prev zute mai<br />
sus ju<strong>de</strong>c torul <strong>de</strong>semnat <strong>de</strong> pre edintele instan ei verific leg<strong>al</strong>itatea acestora i<br />
dispune, prin încheiere, înscrierea asocia iei în Registrul asocia iilor i funda iilor.<br />
ADI <strong>de</strong>vine persoan juridic din momentul înscrierii ei în Registrul asocia iilor i<br />
funda iilor.<br />
ADI trebuie <strong>de</strong> asemenea înregistrat la administra ia fisc<strong>al</strong> competent , pentru a fi<br />
luat în evi<strong>de</strong>n a fisc<strong>al</strong> .<br />
3.5.3 Înfiin area Operatorului Region<strong>al</strong> (ROC)<br />
Punctul <strong>de</strong> plecare în înfiin area ROC este reprezentat <strong>de</strong> hot rârile con<strong>si</strong>liilor loc<strong>al</strong>e i<br />
ju<strong>de</strong> ene privind aprobarea studiului <strong>de</strong> oportunitate privind înfiin area, organizare,<br />
func ionarea i gestiunea serviciilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare.<br />
ROC poate fi înfiin at plecându-se <strong>de</strong> la operatorii existen i, într-una dintre urm toarele<br />
mod<strong>al</strong>it i:<br />
23
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
. Prin reorganizarea administrativ a fostelor regii autonome (în practic princip<strong>al</strong>a<br />
regie autonom existent în ju<strong>de</strong> ul respectiv) <strong>de</strong> interes loc<strong>al</strong> sau region<strong>al</strong> într-o<br />
societate comerci<strong>al</strong> , urmat <strong>de</strong> majorarea capit<strong>al</strong>ului soci<strong>al</strong> <strong>al</strong> acesteia prin aporturi<br />
<strong>de</strong> capit<strong>al</strong> <strong>al</strong>e tuturor sau unei p r i dintre membrii ADI;<br />
. Prin majorarea capit<strong>al</strong>ului unei societ i comerci<strong>al</strong>e existente (<strong>de</strong>ja <strong>de</strong> inut <strong>de</strong> o<br />
unitate administrativ-teritori<strong>al</strong> - în practic , este vorba <strong>de</strong>spre princip<strong>al</strong>a societate<br />
comerci<strong>al</strong> din sector existent în ju<strong>de</strong> ) prin aporturi <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> <strong>al</strong>e tuturor sau unei<br />
p r i dintre membrii ADI care <strong>de</strong>vin astfel ac ionari ai ROC;<br />
. Prin înfiin area unei societ i comerci<strong>al</strong>e noi, cu capit<strong>al</strong> soci<strong>al</strong> integr<strong>al</strong> public, care are<br />
drept ac ionari doar unit i administrativ-teritori<strong>al</strong>e din zona în care ROC va furniza<br />
serviciul i care sunt totodat i membri ai ADI.<br />
Urm toarele etape trebuie parcurse în ve<strong>de</strong>rea înfiin rii ROC:<br />
Înfiin area ROC<br />
1. Înfiin area unui comitet <strong>de</strong> negociere pentru stabilirea aportului fiec rei AL la<br />
capit<strong>al</strong>ul soci<strong>al</strong> <strong>al</strong> ROC, <strong>al</strong>e c rui concluzii s fie consemnate într-un raport <strong>de</strong><br />
negociere. Aceast activitate este op ion<strong>al</strong> , ins creeaz premisele unei an<strong>al</strong>ize<br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate anterior înfiin rii ROC;<br />
2. Agrearea unei forme a Actului Constitutiv <strong>al</strong> societ ii comerci<strong>al</strong>e nou-înfiin ate sau<br />
rezultate din reorganizare;<br />
Urm toarele elemente princip<strong>al</strong>e vor fi luate în discu ie atunci când se convine asupra<br />
formei fin<strong>al</strong>e a Acului Constitutiv <strong>al</strong> ROC:<br />
- Obiectul <strong>de</strong> activitate <strong>al</strong> ROC, cu precizarea domeniului i a activit ii princip<strong>al</strong>e;<br />
- Clauze privind conducerea, administrarea, func ionarea i controlul gestiunii ROC <strong>de</strong><br />
c tre organele statutare, controlul acesteia <strong>de</strong> c tre ac ionari prin intermediul ADI,<br />
precum i documentele la care ace tia vor putea s aib acces pentru a se informa i a- i<br />
exercita controlul;<br />
- Modul <strong>de</strong> distribuire a beneficiilor i <strong>de</strong> suportare a pier<strong>de</strong>rilor, în conformitate cu<br />
preve<strong>de</strong>rile Normei privind Fondul IID i <strong>al</strong>e Contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii;<br />
- Modul <strong>de</strong> dizolvare i <strong>de</strong> lichidare a societ ii.<br />
3. Adoptarea hot rârilor autorit ilor <strong>de</strong>liberative <strong>al</strong>e AL membre <strong>al</strong>e ADI care sunt<br />
viitorii ac ionari ai ROC privind participarea lor la capit<strong>al</strong>ul soci<strong>al</strong> <strong>al</strong> ROC, privind<br />
aprobarea Actului Constitutiv <strong>al</strong> ROC, privind <strong>de</strong>semnarea reprezentan ilor care vor<br />
semna Actul constitutiv precum i a persoanei care va reprezenta interesele fiec rei<br />
AL ac ionare în adunarea gener<strong>al</strong> a ac ionarilor ROC;<br />
4. Semnarea Actului Constitutiv <strong>al</strong> ROC;<br />
5. Înmatricularea ROC la Oficiul Registrului Comer ului, conform legii;<br />
6. Etapele ulterioare înfiin rii ROC:<br />
Dup ce ROC este înfiin at, urm toarele ac iuni trebuie avute în ve<strong>de</strong>re:<br />
- A<strong>si</strong>gurarea transferului/angaj rii <strong>de</strong> person<strong>al</strong> în noua societate comerci<strong>al</strong> ;<br />
- Ob inerea autoriza iilor/ permiselor/ licen elor <strong>de</strong> func ionare (<strong>de</strong> asemenea transferul<br />
acestora <strong>de</strong> la fo tii operatori, dac este po<strong>si</strong>bil);<br />
24
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
- Stabilirea structurii organizatorice a noului ROC, cu avizul conform <strong>al</strong> ADI, pentru<br />
în<strong>de</strong>plinirea criteriului controlului <strong>si</strong>milar impus <strong>de</strong> regulile „in-house”;<br />
- Definitivarea i aprobarea Regulamentului <strong>de</strong> organizare i func ionare a ROC, cu<br />
avizul conform <strong>al</strong> ADI, pentru în<strong>de</strong>plinirea criteriului controlului <strong>si</strong>milar impus <strong>de</strong><br />
regulile „in-house”;<br />
- Întocmirea unui plan <strong>de</strong> ac iune privind consolidarea operatorului nou înfiin at.<br />
3.5.4 Delegarea gestiunii serviciului <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Urm toarele activit i trebuie avute în ve<strong>de</strong>re atunci când este <strong>de</strong>legat gestiunea serviciului<br />
c tre ROC:<br />
Contractul <strong>de</strong> Delegare<br />
1. Întocmirea <strong>de</strong> c tre autorit ile administra iei publice loc<strong>al</strong>e sau, dup caz, <strong>de</strong> ADI<br />
având ca obiect <strong>de</strong> activitate serviciul <strong>de</strong> ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare, a unui studiu <strong>de</strong><br />
speci<strong>al</strong>itate privind stabilirea indicatorilor <strong>de</strong> performan ai serviciului<br />
furnizat/prestat utilizatorilor, în cazul în care un astfel <strong>de</strong> studiu nu a fost re<strong>al</strong>izat<br />
odat cu studiul <strong>de</strong> oportunitate;<br />
2. Organizarea unei <strong>de</strong>zbateri publice privind stabilirea indicatorilor <strong>de</strong> performan<br />
pentru serviciile <strong>de</strong>legate, în cazul în care un astfel <strong>de</strong> studiu nu a fost re<strong>al</strong>izat odat<br />
cu studiul <strong>de</strong> oportunitate;<br />
3. Elaborarea <strong>de</strong> c tre ADI a Regulamentului <strong>de</strong> organizare func ionare i a Caietului<br />
<strong>de</strong> sarcini pentru serviciul <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare;<br />
4. Adoptarea <strong>de</strong> hot râri <strong>al</strong>e autorit ilor administra iei publice loc<strong>al</strong>e privind<br />
aprobarea Regulamentului <strong>de</strong> organizare func ionare i a Caietului <strong>de</strong> sarcini pentru<br />
serviciul <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare, inclu<strong>si</strong>v a indicatorilor <strong>de</strong><br />
performan ai serviciului furnizat/prestat utilizatorilor;<br />
5. Adoptarea <strong>de</strong> hot râri <strong>al</strong>e autorit ilor administra iei publice loc<strong>al</strong>e privind<br />
aprobarea Contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii, precum i a încredin rii directe a<br />
contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a gestiunii c tre ROC;<br />
6. Informarea publicului cu privire la hot rârile autorit ilor loc<strong>al</strong>e adoptate;<br />
7. Semnarea Contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare <strong>de</strong> c tre pre edintele ADI, pentru i în numele<br />
unit ilor administrativ-teritori<strong>al</strong>e membre, în baza mandatului acordat <strong>de</strong> acestea<br />
Este recomandat ca procesul <strong>de</strong> negociere s fie uniform i un <strong>si</strong>ngur contract <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a<br />
gestiunii va fi semnat <strong>de</strong> c tre ADI, mandatat în acest sens <strong>de</strong> c tre autorit ile<br />
administrativ-teritori<strong>al</strong>e implicate, contract care va cuprin<strong>de</strong> clauze i/sau anexe speci<strong>al</strong>e<br />
pentru fiecare unitate administrativ <strong>si</strong> teritori<strong>al</strong>a in parte.<br />
25
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
3.6 Indicatori <strong>de</strong> Performanta (Nivelul serviciilor)<br />
Conform art. 8 din Legea nr. 241/2006 asupra serviciilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare “serviciul<br />
livrat prin intermediul infrastructurii <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare trebuie sa re<strong>al</strong>izeze, la nivelul<br />
utilizatorilor, indicatorii <strong>de</strong> performanta (nivelul serviciului) din cadrul regulamentelor<br />
serviciilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> apa uzata”.<br />
Propunerile pentru indicatorii <strong>de</strong> performanta ai serviciului <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare ce este<br />
furnizat utilizatorilor, asa cum reiese din studiul <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate, vor fi supuse unor discutii<br />
publice inainte <strong>de</strong> aprobarea lor <strong>de</strong> catre autoritatile administratiei publice loc<strong>al</strong>e.<br />
Conform Art. 16 din Legea nr. 241/2006, ANRSC va schita <strong>si</strong> aproba, prin intermediul<br />
presedintelui sau, metodologia <strong>si</strong> procedura standard pentru stabilirea, monitorizarea,<br />
masurarea, compararea <strong>si</strong> an<strong>al</strong>izarea indicatorilor <strong>de</strong> performanta ai serviciului.<br />
Insa, mentionam ca nici un astfel <strong>de</strong> document standard nu a fost eliberat pana in prezent.<br />
ANRSC monitorizeaza evolutia indicatorilor <strong>de</strong> performanta ai serviciului, in scopul <strong>de</strong> a<br />
raspandi bunele practice din domeniu la nivelul operatorilor <strong>si</strong> <strong>al</strong> autoritatilor loc<strong>al</strong>e.<br />
ANRSC va <strong>de</strong>zvolta un <strong>si</strong>stem information<strong>al</strong> ce va permite crearea unei baze <strong>de</strong> date <strong>si</strong><br />
compararea permanenta a fiecarui indicator <strong>de</strong> performanta cu nivelul atins <strong>de</strong> catre <strong>de</strong><br />
operatorul cel mai eficient. Pentru implementarea activitatilor <strong>de</strong> monitorizare <strong>si</strong> creare a<br />
bazei <strong>de</strong> date, operatorii sunt obligati sa furnizeze ANRSC-ului toate informatiile legate <strong>de</strong><br />
indicatorii <strong>de</strong> performanta ai serviciului.<br />
Contractul <strong>de</strong> Delegare a managementului trebuie sa cuprinda pen<strong>al</strong>itatile ce vor trebui sa<br />
fie suportate <strong>de</strong> catre operatori, in cazul in care acestia nu se intereseaza <strong>de</strong> nivelul<br />
indicatorilor <strong>de</strong> performanta ai serviciului. (art. 32 Legea nr. 241/2006).<br />
Pentru aplicarea acestei legi, Legea nr. 241/2006 , o serie <strong>de</strong> regulamente standard pentru<br />
serviciul <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare au fost emise, regulamente ce cuprind preve<strong>de</strong>ri specifice in<br />
ceea ce priveste indicatorii <strong>de</strong> performanta. Regulamentele standard <strong>de</strong>finesc:<br />
- “Indicatorii <strong>de</strong> performanta gener<strong>al</strong>a” ca fiind parametrii serviciului <strong>de</strong> aprovizionare,<br />
pentru care sunt stabiliti nivele minime <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate (monitorizate la nivelul operatorilor);<br />
- “Indicatorii <strong>de</strong> performanta garantati” ca fiind parametrii ai serviciului <strong>de</strong><br />
aprovizionare, pentru care nivele minime <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate sunt stabilite <strong>si</strong> pentru care sunt<br />
stipulate pen<strong>al</strong>itati in cadrul contractelor <strong>de</strong> furnizare a serviciilor, in cazul nere<strong>al</strong>izarii<br />
acestora.<br />
Art.231 din cadrul regulamentelor standard, stipuleaza ca indicatorii <strong>de</strong> performanta<br />
stabilesc conditiile ce trebuie sa fie respectate <strong>de</strong> catre operatori in furnizarea serviciului <strong>de</strong><br />
apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare, luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare:<br />
- Continuitatea in termeni <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate <strong>si</strong> cantitate;<br />
- Ajustarea permanenta la cerintele utilizatorilor ;<br />
- In<strong>de</strong>partarea oricarei discrimari in ceea ce priveste accesul la serviciul <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare;<br />
- Respectarea regulamentelor specifice din domeniul managementului utilitatilor apei <strong>si</strong><br />
<strong>al</strong> protectiei mediului.<br />
26
Sectiunea 3: Aspecte institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> juridic <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Conform art. 232, indicatorii <strong>de</strong> performanta ai serviciului <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare sunt<br />
specifici pentru urmatoarele activitati :<br />
- Conectarea utilizatorilor la retelele <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare;<br />
- Contractarea serviciilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare;<br />
- Masurarea, facturarea <strong>si</strong> colectarea contra v<strong>al</strong>orii serviciului furnizat;<br />
- Respectarea preve<strong>de</strong>rilor contractu<strong>al</strong>e in legatura cu c<strong>al</strong>itatea serviciului furnizat;<br />
- Mentinerea unei relatii echitabile intre furnizor <strong>si</strong> utilizatori prin solutionarea<br />
operation<strong>al</strong>a <strong>si</strong> obiectiva a problemei, respectarea drepturilor <strong>si</strong> obligatiilor fiecarei<br />
parti;<br />
- aplanarea plangerilor <strong>de</strong>puse <strong>de</strong> catre utilizatori in ceea ce priveste serviciul <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare;<br />
- preve<strong>de</strong>rile celorl<strong>al</strong>te servicii ce sunt conectate cu serviciul <strong>de</strong> aprovizionare<br />
(informarea, consultanta etc)<br />
Contractele <strong>de</strong> Delegare ce vor fi semnate intre IDA <strong>si</strong> ROC vor avea, ca <strong>si</strong> anexe separate,<br />
indicatorii <strong>de</strong> performanta ai serviciului pentru fiecare unitate administrativ-teritori<strong>al</strong>a ce i<strong>si</strong><br />
<strong>de</strong>leaga managementul operatorului region<strong>al</strong> - ROC.<br />
In aceasta privinta, fiecare autoritate <strong>de</strong>liberativa va aproba indicatorii <strong>de</strong> performanta ce<br />
trebuiesc respectati in cadul zonei (teritori<strong>al</strong>e) respective, dupa ce IDA se va coordona.<br />
Tinta este ca IDA sa aprobe un set <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta ai serviciului consolidat,<br />
aplicabil in intreaga arie <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare.<br />
27
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
4 Benchmarking <strong>si</strong> Indicatorii <strong>de</strong> Performanta Cheie<br />
4.1 Introducere<br />
Benchmarkingul, utilizarea indicatorilor <strong>de</strong> performanta, reprezinta o tehnica importanta <strong>si</strong><br />
extrem <strong>de</strong> utila pentru imbunatatirea performantei <strong>si</strong> mentinerea avantajului competitiv.<br />
Acesta este un instrument <strong>de</strong> comparare a performantei ce permite aplicarea celei mai bune<br />
practici intr-un mod masurabil, o cerinta importanta, mai <strong>al</strong>es in Romania <strong>de</strong> astazi, cand<br />
odata cu a<strong>de</strong>rarea la Uniunea Europeana, aceasta trebuie sa <strong>de</strong>monstreze imbunatatirea<br />
performantelor, in speci<strong>al</strong> in sectorul <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> apa uzata..<br />
Prin urmare, aceasta lucrare <strong>si</strong>ntetizeaza problemele cheie legate <strong>de</strong> benchmarking avand<br />
urmatoarele scopuri:<br />
• Sa ofere societatilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> apa uzata un instrument eficient pentru a monitoriza <strong>si</strong><br />
imbunatati propria performanta;<br />
• Sa ofere Ministerului <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Gospodaririi Apelor, organul administrativ<br />
responsabil cu aplicarea <strong>POS</strong> <strong>Mediu</strong>, un instrument usor <strong>de</strong> aplicat in colectarea datelor<br />
din sectoarele operation<strong>al</strong>e in scopul obtinerii unei imagini <strong>de</strong> ansamblu a sectorului <strong>de</strong><br />
apa <strong>si</strong> apa uzata.<br />
Rolul benchmarkingului in cresterea competitivitatii societatilor este semnificativ. Acesta<br />
nu permite doar comparatii la nivelul politicilor interne ci <strong>si</strong> in planul extern societatii. In<br />
sectorul serviciilor municip<strong>al</strong>e aceasta comparatie poate fi extinsa pentru a acoperi <strong>al</strong>ti<br />
operatori nation<strong>al</strong>i sau chiar internation<strong>al</strong>i. Prin urmare acesta se constituie intr-un vehicul<br />
eficient in <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> baze <strong>de</strong> date pentru Institutiile Financiare Internation<strong>al</strong>e (IFI).<br />
Benchmarking-ul este o metoda structurata, practicata in lumea intreaga, prin care se<br />
i<strong>de</strong>ntifica masurile <strong>de</strong> performanta <strong>si</strong> se adapteaza pentru a imbunatati performantele <strong>si</strong><br />
c<strong>al</strong>itatea. A fost lansata <strong>de</strong> XEROX in 1980 <strong>si</strong> a fost folo<strong>si</strong>ta intens <strong>de</strong> atunci. In mod<br />
notabil, sectorul public <strong>de</strong> apa din Olanda foloseste acest instrument pentru a monitoriza<br />
performanta individu<strong>al</strong>a a companiei, comparativ cu <strong>al</strong>te companii din sectorul <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
pentru a imbunatati zonele in care <strong>al</strong>tii au performante mai bune. Este una din cele mai<br />
eficiente mijloace disponibile in ziua <strong>de</strong> azi pentru a imbunatati performanta unei<br />
organizatii. Benchmarking-ul este strans legat <strong>de</strong> notiunea <strong>de</strong> Management Tot<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
C<strong>al</strong>itatii (TQM).<br />
Benchmarking-ul <strong>si</strong> masurile s<strong>al</strong>e <strong>de</strong> performanta pot lua diverse forme; in primul rand,<br />
prin concentrarea pe factori “interni” sau “externi”poate fi folo<strong>si</strong>t in doua moduri, <strong>si</strong><br />
anume:<br />
• Pentru a monitoriza in timp performantele companiei; <strong>si</strong><br />
• Pentru a compara performantele companiei cu cele <strong>al</strong>e <strong>al</strong>tor companii din aceea<strong>si</strong><br />
industrie, acest lucru fiind po<strong>si</strong>bil prin monitorizarea <strong>si</strong> publicarea rezultatelor <strong>de</strong><br />
benchmarking.<br />
In <strong>al</strong> doilea rand, exista mai multe abordari care pot fi adoptate, <strong>si</strong> anume benchmarking<br />
metric sau benchmarking procesu<strong>al</strong>, care pot vi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate ca un grup sau separat. In<br />
ultimul rand, benchmarkingul poate fi folo<strong>si</strong>t pentru a <strong>de</strong>termina zonele strategice <strong>de</strong><br />
28
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
oportunitate <strong>si</strong> imbunatatire, <strong>de</strong>oarece informatiile pe care le furnizeaza ajuta conducerea<br />
sa <strong>de</strong>fineasca obiective precise pentru politicile s<strong>al</strong>e.<br />
O cerinta majora pentru benchmarking este folo<strong>si</strong>rea unor informatii relevante, <strong>de</strong>oarece,<br />
in caz contrar, va insemna practic o epuizare inutila <strong>de</strong> resurse care poate sa nu fie<br />
motivanta, mai <strong>al</strong>es pentru cei implicati in procesul imbunatatirii, <strong>si</strong> care va indruma eronat<br />
programele <strong>de</strong> investitii.<br />
In folo<strong>si</strong>rea rezultatelor benchmarking-ului trebuie sa se tina cont <strong>de</strong> faptul ca diferentele<br />
nu inseamna neaparat practici <strong>de</strong> management “mai bune” sau “mai rele”. Extern<strong>al</strong>itatile<br />
diferite, cum sunt pozitia <strong>de</strong> inceput <strong>si</strong> mediul economic, soci<strong>al</strong>, geografic pot conduce la<br />
diferente in datele benchmarking-ului pe care nimeni nu le poate evita. Totu<strong>si</strong>, comparatiile<br />
intre diferite companii se dove<strong>de</strong>sc a fi foarte folo<strong>si</strong>toare pentru informarea gener<strong>al</strong>a a<br />
conducerii.<br />
Diversele forme pe care le ia benchmarking-ul, inclu<strong>si</strong>v <strong>de</strong>finitii <strong>al</strong>e benchmarking-ului<br />
metric <strong>si</strong> procesu<strong>al</strong>, sunt mentionate in Sectiunea 3, paragraful 3.1. Aceasta lucrare este<br />
scrisa pe baza estimarilor ca in primele faze <strong>de</strong> introducere a benchmarking-ului in<br />
Romania, se va adopta benchmarking-ul metric. Se presupune acest lucru <strong>de</strong>oarece se<br />
estimeaza ca se va intelege mai bine notiunea, daca se va adopta abordarea folo<strong>si</strong>ta pana in<br />
prezent. Benchmarking-ul poate fi privit ca un proces care evolueaza <strong>si</strong> <strong>de</strong> aceea poate fi<br />
extins mai mult, o data ce se mai castiga experienta in folo<strong>si</strong>rea sa.<br />
Ghidul pentru Benchmarking a fost <strong>de</strong>zvoltat in mod speci<strong>al</strong> pentru ROC <strong>si</strong> va fi<br />
implementat prin intermediul unui <strong>si</strong>stem online ce va fi administrat <strong>de</strong> ARA odata cu<br />
fin<strong>al</strong>izarea proiectului. Astfel ca ARA va avea <strong>si</strong> un rol <strong>de</strong> auditor pentru ca va v<strong>al</strong>ida<br />
datele in mod periodic. In afara <strong>de</strong> ROC <strong>si</strong> ARA, ministerele <strong>si</strong> ANRSC ar trebui sa aiba<br />
acces la datele furnizate <strong>de</strong> benchmarking, fara insa a inlocui din cerintele <strong>de</strong> raportare.<br />
Indicatorii <strong>de</strong> performanta <strong>al</strong>e<strong>si</strong> in prezentul document se vor a fi inclu<strong>si</strong> in nivelul<br />
serviciilor (LOS) <strong>si</strong> in standar<strong>de</strong>le serviciilor (SOS) pentru ca astfel sa fie stipulati <strong>si</strong> in<br />
Contractele <strong>de</strong> Delegare.<br />
Pentru a face legatura intre cele mai bune practici <strong>si</strong> referintele benchmarkingului vor<br />
trebui sa se foloseasca urmatoarele standar<strong>de</strong> ISO pentru managementul <strong>si</strong> ev<strong>al</strong>uarea<br />
serviciilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> apa uzata:<br />
• ISO 9000;<br />
• ISO 14000;<br />
• ISO 18000;<br />
• ISO 24000.<br />
4.2 Folo<strong>si</strong>rea Benchmarking-ului in Romania<br />
In prezent, in cadrul companiilor romanesti <strong>de</strong> apa, experienta folo<strong>si</strong>ri indicatorilor <strong>de</strong><br />
benchmarking este limitata. In ultimii 10 ani au existat doua proiecte importante la nivel<br />
nation<strong>al</strong> in cadrul carora informatia a fost adunata prin intermediul benchmarking-ului<br />
metric. Primul a fost <strong>de</strong>zvoltat in timpul MUDP II <strong>si</strong> a acoperit 10 companii <strong>de</strong> apa. Al<br />
doilea a fost <strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong> ARA <strong>si</strong> a acoperit 25 <strong>de</strong> companii <strong>de</strong> apa din marile orase. De<br />
29
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
asemenea, un <strong>si</strong>stem nation<strong>al</strong> <strong>de</strong> benchmarking pentru toate utilitatile a fost propus ca parte<br />
a proiectului Imbunatatirea managementului serviciilor municip<strong>al</strong>e.<br />
4.2.1 Experienta MUDP II<br />
In timpul acestui proiect a fost efectuata prima an<strong>al</strong>iza necesara implementarii<br />
benchmarking-ului. Un numar limitat <strong>de</strong> indicatori a fost <strong>al</strong>es pentru:<br />
• Populatia <strong>de</strong>servita<br />
• Consumul <strong>si</strong> productia <strong>de</strong> apa<br />
• <strong>Apa</strong> nefacturata<br />
• Populatia contorizata<br />
• Performanta retelei <strong>de</strong> apa<br />
• Costuri <strong>si</strong> s<strong>al</strong>arizare<br />
• C<strong>al</strong>itatea serviciilor<br />
• Facturarea <strong>si</strong> colectarea<br />
• Performanta financiara<br />
• Investitiile <strong>de</strong> capit<strong>al</strong><br />
Rezultatul acestui exercitiu este prezentata in Anexa A.<br />
Un exercitiu <strong>de</strong> benchmarking metric pentru <strong>al</strong> cincilea an <strong>al</strong> proiectului a fost efectuat<br />
pentru zece companii <strong>de</strong> apa implicate in proiectul <strong>de</strong> MUDP II. La sfar<strong>si</strong>tul proiectului<br />
(2000), rezultatele acestui exercitiu au fost prezentate tuturor factorilor implicati. Cei mai<br />
reprezentativi indicatori <strong>de</strong> performanta sunt prezentati in Anexa A.<br />
Ca urmare a acestui proces, autoritatile nation<strong>al</strong>e au luat <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a introduce <strong>si</strong><br />
<strong>de</strong>termina indicatori <strong>de</strong> performanta pentru companiile <strong>de</strong> apa in conformitate cu<br />
preve<strong>de</strong>rile leg<strong>al</strong>e. Totu<strong>si</strong>, lipsa experientei in inregistrarea <strong>si</strong> raportarea indicatorilor,<br />
numarul mare <strong>de</strong> companii (peste 250) <strong>si</strong> indicatori (circa 100) combinate cu faptul ca nu<br />
exista un <strong>si</strong>stem a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> completare <strong>si</strong> procesare a informatiei, a facut exercitiul<br />
ineficient (vezi paragraful 2.3).<br />
4.2.2 Experienta <strong>de</strong> benchmarking a Asociatiei Romane a Apelor Experience in cadrul<br />
sectorului <strong>de</strong> apa<br />
In acest context, ARA a implementat benchmarkingul metric in 2005 prin intermediul<br />
Centrului Roman <strong>de</strong> Instruire in domeniul apei. Metoda s-a bazat pe metoda Asociatiei<br />
Internation<strong>al</strong>e a Companiilor <strong>de</strong> APA. In timpul procesului <strong>de</strong> colectare a datelor, urmatorii<br />
pa<strong>si</strong> au fost efectuati:<br />
• I<strong>de</strong>ntificarea companiilor <strong>de</strong> apa ce vor participa la procesul <strong>de</strong> benchmarking<br />
• Pregatirea unui ghid informativ<br />
• Instruirea viitorilor parteneri<br />
• Pregatirea <strong>si</strong> efectuarea <strong>de</strong> vizite<br />
• Completarea formularelor in Excel<br />
• V<strong>al</strong>idarea datelor<br />
30
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Rezultatele acestui benchmarking metric au fost prezentate la Forumul IWA CEO <strong>de</strong> la<br />
Brasov in 2005. Din pacate, doar cateva companii <strong>de</strong> apa implicate in FOPIP au facut parte<br />
din sondaj.<br />
4.2.3 Proiectul <strong>de</strong> imbunatatire a managementului serviciilor municip<strong>al</strong>e<br />
Fiind parte a proiectului PHARE “ A<strong>si</strong>stenta pentru Dezvoltarea Managementului<br />
Imbunatatit <strong>al</strong> Serviciilor Municip<strong>al</strong>e”, RO.01.05.01.01 in 2004 a fost <strong>de</strong>zvoltat <strong>si</strong><br />
implementat in cadrul ANRSC un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> benchmarking computerizat. Sistemul a fost<br />
creat ca o structura <strong>de</strong> baze <strong>de</strong> date SQL performanta ce va procesa <strong>si</strong> stoca informatii <strong>al</strong>e<br />
intregului sector <strong>al</strong> utilitatilor (acopera intregul sector nu doar apa). Schema <strong>de</strong> mai jos<br />
<strong>de</strong>scrie conceptul pe care se bazeaza acest <strong>si</strong>stem:<br />
31
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 4- 1: Conceptul Sistemului <strong>de</strong> Benchmarking <strong>al</strong> ANRSC<br />
Companie<br />
Companie Companie<br />
Benchmark - Date<br />
ANRSC<br />
MIS<br />
Verificare & An<strong>al</strong>iza<br />
• Obiectivele managementului<br />
• Licentierea<br />
• Planificarea investitiilor<br />
Trebuie mentionat ca <strong>de</strong><strong>si</strong> <strong>si</strong>stemul este operation<strong>al</strong>, nu functioneaza asa cum s-a<br />
intentionat initi<strong>al</strong>:<br />
• Setul <strong>de</strong> indicatori necesari sa fie colectati <strong>si</strong> monitorizati este prea mare, fiind<br />
nevoie <strong>de</strong> o cantitate mare <strong>de</strong> date sa fie colectata <strong>de</strong> la fiecare operator in fiecare<br />
luna.<br />
• Volumul datelor sufoca resursele operatorilor individu<strong>al</strong>i <strong>si</strong>, drept consecinta, un<br />
numar mare <strong>de</strong> operatori nu respecta cerinta <strong>de</strong> a furniza date in fiecare luna.<br />
• In prezent, datele inregistrate consta in princip<strong>al</strong> din date statistice pe termen lung,<br />
<strong>de</strong> exemplu numele operatorului <strong>si</strong> adresa; drept consecinta, nu exista, sau sunt<br />
foarte putine, date operation<strong>al</strong>e disponibile a fi raportate.<br />
32
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
4.3 Metodologia <strong>de</strong> Benchmarking<br />
4.3.1 Formele <strong>de</strong> benchmarking<br />
Dupa cum s-a mai afirmat in aceasta lucrare, benchmarking-ul poate avea mai multe forme<br />
care sunt <strong>de</strong>scrise succint in paragrafele urmatoare.<br />
A. Benchmarking Metric<br />
Notiunea <strong>de</strong> benchmarking metric reprezinta o ev<strong>al</strong>uare cantitativa comparata care permite<br />
companiilor <strong>de</strong> apa sa-<strong>si</strong> urmareasca, in timp, performantele interne <strong>si</strong> sa compare<br />
activitatea prezenta cu nivelurile anterioare <strong>de</strong> performanta sau cu cea a <strong>al</strong>tor companii<br />
<strong>si</strong>milare.<br />
Benchmarking Metric: ev<strong>al</strong>uarea cantitativa a performantelor comparativ cu <strong>al</strong>te<br />
companii <strong>de</strong> utilitati, in timp, folo<strong>si</strong>nd Indicatori <strong>de</strong> Performanta Cheie.<br />
Indicatorii rezultati astfel pot fi indicatori <strong>de</strong> performanta foarte relevanti in timp, in<br />
compania <strong>de</strong> apa un<strong>de</strong> sunt <strong>de</strong>finiti, aplicati corespunzator <strong>si</strong> stabiliti in contextul potrivit.<br />
In urma acestui exercitiu, procesul se poate extin<strong>de</strong> pentru a face comparatii cu procese<br />
asemanatoare <strong>si</strong> practici <strong>al</strong>e unor organizatii diferite.<br />
B. Benchmarking Procesu<strong>al</strong><br />
Benchmarking-ul procesu<strong>al</strong> nece<strong>si</strong>ta i<strong>de</strong>ntificarea procedurilor <strong>de</strong> lucru specifice care<br />
trebuiesc imbunatatite. Acest lucru se re<strong>al</strong>izeaza prin folo<strong>si</strong>rea unei tehnici <strong>de</strong><br />
“cartografiere a procesului”; aceasta tehnica implica o an<strong>al</strong>iza pas cu pas a procesului<br />
an<strong>al</strong>izat <strong>si</strong> i<strong>de</strong>ntificarea unor exemple externe <strong>de</strong> excelenta in acest proces. Aceasta permite<br />
stabilirea standar<strong>de</strong>lor <strong>si</strong> intreprin<strong>de</strong>rea masurilor necesare pentru imbunatatirea<br />
performantei companiei.<br />
Procesul <strong>de</strong> Benchmarking: an<strong>al</strong>iza manageri<strong>al</strong>a a procedurilor <strong>de</strong> afaceri a unor companii<br />
<strong>de</strong> utilitati <strong>si</strong> compararea cu cele <strong>al</strong>e companiilor cu performante exemplare in aceste<br />
procese. Procesul <strong>de</strong> benchmarking este re<strong>al</strong>izat <strong>de</strong> obicei la un nivel mai in<strong>al</strong>t <strong>de</strong>cat<br />
benchmarking-ul metric <strong>si</strong> este mai putin inten<strong>si</strong>v din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re numeric.<br />
4.3.2 Procesul<br />
Unul din motivele pentru care benchmarking-ul a fost atat <strong>de</strong> repe<strong>de</strong> acceptat in economiile<br />
<strong>de</strong> piata este faptul ca principiile <strong>si</strong> conceptele <strong>de</strong> baza sunt usor <strong>de</strong> inteles. Totu<strong>si</strong>, este<br />
important sa se urmareasca un format bine stabilit <strong>si</strong> sa se <strong>de</strong>zvolte un limbaj <strong>si</strong> un cadru<br />
conceptu<strong>al</strong> <strong>de</strong> benchmarking comun pentru a fi potrivit nevoilor organization<strong>al</strong>e. Acesta va<br />
a<strong>si</strong>gura faptul ca mesajul este bine inteles, fara folo<strong>si</strong>rea <strong>de</strong> jargoane inutile <strong>si</strong> va a<strong>si</strong>sta in<br />
transferul procesului <strong>de</strong> invatare.<br />
Una din aparentele probleme in legatura cu benchmarking-ul este acce<strong>si</strong>bilitatea fata <strong>de</strong><br />
partenerii cu experienta <strong>si</strong>milara. In cadrul sectorului <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare din Romania<br />
acest lucru nu ar trebui con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat o problema.<br />
33
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Deoarece benchmarking-ul s-a dovedit a fi recunoscut, s-a <strong>de</strong>zvoltat o metodologie<br />
recunoscuta. Aceasta se bazeaza pe ordinea in care trebuiesc re<strong>al</strong>izate lucrurile pentru a<br />
atinge rezultatele scontate. Procesul <strong>de</strong> benchmarking consta intr-un numar <strong>de</strong> etape care<br />
pot fi revizuite <strong>si</strong> refolo<strong>si</strong>te, dupa cum este <strong>de</strong>monstrat in mo<strong>de</strong>lul aratat in figura Figura<br />
4-2.<br />
Figura 4- 2: Mo<strong>de</strong>l process Benchmarking<br />
4.3.3 Etapa <strong>de</strong> planificare<br />
Etapa <strong>de</strong> Planificare<br />
1 Alegerea zonei <strong>de</strong> referinta<br />
2 Definirea procesului<br />
3 I<strong>de</strong>ntificarea partenerilor potenti<strong>al</strong>i<br />
4 I<strong>de</strong>ntificarea surselor <strong>de</strong> informatii <strong>si</strong> selectarea meto<strong>de</strong>i <strong>de</strong><br />
colectare<br />
Etapa <strong>de</strong> An<strong>al</strong>iza<br />
5 An<strong>al</strong>iza informatiilor <strong>si</strong> selectarea partenerilor<br />
6 Determinarea diferentei fata <strong>de</strong> benchmark<br />
7 Stabilirea diferentelor procesului<br />
8 Stabilirea performantelor viitoare<br />
Etapa <strong>de</strong> Actiune<br />
9 Comunicarea conducerii <strong>si</strong> a celorl<strong>al</strong>ti<br />
10 Modificarea obiectivelor <strong>si</strong> <strong>de</strong>zvoltarea planului <strong>de</strong> imbunatatire<br />
11 Implementarea<br />
12 Revizuirea <strong>si</strong> c<strong>al</strong>ibrarea progresului<br />
Pasul 1: Selectarea zonei <strong>de</strong> referinta<br />
Unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie luat in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare, cand se stabileste<br />
benchmark-ul, este sa se <strong>de</strong>cida zona pe care trebuie sa se concentreze, <strong>de</strong>oarece acesta nu<br />
trebuie sa tinteasca toate domeniile. Este probabil ca <strong>de</strong>claratia <strong>de</strong> viziune a unei<br />
organizatii sa furnizeze directia acesteia prin raspunsul la urmatoarele intrebari:<br />
• Care sunt princip<strong>al</strong>ele activitati <strong>al</strong>e afacerii noastre?<br />
• Care aspect <strong>al</strong> afacerii va trebui imbunatatit pentru a castiga cota <strong>de</strong> piata?<br />
• Care vor fi cele mai semnificative imbunatatiri in privinta relatiilor cu clientii?<br />
• Ce domeniu <strong>de</strong> activitate, daca va fi imbunatatit, va contribui cel mai mult la ‘directia<br />
princip<strong>al</strong>a’?<br />
• Ce impact va avea imbunatatirea din acest domeniu asupra celorl<strong>al</strong>te domenii <strong>al</strong>e<br />
afacerii?<br />
34
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Este po<strong>si</strong>bil ca domeniile selectionate sa fie cele cu impactul cel mai semnificativ asupra<br />
maximizarii veniturilor, minimizarii costurilor, optimizarii trezoreriei <strong>si</strong> imbunatatirii<br />
relatiilor cu clientii.<br />
Pentru a furniza maximum <strong>de</strong> beneficii, metodologia <strong>de</strong> benchmarking trebuie sa fie vazuta<br />
din mai multe perspective:<br />
• Perspectiva planificarii tradition<strong>al</strong>e<br />
• Perspectiva aptitudinilor <strong>de</strong> baza<br />
• Perspectiva clientilor<br />
• Perspectiva obiectivelor afacerii<br />
• Perspectiva imbunatatirii afacerii<br />
Planificatorii, sau orice <strong>al</strong>ta <strong>de</strong>numire, exista in aproape toate organizatiile <strong>si</strong> vor avea<br />
sarcina implicita <strong>de</strong> a initia principiile <strong>de</strong> benchmarking. Astfel, acestia trebuie sa-<strong>si</strong> aduca<br />
o contributie importanta <strong>de</strong> a <strong>al</strong>inia benchmarking-ul la aspectele strategice.<br />
Aptitudinile <strong>de</strong> baza sunt abilitatile pe care o organizatie le-a <strong>de</strong>zvoltat prin oamenii sai,<br />
experienta, tehnologia disponibila <strong>si</strong> cultura in care activeaza. S-a <strong>de</strong>clarat <strong>de</strong> multe ori ca<br />
o organizatie este atat <strong>de</strong> eficienta pe cat sunt s<strong>al</strong>ariatii sai. Aceasta afirmatie este cu atat<br />
mai a<strong>de</strong>varata in cazul in care este aplicat benchmarking-ul <strong>de</strong>oarece folo<strong>si</strong>rea unor meto<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> lucru inter-disciplinare in rezolvarea problemelor <strong>si</strong> <strong>de</strong>zvoltarea celor mai bune practici<br />
va produce beneficii substanti<strong>al</strong>e.<br />
Notiunea <strong>de</strong> satisfacere a clientilor a <strong>de</strong>venit din ce in ce mai importanta in ultimii ani. In<br />
prezent este necesar sa se ofere clientului ce doreste, sau ar trebui sa aiba. Aceasta nu se<br />
<strong>al</strong>ineaza intot<strong>de</strong>auna cu <strong>al</strong>te perspective dar este la fel <strong>de</strong> importanta pentru a fi luata in<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare.<br />
Beneficiul pe termen lung <strong>de</strong>riva din folo<strong>si</strong>rea activitatilor <strong>de</strong> benchmarking care au<br />
legatura cu obiectivele corporative sau strategice. In re<strong>al</strong>izarea acestui lucru este necesar sa<br />
se i<strong>de</strong>ntifice scopurile <strong>de</strong> baza <strong>al</strong>e organizatiei, ce este necesar pentru le atinge in ceea ce<br />
priveste ev<strong>al</strong>uarea <strong>si</strong> resursele procesului, impreuna cu ev<strong>al</strong>uarea prioritatilor pe termen<br />
scurt, mediu <strong>si</strong> lung.<br />
Perspectiva <strong>de</strong> imbunatatire a afacerii este pur <strong>si</strong> <strong>si</strong>mplu o aplicare interna <strong>de</strong> autoimbunatatire<br />
in domeniile cu probleme. Domeniile i<strong>de</strong>ntificate cu probleme <strong>de</strong>vin subiecte<br />
<strong>de</strong> imbunatatire continua <strong>si</strong> proiecte <strong>de</strong> benchmarking. Dedicarea catre auto-ev<strong>al</strong>uare <strong>si</strong><br />
imbunatatire poate creste con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil profitabilitatea.<br />
Pasul 2: Definirea procesului<br />
Avand i<strong>de</strong>ntificata zona <strong>de</strong> referinta pentru benchmark, pasul urmator implica i<strong>de</strong>ntificarea<br />
<strong>si</strong> <strong>de</strong>finirea procesului. Va trebui formata o echipa care sa aduca maximum <strong>de</strong> beneficiu.<br />
Se recomanda ca membrii echipei sa actioneze pe mai multe domenii sub conducerea unei<br />
persone numita responsabila pentru a se a<strong>si</strong>gura <strong>de</strong> atingerea directiei strategice. Apoi se<br />
trece prin cele patru etape <strong>de</strong> <strong>de</strong>finire a procesului care sunt:<br />
1. Definirea limitelor<br />
2. Acordul privind evolutia dintre primul <strong>si</strong> ultimul pas <strong>al</strong> procesului<br />
3. Stabilirea unor <strong>de</strong>finitii <strong>de</strong> lucru comune in cadrul procesului<br />
4. Planificarea procesului<br />
35
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Definirea limitelor<br />
Stabilirea efectiva a limitelor nu este importanta, ci este important ca fiecare echipa sa<br />
inteleaga <strong>si</strong> sa fie <strong>de</strong> acord sa lucreze in interiorul limitelor. Limitele trebuie sa fie stabilite<br />
rezonabil <strong>si</strong> fara a fii prea ambitioase la inceput. Ar trebui sa permita ca proiectul sa fie<br />
terminat intr-o perioada rezonabila <strong>de</strong> timp <strong>si</strong> sa furnizeze rezultatele intermediare pentru a<br />
incuraja echipa. Trebuie adresate un numar <strong>de</strong> intrebari fundament<strong>al</strong>e in momentul<br />
stabilirii limitelor, dupa cum urmeaza:<br />
• Care este rezultatul procesului?<br />
• Cine este clientul?<br />
• Ce nece<strong>si</strong>ta clientul?<br />
• Este aceasta ceea ce furnizeaza procesul?<br />
• Un<strong>de</strong> incepe procesul?<br />
• Un<strong>de</strong> se termina procesul?<br />
• Cine <strong>de</strong>tine procesul?<br />
Acordul intre evolutia procesului <strong>de</strong> la primul la ultimul pas<br />
Implica persoanele care sunt implicate in toate etapele procesului cum sunt acum <strong>de</strong>finite.<br />
Stabilirea exacta a ceea ce se va intampla, cand <strong>si</strong> <strong>de</strong> ce. Doar prin re<strong>al</strong>izarea acestui lucru<br />
va fi stabilita <strong>si</strong>tuatia actu<strong>al</strong>a, <strong>de</strong>oarece in multe cazuri re<strong>al</strong>itatea <strong>si</strong>tuatiei este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />
diferita <strong>de</strong> ceea ce prezinta manu<strong>al</strong>ele <strong>de</strong> instruire sau procedurile standard.<br />
I<strong>de</strong>ntificand astfel fiecare element <strong>al</strong> procesului este necesar ca acesta sa fie sortat intr-o<br />
secventa <strong>de</strong> evenimente <strong>si</strong> sa fie produsa o diagrama <strong>de</strong> afinitate care poate fi apoi<br />
<strong>de</strong>zvoltata sub forma <strong>de</strong> grafic. Graficul va i<strong>de</strong>ntifica <strong>de</strong>ciziile, intarzierile, repetitiile, caile<br />
critice <strong>si</strong> <strong>al</strong>te aspecte necesare. Echipa va trebui apoi sa fie <strong>de</strong> acord cu cei mai importanti<br />
pa<strong>si</strong> <strong>si</strong> sa masoare costurile <strong>si</strong> timpul afectat. Executarea <strong>de</strong> grafice permite i<strong>de</strong>ntificarea<br />
domeniilor in care exista ineficiente sau un<strong>de</strong> activitatile sunt <strong>de</strong>zvoltate intr-un mod<br />
nea<strong>de</strong>cvat.<br />
Acesta este un punct potrivit pentru a furniza feedback initi<strong>al</strong> asupra erorilor <strong>si</strong><br />
suprapunerilor care au fost i<strong>de</strong>ntificate <strong>si</strong> pentru in<strong>de</strong>partarea din proces.<br />
Stabilirea unei <strong>de</strong>finitii <strong>de</strong> lucru commune pentru proces<br />
O <strong>de</strong>scriere concisa a obiectivelor proiectului trebuie facuta, <strong>de</strong> exemplu repararea unei<br />
conducte princip<strong>al</strong>e <strong>de</strong> apa in 24 <strong>de</strong> ore. Descrierea trebuie sa fie exacta, pentru a evita<br />
po<strong>si</strong>bilele neintelegeri. Daca, in momentul verificarii, <strong>de</strong>scrierea nu este pe <strong>de</strong>plin inteleasa<br />
aceasta trebuie re<strong>de</strong>finita.<br />
Maparea procesului<br />
Graficele sunt instrumentele <strong>de</strong> ilustrare a proceselor in speci<strong>al</strong> in benchmarking. Acest<br />
lucru este v<strong>al</strong>abil <strong>si</strong> in cazul diagramei procesului, dar cu precizarea ca face legatura intre<br />
procele <strong>de</strong> benchmarking, care arata legaturile <strong>si</strong> diferentele intre ce se intampla <strong>si</strong> un<strong>de</strong>,<br />
intr-o organzatie. Maparea procesului poate fi usor transformata intr-o aplicatie software.<br />
Pasul 3: I<strong>de</strong>ntificarea po<strong>si</strong>bililor parteneri<br />
Definirea procesului va sublinia o serie <strong>de</strong> domenii in care exista oportunitati <strong>de</strong><br />
imbunatatire. In unele <strong>si</strong>tuatii solutiile sunt disponibile in cadrul organizatiei, dar pentru<br />
imbunatatire, este uneori necesara <strong>si</strong> chiar mai <strong>de</strong> dorit ca solutia sa vina din afara<br />
organizatiei. Daca este necesara obtinerea unei solutii din exterior, un instrument folo<strong>si</strong>tor<br />
36
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
in <strong>de</strong>terminarea potenti<strong>al</strong>ilor parteneri este exercitiul <strong>de</strong> brainstorming, cu scopul<br />
in<strong>de</strong>ntificarii unor organizatii mai performante. Trebuie sa ne a<strong>si</strong>guram ca exista un mix<br />
intre organizatii loc<strong>al</strong>e <strong>si</strong> non-loc<strong>al</strong>e, <strong>al</strong>ti furnizori <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> utilitati <strong>si</strong> totodata companii<br />
din domeniul privat, care furnizeaza servicii comparabile.<br />
Organizatiile <strong>de</strong> multe ori se con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra ca fiind “unice” in ceea ce priveste domeniul <strong>de</strong><br />
activitate cu limitarea intrinseca pe care aceasta o impune in generarea <strong>de</strong> noi i<strong>de</strong>i. In<br />
procesul <strong>de</strong> imbunatatire, este important sa fie luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare i<strong>de</strong>ile creative <strong>si</strong> uneori<br />
cele externe procesului, <strong>al</strong>tfel avantajul competitiv va fi compromis.<br />
Pasul 4: Surse <strong>de</strong> informatii <strong>si</strong> colectarea datelor<br />
Obiectivul acestui pas consta in in<strong>de</strong>ntificarea <strong>si</strong> planificarea informatiilor referitoare la<br />
loc<strong>al</strong>izarea partenerilor pontenti<strong>al</strong>i.<br />
In cadrul sectorului <strong>de</strong> apa acest aspect poate fi usor re<strong>al</strong>izat prin experienta <strong>si</strong> cunostintele<br />
accumulate in timpul MUDP-ului <strong>si</strong> prin networking-ul re<strong>al</strong>izat <strong>de</strong> ARA. Cu toate acestea,<br />
in sens larg, mai pot exista <strong>si</strong> <strong>al</strong>te criterii ce ar putea fi luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare, cum ar fi:<br />
• Locatia – poate fi necesara restrictionarea activitatilor comparative la o anumita zona<br />
georgrafica, pentru a reduce timpului consumat <strong>si</strong> a costurilor cu transportul.<br />
• Dimen<strong>si</strong>unea – se poate beneficia din <strong>al</strong>egerea unor organizatii <strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>uni<br />
comparabile cu organizatia proprie.<br />
• Structura organization<strong>al</strong>a perceputa – daca este necesara o shimbare radic<strong>al</strong>a, atunci<br />
trebuie luata in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare o organizatie cu o culutura asemanatoare.<br />
• Accesul usor – Acce<strong>si</strong>bilitatea <strong>si</strong> respon<strong>si</strong>vitatea sunt aspecte majore in <strong>al</strong>egerea unui<br />
partener.<br />
Informatii cu privire la potenti<strong>al</strong>i parteneri sunt disponibile dintr-o varietate <strong>de</strong> surse, atat<br />
interne cat <strong>si</strong> externe. Sursele tipice sunt prezentate mai jos:<br />
4.3.4 Etapa <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza<br />
Interne Externe<br />
Biblioteca interna Biblioteci nation<strong>al</strong>e<br />
Publicatii corporative Internet<br />
Baze <strong>de</strong> date interne Baze <strong>de</strong> date externe<br />
Consultarea clientilor Sondaje nation<strong>al</strong>e <strong>si</strong> statistici<br />
Studii <strong>de</strong> piata Targuri <strong>de</strong> afaceri, jurn<strong>al</strong>e<br />
Networking Furnizori, Clienti<br />
Cunostintele angajatilor Institutii financiare<br />
Asociatii comerci<strong>al</strong>e<br />
ONG-uri<br />
Media<br />
Univer<strong>si</strong>tati<br />
Institutii Profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>e<br />
Seminarii <strong>si</strong> Conferinte<br />
Asociatii <strong>de</strong> operatori<br />
Pasul 5: An<strong>al</strong>iza datelor <strong>si</strong> selectarea partenerilor<br />
Acum este necesara an<strong>al</strong>izarea datelor colectate, in scopul proiectarii unei liste scurte a<br />
potenti<strong>al</strong>ilor parteneri. Dupa aceasta, echipa trebuie sa faca un scurt chestinar care sa ajute<br />
37
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
la structurarea discutiilor cu potenti<strong>al</strong>ii parteneri. Trebuie avute in ve<strong>de</strong>re o serie <strong>de</strong><br />
aspecte:<br />
1. Chestionarul trebuie sa fie concis <strong>si</strong> axat pe ghidarea discutiilor viitoare<br />
2. Acesta trebuie sa ajute la <strong>de</strong>terminarea potrivirii <strong>si</strong> respon<strong>si</strong>vitatii partenerului<br />
3. Ar trebui puse intrebari ce pot fi reciproce<br />
4. Ar trebui oferite informatii suficiente astfel incat organizatia vizata sa poata ev<strong>al</strong>ua<br />
daca este in pozitia sa ofere a<strong>si</strong>stenta<br />
5. In cazul in care chestionarul initi<strong>al</strong> confirma ca procesul poate continua, ar putea fi<br />
necesara o vizita la fata locului, pentru care trebuie un chestionar mai <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat.<br />
Pasul 6: Determinarea diferentelor<br />
Pentru a <strong>de</strong>termina natura <strong>si</strong> marimea diferentelor, trebuie comparati indicatorii proprii <strong>si</strong><br />
cei ai partenerului selectat, in domeniul con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat. De exemplu, se poate ca in organizatia<br />
dumneavoastra viteza <strong>de</strong> rotatie a creantelor sa fie <strong>de</strong> 90 <strong>de</strong> zile, in timp ce cea a<br />
partenerului sa fie doar <strong>de</strong> 45 <strong>de</strong> zile. Prin discutii <strong>si</strong> comparatii va <strong>de</strong>veni vizibil, ca <strong>de</strong><strong>si</strong><br />
organizatia partenera are performante gener<strong>al</strong>e mai bune, s-ar putea sa existe domenii in<br />
care compania dumneavoastra are performante mai bune. Acest lucru este important din<br />
doua motive: incurajeaza participarea partenerilor <strong>de</strong>oarece le da po<strong>si</strong>bilitatea sa i<strong>si</strong><br />
imbunatateasca performantele in continuare, iar dumneavoastra atingeti standardul <strong>de</strong><br />
benchmark. Pentru aceasta este necesara compararea diagramelor proceselor respective <strong>si</strong><br />
cautarea performantei optime. Histogramele, an<strong>al</strong>iza cauza-efect <strong>si</strong> an<strong>al</strong>iza Pareto sunt<br />
tehnici <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> eficiente ce pot fi utilizate in aceasta etapa (vezi sectiunea 4).<br />
Pasul 7: Stabilirea diferentelor intre procese<br />
Odata ce v<strong>al</strong>iditatea <strong>si</strong> magnitudinea <strong>de</strong>c<strong>al</strong>ajului au fost confirmate, este necesar sa stabilim<br />
motivele <strong>si</strong> practicilile din spatele acestora. Din nou, comparatia <strong>si</strong> di<strong>al</strong>ogul pe baza<br />
structurii proceselor respective vor sublinia zonele in care se pot obtine imbunatatiri.<br />
Aceste imbunatatiri urmaresc: reducerea costurilor, reducerea timpilor <strong>si</strong> optimizarea<br />
serviciului cu clientii.<br />
Cultura <strong>si</strong> traditia organization<strong>al</strong>a au o influenta semnificativa asupra performantei<br />
angajatilor, <strong>de</strong> aceea intrebarile vor fi directionate spre aceasta zona <strong>si</strong> nu catre proces in<br />
<strong>si</strong>ne. Daca vor fi necesare schimbari <strong>de</strong> ordin cultur<strong>al</strong>, re<strong>al</strong>itatea se va arata a fi dificila,<br />
<strong>de</strong>oarece, <strong>de</strong> cele mai multe ori, in cadrul unei organizatii exista un grad insuficient <strong>de</strong><br />
implicare pentru a influenta volumul/gradul <strong>de</strong> schimbari necesare in sustinerea <strong>si</strong><br />
introducerea celor mai bune practici.<br />
Timpul <strong>si</strong> costul pot <strong>de</strong> asemenea sa influenteze nevoia <strong>de</strong> schimbare mai <strong>al</strong>es cand acestea<br />
<strong>de</strong>pasesc v<strong>al</strong>orile planificate in buget. Acesti factori ar trebui sa <strong>de</strong>termine o revizuire a<br />
<strong>si</strong>tuatiei, etapa in urma careia po<strong>si</strong>bile reproiectari <strong>al</strong>e obiectivelor <strong>si</strong> a c<strong>al</strong>endarului<br />
proiectului pot aparea.<br />
Pasul 8: Performantele viitoare vizate<br />
Pana la acest pas ar trebui <strong>de</strong>ja sa intelegem in tot<strong>al</strong>itate natura <strong>si</strong> dimen<strong>si</strong>unea <strong>de</strong>c<strong>al</strong>ajului<br />
<strong>si</strong> ce ar trebui sa fie implementat pentru a obtine o imbunatatire re<strong>al</strong>a <strong>si</strong> eficienta a<br />
procesului. De aceea, cu scopul <strong>de</strong> a stabili tinte re<strong>al</strong>iste pentru organizatie, trebuie luate in<br />
38
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare resursele <strong>si</strong> aprecierile cultur<strong>al</strong>e, temporare. In <strong>de</strong>terminarea timpului necesar,<br />
este pru<strong>de</strong>nt sa luam o marja <strong>de</strong> pana la 50% pentru a preintampina orice intreruperi sau<br />
abateri <strong>de</strong> la program.<br />
La acest nivel o buna planificare a proiectului <strong>si</strong> un bun management sunt esenti<strong>al</strong>e.<br />
Orarele trebuie sa <strong>de</strong>fineasca cat mai clar tintele <strong>si</strong> reperele pentru a usura procesul <strong>de</strong><br />
comunicare. Planul <strong>de</strong> actiune <strong>al</strong> proiectului ar trebui sa cuprinda o <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iere completa a<br />
resurselor: cine ce va face, cand, cat va costa <strong>si</strong> cat va dura. Fara acest nivel <strong>de</strong><br />
contabilizare <strong>si</strong> <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iere, multe proiecte <strong>de</strong> benchmarking vor esua.<br />
4.3.5 Etapa <strong>de</strong> Actiune<br />
Pasul 9: Comunicarea<br />
In cadrul proiectelor <strong>de</strong> benchmarking comunicarea clara <strong>si</strong> convingatoare este esenti<strong>al</strong>a,<br />
mai <strong>al</strong>es atunci cand obiectivul acesteia este intelegerea recomandarilor <strong>si</strong> acceptiunea din<br />
partea tuturor celor implicati sau afectati <strong>de</strong> schimbari.<br />
O se<strong>si</strong>une <strong>de</strong> intrebari ar trebui sa fie tinuta la fin<strong>al</strong>ul etapei a 2-a, se<strong>si</strong>une ce va i<strong>de</strong>ntifica<br />
persoana care se va ocupa cu monitorizarea procesului astfel incat sa se a<strong>si</strong>gure ca<br />
implementarea are loc.<br />
Un li<strong>de</strong>r <strong>de</strong> echipa sau un manager <strong>de</strong> imbunatire este necesar pentru a supraveghea <strong>si</strong><br />
monitoriza activitatile. Acesta nu trebui sa fie persoana cea mai evi<strong>de</strong>nta, mai <strong>al</strong>es atunci<br />
cand procesul <strong>de</strong> benchmarking este nou pentru organizatie. Important este ca li<strong>de</strong>rul <strong>de</strong><br />
echipa sa poata convinge organizatia in a accepta, pe termen lung, tehnici noi <strong>si</strong> sa produca<br />
un success initi<strong>al</strong> pentru proiectele <strong>de</strong> benchmarking. In concluzie, este <strong>de</strong> preferat ca<br />
li<strong>de</strong>rul <strong>de</strong> echipa responsabil cu implementarea sa fie diferit <strong>de</strong> persoana responsabila cu<br />
etapele <strong>de</strong> planificare <strong>si</strong> an<strong>al</strong>iza.<br />
Stuctura echipei va influenta schimbarea. Planificatorii <strong>si</strong> speci<strong>al</strong>istii in informatie vor fi<br />
inlocuiti <strong>de</strong> oamenii ce vor munci zilnic in cadrul procesului.<br />
Comunicarea va trebui sa se faca atat intre echipa <strong>si</strong> organizatie cat <strong>si</strong> invers. Astfel se vor<br />
crea oportunitati pentru aparitia <strong>de</strong> comentarii <strong>si</strong> contributii dintr-un spectru larg <strong>de</strong><br />
oameni, fapt ce va ajuta in acceptarea schimbarilor <strong>de</strong> concept <strong>de</strong> catre persoanele<br />
neimplicate direct in proiect, dar care sunt afectate <strong>de</strong> consecintele s<strong>al</strong>e.<br />
Pasul 10: Ajustarea tintelor <strong>si</strong> <strong>de</strong>zvoltarea planului <strong>de</strong> implementare a<br />
imbunatatirilor<br />
Pentru ca feedbackul este vazut ca fiind rezultatul comunicarii, va fi necesar sa examinam<br />
daca tintele initi<strong>al</strong>e sunt corespunzatoare <strong>si</strong> juste. Ajustarile aduse tintelor vor trebui<br />
re<strong>al</strong>izate <strong>si</strong> incorporate in ver<strong>si</strong>unea fin<strong>al</strong>a a planului <strong>de</strong> implementare a imbunatatirilor<br />
aduse proiectului. Astfel, se va prezenta stadiul dorit <strong>al</strong> procesului in relatie cu timpul <strong>si</strong><br />
pa<strong>si</strong>i esenti<strong>al</strong>i pentru re<strong>al</strong>izarea acestuia. Reperele <strong>si</strong> obiectivele trebuie mentionate in<br />
planul ce va fi transmis organizatiei. Pentru a maximiza beneficiile <strong>de</strong> pe urma<br />
imbunatatirilor, managerul <strong>de</strong> proiect va fi nevoit sa faca o conexiune intre obiectivele<br />
person<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e membrilor echipei <strong>si</strong> imbunatatirea procesului. La randul lor obiectivele<br />
indiviu<strong>al</strong>e <strong>si</strong> cele <strong>al</strong>e procesului trebuie sa fie legate <strong>de</strong> cele <strong>al</strong>e organizatiei, astfel este<br />
necesar ca managerii seniori sa fie in concordanta <strong>si</strong> sa sprijine conceptele.<br />
39
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Pasul 11: Implementarea<br />
Asa cum indica <strong>si</strong> numele, implementarea inseamna livrarea imbunatatirilor procesului <strong>si</strong><br />
etapa in care beneficiile sunt re<strong>al</strong>izate. Implementarea nu este <strong>de</strong> cele mai multe ori usoara<br />
<strong>de</strong>oarece exista o reticenta gener<strong>al</strong>a la schimbare din partea oamenilor, iar acest lucru<br />
trebuie manageriat cu precautie, dar cu autoritate. Nu exista nici un truc magic pentru o<br />
implementare incununata cu success, dar atentia la <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu <strong>si</strong> o monitorizare frecventa sunt<br />
conditiile primordi<strong>al</strong>e. Managerul <strong>de</strong> proiect este responsabil cu monitorizarea progresului<br />
in raport cu reperele <strong>si</strong> documentele transmise, proces re<strong>al</strong>izat prin se<strong>si</strong>uni regulate <strong>de</strong><br />
discutie cu echipele ce se ocupa cu implementarea. Comunicarea frecventa a progreselor <strong>si</strong><br />
succeselor (atingerea unei tinte) intampinate va a<strong>si</strong>gura interesul <strong>si</strong> participarea din partea<br />
organizatiei.<br />
Managerul <strong>de</strong> proiect joaca un rol vit<strong>al</strong> in aceasta etapa fiind legatura intre campionul<br />
proiectului <strong>si</strong> proprietarul procesului. De asemenea, este responsabilitatea managerului <strong>de</strong><br />
proiect sa mentina informata echipa <strong>de</strong> management asupra succeselor obtinute <strong>si</strong><br />
economiilor re<strong>al</strong>izate in urma procesului <strong>de</strong> benchmarking astfel a<strong>si</strong>gurand implicarea <strong>si</strong><br />
sprijinul viitor. Aceste lucruri fiind obtinute, proiecte <strong>de</strong> imbunatatiri viitoare pot fi<br />
generate <strong>si</strong> finantate.<br />
Pasul 12: Revizuire<br />
Odata ce planul <strong>de</strong> implementare a fost urmarit/inteles <strong>de</strong> intreaga echipa, inclu<strong>si</strong>v <strong>de</strong><br />
campionul proiectului, ar trebui ca progresul sa fie raportat la obiective. Pana la aceasta<br />
etapa, procesul ar fi trebuit sa ajunga la nivelul <strong>de</strong> performanta dorit. Intrebarile care ar<br />
trebui formulate sunt:<br />
• Este procesul la cel mai bun nivel po<strong>si</strong>bil ?<br />
• Daca da, ce actiuni sunt necesare pentru a mentine aceasta <strong>si</strong>tuatie ?<br />
• Cine este responsabil cu aceste actiuni ?<br />
• Daca procesul nu se afla la cel mai bun nivel po<strong>si</strong>bil, care sunt factorii ce contribuie la<br />
aceasta <strong>si</strong>tuatie ?<br />
• In acest caz va fi necesara o echipa <strong>de</strong> benchmarking sa re<strong>al</strong>izeze ev<strong>al</strong>uarea?<br />
• Ce a fost invatat in urma proiectului ?<br />
• Cum ar trebui aceste date comunicate <strong>si</strong> <strong>al</strong>tora, atat intern cat <strong>si</strong> extern ?<br />
• Avand cunostintele <strong>de</strong> pe urma acestui proces, un<strong>de</strong> anume ar putea schimbarile sa<br />
aduca imbunatatiri viitoare ?<br />
Nu este ceva neobisnuit pentru organizatii, ca odata ce au capatat experienta in<br />
implementarea benchmarkingului, sa i<strong>si</strong> creeze propria lor metodologie ce raspun<strong>de</strong> direct<br />
nevoilor <strong>si</strong> culturii organization<strong>al</strong>e. In ciuda acestui fapt, filosofia <strong>si</strong> principiile gener<strong>al</strong>e<br />
vor ramane acelea<strong>si</strong>, obiectivul benchmarkingului fiind <strong>de</strong> a conduce catre o imbunatatire<br />
gener<strong>al</strong>a a competitivitatii <strong>si</strong> performantei organizatiei.<br />
4.3.6 Beneficii<br />
Beneficiile rezultate <strong>de</strong> pe urma benchmarkingului nu au impact doar asupra performantei<br />
organizatiei, dar <strong>si</strong> asupra perceptiei clientilor, a locului ocupat <strong>de</strong> organizatie pe piata.<br />
40
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Tabelul 2-1 sumarizeaza beneficiile ce pot fi re<strong>al</strong>izate prin intermediul benchmarkingului<br />
<strong>si</strong> indica cum <strong>si</strong> cand aceste beneficii sunt livrate.<br />
Tabel 4- 1: Beneficiile aduse unei Organizatii prin intermediul procesului <strong>de</strong> Benchmarking<br />
Beneficiu Cum Cand<br />
Imbunatatirea<br />
Imbunatatirea eficientei <strong>si</strong> eficacitatii Initi<strong>al</strong>, atunci cand procesele sunt<br />
performantelor <strong>si</strong> a procesului, reducerea costurilor an<strong>al</strong>izate; apoi continuu, pe toata<br />
profitabilitatii.<br />
asociate pier<strong>de</strong>rilor <strong>si</strong> a erorilor <strong>de</strong><br />
duplicare.<br />
durata benchmarkingului<br />
Claritatea conducerii Discutii asupra imbunatatirilor ce ar<br />
aduce beneficiile cele mai mari.<br />
La inceputul proiectului<br />
Claritatea managementului Concentrarea asupra proceselor cheie In primele trei luni<br />
<strong>si</strong> inten<strong>si</strong>ficarea face ca managementul sa fie directionat<br />
comunicarii<br />
acolo un<strong>de</strong> este necesar.<br />
Economi<strong>si</strong>rea sau utilizarea Procese <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza – aflarea a ceea ce se In primele trei luni<br />
eficienta a resurselor. intampla<br />
Cresterea eficientei Inlaturarea erorilor, pier<strong>de</strong>rilor <strong>si</strong> In primele trei luni<br />
operatiilor<br />
duplicarii din timpul proceselor.<br />
Crestere <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare sau Examinarea activitatilor pentru a ve<strong>de</strong>a In primele trei luni<br />
reducerea a activitatilor ce care aduc sau nu v<strong>al</strong>oare <strong>si</strong> eliminarea<br />
nu aduc v<strong>al</strong>oare.<br />
celor din urma.<br />
Provocarea gandirii actu<strong>al</strong>e. A invata din greselile <strong>al</strong>tora Atunci cand sunt accesate retele<br />
economiseste timp <strong>si</strong> face ca procesul sau sunt contactati potenti<strong>al</strong>i<br />
<strong>de</strong> invatare sa aiba loc mai repe<strong>de</strong>.<br />
Aprecierea unor aspecte noi din cadrul<br />
organizatiei.<br />
parteneri – in <strong>de</strong>rulare<br />
Concentrare externa <strong>si</strong> Prin intermediul unei cautari <strong>de</strong> date <strong>si</strong> Incepe in primele trei luni <strong>si</strong> <strong>de</strong>vine<br />
atingerea <strong>al</strong>tor sectoare. colectarea/punerea<br />
informatiilor.<br />
in retea a evi<strong>de</strong>nta pe parcursul a 12 luni.<br />
Reduce pericolul <strong>de</strong> Procesele <strong>de</strong>vin mai eficiente <strong>si</strong> eficace. Gradu<strong>al</strong>, <strong>de</strong> la 1 luna mai <strong>de</strong>parte<br />
incendii <strong>si</strong> imbunatateste<br />
c<strong>al</strong>itatea timpului petrecut<br />
la locul muncii.<br />
Impact benefic asupra La imbunatatirea proceselor se iau in Gradu<strong>al</strong>, <strong>de</strong> la 1 luna mai <strong>de</strong>parte<br />
clientilor <strong>si</strong> furnizorilor. con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare perspectivele <strong>si</strong> punctele <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong>e clientilor <strong>si</strong> furnizorilor<br />
Deschi<strong>de</strong> u<strong>si</strong>le <strong>si</strong> <strong>al</strong>tor Aceasta tehnica furnizeaza un scop <strong>si</strong> o Pe masura ce benchmarking extern<br />
organizatii.<br />
limba comuna<br />
progreseaza<br />
4.4 Instrumente <strong>si</strong> tehnici<br />
In cadrul tehnicii “Managementul C<strong>al</strong>itatii Tot<strong>al</strong>e” exista o serie <strong>de</strong> instrumente <strong>si</strong> tehnici<br />
ce sunt folo<strong>si</strong>te <strong>si</strong> care sunt aplicabile <strong>si</strong> in benchmarking. Sectiunea 2 face referire la<br />
acestea <strong>si</strong> la aplicarea lor (exemple <strong>de</strong> lucru sunt incluse in Anexa C). Instrumentele <strong>si</strong><br />
tehnicile mentionate sunt :<br />
• Brainstorming<br />
• Diagrame <strong>de</strong> fi<strong>de</strong>litate<br />
• Histograma<br />
• An<strong>al</strong>iza cauza-efect<br />
• Harta fluxurilor<br />
• An<strong>al</strong>iza Pareto<br />
41
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Folo<strong>si</strong>rea acestor instrumente <strong>si</strong> tehnici va furniza o abordare an<strong>al</strong>itica <strong>si</strong> stucturata a tot<br />
ceea ce inseamna i<strong>de</strong>ntificarea <strong>si</strong> solutionarea problemelor <strong>si</strong> va a<strong>si</strong>gura faptul ca<br />
prioritatile sunt tratate mai <strong>de</strong>graba intr-o maniera corecta <strong>de</strong>cat intr-una subiectiva.<br />
4.5 Strategia <strong>de</strong> Benchmarking <strong>de</strong>zvoltata pe durata programului FOPIP I<br />
A<strong>si</strong>stenta Tehnica<br />
4.5.1 Folo<strong>si</strong>rea indicatorilor <strong>de</strong> performanta<br />
Este important pentru li<strong>de</strong>rii din industria apei din Romania sa poata <strong>de</strong>monstra<br />
imbunatatirea serviciului operation<strong>al</strong> <strong>si</strong> a eficientei pentru fiecare companie in parte. Cea<br />
mai buna metoda <strong>de</strong> confirmare a acestor optimizari este folo<strong>si</strong>rea “Indicatorilor <strong>de</strong><br />
Performanta”.<br />
Indicatorii <strong>de</strong> performanta sunt folo<strong>si</strong>ti pentru a furniza directorilor o perspectiva <strong>de</strong><br />
ansamblu asupra performantei <strong>si</strong> <strong>de</strong>zvoltarii gener<strong>al</strong>e a utilitatii. Datele <strong>si</strong> informatiile<br />
esenti<strong>al</strong>e ce au legatura cu performantele obtinute vor fi disponibile, acestea se vor<br />
concentra mai <strong>al</strong>es pe:<br />
• Activitatea economica princip<strong>al</strong>a a operatorului;<br />
• Folo<strong>si</strong>rea resurselor esenti<strong>al</strong>e;<br />
• Re<strong>al</strong>izarea tintelor <strong>de</strong> performanta <strong>de</strong>finite <strong>si</strong> imbunatatirea obiectivelor.<br />
Eficientizarea, imbunatatirea <strong>si</strong> <strong>de</strong>zvoltarea operatorilor <strong>de</strong> apa este <strong>de</strong>obicei condusa, cel<br />
putin initi<strong>al</strong>, <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificarea unor solutii la problemele operation<strong>al</strong>e specifice ce apar din<br />
cauza cererii directe <strong>de</strong> servicii din partea clientilor <strong>si</strong> din cauza incapacitatii infrastructurii<br />
operation<strong>al</strong>e <strong>de</strong>semnate sa furnizeze aceste servicii. Proiectarea <strong>si</strong> folo<strong>si</strong>rea masurilor <strong>de</strong><br />
performanta necesare <strong>si</strong> angrenate in benchmarking furnizeaza mijloacele prin care un<br />
operator poate examina <strong>si</strong> recunoaste zone <strong>de</strong> actiune intr-o maniera proactiva atunci cand<br />
administreaza operatiile s<strong>al</strong>e.<br />
Folo<strong>si</strong>rea indicatorilor <strong>de</strong> performanta este acum o parte existenta a activitatilor economice<br />
norm<strong>al</strong>e a tuturor operatorilor <strong>de</strong> apa mo<strong>de</strong>rni, pentru ca:<br />
• Furnizeaza informatii esenti<strong>al</strong>e asupra parametrilor cheie, ex: flux <strong>de</strong> numerar <strong>si</strong><br />
parametrii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a serviciilor.<br />
• Formeaza o parte esenti<strong>al</strong>a a managementului intreprin<strong>de</strong>rii, a controlului <strong>si</strong><br />
monitorizarii activitatilor oricarui operator <strong>de</strong> apa, furnizeaza date <strong>de</strong>spre performanta<br />
<strong>si</strong> informatii esenti<strong>al</strong>e ce sunt folo<strong>si</strong>te <strong>de</strong> catre toti directorii <strong>si</strong> Senior Managerii.<br />
• Furnizeaza o metoda <strong>si</strong>mpla dar eficienta <strong>de</strong> monitorizare a eficientei glob<strong>al</strong>e a<br />
<strong>de</strong>partamentelor cheie <strong>si</strong> a sectoarelor <strong>de</strong> lucru din cadrul organizatiei.<br />
• Pot fi folo<strong>si</strong>ti sa <strong>de</strong>monstreze imbunatatirile continue ce au fost obtinute in ceea ce<br />
priveste <strong>de</strong>zvoltarea gener<strong>al</strong>a a eficientei operatorului <strong>de</strong> apa.<br />
• Formeaza o parte integr<strong>al</strong>a a <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> raportare externa care sunt insarcinate sa<br />
mentina informati <strong>de</strong>tinatorii <strong>de</strong> interese in privinta progresului re<strong>al</strong>izat <strong>de</strong> operator in<br />
atingerea obiectivelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare <strong>de</strong>finite, a tintelor <strong>de</strong> eficienta financiara <strong>si</strong><br />
operation<strong>al</strong>a <strong>si</strong> a imbunatatirii performantelor aprobate.<br />
• Furnizeaza informatia ce va fi folo<strong>si</strong>ta in ev<strong>al</strong>uarea beneficiilor rezultate <strong>de</strong> pe urma<br />
fondurilor externe (ex : BERD)<br />
42
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Intentia este aceea <strong>de</strong> a introduce un <strong>si</strong>stem complet <strong>de</strong> benchmarking <strong>si</strong> utilizarea lui in<br />
cadrul companiilor beneficiare din FOPIP. Sistemul va fi unul <strong>si</strong>mplu, bazat pe internet<br />
(benchmarking online / un <strong>si</strong>te cu datele <strong>de</strong> benchmarking <strong>al</strong>e operatorilor) ce va fi creat<br />
pentru :<br />
• furnizarea unei arii <strong>de</strong> masuri potrivite atat pentru uz intern cat <strong>si</strong> extern.<br />
• Initi<strong>al</strong>, numarul <strong>de</strong> masuri va fi limitat.<br />
• Initi<strong>al</strong>, folo<strong>si</strong>rea va fi restrictionata la benchmarkingul metric .<br />
• Va fi re<strong>al</strong>izabil, cuantificabil<br />
• Simplu in ceea ce priveste intelegerea cat <strong>si</strong> implementarea<br />
• Contribuie intr-o maniera semnificativa la procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a performantelor<br />
glob<strong>al</strong>e a operatorilor, nu doar <strong>de</strong>zvolta <strong>si</strong> foloseste un set <strong>de</strong> masuri nereprezentative.<br />
• Dezvolta procedurile <strong>de</strong> colectare <strong>si</strong> diseminare a datelor <strong>de</strong> performanta.<br />
• Dezvolta mecanismele <strong>de</strong> colectare a datelor necesare etc.<br />
• Dezvolta <strong>si</strong> aproba orarele legate <strong>de</strong> raportarea datelor <strong>de</strong> intrare <strong>si</strong> ie<strong>si</strong>re<br />
4.6 Indicatori propu<strong>si</strong><br />
Propunerile noastre constau in indicatori <strong>de</strong> performanta operation<strong>al</strong>i, manageri<strong>al</strong>i,<br />
financiari <strong>si</strong> <strong>de</strong> management <strong>al</strong>e activelor. Din perspectiva conducerii, acestea nu ar trebui<br />
privite izolat, <strong>de</strong>oarece ele reflecta zone foarte importante <strong>al</strong>e sectoarelor activitatii <strong>de</strong> apa<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> imbunatatirii dorite. Aceste indrumari <strong>al</strong>e indicatorilor <strong>de</strong><br />
benchmarking dau po<strong>si</strong>bilitatea ROC-urilor sa prinda incre<strong>de</strong>re in proces. In timp, pot fi<br />
adaugati mai multi indicatori, atunci cand datele re<strong>al</strong>iste vor fi disponibile, mai <strong>al</strong>es in ceea<br />
ce priveste serviciul cu clientii.<br />
• Indicatorii <strong>de</strong> performanta operation<strong>al</strong>a au menirea <strong>de</strong> furniza date asupra productiei<br />
<strong>si</strong> eficientei atat in termeni materi<strong>al</strong>i cat <strong>si</strong> in termeni financiari.<br />
• Indicatorii <strong>de</strong> performanta manageri<strong>al</strong>i indica scara <strong>de</strong> activitate, eficienta <strong>si</strong><br />
eficacitatea organizatiei.<br />
• Indicatorii <strong>de</strong> performanta financiari se bazeaza pe indicatori diagnostic <strong>de</strong>rivati din<br />
<strong>de</strong>claratiile financiare.<br />
• Indicatorii <strong>de</strong> management <strong>al</strong>e activelor au menirea <strong>de</strong> a da unele indicatii <strong>de</strong>spre<br />
imbunatatirile fizice sau <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>precierile suferite <strong>de</strong> activele companiei.<br />
Indicatori <strong>de</strong> performanta Operation<strong>al</strong>i<br />
1. Productia <strong>de</strong> <strong>Apa</strong>: m3/ zi. Cantitatea tot<strong>al</strong>a anu<strong>al</strong>a <strong>de</strong> apa furnizata <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong><br />
distributie, exprimata ca o medie a anului in m3/zi.<br />
2. Conformitatea cu C<strong>al</strong>itatea Apei <strong>si</strong> a Apei Uzate. Numarul <strong>de</strong> esantioane/ probe <strong>de</strong><br />
productie <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> efluent <strong>de</strong> apa uzata pe an care sunt conforme cu respectivele standar<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate. Exprimate ca procent din tot<strong>al</strong>ul probelor prelevate intr-un an.<br />
3. Consumul <strong>de</strong> <strong>Apa</strong>: litri/persoana/zi. Cantitatea tot<strong>al</strong>a anu<strong>al</strong>a <strong>de</strong> apa vanduta<br />
(facturata) catre consumatori/ populatia <strong>de</strong>servita, exprimata in litri pe persoana pe zi.<br />
43
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
4. <strong>Apa</strong> nefacturata (Non-Revenue Water - NRW). (<strong>Apa</strong> produsa/ zi (sau an) – <strong>Apa</strong><br />
facturata/ zi (sau an). Diferenta dintre apa care intra in reteaua <strong>de</strong> distributie minus<br />
cantitatea <strong>de</strong> apa vanduta impartita la cantitatea <strong>de</strong> apa care intre in <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> distributie,<br />
exprimata ca procent. Daca folo<strong>si</strong>m parametrul “apa furnizata/pompata in reteaua <strong>de</strong><br />
distributie” vom mai putea face comparatiile necesare pentru a in<strong>de</strong>plini scopurile<br />
benchmarkurilor. <strong>Apa</strong> procesata folo<strong>si</strong>ta pentru productia apei va varia in functie <strong>de</strong><br />
procesul <strong>de</strong> tratare <strong>si</strong> astfel va distor<strong>si</strong>ona v<strong>al</strong>orile daca va fi inclusa in c<strong>al</strong>cului NRW (apa<br />
nefacturata).<br />
Indicatori <strong>de</strong> performanta Manageri<strong>al</strong>i<br />
1. Acoperirea Populatiei. Procentul <strong>de</strong> populatie conectata la retaua <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu apa<br />
<strong>si</strong> apa uzata.<br />
2. Procentul <strong>de</strong> Consumatori Contorizati. Daca nu vor fi contorizati <strong>si</strong> vor trebui sa<br />
plateasca facturi ce sunt bazate pe prezumtii sau medii, clientii vor avea un grad scazut<br />
<strong>de</strong> satisfactie.<br />
3. Populatia Deservita pe Angajat. Un indicator <strong>al</strong> eficientei fortei <strong>de</strong> munca. Tine cont<br />
<strong>de</strong> populatia conectata la reteaua <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu apa impartita la numarul <strong>de</strong> angajati<br />
care furnizeaza servicii <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare (inclu<strong>si</strong>v person<strong>al</strong>ul auxiliar).<br />
Indicatori <strong>de</strong> performanta Financiari<br />
Indicatorii <strong>de</strong> performanta financiara <strong>al</strong>e<strong>si</strong> reprezinta indicatorii <strong>de</strong> baza a ceea ce inseamna<br />
sanatate financiara, fiind <strong>si</strong> usor <strong>de</strong> colectat <strong>si</strong> c<strong>al</strong>culat. Acestia se bazeaza pe an<strong>al</strong>iza<br />
standard prin indicatori ai <strong>si</strong>tuatiilor financiare elaborate <strong>de</strong> catre fiecare companie. Ei<br />
an<strong>al</strong>izeaza 3 categorii <strong>de</strong> conditii financiare, in speta profitabilitatea, lichiditatea <strong>si</strong><br />
solvabilitatea. Acesti indicatori trebuie separati <strong>de</strong> <strong>al</strong>ti indicatori financiari folo<strong>si</strong>ti in<br />
an<strong>al</strong>iza proiectelor, <strong>de</strong>cizii <strong>de</strong> investitii sau in an<strong>al</strong>ize <strong>de</strong> costuri operation<strong>al</strong>e. Indicatorii<br />
au fost <strong>al</strong>e<strong>si</strong> <strong>de</strong>oarece produc o imagine gener<strong>al</strong>a asupra sanatatii financiare a companiei <strong>si</strong><br />
indica abilitatea a priori a acesteia <strong>de</strong> a-<strong>si</strong> asuma <strong>si</strong> finanta un proiect. De asemenea, in<br />
cazul in care acesti indicatori sunt prezentati pe o perioada mai mare <strong>de</strong> timp (in ultimii trei<br />
ani), se vor observa <strong>si</strong> unele tendinte <strong>al</strong>e acestora (<strong>de</strong> exemplu, durata medie <strong>de</strong> incasare a<br />
clientilor poate sa fi crescut, ceea ce indica o inrautatire a capacitatii companiei <strong>de</strong> a<br />
colecta venituri <strong>si</strong> <strong>de</strong> a incasa numerar).<br />
Trebuie subliniat faptul ca acesti indicatori <strong>de</strong> performanta selectati sunt con<strong>si</strong><strong>de</strong>rati ca<br />
fiind corespunzatori pentru conditiile actu<strong>al</strong>e cu care se confrunta companiile din Romania.<br />
De exemplu, numai cateva din companiile municip<strong>al</strong>e au la momentul actu<strong>al</strong> datorii pe<br />
termen lung. Acest lucru se intampla atat din cauza unor motive istorice (inainte erau parte<br />
a autoritatilor loc<strong>al</strong>e <strong>si</strong> primeau bani <strong>de</strong> la buget), cat <strong>si</strong> din cauza unor motive financiare<br />
(bancile private loc<strong>al</strong>e au retineri in a acorda credite sectorului public municip<strong>al</strong>). Asadar,<br />
unii dintre cei mai cunoscuti indicatori <strong>de</strong> solvabilitate, <strong>de</strong><strong>si</strong> sunt foarte importanti, in<br />
conditiile date nu sunt foarte relevanti. La fel, indicatori precum rentabilitatea financiara<br />
sunt relevanti numai la nivel economic, <strong>de</strong>oarece actionarii companiilor sunt in mare parte<br />
organ<strong>si</strong>me publice, iar actiunile lor nu sunt listate la bursele <strong>de</strong> v<strong>al</strong>ori.<br />
44
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
1. Marja <strong>de</strong> Profit Operation<strong>al</strong> inainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>preciere <strong>si</strong> taxa <strong>de</strong> conce<strong>si</strong>une: ( Profitul<br />
operation<strong>al</strong> inainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>preciere <strong>si</strong> taxa <strong>de</strong> conce<strong>si</strong>une/)tot<strong>al</strong> vanzari .<br />
Indica modul in care compania i<strong>si</strong> acopera costurile operation<strong>al</strong>e prin vanzari, inaintea<br />
aparitiei <strong>al</strong>tor categorii <strong>de</strong> costuri (incluzand cele financiare, cu taxele sau cele<br />
extraordinare). O v<strong>al</strong>oare negativa a acestui indicator arata faptul ca vanzarile nu acopera<br />
cheltuilelile operation<strong>al</strong>e curente. Se poate face o comparatie cu marja profitului net, care<br />
reprezinta profitul net/vanzari tot<strong>al</strong>e<br />
2. Lichiditatea Curenta : Creante /Datorii curente. Indica abilitatea companiei <strong>de</strong> a plati<br />
datoriile curente pe baza sumelor din activele curente; o v<strong>al</strong>oare >1 reprezinta un minimum<br />
in mod norm<strong>al</strong>.<br />
3. Durata <strong>de</strong> colectare a creantelor: Creante/(vanzari anu<strong>al</strong>e/360). Acest indicator arata<br />
<strong>de</strong> cate zile este nevoie ca o vanzare sa se transforme in intrare <strong>de</strong> numer. O v<strong>al</strong>oare mica<br />
(90 indica faptul ca operatorul are intrazieri <strong>de</strong> plata sau beneficiaza <strong>de</strong><br />
conditii laxe <strong>de</strong> creditare din partea furnizorilor.<br />
5. Datorii tot<strong>al</strong>e/Active tot<strong>al</strong>e – masoara procentajul furnizat <strong>de</strong> catre creditori din tot<strong>al</strong>ul<br />
fondurilor atrase. Datorille tot<strong>al</strong>e includ atat datoriile curente cat <strong>si</strong> pe cele pe termen lung.<br />
Acest indicator ajuta la formarea unei i<strong>de</strong>i <strong>de</strong>spre structura financiara a companiei: 20%<br />
este o v<strong>al</strong>oare norm<strong>al</strong>a, <strong>de</strong>oarece nu exista companii fara datorii (fie comerci<strong>al</strong>e, bancare,<br />
fisc<strong>al</strong>e); 50% este un nivel maxim.<br />
Indicatori <strong>de</strong> performanta privind continuitatea <strong>si</strong> managementul activelor<br />
Este foarte important ca managementul activelor sa fie con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat prioritar pentru a ne<br />
a<strong>si</strong>gura ca investitiile sunt bine directionate iar benchmarkingul poate fi folo<strong>si</strong>t in aceasta<br />
directie. Acest lucru poate fi facut prin raportari privind nivelul inlocuirii retelelor <strong>si</strong><br />
monitorizarea nivelurilor <strong>de</strong> mentenanta <strong>al</strong>e activitatii, in speci<strong>al</strong> in ceea ce priveste<br />
retelele <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare. Pentru a facilita aceste aspecte, se obisnuieste sa se<br />
stabileasca anumite zone <strong>de</strong> cerere care sa cuprinda intre 3000 <strong>si</strong> 5000 <strong>de</strong> bransamente,<br />
cunsocute sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> Zone <strong>de</strong> Contorizare (DMA) <strong>si</strong> pentru fiecare zona sa se<br />
intregistreze date privind fluxurile, pre<strong>si</strong>unea <strong>si</strong> nivelurile <strong>de</strong> mentenanta. Ev<strong>al</strong>uarea<br />
conditiilor <strong>si</strong> informatiile privind datele <strong>de</strong> contact <strong>al</strong>e clientilor por fi <strong>de</strong> asemena<br />
elaborate cu scopul <strong>de</strong> a conduce investiiile catre un obiectiv, in loc <strong>de</strong> a fi elaborate intr-o<br />
maniera subiectiva<br />
1. Procentajul retelei inlocuite anu<strong>al</strong>. Relevant atat pentru <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> furnizare <strong>al</strong> apei,<br />
cat <strong>si</strong> pentru cel <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare.<br />
2. Numarul <strong>de</strong> reparatii legate <strong>de</strong> scurgeri <strong>al</strong>e retelei <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> <strong>de</strong> blocaje sau<br />
colapsuri legate <strong>de</strong> reteaua <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare. Se exprima in numar <strong>de</strong> kilometri <strong>de</strong> retea pe<br />
an<br />
45
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
4.6.1 Sistemul <strong>de</strong> benchmarking online propus<br />
Sistemul <strong>de</strong> benchmaking se propune a fi bazat pe un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> informatii online. Printr-un<br />
astfel <strong>de</strong> <strong>si</strong>stem, companiile participante pot inregistra datele intr-o “baza <strong>de</strong> date centr<strong>al</strong>a”<br />
<strong>si</strong>, <strong>de</strong>asemenea pot ga<strong>si</strong> <strong>si</strong> revizui indicatorii <strong>de</strong> performanta online. Aceata baza <strong>de</strong> date va<br />
permite <strong>de</strong>rularea <strong>de</strong> an<strong>al</strong>ize la nivel nation<strong>al</strong>.<br />
Un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> benchmarking online permite operatorilor, agentiilor sectori<strong>al</strong>e <strong>si</strong><br />
beneficiarilor, sa monitorizeze <strong>si</strong> sa compare performantele.<br />
Function<strong>al</strong>itatea Sistemului<br />
Diagrama <strong>de</strong> mai jos <strong>de</strong>monstreaza function<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> ansamblu a <strong>si</strong>stemului online<br />
propus.<br />
Figura 4- 3: Schema Function<strong>al</strong>a a Sistemului <strong>de</strong> Benchmarking<br />
Benchmarking System Function<strong>al</strong> Scheme<br />
O<br />
P<br />
E<br />
R<br />
A<br />
T<br />
O<br />
R<br />
REQUIRED<br />
DATA<br />
W<br />
E<br />
B<br />
I<br />
N<br />
T<br />
E<br />
R<br />
F<br />
A<br />
C<br />
E<br />
DATA<br />
PROCESSING<br />
Sistemul propus va nece<strong>si</strong>ta ca operatorii <strong>de</strong> apa participanti sa introduca intr-un format <strong>si</strong><br />
cu o frecventa aprobata (semestri<strong>al</strong>?) date financiare <strong>si</strong> operation<strong>al</strong>e pre<strong>de</strong>finite. Cu toate<br />
ca forma pe care o vor lua datele respective este inca un subiect <strong>de</strong> discutie, primele<br />
propuneri doresc prezentarea informatiilor astfel:<br />
Diagrama <strong>de</strong> mai jos prezinta arhitectura gener<strong>al</strong>a a <strong>si</strong>stemului online propus:<br />
S<br />
Q<br />
L<br />
D<br />
A<br />
T<br />
A<br />
B<br />
A<br />
S<br />
E<br />
46
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 4- 4: Schema Indicatorilor <strong>de</strong> Performanta<br />
Baza <strong>de</strong> date SQL<br />
Arhitectura propusa foloseste un <strong>si</strong>ngur SQL Data Store care, prin intermediul unei<br />
interfete web, furnizeaza o raportare <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iata, sumarizata <strong>si</strong> grafica a indicatorilor aprobati.<br />
Sistemul per ansamblu<br />
Structura <strong>de</strong> ansamblu impreuna cu disponibilitatea utilizatorilor este <strong>de</strong>monstrata in<br />
diagrama <strong>de</strong> mai jos :<br />
Figura 4- 5: Arhitectura software a Sistemului <strong>de</strong> Benchmarking Online<br />
Arhitectura Web a <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> benchmarking <strong>si</strong> structura organizatorica<br />
Server <strong>de</strong><br />
date SQL<br />
Echipa suport a<br />
<strong>si</strong>stemului web <strong>de</strong><br />
benchmarking<br />
Expunerea schemei indicatorilor <strong>de</strong> performanta<br />
Reteaua LAN a corporatiei<br />
Interfata WEB<br />
Biroul programului POPIP – Bucuresti, Romania<br />
Indicatori <strong>de</strong> benchmarking bu<strong>si</strong>ness<br />
logic SERVERUL APLICATIEI<br />
SERVERUL WEB<br />
Nota:<br />
Acces in timp re<strong>al</strong> prin Web<br />
Acces in timp re<strong>al</strong> prin Web – doar vizu<strong>al</strong>izare<br />
Internet / Web<br />
sda sasa<br />
AFISARE<br />
SIMPLA<br />
COMPARATII<br />
EVALUAREA<br />
EVOLUTIEI<br />
GRAFICE<br />
IMBUNATATIREA<br />
VIITOARELOR<br />
TINTE<br />
U<br />
S<br />
E<br />
R<br />
Effo<br />
rt<br />
47
Sectiunea 4: Benchmarking <strong>si</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
4.6.2 Concluzii<br />
Procesul <strong>de</strong> benchmarking este creat sa opereze ca un instrument <strong>de</strong> management pentru<br />
companii <strong>si</strong> sa faciliteze compararea performantelor pentru: ARA, ANRSC <strong>si</strong> MESD.<br />
Informatiile cerute companiilor sunt folo<strong>si</strong>te in a stabili indicatorii <strong>de</strong> baza pentru ca astfel<br />
sa fie construita o imagine re<strong>al</strong>a <strong>si</strong> convingatoare a starii economice a sectorului <strong>si</strong> gradul<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>servire a populatiei. In concluzie, procesul <strong>de</strong> benchmarking poate conduce <strong>si</strong><br />
directiona politicile guvernament<strong>al</strong>e.<br />
Baza <strong>de</strong> date a benchmarkingului online este astfel creata pentru a evolua in timp. Primul<br />
set <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta operation<strong>al</strong>i se vrea a stabili o baza a practicilor curente<br />
folo<strong>si</strong>te <strong>de</strong> companii. Mai tarziu, <strong>al</strong>ti indicatori <strong>de</strong> performanta financiari <strong>si</strong> tehnici pot fi<br />
adaugati.<br />
Este <strong>de</strong> preferat ca “Indicatorii <strong>de</strong> performanta“ propu<strong>si</strong> sa fie con<strong>si</strong><strong>de</strong>rati parte integranta<br />
din operatiile economice norm<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e companiilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> sa fie folo<strong>si</strong>ti pentru a:<br />
• Masura imbunatatirile performantelor<br />
• Ev<strong>al</strong>ua <strong>si</strong> <strong>de</strong>fini tintele viitoare <strong>de</strong> imbunatatire a performantelor<br />
• Masura re<strong>al</strong>izarea oricarui document transmis ce va fi inclus <strong>si</strong> <strong>de</strong>finit in oricare Acord<br />
pentru Serviciului <strong>de</strong> <strong>Apa</strong> sau Contract <strong>de</strong> Conce<strong>si</strong>une<br />
• Facilita <strong>de</strong>zvoltarea Planificarii Managementului Activelor ce va juca un rol important<br />
in <strong>de</strong>zvoltarea viitoare a operatorilor apa din Romania. Acest lucru presupune schitarea<br />
<strong>si</strong> implementarea unor <strong>si</strong>steme <strong>si</strong> practici ce vin ca <strong>si</strong> solutie la ineficienta, <strong>de</strong>ficientele,<br />
pier<strong>de</strong>rile <strong>si</strong> esecurile inevitabile <strong>al</strong>e managementului activelor <strong>si</strong> resurselor practicat <strong>de</strong><br />
catre operator<br />
• Compararea progresului cu obiectivele intreprin<strong>de</strong>rii <strong>si</strong> <strong>al</strong>e serviciului <strong>si</strong> tintele <strong>de</strong><br />
performanta. Acest proces va atrage date cheie, date legate <strong>de</strong> indicatorii <strong>de</strong>finiti.<br />
Indicatorii vor trebui <strong>de</strong>zvoltati ca fiind indicatori <strong>de</strong> performanta loc<strong>al</strong>i, dar pentru<br />
beneficiul loc<strong>al</strong> <strong>al</strong> intreprin<strong>de</strong>rii.<br />
• Defini <strong>si</strong> <strong>de</strong>termina nevoia tuturor obiectivelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a intreprin<strong>de</strong>rii necesare<br />
pentru a re<strong>al</strong>iza Viziunea Companiei, inclu<strong>si</strong>v implementarea unei arii intregi <strong>de</strong><br />
politici <strong>si</strong> practici manageri<strong>al</strong>e, operation<strong>al</strong>e, financiare, tehnice <strong>si</strong> <strong>de</strong> servicii cu<br />
clientii;<br />
Dat fiind importanta benchmarkingului este esenti<strong>al</strong> ca <strong>si</strong>stemul nation<strong>al</strong> <strong>de</strong> benchmarking<br />
sa fie reev<strong>al</strong>uat in conformitate cu experienta castigata pana in present.<br />
48
Sectiunea 5: Ghiduri privind pregatirea proiectelor <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
5 Ghiduri privind pregatirea proiectelor (EU/IFI/GOR)<br />
5.1 Gener<strong>al</strong><br />
Pentru a a<strong>si</strong>gura eficienta in pregatirea proiectului <strong>si</strong> implementarea procesului, experienta<br />
acumulata <strong>de</strong> sector trebuie sa fie diseminata pentru a pregati un set <strong>al</strong> “practicilor cele mai<br />
bune”. In aceasta privinta, Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile pregateste 3<br />
ghiduri:<br />
• Ghid privind Pregatirea Master Planurilor;<br />
• Ghid pentru Studiile <strong>de</strong> Fezabilitate;<br />
• Ghid pentru An<strong>al</strong>iza Cost-Beneficiu;<br />
Aceste trei documente sunt foarte importante <strong>de</strong>oarece furnizeaza lectiile invatate din<br />
primul v<strong>al</strong> <strong>de</strong> proiecte investition<strong>al</strong>e pregatite pentru Fondurile <strong>de</strong> Coeziune <strong>de</strong>tinatorilor<br />
<strong>de</strong> interese.<br />
In pregatirea proiectelor investition<strong>al</strong>e, cerintele Deciziei Guvernament<strong>al</strong>e 28/2008 trebuie<br />
luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare. Acest document stabileste standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> elaborare <strong>si</strong> aprobare a<br />
documentatiilor tehnice <strong>si</strong> economice pentru proiectele investition<strong>al</strong>e.<br />
In capitolele urmatoare, continutul celor trei indrumare este prezentat. Intregul continut <strong>al</strong><br />
documentelor este prezentat in Anexa B.<br />
5.2 Ghid privind Pregatirea Master Planurilor<br />
Un document a fost pregatit <strong>de</strong> catre Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile impreuna<br />
cu A<strong>si</strong>stenta Tehnica pentru Consolidarea Capacitatii <strong>de</strong> Programare a Ministerul <strong>Mediu</strong>lui<br />
<strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile. (EuropeAid/119086/D/SV/RO)<br />
Un Master Plan (MP) pentru proiectele <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare este un instrument strategic<br />
<strong>de</strong> planificare pe termen lung ce ajuta la intampinarea cererii viitoare (<strong>de</strong> obicei 20 <strong>de</strong><br />
ani sau mai mult) <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare.<br />
Un MP presupune :<br />
1. Descrierea <strong>si</strong> inventarierea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> apa uzata existente;<br />
2. Proiectia populatiei, proiectia ariei <strong>de</strong> acoperire a serviciului, uzul actu<strong>al</strong> <strong>si</strong><br />
planificat <strong>al</strong> terenului, proiectii <strong>al</strong>e cererii <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> a cererii viitoare a c<strong>al</strong>itatii apei<br />
;<br />
3. Proiectii <strong>al</strong>e cantitatii <strong>si</strong> c<strong>al</strong>itatii apei furnizate; i<strong>de</strong>ntificarea unei noi surse;<br />
4. Imbunatatiri necesare pentru a intampina cererea <strong>de</strong> apa viitoare; abordari <strong>de</strong> tipul<br />
mo<strong>de</strong>larii hidraulice pentru a estima nevoi pe termen lung, cu documentatia<br />
necesara fiecarei optiuni;<br />
5. Justificarea selectiei unui anumit <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> imbunatatire (bazat pe nevoi,<br />
eficacitatea costului, constructibilitatea, fiabilitatea, operatia, intretinerea etc.);<br />
6. Imbunatatiri recomandate <strong>al</strong>e <strong>si</strong>stemului ;<br />
7. Harti ce prezinta componentele imbunatatite <strong>si</strong> aria serviciului;<br />
49
Sectiunea 5: Ghiduri privind pregatirea proiectelor <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8. Documentatia <strong>si</strong> <strong>de</strong>scrierea costurilor pentru imbunatatirea <strong>si</strong>stemului;<br />
MP ar trebui sa fie reev<strong>al</strong>uat <strong>si</strong> actu<strong>al</strong>izat periodic (cel putin la fiecare 5 ani) astfel incat sa<br />
poata tine pasul cu nevoile <strong>si</strong>stemului <strong>si</strong> cu tehnologia.<br />
Ghidul referitor la pregatirea MP pentru proiectele <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare propuse <strong>si</strong> care sunt<br />
candidate pentru finantare/co-finantare din Fodurile <strong>de</strong> Coeziune <strong>al</strong>e UE este impartit in 2<br />
sectiuni:<br />
• Un In<strong>de</strong>x <strong>de</strong> intelegere a MP (Cuprins)<br />
• Scopul <strong>si</strong> informatia ce va fi inclusa in fiecare capitol <strong>al</strong> MP.<br />
Ghidul <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat <strong>al</strong> pregatirii master planului este prezentat in Anexa B1.<br />
5.3 Ghid pentru Studiu <strong>de</strong> Fezabilitate<br />
Un document a fost pregatit <strong>de</strong> catre Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile impreuna<br />
cu A<strong>si</strong>stenta Tehnica pentru Consolidarea Capacitatii <strong>de</strong> Programare a Ministerul <strong>Mediu</strong>lui<br />
<strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile (EuropeAid/119086/D/SV/RO).<br />
Documentul prezinta un cuprins <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat <strong>al</strong> studiului tehnic <strong>de</strong> fezabilitate <strong>si</strong> mentioneaza<br />
ariile princip<strong>al</strong>e ce trebuie sa apara in fiecare capitol.<br />
Documentul prezinta <strong>de</strong> asemenea <strong>si</strong> volumele princip<strong>al</strong>e ce trebuie sa fie pregatite ca fiind<br />
parte a documentatiei pentru procesul <strong>de</strong> Aplicare la Fondurile <strong>de</strong> Coeziune. Aceste<br />
volume sunt :<br />
• Volumul I: Raport Studiu <strong>de</strong> Fezabilitate;<br />
• Volumul II: Anexe Studiu <strong>de</strong> Fezabilitate;<br />
• Volumul III: Schite;<br />
• Volumul IV: Ev<strong>al</strong>uare Financiara <strong>si</strong> Economica – An<strong>al</strong>iza Cost-Beneficiu (CBA);<br />
• Volumul V: An<strong>al</strong>iza Institution<strong>al</strong>a;<br />
• Volumul VI: Ev<strong>al</strong>uarea Impactului asupra <strong>Mediu</strong>lui (EIA);<br />
Ghidul <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat pentru pregatirea studiului <strong>de</strong> fezabilitate este prezentat in Anexa B2.<br />
5.4 Ghid pentru An<strong>al</strong>iza Cost Beneficiu<br />
Documentul face referire la a<strong>si</strong>stenta sectori<strong>al</strong>a pentru proiectele <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> apa uzata <strong>si</strong> a<br />
fost pregatit in contextul gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> managementului proiectelor <strong>de</strong> apa incluse in Planurile<br />
<strong>de</strong> Actiune intre JASPERS <strong>si</strong> beneficiarii statelor membre. Intentia a fost <strong>de</strong> a nu mai<br />
exista <strong>de</strong>c<strong>al</strong>ajele intre ghidurile existente <strong>si</strong> specificul proiectelor din sector, punandu-se<br />
accent pe informatia <strong>si</strong> productia ceruta in aplicatiile proiectelor majore.<br />
Documentul, <strong>de</strong><strong>si</strong> in conformitate cu structura gener<strong>al</strong>a a an<strong>al</strong>izei cost-beneficiu(ACB)<br />
mentionata mai sus, este bazat pe experienta ev<strong>al</strong>uarii proiectelor din cadrul primei run<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> aplicatii pentru proiecte <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> apa uzata ev<strong>al</strong>uate in 2007 <strong>si</strong> la inceputul anului 2008.<br />
Astfel, se vor reflecta discutiile intense avute cu Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii<br />
50
Sectiunea 5: Ghiduri privind pregatirea proiectelor <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Durabile <strong>si</strong> consultantii acestuia asupra <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iilor practice <strong>al</strong>e an<strong>al</strong>izei cost-beneficiu, dar <strong>si</strong><br />
asupra <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iilor ghidului <strong>si</strong> clarificarilor primite din partea unitatii <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare, biroului<br />
geographic <strong>al</strong> DG Regio.<br />
ACB este un instrument an<strong>al</strong>itic folo<strong>si</strong>t pentru a estima impactul socio-economic (in<br />
termeni <strong>de</strong> cost <strong>si</strong> beneficii) <strong>al</strong> implementarii unor anumite politici <strong>de</strong> actiuni <strong>si</strong>/sau <strong>de</strong><br />
proiecte. Impactul trebuie sa fie ev<strong>al</strong>uat in baza obiectivelor pre<strong>de</strong>finite; an<strong>al</strong>izele sunt<br />
re<strong>al</strong>izate <strong>de</strong> obicei din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> societatii ca <strong>si</strong> un intreg, acestea sunt<br />
intentionate a fi suma tuturor problemelor individu<strong>al</strong>e. In mod norm<strong>al</strong>, an<strong>al</strong>iza costbeneficiu<br />
lucreaza cu limite nation<strong>al</strong>e astfel ca termenul <strong>de</strong> “societate” se refera la<br />
tot<strong>al</strong>itatea persoanelor dintr-un stat.<br />
Obiectivul an<strong>al</strong>izei cost-beneficiu este <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica <strong>si</strong> <strong>de</strong> a da v<strong>al</strong>oare monetara tuturor<br />
po<strong>si</strong>bilelor impacte <strong>al</strong>e proiectului aflat sub ev<strong>al</strong>uare, cu scopul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>termina costurile <strong>si</strong><br />
beneficiile proiectului. In principiu, toate impactele ar trebui ev<strong>al</strong>uate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
financiar, economic, soci<strong>al</strong>, <strong>al</strong> mediului, etc. Tradition<strong>al</strong>, costurile <strong>si</strong> beneficiile sunt<br />
ev<strong>al</strong>uate luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare diferentele dintre scenarile cu proiect <strong>si</strong> scenariile <strong>al</strong>ternative,<br />
fara proiect (asa numita “abordarea increment<strong>al</strong>a”).<br />
Rezultatele sunt cumulate pentru a i<strong>de</strong>ntifica beneficiile nete <strong>si</strong> pentru a trage concluzii:<br />
proiectul este <strong>de</strong>zirabil , merita implementat sau nu. Aici, an<strong>al</strong>iza cost-beneficiu poate fi<br />
utilizata ca un instrument <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a investitiilor ce vor fi finantate din resurse publice.<br />
Atunci cand <strong>de</strong>pui o aplicatie pentru finantare din Fonduri <strong>de</strong> Coeziune <strong>si</strong> din fondurile<br />
BERD, informatia an<strong>al</strong>izei cost-beneficiu este necesara doar in cazul proiectelor majore, ce<br />
sunt <strong>de</strong>finite astfel: actiuni ce re<strong>al</strong>izeaza o sarcina precisa <strong>si</strong> indivizibila <strong>al</strong> carei cost tot<strong>al</strong><br />
<strong>de</strong>paseste:<br />
• 25 milioane EUR pentru proiecte <strong>de</strong> mediu<br />
• 50 milioane EUR pentru <strong>al</strong>te domenii.<br />
Astfel ca, o an<strong>al</strong>iza cost-beneficiu completa (cuprin<strong>de</strong> atat an<strong>al</strong>iza financiara, economica <strong>si</strong><br />
an<strong>al</strong>iza riscului) este obligatorie doar pentru proiectele majore.<br />
Insa, pentru proiectele mai mici, care nu fac subiectul unei ev<strong>al</strong>uari <strong>si</strong> aprobari preventive<br />
din partea Comi<strong>si</strong>ei Europene, Autoritatea <strong>de</strong> Management relevanta poate <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> sa<br />
includa o conditie in care rezultatele an<strong>al</strong>izei cost-beneficiu ar putea face parte din criteriile<br />
<strong>de</strong> selectie. In acele cazuri, metodologia <strong>de</strong>scrisa in ghid, sau o ver<strong>si</strong>une <strong>si</strong>mplificata a ei,<br />
va fi aplicata.<br />
Det<strong>al</strong>ii asupra metodologiei ce va trebui urmata in cazul proiectelor mai mici va fi<br />
discutata cu fiecare Autoritate <strong>de</strong> Management in parte <strong>si</strong> se vor reflecta in propuneri <strong>si</strong><br />
sfaturi relevante pentu aplicatie.<br />
Secventa propusa pentru ACB in cadrul mo<strong>de</strong>lului <strong>de</strong> pregatire a proiectului, in<br />
conformitate cu recomandarile Comi<strong>si</strong>ei Europene, este urmatoarea 5 :<br />
• Abordarea strategica <strong>si</strong> <strong>de</strong>finirea obiectivelor<br />
5 The concept of CBA here has been expan<strong>de</strong>d from the tradition<strong>al</strong> economic an<strong>al</strong>y<strong>si</strong>s to the wi<strong>de</strong>r concept used in the<br />
relevant EU regulations and related guidance documents.<br />
51
Sectiunea 5: Ghiduri privind pregatirea proiectelor <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• I<strong>de</strong>ntificarea <strong>si</strong> selectia celor mai potrivite <strong>al</strong>ternative (<strong>de</strong>rivate din master plan <strong>si</strong> din<br />
studiul <strong>de</strong> fezabilitate)<br />
• An<strong>al</strong>iza Financiara<br />
• An<strong>al</strong>iza Economica<br />
• An<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> Risc <strong>si</strong> Senzitivitate<br />
• Concluzii<br />
Majoritatea, daca nu toate intrarile referitoare la <strong>de</strong>finirea obiectivelor proiectului,<br />
i<strong>de</strong>ntificarea <strong>al</strong>ternativelor , pana <strong>si</strong> la selectia celei mai potrivite <strong>al</strong>ternative vor veni din<br />
<strong>al</strong>te parti <strong>al</strong>e studiului <strong>de</strong> fezabilitate , <strong>si</strong> anume din an<strong>al</strong>iza fezabilitatii tehnice, <strong>de</strong> mediu<br />
<strong>si</strong> institution<strong>al</strong> a proiectului. Pentru aceste sectiuni, ceea ce este asteptat in urma an<strong>al</strong>izei<br />
cost – beneficiu este <strong>de</strong>fapt o forma concisa <strong>si</strong> o prezentare a celor aflate intr-o mod<strong>al</strong>itate<br />
ration<strong>al</strong>a <strong>si</strong> con<strong>si</strong>stenta.<br />
Ghidul <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat <strong>al</strong> An<strong>al</strong>izei Cost-Beneficiu poate fi ga<strong>si</strong>t in Anexa B3.<br />
52
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
6 Dezvoltare Strategica<br />
6.1 Planificare strategica<br />
În gener<strong>al</strong>, planificarea strategic este <strong>de</strong>finit astfel:<br />
• Un proces <strong>si</strong>stematic continuu în care se iau <strong>de</strong>cizii privind rezultatele vizate, felul cum<br />
vor fi ob inute aceste rezultate i mod<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare i an<strong>al</strong>izare a acestora.<br />
Figura 6.1 ilustreaz abordarea tipic a planific rii strategice: o activitate <strong>de</strong> planificare pe<br />
termen lung a strategiei este actu<strong>al</strong>izat în fiecare an în coroborare cu ciclul anu<strong>al</strong> <strong>de</strong><br />
planificare a activit ii care rezult în într-un plan <strong>de</strong> afaceri cu ac iuni func ion<strong>al</strong>e i<br />
planificarea resurselor. Ciclul anu<strong>al</strong> este intitulat <strong>de</strong>seori ciclul <strong>de</strong> Planificare i Control.<br />
Figura 6- 1: Abordare tipic a planific rii strategice<br />
LT LT<br />
Strategic<br />
Strategic<br />
Plan Plan<br />
Annu<strong>al</strong> Annu<strong>al</strong><br />
Bu<strong>si</strong>ness<br />
Bu<strong>si</strong>ness<br />
Plan Plan<br />
Long term (3-5 years)<br />
Mis<strong>si</strong>on & Vi<strong>si</strong>on<br />
Strategic Go<strong>al</strong>s<br />
Annu<strong>al</strong>ly updated<br />
Annu<strong>al</strong> Bu<strong>si</strong>ness<br />
Planning Cycle<br />
Annu<strong>al</strong> plan<br />
Targets for each sector/<strong>de</strong>pt<br />
Function<strong>al</strong> action plan<br />
Resources: budget & staff<br />
Compania <strong>de</strong> ap poate prin intermediul procesului <strong>de</strong> planificare strategic :<br />
• S lucreze împreun pentru a crea o viziune i mi<strong>si</strong>une comun privind utilit i;<br />
• S <strong>de</strong>zvolte eluri i obiective pentru a re<strong>al</strong>iza aceast viziune<br />
• S i<strong>de</strong>ntifice strategii pentru a elimina distan a dintre obiective i performan a curent<br />
în direc iile – cheie <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare;<br />
• S elaboreze planuri <strong>de</strong> ac iuni pentru transpunerea strategiilor în practic în ve<strong>de</strong>rea<br />
îmbun t irii opera iunilor .<br />
Elementele planului strategic sunt enumerate în tabelul <strong>de</strong> mai jos.<br />
53
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Tabel 6- 1: Elementele planului strategic<br />
Elemente Descriere<br />
Viziunea Ceea ce dore te compania s fie<br />
Mi<strong>si</strong>unea Scopul cre rii organiza iei<br />
V<strong>al</strong>ori Principiile care motiveaz organiza ia i activitatea acesteia<br />
Obiective Nivelul dorit pe termen lung <strong>al</strong> ariilor <strong>de</strong> performan<br />
Planul strategic Un road map pentru re<strong>al</strong>izarea viziunii<br />
Obiectivele strategice Starea fin<strong>al</strong> (rezultatele) care trebuie atins pentru a în<strong>de</strong>plini<br />
fiecare obiectiv<br />
Planuri <strong>de</strong> ac iuni Pa ii concre i (ac iuni i <strong>de</strong>seori proiecte) pentru a înregistra<br />
Monitorizare i<br />
ev<strong>al</strong>uare<br />
rezultatele dorite<br />
Monitorizarea performan ei prin criterii i meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare<br />
stabilite<br />
Pa ii importan i ai unui proces <strong>de</strong> planificare strategic sunt indica i la Figura 6.2.<br />
Figura 6- 2: Pa<strong>si</strong>i procesului <strong>de</strong> planificare strategica<br />
Vi<strong>si</strong>on<br />
Extern<strong>al</strong> & Intern<strong>al</strong><br />
An<strong>al</strong>y<strong>si</strong>s<br />
Main issues &<br />
Strategic directions<br />
Actions<br />
Ev<strong>al</strong>uation of<br />
results<br />
Strategic planning process<br />
at Corporate level (long term focus)<br />
Bu<strong>si</strong>ness planning process<br />
at Department level (annu<strong>al</strong> focus)<br />
Se întâmpl <strong>de</strong> cele mai multe ori ca distribuirea resurselor s nu se fac corespunz tor.<br />
Majoritatea eforturilor converg spre an<strong>al</strong>izarea informa iilor (an<strong>al</strong>iza extern / intern )<br />
încât <strong>de</strong>zvoltarea i implementarea strategiei nu prime te aten ia cuvenit . Acest lucru duce<br />
inevitabil la strategii mai pu in eficiente i la o implementare incorect a acestora.<br />
Concentrarea mai multor eforturi pe <strong>de</strong>zvoltarea i implementarea strategiilor, precum i<br />
fuzionarea fazelor prin sublinierea îmbun t irilor ce pot fi implementate f r a se a tepta<br />
fin<strong>al</strong>izarea întregului proces, pot facilita o implementare <strong>de</strong> succes. Aceast abordare este<br />
prezentat la Figura 6-3.<br />
54
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 6- 3: Abordare recomandat privind planificarea strategic<br />
Asa nu<br />
Eforturi Eforturi<br />
Asa da<br />
An<strong>al</strong>izarea Dezvoltarea Implementarea<br />
informa iilor strategiilor strategiilor<br />
An<strong>al</strong>izarea<br />
informa iilor<br />
Dezvoltarea<br />
strategiilor<br />
Implementarea<br />
strategiilor<br />
6.2 Elemente <strong>al</strong>e planific rii strategice<br />
Planificarea strategic vizeaz ac iuni pe termen lung i inclu<strong>de</strong>:<br />
• Stabilirea obiectivelor sau <strong>de</strong>finirea a ceea ce înseamn „succes” pentru organiza ie;<br />
• An<strong>al</strong>izarea infoma iilor sau revizuirea caracteristicilor organiza iei i a mediului <strong>de</strong><br />
conectare a avantajelor interne la oportunit ile externe;<br />
• Alegeri strategice sau luarea unor <strong>de</strong>cizii privind orientarea companiei, precum i<br />
stabilirea unor obiective strategice.<br />
ansele strategice apar în mod norm<strong>al</strong> din cauza faptului c :<br />
1. Aspira iile i cerin ele proprietarilor i/sau managerilor s-au schimbat (sau indivizii ca<br />
atare s-au schimbat).<br />
2. S-a schimbat mediul:<br />
• Oportunit ile pe pia s-au înmul it / au sc zut.<br />
• Tehnologia ofer mai multe oprotunit i / comport mai multe amenin ri.<br />
• Economia a avansat / s-a <strong>de</strong>teriorat sau a dus la modificarea modului în care este<br />
distribuit bun starea<br />
• Politicile i/sau cadrul legislativ s-au schimbat.<br />
Timp<br />
Timp<br />
55
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
3. Acest plan nu va re<strong>al</strong>iza obiectivele stabilite din cauza activit ii concuren ei sau a<br />
slabei performan e.<br />
Prin an<strong>al</strong>iz strategic se în elege ev<strong>al</strong>urea punctelor forte, punctelor slabe i a<br />
oportunit ilor i amenin rilor legate <strong>de</strong> mediu. Aceast ev<strong>al</strong>uare se re<strong>al</strong>izeaz pin a anumita<br />
an<strong>al</strong>iz SWOT.<br />
SWOT<br />
SWOT este acronimul pentru Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunit i i Amenin ri.<br />
Aceast an<strong>al</strong>iz este f cut cel mai a<strong>de</strong>sea <strong>de</strong> conducerea companiei împreun cu<br />
consultan ii externi. Dac e s ne lu m dup rezultatul an<strong>al</strong>izei, conducerea trebuie s se<br />
implice i s ofere <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii <strong>de</strong>spre organiza ie.<br />
Consultan ii ofer abilit ile an<strong>al</strong>itice i o p rere in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt pentru a a<strong>si</strong>gura c<br />
managementul companiei nu cre<strong>de</strong> în propria propagand .<br />
Punctele tari i cele slabe repezint caracteristici interne <strong>al</strong>e tuturor organiza iilor. Cea mai<br />
<strong>de</strong>s folo<strong>si</strong>t tehnic <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a acestor avantaje i <strong>de</strong>zavantaje este brainstorming-ul<br />
pe grupuri <strong>de</strong> câte 10-12 manageri. Dup i<strong>de</strong>ntificarea în mod subiectiv a factorilor-cheie,<br />
se impune efectuarea unei an<strong>al</strong>ize <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate obiective.<br />
Condi iile externe sunt con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate ca i oportunitate sau amenin are în func ie <strong>de</strong><br />
capacitatea organiza iei <strong>de</strong> a le v<strong>al</strong>orifica. O companie progre<strong>si</strong>st s<strong>al</strong>ut avansul<br />
tehnologiei, dar în acela i timp se <strong>si</strong>mte amenin at <strong>de</strong> acest lucru.<br />
În consecin , an<strong>al</strong>iza SWOT trebuie testat corespunz tor. An<strong>al</strong>iza poten i<strong>al</strong>ului <strong>de</strong> baz<br />
se concentreaz pe componentele interne <strong>al</strong>e an<strong>al</strong>izei folo<strong>si</strong>nd cele cinci sec iuni<br />
princip<strong>al</strong>e:<br />
• Resursele existente: ce instrumente financiare sunt disponibile; care este gradul <strong>de</strong><br />
a<strong>de</strong>cvare <strong>al</strong> activelor fizice i a for ei <strong>de</strong> munc pe viitor? Cât <strong>de</strong> puternice sunt<br />
produsele existente?<br />
• Experien : cât <strong>de</strong> experimentat este organiza ia în gestionarea schimb rilor;<br />
<strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> produse, func ionarea pe pie e?<br />
• Control: cât <strong>de</strong> bune sunt <strong>si</strong>stemele informatice; cât <strong>de</strong> bine î i <strong>al</strong>c tuie te organiza ia<br />
planul / bugetul; cine ia <strong>de</strong>ciziile?<br />
• Conducerea: cât <strong>de</strong> implica i sunt proprietarii companiei; care sunt ambi iile /<br />
obiectivele acestora; care este stilul preferat <strong>de</strong> management <strong>al</strong> organiza iei?<br />
• I<strong>de</strong>i: cât <strong>de</strong> mult se implic organiza ia în cercetare i <strong>de</strong>tvoltare, cât <strong>de</strong> bine sunt<br />
încurajate / <strong>de</strong>zvoltate / promovate i<strong>de</strong>ile?<br />
56
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 6- 4: Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iz SWOT<br />
An<strong>al</strong>iz <strong>de</strong> mediu An<strong>al</strong>iz organiza ion<strong>al</strong><br />
Oportunit i<br />
Cerere mare <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong><br />
c<strong>al</strong>itate superioar<br />
Investi ii europene<br />
Amenin ri<br />
Costuri ridicate cu energia<br />
Interferen e politice<br />
Puncte forte<br />
Mai multe <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii <strong>de</strong>spre metodologia SWOT sunt prezentate în Anexa C1.<br />
Elaborarea doar a unui plan strategic nu va fi suficient. ansele <strong>de</strong> succes se m resc dac :<br />
• Conducerea se angajeaz în implementarea planului, iar ac iunile s<strong>al</strong>e sunt pe m sura<br />
promi<strong>si</strong>unilor verb<strong>al</strong>e.<br />
• Se stabile te o structur organiza ion<strong>al</strong> a<strong>de</strong>cvat .<br />
• Planul este comunicat întregului person<strong>al</strong>. Nu e nevoie s se ofere toate <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iile, dar<br />
to i angaja ii trebuie s cunoasc substan a planului pentru a- i în<strong>de</strong>plini atribu iile în<br />
implementarea acestuia.<br />
• Informarea f cut <strong>de</strong> c tre management trebuie s reflecte ceea ce urm re te a<br />
în<strong>de</strong>plini.<br />
• Progresul înregistrat este revizuit periodic.<br />
•<br />
6.3 Planificarea strategic în cadrul companiilor <strong>de</strong> ap beneficiare FOPIP<br />
Companiile <strong>de</strong> ap au patru mari sectoare <strong>de</strong> activitate:<br />
• Management opera ion<strong>al</strong> i tehnic<br />
• Rela iile cu clien ii<br />
• Managementul financiar<br />
• Organizarea i Resursele Umane.<br />
Loi<strong>al</strong>itatea person<strong>al</strong>ului<br />
Grad mare <strong>de</strong> expunere region<strong>al</strong><br />
Puncte slabe<br />
Lipsa person<strong>al</strong>ului c<strong>al</strong>ificat<br />
Procentaj mare <strong>de</strong> ANF<br />
Pe baza an<strong>al</strong>izei SWOT se pot extrage urm toarele direc ii strategice:<br />
Strategia S-O: Se folosesc punctele forte pentru a se v<strong>al</strong>orifica oportunit ile<br />
Strategia S-T: Se folosesc punctele forte pentru a se evita amenin rile<br />
Strategiile W-O: Se v<strong>al</strong>orific oportunit ile prin <strong>de</strong>p irea punctelor slabe<br />
Strategiile W-T: Se reduc punctele slabe la minim i se evit amenin rile.<br />
Aceste 4 sectoare sunt integrate structurii gener<strong>al</strong>e <strong>de</strong> management.<br />
Cele patru sectoare <strong>de</strong> activitate, precum i o serie <strong>de</strong> aspecte importante, sunt ilustrate la<br />
Figura 6-5.<br />
57
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 6- 5: Sectoare <strong>de</strong> activitate i aspecte aferente.<br />
Structura organization<strong>al</strong>a<br />
Ev<strong>al</strong>uarea performantei<br />
Planul <strong>de</strong> training<br />
Outsourcing<br />
Implementarea Proiectelor<br />
Sistemul contabil<br />
Planul Financiar<br />
Planul <strong>de</strong> Investitii<br />
Planul <strong>de</strong> Person<strong>al</strong><br />
Fise <strong>de</strong> post<br />
Controlul Costului<br />
Organization<strong>al</strong><br />
& <strong>al</strong> Resurselor<br />
Umane<br />
Financiar<br />
Structura tarifului<br />
Management<br />
Monitorizarea c<strong>al</strong>itatii apei<br />
Operation<strong>al</strong><br />
Tehnic<br />
Sistemul <strong>de</strong> Management<br />
Al Informatiei<br />
Numerar<br />
Planul <strong>de</strong> Afaceri<br />
Managementul Activelor<br />
Al relatiilor cu<br />
clientii<br />
Informarea clientilor<br />
Operare & Mentenanta:<br />
Tratament, conducte<br />
Pompare, energie<br />
Reducerea scurgerilor<br />
Zona serviciilor<br />
Baza <strong>de</strong> date a clientilor<br />
Rezolvarea plangerilor<br />
Facturare<br />
Colectarea veniturilor<br />
Fiecare sector are propriile elemente interne, pe cele intersectori<strong>al</strong>e (în cadrul ROC) i cele<br />
legate <strong>de</strong> mediul extern.<br />
Aspectele interne, intersectori<strong>al</strong>e i externe au fost an<strong>al</strong>izate în baza unui format gener<strong>al</strong>,<br />
care vizeaz <strong>de</strong>finirea ac iunilor strategice.<br />
Tabel 6- 2: Formatul pentru ac iunile strategice.<br />
Intern (în cadrul<br />
unui anumit sector)<br />
Obiective<br />
Probleme<br />
Ac iuni<br />
Mijloace/resurse<br />
Intersectori<strong>al</strong><br />
(ROC)<br />
Extern<br />
(p r i externe,<br />
mediu)<br />
Mai jos sunt prezentate pe scurt o serie <strong>de</strong> expuneri strategice pentru o parte din<br />
companiile beneficiare FOPIP.<br />
58
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
<strong>Apa</strong>vil S.A. Ramnicu V<strong>al</strong>cea<br />
În ceea ce prive te managementul organiza ion<strong>al</strong> i <strong>al</strong> resurselor umane, compania i-a stabilit ca obiectiv<br />
intern <strong>de</strong>finirea strategiei privind resursele umane. Operatorul a recunoscut problema lipsei <strong>de</strong> person<strong>al</strong><br />
c<strong>al</strong>ificat care ar putea fi rezolvat prin recrutarea person<strong>al</strong>ului c<strong>al</strong>ificat necesar i organizarea <strong>de</strong> programe <strong>de</strong><br />
instruire pentru angaja i, prin <strong>al</strong>ocarea unor resurse finnciare suplimentare i a dot rilor necesare.<br />
În sectorul tehnic / opera ion<strong>al</strong>, obiectivul companiei este s fac unele investi ii în ve<strong>de</strong>rea îmbun t irii<br />
c<strong>al</strong>it ii, reabilit rii sau înlocuirii re elelor vechi <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap potabil i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare. Aceast<br />
m sur implic accesarea unor fonduri externe i dotarea corespunz toare.<br />
În ceea ce prive te managementul financiar, obiectivul princip<strong>al</strong> este implementarea unui <strong>si</strong>stem integrat <strong>de</strong><br />
contabilitate care s permit accesul <strong>de</strong>plin <strong>al</strong> persoanelor interesate la informa ii.<br />
În domeniul rela iilor cu clien ii, compania este interesat s creeze un birou <strong>de</strong> rela ii cu clien ii i s<br />
îmbun t easc <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> recuperare a crean elor. În plus, se impune i crearea unei baze <strong>de</strong> date integrate<br />
pentru clien i i care s func ioneze corespunz tor.<br />
<strong>Apa</strong> Can<strong>al</strong> 2000 S.A. Pitesti<br />
Operatorul din Pitesti î i extin<strong>de</strong> aria <strong>de</strong> activitate în prezent, dar nu poate <strong>de</strong>veni operator region<strong>al</strong> <strong>de</strong>oarece<br />
nu este func ion<strong>al</strong> înc o Asocia ie <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitar . Compania i-a stabilit ca obiectiv<br />
extin<strong>de</strong>rea ariei <strong>de</strong> activitate la nivel region<strong>al</strong>, continuarea programului <strong>de</strong> investi ii prin finan are <strong>de</strong> la<br />
fondurile <strong>de</strong> coeziune, respectarea Directivelor-cadru europene privind c<strong>al</strong>itatea apei potabile i apelor uzate.<br />
Solu ia propus <strong>de</strong> operator este în<strong>de</strong>plinirea condi iilor necesare pentru accesarea fondurilor <strong>de</strong> coeziune.<br />
Compania a con tientizat importan a m surilor pe care trebuie s le adopte: fin<strong>al</strong>izarea cererii <strong>de</strong> finan are <strong>de</strong><br />
la Fondul <strong>de</strong> Coeziune înainte <strong>de</strong> 31.12.2008, transformarea companiei în operator region<strong>al</strong>, semnarea cu<br />
ADI a Contractului <strong>de</strong> Delegare pentru serviciile <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare, <strong>de</strong>zvoltarea capacit ii <strong>de</strong><br />
implementare pentru proiectele cu finan are interna ion<strong>al</strong> . <strong>Apa</strong> Can<strong>al</strong> 2000 Pitesti inten ioneaz s creeze<br />
un <strong>de</strong>partament speci<strong>al</strong>izat pentru concepererea cererii <strong>de</strong> finan are, o unitate pentru contractarea i<br />
monitorizarea procesului <strong>de</strong> implementare a contractului, i<strong>de</strong>ntificarea i ob inerea fondurilor necesare,<br />
elaborarea unor previziuni privind fluxurile <strong>de</strong> numerar i monitorizarea perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> implementare.<br />
<strong>Apa</strong> Can<strong>al</strong> S.A. G<strong>al</strong>ati<br />
Princip<strong>al</strong>ele obiective <strong>al</strong>e companiei <strong>Apa</strong> Can<strong>al</strong> SA G<strong>al</strong>ati sunt implementarea unui <strong>si</strong>stem informatic<br />
integrat, îmbun t irea fluxurilor <strong>de</strong> numerar, planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor, stabilirea centrelor <strong>de</strong><br />
profit, implementarea unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare, îmbun t irea rela iilor cu clien ii. Solu iile i<strong>de</strong>ntificate <strong>de</strong><br />
companie vizeaz proiectarea, finan area, achizi ionarea i implementarea unui <strong>si</strong>stem informatic, încasarea<br />
datoriilor istorice, crearea unei unit i speci<strong>al</strong>izate pentru punerea în aplicare, monitorizarea i operarea<br />
planului <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor, activit i <strong>de</strong> produc ie mai eficiente, conceperea unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong><br />
ev<strong>al</strong>uare, mijloace <strong>de</strong> informare în mas . Compania trebuie s ia urm toarele m suri: proiectare <strong>de</strong> c tre<br />
person<strong>al</strong>ul speci<strong>al</strong>izat, achizi ionarea echipamentelor necesare, implementarea i preg tirea <strong>si</strong>stemului,<br />
recrutarea person<strong>al</strong>ului necesar, angajarea unor firme <strong>de</strong> recuperare a datoriilor i a person<strong>al</strong>ului c<strong>al</strong>ificat,<br />
solu ii îmbun t ite privind activitatea, <strong>de</strong>zvoltarea unor campanii <strong>de</strong> informare i oferirea <strong>de</strong> feed-back,<br />
transparen a procesului <strong>de</strong> recrutare. Pentru a lua aceste m suri, compania are nevoie <strong>de</strong> resurse financiare,<br />
umane i nefinanciare i <strong>de</strong> echipament tehnic.<br />
<strong>Apa</strong> Prod S.A. Deva<br />
Compania i-a stabilit obiective pentru cele 4 tipuri <strong>de</strong> management (resurse umane, financiar,<br />
tehnic/opera ion<strong>al</strong> i rela ii cu clien ii) dup cum urmeaz : crearea unei structuri organiza ion<strong>al</strong>e flexibile,<br />
reducerea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> la 59% la 45%, acoperirea costurilor opera ion<strong>al</strong>e i stabilirea indicatorilor <strong>de</strong><br />
performan pentru o mai bun func ionare a operatorului, cre terea gradului <strong>de</strong> recuperare a crean elor la<br />
95%. Solu iile pentru primul obiectiv sunt: organizarea <strong>de</strong> cursuri <strong>de</strong> instruire pentru person<strong>al</strong>, stabilirea <strong>de</strong><br />
noi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a person<strong>al</strong>ului i oferirea <strong>de</strong> programe <strong>de</strong> instruire. În ceea ce prive te gestiunea<br />
tehnic , printre solu iile companiei se num r elaborarea <strong>de</strong> c tre person<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> între inere a unui plan <strong>de</strong><br />
între inere, iar <strong>de</strong> c tre person<strong>al</strong>ul tehnic a unui plan <strong>de</strong> monitorizare a re elelor, precum i îmbun t irea<br />
procedurilor <strong>de</strong> lucru. Printre m surile care se impun se num r elaborarea unei baze <strong>de</strong> date cu activele fixe<br />
i a unui plan <strong>de</strong> între inere. În ceea ce prive te managementul financiar, solu ia este controlul costurilor;<br />
solu iile strategice pentru gestionarea rela iilor cu clien ii sunt organizarea unor campanii <strong>de</strong> con tientizare, a<br />
unui „biroul unic” i unui „c<strong>al</strong>l centre”.<br />
59
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
<strong>Apa</strong> Can<strong>al</strong> Sibiu<br />
Compania <strong>Apa</strong> Can<strong>al</strong> Sibiu i-a stabilit pentru anii viitori urm toarele obiective: instruirea speci<strong>al</strong>i tilor în<br />
Resurse Umane, fin<strong>al</strong>izarea procesului <strong>de</strong> implementare SAP în cadrul <strong>de</strong>partamentului Finan e –<br />
Contabilitate, cre terea eficien ei în rela iile cu clien ii, fin<strong>al</strong>izarea modulului <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor,<br />
fi<strong>de</strong>lizarea person<strong>al</strong>ului, acoperirea costurilor i ob inerea unui profit <strong>de</strong> minim 25%, reducerea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong><br />
ap , i<strong>de</strong>ntificarea surselor poten i<strong>al</strong>e <strong>de</strong> person<strong>al</strong>, stabilirea unui tarif unic, a<strong>si</strong>gurarea c<strong>al</strong>it ii i <strong>si</strong>guran ei<br />
surselor <strong>de</strong> ap . Compania inten ioneaz s ating aceste obiective prin: instruiri, îmbun t irea <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong><br />
s<strong>al</strong>arizare, recrutarea <strong>de</strong> person<strong>al</strong> c<strong>al</strong>ificat, transformarea dispeceratului într-un c<strong>al</strong>l centre, m rirea tarifelor,<br />
i<strong>de</strong>ntificarea pier<strong>de</strong>rilor, integrarea noilor veni i în <strong>si</strong>stemul informatic. Cele mai importante resurse sunt cele<br />
umane i financiare.<br />
Secom Drobeta Turnu Severin<br />
Princip<strong>al</strong>ele obiective i<strong>de</strong>ntificate <strong>de</strong> companie au fost:<br />
• Stabilirea unui management eficient <strong>al</strong> resurselor umane, inclu<strong>si</strong>v introducerea <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a<br />
person<strong>al</strong>ului i planificarea <strong>de</strong> person<strong>al</strong>;<br />
• Implementarea unui <strong>si</strong>stem informatic integrat;<br />
• Reabilitarea re elelor <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare, managementul activelor i reducerea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> ap ;<br />
• Îmbun t irea comunic rii între <strong>de</strong>partamente;<br />
• Sporirea rentabilit ii opera iunilor;<br />
• Region<strong>al</strong>izarea;<br />
• Îmbun t irea rela iilor cu clien ii<br />
• Cre terea volumului <strong>de</strong> investi ii.<br />
M surile <strong>al</strong>ese <strong>de</strong> Secom pentru atingerea acestor obiective sunt urm toarele: achizi ionarea dot rilor<br />
necesare, implementarea unui <strong>si</strong>stem pentru recrutarea person<strong>al</strong>ului, i<strong>de</strong>ntificarea nivelului <strong>de</strong> instruire<br />
necesar, angajarea unui consultant pentru a<strong>si</strong>sten tehnic , efectuarea <strong>de</strong> an<strong>al</strong>ize periodic, transparen a<br />
procedurilor, an<strong>al</strong>izarea costurilor, accesarea fondurilor europene. Pentru toate acestea, compania are nevoie<br />
<strong>de</strong> resurse umane i financiare.<br />
6.4 Planificarea afacerii<br />
În cadrului ciclului anu<strong>al</strong> <strong>de</strong> planificare a activit ii, obiectivele strategice pe termen lung<br />
sunt transformate în inte concrete i planuri <strong>de</strong> ac iuni pentru atingerea acestor obiective.<br />
Elaborarea planului <strong>de</strong> afaceri nu este un eveniment <strong>si</strong>ngular, ci face parte integrant din<br />
gestiunea efectiv a unei companii <strong>de</strong> utilit i. Reprezint o component important a<br />
ciclului <strong>de</strong> planificare anu<strong>al</strong> i este complementar bugetelor anu<strong>al</strong>e i programului <strong>de</strong><br />
investi ii <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>.<br />
Procesul <strong>de</strong> planificare a afacerii, a a cum a fost implementat în cadrul AT FOPIP I, este<br />
prezentat schematic la Figura 6-6.<br />
60
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 6- 6: Procesul <strong>de</strong> planificare a afacerii<br />
1st 1<br />
Bu<strong>si</strong>ness<br />
Plan<br />
st Primul<br />
plan Bu<strong>si</strong>ness <strong>de</strong><br />
afaceri Plan<br />
Con Revised inut<br />
revizuit content<br />
Plan Fin<strong>al</strong> <strong>de</strong><br />
afaceri Bu<strong>si</strong>ness<br />
fin<strong>al</strong> Plan<br />
Planuri<br />
Function<strong>al</strong><br />
<strong>de</strong> ac iuni<br />
func<br />
Action<br />
ion<strong>al</strong>e<br />
Plans<br />
Auditarea<br />
Due an<strong>al</strong>izei Diligence<br />
economice Audit<br />
Plan FOPIP <strong>de</strong><br />
ac<br />
Action<br />
iuni<br />
FOPIP<br />
Plan<br />
Implementarea<br />
Action Plan<br />
planului <strong>de</strong> afaceri<br />
Implementation<br />
Con inutul planului <strong>de</strong> afaceri aplicat beneficiarilor FOPIP I este prezentat în Tabelul 6-1.<br />
Sunt indicate capitolele acestui plan, precum i sursa informa iilor pe care se bazeaz<br />
con inutul. Sunt luate în c<strong>al</strong>cul trei surse <strong>de</strong> informare:<br />
• Master Plan-ul i Planul <strong>de</strong> Investi ii (elabotrate pentru cererea <strong>de</strong> finan are <strong>de</strong> la<br />
Fondul <strong>de</strong> Coeziune)<br />
• Rezultatele procesului <strong>de</strong> implementare a Planului <strong>de</strong> Ac iuni FOPIP<br />
• Rezultatele ob inute <strong>de</strong> la atelierul <strong>de</strong> management.<br />
Tabel 6- 3: Con inutul planului <strong>de</strong> afaceri<br />
Con inutul Planului <strong>de</strong> Afaceri Sursa<br />
Rezumat executiv<br />
1 Introducere:<br />
• Prezentarea companiei<br />
• Mi<strong>si</strong>une, viziune i obiective gener<strong>al</strong>e<br />
• Strategia gener<strong>al</strong> <strong>de</strong> afaceri (pe termen lung)<br />
• Princip<strong>al</strong>ele obiective strategice<br />
• Problemele princip<strong>al</strong>e<br />
2 Prezentarea strategic :<br />
• Rezumatul <strong>si</strong>tua iei curente<br />
• Estimarea cererii <strong>de</strong> servicii (ap i can<strong>al</strong>izare) i<br />
ariile <strong>de</strong> servicii<br />
• Dezvolt ri sectori<strong>al</strong>e, institu ion<strong>al</strong>e, <strong>de</strong> pia<br />
• Procesul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare<br />
• Cerin e <strong>al</strong>e normelor reglementare <strong>de</strong> mediu<br />
• Cerin e organiza ion<strong>al</strong>e<br />
• Cerin e legate <strong>de</strong> investi ii<br />
Atelierul <strong>de</strong> lucru <strong>al</strong> echipei <strong>de</strong><br />
conducere pentru Planificarea Activit ii<br />
Master Plan-ul (CF)<br />
Planul <strong>de</strong> Investi ii (CF)<br />
Rezultatele Planului <strong>de</strong> Ac iuni FOPIP<br />
61
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Con inutul Planului <strong>de</strong> Afaceri Sursa<br />
• Cerin e privind recuperarea costurilor<br />
• Oportunit i <strong>de</strong> finan are<br />
3 Strategii <strong>de</strong> func ionare:<br />
• Gestiune opera ion<strong>al</strong> : obiective i strategie<br />
• Managementul activelor: obiective i strategie<br />
• Management financiar: obiective i strategie<br />
• Gestionarea rela iilor cu clien ii: obiective i<br />
strategie<br />
• Managementul Resurselor Umane: obiective i<br />
strategie<br />
• Gestionarea programului <strong>de</strong> investi ii: obiective i<br />
strategie<br />
• Gestionarea conform rii la cerin ele <strong>de</strong> mediu:<br />
obiective i strategie<br />
4 Organizare i Management<br />
• Structura organiza ion<strong>al</strong> i <strong>de</strong> management<br />
• Dezvoltarea organiza ion<strong>al</strong><br />
• Dreptul <strong>de</strong> proprietate asupra activelor<br />
• Contractul <strong>de</strong> Servicii (Contractul <strong>de</strong> Delegare)<br />
• Sistemul informatic <strong>de</strong> management<br />
• Extern<strong>al</strong>izare<br />
5 Planul <strong>de</strong> Ac iuni<br />
• Manageri<strong>al</strong><br />
• Opera ion<strong>al</strong><br />
• Financiar<br />
• Rela iile cu clien ii ( i PR)<br />
• MRU<br />
• Conformitatea cu normele <strong>de</strong> mediu<br />
Anexe<br />
• Situa ii financiare<br />
• Proiect ri financiare<br />
Rezultatele Planului <strong>de</strong> Ac iuni FOPIP<br />
Rezultatele Planului <strong>de</strong> Ac iuni FOPIP<br />
Rezultatele Planului <strong>de</strong> Ac iuni FOPIP<br />
Rezultatele Planului <strong>de</strong> Ac iuni FOPIP<br />
Mai jos sunt <strong>de</strong>scrise în <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu o parte din elementele planului <strong>de</strong> afaceri.<br />
6.4.1 Rezumat<br />
De<strong>si</strong> Rezumatul apare ca fiind prima sectiune a planului <strong>de</strong> afaceri, in mod obisnuit,<br />
aceasta se re<strong>al</strong>izeaza ultima. Motivul, asa cum ne spune <strong>si</strong> numele, este faptul ca<br />
Rezumatul prezinta pe scurt caracteristicile princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e planului. In mod evi<strong>de</strong>nt un<br />
asemenea rezumat poate fi completat atunci cand planul in <strong>si</strong>ne este complet.<br />
In mod intentionat acesta nu ar trebui sa constea in masuri substanti<strong>al</strong>e pentru ca scopul<br />
sau este <strong>de</strong> a atrage atentia unei persoane asupra trasaturilor fundament<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e planului. Un<br />
rezumat re<strong>al</strong>izat corespunzator va da po<strong>si</strong>bilitatea cititorului sa faca legatura dintre<br />
obiectivele princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e planului <strong>si</strong> consecintele acestuia. Astfel ca, in compilarea<br />
rezumatului trebuie sa tinem cont <strong>de</strong>:<br />
• Obiectivele cheie<br />
• Datele cheie in obtinerea acelor obiectivethe<br />
• Implicatiile financiare <strong>al</strong>e planului<br />
• Cum va fi finantat planul.<br />
62
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
6.4.2 Obiective Strategice<br />
In teorie, <strong>de</strong>terminarea obiectivelor strategice este re<strong>al</strong>izata in cascada. Incepand cu nivelul<br />
cel mai in<strong>al</strong>t <strong>al</strong> <strong>de</strong>claratiei mi<strong>si</strong>unii pentru ca apoi sa se an<strong>al</strong>izeze mai <strong>de</strong>parte in a<br />
<strong>de</strong>termina obiectivele strategice <strong>si</strong> corporative. Aceste obiective sunt <strong>de</strong>claratiile <strong>de</strong><br />
intentie ce vor fi sparte in scopurile organizatiei. Scopurile sunt <strong>de</strong> fapt elaborari <strong>al</strong>e<br />
obiectivelor corporative <strong>si</strong> sunt create <strong>de</strong> a fi mai amanuntite in comparatie cu obiectivele<br />
din <strong>si</strong>mplul fapt ca ele i<strong>de</strong>ntifica potenti<strong>al</strong>ele zonele <strong>de</strong> imbunatatire. Exemple <strong>de</strong> obiective<br />
strategice <strong>si</strong> scopurile aplicabile operatorilor <strong>de</strong> apa:<br />
Tabel 6- 4: Exemple <strong>de</strong> obiective <strong>si</strong> scopuri strategice aplicabile operatorilor <strong>de</strong> apa<br />
OBIECTIVE<br />
STRATEGICE / CORPORATIVE<br />
Furnizarea apei in conformitate cu<br />
standar<strong>de</strong>le impuse.<br />
Utilizarea activelor operatorului in mod<br />
efficient astfel incat serviciul livrat sa fie<br />
optim.<br />
Furnizarea unor informatii periodice<br />
persoanelor c<strong>al</strong>ificate <strong>si</strong> comunicarea cu<br />
clientii<br />
Acoperirea cererii din partea clientilor<br />
casnici <strong>si</strong> industri<strong>al</strong>i pentru serviciul oferit.<br />
Dezvoltarea unor strategii pe termen lung<br />
inteligibile <strong>si</strong> implementarea acestora.<br />
Atingerea unei sufieciente financiare<br />
sustenabile<br />
Prioritizarea actiunilor operatorului pentru a<br />
raspun<strong>de</strong> zonelor ce nece<strong>si</strong>ta cea mai mare<br />
atentie.<br />
Maximizarea potenti<strong>al</strong>ului angajatilor din<br />
cadrul operatorului.<br />
Taxarea <strong>si</strong> facturarea corecta a serviciilor<br />
primite.<br />
Reproiectarea operatorului ca fiind o afacere<br />
concentrata asupra clientilor.<br />
SCOPURI<br />
STRATEGICE / CORPORATIVE<br />
Furnizarea cu apa ce respecta standar<strong>de</strong>le<br />
pe tot parcursul zilei (24 ore) a clientilor<br />
conectati la reteaua <strong>de</strong> apa<br />
Imbunatatirea <strong>si</strong>gurantei serviciului <strong>de</strong><br />
livrare a apei cu un cost glob<strong>al</strong> minim.<br />
Furnizarea unui mecanism eficient ce va<br />
avea rolul sa raspunda atat cerintelor <strong>de</strong><br />
informatii interne cat <strong>si</strong> celor externe.<br />
Sa acopere cererea astfel incat sa nu<br />
restrictioneze <strong>de</strong>zvoltarea industri<strong>al</strong>a sau<br />
domestica.<br />
Pentru a obtine un management integrat<br />
con<strong>si</strong>stent/consecvent pentru operatorul<br />
<strong>de</strong> apa.<br />
Pentru a a<strong>si</strong>gura continuarea operatiilor<br />
re<strong>al</strong>izate <strong>de</strong> operator in a satisface<br />
cererile clientilor pentru furnizarea cu<br />
apa.<br />
Sa in<strong>de</strong>plineasca conditia necesara <strong>de</strong> a<br />
atrage potenti<strong>al</strong>ii investitori.<br />
Obtinerea unui impact maxim asupra<br />
serviciului cu clientii ce déjà este<br />
nesatisfacator.<br />
Cresterea eficientei glob<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
operatorului.<br />
Definirea <strong>si</strong> <strong>de</strong>zvoltarea unor tarife<br />
corespunzatoare<strong>si</strong> facturarea corecta<br />
pentru toate sectoarele din cadrul<br />
comunitatii.<br />
Consultarea clientilor pentru a le<br />
<strong>de</strong>termina nevoile <strong>si</strong> viziunea lor asupra<br />
operatorului <strong>si</strong> a planurilor s<strong>al</strong>e.<br />
63
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Odata ce obiectivele strategice <strong>de</strong>vin scopuri o intrebare apare: “Cum vor fi aceste scopuri<br />
re<strong>al</strong>izate?”. Raspunsul este ca scopurile vor fi traduse in strategii. Exemple <strong>de</strong> arii<br />
potenti<strong>al</strong>e ce au nevoie <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea unei strategii sunt prezentate in tabelul <strong>de</strong> mai jos:<br />
Aceasta este <strong>si</strong> etapa in care obiectivele <strong>si</strong> scopurile sunt prioritizate.<br />
Tabel 6- 5: Exemple <strong>de</strong> obiective <strong>si</strong> scopuri<br />
STRATEGIA SCOPUL<br />
Dezvoltarea corporativa<br />
Crearea unui operator mo<strong>de</strong>rn, eficient <strong>si</strong><br />
eficace.<br />
Sistemul <strong>de</strong> Informatii in Afacerii Maximizarea folo<strong>si</strong>rii tehnologiilor mo<strong>de</strong>rne<br />
in cadrul operatiunilor <strong>si</strong> a managementului<br />
operatorului.<br />
Managementul Resurselor umane Maximizarea folo<strong>si</strong>rii resurselor umane<br />
pentru a sustine operatiunile <strong>si</strong><br />
managementul eficient <strong>al</strong> operatorului.<br />
Training Toti membrii person<strong>al</strong>ului trebuie participe<br />
la trainingurile re<strong>al</strong>izate pe postul lor,<br />
traininguri in conformitate cu cele mai bune<br />
practice<br />
Imbunatatirea Financiare Crearea unui operator capabil sa se sustina<br />
<strong>si</strong>ngur <strong>si</strong> capabil <strong>de</strong> asemenea sa atraga atat<br />
investitori nation<strong>al</strong>i cat <strong>si</strong> internation<strong>al</strong>i.<br />
Imbunatatirea Operation<strong>al</strong>a Furnizarea unui nivel <strong>de</strong> serviciu acceptabil<br />
la un cost minim, in conformitate cu<br />
standar<strong>de</strong>le impuse. Imbunatatirea eficientei<br />
<strong>si</strong> folo<strong>si</strong>rea cat mai eficace a resurselor<br />
umane <strong>si</strong> a activelor fixe.<br />
Relatia cu Clientii / Angajatii Comunicarea tintelor <strong>si</strong> obiectivelor<br />
operatorului catre clienti <strong>si</strong> angajati pentru<br />
ca astfel sa se creeze o imagine pozitiva a<br />
companiei.<br />
6.4.3 An<strong>al</strong>iza interna & externa<br />
Inainte ca orice organizatie sa evolueze, are in primul rand nevoie sa stie in ce punct este<br />
<strong>si</strong>tuata in prezent. Acest lucru poate fi efectuat prin efectuarea unei an<strong>al</strong>ize diagnostic a<br />
tuturor aspectelor organizatiei, Anexa C contine <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii <strong>de</strong>spre cum ar trebui executata o<br />
An<strong>al</strong>iza Diagnostic. Folosul efetuarii unui astfel <strong>de</strong> exercitiu este ca ar trebui sa poata<br />
i<strong>de</strong>ntifica punctele forte <strong>si</strong> slabiciunile <strong>si</strong>, in acest fel sa i<strong>de</strong>ntifice un<strong>de</strong> <strong>si</strong> ce actiune este<br />
necesara pentru a merge mai <strong>de</strong>parte.<br />
O cerinta secundara a aceste sectiuni din planul <strong>de</strong> afaceri este i<strong>de</strong>ntificarea operatorului.<br />
Aceasta succinta <strong>de</strong>scriere a operatorului trebuie sa cuprinda zona <strong>de</strong> acoperire, statutul<br />
juridic, resursele disponibile, etc. Motivul pentru aceasta este <strong>de</strong> a oferi unui potenti<strong>al</strong><br />
investitor o scurta prezentare a operatorului.<br />
64
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
6.4.4 Strategii Operation<strong>al</strong>e <strong>si</strong> Function<strong>al</strong>e<br />
Aceasta sectiune din planul <strong>de</strong> afaceri este, poate, cea mai importanta, <strong>de</strong>oarece in aceasta<br />
sectiune se prezinta strategiile <strong>de</strong>finite <strong>si</strong> se i<strong>de</strong>ntifica ce actiune trebuie sa se intreprinda<br />
in cadrul operatorului pentru a atinge acele strategii. Determinarea precisa a strategiilor<br />
este acoperita mai in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu in paragraful 3.2 un<strong>de</strong> sunt discutate cateva din strategiile<br />
specifice referitoare la utilitatile <strong>de</strong> apa.<br />
In plus, in aceasta sectiune intregul document se transforma dintr-o „lista <strong>de</strong> dorinte” intrun<br />
document practic <strong>si</strong> semnificativ. Acest lucru se re<strong>al</strong>izeaza prin i<strong>de</strong>ntificarea<br />
consecintelor financiare <strong>al</strong>e actiunilor propuse in plan. In acest fel i<strong>de</strong>ntifica costurile <strong>de</strong><br />
implementare a planului <strong>si</strong> in acest fel dove<strong>de</strong>ste suportabilitatea. I<strong>de</strong>ntifica, <strong>de</strong> asemenea,<br />
<strong>de</strong> un<strong>de</strong> vor veni banii, clienti via tarife, subventii Guvernament<strong>al</strong>e <strong>si</strong> Municip<strong>al</strong>e <strong>si</strong><br />
contributii sau imprumuturi. Poate ca cel mai important lucru pentru client e ca i<strong>de</strong>ntifica<br />
impactul asupra tarifelor asupra duratei <strong>de</strong> viata a planului.<br />
6.4.5 Planul <strong>de</strong> Actiune pentru Atingerea Obiectivelor Princip<strong>al</strong>e<br />
Aceasta sectiune a raportului face legatura intre strategiile specifice <strong>si</strong> ceea ce trebuie facut<br />
<strong>si</strong> cum trebuie facut. Pentru a fi eficace, planurile <strong>de</strong> actiune trebuie ca fie conforme cu<br />
anumite reguli, <strong>si</strong> anume:<br />
• Trebuie <strong>de</strong>finite sarcinile implicate in atingerea obiectivelor date<br />
• Fiecare sarcina trebuie sa aibe un ofiter responsabil. Acea va fi o persoana <strong>de</strong>semnata sa<br />
se a<strong>si</strong>gure ca sarcina a fost dusa la bun sfar<strong>si</strong>t.<br />
• Fiecare sarcina trebuie sa aiba o data a in<strong>de</strong>plinirii<br />
Planul <strong>de</strong>afaceri este un document in lucru proiectat pentru a face lagatura intre<br />
cuvantul scris <strong>si</strong> actiunea pe teren. Aceasta sectiune a planului ajuta procesul prin<br />
clarificarea a ceea ce trebuie facut, cand <strong>si</strong> <strong>de</strong> catre cine.<br />
In <strong>de</strong>zvoltarea unui Plan <strong>de</strong> afaceri bun, este esenti<strong>al</strong>a i<strong>de</strong>ntificarea unor elemente cheie<br />
<strong>al</strong>e afacerii. In Sectorul <strong>de</strong> <strong>Apa</strong> acestea sunt con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate a fi:<br />
• Controlul scurgerilor<br />
• Management operation<strong>al</strong><br />
• Planificarea investitiilor<br />
• Nivelul serviciilor<br />
• Service clienti<br />
• Informare publica<br />
• Controlul costurilor<br />
• Managementul tarifelor<br />
• Probleme <strong>de</strong> mediu<br />
In diferite parti <strong>al</strong>e manu<strong>al</strong>ului, elementele <strong>de</strong> mai jos sunt elaborate in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu.<br />
Controlul scurgerilor<br />
In Romania exista un obiectiv <strong>de</strong> reducere a scurgerilor <strong>si</strong> a „apei nefacturate” prin<br />
introducerea politicilor active <strong>de</strong> control <strong>al</strong> scurgerilor. In orasele incluse in cadrul<br />
65
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
programului MUDP II actu<strong>al</strong>ul nivel <strong>al</strong> scurgerilor a fost ev<strong>al</strong>uat a varia intre 27 <strong>si</strong> 43%.<br />
Datorita absentei gener<strong>al</strong>e a unei contorizari la sursa <strong>si</strong> contorizarii indiferente a clientului,<br />
cifrele trebuie abordate subiectiv. Totu<strong>si</strong>, inca exista un scop pentru reducerea costurilor<br />
operation<strong>al</strong>e, imbunatatirea v<strong>al</strong>abilitatii proviziei <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> imbuntatatirea recuperarii<br />
veniturilor prin introducerea <strong>de</strong> politici <strong>de</strong> control active.<br />
De<strong>si</strong> cele mai mai beneficii sunt mai probabil <strong>de</strong> atins prin foc<strong>al</strong>izarea pe retelele <strong>de</strong><br />
distributie <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> intrebuintarea <strong>de</strong> catre clienti, toate potenti<strong>al</strong>ele pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> venituri din<br />
pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> apa ar trebui <strong>de</strong>finite, <strong>si</strong> anume:<br />
• Statie tehnologizata <strong>de</strong> tratare a apei<br />
• Pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> apa pe princip<strong>al</strong>ele conducte<br />
• Pier<strong>de</strong>ri din rezervoarele <strong>de</strong> serviciu<br />
• Pier<strong>de</strong>rile statiilor <strong>de</strong> pompare<br />
• Pier<strong>de</strong>ri din distributia apei<br />
• Iro<strong>si</strong>rea <strong>de</strong> catre clienti<br />
Este <strong>de</strong> asemenea necesar stabilirea datelor in ve<strong>de</strong>rea compararii, informatii cum ar fi,<br />
lungimea retelei cla<strong>si</strong>ficate din puct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> materi<strong>al</strong>ului <strong>si</strong> vechimii, numarul <strong>de</strong><br />
interventii pe an <strong>si</strong> pe tip, ie<strong>si</strong>re <strong>de</strong> la sursa <strong>si</strong> pe ev<strong>al</strong>uarea consumurilor per capita, ca<br />
cerinte minime.<br />
O ev<strong>al</strong>uare din timp a informatiilor <strong>de</strong> mai sus va oferi indicatii asupra celei mai bune tinte<br />
a Politicii <strong>de</strong> Control a Scurgerilor ce este nevoie sa fie <strong>de</strong>finita in Planul <strong>de</strong> afaceri <strong>si</strong><br />
obiectivele stabilite pentru viitoarea planificare (revizuire a planului <strong>de</strong>afaceri in fiecare an<br />
timp <strong>de</strong> 3 ani).<br />
In <strong>de</strong>finirea nevoilor <strong>de</strong> implementare a Politicii este necesar sa se specifice nevoile <strong>de</strong><br />
resurse in ceea ce priveste forta <strong>de</strong> munca, echipament, materi<strong>al</strong>e <strong>si</strong> logistica. Acestea<br />
trebuie apoi sa fie ev<strong>al</strong>uate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> costurilor <strong>si</strong> comparate cu economiile<br />
i<strong>de</strong>ntificate.<br />
Apoi trebuie sa se re<strong>al</strong>izeze un plan <strong>de</strong> actiune pentru a <strong>de</strong>monstra responsabilitatile,<br />
orarul, costurile <strong>si</strong> beneficiile furnizate anticipate.<br />
Pe durata implementarii monitorizarea performantei trebuie sa fie reluata la interv<strong>al</strong>e<br />
regulate.<br />
Pentru implementarea strategiei privind scurgerile in cadrul programului MUDP II au<br />
fost selectate doua orase pilot in ve<strong>de</strong>rea concentrarii asupra celor doua mari contributii<br />
la scurgerile <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> recuperarea veniturilor, scurgerile retelei <strong>de</strong> distributie <strong>si</strong><br />
consumul/facturarea locuintelor la bloc. Cluj-Napoca s-a concentrat pe pier<strong>de</strong>rile din<br />
reteaua <strong>de</strong> distributie iar Botosani pe consumul/facturarea locuintelor la bloc. Pentru a<br />
se a<strong>si</strong>gura ca celel<strong>al</strong>te orase au <strong>de</strong>zvoltat strategii corespunzatoare au fost stabilite doua<br />
echipe din cele 10 orase ce au lucrat pe concluziile celor doua orase pilot in cadrul unor<br />
seminarii periodice.<br />
66
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Management Operation<strong>al</strong><br />
Intr-o anumita masura, performanta managementului operation<strong>al</strong> in Romania a fost<br />
conditionata <strong>de</strong> starea activelor aflate in exploatare. Prin intermediul investitiilor <strong>si</strong> <strong>al</strong><br />
introducerii tehnicii <strong>si</strong> tehnologiilor occi<strong>de</strong>nt<strong>al</strong>e se urmareste imbunatatirea<br />
managementului in acest domeniu <strong>si</strong> in unele cazuri renuntarea la normele invechite.<br />
Unul dintre scopurile <strong>de</strong>clarate <strong>al</strong>e operatorilor <strong>de</strong> apa va fi acela <strong>de</strong> a a<strong>si</strong>gura furnizarea<br />
continua a serviciilor <strong>de</strong> apa complete clientilor sai <strong>si</strong> colectarea <strong>si</strong> tratamentul apelor uzate<br />
cu in<strong>de</strong>plinirea cerintelor privind <strong>de</strong>versarea. Aceste activitati vor fi re<strong>al</strong>izate in cea mai<br />
eficienta maniera din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> costurilor, lucru ce va nece<strong>si</strong>ta ev<strong>al</strong>uarea <strong>si</strong><br />
monitorizarea domeniilor <strong>de</strong> activitate cheie, cum ar fi:<br />
• colectarea <strong>si</strong> tratarea apei<br />
• transmiterea <strong>si</strong> distributia apei<br />
• colectarea <strong>si</strong> tratamentul apelor uzate<br />
• controlul apei comerci<strong>al</strong>izata<br />
• reparare <strong>si</strong> mentinere<br />
• strategii operation<strong>al</strong>e, cum ar fi controlul scurgerilor<br />
• nivelul <strong>si</strong> utilizarea fortei <strong>de</strong> munca<br />
• cerintele pentru furnizarea serviciului<br />
Va fi necesar sa se stabileasca indicatori pentru scopuri comparative <strong>si</strong> <strong>de</strong> monitorizare,<br />
care ar putea inclu<strong>de</strong> dar nu s-ar limita la:<br />
• cantitatea <strong>si</strong> c<strong>al</strong>itatea apei produse <strong>si</strong> distribuite<br />
• cantitatea <strong>si</strong> standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tratare a apei uzate<br />
• numarul <strong>de</strong> reparatii efectuate in retea pe an<br />
• costul unitar <strong>al</strong> unei activitati: repararea retelei, costul apei produse pe m3<br />
• numarul <strong>de</strong> angajati pe activitate<br />
• numarul <strong>de</strong> angajati pentru furnizarea a 1000 m3 <strong>de</strong> apa<br />
• numarul <strong>de</strong> angajati ce revine la 1 km <strong>de</strong> retea <strong>de</strong> apa sau apa uzata<br />
Folo<strong>si</strong>rea indicatorilor <strong>de</strong> mai sus in scopuri comparative, <strong>si</strong> a <strong>al</strong>tora creati pentru a <strong>de</strong>scrie<br />
nevoile individu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e operatorilor, ofera managerilor po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a i<strong>si</strong> concentra<br />
atentia asupra domeniilor neperformante sau care nu obtin performanta dorita.<br />
Pentru <strong>de</strong>finirea cerintelor unui Management Operation<strong>al</strong>, este necesar a fi specificate<br />
solicitarile <strong>de</strong> resurse in domenii ca: forta <strong>de</strong> munca, echipamente, materi<strong>al</strong>e <strong>si</strong> logistica.<br />
Costurile pot fi asumate in ve<strong>de</strong>rea monitorizarii performantei prin comparatie cu<br />
po<strong>si</strong>bilitatile <strong>de</strong> economi<strong>si</strong>re i<strong>de</strong>ntificate <strong>si</strong> costurile adition<strong>al</strong>e.<br />
Este necesara <strong>al</strong>catuirea unui plan <strong>de</strong> actiune pentru <strong>de</strong>limitarea responsabilitatilor, a<br />
orizonturilor <strong>de</strong> timp, a costurilor <strong>si</strong> a beneficiilor viitoare.<br />
Alaturi <strong>de</strong> implementare, monitorizarea performantei trebuie re<strong>al</strong>izata la interv<strong>al</strong>e regulate<br />
<strong>de</strong> timp.<br />
Planificarea investitiei<br />
Industria apei este o industrie care nece<strong>si</strong>ta un orizont lung <strong>de</strong> timp <strong>si</strong> <strong>al</strong> carei produs fin<strong>al</strong><br />
este livrat consumatorilor prin intermediul unei infrastructuri costi<strong>si</strong>toare atat la inst<strong>al</strong>are<br />
67
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
cat <strong>si</strong> in procesul <strong>de</strong> mentinere. Daca industria apei nu este subiect <strong>al</strong> capriciilor <strong>si</strong> mo<strong>de</strong>i<br />
care se int<strong>al</strong>nesc in <strong>al</strong>te industrii, este fara indoi<strong>al</strong>a subiect <strong>al</strong> urmatoarelor variabile:<br />
• Asteptarile consumatorilor: pe masura ce creste nivelul <strong>de</strong> trai, la fel se intampla <strong>si</strong> cu<br />
asteptarile oamenilor in ceea ce priveste nivelul acceptabil <strong>al</strong> serviciilor.<br />
• Schimbarile tehnologice: acestea includ atat schimbari in cadrul industriei<br />
(c<strong>al</strong>culatoare, noi procese etc) cat <strong>si</strong> externe acesteia (introducerea aplicatiilor <strong>de</strong><br />
folo<strong>si</strong>re a apei atat in cadrul afacerilor cat <strong>si</strong> <strong>al</strong> menajelor individu<strong>al</strong>e)<br />
• Cresterea cererii: pe langa cele 2 influente <strong>de</strong> mai sus care contribuie la cresterea<br />
cererii, are loc o majorare a acesteia <strong>si</strong> datorita cresterii populatiei <strong>si</strong> <strong>de</strong>zvoltarii<br />
comerci<strong>al</strong>e/industri<strong>al</strong>e.<br />
• Grija fata <strong>de</strong> mediu: ultimii ani au aratat o crestere a constientizarii <strong>de</strong> catre clasa<br />
politica <strong>si</strong> publicul gener<strong>al</strong> in privinta impactului pe care il au anumite industrii asupra<br />
mediului. Industria apei este una dintre aceste industrii, in mod speci<strong>al</strong> datorita<br />
tratamentului <strong>si</strong> evacuarii apelor uzate.<br />
Fiecare dintre acesti factori poate avea un impact major asupra industriei apei <strong>de</strong>oarece<br />
esecul <strong>de</strong> adaptare la evolutia acestora poate provoca probleme semnificative in domeniul<br />
<strong>de</strong> operare <strong>al</strong> operatorului. Spre exemplu, esecul adaptarii la evolutia cererii ar putea<br />
conduce la <strong>de</strong>zechilibre majore in domenii ca <strong>de</strong>zvoltarea comerci<strong>al</strong>a/ industri<strong>al</strong>a sau, in<br />
conditii extreme, la impactul asupra sanatatii <strong>si</strong> bunastarii populatiei loc<strong>al</strong>e.<br />
Oricum, infrastructura aferenta serviciilor <strong>de</strong> apa nu poate fi schimbata fundament<strong>al</strong> peste<br />
noapte. De fapt, programe relevante precum i<strong>de</strong>ntificarea unei noi surse majore <strong>de</strong> apa pot<br />
fi re<strong>al</strong>izate in termen <strong>de</strong> 10 ani <strong>de</strong> la i<strong>de</strong>ntificarea unei potenti<strong>al</strong>e nevoi pana la exploatarea<br />
propriu-zisa.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea in prezent a cerintelor viitoare nu poate fi lasata la voia intamplarii. Pentru a<br />
fi eficace in aceasta directie operatorul trebuie sa fie mai <strong>de</strong>graba proactiv in abordarea<br />
tendintelor viitoare <strong>de</strong>cat reactiv la aparitia problemelor. Pentru <strong>de</strong>pa<strong>si</strong>rea acestei probleme<br />
este necesara <strong>al</strong>catuirea unui plan <strong>de</strong> investitii <strong>al</strong> operatorului. Ar trebui centr<strong>al</strong>izata o<br />
functie in cadrul companiei care sa fie responsabila cu crearea, mentinerea, actu<strong>al</strong>izarea <strong>si</strong><br />
raportarea asupra programului <strong>de</strong> investitii capit<strong>al</strong>e <strong>al</strong> operatorului.<br />
Programul <strong>de</strong> investitii capit<strong>al</strong>e este bazat pe:<br />
• Nevoile care <strong>de</strong>riva din <strong>de</strong>ficientele sau esecurile in operarea companiei<br />
• Schimbarile in practicile operation<strong>al</strong>e<br />
• Nevoile i<strong>de</strong>ntificate pentru viitor.<br />
Fiecare nevoie i<strong>de</strong>ntificata va face apoi obiectul unui studiu <strong>de</strong> fezabilitate care va avea<br />
urmatoarele trasaturi:<br />
• Confirmarea nevoii<br />
• I<strong>de</strong>ntificarea celei mai bune optiuni pentru satisfacerea nevoii<br />
• Prioritizarea nevoilor<br />
• I<strong>de</strong>ntificarea costurilor probabile<br />
O data ce studiul <strong>de</strong> fezabilitate a fost re<strong>al</strong>izat <strong>si</strong> cursul actiunii i<strong>de</strong>ntificat <strong>si</strong> aprobat, atunci<br />
acesta poate fi introdus, ca proiect, in schema <strong>de</strong> investitii capit<strong>al</strong>e. Cum multe din<br />
planurile implicate in programul <strong>de</strong> investitii capit<strong>al</strong>e se intind pe parcursul mai multor ani<br />
fisc<strong>al</strong>i, programul in <strong>si</strong>ne va fi, ca <strong>si</strong> planul <strong>de</strong> afaceri, proiectat pe o perioada intre 3 <strong>si</strong> 5<br />
ani. In fiecare an efectele investitiilor <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> trebuie reflectate in planul <strong>de</strong> afaceri.<br />
68
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Acest lucru va implica i<strong>de</strong>ntificarea nece<strong>si</strong>tatilor financiare pentru implementarea<br />
programului <strong>si</strong> impartirea in 2 zone, adica:<br />
• Nece<strong>si</strong>tati <strong>de</strong> finantare: va fi recuperat costul programului <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> din imprumuturi,<br />
taxe percepute consumatorilor, contributii guvernament<strong>al</strong>e <strong>si</strong> municip<strong>al</strong>e?<br />
• Impactul veniturilor: care va fi impactul asupra cheltuielilor ca rezultat <strong>al</strong> programului<br />
<strong>de</strong> capit<strong>al</strong>? Efectele venitului din orice proiect ar trebui i<strong>de</strong>ntificate <strong>si</strong> folo<strong>si</strong>te pentru a<br />
<strong>de</strong>termina viabilitatea acestuia, in cadrul studiului <strong>de</strong> fezabilitate.<br />
Nivelurile serviciului<br />
Pentru orice operator <strong>de</strong> apa este esenti<strong>al</strong> sa poata fi monitorizata performanta <strong>si</strong> masurat<br />
nivelul serviciului oferit <strong>de</strong> catre furnizori clientilor. Monitorizarea <strong>si</strong> raportarea<br />
pre<strong>si</strong>unilor din cadrul retelei <strong>de</strong> distributie a apei este vazuta ca un punct <strong>de</strong> plecare in<br />
ve<strong>de</strong>rea re<strong>al</strong>izarii acestui lucru. Prin acordarea unui numar <strong>de</strong> puncte in cadrul retelei <strong>de</strong><br />
distributie, (in cadrul MUDP I <strong>si</strong> II a fost specificat un numar <strong>de</strong> minim 15 puncte) nivelul<br />
serviciului in furnizarea apei catre clienti poate fi usor <strong>de</strong>monstrat.<br />
Sunt 3 etape <strong>al</strong>e exercitiului:<br />
• Selectarea unor puncte <strong>de</strong> monitorizare a pre<strong>si</strong>unii: criteriul pentru selectie ar trebui sa<br />
fie abilitatea <strong>de</strong> a manageria reteaua <strong>de</strong> distributie <strong>si</strong> <strong>de</strong> a <strong>de</strong>pista in mod clar<br />
fluctuatiile <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une. In cazul unor perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> furnizare discontinue, acestea ar<br />
trebui sa poata fi evi<strong>de</strong>ntiate separat.<br />
• Inst<strong>al</strong>area echipamentului pentru monitorizarea pre<strong>si</strong>unii.<br />
• Inregistrarea <strong>si</strong> raportarea pre<strong>si</strong>unilor monitorizate.<br />
Dezvoltarea unui nivel <strong>al</strong> serviciului in acest mod este foarte utila. Va influenta in mod<br />
evi<strong>de</strong>nt operatorul sa managerieze mai bine reteaua <strong>de</strong> distributie <strong>si</strong> in acela<strong>si</strong> timp va<br />
<strong>de</strong>monstra o disponibilitate imbunatatita a proviziilor <strong>de</strong> apa, produse prin investitii <strong>de</strong><br />
capit<strong>al</strong> sau <strong>al</strong>te intiative, cum ar fi introducerea unei strategii <strong>de</strong> control a pier<strong>de</strong>rilor.<br />
Nivelul serviciului pentru monitorizare <strong>si</strong> raportare poate fi aplicat <strong>si</strong> in <strong>al</strong>te domenii <strong>de</strong><br />
activitate, cum ar fi:<br />
• C<strong>al</strong>itatea apei potabile <strong>si</strong> a apei uzate<br />
• Disponibilitatea resurselor <strong>de</strong> apa<br />
• Intreruperi in furnizare<br />
• Suprafete afectate <strong>de</strong> inundatii in cadrul retelei <strong>de</strong> ape uzate.<br />
• Performanta in rezolvarea plangerilor clientilor <strong>si</strong> cerintelor legate <strong>de</strong> facturare.<br />
In <strong>de</strong>finirea nivelelor serviciului este necesar a se specifica pentru fiecare in parte cerintele<br />
legate <strong>de</strong> resurse in domeniul person<strong>al</strong>ului, echipamentului, materi<strong>al</strong>elor <strong>si</strong> logisticii. Va<br />
trebui sa se estimeze un cost <strong>al</strong> acestora care sa fie comparat cu po<strong>si</strong>bilitatile <strong>de</strong><br />
economi<strong>si</strong>re i<strong>de</strong>ntificate, daca exista.<br />
Este necesara re<strong>al</strong>izarea unui plan <strong>de</strong> actiune pentru a <strong>de</strong>limita clar responsabilitatile,<br />
orizontul <strong>de</strong> timp, costurile <strong>si</strong> beneficiile viitoare anticipate.<br />
Pe langa implementare, performanta monitorizata trebuie luata in c<strong>al</strong>cul la actu<strong>al</strong>izarea<br />
Planului <strong>de</strong> Afaceri.<br />
69
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Relatiile cu Clientii<br />
Relatiile cu clientii promovate <strong>de</strong> Operatorii <strong>de</strong> <strong>Apa</strong> din Romania sunt in gener<strong>al</strong> reactive<br />
<strong>si</strong> trebuie ga<strong>si</strong>ta o mod<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> in<strong>de</strong>partare <strong>de</strong> aceasta abordare. Acest lucru va fi stimulat<br />
<strong>de</strong> investitiile rezultate din programele <strong>de</strong> investitii <strong>si</strong> <strong>de</strong> introducerea unor noi strategii.<br />
Prin re<strong>al</strong>izarea acestui lucru se vor obtine beneficii <strong>si</strong> va fi oferit un scop mai clar <strong>al</strong><br />
afacerii.<br />
Este necesar ca strategia privind relatiile cu clientii sa fie obiectiva <strong>si</strong> re<strong>al</strong>ista. Este mult<br />
mai bine sa se promita mai putin <strong>si</strong> sa se livreze mai mult, <strong>de</strong>cat invers. Pentru a <strong>de</strong>monstra<br />
un angajament in acest sens, trebuie intocmit un cod <strong>al</strong> bunelor practici care sa acopere<br />
domenii cum ar fi:<br />
• C<strong>al</strong>itatea <strong>si</strong> cantitatea proviziilor <strong>de</strong> apa<br />
• Colectarea <strong>si</strong> tratamentul apelor uzate<br />
• Responsabilitatea asupra conductelor<br />
• Intampinarea problemelor legate <strong>de</strong> intreruperile <strong>de</strong> furnizare, inclu<strong>si</strong>v recomandarile<br />
facute clientilor in circumstante variate<br />
• Rezolvarea cerintelor <strong>si</strong> nemultumirilor consumatorilor, atat prin telefon cat <strong>si</strong> in scris<br />
• Serviciile <strong>de</strong> facturare <strong>si</strong> plata<br />
• Abordarea operatorilor privind problemele <strong>de</strong> mediu<br />
In re<strong>al</strong>izarea unui cod <strong>de</strong> bune practici <strong>si</strong> furnizarea serviciilor catre clienti la nivelul<br />
prescris este necesara <strong>de</strong>finirea relatiilor organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> specificarea cerintelor <strong>de</strong><br />
resurse in domeniul resurselor umane, echipamentului, materi<strong>al</strong>elor <strong>si</strong> logisticii. Va trebui<br />
sa se estimeze un cost <strong>al</strong> acestora care sa fie comparat cu po<strong>si</strong>bilitatile <strong>de</strong> economi<strong>si</strong>re<br />
i<strong>de</strong>ntificate. Oricum trebuie recunoscut faptul ca este un motiv <strong>de</strong> mandrie intretinerea<br />
unor excelente relatii cu clientii.<br />
Trebuie intocmit un plan <strong>de</strong> actiune pentru <strong>de</strong>limitarea clara a responsabilitatilor,<br />
orizonturilor <strong>de</strong> timp, a costurilor <strong>si</strong> a beneficiilor anticipate a se obtine.<br />
Monitorizarea performantei conform codului <strong>de</strong> bune practici trebuie re<strong>al</strong>izata la interv<strong>al</strong>e<br />
<strong>de</strong> timp constante. Asteptarile clientilor trebuie <strong>de</strong> asemenea luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare <strong>de</strong>oarece<br />
o schimbare a acestora poate nece<strong>si</strong>ta o schimbare a codului <strong>de</strong> bune practici.<br />
Informarea publicului<br />
Relatiile cu media <strong>si</strong> aprovizionarea cu informatii <strong>de</strong> la clienti referitoare la activitatile<br />
operatorului sunt domenii importante care trebuie luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare in cadrul Planului <strong>de</strong><br />
Afaceri. Va trebui conceputa o prezentare clara a modului in care se va re<strong>al</strong>iza acest lucru<br />
precum <strong>si</strong> abordarea implementarii.<br />
Domeniile care pot fi acoperite includ:<br />
• Stabilirea unor legaturi cu presa, radio <strong>si</strong> TV la nivel loc<strong>al</strong>, iar acolo un<strong>de</strong> este necesar<br />
<strong>si</strong> la nivel nation<strong>al</strong>.<br />
• Scurte intreve<strong>de</strong>ri cu media, pentru a ii tine informati asupra problemelor care apar in<br />
activitatile operatorului.<br />
• Abordare proactiva a relatiei cu media in confruntarea cu urgente <strong>si</strong> probleme<br />
operation<strong>al</strong>e.<br />
• Stabilirea unor legaturi cu toate partile interesate <strong>de</strong> problema cresterilor <strong>de</strong> tarif <strong>si</strong> a<br />
politicilor <strong>de</strong> reducere a datoriilor.<br />
70
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Organizarea unor int<strong>al</strong>niri interactive cu administratiile loc<strong>al</strong>e, asociatii <strong>al</strong>e locuitorilor,<br />
organisme <strong>de</strong> mediu <strong>si</strong> media pe probleme sen<strong>si</strong>bile din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re politic sau<br />
specifice domeniului.<br />
• Pregatirea informatiilor asupra activitatilor Operatorului pentru o <strong>de</strong>zbatere gener<strong>al</strong>a.<br />
• Dezvoltarea unor informatii education<strong>al</strong>e asupra activitatilor <strong>Operatorilor</strong> <strong>si</strong><br />
introducerea programelor <strong>de</strong> constientizare in scoli.<br />
• Infiintarea unui <strong>de</strong>partament <strong>de</strong> informatii publice <strong>si</strong> relatii media.<br />
• Infiintarea in zone selectate <strong>de</strong> centre pentru vizitatori <strong>si</strong> muzee care sa informeze<br />
asupra evolutiei <strong>Operatorilor</strong> din domeniul apei.<br />
• Deschi<strong>de</strong>rea centrelor operation<strong>al</strong>e publicului larg cu anumite ocazii.<br />
In <strong>de</strong>finirea nece<strong>si</strong>tatilor pentru aprovizionare cu informatii din partea publicului este<br />
necesar sa se specifice cerintele <strong>de</strong> resurse in domeniile person<strong>al</strong>ului, echipamentelor,<br />
materi<strong>al</strong>elor <strong>si</strong> logisticii. Va trebui stabilit un cost <strong>al</strong> acestora care sa fie comparat cu<br />
po<strong>si</strong>bilitatile <strong>de</strong> economi<strong>si</strong>re i<strong>de</strong>ntificate, daca exista.<br />
Va trebui re<strong>al</strong>izat un plan <strong>de</strong> actiune pentru a trasa responsabilitatile, orizonturile <strong>de</strong> timp,<br />
costurile <strong>si</strong> beneficiile anticipate.<br />
Pe langa implementare, monitorizarea performantelor trebuie luata in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare la<br />
actu<strong>al</strong>izarea Planului <strong>de</strong> Afaceri. Acest lucru se poate re<strong>al</strong>iza prin intermediul feedbackului<br />
obtinut prin chestionare periodice din partea publicului gener<strong>al</strong>.<br />
Responsabilitate<br />
Pentru a <strong>de</strong>monstra responsabilitatea Operatorului este important ca rapoartele <strong>de</strong><br />
performanta asupra domeniilor cheie <strong>al</strong>e activitatii sa fie pregatite <strong>si</strong> transmise partilor<br />
interesate. Acestea vor inclu<strong>de</strong> Operatorul <strong>si</strong> angajatii sai, Con<strong>si</strong>liile Loc<strong>al</strong>e <strong>si</strong> Ju<strong>de</strong>tene,<br />
<strong>de</strong>partamentele Guvernului interesate, institutiile <strong>de</strong> finantare <strong>si</strong> publicul larg in anumite<br />
cazuri. Pentru a in<strong>de</strong>plini aceste cerinte va exista nece<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> a <strong>al</strong>catui o Strategie <strong>de</strong><br />
Management a Informatiei. (MIS)<br />
Cerintele <strong>de</strong> raportare este po<strong>si</strong>bil sa fie urmatoarele:<br />
• Rapoarte trimestri<strong>al</strong>e, anu<strong>al</strong>e <strong>si</strong> fin<strong>al</strong>e catre Institutiile <strong>de</strong> Finantare potrivit unor cerinte<br />
pre<strong>de</strong>finite stipulate in contractul <strong>de</strong> credit<br />
• Rapoarte <strong>de</strong> progres lunare asupra implementarii programelor <strong>de</strong> investitii emise catre<br />
Con<strong>si</strong>liile Loc<strong>al</strong>e <strong>si</strong> Ju<strong>de</strong>tene, <strong>de</strong>partamente <strong>al</strong>e Guvernului <strong>si</strong> institutii <strong>de</strong> finantare<br />
• Rapoarte trimestri<strong>al</strong>e sau la cerere in caz <strong>de</strong> probleme operation<strong>al</strong>e, emise catre media,<br />
bazate pe performanta <strong>Operatorilor</strong> <strong>si</strong> imbunatatirea implementarii programului.<br />
Acestea trebuie sa ia forma unor comunicate <strong>de</strong> presa <strong>si</strong> sa evi<strong>de</strong>ntieze activitati<br />
viitoare cu impact asupra populatiei.<br />
• Notificari oportune in legatura cu proiectele <strong>si</strong> activitatile operation<strong>al</strong>e, emise catre<br />
clienti.<br />
• Rapoarte lunare interne, cu rezumate trimestri<strong>al</strong>e <strong>si</strong> anu<strong>al</strong>e, emise catre echipa <strong>de</strong><br />
management asupra performantelor <strong>de</strong>partamentului pe baza unor criterii <strong>de</strong>finite.<br />
Acesta ar trebui sa poata fi emis <strong>de</strong> catre MIS.<br />
71
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
In <strong>de</strong>finirea nece<strong>si</strong>tatilor pentru solicitarile <strong>de</strong> raportare asociate responsabilitatii este<br />
necesar sa se specifice cerintele <strong>de</strong> resurse in domeniul person<strong>al</strong>ului, echipamentelor,<br />
materi<strong>al</strong>elor <strong>si</strong> logisticii. Va trebui apreciat costul acestora pentru a fi comparat cu<br />
po<strong>si</strong>bilitatile <strong>de</strong> economi<strong>si</strong>re, daca exista.<br />
Trebuie <strong>al</strong>catuit un plan <strong>de</strong> actiune pentru a evi<strong>de</strong>ntia clar responsabilitatile, orizonturile <strong>de</strong><br />
timp, costurile <strong>si</strong> beneficiile anticipate.<br />
O data cu implementarea, monitorizarea performantelor trebuie luata in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare la<br />
actu<strong>al</strong>izarea Planului <strong>de</strong> Afaceri. Acest lucru va nece<strong>si</strong>ta schimbari in formatul <strong>de</strong> raportare<br />
sau frecventa acesteia sau schimbari privind parametrii <strong>de</strong> raportare.<br />
Controlul costului<br />
Unul dintre obiectivele princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e unui operator <strong>de</strong> apa ar trebui sa fie acela <strong>de</strong> a oferi<br />
consumatorilor cel mai bun serviciu po<strong>si</strong>bil la costul cel mai redus. Un control eficient <strong>al</strong><br />
costului reprezinta c<strong>al</strong>ea <strong>de</strong> atingere a acestui obiectiv. In orice caz, controlul costului nu<br />
trebuie privit ca un mecanism creat pentru a impiedica cheltuielile.<br />
Deseori controlul costului este vazut ca o responsabilitate a functiei financiare. Aceasta<br />
abordare insa nu admite faptul ca in timp ce finantele sunt responsabile cu inregistrarea<br />
tranzactiilor financiare, la momentul inregistrarii lor a fost <strong>de</strong>ja agreata plata acestora.<br />
Responsabilitatea unui control re<strong>al</strong> <strong>al</strong> costului revine angajatilor Operatorului care <strong>de</strong>tin<br />
autoritatea <strong>de</strong> a achizitiona bunuri <strong>si</strong> servicii. Toate aceste persoane trebuie sa se intrebe<br />
care va fi v<strong>al</strong>oarea adaugata pe care o va oferi aceasta cheltui<strong>al</strong>a firmei.<br />
Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> planificarii afacerii, controlul costului nu este diferit <strong>de</strong> <strong>al</strong>te<br />
aspecte <strong>al</strong>e exploatarii serviciului. Astfel, pe langa controlul efectuat la fata locului zi <strong>de</strong> zi,<br />
poate fi adaugata o dimen<strong>si</strong>une strategica a controlului costurilor. Cea mai utila ar fi<br />
formularea unor bugete <strong>si</strong> controlul bugetar. Un buget este o <strong>de</strong>claratie <strong>de</strong> intentie intr-un<br />
anumit domeniu pentru o perioada <strong>de</strong> timp, exprimata in termeni financiari.O trasatura<br />
importanta a bugetelor este aceea ca ele contribuie <strong>si</strong> sunt <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> procesul anu<strong>al</strong> <strong>de</strong><br />
planificare a afacerii. Ele contribuie la re<strong>al</strong>izarea procesului prin aceea ca ofera datele<br />
financiare care stau la baza acestuia. Bugetele sunt <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> procesul anu<strong>al</strong> in<br />
conditiile in care propunerile continute <strong>de</strong> planificarea afacerii sunt transformate in termeni<br />
financiari <strong>si</strong> incluse in buget. Bugetul reprezinta <strong>de</strong> fapt planul <strong>de</strong> actiune financiar <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat<br />
pentru implementarea planului <strong>de</strong> afaceri.<br />
In orice caz, pe langa monitorizare, prin inregistrarile financiare ar trebui sa fie i<strong>de</strong>ntificate<br />
domenii pretabile unei actiuni <strong>de</strong> control a costului. O an<strong>al</strong>iza a costurilor va <strong>de</strong>monstra ca<br />
aceste domenii <strong>de</strong> operare absorb elemente majore <strong>de</strong> cheltui<strong>al</strong>a. Investigatiile <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate<br />
asupra acestora ar putea rezulta in <strong>al</strong>catuirea unor strategii sau planuri <strong>de</strong> actiune centrate<br />
pe reducerea costurilor (ex: costurile cu energia electrica ar putea fi reduse prin schimbarea<br />
regimurilor <strong>de</strong> utilizare pentru anumite procese)<br />
Managementul tarifelor<br />
Operatorii trebuie sa fie capabili sa raspunda urmatoarelor intrebari:<br />
• Cum pregatim o previziune a vanzarilor?<br />
• De ce informatii (estimari) avem nevoie?<br />
• De un<strong>de</strong> <strong>si</strong> cum putem face rost <strong>de</strong> aceste informatii?<br />
72
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Pe ce presupuneri se bazeaza aceste estimari?<br />
Activitatile legate <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare pot fi usor incorporate intr-o activitate integrata.<br />
Aceasta abordare conduce catre un acces mai <strong>si</strong>mplu la previziune. In princip<strong>al</strong> exista 2<br />
variabile care trebuie estimate:<br />
• Tariful<br />
• Volumul consumului<br />
Pentru fiecare dintre aceste componente trebuie oferite urmatoarele informatii:<br />
• Pentru tarife:<br />
- Evolutia estimata a nivelurilor tarifelor<br />
- Politica privind po<strong>si</strong>bila subventionare incrucisata intre populatie, industrie <strong>si</strong><br />
institutii<br />
• Pentru volumul vanzarilor fizice:<br />
- Estimarea consumului pe cap <strong>de</strong> locuitor. Legaturi cu evolutia tarifelor <strong>si</strong> impactul<br />
masuratorilor<br />
- Estimarile pentru industria loc<strong>al</strong>a, <strong>de</strong>zvoltarea institutiilor <strong>si</strong> impactul asupra<br />
consumului <strong>de</strong> apa.<br />
Factori care influenteaza vanzarile fizice:<br />
• Conditiile macro-economice<br />
• Conditiile <strong>de</strong>mografice <strong>si</strong> soci<strong>al</strong>e<br />
• Conditiile regulatorii<br />
• Schimbarea gusturilor<br />
• Procesul <strong>de</strong> invatare<br />
Factori controlabili in previziunea vanzarilor:<br />
• Costurile unitare<br />
• Resurse<br />
• Activitati promotion<strong>al</strong>e<br />
• Relatiile cu clientii<br />
Factori incontrolabili in previziunea vanzarilor:<br />
• Starea economiei<br />
• Inflatia<br />
• Puterea <strong>de</strong> cumparare<br />
• Rata dobanzii<br />
• Dezvoltarea <strong>de</strong>mografica<br />
Politica <strong>de</strong> mediu<br />
Politica <strong>de</strong> mediu este o parte esenti<strong>al</strong>a a Planului <strong>de</strong> Afaceri <strong>de</strong>oarece ia in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare<br />
beneficiile investitiei, asteptarile clientilor, performanta operation<strong>al</strong>a, <strong>si</strong> nevoia <strong>de</strong> a<br />
imbunatati c<strong>al</strong>itatea mediului. Avand in ve<strong>de</strong>re domeniile in care se inregistreaza probleme<br />
majore <strong>si</strong> care trebuie tratate in Politica <strong>de</strong> <strong>Mediu</strong>, este necesara o prioritizare a acestora<br />
pentru o foc<strong>al</strong>izare ferma.<br />
73
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Domeniile care constituie nece<strong>si</strong>tati prioritare pentru Politica <strong>de</strong> <strong>Mediu</strong> sunt:<br />
• Imbunatatirea c<strong>al</strong>itatii apei furnizate clientilor, initi<strong>al</strong> in ve<strong>de</strong>rea atingerii standar<strong>de</strong>lor<br />
din Romania <strong>si</strong> in ultima instanta a celor din Occi<strong>de</strong>nt.<br />
• Furnizarea apei timp <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> ore pe zi.<br />
• Reducerea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> apa din cadrul proceselor tehnologice <strong>si</strong> a retelelor <strong>de</strong> apa.<br />
• Imbunatatirea c<strong>al</strong>itatii apelor uzate <strong>de</strong>versate in ape curgatoare pentru atingerea<br />
standar<strong>de</strong>lor din Romania; acest lucru va implica imbunatatirea c<strong>al</strong>itatii <strong>de</strong>scarcarilor in<br />
reteaua <strong>de</strong> colectare a apelor uzate.<br />
• Reducerea consumului <strong>de</strong> energie.<br />
• Eliminarea practicilor <strong>de</strong> lucru <strong>si</strong> a folo<strong>si</strong>rii materi<strong>al</strong>elor care sunt con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate<br />
daunatoare pentru sanatate.<br />
• Este necesar sa se stabileasca date in scopuri comparative in domenii precum<br />
standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate pentru apa <strong>si</strong> apa uzata, utilizarea energiei, o lista a proceselor<br />
<strong>de</strong> munca <strong>si</strong> a materi<strong>al</strong>elor care nece<strong>si</strong>ta revizuire.<br />
O ev<strong>al</strong>uare timpurie a informatiilor <strong>de</strong> mai sus va da o indicatie clara asupra prioritatilor<br />
care vor trebui <strong>de</strong>finite in cadrul Planului <strong>de</strong> Afaceri. Acelea care vor avea impact asupra<br />
Programului <strong>de</strong> Investitii <strong>de</strong> Capit<strong>al</strong> vor trebui i<strong>de</strong>ntificate in mod separat.<br />
Vor trebui fixate obiective privind orizontul <strong>de</strong> planificare a Planului <strong>de</strong> Afaceri.(3 ani,<br />
revizuire anu<strong>al</strong>a)<br />
In <strong>de</strong>finirea nece<strong>si</strong>tatilor pentru implementarea Politicii este necesar sa fie specificate<br />
cerintele <strong>de</strong> resurse in domeniile person<strong>al</strong>ului, echipamentelor, materi<strong>al</strong>elor <strong>si</strong> logisticii. Va<br />
trebui sa fie estimat un cost aferent acestora care sa fie comparat cu po<strong>si</strong>bilitatile <strong>de</strong><br />
economi<strong>si</strong>re i<strong>de</strong>ntificate <strong>si</strong> cu beneficiile aduse mediului.<br />
Trebuie intocmit un plan <strong>de</strong> actiune pentru i<strong>de</strong>ntificarea responsabilitatilor, a orizonturilor<br />
<strong>de</strong> timp, a costurilor <strong>si</strong> a beneficiilor viitoare.<br />
6.4.6 Anexe<br />
Asa cum s-a mentionat, Planul <strong>de</strong> Afaceri este un document <strong>de</strong> lucru, <strong>de</strong> aceea, o cerinta<br />
importanta este ca acesta sa fie usor <strong>de</strong> citit <strong>si</strong> <strong>de</strong> inteles. Acest lucru poate fi pierdut pe<br />
parcurs daca planul nu se traseaza cu grija. Planul nu trebuie sa contina foarte multe date in<br />
textul princip<strong>al</strong>. Exemplele <strong>si</strong> figurile trebuie prezentate clar , in forma tabulara. In cazul in<br />
care exista statistici foarte mari este bine sa fie prezentate in rezumat in textul princip<strong>al</strong> <strong>si</strong><br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate in anexe.<br />
Anexele actu<strong>al</strong>e <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> cerintele fiecarei utilitati <strong>si</strong>, <strong>de</strong> aceea, pot varia <strong>de</strong> la o utilitate<br />
la <strong>al</strong>ta. Totu<strong>si</strong>, regula care trebuie urmata este aceea ca daca datele nu sunt centrul<br />
argumentului ci mai <strong>de</strong>graba ofera suport, aceste sunt mai bine pozitionate in anexe.<br />
74
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
6.5 Sistemul <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> Informatiei (MIS)<br />
6.5.1 SMI – <strong>de</strong>finitie, scop <strong>si</strong> structura<br />
SMI este un <strong>si</strong>stem planificat <strong>de</strong> colectare, procesare, stocare <strong>si</strong> propagare a datelor sub<br />
forma informatiilor necesare pentru in<strong>de</strong>plinirea functiilor managementului.<br />
SMI este oarecum diferit <strong>de</strong> un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> planificare a resurselor firmei (ERP) <strong>de</strong>oarece<br />
acesta inglobeaza elemente care nu sunt neaparat centrate pe a<strong>si</strong>starea <strong>de</strong>ciziei.<br />
In ve<strong>de</strong>rea scopurilor acestui document vom folo<strong>si</strong> termenii ERP <strong>si</strong> SMI ca termeni<br />
echiv<strong>al</strong>enti doar in cazuri specifice <strong>de</strong> subliniere a unor sub<strong>si</strong>steme componente <strong>al</strong>e ERP<br />
care nu sunt esenti<strong>al</strong>e pentru procesul <strong>de</strong> a<strong>si</strong>stare a <strong>de</strong>ciziei manageri<strong>al</strong>e.<br />
Un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> management <strong>al</strong> informatiei este un <strong>si</strong>stem sau un proces care ofera<br />
informatia necesara pentru a manageria eficient o organizatie. SMI <strong>si</strong> informatia pe care<br />
o genereaza sunt con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate in gener<strong>al</strong> componente esenti<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e <strong>de</strong>ciziilor <strong>de</strong> afaceri<br />
pru<strong>de</strong>nte <strong>si</strong> rezonabile.<br />
Importanta mentinerii unei abordari con<strong>si</strong>stente a <strong>de</strong>zvoltarii, folo<strong>si</strong>ntei <strong>si</strong> revizuirii<br />
<strong>si</strong>stemelor SMI in cadrul institutiei trebuie sa reprezinta o preocupare permanenta a<br />
managementului companiilor <strong>de</strong> apa. SMI ar trebui sa aiba un cadru bine <strong>de</strong>finit prin<br />
ghiduri, politici sau practici, standar<strong>de</strong> <strong>si</strong> proceduri pentru organizatie. Acestea ar trebui<br />
urmate in cadrul institutiei pentru <strong>de</strong>zvoltarea, mentinerea <strong>si</strong> folo<strong>si</strong>rea tuturor SMI.<br />
SMI este utilizat la multe nivele <strong>de</strong> catre management. Acesta ar trebui sa sustina tintele <strong>si</strong><br />
obiectivele strategice pe termen lung <strong>al</strong>e institutiei. La ce<strong>al</strong><strong>al</strong>ta extrema sa afla <strong>si</strong>stemele<br />
financiar – contabile <strong>de</strong> zi cu zi care sunt folo<strong>si</strong>te pentru a a<strong>si</strong>gura mentinerea controlului<br />
asupra activitatilor <strong>de</strong> inregistrare a tranzactiilor financiare.<br />
Sistemele <strong>si</strong> sub<strong>si</strong>stemele financiar-contabile sunt doar un tip <strong>de</strong> SMI institution<strong>al</strong>.<br />
Sistemele financiar – contabile sunt un element function<strong>al</strong> important sau o parte compnenta<br />
a structurii SMI. In orice caz, acestea sunt putin centrate pe echilibrarea interna a<br />
registrelor unei institutii cu cartea mare <strong>si</strong> <strong>al</strong>te sub<strong>si</strong>steme financiar – contabile. Spre<br />
exemplu, ajustarea provizioanelor, reconcilierea <strong>si</strong> corectarea intrarilor folo<strong>si</strong>te pentru<br />
reconcilierea <strong>si</strong>stemelor financiare cu cartea mare nu sunt imediat introduse in celel<strong>al</strong>te<br />
<strong>si</strong>steme SMI. In consecinta, <strong>de</strong><strong>si</strong> SMI <strong>si</strong> tot<strong>al</strong>urile <strong>de</strong> reconciliere in contabilitate pentru<br />
activitatile aferente ar trebui sa fie <strong>si</strong>milare, insa nu vor fi neaparat i<strong>de</strong>ntice.<br />
75
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Un SMI <strong>al</strong> unei organizatii trebuie sa fie proiectat pentru atingerea urmatoarelor<br />
obiective:<br />
• Promovarea comunicarii in randul angajatilor<br />
• Distribuirea <strong>de</strong> materi<strong>al</strong>e complexe in cadrul institutiei<br />
• Oferirea unui <strong>si</strong>stem obiectiv pentru inregistrarea <strong>si</strong> reunirea informatiilor<br />
• Reducerea cheltuielilor ocazionate <strong>de</strong> munca inten<strong>si</strong>v manu<strong>al</strong>a<br />
• Sprijinirea tintelor <strong>si</strong> directiei strategice <strong>al</strong>e organizatiei<br />
Deoarece SMI furnizeaza date celor care iau <strong>de</strong>cizii, <strong>si</strong>stemul sustine <strong>si</strong> accentueaza<br />
procesul <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziilor. Sistemul inten<strong>si</strong>fica <strong>si</strong> performanta la locul <strong>de</strong> munca in<br />
cadrul unei institutii. La nivelurile superioare <strong>al</strong>e managementului ofera datele <strong>si</strong><br />
informatiile necesare pentru a ajuta conducerea <strong>si</strong> managementul in luarea <strong>de</strong>ciziilor<br />
strategice. La celel<strong>al</strong>te niveluri, SMI furnizeaza mijloacele prin care sunt monitorizate<br />
activitatile institutiei iar informatia este distribuita catre manageri, angajati <strong>si</strong> clienti.<br />
Un SMI eficient trebuie sa a<strong>si</strong>gure oferirea formatelor <strong>de</strong> prezentare potrivite <strong>si</strong> a timpilor<br />
cadru ceruti <strong>de</strong> managementul superior. SMI poate fi mentinut <strong>si</strong> <strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong> <strong>si</strong>steme<br />
manu<strong>al</strong>e sau automate sau o combinatie a ambelor. Ar trebui sa fie intot<strong>de</strong>auna suficient<br />
pentru a in<strong>de</strong>plini tintele <strong>si</strong> obiectivele unice <strong>de</strong> afaceri <strong>al</strong>e unei institutii. Prezentarile<br />
effective <strong>al</strong>e produselor <strong>si</strong> serviciilor unei institutii sunt suportate <strong>de</strong> SMI. Aceste <strong>si</strong>steme<br />
ar trebui sa fie acce<strong>si</strong>bile <strong>si</strong> folo<strong>si</strong>te la toate nivelurile din cadrul organizatiei un<strong>de</strong> acest<br />
lucru este necesar.<br />
SMI reprezinta o componenta foarte importanta a strategiei <strong>de</strong> risc manageri<strong>al</strong> a institutiei.<br />
Sistemul sprijina abilitatea managementului <strong>de</strong> a <strong>de</strong>sfasura asemenea verificari. SMI ar<br />
trebui utilizat pentru recunoasterea, monitorizarea, masurarea, limitarea <strong>si</strong> managerierea<br />
riscurilor. Managementul riscului implica 4 elemente princip<strong>al</strong>e:<br />
• Politicile <strong>si</strong> practicile<br />
• Procesele operation<strong>al</strong>e<br />
• Person<strong>al</strong> <strong>si</strong> management<br />
• Dispozitive pentru feed back.<br />
In mod frecvent, procesele operation<strong>al</strong>e <strong>si</strong> dispozitivele pentru feedback sunt interconectate<br />
<strong>si</strong> nu pot fi vizu<strong>al</strong>izate separat. Sistemul cel mai eficient <strong>si</strong> utilizabil ar trebui sa fie atat<br />
operation<strong>al</strong> cat <strong>si</strong> information<strong>al</strong>. Managementul poate folo<strong>si</strong> SMI pentru a masura<br />
performanta, manageria resursele <strong>si</strong> pentru a sustine institutia in incercarea <strong>de</strong> a se supune<br />
cerintelor obligatorii. Un exemplu in acest sens ar fi managerierea <strong>si</strong> raportarea<br />
informatiilor <strong>de</strong>spre imprumuturi membrilor institutiei. SMI poate fi <strong>de</strong> asemenea utilizat<br />
<strong>de</strong> catre manageri pentru a oferi feed back asupra eficientei controlului riscurilor.<br />
Contro<strong>al</strong>ele se <strong>de</strong>sfasoara pentru a promova un management a<strong>de</strong>cvat <strong>al</strong> riscului prin<br />
intermediul politicilor sau practicilor institution<strong>al</strong>e, proceselor operation<strong>al</strong>e <strong>si</strong> <strong>al</strong><br />
transferului reponsabilitatilor <strong>si</strong> <strong>al</strong> indatoririlor catre person<strong>al</strong> <strong>si</strong> manageri.<br />
Progresul tehnologic a crescut atat disponibilitatea cat <strong>si</strong> volumul informatiilor pe care le<br />
au la dispozitie managerii <strong>si</strong> directorii in scopul planificarii <strong>si</strong> luarii <strong>de</strong>ciziilor. In mod<br />
proportion<strong>al</strong>, tehnologia creste potenti<strong>al</strong>ul raportarilor inexacte <strong>si</strong> <strong>al</strong> <strong>de</strong>ciziilor neaplicabile.<br />
Din cauza ca datele pot fi extrase din mai multe <strong>si</strong>steme financiare <strong>si</strong> <strong>de</strong> tranzactii,<br />
procedurile a<strong>de</strong>cvate pentru control trebuie intocmite in asa fel incat sa a<strong>si</strong>gure faptul ca<br />
informatia este corecta <strong>si</strong> relevanta. In plus, datorita faptului ca SMI extrage date din<br />
76
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
platforme <strong>de</strong> echipament multiple cum ar fi c<strong>al</strong>culatoare, microcomputere <strong>si</strong><br />
minicomputere, prin contro<strong>al</strong>e trebuie urmarit ca <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> pe computerele mai mici sa<br />
aibe contro<strong>al</strong>e <strong>de</strong> procesare <strong>de</strong>finite la fel <strong>de</strong> bine <strong>si</strong> sa fie la fel <strong>de</strong> eficiente ca <strong>si</strong> cele care<br />
se gasesc in mod frecvent pe <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> capacitate mare.<br />
Operatorii <strong>de</strong> apa trebuie sa creeze un cadru <strong>de</strong> principii fundament<strong>al</strong>e pentru i<strong>de</strong>ntificarea<br />
riscului, stabilirea modului <strong>de</strong> efectuare a contro<strong>al</strong>elor <strong>si</strong> sa ofere o baza pentru o revizuire<br />
eficienta a SMI <strong>si</strong> monitorizarea <strong>si</strong>stemelor din cadrul organizatiei.<br />
De obicei, o organizatie poate <strong>al</strong>ege sa stabileasca <strong>si</strong> sa exprime in scris aceste principii.<br />
Acest manu<strong>al</strong> sustine pe <strong>de</strong>plin transpunerea in scris a acestor principii pentru a intari<br />
comunicarea eficienta in cadrul institutiei. Recomandam managementului sa conceapa<br />
politici SMI scrise pentru a transmite in mod form<strong>al</strong> parametrii <strong>de</strong> risc <strong>si</strong> control in aceste<br />
domenii.<br />
Principiile fundament<strong>al</strong>e legate <strong>de</strong> revizuirea SMI includ contro<strong>al</strong>e interne a<strong>de</strong>cvate,<br />
proceduri <strong>de</strong> operare <strong>si</strong> pastrare <strong>si</strong> audit.<br />
Monitorizarea performantei operatorului <strong>de</strong> apa se bazeaza pe toate componentele existente<br />
<strong>si</strong> integrate <strong>al</strong>e ERP/SMI – planificare a resurselor companiei <strong>si</strong> <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> management <strong>al</strong><br />
informatiei dupa cum arata diagrama urmatoare:<br />
Figura 6- 7: Componentele ERP/SMI <strong>al</strong>e unei companii <strong>de</strong> apa<br />
Rapoarte<br />
contabile<br />
statutare<br />
Rapoarte<br />
contabile<br />
internation<strong>al</strong>e<br />
Rapoarte<br />
logistice<br />
RAPORTARE<br />
Operator <strong>de</strong> apa – Componente ERP/MIS<br />
Raportare gener<strong>al</strong>a <strong>si</strong> an<strong>al</strong>itica – Sistem informatic <strong>de</strong> management (MIS)<br />
Registrul<br />
clienti<br />
Contabilitatea<br />
clientilor /<br />
Facturare –<br />
Vanzare /<br />
Facturarea<br />
clientilor, plata<br />
facturilor,<br />
colectarea<br />
creantelor<br />
Finante - Contabilitate<br />
Administrarea numerarului<br />
Registrul<br />
Jurn<strong>al</strong> &<br />
Contabilitate<br />
primara<br />
Controlul stocurilor /<br />
Administrarea<br />
stocurilor<br />
Productie: furnizarea<br />
apei <strong>si</strong> managementul citirii<br />
contoarelor<br />
Administrarea contractelor cu<br />
clientii (parte din CRM)<br />
Managementul contorizarii apei -<br />
inregistrare / mentenanta<br />
Administrarea<br />
activelor &<br />
Contabilitate<br />
GIS – Sistem<br />
Informatic Geografic –<br />
contine toate datele<br />
<strong>de</strong>spre conducte – <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
ADMINISTRAREA<br />
TARIFELOR /setare /<br />
inregistrare / c<strong>al</strong>culare<br />
Sub<strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> management <strong>al</strong><br />
resurselor umane <strong>si</strong> statele <strong>de</strong> s<strong>al</strong>arii<br />
Pentru ca indicatorii <strong>de</strong> performanta a<strong>de</strong>cvati <strong>si</strong> verificabili sa fie re<strong>al</strong>izati <strong>de</strong> o companie<br />
<strong>de</strong> apa, toate componentele <strong>de</strong> mai sus trebuie integrate <strong>si</strong> utilizate in proportie <strong>de</strong> 100% (in<br />
operatiunile <strong>de</strong> zi cu zi) <strong>de</strong> catre companie.<br />
Componentele cele mai importante ce trebuie i<strong>de</strong>ntificate sunt:<br />
• Financiar – contabil<br />
• Contabilitatea clientilor <strong>si</strong> facturare<br />
Registrul<br />
furnizorilor<br />
Achizitia<br />
<strong>si</strong> / sau<br />
productia<br />
<strong>de</strong> apa<br />
Sistemul <strong>de</strong><br />
management<br />
privind<br />
procurarea <strong>si</strong><br />
contractarea<br />
Sistem <strong>de</strong><br />
management <strong>al</strong><br />
documentelor<br />
Sistemul <strong>de</strong><br />
planificare <strong>si</strong><br />
bugetare<br />
Sistemul <strong>de</strong><br />
management<br />
<strong>al</strong> apei<br />
(SCADA:<br />
Supravegher<br />
e, Control <strong>si</strong><br />
Achizitia<br />
Datelor):<br />
1. Control<br />
automat asupra<br />
pomparii <strong>si</strong><br />
tratarii apei <strong>si</strong><br />
controlul filtrarii;<br />
2. Control <strong>si</strong><br />
monitorizarea<br />
distributiei <strong>de</strong><br />
apa;<br />
3. Monitorizarea<br />
pre<strong>si</strong>unii;<br />
4. Controlul <strong>si</strong><br />
monitorizarea<br />
statiei <strong>de</strong> tratare<br />
a apei uzate.<br />
77
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• GIS – Sistem <strong>de</strong> informare geografica cu date relevante (actu<strong>al</strong>izate in mod frecvent)<br />
privind infrastructura <strong>de</strong> conducte operata <strong>de</strong> catre compania <strong>de</strong> apa<br />
• Sistemul CRM (managementul relatiilor cu clientii) ar putea contine contabilitatea<br />
clientilor <strong>si</strong> facturarea ca modul integrat /+ c<strong>al</strong>l center <strong>si</strong> managementul reclamatiilor<br />
clientilor<br />
• Sistemul <strong>de</strong> management automat <strong>si</strong> control <strong>al</strong> apei <strong>de</strong>numit <strong>si</strong> SCADA (control <strong>de</strong><br />
supervizare <strong>si</strong> achizitia datelor) – pompare in timpi re<strong>al</strong>i, v<strong>al</strong>ve etc ., controlul<br />
circuitului <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> distributia.<br />
• Planificarea <strong>si</strong> bugetarea<br />
• Resurse umane <strong>si</strong> plati<br />
Alte <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> informatii (care suporta functii specifice sau gener<strong>al</strong>e):<br />
• Managementul documentelor / controlul circuitului documentelor <strong>si</strong> procesarea<br />
acestora<br />
• Managementul achizitiilor <strong>si</strong> contractelor<br />
• Alte <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> suport – care sunt parti din ERP dar nu sunt relevante pentru SMI<br />
Dupa cum a fost mentionat mai <strong>de</strong>vreme in acest capitol, SMI este o aplicatie <strong>al</strong>catuita din<br />
oameni, tehnologii <strong>si</strong> proceduri. Pe langa sub<strong>si</strong>stemele ERP mentionate mai sus cu rol in<br />
activitatea operatorilor, vom sublinia <strong>si</strong> importanta person<strong>al</strong>ului: Resurse Umane, probleme<br />
legate <strong>de</strong> person<strong>al</strong> <strong>si</strong> organization<strong>al</strong>e. Acestea includ dar nu se limiteaza la structura<br />
<strong>de</strong>partamentului intern <strong>de</strong> IT , politicile <strong>de</strong> person<strong>al</strong> <strong>si</strong> promovarea <strong>si</strong> remunerarea<br />
profe<strong>si</strong>onistilor in<strong>al</strong>t c<strong>al</strong>ificati din domeniul IT .<br />
Cea <strong>de</strong>-a treia componenta in ordinea importantei pentru SMI <strong>al</strong> companiilor <strong>de</strong> apa este<br />
contextul organization<strong>al</strong>: proceduri IT <strong>si</strong> Practici <strong>de</strong> Buna Conduita Profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>a in<br />
conducerea <strong>de</strong>partamentului <strong>de</strong> IT. Cel mai cuprinzator <strong>si</strong> raspandit set <strong>de</strong> proceduri<br />
standard in acest domeniu este EITI: Enciclopedia <strong>de</strong> Infrastructura a Tehnologiei<br />
Informatiei.<br />
EITI este cea mai raspandita abordare acceptata in domeniul managementului serviciilor <strong>de</strong><br />
IT, ofera un set con<strong>si</strong>stent <strong>si</strong> cuprinzator <strong>al</strong> celor mai bune practice in acest domeniu,<br />
promovand o abordare <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate in scopul dobandirii eficientei in folo<strong>si</strong>rea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong><br />
informatii pentru afaceri. EITI se bazeaza pe experienta colectiva a profe<strong>si</strong>onistilor<br />
comerci<strong>al</strong>i <strong>si</strong> guvernament<strong>al</strong>i din intreaga lume. Acesta s-a <strong>de</strong>zvoltat intr-o abordare<br />
coerenta <strong>si</strong> <strong>de</strong> incre<strong>de</strong>re, <strong>de</strong>venind rapid un standard <strong>de</strong> baza folo<strong>si</strong>t <strong>de</strong> unele dintre<br />
companiile <strong>de</strong> top la nivel mondi<strong>al</strong>.<br />
EITI a fost conceput in Marea Britanie in 1980 <strong>de</strong> catre Agentia Centr<strong>al</strong>a <strong>de</strong><br />
Telecomunicatii <strong>si</strong> Tehnologii, acum <strong>de</strong>numita Biroul Britanic pentru Comert<br />
Guvernament<strong>al</strong>. Standar<strong>de</strong>le au fost concepute in cooperare cu Institutul <strong>de</strong> Standar<strong>de</strong><br />
Britanice <strong>si</strong> este revizuit in mod curent <strong>de</strong> Forumul <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> Serviciilor IT, o<br />
organzatie non-profit. Supervizarea <strong>de</strong> catre aceasta organizatie a permis EITI sa evolueze<br />
<strong>de</strong> la o abordare “guvernament<strong>al</strong>a” la un set gener<strong>al</strong> acceptat <strong>de</strong> bune practici pentru<br />
serviciile IT.<br />
78
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
6.5.2 Enciclopedia <strong>de</strong> Infrastructura pentru Tehnologia Informatiei (EITI)<br />
Conceptul <strong>de</strong> manageriere a serviciilor IT in scopul imbunatatirii functiilor afacerii nu este<br />
nou, ci preceda EITI. I<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> adunare a celor mai bune practice din domeniul<br />
Managementului Serviciilor a fost oarecum noua <strong>si</strong> radic<strong>al</strong>a.<br />
Figura 6- 8: Componentele ERP/SMI <strong>al</strong>e unei companii <strong>de</strong> apa<br />
Planificarea pentru implementarea <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> management<br />
Perspectiva <strong>de</strong><br />
afaceri<br />
Aplicatia <strong>de</strong> management<br />
Pe scurt, EITI este un cadru person<strong>al</strong>izabil <strong>al</strong> proceselor IT folo<strong>si</strong>te pentru re<strong>al</strong>izarea <strong>si</strong><br />
sustinerea serviciilor IT. Serviciile IT sunt <strong>de</strong>finite ca una sau mai multe componente <strong>al</strong>e<br />
infrastructurii IT. Aceasta <strong>de</strong>finitie reprezinta o perspectiva a afacerii <strong>si</strong> nu neaparat una <strong>de</strong><br />
IT. EITI este construita pe o viziune proces-mo<strong>de</strong>l a managerierii <strong>si</strong> controlului<br />
operatiunilor. Se adreseaza structurii <strong>si</strong> cerintelor legate <strong>de</strong> aptitudini <strong>al</strong>e unei organizatii<br />
IT prin <strong>de</strong>finirea <strong>si</strong> prezentarea unui set cuprinzator <strong>de</strong> procese <strong>si</strong> proceduri <strong>de</strong><br />
management. Exista 11 procese EITI care se refera la Suportul <strong>si</strong> Distribuirea serviciilor<br />
IT. Acestea sunt:<br />
Suportul Serviciilor IT:<br />
• Biroul <strong>de</strong> Servicii (o functie, nu un proces)<br />
• Managementul <strong>de</strong> Configurare<br />
• Managementul Inci<strong>de</strong>ntelor<br />
• Managementul Problemelor<br />
• Managementul Schimbarii<br />
• Managementul Eliberarilor<br />
Distribuirea Serviciilor IT:<br />
• Managementul serviciilor IT<br />
• Management financiar IT<br />
Managementul Serviciilor<br />
Prestare Servicii<br />
Servicii Suport<br />
Infrastructura <strong>de</strong><br />
management<br />
ITC<br />
79
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Managementul disponibilitatii<br />
• Managementul capacitatii<br />
• Managementul continuitatii serviciilor IT<br />
Managementul securitatii este con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat foarte important dar are o existenta separata <strong>de</strong><br />
cea a proceselor pentru suportul <strong>si</strong> distribuirea serviciilor .<br />
Managementului Serviciilor IT ii revine ca sarcina distribuirea <strong>si</strong> suportul serviciilor IT<br />
care sunt potrivite cerintelor legate <strong>de</strong> afaceri <strong>al</strong>e organizatiei. EITI ofera un set coerent,<br />
cuprinzator <strong>si</strong> con<strong>si</strong>stent <strong>al</strong> celor mai bune practici in domeniul proceselor <strong>de</strong> Management<br />
<strong>al</strong> Serviciilor IT, promovarea unei abordari c<strong>al</strong>itative in dobandirea eficientei <strong>si</strong> eficacitatii<br />
unei afaceri prin folo<strong>si</strong>rea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> informatii. Se doreste implementarea proceselor <strong>de</strong><br />
Management <strong>al</strong> Serviciilor promovate <strong>de</strong> EITI pentru a sta la baza proceselor <strong>de</strong> afaceri <strong>al</strong>e<br />
organizatiei.<br />
Procesele <strong>de</strong> buna practica promovate <strong>de</strong> EITI sprijina <strong>si</strong> sunt sprijinite <strong>de</strong> catre Standardul<br />
pentru Managementul Serviciilor IT (BS15000) emis <strong>de</strong> catre Institutul <strong>de</strong> Standar<strong>de</strong><br />
Britanic, precum <strong>si</strong> <strong>de</strong> catre standardul <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate ISO9000.<br />
6.5.3 Suportul Serviciilor IT<br />
Managementul <strong>de</strong> Configurare: Managementul <strong>de</strong> Configurare acopera i<strong>de</strong>ntificarea<br />
tuturor componentelor importante din cadrul infrastructurii <strong>de</strong> IT <strong>si</strong> inregistrarea <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iilor<br />
acestor componente in Baza <strong>de</strong> Date a Managementului <strong>de</strong> Configurare. Sistemul <strong>de</strong><br />
Management <strong>de</strong> Configurare inregistreaza <strong>si</strong> relatiile dintre aceste componente. Acesta<br />
ofera informatii cuprinzatoare <strong>de</strong>spre toate componentele din cadrul infrastructurii care<br />
permit functionarea mai eficienta a celorl<strong>al</strong>te procese.<br />
Managementul Schimbarii: MS acopera procesul <strong>de</strong> schimbare a tehnologiei informatiei<br />
pentru toate tipurile <strong>de</strong> schimbare, <strong>de</strong> la nece<strong>si</strong>tatea acesteia <strong>si</strong> pana la ev<strong>al</strong>uare,<br />
programare, implementare <strong>si</strong> in fin<strong>al</strong> revizuire. Procesul <strong>de</strong> MS este acela care permite<br />
aprobarea pentru orice schimbare propusa.<br />
Managementul Eliberarii Rapoartelor: ME este foarte strans legat <strong>de</strong> cel <strong>al</strong> Schimbarii<br />
<strong>si</strong> <strong>de</strong> Configurare <strong>si</strong> preia planificarea, schitarea, construirea <strong>si</strong> testarea partilor hardware <strong>si</strong><br />
software pentru re<strong>al</strong>izarea unui set <strong>de</strong> componente pentru generarea rapoartelor aferente<br />
mediului <strong>de</strong> productie. Activitatile acopera planificarea, pregatirea <strong>si</strong> programarea<br />
generarii rapoartelor catre clienti <strong>si</strong> unitati.<br />
Managementul Inci<strong>de</strong>ntelor: scopul primar <strong>al</strong> acestui proces <strong>de</strong> management este acela<br />
<strong>de</strong> a aduce la functionare norm<strong>al</strong>a serviciile in timpul minim po<strong>si</strong>bil in urma unei pier<strong>de</strong>ri<br />
temporare <strong>de</strong> furnizare <strong>si</strong> <strong>de</strong> minimizare a impactului advers asupra operabilitatii afacerii,<br />
prin a<strong>si</strong>gurarea faptului ca ca sunt mentinute cele mai bune nivele <strong>al</strong>e c<strong>al</strong>itatii <strong>si</strong><br />
disponibilitatii serviciului. Un Inci<strong>de</strong>nt este <strong>de</strong>finit drept orice eveniment care nu face parte<br />
din operatiunea standard a unui serviciu <strong>si</strong> care cauzeaza sau poate cauza o intrerupere a<br />
serviciului sau o diminuare a c<strong>al</strong>itatii acestuia.<br />
Managementul Problemelor: scopul MP este <strong>de</strong> a minimiza impactul negativ <strong>al</strong><br />
inci<strong>de</strong>ntelor <strong>si</strong> problemelor cauzate <strong>de</strong> erori din cadrul infrastructurii IT asupra afacerii <strong>si</strong><br />
80
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
<strong>de</strong> a preveni reaparitia inci<strong>de</strong>ntelor legate <strong>de</strong> aceste erori. Pentru atingerea acestui scop MP<br />
incearca sa ajunga la cauza aparitiei inci<strong>de</strong>ntelor <strong>si</strong> apoi sa initieze actiuni care sa<br />
imbunatateasca sau sa corecteze <strong>si</strong>tuatia. Procesul <strong>de</strong> MP are atat aspecte reactive cat <strong>si</strong><br />
proactive. Aspectul reactiv se refera la rezolvarea problemelor care apar in urma unuia sau<br />
mai multor inci<strong>de</strong>nte. MP proactiv se ocupa cu i<strong>de</strong>ntificarea <strong>si</strong> rezolvarea cauzelor aparitiei<br />
inci<strong>de</strong>ntelor inainte ca acestea sa reapara.<br />
Biroul <strong>de</strong> Servicii: Biroul <strong>de</strong> Servicii difera <strong>de</strong> celel<strong>al</strong>te domenii <strong>al</strong>e Managementului<br />
Serviciilor in sensul ca nu reprezinta un proces, ci este punctul centr<strong>al</strong> <strong>de</strong> contact pentru<br />
clientii care vor sa reclame dificultati, plangeri, sau sa adreseze intrebari. In plus Biroul <strong>de</strong><br />
Servicii i<strong>si</strong> extin<strong>de</strong> gama <strong>de</strong> servicii cu permiterea integrarii proceselor <strong>de</strong> afaceri in<br />
infrastructura <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> Serviciilor prin oferirea unei interfete pentru <strong>al</strong>te activitati<br />
cum ar fi cererile <strong>de</strong> schimbare a clientilor, contracte <strong>de</strong> mentenanta, licente <strong>de</strong> software,<br />
acorduri la nivel <strong>de</strong> serviciu <strong>si</strong> Managementul <strong>de</strong> Configurare.<br />
Multe Birouri <strong>de</strong> Telemarketing <strong>si</strong> Birouri <strong>de</strong> Ajutor evolueaza in mod natur<strong>al</strong> catre Birouri<br />
<strong>de</strong> Servicii pentru imbunatatirea <strong>si</strong> extin<strong>de</strong>rea serviciilor complete catre clienti <strong>si</strong> afacere.<br />
6.5.4 Distribuirea serviciilor IT<br />
Management la Nivel <strong>de</strong> Serviciu: MNS reprezinta procesele <strong>de</strong> planificare, coordonare,<br />
schitare, acord, monitorizare <strong>si</strong> raportare asupra Acordurilor la Nivel <strong>de</strong> Serviciu <strong>si</strong><br />
ev<strong>al</strong>uarile continue <strong>al</strong>e re<strong>al</strong>izarilor serviciilor pentru a a<strong>si</strong>gura mentinerea sau<br />
imbunatatirea c<strong>al</strong>itatii cerute <strong>si</strong> justificabile din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re cost a serviciilor. ANS<br />
ofera o baza pentru managerierea relatiei dintre furnizor <strong>si</strong> client.<br />
Managementul financiar pentru serviciile IT: MF ii revin trei procese: bugetare,<br />
contabilizarea serviciilor IT <strong>si</strong> tarifare. Bugetarea este procesul <strong>de</strong> previzune <strong>si</strong> controlare a<br />
cheltuirii banilor in cadrul unei societati <strong>si</strong> consta intr-un ciclu <strong>de</strong> negociere periodic (<strong>de</strong><br />
regula 1 an) pentru stabilirea limitelor bugetelor <strong>si</strong> monitorizarea <strong>de</strong> zi cu zi a bugetelor<br />
existente. Contabilizarea proceselor <strong>de</strong> IT reprezinta setul <strong>de</strong> procese care da po<strong>si</strong>bilitatea<br />
organizatiei din domeniul IT sa tina evi<strong>de</strong>nta modului in care sunt cheltuiti banii sai – <strong>si</strong> in<br />
speci<strong>al</strong> po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica costul pe client, serviciu sau activitate. Tarifarea<br />
reprezinta setul <strong>de</strong> procese impuse pentru perceperea unui tarif clientilor pentru serviciile<br />
furnizate. Re<strong>al</strong>izarea acestui lucru nece<strong>si</strong>ta o contabilitate standardizata la un nivel <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> cerintele proceselor <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza, facturare <strong>si</strong> raportare.<br />
Managementul <strong>de</strong> Capacitate: MC reprezinta punctul centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> problemelor <strong>de</strong><br />
performanta <strong>si</strong> capacitate in domeniul IT. Este esenti<strong>al</strong> sa existe o relatie stransa, reciproca<br />
, intre MC <strong>si</strong> strategia afacerii <strong>si</strong> procesele <strong>de</strong> planificare din cadrul unei organizatii.<br />
Procesul nece<strong>si</strong>ta intelegerea strategiei pe termen lung a afacerii pentru a oferi informatii<br />
asupra celor mai recente i<strong>de</strong>i, evolutii <strong>si</strong> tehnologii <strong>de</strong>zvoltate <strong>de</strong> furnizorii <strong>de</strong> hardware <strong>si</strong><br />
software.<br />
Managementul <strong>de</strong> continuitate a serviciilor IT: Managementul <strong>de</strong> continuitate a<br />
serviciilor IT este responsabil cu intreprin<strong>de</strong>rea masurilor <strong>de</strong> reducere a riscurilor pentru a<br />
minimiza sansele petrecerii unui <strong>de</strong>zastru major <strong>si</strong> cu conceperea unui plan <strong>de</strong> recuperare<br />
in domeniu IT care sa se intrepatrunda cu planurile referitoare la continuitatea afacerii.<br />
81
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Planurile <strong>de</strong> recuperare din domeniul IT vor trebui sa fie eficace din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re cost <strong>si</strong><br />
sa i<strong>si</strong> justifice nece<strong>si</strong>tatea pentru afacere.<br />
Managementul disponibilitatii: Managementul disponibilitatii este responsabil cu <strong>de</strong><strong>si</strong>gnul,<br />
implementarea <strong>si</strong> managementul disponibilitatii infrastructurii IT pentru a se a<strong>si</strong>gura ca<br />
sunt in<strong>de</strong>plinite cerintele afacerii cu privire la disponibilitate. Managementul<br />
disponibilitatii va lua in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare toate aspectele cu privire la infrastructura <strong>de</strong> IT <strong>si</strong><br />
sprijinirea organizatiei care ar putea afecta disponibilitatea, inclu<strong>si</strong>v trainingul, abilitatile,<br />
politica, procesele, procedurile <strong>si</strong> mijloacele.<br />
EITI reprezinta un cadru <strong>al</strong> proceselor pentru Suportul <strong>si</strong> Distribuirea Serviciilor IT <strong>si</strong><br />
trebuie person<strong>al</strong>izat <strong>si</strong> adaptat organizatiei. EITI este o componenta majora a Guvernantei<br />
IT impreuna cu cateva cadre complementare (COBIT, CMM, Six Sigma etc) <strong>si</strong><br />
responsabilitati <strong>de</strong> management. Astfel, implementarea EITI reprezinta <strong>de</strong> asemenea un<br />
efort semnificativ <strong>de</strong> transformare a domeniului IT pentru o organizatie.<br />
Alte motive pentru implementarea regulilor cadru <strong>si</strong> in speci<strong>al</strong> a EITI:<br />
• In primul rand procedurile dau un anumit nivel <strong>de</strong> con<strong>si</strong>stenta <strong>si</strong> ofera po<strong>si</strong>bilitatea<br />
masurarii performantei.<br />
• In <strong>al</strong> doilea rand se exercita pre<strong>si</strong>uni in directia standardizarii prin Actul Sarbanes-<br />
Oxely, Basel 2 <strong>si</strong> SAS-70. In plus, exista dorinta <strong>de</strong> a structura <strong>si</strong> <strong>de</strong> a da rigoare<br />
domeniului IT, care a fost con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat mult timp mai <strong>de</strong>graba o forma <strong>de</strong> arta <strong>de</strong>cat o<br />
stiinta.<br />
• An<strong>al</strong>isti din domeniul industriei cum ar fi Forrester, au <strong>de</strong>clarat: “Dupa 15 ani, EITI<br />
<strong>de</strong>vine in sfar<strong>si</strong>t o metodologie standard pentru procesele interne <strong>de</strong> distribuire a<br />
serviciilor IT. Ultima revizuire a avut loc in 2005, cand EITI a trecut <strong>de</strong> la <strong>de</strong>scrierea<br />
proceselor <strong>de</strong> distribuire a serviciilor – <strong>de</strong> la “ce” – la sprijinirea organizatiilor in<br />
implementarea acestor procese <strong>si</strong> in masurarea c<strong>al</strong>itatii serviciilor – la “cum”.<br />
Adoptarea la scara larga a acestor bune practici adunate sub titulatura <strong>de</strong> EITI <strong>de</strong> catre<br />
<strong>de</strong>partamentele interne <strong>de</strong> IT se va re<strong>al</strong>iza in anul 2008.” EITI este centrat in speci<strong>al</strong> pe<br />
operatiuni din domeniul IT cu scopul imbunatatirii c<strong>al</strong>itatii suportului <strong>si</strong> distribuirii <strong>de</strong><br />
servicii IT.<br />
Masuratorile Suportului pentru Servicii <strong>al</strong>e acestei c<strong>al</strong>itati includ:<br />
• Timpi <strong>de</strong> rezolutie cu inci<strong>de</strong>nta mai rapida care sa permita un impact redus asupra<br />
afacerii;<br />
• I<strong>de</strong>ntificare <strong>si</strong> rezolutie proactiva a problemelor prin reducerea numarului inci<strong>de</strong>ntelor;<br />
• Control con<strong>si</strong>stent <strong>si</strong> management <strong>al</strong> schimbarii adus in infrastructura, prin aceasta<br />
urmarindu-se reducerea numarului <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nte <strong>si</strong> disfunction<strong>al</strong>itati <strong>al</strong>e afacerii induse<br />
<strong>de</strong> schimbarile care au loc.<br />
Imbunatatirea Serviciului <strong>de</strong> Distributie inclu<strong>de</strong>:<br />
• Imbunatatirea disponibilitatii <strong>si</strong>stemului<br />
• Aprobarea <strong>si</strong> masurarea nivelelor serviciilor impreuna cu beneficiarii afacerii.<br />
• Anticiparea <strong>si</strong> planificarea capacitatii infrastructurii.<br />
• A<strong>si</strong>gurarea continuitatii afacerii.<br />
Cerintele implementarii EITI:<br />
• cunoasterea “punctelor slabe” <strong>al</strong>e unei organizatii;<br />
82
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• buna intelegere a cerintelor afacerii pentru serviciile IT;<br />
• buna intelegere a culturii unei organizatii <strong>si</strong> a angajatilor ei;<br />
• familiarizarea cu procesele EITI;<br />
Prin intelegerea proceselor care trebuie implementate impreuna cu subprocesele <strong>de</strong> care<br />
<strong>de</strong>pind, o organizatie poate ga<strong>si</strong> cea mai buna utilizare pentru ca resursele s<strong>al</strong>e sa a<strong>si</strong>gure<br />
succesul EITI <strong>si</strong> <strong>al</strong> eforturilor pentru extern<strong>al</strong>izarea unor activitati.<br />
6.5.5 Beneficiile implementarii EITI:<br />
Beneficii directe<br />
• Alinierea intelegerii conceptului <strong>de</strong> Servicii IT din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> unei afaceri;<br />
• Acordurile pentru Nivelul Serviciilor care sunt <strong>al</strong>iniate cu Acordurile la Nivel<br />
Operation<strong>al</strong> <strong>si</strong> Contractele <strong>de</strong> Baza (intelegeri intre grupuri din domeniul IT, inclu<strong>si</strong>v<br />
furnizori <strong>de</strong> servicii externe)<br />
• Timpi <strong>de</strong> rezolutie cu inci<strong>de</strong>nta mai rapida o data cu minimizarea impactului asupra<br />
afacerii;<br />
• Management <strong>al</strong> problemelor proactive;<br />
• I<strong>de</strong>ntificarea componentelor infrastructurii care cauzeaza probleme in scopul<br />
imbunatatirii disponibilitatii <strong>si</strong>stemului;<br />
• Reducerea numarului <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nte rezultat in urma schimbarii nesupravegheate<br />
introduse in <strong>si</strong>stem.<br />
Beneficii indirecte<br />
• Utilizarea imbunatatita a resurselor<br />
• Imbunatatirea disponibilitatii <strong>si</strong> fiabilitatii serviciilor IT critice pentru afacere.<br />
• Justificarea costului cu serviciul c<strong>al</strong>itatii<br />
• Furnizarea serviciilor care in<strong>de</strong>plinesc cerintele clientilor <strong>si</strong> utilizatorilor.<br />
• Imbunatatirea serviciilor IT o data cu reducerea costurilor pentru distribuire<br />
6.5.6 Software-ul EMSYS<br />
În iulie 2007 s-a fin<strong>al</strong>izat procedura <strong>de</strong> licita ie pentru implementarea unui <strong>si</strong>stem MIS<br />
integrat în companiile <strong>de</strong> utilit i beneficiare FOPIP. Nou companii <strong>de</strong> ap s-au angajat în<br />
implementarea software-ului MIS integrat intitulat EMSYS pentru Prodinf, firma <strong>de</strong><br />
software din Pitesti care a câ tigat licita ia.<br />
Scurt <strong>de</strong>scriere a programului Emsys<br />
EMSYS este un a a-numit Sistem <strong>de</strong> Management pentru Întreprin<strong>de</strong>ri. Este conceput ca<br />
un <strong>si</strong>stem integrat la nivel func ion<strong>al</strong> i nu ca un ansamblu <strong>de</strong> module <strong>de</strong> import-export<br />
interconectate. EMSYS este o aplica ie software care prelucreaz date “în timp re<strong>al</strong>” pe o<br />
re ea loc<strong>al</strong> sau pe Internet/Intranet. Acest software a fost selectat <strong>de</strong>oarece a satisf cut din<br />
plin Specifica iile Tehnice din dosarul <strong>de</strong> licita ie pentru ambele utilit i, precum i<br />
cerin ele func ion<strong>al</strong>e MIS.<br />
83
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Aplica ia const în 5 module:<br />
• Modulul Utilit i care inclu<strong>de</strong>: gestiunea contractelor cu clien ii, gestiunea<br />
contoriz rii, înrgistrarea serviciilor i tarifelor, facturare, bonuri fisc<strong>al</strong>e i colectarea<br />
crean elor, gestiunea reclama iilor;<br />
• Modulul Financiar care inclu<strong>de</strong>: Contabilitate gener<strong>al</strong> , Conturi <strong>de</strong> Încasat, Gestiunea<br />
numerarului i Trezorerie, Indicatori, Tabloul <strong>de</strong> Bord i Alc tuirea Bugetului,<br />
Contabilitate An<strong>al</strong>itic i Contabilitatea Costurilor, S<strong>al</strong>arizare, Active fixe, Inventar,<br />
Consolidare Cartea Mare;<br />
• Modulul Resurse Umane care inclu<strong>de</strong>: Gestiunea timpului, Managementul <strong>de</strong><br />
person<strong>al</strong>, Gestiunea Recrut rii i Select rii Person<strong>al</strong>ului, Gestiunea instruirilor i<br />
<strong>de</strong>zvolt rii.<br />
• Modulul Vânz ri care inclu<strong>de</strong>: comenzile clien ilor, livrare, facturare, articole,<br />
servicii, liste <strong>de</strong> pre uri i reduceri;<br />
• Modulul Achizi ii care inclu<strong>de</strong>: cerere <strong>de</strong> cump rare, comenzi <strong>de</strong> cump rare, primirea<br />
comenzilor <strong>de</strong> cump rare i venit, recep ie fisc<strong>al</strong> , pre uri, condi ii <strong>de</strong> plat i<br />
comerci<strong>al</strong>e.<br />
Figura 6- 9: Structura EMSYS<br />
GENERALE<br />
GESTIUNE<br />
FURNIZORI<br />
GESTIUNE<br />
STOCURI<br />
CONTAB.<br />
FINANCIAR<br />
GESTIUNE<br />
CLIEN I<br />
DEFINITII<br />
GENERALE<br />
CONTAB.<br />
ANALITICE<br />
IMOBILIZ RI INDICATORI<br />
SERVICII<br />
PACHETE<br />
DE SERVICII<br />
CONTAB.<br />
GESTIUNE<br />
CLIENTI<br />
CONTRACTE<br />
GENERARE<br />
FACTURARE INCASARI INREGISTRARI<br />
CONTABILITATE<br />
RAPOARTE<br />
CONTAB.<br />
EXTERN<br />
JURNALE<br />
DE<br />
BORD<br />
CONTOARE CONSUMURI<br />
CALL<br />
CENTER<br />
RESURSE<br />
UMANE&<br />
SALARII<br />
BUGETE<br />
ADMINIS-<br />
TRATOR<br />
Aplica ia se bazeaz pe o arhitectur <strong>de</strong> <strong>si</strong>stem <strong>de</strong>schis . Permite clien ilor s foloseasc<br />
datele stocate i pentru <strong>al</strong>te scopuri, i ofer leg turi externe c tre <strong>al</strong>te aplica ii prin<br />
intermediul unor interfe e u or <strong>de</strong> utilizat i flexibile. Structura bazei <strong>de</strong> date disponibile i<br />
generatorul <strong>de</strong> rapoarte interne u ureaz generarea <strong>de</strong> chestionare ad-hoc i rapoarte,<br />
precum i interfa a bazei <strong>de</strong> date i/sau opera ion<strong>al</strong> cu <strong>al</strong>te <strong>si</strong>steme.<br />
Modific rile structur<strong>al</strong>e într-o companie care implic recodificarea conturilor, a<br />
partenerilor, person<strong>al</strong>ului, bunurilor din stoc, activelor fixe, etc, sunt distribuite <strong>si</strong>multan i<br />
reiterate în baza <strong>de</strong> date, f r a se efectua proceduri suplimentare.<br />
Sistemul EMSYS este capabil s prelucreze date în mod eficient pentru a produce rapoarte<br />
specifice în orice arie <strong>de</strong> func ionare (Utilit i, Contabilitate Financiar – Cartea Mare,<br />
Inventar, Clien i i Conturi <strong>de</strong> Încasat, Furnizori i Conturi <strong>de</strong> Achitat, S<strong>al</strong>arizare, Resurse<br />
Umane, Stocuri, Active Fixe, etc).<br />
84
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
6.5.7 Implementarea EMSYS<br />
Prodinf a inst<strong>al</strong>at <strong>si</strong>stemul Emsys în septembrie 2007 pe echipamente hardware <strong>de</strong>dicate<br />
atât pentru baza <strong>de</strong> date, cât i pentru server. Dup fin<strong>al</strong>izarea procesului <strong>de</strong> inst<strong>al</strong>are, a<br />
început în octombrie 2007 procesul <strong>de</strong> migrare a datelor pentru modulele Financiar,<br />
Utilit i i S<strong>al</strong>arizare. Prodinf a configurat opera iunile <strong>si</strong>stemului pentru a furniza<br />
func ion<strong>al</strong>it ile necesare pentru beneficiar.<br />
În mod norm<strong>al</strong>, în timpul implement rii se <strong>de</strong>ruleaz urm toarele activit i<br />
Software-ul <strong>de</strong> contabilitate (modulul financiar EMSYS) i <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> contabilitate a<br />
costurilor<br />
• Migrarea <strong>de</strong>fini iilor gener<strong>al</strong>e: planul <strong>de</strong> conturi, clase <strong>de</strong> conturi, centre <strong>de</strong> cost /<br />
profit, registre contabile, c r ile mari, parteneri, stocuri, active fixe, etc.<br />
• Alocarea dreptului <strong>de</strong> acces pentru utilizatori<br />
• Configurarea tuturor proceselor legate <strong>de</strong> contabilitatea costurilor, în ve<strong>de</strong>rea stabilirii<br />
tarifelor<br />
• Migrarea b<strong>al</strong>an elor an<strong>al</strong>itice pentru conturile <strong>de</strong>zvoltate pe liste dinamice (542, 462.1,<br />
426) i imprimarea din EMSYS a Bilan ului an<strong>al</strong>itic dinamic pentru aceste conturi.<br />
• Migrarea datelor pentru toate activele fixe. A fost imprimat din EMSYS bilan ul<br />
activelor fixe, precum i bilan ul <strong>de</strong> amortiz ri, care au fost verificate în baza <strong>si</strong>tua iei<br />
existente.<br />
• Migrarea b<strong>al</strong>an elor pentru conturi existente la 30.09.2007, i imprimarea bilan ului din<br />
EMSYS.<br />
• Preg tite pentru migrare: Fi ele <strong>de</strong> stoc, fi ele furnizorilor<br />
• Crearea i configurarea dreptului <strong>de</strong> acces <strong>al</strong> utilizatorilor.<br />
• Companiile au implementat un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> contabilitate costuri pe centre <strong>de</strong> profit. De<br />
asemenea, preg tesc i bugete separate pentru fiecare centru <strong>de</strong> profit i monitorizeaz<br />
performan a în fiecare arie.<br />
Software-ul <strong>de</strong> facturare i încasare (modulul Utilit i EMSYS)<br />
• Configurare facturi, încas ri, tipuri i grupuri <strong>de</strong> clien i, grupuri i scheme <strong>de</strong> servicii,<br />
zone, subzone i arii, ca<strong>si</strong>eri, cititori, rsponsabili <strong>de</strong> contracte, documente i tranzac ii,<br />
grupuri <strong>de</strong> servicii, etc.<br />
• Migrarea serviciilor i tarifelor în func ie <strong>de</strong> zon , loc, tip <strong>de</strong> clien i sau pachete<br />
• Configurarea str zilor i sectoarelor <strong>de</strong> citire<br />
• Configurarea tipurilor i dimen<strong>si</strong>unilor apometrelor<br />
• Migrarea:<br />
A unui num r <strong>de</strong> 50540 fi e clien i (pentru 2067 pozi ii cu date incon<strong>si</strong>stente, prin<br />
urmare <strong>Apa</strong>serv trebuie s rezolve aceast problem )<br />
A unui num r <strong>de</strong> 55585 fi e pentru apometre<br />
A unui num r <strong>de</strong> 50049 fi e pentru bran ri.<br />
• Stabilirea formatului facturii (A4). Au fost imprimate facturi din EMSYS spre<br />
exemplificare.<br />
Modulul Resurse Umane i S<strong>al</strong>arizare<br />
• Migrarea datelor privind person<strong>al</strong>ul activ din <strong>Apa</strong>serv; unele informa ii au ap rut ca<br />
indisponibile (adrese).<br />
85
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Migrarea istoricului <strong>de</strong> c<strong>al</strong>culare a concediilor <strong>de</strong> bo<strong>al</strong> (ianuarie – august 2007) : 2389<br />
fi e<br />
• Au fost elaborate i preg tite pentru migrare datele pentru c<strong>al</strong>cularea concediilor <strong>de</strong><br />
odihn ;<br />
• Configurarea a 3 utilizatori diferi i cu drepturi <strong>al</strong>e person<strong>al</strong>ului, pentru a se respecta<br />
confi<strong>de</strong>n i<strong>al</strong>itatea s<strong>al</strong>ariilor;<br />
• Imprimarea a diverse rapoarte privind activit ile legate <strong>de</strong> s<strong>al</strong>arizare: nu au existat<br />
diferen e;<br />
• Testarea c<strong>al</strong>culului s<strong>al</strong>ariilor pentru septembrie 2007; nu au existat diferen e.<br />
Instruire<br />
Administrare gener<strong>al</strong> : person<strong>al</strong>ul IT intern a fost instruit pentru toate func ion<strong>al</strong>it ile<br />
aplica iei, precum i pentru administrarea <strong>si</strong>stemului Emsys.<br />
Modulul <strong>de</strong> utilit i: instruire <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat pentru toate func ion<strong>al</strong>it ile modulului, precum i<br />
furnizarea <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong>ui <strong>de</strong> Utilizare.<br />
Modulul Resurse Umane i S<strong>al</strong>arizare: s-a f cut o instruire <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat i s-a oferit un manu<strong>al</strong><br />
<strong>de</strong> utilizare, cu toate func ion<strong>al</strong>it ile <strong>si</strong>stemului. În cadrul instruirii s-a f cut c<strong>al</strong>culul<br />
s<strong>al</strong>ariilor pentru luna octombrie 2008.<br />
Modulul financiar: Utilizatorii au fost instrui i în leg tur cu planul <strong>de</strong> conturi, activitatea<br />
ISPA i c<strong>al</strong>culul <strong>de</strong>precierilor. PRODINF a oferit instruire suplimentar pentru urm toarele<br />
func ion<strong>al</strong>it i:<br />
• Înregistr ri contabile<br />
• Facturile <strong>de</strong> la furnizori<br />
• Operarea recep iilor <strong>de</strong> articole<br />
• Operarea consumului <strong>de</strong> articole<br />
• Alte func ion<strong>al</strong>it i.<br />
6.5.8 Experien e cu implementarea<br />
Implementarea <strong>si</strong>stemului EMSYS în 9 companii <strong>de</strong> ap în par<strong>al</strong>el pare o sarcin <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />
complex pentru o firm <strong>de</strong> software <strong>de</strong> mici dimen<strong>si</strong>uni precum Prodinf. Perioada <strong>de</strong><br />
implementare planificat ini i<strong>al</strong> (6-8 luni pentru fiecare companie) pare prea scurt . Prin<br />
urmare, este necesar s se <strong>al</strong>oce mai mult timp pentru (re)<strong>de</strong>finirea proceselor <strong>de</strong> activitate<br />
relevante. În majoritatea cazurilor, datele vechi nu sunt conforme sau con in erori. O mare<br />
parte din person<strong>al</strong>ul companiilor nu este obi nuit s lucreze cu c<strong>al</strong>culatorul, sau tie s<br />
lucreze doar cu aplica ii vechi <strong>de</strong>zvoltate la intern i la care nu renun prea u or. Uneori,<br />
angajamentul companiei nu este suficient pentru a face tranzi ia <strong>de</strong> la vechiul la noul<br />
software.<br />
S-a a teptat în ceea ce prive te companiile c acestea vor primi un software mo<strong>de</strong>rn, nou,<br />
mai u or <strong>de</strong> utilizat, i implicit u urând atribu iunile <strong>de</strong> serviciu <strong>al</strong>e person<strong>al</strong>ului. Se pare în<br />
practic c acest lucru nu se întâmpl , iar tranzi ia va fi un proces dificil. Marele avantaj <strong>al</strong><br />
acestei opera iuni este c în timpul acestei perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> lungi i complexe,<br />
companiile î i pun procedurile i datele <strong>de</strong> baz în ordine <strong>de</strong>oarece trebuie s le<br />
regân<strong>de</strong>asc i s le restructureze.<br />
86
Sectiunea 6: Dezvoltare strategica <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Dificultatea în ceea ce prive te companiile IT care sprijin acest proces estre c nu dispun<br />
întot<strong>de</strong>auna <strong>de</strong> capacitatea a<strong>de</strong>cvat pentru gestionarea proiectelor, sau <strong>de</strong> profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>ismul<br />
necesar. Exist riscul unor procese insuficiente <strong>de</strong> comunicare, gestionare a a tept rilor,<br />
raportare, instruire i planificare ad-hoc. O astfel <strong>de</strong> performan ar avea efect negativ<br />
asupra progresului unui proiect <strong>de</strong> o asemenea anvergur .<br />
87
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
7 Dezvoltare organiza ion<strong>al</strong> i managementul resurselor umane<br />
7.1 Introducere<br />
Scop<br />
Pentru operatorii <strong>de</strong> ap care particip la proiectul FOPIP, sectorul <strong>de</strong> Resurse Umane<br />
(HR) nu a fost con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat în sensul limitat <strong>de</strong> „for <strong>de</strong> munc ” sau „person<strong>al</strong>”, ci în sens i<br />
context l rgit. For a <strong>de</strong> munc (person<strong>al</strong>ul) reprezint un aspect centr<strong>al</strong>, îns exist<br />
chestiuni mult mai importante în organizarea resurselor umane i eficientizarea acestei<br />
componente <strong>de</strong> organizare în cadrul companiilor <strong>de</strong> ap . Este vorba în speci<strong>al</strong> <strong>de</strong> (i)<br />
structura organiza ion<strong>al</strong> , (ii) <strong>si</strong>steme i proceduri, (iii) strategie, (iv) stiluri <strong>de</strong> conducere i<br />
(v) filosofia organiza iei. Componenta HR se va ocupa <strong>de</strong> i va contribui la re<strong>al</strong>izarea<br />
acestor aspecte. În consecin , componenta <strong>de</strong> suport HR a fost m rit i conceput ca un<br />
set <strong>de</strong> func ii incluzând Resurse Umane i Dezvoltare Organiza ion<strong>al</strong> (HR/OD).<br />
Managementul resurselor umane – <strong>de</strong> ce?<br />
• Resursele umane reprezint mai mult <strong>de</strong> 30% din costurile <strong>de</strong> exploatare <strong>al</strong>e unei<br />
companii <strong>de</strong> ap .<br />
• Sunt importante politicile, tehnologia, structurarea i finan area, dar în fin<strong>al</strong> cel care<br />
<strong>de</strong>termin succesul unei companii este factorul uman.<br />
• Compania <strong>de</strong> ap influen eaz i condi ioneaz aspecte substan i<strong>al</strong>e din via a i<br />
bun starea a zeci, dac nu sute <strong>de</strong> angaja i.<br />
Figura 7- 1: Organizarea aspectelor legate <strong>de</strong> HR<br />
Mi<strong>si</strong>une<br />
Viziune<br />
Obiective<br />
Intentie<br />
Organizare Strategie Re<strong>al</strong>izare<br />
Structura Stil Proce<strong>de</strong>e <strong>de</strong> baza<br />
Cultura Sisteme<br />
Person<strong>al</strong><br />
Proce<strong>de</strong>e <strong>de</strong> suport<br />
88
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Ce inclu<strong>de</strong> acest capitol?<br />
Acest capitol abor<strong>de</strong>az componenta HR/OD i a fost structurat pe urm toarele subiecte:<br />
• Descrierea gener<strong>al</strong> a Resurselor Umane, <strong>si</strong>tua iei organiza ion<strong>al</strong>e i nece<strong>si</strong>t ilor<br />
companiilor <strong>de</strong> prestare a serviciilor <strong>de</strong> ap <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare (<strong>al</strong>in. 7.2).<br />
• Abordarea gener<strong>al</strong> HR/OD i interven ii (<strong>al</strong>in. 7.3).<br />
• Ev<strong>al</strong>uarea i <strong>de</strong>zvoltarea strategiei HR (<strong>al</strong>in. 7.4).<br />
• Concep ia organizatoric , mai <strong>al</strong>es structura operatorilor region<strong>al</strong>i (<strong>al</strong>in. 7.5).<br />
• Planificarea nivelurilor <strong>de</strong> person<strong>al</strong> i person<strong>al</strong>ului (<strong>al</strong>in. 7.6).<br />
• An<strong>al</strong>iza sarcinilor, <strong>de</strong>finirea postului i fi e <strong>de</strong> post (<strong>al</strong>in. 7.7).<br />
• Ev<strong>al</strong>uarea performan ei (<strong>al</strong>in. 7.8).<br />
• Ev<strong>al</strong>uarea nece<strong>si</strong>t ilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> i planificarea form rii (<strong>al</strong>in. 7.9).<br />
• Managementul i <strong>de</strong>zvoltarea carierei (<strong>al</strong>in. 7.10)<br />
• Transferarea i integrarea person<strong>al</strong>ului în cadrul operatorului region<strong>al</strong> (<strong>al</strong>in. 7.11).<br />
• Extern<strong>al</strong>izare (<strong>al</strong>in. 7.12).<br />
Manu<strong>al</strong>e i ghiduri<br />
La acest raport au fost anexate diverse manu<strong>al</strong>e i ghiduri cu informa iile <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate <strong>de</strong><br />
suport care vor fi men ionate în sec iunile urm toare <strong>al</strong>e prezentului document. Aceste<br />
manu<strong>al</strong>e i ghiduri au fost folo<strong>si</strong>te pentru diseminarea i promovarea instrumentelor i<br />
practicilor HR.<br />
În majoritatea cazurilor, implementarea efectiv a instrumentelor HR în cadrul companiilor<br />
<strong>de</strong> ap a rezultat în feedback i experien care au contribuit la rândul lor la completarea i<br />
cizelarea manu<strong>al</strong>elor i ghidurilor.<br />
7.2 Descrierea gener<strong>al</strong> a conditiilor organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> <strong>de</strong> Resurse Umane<br />
Mai jos se face o scurt <strong>de</strong>scriere a princip<strong>al</strong>elor teme legate <strong>de</strong> HR i <strong>de</strong>zvoltarea<br />
organiza ion<strong>al</strong> a companiilor <strong>de</strong> ap în ve<strong>de</strong>rea ev<strong>al</strong>u rii a interven iilor i abord rilor în<br />
domeniul HR/OD. De men ionat c <strong>si</strong>tua ia, contextul, nece<strong>si</strong>t ile i inten<strong>si</strong>tatea acestor<br />
teme difer <strong>de</strong> la companie la companie. De asemenea, unele companii sunt mult mai<br />
<strong>de</strong>zvoltate sau se <strong>de</strong>zvolt mult mai repe<strong>de</strong> <strong>de</strong>cât <strong>al</strong>tele. În orice caz, <strong>de</strong>scrierea prezint o<br />
imagine gener<strong>al</strong> „<strong>de</strong>spre ce este vorba” i <strong>de</strong>spre ce provoc ri implic HR/OD în<br />
region<strong>al</strong>izarea companiilor <strong>de</strong> ap .<br />
a. Companiile <strong>de</strong> ap sunt în proces <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare. În urma acestui proces, mai mul i<br />
operatori loc<strong>al</strong>i vor fi reuni i i gestiona i <strong>de</strong> o <strong>si</strong>ngur entitate region<strong>al</strong> – operatorul<br />
region<strong>al</strong> (ROC). Conceptul <strong>de</strong> un operator pentru fiecare loc<strong>al</strong>itate i concep iile<br />
tradi ion<strong>al</strong>e vor fi înlocuite <strong>de</strong> conceptul i organizarea region<strong>al</strong> . La nivel region<strong>al</strong> se<br />
va înfiin a un sediu care va servi ca centru <strong>de</strong> management i ca pivot pentru opera iuni<br />
<strong>de</strong>zvoltate în mai multe loca ii. Acest fapt implic o diferen iere clar între (a) func iile<br />
opera ion<strong>al</strong>e la nivel loc<strong>al</strong> i (b) management, expertiz i a<strong>si</strong>sten la nivel region<strong>al</strong>.<br />
Structura-cadru organiza ion<strong>al</strong> va trebui revizuit în acest scop. În plus, inclu<strong>si</strong>v<br />
ment<strong>al</strong>itatea privind organizarea trebuie modificat .<br />
b. Operatorii region<strong>al</strong>i vor gestiona activitatea mult mai eficient, beneficiind i <strong>de</strong><br />
economia la scar . Acest proces <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare va aduce un plus dimen<strong>si</strong>unii i<br />
complexit ii companiei, prin urmare vor trebui introduse, actu<strong>al</strong>izate i implementate<br />
89
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
<strong>al</strong>te structuri organiza ion<strong>al</strong>e, mai a<strong>de</strong>cvate. Aici intr i instrumentele HR <strong>al</strong>e<br />
companiei, care nece<strong>si</strong>t la rândul lor îmbun t ire din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>.<br />
c. Operatorii loc<strong>al</strong>i trebuie „armoniza i i integra i” în structura HR/OD. Nu va mai exista<br />
un operator în fiecare loca ie, ci mai multe <strong>si</strong>steme i practici HR pentru fiecare ora<br />
sau comunitate care a a<strong>de</strong>rat la operatorul region<strong>al</strong>. Setul <strong>de</strong> instrumente HR trebuie<br />
îmbun t it, mo<strong>de</strong>rnizat, extins i implementat la to i operatorii loc<strong>al</strong>i.<br />
d. Top managementul va fi mai preocupat <strong>de</strong> rela iile cu diversele p r i externe implicate<br />
(ADI, con<strong>si</strong>liile loc<strong>al</strong>e, agen ii guvernament<strong>al</strong>e, publicul larg, etc.) <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> gestionarea<br />
i controlarea direct a activit ilor zilnice. Activit ile interne vor trece treptat în<br />
responsabilitatea liniei <strong>de</strong> mijloc a managementului i a speci<strong>al</strong>i tilor. Vor trebui<br />
<strong>de</strong>zvoltate în acest sens abilit i, structuri i <strong>si</strong>steme. Toate acestea vor avea impact<br />
asupra resurselor umane. Este nevoie îns <strong>de</strong> o îmbun t ire a profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>ismului<br />
conducerii, <strong>de</strong> m rirea gradului <strong>de</strong> responsabilitate cu sprijinul structurii HR.<br />
e. Companiile au dovedit diferen e remarcabile în atitudinea fa <strong>de</strong> integrare. Unele<br />
companii au <strong>de</strong>pus eforturi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabile în sensul region<strong>al</strong>iz rii, atât la nivel politicoadministrativ,<br />
cât i la nivel <strong>de</strong> management i activitate. În schimb, <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> multe<br />
companii discutau <strong>de</strong>spre integrare la nivel politic, dar nu f ceau aproape nimic la nivel<br />
<strong>de</strong> organizare pentru an<strong>al</strong>izarea <strong>si</strong>tua iei i preg tirea pentru integrare. Rezerva<br />
manifestat era cauzat , se pare, <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> factori: (i) înainte <strong>de</strong> semnarea<br />
contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a serviciilor, compania nu avea niciun interes ofici<strong>al</strong> în cel l<strong>al</strong>t<br />
operator; (ii) unele companii s-au temut c trebuie s preia povara tehnic i financiar<br />
a noului venit i (iii) diferen ele <strong>de</strong> cultur loc<strong>al</strong> în ju<strong>de</strong> . Prin urmare, este necesar<br />
promovarea i încurajarea unei atitudini mai active i a preg tirii pentru preluarea<br />
noilor operatori integra i.<br />
f. Cu unele excep ii, companiile <strong>de</strong> ap aveau o capacitate HR limitat . Pu ini operatori<br />
dispuneau <strong>de</strong> un person<strong>al</strong> HR profe<strong>si</strong>onist, care s se ocupe <strong>de</strong> <strong>de</strong>partament i <strong>de</strong><br />
activit ile specifice. La majoritatea companiilor, componenta Resurse Umane consta<br />
în princip<strong>al</strong> din activit i administrative (dosarele angaja ilor, state <strong>de</strong> plat , pontaje,<br />
a<strong>si</strong>sten soci<strong>al</strong> ). O serie <strong>de</strong> instrumentele HR erau folo<strong>si</strong>te (vezi i <strong>al</strong>in. 5.2 pentru<br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii <strong>de</strong>spre instrumente), dar cu aplicabilitate limitat . Departamentele HR s-au<br />
ar tat îns foarte interesate <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ea îmbun t irii setului <strong>de</strong> instrumente HR.<br />
Implementarea <strong>si</strong>stemelor HR implic sporirea capacit ii majorit ii <strong>de</strong>partamentelor<br />
HR.<br />
g. Discutarea i <strong>de</strong>zvoltarea strategiei HR nu s-a f cut în mod activ. Directorii i<br />
speci<strong>al</strong>i tii în Resurse Umane nu erau suficient <strong>de</strong> implica i în activit i strategice<br />
pentru întreaga companie i în speci<strong>al</strong> în direc ia Resurselor Umane. Implicarea în i<br />
con tientizarea <strong>de</strong> c tre top managementului a aspectului strategic HR/OD a p rut<br />
limitat .<br />
h. De i au fost recunoscute în gener<strong>al</strong> o serie <strong>de</strong> neconcordan e privind c<strong>al</strong>itatea i<br />
num rul person<strong>al</strong>ului, o mare parte din aceste companii aveau putin timp la dispozitie<br />
<strong>si</strong> o libertate limitat privind strucutra <strong>de</strong> <strong>al</strong>ocare <strong>de</strong> person<strong>al</strong>. În cadrul procesului <strong>de</strong><br />
integrare a operatorilor loc<strong>al</strong>i, multe companii au convenit s nu fac reduceri <strong>de</strong><br />
person<strong>al</strong> timp <strong>de</strong> 1-2 ani. În plus, datorit nivelului sc zut în gener<strong>al</strong> <strong>de</strong> recuperare a<br />
<strong>de</strong>bitelor, bugetele pentru person<strong>al</strong> <strong>al</strong>e operatorului region<strong>al</strong> i <strong>al</strong>e operatorilor loc<strong>al</strong>i<br />
90
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
sunt limitate. Prin urmare, planificarea person<strong>al</strong>ului este esen i<strong>al</strong> pentru companii, dar<br />
reprezint o activitate pe termen mediu.<br />
i. Surprinz tor, integrarea person<strong>al</strong>ului operatorilor loc<strong>al</strong>i din perspectiva condi iilor <strong>de</strong><br />
munc a fost mai mult o chestiune <strong>de</strong> contract (contractele colective i individu<strong>al</strong>e <strong>de</strong><br />
munc ). Majoritatea operatorilor region<strong>al</strong>i (care absorb noii veni i) au un pachet<br />
s<strong>al</strong>ari<strong>al</strong> mai bun <strong>de</strong>cât cel <strong>al</strong> operatorilor loc<strong>al</strong>i nou veni i. În plus (a a cum se va<br />
men iona mai jos), person<strong>al</strong>ul a avut a<strong>si</strong>gurat un post <strong>de</strong> munc , cel pu in pentru scurt<br />
timp. Prin urmare, discu iile între person<strong>al</strong>ul nou-venit i reprezentan ii lor au fost<br />
limitate: locul <strong>de</strong> munc era a<strong>si</strong>gurat i cu perspective <strong>de</strong> îmbun t ire.<br />
j. În ceea ce prive te operatorul region<strong>al</strong>, problema se pune în termeni financiareconomici:<br />
dac î i permite sau nu acoperirea opera iunilor la nivel loc<strong>al</strong>. Costurile<br />
m rite cu person<strong>al</strong>ul pot înr ut i <strong>si</strong>tua ia, dac nu se fac ajust ri <strong>al</strong>e tarifelor.<br />
k. Unii operatori region<strong>al</strong>i în curs <strong>de</strong> înfiin are au fost preocupa i <strong>de</strong> c<strong>al</strong>ificarea<br />
person<strong>al</strong>ului operatorilor loc<strong>al</strong>i nou integra i. Unii operatori loc<strong>al</strong>i mai mici i mai pu in<br />
profitabili i-au redus person<strong>al</strong>ul în timp. De multe ori, chiar i angaja ii bine preg ti i<br />
i activi au plecat din companie. Unii operatori au r mas cu person<strong>al</strong>ul învechit, nu<br />
foarte bine c<strong>al</strong>ificat sau performant.<br />
7.3 Abordare i interven ii HR<br />
Strategia programului FOPIP legat <strong>de</strong> HR<br />
Dezvoltarea aspectelor legate <strong>de</strong> HR în companiile beneficiare FOPIP urmeaz o abordare<br />
pe trei nivele:<br />
Abordarea FOPIP privind HR/OD<br />
A. Dezvoltarea capacit ii func iei HR în companie.<br />
B. Dezvoltarea i implementarea unui set <strong>de</strong> instrumente HR princip<strong>al</strong>e.<br />
C. Dezvoltarea strategiei HR pentru companie.<br />
Dezvoltarea capacit ii se va face prin cursuri <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> , practic la locul <strong>de</strong><br />
munc i con<strong>si</strong>liere.<br />
Activit ile i instrumentele HR <strong>de</strong> baz în companiile <strong>de</strong> ap sunt în princip<strong>al</strong>:<br />
• Sistemul <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a performan ei<br />
• An<strong>al</strong>iza posturilor i elaborarea fi elor <strong>de</strong> post.<br />
• Ev<strong>al</strong>uarea nece<strong>si</strong>t ilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> , planul <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> i<br />
<strong>de</strong>zvoltarea carierei.<br />
• Planificarea person<strong>al</strong>ului<br />
• Selec ie, recrutare i transfer<br />
Aceste activit i i interac iunea dintre ele sunt <strong>de</strong>scrise în Figura 7-2 – Ciclul HR 6 . Fi ele<br />
postului reprezint un punct <strong>de</strong> referin în toate aceste activit i i procese.<br />
6 Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong>rivat din Fombrun et <strong>al</strong>., 1994.<br />
91
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 7- 2: Ciclul HR<br />
Planificare<br />
Person<strong>al</strong><br />
S<strong>al</strong>ariu &<br />
<strong>al</strong>te beneficii<br />
Recrutare<br />
Performata<br />
<strong>si</strong> selectie rezultate,<br />
Ev<strong>al</strong>uarea<br />
Terminare<br />
comportament Performantei Contract<br />
<strong>de</strong> munca<br />
Transfer<br />
Training &<br />
<strong>de</strong>zvoltare<br />
În gener<strong>al</strong>, este dificil <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltat o strategie HR într-un mediu neperformant, în care nu<br />
exist un nivel acceptabil <strong>al</strong> capacit ii i con tientiz rii privind HR. În plus, <strong>de</strong>zvoltarea<br />
strategiei trebuie s fie practic i bazat pe <strong>si</strong>tua ia curent , pe nece<strong>si</strong>t ile i problemele<br />
companiei.<br />
Prin urmare, a fost aplicat o abordare practic i la în<strong>de</strong>mân . Speci<strong>al</strong>i tii FOPIP au<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat nevoile, receptivitatea i angajamentul companiilor pentru unele aspecte i<br />
instrumente HR ca punct <strong>de</strong> plecare <strong>al</strong> m surilor luate. Aspectul sau instrumentul respectiv<br />
va reprezenta punctul <strong>de</strong> pornire <strong>al</strong> interven iilor. Datorit naturii ciclice a activit ilor HR<br />
(vezi Figura 7.2 – Ciclul HR), <strong>al</strong>egerea unei arii <strong>de</strong> interven ie ini i<strong>al</strong> nu este atât <strong>de</strong> critic<br />
atâta timp cât reprezint o nece<strong>si</strong>tate relevant a companiei i beneficiaz <strong>de</strong> angajamentul<br />
conducerii. Cu ocazia <strong>de</strong>zvolt rii i implement rii unui instrument HR pentru astfel <strong>de</strong> arii<br />
<strong>de</strong> interven ie se vizeaz i <strong>de</strong>zvoltarea capacit ii func iei HR. Odat cu <strong>de</strong>zvoltarea i<br />
implementarea unui instrument <strong>de</strong>vin vizibile i aspectele asociate, iar compania poate<br />
acorda prioritate i în aceste direc ii. Dezvoltarea strategiei poate <strong>de</strong>mara doar dup ce<br />
<strong>de</strong>zvoltarea capacit ii i implementarea instrumentelor au înregistrat avansuri<br />
semnificative.<br />
Datorit diver<strong>si</strong>t ii priorit ilor i a „punctelor <strong>de</strong> pornire” <strong>al</strong>e companiilor, instrumentele<br />
<strong>de</strong>zvoltate i implementate prezentau diferen e <strong>de</strong> la companie la companie. În plus, în<br />
cadrul strategiei FOPIP, <strong>de</strong>zvoltarea i implementarea unui anumit instrument cu a<strong>si</strong>sten<br />
din partea consultan ilor FOPIP a avut loc într-un num r mic <strong>de</strong> companii pilot. Dup<br />
implementare, abordarea i rezultatele ob inute au fost împ rt ite cu <strong>al</strong>te companii, care<br />
au beneficiat ulterior <strong>de</strong> a<strong>si</strong>sten pentru introducere i implementare.<br />
În fin<strong>al</strong>, se releva faptul c <strong>de</strong>zvoltarea i implementarea instrumentelor HR necesare<br />
oric rei companii implic eforturi semnificative i timp, mai <strong>al</strong>es dac pentru respectiva<br />
companie se va aplica întregul set <strong>de</strong> instrumente. Din nefericire, consultan ii FOPIP nu au<br />
avut nici timpul i nici resursele pentru a face acest lucru. Prin urmare, ace tia au urm rit<br />
92
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
mai <strong>de</strong>grab s preg teasc un <strong>si</strong>stem util i adaptabil fiec rei companii în parte: <strong>de</strong>finirea<br />
unor exemple <strong>de</strong> c tre compania pilot, <strong>de</strong>zvoltarea capacit ii respectivei companii,<br />
urmând ca acesta s - i asume responsabilitatea pentru implementare.<br />
7.4 An<strong>al</strong>iza i <strong>de</strong>zvoltarea strategiei HR<br />
Ev<strong>al</strong>uare<br />
S-a observat c nicio companie nu avea o strategie <strong>de</strong>dicat HR sau un document <strong>si</strong>milar<br />
sau <strong>al</strong>ternativ, o direc ie stabilit ferm.<br />
Strategie: inten ia ferm<br />
Strategia este:<br />
• Un plan sau o politic pe termen lung<br />
• Serve te pentru orientarea procesului <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziilor (furnizeaz un cadru, dar<br />
permite o oarecare flexibilitate)<br />
• Vizeaz anumite rezultate (centrat pe rezultate).<br />
<strong>Apa</strong>rent, procesul <strong>de</strong> planificare a afacerilor i în consecin <strong>de</strong>zvoltarea strategiilor HR<br />
reprezenta pentru companii un concept nou. În plus fa <strong>de</strong> procesul <strong>de</strong> sus în jos, func iile<br />
HR din companii contribuiau în mic m sur sau <strong>de</strong>loc la procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a<br />
strategiei <strong>de</strong> jos în sus.<br />
Figura 7- 3: Dezvoltarea strategiei<br />
Strategie <strong>de</strong> afaceri<br />
Strategie RU<br />
Servicii RU & Implementare RU<br />
Princip<strong>al</strong>ele motive care stau la baza acestei slabe <strong>de</strong>zvolt ri a strategiilor sunt (i)<br />
capacitatea func iei HR; (ii) slaba func ionare a <strong>si</strong>stemelor HR obi nuite i (iii) lipsa în<br />
cadrul companiilor a unui mecanism func ion<strong>al</strong> care s can<strong>al</strong>izeze i s primeasc aceste<br />
informa ii <strong>de</strong> la pozi ii manageri<strong>al</strong>e mai joase. În consecin , an<strong>al</strong>iza i <strong>de</strong>zvoltarea<br />
strategiei din perspectiva HR/OD a <strong>de</strong>veni parte integrant din a<strong>si</strong>sten a privind HR/OD<br />
pentru companii.<br />
Activit i i rezultate<br />
An<strong>al</strong>izarea <strong>si</strong>tua iei i <strong>de</strong>zvoltarea strategiei privind organizarea i problemele HR au fost<br />
discutate cu ocazia cursurilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> în Resurse Umane organizate în luna<br />
93
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
mai 2008. Cu aceast ocazie li s-a cerut participan ilor din cadrul diverselor <strong>de</strong>partamente<br />
HR <strong>al</strong>e companiilor s ev<strong>al</strong>ueze <strong>si</strong>tua ia i mediul legat <strong>de</strong> Resursele Umane din propria<br />
companie i pe baza acestei an<strong>al</strong>ize s sublinieze aspectele-cheie privind o po<strong>si</strong>bil<br />
strategie HR i m suri <strong>de</strong> luat <strong>de</strong> c tre propria companie.<br />
Cu ocazia vizitelor ulterioare la diverse companii, aceste proiecte <strong>de</strong> strategii i m suri HR<br />
au fost rediscutate i ajustate. Subiectul <strong>de</strong>zvolt rii unei strategii privind resursele umane a<br />
fost ulterior <strong>de</strong>zb tut în cadrul unei se<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> lucru a seminarului organizat pentru top<br />
management în august 2008 la care au participat atât directorii gener<strong>al</strong>i, cât i directorii <strong>de</strong><br />
Resurse Umane <strong>de</strong> la companiile <strong>de</strong> ap implicate.<br />
Follow-up<br />
Inclu<strong>de</strong>rea an<strong>al</strong>izelor i <strong>de</strong>zvolt rii strategiei privind Resursele Umane într-un proces <strong>de</strong><br />
planificare gener<strong>al</strong> a activit ilor i strategiei companiei este înc în stadiul <strong>de</strong> v<strong>al</strong>orificare<br />
i materi<strong>al</strong>izare. Acest subiect trebuie discutat în edin ele cu conducerea gener<strong>al</strong> a<br />
companiei.<br />
7.5 Concep ia organiza ion<strong>al</strong><br />
Concept<br />
O bun structur organiza ion<strong>al</strong> reprezint o condi ie esen i<strong>al</strong> pentru operatorii region<strong>al</strong>i,<br />
nu numai din perspectiva cadrului i a form rii opera iunilor efective, ci i din perspectiva<br />
finan rii <strong>de</strong> la fondurile <strong>de</strong> coeziune. Procesul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare implic schimb ri <strong>al</strong>e<br />
structurii-cadru <strong>de</strong> organizare <strong>de</strong>oarece în eficien a i operativitatea propuse. Este necesar<br />
revizuirea modului <strong>de</strong> reunire a operatorilor loc<strong>al</strong>i i un<strong>de</strong> se aplic ajustarea acestuia în<br />
contextul cadrului region<strong>al</strong> i a v<strong>al</strong>orific rii <strong>si</strong>nergiilor, economiilor la scar i a<br />
profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>ismului. De asemenea, se va înlocui concep ia <strong>de</strong> „un operator pentru fiecare<br />
ora ” cu cea a unei organiza ii responsabile pentru opera iunile <strong>de</strong>sf urate în mai multe<br />
loc<strong>al</strong>it i. Acest fapt implic în consecin reorganizarea companiei pentru a se stabili un<br />
cadru <strong>de</strong> <strong>de</strong>finire a companiei <strong>de</strong> ap ca i operator region<strong>al</strong> <strong>de</strong> ap . Aici intr<br />
organigrama-cadru i viziunea sau planul pe termen mediu privind <strong>de</strong>zvoltarea companiei.<br />
Consultan ii FOPIP au <strong>de</strong>zvoltat i promovat o structur -cadru region<strong>al</strong> pentru operatorii<br />
region<strong>al</strong>i („Studiu privind structura organiza ion<strong>al</strong> propusa pentru operatorii region<strong>al</strong>i<br />
<strong>de</strong> apa“). Vezi anexa D.1. Mo<strong>de</strong>lul este <strong>al</strong>c tuit dup mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> organizare a lui<br />
Mintzberg cu cinci componente princip<strong>al</strong>e 7 <strong>de</strong>oarece acest mo<strong>de</strong>l pune la dispozi ie un<br />
concept func ion<strong>al</strong> a<strong>de</strong>cvat care subliniaz diferen a dintre activit ile <strong>de</strong> exploatare i <strong>al</strong>te<br />
procese / activit i în structura <strong>de</strong> organizare.<br />
Princip<strong>al</strong>ele caracteristici <strong>al</strong>e acestei structuri-cadru organiza ion<strong>al</strong>e sunt (vezi i Fig. 5.X<br />
<strong>de</strong> mai jos):<br />
• Separarea func iilor opera ion<strong>al</strong>e loc<strong>al</strong> i a func iilor <strong>de</strong> conducere i suportul<br />
speci<strong>al</strong>izat la nivel region<strong>al</strong>. Func iile opera ion<strong>al</strong>e loc<strong>al</strong>e constau în speci<strong>al</strong> în<br />
producerea i distribuirea apei potabile, colectarea i tratarea apelor uzate, rela iile cu<br />
clien ii i colectarea veniturilor.<br />
7 Henry Mintzberg a stabilit 5 componente princip<strong>al</strong>e în cadrul unei organiza ii: centrul<br />
opera ion<strong>al</strong>(efectoriu), tehno-structura, structura <strong>de</strong> suport, vârful strategic i linia managementului <strong>de</strong><br />
mijloc (vezi Mintzberg, H, Structurarea Organiza iilor, 1979).<br />
94
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Opera iile loc<strong>al</strong>e vor fi i<strong>de</strong>ntificate clar i concepute ca un centru <strong>de</strong> cost / beneficii din<br />
perspectiv contabil .<br />
• Dezvoltarea tehnic clar <strong>de</strong>limitat i func ia speci<strong>al</strong>i tilor la nivel region<strong>al</strong>, sub forma<br />
unei direc ii Tehnice <strong>de</strong> Dezvoltare. Aceast direc ie se va ocupa <strong>de</strong> planificarea,<br />
proiectarea pe termen lung, precum i <strong>de</strong> construirea unei echipe <strong>de</strong> ingineri i<br />
speci<strong>al</strong>i ti, necesari pentru întreaga arie <strong>de</strong> operare.<br />
• O func ie <strong>de</strong> management financiar la nivel region<strong>al</strong> constând în planificare financiar ,<br />
contabilitate i audit.<br />
• O func ie comerci<strong>al</strong> la nivel region<strong>al</strong> care s se ocup <strong>de</strong> contracte, procesele <strong>de</strong><br />
colectare a veniturilor i <strong>de</strong> rela iile cu clien ii.<br />
• La operatorii region<strong>al</strong>i mai mici, func ia financiar i cea comerci<strong>al</strong> pot fi combinate<br />
într-o direc ie economic .<br />
• O serie <strong>de</strong> func ii <strong>de</strong> a<strong>si</strong>sten speci<strong>al</strong>izat la nivel centr<strong>al</strong> care s ofere servicii pentru<br />
toate centrele loc<strong>al</strong>e opera ion<strong>al</strong>e i <strong>al</strong>te func ii region<strong>al</strong>e (<strong>de</strong> exemplu Juridic, Resurse<br />
Umane, Rela ii Publice, Monitorizarea <strong>Mediu</strong>lui, Audit, Achizi ii).<br />
Figura 7- 4: Structura gener<strong>al</strong> a operatorului region<strong>al</strong><br />
Grupuri Suport<br />
- MRU<br />
- Juridic<br />
- PR<br />
- IT<br />
-<br />
Director Tehnic & Dezvoltare Directia Operation<strong>al</strong>a Directia Economica<br />
- Dezvoltare - Planificare financiara<br />
- Inginerie - Contabilitate<br />
- Proiecte/UIP - Comerci<strong>al</strong><br />
- Laborator -<br />
-<br />
Sectiile <strong>Apa</strong> potabila <strong>si</strong> <strong>Apa</strong> uzata<br />
- Statii <strong>de</strong> tratare<br />
- Retele <strong>si</strong> intretinere<br />
- Statii <strong>de</strong> pompare<br />
-<br />
Director Gener<strong>al</strong><br />
Companiile <strong>de</strong> ap au fost a<strong>si</strong>state în eforturile <strong>de</strong> în elegere a conceptului <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare<br />
i a mecanismelor <strong>de</strong> management aferente, în revizuirea organigramei existente i în<br />
elaborarea unei noi scheme organiza ion<strong>al</strong>e region<strong>al</strong>e.<br />
Un aspect important legat <strong>de</strong> structura organiza ion<strong>al</strong> este pozi ia Unit ii <strong>de</strong><br />
Implementare a Proiectului (UIP). La început, exista o tendin la nivel na ion<strong>al</strong> <strong>de</strong><br />
cla<strong>si</strong>ficare a acestei unit i separat, în subordinea direct a directorului gener<strong>al</strong>. Aceast<br />
structur este <strong>de</strong>s întâlnit în UIP din cadrul programelor curente ISPA. Cu toate acestea, sa<br />
trecut gradu<strong>al</strong> la organizarea UIP în cadrul <strong>de</strong>partamentului <strong>de</strong> Dezvoltare Tehnic ,<br />
<strong>de</strong>oarece cele dou au activit i i atribu ii <strong>si</strong>milare. Planificarea i <strong>de</strong>finirea proiectelor,<br />
95
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
precum i managementul <strong>de</strong> proiect sunt con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate sarcini permanente <strong>al</strong>e grup rii <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare tehnic din cadrul unei organiza ii; prin urmare, UIP trebuie integrate în<br />
Direc ia pentru Dezvoltare Tehnic . Aceast ultim op iune <strong>de</strong> structurare a fost sprijinit<br />
i promovat <strong>de</strong> consultan ii FOPIP.<br />
În plus, viziunea operatorului region<strong>al</strong> <strong>de</strong> ap i etapele <strong>de</strong> integrare a diver ilor operatori<br />
loc<strong>al</strong>i într-o organiza ie region<strong>al</strong> care func ioneaz efectiv trebuie examinat i <strong>al</strong>iniat la<br />
c<strong>al</strong>ea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare pe termen mediu gener<strong>al</strong> acceptat . Se r spun<strong>de</strong> astfel la întrebarea<br />
dac operatorul region<strong>al</strong> se va <strong>de</strong>zvolta progre<strong>si</strong>v.<br />
Ev<strong>al</strong>uare<br />
O parte din companii s-au dovedit la început rezervate la i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare i au propus<br />
în consecin o nou structur <strong>de</strong> organizare la nivel region<strong>al</strong>. Acest fapt s-a datorat în<br />
parte lipsei <strong>de</strong> familiarizare a top managementului companiei cu procesul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare<br />
i mai <strong>al</strong>es cu nece<strong>si</strong>t ile i consecin ele legate <strong>de</strong> structura <strong>de</strong> organizare. În plus,<br />
implementarea unei noi organigrame atinge chestiuni sen<strong>si</strong>bile precum puterea, influen a i<br />
numirea candida ilor în unele pozi ii importante.<br />
Majoritatea companiilor au adoptat noi linii <strong>de</strong> gândire cum ar fi abandonarea conceptului<br />
<strong>de</strong> operator unic i separarea func iei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare tehnic <strong>de</strong> cea a opera iunilor.<br />
În jum tate din cazuri, compania se afla <strong>de</strong>ja în proces <strong>de</strong> <strong>de</strong>limitare clar a func iei<br />
comerci<strong>al</strong>e (colectarea veniturilor, rela iile cu clien ii) <strong>de</strong> func ii mai speci<strong>al</strong>izate, precum<br />
cea financiar - contabil (an<strong>al</strong>ize financiare i planificare, <strong>al</strong>c tuirea bugetului,<br />
contabilitate, raportare).<br />
Pu ine companii au privit structura organiza ion<strong>al</strong> doar ca pe o problem <strong>de</strong> solu ionat<br />
dup semnarea contractelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare a serviciilor. Aceast întârziere sugereaz mai<br />
<strong>de</strong>grab c integrarea i region<strong>al</strong>izarea nu ar avea consecin e asupra organiz rii.<br />
Activit i i rezultate<br />
Consultan ii FOPIP au <strong>de</strong>pus eforturi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabile pentru a promova un mo<strong>de</strong>l gener<strong>al</strong>izat<br />
pentru structura region<strong>al</strong> a companiilor <strong>de</strong> ap . Acest mo<strong>de</strong>l este exemplificat într-un<br />
manu<strong>al</strong>. Mo<strong>de</strong>lul schi eaz principiile semnificative, o serie <strong>de</strong> op iuni, dar las i<br />
libertatea <strong>de</strong> adaptare a mo<strong>de</strong>lului la condi iile loc<strong>al</strong>e. Mo<strong>de</strong>lul region<strong>al</strong> a fost diseminat i<br />
promovat cu diverse ocazii.<br />
Au fost organizate cu toate companiile <strong>de</strong> ap o serie <strong>de</strong> run<strong>de</strong> <strong>de</strong> discu ii pentru ev<strong>al</strong>uarea<br />
<strong>si</strong>tua iei region<strong>al</strong>e, <strong>de</strong>zvoltarea unei în elegeri comune legate <strong>de</strong> consecin ele<br />
organiza ion<strong>al</strong>e, promovarea mo<strong>de</strong>lului gener<strong>al</strong> <strong>de</strong> organizare, schi area i ajustarea acestui<br />
mo<strong>de</strong>l la operatorul region<strong>al</strong> (în <strong>de</strong>venire).<br />
Majoritatea operatorilor au revizuit <strong>de</strong>-a lungul timpul propria organigram i au adaptat-o<br />
la mo<strong>de</strong>lul gener<strong>al</strong> promovat <strong>de</strong> consultan ii FOPIP, ceea ce a dus practic la <strong>al</strong>c tuirea unor<br />
organigrame corespunz toare pentru to i operatorii region<strong>al</strong>i.<br />
Un num r <strong>de</strong> operatori se aflau înc în procesul <strong>de</strong> integrare a operatorilor loc<strong>al</strong>i în<br />
structura region<strong>al</strong> . S-a remarcat c în aceste cazuri erau disponibile pu ine informa ii<br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate referitoare la ace ti operatori loc<strong>al</strong>i pe lâng rapoartele neofici<strong>al</strong>e. De asemenea,<br />
unii operatori region<strong>al</strong>i s-au dovedit rezerva i în a lua c<strong>al</strong>ea integr rii.<br />
În scopul planific rii i preg tirii pentru integrare a operatorilor loc<strong>al</strong>i în cadrul<br />
operatorului region<strong>al</strong> din Maramure (SC Vit<strong>al</strong>), consultan ii FOPIP au ini iat i sprijinit o<br />
ev<strong>al</strong>uare pe teren a operatorului loc<strong>al</strong> din Sighetu Marmatiei (ev<strong>al</strong>uarea opera iunilor i<br />
person<strong>al</strong>ului celui mai mare operator <strong>de</strong> integrat). În acest scop, o echip <strong>al</strong>c tuit din<br />
membri ai conducerii i speci<strong>al</strong>i ti din cadrul SC Vit<strong>al</strong> i consultan i FOPIP au efectuat o<br />
96
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
vizit la Sighetu Marmatiei pentru a aduna primele impre<strong>si</strong>i i informa ii legate <strong>de</strong> <strong>si</strong>tua ia<br />
loc<strong>al</strong> . Aceast ev<strong>al</strong>uare a dus la <strong>de</strong>finirea unei serii <strong>de</strong> m suri tehnice, comerci<strong>al</strong>e i<br />
organiza ion<strong>al</strong>e care trebuiau aplicate înainte <strong>de</strong> i în timpul procesului <strong>de</strong> integrare. A fost<br />
întocmit o list <strong>de</strong> lucru legat <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uarea companiei <strong>de</strong> ap în ve<strong>de</strong>rea orient rii<br />
activit ilor <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare i colectare a datelor.<br />
Ac iuni urm toare<br />
Dup implementarea organigramelor i integrarea „noilor operatori”, mul i din operatorii<br />
region<strong>al</strong>i <strong>de</strong> ap trebuie s revizuiasc propria schem organiza ion<strong>al</strong> i s fac ajust rile<br />
necesare.<br />
Ghiduri i manu<strong>al</strong>e<br />
• Ghidul Structura organiza ion<strong>al</strong> a operatorilor region<strong>al</strong>i. (Anexa D1)<br />
Acest ghid prezint o structur -cadru <strong>de</strong> organizare a unui operator region<strong>al</strong> <strong>de</strong> ap ,<br />
precum i unele op iuni pentru fiecare arie <strong>de</strong> activitate. Acest cadru poate fi folo<strong>si</strong>t ca<br />
baz pentru conceperea structurii organiza ion<strong>al</strong>e a unei companii <strong>de</strong> ap .<br />
• Ev<strong>al</strong>uarea Companiilor <strong>de</strong> Ap – List <strong>de</strong> Lucru (Anexa D2)<br />
Aceast List <strong>de</strong> Lucru are rolul <strong>de</strong> a sprijini person<strong>al</strong>ul i consultan ii în ev<strong>al</strong>uarea<br />
princip<strong>al</strong>elor procese <strong>de</strong> activitate dintr-un operator <strong>de</strong> ap i în i<strong>de</strong>ntificarea aspectelor<br />
cruci<strong>al</strong>e pentru integrare. De asemenea, ofer suport în colectarea datelor pe baz <strong>de</strong><br />
întreb ri i tabele i furnizeaz o serie <strong>de</strong> întreb ri <strong>de</strong> inclus în interviuri semistructurate.<br />
7.6 Nivelurile <strong>de</strong> person<strong>al</strong> i planificarea person<strong>al</strong>ului<br />
Ev<strong>al</strong>uare<br />
Impre<strong>si</strong>a gener<strong>al</strong> este c nivelul <strong>de</strong> person<strong>al</strong> în companiile <strong>de</strong> ap din România este<br />
ridicat, iar unele au chiar person<strong>al</strong> exce<strong>de</strong>ntar i/sau c person<strong>al</strong>ul nu este bine gestionat<br />
(vezi <strong>de</strong> exemplu Caietul <strong>de</strong> Sarcini). Costurile cu person<strong>al</strong>ul reprezint o cot substan i<strong>al</strong><br />
din costul <strong>de</strong> exploatare, aproximativ 30% sau mai mult. Prin urmare, repartizarea eficient<br />
a person<strong>al</strong>ului este una din sarcinile importante a speci<strong>al</strong>i tilor în Resurse Umane.<br />
Totu i, f r o examinare <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat a companiilor i <strong>si</strong>tua iei acestora, este ineficient s se<br />
sugereze sau s se propun ac iuni gener<strong>al</strong>e legate <strong>de</strong> person<strong>al</strong> i niveluri / norme privind<br />
person<strong>al</strong>ul c tre <strong>al</strong>te companii. În contextul mo<strong>de</strong>lului <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare i a necesarului <strong>de</strong><br />
profe<strong>si</strong>oni ti, companiile pot p rea în unele cazuri în exce<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> person<strong>al</strong>, dar acesta este<br />
i subc<strong>al</strong>ificat în acela i timp. În plus, nu toate companiile aveau <strong>de</strong>ja responsabilit i<br />
region<strong>al</strong>e i control; a fost dificil, dac nu impo<strong>si</strong>bil, s se ev<strong>al</strong>ueze i s se intervin asupra<br />
nivelului <strong>de</strong> angaja i i c<strong>al</strong>ificarea person<strong>al</strong>ului din cadrul operatorilor loc<strong>al</strong>i nou integra i.<br />
În majoritatea cazurilor, prin procesul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare au fost interzise concedierile <strong>de</strong><br />
person<strong>al</strong> timp <strong>de</strong> unul sau doi ani. În acest caz, chiar i un plan solid i an<strong>al</strong>izele<br />
aprofundate privind reducerea person<strong>al</strong>ului nu pot fi implementate prea curând. Acest lucru<br />
nu ar contribui în orice caz la credibilitatea conducerii. Stabilirea unui plan <strong>de</strong> person<strong>al</strong><br />
care poate orienta compania i este „implementabil” nu se poate face chiar repe<strong>de</strong>.<br />
97
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Nivelul <strong>de</strong> person<strong>al</strong><br />
Determinarea nivelul <strong>de</strong> person<strong>al</strong>: mai <strong>de</strong>grab stabilirea unor <strong>si</strong>steme, <strong>de</strong>cât prescrierea<br />
unor cifre.<br />
Consultan ii FOPIP au <strong>al</strong>es prin urmare s <strong>de</strong>zvolte an<strong>al</strong>ize <strong>al</strong>e punctelor forte <strong>al</strong>e<br />
angaja ilor i un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> planificare i nu s fac recomand ri i (s a<strong>si</strong>ste) la<br />
implementarea <strong>de</strong> m suri privind person<strong>al</strong>ul.<br />
Planul <strong>de</strong> person<strong>al</strong> este esen i<strong>al</strong>, <strong>de</strong>oarece <strong>de</strong>fine te ceea ce dore te (pl nuie te) compania<br />
în ceea ce prive te num rul <strong>de</strong> angaja i i pozi iile acestora pe termen mediu (2-3 ani).<br />
Sarcina <strong>al</strong>c tuirii unui plan <strong>de</strong> person<strong>al</strong> revine <strong>de</strong>partamentului HR în colaborare cu<br />
managerii <strong>de</strong>partamentelor / unit ilor din companie.<br />
Planul <strong>de</strong> person<strong>al</strong><br />
Planul <strong>de</strong> person<strong>al</strong> este mai mult <strong>de</strong>cât o list <strong>de</strong> nume i cifre privind person<strong>al</strong>ul curent<br />
i posturile vacante.<br />
Într-un plan <strong>de</strong> person<strong>al</strong> stabili i ceea ce ave i nevoie, nu ceea ce ave i.<br />
Acest lucru s-ar traduce în practic astfel:<br />
a. A<strong>si</strong>starea companiilor în <strong>de</strong>zvoltarea i înt rirea capacit ii acestora <strong>de</strong> a an<strong>al</strong>iza<br />
obiectiv nivelul existent i viitor <strong>al</strong> person<strong>al</strong>ului. Interven iile majore au fost an<strong>al</strong>izarea<br />
atribu iilor, examinarea <strong>si</strong>stemelor i procedurilor i <strong>de</strong>finirea posturilor.<br />
b. Facilitarea compara iilor dintre companii în baza unui num r <strong>de</strong> indicatori HR<br />
(person<strong>al</strong>). Ace ti indicatori specific atribu iile HR în princip<strong>al</strong>ele procese <strong>de</strong><br />
activitate. Aceste puncte <strong>de</strong> referin pentru resursele umane contribuie la i<strong>de</strong>ntificarea<br />
diferen elor dintre companii i încurajeaz la <strong>al</strong>te an<strong>al</strong>ize i investiga ii.<br />
c. Con<strong>si</strong><strong>de</strong>rarea structurii organiza ion<strong>al</strong>e i a procesului <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare drept punct <strong>de</strong><br />
plecare în <strong>de</strong>finirea posturilor, a cerin elor postului i a capacit ii person<strong>al</strong>ului.<br />
d. Alc tuirea gradu<strong>al</strong> a unor planuri <strong>de</strong> person<strong>al</strong> ce pot fi folo<strong>si</strong>te pentru conducerea<br />
companiei.<br />
Activit i i rezultate<br />
Indicatorii HR men iona i mai sus au fost <strong>de</strong>fini i pentru 12 plus 1 companii beneficiare<br />
<strong>al</strong>e programului FOPIP 8 ca baz pentru an<strong>al</strong>ize viitoare. Au fost colectate i prelucrate<br />
informa ii importante <strong>de</strong>spre resursele umane. Rezultatele au fost diseminate i prezentate<br />
companiilor în cadrul cursurilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> în HR i a vizitelor la companii.<br />
Doi dintre ace ti indicatori sunt da i ca exemplu mai jos:<br />
• Det<strong>al</strong>ii <strong>de</strong>spre person<strong>al</strong>, vezi figura 7-5 (compozi ia muncitorilor, person<strong>al</strong>ul tehnic i<br />
administrativ, conducerea)<br />
8 În Vâlcea, cele dou companii <strong>de</strong> ap trebuie s se uneasc sub un <strong>si</strong>ngur operator region<strong>al</strong>, prin urmare<br />
aici au fost adunate date <strong>de</strong>spre Acvarim i <strong>Apa</strong>vil. În tot<strong>al</strong> au fost colectate date pentru 13 companii.<br />
98
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Person<strong>al</strong>ul necesar pentru fiecare 1000 <strong>de</strong> contracte / bran ri 9 , vezi Figura 7-6.<br />
Figura 7- 5: Det<strong>al</strong>ii <strong>de</strong>spre person<strong>al</strong><br />
1200<br />
1000<br />
800<br />
600<br />
400<br />
200<br />
0<br />
Baia Mare<br />
Brasov<br />
Buzau<br />
Personnel: tot<strong>al</strong>, labours, TESA, management - 2007<br />
Figura 7- 6: Person<strong>al</strong>ul pentru fiecare 1000 <strong>de</strong> contracte<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
Baia Mare<br />
Brasov<br />
Buzau<br />
Deva Huned<br />
Deva Huned<br />
Drobeta TS<br />
Drobeta TS<br />
G<strong>al</strong>ati<br />
Neamt<br />
Pitesti<br />
Tot<strong>al</strong> Manageri TESA Muncitori - c<strong>al</strong>ificati & nec<strong>al</strong>ificati<br />
Satu Mare<br />
Staff per 1000 contracts (max, often WS)<br />
G<strong>al</strong>ati<br />
Neamt<br />
9 De men ionat c unele companii <strong>de</strong>servesc <strong>de</strong>ja aproape 100% locuin e ca unitate <strong>de</strong> contract (<strong>de</strong> exemplu<br />
Baia Mare, Buzau, Satu Mare). Altele au ca unitate <strong>de</strong> contract un num r semnificativ <strong>de</strong> asocia ii, ceea ce<br />
explic par i<strong>al</strong> diferen a dintre companii. Unele din aceste diferen e sunt îns izbitoare, ceea ce <strong>de</strong>not<br />
eficien a mâinii <strong>de</strong> lucru.<br />
Pitesti<br />
Satu Mare<br />
Sibiu<br />
Sibiu<br />
Tulcea<br />
Tulcea<br />
V<strong>al</strong>cea <strong>Apa</strong>v<br />
V<strong>al</strong>cea <strong>Apa</strong>v<br />
V<strong>al</strong>cea Acvar<br />
V<strong>al</strong>cea Acvar<br />
AVERAGE<br />
99
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Ac iuni urm toare<br />
• Integrarea operatorilor loc<strong>al</strong>i este unul din resorturile planific rii person<strong>al</strong>ului.<br />
Operatorul region<strong>al</strong> va trebui s <strong>de</strong>zvolte un plan <strong>al</strong> person<strong>al</strong>ului pe baza structurii<br />
organiza ion<strong>al</strong>e, a func iilor dorite i a ev<strong>al</strong>u rii num rului <strong>de</strong> angaja i i a c<strong>al</strong>ific rilor<br />
acestora. Acest plan va trebui s indice – pe un termen <strong>de</strong> aproximativ 2-3 ani –<br />
num rul <strong>de</strong> angaja i i c<strong>al</strong>ific rile acestora pentru diversele unit i organiza ion<strong>al</strong>e.<br />
• În plus se va examina eficien a i operativitatea person<strong>al</strong>ului i se vor monitoriza toate<br />
func iile. Se recomand an<strong>al</strong>izarea atribu iilor pentru multiplele func ii din organiza ie.<br />
Indicatorii HR pot fi folo<strong>si</strong> i în aceast an<strong>al</strong>iz . Companiile pot <strong>de</strong>zvolta chiar<br />
indicatori mult mai specifici i mai <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ia i pentru uz intern i ev<strong>al</strong>uare permanent .<br />
Ghiduri i manu<strong>al</strong>e<br />
• Manu<strong>al</strong> pentru planificarea person<strong>al</strong>ului (Anexa D3).<br />
Prin abordarea pe etape, acest manu<strong>al</strong> a<strong>si</strong>st speci<strong>al</strong>i tii în resurse umane i conducerea<br />
companiei s efectueze an<strong>al</strong>ize i s <strong>al</strong>c tuiasc un plan <strong>al</strong> person<strong>al</strong>ului. De asemenea,<br />
furnizeaz un cadru <strong>de</strong> elemente-cheie i con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra ii privind planificarea person<strong>al</strong>ului.<br />
7.7 An<strong>al</strong>iza sarcinilor, <strong>de</strong>finirea posturilor i fi ele <strong>de</strong> post<br />
Ev<strong>al</strong>uare<br />
Majoritatea companiilor au stabilit fi e <strong>de</strong> post pentru marea parte a func iilor. De<br />
asemenea, <strong>de</strong>partamentele <strong>de</strong> Resurse Umane <strong>de</strong>zvolt i men in fi e <strong>de</strong> post, prin urmare<br />
acestea nu lipsesc. i totu i, fi ele <strong>de</strong> post sunt <strong>de</strong> cele mai multe ori prea înc rcate. Pentru<br />
„a se nu omite nimic”, la instruc iunile agen iilor externe i pentru a servi mai multor<br />
scopuri, companiile au <strong>al</strong>c tuit fi e <strong>de</strong> post cu prea multe <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii. A a au rezultate fi e care<br />
con in 4 pagini sau chiar mai mult. În consecin , este a<strong>de</strong>sea dificil s se disting aspectele<br />
importante <strong>de</strong> cele minore. Fi ele <strong>de</strong> post sunt prea complexe, <strong>de</strong>zordonate i slab<br />
func ion<strong>al</strong>e în practic / pu in folo<strong>si</strong>te. Nu ajut prea mult ocupantul postului în a-i indica<br />
clar ce i se cere <strong>de</strong> fapt.<br />
Fi a postului - recomand ri<br />
• Titlul func iei<br />
• Pozi ia în organiza ie<br />
• Obiectivul princip<strong>al</strong> <strong>al</strong> postului (doar 2 rânduri)<br />
• Activit i princip<strong>al</strong>e, sarcini i responsabilit i aferente, (aproximativ 5-7 activit i<br />
princip<strong>al</strong>e)<br />
• Echipament, unelte, condi ii <strong>de</strong> munc<br />
• Cerin ele postului (cuno tin e, abilit i, experien , atitudine)<br />
Maxim 2 pagini<br />
Va fi pus la dispozi ia ocupantului i discutat împreun cu acesta i cel care-l<br />
supervizeaz .<br />
În plus, ev<strong>al</strong>uarea i structurarea critic a posturilor prin an<strong>al</strong>iza sarcinilor i <strong>de</strong>finirea<br />
postului nu au fost practicate prea <strong>de</strong>s în companiile <strong>de</strong> ap . Motivele princip<strong>al</strong>e au fost (i)<br />
capacitatea limitat HR i (ii) pre<strong>si</strong>unile interne limitate pentru efectuarea acestor activit i.<br />
Activit i i rezultate<br />
100
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Au fost ini iate an<strong>al</strong>ize <strong>al</strong>e sarcinilor postului i preg tirea / revizuirea / can<strong>al</strong>izarea fi elor<br />
<strong>de</strong> post în 2 scopuri majore:<br />
• An<strong>al</strong>izarea cerin elor privind person<strong>al</strong>ul pentru unele <strong>de</strong>partamente. Procesele <strong>de</strong><br />
activitate au fost an<strong>al</strong>izate i studiate i, pe baza acestora, au fost f cute recomand ri în<br />
ve<strong>de</strong>rea îmbun t irii eficien ei i operativit ii. În acest sens au avut loc re<strong>de</strong>finiri <strong>al</strong>e<br />
posturilor i revizuiri <strong>al</strong>e fi elor <strong>de</strong> post.<br />
• Preg tiri pentru ev<strong>al</strong>uarea performan ei. Fi e <strong>de</strong> post bine întocmite, cu princip<strong>al</strong>ele<br />
activit i, sarcinile i responsabilit ile aferente, sunt esen i<strong>al</strong>e în procesul <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a<br />
performan ei. Pentru o serie <strong>de</strong> <strong>de</strong>partamente vizate au fost efectuate an<strong>al</strong>ize <strong>al</strong>e<br />
atribu iilor, iar fi ele <strong>de</strong> post au fost ajustate.<br />
Activit ile men ionate mai sus au fost re<strong>al</strong>izate în strâns colaborare cu person<strong>al</strong>ul din<br />
Resurse Umane i linia <strong>de</strong> management din <strong>de</strong>partamentele respective (cum ar fi<br />
<strong>de</strong>partamentul comerci<strong>al</strong>, între inerea re elelor i repara ii, <strong>de</strong>partamentul <strong>de</strong> Resurse<br />
Umane).<br />
Rezultatele an<strong>al</strong>izei sarcinilor - experien<br />
• O mai bun în elegere i p trun<strong>de</strong>re a activit ilor centr<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e <strong>de</strong>partamentului,<br />
împreun cu linia <strong>de</strong> management <strong>de</strong> resort.<br />
• Recomand ri pentru îmbun t irea eficien ei i operativit ii: procesele <strong>de</strong> activitate,<br />
num rul angaja ilor, structurile <strong>de</strong> management, amenaj ri legate <strong>de</strong> locul <strong>de</strong> munc<br />
i echipamente.<br />
• O mai bun în elegere a atribu iilor princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e posturilor.<br />
• Nemul umirile i sugestiile angaja ilor: se pot g <strong>si</strong> solu ii, iar sugestiile pot fi luate<br />
în c<strong>al</strong>cul pentru implementare.<br />
• O capacitate <strong>de</strong>zvoltat a <strong>de</strong>partamentelor <strong>de</strong> Resurse Umane în efectuarea<br />
an<strong>al</strong>izelor <strong>de</strong> sarcini i întocmirea fi elor <strong>de</strong> post.<br />
Se impune o remarc critic în ceea ce prive te fi ele <strong>de</strong> post. Se pare c a <strong>de</strong>venit o<br />
practic în România s se adauge prea multe informa ii în fi ele <strong>de</strong> post din dou motive<br />
princip<strong>al</strong>e:<br />
• Fi ele <strong>de</strong> post se folosesc a<strong>de</strong>sea în ac iuni juridice. Pentru a evita po<strong>si</strong>bile plângeri,<br />
companiile includ în fi ele <strong>de</strong> post orice informa ii i instruc iuni <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate.<br />
• Agen iile externe precum ITM-urile, agen iile pentru a<strong>si</strong>gurarea c<strong>al</strong>it ii, agen iile <strong>de</strong><br />
mediu, cer inclu<strong>de</strong>rea în fi ele <strong>de</strong> post a atribu iilorr angajatului privind protec ia<br />
mediului sau normele legate <strong>de</strong> <strong>si</strong>guran i s n tate la locul <strong>de</strong> munc .<br />
Aceast tradi ie i practic rezult în fi e <strong>de</strong> post mult prea complexe i greu <strong>de</strong> folo<strong>si</strong>t, i<br />
mai <strong>al</strong>es care sunt <strong>de</strong>p ite foarte repe<strong>de</strong>. Se recomand mai <strong>de</strong>grab limitarea fi elor <strong>de</strong><br />
post la aspecte cheie (fi a va avea doar 2 pagini maxim) i referirea la instruc iunile <strong>de</strong><br />
<strong>si</strong>guran , la manu<strong>al</strong>e, la <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> c<strong>al</strong>it ii i nu inclu<strong>de</strong>rea tuturor<br />
acestor informa ii în fi a <strong>de</strong> post. Ar trebui puse în discu ie i cerin ele agen iilor externe.<br />
Acestea ar trebui onorate doar atunci când este vorba într-a<strong>de</strong>v r <strong>de</strong> o motiva ie juridic<br />
care nu poate fi satisfacut cu celel<strong>al</strong>te documente ofici<strong>al</strong>e, cum ar fi procedurile <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate<br />
etc..<br />
Ac iuni urm toare<br />
Se recomand companiilor s ev<strong>al</strong>ueze critic c<strong>al</strong>itatea fi elor <strong>de</strong> post i s le<br />
îmbun t easc acolo un<strong>de</strong> este cazul.<br />
Ghiduri i manu<strong>al</strong>e<br />
101
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• An<strong>al</strong>iza sarcinilor i fi ele <strong>de</strong> post (Anexa D4).<br />
Acest document ofer informa ii legate <strong>de</strong> relevan a fi elor <strong>de</strong> post, an<strong>al</strong>izei sarcinilor<br />
i <strong>de</strong>finirii posturilor, precum i mo<strong>de</strong>le pentru an<strong>al</strong>iza postului.<br />
7.8 Sistemele <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a performan ei<br />
Ev<strong>al</strong>uare<br />
O mare parte din companii nu aveau implementat un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a performan ei<br />
(SEP). O mic parte din ele aveau într-a<strong>de</strong>v r un SEP, dar acesta con inea doar criterii<br />
gener<strong>al</strong>e <strong>de</strong> performan , prin urmare nu era chiar atât <strong>de</strong> util. Una din companii (Deva) are<br />
un SEP, dar lip<strong>si</strong>t <strong>de</strong> eficien a dorita. S-a observat în fin<strong>al</strong> c nu existau în practic leg turi<br />
între ev<strong>al</strong>uarea performan ei i <strong>al</strong>te m suri privind Resursele Umane (<strong>de</strong> exemplu formare<br />
profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> , remunerarea, planificarea person<strong>al</strong>ului).<br />
Dup o serie <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbateri în leg tur cu managementul i instrumentele <strong>de</strong> Resurse Umane,<br />
toate companiile i-au manifestat interesul pozitiv în SEP, <strong>de</strong> i cu oarecare diferen e.<br />
Acestea au recunoscut cu timpul nece<strong>si</strong>tatea corel rii SEP la <strong>al</strong>te mecanisme i m suri <strong>de</strong><br />
HR.<br />
Sistemul <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a performan ei – caracteristici princip<strong>al</strong>e<br />
• Sprijin i angajament <strong>de</strong>plin din partea top managementului companiei<br />
• Definirea unor proceduri a<strong>de</strong>cvate i transparente<br />
• Pornirea cu un <strong>de</strong>partament pilot i ulterior trecerea la <strong>al</strong>te <strong>de</strong>partamente.<br />
Implementarea la nivelul companiei a acestui <strong>si</strong>stem nece<strong>si</strong>t timp.<br />
• Întocmirea / implementarea unor fi e <strong>de</strong> post a<strong>de</strong>cvate pentru fiecare pozi ie din<br />
companie.<br />
• Definirea criteriilor <strong>de</strong> performan pentru fiecare post<br />
• Definirea criteriilor gener<strong>al</strong>e <strong>de</strong> performan pentru to i angaja ii<br />
• Preg tirea, formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> a i con<strong>si</strong>lierea conducerii în ceea ce prive te<br />
ev<strong>al</strong>uarea performan ei<br />
• Efectuarea ev<strong>al</strong>u rii performan ei<br />
• Organizarea unor interviuri cu angaja ii pe aceast tem (rezultate, concluzii, ac iuni<br />
recomandate)<br />
• An<strong>al</strong>izarea rezultatelor pe <strong>de</strong>partamente i unit i i stabilirea unor m suri<br />
• Comunicare, comunicare i iar comunicare cu angaja ii i conducerea.<br />
Activit i i rezultate<br />
Operatorul <strong>de</strong> ap din Neam s-a ar tat primul interesat <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea i implementarea<br />
unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a performan ei. S-a <strong>de</strong>cis prin urmare implementarea unui SEP<br />
pilot în Neam i ulterior diseminarea SEP la toate celel<strong>al</strong>te companii.<br />
Sistemul pilot din Neam a fost implementat în 2007 i ev<strong>al</strong>uat la începutul anului 2008.<br />
Mai jos sunt date o serie <strong>de</strong> experien e în urma acestei implement ri:<br />
• SEP a dus la o mai bun în elegere a activit ilor din unit ile companiei. Un rol<br />
important l-a avut revizuirea fi elor <strong>de</strong> post i an<strong>al</strong>iza sarcinilor. Ocupan ii posturilor i<br />
superiorii direc i au apreciat acest exerci iu <strong>de</strong>oarece a adus lai mult claritate <strong>de</strong>cât se<br />
a teptau. De asemenea, în timpul an<strong>al</strong>izei atribu iilor, a revizuirii fi elor <strong>de</strong> post i<br />
discut rii subiectelor legate <strong>de</strong> performan , s-a raportat o îmbun t ire a rela iilor<br />
dintre angaja i i superiori.<br />
102
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Stabilirea criteriilor <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a performan ei este o sarcin dificil . Volumul <strong>de</strong><br />
activit i aferente acestor criterii va cuprin<strong>de</strong> 5- 7 activit i princip<strong>al</strong>e. Num rul <strong>de</strong><br />
criterii gener<strong>al</strong>e (v<strong>al</strong>ori <strong>al</strong>e companiei) aplicabile angaja ilor trebuie s fie <strong>de</strong> maxim 3.<br />
• Implementarea SEP nece<strong>si</strong>t timp din partea <strong>de</strong>partamentului <strong>de</strong> Resurse Umane i a<br />
conducerii, prin urmare aceast activitate nu trebuie privit cu u urin . În orice caz,<br />
dup ce <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong>vine func ion<strong>al</strong>, compania <strong>de</strong> ine un control mai mare asupra<br />
performan ei angaja ilor i a m surilor necesare pentru îmbun t irea performan ei.<br />
• Implementarea va urma mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> sus în jos, pentru a se stabili exemplele a<strong>de</strong>cvate.<br />
Follow-up<br />
O serie <strong>de</strong> companii sunt interesate în implementarea unui SEP. În acest sens se va oferi<br />
con<strong>si</strong>liere prin intermediul cursurilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> (în Resurse Umane), precum<br />
i a<strong>si</strong>sten la implementarea ini i<strong>al</strong> a <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> c tre companiile <strong>de</strong> ap .<br />
Ghiduri i manu<strong>al</strong>e<br />
• Manu<strong>al</strong> pentru Sistemul <strong>de</strong> Ev<strong>al</strong>uare a Performan ei. Anexa D5.<br />
Acest manu<strong>al</strong> <strong>de</strong>scrie aspectele cheie <strong>al</strong>e unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a performan ei i<br />
a<strong>si</strong>st <strong>de</strong>partamentul <strong>de</strong> Resurse Umane i conducerea în implementarea unui SEP.<br />
7.9 Instruirea person<strong>al</strong>ului<br />
Ev<strong>al</strong>uare<br />
Companiile au implementat la diverse niveluri un <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> management <strong>al</strong> ciclului <strong>de</strong><br />
formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> , dar în niciun caz un proces <strong>si</strong>stematic privind nece<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> formare<br />
profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> i planificare a form rii. Majoritatea companiilor au recunoscut c vroiau <strong>de</strong><br />
fapt s fac mai multe în acest sens i s fie mai active în gestionarea nece<strong>si</strong>t ilor <strong>de</strong><br />
formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> . Cu toate acestea, pa i <strong>de</strong>ci<strong>si</strong>vi în aceast direc ie au fost rari. În<br />
gener<strong>al</strong>, form rii i s-a acordat pu in aten ie. De cele mai multe ori, conducerea – mai <strong>al</strong>es<br />
linia <strong>de</strong> mijloc i <strong>de</strong> jos – d dovad <strong>de</strong> o atitudine pa<strong>si</strong>v privind performan a i formare<br />
profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> a. Atunci când a fost întrebat <strong>de</strong>spre c<strong>al</strong>ific rile person<strong>al</strong>ului i eventu<strong>al</strong>ele<br />
nece<strong>si</strong>t i <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> , a ezitat s <strong>de</strong>a un r spuns spunând c „întregul person<strong>al</strong><br />
este c<strong>al</strong>ificat”. Ace ti manageri i supervisori pot avea impre<strong>si</strong>a c person<strong>al</strong>ul c<strong>al</strong>ificat i<br />
nece<strong>si</strong>tatea îmbun t irii abilit ii acestuia va fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat vina lor.<br />
Se face îns formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> în ceea ce prive te <strong>si</strong>guran a la locul <strong>de</strong> munc . Acest tip<br />
<strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> este cerut prin lege sau în procesul <strong>de</strong> certificare a muncitorilor.<br />
O serie <strong>de</strong> companii co-finan eaz formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> a person<strong>al</strong>ului conform<br />
contractului colectiv <strong>de</strong> munc . Aceast formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> a fost <strong>de</strong> cele mai multe or<br />
„o educare” i o dorin a angajatului <strong>de</strong>cât o formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> pe post bazat pe<br />
ev<strong>al</strong>uarea nece<strong>si</strong>t ilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> sau pe m surile legate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea<br />
carierei i interesul comun <strong>al</strong> companiei i angajatului.<br />
Unele companii sunt con tiente <strong>de</strong> nece<strong>si</strong>tatea form rii, dar nu sunt capabile s <strong>de</strong>fineasc<br />
sau s implementeze m suri <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> a<strong>de</strong>cvate. Este cazul în speci<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
inst<strong>al</strong>atorilor: centrele care pot oferi astfel <strong>de</strong> cursuri sunt pu ine i nu întot<strong>de</strong>auna în<br />
acela i ora .<br />
103
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Un num r limitat <strong>de</strong> companii a elaborat o documenta ie a<strong>de</strong>cvat privind activit ile <strong>de</strong><br />
formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> , fapt ce ine <strong>de</strong> <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> c<strong>al</strong>it ii.<br />
Sistem activ <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> - recomand ri<br />
• Ev<strong>al</strong>u ri <strong>al</strong>e performan ei<br />
• Efectuarea unei ev<strong>al</strong>u ri <strong>si</strong>stematice a nece<strong>si</strong>t ilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong><br />
• Planificarea form rii (un plan strategic pe 2-3 ani; un plan anu<strong>al</strong> <strong>de</strong> formare<br />
profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> cu un buget <strong>al</strong>ocat)<br />
• Implementare (organizare, facilitare)<br />
• Co-finan are i încurajarea cererilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> <strong>al</strong>e angaja ilor<br />
• Rapoarte (ev<strong>al</strong>uare) i documentare a activit ilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong><br />
Activit i i rezultate<br />
An<strong>al</strong>iza nevoilor <strong>de</strong> formare nu a fost tratat ca o activitate separat , ci în combina ie cu<br />
ev<strong>al</strong>uarea performan ei.<br />
S-a f cut o ev<strong>al</strong>uare generic a nece<strong>si</strong>t ilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> care poate servi ca un<br />
cadru pentru ev<strong>al</strong>u ri <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate ulterioare.<br />
Ac iuni urm toare<br />
• Se impune promovarea i diseminarea gestion rii activit ilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> ,<br />
<strong>de</strong> preferat în corela ie cu instrumentele HR.<br />
• Se recomand la nivel na ion<strong>al</strong> adunarea <strong>de</strong> informa ii i furnizarea <strong>de</strong> a<strong>si</strong>sten în<br />
diseminarea informa iilor legate <strong>de</strong> centre i po<strong>si</strong>bilit i <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> . ARA<br />
poate juca un rol în colectarea i diseminarea acestui tip <strong>de</strong> informa ii.<br />
Ghiduri i manu<strong>al</strong>e<br />
• Manu<strong>al</strong> pentru Ev<strong>al</strong>uarea nece<strong>si</strong>t ilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> i planificarea form rii.<br />
Anexa D6.<br />
Acest manu<strong>al</strong> poate fi util pentru ev<strong>al</strong>uarea nece<strong>si</strong>t ilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> i<br />
planificarea form rii. Descrie diverse tipuri <strong>de</strong> m suri legate <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> i<br />
ofer o mod<strong>al</strong>itate structurat <strong>de</strong> efectuare a an<strong>al</strong>izei nece<strong>si</strong>t ilor <strong>de</strong> formare<br />
profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> i întocmirii unui plan <strong>al</strong> form rii.<br />
7.10 Managementul i <strong>de</strong>zvoltarea carierei<br />
Concept<br />
Managementul i <strong>de</strong>zvoltarea carierei pot fi <strong>de</strong>scrise ca un mijloc <strong>de</strong> a<strong>si</strong>stare a<br />
angaja ilor în ve<strong>de</strong>rea form rii unor obiective clare privind cariera i a i<strong>de</strong>ntific rii<br />
mod<strong>al</strong>it ilor <strong>de</strong> atingere a acestor obiective.<br />
De i <strong>de</strong>zvoltarea carierei (DC) este <strong>de</strong>finit a<strong>de</strong>sea doar din perspectiva carierei<br />
angajatului, are dou obiective i scopuri care se suprapun:<br />
• Pentru angajat: <strong>de</strong>zvoltarea capacit ilor, în scopul cre terii satisfac iei legate <strong>de</strong> post i<br />
a auto-<strong>de</strong>p irii.<br />
• Pentru compania <strong>de</strong> ap : men inerea unei for e <strong>de</strong> munc c<strong>al</strong>ificate i motivate.<br />
104
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Dezvoltarea carierei implic responsabilit i pentru compania <strong>de</strong> ap i angajat.<br />
Compania poate oferi oportunit i <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, dar angajatul trebuie s le aprecieze i<br />
s le v<strong>al</strong>orifice.<br />
Datorit proceselor relativ stabile, a nivelului <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>izare func ion<strong>al</strong> i a dinamicii<br />
reduse a companiilor <strong>de</strong> ap , po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong>zvolt rii rapi<strong>de</strong> a carierei este limitat .<br />
Organizarea se bazeaz pe procese mai <strong>de</strong>grab fixe, unit ile i func iile nece<strong>si</strong>t<br />
cuno tin e diferite, prin urmare <strong>de</strong>zvoltarea substan i<strong>al</strong> a carierei în cadrul unei companii<br />
<strong>de</strong> ap este redus . A tept rile person<strong>al</strong>ului pot fi mai mari <strong>de</strong>cât ceea ce se ofer . În cadrul<br />
unei companii <strong>de</strong> ap , cariera se <strong>de</strong>zvolt mai mult pe post i nu reprezint nu proces <strong>de</strong><br />
avansare <strong>de</strong> la un post la <strong>al</strong>tul. Se poate îns în continuare <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>zvoltarea carierei i în<br />
cadrul operatorilor <strong>de</strong> ap .<br />
În plus, este evi<strong>de</strong>nt c DC nu reprezint doar o responsabilitate i un interes <strong>al</strong> companiei,<br />
ci i <strong>al</strong>e angajatului. Compania ofer oportunit i, dar angajatul trebuie s le ev<strong>al</strong>ueze i s<br />
le v<strong>al</strong>orifice.<br />
DC nu nece<strong>si</strong>t un set individu<strong>al</strong> <strong>de</strong> instrumente, putând fi implementat cu instrumente<br />
mo<strong>de</strong>rne acordând aten ia cuvenit aspectelor i perspectivelor legate <strong>de</strong> carier .<br />
Mai jos sunt oferite unele principii-cheie legate <strong>de</strong> managementul carierei într-o companie<br />
<strong>de</strong> ap . Cu cât se specific mai multe <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii, cu atât <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> gestionare a carierei este<br />
mai bine organizat.<br />
Recomand ri princip<strong>al</strong>e privind implementarea politicii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a carierei în<br />
companiile <strong>de</strong> ap<br />
1. Implementa i un <strong>si</strong>stem eficient <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a performan ei, inclu<strong>si</strong>v interviuri<br />
cu angaja ii. Ev<strong>al</strong>uarea performan ei va viza obiective viitoare i nu trecute.<br />
2. Alc tui i fi e <strong>al</strong>e postului disponibile i acce<strong>si</strong>bile angaja ilor. Aceste fi e sunt<br />
indispensabile <strong>de</strong>oarece <strong>de</strong>finesc cerin ele dumneavoastr legate <strong>de</strong> activit ile<br />
i atribu iile postului.<br />
3. Elabora i un plan eficient <strong>de</strong> person<strong>al</strong> care s ofere orientare i s stabileasc<br />
clar num rul i c<strong>al</strong>ificarea angaja ilor pe urm torii 2-3 ani.<br />
4. Elabora i o politic clar privind posturile vacante i ocuparea acestora. Se<br />
recomand transparen în acest sens.<br />
5. Stabili i o structur remunerativ clar i transparent care s precizeze la ce se<br />
pot a tepta angaja ii în privin a s<strong>al</strong>ariului i a <strong>al</strong>tor stimulente s<strong>al</strong>ari<strong>al</strong>e. Corela i<br />
atribu iile la s<strong>al</strong>ariul primar. Defini i reguli clare privind in<strong>de</strong>mniza iile,<br />
bonusurile i <strong>al</strong>te beneficii.<br />
6. Rolul activ i stimulativ <strong>al</strong> efilor direc i. Supervisorii trebuie s faciliteze<br />
<strong>de</strong>zvoltarea subordona ilor lor. Sunt esen i<strong>al</strong>e în acest sens ev<strong>al</strong>uarea corect a<br />
angajatului, i<strong>de</strong>ntificarea oportunit ilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare i implementarea <strong>de</strong><br />
c tre angajat a noilor cuno tin e i abilit i dobândite prin formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> .<br />
105
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
7. Implementa i un <strong>si</strong>stem activ <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> . Efectua i regulat ev<strong>al</strong>u ri<br />
<strong>al</strong>e nece<strong>si</strong>t ilor <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> <strong>al</strong>e person<strong>al</strong>ului; o parte din acestea<br />
pot rezulta în urma ev<strong>al</strong>u rii performan ei. Oferi i oportunit i <strong>de</strong> formare<br />
profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> prin <strong>de</strong>scoperirea i anun area acestora, trimiterea angaja ilor în<br />
training i stimularea financiar a acestora pentru participarea la formare<br />
profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> .<br />
8. Folo<strong>si</strong> i instrumente <strong>de</strong> formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> i <strong>de</strong>zvoltare precum rota ia<br />
posturilor, a<strong>si</strong>gurarea <strong>de</strong> stagii <strong>de</strong> practic i con<strong>si</strong>liere.<br />
9. Numi i un speci<strong>al</strong>ist HR capabil i profe<strong>si</strong>onist.<br />
Activit i i rezultate<br />
Activit ile i sprijinul acordat <strong>de</strong> consultan ii FOPIP s-au concentrat pe diverse<br />
instrumente cre contribuie la managementul carierei.<br />
Ghiduri i manu<strong>al</strong>e<br />
• Ghidul pentru Dezvoltarea Carierei. Anexa D8<br />
7.11 Transferarea i integrarea person<strong>al</strong>ului în cadrul operatorului region<strong>al</strong><br />
Ev<strong>al</strong>uare<br />
Prin procesul <strong>de</strong> integrare i fuziune, person<strong>al</strong>ul angajat <strong>al</strong> operatorilor loc<strong>al</strong>i va <strong>de</strong>veni<br />
person<strong>al</strong>ul operatorului region<strong>al</strong>. Acest transfer i aceast integrare prezint dou aspecte<br />
distincte:<br />
• Securitatea la locul <strong>de</strong> munc i contractele <strong>de</strong> munc<br />
• Integrarea for ei <strong>de</strong> munc<br />
Siguran a la locul <strong>de</strong> munc i contractele <strong>de</strong> munc<br />
Siguran a la locul <strong>de</strong> munc i încheierea contractelor <strong>de</strong> munc nu s-au dovedit un aspect<br />
dificil în procesul <strong>de</strong> transferare i integrare a person<strong>al</strong>ului în cadrul operatorului region<strong>al</strong><br />
<strong>de</strong> ap , fapt ce a reprezentat o surpriz pentru consultan i.<br />
Siguran a la locul <strong>de</strong> munc i contractele <strong>de</strong> munc pentru majoritatea companiilor nu a<br />
reprezentat un obstacol în c<strong>al</strong>ea integr rii.<br />
Chestiunea privind transferul i integrarea person<strong>al</strong>ului a fost <strong>si</strong>mplificat ca rezultat <strong>al</strong><br />
urm toarelor aspecte:<br />
• Integrarea operatorilor loc<strong>al</strong>i s-a f cut <strong>de</strong> obicei cu condi ia accept rii person<strong>al</strong>ului în<br />
cadrul noului operator. De asemenea, s-a convenit ca noul operator s nu concedieze<br />
person<strong>al</strong>ului timp <strong>de</strong> un an.<br />
• Operatorii loc<strong>al</strong>i au trebuit în multe cazuri s separe <strong>al</strong>imentarea cu ap i serviciile <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare <strong>de</strong> serviciile regiei. Aceast separare a dus la folo<strong>si</strong>rea în comun a<br />
person<strong>al</strong>ului administrativ, iar angaja ii au avut <strong>de</strong> <strong>al</strong>es: s stea la regie sau s se<br />
transfere la compania <strong>de</strong> ap .<br />
• De cele mai multe ori, operatorii loc<strong>al</strong>i, mai <strong>al</strong>es cei mici, au avut dificult i <strong>de</strong>-a<br />
lungul anilor în acoperirea costului <strong>de</strong> exploatare. Pentru a reduce aceste costuri, <strong>de</strong><br />
multe operatorii au redus nivelul <strong>de</strong> person<strong>al</strong> i s<strong>al</strong>arizarea, fapt ce a dus la plecarea<br />
106
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
person<strong>al</strong>ului c<strong>al</strong>ificat i la angajarea unui num r mic <strong>de</strong> tineri. Person<strong>al</strong>ul r mas – <strong>de</strong><br />
obicei în vârst – con<strong>si</strong><strong>de</strong>r Transferul person<strong>al</strong>ului i intrarea într-un nou colectiv,<br />
precum i contractele individu<strong>al</strong>e <strong>de</strong> munc , sunt aspecte mult mai obi nuite în<br />
România <strong>de</strong>cât s-a crezut ini i<strong>al</strong>.<br />
• Pen<strong>si</strong>ile i a<strong>si</strong>gur rile soci<strong>al</strong>e sunt mai mult organizate <strong>de</strong> stat. Prin urmare, nu conteaz<br />
prea mult un<strong>de</strong> munce ti.<br />
În consecin , integrarea person<strong>al</strong>ului în operatorul region<strong>al</strong> <strong>de</strong> ap nu reprezint un<br />
obstacol cu concedieri <strong>de</strong> person<strong>al</strong> i negocieri dificile cu <strong>si</strong>ndicatele, agen iile<br />
guvernament<strong>al</strong>e sau <strong>al</strong>te p r i implicate.<br />
Integrarea for ei <strong>de</strong> munc<br />
Se pare c reprezint mai mult o problem pentru operatorii region<strong>al</strong>i i person<strong>al</strong>ul din<br />
Resurse Umane:<br />
• E po<strong>si</strong>bil ca acest person<strong>al</strong> transferat s nu aib c<strong>al</strong>ificarea necesar . De cele mai multe<br />
ori, slaba performan financiar a operatorilor loc<strong>al</strong>i nu a stimulat atragerea i<br />
<strong>de</strong>zvoltarea person<strong>al</strong>ului corespunz tor. Cuno tin ele i abilit ile person<strong>al</strong>ului pot fi<br />
<strong>de</strong>p ite. În unele cazuri, operatorul loc<strong>al</strong> integrat a reu it s p streze cel mai bun<br />
person<strong>al</strong> pentru transferarea în operatorul region<strong>al</strong>; în <strong>al</strong>te cazuri, cel mai bun person<strong>al</strong><br />
s-a gândit s intre mai <strong>de</strong>grab în administra ia con<strong>si</strong>liului loc<strong>al</strong> pentru un viitor mai<br />
bun.<br />
• Person<strong>al</strong>ul operatorilor loc<strong>al</strong>i a <strong>de</strong>sf urat activitate sub <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> Resurse Umane<br />
diferite – unele a<strong>de</strong>cvate, <strong>al</strong>tele lips . Sistemele din cadrul operatorului region<strong>al</strong> trebuie<br />
actu<strong>al</strong>izate, diseminate i implementate în cadrul acestor operatori loc<strong>al</strong>i, ceea ce<br />
impune oarecare eforturi din partea person<strong>al</strong>ului <strong>de</strong> Resurse Umane a operatorului<br />
region<strong>al</strong>; pu ine îns au aceast capacitate.<br />
• Mai mul i operatori înseamn mai multe filosofii, <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> v<strong>al</strong>ori, obi nuin e, tradi ii<br />
i credin e. Cultura operatorului region<strong>al</strong> va trebui armonizat într-o oarecare m sur<br />
celei a operatorilor loc<strong>al</strong>i. Acest fapt implic acceptare i eforturi <strong>de</strong> ambele p r i i nu<br />
numai din partea operatorului-mam (<strong>de</strong> exemplu se va oferi angaja ilor c<strong>al</strong>ifica i<br />
po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong>zvolt rii unei cariere în cadrul operatorului region<strong>al</strong>, con<strong>si</strong><strong>de</strong>rarea<br />
noilor-veni i ca i membri <strong>al</strong> familiei i nu out<strong>si</strong><strong>de</strong>ri neperforman i).<br />
Integrarea for ei <strong>de</strong> munc – preocup ri princip<strong>al</strong>e<br />
• C<strong>al</strong>ificarea person<strong>al</strong>ului<br />
• Implementarea <strong>si</strong>stemului HR pentru to i operatorii integra i<br />
• Cultura i ment<strong>al</strong>itatea<br />
Ac iuni urm toare<br />
Eforturile operatorului region<strong>al</strong> în ceea ce prive te Resursele Umane se vor concentra pe:<br />
• Dezvoltarea i implementarea <strong>de</strong> mecanisme HR pentru to i operatorii<br />
• Planificarea person<strong>al</strong>ului în ve<strong>de</strong>rea v<strong>al</strong>orific rii la maxim a tuturor resurselor umane.<br />
Aici intr eventu<strong>al</strong>e transferuri <strong>de</strong> la un operator loc<strong>al</strong> la <strong>al</strong>tul sau <strong>de</strong> la operatorul<br />
region<strong>al</strong> la operatorul loc<strong>al</strong>.<br />
• Acolo un<strong>de</strong> se poate, stabilirea unor c<strong>al</strong>ific ri a<strong>de</strong>cvate la angajare pentru person<strong>al</strong>ul<br />
transferat <strong>de</strong> la operatorul loc<strong>al</strong>. Aceste c<strong>al</strong>ific ri pot can<strong>al</strong>iza transferurile <strong>de</strong> person<strong>al</strong><br />
c<strong>al</strong>ificat <strong>de</strong> la operatorul loc<strong>al</strong>.<br />
107
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Gestionarea diferen elor <strong>de</strong> cultur (<strong>de</strong> exemplu stilul <strong>de</strong> conducere i comunicarea)<br />
între diver ii operatori.<br />
• Operatorul region<strong>al</strong> nou format se va ocupa <strong>de</strong> activit ile <strong>de</strong> integrare înaintea<br />
transferului e person<strong>al</strong>. Va da dovad <strong>de</strong> o atitudine activ i nu pa<strong>si</strong>v la primirea<br />
noului person<strong>al</strong> i îl va accepta ca pe un ‘fait accompli’. Se vor face în speci<strong>al</strong> un tip <strong>de</strong><br />
recens mânt <strong>al</strong> person<strong>al</strong>ului (num rul <strong>de</strong> angaja i, c<strong>al</strong>ific ri, structura <strong>de</strong> vârst ) i se<br />
vor elabora <strong>si</strong>steme HR. De asemenea, se recomand operatorului region<strong>al</strong> s a<strong>si</strong>ste i<br />
s sprijine operatorul loc<strong>al</strong> în activit ile legate <strong>de</strong> Resursele Umane (fi e <strong>de</strong> post,<br />
formare profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong> , planificarea person<strong>al</strong>ului, recrut ri). Se pot face i <strong>de</strong>ta ri <strong>al</strong>e<br />
exper ilor operatorului region<strong>al</strong> în ve<strong>de</strong>rea preg tirii i facilit rii transferului <strong>de</strong><br />
person<strong>al</strong>.<br />
Activit i HR <strong>al</strong>e operatorului region<strong>al</strong> <strong>de</strong> ap în ve<strong>de</strong>rea integr rii noului person<strong>al</strong><br />
• Integrarea i implementarea <strong>si</strong>stemelor i practicilor HR<br />
• Planificarea person<strong>al</strong>ului<br />
• Suport i a<strong>si</strong>sten active, chiar înainte <strong>de</strong> integrare<br />
7.12 Extern<strong>al</strong>izare<br />
Ev<strong>al</strong>uare<br />
Extern<strong>al</strong>izarea este <strong>de</strong>finit ca o <strong>de</strong>ta are i transferare a activit ilor unei companii c tre<br />
firme private. Se con<strong>si</strong><strong>de</strong>r c extern<strong>al</strong>izarea ofer po<strong>si</strong>bilitatea îmbun t irii eficien ei i<br />
operativit ii companiilor <strong>de</strong> ap <strong>de</strong>oarece aceasta se va concentra doar pe activit ile<br />
centr<strong>al</strong>e i pe cele care dau un plus <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare. E vorba <strong>de</strong> exact acele activit i pentru care<br />
compania <strong>de</strong> ine cuno tin ele necesare i care sunt cerute <strong>de</strong> societate. Activit ile<br />
secundare trebuie f cute, dar nu aduc un plus <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare opera iunilor gener<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
companiei <strong>de</strong> ap . Aceste con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra ii i principii privind extern<strong>al</strong>izarea se pot aplica i în<br />
cazul în care compania dore te s contracteze servicii <strong>de</strong> la agen ii externe sau contractan i.<br />
Extern<strong>al</strong>izare<br />
Extern<strong>al</strong>izarea unor activit i ajut companiile <strong>de</strong> ap s se concentreze pe activit ile<br />
centr<strong>al</strong>e care aduc un plus <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare.<br />
Extern<strong>al</strong>izarea este pu in practicat <strong>de</strong> companiile <strong>de</strong> ap din România. Prima activitate<br />
luat <strong>de</strong> obicei în c<strong>al</strong>cul pentru extern<strong>al</strong>izare este „securitatea”. O serie <strong>de</strong> companii au<br />
încheiat contracte cu firme <strong>de</strong> paz i securitate. O <strong>si</strong>ngur companie a extern<strong>al</strong>izat o serie<br />
mai mare <strong>de</strong> activit i: SC <strong>Apa</strong> Can<strong>al</strong> 2000 (Pite ti) a <strong>de</strong>legat aproape integr<strong>al</strong> serviciile <strong>de</strong><br />
între inere i reparare c tre un operator privat, i a <strong>al</strong>c tuit o echip pentru interven ii <strong>de</strong><br />
urgen care este pl tit <strong>de</strong> companie. De asemenea. A extern<strong>al</strong>izat aproape complet i<br />
activit ile legate <strong>de</strong> transport.<br />
Unele companii s-au ar tat interesate <strong>de</strong> subiect. Dar studierea po<strong>si</strong>bilit ilor sau<br />
implementarea extern<strong>al</strong>iz rii s-a dovedit în practic a fi supus unei serii <strong>de</strong> constrângeri:<br />
• O anumit rezerv în ceea ce prive te abandonarea controlului direct asupra<br />
activit ilor companiei. În consecin , sunt luate în c<strong>al</strong>cul pentru <strong>de</strong>legare doar activit i<br />
secundare i neesen i<strong>al</strong>e (paz i securitate, gr din rit, între inerea cl dirilor).<br />
• Informa ii limitate privind eficien a i operativitatea activit ilor companiei <strong>de</strong> ap .<br />
Informa iile i c<strong>al</strong>itatea legate <strong>de</strong> management nu sunt înc bine <strong>de</strong>zvoltate, ceea ce<br />
108
Sectiunea 7: Dezvoltare organization<strong>al</strong>e <strong>si</strong> managementul resurselor umane <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
face dificil ev<strong>al</strong>uarea poten i<strong>al</strong>ului reprezentat <strong>de</strong> extern<strong>al</strong>izarea opera iunilor. Liniile<br />
<strong>de</strong> mijloc i <strong>de</strong> jos <strong>al</strong>e conducerii nu doresc s î i asume riscuri (exist person<strong>al</strong><br />
suficient i toate resursele necesare în cadrul companiei) i nu se gân<strong>de</strong>sc mai <strong>de</strong>parte<br />
la eficientizarea costurilor.<br />
• Rezerv în ceea ce prive te reducerea num rului <strong>de</strong> person<strong>al</strong>. Companiile <strong>de</strong> ap sunt<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate a<strong>de</strong>sea ca un loc <strong>de</strong> absorbire i angajare <strong>de</strong> person<strong>al</strong>. Prestigiul conducerii<br />
este a<strong>de</strong>sea pus pe seama num rului <strong>de</strong> angaja i. Prin urmare, subiectul extern<strong>al</strong>iz rii<br />
nu este agreat.<br />
• Lipsa (sau lipsa percep iei) contractan ilor externi c<strong>al</strong>ifica i. Se pare c nu exist prea<br />
multe informa ii pe pia , în afara sectorului <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> paz i securitate, <strong>de</strong>spre<br />
poten i<strong>al</strong>i furnizori <strong>de</strong> servicii. De asemenea, ace tia pot fi c uta i în afara ariei <strong>de</strong><br />
func ionare a companiei <strong>de</strong> ap (mai <strong>de</strong>grab la nivel na ion<strong>al</strong> <strong>de</strong>cât loc<strong>al</strong>).<br />
• Companiile <strong>de</strong> ap nu au capacitatea manageri<strong>al</strong> <strong>de</strong> a an<strong>al</strong>iza cum trebuie po<strong>si</strong>bilit ile<br />
<strong>de</strong> extern<strong>al</strong>izare (costul activit ilor, beneficii poten i<strong>al</strong>e, aranjamentele <strong>al</strong>e conducerii).<br />
Activit i i rezultate<br />
Nivelul <strong>de</strong> person<strong>al</strong>, eficien a for ei <strong>de</strong> munc i eventu<strong>al</strong>ele po<strong>si</strong>bilit i <strong>de</strong> extern<strong>al</strong>izare a<br />
activit ilor au fost discutate cu o serie <strong>de</strong> companii.<br />
A fost elaborat un manu<strong>al</strong> cu motiva ii, con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra ii i po<strong>si</strong>bilit i privind extern<strong>al</strong>izarea.<br />
Acest manu<strong>al</strong> poate fi folo<strong>si</strong>t pentru efectuarea <strong>de</strong> c tre companii a unor studii <strong>de</strong><br />
fezabilitate legate <strong>de</strong> extern<strong>al</strong>izarea activit ilor.<br />
Ac iuni urm toare<br />
Se pot implementa studii <strong>de</strong> fezabilitate la companiile interesate. Este necesar pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>t<br />
parte diseminarea conceptului i a experien elor <strong>de</strong> extern<strong>al</strong>izare (în cadrul unor seminarii<br />
organizate la nivel na ion<strong>al</strong>, <strong>de</strong> exemplu).<br />
Ghiduri i manu<strong>al</strong>e<br />
• Manu<strong>al</strong> privind extern<strong>al</strong>izarea. Anexa D7.<br />
Acest manu<strong>al</strong> prezint con<strong>si</strong><strong>de</strong>rentele <strong>de</strong> baz privind extern<strong>al</strong>izarea (motiva ii i<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra ii), un proces etapizat în studierea extern<strong>al</strong>iz rii i un proces <strong>de</strong> contractare i<br />
enumerare a po<strong>si</strong>bilit ilor pentru extern<strong>al</strong>izarea activit ilor. Conducerea companiei <strong>de</strong><br />
ap poate folo<strong>si</strong> acest manu<strong>al</strong> pentru a în elege mai bine aspectele-cheie legate <strong>de</strong><br />
extern<strong>al</strong>izare.<br />
109
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8 Management technic <strong>si</strong> operation<strong>al</strong><br />
8.1 Gener<strong>al</strong><br />
Acest capitol prezinta o selectie majora a problemelor tehnic – manageri<strong>al</strong>e relevante<br />
pentru companiile <strong>de</strong> apa din Romania:<br />
• Managementul activelor (8.2)<br />
• Reducerea <strong>si</strong> controlul pier<strong>de</strong>rilor (8.3)<br />
• Monitorizarea c<strong>al</strong>itatii apei (8.4)<br />
• Standar<strong>de</strong>le serviciilor <strong>si</strong> nivelul serviciilor (8.5)<br />
• Ghiduri privind operarea <strong>si</strong> intretinerea (8.6)<br />
• Managementul energiei (8.7)<br />
Det<strong>al</strong>iile <strong>si</strong> experienta privind aceste subiecte pot fi ga<strong>si</strong>te, <strong>de</strong>asemenea, <strong>si</strong> in anexe.<br />
8.2 Managementul activelor<br />
8.2.1 Introducere<br />
Serviciile publice <strong>de</strong> apa potabila <strong>si</strong> ape uzate nece<strong>si</strong>ta investitii semnificative pentru:<br />
optimizarea unei infrastructuri invechite <strong>si</strong> <strong>de</strong>teriorate, inclu<strong>si</strong>v a conductelor<br />
subterane, a inst<strong>al</strong>atiilor <strong>de</strong> tratare <strong>si</strong> a spatiilor <strong>de</strong> stocare;<br />
a respecta noile cerinte <strong>de</strong> reglementare;<br />
a servi o populatie in crestere;<br />
a imbunatati securitatea.<br />
Multe din serviciile publice nu genereaza suficiente venituri din tarife <strong>si</strong> <strong>al</strong>te surse proprii<br />
<strong>de</strong> venit pentru a-<strong>si</strong> acoperi integr<strong>al</strong> costurile cu furnizarea serviciului. In consecinta,<br />
companiile publice au intarziat activitatile <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> au amanat investitiile <strong>de</strong> capit<strong>al</strong><br />
necesare.<br />
Pentru a rezolva aceste probleme <strong>si</strong> a a<strong>si</strong>gura o gestionare eficienta a resurselor, este<br />
necesara un Plan coerent <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor.<br />
Operatorii region<strong>al</strong>i (OR) dispun <strong>de</strong> un portofoliu impre<strong>si</strong>onant <strong>si</strong> v<strong>al</strong>oros <strong>de</strong> active, in<br />
marea lor majoritate <strong>si</strong>tuate subteran, sub forma <strong>de</strong> conducte <strong>si</strong> can<strong>al</strong>e colectoare care<br />
nece<strong>si</strong>ta urgent investitii con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabile pentru a acoperi cerintele clientilor in ceea ce<br />
priveste acest serviciu. Managementul acestei infrastructurii este, oricare ar fi punctul <strong>de</strong><br />
referinta, o afacere importanta. Provocarile in acest sens implica schimbari in<br />
administrarea acestor active <strong>de</strong> apa potabila <strong>si</strong> ape uzate printr-o abordare „mult mai<br />
rentabila” care va pune accent pe nevoile clientilor, a<strong>si</strong>gurandu-se astfel mentinerea<br />
activelor conform Standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> Servicii aprobate.<br />
Operatorii region<strong>al</strong>i se confrunta <strong>si</strong>multan cu nece<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong>:<br />
• reabilitare <strong>si</strong> inlocuire urgenta a statiilor <strong>de</strong> captare, <strong>de</strong> livrare <strong>si</strong> <strong>de</strong> pompare<br />
imbatranite <strong>si</strong> a retelei <strong>de</strong> distributie uzate<br />
• imbunatatirea a inst<strong>al</strong>atiilor pentru a corespun<strong>de</strong> standar<strong>de</strong>lor actu<strong>al</strong>e <strong>si</strong> viitoare<br />
referitoare la apa potabila <strong>si</strong> apa uzata<br />
110
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Daca aceasta problema nu este luata in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare <strong>si</strong> nu se opreste procesul <strong>de</strong> imbatranire<br />
a infrastructurii <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu apa intr-un interv<strong>al</strong> <strong>de</strong> timp rezonabil, iar managementul<br />
actu<strong>al</strong> nu se modifica pentru a <strong>de</strong>veni unul axat pe principii mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> performanta,<br />
cercul vicios <strong>al</strong> lipsei finantarilor <strong>si</strong> <strong>al</strong> sca<strong>de</strong>rii eficientei operation<strong>al</strong>e se va accelera.<br />
Nivelul actu<strong>al</strong> inacceptabil <strong>al</strong> serviciilor va mai sca<strong>de</strong>a <strong>si</strong> clientii nu vor mai plati pentru<br />
acestea in intregime, iar imaginea ROC va continua sa se <strong>de</strong>terioreze.<br />
Situatia inacceptabila reprezentata <strong>de</strong> colapsul tot<strong>al</strong> <strong>al</strong> serviciului <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu apa ar<br />
putea avea loc intr-un viitor nu prea in<strong>de</strong>partat, ceea ce va pune in pericol sanatatea<br />
publica a populatiei.<br />
Pentru a evita <strong>de</strong>gradarile ulterioare trebuiesc a<strong>si</strong>gurate <strong>si</strong> <strong>al</strong>ocate fonduri pentru a reabilita<br />
inst<strong>al</strong>atiile care sunt in stare <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare ridicata. In plus, orice propunere pentru<br />
imbunatatirea facilitatilor existente se va adauga la cheltuielile <strong>de</strong> reabilitare. Este necesara<br />
in acest sens o ev<strong>al</strong>uare <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iata <strong>si</strong> exacta a <strong>si</strong>tuatiei activelor <strong>si</strong> a performantei acestora<br />
pentru a re<strong>al</strong>iza o planificarea ulterioara eficienta.<br />
Planul <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> Activelor este o abordare structurata ce are ca scop reducerea<br />
costurilor pe ciclul <strong>de</strong> viata <strong>al</strong> activelor concomitent cu mentinerea serviciului la nivelul<br />
cerut <strong>si</strong> cu mentinerea in stare <strong>de</strong> functionare a activelor din <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare.<br />
Managementul activelor este o abordare practica bazata pe performata, <strong>de</strong>stinata<br />
imbunatatirii nivelelor serviciilor <strong>si</strong> poate ajuta operatorii region<strong>al</strong>i in atingerea mai multor<br />
obiective importante:<br />
• Planificarea efectiva <strong>si</strong> eficienta a investitiei<br />
• Grad mai mare <strong>de</strong> incre<strong>de</strong>re in serviciul furnizat<br />
• Conformare cu reglementarile<br />
• Rentabilitate <strong>si</strong> competitivitate marita<br />
• Planificare <strong>si</strong> raportare financiara coerenta<br />
• Vizibilitate pentru "activele ingropate".<br />
• Abilitatea <strong>de</strong> a justifica nece<strong>si</strong>titatea investitiilor fata <strong>de</strong> institutiile finantatoare<br />
Managementul activelor <strong>si</strong> planificarea pe termen lung reprezinta cheia <strong>de</strong>zvoltarii<br />
infrastructurii <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare in aria <strong>de</strong> acoperire.<br />
Planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor este esenti<strong>al</strong> pentru furnizarea <strong>de</strong> servicii eficace <strong>de</strong><br />
apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare.<br />
Managementul activelor implica colectarea <strong>si</strong>stematica a datelor din <strong>si</strong>stem <strong>si</strong> an<strong>al</strong>iza<br />
acestora pe baza unor meto<strong>de</strong> <strong>si</strong> tehnici precum an<strong>al</strong>iza costului pe durata <strong>de</strong> viata <strong>si</strong><br />
ev<strong>al</strong>uarea riscului.<br />
Folo<strong>si</strong>nd conceptele <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor, operatorii region<strong>al</strong>i <strong>si</strong> celel<strong>al</strong>te institutii<br />
responsabile pentru administrarea infrstructurii pot micsora costul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> proiectare,<br />
achizitie, exploatare, intretinere, inlocuire <strong>si</strong> casare a activelor pe intreaga lor durata <strong>de</strong><br />
viata, concomitent cu a<strong>si</strong>gurarea nivelului dorit <strong>al</strong> serviciului.<br />
Colectarea, distribuirea <strong>si</strong> an<strong>al</strong>iza datelor privind activele permite operatorilor region<strong>al</strong>i sa<br />
ia <strong>de</strong>cizii bine fundamentate privind managementul activelor.<br />
111
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
In particular, operatorii region<strong>al</strong>i pot folo<strong>si</strong> informatia colectata pentru <strong>al</strong>ocarea eficienta a<br />
resurselor <strong>si</strong> pentru a <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> daca este mai eficient sa repare sau sa inlocuiasca anumite<br />
active.<br />
Acest mod <strong>de</strong> abordare poate ajuta managerii sa reduca incarcarea <strong>si</strong> sa imbunatateasca<br />
<strong>al</strong>ocarea person<strong>al</strong>ului <strong>si</strong> a celorl<strong>al</strong>te resurse.<br />
Managementul activelor este un proces continuu care coordoneaza achizitia, utilizarea <strong>si</strong><br />
casarea activelor din infrastructura avand ca scop imbunatatirea nivelului serviciului <strong>si</strong><br />
minimizarea costurilor pe durata <strong>de</strong> viata a activelor.<br />
8.2.2 De ce este necesar?<br />
Cunoasterea starii (gradului <strong>de</strong> uzura) activelor permite <strong>al</strong>ocarea eficienta a investitiei,<br />
intocmirea unor planuri re<strong>al</strong>iste <strong>de</strong> investitii <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>, cresterea duratei <strong>de</strong> viata a<br />
activelor, a<strong>si</strong>gurarea nivelului serviciului <strong>si</strong> intelegerea nece<strong>si</strong>tatilor financiare pe termen<br />
lung.<br />
Managementul activelor contribuie la planificarea eficienta a investitiilor <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>,<br />
planificare ce va fi sprijinita <strong>de</strong> consumatori <strong>si</strong> autoritatile loc<strong>al</strong>e.<br />
Managementul activelor permite i<strong>de</strong>ntificarea punctelor din <strong>si</strong>stem un<strong>de</strong> finantarea este<br />
absolut necesara pentru gestionarea riscurilor asociate cu po<strong>si</strong>bilele avarii <strong>al</strong>e activelor,<br />
optimizand astfel <strong>al</strong>ocarea fondurilor in ve<strong>de</strong>rea mentinerii <strong>si</strong>stemului la un nivel<br />
function<strong>al</strong> satisfacator pentru beneficiari.<br />
Datele colectate, an<strong>al</strong>izate <strong>si</strong> distribuite printr-un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor pot fi<br />
folo<strong>si</strong>te pentru:<br />
• fundamentarea <strong>de</strong>ciziilor privitoare la intretinerea, reabilitarea <strong>si</strong> inlocuirea<br />
activelor.............rezultat: exploatare mai eficienta<br />
• a comunica mai bine cu autoritatile <strong>si</strong> populatia.........rezultat: o abordare bine<br />
fundamentata cand se doreste cresterea tarifelor<br />
Orice Plan <strong>de</strong> Managemen a Activelor (PMA) trebuie sa fie structurat pe o baza <strong>de</strong> date<br />
operation<strong>al</strong>e (Inventarul Activelor) care va contine toate informatiile <strong>de</strong>scriptive, tehnice,<br />
function<strong>al</strong>e, <strong>de</strong> performanta <strong>de</strong>spre active.<br />
In ceea ce priveste activele <strong>si</strong>tuate subteran, este foarte dificila monitorizarea <strong>de</strong>teriorarii <strong>si</strong><br />
programarea lucrarilor <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> inlocuire la momentul oportun. Colectarea<br />
<strong>si</strong>stematica a datelor operation<strong>al</strong>e <strong>si</strong> inregistrarea intr-o baza <strong>de</strong> date va permite<br />
inregistrarea informatiilor privind gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>teriorare (<strong>de</strong> uzura) ca atribuit <strong>al</strong> activului<br />
respectiv. Pe baza acestor date se poate estima performanta retelei. Este important ca<br />
operatorii <strong>si</strong> managerii care cunosc <strong>si</strong> inteleg istoricul <strong>si</strong>stemelor sa joace un rol important<br />
in acest proces.<br />
Managementul activelor ofera o serie <strong>de</strong> beneficii. Operatorii care folosesc principiile <strong>de</strong><br />
management <strong>al</strong> activelor pot avea o multe sau chiar toate aceste beneficii. Oricum,<br />
operatorii pot inregistra unele dintre aceste beneficii chiar <strong>de</strong> la primele activitati <strong>de</strong><br />
management <strong>al</strong> activelor.<br />
Beneficiile managementului activelor includ, dar nu se limiteaza la urmatoarele:<br />
112
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• <strong>de</strong>cizii operation<strong>al</strong>e mai bune<br />
• raspuns mai bun in caz <strong>de</strong> avarii<br />
• abilitate sporita <strong>de</strong> a planifica <strong>si</strong> <strong>de</strong> a acoperi costurile viitoare <strong>de</strong> reparatie <strong>si</strong> inlocuire<br />
a activelor<br />
• cunostinte <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate asupra activelor critice <strong>si</strong> a celor care nu sunt critice<br />
• operare mai eficienta<br />
• comunicare mai buna cu clientii<br />
• stabilirea <strong>de</strong> tarife pe bazate pe date operation<strong>al</strong>e bine fundamentate<br />
• cresterea gradului <strong>de</strong> acceptare a tarifelor <strong>de</strong> catre clienti<br />
• intocmirea <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> investitii <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> care raspund nece<strong>si</strong>tatilor re<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
<strong>si</strong>stemelor<br />
Operatorii trebuie sa-<strong>si</strong> propuna atingerea cat mai multor beneficii dintre cele enumerate<br />
anterior prin propirul plan <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor.<br />
8.2.3 Provocari cheie in managementul activelor<br />
Exista o serie <strong>de</strong> provocari cheie pentru managementul activelor:<br />
• pentru <strong>de</strong>terminarea starii activelor existente <strong>si</strong> cerintelor <strong>de</strong> investitii ulterioare,<br />
companiile <strong>de</strong> servicii publice trebuie sa culeaga <strong>si</strong> sa integreze date complete <strong>si</strong><br />
corecte, ceea ce ar putea nece<strong>si</strong>ta resurse con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabile<br />
• gestionarea eficienta a informatiei poate fi dificila daca datele existente sunt<br />
incomplete <strong>si</strong> incorecte sau daca provin din mai multe <strong>de</strong>partamente <strong>si</strong> sunt prelucrate<br />
folo<strong>si</strong>nd aplicatii software diferite <strong>si</strong> incompatibile<br />
• o implementare <strong>de</strong> succes nece<strong>si</strong>ta o schimbare cultur<strong>al</strong>a - <strong>de</strong>partamentele obisnuite sa<br />
lucreze in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt trebuie sa fie dispuse sa se coordoneze <strong>si</strong> sa distribuie informatia<br />
• companiile <strong>de</strong> servicii publice pot fi in <strong>si</strong>tuatia in care eforturile necesare pentru<br />
planificarea pe termen lung sa intre in conflict cu prioritatile pe termen scurt<br />
Folo<strong>si</strong>nd conceptele <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor, operatorii region<strong>al</strong>i <strong>si</strong> celel<strong>al</strong>te institutii<br />
responsabile pentru administrarea infrastructurii pot micsora costul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> proiectare,<br />
achizitie, exploatare, intretinere, inlocuire <strong>si</strong> casare a activelor pe intreaga lor durata <strong>de</strong><br />
viata, concomitent cu a<strong>si</strong>gurarea nivelului dorit <strong>al</strong> serviciului.<br />
Planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor<br />
Un plan <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor are nevoie sa faca o b<strong>al</strong>anta intre nevoile pe termen<br />
lung <strong>si</strong> beneficiile pe termen scurt.<br />
Elementele <strong>de</strong> baza <strong>al</strong>e managementului activelor sunt:<br />
• Colectarea <strong>si</strong> organizarea informatiei <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate referitoare la active. Colectarea<br />
informatiei <strong>de</strong> baza <strong>de</strong>spre active ii ajuta pe manageri sa i<strong>de</strong>ntifice cerintele legate<br />
<strong>de</strong> infrastructura <strong>si</strong> sa ia <strong>de</strong>cizii bine fundamentate privitoare la active. Un inventar<br />
<strong>al</strong> activelor trebuie sa cuprinda:<br />
informatie <strong>de</strong>scriptiva referitoare la active, care sa includa: varsta,<br />
dimen<strong>si</strong>une, caracteristici tehnice <strong>si</strong> constructive, locatie <strong>si</strong> data inst<strong>al</strong>arii;<br />
ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura, date istorice privind exploatarea, intretinerea <strong>si</strong><br />
reparatiile, durata <strong>de</strong> viata estimata <strong>si</strong> ramasa, criticitate<br />
113
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
v<strong>al</strong>oarea, inclu<strong>si</strong>v costurile istorice, amortizarea <strong>si</strong> costul <strong>de</strong> inlocuire<br />
• An<strong>al</strong>iza datelor pentru stabilirea prioritatilor <strong>si</strong> luarea unor <strong>de</strong>cizii bine<br />
fundamentate cu privire la active. In procesul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor<br />
managerii aplica meto<strong>de</strong> an<strong>al</strong>itice pe setul <strong>de</strong> date colectate pentru stabilirea<br />
evolutiei <strong>si</strong> tendintelor. Acestea pot fi folo<strong>si</strong>te la i<strong>de</strong>ntificarea riscurilor <strong>si</strong><br />
prioritatilor <strong>si</strong> la optimizarea <strong>de</strong>ciziilor privind reparatiile, intretinerea <strong>si</strong> inlocuirea<br />
activelor. Astfel <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> sunt:<br />
An<strong>al</strong>iza costului pe ciclul <strong>de</strong> viata. Managerii an<strong>al</strong>izeaza ciclul <strong>de</strong> viata <strong>al</strong><br />
activelor luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare costul tot<strong>al</strong> cu acestea pe durata <strong>de</strong> viata, nu<br />
numai costul initi<strong>al</strong>; prin aceasta metoda, cand sunt ev<strong>al</strong>uate <strong>al</strong>ternativele <strong>de</strong><br />
investitii, se ia in c<strong>al</strong>cul eficienta in exploatare, frecventa operatiilor <strong>de</strong><br />
intretinere <strong>si</strong> reparatii, <strong>si</strong> <strong>al</strong>ti factori care se reflecta in costuri<br />
Ev<strong>al</strong>uarea riscului / criticitatii. Managerii folosesc an<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> risc pentru a<br />
<strong>de</strong>termina cat <strong>de</strong> critica este starea unui activ pentru exploatarea <strong>si</strong>stemului,<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rand atat po<strong>si</strong>bilitatea ca acel activ sa se <strong>de</strong>terioreze cat <strong>si</strong> impactul<br />
acestui fapt (in termeni <strong>de</strong> costuri) <strong>si</strong> influenta asupra nivelului <strong>si</strong> c<strong>al</strong>itatii<br />
serviciului. Pe baza acestei an<strong>al</strong>ize managerii stabilesc prioritatile <strong>si</strong> <strong>al</strong>oca<br />
resursele<br />
• Integrarea datelor <strong>si</strong> luarea <strong>de</strong>ciziilor in cadrul organizatiei. Managerii se a<strong>si</strong>gura<br />
ca informatia este completa, coerenta <strong>si</strong> este astfel organizata incat sa fie acce<strong>si</strong>bila<br />
celor care au nevoie <strong>de</strong> ea. Printre <strong>al</strong>tele, baza <strong>de</strong> date a organizatiei trebuie sa fie<br />
complet integrata; spre exemplu, i<strong>de</strong><strong>al</strong> ar fi ca fiecare activ sa aiba un i<strong>de</strong>ntificator<br />
unic, folo<strong>si</strong>t <strong>de</strong> catre toata organizatia. In ceea ce priveste luarea <strong>de</strong>ciziilor,<br />
<strong>de</strong>partamentele responsabile participa la luarea <strong>de</strong>ciziilor cheie, fapt care duce la<br />
luarea in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare a tuturor informatiilor relevante<br />
• Corelarea strategiei privind re<strong>al</strong>ibitarea infrastructurii cu obiectivele serviciului,<br />
bugetul <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong> planurile <strong>de</strong> investitii <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> - obiectivul unei<br />
organizatii este legat <strong>de</strong> nivelul <strong>si</strong> c<strong>al</strong>itatea serviciilor – in termeni <strong>de</strong> integrare in<br />
standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itare, frecventa avariilor, timpul <strong>de</strong> raspuns fata <strong>de</strong> clienti, etc;<br />
acestea sunt aspecte importante care trebuiesc avute in ve<strong>de</strong>re in managementul<br />
activelor. La i<strong>de</strong>ntificarea nece<strong>si</strong>tatilor <strong>si</strong> prioritatilor <strong>de</strong> investitii, managerii<br />
<strong>de</strong>termina tipul <strong>si</strong> nivelul acestora pentru a atinge obiectivele legate <strong>de</strong> nivelul <strong>si</strong><br />
c<strong>al</strong>itatea serviciului. Deciziile privind intretinerea activelor sunt in schimb legate <strong>de</strong><br />
nece<strong>si</strong>tatile financiare pe termen scurt <strong>si</strong> lung <strong>si</strong> sunt reflectate in bugetul <strong>de</strong><br />
exploatare sau planul <strong>de</strong> investitii <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>, dupa caz<br />
Implementarea elementelor <strong>de</strong> baza <strong>al</strong>e managementului activelor este un proces iterativ pe<br />
care oganizatiile il pot incepe in mod diferit. In serviciul <strong>de</strong> apa, <strong>de</strong> exemplu, unii operatori<br />
pot incepe prin i<strong>de</strong>ntificarea nece<strong>si</strong>tatilor, <strong>al</strong>tii prin stabilirea obiectivelor privind nivelul <strong>si</strong><br />
c<strong>al</strong>itatea serviciilor pe care vor sa le furnizeze. Relationarea intre elementele<br />
managementului activelor poate influenta modul in care un operator i<strong>si</strong> administreaza<br />
activele. Spre exemplu, odata ce un operator a fin<strong>al</strong>izat o an<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> risc, poate <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> sa<br />
diminueze efortul necesar pentru intocmirea unui inventar extrem <strong>de</strong> <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat <strong>al</strong> activelor,<br />
pentru a se concentra in primul rand asupra activelor ce nece<strong>si</strong>ta interventii urgente.<br />
114
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8.2.4 Situatia actu<strong>al</strong>a<br />
In <strong>si</strong>stemele care beneficiaza <strong>de</strong> programul ISPA – FOPIP, informatiile referitoare la active<br />
se afla in mai multe locatii, la operator, municip<strong>al</strong>itate sau con<strong>si</strong>liul ju<strong>de</strong>tean. In cadrul<br />
aceleia<strong>si</strong> institutii, in cele mai multe dintre cazuri, informatia este distribuita in mai multe<br />
<strong>de</strong>partamente. De exemplu:<br />
• Serviciul financiar:<br />
utilizeaza un inventar <strong>al</strong> activelor pentru stabilirea v<strong>al</strong>orii acestora <strong>si</strong> pentru<br />
c<strong>al</strong>cularea amortizarilor anu<strong>al</strong>e<br />
• Serviciul <strong>de</strong> exploatare:<br />
utilizeaza baze <strong>de</strong> date pentru a inregistra informatii referitoare la apa pompata <strong>si</strong> la<br />
inst<strong>al</strong>atiile <strong>de</strong> pompare<br />
utilizeaza baze <strong>de</strong> date referitoare la apa uzata, harti <strong>al</strong>e <strong>si</strong>stemului, <strong>si</strong> informatii<br />
referitoare la intretinere <strong>si</strong> reparatii<br />
utilizeaza informatii referitoare laplanificarea lucrarilor <strong>de</strong> intretinere mecanica <strong>si</strong><br />
electrica<br />
utilizeaza informatii referitoare la lucrarile <strong>de</strong> reparatii curente <strong>si</strong> capit<strong>al</strong>e<br />
• Con<strong>si</strong>liile ju<strong>de</strong>tene <strong>si</strong> municip<strong>al</strong>itatile:<br />
serviciile tehnice <strong>al</strong>e acestora <strong>de</strong>tin schite <strong>si</strong> harti digit<strong>al</strong>e <strong>de</strong> amplasare a<br />
conductelor<br />
Seturile <strong>de</strong> date nu sunt complete, iar compatibilitatea intre <strong>si</strong>steme este redusa. Nu toate<br />
datele sunt pastrate in format electronic.<br />
La majoritatea operatorilor region<strong>al</strong>i procedurile curente <strong>de</strong> intretinere se aplica doar<br />
pentru mentinerea in functiune a princip<strong>al</strong>elor componente <strong>al</strong>e <strong>si</strong>stemului (aprovizionarea<br />
cu apa potabila sau retelele <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare). Nu exista o planificare a operatiunilor <strong>de</strong><br />
intretinere <strong>si</strong> uneori nici proceduri clare, <strong>si</strong>ngurele reguli existente fiind cele bazate pe<br />
normativele tehnice.<br />
Managementul activelor nu este o practica curenta, iar majoritatea operatorilor region<strong>al</strong>i nu<br />
intocmesc <strong>si</strong> nu lucreaza cu Planuri <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> reparatii, Strategii <strong>de</strong> inlocuire <strong>si</strong><br />
Programe investitii <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>.<br />
8.2.5 Cerinte<br />
In acest moment, la majoritatea operatorilor, datele privind activele sunt ina<strong>de</strong>cvate <strong>si</strong><br />
procedurile <strong>de</strong> intretinere sunt minim<strong>al</strong>e.<br />
Managementul activelor presupune ca operatorii sa colecteze date complete <strong>si</strong> precise; prin<br />
urmare, operatorul va trebui sa ev<strong>al</strong>ueze:<br />
• Situatia datelor existente<br />
• Capacitatea <strong>de</strong> a corela datele existente in toate <strong>de</strong>partamentele<br />
• Nece<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> a optimiza tehnologia<br />
• Capacitatea <strong>de</strong> stoca <strong>si</strong> utiliza date complete <strong>si</strong> precise<br />
115
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Primul pas in acest proces este i<strong>de</strong>ntificarea activelor. I<strong>de</strong>ntificarea activelor este un<br />
process <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>izare <strong>si</strong> numerotare a componentelor princip<strong>al</strong>e din <strong>si</strong>stem.<br />
Odata ce componentelor li s-au <strong>al</strong>ocat i<strong>de</strong>ntificatori unici, operatorul poate corela<br />
informatia in <strong>si</strong>stem pentru uz financiar, economic, tehnic, <strong>de</strong> management.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea incepe cu harti <strong>de</strong> pozitionare sau tehnice <strong>si</strong> evi<strong>de</strong>ntierea lucrarilor <strong>de</strong><br />
constructie sau reparatii, fie in format fizic (suport hartie), fie in format electronic.<br />
Informatiile din aceste inregistrari trebuiesc transferate intr-o baza <strong>de</strong> date, in varianta cea<br />
mai <strong>si</strong>mpla chiar in format excel, o baza <strong>de</strong> date relationata sau software speci<strong>al</strong>izat pentru<br />
managementul activelor. Fiecare inregistrare contine campuri <strong>de</strong>dicate pentru informatiile<br />
relevante.<br />
Functie <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> proprietate, Contractul <strong>de</strong> Delegate a Serviciilor pentru programul<br />
FOPIP / ISPA – Sectiunea Preve<strong>de</strong>ri Gener<strong>al</strong>e i<strong>de</strong>ntifica trei tipuri <strong>de</strong> active: Active<br />
(Bunuri) Proprii, Active (Bunuri) <strong>de</strong> Retur <strong>si</strong> Active (Bunuri) <strong>de</strong> Preluare. O <strong>de</strong>scriere<br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>iata este prezentata mai jos.<br />
Al doilea pas in proces este compilarea unui inventar <strong>al</strong> activelor, adica o baza <strong>de</strong> date cu<br />
informatii <strong>de</strong>spre:<br />
• varsta, starea <strong>si</strong> locatia activelor<br />
• dimen<strong>si</strong>unea <strong>si</strong>/sau capacitatea activelor<br />
• v<strong>al</strong>oarea (<strong>de</strong> ex. costul initi<strong>al</strong> <strong>si</strong> costul actu<strong>al</strong> <strong>de</strong> inlocuire)<br />
• data inst<strong>al</strong>arii <strong>si</strong> durata estimata <strong>de</strong> functionare<br />
• istoricul lucrarilor <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> performanta in functionare (ex. frecventa <strong>si</strong> data<br />
reparatiilor, rata <strong>de</strong> inlocuire, rata <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re, numarul <strong>de</strong> reclamatii <strong>si</strong> timpul <strong>de</strong><br />
raspuns, etc.);<br />
• materi<strong>al</strong>ele constructive <strong>si</strong> practici <strong>de</strong> intretinere recomandate<br />
116
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Preve<strong>de</strong>rile contractului cadru <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare referitoare la tipuri <strong>de</strong> active<br />
Preve<strong>de</strong>ri referitoare la active stipulate in Contractul <strong>de</strong> Delegare a Gestiunii din cadrul FOPIP / ISPA–<br />
Preve<strong>de</strong>ri Gener<strong>al</strong>e<br />
- Bunurile Proprii sunt în princip<strong>al</strong>, f r a se limita la acestea, compuse din anumite cl diri folo<strong>si</strong>te<br />
ca birouri sau locuin e, <strong>de</strong> care, datorit amplas rii sau <strong>si</strong>tua iei lor, nu este nevoie în mod esen i<strong>al</strong><br />
s r mân ca o parte integrant a furniz rii Serviciilor Conce<strong>si</strong>onate la încetarea Contractului <strong>de</strong><br />
Conce<strong>si</strong>une i, dac este cazul, din vehicule cu motor ne-speci<strong>al</strong>izate, echipament i mobil <strong>de</strong><br />
birou i programe informatice ne-speci<strong>al</strong>izate (Art. 14.2)<br />
- Bunurile <strong>de</strong> Retur constau în bunurile Conce<strong>de</strong>ntului aferente i necesare furniz rii Serviciilor,<br />
existente i puse la dispozi ia Conce<strong>si</strong>onarul conform Contractului <strong>de</strong> Conce<strong>si</strong>une sau care vor fi<br />
construite, care vor fi puse la dispozi ia Conce<strong>si</strong>onarului pe întreaga durata a prezentului Contract<br />
<strong>de</strong> Conce<strong>si</strong>une (Art. 7.1).<br />
Bunurile <strong>de</strong> Retur includ activele supuse conce<strong>si</strong>on rii, existente sau care vor fi construite sau<br />
anexate ulterior domeniului public (Art.7.2):<br />
o Terenuri aflate în proprietatea Conce<strong>de</strong>ntului, care apar in domeniului public i pe care se<br />
afl construc iile i inst<strong>al</strong>a iile/re elele aferente serviciilor publice <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap<br />
potabil i <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare precum <strong>si</strong> <strong>al</strong>te terenuri care sunt strict necesare pentru exploatarea<br />
echipamentelor i lucr rilor<br />
o Inst<strong>al</strong>a iile i construc iile puse la dispozi ia Conce<strong>si</strong>onarului sau re<strong>al</strong>izate i finan ate <strong>de</strong><br />
Conce<strong>si</strong>onar pentru produc ia i distribu ia <strong>de</strong> ap potabil (pu uri, conducte <strong>de</strong> transport,<br />
sta ii <strong>de</strong> tratare, rezervoare, sta ii <strong>de</strong> pompare i <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> distribu ie, contoare, precum i<br />
toate celel<strong>al</strong>te echipamente i inst<strong>al</strong>a ii asociate) <strong>si</strong> pentru colectarea i tratarea apei uzate<br />
(<strong>si</strong>steme <strong>de</strong> colectare, sta ii <strong>de</strong> pompare, sta ii <strong>de</strong> epurare, inst<strong>al</strong>a ii <strong>de</strong> evacuare, contoare,<br />
precum i toate celel<strong>al</strong>te echipamente i inst<strong>al</strong>a ii asociate)<br />
o Construc iile publice folo<strong>si</strong>te ca ateliere, laboratoare, birouri, <strong>de</strong>pozite sau locuin e <strong>de</strong><br />
serviciu, care fac parte din Serviciile Conce<strong>si</strong>onate<br />
Bunurile <strong>de</strong> retur pot fi <strong>de</strong> tipul Regenerabile i Neregenerabile.<br />
Bunuri <strong>de</strong> Preluare sunt mijloacele fixe, bunurile imobile i mobile, dobândite sau construite <strong>de</strong><br />
Conce<strong>si</strong>onar având ca <strong>si</strong>ngur scop furnizarea Serviciilor Conce<strong>si</strong>onate, cu excep ia celor men ionate<br />
în art. 7.1.2.<br />
Re<strong>al</strong>izarea unui <strong>si</strong>stem eficient <strong>de</strong> Management a Activelor pentru serviciile <strong>de</strong> apa <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>izare va nece<strong>si</strong>ta urmatoarele:<br />
• Alcatuirea unui inventar <strong>al</strong> activelor cu data relevante <strong>de</strong>spre acestea -dimen<strong>si</strong>unea<br />
unitatilor, capacitatea proiectata, productia <strong>si</strong> inclu<strong>si</strong>v ev<strong>al</strong>uarile privind starea <strong>si</strong><br />
performanta acestora<br />
• Stabilirea v<strong>al</strong>orii activelor in compatibilitate cu cerintele <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> contabilitate<br />
financiara<br />
• Stabilirea unor criterii <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a gradului <strong>de</strong> uzura <strong>si</strong> performantei activelor<br />
• Ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura <strong>si</strong> performantei activelor. Este important ca operatorii <strong>si</strong><br />
managerii <strong>de</strong> <strong>si</strong>stem, care cunosc <strong>si</strong> inteleg <strong>si</strong>stemul <strong>si</strong> istoricul operarii acestuia, sa<br />
joace un rol major in acest proces<br />
• Stabilirea unor criterii <strong>de</strong> criticitate care vor fi folo<strong>si</strong>te pentru i<strong>de</strong>ntificarea importantei<br />
fiecarui activ in activitatea operatorului<br />
• Stabilirea <strong>si</strong> monitorizarea unor Indicatori <strong>de</strong> performanta operation<strong>al</strong>a (IP) <strong>si</strong><br />
intelegerea motivelor <strong>si</strong> factorilor care afecteaza performanta<br />
117
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Dezvoltarea unei strategii <strong>de</strong> investitii pe baza careia se va in<strong>de</strong>ntifica necesarul <strong>de</strong><br />
investitii<br />
Pentru managementul activelor, informatiile <strong>de</strong> baza <strong>de</strong>spre active trebuie completate cu<br />
v<strong>al</strong>oarea activelor, conditii <strong>si</strong> criticitate.<br />
Colectarea datelor este un process continuu, iar operatorii trebuie sa-<strong>si</strong> <strong>de</strong>zvolte proceduri<br />
coerente <strong>de</strong> actu<strong>al</strong>izare a inventarului activelor pe masura ce <strong>de</strong>ruleaza operatiuni <strong>de</strong><br />
intretinere, reparatii, inlocuiri sau constructii <strong>de</strong> noi elemente <strong>de</strong> infrastructura.<br />
Actu<strong>al</strong>izarea regulata a informatiei face ca aceasta sa ramana utila pe parcursul trecerii<br />
timpului.<br />
8.2.6 Elemente cheie in managementul activelor<br />
• Nivelul serviciului<br />
nivelul <strong>de</strong> baza <strong>al</strong> serviciului poate fi <strong>de</strong>finit prin serviciu intr-o cantitate <strong>si</strong> c<strong>al</strong>itate<br />
acceptabila, furnizat la un cost minim, cu respectarea reglementarilor <strong>de</strong> mediu <strong>si</strong><br />
sanatate in vigoare<br />
• Obiective <strong>de</strong> performanta<br />
<strong>si</strong> masuratorile <strong>de</strong> performanta asociate, <strong>de</strong> ex. masuratori menite sa ev<strong>al</strong>ueze daca<br />
obiectivul privind cantitatea serviciului a fost atins<br />
• I<strong>de</strong>ntificarea <strong>si</strong> ev<strong>al</strong>uarea activelor<br />
procesul i<strong>de</strong>ntificarii <strong>si</strong> <strong>al</strong>ocarii <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificatori unici pentru fiecare element din<br />
<strong>si</strong>stem<br />
dupa ce sunt stabilite componentele, datele pot fi grupate <strong>si</strong> corelate pentru uz<br />
financiar, economic, tehnic <strong>si</strong> <strong>de</strong> management<br />
i<strong>de</strong>ntificarea incepe <strong>de</strong> la harta <strong>si</strong>stemului (cu toate <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iile tehnice) cu<br />
inregistrarea constructiilor <strong>si</strong> reparatiilor; in continuare, informatia este transferata<br />
intr-o baza <strong>de</strong> date (format excel, baza <strong>de</strong> date relationata sau aplicatie software<br />
<strong>de</strong>dicata)<br />
• Ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura<br />
activele <strong>si</strong>tuate la suprafata (rezervoare, statii <strong>de</strong> pompare, etc) – folo<strong>si</strong>nd<br />
Formulare <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a gradului <strong>de</strong> uzura<br />
activele subterane (fronturi <strong>de</strong> captare, magistr<strong>al</strong>e <strong>de</strong> distributie, conducte <strong>de</strong><br />
distributie <strong>si</strong> <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare) – ev<strong>al</strong>uare subiectiva pe baza an<strong>al</strong>izei<br />
informatiei privind istoricul reparatiilor, reparatiilor capit<strong>al</strong>e <strong>si</strong> performantei,<br />
informatii continute <strong>de</strong> bazele <strong>de</strong> date <strong>de</strong> exploatare<br />
• Sistemul informatic<br />
Proiectat sa includa o parte sau toate din urmatoarele:<br />
o <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> actu<strong>al</strong>izare a hartilor<br />
o date referitoare la ev<strong>al</strong>uarea capacitatii, inspectii<br />
o inventarul activelor, incluzand varsta, capacitatea, materi<strong>al</strong>ele <strong>de</strong> constructie,<br />
costuri istorice, grad <strong>de</strong> uzura<br />
o informatii referitoare la <strong>de</strong>fectele structur<strong>al</strong>e <strong>si</strong> intamplatoare i<strong>de</strong>ntificate,<br />
inclu<strong>si</strong>v tipul <strong>de</strong>fectului, severitatea, locatia <strong>si</strong> data <strong>de</strong>scoperirii<br />
o inregistrari <strong>al</strong>e interventiilor preventive, <strong>de</strong> intretinere, inclu<strong>si</strong>v tipul <strong>de</strong><br />
activitate, locatia, data <strong>si</strong> costurile aferente - person<strong>al</strong>, materi<strong>al</strong>e, echipament<br />
118
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
o inventarul inst<strong>al</strong>atiilor <strong>si</strong> echipamentului <strong>de</strong> intretinere, inclu<strong>si</strong>v <strong>al</strong>e pieselor <strong>de</strong><br />
schimb<br />
o rezultatele inspectiilor <strong>si</strong> testelor componentelor noi sau reabilitate din <strong>si</strong>stem<br />
o program <strong>si</strong> buget pentru interventiile <strong>de</strong> rutina <strong>si</strong> intretinere <strong>si</strong> planificarea<br />
reparatiilor <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> <strong>si</strong> a inlocuirii elementelor <strong>si</strong>stemului<br />
• Planificarea reabilitarii <strong>si</strong> inlocuirii<br />
obiectiv – i<strong>de</strong>ntificarea momentului din ciclul <strong>de</strong> viata <strong>al</strong> activului in care costul <strong>de</strong><br />
inlocuire este mai mic <strong>de</strong>cat costul <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> costul rezultat din sca<strong>de</strong>rea<br />
nivelului serviciului<br />
• An<strong>al</strong>iza <strong>si</strong> planificarea intretinerii<br />
obiectiv – imbunatatirea performantei <strong>si</strong>stemului <strong>si</strong> mentinerea starii function<strong>al</strong>e a<br />
activului pe o perioada cat mai in<strong>de</strong>lungata<br />
planificarea eficienta = programarea activitatilor <strong>de</strong> intretinere pentru a se atinge<br />
obiectivul <strong>si</strong> a se diminua interventiile urgente, neplanificate <strong>si</strong> costi<strong>si</strong>toare<br />
o Trebuiesc stabilite Criterii <strong>de</strong> criticitate functie <strong>de</strong> impactul fiecarui activ in<br />
furnizarea serviciului<br />
o Trebuiesc stabiliti <strong>si</strong> monitorizati Indicatorii <strong>de</strong> performanta operartion<strong>al</strong>a (IP),<br />
pentru a intelege motivele <strong>si</strong> factorii ce influenteaza performanta<br />
o Intretinerea, reabilitarea <strong>si</strong> inlocuirea trebuie sa se bazeze pe Criteriile <strong>de</strong><br />
criticitate <strong>si</strong> IP<br />
• Management financiar<br />
prognozele financiare pe termen lung, actu<strong>al</strong>izate anu<strong>al</strong><br />
estimarile anu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e costurilor <strong>de</strong> intretinere <strong>al</strong>e <strong>si</strong>stemului<br />
date <strong>de</strong> lucru:<br />
o i<strong>de</strong>ntificarea <strong>si</strong> ev<strong>al</strong>uarea activelor<br />
o ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura<br />
o monitorizarea performantei<br />
o ev<strong>al</strong>uarea capacitatii actu<strong>al</strong>e <strong>si</strong> viitoare<br />
• Imbunatatire continua<br />
monitorizarea periodica a <strong>si</strong>stemului pentru i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong>ficientelor<br />
masuratori <strong>de</strong> performanta privind obiectivele serviciului, intretinerea sau <strong>si</strong>stemul<br />
<strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor<br />
Aceste elemente trebuiesc implementate <strong>de</strong> toate <strong>de</strong>partamentele din organizatie:<br />
management, tehnic, financiar, administrativ <strong>si</strong> person<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> exploatare.<br />
8.2.7 Sistemul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor<br />
Functia <strong>de</strong> baza a <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor este sa permita unui operator sa-<strong>si</strong><br />
gestioneze activele din infrastructura <strong>si</strong> inst<strong>al</strong>atiile pe baza unui plan <strong>de</strong> management <strong>al</strong><br />
activelor. Acest lucru implica o intelegere clara a activelor <strong>de</strong>tinute <strong>de</strong> operator, a starii<br />
(gradului <strong>de</strong> uzura) acestora <strong>si</strong> a costului <strong>de</strong> inlocuire.<br />
Este <strong>de</strong>asemenea necesara o intelegere a felului in care pot fi imbunatatite procedurile <strong>de</strong><br />
management <strong>al</strong> activelor, a prioritatilor <strong>si</strong> riscurilor, a imbunatatirilor necesare pentru<br />
optimizarea <strong>si</strong> extin<strong>de</strong>rea duratei <strong>de</strong> viata a activelor precum <strong>si</strong> a felului in care pot fi<br />
finantate cel mai eficient intretinerea, reabilitarea <strong>si</strong> inlocuirea activelor.<br />
119
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Procesul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor inclu<strong>de</strong> auditari periodice a tuturor proceselor<br />
relevante in ve<strong>de</strong>rea atingerii a cel putin urmatoarelor cinci obiective:<br />
• Atingerea obiectivelor gener<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e operatorului<br />
• Reducerea <strong>si</strong> anticiparea costurilor cu activele<br />
• Atingerea nivelului necesar <strong>al</strong> serviciilor<br />
• Aplicarea procedurilor legate <strong>de</strong> active conform planificarii<br />
• Actu<strong>al</strong>izarea <strong>si</strong> imbunatatirea corespunzatoare a planurilor <strong>de</strong> management a activelor<br />
Etapele <strong>si</strong> con<strong>si</strong><strong>de</strong>rentele princip<strong>al</strong>e care trebuiesc avute in ve<strong>de</strong>re la re<strong>al</strong>izarea unui <strong>si</strong>stem<br />
<strong>de</strong> management a activelor sunt prezentate in figura 8-1.<br />
Intrebarea cheie in re<strong>al</strong>izarea unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> management a activelor este “De cata<br />
informatie este nevoie pentru a <strong>de</strong>zvolta <strong>si</strong>stemul?”<br />
Nu exista un raspuns standard la aceasta intrebare. Fiecare operator trebuie sa-<strong>si</strong> an<strong>al</strong>izeze<br />
nece<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> informatii pe baza unui set <strong>de</strong> factori in care sunt incluse obiectivele<br />
managementului, indicatorii <strong>de</strong> performanta avuti in ve<strong>de</strong>re, reglementarile legislative,<br />
capacitatea, starea <strong>si</strong> complexitarea <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> colectare a datelor.<br />
Se va incepe asadar cu o ev<strong>al</strong>uare a documentatiei <strong>si</strong> <strong>si</strong>stemelor informatice existente.<br />
Pentru fiecare flux <strong>de</strong> date trebuie an<strong>al</strong>izat:<br />
• volumul <strong>de</strong> date<br />
• cum se colecteaza <strong>si</strong> gestioneaza datele<br />
• cat <strong>de</strong> <strong>de</strong>s este colectata / actu<strong>al</strong>izata informatia<br />
• cat <strong>de</strong> complete sunt inregistrarile<br />
• cum pot fi datele accesate <strong>de</strong> <strong>al</strong>te aplicatii <strong>si</strong>/sau <strong>al</strong>ti utilizatori<br />
Informatia referitoare la active trebuie gestionata prin aplicatii software pentru a a<strong>si</strong>gura<br />
po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza <strong>si</strong> fundamentare <strong>de</strong>cizii.<br />
Bazele <strong>de</strong> date pe suport excel pot fi a<strong>de</strong>cvate pentru unele <strong>si</strong>steme foarte mici sau <strong>de</strong><br />
complexitate scazuta.<br />
In cadrul majoritatii companiilor <strong>de</strong> servicii publice, informatiile pot fi gestionate mult mai<br />
eficient cu ajutorul aplicatiilor software <strong>de</strong>dicate managementului activelor – organizarea<br />
datelor, po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> efectuare <strong>de</strong> an<strong>al</strong>ize standard, planificare, programare <strong>si</strong> intocmire<br />
bugetelor.<br />
Programele <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor variaza din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> costului <strong>si</strong><br />
complexitatii <strong>de</strong> la aplicatii <strong>si</strong>mple, acce<strong>si</strong>bile, pana la solutii complexe <strong>si</strong> scumpe.<br />
O serie <strong>de</strong> aplicatii comerci<strong>al</strong>e sunt modulare astfel incat <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> baza pot fi<br />
imbunatatite <strong>si</strong> extinse in timp. Cel mai bine este sa se porneasca cu <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> baza<br />
potrivit pentru necesarul <strong>de</strong> informatii <strong>al</strong> operatorului, urmand a adopta solutii mai<br />
complexe in timp.<br />
Aceasta abordare contribuie la controlarea cheltuielilor primare cu componentele<br />
electronice <strong>si</strong> programele <strong>si</strong> faciliteaza administrarea <strong>de</strong> catre person<strong>al</strong> a noilor <strong>si</strong>steme,<br />
reducandu-se astfel marja <strong>de</strong> eroare in timpul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> tranzitie.<br />
120
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 8- 1: Un <strong>si</strong>stem generic <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor<br />
UN SISTEM GENERIC DE MANAGEMENT AL ACTIVELOR<br />
Etape Con<strong>si</strong><strong>de</strong>rente princip<strong>al</strong>e<br />
OBIECTIVE, STRATEGIE<br />
INVENTAR ACTIVE<br />
DEZVOLTARE BAZA DE DATE<br />
ACTIVE<br />
EVALUAREA GRADULUI DE<br />
UZURA SI A PERFORMANTEI<br />
EVALUARE ALTERNATIVE SI<br />
OPTIMIZARE PROGRAM<br />
PLANIFICARE PE TERMEN SCURT<br />
SI LUNG<br />
(Intretinere, reabilitare, inlocuire)<br />
IMPLEMENTARE PROIECT<br />
MONITORIZARE PERFORMANTA<br />
(Feedback)<br />
FINANTARE<br />
(Alocari bugetare)<br />
• Care sunt obiectivele <strong>si</strong> politicile <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare avute in ve<strong>de</strong>re?<br />
• Ce este inclus in inventarul activelor? Cum<br />
sunt acestea organizate?<br />
• Care este acuratetea / v<strong>al</strong>iditatea datelor?<br />
• Care este v<strong>al</strong>oarea activelor? Ce functii au?<br />
Ce tip <strong>de</strong> serviciu furnizeaza / la furnizarea<br />
carui tip <strong>de</strong> serviciu contribuie?<br />
• Ce date lipsesc / trebuiesc actu<strong>al</strong>izate /<br />
reorganizate ?<br />
• Pe ce tip <strong>de</strong> suport este organizata<br />
informatia? Un<strong>de</strong> este stocata ? Cat <strong>de</strong> <strong>de</strong>s<br />
este actu<strong>al</strong>izata?<br />
• Ce resurse sunt disponibile? Care sunt<br />
fondurile prevazute in buget? Care este<br />
nivelul previzionat <strong>al</strong> finantarii viitoare?<br />
• Care este starea <strong>si</strong> performanta actu<strong>al</strong>a /<br />
istorica a activelor? Starea <strong>si</strong> performanta<br />
estimata pentru viitor?<br />
• Cum putem mentine sau imbunatati starea<br />
actu<strong>al</strong>a a activelor pentru a le a<strong>si</strong>gura<br />
durata maxima <strong>de</strong> viata concomitent cu<br />
livrarea <strong>de</strong> servicii in cantitate <strong>si</strong> c<strong>al</strong>itate<br />
accceptabila pentru populatie?<br />
• Ce optiuni <strong>de</strong> finantare pot fi i<strong>de</strong>ntificate<br />
pe diferitele categorii <strong>de</strong> active? Care sunt<br />
costurile <strong>si</strong> beneficiile asociate fiecarei<br />
optiuni?<br />
• Ce optiune sau combinatie <strong>de</strong> optiuni este<br />
cea optima?<br />
• Care sunt consecintele neintretinerii<br />
corespunzatoare a activelor?<br />
• Cum putem comunica informatiile<br />
referitoare la impactul starii <strong>si</strong><br />
performantei activelor in <strong>si</strong>stem <strong>si</strong> catre<br />
beneficiarul fin<strong>al</strong>?<br />
• Cum putem opera / administra / intretine<br />
cat mai bine activele pentru ca<br />
disfunction<strong>al</strong>itatile aparute (inclu<strong>si</strong>v<br />
reparatii, inlocuiri, etc.) sa aiba un impact<br />
minim asupra beneficiarului serviciului?<br />
• Cum putem monitoriza / ev<strong>al</strong>ua impactul<br />
implementarii? Cum putem ajusta cadrul<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie daca e necesar<br />
121
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8.2.8 Interfete<br />
Orice baza <strong>de</strong> date a activelor <strong>de</strong>zvoltata pentru implementarea Planului <strong>de</strong> Management <strong>al</strong><br />
Activelor trebuie sa poata efectua transferul <strong>de</strong> date catre <strong>si</strong> <strong>de</strong> la <strong>al</strong>te <strong>si</strong>steme care vor fi<br />
<strong>de</strong>zvoltate pentru operator:<br />
• MIS<br />
• Baze <strong>de</strong> date a activelor / Inventare / GIS<br />
• Sistem financiar - contabil<br />
• Retele <strong>de</strong> distributie<br />
• Sisteme clienti<br />
Toate aceste baze <strong>de</strong> date trebuie sa fie compatibile.<br />
Managementul activelor este implementat prin programul <strong>de</strong> management <strong>al</strong><br />
activelor (software) <strong>si</strong> se bazeaza pe un plan scris <strong>al</strong> managementului activelor.<br />
8.2.9 Intocmirea unui Plan <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor in cadrul programului ISPA -<br />
FOPIP<br />
Managementul activelor este un proces <strong>de</strong> planificare care permite operatorilor region<strong>al</strong>i sa<br />
v<strong>al</strong>orifice la maxim fiecare activ <strong>si</strong> sa a<strong>si</strong>gure in acela<strong>si</strong> timp resurse financiare a<strong>de</strong>cvate<br />
pentru reabilitarea <strong>si</strong> inlocuirea activelor atunci cand este cazul.<br />
Daca este po<strong>si</strong>bil, operatorul va folo<strong>si</strong> un program speci<strong>al</strong>izat pentru managementul<br />
activelor sau i<strong>si</strong> va extin<strong>de</strong> <strong>si</strong>stemul informatic cu o componenta <strong>de</strong> management a<br />
activelor pentru administrarea activelor proprii.<br />
Componenta <strong>de</strong> management a activelor (software) va inclu<strong>de</strong> un inventar <strong>al</strong> activelor <strong>si</strong> va<br />
integra informatii precum gradul <strong>de</strong> uzura, criticitatea <strong>si</strong> performanta activelor.<br />
Programul folo<strong>si</strong>t pentru managementul activelor va c<strong>al</strong>cula durata <strong>de</strong> functionare ramasa<br />
<strong>si</strong> costurile <strong>de</strong> reparare <strong>si</strong> inlocuire a fiecarei componente (pe procese, zone, bazine, etc).<br />
Prin corelarea cu <strong>si</strong>stemul financiar-contabil programul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor va<br />
oferi platforma necesara pentru c<strong>al</strong>culul v<strong>al</strong>orii actu<strong>al</strong>izate a activelor <strong>si</strong> pentru<br />
prioritizarea proiectelor <strong>de</strong> reparatii <strong>si</strong>/sau inlocuire.<br />
Etapele princip<strong>al</strong>e in intocmirea unui Plan <strong>de</strong> Management a Activelor in cadrul<br />
programului ISPA – FOPIP sunt prezentate in continuare.<br />
122
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Pasul 1 Dezvoltarea inventarului activelor<br />
Pasul 2 Ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura<br />
Pasul 3 Date complete privind intretinerea <strong>si</strong> reparatiile<br />
Pasul 4 Durata <strong>de</strong> viata ramasa<br />
Pasul 5 V<strong>al</strong>oarea activelor<br />
Pasul 6 Criticitate<br />
Pasul 7 Indicatori <strong>de</strong> performanta operation<strong>al</strong>a<br />
Pasul 8 Nivelul serviciului<br />
Pasul 9 Determinarea costurilor pentru ciclu <strong>de</strong> viata<br />
Pasul 10 Plan <strong>de</strong> intretinere, reabilitare <strong>si</strong> innoire<br />
Pasul 11 Pregatirea planului <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor<br />
8.2.10 Inventarul activelor<br />
Pasul 1 - Dezvoltarea inventarului activelor<br />
Este necesara <strong>de</strong>zvoltarea unui inventar [baza <strong>de</strong> date] complet <strong>al</strong> tuturor activelor<br />
existente. Aceasta baza <strong>de</strong> date poate fi completata cu informatii din bazele <strong>de</strong> date<br />
referitoare la active existente la Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>tean, Con<strong>si</strong>liile Loc<strong>al</strong>e, precum <strong>si</strong> <strong>de</strong> la<br />
diversele <strong>de</strong>partamente <strong>al</strong>e operatorului.<br />
Vor trebui i<strong>de</strong>ntificate datele necesare care nu sunt disponibile, iar acestea vor trebui<br />
adaugate treptat pentru completarea bazei <strong>de</strong> date. Orice informatie care lipseste va trebui<br />
colectata <strong>si</strong> introdusa in Inventarul Activelor <strong>de</strong> indata ce <strong>de</strong>vine disponibila.<br />
Preve<strong>de</strong>rile contractului cadru <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare referitoare la Inventarul activelor<br />
Preve<strong>de</strong>ri din Contractul <strong>de</strong> Delegare FOPIP / ISPA– Sec iunea comun , cu privire la Managementul<br />
Activelor Fixe (Art.29)<br />
Conce<strong>si</strong>onarul gestioneaz tot<strong>al</strong>itatea activelor Conce<strong>si</strong>unii în <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu, pentru fiecare mijloc fix, prin<br />
intermediul unui Registru <strong>al</strong> Mijloacelor Fixe, care va con ine:<br />
d) informa iile <strong>de</strong>scriptive i tehnice necesare i<strong>de</strong>ntific rii fiec rui mijloc fix;<br />
e) <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii fizice i tehnice <strong>de</strong>spre toate echipamentele <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare inst<strong>al</strong>ate, inclu<strong>si</strong>v<br />
structuri, construc ii, echipamente mecanice i electrice, precum i <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii privind lungimile,<br />
diametrele i materi<strong>al</strong>ele din care sunt re<strong>al</strong>izate re elele <strong>de</strong> transport, <strong>al</strong>imentare, distribu ie a<br />
apei sau <strong>de</strong> colectare a apei uzate, inclu<strong>si</strong>v fabrica ia, capacitatea proiectat i data inst<strong>al</strong> rii;<br />
f) informa ii contabile privind fiecare Bun <strong>de</strong> Retur, mai <strong>al</strong>es amortiz rile, provizioanele i<br />
cheltuielile pentru Lucr rile <strong>de</strong> Consolidare (Reabilitare), Lucr rile <strong>de</strong> Înlocuire, Lucr rile<br />
Planificate <strong>de</strong> Între inere i Lucr rile <strong>de</strong> Mo<strong>de</strong>rnizare.<br />
Instrumentul pentru managementul activelor fixe este computerizat i permite generarea<br />
sumelor tot<strong>al</strong>e la fiecare nivel, mai <strong>al</strong>es la nivelul grupelor i subgrupelor, pe cod <strong>de</strong><br />
înregistrare i pe grupe <strong>de</strong> Zone Urbane.<br />
Pentru completarea listelor <strong>de</strong> active pot fi necesare mai multe meto<strong>de</strong> printre care:<br />
• examinarea planurilor <strong>si</strong> schitelor tehnice<br />
123
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• intervievari <strong>al</strong>e person<strong>al</strong>ului <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong> <strong>de</strong> conducere existent anterior, <strong>al</strong>e<br />
locuitorilor (in comunitatile mici), etc.<br />
• observatii vizu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e activelor <strong>de</strong> suprafata sau vizibile (cum ar fi <strong>de</strong> exemplu<br />
hidrantii, pompele, gurile <strong>de</strong> vizitare, inst<strong>al</strong>atiile <strong>de</strong> tratare)<br />
• estimari privind activele subterane pe baza celor <strong>de</strong> suprafata (folo<strong>si</strong>nd <strong>de</strong> exemplu<br />
gurile <strong>de</strong> vizitare pentru a estima locatiile, dimen<strong>si</strong>unile <strong>si</strong> tipul <strong>de</strong> conducta dintre<br />
gurile <strong>de</strong> vizitare)<br />
Dupa <strong>al</strong>catuirea listelor <strong>de</strong> active se vor adauga la inventar informatii <strong>de</strong>scriptive <strong>de</strong>spre<br />
fiecare activ, inclu<strong>si</strong>v tipul, codul, codul contabil, varsta, dimen<strong>si</strong>unea, materi<strong>al</strong>ele <strong>de</strong><br />
constructii, locatia <strong>si</strong> data <strong>de</strong> inst<strong>al</strong>are.<br />
De exemplu, locatia unui activ va fi <strong>de</strong>scrisa in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu pentru a permite urmatoarea<br />
ev<strong>al</strong>uare: “Daca conducta <strong>de</strong> pe strada X se va inlocui, ce <strong>al</strong>te active care au legatura cu<br />
respectiva conducta trebuie la randul lor inlocuite” “Daca o parte a unei inst<strong>al</strong>atii <strong>de</strong> tratare<br />
se inlocuieste, ce <strong>al</strong>te active vor fi afectate <strong>de</strong> aceasta operatiune?”<br />
Ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura<br />
Pasul 2 - Ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura<br />
Este foarte important ca operatorii region<strong>al</strong>i sa aiba cunostinte clare <strong>de</strong>spre starea activelor<br />
lor <strong>si</strong> <strong>de</strong>spre performanta acestora.<br />
Gradul <strong>de</strong> uzura <strong>al</strong> unui activ <strong>de</strong>scrie integritatea <strong>si</strong> <strong>si</strong>guranta structur<strong>al</strong>a a acestuia.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura <strong>al</strong> unui activ da o masura a <strong>si</strong>gurantei in functionare a<br />
acestuia.Functie <strong>de</strong> capacitatea <strong>si</strong> resursele <strong>si</strong>stemului, exista mai multe mod<strong>al</strong>itati <strong>de</strong><br />
ev<strong>al</strong>uare a gradului <strong>de</strong> uzura <strong>al</strong> activelor.<br />
Cea mai <strong>si</strong>mpla metoda pentru ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura este ierarhizarea activelor pe<br />
baza unor criterii <strong>de</strong>zvoltate intern <strong>de</strong> catre operator.<br />
Gradul <strong>de</strong> uzura poate fi ev<strong>al</strong>uat foarte usor folo<strong>si</strong>nd o metoda gradu<strong>al</strong>a sau<br />
cla<strong>si</strong>ficatoare. Precizia meto<strong>de</strong>i este data <strong>de</strong> corectitudinea <strong>de</strong>finirii gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> uzura.<br />
De exemplu, pentru fiecare activ se atribuie pentru gradul <strong>de</strong> uzura un c<strong>al</strong>ificativ <strong>de</strong> la 1 la<br />
5, adica <strong>de</strong> la o stare foarte buna la nefunction<strong>al</strong>. Aceasta metoda foloseste informatiile<br />
existente, operatorul region<strong>al</strong> ne avand nevoie sa colecteze date suplimentare pentru<br />
ierarhizarea activelor.<br />
Nece<strong>si</strong>tatea efectuarii unor lucrari <strong>de</strong> intretinere <strong>de</strong> rutina sau minore nu va afecta<br />
c<strong>al</strong>ificativul acordat unui activ pentru gradul <strong>de</strong> uzura. C<strong>al</strong>ificativele pentru gradul <strong>de</strong><br />
uzura <strong>al</strong> activelor se vor atribui fara a se tine cont <strong>de</strong> performanta sau uzura mor<strong>al</strong>a a<br />
acestora.<br />
O abordare la nivel mai in<strong>al</strong>t, sau urmatorul pas dupa ierarhizarea initi<strong>al</strong>a a activelor, se<br />
bazeaza pe datele privind gradul <strong>de</strong> uzura <strong>al</strong> activului colectate prin meto<strong>de</strong> mai sofisticate<br />
– <strong>de</strong> exemplu prin tehnici <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare a pier<strong>de</strong>rilor pentru ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura <strong>al</strong><br />
conductelor <strong>de</strong> apa.<br />
In unele cazuri, <strong>si</strong>ngura metoda <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a unui activ este compararea performantei s<strong>al</strong>e<br />
(istoricul <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> reparatii) cu durata <strong>de</strong> functionare estimata.<br />
124
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Operatorul va stabili ce tip <strong>de</strong> c<strong>al</strong>ificative se potriveste cel mai bine <strong>si</strong>stemului.<br />
In Anexa E2 este prezentat un mo<strong>de</strong>l pentru ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura, precum <strong>si</strong> un<br />
Formular <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a gradului <strong>de</strong> uzura.<br />
Li se recomanda operatorilor region<strong>al</strong>i sa-<strong>si</strong> intocmeasca Formulare pentru ev<strong>al</strong>uarea<br />
gradului <strong>de</strong> uzura pentru fiecare grup <strong>de</strong> active <strong>si</strong> sa le includa in Planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong><br />
activelor ca anexe.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura a activelor <strong>de</strong> suprafata<br />
Este necesara ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura pentru toate activele <strong>de</strong> suprafata, inclu<strong>si</strong>v<br />
puturi, rezervoare, statii <strong>de</strong> pompare <strong>si</strong> inst<strong>al</strong>atii <strong>de</strong> tratare a apelor uzate, iar rezultatele<br />
ev<strong>al</strong>uarii trebuiesc incluse in inventarul activelor. Person<strong>al</strong>ul tehnic responsabil cu<br />
exploatarea sau intretinerea activelor trebuie sa aiba responsabilitatea acestei ev<strong>al</strong>uari.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura a activelor subterane<br />
Intrucat conductele nu sunt vizibile este necesara o ev<strong>al</strong>uare subiectiva a activelor<br />
ingropate iar concluziile acestei ev<strong>al</strong>uari vor fi incluse in inventarul activelor. Activele<br />
ingropate includ conductele princip<strong>al</strong>e <strong>de</strong> transport, conductele <strong>de</strong> distributie <strong>si</strong> <strong>si</strong>stemele<br />
<strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare. Person<strong>al</strong>ul tehnic <strong>al</strong> operatorului region<strong>al</strong> va efectua aceste ev<strong>al</strong>uari<br />
subiective a activelor din subteran <strong>de</strong>oarece este responsabil cu exploatarea <strong>si</strong> intretinerea<br />
acestora. Pentru a efectua aceste ev<strong>al</strong>uari, person<strong>al</strong>ul tehnic se va orienta <strong>si</strong> va fi ajutat <strong>de</strong><br />
an<strong>al</strong>iza la nivel <strong>de</strong> <strong>si</strong>stem a informatiilor privind reparatiile curente <strong>si</strong> capit<strong>al</strong>e din bazele <strong>de</strong><br />
date <strong>de</strong> exploatare. Daca interventiile pot fi figurate pe planurile existente pe conducte <strong>si</strong><br />
can<strong>al</strong>e <strong>de</strong> scurgere, atunci ev<strong>al</strong>uarea subiectiva a gradului <strong>de</strong> uzura a acestora poate fi<br />
<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> exacta. Po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a ve<strong>de</strong>a care conducte au avut reparatiile cele mai<br />
numeroase va furniza informatii person<strong>al</strong>ului din exploatare <strong>si</strong> managerilor asupra<br />
potenti<strong>al</strong>elor <strong>de</strong>fecte ulterioare.<br />
Istoricul operatiunilor <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> reparatii<br />
Pasul 3 – Date complete privind intretinerea <strong>si</strong> reparatiile<br />
Pe langa informatiile <strong>de</strong>scriptive <strong>de</strong>spre active (varsta, dimen<strong>si</strong>une, materi<strong>al</strong>e <strong>de</strong><br />
constructie, locatie, data <strong>de</strong> inst<strong>al</strong>are, etc) vor fi incluse in inventarul activelor <strong>si</strong> informatii<br />
cheie <strong>de</strong>spre istoricul <strong>de</strong> exploatare, intretinere <strong>si</strong> reparatii.<br />
De exemplu, in cazul in care se sparge o conducta, inci<strong>de</strong>ntul va fi inregistrat in Inventarul<br />
activelor cu urmatoarele date:<br />
• locatia sparturii<br />
• tipul sparturii<br />
• tipul conductei<br />
• tipul <strong>de</strong> reparatii<br />
• starea conductei (externa, <strong>si</strong> daca este sparta <strong>si</strong> interna)<br />
• interv<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> timp intre raportarea inci<strong>de</strong>ntului <strong>si</strong> prezenta echipei <strong>de</strong> reparatii la locatie<br />
• durata reparatiilor la conducta<br />
• materi<strong>al</strong>ele folo<strong>si</strong>te<br />
• dificultati int<strong>al</strong>nite<br />
125
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Istoricul operatiunilor <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> reparatii va permite an<strong>al</strong>izarea performantei<br />
anterioare a <strong>si</strong>stemului, iar aceasta va sta la baza previziunilor asupra performantei viitoare.<br />
In exemplul <strong>de</strong> mai sus, inregistrarea <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> informatii in inventarul activelor permite<br />
efectuarea <strong>de</strong> an<strong>al</strong>ize privind:<br />
• Numarul <strong>de</strong> sparturi pe conducta<br />
• Numarul <strong>de</strong> sparturi pe tip <strong>de</strong> conducta<br />
• Timpul <strong>de</strong> raspuns<br />
• Timpul <strong>de</strong> interventie<br />
Unii operatori region<strong>al</strong>i <strong>de</strong>tin <strong>de</strong>ja aceste informatii, in gener<strong>al</strong> fragmentate in mai multe<br />
<strong>de</strong>partamente, <strong>si</strong> uneori doar pe hartie. Acestia ar trebui sa introduca aceste date in<br />
inventarul activelor <strong>si</strong> sa incerce sa completeze un istoric <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> reparatii pentru<br />
cel putin trei ani.<br />
Operatorii region<strong>al</strong>i care nu au aceste informatii disponibile vor trebui sa inceapa sa tina<br />
evi<strong>de</strong>nte <strong>de</strong>spre avarii <strong>si</strong> istoricul <strong>de</strong> reparatii pe care le vor inclu<strong>de</strong> in inventarul activelor.<br />
Durata <strong>de</strong> viata ramasa<br />
Pasul 4 – Determinarea duratei <strong>de</strong> viata ramasa<br />
Durata <strong>de</strong> viata a unui activ este <strong>de</strong> cele mai multe ori diferita <strong>de</strong> durata <strong>de</strong> exploatare<br />
tehnica a acestuia. Exista multi factori care afecteaza durata <strong>de</strong> viata a unui activ <strong>si</strong> care o<br />
schimba (scurteaza) fata <strong>de</strong> durata <strong>de</strong> exploatare tehnica.<br />
Factori precum inst<strong>al</strong>area <strong>de</strong>fectuoasa, materi<strong>al</strong>e <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate scazuta, intretinere precara, un<br />
mediu coroziv vor scurta durata <strong>de</strong> viata a unui activ, in timp ce o buna inst<strong>al</strong>are, folo<strong>si</strong>rea<br />
unor materi<strong>al</strong>e <strong>de</strong> in<strong>al</strong>ta c<strong>al</strong>itate, un mediu necoroziv, etc. vor prelungi durata <strong>de</strong> viata a<br />
unui activ <strong>si</strong> o vor aduce la / mai aproape <strong>de</strong> durata <strong>de</strong> exploatare tehnica.<br />
Durata <strong>de</strong> exploatare tehnica a echipamentelor <strong>si</strong> lucrarilor conform Cat<strong>al</strong>ogului privind<br />
categoriile <strong>si</strong> durata exploatare tehnica a activelor fixe, aprobate <strong>de</strong> HG 2139/2004, sunt<br />
prezentate in Anexa E1.<br />
Durata <strong>de</strong> viata ramasa poate fi estimata foarte usor <strong>si</strong> <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> precis, bazandu-ne pe<br />
gradul <strong>de</strong> uzura.<br />
Operatorii region<strong>al</strong>i trebuie sa-<strong>si</strong> cunoasca propriile <strong>si</strong>steme mai bine <strong>de</strong>cat orice proiectie<br />
sau norma <strong>si</strong> vor ev<strong>al</strong>ua durata <strong>de</strong> viata <strong>al</strong>e activelor proprii functie <strong>de</strong> contextul loc<strong>al</strong> <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
conditiile specifice operatorului.<br />
De exemplu, un operator <strong>al</strong> unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> distributie a apei poate sti faptul ca o conducta<br />
din fonta cu grafit modular prezinta risc <strong>de</strong> inghet in timpul iernii <strong>si</strong> ca acest <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu tehnic<br />
sca<strong>de</strong> semnificativ durata <strong>de</strong> exploatare tehnica a conductei respective.<br />
Durata <strong>de</strong> viata poate fi ev<strong>al</strong>uata pe baza caracteristicilor <strong>si</strong>stemului, a experientelor din<br />
trecut, a conditiilor existente <strong>si</strong> viitoare, a istoricului operatiunilor <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> reparatii<br />
<strong>si</strong> a <strong>al</strong>tor factori <strong>si</strong>milari.<br />
126
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Pentru a c<strong>al</strong>cula Durata <strong>de</strong> viata ramasa (Dr), operatorul poate aplica una din urmatoarele<br />
meto<strong>de</strong>:<br />
• Functie <strong>de</strong> Durata normata <strong>de</strong> viata (Dn) - in acest caz Durata <strong>de</strong> viata ramasa se<br />
c<strong>al</strong>culeaza cu formula:<br />
Dr = Dn – Varsta<br />
Pentru ca evolutia <strong>de</strong>fectelor nu este liniara in timp, ceasta metoda este recomandata doar<br />
atunci cand nu exista informatii privind istoricul avariilor <strong>si</strong> gradul <strong>de</strong> uzura.<br />
• Functie <strong>de</strong> v<strong>al</strong>ori implicite <strong>si</strong> experienta - in acest caz Durata <strong>de</strong> viata ramasa se<br />
c<strong>al</strong>culeaza cu formula:<br />
Dr = De – Varsta<br />
un<strong>de</strong><br />
Durata <strong>de</strong> viata estimata (De) este o v<strong>al</strong>oare estimata <strong>de</strong> catre operator, pe baza experientei proprii<br />
Ca punct <strong>de</strong> plecare, in absenta unor informatii mai <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate, operatorul poate folo<strong>si</strong> v<strong>al</strong>ori<br />
implicite pentru estimarea duratei <strong>de</strong> viata pe baza datelor <strong>si</strong> practicilor istorice, v<strong>al</strong>ori care<br />
vor fi ajustate <strong>si</strong> corectate ulterior pe masura ce sunt disponibile <strong>al</strong>te date.<br />
Aceasta metoda este mai precisa <strong>de</strong>cat cea anterioara.<br />
• Functie <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> uzura <strong>si</strong> curba <strong>de</strong> <strong>de</strong>fectare<br />
Majoritatea activelor au o curba <strong>de</strong> <strong>de</strong>fectare <strong>si</strong>milara cu cea prezentata in figura 6-4.<br />
Aceasta inseamna ca evolutia <strong>de</strong>fectelor nu este liniara in timp, ci este corelata cu gradul<br />
<strong>de</strong> uzura <strong>al</strong> activului.<br />
Pentru active cu grad <strong>de</strong> uzura foarte mic, durata <strong>de</strong> viata utila este eg<strong>al</strong>a sau foarte<br />
apropiata cu durata normata <strong>de</strong> viata.<br />
Pentru active cu grad <strong>de</strong> uzura mare, durata <strong>de</strong> viata utila este mai mica <strong>de</strong>cat durata <strong>de</strong><br />
viata normata.<br />
Figura 8- 2: Gradul <strong>de</strong> uzura <strong>si</strong> durata <strong>de</strong> viata utila<br />
Grad uzura<br />
foarte buna<br />
1<br />
3<br />
4<br />
Performanta<br />
5 89%<br />
Activ inutilizabil<br />
slaba<br />
100% 100%<br />
0 25% 50% 100%<br />
Grad <strong>de</strong> utilizare<br />
98%<br />
94%<br />
Curba <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>fectare<br />
127
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
In acest caz Durata <strong>de</strong> viata ramasa se c<strong>al</strong>culeaza cu formula:<br />
n x 2<br />
Dr = (Dn – Varsta) x (1-(GU-1)/GU)<br />
un<strong>de</strong><br />
GU = Grad Uzura<br />
n = V<strong>al</strong>oarea maxima pentru Grad Uzura<br />
Aceasta metoda este cea recomandata <strong>de</strong>oarece tine cont <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> uzura <strong>al</strong> activului, iar<br />
curba <strong>de</strong> <strong>de</strong>fectare asociata formulei <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul este foarte apropiata <strong>de</strong> cea re<strong>al</strong>a.<br />
Exista <strong>si</strong> <strong>al</strong>te meto<strong>de</strong> mult mai complexe pentru c<strong>al</strong>culul duratei <strong>de</strong> viata ramase, bazate pe<br />
informatii istorice <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate <strong>si</strong> pe an<strong>al</strong>ize aprofundate <strong>al</strong>e modurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>fectare <strong>al</strong>e<br />
activelor. Aceste meto<strong>de</strong> sunt insa foarte complexe, nece<strong>si</strong>ta o baza <strong>de</strong> date istorice foarte<br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>iata <strong>si</strong> aplicatii software speci<strong>al</strong>izate pentru acest tip <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza.<br />
V<strong>al</strong>oarea activelor<br />
Pasul 5 – V<strong>al</strong>oarea activelor<br />
Exista mai multe costuri care trebuiesc avute in ve<strong>de</strong>re la stabilirea v<strong>al</strong>orii activelor din<br />
<strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare. Printre acestea se numara costul <strong>de</strong> achizitie, v<strong>al</strong>oarea<br />
curenta, v<strong>al</strong>oarea contabila, v<strong>al</strong>oarea curenta minus costurile cu reparatiile <strong>si</strong> costul <strong>de</strong><br />
inlocuire.<br />
Cele mai uzu<strong>al</strong>e costuri care sunt luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare la ev<strong>al</strong>uarea financiara a unui activ<br />
sunt:<br />
• V<strong>al</strong>oarea curenta = costul <strong>de</strong> achizitie (cu sau fara amortizare, in functie <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong><br />
activ) + costuri cu intretinerea <strong>si</strong> reparatiile<br />
• Costul <strong>de</strong> inlocuire = costul <strong>de</strong> inlocuire <strong>al</strong> activului existent cu un activ mo<strong>de</strong>rn<br />
echiv<strong>al</strong>ente; De exemplu, daca un <strong>si</strong>stem are conducte din azbociment care trebuiesc<br />
inlocuite cu conducte din PVC, costul <strong>de</strong> inlocuire este costul conductei <strong>de</strong> PVC<br />
V<strong>al</strong>oarea activelor este criteriul princip<strong>al</strong> in functie <strong>de</strong> care se ia <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> reparatie,<br />
reabilitare sau inlocuire a activelor.<br />
De<strong>si</strong> stabilirea v<strong>al</strong>orii curente a unui activ este usor <strong>de</strong> facut atata timp cat exista date<br />
disponibile <strong>de</strong>spre istoricul <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> reparatii <strong>si</strong> costurile asociate, stabilirea costului<br />
<strong>de</strong> inlocuire nu este o operatiune la fel <strong>de</strong> usoara.<br />
Majoritatea operatorilor region<strong>al</strong>i folosesc in prezent v<strong>al</strong>oarea curenta a activului, dar<br />
acestia vor trebui sa <strong>de</strong>zvolte <strong>si</strong> sa foloseasca estimari <strong>al</strong>e costului <strong>de</strong> inlocuire <strong>al</strong> activelor<br />
din exploatare.<br />
Datele <strong>de</strong>spre costuri <strong>de</strong>scrise mai sus (v<strong>al</strong>oarea curenta <strong>si</strong> costul <strong>de</strong> inlocuire) pot fi<br />
folo<strong>si</strong>te cu succes pentru optimizarea <strong>si</strong>stemului <strong>si</strong> mo<strong>de</strong>larea programului <strong>de</strong> investitii.<br />
128
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Preve<strong>de</strong>rile contractului cadru <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare referitoare la Amortizare<br />
Preve<strong>de</strong>ri din Contractul <strong>de</strong> Delegare FOPIP / ISPA– Sec iunea comun , cu privire la Managementul<br />
Activelor Fixe (Art.29)<br />
Conce<strong>si</strong>onarul gestioneaz tot<strong>al</strong>itatea activelor Conce<strong>si</strong>unii în <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu, pentru fiecare mijloc fix, prin<br />
intermediul unui Registru <strong>al</strong> Mijloacelor Fixe, care va con ine:<br />
Criticitate<br />
a) informa iile <strong>de</strong>scriptive i tehnice necesare i<strong>de</strong>ntific rii fiec rui mijloc fix;<br />
b) <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii fizice i tehnice <strong>de</strong>spre toate echipamentele <strong>de</strong> ap i can<strong>al</strong>izare inst<strong>al</strong>ate, inclu<strong>si</strong>v<br />
structuri, construc ii, echipamente mecanice i electrice, precum i <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii privind lungimile,<br />
diametrele i materi<strong>al</strong>ele din care sunt re<strong>al</strong>izate re elele <strong>de</strong> transport, <strong>al</strong>imentare, distribu ie a<br />
apei sau <strong>de</strong> colectare a apei uzate, inclu<strong>si</strong>v fabrica ia, capacitatea proiectat i data inst<strong>al</strong> rii;<br />
c) informa ii contabile privind fiecare Bun <strong>de</strong> Retur, mai <strong>al</strong>es amortiz rile, provizioanele i<br />
cheltuielile pentru Lucr rile <strong>de</strong> Consolidare (Reabilitare), Lucr rile <strong>de</strong> Înlocuire, Lucr rile<br />
Planificate <strong>de</strong> Între inere i Lucr rile <strong>de</strong> Mo<strong>de</strong>rnizare.<br />
Instrumentul pentru managementul activelor fixe este computerizat i permite generarea<br />
sumelor tot<strong>al</strong>e la fiecare nivel, mai <strong>al</strong>es la nivelul grupelor i subgrupelor, pe cod <strong>de</strong><br />
înregistrare i pe grupe <strong>de</strong> Zone Urbane.<br />
Pasul 6 – C<strong>al</strong>cularea in<strong>de</strong>xului <strong>de</strong> criticitate<br />
Nu toate activele au importanta eg<strong>al</strong>a pentru functionarea <strong>si</strong>stemului – unele active sunt<br />
critice iar <strong>al</strong>tele nu sunt. Unele active sau tipuri <strong>de</strong> active pot fi critice intr-o locatie, dar nu<br />
<strong>si</strong> in <strong>al</strong>ta.<br />
Pentru a i<strong>de</strong>ntifica activele critice din <strong>si</strong>stem, operatorul region<strong>al</strong> va examina po<strong>si</strong>bilitatea<br />
avarierii activelor. Datele necesare pentru i<strong>de</strong>ntificarea activelor critice sunt: varsta<br />
activului, gradul <strong>de</strong> uzura, istoricul avariilor <strong>si</strong> cunostinte <strong>de</strong>spre modul in care fiecare tip<br />
<strong>de</strong> active se poate avaria.<br />
Este foarte probabil ca un activ sa se avarieze daca este vechi, are un istoric bogat <strong>de</strong> avarii<br />
<strong>si</strong> are un grad ridicat <strong>de</strong> uzura.<br />
Este foarte probabil ca un activ sa functioneze in bune conditii daca este nou, este fiabil,<br />
are un istoric minim sau inexistent <strong>de</strong> avarii <strong>si</strong> are un grad scazut <strong>de</strong> uzura.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea criticitatii in cadrul unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare inseamna an<strong>al</strong>izarea pentru<br />
fiecare activ sau grup <strong>de</strong> active:<br />
• ce se intampla daca activul se avariaza<br />
• care sunt sansele ca acesta sa se avarieze<br />
• daca activul se avariaza, cati beneficiari sunt afectati<br />
• daca activul se avariaza, care ar fi costurile <strong>de</strong> reparare<br />
• daca activul se avariaza, ce <strong>al</strong>te active ar putea fi <strong>de</strong>teriorate<br />
• daca activul se avariaza, care sunt consecintele asupra mediului <strong>si</strong> sanatatii populatiei<br />
129
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
An<strong>al</strong>iza criticitatii are mai multe roluri importante printre care <strong>si</strong> acela ca permite<br />
operatorului region<strong>al</strong> sa-<strong>si</strong> gestioneze riscurile <strong>si</strong> contribuie la stabilirea unei mod<strong>al</strong>itati<br />
mai eficiente <strong>de</strong> repartizare a fondurilor pentru reabilitare <strong>si</strong> inlocuire.<br />
Exista doua dimen<strong>si</strong>uni importante in stabilirea criticitatii:<br />
1. po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>fectare (probabilitatea)<br />
2. consecintele <strong>de</strong>fectarii (impactul)<br />
1. Probabilitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>fectare poate fi ev<strong>al</strong>uata pe baza varstei activului, a gradului <strong>de</strong><br />
uzura <strong>al</strong> acestuia, <strong>al</strong> istoricului avariilor, a experientei din trecut cu respectivul tip <strong>de</strong><br />
activ <strong>si</strong> in gener<strong>al</strong> pe baza informatiilor <strong>de</strong>spre tipurile <strong>de</strong> active care prezinta cea mai<br />
mare probabilitate <strong>de</strong>fectare.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea probabilitatii <strong>de</strong> <strong>de</strong>fectare poate fi o <strong>si</strong>mpla ierarhizare pe o sc<strong>al</strong>a, <strong>de</strong><br />
exemplu <strong>de</strong> la 1 la 5, sau poate fi mai complexa daca sunt disponibile datele necesare.<br />
2. Consecintele <strong>de</strong>fectarii sau costul <strong>de</strong>fectarii reprezinta costul reparatiilor, costurile<br />
soci<strong>al</strong>e, costurile <strong>de</strong> reparare / inlocuire legate <strong>de</strong> daunele colater<strong>al</strong>e, costurile leg<strong>al</strong>e,<br />
costurile <strong>de</strong> mediu <strong>si</strong> <strong>al</strong>te costuri asociate sau pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> active.<br />
Consecintele <strong>de</strong>fectarii sunt mari daca oricare din aceste costuri este semnificativ sau daca<br />
avaria are asociate mai multe dintre aceste costuri <strong>si</strong>multan.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea criticitatii impune an<strong>al</strong>iza probabilitatii <strong>de</strong> <strong>de</strong>fectare <strong>si</strong> a consecintelor <strong>de</strong>fectarii.<br />
Activele care au probabilitate mare <strong>de</strong> <strong>de</strong>fectare <strong>si</strong> consecinte importante <strong>al</strong>e <strong>de</strong>fectarii sunt<br />
active critice.<br />
Pentru a face o prioritizare re<strong>al</strong>ista a investitiilor, fiecare operator region<strong>al</strong> va ev<strong>al</strong>ua<br />
criticitatea activelor din propriul <strong>si</strong>stem <strong>si</strong> va c<strong>al</strong>cula pentru fiecare activ un indice <strong>de</strong><br />
criticitate (IC).<br />
IC <strong>de</strong>terminat va fi folo<strong>si</strong>t in continuare pentru ev<strong>al</strong>uarea importantei fiecarui activ in<br />
exploatarea <strong>si</strong>stemului. Importanta activului va fi direct proportion<strong>al</strong>a cu indicele sau <strong>de</strong><br />
criticitate.<br />
Figura 8- 3: Ev<strong>al</strong>uarea criticitatii<br />
mare<br />
PROBABILITATE<br />
PROBABILITE mare PROBABILITE mare<br />
IMPACT mic IMPACT mare<br />
CRITICITATEA DICTEAZA PROGRAMUL DE LUCRU<br />
(intretinere, reparatii, reabilitare / mo<strong>de</strong>rnizare, inlocuire)<br />
PROBABILITE mica PROBABILITE mica<br />
IMPACT mic IMPACT mare<br />
mica<br />
mic IMPACT mare<br />
130
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
In Anexa E3 este prezentat un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul <strong>al</strong> Indicelui <strong>de</strong> Criticitate <strong>si</strong> un Formular <strong>de</strong><br />
ev<strong>al</strong>uare a criticitatii pentru <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare.<br />
<strong>Operatorilor</strong> region<strong>al</strong>i li se recomanda sa intocmeasca Formulare <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a criticitatii<br />
pentru fiecare grup <strong>de</strong> active <strong>si</strong> inclu<strong>de</strong>rea acestora in Planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor ca<br />
Anexe.<br />
Toate informatiile <strong>de</strong>scriptive prezentate in aceasta sectiune trebuiesc incluse in Inventarul<br />
Activelor.<br />
De<strong>si</strong> majoritatea operatorilor region<strong>al</strong>i au inventare <strong>al</strong>e activelor ce includ date <strong>de</strong>spre<br />
tipurile <strong>de</strong> active, date tehnice, locatii, durate <strong>de</strong> exploatare tehnica, foarte putini dintre<br />
acestia au <strong>si</strong> utilizeaza informatiile <strong>de</strong>spre istoricul intretinerii <strong>si</strong> reparatiilor, <strong>de</strong>spre gradul<br />
<strong>de</strong> uzura <strong>al</strong> activelor, performanta acestora sau v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> inlocuire.<br />
Gradul <strong>de</strong> uzura, performanta <strong>si</strong> indicele <strong>de</strong> criticitate sunt informatii extrem <strong>de</strong> importante<br />
care trebuiesc incluse in inventarul activelor. Toate <strong>de</strong>ciziile <strong>de</strong> management privind<br />
intretinerea, reabilitarea <strong>si</strong> inlocuirea trebuiesc luate pe baza acestor informatii.<br />
Necunoasterea gradului <strong>de</strong> uzura <strong>si</strong> a nivelului <strong>de</strong> performanta a unui activ poate duce la<br />
<strong>de</strong>fectarea timpurie a acestuia, fapt care lasa operatorului o <strong>si</strong>ngura optiune: inlocuirea<br />
activului (in gener<strong>al</strong> cea mai costi<strong>si</strong>toare optiune).<br />
Necunoasterea criticitatii unui activ in <strong>si</strong>stem poate impiedica operatorul in luarea <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cizii informate cu privire la prioritatile <strong>de</strong> intretinere, reabilitare <strong>si</strong> inlocuire.<br />
Necunoasterea v<strong>al</strong>orii <strong>de</strong> inlocuire a activelor din <strong>si</strong>stem poate duce la planuri <strong>de</strong><br />
reabilitare <strong>si</strong> reinnoire costi<strong>si</strong>toare <strong>si</strong> ineficiente.<br />
In Anexa E4 este prezentat un Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> Inventar <strong>al</strong> Activelor care permite un management<br />
eficient <strong>al</strong> activelor.<br />
Arhitectura inventarului activelor<br />
Toate informatiile legate <strong>de</strong> active trebuiesc organizate intr-o baza <strong>de</strong> date, <strong>si</strong> anume<br />
Inventarul Activelor. Informatiile trebuiesc organizate pe domenii / servicii <strong>si</strong> <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate in<br />
continuare pe procese, sub-procese pana la active sau componente <strong>al</strong>e activelor.<br />
In continuare este prezentat un exemplu <strong>de</strong> structura a inventarului activelor pentru un<br />
<strong>si</strong>stem <strong>de</strong> apa, cu exemplificarea modului <strong>de</strong> <strong>de</strong>scompunere pe un domeniu.<br />
131
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Tabel 8- 1: Inventarul activelor – exemplu <strong>de</strong> organizare<br />
Domeniu Procese Sub-procese Active<br />
Tratarea apei<br />
Captare Front captare Puturi<br />
Pompe<br />
Conducte<br />
Aerare …………<br />
Tratare chimica ………….<br />
Pentru fiecare domeniu, activele vor fi organizate pe grupuri asa cum este ilustrat in<br />
exemplul <strong>de</strong> mai jos:<br />
Tabel 8- 2: Exemplu <strong>de</strong> Grupuri <strong>de</strong> active<br />
Domenii Tipuri active<br />
Tratarea apei<br />
Furnizarea <strong>si</strong> distributia apei<br />
Can<strong>al</strong>izare<br />
Rezervoare apa bruta<br />
Statii pompare apa bruta<br />
Apeducte<br />
Uzina apa<br />
Conducte namol<br />
Conducte strategice<br />
Rezervoare distributie<br />
Statii distributie<br />
Arie <strong>de</strong>servire (conducte nestrategice)<br />
Active pentru tratarea apelor<br />
uzate<br />
Can<strong>al</strong> scurgere<br />
Retea can<strong>al</strong>izare<br />
Active din statia <strong>de</strong> pompare can<strong>al</strong><br />
Fiecarui domeniu, proces, sub-proces <strong>si</strong> activ i se va <strong>al</strong>oca un cod <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare unic.<br />
Astfel, informatiile din inventarul activelor pot fi accesate la nivel <strong>de</strong> domeniu, proces sau<br />
sub-proces, grup <strong>de</strong> active sau activ.<br />
8.2.11 Indicatori <strong>de</strong> performanta operation<strong>al</strong>a<br />
Pasul 7 – Sabilirea indicatorilor <strong>de</strong> performanta operation<strong>al</strong>a<br />
Operatorii region<strong>al</strong>i vor <strong>de</strong>zvolta <strong>si</strong> monitoriza Indicatori <strong>de</strong> performanta operation<strong>al</strong>a (IP)<br />
pentru a intelege motivele <strong>si</strong> factorii care afecteaza performanta <strong>si</strong>stemului.<br />
132
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Setul <strong>de</strong> indicatori folo<strong>si</strong>ti pentru managementul activelor trebuie sa fie in<strong>de</strong>ajuns <strong>de</strong><br />
cuprinzator pentru a oferi informatii <strong>de</strong>spre exploatare, eficienta furnizarii serviciului <strong>si</strong> a<br />
costurilor, se va baza pe datele disponibile a caror acuratete este certa <strong>si</strong> nu va fi prea<br />
extins sau prea complicat pentru a permite o monitorizare eficienta <strong>si</strong> fundament solid in<br />
procesul <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziilor.<br />
IP specifici pentru managementul activelor sunt inclu<strong>si</strong> in setul <strong>de</strong> indicatori pentru<br />
benchmarking.<br />
Setul <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta operation<strong>al</strong>a propu<strong>si</strong> operatorilor region<strong>al</strong>i pentru primul<br />
exercitiu <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor este prezentat in continuare.<br />
In timp, operatorii i<strong>si</strong> vor extin<strong>de</strong> setul <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta <strong>si</strong> il vor ajusta in<br />
functie <strong>de</strong> evolutia <strong>si</strong> schimbarile din <strong>si</strong>stem.<br />
Indicatorii <strong>de</strong> performanta (IP) sunt grupati in doua categorii, IP Exploatare IP Eficienta<br />
Planificarii, <strong>si</strong> sunt aplicabili atat pentru <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> apa cat <strong>si</strong> pentru cele <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare.<br />
IP Exploatare<br />
• Frecventa avariilor<br />
nr. <strong>de</strong> reparatii pe km <strong>de</strong> retea <strong>de</strong> apa (pe an)<br />
nr. <strong>de</strong> blocari <strong>al</strong>e can<strong>al</strong>elor <strong>de</strong> scurgere pe km <strong>de</strong> retea <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare (pe an)<br />
• <strong>Apa</strong> necontabilizata<br />
% <strong>de</strong> apa furnizata in reteaua <strong>de</strong> distributie <strong>si</strong> nefacturata consumatorilor<br />
• Rata <strong>de</strong> reinnoire / reparare a <strong>si</strong>stemului<br />
% <strong>de</strong> retea inlocuita<br />
IP Eficienta Planificarii<br />
• Rata intreruperilor neplanificate<br />
nr. <strong>de</strong> intreruperi neplanificate / tot<strong>al</strong> nr. <strong>de</strong> intreruperi pe an<br />
nr. <strong>de</strong> beneficiari afectati <strong>de</strong> intreruperi neplanificate / nr. tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> beneficiari (pe<br />
an)<br />
• Rata <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong> intretinere<br />
Cost planificat <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong> intretinere / Cost <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong> intretinere<br />
Cost <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong> intretinere / Tot<strong>al</strong> costuri<br />
8.2.12 Nivelul serviciului<br />
Pasul 8 – Stabilirea nivelului serviciului<br />
Nivelul serviciului (Level of Service, LOS) este un aspect fundament<strong>al</strong> care influenteaza<br />
modul <strong>de</strong> exploatare a <strong>si</strong>stemului. Exista doua aspecte cheie <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor in<br />
relatie cu LOS:<br />
• <strong>de</strong>finirea nivelului serviciului pe termen lung<br />
• stabilirea celui mai eficient mod <strong>de</strong> furnizare a serviciului<br />
133
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Managementul activelor inseamna mentinerea nivelului dorit pentru ceea ce s-a stabilit<br />
ca trebuie sa furnizeze activele, i.e. Nivelul Serviciilor<br />
Nivelul serviciului trebuie stabilit luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare doua criterii esenti<strong>al</strong>e: <strong>si</strong>stemul nu<br />
poate functiona sub limitele leg<strong>al</strong>e <strong>si</strong> nu poate functiona peste capacitatea maxima a<br />
activelor.<br />
Stabilirea nivelului serviciului contribuie la:<br />
• stabilirea activelor critice (<strong>de</strong> exemplu: daca nivelul serviciului inclu<strong>de</strong> “apa va fi<br />
livrata catre consumatori la 99% din timp” , iar <strong>si</strong>stemul are doar o <strong>si</strong>ngura sursa <strong>de</strong><br />
apa, sursa va fi un activ critic pentru <strong>si</strong>stem <strong>si</strong> trebuie sa fie mentinuta operation<strong>al</strong>a<br />
permanent pentru a in<strong>de</strong>plini acest criteriu)<br />
• ev<strong>al</strong>uarea performantei <strong>si</strong>stemului (<strong>de</strong> exemplu: daca nivelul serviciului inclu<strong>de</strong><br />
“sparturile conductelor vor fi reparate in interv<strong>al</strong> <strong>de</strong> 6 ore in 95% din interventii”,<br />
timpul <strong>de</strong> raspuns la avarii furnizeaza informatii utile <strong>de</strong>spre performanta <strong>si</strong>stemului)<br />
• reducerea costurilor (prin i<strong>de</strong>ntificarea unor mod<strong>al</strong>itati mai eficiente <strong>de</strong> furnizare a<br />
serviciului)<br />
Din perspectiva managementului activelor, setul <strong>de</strong> indicatori pentru nivelul serviciului nu<br />
va fi foarte extins. Indicatorii LOS se vor concentra pe cateva elemente cheie din <strong>si</strong>stem <strong>si</strong><br />
pot fi <strong>de</strong>zvoltati in timp pe masura ce operatorul castiga mai multa experienta cu<br />
managementul activelor.<br />
8.2.13 Planificarea intretinerii, reabilitarii <strong>si</strong> reinnoirii<br />
Planificarea corespunzatoare a exploatarii, intretinerii, reabilitarii <strong>si</strong> reinnoirii activelor ii<br />
ajuta pe operatorii region<strong>al</strong>i atat in in solutionarea problemelor anticipate cat <strong>si</strong> a celor<br />
neanticipate.<br />
Exista patru optiuni <strong>de</strong> baza in ceea ce priveste gestionarea activelor in timp:<br />
• Exploatarea <strong>si</strong> intretinerea activelor<br />
• Repararea activelor pe masura ce se <strong>de</strong>terioreaza<br />
• Reabilitarea activelor<br />
• Inlocuirea activelor<br />
Fiecare din aceste optiuni are propriile costuri <strong>si</strong> beneficii. Managementul activelor<br />
contribuie la stabilirea unei mod<strong>al</strong>itati optime <strong>de</strong> repartizare a fondurilor intre aceste<br />
categorii, mentinand in acela<strong>si</strong> timp nivelul dorit <strong>al</strong> serviciului.<br />
Aceste optiuni sunt interconectate. Daca se <strong>al</strong>ege <strong>al</strong>ocarea unui volum mai mare <strong>de</strong> fonduri<br />
catre una dintre optiuni, acest fapt va afecta felul in care pot fi <strong>al</strong>ocate fondurile catre<br />
celel<strong>al</strong>te optiuni; modul in care se stabileste <strong>al</strong>ocarea timpului pentru una din optiuni<br />
afecteaza timpul po<strong>si</strong>bil <strong>de</strong> <strong>al</strong>ocat celorl<strong>al</strong>te.<br />
De exemplu, daca se opteaza pentru <strong>al</strong>ocarea unui interv<strong>al</strong> mai mare <strong>de</strong> timp pentru<br />
intretinerea activelor, va sca<strong>de</strong>a nece<strong>si</strong>tatea repararii acestora <strong>si</strong> va creste astfel durata <strong>de</strong><br />
timp pana la inlocuirea lor.<br />
Cel mai scazut cost pe durata <strong>de</strong> viata<br />
Managementul activelor inseamna mentinerea nivelului dorit <strong>al</strong> serviciului la cel mai<br />
scazut cost pe durata <strong>de</strong> viata.<br />
Cel mai scazut cost pe durata <strong>de</strong> viata este combinatia optima <strong>de</strong> costuri <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong><br />
intretinere, reparatii, reabilitare sau inlocuire.<br />
134
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Exploatare <strong>si</strong> intretinere<br />
Activitatile <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong> intretinere (E&I) se refera la functionarea zilnica a activelor.<br />
Procedurile operation<strong>al</strong>e pot fi proceduri standard (cazul cel mai frecvent, folo<strong>si</strong>te in<br />
timpul operatiunilor zilnice) <strong>si</strong> proceduri <strong>de</strong> urgenta (aplicate in cazuri <strong>de</strong> urgenta).<br />
Procedurile <strong>de</strong> intretinere pot fi cla<strong>si</strong>ficate in Intretinere Corectiva (folo<strong>si</strong>te <strong>de</strong> tehnicieni <strong>de</strong><br />
pe teren pentru repararea activelor <strong>de</strong>fecte) <strong>si</strong> Intretinere Preventiva (conceputa pentru<br />
prevenirea avariilor <strong>si</strong> pentru prelungirea duratei <strong>de</strong> viata a activului).<br />
Procedurile <strong>de</strong> E&I sunt in gener<strong>al</strong> standardizate <strong>si</strong> form<strong>al</strong>izate, ceea ce sporeste eficienta<br />
<strong>si</strong> sca<strong>de</strong> costurile cu interventiile.<br />
In ceea ce priveste activele critice (adica acele active care prezinta cea mai mare<br />
probabilitate <strong>de</strong> <strong>de</strong>fectare <strong>si</strong> genereaza consecinte semnificative daca ce<strong>de</strong>aza), este mult<br />
mai avantajos pentru operatorii region<strong>al</strong>i sa <strong>al</strong>oce acestora cea mai mare parte din bugetul<br />
pentru exploatare <strong>si</strong> intretinere <strong>de</strong>oarece aceste active au un impact <strong>de</strong>osebit asupra<br />
costurilor tot<strong>al</strong>e in cazul in care se <strong>de</strong>fecteaza.<br />
Repararea activelor<br />
Operatorii region<strong>al</strong>i trebuie sa ia in c<strong>al</strong>cul durata <strong>de</strong> mentinere in exploatare a unui activ<br />
inainte <strong>de</strong> a-l inlocui. Daca se cheltuie mai multe resurse pentru repararea lui (person<strong>al</strong> <strong>si</strong><br />
bani), va <strong>de</strong>screste nece<strong>si</strong>tatea inlocuirii activului respectiv.<br />
Atunci cand intocmeste un plan <strong>de</strong> reparatii, operatorul region<strong>al</strong> trebuie sa stabileasca<br />
metoda optima - reparare versus inlocuire a activelor. Operatorul trebuie sa ev<strong>al</strong>ueze care<br />
este costul optim: repararea activului (inclu<strong>si</strong>v costurile cu materi<strong>al</strong>ele <strong>si</strong> person<strong>al</strong>ul) sau<br />
inlocuirea acestuia.<br />
Reabilitarea activelor<br />
Reabilitarea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare readuce activele intr-o stare function<strong>al</strong>a fara a<br />
le inlocui. In multe din cazuri, este mai ieftin sa fie reabilitat activul <strong>de</strong>cat inlocuit<br />
<strong>de</strong>oarece se poate prelungi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil durata <strong>de</strong> exploatare a acestuia <strong>si</strong> se pot diminua<br />
efectele negative legate <strong>de</strong> inlocuirea activului.<br />
Inlocuirea activelor<br />
Activele care nu mai fi pastrate in exploatare prin lucrari <strong>de</strong> intretinere sau reparatii sau<br />
care nu mai pot contribui la atingerea nivelului dorit <strong>al</strong> serviciului (din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
economic sau tehnic) trebuiesc inlocuite.<br />
Inlocuirea activelor se poate face fie in cadrul unui program <strong>de</strong> inlocuiri, fie in cadrul unui<br />
plan <strong>de</strong> investitii <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>.<br />
Programul <strong>de</strong> inlocuire inclu<strong>de</strong> acele active (sau componente) care se inlocuiesc regulat<br />
folo<strong>si</strong>nd veniturile inregistrate <strong>de</strong> <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare sau fondurile <strong>de</strong> rezerva.<br />
Planul <strong>de</strong> investitii <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> inclu<strong>de</strong> active (sau componente) care reprezinta cheltuieli<br />
majore nece<strong>si</strong>tand fonduri externe pentru cel putin o parte din proiect.<br />
Intretinerea, reabilitarea <strong>si</strong> inlocuirea se vor baza pe indicii <strong>de</strong> criticitate, gradul <strong>de</strong> uzura <strong>si</strong><br />
indicatorii <strong>de</strong> performanta operation<strong>al</strong>a.<br />
An<strong>al</strong>iza costurilor pe durata <strong>de</strong> viata<br />
Pasul 9 – Determinarea costurilor pe durata <strong>de</strong> viata<br />
135
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
An<strong>al</strong>iza costurilor pe durata <strong>de</strong> viata este un instrument care contribuie la ev<strong>al</strong>uarea<br />
optiunilor <strong>de</strong> investitii. Stabilirea costurilor pe ciclul <strong>de</strong> viata inseamna ev<strong>al</strong>uarea costurilor<br />
tot<strong>al</strong>e pentru un activ pe toata durata sa <strong>de</strong> viata, inclu<strong>si</strong>v costul <strong>de</strong> achizitie, costul <strong>de</strong><br />
inst<strong>al</strong>are, costul <strong>de</strong> exploatare, intretinere <strong>si</strong> reparatii, costul <strong>de</strong> inlocuire <strong>si</strong> evacuare.<br />
An<strong>al</strong>iza costurilor pe durata <strong>de</strong> viata reprezinta baza <strong>de</strong>ciziilor cu privire la investitii, adica<br />
pentru i<strong>de</strong>ntificarea acelor active care nece<strong>si</strong>ta lucrari obisnuite <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> reparatii,<br />
reabilitare <strong>si</strong> a celor care trebuiesc inlocuite. Informatiile necesare pentru an<strong>al</strong>iza costurilor<br />
pe durata <strong>de</strong> viata sunt incluse in inventarul activelor.<br />
Scopul an<strong>al</strong>izei costurilor pe durata <strong>de</strong> viata<br />
Scopul an<strong>al</strong>izei costurilor pe durata <strong>de</strong> viata este <strong>de</strong> a <strong>de</strong>termina acel moment in viata<br />
activului in care costul <strong>de</strong> inlocuire este mai mic <strong>de</strong>cat costul in crestere pentru<br />
mentinerea activului in stare <strong>de</strong> functionare <strong>si</strong> cel legat <strong>de</strong> sca<strong>de</strong>rea c<strong>al</strong>itatii serviciului.<br />
Criteriul princip<strong>al</strong> <strong>de</strong> diferentiere <strong>al</strong> activelor care nece<strong>si</strong>ta intretinere, reparatii, reabilitate<br />
sau inlocuire este gradul <strong>de</strong> uzura <strong>al</strong> activului.<br />
Pentru activele aflate intr-o stare <strong>de</strong> functionare foarte buna sau cu <strong>de</strong>fectiuni minore (grad<br />
<strong>de</strong> uzura = 1 sau 2), va fi necesara doar intretinere curenta sau reparatii <strong>de</strong> rutina.<br />
Pentru activele care nece<strong>si</strong>ta un nivel semnificativ <strong>de</strong> intretinere (grad <strong>de</strong> uzura = 3), cu<br />
<strong>de</strong>teriorare a capacitatii tehnice <strong>si</strong>tuata intre 10% <strong>si</strong> 20%, exista doua optiuni dintre care va<br />
fi selectata cea mai rentabila ca <strong>si</strong> cost:<br />
• activul poate fi reparat <strong>si</strong> intretinut la costuri acceptabile pe durata <strong>de</strong> viata ramasa<br />
(costul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> reabilitare, reparatii <strong>si</strong> intretinere pe durata <strong>de</strong> viata ramasa este mai<br />
mic <strong>de</strong>cat costul <strong>de</strong> inlocuire) – in acest caz, activul este inclus in Planul <strong>de</strong><br />
Reabilitare.<br />
• activul nu poate fi reparat <strong>si</strong> intretinut la costuri acceptabile pe durata <strong>de</strong> viata (costul<br />
tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> reabilitare, reparatii <strong>si</strong> intretinere pe durata <strong>de</strong> viata ramasa este mai mare<br />
<strong>de</strong>cat costul <strong>de</strong> inlocuire) – in acest caz, activul trebuie inlocuit (este inclus in Planul<br />
<strong>de</strong> Investitii <strong>de</strong> Capit<strong>al</strong>)<br />
Activele care nece<strong>si</strong>ta reinnoire sau optimizare semnificativa (grad <strong>de</strong> uzura = 4), cu<br />
<strong>de</strong>teriorare a capacitatii tehnice <strong>si</strong>tuata intre 20% <strong>si</strong> 40%, sunt incluse fie in Planul <strong>de</strong><br />
Reabilitare, fie in Planul <strong>de</strong> Investitii <strong>de</strong> Capit<strong>al</strong> folo<strong>si</strong>nd acelea<strong>si</strong> criterii ca <strong>si</strong> pentru<br />
activele cu grad <strong>de</strong> uzura = 3, diferenta constand in faptul ca acestea vor avea o prioritate<br />
mai mare pe lista <strong>de</strong> investitii.<br />
Activele nefunction<strong>al</strong>e (grad <strong>de</strong> uzura = 5), care nece<strong>si</strong>ta inlocuirea in procent <strong>de</strong> 50%, sunt<br />
incluse in Planul <strong>de</strong> Investitii <strong>de</strong> Capit<strong>al</strong>.<br />
Criteriile <strong>de</strong> mai sus pentru diferentierea activelor care nece<strong>si</strong>ta doar activitati regulate <strong>de</strong><br />
intretinere, reparatii, reabilitare sau inlocuire sunt prezentate pe scurt in tabelul <strong>de</strong> mai jos.<br />
136
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Tabel 8- 3: Costurile pe durata <strong>de</strong> viata <strong>si</strong> <strong>de</strong>ciziile <strong>de</strong> investitii<br />
Ac Grad<br />
tiv uzura<br />
1<br />
(foarte<br />
INTRETINERE REPARATII REABILITARE INLOCUIRE<br />
A bun)<br />
B 2<br />
C 3<br />
D 4<br />
5<br />
(nefunctio<br />
E n<strong>al</strong>)<br />
CAND<br />
Costul <strong>de</strong> inlocuire<br />
><br />
Costul <strong>de</strong> reabilitare<br />
+<br />
Cost reparatii <strong>si</strong><br />
intretinere<br />
x<br />
Durata <strong>de</strong> viata<br />
ramasa<br />
CAND<br />
Costul <strong>de</strong> inlocuire<br />
><br />
Costul <strong>de</strong> reabilitare<br />
+<br />
Cost reparatii <strong>si</strong><br />
intretinere<br />
x<br />
Durata <strong>de</strong> viata<br />
ramasa<br />
CAND<br />
Costul <strong>de</strong> inlocuire<br />
= <<br />
Costul <strong>de</strong> reabilitare<br />
+<br />
Cost reparatii <strong>si</strong><br />
intretinere<br />
x<br />
Durata <strong>de</strong> viata<br />
ramasa<br />
CAND<br />
Costul <strong>de</strong> inlocuire<br />
= <<br />
Costul <strong>de</strong> reabilitare<br />
+<br />
Cost reparatii <strong>si</strong><br />
intretinere<br />
x<br />
Durata <strong>de</strong> viata<br />
ramasa<br />
Costurile <strong>de</strong> reabilitare pot fi estimate suficient <strong>de</strong> precis pentru acest tip <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza<br />
folo<strong>si</strong>nd urmatoarea formula:<br />
Cost estimat reabilitare = (Grad utilizare) N x Cost inlocuire<br />
un<strong>de</strong><br />
N = 4 pentru active pa<strong>si</strong>ve <strong>si</strong> structuri (conducte, etc.)<br />
N = 3 pentru active dinamice (electrice, mecanice, etc)<br />
N = 2 pentru celel<strong>al</strong>te active<br />
iar<br />
Grad utilizare = Varsta / Durata <strong>de</strong> utilizare normata<br />
Planificarea intretinerii, reabilitarii <strong>si</strong> inlocuirii activelor inclu<strong>de</strong> <strong>si</strong> estimarea costurilor<br />
asociate planurilor respective.<br />
In cazul in care toate informatiile privind costurile unui activ (costuri istorice pentru toate<br />
activitatile <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> reparatii, cost <strong>de</strong> reabilitare, cost <strong>de</strong> inlocuire) sunt incluse in<br />
inventarul activelor, Planul <strong>de</strong> Reabilitare <strong>si</strong> Planurile <strong>de</strong> Investitii <strong>de</strong> Capit<strong>al</strong> (se vor<br />
137
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
inclu<strong>de</strong> active in fiecare din aceste planuri, precum <strong>si</strong> costurile asociate) pot fi <strong>al</strong>catuite <strong>si</strong><br />
an<strong>al</strong>izate foarte usor, la fel <strong>de</strong> usor fiind luate <strong>si</strong> <strong>de</strong>ciziile referitoare la acestea.<br />
Prioritizarea activelor<br />
Pasul 10 – Panificare intretinere, reabilitare <strong>si</strong> innoire<br />
Prioritizarea inseamna ierarhizarea activelor dintr-un <strong>si</strong>stem <strong>si</strong> luarea unor <strong>de</strong>cizii cu<br />
privire la mod<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> <strong>al</strong>ocare a resurselor pe baza acestei ierarhizari.<br />
Prioritizarea inseamna a an<strong>al</strong>iza:<br />
• Importanta activului in furnizarea serviciului la nivelul stabilit (indicele <strong>de</strong><br />
criticitate)<br />
• Modul <strong>de</strong> functionare a activului (gradul <strong>de</strong> uzura)<br />
• Cat <strong>de</strong> curand va fi necesara inlocuirea activului (durata <strong>de</strong> viata ramasa)<br />
• Existenta <strong>al</strong>tor active care pot in<strong>de</strong>plini aceea<strong>si</strong> functie (redundanta)<br />
• Eficienta costurilor in exploatarea <strong>si</strong> intretinerea activelor (costuri <strong>de</strong> inlocuire<br />
versus costuri estimate <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong> intretinere pe durata <strong>de</strong> viata ramasa)<br />
Managementul activelor contribuie la stabilirea activelor prioritare <strong>si</strong> la <strong>de</strong>terminarea<br />
momentului in care trebuiesc reabilitate sau inlocuite activele pentru mentinerea nivelului<br />
dorit <strong>al</strong> serviciului <strong>si</strong> exploatarea <strong>si</strong>stemului in conditii <strong>de</strong> eficienta.<br />
• Activele critice pentru furnizarea serviciului au o prioritate mai mare.<br />
• Activele cu grad <strong>de</strong> uzura mare au o prioritate mai mare.<br />
• Activele cu durata <strong>de</strong> viata ramasa mai scurta ar trebui sa aiba o prioritate mai<br />
mare <strong>de</strong>oarece trebuiesc inlocuite mai repe<strong>de</strong>.<br />
• Activele critice pentru care nu exista redundanta ar trebui sa aiba o prioritate mai<br />
mare <strong>de</strong>oarece <strong>si</strong>stemul nu poate fi operat fara acestea.<br />
• Activele care nu sunt eficiente din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> costurilor <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong><br />
intretinere ar trebui sa aiba o prioritate mai mare <strong>de</strong>oarece costul <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong><br />
intretinere pe termen lung (durata <strong>de</strong> viata ramasa) va fi mai mare <strong>de</strong>cat costul <strong>de</strong><br />
inlocuire.<br />
Planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor ar trebui in mod i<strong>de</strong><strong>al</strong> sa reprezinte baza previziunilor<br />
financiare <strong>si</strong> a <strong>de</strong>zvoltarii programului <strong>de</strong> reabilitare <strong>si</strong> inlocuire in concordanta cu<br />
prioritatile <strong>si</strong>stemului.<br />
8.2.14 Planul <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> Activelor<br />
Pasul 11 – Pregatirea Planului <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> Activelor<br />
Planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor este un document care prezinta succint meto<strong>de</strong>le<br />
operatorului pentru administrarea propriilor active.<br />
Operatorii region<strong>al</strong>i trebuie sa intocmeasca un Plan <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor inainte <strong>de</strong><br />
orice <strong>al</strong>ta activitate legata <strong>de</strong> managementul activelor.<br />
138
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Planul <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> Activelor <strong>de</strong>monstreaza ca operatorul <strong>de</strong>ruleaza activitatile<br />
necesare, face investitiile optime, la momentul potrivit <strong>si</strong> cu un motiv bine fundamentat.<br />
Documentul trebuie sa fie flexibil <strong>si</strong> sa contina o explicatie clara a modului <strong>de</strong> exploatare a<br />
fiecarei componente a <strong>si</strong>stemului <strong>si</strong> nu datele function<strong>al</strong>e obtinute <strong>de</strong> la fiecare<br />
componenta.<br />
Datele function<strong>al</strong>e trebuiesc pastrate intr-un format usor <strong>de</strong> actu<strong>al</strong>izat (<strong>de</strong> exemplu o baza<br />
<strong>de</strong> date electronica, program <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor, etc.), <strong>si</strong> rezultatele an<strong>al</strong>izelor<br />
efectuate (sumar <strong>al</strong> ev<strong>al</strong>uarilor privind gradul <strong>de</strong> uzura, criticitatea, durata <strong>de</strong> viata ramasa,<br />
nece<strong>si</strong>tatile <strong>de</strong> intretinere, reabilitare <strong>si</strong> reinnoire, planurile <strong>de</strong> implementare, etc.) pot fi<br />
incluse in anexe la Planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor <strong>si</strong> folo<strong>si</strong>te ca documentele <strong>de</strong> baza<br />
pentru an<strong>al</strong>izele ulterioare.<br />
Planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor trebuie sa explice felul in care operatorul intentioneaza<br />
sa-<strong>si</strong> administreze activele pe termen lung.<br />
Planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor nu trebuie sa fie prea voluminos <strong>si</strong> trebuie conceput<br />
astfel incat sa poata fi folo<strong>si</strong>t <strong>de</strong> toate <strong>de</strong>partamentele din cadrul operatorului region<strong>al</strong>.<br />
Obiectivul este ca acest plan sa fie usor <strong>de</strong> inteles <strong>si</strong> <strong>de</strong> folo<strong>si</strong>t <strong>de</strong> catre angajatii<br />
operatorului.<br />
Datele care fac parte din Planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor trebuiesc actu<strong>al</strong>izate continuu<br />
(<strong>de</strong> exemplu, atunci cand se produce o avarie, datele referitoare la avariile activului<br />
respectiv trebuiesc actu<strong>al</strong>izate). Acest tip <strong>de</strong> actu<strong>al</strong>izare nu trebuie sa duca la revizuirea<br />
intregului plan.<br />
Planul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor va fi revizuit periodic (anu<strong>al</strong>) pentru a se stabili daca<br />
metodologia gener<strong>al</strong>a s-a schimbat. Daca s-a schimbat, planul trebuie modificat, iar daca<br />
nu s-a schimbat va fi lasat in starea curenta pana la urmatoarea revizie.<br />
Un Plan <strong>de</strong> management a activelor bine intocmit va acoperi urmatoarele aspecte:<br />
1. Inventarul activelor<br />
Descriere<br />
Organizare (ex. pe procese, pe tipuri <strong>de</strong> active, pe locatie, etc.)<br />
Campuri disponibile, continut <strong>si</strong> <strong>de</strong>scrierea datelor<br />
Nece<strong>si</strong>tati <strong>de</strong> actu<strong>al</strong>izare <strong>si</strong> responsabilitati (cine, ce tip <strong>de</strong> date, cat <strong>de</strong> <strong>de</strong>s)<br />
An<strong>al</strong>iza<br />
Ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> uzura a activelor (metodologie, formulare,<br />
responsabilitati)<br />
An<strong>al</strong>iza criticitatii (metodologie, formulare, responsabilitati)<br />
An<strong>al</strong>iza duratei <strong>de</strong> viata ramase (metodologie, formulare, responsabilitati)<br />
V<strong>al</strong>oarea (metodologie, formulare, responsabilitati)<br />
2. Ipoteze princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e planificarii<br />
An<strong>al</strong>iza <strong>si</strong>stemului (Cerintele consumatorilor, evolutia populatiei, cererea <strong>de</strong> apa,<br />
<strong>de</strong>bite <strong>de</strong> ape uzate, retele <strong>de</strong> apa, retele <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare)<br />
Indicatori <strong>de</strong> performanta (actu<strong>al</strong>i, tinta, masuri propuse pentru atingerea tintelor)<br />
139
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
3. Planificarea intretinerii, reabilitarii <strong>si</strong> reinnoirii<br />
An<strong>al</strong>iza nece<strong>si</strong>tatilor (nece<strong>si</strong>tati <strong>de</strong> intretinere, reabilitare <strong>si</strong> inlocuire – meto<strong>de</strong> <strong>si</strong><br />
criterii, prioritati)<br />
Planul <strong>de</strong> implementare (Exploatare <strong>si</strong> Intretinere, Reabilitare, Investitii Capit<strong>al</strong>e)<br />
4. Revizuirea <strong>si</strong> imbunatatirea procesului <strong>de</strong> management <strong>al</strong> activelor<br />
Ev<strong>al</strong>uarea performantei<br />
Masuri propuse pentru imbunatatire<br />
Planul <strong>de</strong> implementare<br />
8.3 Reducerea <strong>si</strong> controlul pier<strong>de</strong>rilor<br />
8.3.1 Introducere<br />
Pier<strong>de</strong>rile in retelele <strong>de</strong> apa reprezinta o ri<strong>si</strong>pa, dar sunt inevitabile. Sunt costi<strong>si</strong>toare <strong>si</strong> pot<br />
reprezenta un pericol. Controlarea pier<strong>de</strong>rilor reflecta o abordare profe<strong>si</strong>onista a<br />
managementului intregului <strong>si</strong>stem <strong>si</strong> este necesar sa fie reduse la un minim rentabil din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic. Pier<strong>de</strong>rile se pot produce la rezervoare, in conductele <strong>de</strong><br />
transport, dar mai <strong>al</strong>es in <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> distributie.<br />
Controlul pier<strong>de</strong>rilor este o componenta esenti<strong>al</strong>a in mamagementul <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong><br />
distributie.<br />
De<strong>si</strong> exista un nivel economic optim <strong>al</strong> pier<strong>de</strong>rilor in reteaua <strong>de</strong> distributie, cele mai multe<br />
dintre retelele din Romania au nivele <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri mult mai mari, cu un NRW <strong>de</strong> peste 50%.<br />
Nivelul optim economic va putea fi atins doar prin investitii in <strong>si</strong>stem <strong>si</strong> prin aplicarea<br />
principiilor prezentate in aceasta sectiune.<br />
Acest document acopera toate zonele managementului apei care nu aduce venituri (NRW)<br />
prin meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> control <strong>al</strong> pier<strong>de</strong>rilor <strong>si</strong> <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>izare a acestora, precum <strong>si</strong> o comparatie a<br />
echipamentelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare disponibile. Exista sectiuni privind <strong>de</strong>finirea unui bilant <strong>al</strong><br />
apei, privind ev<strong>al</strong>uarea pier<strong>de</strong>rilor conform recomandarilor Grupului Operativ pentru<br />
Pier<strong>de</strong>ri din cadrul Asociatiei Internation<strong>al</strong>e a Apei (IWA) <strong>si</strong> privind modul in care<br />
<strong>si</strong>mularea computerizata poate a<strong>si</strong>sta procesul NRW. Se stabileste in fin<strong>al</strong> o metodologie<br />
care permite prioritizarea nece<strong>si</strong>tatilor <strong>de</strong> reabilitare a retelelor <strong>de</strong> apa. Anexele ofera date<br />
in completarea raportului princip<strong>al</strong>, cu privire la activitatile NRW <strong>de</strong>sfasurate in Romania.<br />
Documentul reflecta cerintele curente <strong>al</strong>e sectorului <strong>de</strong> apa din Romania <strong>si</strong> furnizeaza linii<br />
directoare pentru o imbunatatire continua. A fost elaborat prin consultare cu Asociatia<br />
Romana a Apei (ARA).<br />
140
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8.3.2 Factori care afecteaza pier<strong>de</strong>rile (scurgerile) in <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> distributie<br />
Exista mai multi factori care influenteaza scurgerile in <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> distributie, cla<strong>si</strong>ficati<br />
astfel:<br />
Pre<strong>si</strong>unea<br />
Cresteri <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une <strong>de</strong> doar cativa metri pot duce la cresteri semnificative <strong>al</strong>e pier<strong>de</strong>rilor in<br />
<strong>si</strong>stem <strong>si</strong> la cresterea frecventei avariilor. Pre<strong>si</strong>uni mai mari, in gener<strong>al</strong> duc la aparitia<br />
timpurie a pier<strong>de</strong>rilor ascunse. Invers, o sca<strong>de</strong>re a pre<strong>si</strong>unii <strong>si</strong>stemului va duce la reducerea<br />
pier<strong>de</strong>rilor, beneficiile acestui aspect fiind abordate in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu in sectiunea 3.<br />
Socurile <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une cauzate <strong>de</strong> pornirea sau oprirea unei pompe sau manevrarea prea<br />
rapida a unei vane pot duce la <strong>de</strong>pa<strong>si</strong>rea pre<strong>si</strong>unilor proiectate <strong>al</strong>e <strong>si</strong>stemului, generand<br />
astfel avarii. Ciclurile <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une in pompe osciland in jurul punctelor <strong>de</strong> sarcina, sau<br />
vanele <strong>de</strong> reducere a pre<strong>si</strong>unii prost intretinute pot duce la obose<strong>al</strong>a conductelor <strong>si</strong> la<br />
aparitia avariilor. Acest lucru este v<strong>al</strong>abil in speci<strong>al</strong> la <strong>si</strong>stemele cu conducte din materi<strong>al</strong>e<br />
plastice.<br />
Miscari <strong>al</strong>e solului<br />
Printre cauzele miscarilor solului sunt modificarile <strong>de</strong> umiditate mai <strong>al</strong>es in solurile<br />
argiloase, schimbarile <strong>de</strong> temperatura, ridicarile din cauza inghetului <strong>si</strong> scufundarile.<br />
Aceste miscari pot duce la spargerea conductelor, la <strong>de</strong>plasarea imbinarilor sau la aparitia<br />
unor concentratii loc<strong>al</strong>e <strong>de</strong> ten<strong>si</strong>une in conducte sau in armaturi, care duc in fin<strong>al</strong> la ruperea<br />
acestora.<br />
Deteriorarea conductelor<br />
Cea mai grava problema este coroziunea interna sau externa a conductelor <strong>si</strong> armaturilor<br />
din met<strong>al</strong>.<br />
Coroziunea interna este in gener<strong>al</strong> mai severa in zonele cu apa cu duritate scazuta. In timp,<br />
apar noduli pe peretii conductelor. Acesti noduli, care duc in timp la incrustatii, cauzeaza<br />
ciupirea suprafetei interne, care se poate transforma in cele din urma in gauri sau chiar in<br />
aparitia unor fisuri longitudin<strong>al</strong>e sau transvers<strong>al</strong>e in conducta.<br />
Coroziunea exterioara apare din diverse cauze, printre care diferentele <strong>de</strong> aerare in sol,<br />
coroziunea bimet<strong>al</strong>ica, variatii <strong>al</strong>e concentratiei <strong>de</strong> saruri dizolvate in sol, activitatea<br />
microbiologica <strong>si</strong> pamantul contaminat din solurile poluate. Consecintele coroziunii<br />
externe sunt <strong>si</strong>milare celei interne.<br />
Corodarea conductelor din beton sau azbociment poate fi cauzata <strong>de</strong> soluri sau ape cu<br />
continut ridicat <strong>de</strong> sulfati.<br />
Slaba c<strong>al</strong>itate a materi<strong>al</strong>elor <strong>si</strong> a executiei<br />
Pier<strong>de</strong>rile generate din aceasta cauza afecteaza atat conductele <strong>si</strong> armaturile operatorului<br />
cat <strong>si</strong> pe cele <strong>al</strong>e clientului. Este important sa se stabileasca standar<strong>de</strong> corespunzatoare<br />
pentru materi<strong>al</strong>ul conductelor <strong>si</strong> sa se supravegheze corect inst<strong>al</strong>area acestora, inclu<strong>si</strong>v<br />
pregatirea santurilor. Orice conducta trebuie testata inainte <strong>de</strong> a fi darta in functiune, pentru<br />
a se <strong>de</strong>scoperi eventu<strong>al</strong>ele <strong>de</strong>fecte. De asemenea, materi<strong>al</strong>ele trebuie manevrate cu grija <strong>si</strong><br />
<strong>de</strong>pozitate corespunzator.<br />
141
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Caracteristicile solului<br />
Un factor important care afecteaza durata pier<strong>de</strong>rilor ascunse (scurgeri) este<br />
permeabilitatea solului in care sunt pozate conductele. In unele soluri, apa din scurgerile<br />
subterane poate apare la suprafata <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> repe<strong>de</strong>, in timp ce in <strong>al</strong>te soluri cum ar fi cele<br />
c<strong>al</strong>caroase, aceste scurgeri pot dura un timp ne<strong>de</strong>finit, fara sa apara vreodata la suprafata.<br />
Incarcarile din trafic<br />
Efectele vibratiilor <strong>si</strong> a traficului greu in unele zone, pot avea un impact semnificativ<br />
asupra nivelului pier<strong>de</strong>rilor. La inst<strong>al</strong>area <strong>de</strong> conducte in zone intens circulate, trebuie<br />
acordata o atentie speci<strong>al</strong>a selectarii celui mai potrivit materi<strong>al</strong> pentru conducte <strong>si</strong> refacerii<br />
santurilor.<br />
Curenti electrici vagabonzi<br />
Acesti curenti pot duce la corodarea conductelor <strong>de</strong> met<strong>al</strong> neprotejate <strong>si</strong> accentueaza<br />
importanta unei protectii a conductelor in aceste cazuri. Acest lucru este in mod speci<strong>al</strong><br />
relevant in Romania, un<strong>de</strong> curentii vagabonzi din vecinatatea <strong>si</strong>nelor <strong>de</strong> tramvai au avut un<br />
efect advers asupra conductelor <strong>de</strong> otel neprotejate.<br />
8.3.3 Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> control a pier<strong>de</strong>rilor in distributie<br />
Exista sase meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> control <strong>al</strong> pier<strong>de</strong>rilor, dintre care cinci implica loc<strong>al</strong>izarea<br />
pier<strong>de</strong>rilor, iar ultima metoda, controlul pre<strong>si</strong>unii, poate fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rata ca suplimentara<br />
fiecareia din celel<strong>al</strong>te meto<strong>de</strong>. Fiecare metoda nece<strong>si</strong>ta un nivel specific <strong>de</strong> implicare a<br />
person<strong>al</strong>ului <strong>si</strong> a echipamentelor, prin urmare fiecare va avea costuri <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> <strong>si</strong><br />
operation<strong>al</strong>e diferite. De asemenea, fiecare din aceste meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> control va mentine<br />
pier<strong>de</strong>rile la niveluri diferite.<br />
Controlul pre<strong>si</strong>unii<br />
Reducerea pier<strong>de</strong>rilor prin controlul pre<strong>si</strong>unii este probabil cel mai rapid <strong>si</strong> <strong>si</strong>mplu mod <strong>de</strong><br />
reducere a pier<strong>de</strong>rilor intr-un <strong>si</strong>stem <strong>si</strong> nu implica loc<strong>al</strong>izarea pier<strong>de</strong>rilor. Exista diverse<br />
meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> reducere a pre<strong>si</strong>unii, printre care:<br />
Montarea <strong>de</strong> vane sau zonarea<br />
Este probabil cel mai <strong>si</strong>mplu <strong>si</strong> ieftin mod <strong>de</strong> reducere a pre<strong>si</strong>unii, dar are limitari in<br />
utilizare. Practic implica inchi<strong>de</strong>rea sau strangularea vanelor in <strong>si</strong>stem avand ca efect<br />
reducerea capacitatii <strong>de</strong> transport in retea, sau mutarea unei zone pe <strong>al</strong>imentare la o<br />
pre<strong>si</strong>une mai scazuta. Aceasta metoda este opusa modului norm<strong>al</strong> <strong>de</strong> operare <strong>al</strong> <strong>si</strong>stemelor<br />
din Romania, un<strong>de</strong> <strong>si</strong>stemele sunt operate <strong>de</strong>schise, pentru a a<strong>si</strong>gura o flexibilitate maxima<br />
in operare. Trebuie acordata o atentie <strong>de</strong>osebita la stabilirea marimii zonelor, pentru fi<br />
<strong>si</strong>guri ca necesarul pentru stingerea incendiilor <strong>si</strong> pentru reumplerea <strong>si</strong>stemului dupa o<br />
avarie majora pe o magistr<strong>al</strong>a, sunt acoperite.<br />
Reducerea in<strong>al</strong>timii <strong>de</strong> pompare<br />
Aceasta tehnica are aplicabilitate limitata, dar merita sa fie folo<strong>si</strong>ta acolo un<strong>de</strong> cererea <strong>de</strong><br />
apa intr-o zona s-a redus, din cauza inchi<strong>de</strong>rii industriei grele <strong>si</strong> a consumului redus pe cap<br />
<strong>de</strong> locuitor, asa cum s-a intamplat in Romania. Beneficiile vor consta in reducerea<br />
costurilor cu energia consumata la statiile <strong>de</strong> pompare datorita pre<strong>si</strong>unilor <strong>si</strong> <strong>de</strong>bitelor mai<br />
scazute, precum <strong>si</strong> in volumul <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri (scurgeri) mai reduse in retea. Pentru a beneficia<br />
142
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
din plin <strong>de</strong> reducerile costului cu energia, echipamentele <strong>de</strong> pompare trebuie<br />
redimen<strong>si</strong>onate, sau rototoarele pompelor centrifuge trebuie modificate. Daca nu exista<br />
fonduri disponibile pentru aceasta, pot fi obtinute beneficii din reducerea pier<strong>de</strong>rilor prin<br />
strangularea vanelor <strong>de</strong> pe refularea statiilor <strong>de</strong> pompare.<br />
Vane <strong>de</strong> reducere a pre<strong>si</strong>unii<br />
Folo<strong>si</strong>rea vanelor <strong>de</strong> reducere a pre<strong>si</strong>unii este cea mai uzu<strong>al</strong>a metoda <strong>de</strong> sca<strong>de</strong>re a pre<strong>si</strong>unii<br />
in retelele <strong>de</strong> distributie, reducand astfel <strong>si</strong> nivelul <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri. Sunt disponibile diverse<br />
tipuri: vane care produc o pre<strong>si</strong>une diferenti<strong>al</strong>a constanta intre intrare <strong>si</strong> ie<strong>si</strong>re, vane care<br />
furnizeaza o pre<strong>si</strong>une constanta in av<strong>al</strong> <strong>si</strong> cele care produc o pre<strong>si</strong>une variabila in av<strong>al</strong><br />
permitand sca<strong>de</strong>rea pre<strong>si</strong>unii pe timpul noptii.<br />
De<strong>si</strong> aceste vane sunt adaptabile, ele sunt in acela<strong>si</strong> timp <strong>si</strong> sen<strong>si</strong>bile in operare <strong>si</strong> se<br />
<strong>de</strong>fecteaza usor din cauza blocarii aerului in interior. Din acest motiv trebuie verificate<br />
regulat <strong>si</strong> inst<strong>al</strong>ate cu bypass (conducta <strong>de</strong> ocolire).<br />
Controlul pa<strong>si</strong>v<br />
Nece<strong>si</strong>ta cel mai mic efort din partea operatorului, dar in gener<strong>al</strong> dintre toate meto<strong>de</strong>le are<br />
ca rezultat cel mai ridicat nivel <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri. Nu sunt facute eforturi pentru a <strong>de</strong>tecta sau<br />
masura pier<strong>de</strong>rile, iar remedierea acestora se face ca urmare a:<br />
• <strong>Apa</strong>ritiei apei la suprafata;<br />
• Pre<strong>si</strong>unii slabe in anumite zone <strong>al</strong>e retelei;<br />
• Lipsei apei in anumite zone;<br />
• Se<strong>si</strong>zarilor privind pier<strong>de</strong>rile ;<br />
• Zgomotelor in <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> conducte interioare.<br />
Pentru executia reparaiei, ar putea fi necesara totu<strong>si</strong> loc<strong>al</strong>izarea cu precizie a pier<strong>de</strong>rii,<br />
folo<strong>si</strong>nd tehnicile <strong>de</strong> sondare.<br />
Controlul pa<strong>si</strong>v <strong>al</strong> pier<strong>de</strong>rilor poate fi rentabil ca pret doar atunci cand sursa <strong>de</strong> apa este<br />
abun<strong>de</strong>nta, ieftina din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> costulrilor <strong>de</strong> productie <strong>si</strong> daca pier<strong>de</strong>rile apar<br />
rapid la suprafata. Nu se conformeaza cerintelor <strong>de</strong> mediu <strong>de</strong> a proteja a resursele natur<strong>al</strong>e<br />
<strong>si</strong> poate genera adver<strong>si</strong>tate in opinia publica impotriva operatorului.<br />
Sondarea <strong>de</strong> rutina sau regulata<br />
Aceasta metoda <strong>de</strong> control <strong>al</strong> pier<strong>de</strong>rilor implica monitorizarea <strong>si</strong>stematica a retelelor <strong>de</strong><br />
apa folo<strong>si</strong>nd tehnici <strong>de</strong> sondare. Se folosesc echipamente acustice <strong>de</strong> ascultare a<br />
armaturilor precum vane, hidranti <strong>si</strong> robineti <strong>de</strong> inchi<strong>de</strong>re pentru a <strong>de</strong>tecta sunetul apei care<br />
curge. De la introducerea, corelatoarelor <strong>de</strong> zgomot pentru pier<strong>de</strong>ri (LNC) in sectorul apei,<br />
acestea au fost folo<strong>si</strong>te <strong>si</strong> ca mod<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> supraveghere periodica a retelei. In gener<strong>al</strong>,<br />
retelele sunt sondate o data sau <strong>de</strong> doua ori pe an, in functie <strong>de</strong> forta <strong>de</strong> munca disponibila.<br />
O imbunatatire a acestei meto<strong>de</strong>, consta in impartirea retelei in sub-zone <strong>si</strong> inregistrarea<br />
reparatiilor ca urmare a pier<strong>de</strong>rilor ascunse in fiecare sub-zona. Sondarea este folo<strong>si</strong>ta cu<br />
prioritate <strong>si</strong> directionata pe baza indicatorilor <strong>de</strong> numar <strong>de</strong> reparatii pe lungime <strong>de</strong> retea,<br />
pentru a permite o folo<strong>si</strong>re mai eficienta a echipamentelor <strong>si</strong> a fortei <strong>de</strong> munca disponibile.<br />
Aceasta metoda <strong>de</strong> controlare a pier<strong>de</strong>rilor costa mai putin <strong>de</strong>cat cea care implica<br />
contorizarea, dar nu furnizeaza acelea<strong>si</strong> beneficii in ceea ce priveste nivelul reducerii<br />
pier<strong>de</strong>rilor. Sondarea regulata va da probabil rezultate mult mai bune in zone in care costul<br />
apei economi<strong>si</strong>te este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mic, iar conditiile din sol favorizeaza aparitia la suprafata a<br />
apei provenite din pier<strong>de</strong>ri ascunse mai semnificative, relativ repe<strong>de</strong>. In acest fel, doar<br />
pier<strong>de</strong>rile ascunse mai mici trebuie <strong>de</strong>tectate prin tehnicile <strong>de</strong> sondare.<br />
143
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Masurare <strong>de</strong> district<br />
Asa cum se intelege din <strong>de</strong>numire, <strong>de</strong>bitmetre sau o combinatii <strong>de</strong> <strong>de</strong>bitmetre sunt folo<strong>si</strong>te<br />
pentru a masura consumul <strong>de</strong> apa dintr-o zona specifica a unei retele. Debitmetrele trebuie<br />
sa aiba <strong>si</strong> integrator <strong>si</strong> sa poata fi conectate la data loggere. Se recomanda pentru<br />
<strong>de</strong>bitmetrele care nu sunt <strong>de</strong> c<strong>al</strong>ibru complet cum sunt <strong>de</strong>bitmetrele electromagnetice,<br />
inst<strong>al</strong>area unui bypass (conducta <strong>de</strong> ocolire).<br />
Zona <strong>de</strong> Masurare <strong>de</strong> District (in engleza DMA) ar trebui sa cuprinda in mod i<strong>de</strong><strong>al</strong> intre<br />
2000 <strong>si</strong> 5000 proprietati (un apartament poate fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat o proprietate). Debitul <strong>de</strong><br />
intrare <strong>si</strong> ie<strong>si</strong>re dintr-un DMA trebuie sa poata fi masurat. Numarul <strong>de</strong> <strong>de</strong>bitmetre trebuie<br />
redus din con<strong>si</strong><strong>de</strong>rente care tin <strong>de</strong> costuri <strong>si</strong> in acest sens trebuie stabilite limite <strong>de</strong> zona,<br />
prin folo<strong>si</strong>rea vanelor <strong>de</strong> inchi<strong>de</strong>re. Orice vana folo<strong>si</strong>ta in acest scop trebuie marcata clar.<br />
Poate fi necesara daca se genereaza astfel capete <strong>de</strong> retea, inst<strong>al</strong>area unor hidranti pentru<br />
sp<strong>al</strong>are pe fiecare parte a vanei <strong>de</strong> inchi<strong>de</strong>re.<br />
Fiecare DMA trebuie sa aiba un i<strong>de</strong>ntificator unic <strong>si</strong> trebuie colectate urmatoarele date:<br />
• Numarul tot<strong>al</strong> <strong>al</strong> proprietatilor;<br />
• Numarul <strong>de</strong> proprietati contorizate <strong>si</strong> necontorizate;<br />
• Utilizatorii necasnici <strong>si</strong> profilele <strong>de</strong> consum;<br />
• Consum mediu zilnic;<br />
• Debite minime pe timp <strong>de</strong> noapte;<br />
• Lungimea tot<strong>al</strong>a a conductelor princip<strong>al</strong>e.<br />
Daca se creaza o baza <strong>de</strong> date relevante, pot fi colectate informatii suplimentare pe fiecare<br />
DMA, cum ar fi reparatii in retea, date <strong>de</strong>spre c<strong>al</strong>itatea apei <strong>si</strong> reclamatii <strong>al</strong>e<br />
consumatorilor. Acest lucru este folo<strong>si</strong>tor in primul rand pentru planificarea<br />
managementului activelor fixe.<br />
Dupa stabilirea DMA, se vor stabili proceduri pentru <strong>de</strong>mararea activitatii legate <strong>de</strong><br />
controlul pier<strong>de</strong>rilor. Metoda preferata este verificarea in amanuntime a intregii zone<br />
(DMA) pe baza tehnicilor <strong>de</strong> sondare <strong>si</strong> remedierea tuturor pier<strong>de</strong>rilor ascunse. Astfel se<br />
vor stabili nivelul <strong>de</strong>bitelor medii <strong>si</strong> <strong>al</strong> <strong>de</strong>bitelor <strong>de</strong> noapte. Acestea este po<strong>si</strong>bil sa<br />
trebuiasca sa fie ajustate in functie <strong>de</strong> sezon, dar vor constitui <strong>de</strong>clansatorii <strong>de</strong> baza pentru<br />
activarea <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare / loc<strong>al</strong>izare a pier<strong>de</strong>rilor. Odata un DMA creat in acest mod, datele<br />
<strong>de</strong> la <strong>de</strong>bitmetrele DMA trebuie la inceput accesate saptaman<strong>al</strong>. In districtele care se<br />
dove<strong>de</strong>sc stabile din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> nivelului <strong>de</strong>bitelor, frecventa <strong>de</strong> accesare se va<br />
reduce treptat. In scopul compararii, <strong>de</strong>bitele minime <strong>de</strong> noapte pot fi convertite in<br />
litri/proprietate/ora. Se recomanda ca toate DMA-urile sa fie verificate complet la fiecare<br />
doi ani cel putin, pentru a stabili daca procedurile <strong>si</strong> nivelurile <strong>de</strong>bitelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>clansare a<br />
activitatii <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare a pier<strong>de</strong>rilor sunt inca relevante.<br />
Monitorizarea distributiei permite directionarea mai eficienta a activitatilor legate <strong>de</strong><br />
pier<strong>de</strong>ri.<br />
Testele din Marea Britanie au <strong>de</strong>monstrat ca Masurarea <strong>de</strong> District poate constitui o<br />
metoda <strong>de</strong> controlare a pier<strong>de</strong>rilor in majoritatea <strong>si</strong>stemelor.<br />
144
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 8- 4: Grafic cu nivelurile tinta <strong>si</strong> <strong>de</strong> activitate pentru DMA atipice<br />
Figura 8- 5: Plan <strong>al</strong> ierarhiei zonelor <strong>de</strong> contorizare <strong>de</strong> district <strong>si</strong> masurare a pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> apa<br />
Rau<br />
Lucrari <strong>de</strong><br />
aspiratie <strong>si</strong><br />
tratare<br />
Contor <strong>de</strong> capacitate<br />
mare în zone <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare<br />
Conducte<br />
Contorul princip<strong>al</strong>e<br />
princip<strong>al</strong> masoara<br />
<strong>de</strong>bitul tot<strong>al</strong><br />
Vana inchisa<br />
Contor<br />
Contorul centr<strong>al</strong>izat<br />
masoara <strong>de</strong>bitul pe<br />
zone (<strong>de</strong> exemplu<br />
între 1000-3000<br />
proprietati)<br />
Contoarele subzon<strong>al</strong>e<br />
masoara <strong>de</strong>bitul pe zone mai<br />
mici (<strong>de</strong> exemplu pentru<br />
1000 <strong>de</strong> proprietati)<br />
Masurarea pier<strong>de</strong>rii<br />
Aceasta metoda este cunoscuta sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> masurare pe subdiviziuni.<br />
Masurarea pier<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> apa este o metoda care izoleaza sectiuni din reteaua <strong>de</strong> distributie<br />
prin vane <strong>de</strong> separare inchise, astfel incat zona este <strong>al</strong>imentata printr-o <strong>si</strong>ngura conducta.<br />
Un sector <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri numara intre 1000 <strong>si</strong> 3000 <strong>de</strong> proprietati in zona urbana. In zona<br />
rur<strong>al</strong>a, dimen<strong>si</strong>unea unei arii masurate <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> configuratia retelei. I<strong>de</strong><strong>al</strong>, un sector <strong>de</strong><br />
pier<strong>de</strong>ri trebuie <strong>al</strong>imentat timp <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> ore pentru a se culege informatii <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>bitele <strong>de</strong><br />
varf, medii <strong>si</strong> <strong>de</strong> noapte. Masurarea pier<strong>de</strong>rii prezinta <strong>si</strong> avantajul <strong>de</strong> a reduce la minim<br />
lucrarile remunerate suplimentar pe timpul noptii, efectuate <strong>de</strong> echipele <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare /<br />
loc<strong>al</strong>izare a pier<strong>de</strong>rilor. Trebuie in acela<strong>si</strong> timp recunoscut ca <strong>de</strong>bitul poate fi distor<strong>si</strong>onat<br />
la crearea unui sector <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri, din cauza modificarii profilelor norm<strong>al</strong>e <strong>de</strong> consum <strong>si</strong> a<br />
faptului <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>unile <strong>de</strong> lucru sunt in gener<strong>al</strong> mai mici. In plus, crearea unui sector <strong>de</strong><br />
145
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
pier<strong>de</strong>ri poate provoca reclamatii in legatura cu pre<strong>si</strong>unea scazuta a apei <strong>si</strong> poate cauza<br />
colorarea temporara a apei furnizate.<br />
Debitmetrele pentru masurarea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> apa pot fi fie inst<strong>al</strong>atii fixe permanente pe un<br />
bypass sau unitati mobile conectate la retea printr-un hidrant / vana / <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> hidranti.<br />
Indiferent care varianta este <strong>al</strong>easa, printr-o selectie atenta a locatiei <strong>de</strong>bitmetrului, un<br />
sector <strong>de</strong> monitorizare a pier<strong>de</strong>rilor poate fi masurat cu un <strong>si</strong>ngur <strong>de</strong>bitmetru.<br />
Ca <strong>si</strong> in cazul DMA, fiecare sector <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri trebuie sa fie prevazut cu un i<strong>de</strong>ntificator<br />
unic, fiind necesare urmatoarele date:<br />
• Numarul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> proprietati;<br />
• Numarul <strong>de</strong> proprietati contorizate <strong>si</strong> necontorizate;<br />
• Utilizatorii necasnici <strong>si</strong> profilele <strong>de</strong> consum;<br />
• Consum mediu zilnic;<br />
• Debite minime pe timp <strong>de</strong> noapte;<br />
Va fi necesara in plus verificarea vanelor folo<strong>si</strong>te pentru testarea in trepte (procedura<br />
<strong>de</strong>scrisa mai jos) <strong>si</strong> elaborarea planurilor zonei pentru fiecare sector care sa indice<br />
urmatoarele:<br />
• Dimen<strong>si</strong>unea, dispunerea <strong>si</strong> locatia tuturor conductelor princip<strong>al</strong>e;<br />
• Inst<strong>al</strong>area contoarelor;<br />
• Toate vanele, inclu<strong>si</strong>v vanele <strong>de</strong> limita <strong>de</strong> zona care izoleaza districtul, vane <strong>de</strong> linie<br />
care se inchid pentru crearea unui <strong>de</strong>bit unidirection<strong>al</strong> in conductele princip<strong>al</strong>e <strong>si</strong><br />
vanele care se vor opera la testarea in trepte. Fiecarei vane i se va <strong>al</strong>oca un numar<br />
unic <strong>si</strong> directia <strong>de</strong> operare;<br />
• Consumatorii comerci<strong>al</strong>i.<br />
Dupa stabilirea districtelor <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri, este necesar sa se stabileasca procedurile<br />
corespunzatoare. Ca <strong>si</strong> in cazul DMA, metoda preferata este inspectarea in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu a<br />
intregului sector prin tehnici <strong>de</strong> sondare <strong>si</strong> repararea imediata a tuturor pier<strong>de</strong>rilor ascunse,<br />
apoi stabilirea <strong>de</strong>bitului minim <strong>de</strong> noapte. Din nou, acesta poate nece<strong>si</strong>ta ajustare in functie<br />
<strong>de</strong> sezon<strong>al</strong>itate, dar va fi <strong>de</strong>clansatorul princip<strong>al</strong> pentru activitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare a<br />
pier<strong>de</strong>rilor. In cazul in care consumatorii comerci<strong>al</strong>i folosesc apa pe timp <strong>de</strong> noapte,<br />
acestia trebuie izolati pentru <strong>de</strong>terminarea <strong>de</strong>bitului minim pe timp <strong>de</strong> noapte sau trebuie<br />
citite contoarele acestora <strong>si</strong> <strong>de</strong>bitul <strong>de</strong> noapte trebuie scazut corespunzator.<br />
Monitorizarea districtelor <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri trebuie facute intre trei <strong>si</strong> sase luni in functie <strong>de</strong> forta<br />
<strong>de</strong> munca disponibila. Detectarea pier<strong>de</strong>rilor se va face atunci cand pragurile pentru<br />
<strong>de</strong>bitele <strong>de</strong> noapte vor fi <strong>de</strong>pa<strong>si</strong>te. Acest lucru poate fi urmat <strong>de</strong> testarea in trepte <strong>de</strong>scrisa<br />
mai jos.<br />
Testarea in trepte<br />
Principiul acestei tehnici este reducerea <strong>si</strong>stematica a marimii sectorului prin inchi<strong>de</strong>rea pe<br />
rand a vanelor pe fiecare conducta princip<strong>al</strong>a <strong>si</strong> notarea modificarilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>bit. O ca<strong>de</strong>re<br />
disproportionata <strong>de</strong> <strong>de</strong>bit, indica probabilitatea existentei unei pier<strong>de</strong>ri in sectiunea izolata.<br />
Exista doua meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> efectuare a testarii in trepte. Cea tradition<strong>al</strong>a consta in inchi<strong>de</strong>rea<br />
progre<strong>si</strong>va a vanelor inspre <strong>de</strong>bitmetru <strong>si</strong> re<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea acestora la fin<strong>al</strong>izarea testului.<br />
Aceasta metoda este mai putin folo<strong>si</strong>ta astazi, datorita intreruperilor in <strong>al</strong>imentarea cu apa<br />
<strong>si</strong> riscului <strong>de</strong> colorare a apei. O metoda mai recenta <strong>de</strong>zvoltata in urma imbunatatirii<br />
146
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
tehnologiei <strong>de</strong> masurare <strong>si</strong> <strong>de</strong> inregistrare a datelor cu data loggere, este utilizarea unei serii<br />
<strong>de</strong> pa<strong>si</strong> marunti, prin izolarea pentru scurt timp a sectiunilor din districtul <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri.<br />
Aceasta tehnica nece<strong>si</strong>ta un dispozitiv <strong>de</strong> citire a <strong>de</strong>bitmetrelor <strong>de</strong> la distanta (prin radio<br />
sau telefon mobil) inst<strong>al</strong>at pe <strong>de</strong>bitmetru. Debitele sunt transmise operatorilor care pot<br />
ve<strong>de</strong>a imediat rezultatele inchi<strong>de</strong>rii vanelor <strong>si</strong> efectul acestora <strong>si</strong> pot astfel reduce interv<strong>al</strong>ul<br />
<strong>de</strong> timp in care vanele trebuie sa fie inchise.<br />
Date fiind ultimele imbunatatiri <strong>al</strong>e tehnologiei <strong>de</strong> inregistrare a datelor, testarea in trepte<br />
poate fi aplicata <strong>si</strong> pentru anumite DMA avand configuratii specifice.<br />
Princip<strong>al</strong>ele <strong>de</strong>zavantaje <strong>al</strong>e testarii in trepte, cel putin in Marea Britanie, sunt reprezentate<br />
<strong>de</strong> costuri <strong>si</strong> <strong>de</strong> legislatie. Testarile in trepte nece<strong>si</strong>ta lucru pe timp <strong>de</strong> noapte platit<br />
suplimentar <strong>si</strong> recuperarile aferente conform cerintelor leg<strong>al</strong>e. Clientii trebuie avertizati cu<br />
privire la intreruperile planificate in <strong>al</strong>imentarea cu apa, iar acest lucru consuma timp <strong>si</strong><br />
este costi<strong>si</strong>tor. Exista <strong>si</strong> riscul ca testarea in trepte sa provoace avarii pe conductele <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare in stare proasta, precum <strong>si</strong> colorarea apei furnizate.<br />
Masurare combinata <strong>de</strong> district <strong>si</strong> a pier<strong>de</strong>rii<br />
Aceasta metoda <strong>de</strong> controlare a pier<strong>de</strong>rilor consta in combinarea celor doua meto<strong>de</strong><br />
prece<strong>de</strong>nte. Debitmetrele <strong>de</strong> district sunt folo<strong>si</strong>te pentru monitorizarea zonelor mai intinse,<br />
adica intre 2000 <strong>si</strong> 5000 <strong>de</strong> proprietati, iar in cazul constatarii unor cresteri <strong>al</strong>e <strong>de</strong>bitului,<br />
<strong>de</strong>bitmetrele <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri montate in av<strong>al</strong> vor loc<strong>al</strong>iza pier<strong>de</strong>rea mai precis. Zonele <strong>de</strong><br />
masurare <strong>de</strong> district <strong>si</strong> cele <strong>de</strong> masurare a pier<strong>de</strong>rii pot coinci<strong>de</strong>, daca contoarele se vor<br />
<strong>al</strong>ege <strong>si</strong> dimen<strong>si</strong>ona corespunzator.<br />
8.3.4 Pier<strong>de</strong>ri la rezervoare<br />
Pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> la rezervoare pot fi reduse la minim prin operarea buna a <strong>si</strong>stemului, sprijinita<br />
<strong>de</strong> inspectarea regulata a preaplinurilor, a <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> scurgere <strong>si</strong> a starii structurii.<br />
Monitorizarea <strong>de</strong> rutina <strong>si</strong> inspectia regulata a <strong>si</strong>stemului trebuie facute pentru toate<br />
componentele din retelele <strong>de</strong> apa.<br />
In afara <strong>de</strong> inspectarea regulata, e putin probabil ca <strong>de</strong>tectarea pier<strong>de</strong>rilor din rezervoare sa<br />
fie rentabila ca <strong>si</strong> cost, dat fiind ca meto<strong>de</strong>le disponibile sunt fie costi<strong>si</strong>toare, fie implica<br />
intreruperea aprovizionarii cu apa la consumatori. Printre <strong>al</strong>te meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare se<br />
numara:<br />
• Testarea sca<strong>de</strong>rii nivelului cu rezervorul izolat complet, prin masurarea sca<strong>de</strong>rii<br />
nivelului <strong>de</strong> apa intr-o perioada <strong>de</strong> timp <strong>de</strong>terminata;<br />
• Folo<strong>si</strong>rea vopselelor <strong>de</strong> marcare;<br />
• Inspectarea vizu<strong>al</strong>a a rezervoarelor pline prin utilizarea scafandrilor pentru<br />
verificarea <strong>de</strong>fectelor fizice;<br />
• Inspectarea vizu<strong>al</strong>a a rezervoarelor golite atunci cand acestea sunt scoase din<br />
functiune;<br />
• Injectarea <strong>de</strong> aer comprimat in <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> scurgere inferioare, avand cativa<br />
centimetri <strong>de</strong> apa care acopera fundul rezervorului ;<br />
• Excavarea t<strong>al</strong>uzurilor rezervoarelor.<br />
147
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 8- 6: Planul unei zone obisnuite supuse testarii in trepte (Reprodus din Raportul 26<br />
WAA/WRC)<br />
Van margin<strong>al</strong><br />
Van <strong>de</strong> circulare<br />
Van în trepte<br />
Faza nr.<br />
Van nefolo<strong>si</strong>t<br />
Van neinclus în program<br />
Van care se închi<strong>de</strong> în sensul invers<br />
acelor <strong>de</strong> ceasornic<br />
8.3.5 Pier<strong>de</strong>ri in conductele <strong>de</strong> transport<br />
Ca unele exceptii notabile, conductele <strong>de</strong> transport sunt pozate la standar<strong>de</strong> mai bune <strong>de</strong>cat<br />
cele din <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> distributie, <strong>de</strong>fectele producand avarii eruptive atunci cand apar. Cu<br />
toate acestea, o buna <strong>de</strong>bitmtrie asociata cu inspectii regulate vor minimiza pier<strong>de</strong>rile<br />
asociate.<br />
In afara <strong>de</strong> aparitia avariilor eruptive, loc<strong>al</strong>izarea pier<strong>de</strong>rilor la conductele <strong>de</strong> transport<br />
poate pune multe probleme <strong>si</strong> poate fi costi<strong>si</strong>toare. Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>izare includ:<br />
• Debitmetria, inclu<strong>si</strong>v <strong>de</strong>bitmetrie <strong>de</strong> interc<strong>al</strong>are <strong>si</strong> <strong>de</strong>bitmetria <strong>de</strong> insertie;<br />
• Tehnici <strong>de</strong> urmarire a gazelor;<br />
• Imagistica termica aeriana.<br />
148
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8.3.6 Avantajele controlului activ <strong>al</strong> pier<strong>de</strong>rilor<br />
Exista un numar <strong>de</strong> beneficii pentru o utilitate <strong>de</strong> apa, asociate adoptarii unei abordari<br />
active a managementului pier<strong>de</strong>rilor, astfel:<br />
Avantajele controlului activ <strong>al</strong> pier<strong>de</strong>rilor<br />
• Minimizeaza pier<strong>de</strong>rile <strong>si</strong> implicit pier<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> apa in termeni monetari;<br />
• Se concretizeaza in reducerea per ansamblu a cererii <strong>de</strong> apa;<br />
• Reduce costurile operation<strong>al</strong>e prin economia <strong>de</strong> energie <strong>si</strong> <strong>de</strong> utilizare a<br />
chimic<strong>al</strong>elor;<br />
• Lucrarile sunt planificate, iar interventiile in caz <strong>de</strong> urgenta reduse la minim;<br />
• Pier<strong>de</strong>rile periculoase sunt minimizate, cum ar fi apa inghetata pe strazi ;<br />
• Perceptia consumatorilor este imbunatatita;<br />
• Se reduc costurile <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> pentru uzinele <strong>de</strong> tratare, rezervoare <strong>si</strong> conductele<br />
princip<strong>al</strong>e;<br />
• Sca<strong>de</strong> riscul <strong>de</strong> contaminare din panza freatica <strong>si</strong> apele rezidu<strong>al</strong>e;<br />
• Scad infiltratiile in can<strong>al</strong>izare.<br />
Metoda <strong>de</strong> management activ <strong>al</strong> pier<strong>de</strong>rilor trebuie sa tinteasca <strong>si</strong> conductele clientilor,<br />
recomandand acestora repararea urgenta a conductelor proprii <strong>de</strong>fecte.<br />
8.3.7 Loc<strong>al</strong>izarea pier<strong>de</strong>rilor<br />
Exista mai multe moduri in care poate fi <strong>de</strong>tectata / loc<strong>al</strong>izata o pier<strong>de</strong>re, dar nici unul nu<br />
este infailibil <strong>si</strong> cele mai multe se bazeaza pe zgomotul produs <strong>de</strong> apa care se scurge. In<br />
toate cazurile este necesara abilitatea operatorului in <strong>al</strong>eagerea <strong>si</strong> aplicarea meto<strong>de</strong>i<br />
potrivite <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>izare a pier<strong>de</strong>rilor.<br />
Aptitudinile a<strong>de</strong>cvate sunt esenti<strong>al</strong>e<br />
Aptitudinile operatorului sunt necesare pentru a maximiza beneficiile echipamentelor <strong>si</strong><br />
tehnologiei folo<strong>si</strong>te in <strong>de</strong>tectarea pier<strong>de</strong>rilor.<br />
La sectiunea opt se face o comparatie a echipamentelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectie a pier<strong>de</strong>rilor.<br />
Sondarea directa<br />
Sondarea directa este cea mai comuna metoda <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>izare a pier<strong>de</strong>rilor. Acest lucru se<br />
face prin inst<strong>al</strong>area unui dispozitiv <strong>de</strong> amplificare a sunetului pe armatura, pentru a indica<br />
locul <strong>de</strong> un<strong>de</strong> se au<strong>de</strong> cel mai intens zgomot. Exista doua moduri in care se poate face<br />
acest lucru. Primul prin sondarea tuturor vanelor, hidrantilor <strong>si</strong> robinetilor <strong>de</strong> inchi<strong>de</strong>re<br />
selectati dintr-o zona, iar <strong>al</strong> doilea prin sondarea tuturor armaturilor. Demonstratiile pe<br />
teren au indicat ca a doua metoda, <strong>de</strong><strong>si</strong> nece<strong>si</strong>ta mai mult timp, este mai eficienta ca pret<br />
<strong>de</strong>cat prima. Prin izolarea vanelor <strong>si</strong> a robinetilor <strong>de</strong> inchi<strong>de</strong>re <strong>si</strong> pe baza abilitatilor<br />
operatorului in recunoasterea inten<strong>si</strong>tatii zgomotului produs <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re, este po<strong>si</strong>bila<br />
loc<strong>al</strong>izarea pier<strong>de</strong>rilor.<br />
149
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Sondarea <strong>de</strong> suprafata<br />
Sondarea <strong>de</strong> suprafata consta in utilizarea unor microfoane pentru a masura inten<strong>si</strong>tatea<br />
zgomotului produs <strong>de</strong> apa infiltrata in sol, chiar <strong>de</strong>asupra conductelor princip<strong>al</strong>e. Punctul<br />
<strong>de</strong> maxima inten<strong>si</strong>tate indica cel mai probabil locatia unei pier<strong>de</strong>ri. Este <strong>de</strong>seori o metoda<br />
<strong>de</strong> succes in zonele urbane cu suprafete pavate, dar are o aplicare limitata in zonele cu sol<br />
afanat precum acostamentele sau in zonele excavate <strong>si</strong> refacute cu materi<strong>al</strong> <strong>de</strong> umplutura.<br />
Corelarea zgomotelor produse <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri<br />
Corelatorul <strong>de</strong> zgomot este un dispozitiv <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>izare a pier<strong>de</strong>rilor care foloseste o tehnica<br />
<strong>de</strong> corelare incrucisata care masoara timpul necesar zgomotului produs <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re sa<br />
ajunga la microfoanele inst<strong>al</strong>ate in doua puncte pe conducta princip<strong>al</strong>a, sau pe cea <strong>de</strong><br />
serviciu. Corelatorul va indica pozitia potenti<strong>al</strong>a a pier<strong>de</strong>rii ascunse. Avantajul acestei<br />
meto<strong>de</strong> consta in faptul ca nu este afectata <strong>de</strong> zgomotele <strong>de</strong> fond. Pentru o loc<strong>al</strong>izare <strong>de</strong><br />
precizie este necesara buna cunoastere a traseului conductelor <strong>si</strong> a materi<strong>al</strong>ului acestora.<br />
Acest dispozitiv este util in speci<strong>al</strong> in zonele urbane, un<strong>de</strong> exista un numar mare <strong>de</strong> puncte<br />
<strong>de</strong> acces precum vane, hidranti <strong>si</strong> robineti <strong>de</strong> inchi<strong>de</strong>re. In zonele rur<strong>al</strong>e, un<strong>de</strong> asemenea<br />
armaturi se gasesc in numar mai mic, este necesara forarea pana la conducta <strong>si</strong> folo<strong>si</strong>rea<br />
unor bare met<strong>al</strong>ice pentru a face legatura cu microfoanele.<br />
Injectarea <strong>de</strong> gaz<br />
Injectarea <strong>de</strong> gaz <strong>si</strong> tehnicile <strong>de</strong> urmarire, sunt folo<strong>si</strong>te mai rar, <strong>de</strong>oarece meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>tectare mentionate anterior au succes in majoritatea cazurilor. Folo<strong>si</strong>rea acestei meto<strong>de</strong><br />
nece<strong>si</strong>ta speci<strong>al</strong>izare <strong>si</strong> trebuie efectuata <strong>de</strong> un contractant <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate. In primul rand<br />
este utilizata pentru loc<strong>al</strong>izarea pier<strong>de</strong>rilor ascunse greu <strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperit, mai <strong>al</strong>es in conducte<br />
<strong>de</strong> transport nemet<strong>al</strong>ice <strong>si</strong> in cele care sunt operate la pre<strong>si</strong>une scazuta. Gazele <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare<br />
cele mai <strong>de</strong>s folo<strong>si</strong>te sunt hexafluorura <strong>de</strong> sulf (SF6) <strong>si</strong> hidrogenul industri<strong>al</strong> (95% nitrogen<br />
<strong>si</strong> 5% hidrogen). Urmarirea cu hidrogen are un avantaj fata <strong>de</strong> cea cu hexafluorura <strong>de</strong> sulf,<br />
fiind mai rapida. Hidrogenul difuzeaza prin sol mai repe<strong>de</strong> <strong>si</strong> elimina nece<strong>si</strong>tatea unor<br />
foraje pentru a scoate gazul la suprafata. Procesul implica injectarea <strong>de</strong> gaz in conducta<br />
printr-o armatura, cum ar fi hidrantul fix, <strong>si</strong> trasarea traseului conductei <strong>de</strong> catre operator<br />
cu ajutorul unui <strong>de</strong>tector <strong>de</strong> conducte.<br />
Alte tehnici<br />
Au fost incercate <strong>si</strong> <strong>al</strong>te tehnici <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare in sectorul apei, cu gra<strong>de</strong> diferite <strong>de</strong> succes.<br />
Acestea se aplica in gener<strong>al</strong> scurgerilor greu <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>izat <strong>si</strong> sunt costi<strong>si</strong>toare. Ele includ<br />
radarul <strong>de</strong> penetrare a solului, imagistica termica <strong>si</strong> tehnologie acustica in interiorul<br />
conductei.<br />
Radarul <strong>de</strong> penetrare <strong>al</strong> solului, i<strong>de</strong>ntifica schimbarile proprietatilor electrice <strong>si</strong> magnetice<br />
din sol. Este o tehnica binecunoscuta <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>izare a elementelor subterane, care a fost<br />
adaptata acum <strong>si</strong> in scopul loc<strong>al</strong>izarii pier<strong>de</strong>rilor. Capacitatea sa <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare a diferentelor<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>n<strong>si</strong>tate <strong>si</strong> continut <strong>de</strong> apa a solului din jurul conductelor, permite i<strong>de</strong>ntificarea<br />
scurgerilor din conducte. Imagistica termica poate fi folo<strong>si</strong>ta in aproape acela<strong>si</strong> mod,<br />
pentru a <strong>de</strong>tecta efectele schimbarilor <strong>de</strong> temperaturia din sol <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> aparitia unei<br />
pier<strong>de</strong>ri ascunse. Ambele meto<strong>de</strong> in gener<strong>al</strong> utilizeaza o camera vi<strong>de</strong>o montata intr-un<br />
avion <strong>si</strong> sunt utile in speci<strong>al</strong> pentru a survola conductele <strong>de</strong> transport in zonele rur<strong>al</strong>e.<br />
Tehnologia acustica in interiorul conductei <strong>de</strong>vine o <strong>al</strong>ternativa a corelarii pentru<br />
loc<strong>al</strong>izarea pier<strong>de</strong>rilor, mai <strong>al</strong>es la conductele <strong>de</strong> transport <strong>de</strong> diametru mare. Sisteme ca<br />
‘Sahara’ <strong>si</strong> ‘smart b<strong>al</strong>l’ au fost <strong>de</strong>zvoltate pe baza acestei tehnologii. ‘Sahara’, <strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong><br />
WR in Marea Britanie, foloseste un cablu <strong>de</strong> microfon introdus intr-o conducta sub<br />
150
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
pre<strong>si</strong>une printr-un punct <strong>de</strong> acces cu robinet. Cablul este c<strong>al</strong>ibrat pentru a masura distanta<br />
<strong>de</strong> la punctul <strong>de</strong> intrare pana la punctul un<strong>de</strong> exista o pier<strong>de</strong>re ascunsa <strong>de</strong>tectata <strong>de</strong><br />
microfon. Echipamentul este potrivit pentru toate tipurile <strong>de</strong> materi<strong>al</strong>e <strong>si</strong> <strong>de</strong>tectarea se<br />
poate re<strong>al</strong>iza cu succes pe distante <strong>de</strong> supraveghere <strong>de</strong> pana la 200 <strong>de</strong> metri. Sistemul<br />
‘smart b<strong>al</strong>l’ consta intr-o minge plutitoare cu spuma cu miez <strong>de</strong> <strong>al</strong>uminiu dotat cu senzor,<br />
care <strong>de</strong>tecteaza <strong>si</strong> transmite zgomotul produs <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re. Ca <strong>si</strong> ‘Sahara’, dispozitivul<br />
‘smart-b<strong>al</strong>l’ este introdus in conducta prin punctul <strong>de</strong> acces cu robinet.<br />
8.3.8 Echipamente <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare<br />
Exista o gama larga <strong>de</strong> echipamente disponibile la furnizori internation<strong>al</strong>i, care sprijina<br />
activitatile <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare a pier<strong>de</strong>rilor. In tabelul 8.1, sunt prezentate mai multe tipuri <strong>de</strong><br />
echipamente cu aplicatiile <strong>si</strong> limitarile acestora:<br />
Tabel 8- 4: Echipament pentru <strong>de</strong>tectarea pier<strong>de</strong>rilor<br />
Tip <strong>de</strong><br />
echipament<br />
Comentarii/aplicatii Limitari<br />
Bagheta <strong>de</strong> ascultare Sondare rudimentara a armaturilor Unele scurgeri mici pot ramane<br />
„cla<strong>si</strong>ca”<br />
conductelor<br />
ne<strong>de</strong>tectate. Operatorul trebuie sa aiba o<br />
ureche buna pentru a recunoaste<br />
Bagheta <strong>de</strong> ascultare Sondare gener<strong>al</strong>a a armaturilor. Mai<br />
zgomotele pier<strong>de</strong>rilor.<br />
Are putine limitari <strong>si</strong> este un instrument<br />
„electronica” buna <strong>de</strong>cat cea cla<strong>si</strong>ca datorita necesar pentru „trusa <strong>de</strong> scule” a<br />
amplificarii sunetului. Este folo<strong>si</strong>ta operatorului. Nu este atat <strong>de</strong> sen<strong>si</strong>bil ca<br />
uneori pentru a confirma pozitia cea<br />
mai probabila a pier<strong>de</strong>rii ascunse, dupa<br />
corelare.<br />
<strong>si</strong> microfonul <strong>de</strong> sol.<br />
Microfon <strong>de</strong> sol Mai sen<strong>si</strong>bil <strong>de</strong>cat bagheta <strong>de</strong> ascultare Mai dificil <strong>de</strong> folo<strong>si</strong>t <strong>de</strong>cat bagheta <strong>de</strong><br />
„electronica”. Folo<strong>si</strong>t in gener<strong>al</strong> pentru<br />
a confirma pozitia cea mai probabila a<br />
pier<strong>de</strong>rii ascunse dupa corelare. Destul<br />
<strong>de</strong> puternic pentru a loc<strong>al</strong>iza sunetele<br />
prin suprafete pavate <strong>al</strong>e drumurilor.<br />
Poate fi folo<strong>si</strong>t pentru sondare gener<strong>al</strong>a,<br />
cu un senzor insurubat in microfon.<br />
ascultare.<br />
Microfon <strong>de</strong> sol cu La fel <strong>de</strong> sen<strong>si</strong>bil ca <strong>si</strong> microfonul <strong>de</strong> Mai dificil <strong>de</strong> folo<strong>si</strong>t <strong>de</strong>cat bagheta <strong>de</strong><br />
filtre <strong>de</strong> frecventa. sol, prezentand avantajul filtrelor care<br />
pot elimina sunetele nedorite. Folo<strong>si</strong>t in<br />
gener<strong>al</strong> pentru a confirma pozitia cea<br />
mai probabila a pier<strong>de</strong>rii ascunse dupa<br />
corelare Destul <strong>de</strong> puternic pentru a<br />
loc<strong>al</strong>iza sunetele prin suprafete pavate<br />
<strong>al</strong>e drumurilor. Poate fi folo<strong>si</strong>t pentru<br />
ascultare.<br />
sondare gener<strong>al</strong>a, cu un senzor<br />
<strong>Apa</strong>rate <strong>de</strong> logare<br />
insurubat in microfon.<br />
Detecteaza <strong>si</strong> stocheaza sunete in Nu loc<strong>al</strong>izeaza pozitia pier<strong>de</strong>rii.<br />
acustica.<br />
reteaua <strong>de</strong> distributie la interv<strong>al</strong>e <strong>de</strong><br />
timp pre<strong>de</strong>terminate, <strong>de</strong> obicei intre<br />
orele 2a.m. <strong>si</strong> 4a.m, cand cererea <strong>de</strong> apa<br />
este minima. Logerele sunt setate <strong>si</strong><br />
<strong>de</strong>scarcate pe un c<strong>al</strong>culator. Sunetele<br />
pier<strong>de</strong>rilor sunt i<strong>de</strong>ntificate din seria <strong>de</strong><br />
sunete inregistrate pe aparat. Folo<strong>si</strong>tor<br />
in zonele un<strong>de</strong> activitatile norm<strong>al</strong>e <strong>de</strong><br />
151
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Tip <strong>de</strong><br />
echipament<br />
Comentarii/aplicatii<br />
<strong>de</strong>tectie nu pot fi <strong>de</strong>sfasurate.<br />
Limitari<br />
Dispozitiv <strong>de</strong> testare Sistem MAST (dispozitiv mobil <strong>de</strong> Este necesara inchi<strong>de</strong>rea vanelor care<br />
in trepte.<br />
testare in trepte), folo<strong>si</strong>t pentru conduce la intreruperi in aprovizionarea<br />
monitorizarea la distanta a <strong>de</strong>bitelor in cu apa <strong>si</strong> la probleme <strong>de</strong> colorare a apei.<br />
timpul <strong>de</strong> testarii in trepte a retelelor <strong>de</strong> Prin urmare, aceasta metoda este folo<strong>si</strong>ta<br />
distributie. Permite obtinerea aproape mai mult noaptea pentru a reduce la<br />
instantaneu a rezultatelor in urma<br />
inchi<strong>de</strong>rii vanelor, ceea ce duce la<br />
intreruperi minime la consumatori.<br />
Loc<strong>al</strong>izarea pier<strong>de</strong>rilor se face mai<br />
minim intreruperile.<br />
<strong>de</strong>graba pe teren, <strong>de</strong>cat dupa<br />
<strong>de</strong>scarcarea datelor logate la birou. Se<br />
poate folo<strong>si</strong> pentru monitorizarea la<br />
distanta a pre<strong>si</strong>unii in punctele<br />
Corelatoarele <strong>de</strong><br />
sen<strong>si</strong>bile, atunci cand se configureaza<br />
DMA-urile.<br />
Folo<strong>si</strong>te pentru supravegherea gener<strong>al</strong>a Instrumente foarte precise daca datele <strong>de</strong><br />
zgomot.<br />
a zgomotului pe lungimi <strong>de</strong> conducte, intrare sunt corecte. Introducerea <strong>de</strong> date<br />
urmate <strong>de</strong> o loc<strong>al</strong>izare mai precisa a <strong>de</strong> intrare eronate privind materi<strong>al</strong>ul<br />
pier<strong>de</strong>rii ascunse. Sunt disponibile conductei, lungimea <strong>si</strong> viteza, vor<br />
diverse mo<strong>de</strong>le, <strong>de</strong> la echipamente cu conduce la rezultate incorecte. Este<br />
meniu usor <strong>de</strong> folo<strong>si</strong>t, la echipamente necesara o instruire a<strong>de</strong>cvata a<br />
controlate prin c<strong>al</strong>culator pentru operatorului, precum <strong>si</strong> experienta <strong>si</strong><br />
activitati mai dificile. Destul <strong>de</strong><br />
sen<strong>si</strong>bile chiar <strong>si</strong> pentru cele mai<br />
imperceptibile zgomote <strong>al</strong>e pier<strong>de</strong>rilor<br />
ascunse, poate monitoriza conducte <strong>de</strong><br />
lungimi mari. Corelatoarele controlate<br />
prin c<strong>al</strong>culator, pot interoga logerele<br />
pentru <strong>de</strong>bite <strong>si</strong> pre<strong>si</strong>uni <strong>si</strong> pot fi<br />
incarcate cu grafice pentru a afisa<br />
abilitati din partea acestuia.<br />
inregistrari<br />
distributie.<br />
privind retelele <strong>de</strong><br />
‘Detectare flexibila, Permite <strong>de</strong>tectarea conductelor Cablul <strong>de</strong> urmarire se inst<strong>al</strong>eaza in<br />
nemet<strong>al</strong>ice prin insertia unui cablu conducta, reprezentand astfel o sursa<br />
flexibil in conducta. Se induce un potenti<strong>al</strong>a <strong>de</strong> contaminare. Aceste cabluri<br />
semn<strong>al</strong> in cablu care permite urmarirea nu pot trece prin coturi ascutite sau<br />
acestuia, folo<strong>si</strong>nd un instrument <strong>de</strong><br />
evitare a cablului.<br />
coturi in forma <strong>de</strong> T.<br />
Instrumente <strong>de</strong> Se folosesc pentru loc<strong>al</strong>izarea Nu pot <strong>de</strong>tecta conductele nemet<strong>al</strong>ice<br />
<strong>de</strong>tectare / evitare a conductelor <strong>si</strong> cablurilor<br />
doar daca se introduce cablul flexibil <strong>de</strong><br />
conductei / cablului<br />
urmarire. Detectare pe distante scurte,<br />
din cauza <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> imbinari din<br />
cauciuc.<br />
Alte echipamente <strong>de</strong> Se poate induce in conducta care Pot exista reclamatii din cauza<br />
<strong>de</strong>tectare a urmeaza sa fie loc<strong>al</strong>izata, printr-un zgomotului in conducte la utilizarea<br />
conductelor echipament atasat la un hidrant, un acestui echipament. In plus, vibratiile ar<br />
sunet „vibrant,” . Conducta este putea <strong>de</strong>teriora conductele.<br />
<strong>de</strong>tectata prin ascultarea la suprafata a<br />
sunetului transmis in conducta.<br />
152
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8.3.9 B<strong>al</strong>anta apei <strong>si</strong> ev<strong>al</strong>uarea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> apa<br />
<strong>Apa</strong> care nu aduce venituri (NRW)<br />
Metoda curenta folo<strong>si</strong>ta in Romania <strong>si</strong> in multe <strong>al</strong>te tari <strong>de</strong> pe glob este exprimarea apei<br />
care nu aduce venituri (NRW) ca procentaj din apa intrata in <strong>si</strong>stem. Aceasta utilizeaza<br />
formula <strong>si</strong>mpla:<br />
[(Volum <strong>de</strong> apa furnizata in reteaua <strong>de</strong> distributie – Volum <strong>de</strong> apa facturata la toti<br />
consumatorii )/Volum <strong>de</strong> apa furnizata in reteaua <strong>de</strong> distributie] x 100<br />
Vor exista diferente <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul in functie <strong>de</strong> sezon, dar important este ca perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong><br />
furnizare <strong>si</strong> cele <strong>de</strong> facturare sa coincida.<br />
Una dintre problemele ridicate <strong>de</strong> aceasta metoda <strong>de</strong> exprimare a NRW este ca este tot atat<br />
<strong>de</strong> buna pe cat <strong>de</strong> exacte sau corecte sunt datele folo<strong>si</strong>te. Erorile unora dintre contoarele <strong>de</strong><br />
la sursa sau <strong>de</strong> la consumatori, pot duce la utilizarea unor v<strong>al</strong>ori estimate <strong>si</strong> asta poate<br />
conduce la rezultate eronate. Acest lucru este subliniat in Anexa 1 care indica<br />
performantele NRW din ultimii ani pentru ROC-urile din cadrul ISPA - FOPIP.<br />
Bilantul apei<br />
Metoda curenta <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul folo<strong>si</strong>ta in Romania este acceptabila <strong>si</strong> se va imbunatati odata cu<br />
imbunatatirea contorizarii, dar in timp exista nece<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong>finirii retelelor <strong>de</strong> apa din<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> performantei <strong>si</strong>stemului. O astfel <strong>de</strong> metodologie a fost <strong>de</strong>zvoltata e<br />
Grupul Operativ din cadrul Asociatiei Internation<strong>al</strong>e a Apei (IWA) <strong>si</strong> se bazeaza pe munca<br />
<strong>de</strong>pusa pana la aceasta data pentru formularea <strong>si</strong> orientarea strategiilor <strong>de</strong> reducere a<br />
pier<strong>de</strong>rilor. Punctul <strong>de</strong> pornire <strong>al</strong> metodologiei este stabilirea bilantului apei precum cel din<br />
tabelul urmator.<br />
Tabel 8- 5: Bilantul apei<br />
Volum <strong>de</strong><br />
apa<br />
furnizat in<br />
<strong>si</strong>stem<br />
Consum<br />
Consum<br />
autorizat<br />
facturat<br />
autorizat Consum<br />
autorizat<br />
nefacturat<br />
Pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong><br />
apa<br />
Pier<strong>de</strong>ri<br />
aparente<br />
Pier<strong>de</strong>ri re<strong>al</strong>e<br />
Consum contorizat facturat<br />
Consum necontorizat facturat<br />
Consum contorizat nefacturat<br />
Consum necontorizat nefacturat<br />
Consum neautorizat<br />
Erori <strong>de</strong> masurare <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
prelucrare a datelor<br />
Pier<strong>de</strong>ri la conductele <strong>de</strong><br />
distributie <strong>si</strong>/sau transport<br />
Pier<strong>de</strong>ri <strong>si</strong> <strong>de</strong>versari prin<br />
preaplin la rezervoare<br />
Pier<strong>de</strong>ri pe bransamente pana la<br />
contorul consumatorului<br />
<strong>Apa</strong> care aduce<br />
venituri<br />
<strong>Apa</strong> care nu<br />
aduce venituri<br />
Bilantul apei se bazeaza pe masuratori efective sau estimari, utilizand cele mai bune <strong>si</strong> mai<br />
corecte informatii disponibile. Dupa stabilirea volumului <strong>de</strong> apa care nu aduce venituri<br />
(NRW), este necesar ca acesta sa fie impartit in pier<strong>de</strong>ri aparente <strong>si</strong> in pier<strong>de</strong>ri re<strong>al</strong>e, ca in<br />
153
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
tabelul 8-5. In continuare, pot fi <strong>de</strong>zvoltati indicatori <strong>de</strong> performanta, asa cum se<br />
mentioneaza mai jos, care pot fi legati <strong>de</strong> criterii <strong>de</strong> performanta <strong>al</strong>e infrastructurii pentru a<br />
directiona necesarul <strong>de</strong> reabilitare a retelei. Aceasta metodologie este <strong>de</strong>scrisa in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu la<br />
sectiunea 11 din acest capitol.<br />
Consum autorizat nefacturat<br />
Aceasta parte din NRW reprezinta apa furnizata fizic la consumatorii autorizati, dar<br />
nefacturata. Ca rezultat, aceast volum <strong>de</strong> apa nu este reflectat in ie<strong>si</strong>rea <strong>si</strong>stemului.<br />
Consumul contorizat nefacturat se regaseste la consumatori care au contor, dar nu sunt pu<strong>si</strong><br />
la plata pentru apa consumata. Acest lucru se face in urma unei intelegeri cu utilitatea <strong>de</strong><br />
apa <strong>si</strong> poate inclu<strong>de</strong> anumite cladiri publice, anumite fantani din parcuri sau biserici.<br />
Consumul necontorizat <strong>si</strong> nefacturat este reprezentat <strong>de</strong> apa utilizata chiar <strong>de</strong> catre<br />
utilitatea <strong>de</strong> apa, pentru sp<strong>al</strong>ari <strong>de</strong> retele, apa utilizata <strong>de</strong> catre <strong>de</strong>partamentul <strong>de</strong> pompieri<br />
pentru stingerea incendiilor <strong>si</strong> apa folo<strong>si</strong>ta pentru curatarea strazilor. Inst<strong>al</strong>area <strong>de</strong> contoare<br />
pentru aceste <strong>de</strong>stinatii nu este viabila, prin urmare volumul <strong>de</strong> apa folo<strong>si</strong>ta poate fi doar<br />
estimat.<br />
Pier<strong>de</strong>ri aparente<br />
Pier<strong>de</strong>rile aparente cuprind consumul neautorizat <strong>si</strong> erorile <strong>de</strong> masurare <strong>si</strong> prelucrare a<br />
datelor. Consumul neautorizat este dificil <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uat, dar poate fi minimizat cu ajutorul<br />
unui person<strong>al</strong> suficient numeric <strong>si</strong> cu o abordare pro-activa. Se vor <strong>de</strong>semna echipe <strong>de</strong><br />
verificare pentru a se i<strong>de</strong>ntifica bransamentele ileg<strong>al</strong>e sau necunoscute <strong>si</strong> pe cei care extrag<br />
apa din retea in mod neautorizat. Erorile <strong>de</strong> masurare pot fi ev<strong>al</strong>uate prin verificarea<br />
contoarelor fata <strong>de</strong> criterii privind dimen<strong>si</strong>onarea, vechimea <strong>si</strong> tipul contoarelor, ceea ce va<br />
conduce la constituirea unei politici <strong>si</strong> a unui program <strong>de</strong> contorizare. Nivelul erorilor<br />
provenind din prelucrarea datelor, poate fi i<strong>de</strong>ntificat prin auditarea proceselor <strong>si</strong><br />
remedierea <strong>de</strong>ficientelor prin revizuirea procedurilor <strong>si</strong> instruirea person<strong>al</strong>ului, daca e<br />
cazul.<br />
Pier<strong>de</strong>ri re<strong>al</strong>e<br />
Pier<strong>de</strong>rile re<strong>al</strong>e sunt <strong>de</strong> doua tipuri: cele care nu pot fi evitate <strong>si</strong> cele potenti<strong>al</strong> recuperabile.<br />
Ultima categorie este afectata <strong>de</strong>:<br />
• Rapiditatea <strong>si</strong> c<strong>al</strong>itatea reparatiilor;<br />
• Managementul pre<strong>si</strong>unii;<br />
• Managementul infrastructurii;<br />
• Controlul activ <strong>al</strong> pier<strong>de</strong>rilor.<br />
Acestea sunt cele patru criterii <strong>de</strong> succes <strong>al</strong>e unei strategii a pier<strong>de</strong>rilor.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea pier<strong>de</strong>rilor<br />
Indicele <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri in infrastructura<br />
Cel mai recent indicator <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri re<strong>al</strong>e, <strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong> IWA, este indicele <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri in<br />
infrastructura (ILI). In termeni pur tehnici, este o masura <strong>de</strong> cum se face managementul<br />
retelei pentru controlul pier<strong>de</strong>rilor re<strong>al</strong>e la pre<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> lucru curenta. Este raportul dintre<br />
Pier<strong>de</strong>rile Re<strong>al</strong>e Anu<strong>al</strong>e Curente (CARL) <strong>si</strong> Pier<strong>de</strong>rile Re<strong>al</strong>e Anu<strong>al</strong>e Inevitabile (UARL):<br />
ILI = CARL/UARL<br />
154
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Pentru stabilirea CARL <strong>si</strong> UARL <strong>si</strong> apoi a indicelui ILI, este necesara <strong>de</strong>tinerea<br />
urmatoarelor date <strong>al</strong>e <strong>si</strong>stemului:<br />
QB Consum autorizat facturat<br />
QNB Consum autorizat nefacturat<br />
QL Volumul pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> apa (m3/an) QRL + QAL<br />
QRL Pier<strong>de</strong>ri re<strong>al</strong>e (m3/yr)<br />
QAL Pier<strong>de</strong>ri aparente (m3/an)<br />
QSIV Volum intrat in <strong>si</strong>stem (m3/an)<br />
QR Debit inregistrat (m3/an) QB + QNB<br />
Cn Numarul <strong>de</strong> bransamente<br />
Ln Lungime tot<strong>al</strong>a a retelei (km)<br />
Lc Lungime tot<strong>al</strong>a a bransamentelor (km)<br />
Pm Pre<strong>si</strong>unea medie in retea (metri in<strong>al</strong>time <strong>de</strong> pompare)<br />
QS Debit furnizat (m3/an) QR + QAL<br />
T Numarul <strong>de</strong> ore aferent <strong>al</strong>imentarii cu apa in timpul zilei (ore/zi)<br />
Formula pentru CARL este:<br />
CARL = QRL/Cn (m3/an/bransament)<br />
Formula pentru UARL este:<br />
UARL = [(A x Ln) + (B x Cn) + (C x Lc)]Pm (litri/zi)<br />
A, B <strong>si</strong> C sunt constante obtinute din rezultatele unui studiu internation<strong>al</strong> asupra retelelor<br />
<strong>de</strong> apa. A = 18, B = 0,8 <strong>si</strong> C = 25. In cazul in care apa nu este furnizata timp <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> ore,<br />
UARL se reduce proportion<strong>al</strong> cu orele <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare.<br />
Pentru c<strong>al</strong>cularea lui ILI, CARL <strong>si</strong> UARL trebuie sa fie transformate in unitati <strong>de</strong> masura<br />
comparabile, respectiv litri pe zi pe bransament.<br />
Pentru comparare, ILI a fost comparat pe mai multe tari care au participat la schema<br />
comuna <strong>de</strong> informare IWA. Aceste date sunt prezentate in urmator.<br />
155
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Tabel 8- 6: Participantii la schema comuna <strong>de</strong> informare IWA<br />
Tara Nr <strong>de</strong> servicii Gama ILI Media ILI<br />
America<br />
Canada<br />
<strong>de</strong> Nord /<br />
publice participante<br />
20 0,8 – 12,0 4,9<br />
Marea Britanie 22 1,4 – 6,5 2,58<br />
Austr<strong>al</strong>ia 27 1,0 – 13,2 3,0<br />
Africa <strong>de</strong> Sud 27 0,7 – 10,8 6,3<br />
Thailanda 14 46,0 – 543,0<br />
20 <strong>de</strong> tari nespecificate 27 0,8 – 10,8 4,4<br />
Kosovo 7 3,3 – 23,0<br />
Austria 27 0,3 – 6,6<br />
Croatia <strong>si</strong> Bosnia -<br />
Herzegovina<br />
13 1,5 – 17,0<br />
Olanda 4 0,3 -0,6<br />
It<strong>al</strong>ia 3,0 – 12,0<br />
Romania 29 0,9 – 57,7 25,0<br />
Datele ILI pentru Romania sunt cuprinse in anexa 3. Compararea ILI intre tari nu prezinta<br />
beneficii in mod speci<strong>al</strong>, <strong>de</strong>oarece conditiile loc<strong>al</strong>e difera foarte mult. Este <strong>de</strong> asemenea<br />
influentata <strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>unile conductelor <strong>si</strong> <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>unea din retea. Retele supradimen<strong>si</strong>onate<br />
care functioneaza la pre<strong>si</strong>une scazuta vor genera un ILI ridicat.<br />
Pier<strong>de</strong>ri in retea pe km (LKM)<br />
Este <strong>de</strong> asemenea necesar sa fie luata in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare <strong>si</strong> starea tehnica a retelei, exprimata in<br />
pier<strong>de</strong>ri pe km <strong>de</strong> lungime retea. Aceasta este stabilita in baza urmatoarei formule:<br />
LKN = QRL/Ln (m3//an/km)<br />
Indicele economic <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri (ELI)<br />
Este foarte important ca operatorul sa ev<strong>al</strong>ueze v<strong>al</strong>oarea economica a pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> apa<br />
acceptabile. Acest lucru se face pe baza relatiei dintre Indicele Economic (EI) <strong>si</strong> Indicele<br />
<strong>de</strong> Pier<strong>de</strong>re (LI) prin urmatoarea formula:<br />
ELI = EI x LI<br />
EI – i se atribuie o v<strong>al</strong>oare in baza configuratiei retelei astfel:<br />
1,5 – apa din <strong>si</strong>stem este tratata in doua trepte <strong>si</strong> este pompata retea la o pre<strong>si</strong>une <strong>de</strong> minim<br />
50 <strong>de</strong> metri.<br />
1,0 – apa din <strong>si</strong>stem este tratata in doua trepte, iar in retea este distribuita gravitation<strong>al</strong>, sau<br />
nece<strong>si</strong>ta doar <strong>de</strong>zinfectare, dar este pompata in <strong>si</strong>stem.<br />
0,5 – apa din <strong>si</strong>stem nece<strong>si</strong>ta doar <strong>de</strong>zinfectare <strong>si</strong> in retea este distribuita gravitation<strong>al</strong>.<br />
LI se stabileste astfel:<br />
LI = LKN/3600<br />
156
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Se poate folo<strong>si</strong> urmatoarea cla<strong>si</strong>ficare pentru folo<strong>si</strong>rea ELI:<br />
ELI> 3,5 o retea cu pier<strong>de</strong>ri economice semnificative <strong>si</strong> la care operatorul ar trebui sa se<br />
concentreze pe reducerea pier<strong>de</strong>rilor.<br />
ELI 2,5 <strong>si</strong> 3,5 o retea un<strong>de</strong> pier<strong>de</strong>rile nu genereaza costuri <strong>de</strong> operare semnificative.<br />
ELI < 2,5 o retea un<strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri este acceptabil <strong>si</strong> un<strong>de</strong> <strong>al</strong>te investitii in reducerea<br />
pier<strong>de</strong>rilor nu sunt rentabile.<br />
Anexa E6 contine exemple <strong>de</strong> c<strong>al</strong>culare a NRW, LKN, ILI <strong>si</strong> ELI pentru Compania <strong>de</strong><br />
<strong>Apa</strong> Somes, iar rezultatele obtinute pentru 29 <strong>de</strong> retele din Romania sunt prezentate in<br />
Anexa E7.<br />
8.3.10 Folo<strong>si</strong>rea mo<strong>de</strong>lelor computerizate<br />
In urma Initiativei <strong>Nation<strong>al</strong></strong>e cu privire la pier<strong>de</strong>ri adoptata in Marea Britanie in anii '90, a<br />
fost i<strong>de</strong>ntificata nece<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong>zvoltarii unei metodologii pentru managementul pier<strong>de</strong>rilor<br />
care sa poata fi mo<strong>de</strong>lata pe c<strong>al</strong>culator. Metodologia <strong>de</strong>zvoltata s-a intitulat BABE –<br />
(Estimari <strong>al</strong>e Pier<strong>de</strong>rilor <strong>Apa</strong>rente <strong>si</strong> <strong>de</strong> Fond).<br />
Mo<strong>de</strong>larea BABE nu este o stiinta exacta <strong>si</strong> se bazeaza pe mai multe estimari <strong>si</strong><br />
presupuneri. Unele estimari <strong>si</strong> presupuneri sunt specifice unor operatori <strong>de</strong> apa, unele sunt<br />
v<strong>al</strong>ori implicite pe baza mediilor din industrie, iar <strong>al</strong>tele se bazeaza pe ju<strong>de</strong>cati ingineresti.<br />
Obiectivul mo<strong>de</strong>larii BABE este ev<strong>al</strong>uarea componentelor pier<strong>de</strong>rilor intr-o zona <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare <strong>si</strong> compararea estimarilor cu nivelul <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri rezultat fie din bilantul apei fie<br />
din <strong>de</strong>bitul pe timp <strong>de</strong> noapte, sau preferabil cu ambele.<br />
Primul mo<strong>de</strong>l computerizat BABE a fost creat in 1994 <strong>si</strong> s-a stabilit un grup <strong>de</strong> utilizatori<br />
pentru a se compara rezultatele <strong>de</strong> la diver<strong>si</strong> operatori <strong>de</strong> apa din Marea Britanie. De atunci<br />
tehnicile au fost aplicate la nivel internation<strong>al</strong> <strong>si</strong> au dus la crearea <strong>si</strong> <strong>de</strong>zvoltarea <strong>al</strong>tor<br />
mo<strong>de</strong>le. Unele sunt <strong>si</strong>mple tabele <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul <strong>de</strong> o pagina, <strong>al</strong>tele au prevazute mai multe<br />
tabele <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul pentru fiecare zona. Ele pot fi legate cu mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> previziune a cererii <strong>de</strong><br />
apa pentru a <strong>de</strong>zvolta strategii <strong>al</strong>e celor mai mici costuri <strong>si</strong> a <strong>de</strong>rula <strong>de</strong> scenarii ‘ce– daca?’<br />
(what if?)<br />
Mo<strong>de</strong>lul BABE ev<strong>al</strong>ueaza pier<strong>de</strong>rile re<strong>al</strong>e pe baza a trei componente:<br />
• Pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> fond – pier<strong>de</strong>ri care luate separat sunt mici, dar care impreuna constituie o<br />
cantitate semnificativa din pier<strong>de</strong>rile re<strong>al</strong>e. De obicei sunt pier<strong>de</strong>ri care curg mult timp<br />
fara a fi <strong>de</strong>scoperite;<br />
• Avarii raportate – avarii <strong>si</strong> scurgeri care atrag repe<strong>de</strong> atentia operatorului pentru ca<br />
sunt raportate <strong>si</strong> nu sunt <strong>de</strong>tectate prin meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare activa. Pot fi i<strong>de</strong>ntificate <strong>si</strong><br />
pe baza reclamatiilor consumatorilor, cum ar fi pre<strong>si</strong>unea slaba.<br />
• Avarii neraportate – au in gener<strong>al</strong> un <strong>de</strong>bit mai mare <strong>de</strong>cat pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> fond, dar nu<br />
apar la suprafata. Ele sunt <strong>de</strong>tectate prin Controlul Activ <strong>al</strong> Pier<strong>de</strong>rilor (ALC).<br />
157
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Exista o serie <strong>de</strong> pachete <strong>de</strong> programe la costuri mici sau chiar gratiuite (freeware) care pot<br />
fi obtinute pe Internet pentru sprijinirea furnizorilor <strong>de</strong> utilitati in <strong>de</strong>zvoltarea bilantului<br />
apei <strong>si</strong> ev<strong>al</strong>uarea BABE. Cateva <strong>si</strong>te-uri utile sunt:<br />
• LeaksSuite - www.leakssuite.com<br />
• Aqu<strong>al</strong>ibre – www.wrp.co.za<br />
• WB-Easy c<strong>al</strong>c – www.liemberger.cc<br />
Multe <strong>al</strong>tele pot fi <strong>de</strong>scoperite prin utilizarea motoarelor <strong>de</strong> cautare pe Internet sau pe<br />
paginile Conferintei IWA. Acesta este utila <strong>si</strong> pentru ca furnizeaza <strong>si</strong> experienta<br />
speci<strong>al</strong>istilor privind pachetele software disponibile.<br />
8.3.11 Metodologie <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a starii retelei<br />
Pe baza indicatorilor <strong>de</strong> performanta referitori la pier<strong>de</strong>ri stabiliti la sectiunea 9, se poate<br />
stabili o metodologie care va ev<strong>al</strong>ua performanta infrastructurii <strong>si</strong> prin urmare nece<strong>si</strong>tatile<br />
<strong>de</strong> reabilitare <strong>al</strong>e retelei pot fi prioritizate.<br />
Metodologia face legatura intre indicatorii pentru pier<strong>de</strong>ri <strong>si</strong> gradul <strong>de</strong> uzura <strong>al</strong><br />
activelor, in acest fel rezultand programele <strong>de</strong> reabilitare.<br />
Indicatorii care vor fi folo<strong>si</strong>ti sunt urmatorii:<br />
• <strong>Apa</strong> care nu aduce venituri (NRW)<br />
• Pier<strong>de</strong>rile pe km <strong>de</strong> retea (LKN)<br />
• Indicele <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri in infrastructura (ILI)<br />
• Indicele economic <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri (ELI)<br />
Pe baza v<strong>al</strong>orilor ev<strong>al</strong>uate <strong>al</strong>e indicatorilor <strong>de</strong> performanta, reteaua <strong>de</strong> apa poate fi<br />
cla<strong>si</strong>ficata din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> starii, <strong>de</strong> la foarte buna la inacceptabila. Se recomanda in<br />
scop comparativ, cinci categorii <strong>si</strong> anume:<br />
Categoria 1 – C1 - (foarte buna) – Stare optima conform indicatorului relevant. Nu sunt<br />
necesare <strong>al</strong>te masuri pentru imbunatatirea indicatorului.<br />
Categoria 2 – C2 - (buna) – Nivel mic <strong>de</strong> risc conform indicatorului relevant. Nu sunt<br />
necesare masuri speci<strong>al</strong>e pentru imbunatatirea acestui indicator.<br />
Categoria 3 – C3 - (medie) – V<strong>al</strong>oare medie a indicatorului relevant. Nu sunt necesare <strong>al</strong>te<br />
masuri pentru imbunatatirea indicatorului, <strong>de</strong>cat planificare in ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificarii<br />
potenti<strong>al</strong>elor <strong>de</strong>fectiuni.<br />
Categoria 4 – C4 - (critica) – V<strong>al</strong>oare critica a indicatorului relevant. Aceasta este un<br />
<strong>de</strong>c<strong>al</strong>nsator pentru initierea <strong>de</strong> actiuni corective pentru imbunatatirea indicatorului.<br />
Categoria 5 – C5 - (inacceptabil) – stare inacceptabila care cere actiuni imediate pentru<br />
imbunatatirea performantei indicatorului relevant. Este un indiciu ca retrospectiv ar fi<br />
trebuit luate masuri din timp.<br />
O serie <strong>de</strong> v<strong>al</strong>ori se aplica la fiecare categorie <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> performanta, <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate<br />
conform tabelului 6.7. V<strong>al</strong>orile se bazeaza pe ev<strong>al</strong>uari internation<strong>al</strong>e. Totu<strong>si</strong>, pentru a<br />
stabili un grad mai ridicat <strong>de</strong> prioritizare necesar din cauza multor ani cu investitii scazute<br />
in infrastructura, sc<strong>al</strong>a <strong>de</strong> v<strong>al</strong>ori trebuie rean<strong>al</strong>izata<br />
158
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Tabel 8- 7: Sc<strong>al</strong>a <strong>de</strong> v<strong>al</strong>ori pentru indicatorii <strong>de</strong> performanta<br />
Categoria NRW (%) LKN<br />
(m3/yr/conn.)<br />
ILI ELI<br />
De la catre De la catre De la catre De la catre<br />
C1 0 10 0 10000 0 10 0 1<br />
C2 10 20 10000 20000 10 20 1 2.5<br />
C3 20 30 20000 30000 20 30 2.5 3.0<br />
C4 30 40 30000 40000 30 40 3.0 3.5<br />
C5 40 40+ 40000 40000+ 40 40+ 3.5 3.5+<br />
8.3.12 Management, organizare <strong>si</strong> strategie<br />
Cla<strong>si</strong>ficarea NRW <strong>de</strong> la IWA (vezi tabelul 6.7) indica diverse aspecte tehnice, comerci<strong>al</strong>e<br />
<strong>si</strong> administrative legate <strong>de</strong> apa care aduce venituri <strong>si</strong> cea care nu aduce venituri. In acest<br />
sens, competentele din acest sector trebuie integrate constructiv pentru un management<br />
eficace a activitatii NRW. Factorii cheie pentru stabilirea unui plan organization<strong>al</strong> <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
management pentru NRW sunt <strong>de</strong>scri<strong>si</strong> mai jos.<br />
Pentru ca obiectivele strategiei NRW sa poata fi re<strong>al</strong>izate, este necesar:<br />
• Person<strong>al</strong> cu abilitati <strong>si</strong> cunostinte a<strong>de</strong>cvate<br />
• Echipament a<strong>de</strong>cvat<br />
• Implicarea managementului<br />
O intelegere glob<strong>al</strong>a a NRW la nivel <strong>de</strong> companie <strong>si</strong> abordarea gener<strong>al</strong>a problemei<br />
Echipele manageri<strong>al</strong>e <strong>si</strong> expertii din utilitatile <strong>de</strong> apa, trebuie sa aiba o intelegere a<strong>de</strong>cvata<br />
a obiectivelor <strong>de</strong> management / reducere a NRW <strong>si</strong> a abordarii gener<strong>al</strong>e a problemei.<br />
Managerii ar trebui sa con<strong>si</strong><strong>de</strong>re managementul NRW ca o parte integranta <strong>si</strong> ca un<br />
segment <strong>al</strong> bunelor practici operation<strong>al</strong>e, sa inteleaga caracteristicile princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
fenomenului <strong>si</strong> sa se angajeze in activitatile necesare, inclu<strong>si</strong>v prin punerea la dispozitie a<br />
resurselor.<br />
In atingerea acestui scop, pot fi necesare masuri <strong>de</strong> constientizare <strong>si</strong> instruire – ateliere <strong>de</strong><br />
lucru <strong>si</strong> sedinte pentru stabilirea strategiei NRW a companiei, ca <strong>si</strong> revizuirea periodica a<br />
activitatilor NRW pentru masurarea performantei in comparatie cu obiectivele. Acest lucru<br />
ar trebui sa fie sprijinit prin raportari periodice.<br />
Stabilirea unei strategii eficiente din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> costurilor pentru masurile <strong>de</strong><br />
management <strong>si</strong> reducere a NRW<br />
Conducerea companiei in <strong>de</strong>zvoltarea unei strategii, trebuie sa stabileasca un pachet <strong>de</strong><br />
masuri NRW rentabile din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic. Este important ca <strong>al</strong>egerile facute sa<br />
se bazeze pe rezultatele concrete <strong>si</strong>/sau estimari precise, iar resursele pentru optiunile<br />
selectate sa fie <strong>al</strong>ocate <strong>si</strong> a<strong>de</strong>cvate, respectiv forta <strong>de</strong> munca, echipamentele <strong>si</strong> materi<strong>al</strong>ele.<br />
Compania trebuie sa fie re<strong>al</strong>ista privind tintele pe care <strong>si</strong> le stabileste, <strong>de</strong>oarece planurile<br />
prea optimiste pot esua din cauza resurselor insuficiente. Tintele ar trebui stabilite in<br />
159
Nr<br />
.<br />
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
scopul eficientizarii raportului cost / beneficiu, iar in selectarea <strong>si</strong> prioritizarea optiunilor<br />
NRW <strong>de</strong> inclus in strategie, se poate utiliza matricea urmatoare:<br />
Tabel 8- 8: Matrice pentru prioritizarea optiunilor NRW<br />
Activitate Obiectiv Gravitatea Tinta <strong>de</strong> Pana Resurse<br />
problemei imbunat cand?<br />
sau atire<br />
Forta<br />
ev<strong>al</strong>uarea<br />
<strong>de</strong><br />
starii<br />
munca<br />
Aspecte organization<strong>al</strong>e pentru managementul NRW<br />
Echipamente<br />
Mater<br />
ia-le<br />
Costuri<br />
<strong>de</strong><br />
implem<br />
entare<br />
Cost /<br />
Benefic<br />
iu<br />
Echipa <strong>de</strong> conducere va avea responsabilitatea glob<strong>al</strong>a pentru managementul NRW, dar<br />
pentru a foc<strong>al</strong>iza activitatile, este nevoie <strong>de</strong> o structura organizatorica <strong>de</strong>dicata. Exista<br />
multe mo<strong>de</strong>le care pot fi adoptate, dar cea mai potrivita pentru nece<strong>si</strong>tatile sectorului <strong>de</strong><br />
apa din Romania este con<strong>si</strong><strong>de</strong>rata structura cu un Responsabil cu Reducerea Pier<strong>de</strong>rilor /<br />
NRW care conduce un mic <strong>de</strong>partament subordonat Directorului Tehnic. Departamentul<br />
speci<strong>al</strong>izat poate fi creat din <strong>de</strong>partamentele existente in cadrul utilitatii <strong>de</strong> apa, <strong>de</strong>oarece<br />
cerintele privind abilitatile necesare sunt variate. Cu toate ca, abilitatile <strong>de</strong> baza exista <strong>de</strong>ja<br />
in cadrul companiilor <strong>si</strong> sunt chiar suplimentate cu programe <strong>de</strong> instruire, structura<br />
<strong>de</strong>dicata va aduce beneficii datorita existentei unui tel comun.<br />
Figura 8- 7: Organigrama pentru organizarea echipei <strong>de</strong> reducere a pier<strong>de</strong>rilor<br />
Echipe <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>tectare<br />
Responsabil cu Reducerea<br />
Pier<strong>de</strong>rilor / NRW<br />
Person<strong>al</strong><br />
administrativ<br />
Echipe <strong>de</strong><br />
repara ii<br />
Princip<strong>al</strong>ele atributii <strong>al</strong>e <strong>de</strong>partamentului NRW sunt reducerea NRW la tintele prestabilite,<br />
monitorizarea <strong>si</strong> raportarea performantelor <strong>si</strong> mentinerea la curent cu cele mai recente<br />
<strong>de</strong>zvoltari din domeniu. Va fi nevoie <strong>de</strong>:<br />
• Coordonare intre diverse sectoare <strong>al</strong>e utilitatii <strong>de</strong> apa care influenteaza activitatile<br />
NRW, cum ar fi producerea apei, distribtia, comerci<strong>al</strong>, servicii clienti etc;<br />
• Coordonarea cu organizatiile externe, <strong>de</strong> exemplu autoritatile loc<strong>al</strong>e, con<strong>si</strong>liile ju<strong>de</strong>tene<br />
/ loc<strong>al</strong>e, politie, mass media;<br />
• Cunostinte privind operarea retelei;<br />
• Abilitati cu privire la tehnicile <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>izare / <strong>de</strong>tectare a pier<strong>de</strong>rilor;<br />
160
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Competente in colectarea datelor, capacitatea <strong>de</strong> a monitoriza performanta din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re operation<strong>al</strong> <strong>si</strong> bugetar <strong>si</strong> intocmirea <strong>de</strong> rapoarte <strong>de</strong> progres regulate;<br />
• Competenta in repararea retelei;<br />
• Accesul la echipa <strong>de</strong> conducere pentru rezolvarea conflictelor <strong>de</strong> interes atunci cand<br />
acestea apar (cum ar fi prioritati diferite <strong>al</strong>e <strong>de</strong>partamentelor).<br />
Profilul recomandat pentru Responsabilul cu reducerea pier<strong>de</strong>rilor / NRW este urmatorul:<br />
• Experienta in intelegerea aspectelor tehnice <strong>si</strong> comerci<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e NRW <strong>si</strong> in <strong>de</strong>zvoltarea<br />
unei strategii NRW corespunzatoare;<br />
• Sa aiba c<strong>al</strong>ificarile necesare pentru <strong>de</strong>tinerea acestui rol important in organizatie;<br />
• Sa fie un bun comunicator;<br />
• Sa fie un cunoscator <strong>al</strong> c<strong>al</strong>culatorului <strong>si</strong> sa aiba experienta in tehnici <strong>de</strong> colectare a<br />
datelor <strong>si</strong> in raportare<br />
• Sa fie o persoana care stie sa faca bine managementul timpului<br />
Responsabilitatile domeniilor subordonate vor fi urmatoarele:<br />
• Echipele <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>izare – Stabilirea DMA, inspectarea retelelor, loc<strong>al</strong>izarea scurgerilor<br />
ascunse;<br />
• Person<strong>al</strong>ulul administrativ – monitorizarea performantei, colectarea <strong>si</strong> procesarea<br />
informatiilor, legatura cu <strong>de</strong>partamentele comerci<strong>al</strong> <strong>si</strong> administratie, intocmirea <strong>de</strong><br />
rapoarte, administrarea <strong>si</strong>stemului;<br />
• Echipele <strong>de</strong> reparatii – Intretinerea retelei, repararea pier<strong>de</strong>rilor i<strong>de</strong>ntificate.<br />
8.4 Monitorizarea C<strong>al</strong>itatii Apei <strong>si</strong> Apei Uzate<br />
8.4.1 Introducere<br />
Monitorizarea c<strong>al</strong>itatii apei <strong>si</strong> mediului este cruci<strong>al</strong>a pentru imbunatatirile privind<br />
mediul pe care vor sa le re<strong>al</strong>izeze investitiile actu<strong>al</strong>e <strong>si</strong> viitoare.<br />
Imbunatatirea monitorizarii c<strong>al</strong>itatii apei (CA) este unul din obiectivele stabilite in cadrul<br />
sectiunii <strong>de</strong>dicate aspectelor Operation<strong>al</strong>e <strong>si</strong> Tehnice <strong>al</strong>e Planurilor <strong>de</strong> Actiune care au fost<br />
agreate cu fiecare dintre companiile <strong>de</strong> apa incluse in Proiectul ISPA-FOPIP. Mai precis, sa<br />
efectuat o an<strong>al</strong>iza a procedurilor existente privind monitorizarea c<strong>al</strong>itatii apei <strong>si</strong> a apei<br />
uzate la operatorii inclu<strong>si</strong> in program, <strong>si</strong> s-au furnizat recomandari pentru imbunatatirea<br />
acestora. Abordarea Consultantului a fost:<br />
• Sa i<strong>de</strong>ntifice stadiul actu<strong>al</strong> <strong>al</strong> Operatorului cu privire la monitorizarea c<strong>al</strong>itatii apei <strong>si</strong> a<br />
apei uzate;<br />
• Sa stabileasca obiective <strong>de</strong>zirabile <strong>si</strong> fezabile pentru monitorizarea c<strong>al</strong>itatii apei <strong>si</strong> a<br />
apei uzate <strong>si</strong><br />
• Sa <strong>de</strong>zvolte propuneri specifice <strong>de</strong> imbunatatire pentru fiecare Operator.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea stadiului actu<strong>al</strong><br />
In scopul <strong>de</strong> a ev<strong>al</strong>ua starea curenta a CA, Consultantul a <strong>de</strong>zvoltat <strong>si</strong> a distribuit pentru<br />
completare un chestionar <strong>de</strong>dicat monitorizarii c<strong>al</strong>itatii apei <strong>si</strong> a apei uzate (chestionarul<br />
este prezentat in Anexa E9). Pe baza acestui chestionar, Consultantul a facut o ev<strong>al</strong>uare a<br />
161
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
procedurilor curente <strong>de</strong> monitorizare a c<strong>al</strong>itatii apei <strong>si</strong> apei uzate (ev<strong>al</strong>uarea pentru<br />
operatorii din proiectul ISPA-FOPIP sunt prezentate in Anexa E10).<br />
Stabilirea tintelor<br />
Tintele <strong>de</strong>zirabile <strong>si</strong> fezabile pentru monitorizarea c<strong>al</strong>itatii apei <strong>si</strong> apei uzate vor fi stabilite,<br />
pe baza anumitor principii, cum ar fi: respectarea legislatiei <strong>si</strong> a standar<strong>de</strong>lor in vigoare,<br />
precum <strong>si</strong> cele mai bune practici <strong>al</strong>e unor operatori in Romania sau in strainatate.<br />
Elaborarea propunerilor <strong>de</strong> imbunatatire<br />
Pasul fin<strong>al</strong> in abordarea Consultantului consta in i<strong>de</strong>ntificarea diferentelor dintre starea<br />
actu<strong>al</strong>a <strong>si</strong> tintele stabilite <strong>si</strong> in elaborarea recomandarilor <strong>de</strong> imbunatatiri pentru CA,<br />
(recomandarile furnizate operatorilor din proiectul ISPA-FOPIP sunt prezentate in Anexa<br />
E10).<br />
8.4.2 Cele mai bune practici <strong>de</strong> laborator<br />
A<strong>si</strong>gurarea c<strong>al</strong>itatii datelor<br />
Este necesar sa se obtina date <strong>si</strong> informatii precise <strong>si</strong> corecte pe care ar trebui sa se bazeze<br />
performantele <strong>si</strong>stemului <strong>si</strong> masurile <strong>de</strong> retehnologizare. A<strong>si</strong>gurarea c<strong>al</strong>itatii <strong>si</strong> controlul<br />
c<strong>al</strong>itatii datelor an<strong>al</strong>itice (AC/CC), prin intermediul programelor <strong>si</strong> masurilor structurate <strong>si</strong><br />
implementate intr-un mod <strong>si</strong>stematic, reprezinta o parte integranta a monitorizarii glob<strong>al</strong>e a<br />
<strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> apa uzata.<br />
Ciclul activitatii <strong>de</strong> monitorizare este prezentat in figura 8-8.<br />
Figura 8- 8: Ciclul activitatii <strong>de</strong> monitorizare<br />
MONITORIZARE<br />
Informatii necesare Utilizarea informatiei<br />
Strategie <strong>de</strong> monitorizare<br />
Proiectarea datelor<br />
Prelevare <strong>de</strong> probe<br />
Rapoarte<br />
An<strong>al</strong>iza & integrarea datelor<br />
Obtinerea & v<strong>al</strong>idarea datelor<br />
Date tehnologice An<strong>al</strong>ize <strong>de</strong> laborator<br />
Date economice<br />
In munca <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza din laborator, c<strong>al</strong>itatea este privita prin prisma acuratetii rezultatelor<br />
in ceea ce priveste compu<strong>si</strong>i an<strong>al</strong>izati, care produce cele mai putine erori, cu grad in<strong>al</strong>t <strong>de</strong><br />
162
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
incre<strong>de</strong>re <strong>si</strong> viabilitate. Aceasta presupune construirea unui <strong>si</strong>stem AC intr-un proces ciclic,<br />
asa cum este indicat in figura 8-9.<br />
Figura 8- 9: Etapele ciclice <strong>al</strong>e construirii <strong>si</strong>stemului AC/C<br />
Acreditare<br />
Certificare<br />
Program <strong>de</strong><br />
interc<strong>al</strong>ibrare<br />
(8)<br />
Sistem unitar <strong>de</strong><br />
control <strong>al</strong> c<strong>al</strong>itatii (7)<br />
Imbunatatire<br />
continua Declaratia <strong>de</strong><br />
politica <strong>si</strong><br />
obiective (1)<br />
Person<strong>al</strong><br />
laborator<br />
(6)<br />
Ofiter C<strong>al</strong>itate<br />
(5)<br />
Planul <strong>de</strong><br />
Actiune pentru<br />
Managementul<br />
C<strong>al</strong>itatii (2)<br />
Speci<strong>al</strong>isti<br />
AC/CC (3)<br />
Elaborarea/<br />
Coroborarea<br />
Procedurilor AC/ CC<br />
Sistemul este construit conform mo<strong>de</strong>lului: “Planifica – Implementeaza – Ev<strong>al</strong>ueaza –<br />
Imbunatateste”.<br />
Imbunatatirea continua este adusa in discutie <strong>de</strong> un <strong>si</strong>stem AC/CC care implica:<br />
• Planificare<br />
• Implementare<br />
• Ev<strong>al</strong>uare<br />
• Imbunatatire<br />
Este esenti<strong>al</strong> sa se <strong>de</strong>semneze o persoana care sa se ocupe <strong>de</strong> problemele vizand c<strong>al</strong>itatea<br />
datelor.<br />
AC in laboratoarele <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza constituie o parte integranta a procesului <strong>de</strong> management <strong>al</strong><br />
c<strong>al</strong>itatii <strong>si</strong> implica doua componente:<br />
• Un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> proceduri specifice <strong>de</strong> a<strong>si</strong>gurare a c<strong>al</strong>itatii referitor la tehnicile <strong>si</strong> etapele<br />
<strong>de</strong> executie;<br />
• Un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> preve<strong>de</strong>ri privind aptitudinile profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e person<strong>al</strong>ului executant<br />
(ev<strong>al</strong>uarea cunostintelor privind: preve<strong>de</strong>rile legislatiei din domeniul c<strong>al</strong>itatii; ev<strong>al</strong>uarea<br />
experientei <strong>de</strong>tinute cu privire la activitatea practica etc.).<br />
163
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Obiectivele <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> AC sunt:<br />
• Sa stabileasca strategiile <strong>si</strong> protoco<strong>al</strong>elor <strong>de</strong> control <strong>al</strong> c<strong>al</strong>itatii;<br />
• Sa efectueze un control standardizat asupra c<strong>al</strong>itatii datelor;<br />
• Sa promoveze liniile directoare pentru cea mai buna practica <strong>de</strong> laborator;<br />
• Sa puna la dispozitia clientilor <strong>si</strong> utilizatorilor <strong>de</strong> date documentele relevante care<br />
contin informatii cu privire la c<strong>al</strong>itatea datelor;<br />
• Sa implementeze un mecanism <strong>de</strong> audit <strong>al</strong> operatiunilor <strong>de</strong> laborator;<br />
• Sa promoveze programele <strong>de</strong> CC pentru sustinerea practicilor <strong>de</strong> laborator conform<br />
figurii 8-10.<br />
Standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate au o arie <strong>de</strong> curpin<strong>de</strong>re larga <strong>si</strong> sunt rezultatul experientei<br />
acumulate in timp privind managementul c<strong>al</strong>itatii. Acestea nu genereaza uniformitatea<br />
managementului c<strong>al</strong>itatii intrucat specificitatile vor continua sa existe, dar sunt cele mai<br />
eficace mijloace <strong>de</strong> a re<strong>al</strong>iza un cadru pentru gestionarea <strong>si</strong> punerea in aplicare a <strong>si</strong>stemului<br />
<strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate.<br />
Figura 8- 10: Managementul c<strong>al</strong>itatii in laborator<br />
Prelevare<br />
CC prelevare<br />
Sistemul C<strong>al</strong>itatii inclu<strong>de</strong> structurile organization<strong>al</strong>e, responsabilitatile <strong>si</strong> resursele<br />
necesare pentru a implementa <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> management <strong>al</strong> c<strong>al</strong>itatii.<br />
Erori <strong>si</strong> surse <strong>al</strong>e erorilor<br />
CC an<strong>al</strong>iza<br />
Procesul <strong>de</strong><br />
an<strong>al</strong>iza<br />
Date<br />
an<strong>al</strong>itice<br />
Date <strong>de</strong> CC<br />
pentru<br />
probe<br />
Managementul c<strong>al</strong>itatii<br />
Ev<strong>al</strong>uarea<br />
c<strong>al</strong>itatii<br />
Specificatii<br />
Acceptare<br />
a/utilizare<br />
a datelor<br />
Studii <strong>de</strong><br />
performa<br />
nte <strong>al</strong>e<br />
lab.<br />
Unele po<strong>si</strong>bile surse <strong>de</strong> erori in an<strong>al</strong>izele <strong>de</strong> laborator sunt urmatoarele:<br />
• Erori <strong>de</strong> <strong>si</strong>stem: dispozitive, reactivi, c<strong>al</strong>ibrare, prelevare <strong>de</strong> probe, c<strong>al</strong>cul;<br />
• Erori <strong>al</strong>eatorii: instabilitatea <strong>al</strong>imentarii cu curent electric sau utilitati, mediu ina<strong>de</strong>cvat<br />
(ventilatie), procesarea ina<strong>de</strong>cvata a probei, neglijenta sau lipsa <strong>de</strong> profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>ism.<br />
Surse <strong>de</strong> <strong>de</strong>naturare a informatiilor/ <strong>al</strong>e erorilor in domeniul c<strong>al</strong>itatii:<br />
• Probleme legate <strong>de</strong> structura <strong>de</strong> monitorizare:<br />
Structura spati<strong>al</strong>a ina<strong>de</strong>cvata din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> loc<strong>al</strong>izarii punctelor <strong>de</strong><br />
prelevare <strong>si</strong> <strong>de</strong>n<strong>si</strong>tatea lor conexa;<br />
Frecventa prelevarii <strong>de</strong> probe este prea scazuta;<br />
Selectarea ina<strong>de</strong>cvata a sectiunilor <strong>de</strong> investigare (captarea apei, rezervoare,<br />
<strong>si</strong>steme <strong>de</strong> distributie) sau a indicatorilor semnificativi.<br />
164
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Probleme <strong>de</strong> metodologie:<br />
Lipsa procedurilor <strong>de</strong> prelevare <strong>de</strong> probe care contin preve<strong>de</strong>ri pentru sursele <strong>de</strong><br />
conservare / contaminare etc.;<br />
Lipsa caracteristicilor <strong>de</strong> performanta pentru unitati <strong>si</strong> laboratoare;<br />
Lipsa procedurilor <strong>de</strong> AC;<br />
Lipsa procedurilor standard pe prelevare <strong>si</strong> an<strong>al</strong>iza pentru anumite arii <strong>de</strong><br />
investigare sau substante chimice;<br />
Materi<strong>al</strong>e <strong>de</strong> referinta nea<strong>de</strong>cvate.<br />
Pentru a evita astfel <strong>de</strong> erori sau <strong>de</strong>naturari, sunt folo<strong>si</strong>te audituri interne sau externe; sau<br />
activitati <strong>de</strong> c<strong>al</strong>ibrare-interc<strong>al</strong>ibrare in relatie cu un laborator nation<strong>al</strong> <strong>de</strong> referinta.<br />
C<strong>al</strong>ibrarea implica, in princip<strong>al</strong>, urmatoarele doua etape:<br />
• O c<strong>al</strong>ibrare initi<strong>al</strong>a, cu probe pure, netratate, <strong>si</strong>, daca este po<strong>si</strong>bil, comparate cu<br />
procedurile <strong>de</strong> instrumentare;<br />
• O c<strong>al</strong>ibrare fin<strong>al</strong>a in care se urmaresc in princip<strong>al</strong> efectele <strong>de</strong> matrice <strong>si</strong> <strong>al</strong>e<br />
operatiunilor intermediare.<br />
•<br />
V<strong>al</strong>idarea rezultatelor consta in aplicarea anumitor proceduri <strong>de</strong> verificare <strong>si</strong> control<br />
privind stadiile an<strong>al</strong>izei asociate in speci<strong>al</strong> c<strong>al</strong>ibrarii instrumentelor.<br />
Primul obiectiv <strong>si</strong> etapa a v<strong>al</strong>idarii este po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> urmarire a testelor (trasabilitatea),<br />
respectiv inter-relationarea acestora cu standar<strong>de</strong>le nation<strong>al</strong>e <strong>si</strong> internation<strong>al</strong>e, printr-un<br />
lant continuu <strong>de</strong> comparatii.<br />
Laboratorul este responsabil din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> verificarii cerintelor AC impuse in<br />
programul <strong>de</strong> monitorizare, cu accent pe:<br />
• Verificarea caracteristicilor probelor <strong>si</strong> modul in care inregistrarile <strong>de</strong> pe teren se<br />
potrivesc cu probele;<br />
• A<strong>si</strong>gurarea ca mostrele au fost inregistrate <strong>si</strong> livrate conform procedurii <strong>de</strong><br />
monitorizare.<br />
Verificarea functionarii <strong>si</strong> a eficacitatii <strong>si</strong>stemului AC in laborator se face prin programe<br />
bine organizate <strong>de</strong> interc<strong>al</strong>ibrare. Aceasta verificare este un proces permanent aplicat<br />
fiecarei proceduri <strong>de</strong> prelevare <strong>si</strong> an<strong>al</strong>iza <strong>si</strong> implica, <strong>de</strong> asemenea, testari periodice interne<br />
<strong>al</strong>e person<strong>al</strong>ului, masuratori, meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza. Certificarea <strong>si</strong> acreditarea laboratoarelor<br />
reprezinta confirmarea rezultatelor pozitive <strong>al</strong>e acestor eforturi.<br />
8.4.3 Acreditarea laboratoarelor<br />
Acreditarea reprezinta recunoasterea la cel mai in<strong>al</strong>t nivel, cu privire la proceduri <strong>si</strong><br />
utilizarea acestora. In Romania, a fost introdusa leg<strong>al</strong> prin HG 167/1992 prin stabilirea <strong>si</strong><br />
functionarea Sistemului <strong>de</strong> nation<strong>al</strong> <strong>de</strong> certificare a c<strong>al</strong>itatii (abrogat <strong>de</strong> OG 38/1998,<br />
modificata, privind acreditarea <strong>si</strong> infrastructura pentru ev<strong>al</strong>uarea conformitatii),<br />
presupunandu-se respectarea in tot<strong>al</strong>itate a cerintelor din standar<strong>de</strong>le EN 45001-3 <strong>si</strong> ISO<br />
Ghid 25, precum <strong>si</strong> existenta <strong>si</strong> functionarea in laborator a propriului <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> AC.<br />
Rapoartele emise <strong>de</strong> catre laboratoarele acreditate bazate pe regulile internation<strong>al</strong>e<br />
reprezinta un element esenti<strong>al</strong> pentru a dovedi acest lucru.<br />
Acreditarea laboratorului este o procedura prin care se certifica faptul ca un laborator <strong>de</strong><br />
an<strong>al</strong>iza are competenta <strong>de</strong> a efectua an<strong>al</strong>izele sau tipurile <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza pentru care s-a cerut<br />
confirmarea competentei <strong>de</strong> la un organism <strong>de</strong> acreditare.<br />
Laboratoarele acreditate trebuie bine echipate <strong>si</strong> operate <strong>de</strong> catre person<strong>al</strong> c<strong>al</strong>ificat <strong>si</strong><br />
trebuie sa aiba proceduri <strong>de</strong> lucru bine stabilite.<br />
165
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Acreditarea laboratoarelor este necesara datorita urmatoarelor motive:<br />
• Po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a obtine recunoasterea an<strong>al</strong>izelor, probelor, masuratorilor, verificarilor<br />
re<strong>al</strong>izate pentru apa uzata/tratata pentru care se intentioneaza sa se obtina un certificat<br />
<strong>de</strong> conformitate;<br />
• Po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a re<strong>al</strong>iza, in baza unui tarif, an<strong>al</strong>ize, verificari, masuratori pentru<br />
numero<strong>si</strong> beneficiari care nu au propriile laboratoare acreditate;<br />
• Cresterea eficientei economice a laboratorului in cadrul companiei prin contributia sa<br />
la cifra <strong>de</strong> afaceri (a se ve<strong>de</strong>a liniuta <strong>de</strong> mai sus).<br />
Prin urmare, pentru ca un laborator sa fie acreditat, trebuie specificata pozitia sa in cadrul<br />
programelor <strong>de</strong> acreditare existente <strong>si</strong> sa raspunda la un chestionar <strong>de</strong> auto-ev<strong>al</strong>uare.<br />
Organismul <strong>de</strong> acreditare <strong>al</strong> laboratorului solicitat organizeaza un audit <strong>de</strong> <strong>si</strong>stem pentru<br />
laborator cu privire la performanta gener<strong>al</strong>a. Acest audit este efectuat <strong>de</strong> catre o echipa<br />
compusa dintr-un expert organization<strong>al</strong> <strong>si</strong> unul sau mai multi experti tehnici, in cadrul uni<br />
regim <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nti<strong>al</strong>itate <strong>si</strong> stabileste statusul cu privire la organizatie <strong>si</strong> competenta<br />
tehnica, precum <strong>si</strong> la resurselor umane disponibile in cadrul laboratorului.<br />
Pe baza rezultatelor inregistrate in urma auditului, acreditarea poate sa fie sau nu acordata<br />
laboratorului <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza.<br />
Prin acordarea acreditarii, organismul <strong>de</strong> acreditare confirma ca exista un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate<br />
bine <strong>de</strong>zvoltat la nivelul laboratorului <strong>si</strong> furnizeaza un nivel acceptabil <strong>de</strong> competenta<br />
tehnica pentru efectuarea testelor, an<strong>al</strong>izelor, prelevarilor <strong>de</strong> probe pentru care este<br />
acordata acreditarea.<br />
Acreditarea nu reduce responsabilitatea laboratorului. Certificatul <strong>de</strong> acreditare reprezinta<br />
un indicator serios <strong>al</strong> competentei tehnice a laboratorului <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza, dar nu exista nicio<br />
garantie pentru organismul <strong>de</strong> acreditare ca laboratorul acreditat va mentine permanent<br />
acela<strong>si</strong> nivel <strong>de</strong> performanta.<br />
Con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratiile cu privire la competenta, imparti<strong>al</strong>itate <strong>si</strong> integritate trebuie sa fie <strong>de</strong>scrise<br />
foarte clar in cadrul laboratorului, <strong>de</strong>oarece aceste elemente sunt fundament<strong>al</strong>e pentru<br />
acceptarea unei an<strong>al</strong>ize.<br />
8.4.4 Procesarea <strong>si</strong> interpretarea datelor<br />
Aceasta etapa este importanta in mod <strong>de</strong>osebit <strong>si</strong> este o conditie pentru corectitudinea<br />
concluziilor ca urmare a ev<strong>al</strong>uarii <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> apa uzata <strong>si</strong>, <strong>de</strong> asemenea, pentru<br />
eficienta activitatii laboratorului.<br />
Etapa <strong>de</strong> prelucrare-interpretare incepe cu <strong>si</strong>mpla inregistrare a rezultatelor an<strong>al</strong>izelor <strong>si</strong> se<br />
termina prin <strong>de</strong>zvoltarea rapoartelor lunare sau anu<strong>al</strong>e.<br />
In toate aceste etape este necesara evitarea po<strong>si</strong>bilelor <strong>de</strong>ficiente (tabelul 6-9), care pot<br />
influenta v<strong>al</strong>oarea anumitor raportari sau informatii.<br />
Probleme legate <strong>de</strong> transmiterea <strong>si</strong><br />
procesarea datelor<br />
In ceea ce priveste documentatia (ghiduri,<br />
proceduri, formulare, buletine) care contine<br />
informatii nea<strong>de</strong>cvate, formulari neclare <strong>si</strong><br />
imprecise, sau nu este corelata cu<br />
obiectivele;<br />
Probleme AC/CC<br />
In ceea ce priveste motivatia <strong>si</strong><br />
insuficienta la nivel manageri<strong>al</strong> <strong>si</strong> la<br />
nivelul angajatilor <strong>de</strong> la nivelul<br />
laboratorului <strong>si</strong> <strong>al</strong> person<strong>al</strong>ului executant;<br />
Absenta procedurilor <strong>de</strong> AC/CC in<br />
166
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Depunerea cu intarziere sau ne<strong>de</strong>punerea<br />
documentatiei catre laboratoare;<br />
Lipsa <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> unificate pentru<br />
procesarea datelor pentru obtinerea v<strong>al</strong>orilor<br />
semnificative.<br />
8.4.5 Recomandari<br />
A. Recomandari gener<strong>al</strong>e privind managementul c<strong>al</strong>itatii<br />
etapa <strong>de</strong> prelevare <strong>si</strong> an<strong>al</strong>iza a<br />
indicatorilor <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate;<br />
Lipsa aplicarii programelor <strong>de</strong> audit<br />
intern;<br />
Lipsa procedurilor pentru ev<strong>al</strong>uarea<br />
statistica a erorilor <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza.<br />
In primul rand, ca cerinta a unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> management <strong>al</strong> c<strong>al</strong>itatii function<strong>al</strong>, este<br />
necesara motivarea <strong>si</strong> participarea person<strong>al</strong>ului din cadrul laboratorului, precum <strong>si</strong> munca<br />
in echipa <strong>si</strong> colaborarea dintre:<br />
• Person<strong>al</strong>ul care se ocupa <strong>de</strong> an<strong>al</strong>izele <strong>de</strong> laborator <strong>si</strong> managementul unitatii;<br />
• Diferitele sub-unitati <strong>al</strong>e person<strong>al</strong>ului <strong>de</strong> executie din cadrul acelua<strong>si</strong> laborator;<br />
• Sub-unitatile mentionate mai sus <strong>si</strong> persoana responsabila cu managementul c<strong>al</strong>itatii;<br />
• Persoana responsabila cu managementul c<strong>al</strong>itatii <strong>si</strong> grupurile <strong>de</strong> experti din cadrul<br />
structurilor superioare <strong>de</strong> management <strong>al</strong> c<strong>al</strong>itatii.<br />
Printre cele mai frecvent aplicate meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> AC in monitoringul mediului pot fi<br />
mentionate urmatoarele:<br />
• Ghiduri <strong>si</strong> manu<strong>al</strong>e cu proceduri <strong>de</strong> AC specifice pentru diferitele faze din circuitul<br />
probelor;<br />
• Organizarea <strong>si</strong> aplicarea <strong>si</strong>stematica a procedurilor <strong>de</strong> CC;<br />
• Programe <strong>de</strong> testare i interc<strong>al</strong>ibrare;<br />
• Sisteme <strong>de</strong> acreditare.<br />
Managementul c<strong>al</strong>itatii trebuie sa tina cont <strong>de</strong> dinamica acestor factori <strong>si</strong>, in functie <strong>de</strong><br />
acestia, trebuie sa permita abordari a<strong>de</strong>cvate.<br />
La discutarea cerintelor <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate cu utilizatorul <strong>de</strong> date, la etapa <strong>de</strong> <strong>al</strong>egere a <strong>si</strong>stemului<br />
an<strong>al</strong>itic, trebuie sa se aiba in ve<strong>de</strong>re urmatorii factori:<br />
• interv<strong>al</strong>ul maxim <strong>de</strong> timp intre prelevare <strong>si</strong> an<strong>al</strong>izs, in relatie cu stabilitatea probei <strong>si</strong> a<br />
diferitilor componenti an<strong>al</strong>izati;<br />
• interv<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> timp maxim intre prelevare <strong>si</strong> raportarea rezultatelor an<strong>al</strong>itice;<br />
• frecventa <strong>de</strong> prelevare <strong>si</strong> numarul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> probe an<strong>al</strong>izate;<br />
• volumul <strong>de</strong> probe prelevat/necesar;<br />
• elemente <strong>de</strong> conservare a probelor;<br />
• tehnici automate <strong>de</strong> masurare, <strong>de</strong>terminari in <strong>si</strong>tu;<br />
• <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> transport <strong>al</strong> probelor;<br />
• precizia meto<strong>de</strong>i <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza;<br />
• costul <strong>de</strong> executie <strong>al</strong> an<strong>al</strong>izelor;<br />
• nivelul <strong>de</strong> incre<strong>de</strong>re necesar;<br />
• sen<strong>si</strong>tivitatea meto<strong>de</strong>i;<br />
• interferente potenti<strong>al</strong>e;<br />
• tehnici <strong>de</strong> pretratare <strong>si</strong> solubilizare a probelor;<br />
167
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• dotarea existenta <strong>si</strong> po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> adaptare <strong>si</strong> extin<strong>de</strong>re la exigen ele <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate<br />
impuse <strong>de</strong> utilizatorul <strong>de</strong> date.<br />
O atentie <strong>de</strong>osebita trebuie acordata problematicii: erorilor, a surselor <strong>de</strong> erori, a marimii<br />
acestora, masurilor <strong>de</strong> evitare etc.<br />
B. Recomandari privind Rolul Operatorului<br />
Operatorii <strong>de</strong> apa ar trebui sa intreprinda o serie <strong>de</strong> masuri in ve<strong>de</strong>rea protejarii sanatatii<br />
populatiei, din perspectiva monitorizarii c<strong>al</strong>itatii apei <strong>si</strong> a apei uzate:<br />
• Dotare corespunzatoare cu person<strong>al</strong> suficient <strong>si</strong> c<strong>al</strong>ificat, precum <strong>si</strong> cu echipamente <strong>de</strong><br />
laborator;<br />
• Implementarea Sistemului <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> C<strong>al</strong>itatii la nivel <strong>de</strong> laborator;<br />
• Implementarea <strong>si</strong>stemelor privind securitatea in munca <strong>si</strong> protectia impotriva<br />
incendiilor;<br />
• Intocmirea unui program, sectiuni , frecvente <strong>de</strong> prelevare <strong>si</strong> an<strong>al</strong>ize corespunzator<br />
capacitatii <strong>si</strong>stemului;<br />
• C<strong>al</strong>ibrare <strong>si</strong> v<strong>al</strong>idare cu organizatii sanitare sau <strong>de</strong> inspectie;<br />
• Verificarea potabilitatii <strong>si</strong> a stabilitatii apei in sectiuni importante.<br />
In contextul unei tendinte actu<strong>al</strong>e evi<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a activitatii <strong>de</strong> monitoring a<br />
<strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare-epurare, rolul laboratoarelorva <strong>de</strong>veni<br />
cruci<strong>al</strong>.<br />
In contextul unei tendinte actu<strong>al</strong>e evi<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a activitatii <strong>de</strong> monitoring a<br />
<strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare-epurare, rolul laboratoarelor <strong>de</strong> urmarire a<br />
c<strong>al</strong>itatii apei pe sectiuni specifice sau pe ansamblul <strong>si</strong>stemului creste con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil in<br />
generarea <strong>de</strong> date sau informatii.<br />
Prin coroborarea acestor date cu date tehnologice sau vizând aspectele cantitative i<br />
economice, este po<strong>si</strong>bila obtinerea unui tablou <strong>al</strong> starii <strong>si</strong>stemului in orice moment precum<br />
<strong>si</strong> a tendintelor <strong>de</strong> evolutie.<br />
8.4.6 Cerinte privind Ev<strong>al</strong>uarea Impactului asupra <strong>Mediu</strong>lui<br />
Cerintele vizand continutul Ev<strong>al</strong>uarii Impactului asupra <strong>Mediu</strong>lui (EIM) sunt stipulate in<br />
Hotararea <strong>de</strong> Guvern nr. 1213/2006. Astfel, ar trebui furnizate urmatoarele informatii:<br />
1. O <strong>de</strong>scriere a proiectului, incluzand in speci<strong>al</strong>:<br />
• O <strong>de</strong>scriere fizica a intregului proiect <strong>si</strong> solicitarile <strong>de</strong> autorizatii <strong>de</strong> munca <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
utilizare a terenului in timpul fazelor <strong>de</strong> constructie <strong>si</strong> operare;<br />
• Descrierea princip<strong>al</strong>elor caracteristici <strong>al</strong>e proceselor <strong>de</strong> productie, <strong>de</strong> ex. natura <strong>si</strong><br />
c<strong>al</strong>itatea materi<strong>al</strong>elor utilizate;<br />
• Estimarea tipului <strong>si</strong> a cantitatii <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri <strong>si</strong> emi<strong>si</strong>i anticipate (poluarea aerului <strong>si</strong> a<br />
solului, zgomotul, vibratiile, c<strong>al</strong>dura, radiatii etc.) ca rezultat <strong>al</strong> constructiei <strong>si</strong><br />
operarii proiectului.<br />
2. Prezentarea princip<strong>al</strong>elor <strong>al</strong>ternative studiate <strong>de</strong> Consultant, indicand princip<strong>al</strong>ul<br />
argument pentru <strong>al</strong>ternativa selectata, tinand cont <strong>de</strong> factorii <strong>de</strong> mediu.<br />
168
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
3. Descrierea aspectelor <strong>de</strong> mediu care vor fi afectate semnificativ <strong>de</strong> proiect acordand o<br />
atentie <strong>de</strong>osebita: populatiei, florei, faunei, solului, apei, aerului, factorilor climatici,<br />
materi<strong>al</strong>elor utilizate, inclu<strong>si</strong>v patrimoniului arhitectur<strong>al</strong> <strong>si</strong> arheologic, peisajului <strong>si</strong><br />
relatiilor dintre aceste elemente.<br />
4. Descrierea potenti<strong>al</strong>elor efecte semnificative <strong>al</strong>e proiectului rezultand din:<br />
• Constructia, punerea in functiune <strong>si</strong> operarea proiectului;<br />
• Utilizarea resurselor natur<strong>al</strong>e;<br />
• Emi<strong>si</strong>i poluante, zgomot <strong>si</strong> <strong>al</strong>te surse <strong>de</strong> disconfort, precum <strong>si</strong> <strong>de</strong>versarile <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>seuri.<br />
5. Descrierea meto<strong>de</strong>lor prevazute pentru a preveni, a reduce <strong>si</strong>, acolo un<strong>de</strong> este po<strong>si</strong>bil, a<br />
compensa efectele semnificative adverse asupra mediului. Aceasta este cel mai bine<br />
redata intr-o matrice <strong>de</strong> diminuare a riscului <strong>de</strong> impact.<br />
6. Un rezumat gener<strong>al</strong> fara caracter tehnic <strong>al</strong> informatiile furnizate la puntele 1-5.<br />
7. Indicarea dificultatilor (<strong>de</strong>ficiente tehnice sau lipsa <strong>de</strong> know how) int<strong>al</strong>nite in<br />
<strong>de</strong>zvoltarea EIM din informatiile furnizate <strong>de</strong> beneficiar. Descrierea trebuie sa acopere<br />
efectele indirecte, secundare, cumulative, pe termen lung, mediu <strong>si</strong> scurt, po<strong>si</strong>tive <strong>si</strong><br />
negative <strong>al</strong>e proiectului asupra mediului.<br />
8.5 Standar<strong>de</strong>le Serviciilor <strong>si</strong> Nivelul Serviciilor<br />
8.5.1 Introducere<br />
Capitolul 4 discuta <strong>de</strong>spre imbunatatirea performantelor ROC in zonele cheie <strong>al</strong>e<br />
activitatii, folo<strong>si</strong>nd principiile <strong>de</strong> benchmerking. Concentrarea este in zonele manageri<strong>al</strong>,<br />
operation<strong>al</strong>, financiar <strong>si</strong> “continuitate” sau “managementul activelor”. Au fost furnizate<br />
se<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> instruire catre Operatorul Region<strong>al</strong>, prin intermediul seminariilor <strong>si</strong> a fost stabilit<br />
un grup <strong>de</strong> lucru pentru revizui <strong>si</strong> agrea PI <strong>si</strong> structura acestuia care va fi <strong>de</strong> folos in<br />
<strong>de</strong>zvoltarea LOS <strong>si</strong> SOS. Din grupul <strong>de</strong> lucru fac parte reprezentanti din MMDD, MIRA,<br />
ARA.<br />
Au fost colectate date <strong>de</strong> la ROC pentru a putea raporta <strong>de</strong>spre LOS <strong>si</strong> pentru a stabili tinte<br />
pentru viitor privind SOS care sunt legate <strong>de</strong> timp.Aceste LOS <strong>si</strong> SOS au fost incluse in<br />
Contractul <strong>de</strong> Delegare.<br />
8.5.2 Defini ii<br />
Exist unele confuzii în ceea ce prive te terminologia folo<strong>si</strong>t cu referire la NS i SS, îns<br />
scopul prezentului raport se vor folo<strong>si</strong> urm toarele <strong>de</strong>fini ii:<br />
Definitiile <strong>si</strong> interpretarile LOS <strong>si</strong> SOS difera <strong>de</strong> la o regiune la <strong>al</strong>ta. Definitiile <strong>de</strong> mai<br />
jos se aplica la acest document.<br />
Benchmarking – Un proces <strong>de</strong> monitorizare a performan ei unei organiza ii în compara ie<br />
cu <strong>al</strong>tele i accesul la mijloacele <strong>de</strong> re<strong>al</strong>izare a performan ei;<br />
169
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Indicatori <strong>de</strong> performan – M surile performan ei efective în activit ile cheie <strong>al</strong>e unei<br />
organiza ii;<br />
Nivelurile serviciilor – Care sunt cerin ele pentru o organiza ie i la ce standar<strong>de</strong> ar trebui<br />
s se a tepte un client când vine vorba <strong>de</strong> furnizarea <strong>de</strong> servicii;<br />
Standar<strong>de</strong>le serviciilor – Ce furnizeaz , <strong>de</strong> fapt, o organiza ie în compara ie cu nivelurile<br />
stipulate <strong>al</strong>e serviciilor.<br />
Este important s se re<strong>al</strong>izeze o ev<strong>al</strong>uare exact a performan ei actu<strong>al</strong>e i s stabileasc<br />
obiective dificile, dar re<strong>al</strong>iste pentru îmbun t irile viitoare.<br />
8.5.3 Indicatorii <strong>de</strong> performan selecta i<br />
I n tabelul <strong>de</strong> mai jos, indicatorii din benchmarking din capitolul 4 sunt suplimentati <strong>de</strong><br />
tintele pentru LOS.<br />
Indicator Descriere Tinta LOS<br />
Indicatori Operation<strong>al</strong>i<br />
1. Respectarea c<strong>al</strong>it ii apei<br />
i apei uzate<br />
2. Consumul <strong>de</strong> ap :<br />
litri/persoan /zi<br />
3. Pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> ap (NRW).<br />
(<strong>Apa</strong> produs /zi (sau an) –<br />
Num rul fin<strong>al</strong> <strong>de</strong> probe <strong>de</strong> efluen i din<br />
produc ia <strong>de</strong> i ap uzat prelevate pe an,<br />
care respect standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate<br />
respective. Exprimat ca procentaj din<br />
num rul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> probe prelevate într-un<br />
an.<br />
Parametrii folo<strong>si</strong> i pentru c<strong>al</strong>itatea apei ar<br />
trebui s fie:<br />
• Turbiditate<br />
• Fier<br />
• Mangan<br />
• Amoniac<br />
• clor<br />
• Nitrat<br />
• Bacterii coliforme<br />
• E Coli<br />
Parametrii folo<strong>si</strong> i pentru c<strong>al</strong>itatea apei<br />
uzate ar trebui s fie:<br />
• Soli<strong>de</strong> în suspen<strong>si</strong>e<br />
• BOD5<br />
• COD<br />
• Amoniac<br />
Cantitatea anu<strong>al</strong> tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> ap vândut<br />
(facturat ) clien ilor / furnizat popula iei,<br />
exprimat în litri pe persoan pe zi.<br />
Diferen a dintre apa furnizat în re eaua <strong>de</strong><br />
distribu ie minus cantitatea <strong>de</strong> ap vândut ,<br />
Respectare<br />
100%<br />
115 l/p/z<br />
35%<br />
170
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
<strong>Apa</strong> facturat /zi (sau an))/<br />
<strong>Apa</strong> produs /zi (sau an).<br />
împ r it la cantitatea <strong>de</strong> ap furnizat în<br />
re eaua <strong>de</strong> distribu ie, exprimat ca<br />
procentaj. Folo<strong>si</strong>rea parametrului ‚ap<br />
furnizat în re eaua <strong>de</strong> distribu ie’ va<br />
permite efectuarea <strong>de</strong> compara ii like-forlike<br />
pentru benchmarking. <strong>Apa</strong> <strong>de</strong> proces<br />
folo<strong>si</strong>t pentru produc ia <strong>de</strong> ap va varia în<br />
func ie <strong>de</strong> procedura folo<strong>si</strong>t pentru tratare<br />
i, prin urmare, va distor<strong>si</strong>ona v<strong>al</strong>orile,<br />
dac este inclus în c<strong>al</strong>culul pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong><br />
ap .<br />
Indicatori <strong>de</strong> performan manageri<strong>al</strong>i<br />
1. Acoperirea popula iei Procentaj din popula ie racordat la re eaua<br />
<strong>de</strong> furnizare a apei i can<strong>al</strong>izare.<br />
2. Procentaj clien i<br />
contoriza i.<br />
3. Popula ie <strong>de</strong>servit pe<br />
angajat<br />
Indicatori <strong>de</strong> performan financiari<br />
1. Marja profitului brut:<br />
(Vânz rile brute minus<br />
costurile i cheltuielile<br />
directe)/vânz rile tot<strong>al</strong>e.<br />
2. Raportul actu<strong>al</strong>: Conturi<br />
<strong>de</strong>bitoare /Conturi<br />
creditoare.<br />
3. Zile crean e: Crean e<br />
/(vânz ri anu<strong>al</strong>e /365).<br />
4. Zile crean e: Crean e<br />
/(costuri <strong>de</strong> operare /365).<br />
Procentul <strong>de</strong> clien i taxa i pe baz <strong>de</strong><br />
contor. Lipsa contorului, adic plata<br />
facturilor pe baza presupunerilor sau a<br />
unor medii poate duce la nemul umiri din<br />
partea clien ilor.<br />
Indicator <strong>de</strong> eficien a mâinii <strong>de</strong> lucru. Se<br />
ia în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare popula ia racordat la<br />
re eaua <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap împ r it la<br />
num rul <strong>de</strong> angaja i care presteaz servicii<br />
<strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i can<strong>al</strong>izare (inclu<strong>si</strong>v<br />
person<strong>al</strong>ul TESA).<br />
Arat cât <strong>de</strong> bine î i acoper firma<br />
costurile <strong>de</strong> operare din vânz ri, înainte <strong>de</strong><br />
a efectua <strong>al</strong>te costuri (inclu<strong>si</strong>v financiare,<br />
impozite i costuri extraordinare). Un<br />
procent negativ arat faptul c vânz rile nu<br />
acoper costurile actu<strong>al</strong>e <strong>de</strong> operare. Se<br />
poate face o compara ie cu marja profitului<br />
net, care reprezint profitul net/vânz rile<br />
tot<strong>al</strong>e.<br />
Indic abilitatea <strong>de</strong> a pl ti pa<strong>si</strong>vele actu<strong>al</strong>e<br />
pe baza activelor actu<strong>al</strong>e. Un raport >1<br />
reprezint , <strong>de</strong> obicei, minimul.<br />
Acest raport indic num rul <strong>de</strong> zile cu<br />
venituri necesare pentru a transforma o<br />
vânzare în numerar. Un raport mic (25%<br />
>1<br />
70 <strong>de</strong> zile<br />
< 90 <strong>de</strong> zile<br />
171
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
5. Datoria tot<strong>al</strong> /activele<br />
tot<strong>al</strong>e<br />
incluse în costurile <strong>de</strong> operare. Un raport<br />
mare (> 90) arat c societatea poate fi în<br />
urm cu pl ile sau se bucur <strong>de</strong> credite<br />
u oare în rela iile cu furnizorii.<br />
m soar procentajul <strong>de</strong> fonduri tot<strong>al</strong>e<br />
oferite <strong>de</strong> creditori. Datoria se <strong>de</strong>fine te<br />
pentru a inclu<strong>de</strong> atât pa<strong>si</strong>vele curente, cât<br />
i datoria pe termen lung. Acest indicator<br />
contribuie la formarea unei i<strong>de</strong>i <strong>de</strong>spre<br />
structura financiar a companiei. 20% este<br />
norm<strong>al</strong>: nicio companie nu poate exista<br />
f r datorii (comerci<strong>al</strong>e, bancare, fisc<strong>al</strong>e).<br />
50% este maxim. Dac societatea are<br />
datorii pe termen lung, se poate folo<strong>si</strong> un <strong>al</strong><br />
doilea indicator, raportul <strong>de</strong> acoperire a<br />
pl ii datoriei, pentru a ilustra capacitatea<br />
companiei <strong>de</strong> a face fa datoriei pe termen<br />
lung. Acesta este <strong>de</strong>finit astfel: numerar<br />
liber (venit net + <strong>de</strong>preciere +/- modific ri<br />
<strong>al</strong>e capit<strong>al</strong>ului circulant/pl ilor datoriei<br />
(pl i datorie princip<strong>al</strong> + dobânzi).<br />
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Restric ii la utilizarea apei – Acest indicator arat procentajul <strong>de</strong> popula ie conectat la<br />
re eaua <strong>de</strong> ap , supus unor restric ii referitoare la ap . Restric iile se pot împ r i în<br />
urm toarele categorii:<br />
• Reduceri voluntare, încurajate printr-o campanie publicitar ;<br />
• Restric ii din cauza furtunurilor;<br />
• Ordine <strong>de</strong> restric ionare a utiliz rii ne-esen i<strong>al</strong>e <strong>de</strong> ap în caz <strong>de</strong> secet ;<br />
• Ordine <strong>de</strong> utilizare a apei pe baz <strong>de</strong> coloan <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare sau întreruperi prin rota ie,<br />
în caz <strong>de</strong> secet .<br />
Operatorii region<strong>al</strong>i vor trebui s comunice procentul <strong>de</strong> popula ie afectat <strong>de</strong> restric iile <strong>de</strong><br />
utilizare a apei <strong>de</strong> mai sus.<br />
Inunda ii <strong>de</strong> la can<strong>al</strong>e – Acest indicator examineaz performan a <strong>si</strong>stemului în ceea ce<br />
prive te inundarea propriet ilor <strong>de</strong> c tre can<strong>al</strong>izarea intern din cauza suprasolicit rii<br />
can<strong>al</strong>elor sau a unor probleme temporare. Acestea din urm ar putea consta în blocaje sau<br />
<strong>de</strong>fec iuni <strong>al</strong>e sta iilor <strong>de</strong> pompare. Operatorii region<strong>al</strong>i vor trebui s in o evi<strong>de</strong>n a<br />
num rului <strong>de</strong> propriet i afectate <strong>de</strong> asemenea probleme.<br />
Contacte <strong>de</strong> facturare – Acest indicator arat num rul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> contacte <strong>de</strong> facturare<br />
person<strong>al</strong>e, scrise i telefonice primite i num rul procesat în 5, 10, 20 i peste 20 <strong>de</strong> zile.<br />
Un contact <strong>de</strong> facturare este orice interogare cu privire la o factur , <strong>de</strong> ex. o interogare cu<br />
pricire la un cont, modificare <strong>de</strong> adres etc., dar care nu este cla<strong>si</strong>ficat ca reclama ie.<br />
Pentru aceasta este necesar o înregistrare i procesare cât mai corect a contactelor, în<br />
scopul raport rii.<br />
Reclama ii scrise – Acest indicator arat num rul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> reclama ii scrise i num rul<br />
procesat în 5, 10, 20 i peste 20 <strong>de</strong> zile lucr toare. O reclama ie scris este orice scrisoare<br />
care atrage aten ia asupra unui serviciu furnizat sau a unei ac iuni întreprinse <strong>de</strong> operatorul<br />
region<strong>al</strong> sau <strong>de</strong> reprezentan ii s i, care nu atinge a tept rile reclamantului. Este necesar o<br />
evi<strong>de</strong>n i procesare cât mai exact a scrisorilor sau reclama iilor primite.<br />
Facturile pentru clien ii contoriza i – Acest indicator prezint procentul <strong>de</strong> clien i<br />
contoriza i care primesc factur pe baza citirii contorului. Citirile estimative pot <strong>de</strong>clan a<br />
discu ii i nemul umiri din partea clien ilor. În prezent, citirea contoarelor are loc lunar, <strong>de</strong><br />
obicei, îns pe viitor se estimeaz o reducere pentru sporirea eficien ei operatorilor<br />
region<strong>al</strong>i i reducerea num rului <strong>de</strong> angaja i. Noile tehnologii se pot i ele dovedi <strong>de</strong> ajutor<br />
în acest sens, prin folo<strong>si</strong>rea <strong>de</strong> contoare „inteligente”. În cele din urm , inten ia ar trebui s<br />
fie aceea <strong>de</strong> a ne îndrepta c tre un nivel la care contoarele clien ilor s fie citite m car o<br />
dat pe an.<br />
U urin a contactelor telefonice – Acest indicator i<strong>de</strong>ntific u urin a cu care clien ii pot<br />
lua leg tura telefonic cu operatorul lor region<strong>al</strong>. Pentru a facilita acest NS, este necesar<br />
înfiin area <strong>de</strong> centre <strong>de</strong> contact cu clien ii i monitorizarea tuturor telefoanelor primite la<br />
centre pentru a permite efectuarea raport rii. Indicatorul ar putea m sura:<br />
• Num rul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> apeluri primite;<br />
• Num rul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> apeluri preluate;<br />
• Num rul <strong>de</strong> apeluri preluate în trei interv<strong>al</strong>e tempor<strong>al</strong>e – 15 secun<strong>de</strong>, 15-30 secun<strong>de</strong> i<br />
peste 30 secun<strong>de</strong>;<br />
• Toate liniile ocupate i clien ii care nu au putut stabili o leg tur .<br />
173
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8.5.5 Obiective pentru viitor<br />
Indicatorii <strong>de</strong> performanta pentru princip<strong>al</strong>ele orase trebuie con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate ca standard pentru<br />
operatorul region<strong>al</strong> <strong>si</strong>, folo<strong>si</strong>nd tehnicile <strong>de</strong> benchmarking pot <strong>si</strong> explorate oportunitatile<br />
pentru imbunatatire. Datele <strong>de</strong> la celel<strong>al</strong>te loc<strong>al</strong>itati din Roc sunt inca sub semnul intrebarii<br />
in acest moment , dar intr-o perioada <strong>de</strong> 6 luni ar trebui stabilite , <strong>de</strong> la semnarea<br />
contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare pana la obtinerea datelor <strong>de</strong> incre<strong>de</strong>re. Din acest moment, fiecare<br />
loc<strong>al</strong>itate ar trebui sa aiba ca tinta armonizarea la nivelul oraselor mari <strong>si</strong> planurile <strong>de</strong><br />
actiune ar trebui <strong>de</strong>zvoltate pentru a putea atinge acest lucru. Tintele trebuie stabilite pentru<br />
date cheie care sa convina cu cerintele EU Aquis<strong>si</strong> stipularile facute in Master Plan.<br />
Nomin<strong>al</strong> 2008, 2013, 2018 <strong>si</strong> 2033.<br />
Raportarea nevoilor LOS este un proces dinamic. Acest lucru inseamna ca este nevoie <strong>de</strong><br />
managementul informatiei pentru a putea selecta indicatorii <strong>de</strong> performanta pe o baza<br />
lunara in fiecare ROC.<br />
Raportarea form<strong>al</strong>a trebuie facuta anu<strong>al</strong>.<br />
8.6 Ghid privind imbunatatirea Operarii <strong>si</strong> Intretinerii<br />
8.6.1 Introducere<br />
Aceasta sectiune din Manu<strong>al</strong> este conceputa pentru imbunatatirea practicilor <strong>de</strong> operare <strong>si</strong><br />
intretinere <strong>al</strong>e <strong>Operatorilor</strong> Region<strong>al</strong>i care furnizeaza servicii <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare in<br />
Romania. Furnizarea eficienta <strong>si</strong> competenta a acestor servicii este un element esenti<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
aspectelor gener<strong>al</strong>e legate <strong>de</strong> Programul <strong>de</strong> Imbunatatire a Performantei Financiare <strong>si</strong><br />
Operation<strong>al</strong>e (FOPIP).<br />
Pentru fiecare activitate s-a facut o revizuire a <strong>si</strong>tuatiei curente, un set <strong>de</strong> practici a fost<br />
adoptat <strong>si</strong> s-a <strong>de</strong>finit o strategie pentru imbunatatire. O parte din activitati au nece<strong>si</strong>tat o<br />
examinare mai in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu, prin urmare au fost specificate <strong>si</strong> in <strong>al</strong>te sectiuni <strong>al</strong>e <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong>ui,<br />
facandu-se trimiteri in acest sens acolo un<strong>de</strong> este cazul.<br />
8.6.2 Resursele <strong>de</strong> apa<br />
A. Situatia existenta<br />
In Romania exista o varietate <strong>de</strong> resurse <strong>de</strong> apa, aceasta incluzand: rauri, lacuri <strong>si</strong> ape<br />
subterane. Licentele pentru extragerea apei sunt acordate <strong>de</strong> regia Apele Romane. Apele <strong>de</strong><br />
suprafata sunt supuse riscului <strong>de</strong> poluare temporara, neexistand spatii <strong>de</strong> stocare pe m<strong>al</strong>uri,<br />
iar terenurile cu ape subterane s-au <strong>de</strong>teriorat in timp din lipsa intretinerii. In mod curent<br />
lipsesc aparatele <strong>de</strong> masurare a <strong>de</strong>bitelor prelevate, ceea ce a dus la negocierea volumului<br />
<strong>de</strong> apa care face obiectul licentei.<br />
Datorita sca<strong>de</strong>rii cererii in industrie <strong>si</strong> a reducerii consumului pe cap <strong>de</strong> locuitor, apa<br />
furnizata este <strong>de</strong> obicei suficienta, cu unele exceptii in spatiul rur<strong>al</strong> un<strong>de</strong> <strong>al</strong>imentarea cu<br />
apa este discontinua fie din cauza unei capacitati <strong>de</strong> productia insuficiente, fie din cauza<br />
lipsei <strong>de</strong> fonduri pentru operatiunile <strong>de</strong> pompare a apei. Person<strong>al</strong>ul operatorului region<strong>al</strong><br />
are resurse limitate pentru inspectarea acestora.<br />
174
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
B. Strategia <strong>de</strong> imbunatatire<br />
Folo<strong>si</strong>rea din ce in ce mai mult a ingrasamintelor <strong>si</strong> pestici<strong>de</strong>lor, impreuna cu cresterea<br />
abilitatilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare <strong>si</strong> monitorizare a poluantilor, impun o abordare mult mai stricta a<br />
strategiei <strong>de</strong> protejare a surselor <strong>de</strong> apa. Acest fapt nece<strong>si</strong>ta urmarirea limitelor <strong>de</strong> extractie<br />
<strong>si</strong> prevenirea poluarii prin intermediul unui <strong>si</strong>stem complex <strong>de</strong> gestionare a surselor <strong>de</strong> apa<br />
din care fac parte monitorizarea continua a c<strong>al</strong>itatii apei <strong>si</strong> implementarea unor masuri <strong>de</strong><br />
protectie.<br />
Protejarea surselor <strong>de</strong> apa <strong>de</strong> suprafata va inclu<strong>de</strong> minim prevenirea <strong>de</strong>versarii <strong>de</strong> poluanti,<br />
mai <strong>al</strong>es a celor non-bio<strong>de</strong>gradabili, un <strong>de</strong>bit suficient pentru diluarea concentratiilor <strong>si</strong><br />
<strong>de</strong>bite minime pentru capacitatea <strong>de</strong> auto-epurare.<br />
Apele subterane trebuie protejate printr-un set <strong>de</strong> masuri <strong>de</strong> impiedicare a patrun<strong>de</strong>rii<br />
poluantilor in acvifer. Se va crea in acest sens o arie suficienta <strong>de</strong> protectie sanitara la<br />
fiecare sursa <strong>de</strong> apa pentru a preveni:<br />
• Accesul persoanelor neimplicate in activitatile <strong>de</strong> operare;<br />
• Folo<strong>si</strong>rea ingrasamintelor sau a <strong>al</strong>tor substante chimice;<br />
• Irigatiile;<br />
• Patrun<strong>de</strong>rea anim<strong>al</strong>elor domestice;<br />
• Ridicarea oricaror structuri sau inst<strong>al</strong>atii care nu vizeaza direct utilizarea sursei <strong>de</strong> apa;<br />
• Extractiile miniere pentru materi<strong>al</strong>e <strong>de</strong> constructii;<br />
• Depozitarea <strong>de</strong> materi<strong>al</strong>e, etc.<br />
Intin<strong>de</strong>rea ariei <strong>de</strong> protectie conform locatiei fiecarei surse va fi stabilita pornind <strong>de</strong> la<br />
urmatoarele premise gener<strong>al</strong>e:<br />
• <strong>Apa</strong> trebuie sa circule prin pamant, din perimetrul ariei <strong>de</strong> protectie pana la puturi, timp<br />
<strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> zile cel putin;<br />
• Distanta minima dintre puturi <strong>si</strong> perimetru este <strong>de</strong> 50 m in amonte <strong>si</strong> 20 m in av<strong>al</strong>;<br />
• Daca apa se extrage <strong>de</strong> la adancimi mai mari <strong>de</strong> 50 m, distantele <strong>de</strong> mai sus vor fi<br />
reduse cu 10 m;<br />
• Pentru apele <strong>de</strong> suprafata, zona se va limita la 200 m in amonte <strong>si</strong> 100 m in av<strong>al</strong>.<br />
Zona restrictionata reprezinta teritoriul din jurul ariei <strong>de</strong> exclu<strong>de</strong>re care a<strong>si</strong>gura protectia<br />
surselor <strong>de</strong> apa impotriva poluarii bacteriene <strong>si</strong> chimice rezultata din folo<strong>si</strong>rea zonelor<br />
respective. Perimetrul ariei <strong>de</strong> protectie va fi <strong>de</strong>limitat cu st<strong>al</strong>pi <strong>de</strong> <strong>de</strong>marcatie sau cel mai<br />
bine cu un gard. In aceasta arie se pot ridica constructii doar cu acordul autoritatilor<br />
sanitare, iar daca terenul este folo<strong>si</strong>t pentru agricultura, se va interzice folo<strong>si</strong>rea<br />
ingrasamintelor <strong>si</strong> a pestici<strong>de</strong>lor.<br />
Apele subterane vor fi protejate <strong>si</strong> in imediata vecinatate a ariei <strong>de</strong> protectie <strong>de</strong>oarece<br />
poluantii pot patrun<strong>de</strong> in apa pe distanta pana la sonda sau put.<br />
Se recomanda operatorilor region<strong>al</strong>i sa verifice periodic starea sanitara a bazinelor <strong>de</strong> apa<br />
sau a ariilor <strong>de</strong> captare a apei la suprafata.<br />
Pe langa protejarea resurselor <strong>de</strong> apa, se impune <strong>si</strong> imbunatatirea managementului <strong>si</strong><br />
performantei in ve<strong>de</strong>rea a<strong>si</strong>gurarii unor beneficii pe termen lung. Va fi nevoie in acest caz<br />
<strong>de</strong>:<br />
• Introducerea unor proceduri <strong>de</strong> inspectare, operare, intretinere <strong>si</strong> monitorizare, precum<br />
<strong>si</strong> liste <strong>de</strong> verificare operation<strong>al</strong>e pentru activitatile asumate. Daca acestea exista <strong>de</strong>ja,<br />
se vor revizui <strong>si</strong> actu<strong>al</strong>iza pentru a a<strong>si</strong>gura o performanta optima;<br />
• Dezvoltarea unor costuri unitare pentru toate resursele <strong>de</strong> apa;<br />
175
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• In cazul in care sunt exploatate mai multe surse, revizuirea folo<strong>si</strong>rii acestora impreuna<br />
in ve<strong>de</strong>rea stabilirii celei mai eficiente meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> utilizare;<br />
• Luarea in con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratie a conservarii sau abandonarea resurselor <strong>de</strong> apa in plus fata <strong>de</strong><br />
cerinte;<br />
• Dezvoltarea unui program pentru contorizarea tuturor resurselor <strong>de</strong> apa;<br />
• Organizarea <strong>de</strong> cursuri <strong>de</strong> instruire in ve<strong>de</strong>rea imbunatatirii constiintei <strong>si</strong> capacitatii<br />
person<strong>al</strong>ului operativ;<br />
• Dezvoltarea unui program <strong>de</strong> inlocuire a echipamentelor <strong>de</strong> pompare a apei care sunt<br />
supradimen<strong>si</strong>onate <strong>si</strong> ineficiente;<br />
• Dezvoltarea unui program <strong>de</strong> inst<strong>al</strong>are a echipamentului pentru monitorizarea poluarii<br />
la locatiile supuse riscului <strong>de</strong> poluare acci<strong>de</strong>nt<strong>al</strong>a;<br />
• Dezvoltarea unor proceduri <strong>de</strong> urgenta in cazul unor contaminari majore.<br />
8.6.3 Tratarea apei<br />
A. Situatia existenta<br />
Starea structur<strong>al</strong>a a inst<strong>al</strong>atiilor <strong>de</strong> tratare a apei difera in mod semnificativ in Romania,<br />
atat din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> constructiei, cat <strong>si</strong> din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> echipamentului.<br />
Statiile mai mari sunt in gener<strong>al</strong> mai bine construite <strong>si</strong> dotate din perspectiva intretinerii <strong>si</strong><br />
investitiilor. In orice caz, o parte din statiile aflate in zona rur<strong>al</strong>a sunt intr-o stare foarte<br />
proasta, iar capacitatea <strong>de</strong> tratare a apei este extrem <strong>de</strong> redusa.<br />
Recent, o serie <strong>de</strong> inst<strong>al</strong>atii mari au fost echipate in cadrul schemelor <strong>de</strong> finantare, dar<br />
aceste investitii trebuie <strong>de</strong>zvoltate in continuare. S-au facut o serie <strong>de</strong> investitii loc<strong>al</strong>e <strong>si</strong> la<br />
inst<strong>al</strong>atiile <strong>de</strong> tratare mai mici in ve<strong>de</strong>rea remedierii unor <strong>de</strong>ficiente esenti<strong>al</strong>e rezultate din<br />
lipsa unor operatiuni <strong>de</strong> intretinere a<strong>de</strong>cvate.<br />
<strong>Apa</strong> subterana este in gener<strong>al</strong> <strong>de</strong> buna c<strong>al</strong>itate, dar poate contine fier <strong>si</strong> mangan in<br />
concentratie mare; unele inst<strong>al</strong>atii mai mari au procese <strong>de</strong> aerare <strong>si</strong> <strong>de</strong> filtrare prin strat <strong>de</strong><br />
ni<strong>si</strong>p pentru a reduce nivelul <strong>de</strong> fier <strong>si</strong> mangan care trece in <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare. Cu<br />
toate acestea, din unele puturi, apa este pompata direct in conductele <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare, fiind<br />
doar clorinata in ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>zinfectarii, ca proces <strong>de</strong> tratare.<br />
Apele <strong>de</strong> suprafata au <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> <strong>si</strong>tare vechi,, tratare cu sulfat <strong>de</strong> <strong>al</strong>uminiu, sedimentare<br />
orizont<strong>al</strong>a sau radi<strong>al</strong>a, filtrare <strong>si</strong> clorinare. Procesele <strong>de</strong> tratare la o serie <strong>de</strong> statii mai mari<br />
au fost imbunatatite in ultimii ani utilizandu-se la scara larga coagulanti <strong>si</strong> polielectroliti ca<br />
adjuvant pentru coagulare. Nu s-au prevazut statii <strong>de</strong> tratare pentru recircularea apei din<br />
procesul <strong>de</strong> tratare care poate reprezenta 10% din volumul <strong>de</strong> apa tratata.<br />
Laboratoarele nu sunt in prezent dotate corespunzator pentru efectuarea unor seturi<br />
complete <strong>de</strong> an<strong>al</strong>ize in ve<strong>de</strong>rea raportarii conform standar<strong>de</strong>lor CE.<br />
Cunostintele operatorilor par a fi <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> limitate.<br />
176
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
B. Procesele <strong>de</strong> tratare<br />
B.1. Apele freatice<br />
Operarea surselor <strong>de</strong> apa subterana implica mentinerea unui echilibru intre capacitatea<br />
putului sau son<strong>de</strong>i, refacerea rezervelor <strong>de</strong> apa subterana <strong>si</strong> volumul <strong>de</strong> apa extras. Se<br />
recomanda uniformizarea pe cat po<strong>si</strong>bil a volumelor <strong>de</strong> apa extrasa, fara modificari bruste<br />
<strong>al</strong>e vitezei <strong>de</strong> acumulare la nivelul extractiei sau o sca<strong>de</strong>rea drastica a nivelului panzei<br />
freatice. Daca se intampla acest lucru, operarea poate <strong>de</strong>veni dificila din cauza acumularii<br />
<strong>de</strong> sedimente <strong>de</strong> ni<strong>si</strong>p ce poate duce la reducerea capacitatii sau <strong>de</strong>teriorarea c<strong>al</strong>itatii apei.<br />
Operarea puturilor adanci <strong>si</strong> a son<strong>de</strong>lor nece<strong>si</strong>ta monitorizarea urmatorilor parametri:<br />
• Debitul, atat tot<strong>al</strong> cat <strong>si</strong> instantaneu;<br />
• Nivelul hidrodinamic <strong>si</strong> hidrostatic <strong>al</strong> apei. Acest fapt nu permite doar monitorizarea<br />
performantei capacitatii sursei, ci <strong>si</strong> pomparea eficienta <strong>si</strong> po<strong>si</strong>bila <strong>de</strong>teriorare a<br />
acesteia luata in c<strong>al</strong>cul impreuna cu pre<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare a retelei <strong>de</strong> distributie;<br />
• C<strong>al</strong>itatea chimica <strong>si</strong> bacteriologica a apei. Acest lucru trebuie monitorizat prin<br />
prelevarea constanta <strong>de</strong> probe din apa prelevata;<br />
• Operarea la timp;<br />
• Pre<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare a retelei <strong>de</strong> distributie.<br />
Sca<strong>de</strong>rea capacitatii putului / son<strong>de</strong>i sau a c<strong>al</strong>itatii apei poate rezulta din sedimentara unor<br />
particule fine <strong>de</strong> ni<strong>si</strong>p colectare in straturile <strong>de</strong> extractie sau in cavitatea filtrului,<br />
limitandu-se astfel <strong>de</strong>bitul. Un <strong>al</strong>t factor ce contribuie la sca<strong>de</strong>rea capacitatii poate fi<br />
coroziunea componentelor mobile <strong>de</strong> la pompe sau o acumulare <strong>de</strong> <strong>de</strong>puneri <strong>de</strong> namol sau<br />
<strong>de</strong>puneri biologice cauzate <strong>de</strong> bacteriile care se hranesc cu fier. Pentru pompe <strong>si</strong> conductele<br />
ascen<strong>de</strong>nte se vor planifica regulat operatiuni <strong>de</strong> intretinere (recomandare: la fiecare cinci<br />
ani), fapt ce implica scoaterea din functiune a putului / son<strong>de</strong>i <strong>si</strong> ridicarea pompei sau<br />
conductelor pentru transportare la centrele <strong>de</strong> reparatii. Intretinerea planificata regulat<br />
poate fi suplimentata prin sp<strong>al</strong>area conductelor ascen<strong>de</strong>nte cu apa sau cu un amestec <strong>de</strong> aer<br />
<strong>si</strong> apa injectat la pre<strong>si</strong>une in<strong>al</strong>ta. Se vor curata astfel <strong>de</strong>punerile care reduc capacitatea <strong>si</strong><br />
performanta pompei.<br />
Fierul <strong>si</strong> manganul reprezinta provocarile majore in tratarea apei freatice.<br />
In Romania, o parte din apele subterane contin fier <strong>si</strong> mangan in concentratii mari. Acestea<br />
pot fi eliminate prin aerare, proces <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat la sectiunea 3.2.2.<br />
B.2. Apele <strong>de</strong> suprafata<br />
Rezervoare <strong>de</strong> apa bruta<br />
Rolul <strong>de</strong> baza <strong>al</strong> <strong>de</strong>pozitarii apei brute este crearea unor conditii favorabile pentru autopurificare<br />
prin sedimentare <strong>si</strong> diminuarea bacteriilor datorita actiunii chimice a oxigenului<br />
dizolvat in apa. De asemenea, are rolul <strong>de</strong> compensare a v<strong>al</strong>orilor ridicate in cererea <strong>de</strong> apa<br />
<strong>si</strong> o solutie auxiliara pentru a face fata poluarii acci<strong>de</strong>nt<strong>al</strong>e a apei brute.<br />
Sitarea <strong>si</strong> in<strong>de</strong>partarea pietrisului<br />
Primul pas in tratarea apelor <strong>de</strong> suprafata este in<strong>de</strong>partarea resturilor suspen<strong>si</strong>on<strong>al</strong>e sau<br />
plutitoare care protejeaza procesele <strong>de</strong> tratare ulterioare <strong>si</strong> echipamentele impotriva<br />
177
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
<strong>de</strong>teriorarii. Dat fiind ca resturile suspen<strong>si</strong>on<strong>al</strong>e sau plutitoare sunt <strong>de</strong> diverse dimen<strong>si</strong>uni,<br />
<strong>de</strong> la bete <strong>si</strong> crengi mari la particule foarte fine care tulbura apa, se inlatura <strong>de</strong> obicei<br />
resturile mai mari prin <strong>si</strong>te fine cu ochiuri mici. Aceste pot fi statice sau rotative, cu<br />
po<strong>si</strong>bilitate <strong>de</strong> auto-curatare. Resturile mai fine, dar <strong>de</strong>nse, in princip<strong>al</strong> materia anorganica,<br />
se in<strong>de</strong>parteaza prin trecerea apei printr-o camera care permite <strong>de</strong>punerea materiei soli<strong>de</strong> la<br />
fund. Scopul este eliminarea pietrisului pentru a preveni uzarea inst<strong>al</strong>atiilor, precum <strong>si</strong> a<br />
acumularilor nedorite <strong>de</strong> materii grele inerte in bazinele <strong>de</strong> colectare <strong>al</strong>e pompelor sau<br />
rezervoarelor <strong>de</strong> floculare / sedimentare. De obicei, aceste camere pentru pietris sunt<br />
concepute pentru sedimentarea doar a particulelor in suspen<strong>si</strong>e mai mari <strong>de</strong> 0,2 mm in<br />
diametru <strong>si</strong> cu o gravitate specifica peste 2,65.<br />
Aerarea<br />
Rolul primar <strong>al</strong> aerarii este introducerea oxigenului atmosferic in apa pentru oxidarea<br />
fierului dizolvat <strong>si</strong> a manganului in forma insolubila, precum <strong>si</strong> eliberarea bioxidului <strong>de</strong><br />
carbon <strong>si</strong> a hidrogenului sulfurat in ve<strong>de</strong>rea reducerii coroziunii <strong>si</strong> in<strong>de</strong>partarea<br />
hidrogenului sulfurat. Aerarea mai are rolul <strong>de</strong> a mari continutul <strong>de</strong> oxigen dizolvat in apa,<br />
conferind acesteia un aspect str<strong>al</strong>ucitor <strong>si</strong> un gust proaspat.<br />
Exista doua meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> aerare a apei: apa in aer <strong>si</strong> aer in apa. Prima metoda vizeaza<br />
producerea unor picaturi mici sau foi subtiri <strong>de</strong> apa expuse atmosferei, iar a doua are rolul<br />
<strong>de</strong> a crea mici bule <strong>de</strong> aer care se ridica prin apa <strong>si</strong> o aereazai. O parte din <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong><br />
aerare combina ambele meto<strong>de</strong>.<br />
Aeratoarele in cascada sunt cele mai cunoscute <strong>si</strong> mai folo<strong>si</strong>te datorita modului <strong>si</strong>mplu <strong>de</strong><br />
operare, dar eficienta in inlaturarea bioxidului <strong>de</strong> carbon este <strong>de</strong> doar 50% in comparatie cu<br />
90% la aeratoarele prin pulverizare.<br />
Dezinfectare preliminara<br />
Obiectivele <strong>de</strong>zinfectarii preliminare sunt:<br />
• Facilitatea unei perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> contact prelungit pentru o <strong>de</strong>zinfectare eficienta a apelor<br />
puternic contaminate;<br />
• Oxidarea fierului solubil <strong>si</strong> a manganului in forma insolubila in ve<strong>de</strong>rea precipitarii;<br />
• Decolorarea materiei colorate;<br />
• Neutr<strong>al</strong>izarea amoniacului liber din apa.<br />
Dezinfectarea preliminara reduce <strong>si</strong> inflorirea <strong>al</strong>g<strong>al</strong>a in rezervoarele <strong>de</strong> floculare <strong>si</strong> pe<br />
mediul <strong>de</strong> filtrare, sporind astfel durata <strong>de</strong> functionare a filtrelor. Clorul este cel mai <strong>de</strong>s<br />
folo<strong>si</strong>t agent <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectare, dar prezinta unele <strong>de</strong>zavantaje. Nu este potrivit pentru apele<br />
cu continut ridicat <strong>de</strong> substante organice <strong>de</strong>oarece reactioneaza cu materia organica <strong>si</strong><br />
produce trih<strong>al</strong>ometane (THM) carcinogene. In plus, poate schimba gustul <strong>si</strong> mirosul apei.<br />
Din aceste motive au fost introduse <strong>al</strong>te procese <strong>de</strong> sterilizare a apei cu ajutorul bioxidului<br />
<strong>de</strong> clor, a ozonului <strong>si</strong> razelor ultraviolete.<br />
Amestecul chimic<br />
Obiectivul princip<strong>al</strong> <strong>al</strong> amestecului chimic este obtinerea unei distributii rapi<strong>de</strong> <strong>si</strong> uniforme<br />
a substantelor chimice <strong>de</strong> tratare pentru a a<strong>si</strong>gura o coagulare <strong>si</strong> floculare optime.<br />
Determinarea dozei optime se face in laborator, prin testarea apei brute. Coagulantul cu cea<br />
mai larga utilizare in Romania este sulfatul <strong>de</strong> <strong>al</strong>uminiu, chiar daca <strong>si</strong> sulfatii bazati pe fier<br />
pot fi folo<strong>si</strong>ti in procesul <strong>de</strong> epurare. In procesele <strong>de</strong> coagulare <strong>si</strong> floculare se pot folo<strong>si</strong> <strong>si</strong><br />
178
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
polielectroliti. Important este <strong>si</strong> controlul pH-ului apei, prin urmare ar putea fi necesara<br />
adaugarea unor acizi sau substante <strong>al</strong>c<strong>al</strong>ine in ve<strong>de</strong>rea ajustarii nivelului <strong>de</strong> pH.<br />
Sedimentare <strong>si</strong> flotatie<br />
Sedimentarea este procesul in care se formeaza flocule sedimentabile datorita actiunii<br />
coagulantilor asupra substantelor in suspen<strong>si</strong>e, avand ca rezultat reducerea cantitatii <strong>de</strong><br />
particule in suspen<strong>si</strong>e care trebuiesc inlaturate ulterior prin procesul <strong>de</strong> filtrare. In plus,<br />
in<strong>de</strong>parteaza nu numai materiile in suspen<strong>si</strong>e <strong>si</strong> coloid<strong>al</strong>e, ci <strong>si</strong> bacteriile <strong>si</strong> viru<strong>si</strong>i. Studiile<br />
au indicat ca viru<strong>si</strong>i pot fi in<strong>de</strong>partati in procent <strong>de</strong> 90-99% prin controlul atent <strong>al</strong><br />
coagularii <strong>si</strong> sedimentarii. Namolul format in timpul procesului este in<strong>de</strong>partat prin purjare,<br />
impunandu-se scoaterea din functiune periodic a <strong>de</strong>cantoarelor pentru curatare. Exista in<br />
principiu trei tipuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantoare folo<strong>si</strong>te in acest proces, <strong>si</strong> toate trei sunt in functiune in<br />
Romania, <strong>si</strong> anume:<br />
• Decantoare cu curgere orizont<strong>al</strong>a;<br />
• Decantoare suspen<strong>si</strong>on<strong>al</strong>e;<br />
• Decantoare cu curgere radi<strong>al</strong>a.<br />
Flotatia are acela<strong>si</strong> rol ca <strong>si</strong> sedimentarea, dar face floculele sa pluteasca <strong>si</strong> nu sa se<br />
<strong>de</strong>puna. Acest lucru se re<strong>al</strong>izeaza prin injectarea unor bule fine <strong>de</strong> apa in camera <strong>de</strong><br />
flotatie. Floculele formate se ridica la suprafata rezervorului <strong>si</strong> pot fi in<strong>de</strong>partate.<br />
Namolul rezultat din sedimentare sau floculare poate fi semnificativ ca <strong>si</strong> cantitate, uneori<br />
atingand 3 – 5% din volumul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> apa tratata.<br />
Filtrarea<br />
Dupa separarea majoritatii floculelor, apa este filtrata pentru in<strong>de</strong>partarea particulelor in<br />
suspen<strong>si</strong>e ramase <strong>si</strong> a floculelor nesedimentate. Filtrul cel mai <strong>de</strong>s folo<strong>si</strong>t in Romania este<br />
filtrul rapid <strong>de</strong> ni<strong>si</strong>p prin care apa curge printr-un strat <strong>de</strong> ni<strong>si</strong>p sau materii sortate. In<br />
ultimul timp s-a adaugat carbon activat sau antracit la suprafata filtrelor pentru<br />
in<strong>de</strong>partarea compu<strong>si</strong>lor organici <strong>si</strong> imbunatatirea gustului <strong>si</strong> mirosului apei. Avand in<br />
ve<strong>de</strong>re ca CAG- carbonul activat granulat – nece<strong>si</strong>ta regenerare pentru <strong>al</strong>te procese, poate<br />
fi adaugat ca stadiu suplimentar <strong>de</strong> tratare dupa filtrarea prin curgere rapida. Majoritatea<br />
particulelor trec prin stratul <strong>de</strong> suprafata, dar sunt prinse in spatiile poroase sau se lipesc <strong>de</strong><br />
ni<strong>si</strong>p. <strong>Apa</strong> filtrata este ulterior captata printr-un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> tevi <strong>de</strong> drenare in pardose<strong>al</strong>a.<br />
Filtrele se colmateaza in timp <strong>si</strong> trebuie sp<strong>al</strong>ate cu aer <strong>si</strong> apa pentru a se in<strong>de</strong>parta<br />
particulele retinute in filtru. <strong>Apa</strong> <strong>de</strong> sp<strong>al</strong>are trebuie evacuata impreuna cu namolul rezultat<br />
din procesul <strong>de</strong> sedimentare. Metoda curenta <strong>de</strong> evacuare in Romania este <strong>de</strong>versarea intrum<br />
curs <strong>de</strong> apa, inacceptabil din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re ecologic, prin urmare se impune pe viitor<br />
tratarea <strong>si</strong> concentrarea namolului inainte <strong>de</strong> evacuarea . Acesta poate fi redus prin<br />
<strong>de</strong>cantare intermediara <strong>si</strong> redirectionarea stratului <strong>de</strong> apa supranatant catre constructiile<br />
pentru intrarea apei brute. Aceasta actiune poate duce la reducerea cantitatii <strong>de</strong> apa<br />
tehnologica utilizata <strong>de</strong> la 14% la 2-3%.<br />
Unele statii <strong>de</strong> epurare a apei utilizeaza filtre <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une care functioneaza pe acelea<strong>si</strong><br />
principii ca <strong>si</strong> filtrele rapi<strong>de</strong> cu curgere gravitation<strong>al</strong>a, cu exceptia ca dispozitivul <strong>de</strong> filtrare<br />
este incastrat intr-un vas <strong>de</strong> otel prin care apa este fortata sa treaca cu pre<strong>si</strong>une.<br />
Filtrele cu membrana se pot folo<strong>si</strong> la filtrarea apei potabile <strong>si</strong> a apelor uzate (in ve<strong>de</strong>rea<br />
refolo<strong>si</strong>rii). Pentru apa potabila, filtrele cu membrana pot in<strong>de</strong>parta toate particulele mai<br />
mari <strong>de</strong> 0,2 um, inclu<strong>si</strong>v giardia <strong>si</strong> cryptosporidium. Reprezinta o forma eficienta <strong>de</strong><br />
179
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
tratare tertiara, atunci cand se urmareste refolo<strong>si</strong>rea apei in industrie sau inainte <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>versarea acesteia intr-un curs folo<strong>si</strong>t in av<strong>al</strong> pentru <strong>al</strong>imentarea cu apa.<br />
Alte tipuri <strong>de</strong> filtrare cum ar fi filtrarea lenta cu ni<strong>si</strong>p, filtrele cu lava <strong>si</strong> ultrafiltrarea nu<br />
sunt folo<strong>si</strong>te in Romania.<br />
Dezinfectarea<br />
Dezinfectarea se re<strong>al</strong>izeaza in ve<strong>de</strong>rea eliminarii microbilor periculo<strong>si</strong> in ultima etapa <strong>de</strong><br />
tratare a apei potabile. Prin <strong>de</strong>zinfectare se ucid agentii patogeni care raman in apa dupa<br />
procesul <strong>de</strong> filtrare. Printre po<strong>si</strong>bilii agenti patogeni se numara viru<strong>si</strong>, bacterii, inclu<strong>si</strong>v<br />
Eschrichia Coli, Campylobacter <strong>si</strong> Shigella, protozoare printre care G Lamblia <strong>si</strong> <strong>al</strong>te<br />
Cryptosporidia. Dupa adaugarea <strong>de</strong>zinfectantului, apa este retinuta <strong>de</strong> obicei intr-un<br />
rezervor <strong>de</strong> contact pentru a facilita fin<strong>al</strong>izarea procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectare inainte <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentarea retelei <strong>de</strong> distributie. Doza <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectant trebuie sa fie suficienta pentru a<br />
mentine o concentratie rezidu<strong>al</strong>a in apa la capetele retelei <strong>de</strong> distributie. O problema <strong>de</strong>s<br />
int<strong>al</strong>nita in Romania este nivelul ridicat <strong>de</strong> dozare la statiile <strong>de</strong> tratare pentru a satisface<br />
cerinta cantitatii rezidu<strong>al</strong>e, fapt ce duce uneori la reclamatii <strong>al</strong>e consumatorilor privind<br />
gustul apei <strong>si</strong> efectul coroziv <strong>al</strong> acesteia.<br />
Metoda <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectare cea mai <strong>de</strong>s aplicata in industria apei este adaugarea <strong>de</strong> clor in<br />
forma gazoasa din cilindri, bidoane sau containere. Datorita naturii toxice a acestei meto<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectare, trebuie respectate cu strictete normele <strong>de</strong> <strong>si</strong>guranta <strong>si</strong> sanatate. La statiile<br />
mai mici, se poate lua in c<strong>al</strong>cul folo<strong>si</strong>rea hipocloritului <strong>de</strong> sodiu. Se folosesc numeroase<br />
tipuri <strong>de</strong> clor la <strong>de</strong>zinfectare, in ciuda <strong>de</strong>zavantajelor pe care le prezinta. Unul din<br />
<strong>de</strong>zavantajele majore este reactia clorului cu substantele organice din apa care duce la<br />
crearea <strong>de</strong> trih<strong>al</strong>ometan (THM) <strong>si</strong> acizi h<strong>al</strong>oacetici periculo<strong>si</strong>, precum <strong>si</strong> la <strong>de</strong>teriorarea<br />
gustului <strong>si</strong> mirosului apei tratate. Clorul este eficient in uci<strong>de</strong>rea bacteriilor, dar are actiune<br />
limitata in ceea ce priveste in<strong>de</strong>partarea agentilor patogeni, Giardia lamblia <strong>si</strong><br />
Cryptosporidium.<br />
Monoxidul <strong>de</strong> clor este un <strong>al</strong>t <strong>de</strong>zinfectant rapid ce prezinta un numar <strong>de</strong> avantaje fata <strong>de</strong><br />
clor, <strong>de</strong><strong>si</strong> nu este folo<strong>si</strong>t prea <strong>de</strong>s. Nu duce la formarea <strong>de</strong> THM <strong>si</strong> este mult mai eficient in<br />
anihilarea viru<strong>si</strong>lor, bacteriilor <strong>si</strong> a agentilor patogeni. Cu toate acestea, utilizarea<br />
monoxidului <strong>de</strong> clor in tratarea apei duce la formarea cloritului a carui nivel in apa nu<br />
poate fi mai mare <strong>de</strong> 1 ppm. In plus, cloritul da apei un miros specific, aspect ce trebuie<br />
luat in c<strong>al</strong>cul.<br />
Un <strong>al</strong>t <strong>de</strong>zinfectant pe baza <strong>de</strong> clor este cloramina. De<strong>si</strong> cloraminele nu sunt atat <strong>de</strong><br />
puternice ca <strong>si</strong> oxidant, garanteaza un reziduu mai <strong>de</strong> durata <strong>de</strong>cat clorul liber sau duce la<br />
formarea TMM sau HHA. Retele <strong>de</strong> distribuire a apei, <strong>de</strong>zinfectate cu cloramina, pot fi<br />
afectate <strong>de</strong> nitrificare datorita folo<strong>si</strong>rii amoniacului, rezultand nitrati generati ca un produs<br />
<strong>de</strong>rivat.<br />
Ozonul este un <strong>de</strong>zinfectant foarte puternic, folo<strong>si</strong>t la scara larga in Europa. Este eficient in<br />
anihilarea protozoarelor <strong>si</strong> are efecte con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabile impotriva majoritatii patogenilor.<br />
Ozonul pentru <strong>de</strong>zinfectare trebuie creat la locatia respectiva <strong>si</strong> adaugat in apa prin contact<br />
cu bulele. Printre avantajele folo<strong>si</strong>rii ozonului se numara obtinerea unui numar mai mic <strong>de</strong><br />
produse <strong>de</strong>rivate periculoase in comparatie cu clorurarea, precum <strong>si</strong> absenta gustului <strong>si</strong> a<br />
mirosului in urma ozonizarii. De<strong>si</strong> rezulta putini compu<strong>si</strong> <strong>de</strong>rivati, s-a <strong>de</strong>scoperit ca<br />
ozonul produce cantitati mici <strong>de</strong> Bromate cu potenti<strong>al</strong> carcinogen. Unul din princip<strong>al</strong>ele<br />
<strong>de</strong>zavantaje <strong>al</strong>e ozonului este ca nu lasa in apa niciun reziduu <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectant, prin urmare<br />
se impune <strong>de</strong> obicei o <strong>al</strong>ta <strong>de</strong>zinfectare care sa completeze ozonizarea.<br />
180
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
In unele cazuri ozonul este folo<strong>si</strong>t pentru <strong>de</strong>zinfectie. Acest lucreu nece<strong>si</strong>ta adresarea<br />
problemelor legate <strong>de</strong> sanatate <strong>si</strong> securitate in munca.<br />
Radierea cu raze ultraviolete (UV) pentru anihilarea chisturilor se poate face doar daca apa<br />
are un nivel redus <strong>de</strong> culoare pentru a permite trecerea razelor UV fara a le absorbi.<br />
Princip<strong>al</strong>ul <strong>de</strong>zavantaj este, ca <strong>si</strong> in cazul ozonului, faptul ca nu lasa in apa niciun reziduu<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectant. Prin urmare, acest proces implica o <strong>al</strong>ta <strong>de</strong>zinfectare cu un agent <strong>al</strong>ternativ<br />
pentru a genera un reziduu <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectant.<br />
Peroxidul <strong>de</strong> hidrogen este un <strong>al</strong>t <strong>de</strong>zinfectant ce poate fi folo<strong>si</strong>t. Efectul potenti<strong>al</strong> este<br />
<strong>si</strong>milar cu cel <strong>al</strong> ozonului, dar nece<strong>si</strong>ta adaugarea <strong>de</strong> acid formic pentru imbunatatirea<br />
eficientei. Princip<strong>al</strong>ele <strong>de</strong>zavantaje sunt timpul <strong>de</strong> actionare lent <strong>si</strong> sporirea aciditatii apei<br />
pe care o purifica.<br />
Alte optiuni <strong>de</strong> epurare<br />
Fluorurarea – se poate adauga fluorura in conductele <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare pentru a preveni<br />
carierea dintilor. Dozele trebuie controlate atent <strong>de</strong>oarece fluorura poate produce colorarea<br />
dintilor. Exista grupuri care se opun folo<strong>si</strong>rii fluorurii <strong>de</strong>oarece reprezinta medicatie la<br />
scara larga.<br />
Conditionarea apei – este o metoda <strong>de</strong> reducere a impactului apei dure. Se foloseste cenusa<br />
<strong>de</strong> sodiu (carbonat <strong>de</strong> sodiu) pentru a precipita sarurile <strong>de</strong> duritate, reducand astfel<br />
<strong>de</strong>punerile pe peretii conductelor <strong>de</strong> distributie.<br />
Reducerea dizolvarii plumbului – in zone cu ape aci<strong>de</strong> natur<strong>al</strong>e cu conductivitate scazuta,<br />
apele pot dizolva plumbul din conductele <strong>de</strong> transportare a apei. De asemenea, sporesc <strong>si</strong><br />
nivelul <strong>de</strong> plumb din apa <strong>al</strong>imentata. Adaugarea <strong>de</strong> ioni <strong>de</strong> fosfat in cantitate mica <strong>si</strong><br />
ridicarea nivelului <strong>de</strong> pH pot contribui la reducerea efectului <strong>de</strong> dizolvare a plumbului..<br />
C. Cerinte gener<strong>al</strong>e privind imbunatatirea<br />
Pentru <strong>de</strong>zvoltarea unei strategii <strong>de</strong> imbunatatire a gestiunii <strong>si</strong> performantei procesului <strong>de</strong><br />
tratare a apei <strong>si</strong> garantarea unor efecte pozitive pe termen lung, vor fi necesare:<br />
• Introducerea unor proceduri <strong>de</strong> inspectare, operare, intretinere <strong>si</strong> monitorizare, precum<br />
<strong>si</strong> liste <strong>de</strong> verificare operation<strong>al</strong>e pentru activitatile asumate. Daca acestea exista <strong>de</strong>ja,<br />
se vor revizui <strong>si</strong> actu<strong>al</strong>iza pentru a a<strong>si</strong>gura o performanta optima;<br />
• Dezvoltarea <strong>de</strong> proceduri pentru solutionarea cazurilor <strong>de</strong> poluare acci<strong>de</strong>nt<strong>al</strong>a a apei<br />
brute;<br />
• Organizarea unor spatii <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare on-<strong>si</strong>te pentru procesul <strong>de</strong> reciclare a apei,<br />
precum <strong>si</strong> stabilirea eficientei costului pentru aceste spatii;<br />
• Stabilirea unor costuri unitare pentru fiecare locatie operation<strong>al</strong>a;<br />
• Organizarea <strong>de</strong> cursuri <strong>de</strong> instruire pentru imbunatatirea cunostintelor <strong>si</strong> capacitatii<br />
person<strong>al</strong>ului operativ <strong>si</strong> <strong>de</strong> laborator;<br />
• Introducerea unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> controlare a pH-ului in ve<strong>de</strong>rea sprijinirii coagularii,<br />
optimizandu-se astfel procesul in faza <strong>de</strong> sedimentare;<br />
• Inainte <strong>de</strong> efectuarea unor investitii pentru modificarea procesului, testati noul proces<br />
pe o perioada <strong>de</strong> timp pentru a stabili eficienta <strong>si</strong> caracterul oportun <strong>al</strong> acestuia.<br />
181
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
D. Selectare operation<strong>al</strong>a<br />
Datorita sca<strong>de</strong>rii cererii <strong>de</strong> apa in Romania, se intreve<strong>de</strong> oportunitatea selectarii surselor<br />
care vor fi operate, luandu-se in c<strong>al</strong>cul atat aspectul operation<strong>al</strong>, cat <strong>si</strong> cel financiar:<br />
• Efectul introducerii mai multor c<strong>al</strong>itati <strong>de</strong> apa in aceea<strong>si</strong> retea care ar putea duce la<br />
probleme legate <strong>de</strong> <strong>de</strong>colorarea apei pe termen lung;<br />
• Impactul inversarii curentului ce poate duce la <strong>de</strong>colorarea apei prin folo<strong>si</strong>re comuna;<br />
• Implicatiile financiare <strong>al</strong>e folo<strong>si</strong>rii in comun, apa la cost prea redus in raport cu<br />
c<strong>al</strong>itatea sau apa la costuri ridicate.<br />
De asemenea, este po<strong>si</strong>bil sa se suspen<strong>de</strong> sau chiar sa se abandoneze <strong>si</strong> sa se vanda statiile<br />
<strong>de</strong> tratare. Pentru luarea unei <strong>de</strong>cizii se va lua in c<strong>al</strong>cul costul <strong>de</strong> viata tot<strong>al</strong> sau complet <strong>al</strong><br />
fiecarui centru operation<strong>al</strong>.<br />
8.6.4 Distributia<br />
A. Situatia existenta<br />
Retelele <strong>de</strong> distribuire a apei sunt <strong>al</strong>catuite din conducte din beton, fonta, fonta ductila<br />
(tubat sau netubat), otel, azbociment, PVC, polietilena <strong>si</strong> plastic intarit cu fibra <strong>de</strong> sticla.<br />
Cu exceptia unor investitii recente, conductele sunt prost fabricate, iar retelele sunt intr-o<br />
conditie precara, dovada fiind cantitatea mare <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> apai. Nu exista <strong>si</strong>steme<br />
catodice <strong>de</strong> protectie, prin urmare tevile <strong>de</strong> fier sunt supuse riscului <strong>de</strong> corodare la exterior<br />
in ariile cu sol agre<strong>si</strong>v. Retelele sunt in gener<strong>al</strong> <strong>de</strong>schise <strong>si</strong> operate in zonele <strong>de</strong> control <strong>al</strong><br />
pre<strong>si</strong>unii, <strong>de</strong><strong>si</strong> nu se face mai nimic pentru diminuarea pier<strong>de</strong>rilor pe retea prin reducerea<br />
pre<strong>si</strong>unii.<br />
Retelele sunt rar inspectate, iar administrarea acestora este mai mult reactiva <strong>si</strong> se face in<br />
gener<strong>al</strong> manu<strong>al</strong>.<br />
Procentul <strong>de</strong> contorizare este bun, iar investitiile viitoare vor imbunatati <strong>si</strong>tuatia. Datorita<br />
acestui fapt, cererea <strong>de</strong> apa s-a redus con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil in ultimii ani, prin urmare capacitatea<br />
retelei este exce<strong>si</strong>va. In aceasta <strong>si</strong>tuatie, c<strong>al</strong>itatea apei ar putea sca<strong>de</strong> pe viitor in momentul<br />
in care reabilitarea retelelor <strong>si</strong> implementarea <strong>al</strong>tor masuri vor reduce nivelul <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri.<br />
Rezervoarele<br />
Toate retelele dispun <strong>de</strong> rezervoare pentru a compensarea varfurilor <strong>de</strong> consum.<br />
Proiectarea standard preve<strong>de</strong> o capacitate <strong>de</strong> 20 – 30% pentru apa necesara stingerii<br />
incendiilor. C<strong>al</strong>itatea constructiei difera. Volumul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare acopera 12 ore in zonele<br />
urbane <strong>si</strong> <strong>de</strong> 24 ore sau peste in zonele rur<strong>al</strong>e. Cu toate acestea, rezervele au crescut<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil in ultimii ani prin reducerea consumului pe cap <strong>de</strong> locuitor <strong>si</strong> <strong>al</strong> consumului<br />
industri<strong>al</strong>.<br />
Statiile <strong>de</strong> pompare<br />
Statiile <strong>de</strong> pompare sunt inst<strong>al</strong>ate pe retea pentru mentinerea pre<strong>si</strong>unii in anumite zone.. Au<br />
fost introduse unele programe <strong>de</strong> inlocuire a pompelor pentru a se v<strong>al</strong>orifica unitatile mai<br />
eficiente <strong>si</strong> corespunzatoare ca <strong>si</strong> capacitate. Proasta amplasare a conductelor duce la<br />
pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> eficienta semnificative. S-a facut o planificare a cererii <strong>de</strong> apa pentru a se<br />
v<strong>al</strong>orifica tarifele <strong>de</strong> noapte mai mici, sau se preve<strong>de</strong> aplicarea acestui <strong>si</strong>stem la scara mai<br />
mare. Proiectul statiei nu a dat o prea mare importanta acce<strong>si</strong>bilitatii acesteia pentru<br />
intretinere.<br />
182
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Contorizare<br />
Contorizarea consumului reprezinta o practica veche in Romania, iar printre ultimele<br />
planuri <strong>de</strong> investitii s-a prevazut <strong>si</strong> contorizarea surselor <strong>de</strong> apa. Cu toate acestea, procesele<br />
<strong>de</strong> contorizare sunt putin folo<strong>si</strong>te la retelele <strong>de</strong> distributie. Exista mai multe tipuri <strong>de</strong><br />
apometre folo<strong>si</strong>te in functie <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> consumator, marimea <strong>de</strong>bitului <strong>si</strong> cerintele <strong>de</strong><br />
precizie. Exista trei meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> masurare a <strong>de</strong>bitului – pe volum, viteza <strong>si</strong> electromagnetic –<br />
iar cele mai <strong>de</strong>s int<strong>al</strong>nite tipuri <strong>de</strong> aparate <strong>de</strong> masura sunt:<br />
• Contoarele volumetrice;<br />
• Contoarele mono <strong>si</strong> multi-jet;<br />
• Contoarele cu turbina;<br />
• Contoarele combinate;<br />
• Contoarele cu pre<strong>si</strong>une diferenti<strong>al</strong>a (inclu<strong>si</strong>v <strong>de</strong>bitmetru Venturi <strong>si</strong> contor diferenti<strong>al</strong>)<br />
• Contoare electromagnetice Magflo.<br />
Primele doua tipuri se folosesc in gener<strong>al</strong> pentru masurarea <strong>de</strong>bitului la consumatori (15 -<br />
50mm in diametru), iar restul in contorizarea apei <strong>de</strong> catre operator sau pentru <strong>al</strong>te utilizari<br />
specifice.<br />
Odata cu reducerea consumului <strong>de</strong> apa pe cap <strong>de</strong> locuitor, o mare parte din apometrele din<br />
locuinte sunt supradimen<strong>si</strong>onate, iar acolo un<strong>de</strong> sunt inst<strong>al</strong>ate nu mai pot masura <strong>de</strong>bitul<br />
scazut. Acest fapt a fost recunoscut, prin urmare au fost introduse programe <strong>de</strong> inlocuire a<br />
apometrelor.<br />
B. Strategia pentru imbunatatire<br />
Transportul apei<br />
Toate componentele unei retele <strong>de</strong> transportare a apei, atat bruta cat <strong>si</strong> tratata, trebuie<br />
verificate cel putin <strong>de</strong> doua ori pe an. Inspectarea se va face pe cat po<strong>si</strong>bil cu acela<strong>si</strong><br />
person<strong>al</strong> <strong>de</strong>oarece acesta s-a familiarizat cu <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iile <strong>si</strong> poate observa diferentele <strong>de</strong> la o<br />
inspectia la <strong>al</strong>ta. Rezultatele vor fi trecute intr-un Proces-verb<strong>al</strong> <strong>de</strong> control <strong>al</strong> carui format<br />
va fi <strong>de</strong>finit <strong>de</strong> seful <strong>de</strong> <strong>de</strong>partament.<br />
Procesul-verb<strong>al</strong> <strong>de</strong> control va reprezenta baza pentru:<br />
• Dezvoltarea planului <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> i<strong>de</strong>ntificarea lucrarilor necesare;<br />
• Executarea lucrarilor <strong>de</strong> reparatii;<br />
• Avertizarea consumatorilor in cazul in care <strong>de</strong>fectiunile <strong>de</strong>scoperite sunt legate <strong>de</strong><br />
parametrii <strong>de</strong> serviciu (intreruperea <strong>al</strong>imentarii cu apa, limitari in <strong>al</strong>imentare) sau <strong>de</strong><br />
c<strong>al</strong>itatea apei (<strong>de</strong> exemplu masuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectare suplimentara a apei);<br />
• luarea <strong>de</strong> masuri pentru combaterea activitatilor neautorizate in ariile <strong>de</strong> protectie<br />
sanitara;<br />
Cu ocazia controlului se vor verifica urmatoarele aspecte:<br />
• robinetele-vana, golirile <strong>si</strong> aeri<strong>si</strong>rile: conditia <strong>si</strong> starea <strong>de</strong> functionare, prezenta apei in<br />
fiecare camin <strong>si</strong> provenienta apei respective, <strong>de</strong> exemplu daca provine din conducte sau din<br />
subteran, pentru a facilita stabilirea reparatiilor <strong>de</strong> efectuat <strong>de</strong> catre echipa <strong>de</strong> interventie;<br />
• subtraversa <strong>de</strong> rauri: conditia structur<strong>al</strong>a, semne <strong>al</strong>e erodarii m<strong>al</strong>urilor ce pot afecta<br />
stabilitatea structur<strong>al</strong>a, invelisurile protectoare, conditia supapelor <strong>de</strong> aeri<strong>si</strong>re,<br />
disponibilitatea accesului, conditia straturilor izolatoare, etc;<br />
• starea solului la suprafata din aria sanitara <strong>de</strong> protectie: <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri<br />
necontrolate sau folo<strong>si</strong>rea <strong>de</strong> substante interzise, inc<strong>al</strong>cari privind utilizarea terenului,<br />
folo<strong>si</strong>re ileg<strong>al</strong>a a apei, semne <strong>de</strong> scurgeri pe retea, starea imprejmuirii <strong>de</strong> securitate:<br />
183
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> eliminare a loviturii <strong>de</strong> berbec: starea constructiei, conditia mecanismelor <strong>de</strong><br />
lucru;<br />
• verificarea starii punctelor <strong>de</strong> prelevare pentru a a<strong>si</strong>gura o monitorizare <strong>de</strong> incre<strong>de</strong>re a<br />
c<strong>al</strong>itatii apei.<br />
Descoperirile vor fi notate in ve<strong>de</strong>rea planificarii <strong>si</strong> organizarii masurilor care se impun cu<br />
person<strong>al</strong>ul c<strong>al</strong>ificat corespunzator.<br />
Lucrarile <strong>de</strong> intretinere pot fi efectuate <strong>de</strong> echipe loc<strong>al</strong>e sau centr<strong>al</strong>e <strong>si</strong> trebuie sa ia in<br />
c<strong>al</strong>cul elementele mult mai esenti<strong>al</strong>e <strong>de</strong>cat cele con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate in cadrul inspectiilor bianu<strong>al</strong>e.<br />
Printre acestea se numara:<br />
• accesul la camine <strong>si</strong> accesorii: ariile sanitare <strong>de</strong> protectie sunt curate <strong>si</strong> intretinute<br />
corespunzator;<br />
• carcasele vanelor sunt verificate pentru scurgeri <strong>si</strong> remediate daca e cazul, se verifica<br />
scarile <strong>de</strong> acces la camine <strong>si</strong> daca se mentine izolarea protectoare;<br />
• se verifica accesul la drumul nation<strong>al</strong> <strong>si</strong> subtraversarile <strong>de</strong> c<strong>al</strong>e ferata, saptaman<strong>al</strong>;<br />
• se verifica lunar stabilitatea terenului pe traseu <strong>si</strong> po<strong>si</strong>bile tasari;<br />
• se verifica eventu<strong>al</strong>ele pier<strong>de</strong>ri pe sectiuni <strong>de</strong> conducte;<br />
• se va verifica lunar daca exista bransari neautorizate;<br />
• se verifica <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> marcare /semn<strong>al</strong>izare la conductele <strong>de</strong> transmi<strong>si</strong>e <strong>si</strong> daca e<br />
cazul vor fi reinnoite anu<strong>al</strong>;<br />
• se verifica sectiunile <strong>de</strong> conducte cu probleme (cu rugina, <strong>de</strong>puneri biologice, etc) <strong>si</strong> se<br />
vor repara daca e cazul.<br />
Pentru a a<strong>si</strong>gura o buna performanta a conductelor <strong>de</strong> transmi<strong>si</strong>e, se vor verifica periodic<br />
pre<strong>si</strong>unea <strong>si</strong> pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> apa. In acest sens se vor planifica instruiri <strong>al</strong>e person<strong>al</strong>ului.<br />
Rezervoarele<br />
Person<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> operare <strong>si</strong> intretinere va monitoriza starea rezervoarelor <strong>de</strong> stocare din<br />
perspectiva <strong>si</strong>gurantei, a izolatiei, ventilatiei, cailor <strong>de</strong> acces, pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> apa, etc. Acest<br />
lucru se va re<strong>al</strong>iza prin monitorizare <strong>de</strong> la distanta <strong>si</strong> inspectii periodice pe teren. De<br />
asemenea, person<strong>al</strong>ul va mentine fise cu nivelurile apei in rezervor, po<strong>si</strong>bile intrari <strong>si</strong> ie<strong>si</strong>ri<br />
<strong>si</strong> daca rezervorul este sen<strong>si</strong>bil la c<strong>al</strong>itatea apei sau temperatura. Se vor institui proceduri <strong>si</strong><br />
<strong>si</strong>steme <strong>de</strong> inregistrare a acestor informatii.<br />
A<strong>si</strong>gurarea c<strong>al</strong>itatii apei in retelele <strong>de</strong> distributie va respecta timpul maxim <strong>de</strong> stocare a<br />
apei in bazinele <strong>de</strong> stocare. C<strong>al</strong>itatea apei va fi testata prin an<strong>al</strong>ize <strong>de</strong> laborator efectuate la<br />
interv<strong>al</strong>ele maxime <strong>de</strong> timp impuse in autorizatii. Aceste an<strong>al</strong>ize vor fi facute <strong>de</strong> operatorul<br />
region<strong>al</strong> impreuna cu politia sanitara.<br />
Se vor <strong>de</strong>zvolta planuri periodice <strong>de</strong> curatare <strong>si</strong> controlare in ve<strong>de</strong>rea mentinerii c<strong>al</strong>itatii<br />
apei in rezervoarele <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare.<br />
Retelele <strong>de</strong> distributie<br />
Activitatile necesare pentru mentinerea retelelor <strong>de</strong> distributie intr-o stare optima implica<br />
proceduri <strong>si</strong>stematice <strong>de</strong> inspectare <strong>si</strong> intretinere care implica la randul lor:<br />
• Inspectarea <strong>si</strong> operarea anu<strong>al</strong>a a tuturor robinetelor-vana, a supapelor <strong>de</strong> control,<br />
hidrantelor, supapelor <strong>de</strong> aer. Caminele <strong>si</strong> capacele trebuie sa fie <strong>si</strong>gure <strong>si</strong> acce<strong>si</strong>bile.<br />
Defectiunile <strong>de</strong>scoperite vor fi planificate pentru remediere;<br />
• Caminele contoarelor <strong>si</strong> dispozitivele <strong>de</strong> <strong>si</strong>gilare a acestora trebuie mentinute<br />
acce<strong>si</strong>bile. Aceasta activitate poate fi asociata programului <strong>de</strong> citire a contoarelor cu<br />
<strong>de</strong>fecte i<strong>de</strong>ntificate planificate pentru remediere. Camerele vor fi pastrate uscate;<br />
184
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Toate camerele <strong>de</strong> acces vor fi pastrate curate, fara resturi;<br />
• In cazul in care se <strong>de</strong>sfasoara lucrari <strong>de</strong> reconstruire a soselelor sau a refacerii<br />
imbracamintii , verificati daca nu au fost ingropate caminele, iar gurile <strong>de</strong> acces la<br />
suprafata sunt mentinute la nivelul corespunzator;<br />
• Toate structurile <strong>de</strong> acces sunt <strong>si</strong>gure <strong>si</strong> bine semn<strong>al</strong>izate pentru protectia trecatorilor <strong>si</strong><br />
a conducatorilor auto;<br />
• Adoptarea unei abordari pro-active pentru reducerea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> pe retea prin<br />
implementarea principiilor din documentul Ghid privind <strong>Apa</strong> Nefacturata;<br />
• A<strong>si</strong>gurarea accesului la <strong>si</strong> function<strong>al</strong>itatii punctele <strong>de</strong> prelevare;<br />
• Existenta unor programe <strong>de</strong> sp<strong>al</strong>are <strong>si</strong> curatare a retetelor care prezinta riscul <strong>de</strong><br />
tulburare;<br />
• Instituirea unor proceduri pentru fin<strong>al</strong>izarea in <strong>si</strong>guranta a lucrarilor <strong>de</strong> acoperire prin<br />
excavare, reparare <strong>si</strong> rambleiere;<br />
• Existenta unor masurile legate <strong>de</strong> igiena in ve<strong>de</strong>rea mentinerii c<strong>al</strong>itatii apei acolo un<strong>de</strong><br />
se executa lucrari <strong>de</strong> reparatii. Se vor lua toate masurile pentru a preveni po<strong>si</strong>bile<br />
infiltrari din stratul <strong>de</strong> apa subteran. ;<br />
• La reumplerea conductelor, se va acorda atentie la eliminarea aerului antrenat dupa<br />
fin<strong>al</strong>izarea lucrarilor <strong>de</strong> reparare a conductelor;<br />
• Se vor implementa proceduri <strong>de</strong> avizare a consumatorilor in legatura cu lucrarile <strong>de</strong><br />
intretinere planificate;<br />
• Se vor stabili termene limita pentru toate reparatiile pe conducte;<br />
• Se va verifica <strong>de</strong>bitul <strong>si</strong> pre<strong>si</strong>unea in zonele cu probleme <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une pentru a a<strong>si</strong>gura<br />
nivelul corespunzator <strong>al</strong> serviciului.<br />
Inspectiile regulate <strong>si</strong> programele <strong>de</strong> intretinere pro-activa trebuie sa faca parte din<br />
reteaua <strong>de</strong> Operare&Intretinere.<br />
Pentru sprijinirea activitatilor <strong>de</strong> operare <strong>si</strong> intretinere la retelele <strong>de</strong> distributie, este absolut<br />
necesar sa existe:<br />
• Fise <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate privind conductele princip<strong>al</strong>e <strong>si</strong> <strong>de</strong> serviciu. Initi<strong>al</strong>, aceste evi<strong>de</strong>nte vor<br />
exista in forma tiparita, dar ar trebui eventu<strong>al</strong> introduse intr-un <strong>si</strong>stem GIS ce poate fi<br />
accesat <strong>de</strong> person<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> distributie <strong>si</strong> <strong>de</strong> echipele <strong>de</strong> interventie. Datele inregistrate vor<br />
face referire la locatia conductei, dimen<strong>si</strong>unea <strong>si</strong> materi<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> fabricatie, pozitia tuturor<br />
supapelor, imbinarilor <strong>si</strong> conexiunilor;<br />
• O procedura <strong>de</strong> inregistrare a informatiilor privind conductele princip<strong>al</strong>e <strong>si</strong> cele <strong>de</strong><br />
serviciu in cazul in care se fac excavari in scopul reparatiilor.<br />
• O procedura <strong>de</strong> punere in legatura cu <strong>al</strong>te utilitati <strong>si</strong> autoritati <strong>al</strong>e drumurilor in ve<strong>de</strong>rea<br />
obtinerii <strong>de</strong> informatii asupra serviciilor <strong>si</strong> a autorizatiilor necesare, inainte <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea soselei catre public;<br />
• Proceduri <strong>de</strong>zvoltate pentru eliminarea tevilor <strong>de</strong> serviciu din plumb <strong>si</strong> g<strong>al</strong>vanizate din<br />
retea. Acest lucru se poate efectua printr-un program in mai multe etape in functie <strong>de</strong><br />
prioritati;<br />
• Crearea unor mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> retea computerizate ce pot fi folo<strong>si</strong>te pentru <strong>si</strong>mularea<br />
anumitor <strong>si</strong>tuatii operation<strong>al</strong>e, precum <strong>si</strong> pentru proiectarea lucrarilor <strong>de</strong> imbunatatire <strong>si</strong><br />
<strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re a retelelor.<br />
185
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Statiile <strong>de</strong> pompare<br />
Un rol important in mentinerea unei <strong>al</strong>imentari <strong>si</strong> pre<strong>si</strong>uni corespunzatoare in retelele <strong>de</strong><br />
distributie il are regimul corect <strong>de</strong> operare <strong>si</strong> schema <strong>de</strong> Intretinere Preventiva Planificata<br />
(PPM) la statiile <strong>de</strong> pompare. Aici intra:<br />
• Capacitatea <strong>de</strong> a mentine pre<strong>si</strong>unea din retea la un nivel a<strong>de</strong>cvat in acela<strong>si</strong> timp cu<br />
maximizarea beneficiilor financiare obtinute din tarife mai avantajoase;<br />
• Inspectiile periodice privind operarea <strong>si</strong> <strong>si</strong>guranta;<br />
• O intretinere planificata a echipamentelor, coordonata in ve<strong>de</strong>rea executarii lucrarilor<br />
necesare cu minimum <strong>de</strong> person<strong>al</strong>, adica daca este necesara interventia unei echipe <strong>de</strong><br />
doi oameni pentru <strong>si</strong>guranta, inst<strong>al</strong>atorul va lucra in echipa cu un electrician;<br />
• Vasele <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une sunt controlate <strong>si</strong> testate conform normelor;<br />
• Statiile <strong>de</strong> pompare trebuie automatizate pe cat po<strong>si</strong>bil, iar datele privind functionarea<br />
trebuie trimise la punctele <strong>de</strong> control centr<strong>al</strong>e pentru a fi controlate. Datele <strong>de</strong><br />
telemasurare care trebuie retrimise sunt:<br />
Pompa in funciune;<br />
Pre<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> intrare <strong>si</strong> ie<strong>si</strong>re din statie;<br />
Conditii <strong>de</strong> <strong>al</strong>arma;<br />
Starea vanelor;<br />
Puterea utilizata;<br />
Orele <strong>de</strong> functionare.<br />
Contorizarea<br />
Contorizarea este esenti<strong>al</strong>a pentru existenta operatorului region<strong>al</strong>. Pe baza acestei<br />
contorizari se stabileste venitul <strong>de</strong> incasat <strong>de</strong> la consumatori, se poate ev<strong>al</strong>ua cererea e apa<br />
<strong>si</strong> se pot face planificari pe viitor. Prin programele <strong>de</strong> apa nefacturata se poate stabili<br />
performanta <strong>si</strong>stemului in baza careia sa se stabileasca in mod eficient programele necesare<br />
<strong>de</strong> reabilitare. Prin urmare, este necesar sa se a<strong>si</strong>gure urmatoarele:<br />
• Contoarele trebuie inst<strong>al</strong>ate in locatii acce<strong>si</strong>bile pentru a putea fi citite <strong>si</strong> reparate cu<br />
usurinta <strong>si</strong> pentru a inregistra corect consumul utilizatorilor. Se reaminteste ca<br />
apometrele inst<strong>al</strong>ate in av<strong>al</strong> <strong>de</strong> zona <strong>de</strong> competenta a operatorului region<strong>al</strong>, adica<br />
marginea drumului public, ar putea da gres in inregistrarea pier<strong>de</strong>rilor private;<br />
• Contoarele trebuie sa fie echipate cu un robinet in amonte pentru a putea fi izolate <strong>de</strong><br />
conducta <strong>de</strong> serviciu sau in scopul intretinerii aparatului <strong>de</strong> masurat.<br />
• Contoarele trebuie dimen<strong>si</strong>onate astfel incat sa faca inregistrari <strong>de</strong> precizie, luand in<br />
c<strong>al</strong>cul rata <strong>de</strong>bitului <strong>si</strong> c<strong>al</strong>itatea apei <strong>de</strong> pe reteaua <strong>de</strong> distributie. In acest sens,<br />
inst<strong>al</strong>area apometrelor (<strong>si</strong> inlocuirea celor vechi) va face parte componenta a<br />
investitiilor;<br />
• Existenta unui plan <strong>de</strong> mentenanta a contoarelor in ve<strong>de</strong>rea monitorizarii preciziei<br />
inregistrarilor <strong>de</strong>-a lungul timpului;<br />
• Dezvoltarea unei politici care sa ia in c<strong>al</strong>cul durata <strong>de</strong> viata optima a unui contor <strong>de</strong> apa<br />
inainte <strong>de</strong> imbunatatirea sau inlocuirea lui; contoarele se pot <strong>de</strong>fecta in timp, prin<br />
urmare veniturile operatorului region<strong>al</strong> se pot reduce;<br />
• Se vor inst<strong>al</strong>a dispozitive <strong>de</strong> etansare intre contor <strong>si</strong> conductele <strong>de</strong> serviciu pentru a<br />
preveni f<strong>al</strong><strong>si</strong>ficarea citirii <strong>de</strong> catre consumatori;<br />
• Se vor incheia contracte <strong>de</strong> inst<strong>al</strong>are a apometrelor / <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu apa pentru a se<br />
stabili responsabilitatile legate <strong>de</strong> drepturi <strong>de</strong> proprietate <strong>si</strong> obligatiile <strong>de</strong> mentenanta;<br />
• Contorizare secundara – Practica inst<strong>al</strong>arii <strong>de</strong> contoare in apartamente pe conducte <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>rivatie separate este din ce in ce mai <strong>de</strong>s folo<strong>si</strong>ta in Romania. Cu toate acestea, din<br />
cauza proiectarii retelelor interne <strong>de</strong> conducte, pe fiecare apartament sunt necesare mai<br />
186
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
multe contoare. De<strong>si</strong> aceasta practica permite consumatorilor individu<strong>al</strong>i sa gestioneze<br />
mai bine consumul <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> sa reduca pier<strong>de</strong>rile la minim, nu trebuie con<strong>si</strong><strong>de</strong>rata ca<br />
baza a contorizarii consumului. Responsabilitatea operatorului region<strong>al</strong> privind<br />
<strong>al</strong>imentarea cu apa se incheie la marginea drumului public <strong>si</strong> acolo este locul i<strong>de</strong><strong>al</strong> <strong>de</strong><br />
inst<strong>al</strong>are a contorului. Consumatorii nu trebuie <strong>de</strong>scurajati sa inst<strong>al</strong>eze contoare<br />
secundare, dar trebuie sa se inteleaga ca facturarea consumului pe blocuri <strong>de</strong><br />
apartamente sau asociatii <strong>de</strong> proprietari se va face pe bata contorului <strong>de</strong> la marginea<br />
drumului public. Orice repartizare a pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> pe retelele private tine <strong>de</strong><br />
intelegerile dintre asociatia <strong>de</strong> proprietari <strong>si</strong> proprietarii apartamentelor;<br />
Contorizarea secundara permite consumatorilor sa monitorizeze <strong>si</strong> sa gestioneze mai bine<br />
consumul <strong>de</strong> apa. Dar aceste contorizari secundare nu ar trebui sa fie folo<strong>si</strong>te pentru<br />
facturare.<br />
• In ceea ce priveste <strong>al</strong>imentarea cu apa a blocurilor noi sau renovate cu mai multi<br />
proprietari, se recomanda inst<strong>al</strong>area <strong>de</strong> contoare separate. Acest lucru este recomandat<br />
<strong>si</strong> in zonele un<strong>de</strong> este dificila <strong>de</strong> obtinut o <strong>de</strong>bransare din cauza achitarii parti<strong>al</strong>e sau<br />
neplatii facturilor <strong>de</strong> apa. Aceasta practica este testata in G<strong>al</strong>ati un<strong>de</strong> se estimeaza<br />
cresterea nivelului <strong>de</strong> colectare a veniturilor in zona-pilot, <strong>de</strong> la 50% la 90%;<br />
• Contoarele din locuinte sunt citite lunar. Acest fapt ar putea fi eliminat dat fiind ca<br />
tiparele <strong>de</strong> cerere sunt bine cunoscute, iar volumele estimate sunt facturate<br />
consumatorilor. In orice caz, consumatorii vor fi sfatuiti sa controleze consumul<br />
inregistrat pentru a reduce efectele pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> pe retea. Citirea efectiva a<br />
apometrelor se va face cel putin o data pe an;<br />
• Implementarea unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> „citire inteligenta” la consumatori este o tehnologie cu<br />
mare potenti<strong>al</strong> pe viitor. Acest <strong>si</strong>stem permite transmiterea datelor privind cererea <strong>de</strong><br />
apa catre operator. Acest <strong>si</strong>stem prezinta o serie <strong>de</strong> avantaje <strong>si</strong> <strong>de</strong>zavantaje. Printre<br />
avantaje se numara:<br />
Un control mai bun <strong>al</strong> cererii;<br />
I<strong>de</strong>ntificarea din timp a pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> pe reteaua <strong>de</strong> distributie;<br />
Tarife mai mici;<br />
Date mai complete privind cererea <strong>de</strong> consum;<br />
O mai buna informare a consumatorilor;<br />
Reducerea costurilor aferente citirii contoarelor<br />
Reducerea emi<strong>si</strong>ei <strong>de</strong> bioxid <strong>de</strong> carbon<br />
Printre <strong>de</strong>zavantaje se numara:<br />
Trebuie implementat la scara larga pentru a eficientiza costurile;<br />
Poate fi contrar nivelului <strong>de</strong> servicii furnizate;<br />
Costurile <strong>de</strong> inst<strong>al</strong>are <strong>si</strong> <strong>de</strong> exploatare;<br />
Ne<strong>si</strong>guranta privind veniturile viitoare.<br />
8.6.5 Colectarea apelor uzate<br />
A. Situatia existenta<br />
Retelele <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare sunt construite in mare din beton, <strong>si</strong> pe <strong>al</strong>ocuri din PVC in urma<br />
investitiilor recente. Majoritatea retelelor sunt in stare precara <strong>de</strong> reparatie din cauza<br />
vechimii, eroziunii conductelor, folo<strong>si</strong>rii unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> imbinare rigid <strong>si</strong> care a cedat, iar<br />
187
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
in unele cazuri din cauza impactului radacinilor <strong>de</strong> copaci. Prin urmare, volumul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>blocari <strong>si</strong> <strong>de</strong> reparatii este foarte ridicat. In unele orase, retelele <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare s-au<br />
colmatat foarte tare, fapt ce duce la sca<strong>de</strong>rea eficientei acestora <strong>si</strong> la refularea apei<br />
murdare.<br />
B. Strategia <strong>de</strong> imbunatatire<br />
Este necesara implementarea unor proceduri <strong>de</strong> inspectare, operare, intretinere <strong>si</strong><br />
monitorizare pentru masurile ce se impun. Daca acestea exista <strong>de</strong>ja, trebuie revizuite<br />
pentru optimizarea performantei.<br />
Inspectiile regulate <strong>si</strong> programele <strong>de</strong> intretinere trebuie facute in speci<strong>al</strong> la <strong>si</strong>stemele<br />
vechi.<br />
Printre procedurile <strong>de</strong> verificare se numara:<br />
• Inspectarea gurilor <strong>de</strong> vizitare, a capacelor <strong>si</strong> gratarelor <strong>de</strong> la gurile <strong>de</strong> can<strong>al</strong> pentru a<br />
a<strong>si</strong>gura buna lor functionare;<br />
• Verificarea existentei unor <strong>de</strong>pre<strong>si</strong>uni pe conductele <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare care ar putea<br />
reprezenta un semn <strong>de</strong> colaps;<br />
• Curatarea resturilor <strong>de</strong> la suprafata care ar putea intra in can<strong>al</strong>ele colectoare sau gurile<br />
<strong>de</strong> can<strong>al</strong><br />
• Verificarea <strong>si</strong> curatarea gurilor <strong>de</strong> can<strong>al</strong> care s-ar putea bloca dupa ploi abun<strong>de</strong>nte;<br />
• Verificarea functionarii conductelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>scarcare <strong>si</strong> a efectului asupra cursurilor <strong>de</strong><br />
apa, mai <strong>al</strong>es dupa ploi abun<strong>de</strong>nte <strong>si</strong> in timpul perioa<strong>de</strong>lor cu <strong>de</strong>bit scazut <strong>al</strong> raului;<br />
• Verificarea c<strong>al</strong>itatii apelor uzate <strong>de</strong>versate <strong>de</strong> la societati;<br />
• Verificarea existentei unor mirosuri neplacute <strong>si</strong> gaze care ar putea indica slaba<br />
c<strong>al</strong>itate septica a conductelor;<br />
• Verificarea existentei rozatoarelor in reteaua <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare;<br />
• Verificarea prezentei poluantilor toxici care s-ar putea infiltra in colectoare;<br />
• A<strong>si</strong>gurarea curateniei cailor <strong>de</strong> acces in scopul <strong>de</strong>rularii operatiunilor <strong>de</strong> intretinere.<br />
• Verificarea bransarilor ileg<strong>al</strong>e.<br />
• Verificarea can<strong>al</strong>elor <strong>de</strong> scurgere cu ajutorul circuitului TV inchis pentru a <strong>de</strong>tecta<br />
radacini <strong>de</strong> copaci, blocaje, bransari ileg<strong>al</strong>e <strong>si</strong> infiltratii. Un astfel <strong>de</strong> <strong>si</strong>stem permite <strong>si</strong><br />
prioritizarea nece<strong>si</strong>tatilor <strong>de</strong> reabilitare a retelelor.<br />
Dupa verificarile <strong>de</strong> rutina, <strong>de</strong>fectiunile <strong>de</strong>scoperite trebuie remediate imediat. Aici intra:<br />
• Inlocuirea capacelor sau <strong>si</strong>foanelor lipsa sau <strong>de</strong>fecte <strong>de</strong> la gurile <strong>de</strong> vizitare;<br />
• Refacerea capacelor <strong>si</strong> <strong>si</strong>foanelor <strong>de</strong> la gurile <strong>de</strong> vizitare in urma lucrarilor <strong>de</strong><br />
refacere a suprafetei carosabile.<br />
• Reconstruirea gurilor <strong>de</strong> vizitare <strong>de</strong>teriorate <strong>si</strong> a can<strong>al</strong>elor <strong>de</strong> colectare, inclu<strong>si</strong>v a<br />
scarilor <strong>de</strong> acces;<br />
• Sp<strong>al</strong>area sau curatarea mecanica a conductelor colectoare pentru in<strong>de</strong>partarea<br />
blocajelor;<br />
• Curatarea gurilor <strong>de</strong> can<strong>al</strong> blocate;<br />
• Verificarea daca captatoarele <strong>de</strong> la gurile <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare contin apa;<br />
• Curatarea bazinelor <strong>de</strong> retentie;<br />
• Efectuarea <strong>de</strong> lucrari <strong>de</strong> stabilizare la punctele <strong>de</strong> <strong>de</strong>versare.<br />
188
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Statiile <strong>de</strong> pompare<br />
Statiile <strong>de</strong> pompare trebuie inspectate <strong>si</strong> reparate periodic, cu accent pe urmatoarele:<br />
• Siguranta locului;<br />
• Conformarea la cerintele <strong>de</strong> electricitate;<br />
• Functionarea corecta a <strong>si</strong>stemului;<br />
• Intretinerea <strong>de</strong> rutina a pompelor <strong>si</strong> echipamentelor asociate;<br />
• Son<strong>de</strong>le <strong>de</strong> nivel nu contin lubrifianti sau resturi ce pot influenta capacitatea <strong>de</strong><br />
control a acestora;<br />
• Dispozitivele <strong>de</strong> pompare ineficiente trebuie inlocuite. Functionarea acestora se va<br />
verifica prin <strong>de</strong>bitul <strong>de</strong> curgere <strong>si</strong> teste <strong>de</strong> energie.<br />
Siguranta la locul <strong>de</strong> munca<br />
Conditiile <strong>de</strong> munca privind operatiunile <strong>de</strong> reparare <strong>si</strong> intretinere a retelelor <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
sunt dure <strong>si</strong> pot pune in pericol sanatatea <strong>si</strong> <strong>si</strong>guranta umana. Printre po<strong>si</strong>bilele probleme se<br />
numara captarea unor boli contagioase, vatamarea corpor<strong>al</strong>a <strong>si</strong> expunerea la medii toxice.<br />
Acci<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong> munca <strong>si</strong> bolile profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>e sunt cauzate in princip<strong>al</strong> <strong>de</strong>:<br />
• Expunerea la materii toxice sau sufocarea cu gaze toxice (CO, CO2, gaz metan, H2S,<br />
etc.);<br />
• Imbolnavirea sau infectarea din cauza contactului cu mediul;<br />
• Explozii datorate gazelor inflamabile;<br />
• Electrocutari datorate cablurile <strong>de</strong>teriorate sau insuficient izolate;<br />
• Alunecarea in camere sau guri <strong>de</strong> vizitare cu <strong>de</strong>bit mare <strong>al</strong> apelor uzate.<br />
Sanatate <strong>si</strong> securitate in munca: esenti<strong>al</strong><br />
Aspectele legate <strong>de</strong> sanatate <strong>si</strong> securitate in munca trebuie sa aiba o prioritate ridicata<br />
atunci cand se lucreaza la <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> colectare. Trebuie stabilite procedurile <strong>de</strong> lucru.<br />
Prevenirea acci<strong>de</strong>ntelor, infectiilor <strong>si</strong> a <strong>al</strong>tor <strong>si</strong>tuatii ce pun viata <strong>si</strong> sanatatea in pericol<br />
reprezinta o chestiune prioritara. Person<strong>al</strong>ul trebuie instruit cu privire la toate procedurile<br />
<strong>de</strong> <strong>si</strong>guranta <strong>si</strong> lucru in conditii <strong>de</strong> <strong>si</strong>guranta. Aici intra instruirea in ceea ce priveste<br />
acordarea primului ajutor, masurile <strong>de</strong> protectie sau utilizarea echipamentului <strong>de</strong> protectie.<br />
Person<strong>al</strong>ul operativ <strong>si</strong> <strong>de</strong> intretinere va fi consultat <strong>de</strong> medici periodic <strong>si</strong> va fi vaccinat<br />
impotriva princip<strong>al</strong>elor boli aduse <strong>de</strong> contactul cu apa (febra tifoida, hepatita, etc.). De<br />
asemenea, person<strong>al</strong>ul trebuie controlat zilnic <strong>de</strong> rani usoare <strong>si</strong> zgarieturi, iar daca e cazul<br />
nu i se va permite accesul la locul <strong>de</strong> munca<br />
Muncitorii vor fi instruiti sa poarte echipament <strong>de</strong> protectie format din cizme, pant<strong>al</strong>oni,<br />
ochelari <strong>de</strong> protectie, sepci. La locul <strong>de</strong> munca se va inst<strong>al</strong>a un vestiar cu 2 compartimente,<br />
unul pentru hainele curate <strong>si</strong> unul pentru cele murdare, precum <strong>si</strong> dusuri. Pe langa<br />
echipamentul standard <strong>de</strong> protectie, echipele <strong>de</strong> control <strong>si</strong> interventie vor fi echipate cu<br />
lampi <strong>de</strong> miner, masti <strong>de</strong> gaze <strong>si</strong> curele <strong>de</strong> <strong>si</strong>guranta.<br />
Inainte <strong>de</strong> a se intra intr-un can<strong>al</strong> <strong>de</strong> colectare se vor <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> trei capace in av<strong>al</strong> care sa<br />
permita o ventilare spatiului timp <strong>de</strong> 2-3 ore. Este interzis fumatul sau aprin<strong>de</strong>rea unei<br />
flacari. Daca lampile se <strong>de</strong>scarca, se va aplica ventilarea artifici<strong>al</strong>a.<br />
Traficul va fi directionat corespunzator in cazul in care au loc lucrari pe un drum public.<br />
Spatiul <strong>de</strong> lucru va fi marcat corespunzator cu semne <strong>de</strong> trafic <strong>si</strong> bariere. Pe timp <strong>de</strong><br />
noapte, spatiile <strong>de</strong> lucru vor fi iluminate a<strong>de</strong>cvat. La fiecare astfel <strong>de</strong> spatiu se vor afisa<br />
189
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
datele <strong>de</strong> contact <strong>al</strong>e operatorului sau executantului pentru contactarea acestora in cazuri <strong>de</strong><br />
urgenta, in afara programului <strong>de</strong> lucru.<br />
Persoanele care lucreaza in can<strong>al</strong>ele <strong>de</strong> colectare a apelor uzate trebuie sa poarte<br />
echipament <strong>de</strong> <strong>si</strong>guranta format din curele <strong>si</strong> franghii a caror lungime va corespun<strong>de</strong><br />
distantei dintre doua camere in care acestea vor lucra. Person<strong>al</strong>ul a<strong>si</strong>stent <strong>de</strong> la suprafata<br />
va fi echipat cu truse <strong>de</strong> prin ajutor <strong>si</strong> vor fi instruiti privind folo<strong>si</strong>rea lor. <strong>Apa</strong>ratele mobile<br />
<strong>de</strong> comunicatie sunt esenti<strong>al</strong>e pentru <strong>si</strong>guranta la locul <strong>de</strong> munca, prin urmare ar trebui<br />
incluse in echipament.<br />
Se va acorda o atentie speci<strong>al</strong>a pericolului <strong>de</strong> electrocutare din cauza cablurilor ingropate<br />
in imediata apropriere a can<strong>al</strong>elor <strong>de</strong> colectare sau a celor care <strong>de</strong>servesc <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong><br />
iluminare. Dispozitivele <strong>de</strong> iluminare vor fi <strong>de</strong> 12-24 volti.<br />
8.6.6 Tratarea apelor uzate - <strong>si</strong>tuatia existenta<br />
Cu exceptia investitiilor facute la statii mai mari prin intermediul programelor <strong>de</strong> a<strong>si</strong>stenta,<br />
inst<strong>al</strong>atiile sunt intr-o conditie proasta <strong>si</strong> in multe cazuri pot face doar epurare parti<strong>al</strong>a.<br />
C<strong>al</strong>itatea constructiei lasa <strong>de</strong> dorit, iar inst<strong>al</strong>atiile electrice <strong>si</strong> mecanice functioneaza<br />
ineficient. In consecinta, nu se respecta aproape <strong>de</strong>loc normele standard privind c<strong>al</strong>itatea<br />
apei v<strong>al</strong>abile in Romania <strong>si</strong> la nivelul UE.<br />
Statiile <strong>de</strong> epurare existente sunt <strong>de</strong> obicei intr-o conditie foarte proasta <strong>si</strong> opereaza<br />
ineficient.<br />
Laboratoarele sunt dotate insuficient pentru a putea efectua seturi complete <strong>de</strong> an<strong>al</strong>ize<br />
conform ansamblului <strong>de</strong> standar<strong>de</strong> UE.<br />
Cunostintele operatorului sunt <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> limitate.<br />
Procesele <strong>de</strong> epurare<br />
Tratamentul primar<br />
Prin tratamentul primar se in<strong>de</strong>parteaza materi<strong>al</strong>ele ce se pot colecta usor din apele uzate<br />
neprocesate <strong>si</strong> se pot arunca. Materi<strong>al</strong>ele care se inlatura <strong>de</strong> obicei in timpul procesului <strong>de</strong><br />
tratare primara sunt gra<strong>si</strong>mile, uleiurile <strong>si</strong> lubrifiantii (cunoscute <strong>si</strong> sub abrevierea FOG),<br />
pietrisul cu ni<strong>si</strong>p <strong>si</strong> pietrele (cunoscute <strong>si</strong> ca pietris fin), materii soli<strong>de</strong> ce se pot <strong>de</strong>pune,<br />
inclu<strong>si</strong>v <strong>de</strong>seuri umane <strong>si</strong> materi<strong>al</strong>e plutitoare. Aceasta tratare se face cu ajutorul<br />
inst<strong>al</strong>atiilor <strong>si</strong> este cunoscuta sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> tratare mecanica.<br />
Sitele<br />
Sitele reprezinta primul stadiu <strong>al</strong> procesului <strong>de</strong> tratare primara <strong>si</strong> au rolul <strong>de</strong> a face o prima<br />
separare a materiilor soli<strong>de</strong> plutitoare aduse <strong>de</strong> apele uzate. Sitele sunt curatate periodic, iar<br />
resturile retinute sunt in<strong>de</strong>partate fie manu<strong>al</strong>, fie mecanic. Aceste resturi sunt colectate in<br />
gropi sau gramezi temporare, arse, comprimate sau rupte in bucati pentru a fi transportate<br />
la un centru <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare a materiilor soli<strong>de</strong>.<br />
190
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Sitele functioneaza relativ <strong>si</strong>mplu <strong>si</strong> nece<strong>si</strong>ta doar curatare regulata. Curatarea manu<strong>al</strong>a se<br />
face <strong>de</strong> obicei cu ajutorul unor greble in functie <strong>de</strong> volumul <strong>de</strong> materii soli<strong>de</strong> din apa.<br />
Echipamentele <strong>de</strong> curatare mecanica trebuie sa functioneze continuu pentru a preveni<br />
acumularea <strong>de</strong> obiecte soli<strong>de</strong> <strong>si</strong> limitarea <strong>de</strong>bitului. Aceste echipament trebuie reparate <strong>si</strong><br />
lubrifiate periodic.<br />
Dupa aceasta faza, se pot adauga substante chimice <strong>de</strong> conditionare precum clorura ferica<br />
sau laptele <strong>de</strong> var, daca e cazul.<br />
Dezni<strong>si</strong>patoarele<br />
Dezni<strong>si</strong>patoarele sunt <strong>de</strong>cantoare proiectate pentru a retine particulele anorganice grele (<strong>de</strong><br />
pana la 0,2 mm in diametru) prin <strong>de</strong>punere natur<strong>al</strong>a, prevenindu-se astfel uzura pompelor<br />
<strong>si</strong> inst<strong>al</strong>atiilor in stadiile <strong>de</strong> tratare ulterioare. Pentru o performanta optima trebuie<br />
mentinuta in limitele proiectate viteza <strong>de</strong> trecere a apei prin <strong>de</strong>zni<strong>si</strong>pator . Debitul <strong>de</strong> apa<br />
este reglat in functie <strong>de</strong> curentul inci<strong>de</strong>nt <strong>si</strong> este directionat spre diferite compartimente sau<br />
prin modificarea nivelului <strong>de</strong> apa dintr-un compartiment. In<strong>de</strong>partarea materiilor soli<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>puse se va face o data sau <strong>de</strong> doua ori pe zi sau atunci cand nivelul acestora atinge limita<br />
proiectata.<br />
Sp<strong>al</strong>area <strong>de</strong>zni<strong>si</strong>patoarelor se poate face manu<strong>al</strong> sau mecanic. La sp<strong>al</strong>area manu<strong>al</strong>a,<br />
compartimentul este izolat, golit <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> curatat <strong>de</strong> ni<strong>si</strong>p. La statiile mari, ni<strong>si</strong>pul este<br />
in<strong>de</strong>partat mecanic. Acesta este scos din <strong>de</strong>zni<strong>si</strong>pator continuu cu ajutorul unor<br />
echipamente speci<strong>al</strong>izate in manipularea ni<strong>si</strong>pului <strong>si</strong> apei.<br />
Exista o serie <strong>de</strong> probleme in exploatare care pot afecta <strong>de</strong>zni<strong>si</strong>patoerele daca viteza<br />
<strong>de</strong>bitului <strong>de</strong>paseste limitele <strong>de</strong> proiectare. Daca viteza <strong>de</strong>bitului sca<strong>de</strong> sub nivelul minim<br />
<strong>de</strong> proiectare, acest lucru duce la fermentarea prematura a apelor <strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare <strong>si</strong> prin<br />
urmare a acumularii premature <strong>de</strong> materii soli<strong>de</strong>. Aceasta <strong>si</strong>tuatie poate fi prevenita prin:<br />
• Reducerea numarului <strong>de</strong> compartimente in functiune;<br />
• Folo<strong>si</strong>rea partajarii;<br />
• Reducerea lungimii <strong>de</strong>zni<strong>si</strong>patorului.<br />
Daca viteza apei trece <strong>de</strong> limita maxima admisa, se produce un fenomen invers: materiile<br />
soli<strong>de</strong> nu se <strong>de</strong>pun <strong>si</strong> trebuie in<strong>de</strong>partate in fazele ulterioare <strong>al</strong>e procesului <strong>de</strong> tratare,<br />
existand riscul inerent <strong>de</strong> <strong>de</strong>teriorare a inst<strong>al</strong>atiilor <strong>de</strong> epurare. Aceasta <strong>si</strong>tuatie poate fi<br />
prevenita prin:<br />
• Cresterea numarului <strong>de</strong> compartimente in functiune;<br />
• In<strong>de</strong>partarea materiilor soli<strong>de</strong> mult mai <strong>de</strong>s;<br />
• Construirea unor compartimente suplimentare daca au fost <strong>de</strong>pa<strong>si</strong>te limitele <strong>de</strong> <strong>de</strong>bit<br />
pentru care au fost proiectate echipamentele.<br />
Decantoarele primare<br />
Decantoarele primare, cunoscute <strong>si</strong> sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> rezervoare primare <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare,<br />
trebuie sa fie in<strong>de</strong>ajuns <strong>de</strong> spatioase pentru a facilita <strong>de</strong>punerea, tratarea <strong>si</strong> procesarea<br />
materiilor fec<strong>al</strong>e <strong>si</strong> ridicarea la suprafata <strong>si</strong> in<strong>de</strong>partarea substantelor plutitoare precum<br />
lubrifiantii <strong>si</strong> uleiurile.<br />
Decantoarele primare pot fi <strong>de</strong> diverse tipuri: orizont<strong>al</strong>e, radi<strong>al</strong>e sau vertic<strong>al</strong>e; acestea<br />
trebuie insa echipate cu raclete mecanice care directioneaza namolul intr-o p<strong>al</strong>nie <strong>de</strong><br />
incarcare la baza rezervorului in ve<strong>de</strong>rea pomparii acestuia pentru tratare in fazele<br />
ulterioare <strong>al</strong>e procesului. Indiferent <strong>de</strong> tipul acestora, <strong>de</strong>cantoarele primare trebuie astfel<br />
proiectate <strong>si</strong> dotate pentru a a<strong>si</strong>gura:<br />
• Distribuirea eg<strong>al</strong>a a <strong>de</strong>bitului tot<strong>al</strong> intre numarul <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantoare function<strong>al</strong>e;<br />
• circuit uniform <strong>al</strong> curentilor <strong>de</strong> apa;<br />
191
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Eliminare uniforma a apei <strong>de</strong>cantate;<br />
• Colectarea <strong>si</strong> in<strong>de</strong>partarea continua a materiilor plutitoare;<br />
• Colectarea <strong>si</strong> in<strong>de</strong>partarea namolului <strong>de</strong>pus la fund;<br />
• Golirea <strong>si</strong> curatarea periodica a inst<strong>al</strong>atiei in scopul repararii.<br />
Eficienta oricarui tip <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantor primar creste odata cu in<strong>de</strong>partarea namolului primar.<br />
Masele plutitoare <strong>de</strong> namol, precum <strong>si</strong> bulele <strong>de</strong> gaz, sunt un semn ca namolul nu este<br />
evacuat corect. Eficienta acestor <strong>de</strong>cantoare poate fi optimizata astfel:<br />
• Prin in<strong>de</strong>partarea regulata a <strong>de</strong>punerilor acumulate in zonele stationare prin periere sau<br />
curatare cu jeturi <strong>de</strong> apa;<br />
• Curatarea regulata a echipamentelor <strong>de</strong>stinate in<strong>de</strong>partarii materiilor plutitoare;<br />
• Remedierea cat mai repe<strong>de</strong> po<strong>si</strong>bil a tuturor pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> apa uzata sau namol;<br />
• Inspectare regulata. Componentele <strong>de</strong>cantoarelor aflate sun apa trebuie inspectate<br />
anu<strong>al</strong>, fapt ce implica scoaterea rezervoarelor din functiune, golirea pentru curatare,<br />
inspectarea <strong>si</strong> efectuarea <strong>de</strong> operatiuni mecanice <strong>si</strong> <strong>de</strong> intretinere.<br />
Tratarea secundara<br />
Tratarea secundara are rolul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>grada in mod semnificativ continutul biologic <strong>al</strong> apelor<br />
uzate. Exista doua categorii <strong>de</strong> <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> tratare secundara: cresterea suspendata <strong>si</strong> filmul<br />
fixat. Prima inclu<strong>de</strong> procese cu namol activat, iar a doua biofiltre <strong>si</strong> contactoare biologice<br />
rotative. Avantajul <strong>si</strong>stemelor cu crestere suspendata ester acela ca ocupa un spatiu mai<br />
mic pentru tratare <strong>de</strong>cat filmul fixat <strong>si</strong> sunt mai putin susceptibile la temperaturi foarte<br />
scazute. Cu toate acestea, <strong>si</strong>stemele cu film fixat se vor adapta mai bine schimbarilor<br />
dramatice in cantitatea <strong>de</strong> materii biologice <strong>si</strong> pot in<strong>de</strong>parta mai multe materii organice <strong>si</strong><br />
materii soli<strong>de</strong> in suspen<strong>si</strong>e, folo<strong>si</strong>nd mai putina energie.<br />
Namolul activat<br />
Este vorba <strong>de</strong> un proces <strong>de</strong> tratare in doua etape, prima implicand injectarea <strong>de</strong> aer intr-un<br />
rezervor <strong>de</strong> namol activ, urmata <strong>de</strong> o a doua <strong>de</strong>cantare.<br />
In rezervorul <strong>de</strong> aerare, amestecul <strong>de</strong> ape uzate, microorganisme (namolul activ) <strong>si</strong> aer<br />
creeaza conditii pentru fermentarea, prin urmare prelucrarea biologica a apelor <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare. Pentru o functionare corecta, microorganismele au nevoie <strong>de</strong> „mancare” –<br />
materi<strong>al</strong> biologic oferit <strong>de</strong> apele uzate <strong>si</strong> o cantitate suficienta <strong>de</strong> oxigen furnizata <strong>de</strong><br />
<strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> aerare. Organismele consuma impuritatile bio<strong>de</strong>gradabile din apele uzate <strong>si</strong><br />
curata astfel apa. Aerarea se face fie mecanic prin mixere montate la suprafata, sau prin<br />
difuzoare submer<strong>si</strong>bile <strong>de</strong> bule fine. Ultima etapa este mult mai <strong>de</strong>s folo<strong>si</strong>ta in prezent<br />
datorita controlului mai bun <strong>si</strong> consumului redus <strong>de</strong> energie pe care le ofera.<br />
Apele uzate curatate sunt apoi introduse in <strong>de</strong>cantoarele secundare un<strong>de</strong> sunt separate <strong>de</strong><br />
namolul activ prin forta gravitatiei, o parte din namolul activ fiind retrimis la cuvele <strong>de</strong><br />
aerare.<br />
Ar exista cateva probleme legate <strong>de</strong> operatiunile din rezervorul <strong>de</strong> aerare care trebuie<br />
remediate imediat cum apar. Printre cele mai <strong>de</strong>s int<strong>al</strong>nite se numara cresterea<br />
coeficientului <strong>de</strong> namol, ceea ce duce la ridicarea namolului la suprafata rezervorului <strong>de</strong><br />
aerare. Acest fapt poate rezulta dintr-o multitudine <strong>de</strong> factori cum ar fi cantitatea exce<strong>si</strong>va<br />
<strong>de</strong> substante organice, prezenta substantelor toxice sau sca<strong>de</strong>rea continutului <strong>de</strong> oxigen.<br />
Exista mai multe solutii pentru aceasta problema. Reducerea concentratiei materiei in<br />
suspen<strong>si</strong>e din rezervorul <strong>de</strong> aerare, reducerea <strong>de</strong>bitului namolului recirculat, marirea<br />
continutului <strong>de</strong> oxigen dizolvat, clorurarea namolului recirculat sau introducerea namolului<br />
fermentat in namolul activat.<br />
192
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Un <strong>al</strong>t <strong>de</strong>zavantaj este ridicarea namolului la suprafata <strong>de</strong>cantoarelor secundare. Acest<br />
lucru este cauzat <strong>de</strong> nitrificarea exce<strong>si</strong>va a apelor uzate. Bacteriile preiau oxigen din nitratii<br />
dizolvati in apa <strong>si</strong> elibereaza azot <strong>si</strong> bioxid <strong>de</strong> carbon. Printre po<strong>si</strong>bilele actiuni corective se<br />
numara cresterea <strong>de</strong>bitului <strong>de</strong> namol activat recirculat, sca<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>bitului din rezervorul <strong>de</strong><br />
aerare, sporirea vitezei <strong>de</strong> colectare a namolului sau reducerea timpului <strong>de</strong> aerare a apelor<br />
<strong>de</strong> can<strong>al</strong>izare.<br />
Formarea <strong>de</strong> spuma la suprafata rezervoarelor cu namol activat poate fi un semn <strong>de</strong><br />
nereu<strong>si</strong>ta. Acest fenomen este cauzat in mare parte <strong>de</strong> <strong>de</strong>tergenti sau gra<strong>si</strong>mi <strong>si</strong> poate fi<br />
eliminata prin folo<strong>si</strong>rea unor substante anti-spuma, marindu-se cantitatea <strong>de</strong> namol<br />
recirculat sau concentratia particulelor <strong>de</strong> materie in suspen<strong>si</strong>e (namol activ).<br />
Biofiltrele<br />
Filtrele biologice sunt formate din straturi <strong>de</strong> materi<strong>al</strong> granular cum ar fi pietris, pietre,<br />
ceramica sau plastic cu suprafete mari pe care se <strong>de</strong>zvolta microorganismele. Apele uzate<br />
cu impuritati sunt <strong>al</strong>imentate la suprafata filtrului prin distribuitoare rotative, filtrate <strong>si</strong><br />
ulterior curatate <strong>de</strong> microorganisme. Daca apa nu se curata suficient printr-o <strong>si</strong>ngura<br />
filtrare, intregul proces se reia. Odata cu retinerea impuritatilor, coloniile microbiologice se<br />
<strong>de</strong>zvolta. Daca se trece <strong>de</strong> limita, este fortata <strong>de</strong> <strong>de</strong>bit sa se <strong>de</strong>zlipeasca <strong>de</strong> suprafata <strong>si</strong> este<br />
dusa la <strong>de</strong>cantoarele secundare. Pornirea unui biofiltru dureaza 3-4 saptamani in functie <strong>de</strong><br />
temperatura ambient<strong>al</strong>a. Introducerea namolului activ poate scurta semnificativ aceasta<br />
perioada. Din cauza climatului rece din Romania, acest tip <strong>de</strong> filtru nu este <strong>de</strong>s folo<strong>si</strong>t.<br />
Functionarea corespunzatoare a biofiltrelor implica urmatoarele:<br />
• O <strong>al</strong>imentare uniforma <strong>si</strong> in cantitatea corespunzatoare a apelor uzate, precum <strong>si</strong><br />
inspectarea zilnica a distribuitoarelor rotative <strong>si</strong> a efluentilor;<br />
• In<strong>de</strong>partarea resturilor trecute prin filtru <strong>de</strong> la suprafata;<br />
• In<strong>de</strong>partarea zapezii pe timp <strong>de</strong> iarna;<br />
• Curatarea regulata a orificiilor <strong>de</strong> intrare blocate <strong>si</strong> a conductelor <strong>de</strong> scurgere;<br />
• Recircularea apelor uzate in functie <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> epurare necesar.<br />
Functionarea corespunzatoare a biofiltrelor nece<strong>si</strong>ta control continuu <strong>si</strong> prevenirea<br />
<strong>de</strong>fectiunilor. Princip<strong>al</strong>ele probleme care nece<strong>si</strong>ta atentie sunt:<br />
• Deversarea apei peste suprafata – se intampla <strong>de</strong> obicei din cauza blocarii filtrului <strong>si</strong><br />
poate fi corectata prin curatare, clorurare sau inlocuirea zonei <strong>de</strong> la suprafata;<br />
• Prezenta insectelor – se intampla <strong>de</strong> obicei din cauza unei suprafete contaminate<br />
neacoperita <strong>de</strong> <strong>de</strong>bitul <strong>de</strong> apa uzata, dar poate fi eliminata prin completarea periodica<br />
cu apa uzata <strong>si</strong> sp<strong>al</strong>area continua a suprafetei din jur prin clorurare usoara;<br />
• Inghetarea filtrului – se intampla la temperaturi scazute <strong>si</strong> reprezinta unul din motivele<br />
pentru care acest tip <strong>de</strong> filtru nu este folo<strong>si</strong>t in Romania. Aceasta problema poate fi<br />
eliminata prin sca<strong>de</strong>rea cantitatii recirculate <strong>si</strong> ajustarea orificiilor distribuitoarelor<br />
pentru a preveni disper<strong>si</strong>a fina.<br />
Alte tipuri <strong>de</strong> tratare secundara<br />
Mai exista <strong>si</strong> <strong>al</strong>te tipuri <strong>de</strong> epurare secundara ce pot fi aplicate in <strong>si</strong>tuatii speci<strong>al</strong>e: reactoare<br />
cu reactoare cu pat fluidizat, bioreactoare cu membrana <strong>si</strong> contactoare biologice rotative.<br />
Tratament tertiar<br />
Procesul tratamentul tertiar va trebui sa se <strong>al</strong>inieze la cerintele Directivei Europene<br />
prinvind <strong>Apa</strong> Uzata.<br />
193
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Epurarea tertiara a apei reprezinta ultima etapa <strong>de</strong> parcurs in ve<strong>de</strong>rea a<strong>si</strong>gurarii c<strong>al</strong>itatii<br />
apei inainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>versarea acesteia in mediul inconjuratorl. Se pot folo<strong>si</strong> mai multe<br />
proce<strong>de</strong>e <strong>de</strong> tratare tertiara la orice inst<strong>al</strong>atie <strong>de</strong> epurare. Procesele includ operatiuni<br />
precum filtrarea, lagunarea <strong>si</strong> construirea <strong>de</strong> terenuri mlastinoase<br />
Filtrarea<br />
Filtrarea cu ni<strong>si</strong>p in<strong>de</strong>partarea marea parte a materiilor rezidu<strong>al</strong>e in suspen<strong>si</strong>e. Poate<br />
in<strong>de</strong>parta <strong>si</strong> toxinele daca apa este filtrata cu carbon activat.<br />
Construirea <strong>de</strong> lagune<br />
Prin formarea <strong>de</strong> lagune se faciliteaza <strong>de</strong>punerea <strong>si</strong> <strong>al</strong>te <strong>de</strong>zvoltari biologice prin<br />
<strong>de</strong>pozitarea apei in b<strong>al</strong>ti sau lagune construite <strong>de</strong> mana omului. Aceste lagune sunt puternic<br />
aerobice <strong>si</strong> puternic colonizate <strong>de</strong> plante (macrofite) native, fiind incurajata mai <strong>al</strong>es<br />
<strong>de</strong>zvoltarea trestiei. Prezenta unor nevertebrate precum Daphnia <strong>si</strong> Rotifera care<br />
<strong>al</strong>imenteaza filtrul poate contribui mult la in<strong>de</strong>partarea particulelor fine din apa.<br />
Terenuri mlastinoase artifici<strong>al</strong>e<br />
Terenurile mlastinoase artifici<strong>al</strong>e includ straturi amenajate <strong>de</strong> trestie <strong>si</strong> <strong>al</strong>te meto<strong>de</strong> <strong>si</strong>milare<br />
care furnizeaza un mediu biologic aerobic foarte eficient. Pot fi folo<strong>si</strong>te ca <strong>al</strong>ternativa in<br />
cadrul procesului <strong>de</strong> tratare secundara la statiile <strong>de</strong> epurare care <strong>de</strong>servesc comunitati mai<br />
mici.<br />
In<strong>de</strong>partarea nutrientilor<br />
Apele uzate pot contine in cantitate mare nutrienti, azot <strong>si</strong> fosfor. Deversarile ma<strong>si</strong>ve pot<br />
duce la <strong>de</strong>zvoltarea buruienilor <strong>si</strong> <strong>al</strong>gelor care prin distrugere produc <strong>de</strong>zoxigenarea<br />
cursurilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> producerea unor toxine poluante. Exista diverse m proce<strong>de</strong>e <strong>de</strong> tratare<br />
pentru in<strong>de</strong>partarea azotului <strong>si</strong> fosforului.<br />
In<strong>de</strong>partarea azotului – Denitrificarea nece<strong>si</strong>ta conditii anoxice care sa incurajeze<br />
formarea <strong>de</strong> comunitati biologice printr-o gama diver<strong>si</strong>ficata <strong>de</strong> bacterii. Filtrele cu ni<strong>si</strong>p,<br />
lagunele <strong>si</strong> bancurile cu trestie pot fi folo<strong>si</strong>te pentru reducerea azotului, dar procesul <strong>de</strong><br />
tratare cu namol activat poate da rezultate mai bune in acest sens daca este bine proiectat.<br />
Denitrificarea reduce nitrogenul la gazul <strong>de</strong> azot <strong>si</strong> adauga electroni . Functie <strong>de</strong> natura<br />
apei uzate, poate fi vorba <strong>de</strong> materii organice (fec<strong>al</strong>e), sulf sau metanol.<br />
In<strong>de</strong>partarea fosforului – Fosforul se in<strong>de</strong>parteaza prin precipitare chimica cu adaugarea<br />
<strong>de</strong> saruri <strong>de</strong> fier sau <strong>al</strong>uminiu. Namolul rezultat chimic este greu <strong>de</strong> manevrat, iar aditivii<br />
chimici scumpi. In orice caz, in<strong>de</strong>partarea fosforului cu ajutorul substantelor chimice<br />
nece<strong>si</strong>ta o cantitate <strong>de</strong> bioxid <strong>de</strong> carbon mai mica <strong>de</strong>cat la in<strong>de</strong>partarea pe c<strong>al</strong>e biologica.<br />
De asemenea, este mult mai usor <strong>de</strong> operat <strong>si</strong> prezinta un grad mai mare <strong>de</strong> <strong>si</strong>guranta.<br />
Dezinfectarea<br />
Scopul <strong>de</strong>zinfectarii apelor uzate este reducerea substanti<strong>al</strong>a a numarului <strong>de</strong><br />
microorganisme din efluentii fin<strong>al</strong>i. Meto<strong>de</strong>le comune <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectare sunt clorinarea,<br />
razele ultraviolete <strong>si</strong> ozonul. Cloramina ce poate fi folo<strong>si</strong>ta la tratarea apei nu este potrivita<br />
pentru <strong>de</strong>zinfectare datorita faptului ca se mentine ca reziduu pe perioada mare.<br />
Clorul – clorinarea ramane cea mai <strong>de</strong>s folo<strong>si</strong>ta metoda <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectare a apelor uzate<br />
datorita costului scazut <strong>si</strong> a eficientei pe termen lung. Unul din <strong>de</strong>zavantajele clorinarii este<br />
reactia sa cu materiile organice ce pot duc la formarea <strong>de</strong> compu<strong>si</strong> carcinogeni periculo<strong>si</strong><br />
194
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
pentru mediu. In plus, avand in ve<strong>de</strong>re ca acest clor este daunator speciilor acvatice, apa ar<br />
trebui <strong>de</strong>clorinata inainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>versarea fin<strong>al</strong>a, costurile <strong>de</strong> tratare fiind astfel mai mari.<br />
Razele ultraviolete (UV) – radiatia UV dauneaza structurii genetice a bacteriilor, viru<strong>si</strong>lor<br />
<strong>si</strong> agentilor patogeni, impiedicand reproducerea acestora. Nu sunt implicate substante<br />
chimice, prin urmare proce<strong>de</strong>ul nu prezinta efecte adverse asupra organismelor care<br />
consuma apa epurata astfel. Dezavantajul este costul ridicat cu intretinerea <strong>si</strong> inlocuirea<br />
lampilor <strong>si</strong> nece<strong>si</strong>tatea existentei unor efluenti bine epurati.<br />
Ozonul – ozonul are o buna capacitate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfectare <strong>si</strong> nu genereaza compu<strong>si</strong> <strong>de</strong>rivati ca<br />
in cazul clorului. Cu toate acestea, costurile <strong>de</strong> intretinere aferente sunt ridicate <strong>si</strong> pune<br />
multe probleme legate <strong>de</strong> sanatate <strong>si</strong> <strong>si</strong>guranta.<br />
Inst<strong>al</strong>atii compacte <strong>si</strong> reactoare cu functii ciclice<br />
Pentru con<strong>si</strong><strong>de</strong>rente <strong>de</strong> spatiu, epurare dificila a apei uzate, existenta unor <strong>de</strong>bite<br />
intermitente sau atingerea unor standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> mediu ridicate au fost <strong>de</strong>zvoltate o serie <strong>de</strong><br />
statii hibri<strong>de</strong> pentru epurare apelor uzate. Acestea combina <strong>de</strong> obicei toate sau doua-trei<br />
etape <strong>de</strong> tratare princip<strong>al</strong>e. Aceasta combinatie este extrem <strong>de</strong> benefica la statiile care<br />
<strong>de</strong>servesc comunitati mici <strong>si</strong> ofera o <strong>al</strong>ternativa viabila legata <strong>de</strong> construirea unor structuri<br />
individu<strong>al</strong>e pentru fiecare etapa a procesului <strong>de</strong> tratare a apei. Inst<strong>al</strong>atiile <strong>de</strong> epurare pot<br />
epura <strong>de</strong>bite intre 5000 <strong>si</strong> 8000 m3/zi.<br />
Inst<strong>al</strong>atiile mixte pot folo<strong>si</strong> urmatoarele tehnologii:<br />
• Tratarea cu namol activat pentru o mai buna aerare <strong>si</strong> reducerea materiilor biologice<br />
soli<strong>de</strong>;<br />
• Folo<strong>si</strong>rea unui reactor cu functionare secventi<strong>al</strong>a (SBR) care utilizeaza namol activat<br />
impreuna cu apa uzata bruta <strong>si</strong> aerata;<br />
• Bioreactoare cu membrana (MBR) , membrana crescand activitatea biologica <strong>si</strong><br />
rezultand in efluenti bine tratati; in orice caz, membrana nece<strong>si</strong>ta curatare periodica <strong>si</strong><br />
implica costuri <strong>de</strong> exploatare <strong>si</strong> gener<strong>al</strong>e mult mai mari;<br />
• Fermentarea namolului, in<strong>de</strong>partarea nutrientilor <strong>si</strong> <strong>de</strong>zinfectare.<br />
Dezavantajul acestor procese este ca nece<strong>si</strong>ta un control precis <strong>al</strong> timpului, amestecarii <strong>si</strong><br />
aerarii, precizie reu<strong>si</strong>ta <strong>de</strong> obicei doar cu ajutorul c<strong>al</strong>culatorului conectat la senzorii <strong>de</strong><br />
procesare ai inst<strong>al</strong>atiei. Prin urmare, nu sunt potrivite in cazul in care nu se poate mentine<br />
un control precis sau daca <strong>al</strong>imentarea cu curent electric este intermitenta.<br />
8.6.7 Tratarea <strong>si</strong> evacuarea namolului<br />
Namolurile acumulate in cadrul proceselor <strong>de</strong> tratare a apelor uzate trebuie tratate prin<br />
fermentare <strong>si</strong> evacuate intr-o maniera <strong>si</strong>gura <strong>si</strong> eficienta. Rolul fermentarii este reducerea<br />
cantitatii <strong>de</strong> materii organice <strong>si</strong> a numarului <strong>de</strong> microorganisme generatoare <strong>de</strong> boli<br />
prezente in materiile soli<strong>de</strong>. Cele mai comune optiuni <strong>de</strong> tratare sunt fermentarea anaeroba,<br />
fermentarea aeroba <strong>si</strong> tratarea cu compost.<br />
Alegerea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> tratare a materiei soli<strong>de</strong> <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> cantitatea <strong>de</strong> substante soli<strong>de</strong><br />
generate <strong>si</strong> <strong>de</strong> <strong>al</strong>te conditii specifice <strong>si</strong>tului. Cu toate acestea, tratarea cu compost este in<br />
gener<strong>al</strong> aplicata la scara mica, urmata <strong>de</strong> fermentarea aeroba <strong>si</strong> <strong>de</strong> fermentarea anaeroba<br />
folo<strong>si</strong>ta la statii municip<strong>al</strong>e mai mari.<br />
Proce<strong>de</strong>ele <strong>de</strong> tratare <strong>si</strong> eliminare a namolurilor (<strong>de</strong> la statiile <strong>de</strong> epurare) trebuie sa<br />
respecte principiile privind emi<strong>si</strong>ile <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> carbon <strong>si</strong> <strong>al</strong>te gaze cu efect <strong>de</strong> sera<br />
195
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Fermentarea anaeroba<br />
Fermentarea anaeroba este un proces bacteriologic <strong>de</strong>sfasurat in lipsa oxigenului. Procesul<br />
poate fi termofil, prin fermentarea namolului in rezervoare la o temperatura <strong>de</strong> 55°C, sau<br />
mezofil, la o temperatura <strong>de</strong> aproximativ 36°C. De<strong>si</strong> permite un timp <strong>de</strong> retentie scazut<br />
(prin urmare rezervoare mai mici), fermentarea termofila este mult mai costi<strong>si</strong>toare din<br />
perspectiva consumului <strong>de</strong> energie.<br />
O caracteristica importanta a fermentarii anaerobe este generarea <strong>de</strong> biogaz ce poate fi<br />
folo<strong>si</strong>t pentru generarea <strong>de</strong> energie pentru electricitate <strong>si</strong> inc<strong>al</strong>zire. Acest proce<strong>de</strong>u poate fi<br />
aplicat loc<strong>al</strong>, iar la statiile <strong>de</strong> tratare mai mari, excesul <strong>de</strong> electricitate poate fi exportat<br />
catre schema <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare region<strong>al</strong>a.<br />
Fermentarea aeroba<br />
Fermentarea aerobica este un proces bacteriologic <strong>de</strong>sfasurat in prezenta oxigenului. In<br />
conditii aerobice, bacteriile consuma rapid materiile organice <strong>si</strong> le transforma in bioxid <strong>de</strong><br />
carbon. Costurile <strong>de</strong> exploatare sunt mult mai mari din cauza costurilor ridicate pentru<br />
adaugarea oxigenului in proces.<br />
Compostarea<br />
Compostarea este tot un proces aerob care implica amestecarea namolului cu sursele <strong>de</strong><br />
carbon precum rumegusul sau aschiile <strong>de</strong> lemn. In prezenta oxigenului, bacteriile digera<br />
atat materiile soli<strong>de</strong> din apele uzate, cat <strong>si</strong> carbonul adaugat, producand astfel o cantitate<br />
mare <strong>de</strong> c<strong>al</strong>dura.<br />
In<strong>de</strong>partarea namolului <strong>si</strong> strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
Daca se produce namol lichid, acesta este <strong>de</strong> obicei ingrosat (<strong>de</strong>shidratat) pentru a i se<br />
reduce volumul in ve<strong>de</strong>rea transportarii in afara <strong>si</strong>tului pentru eliminare. Acest lucru se<br />
re<strong>al</strong>izeaza prin presare sau centrifugare. In statele din vestul Europei, se foloseste la scara<br />
larga <strong>si</strong> proce<strong>de</strong>ul <strong>de</strong> incinerare. Pentru <strong>de</strong>zvoltarea unei strategii <strong>de</strong> evacuare a namolului<br />
se vor lua in c<strong>al</strong>cul centre <strong>de</strong> evacuare la nivel region<strong>al</strong>. Acestea pot inclu<strong>de</strong>:<br />
• Utilizarea in agricultura;<br />
• Incinerarea;<br />
• Asanarea;<br />
• Recolte <strong>de</strong> plante industri<strong>al</strong>e;<br />
• Tratarea cu compost;<br />
• Gropile <strong>de</strong> gunoi;<br />
• Fabricarea produselor (cimentul).<br />
Atunci cand se <strong>de</strong>zvolta o strategie pe termen lung, se vor lua in con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratie o serie <strong>de</strong><br />
obiective largi <strong>si</strong> principii <strong>de</strong> activitate cum ar fi:<br />
• Evacuarea la gropile <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri va fi luata in c<strong>al</strong>cul doar ca o optiune contingenta pe<br />
termen lung din cauza impactului asupra mediului <strong>si</strong> a costurilor aferente ridicate;<br />
• I<strong>de</strong>ntificarea la nivel region<strong>al</strong> a unor spatii <strong>de</strong> evacuare avantajoase care implica<br />
reciclarea terenului agricol sau producerea <strong>de</strong> energie regenerabila din namolul <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare <strong>si</strong> generarea <strong>de</strong> biogaz;<br />
• Integrarea unor proceduri <strong>de</strong> reducere a emi<strong>si</strong>ei <strong>de</strong> bioxid <strong>de</strong> carbon;<br />
• Reducerea la minim a <strong>al</strong>tor efecte asupra mediului;<br />
• Implicatiile financiare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re CAPEX <strong>si</strong> OPEX;<br />
• O mai buna promovare in fata publicului (<strong>de</strong> exemplu nivelul <strong>de</strong> acceptare <strong>al</strong><br />
publicului);<br />
196
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Minimizarea impactului asupra consumatorilor (<strong>de</strong> exemplu perturbarile).<br />
Se fac in prezent studii privind optiuni <strong>al</strong>e strategiei legate <strong>de</strong> namol in ve<strong>de</strong>rea stabilirii<br />
unor <strong>al</strong>ternative <strong>si</strong> noi tehnologii. In tabelul <strong>de</strong> mai jos sunt date o serie <strong>de</strong> optiuni curente<br />
<strong>si</strong> po<strong>si</strong>bile:<br />
Terenuri <strong>de</strong> evacuare Avantaje Dezavantaje<br />
Producerea <strong>de</strong> energie<br />
(incinerarea).<br />
Beneficii <strong>al</strong>e recuperarii<br />
energiei.<br />
Costuri <strong>de</strong> planificare <strong>si</strong><br />
percepere.<br />
Gropile <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri. Costuri reduse. Nesustenabile din cauza<br />
capacitatii limitate.<br />
Reciclarea pe teren Se recicleaza nutrienti <strong>si</strong> materii<br />
organice.<br />
Potenti<strong>al</strong>a percepere negativa <strong>si</strong><br />
probleme legate <strong>de</strong> miros.<br />
Compostarea. Produse <strong>de</strong> buna c<strong>al</strong>itate. Destul <strong>de</strong> scumpa. Slaba reducere<br />
a emi<strong>si</strong>e <strong>de</strong> carbon.<br />
Asanare <strong>si</strong> impadurire. Se folosesc pentru stabilizarea<br />
solului, remo<strong>de</strong>lare a terenului<br />
<strong>de</strong>teriorat, regenerarea<br />
campurilor maronii<br />
Producerea <strong>de</strong> energie (centr<strong>al</strong>ele<br />
electrice).<br />
Producerea <strong>de</strong> energie<br />
(gazificare).<br />
Surse regenerabile, spatii <strong>de</strong><br />
evacuare <strong>de</strong>ja existente.<br />
Distrugere / recuperare eficienta<br />
a energiei. Disponibile mai<br />
multe statii mici.<br />
Pot implica <strong>de</strong>plasari <strong>al</strong>e<br />
mijloacelor <strong>de</strong> transport, consum<br />
mare <strong>de</strong> energie, probleme legate<br />
<strong>de</strong> miros<br />
Reglementate prin Directiva<br />
privind industria Apei (WID).<br />
Exista putine statii care se<br />
conformeaza directivei<br />
Tehnologie netestata pentru<br />
namol. Costuri unitare mari<br />
Producerea <strong>de</strong> energie (H2). Producere eficienta <strong>de</strong> energie. Tehnologie in curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.<br />
Uscatoare termice Terenurile <strong>de</strong> evacuare sau<br />
recuperarea energiei<br />
Co- compostare / fermentare Legaturi cu strategiile<br />
autoritatilor loc<strong>al</strong>e pentru<br />
<strong>de</strong>seuri<br />
Consum mare <strong>de</strong> energie,<br />
tehnologie complexa.<br />
Nece<strong>si</strong>ta terenuri agricole sau<br />
bancuri<br />
8.6.8 Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
In ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>zvoltarii unei strategii <strong>de</strong> imbunatatire a gestionarii <strong>si</strong> performantei<br />
inst<strong>al</strong>atiilor <strong>de</strong> epurare a apelor uzate <strong>si</strong> generarea unor beneficii pe termen lung, sunt<br />
necesare:<br />
• Introducerea unor proceduri <strong>de</strong> inspectare, operare, intretinere <strong>si</strong> monitorizare, precum<br />
<strong>si</strong> intocmirea <strong>de</strong> liste <strong>de</strong> verificare a masurilor ce se impun. Daca acestea exista,<br />
trebuie revizuite pentru optimizarea performantei.<br />
• Dezvoltarea <strong>de</strong> proceduri pentru gestionarea <strong>de</strong>versarilor periculoase <strong>si</strong> a cazurilor <strong>de</strong><br />
urgenta.<br />
• Imbunatatirea cunostintelor <strong>de</strong>spre procesele operatorului <strong>si</strong> cele <strong>de</strong> laborator prin<br />
instruire.<br />
• Imbunatatirea capacitatii <strong>si</strong> competentei <strong>de</strong> an<strong>al</strong>izare prin acreditarea mai multor<br />
laboratoare.<br />
197
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Luarea in con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratie a oportunitatii <strong>de</strong> creare a unor spatii <strong>de</strong> stocare pentru apele<br />
pluvi<strong>al</strong>e echilibrarea <strong>de</strong>bitelor, folo<strong>si</strong>nd pe cat e po<strong>si</strong>bil structurile existente.<br />
• Dezvoltarea unor costuri unitare pentru fiecare inst<strong>al</strong>atie <strong>de</strong> epurare a apei.<br />
• Investitii ma<strong>si</strong>ve pentru imbunatatirea <strong>si</strong>turilor existente in ve<strong>de</strong>rea respectarii<br />
standar<strong>de</strong>lor UE pe viitor. Se vor face revizuiri <strong>al</strong>e proceselor <strong>si</strong> studii <strong>de</strong> fezabilitate <strong>si</strong><br />
se vor cauta surse <strong>de</strong> finantare.<br />
Siguranta la locul <strong>de</strong> munca<br />
Functionarea inst<strong>al</strong>atiilor <strong>de</strong> epurare a apei comporta riscuri <strong>de</strong> vatamare, infectare,<br />
sufocare <strong>si</strong> explozie. Normele <strong>de</strong> <strong>si</strong>guranta la locul <strong>de</strong> munca trebuie aplicate strict <strong>de</strong><br />
conducere <strong>si</strong> respectate <strong>de</strong> intregul person<strong>al</strong>. Prevenirea vatamarii corpor<strong>al</strong>e presupune<br />
masuri <strong>si</strong>mple <strong>si</strong> informare, precum <strong>si</strong> aplicarea urmatoarelor norme <strong>de</strong> protectie <strong>de</strong> mai<br />
jos. Intregul person<strong>al</strong>ul trebuie sa:<br />
• Evite ridicarea manu<strong>al</strong>a a componentelor <strong>de</strong> inst<strong>al</strong>atie grele folo<strong>si</strong>nd dispozitive <strong>de</strong><br />
ridicare pus la dispozitie la inst<strong>al</strong>atie;<br />
• Foloseasca echipament <strong>de</strong> protectie in timpul oricarei operatiuni <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong><br />
exploatare;<br />
• Evite ca<strong>de</strong>rile <strong>si</strong> <strong>al</strong>unecarile prin inst<strong>al</strong>area unor bare <strong>de</strong> mana la toate coridoarele <strong>si</strong><br />
podurile. Se vor folo<strong>si</strong> pentru lucrul la in<strong>al</strong>time curele <strong>de</strong> <strong>si</strong>guranta <strong>si</strong> dispozitive <strong>de</strong><br />
ancorare;<br />
• Echipeze fiecare punct electric <strong>de</strong> control cu carpete <strong>de</strong> cauciuc <strong>si</strong> echipament <strong>de</strong><br />
protectie din cauciuc atunci cand se lucreaza cu echipamente electrice;<br />
• Respecte masurile <strong>de</strong> prevenire a exploziilor.<br />
Prevenirea infectiilor – Natura patogenica daunatoare a mediului e lucru din inst<strong>al</strong>atiile <strong>de</strong><br />
tratare a apei implica conformitatea cu normele sanitare <strong>si</strong> <strong>de</strong> igiena, <strong>si</strong> anume:<br />
• Purtarea <strong>de</strong> echipament speci<strong>al</strong> in interiorul statiei <strong>si</strong> zonele adiacente pentru a proteja<br />
pielea <strong>de</strong> contactul direct cu po<strong>si</strong>bile substante <strong>si</strong> materi<strong>al</strong>e;<br />
• Echiparea <strong>si</strong> protejarea surselor <strong>de</strong> apa, to<strong>al</strong>etelor, vestiarelor, bailor <strong>de</strong> la cantina <strong>si</strong><br />
spatiilor <strong>de</strong> recreere;<br />
• Crearea unor puncte <strong>de</strong> prim ajutor <strong>si</strong> furnizarea <strong>de</strong> truse pentru primul ajutor ce vor fi<br />
folo<strong>si</strong>te <strong>de</strong> person<strong>al</strong>ul competent;<br />
• Controlul medic<strong>al</strong> regulat <strong>si</strong> vaccinarea obligatorie impotriva febrei tifoi<strong>de</strong>, a<br />
tetanosului <strong>si</strong> hepatitei.<br />
Prevenirea asfixierii – Printre masurile <strong>de</strong> prevenire se numara i<strong>de</strong>ntificarea <strong>si</strong> marcarea<br />
tuturor spatiilor ce constituie in functie <strong>de</strong> scop <strong>si</strong> tipul <strong>de</strong> proces zone cu concentrare<br />
scazuta <strong>de</strong> oxigen. E vorba in gener<strong>al</strong> <strong>de</strong> camerele <strong>si</strong> gurile <strong>de</strong> vizitare <strong>al</strong>e can<strong>al</strong>elor,<br />
coloanele <strong>de</strong> ventilatie <strong>de</strong> la camerele pompelor, camerele cu rezervoarele <strong>de</strong> aerare,<br />
<strong>de</strong>cantoare <strong>si</strong> rezervoare <strong>de</strong> fermentare, etc. Este strict interzisa aprin<strong>de</strong>rea unei flacari in<br />
aceste spatii. Lucrul in astfel <strong>de</strong> locatii se va <strong>de</strong>sfasura pe echipe dotate cu masti <strong>de</strong> gaze<br />
pentru protejarea <strong>si</strong>stemului respirator.<br />
198
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8.7 Managementul energetic<br />
8.7.1 Introducere<br />
Tratarea, colectarea, distributia <strong>si</strong> <strong>de</strong>versarea apei <strong>si</strong> apei uzate nece<strong>si</strong>ta o cantitate<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabila <strong>de</strong> energie in aproape toate etapele procesului. In ceea ce priveste costurile,<br />
cele cu energia sunt cele mai mari in bugetul unui operator <strong>al</strong>aturi <strong>de</strong> cele cu forta <strong>de</strong><br />
munca. Prin urmare, nevoia unui management eficient <strong>al</strong> energiei este <strong>de</strong> importanta vit<strong>al</strong>a<br />
in a<strong>si</strong>gurarea unui serviciu eficient <strong>de</strong> catre operatori pentru clientii lor, la un pret<br />
acceptabil, concomitent cu a<strong>si</strong>gurarea profitabilitatii companiei <strong>si</strong> a capabilitatii acesteia<br />
<strong>de</strong> a investi in bunuri noi pentru nevoile viitoare.<br />
Aceasta sectiune a manu<strong>al</strong>ului are scopul <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica potenti<strong>al</strong>e surse <strong>de</strong> consum ridicat<br />
<strong>de</strong> energie <strong>al</strong>e operatorilor region<strong>al</strong>i care au participat in programul ISPA – FOPIP <strong>si</strong> a<br />
meto<strong>de</strong>lor prin care se pot reduce costurile cu energia.<br />
In aceasta sectiune se intentioneaza sa se i<strong>de</strong>ntifice in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu procesele operation<strong>al</strong>e<br />
potenti<strong>al</strong>e <strong>de</strong>rulate in prezent <strong>de</strong> operatori <strong>si</strong> mod<strong>al</strong>itatile prin care acestea pot fi optimizate<br />
in ve<strong>de</strong>rea cresterii eficientei energetice.<br />
Aceasta sectiune trebuie citita impreuna cu sectiunea 6.1 referitoare la Managementul<br />
activelor <strong>si</strong> cu sectiunea 6.2 referitoare la Reducerea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> apa.<br />
Metodologia utilizata<br />
Metodologia utilizata pentru furnizarea recomandarilor din aceasta sectiune a fost<br />
urmatoarea:<br />
• I<strong>de</strong>ntificarea etapelor in cadrul OR in care se foloseste energie in cantitate mare.<br />
• Vizitarea unor OR <strong>si</strong> ev<strong>al</strong>uarea practicilor curente in ceea ce priveste managementul<br />
energiei.<br />
• Formarea unei liste generice <strong>de</strong> potenti<strong>al</strong>e zone un<strong>de</strong> se pot face reduceri semnificative<br />
<strong>de</strong> energie.<br />
• Furnizarea <strong>de</strong> recomandari <strong>de</strong> imbunatatire cu efecte imediate<br />
8.7.2 Costuri indicative <strong>al</strong>e energiei per functie<br />
Costurile cu energia sunt o parte majora din cheltuielile operation<strong>al</strong>e.<br />
199
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 8- 11: Costurile energetice estimative in distributia apei<br />
Furnizarea & distribu ia apei<br />
In figura 8-11 se observa clar ca in ceea ce priveste furnizarea <strong>si</strong> distributia apei, princip<strong>al</strong>ele<br />
resurse folo<strong>si</strong>te se refera la activitatea <strong>de</strong> pompare. Datorita varstei <strong>si</strong> starii echipamentelor<br />
inst<strong>al</strong>ate, o reducere <strong>de</strong> 30% nu ar fi nere<strong>al</strong>ista, daca se iau masuri <strong>de</strong> remediere.<br />
Figura 8- 12: Costurile energetice estimative in colectarea <strong>si</strong> epurarea apei uzate<br />
Colectarea i epurarea apei uzate<br />
In cadrul functiilor <strong>de</strong> colectare <strong>si</strong> epurare a apei uzate (figura 6-15), proportiile sunt<br />
previzibil diferite, iar costurile privind pomparea <strong>si</strong> epurarea sunt impartite. Prin urmare,<br />
resursa trebuie sa se concentreze asupra eficientei pomparii <strong>si</strong> epurarii. Eficienta pompelor<br />
<strong>de</strong> apa uzata este intot<strong>de</strong>auna mai mica <strong>de</strong>cat cea a apei curate <strong>si</strong> poate fi avantajos sa se<br />
concentreze asupra optimizarii procesului <strong>de</strong> epurare in prima faza a implementarii<br />
strategiei.<br />
In cazul tratarii apei uzate, exista o problema fundament<strong>al</strong>a care poate fi abordata referitor<br />
la functionarea statiei, <strong>de</strong>oarece ar parea ca intr-o proportie larga a OR, procesul biologic<br />
<strong>de</strong> epurare este oprit pentru a reduce consumul <strong>de</strong> energie. In viitor, aceasta nu va fi o<br />
optiune, <strong>si</strong> in plus cerinta privind standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate mai ridicate <strong>al</strong>e efluentului va<br />
solicita energie suplimentara mult peste cerintele actu<strong>al</strong>e.<br />
200
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
8.7.3 Recomandari pentru strategia <strong>de</strong> reducere a costului energiei<br />
Ca parte a strategiei <strong>de</strong> reducere a costului energiei, este esenti<strong>al</strong> sa se tinteasca orice<br />
resursa disponibila din zona in care se pot face cele mai importante economi<strong>si</strong>ri <strong>de</strong> energie.<br />
Schemele din sectiunea prece<strong>de</strong>nta indica un<strong>de</strong> se foloseste cel mai mare procentaj <strong>al</strong><br />
energiei. Este important sa se remarce ca ele sunt v<strong>al</strong>ori <strong>de</strong> baza/<strong>de</strong> lucru <strong>si</strong> fiecare ROC<br />
trebuie sa produca cifre re<strong>al</strong>e in raport cu costurile s<strong>al</strong>e curente <strong>de</strong> functionare.<br />
Recomandarile facute in strategia <strong>de</strong> reducere a costului energiei se bazeaza pe aceste<br />
v<strong>al</strong>ori <strong>de</strong> lucru, iar prioritizarea actiunilor recomandate trebuie sa se faca in urma an<strong>al</strong>izei<br />
datelor din fiecare din activitatile function<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e OR.<br />
Urmatoarele recomandari sunt facute pentru a se lua in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare in fiecare strategie a<br />
OR privind managementul energiei.<br />
Suport manageri<strong>al</strong> <strong>si</strong> control<br />
Nevoia <strong>de</strong> a administra procesul <strong>de</strong> implementare este <strong>de</strong> importanta vit<strong>al</strong>a pentru succesul<br />
procesului,<strong>si</strong> va solicita suportul <strong>de</strong>plin managementului superior. Rolurile acestora vor fi<br />
sa:<br />
• Se a<strong>si</strong>gure ca motivul schimbarii este cunoscut <strong>de</strong> catre toti angajatii.<br />
• Comunice pozitia curenta pentru i<strong>de</strong>ntificarea imbunatatirilor <strong>si</strong> nevoia <strong>de</strong> schimbare.<br />
• Obtina suport <strong>de</strong> la toate nivelele person<strong>al</strong>ului prin implicare <strong>si</strong> comunicare.<br />
• Furnizeze informatii precise <strong>si</strong> la timp, acce<strong>si</strong>bile la locul <strong>de</strong> munca.<br />
Procesul <strong>de</strong> implementare trebuie condus <strong>de</strong> catre un manager senior. Planul <strong>de</strong> actiune<br />
trebuie <strong>de</strong>zvoltat <strong>si</strong> diseminat angajatilor.<br />
Trebuie sa fie disponibile resursele necesare pentru a facilita acest proces in companie, <strong>si</strong><br />
trebuie sa se ia in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare urmatoarele actiuni:<br />
Numirea unui responsabil cu energia<br />
Numirea unui responsabil cu utilizarea energiei in cadrul companiei reprezinta o parte<br />
esenti<strong>al</strong>a a procesului <strong>de</strong> implementare.<br />
Rolul acestuia va implica urmatoarele:<br />
• va avea grija sa nu se faca ri<strong>si</strong>pa,<br />
• va monitoriza facturile <strong>de</strong> energie<br />
• va informa person<strong>al</strong>ul in legatura cu politica companiei referitoare la energie<br />
• va raporta managementului superior cati bani se cheltuie pe energie in fiecare sector <strong>de</strong><br />
activitate<br />
• oferi i<strong>de</strong>i noi privind economi<strong>si</strong>rea energiei<br />
Rolul unui astfel <strong>de</strong> responsabil cu energia nu trebuie sa fie form<strong>al</strong> sau sa <strong>de</strong>tina o pozitie<br />
full-time, ci se poate incorpora intr-un rol <strong>de</strong>ja existent.<br />
Elaborarea unui plan <strong>de</strong> actiune<br />
Elaborati un plan <strong>de</strong> actiune pentru a conduce procesul spre procesul <strong>de</strong> management.<br />
Urmatoarele recomandari trebuie sa formeze baza planului. Incepeti cu urmatoarele masuri<br />
<strong>de</strong> cost redus/sau fara costuri pentru a promova mesajul referitor la eficienta energiei:<br />
• acordati responsabilitati membrilor person<strong>al</strong>ului in mod individu<strong>al</strong><br />
201
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• incurajati membri importanti ai person<strong>al</strong>ului sa conceapa planuri <strong>de</strong> actiune<br />
individu<strong>al</strong>e, care sa stea la baza activitatilor lor zilnice<br />
• <strong>al</strong>catuiti o matrice pentru a <strong>de</strong>fini roluri <strong>si</strong> responsabilitati<br />
• integrati in structura managementului preocupari legate <strong>de</strong> energie<br />
• organizati o lista <strong>de</strong> prioritati a proiectelor <strong>de</strong> economi<strong>si</strong>re a energiei<br />
• comunicati planurile <strong>de</strong> actiune tuturor celor ce muncesc.<br />
Succesul acestor actiuni va sprijini programul continuu <strong>de</strong> management <strong>al</strong> energiei <strong>si</strong> acele<br />
masuri care pot implica costuri <strong>si</strong> planificari ulterioare.<br />
Colectarea datelor<br />
Colectarea datelor va facilita intelegerea pozitiei curente referitoare la consumul <strong>de</strong><br />
energie,dupa cum s-a mentionat anterior.<br />
Citirile contoarelor pentru toate amplasamentele trebuie inregistrate lunar pentru a stabili<br />
consumul <strong>de</strong> energie <strong>si</strong> a furniza avertizari timpurii <strong>de</strong>spre po<strong>si</strong>bile probleme. V<strong>al</strong>orile<br />
citite trebuie asezate intr-un grafic <strong>si</strong> comparate cu v<strong>al</strong>orile din aceea<strong>si</strong> luna a anului<br />
anterior pentru a sublinia variatii semnificative, avarii <strong>al</strong>e curentului electric la statie sau<br />
orice ri<strong>si</strong>pa. Colectarea datelor ofera o baza pentru repere in ceea ce priveste consumul <strong>de</strong><br />
energie in companie. Ajuta <strong>de</strong> asemenea la compararea cu <strong>al</strong>te organizatii din acela<strong>si</strong><br />
sector.<br />
Implicarea <strong>si</strong> instruirea<br />
Person<strong>al</strong>ul cheie trebuie sa beneficieze <strong>de</strong> instruire <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iata pentru a fi echipati cu<br />
abilitatile necesare pentru a prezenta datele <strong>de</strong>spre energie <strong>si</strong> statisticile restului echipei.<br />
Astfel, succesele <strong>si</strong> esecurile pot fi <strong>de</strong> asemenea comunicate, iar principiile referitoare la<br />
economi<strong>si</strong>rea energiei vor fi a<strong>si</strong>milate <strong>de</strong> catre practicile <strong>de</strong> management existente.<br />
Elaborarea unui plan privind comunicarea<br />
Person<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> la toate nivelurile trebuie sa fie implicat <strong>si</strong> sa ofere feed-back referitor la<br />
proiectele viitoare <strong>de</strong> economi<strong>si</strong>re a energiei. Un membru <strong>al</strong> person<strong>al</strong>ului din fiecare<br />
<strong>de</strong>partament poate fi numit in c<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> coordonator <strong>al</strong> energiei pentru a strange informatii<br />
<strong>si</strong> i<strong>de</strong>i <strong>si</strong> a comunica cu <strong>al</strong>ti membrii ai person<strong>al</strong>ului. Poate fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat avantajos sa se<br />
i<strong>de</strong>ntifice o zona specifica la locul <strong>de</strong> munca pentru a furniza informatii cheie tuturor<br />
angajatilor.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea financiara<br />
Este esenti<strong>al</strong> sa se a<strong>si</strong>gure ca toti membrii person<strong>al</strong>ului sunt constienti <strong>de</strong> beneficiile pe<br />
care eficientizarea energiei il poate aduce companiei, <strong>si</strong> se pot lua in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare<br />
urmatoarele puncte:<br />
• economi<strong>si</strong>rea costurilor, tarife reduse pentru consumatori <strong>si</strong> profitabilitate crescuta.<br />
• imbunatatirea avantajului competitiv <strong>si</strong> a perceptiei pe care consumatorul o are <strong>de</strong>spre<br />
companie.<br />
• responsabilitate soci<strong>al</strong>a sporita <strong>si</strong> imagine corporatista printr-o angajare <strong>de</strong> a proteja<br />
mediul inconjurator<br />
• un mediu <strong>de</strong> lucru mai sanatos<br />
202
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Acest lucru va ajuta la dobandirea unui angajament in ceea ce priveste un program <strong>de</strong><br />
management <strong>al</strong> energiei in cadrul companiei.<br />
Este esenti<strong>al</strong> ca toate renovarile bunurilor organizatiei, proiectele noi <strong>si</strong> optiunile privind<br />
procesele trebuie sa ia intot<strong>de</strong>auna in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare utilizarea energiei <strong>si</strong> <strong>al</strong>te efecte privind<br />
veniturile investitiei <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> ca o prioritate. Proiectele care nece<strong>si</strong>ta o crestere<br />
semnificativa a energiei vor trebui rean<strong>al</strong>izate.<br />
Repere <strong>si</strong> comparatii (metoda benchmarking)<br />
Este util sa se compare utilizarea energiei cu ceea ce se intampla in <strong>al</strong>te amplasamente sau<br />
in <strong>al</strong>te companii din acela<strong>si</strong> sector. Multe companii presupun ca energia este un cost fix,<br />
dar cresterea randamentului energiei companiei se va reflecta in profit <strong>si</strong> va oferi un<br />
avantaj competitiv pe piata. Daca exista date disponibile, companiile trebuie sa i<strong>si</strong> compare<br />
consumul lor <strong>de</strong> energie cu cel <strong>al</strong> companiilor <strong>si</strong>milare din acela<strong>si</strong> sector. Astfel, va exista<br />
un indiciu bun referitor la nivelul actu<strong>al</strong> <strong>al</strong> randamentului <strong>si</strong> la potenti<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> imbunatatire.<br />
O metoda <strong>si</strong>mpla <strong>de</strong> comparare este an<strong>al</strong>izarea consumurilor <strong>de</strong> energie specifice, care este<br />
consumul companiei (kW) impartit la <strong>de</strong>bitul fin<strong>al</strong> <strong>al</strong> productiei (m3). Alternativ, se pot<br />
compara datele <strong>de</strong>spre energie pentru piese specifice <strong>de</strong> ma<strong>si</strong>narii cum ar fi pompele,<br />
ventilatoarele <strong>si</strong> aeratoarele.<br />
Elaborarea unor indicatori princip<strong>al</strong>i <strong>de</strong> performanta (PI) impreuna cu <strong>al</strong>ti operatori<br />
region<strong>al</strong>i va furniza informatii strategice <strong>si</strong> tactice. Informatiile oferite <strong>de</strong> indicatorii<br />
strategici sunt pentru nivelul superior <strong>si</strong> pentru a fi folo<strong>si</strong>ti <strong>de</strong> catre managerii <strong>si</strong> directorii<br />
superiori. Indicatorii tactici vor fi mai <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iati <strong>si</strong> vor inclu<strong>de</strong> statia <strong>si</strong> nivelul inferior<br />
contorului daca este necesar.<br />
Trebuie stabilite tintele benchmarkingului <strong>si</strong> monitorizat progresul.<br />
Masurarea <strong>si</strong> economi<strong>si</strong>rea energiei<br />
Este esenti<strong>al</strong> sa se inregistreze precis <strong>si</strong> regulat utilizarea energiei. C<strong>al</strong>itatea inferioara,<br />
lipsa informatiei sau datele ina<strong>de</strong>cvate au dus la esecul multor proiecte bine intentionate.<br />
Este po<strong>si</strong>bil sa se a<strong>si</strong>gure transferul <strong>de</strong> actiuni sau proprietatea daca exista un sentiment <strong>de</strong><br />
incre<strong>de</strong>re ca exista o angajare re<strong>al</strong>a <strong>si</strong> se fac progrese.<br />
Inst<strong>al</strong>area contoarelor pasante<br />
Pentru a obtine informatii <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate <strong>de</strong>spre eficienta elementelor individu<strong>al</strong>e este necesar sa<br />
se contorizeze fiecare echipament electric. Inst<strong>al</strong>area unor contoare pasante intr-o statie<br />
care consuma multa energie este relativ ieftina <strong>si</strong> poate oferi informatii vit<strong>al</strong>e <strong>de</strong>spre cum<br />
functioneaza un element. Monitorizarea individu<strong>al</strong>a a consumului <strong>de</strong> energie <strong>al</strong> statiei <strong>si</strong><br />
echipamentului care consuma multa energie va furniza date pentru a stabili tiparele<br />
utilizarii energiei. Astfel se pot i<strong>de</strong>ntifica domenii in care se poate economi<strong>si</strong> energie.<br />
O strategie <strong>de</strong> monitorizare eficienta trebuie sa:<br />
• I<strong>de</strong>ntifice obiectele cu consum <strong>de</strong> energie mai mare <strong>de</strong> 100,000 RON pe an, <strong>si</strong> sa se<br />
inst<strong>al</strong>eze contoare pasante mai intai la acestea.<br />
• Stranga datele lunare <strong>si</strong> sa i<strong>de</strong>ntifice tendinte in utilizarea energiei.<br />
• Monitorizeze datele privind schimbarile bruste <strong>si</strong> sa cerceteze <strong>de</strong> ce acestea apar.<br />
• Compare datele cu reperele echipamentelor <strong>si</strong>milare un<strong>de</strong> acestea sunt disponibile.<br />
203
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Reinvestirea unei cote din economii<br />
Atunci cand se fac economi<strong>si</strong>ri importante <strong>de</strong> energie este util sa se reinvesteasca o<br />
proportie din economi<strong>si</strong>rile <strong>de</strong> energie in masuri suplimentare privind eficienta energiei<br />
care vor genera economi<strong>si</strong>ri suplimentare ca parte a initiativei a cheltui-pentru-aeconomi<strong>si</strong>.<br />
Deoarece tehnologia se schimba constant <strong>si</strong> tehnicile <strong>de</strong> management <strong>al</strong><br />
energieri se imbunatatesc, eficientizarea energiei functioneaza cel mai bine ca un proces<br />
constant, mai <strong>de</strong>graba <strong>de</strong>cat prin implementarea unor masuri <strong>si</strong>ngulare.<br />
Pentru a reinvesti recuperarile <strong>de</strong> energie in mod intelept, este necesar sa se monitorizeze<br />
orice masuri existente <strong>de</strong> economi<strong>si</strong>re a energiei pentru a i<strong>de</strong>ntifica economi<strong>si</strong>rile facute.<br />
Poate fi util sa se reinvesteasca o proportie a economi<strong>si</strong>rilor in masuri suplimentare <strong>de</strong><br />
economi<strong>si</strong>re a energiei. Pentru a face acest lucru trebuie sa se an<strong>al</strong>izeze ce masuri au avut<br />
succes <strong>si</strong> sa se prioritizeze domeniile un<strong>de</strong> se poate investi <strong>si</strong> un<strong>de</strong> mai trebuie lucrat. Se va<br />
an<strong>al</strong>iza perioada <strong>de</strong> amortizare a investitiei pentru a stabili teluri <strong>si</strong> obiective viitoare.<br />
Managementul tarifelor <strong>de</strong> electricitate<br />
Potenti<strong>al</strong>ul negocierii tarifelor cu companiile furnizoare <strong>de</strong> electricitate din Romania pare<br />
limitat. Problema este inten<strong>si</strong>ficata <strong>de</strong> metoda foarte complicata prin care se c<strong>al</strong>culeaza<br />
tarifele.<br />
Metodologia <strong>de</strong> c<strong>al</strong>culare a tarifelor <strong>de</strong> gaseste in Anexa E12.<br />
Este po<strong>si</strong>bil sa se administreze operarea echipamentelor conform tarifului <strong>de</strong> electricitate<br />
curent. Managementul electricitatii poate furniza avantaje importante daca operarea pentru<br />
utilizare crescuta se face in interv<strong>al</strong>e cu tarif mic, <strong>si</strong> anume noaptea, un<strong>de</strong> este po<strong>si</strong>bil. In<br />
cazurile in care acest lucru nu este po<strong>si</strong>bil aceste operari pot fi a<strong>de</strong>sea minim<strong>al</strong>izate in<br />
perioa<strong>de</strong>le cu tarif ridicat fara avea nici un efect sau cu efect redus asupra procesului<br />
operation<strong>al</strong>.<br />
Operatii cu un consum mare <strong>de</strong> energie ce ar trebui luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratie:<br />
• Sp<strong>al</strong>area in contracurent a filtrului <strong>de</strong> ni<strong>si</strong>p<br />
• Golirea rezervorului <strong>de</strong> apa pluvi<strong>al</strong>a<br />
• Optimizarea statiei mixte <strong>de</strong> c<strong>al</strong>dura <strong>si</strong> electricitate<br />
• Aerarea nivelurilor <strong>de</strong> oxigen dizolvat<br />
Optimizarea echipamentului <strong>si</strong> statiei<br />
Selectarea, operarea <strong>si</strong> intretinerea echipamentului <strong>si</strong> statiei au cea mai importanta<br />
contributie in ceea ce priveste economi<strong>si</strong>rea energiei. Este esenti<strong>al</strong> ca orice proiect nou sau<br />
renovare sa fie ev<strong>al</strong>uata pre <strong>si</strong> post proiect. Orice proiect trebuie sa i<strong>de</strong>ntifice in mod clar<br />
efectul acestuia in ceea ce priveste energia. In cadrul procesului <strong>de</strong> aprobare a proiectului<br />
<strong>de</strong> catre managementul superior, trebuie sa i se acor<strong>de</strong> intot<strong>de</strong>auna o mare prioritate acestui<br />
factor, <strong>si</strong> oricare plan care nu justifica o an<strong>al</strong>iza suplimentara a economi<strong>si</strong>rilor <strong>de</strong> energie<br />
trebuie an<strong>al</strong>izat in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu.<br />
Motoare electrice <strong>si</strong> elemente <strong>de</strong> actionare<br />
Motoarele electrice mo<strong>de</strong>rne au o eficienta semnificativ mai mare <strong>de</strong>cat motoarele mai<br />
vechi cu aceea<strong>si</strong> putere produsa. Motoarele cu eficacitate mai mare in<strong>de</strong>plinesc aceea<strong>si</strong><br />
functie ca <strong>si</strong> omoloagele lor cu randament mai scazut, <strong>si</strong> totu<strong>si</strong> consuma cu aproximativ 5<br />
% mai putina energie. De obicei ele i<strong>si</strong> amortizeaza pretul <strong>de</strong> cumparare usor ridicat in 2<br />
ani, <strong>si</strong> se pot inclu<strong>de</strong> in beneficiile fisc<strong>al</strong>e sau <strong>al</strong>te subventii ce fac parte din politica<br />
guvernament<strong>al</strong>a <strong>de</strong> reducere a emi<strong>si</strong>ilor <strong>de</strong> carbon, ca parte a Protocolului <strong>de</strong> la Kyoto,<br />
inclus in Anexa E11.<br />
204
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Practica <strong>de</strong> a rebobina motoarele tebuie an<strong>al</strong>izata cu grija, <strong>si</strong> poate fi mai bine sa se<br />
renegocieze preturile <strong>de</strong> inlocuire a motorului cu un furnizor reputat <strong>si</strong> potrivit, iar acest<br />
lucru ar trebui sa faca parte din strategia companiei <strong>de</strong> achizitii <strong>si</strong> intretinere.<br />
Motoarele electrice rebobinate sunt in mod norm<strong>al</strong> mai putin eficiente <strong>de</strong>cat cele origin<strong>al</strong>e<br />
<strong>si</strong> in re<strong>al</strong>itate pierd 1% din eficacitate <strong>de</strong> fiecare data cand sunt bobinate.<br />
Costul <strong>de</strong> operare <strong>al</strong> motoarelor electrice<br />
Un motor <strong>de</strong>plin turat va consuma in mod obisnuit la fel in ceea ce priveste costurile <strong>de</strong><br />
electricitate in prima luna <strong>de</strong> functionare ca <strong>si</strong> pretul sau <strong>de</strong> achizitie. Costurile energiei in<br />
<strong>de</strong>cursul ciclului <strong>de</strong> viata <strong>al</strong> motorului se ridica la 75% din costurile tot<strong>al</strong>e. Aceasta<br />
<strong>de</strong>paseste <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte pretul <strong>de</strong> achizitie, chiar <strong>si</strong> pentru motoare care nu functioneaza<br />
continuu.<br />
An<strong>al</strong>izarea acestui fapt ar trebui sa duca la o mai buna justificare pentru motoare <strong>de</strong><br />
randament mare, <strong>si</strong> <strong>de</strong> asemenea pentru dimen<strong>si</strong>onarea corecta a motorului.<br />
Eficienta ridicata <strong>si</strong> dimen<strong>si</strong>onarea corecta a motoarelor va avea o contribuite<br />
semnificativa la reducerea costurilor cu energia.<br />
Vizite regulate <strong>de</strong> examinare a amplasamentului pot duce la i<strong>de</strong>ntificarea motoarelor<br />
inactive. Acordati o atentie mare amestecatoarelor care functioneaza in rezervoare go<strong>al</strong>e,<br />
ventilatoarelor din zonele neocupate <strong>si</strong> pompelor ineficiente.<br />
Caracteristicile <strong>de</strong> putere <strong>al</strong>e motoarelor arata o ca<strong>de</strong>re a eficientei atunci cand<br />
functioneaza sub sarcinile optime. A specifica in mod corect un motor pentru operatia sa<br />
poate insemna ca se poate folo<strong>si</strong> un motor mai mic, ceea ce economiseste din costul <strong>de</strong><br />
achizitie. De asemenea se recupereaza aproape aceea<strong>si</strong> economi<strong>si</strong>re in fiecare an in ceea ce<br />
priveste cererea redusa <strong>de</strong> electricitate.<br />
Este <strong>de</strong> asemenea necesar sa se dimen<strong>si</strong>oneze motorul pentru a se potrivi sarcinii sau,<br />
<strong>al</strong>ternativ, sa se sporeasca sarcina pentru a se potrivi dimen<strong>si</strong>unii motorului, iar acest lucru<br />
se poate re<strong>al</strong>iza printr-o crestere a puterii <strong>de</strong> tranzit sau, <strong>al</strong>ternativ, prin implementarea unei<br />
operatiuni <strong>de</strong> dozare atunci cand motorul este oprit intre cicluri.<br />
Motoarele sunt cu pana la 15% mai putin eficiente atunci cand functioneaza la jumatatea<br />
sarcinii lor nomin<strong>al</strong>e.<br />
Tipul <strong>de</strong> dispozitiv folo<strong>si</strong>t pentru motoarele electrice poat avea un efect asupra puterii<br />
consumate <strong>de</strong> motor. Cand motoarele in stea-triunghi sunt permanent sub sarcina,<br />
pier<strong>de</strong>rile lor in triunghi pot fi relativ mari. Este po<strong>si</strong>bil sa se reconfigureze conexiunile<br />
electrice <strong>al</strong>e unui motor cu sarcina usoara <strong>de</strong> la 'triunghi' la 'stea'.<br />
Pentru motoarele care functioneaza la mai putin <strong>de</strong> 40% din puterea nomin<strong>al</strong>a (<strong>si</strong> a caror<br />
sarcina nu <strong>de</strong>paseste niciodata 58% din puterea tot<strong>al</strong>a), se poate re<strong>al</strong>iza o economi<strong>si</strong>re <strong>de</strong><br />
10% a electricitatii prin reconfigurarea conexiunii <strong>de</strong> la 'triunghi' la 'stea”.<br />
Intretinerea eficienta <strong>si</strong> optimizarea randamentului<br />
Exista o legatura directa intre intretinerea eficienta <strong>si</strong> randamentul energiei, iar <strong>si</strong>stemele<br />
care sunt bine intretinute pot reduce costurile <strong>de</strong> energie cu pana la 5%. Motoarele se vor<br />
<strong>de</strong>grada pe masura ce imbatranesc cauzand pier<strong>de</strong>ri friction<strong>al</strong>e mari, iar o intretinere<br />
a<strong>de</strong>cvata va prelungi viata motorului <strong>si</strong> va sustine un randament optim. Trebuie observat ca<br />
cuplajele directe neimbinate corect pierd pana la 5% din randament <strong>si</strong> pot avea ca rezultat<br />
o <strong>de</strong>fectare prematura a rulmentilor.<br />
205
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Trebuie sa se inlocuiasca regulat rulmentii <strong>si</strong> dispozitivele <strong>de</strong> etansare <strong>si</strong> sa se a<strong>si</strong>gure ca se<br />
aplica lubrifianti in mod corespunzator, ceea ce poate economi<strong>si</strong> aproximativ 5% din<br />
costurile <strong>de</strong> functionare pe durata vietii motorului. Aceasta poate face parte dintr-o<br />
strategie planificata <strong>de</strong> intretinere, care sa includa an<strong>al</strong>iza vibratiilor <strong>si</strong> o termografie, care<br />
va avertiza din timp cu privire la orice probleme care pot aparea.<br />
Trebuie observat ca rebobinarea motorului poate cauza o sca<strong>de</strong>re a randamentului <strong>de</strong> 1%.<br />
Optimizarea ten<strong>si</strong>unii <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare<br />
S-a i<strong>de</strong>ntificat faptul ca utilitatile furnizoare <strong>de</strong> electricitate au intentia <strong>de</strong> a schimba<br />
ten<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare a curentului <strong>de</strong> la current <strong>de</strong> 380 volti pentru furnizarea in 3 faze la<br />
440-volti +/- 10%. Aceasta shcimbare va avea implicatii importante pentru companiile<br />
operatoare region<strong>al</strong>e ROC. Nu exista informare suficientacu privire la aceastaschimbare in<br />
prezent <strong>si</strong> unii operatori region<strong>al</strong>i nu stiu nimic <strong>de</strong>spre aceasta schimbare.<br />
Acesta este un motiv <strong>de</strong> ingrijorare <strong>de</strong>oarece motoarele functioneaza la randament maxim<br />
atunci cand ten<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare este in limita <strong>de</strong> +/- 5% a ten<strong>si</strong>unii cu care au fost<br />
proiectate. Atunci cand nu in<strong>de</strong>plinesc aceasta conditie se produce o suprainc<strong>al</strong>zire <strong>si</strong> o<br />
sca<strong>de</strong>re a eficientei. Un motor tipic poate inregistra o sca<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 1% a randamentului<br />
pentru fiecare variatie <strong>de</strong> ten<strong>si</strong>une <strong>de</strong> 5%. In practica, un amplasament poate avea o gama<br />
<strong>de</strong> motoare cu diferite ten<strong>si</strong>uni incriptionate pe tablitele <strong>de</strong> fabricatie, <strong>de</strong> la 380 pana la<br />
440V; ten<strong>si</strong>unea optima <strong>de</strong> functionare pentru amplasament va fi <strong>de</strong>terminata prin<br />
i<strong>de</strong>ntificarea motoarelor cu cel mai mare consum <strong>de</strong> energie (luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare sarcina<br />
<strong>si</strong> orele <strong>de</strong> functionare). Prizele transformatorului <strong>de</strong> ten<strong>si</strong>une pot fi ajustate pentru a se<br />
potrivi ten<strong>si</strong>unii optime <strong>de</strong> operare.<br />
Corectarea factorului <strong>de</strong> putere<br />
Factorul <strong>de</strong> putere reprezinta raportul dintre rezistenta pusa <strong>de</strong> rotor combinatiei dintre<br />
aceasta rezistenta <strong>si</strong> inductantei. Curentul tras <strong>de</strong> un motor este invers proportion<strong>al</strong> cu<br />
factorul sau <strong>de</strong> putere. In mod i<strong>de</strong><strong>al</strong>, factorul <strong>de</strong> putere trebuie sa fie 1 (o unitate), v<strong>al</strong>oarea<br />
maxima poibila, ceea ce nu semnifica nici o inductanta. In practica, factorul <strong>de</strong> putere <strong>al</strong><br />
majoritatii motoarelor oscileaza intre 0.8 <strong>si</strong> 0.9, adica este mai putin <strong>de</strong> 0.92, pragul sub<br />
care autoritatea <strong>de</strong> furnizare a electricitatii impune un tarif suplimentar.<br />
Inductanta motoarelor poate avea ca rezultat un factor <strong>de</strong> putere inferior (scazut). Totu<strong>si</strong>,<br />
aceasta inductanta se poate neutr<strong>al</strong>iza prin conectarea con<strong>de</strong>nsatoarelor electrice in par<strong>al</strong>el<br />
cu motorul. Ca <strong>si</strong> inductanta, con<strong>de</strong>nsatoarele electrice acumuleaza in mod repetat, <strong>si</strong> prin<br />
urmare, <strong>de</strong>scarca energie la diferite stadii <strong>al</strong>e ciclului <strong>de</strong> curent <strong>al</strong>ternativ; aceasta nu<br />
reprezinta o utilizare glob<strong>al</strong>a a energiei. Atunci cand o capacitate electrica selectata in mod<br />
corespunzator este conectata in par<strong>al</strong>el cu un motor, energia se transmite in mod repetat<br />
intre inductanta motorului <strong>si</strong> capacitatea electrica, dar acest lucru nu se ve<strong>de</strong> prin <strong>si</strong>stemul<br />
electric in amonte <strong>de</strong> motor <strong>si</strong> capacitatea electrica.<br />
Echipamentul pentru corectareafactorului <strong>de</strong> putere trebuie inst<strong>al</strong>at,intretinut <strong>si</strong> verificat<br />
regulat, ca parte a programuluiplanificat <strong>de</strong> intretinere. Verificarile trebuie <strong>de</strong> asemenea sa<br />
includa <strong>si</strong> facturile <strong>de</strong> electricitate pentru a se a<strong>si</strong>gura ca nu s-a aplicat nici o suprataxa ca<br />
urmare a unui factor <strong>de</strong> putere scazut.<br />
Echipamentul <strong>de</strong> aer comprimat<br />
Locul <strong>de</strong> amplasarea aerului comprimat trebuie luat in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare in cazul tuturor<br />
schemelor noi pentru a a<strong>si</strong>gura un randament maxim <strong>si</strong> a reduce consumul <strong>de</strong> energie.<br />
206
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Compresorul <strong>si</strong> ventilatoarele trebuie montate intr-un loc un<strong>de</strong> sa se furnizeze aer fara<br />
probleme. Acest lucru reduce incarcatura sa <strong>si</strong> prin urmare sca<strong>de</strong> consumul <strong>de</strong> energie<br />
pentru aceea<strong>si</strong> pre<strong>si</strong>une <strong>si</strong> volum.<br />
O sca<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 5°C a temperaturii <strong>de</strong> admi<strong>si</strong>e echiv<strong>al</strong>eaza cu o sca<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 2% a costurilor <strong>de</strong><br />
functionare.<br />
Optimizarea statiei <strong>de</strong> namol activat<br />
Exista doua procese princip<strong>al</strong>e <strong>de</strong> furnizare a oxigenului in faza biologica a epurarii apei<br />
uzate, <strong>si</strong> acestea sunt aeratoare <strong>de</strong> suprafata pentru fiecare din bazinele <strong>de</strong> aerare sau<br />
difuzia aerului prin ventilatoare <strong>de</strong> aer. In gener<strong>al</strong>, principiul aerului difuzat ofera o<br />
eficienta mai mare a energiei. Aceste aeratoare in<strong>de</strong>plinesc doua functii, <strong>si</strong> anume:<br />
• furnizeaza oxigenul necesar pentru a sustine procesul <strong>de</strong> epurare biologica<br />
• amesteca apa uzata care trece prin bazinele <strong>de</strong> aerare <strong>si</strong> astfel inhiba <strong>de</strong>cantarea<br />
namolului din bazinele <strong>de</strong> aerare<br />
Este imperativ sa se optimizeze procesul <strong>de</strong> aerare pentru a minimiza consumul <strong>de</strong> energie,<br />
care este cel mai mare utilizator <strong>de</strong> energie in procesul <strong>de</strong> epurare <strong>al</strong> apei uzate. Exista o<br />
legatura directa intre suspen<strong>si</strong>ile soli<strong>de</strong> din reactorul <strong>de</strong> aerare <strong>si</strong> oxigenul solicitate <strong>de</strong><br />
proces. Statiile <strong>de</strong> namol activat trebuie sa functioneze intot<strong>de</strong>auna cu un numar minim <strong>de</strong><br />
suspen<strong>si</strong>i soli<strong>de</strong> pentru a furniza o epurare a<strong>de</strong>cvata. Nivelul <strong>de</strong> lichid mixat trebuie<br />
verificat <strong>de</strong> minim doua ori pe zi, iar v<strong>al</strong>oarea in surplus trebuie ajustata pentru a se a<strong>si</strong>gura<br />
un nivel optim. Daca se face acest lucru, nivelul <strong>de</strong> oxigen dizolvat trebuie controlat cu<br />
atentie <strong>si</strong> trebuie sa se acor<strong>de</strong> atentie inst<strong>al</strong>arii contoarelor <strong>de</strong> oxigen dizolvat. In mod i<strong>de</strong><strong>al</strong>,<br />
aceste contoare controleaza cantitatea <strong>de</strong> oxigen furnizata statiei ca parte a procesului<br />
automat <strong>de</strong> control <strong>si</strong> este o parte esenti<strong>al</strong>a a oricarei scheme noi. Cind acest lucru nu este<br />
po<strong>si</strong>bil la echipamentele inst<strong>al</strong>ate in mod curent, trebuie luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare <strong>al</strong>te optiuni,<br />
cum ar fi functionarea intermitenta a ventilatoarelor sau aeratoarelor. Controlul nivelurilor<br />
<strong>de</strong> oxigen dizolvat folo<strong>si</strong>nd contoare speci<strong>al</strong>e <strong>si</strong> convertoare <strong>de</strong> frecventa pentru a furniza<br />
nivelurile <strong>de</strong> oxigen la v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> referinta dorita este o <strong>al</strong>ta optiune. Trebuie prin urmare<br />
sa se ia in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare actionarea tuturor aeratoarelor <strong>de</strong> suprafata pentru un interv<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
fiecarei ore (sau daca este po<strong>si</strong>bil pentru jumatate <strong>de</strong> ora). Acest interv<strong>al</strong> ar trebui<br />
<strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> necesarul <strong>de</strong> oxigen in procesul biologic. Aceasta filozofie <strong>de</strong> functionare<br />
probabil va avea ca rezultat o performanta a procesului <strong>si</strong> o functionare eficienta a energiei<br />
mai satisfacatoare. Nu ar fi potrivit sa se suspen<strong>de</strong> functionarea aeratoarelor in timpul<br />
interv<strong>al</strong>elor in care tarifele la electricitate sunt ridicate. Inst<strong>al</strong>ati contoare pentru oxigen<br />
dizolvat <strong>si</strong> convertoare <strong>de</strong> frecventa pentru a furniza nivelurile <strong>de</strong> oxigen la v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong><br />
referinta dorita. De<strong>si</strong> nu se practica oprirea aeratoarelor in interv<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> tarif ridicat, este<br />
po<strong>si</strong>bil sa se aereze mai mult in interv<strong>al</strong>ele cu tarif redus <strong>si</strong> sa se foloseasca aceasta<br />
capacitate ca un tampon pentru interv<strong>al</strong>ele cu tarife mai ridicate.<br />
Automatizarea <strong>si</strong> controlul<br />
Sistemele automate pot furniza un randament optim <strong>al</strong> energiei <strong>si</strong> <strong>al</strong> parametrilor <strong>de</strong> proces<br />
atunci cand se compara cu <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> control manu<strong>al</strong>. Este totu<strong>si</strong> esenti<strong>al</strong> sa se a<strong>si</strong>gure ca<br />
<strong>si</strong>stemele sunt intretinute corespunzator. Acest lucru trebuie sa fie o componenta esenti<strong>al</strong>a<br />
a strategiei <strong>de</strong> intretinere.<br />
Sistemele <strong>de</strong> automatizare <strong>si</strong> control trebuie intretinute a<strong>de</strong>cvat pentru a furniza un<br />
randament optim.<br />
207
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Daca aparatele <strong>de</strong> masura <strong>si</strong> control nu sunt intretinute corespunzator, ele pot raspun<strong>de</strong><br />
incorect la variatiile <strong>de</strong> proces. Person<strong>al</strong>ul nu va mai avea apoi incre<strong>de</strong>re sa le foloseasca <strong>si</strong><br />
vor trece <strong>si</strong>stemele pe operare manu<strong>al</strong>a. Buclele <strong>de</strong> control pot <strong>de</strong> asemenea sa oscileze<br />
datorita schimbarilor din proces care nu se potrivesc cu reglajul initi<strong>al</strong>, in unele cazuri<br />
datorita uzarii componentelor.<br />
Trebuie sa se examineze stabilitatea unui instrument atunci cand este inst<strong>al</strong>at <strong>si</strong> intot<strong>de</strong>auna<br />
sa se stabileasca un program a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> intretinere <strong>si</strong> c<strong>al</strong>ibrare.<br />
O data ce au fost stabilite contro<strong>al</strong>e pentru a corecta nivelurile, acestea trebuie verificate<br />
regulat. Este un lucru obisnuit pentru utilizatori sa faca ajustari pe termen scurt <strong>si</strong> sa uite<br />
resetarea contro<strong>al</strong>elor la nivelul initi<strong>al</strong>. Setarile controlului specific, impreuna cu <strong>de</strong>scrierea<br />
functionarii lor dorite, trebuie inregistrate <strong>si</strong> pastrate intr-un loc acce<strong>si</strong>bil pentru a fi<br />
folo<strong>si</strong>te <strong>de</strong> utilizator pentru referinta. C<strong>al</strong>ibrarea senzorilor <strong>si</strong> contro<strong>al</strong>elor trebuie <strong>de</strong><br />
asemenea sa se verifice regulat <strong>de</strong>oarece pot <strong>de</strong>via in timp, <strong>si</strong> au ca rezultat consum <strong>de</strong><br />
energie <strong>si</strong> costuri asociate ridicate.<br />
Un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> control automat poate fi o imbunatatire fata <strong>de</strong> un control manu<strong>al</strong>. Sistemele<br />
<strong>de</strong> control raspund unei variatii <strong>de</strong>finite intr-un mod <strong>de</strong>finit <strong>si</strong> pot fi programate astfel incit<br />
sa functioneze intot<strong>de</strong>auna. Trebuie sa se examineze aparatura <strong>si</strong> controlul in timpul<br />
schimbarii statiei pentru a minimiza costul imbunatatirilor.<br />
Cel mai eficient timp din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> costului pentru a imbunatati aparatura <strong>si</strong><br />
<strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> control este atunci cand se fac <strong>al</strong>te schimbari la statie, <strong>si</strong> trebuie sa se a<strong>si</strong>gure<br />
ca aceste aspecte se iau in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare in faza <strong>de</strong> planificare a schimbarilor statiei.<br />
In gener<strong>al</strong>, contro<strong>al</strong>ele automate imbunatatite reduc la jumatate variabilitatea unui process.<br />
Trebuie sa se stabileasca un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> colectare a datelor pentru a <strong>de</strong>termina modul <strong>de</strong><br />
operare curent. In plus, o an<strong>al</strong>iza <strong>si</strong>mpla a datelor trebuie sa optimizeze performanta.<br />
Pompele <strong>si</strong> controlul pompelor<br />
Transferul sau pomparea apei <strong>si</strong> energia absorbita reprezinta factorul cu cea mai mare<br />
contributie la bugetul <strong>de</strong> venituri, cu exceptia fortei <strong>de</strong> munca. Prin urmare, rezulta ca orice<br />
economi<strong>si</strong>ri in ceea ce priveste eficienta, care se fac in acest domeniu, vor avea un efect<br />
semnificativ asupra imbunatatirii acesteia.<br />
Scurgerile reduse vor juca un rol semnificativ in reducerea energiei <strong>si</strong> a <strong>al</strong>tor costuri, dar se<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra in mod curent ca acest subiect nu intra in sfera <strong>de</strong> actiune a prezentului<br />
document.<br />
Ineficienta <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> pompare poate fi cauzata <strong>de</strong> un numar <strong>de</strong> factori sau<br />
circumstante; cele mai int<strong>al</strong>nite dintre acestea sunt listate mai jos:<br />
• Selectarea incorecta a regimului <strong>de</strong> lucru <strong>al</strong> pompei<br />
• Selectarea incorecta a tipului <strong>de</strong> pompa<br />
• Proiectarea inferioara a pompei <strong>si</strong> a amplasamentului tevariei<br />
• Intretinerea <strong>si</strong> uzura componentelor interne <strong>al</strong>e pompei<br />
• Regim <strong>de</strong> functionare incorect<br />
• Randament slab <strong>al</strong> motorului<br />
Aceste ineficiente sunt discutate in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu mai jos.<br />
208
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Regimul <strong>de</strong> lucru <strong>al</strong> pompei<br />
Pompele trebuie selectate pentru utilizare atunci cand randamentul maxim i<strong>de</strong>ntificat <strong>de</strong><br />
catre producator corespun<strong>de</strong> cerintelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>bit (Q) <strong>si</strong> pre<strong>si</strong>une (H) <strong>al</strong>e <strong>si</strong>stemului. In timp<br />
ce <strong>de</strong>bitul se i<strong>de</strong>ntifica usor, nu acela<strong>si</strong> lucru este v<strong>al</strong>abil <strong>si</strong> pentru pre<strong>si</strong>une. Pre<strong>si</strong>unea<br />
statica sau in<strong>al</strong>timea <strong>de</strong> exploatare dicteaza pre<strong>si</strong>unea solicitata <strong>si</strong> <strong>de</strong> asemenea rezistenta<br />
generata <strong>de</strong> frictiune care este <strong>de</strong>terminata <strong>de</strong> viteza apei in conducta, caracteristicile apei<br />
<strong>si</strong> asperitatea interna. Producatorii <strong>de</strong> pompe produc tabele <strong>si</strong> software pentru a ajuta la<br />
i<strong>de</strong>ntificarea pre<strong>si</strong>unii c<strong>al</strong>culate generate (pre<strong>si</strong>unea statica + rezistenta <strong>si</strong>stemului). Si sunt<br />
cunoscute in gener<strong>al</strong> ca reprezentand curba <strong>de</strong> rezistenta a <strong>si</strong>stemului. Rezistenta <strong>si</strong>stemului<br />
este dinamica <strong>si</strong> creste pe masura ce creste <strong>si</strong> <strong>de</strong>bitul, dupa cum se arata in figura 6-16.<br />
Pre<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> la capatul <strong>de</strong> aspirare <strong>al</strong> pompei se adauga sau se sca<strong>de</strong> din pre<strong>si</strong>unea statica<br />
daca este pozitiva sau negativa, <strong>si</strong> <strong>de</strong> asemenea variaza conform caracteristicilor<br />
conductelor. Cuvantul “aspiratie” se aplica pompelor centrifuge, <strong>de</strong><strong>si</strong> in uzul gener<strong>al</strong> este<br />
nepotrivit, <strong>de</strong>oarece aceste pompe nu aspira, ci se bazeaza pe forta gravitatiei pentru a forta<br />
fluidul in pompa. Ca o regula gener<strong>al</strong>a pentru pompele centrifuge, cu <strong>de</strong>bit mixt <strong>si</strong> axi<strong>al</strong>,<br />
pre<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> aspiratie trebuie sa fie intot<strong>de</strong>auna pozitiva.<br />
Problema <strong>de</strong>vine mai complicata atunci cand mai multe pompe functioneaza in par<strong>al</strong>el, asa<br />
cum se ilustreaza in schema din figura 8-13.<br />
Figura 8- 13: Regimul <strong>de</strong> lucru <strong>al</strong> pompei<br />
Pre<strong>si</strong>unea<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
Punctul <strong>de</strong> functionare <strong>al</strong> pompei vs Rezistenta <strong>si</strong>stemului<br />
0<br />
1 2 3 4 5 6 7 8 9<br />
Debitul<br />
Punctul <strong>de</strong><br />
functionare <strong>al</strong><br />
pompei<br />
1st & 2nd<br />
a 2-a pompa<br />
a 1-a pompa<br />
Pre<strong>si</strong>unea <strong>si</strong>stemului<br />
Dupa cum se poate ve<strong>de</strong>a din diagrama, efectul celei <strong>de</strong> a doua pompe in ceea ce priveste o<br />
crestere a <strong>de</strong>bitului este minim, in timp ce cresterea energiei solicitate este con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabila.<br />
Daca o a treia pompa <strong>de</strong> aceea<strong>si</strong> sarcina ar fi pusa in functiune efectul asupra <strong>de</strong>bitului ar fi<br />
aproape nul.<br />
Selectarea tipului <strong>de</strong> pompa<br />
Exista un numar <strong>de</strong> tipuri <strong>de</strong> pompe diferite pentru selectarea unui anumit regim <strong>de</strong> lucru,<br />
cum ar fi elicoid<strong>al</strong>a, cu <strong>de</strong>bit axi<strong>al</strong>, mixt sau centrifuge. Pentru unele aplicatii, pot coinci<strong>de</strong><br />
unele pompe, <strong>de</strong> aceea proiectantul trebuie sa faca cea mai potrivita <strong>al</strong>egere pe baza<br />
sarcinii solicitate <strong>de</strong> pompa, <strong>si</strong> a specificatiei oferite <strong>de</strong> producator.<br />
209
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Pompele elicoid<strong>al</strong>e sunt potrivite doar atunci cand se pompeaza cantitati mari <strong>de</strong> flui<strong>de</strong> la o<br />
pre<strong>si</strong>une scazuta <strong>si</strong> se folosesc rar in aplicatiile <strong>de</strong> epurare a apei, <strong>al</strong>tele <strong>de</strong>cat cele pentru<br />
epurare a apei uzate, <strong>si</strong> ocazion<strong>al</strong> pentru extragerea apei acolo un<strong>de</strong> pre<strong>si</strong>unea solicitata<br />
este minima. Randamentul acestor pompe este in gener<strong>al</strong> ridicat.<br />
Pompele cu <strong>de</strong>bit axi<strong>al</strong> vor genera pre<strong>si</strong>uni mai mari <strong>de</strong>cat cele elicoid<strong>al</strong>e <strong>si</strong> sunt foarte<br />
eficiente cand se solicita <strong>de</strong>bite mari. Acestea sunt folo<strong>si</strong>te pentru pomparea apelor<br />
pluvi<strong>al</strong>e <strong>si</strong> uzate <strong>si</strong> <strong>de</strong> asemenea pentru extragerea apei atunci cand sunt necesare pre<strong>si</strong>uni<br />
relativ scazute. Aceste pompe functioneaza intr-un mod <strong>si</strong>milar unei elice <strong>de</strong> avion, <strong>si</strong> chiar<br />
rasucesc fluidul prin pompa. Cand se folosesc aceste pompe este foarte important sa se<br />
a<strong>si</strong>gure ca exista o rezistenta minima in amplasarea conductei <strong>de</strong> absorbtie, <strong>de</strong>oarece spre<br />
<strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> pompele centrifuge, puterea absorbita este proportion<strong>al</strong>a cu pre<strong>si</strong>unea tot<strong>al</strong>a <strong>si</strong><br />
nu cu <strong>de</strong>bitul re<strong>al</strong>.<br />
Pompele cu <strong>de</strong>bit mixt sunt o combinatie intre pompele centrifuge <strong>si</strong> cele cu <strong>de</strong>bit axi<strong>al</strong>.<br />
Ele au avantajul <strong>de</strong> a fi mai eficiente <strong>de</strong>cat pompele centrifuge, dar sunt, <strong>de</strong> asemenea,<br />
capabile sa genereze pre<strong>si</strong>uni mai mari <strong>de</strong>cat pompele cu <strong>de</strong>bit axi<strong>al</strong>. Aceste pompe sunt<br />
a<strong>de</strong>sea folo<strong>si</strong>te pentru apele pluvi<strong>al</strong>e, apele uzate <strong>si</strong> apele curate acolo un<strong>de</strong> pre<strong>si</strong>unea<br />
solicitata este relativ scazuta.<br />
Exista numeroase tipuri <strong>de</strong> pompe centrifuge produse pentru tot atitea aplicatii variate.<br />
Aceasta lista nu este neaparat completa, dar incearca sa i<strong>de</strong>ntifice pe scurt tipurile <strong>de</strong><br />
pompe folo<strong>si</strong>te in mod obisnuit in industria apei <strong>si</strong> apei uzate <strong>si</strong> un<strong>de</strong> se pot folo<strong>si</strong>.<br />
Avantajele <strong>al</strong>egerii unei pompe potrivite vor fi completate <strong>de</strong> proiectarea a<strong>de</strong>cvata a<br />
retelei <strong>de</strong> conducte pentru captarea <strong>si</strong> livrarea apei<br />
• Rotor <strong>de</strong>schis cu aspiratie termin<strong>al</strong>a<br />
Aceste pompe pot fi montate orizont<strong>al</strong> sau vertic<strong>al</strong>, sau in aplicari cu pereu uscat.<br />
Utilizarea rotoarelor <strong>de</strong>schise permite trecerea obiectelor soli<strong>de</strong> <strong>si</strong> sunt folo<strong>si</strong>te frecvent<br />
in aplicatiile <strong>de</strong> apa uzata, apa pluvi<strong>al</strong>a <strong>si</strong> extragerea apei un<strong>de</strong> sunt necesare pre<strong>si</strong>uni<br />
<strong>de</strong> evacuare relativ scazute. Dezavantajul unui toro <strong>de</strong> tip <strong>de</strong>schis este acela ca pompele<br />
nu pot re<strong>al</strong>iza randamentele ridicate <strong>al</strong>e rotoarelor <strong>de</strong> tip inchis. Prin urmare, aplicarea<br />
trebuie restrictionata doar acolo un<strong>de</strong> exista po<strong>si</strong>bilitatea ca pompa sa trebuiasca sa<br />
treaca obiecte soli<strong>de</strong>, care ar strica un rotor <strong>de</strong> tip inchis.<br />
• Centrifuga cu carcasa sectionata (<strong>de</strong>montabila) cu o <strong>si</strong>ngura treapta<br />
Aceste pompe sunt folo<strong>si</strong>te a<strong>de</strong>sea in aplicatiile <strong>de</strong> apa curata,<strong>si</strong> pot genera pre<strong>si</strong>uni<br />
relativ mari <strong>si</strong> sunt foarte eficiente. In mod norm<strong>al</strong> ele se monteaza orizont<strong>al</strong> cu intrare<br />
<strong>si</strong> puncte <strong>de</strong> evacuare later<strong>al</strong>e. Rotorul este <strong>de</strong> tip inchis, cu inele pentru a reduce<br />
pier<strong>de</strong>rea eficientei interne din pompa. Pre<strong>si</strong>unea generata intr-o centrifuga se bazeaza<br />
pe viteza specifica a rotorului, <strong>si</strong> prin urmare pompa poate fi construita folo<strong>si</strong>nd un<br />
rotor <strong>de</strong> diametru mare, actionat prin rotatii reduse, sau unul <strong>de</strong> diametru mai mic care<br />
sa functioneze cu rotatii mai mari. Multi proiectanti nu cad <strong>de</strong> acord care este cea mai<br />
buna optiune, <strong>de</strong>oarece ambele configuratii au avantaje <strong>si</strong> <strong>de</strong>zavantaje. Mai <strong>si</strong>mplu<br />
spus, pompele <strong>de</strong> viteza mare sunt mai mici, <strong>si</strong> prin urmare implica un cost <strong>de</strong> capit<strong>al</strong><br />
mai scazut <strong>si</strong> pot fi mai usor <strong>de</strong> inst<strong>al</strong>at. Totu<strong>si</strong>, viteza mai mare inseamna un ritm mai<br />
accelerat <strong>de</strong> uzura <strong>si</strong> nece<strong>si</strong>ta o intretinere mai frecventa pentru ca randamentul sa<br />
ramana ridicat. Prin urmare, trebuie luat in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare intregul cost <strong>al</strong> ciclului <strong>de</strong> viata<br />
<strong>si</strong> <strong>al</strong> locului <strong>de</strong> amplasare cand se ia aceasta <strong>de</strong>cizie.<br />
210
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Centrifuga cu mai multe trepte<br />
Pompele cu mai multe trepte sunt folo<strong>si</strong>te pentru a pentru a genera pre<strong>si</strong>uni ridicate.<br />
Marimea sau viteza unei pompe centrifuge cu o treapta va <strong>de</strong>termina <strong>si</strong> pre<strong>si</strong>unea<br />
generata <strong>si</strong> va fi limitata <strong>de</strong> caracteristicile fizice. Exista cazuri in care sunt necesare<br />
pre<strong>si</strong>uni mai mari; proiectantul are cateva optiuni pentru a inst<strong>al</strong>a o pompa centrifuga<br />
cu mai multe trepte.<br />
Pompele cu mai multe trepte au rotoare <strong>de</strong> tip inchis cu inele <strong>si</strong> functioneaza la<br />
randament mare. Pompele genereaza pre<strong>si</strong>uni mari preluand <strong>de</strong>bitul <strong>si</strong> pre<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> la<br />
prima treapta <strong>si</strong> adaugand energia celei <strong>de</strong> a doua trepte <strong>si</strong> tot asa. In gener<strong>al</strong>, in<br />
aplicatiile din industria apei, este neobisnuit sa se foloseasca mai mult <strong>de</strong> cinci sau<br />
sase trepte, dar pentru aplicatiile cu <strong>al</strong>imentare a cazanului un<strong>de</strong> pre<strong>si</strong>unea cazanului<br />
trebuie sa fie <strong>de</strong>pa<strong>si</strong>ta, se folosesc mai multe trepte. Acela<strong>si</strong> principiu se foloseste <strong>de</strong><br />
asemenea pentru pompe <strong>de</strong> foraj un<strong>de</strong> este necesara o pre<strong>si</strong>une ridicata. In gener<strong>al</strong>,<br />
aceste pompe sunt foarte stabile <strong>si</strong> functioneaza cu o intretinere minima. Este necesar<br />
sa se monitorizeze performanta pompei in mod frecvent <strong>de</strong>oarece o uzare interna va<br />
duce la o pier<strong>de</strong>re a eficientei <strong>si</strong> a pre<strong>si</strong>unii <strong>de</strong> evacuare, <strong>si</strong> acest lucru se intampla<br />
practic daca in mediile <strong>de</strong> pompare se afla sedimente.<br />
Proiectarea <strong>si</strong> amplasarea conductelor<br />
Chiar daca sunt selectate pompele corecte pentru a furniza randamentul maxim, acest lucru<br />
poate fi subminat tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> o asamblare a tevilor sau a pompelor necorespunzatoare.<br />
Elementele <strong>de</strong> baza ce trebuie luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare sunt:<br />
• Caracteristicile <strong>de</strong> aspiratie<br />
A<strong>si</strong>gurati-va ca exista o pre<strong>si</strong>une pozitiva la aspiratia pompei atunci cand toate<br />
pompele functioneaza cu un numar minim <strong>de</strong> coturi <strong>si</strong> nu exista po<strong>si</strong>bilitatea unui<br />
vartej <strong>de</strong> aspiratie sau blocare parti<strong>al</strong>a a aerului.<br />
• Caracteristicile <strong>de</strong> evacuare<br />
Ca <strong>si</strong> in cazul conductei <strong>de</strong> aspiratie, a<strong>si</strong>gurati-va ca se foloseste un numar minim <strong>de</strong><br />
coturi, iar cand o conducta este conectata la un colector, este folo<strong>si</strong>t un teu pentru a<br />
reduce curgerea turbulenta. Imbinarile in conducte <strong>si</strong> tevi trebuie sa fie fara ondulari<br />
sau trepte <strong>si</strong> sa aiba garnituri <strong>de</strong> etansare corespunzatoare. Trebuie <strong>de</strong> asemenea sa se<br />
ia in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare furnizarea unor invelitori cu frictiune redusa (Teflon) pentru<br />
conductele <strong>de</strong> evacuare din amplasamentele noi <strong>si</strong> renovate, dar acest exercitiu este<br />
scump <strong>si</strong> este improbabil sa ofere o amortizare semnificativa cind se utilizeaza ca un<br />
ajustaj retro.<br />
8.7.4 Testarea randamentului pompei<br />
Este esenti<strong>al</strong> sa se intreprinda un exercitiu <strong>de</strong> testare a pompei cand se re<strong>al</strong>izeaza planul<br />
unei statii <strong>de</strong> pompare noi sau <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare. Exita un numar <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> re<strong>al</strong>izare cum<br />
ar fi testarea, <strong>de</strong> la <strong>si</strong>mpla c<strong>al</strong>culare a lucrului re<strong>al</strong>izat in ceea ce priveste pre<strong>si</strong>unea, <strong>de</strong>bitul<br />
<strong>si</strong> energia folo<strong>si</strong>te, la o metoda mai sofisticata <strong>de</strong>scrisa ca testarea termodinamica. Ca in<br />
cazul majoritatii testelor, informatia rezultata din test este la fel <strong>de</strong> buna ca <strong>si</strong> efortul <strong>de</strong>pus<br />
pentru a re<strong>al</strong>iza testul. Un c<strong>al</strong>cul <strong>si</strong>mplu va oferi o imagine pentru perioada <strong>de</strong> testare, dar<br />
nu va oferi <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii <strong>de</strong>spre pompe care functioneaza sau la frecvente mai mari sau mai mici<br />
un<strong>de</strong> sunt inst<strong>al</strong>ate invertoare <strong>de</strong> frecventa. Echipamentul necesar pentru re<strong>al</strong>izarea testarii<br />
randamentului pompei este ilustrat mai jos in figura 8-14.<br />
211
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 8- 14: Echipament pentru testarea randamentului pompei<br />
Testarea termodinamica a randamentului pompei<br />
Aceasta metoda <strong>de</strong> testare a pompei are rezultate foarte precise <strong>si</strong> trebuie examinata in<br />
toate ev<strong>al</strong>uarile inainte <strong>si</strong> dupa proiect. Un astfel <strong>de</strong> test va dovedi ca:<br />
• randamentul <strong>de</strong>clarat <strong>de</strong> producatorii pompei este atins<br />
• c<strong>al</strong>culele referitoare la curba <strong>de</strong> rezistenta a <strong>si</strong>stemului ilustrate in figura 6-16.<br />
• se in<strong>de</strong>plinesc caracteristicile <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une <strong>si</strong> <strong>de</strong>bit din proiect<br />
• statia este intretinuta corespunzator<br />
Testul este re<strong>al</strong>izat prin inregistrarea masuratorilor <strong>de</strong> electricitate, pre<strong>si</strong>une <strong>si</strong> <strong>de</strong>bit intr-un<br />
format electronic atasat la un computer. Temperatura la capatul <strong>de</strong> admi<strong>si</strong>e <strong>si</strong> <strong>de</strong> ie<strong>si</strong>re <strong>al</strong><br />
mijloacelor <strong>de</strong> pompare este <strong>de</strong> asemenea masurata la un grad foarte ridicat <strong>de</strong> precizie <strong>si</strong><br />
se ataseaza la un computer. Programul software <strong>de</strong> pe computer va c<strong>al</strong>cula randamentul<br />
pompei intr-un grad foarte ridicat intr-un numar <strong>de</strong> conditii <strong>de</strong> functionare. Testul nece<strong>si</strong>ta<br />
inchi<strong>de</strong>rea vanei <strong>de</strong> evacuare.<br />
Echipamentul necesar pentru re<strong>al</strong>izarea unui asemenea test este costi<strong>si</strong>tor, dar economiile<br />
pot fi enorme <strong>si</strong> este probabil cel mai eficient program <strong>de</strong> management <strong>al</strong> energiei <strong>al</strong> unei<br />
utilitati <strong>de</strong> apa. O ilustrare a amplasarii pompei <strong>de</strong> testare <strong>si</strong> a echipamentului este<br />
prezentata in figura 8-15.<br />
212
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 8- 15: Testarea termodinamica a pompei<br />
8.7.5 Intretinerea pompei<br />
Fara o intretinere a<strong>de</strong>cvata, randamentele obtinute datorita selectarii corecte a pompei <strong>si</strong> a<br />
proiectarii statiei se vor pier<strong>de</strong> daca echipamentul nu este intretinut. In trecut, intretinerea<br />
s-ar fi re<strong>al</strong>izat in functie <strong>de</strong> numarul <strong>de</strong> ore <strong>de</strong> functionare.<br />
Frecventa <strong>de</strong> intretinere<br />
Se con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra o buna practica <strong>de</strong> intretinere inlaturarea pompei din serviciu <strong>si</strong> efectuarea<br />
unei revizii gener<strong>al</strong>e a pompei <strong>si</strong> a orcaror echipament asociate acesteia. Totu<strong>si</strong>,<br />
intretinerea <strong>de</strong> acest tip este scumpa <strong>si</strong> echipamentul ar fi in mod norm<strong>al</strong> supra-intretinut,<br />
pentru ca <strong>de</strong> aceasta data nu ar fi necesara. Alternativa este probabil mai rea, prin aceea ca<br />
statia nu a avut o intretinere corespunzatoare sau a functionat intr-o stare foarte ineficienta<br />
pentru mult timp sau chiar nu mai functioneaza. In unele cazuri, avaria va avea ca rezultat<br />
213
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
pagube cauzate fie echipamentului, reputatiei, sau incre<strong>de</strong>rii publice in compania<br />
operatoare (OR). Deoarece nici o statie nu functioneaza in asemenea circumstante, sansa<br />
<strong>de</strong> a obtine o <strong>si</strong>ncronizare perfecta ar fi probabil mai mare daca se bazeaza pe noroc mai<br />
<strong>de</strong>graba <strong>de</strong>cat pe o ju<strong>de</strong>cata atenta.<br />
Tehnici <strong>de</strong> intretinere<br />
Starea echipamentului <strong>de</strong> functionare trebuie inteleasa intot<strong>de</strong>auna <strong>si</strong> trebuie sa se a<strong>si</strong>gure<br />
ca functioneaza la randament <strong>si</strong> disponibilitate maxime. Pentru a facilita d.p.d.v. economic<br />
acest proces, trebuie sa se utilizeze un mijloc <strong>de</strong> testare neintruziv. Testarea performantei<br />
<strong>de</strong> acest tip este <strong>de</strong>scrisa mai tarziu in lucrarea <strong>de</strong> fata, dar merita sa se an<strong>al</strong>izeze <strong>al</strong>te <strong>al</strong>te<br />
tehnici <strong>de</strong> monitorizare pentru a spori performanta <strong>si</strong> fiabilitatea. O inspectare in infrarosu<br />
periodica a echipamentului (12 luni) nu este scumpa <strong>si</strong> va evi<strong>de</strong>ntia orice slabiciune a<br />
<strong>si</strong>stemului electric care poate cauza o avarie <strong>de</strong> mari proportii, <strong>si</strong> o an<strong>al</strong>iza a vibratiilor,<br />
care va indica avaria rulmentilor motorului <strong>si</strong> a <strong>al</strong>tor componente mecanice. Aceste<br />
subiecte sunt i<strong>de</strong>ntificate mai <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat in documentul privind Intretinerea Preventiva<br />
Planificata, <strong>si</strong> nu trebuie con<strong>si</strong><strong>de</strong>rata <strong>si</strong>ngular, ci ca o strategie <strong>de</strong> functionare <strong>si</strong> intretinere<br />
gener<strong>al</strong>a.<br />
Regimul <strong>de</strong> functionare <strong>al</strong> pompei<br />
Modul in care functioneaza pompele poate avea un impact semnificativ atat asupra<br />
frecventei randamentului, cat <strong>si</strong> a intretinerii. Asa cum se poate ve<strong>de</strong>a din schita din Figura<br />
1, a actiona o pompa suplimentara nu va furniza un <strong>de</strong>bit dublu fata <strong>de</strong> folo<strong>si</strong>rea unei<br />
<strong>si</strong>ngure pompe din acest exemplu, iar utilizarea unei a treia pompe nu va face <strong>de</strong>cat sa<br />
absoarba energie.<br />
Modul in care functioneaza pompele poate avea un impact semnificativ atat asupra<br />
frecventei randamentului, cat <strong>si</strong> a intretinerii<br />
Functionarea manu<strong>al</strong>a<br />
In cazul in care pompele sunt controlate manu<strong>al</strong>, regimurile <strong>de</strong> pompare trebuie sa fie<br />
actionate numai in maniera <strong>de</strong>terminata <strong>de</strong> catre proiectant la inceput. Daca statia a fost<br />
proiectata pentru o functionare cu pompe multiple, proiectantul trebuie sa fi luat acest lucru<br />
in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare, <strong>si</strong> trebuie sa se fi a<strong>si</strong>gurat ca operarea unor pompe multiple va furniza un<br />
serviciu a<strong>de</strong>cvat la randamentul maxim.<br />
Functionarea automata<br />
Pompele care sunt actionate automat functioneaza <strong>de</strong> obicei mai eficient, cu conditia ca<br />
proiectantul sa fi i<strong>de</strong>ntificat regimul <strong>de</strong> functionare corect (pentru a in<strong>de</strong>plini nevoile<br />
operation<strong>al</strong>e) <strong>si</strong> punctele <strong>de</strong> lucru <strong>al</strong>e pompelor. O testare periodica a pompei va confirma<br />
ca regimul <strong>de</strong> functionare este corect pentru tipul <strong>de</strong> pompe inst<strong>al</strong>at, <strong>si</strong> ca nu a existat nici o<br />
schimbare a parametrilor <strong>de</strong> functionare ca urmare a unui <strong>de</strong>bit nea<strong>de</strong>cvat sau a<br />
echipamentului <strong>de</strong> monitorizare a pre<strong>si</strong>unii.<br />
Convertorul <strong>de</strong> frecventa<br />
Convertoarele <strong>de</strong> frecventa pot avea un avantaj semnificativ pentru regimul <strong>de</strong> functionare,<br />
cu conditia ca ele sa fie potrivite pentru tipurile <strong>de</strong> motoare <strong>si</strong> pompe inst<strong>al</strong>ate. In termeni<br />
<strong>si</strong>mpli, ele functioneaza prin convertirea un<strong>de</strong>i <strong>si</strong>nusoid<strong>al</strong>e trifazate an<strong>al</strong>oage in digit<strong>al</strong>a <strong>si</strong><br />
largesc sau comprima unda dupa cum solicita <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> control. Functioneaza norm<strong>al</strong> la<br />
38 - 60 Hz, dar nu este un lucru neobisnuit ca pompele sa functioneze eficient <strong>si</strong> la <strong>al</strong>te<br />
214
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
v<strong>al</strong>ori. Convertoarele <strong>de</strong> frecventa vor nece<strong>si</strong>ta o putere suplimentara din partea motorului<br />
atunci cand functioneaza la v<strong>al</strong>oarea maxima. Prin urmare, este important sa se ia acest<br />
lucru in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare cand se face o modificare <strong>de</strong> adaptare la un <strong>si</strong>stem existent; <strong>al</strong>tfel se<br />
pier<strong>de</strong> o mare parte din beneficiu. Este <strong>de</strong> asemenea foarte important sa se ia in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare<br />
parametrii <strong>de</strong> control, care pot introduce o pompa suplimentara <strong>de</strong> a<strong>si</strong>stenta, <strong>si</strong> efectul<br />
acesteia asupra randamentului pompei.<br />
8.7.6 Cladirile <strong>si</strong> cazarea<br />
De<strong>si</strong> nu este con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat a fi un cost ridicat <strong>al</strong> energiei in sectorul utilitatilor <strong>de</strong> apa, exista<br />
un numar <strong>de</strong> aspecte <strong>si</strong>mple ce completeaza strategia pentru enegie. Acestea sunt<br />
urmatoarele:<br />
Inc<strong>al</strong>zirea <strong>si</strong> racirea<br />
Trebuie sa se a<strong>si</strong>gure c<strong>al</strong>dura <strong>si</strong> racorire care nu functioneaza <strong>si</strong>multan. Daca aerul<br />
conditionat este in functiune, trebuie inst<strong>al</strong>at sa racoreasca spatiul ocupat la nu mai putin<br />
<strong>de</strong> 24°C. In mod <strong>si</strong>milar, c<strong>al</strong>dura trebuie controlata pentru a mentine un nivel <strong>de</strong><br />
temperatura mai scazut conform tipului cladirii <strong>si</strong> natura activitatii care se intreprin<strong>de</strong>.<br />
'Banda <strong>de</strong> insen<strong>si</strong>bilitate' dintre cele doua temperaturi, un<strong>de</strong> nu functioneaza nici un <strong>si</strong>stem,<br />
previne aparitia functionarii <strong>si</strong>multane a <strong>si</strong>stemelor <strong>si</strong> in competitie unele cu <strong>al</strong>tele.<br />
Ajustari sezoniere<br />
Trebuie sa se ajusteze in fiecare sezon setarile <strong>de</strong> control <strong>si</strong> se va re<strong>al</strong>iza o economi<strong>si</strong>re <strong>de</strong><br />
5% a energiei. Sa se reseteze contro<strong>al</strong>ele conform variatiilor <strong>de</strong> sezon <strong>al</strong>e vremii <strong>si</strong> intre<br />
iarna <strong>si</strong> vara. De exemplu, c<strong>al</strong>dura trebuie furnizata mai <strong>de</strong>vreme cand vremea e mai rece,<br />
iar temperaturi mai scazute in circuitul <strong>de</strong> inc<strong>al</strong>zire pot fi acceptabile la inceputul<br />
primaverii <strong>si</strong> la sfar<strong>si</strong>tul iernii. Se vor opri orice boilere care nu sunt necesare in lunile mai<br />
c<strong>al</strong><strong>de</strong> pentru a reduce costurile apei c<strong>al</strong><strong>de</strong> domestice cu aproximativ 5%. Poate fi necesar<br />
sa se consulte speci<strong>al</strong>isti pentru recomandari suplimentare.<br />
Trebuie sa se ajusteze in fiecare sezon setarile <strong>de</strong> control <strong>si</strong> se va re<strong>al</strong>iza o economi<strong>si</strong>re <strong>de</strong><br />
5% a energiei. Se vor reseta contro<strong>al</strong>ele conform variatiilor <strong>de</strong> sezon <strong>al</strong>e vremii <strong>si</strong> intre<br />
iarna <strong>si</strong> vara. De exemplu, c<strong>al</strong>dura trebuie furnizata mai <strong>de</strong>vreme cand vremea e mai rece,<br />
iar temperaturi mai scazute in circuitul <strong>de</strong> inc<strong>al</strong>zire pot fi acceptabile la inceputul<br />
primaverii <strong>si</strong> la sfar<strong>si</strong>tul iernii. Se vor opri orice boilere care nu sunt necesare in lunile mai<br />
c<strong>al</strong><strong>de</strong> pentru a reduce costurile apei c<strong>al</strong><strong>de</strong> domestice cu aproximativ 5%. Poate fi necesar<br />
sa se consulte speci<strong>al</strong>isti pentru recomandari suplimentare.<br />
Trebuie sa se a<strong>si</strong>gure ca modul in care este controlata temperatura reflecta cerintele<br />
cladirii. Nu se suprainc<strong>al</strong>zesaste locul <strong>de</strong> munca <strong>si</strong> nu se <strong>de</strong>schid ferestrele in cladiri<br />
inc<strong>al</strong>zite.<br />
Temperaturile recomandate sunt:<br />
• birouri - 19°C<br />
• ateliere - 16°C<br />
• magazine - 10-12°C<br />
Pentru fiecare grad <strong>de</strong> suprainc<strong>al</strong>zire, consumul <strong>de</strong> combustibil creste cu 8-10%, iar riscul<br />
ca <strong>al</strong>te cresteri <strong>al</strong>e c<strong>al</strong>durii datorita echipamentuui <strong>de</strong> birou, <strong>al</strong> iluminatului <strong>si</strong> <strong>al</strong><br />
person<strong>al</strong>ului care inc<strong>al</strong>zeste spatii <strong>de</strong> lucru intr-un mod neconfortabil, este <strong>de</strong> asemenea<br />
ridicat.<br />
215
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Iluminatul<br />
Acolo un<strong>de</strong> exista un numar mare <strong>de</strong> corpuri <strong>de</strong> iluminat, merita sa se ia in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare<br />
inlocuirea lampile cu filament wolfram cu h<strong>al</strong>ogen cu iluminat <strong>de</strong> evacuare. De<strong>si</strong> lampile<br />
cu h<strong>al</strong>ogen sunt ieftine <strong>si</strong> se <strong>de</strong>schid imediat, ele a<strong>de</strong>sea nu rezista prea mult timp <strong>si</strong><br />
consuma mult curent. Se vor inlocui lampile care sunt in functiune <strong>de</strong> mult timp atunci<br />
cand se strica cu <strong>al</strong>ternative care consuma mai putina energie, <strong>de</strong> exemplu lampile cu sodiu<br />
sau met<strong>al</strong>ice h<strong>al</strong>oi<strong>de</strong>. Ele au pret <strong>de</strong> cumparare mai mare dar consuma mai putina energie,<br />
au o viata a lampii mai mare <strong>si</strong> e mai putin probabil sa ce<strong>de</strong>ze prematur, reducand astfel<br />
utilizarea energiei <strong>si</strong> timpul <strong>de</strong> intretinere.<br />
Orice <strong>al</strong>te lampi cu filament wolfram cu h<strong>al</strong>ogen care raman trebuie folo<strong>si</strong>te doar in<br />
scopuri <strong>de</strong> <strong>si</strong>guranta <strong>si</strong> securitate <strong>si</strong> trebuie controlate folo<strong>si</strong>nd senzori <strong>de</strong> prezenta.<br />
8.7.7 Sistem mixt <strong>de</strong> c<strong>al</strong>dura <strong>si</strong> energie<br />
Sistemul mixt <strong>de</strong> c<strong>al</strong>dura <strong>si</strong> energie furnizeaza electricitate <strong>si</strong> c<strong>al</strong>dura la un pret mai mic<br />
<strong>de</strong>cat pot fi furnizate <strong>de</strong> companiile <strong>de</strong> utilitati. Un <strong>si</strong>stem tipic mixt <strong>de</strong> c<strong>al</strong>dura <strong>si</strong> energie<br />
produce electricitate <strong>si</strong> c<strong>al</strong>dura la punctul <strong>de</strong> cerere, iar c<strong>al</strong>dura ri<strong>si</strong>pita din generarea<br />
electricitatii este folo<strong>si</strong>ta perntru a produce apa c<strong>al</strong>da utila sau abur pentru fermentare <strong>si</strong><br />
<strong>al</strong>te procese, cum ar fi inc<strong>al</strong>zirea cladirilor. Acolo un<strong>de</strong> este inst<strong>al</strong>ata intr-o statie <strong>de</strong> tratare<br />
a apei uzate, electricitatea <strong>si</strong> c<strong>al</strong>dura rezultate se pot furniza la un tarif mai mic <strong>de</strong>cat cel <strong>al</strong><br />
utilitatilor pentru gaz metan produs <strong>de</strong> la procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong> fermentare. C<strong>al</strong>dura <strong>si</strong> energie<br />
mixte reprezinta productia <strong>si</strong>multana <strong>de</strong> putere (<strong>de</strong> obicei electricitate) <strong>si</strong> c<strong>al</strong>dura<br />
utilizabila.<br />
Exista patru motive soli<strong>de</strong> pentru a inst<strong>al</strong>a un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> energie <strong>si</strong> c<strong>al</strong>dura mixte.<br />
• impact redus asupra mediului<br />
• economii <strong>de</strong> costuri,<br />
• intarirea <strong>si</strong> stabilitatea furnizarii<br />
• energie <strong>al</strong>ternativa (biogaz)<br />
Impactul asupra mediului<br />
Fermentarea anaeroba a namolului produce metan <strong>si</strong> dioxid <strong>de</strong> carbon, intr-o proportie <strong>de</strong><br />
aproximativ 60% metan <strong>si</strong> 30% dioxid <strong>de</strong> carbon. Gazul metan a fost i<strong>de</strong>ntificat ca o cauza<br />
importanta a inc<strong>al</strong>zirii glob<strong>al</strong>e. Pentru a avea un echilibru <strong>al</strong> c<strong>al</strong>durii in timpul procesului,<br />
este nevoie sa se a<strong>si</strong>gure ca gro<strong>si</strong>mea namolului <strong>de</strong> fermentare este formata din mai mult<br />
<strong>de</strong> 4.5% soli<strong>de</strong> uscate, iar pentru usurinta pomparii soli<strong>de</strong>le uscate nu trebuie sa <strong>de</strong>paseasca<br />
6%.<br />
Economii <strong>de</strong> costuri<br />
Daca <strong>si</strong>stemul este proiectat <strong>si</strong> configurat corect <strong>si</strong> functioneaza in majoritatea zilelor in<br />
<strong>de</strong>cursul anului, se pot face mari economii. Sistemele <strong>de</strong> c<strong>al</strong>dura <strong>si</strong> energie mixte <strong>de</strong><br />
c<strong>al</strong>itate se pot c<strong>al</strong>ifica pentru Rezerve <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> crescute, iar consumul lor <strong>de</strong> combustibil<br />
este scutit <strong>de</strong> la taxa <strong>de</strong> mediu. (Acest lucru nu este inca stabilit in Romania)<br />
O statie <strong>de</strong> epurare a apelor uzate poate reduce costurile prin costurile <strong>de</strong> energie cu 90%<br />
daca se inst<strong>al</strong>eaza un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> c<strong>al</strong>dura <strong>si</strong> putere mixte <strong>si</strong> procesul <strong>de</strong> fermentare este<br />
administrat corespunzator.<br />
Intarirea furnizarii<br />
216
Sectiunea 8: Managementul Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong> <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Sistemul <strong>de</strong> c<strong>al</strong>dura <strong>si</strong> putere mixte furnizeaza o capacitate suplimentara <strong>de</strong> generare pentru<br />
a ajuta la in<strong>de</strong>plinirea cererii din amplasament, <strong>de</strong><strong>si</strong> folo<strong>si</strong>rea sa nu poate garanta<br />
securitatea furnizarii. Sistemul se poate configura pentru a functiona ca o sursa <strong>de</strong> putere in<br />
interv<strong>al</strong>ele cu tarif ridicat.<br />
Energie <strong>al</strong>ternativa<br />
Reutilizarea produsului secundar <strong>al</strong> procesului <strong>de</strong> fermentare reprezinta o sursa<br />
semnificativa <strong>de</strong> energie <strong>de</strong> rezerva <strong>si</strong> va contribui la tintele <strong>de</strong> reducere a emi<strong>si</strong>ilor <strong>de</strong><br />
dioxid <strong>de</strong> carbon. Daca acest materi<strong>al</strong> este evacuat direct in atmosfera, poate avea loc un<br />
esec in utilizarea unei resurse <strong>al</strong>ternative <strong>de</strong> energie <strong>si</strong> se poate pier<strong>de</strong> oportunitatea <strong>de</strong> a<br />
reduce consumul <strong>de</strong> combustibil miner<strong>al</strong>. Acest lucru este util mai <strong>al</strong>es pentru organizatiile<br />
cu conventii negociate sau care participa la traficul emi<strong>si</strong>ilor.<br />
217
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
9 Managementul Financiar<br />
9.1 Introducere<br />
De la inceput trebuie recunoscut ca termenul <strong>de</strong> “management financiar” nu implica doar<br />
crearea unei functii financiare responsabile cu mentinerea unui set <strong>de</strong> inregistrari financiare<br />
care sa prezinte interes doar pentru person<strong>al</strong>ul cu c<strong>al</strong>ificari in acest domeniu. In re<strong>al</strong>itate<br />
implica crearea unui <strong>si</strong>stem care nu doar inregistreaza tranzactii financiare dar <strong>si</strong> utilizeaza<br />
baza <strong>de</strong> date atat in managementul <strong>de</strong> zi cu zi cat <strong>si</strong> in planificarea afacerii. Astfel,<br />
managementul financiar nu se refera doar la contabilitatea financiara, ci <strong>si</strong> utilizeaza datele<br />
in asa fel incat organizatia sa i<strong>si</strong> atinga obiectivele fixate.<br />
Managementul financiar este <strong>de</strong>ci procesul care imbina toate operatiunile financiare cu<br />
scopul <strong>de</strong> a manageria resursele companiei in asa fel incat sa i<strong>si</strong> atinga obiectivele in mod<br />
eficient.<br />
Acest capitol eleboreaza o serie <strong>de</strong> probleme importante privind managemetul financiar <strong>al</strong><br />
uitlitatilor <strong>de</strong> apa:<br />
• Bazele managementului finaciar: cerintele <strong>si</strong> structura organization<strong>al</strong>a (9.2)<br />
• Sisteme <strong>de</strong> contabilitate <strong>si</strong> principii (9.3)<br />
• Planificare financiara (9.4)<br />
• Controlul costurilor (9.5)<br />
• Managementul banilor (9.6)<br />
• Tarifele pentru apa (9.7)<br />
• Pregatirea <strong>si</strong> investitiile financiare (9.8)<br />
• Imprumuturi <strong>si</strong> an<strong>al</strong>iza optiunilor (9.9)<br />
9.2 Management financiar: cerinte <strong>si</strong> structura organization<strong>al</strong>a<br />
9.2.1 Nece<strong>si</strong>tatea unui bun management financiar<br />
Managementul financiar eficient este critic <strong>si</strong> esenti<strong>al</strong> pentru orice organizatie care se vrea<br />
<strong>de</strong> success. Oricum trebuie recunoscut din start ca managementul financiar este mai mult<br />
<strong>de</strong>cat un proces <strong>de</strong> administrare <strong>si</strong> control. Acesta este rezultatul informatiilor financiare<br />
relevante <strong>si</strong> fiabile care ofera o baza pentru <strong>de</strong>cizii mai bune pentru managementul<br />
organizatiei.<br />
Un <strong>si</strong>stem eficient <strong>de</strong> management financiar influenteaza toate <strong>de</strong>partamentele unei<br />
organizatii, dupa cum se poate observa in diagrama urmatoare:<br />
218
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 9- 1: Sectoare care pot fi influentate <strong>de</strong> un management financiar eficient<br />
Imbunatatirea<br />
puterii <strong>de</strong><br />
cumparare<br />
Masurarea <strong>si</strong><br />
rcompensarea<br />
succesului<br />
FM<br />
Po<strong>si</strong>bilitate<br />
a <strong>de</strong> a<br />
schimba Imbunatatirea<br />
performantelor<br />
Control,<br />
onestitate,<br />
raspun<strong>de</strong>re<br />
Sprijinirea luarii<br />
<strong>de</strong>ciziilor bune<br />
Administrarea<br />
riscului<br />
Managementul financiar standardizat ofera:<br />
• Informatii esenti<strong>al</strong>e necesare celor care manageriaza <strong>si</strong> supervizeaza operatiunile<br />
zilnice <strong>al</strong>e organizatiei.<br />
• Informatiile necesare acelor persoane sau organizatii investite cu controlul <strong>si</strong><br />
monitorizarea <strong>de</strong> ansamblu a companiilor.<br />
• A<strong>si</strong>gurarea actionarilor <strong>de</strong> faptul ca resursele organizatiilor au fost folo<strong>si</strong>te eficient <strong>si</strong> in<br />
scopurile pentru care au fost <strong>al</strong>ocate.<br />
• Impiedicarea frau<strong>de</strong>lor <strong>si</strong> a coruptiei, prin furnizarea contro<strong>al</strong>elor interne <strong>si</strong> a abilitatii <strong>de</strong> a<br />
i<strong>de</strong>ntifica circumstante neobisnuite <strong>si</strong> <strong>de</strong>viatii.<br />
9.2.2 Pozitia Managementului Financiar intr-o Organizatie<br />
Pozitia actu<strong>al</strong>a a managementului financiar in cadrul structurii <strong>de</strong> management poate fi<br />
reprezentata in felul urmator:<br />
Figura 9- 2 : Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> Management<br />
Management<br />
pt. imbunatatira<br />
performantelor<br />
Lea<strong>de</strong>rship<br />
Management<br />
Financiar<br />
Diagrama probeaza faptul ca pentru existenta unui management <strong>de</strong> ansamblu eficient intr-o<br />
organizatie este necesara o legatura intre:<br />
• Conducerea eficienta a managementului organizatiei<br />
• Management financiar care sa <strong>de</strong>monstreze responsabilitate<br />
• Masurarea performantelor in scopul <strong>de</strong>monstrarii utilizarii eficiente a resurselor;<br />
219
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Fiecare element <strong>al</strong> mo<strong>de</strong>lului completeaza <strong>si</strong> sustine celel<strong>al</strong>te elemente, a<strong>si</strong>gurand astfel<br />
faptul ca organizatia opereaza <strong>de</strong> o maniera con<strong>si</strong>stenta <strong>si</strong> eficienta. Astfel, existenta unui<br />
management financiar eficient este esenti<strong>al</strong>a pentru ca managerii sa poata exercita<br />
controlul asupra tuturor aspectelor afacerii.<br />
9.2.3 Cerintele Managementului Financiar<br />
Pentru ca managementul financiar sa fie eficient este oportuna infiintarea unei baze <strong>de</strong> date<br />
financiare a<strong>de</strong>cvate. Aceasta nece<strong>si</strong>ta actu<strong>al</strong>izarea <strong>si</strong> structurarea <strong>de</strong> o asemenea maniera<br />
incat sa poata raspun<strong>de</strong> cerintelor specifice managementului organizatiei, precum <strong>si</strong><br />
controlul exercitat <strong>de</strong> un <strong>de</strong>partament financiar structurat.<br />
Trebuie notate chiar <strong>de</strong> la inceputul proiectarii sau confirmarii existentei unei asemenea<br />
baze <strong>de</strong> date, urmatoarele:<br />
• Trebuie <strong>al</strong>catuit un set <strong>de</strong> reguli cunoscute <strong>si</strong> intelese <strong>de</strong> toata lumea, care sa sublinieze<br />
felul in care vor fi tratate problemele financiare<br />
• Nu exista nici o formula magica care sa fie adoptata in mod univers<strong>al</strong> pentru a rezolva<br />
toate problemele. Organizatii diferite au nevoi diferite <strong>si</strong> astfel <strong>si</strong>stemul trebuie<br />
proiectat pentru fiecare organizatie in parte.<br />
• Trebuie adoptata o abordare <strong>de</strong>schisa. Impunerea unor <strong>si</strong>steme noi sau actu<strong>al</strong>izate<br />
asupra practicilor invechite nu va face <strong>de</strong>cat sa mareasca numarul problemelor ci nu pe<br />
cel <strong>al</strong> solutiilor.<br />
Pornind <strong>de</strong> la aceasta baza, este po<strong>si</strong>bila oferirea unei perspective la nivel in<strong>al</strong>t asupra<br />
muncii care trebuie <strong>de</strong>puse pentru imbunatatirea managamentului financiar, <strong>si</strong> anume:<br />
Tabel 9- 1 : Sarcini <strong>si</strong> obiective pentru imbunatatirea managementului financiar<br />
Sarcini Obiective<br />
Revizuirea organizarii <strong>si</strong><br />
structurii Departamentului<br />
Financiar.<br />
Definirea regulilor<br />
financiare pe baza carora<br />
lucreaza operatorul.<br />
Definirea <strong>si</strong>stemului<br />
financiar care urmeaza a fi<br />
utilizat.<br />
Definirea structurii bazei <strong>de</strong><br />
date ce urmeaza a fi folo<strong>si</strong>ta<br />
Revizuirea <strong>si</strong> imbunatatirea<br />
<strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> raportare<br />
financiara<br />
Crearea unui Departament Financiar capabil <strong>de</strong> a oferi<br />
un serviciu <strong>de</strong> prima clasa operatorului prin<br />
cea mai buna utilizare a tehnicilor <strong>si</strong> procedurilor<br />
mo<strong>de</strong>rne.<br />
Crearea unui set <strong>de</strong> reguli codificate, intelese <strong>de</strong><br />
person<strong>al</strong>ul operatorilor, care sa sublinieze cerintele <strong>si</strong><br />
responsabilitatile fianciare.<br />
Crearea unui <strong>si</strong>stem financiar mo<strong>de</strong>rn complet integrat,<br />
care sa <strong>de</strong>a cea mai buna utilizare tehnologiei mo<strong>de</strong>rne,<br />
capabil sa satisfaca nece<strong>si</strong>tatile operatorului.<br />
Crearea unei baze <strong>de</strong> date care sa intampine nevoile<br />
individu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e organizatiei.<br />
Crearea unui mecanism <strong>de</strong> raportare structurat capabil<br />
<strong>de</strong> a onora cerintele interne <strong>si</strong> externe <strong>de</strong> raportare <strong>al</strong>e<br />
operatorului.<br />
220
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
9.2.4 Organizarea Departamentului Financiar<br />
Departamentul responsabil cu controlul <strong>si</strong> mentenanta bazei <strong>de</strong> date financiare este<br />
elementul centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> oricarui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> management financiar.<br />
Examinarea in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu a operatiunilor financiare ce au loc in cadrul fiecarui operator<br />
nece<strong>si</strong>ta sa fie <strong>de</strong>sfasurata <strong>de</strong> preferat ca parte a unei revizuiri la nivel institution<strong>al</strong>.<br />
Oricum, este important <strong>de</strong> subliniat ca toate functiile legate <strong>de</strong> cea financiara ar trebui sa<br />
fie controlate <strong>de</strong> o <strong>si</strong>ngura persoana. Aceasta persoana va fi responsabila pentru actionarea<br />
eficienta a functiei financiare. Pozitia va trebui ocupata <strong>de</strong> un manager financiar c<strong>al</strong>ificat,<br />
cu experienta, care va reprezenta o parte esenti<strong>al</strong>a din echipa <strong>de</strong> management corporatist <strong>si</strong><br />
va fi responsabil cu garantarea faptului ca acea echipa este pe <strong>de</strong>plin constienta <strong>de</strong> impactul<br />
financiar <strong>al</strong> <strong>de</strong>ciziilor ei. Titulatura postului acestei persoane va <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> practicile <strong>si</strong><br />
obiceiurile loc<strong>al</strong>e dar in gener<strong>al</strong> ea poarta <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> Vice Presedinte (financiar),<br />
Director Financiar, Director Economic sau Controlor Financiar.<br />
Structura <strong>de</strong>partamentului subordonat acestei persoane <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> foarte mult <strong>de</strong> marimea<br />
organizatiei; organizatiile mari <strong>si</strong> mai complexe au nevoie <strong>de</strong> obicei <strong>de</strong> un numar mai larg<br />
<strong>de</strong> speci<strong>al</strong>isti <strong>de</strong> ordin tehnic in subordine. O structura minima revizuita a unui operator<br />
poate fi urmatoarea:<br />
• Contabilitate financiara<br />
• Contabilitate manageri<strong>al</strong>a<br />
• Trezorerie<br />
Oricum este important <strong>de</strong> notat ca forma fin<strong>al</strong>a trebuie sa fie acceptata la nivelul fiecarei<br />
organizatii in parte. Acest obiectiv poate fi atins doar daca se <strong>de</strong>sfasoara o revizuire<br />
cuprinzatoare care va acoperi probleme ca:<br />
Tabel 9- 2: Revizuirea organizarii managementului financiar<br />
Sarcini Obiective<br />
Orare <strong>si</strong> limite <strong>de</strong> raportare<br />
curenta<br />
I<strong>de</strong>ntificarea unei ierarhii clar <strong>de</strong>finite in scopuri <strong>de</strong><br />
raportare. Verificarea intelegerii <strong>de</strong>pline a obligatiilor<br />
<strong>si</strong> responsabilitatilor <strong>de</strong> catre tot person<strong>al</strong>ul.<br />
Cantitatea <strong>de</strong> munca pe I<strong>de</strong>ntificarea cantitatii <strong>de</strong> munca pe fiecare sectie, cu<br />
fiecare sectie.<br />
intentia specifica <strong>de</strong> a evi<strong>de</strong>ntia punctele slabe.<br />
Cantitatea <strong>de</strong> munca I<strong>de</strong>ntificarea problemelor specifice <strong>al</strong>e operatorilor.<br />
Acest lucru va inclu<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificarea motivelor care<br />
stau la baza restantelor pentru a putea intreprin<strong>de</strong><br />
masuri <strong>de</strong> inlaturare a acestora.<br />
Niveluri <strong>de</strong> person<strong>al</strong>. Din punctele <strong>de</strong> mai sus se <strong>de</strong>duce compatibilitatea sau<br />
incompatibilitatea cu nivelurile <strong>de</strong> person<strong>al</strong>.<br />
Nivelul aptitudinilor. Din punctele <strong>de</strong> mai sus se <strong>de</strong>duce compatibilitatea sau<br />
incompatibilitea cu nivelul aptitudinilor.<br />
Cerintele <strong>de</strong> training. Din punctele <strong>de</strong> mai sus se <strong>de</strong>duce compatibilitatea sau<br />
incompatibilitea cu nivelul <strong>de</strong> training <strong>al</strong> person<strong>al</strong>ului<br />
<strong>si</strong> nevoile <strong>de</strong> training <strong>al</strong>e operatorului.<br />
221
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Cea mai buna metoda pentru in<strong>de</strong>plinirea sarcinilor <strong>de</strong> mai sus consta in conceperea unei<br />
an<strong>al</strong>ize <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate a <strong>si</strong>stemelor aplicabila operatiunilor curente din <strong>de</strong>partamentul financiar.<br />
Indiferent <strong>de</strong> metoda care va fi <strong>al</strong>easa pentru <strong>de</strong>finirea structurii <strong>de</strong>partamentului,<br />
urmatoarele functii <strong>de</strong> baza reprezinta esenta operatiunilor <strong>de</strong>partamentului financiar:<br />
• Contabilitatea financiara – responsabilitatea pregatirii <strong>si</strong> mentinerii conturilor istorice<br />
<strong>al</strong>e organizatiei <strong>si</strong> a raportarii statutare externe. In centrul activitatilor s<strong>al</strong>e se afla:<br />
Inregistrarea tranzactiilor afacerii<br />
Colectarea veniturilor/plata datoriilor<br />
Pregatirea documentelor financiare statutare<br />
• Contabilitatea manageri<strong>al</strong>a – responsabilitatea raportarii interne catre management.<br />
Activitatile cheie sunt reprezentate <strong>de</strong> :<br />
Inregistrarea, an<strong>al</strong>izarea <strong>si</strong> interpretarea informatiei financiare<br />
Oferirea informatiei pentru planificarea interna, control <strong>si</strong> procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie.<br />
Pregatirea bugetelor <strong>si</strong> controlul bugetar.<br />
• Managementul trezoreriei – responsabilitatea administrarii numerarului din cadrul<br />
organizatiei. Acesta reprezinta baza existentei oricarei organizatii, dar <strong>si</strong> o resursa ce<br />
are nevoie sa fie administrata. Activitatile centr<strong>al</strong>e sunt:<br />
A<strong>si</strong>gurarea faptului ca organizatia beneficiaza <strong>de</strong> cea mai buna <strong>al</strong>ternativa pentru<br />
numerarul care nu se afla in utilizare.<br />
Oferirea <strong>de</strong> numerar suficient pentru plata datoriilor<br />
Tranzactii <strong>de</strong> schimb externe<br />
Controlul <strong>si</strong> monitorizarea conturilor bancare<br />
Previzionarea <strong>si</strong> monitorizarea cash-flowului<br />
Controlul <strong>si</strong> monitorizarea imprumuturilor<br />
9.3 Sistemele <strong>si</strong> principiile contabilitatii<br />
Prin <strong>de</strong>finitie , un <strong>si</strong>stem contabil reprezinta “meto<strong>de</strong>le, procedurile <strong>si</strong> standar<strong>de</strong>le care<br />
rezulta in acumularea, cla<strong>si</strong>ficarea, inregistrarea <strong>si</strong> raportarea evenimentelor <strong>si</strong> tranzactiilor<br />
unei afaceri. Sistemul contabil inclu<strong>de</strong> inregistrarile form<strong>al</strong>e <strong>si</strong> date din surse origin<strong>al</strong>e”.<br />
Sistemul actu<strong>al</strong>, fie manu<strong>al</strong> sau computerizat, poate fi rezumat la urmatoarea diagrama:<br />
222
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 9- 3: Revizuirea <strong>si</strong>stemului contabil<br />
Operatii <strong>de</strong><br />
tranzactionare<br />
Revizuirea<br />
<strong>de</strong>ciziilor<br />
trecute <strong>si</strong><br />
luarea noilor<br />
<strong>de</strong>cizii<br />
An<strong>al</strong>iza<br />
Diagrama arata faptul ca fiecare actiune intreprinsa in cadrul organizatiei genereaza o<br />
tranzactie care trebuie inregistrata in baza <strong>de</strong> date. Baza <strong>de</strong> date va fi disponibila pentru:<br />
• Desfasurarea activitatilor zilnice <strong>al</strong>e organizatiei, ex: c<strong>al</strong>cularea <strong>si</strong> plata s<strong>al</strong>ariilor sau<br />
plata facturilor<br />
• Emiterea rapoartelor <strong>de</strong> control, create pentru a <strong>de</strong>monstra acuratetea bazei <strong>de</strong> date <strong>si</strong><br />
pentru a oferi o baza procesului <strong>de</strong> audit, care sa permita ca toate tranzactiile sa fie<br />
verificate <strong>de</strong> un audit in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt.<br />
• Emiterea rapoartelor interne <strong>de</strong> management pentru managerii companiei. Scrutarea<br />
acestor rapoarte permite managerilor sa actioneze in orice domeniu a carui activitate<br />
pare sa difere <strong>de</strong> cea planificata.<br />
• Emiterea rapoartelor catre organisme externe sau persoane fizice.<br />
9.3.1 Cerintele Sistemului <strong>de</strong> Contabilitate<br />
Operatii<br />
zilnice<br />
Management<br />
Control<br />
Rapoarte<br />
Declaratii <strong>de</strong><br />
Management<br />
Baza <strong>de</strong> date cu informatii<br />
RAPOARTE<br />
EXTERNE<br />
Situatiile<br />
Financiare<br />
Re<strong>al</strong>ocari<br />
Guvernament<strong>al</strong>e<br />
Re<strong>al</strong>ocari<br />
Organisme<br />
Control<br />
Orice <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> contabilitate , manu<strong>al</strong> sau computerizat, este <strong>al</strong>catuit dintr-o serie <strong>de</strong><br />
module. Acestea sunt:<br />
• Sistemele sursa – <strong>si</strong>steme care sunt proiectate pentru a captura <strong>si</strong> actiona tranzactiile <strong>de</strong><br />
baza <strong>al</strong>e organizatiei. Acestea ar acoperi urmatoarele elemente:<br />
Surprin<strong>de</strong>rea timpului <strong>de</strong> munca in scopul c<strong>al</strong>cularii <strong>si</strong> platii s<strong>al</strong>ariilor<br />
Operarea facturilor in <strong>si</strong>stem <strong>si</strong> plata acestora<br />
Inregistrarea tranzactiilor <strong>de</strong> stoc <strong>si</strong> mentinerea rezultatelor inventarelor<br />
Pastrarea inregistrarilor clientilor in jurn<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> vanzari, majorarea tarifelor <strong>si</strong><br />
colectarea datoriilor<br />
• Registrul Jurn<strong>al</strong> – <strong>de</strong>pozitul centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> rezumatelor tranzactiilor inregistrate in <strong>si</strong>stemele<br />
sursa. Acesta reprezinta registrul centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> conturilor organizatiei. Jurn<strong>al</strong>ul contine<br />
conturile care <strong>al</strong>catuiesc <strong>si</strong>tuatiile financiare <strong>al</strong>e institutiei. Exista conturi an<strong>al</strong>itice<br />
pentru active, datorii, capit<strong>al</strong>ul actionarilor, venituri <strong>si</strong> cheltuieli.<br />
223
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
9.3.2 Integrarea <strong>si</strong>stemelor contabile<br />
Inainte <strong>de</strong> automatizarea proceselor, toate inregistrarile erau pastrate in scris, sub forma<br />
unui jurn<strong>al</strong>e sau registre legate, iar datele din sub<strong>si</strong>diara se transferau catre centr<strong>al</strong>a la<br />
interv<strong>al</strong>e regulate <strong>de</strong> timp. De nevoie, acest exercitiu se re<strong>al</strong>iza manu<strong>al</strong> <strong>si</strong> implica utilizarea<br />
acelora<strong>si</strong> conturi <strong>de</strong> control in scopul a<strong>si</strong>gurarii reconcilierii jurn<strong>al</strong>ului gener<strong>al</strong> cu<br />
inregistrarile sub<strong>si</strong>diarelor.<br />
Computerele au ajutat foarte mult acest proces <strong>de</strong> transfer prin permiterea efectuarii<br />
acestuia in mod automat. Chiar <strong>si</strong> dupa introducerea cumputerelor, practicile manu<strong>al</strong>e au<br />
continuat sa fie folo<strong>si</strong>te in fili<strong>al</strong>e, inregistrarile fiind rezumate in jurn<strong>al</strong>e inainte sa fie<br />
transferate in jurn<strong>al</strong>ul gener<strong>al</strong>. Fiecare dintre <strong>si</strong>stemele sursa au continuat sa reprezinte<br />
entitati individu<strong>al</strong>e care actu<strong>al</strong>izau in mod zilnic, saptaman<strong>al</strong> sau lunar, in functie <strong>de</strong><br />
nevoile companiei, jurn<strong>al</strong>ul gener<strong>al</strong>. Procesul nece<strong>si</strong>ta interventia operatorilor pentru<br />
intreruperea acestui exercitiu <strong>de</strong> transfer.<br />
O data cu cresterea puterii <strong>si</strong> a numarului <strong>de</strong> caracteristici <strong>al</strong>e computerelor, a sporit <strong>si</strong><br />
potenti<strong>al</strong>ul unei integrari <strong>de</strong>pline a tuturor componentelor <strong>si</strong>stemelor contabile. Integrarea,<br />
dupa cum este cunoscuta in ziua <strong>de</strong> astazi, a <strong>de</strong>venit re<strong>al</strong>itate datorita <strong>de</strong>zvoltarii<br />
tehnologiilor pentru <strong>si</strong>steme in timpi re<strong>al</strong>i <strong>si</strong> abilitatii <strong>de</strong> a lega computerele in retea.<br />
Aceasta trasatura a permis actu<strong>al</strong>izarea automata a <strong>si</strong>stemelor intr-un mod flexibil <strong>si</strong><br />
accesul unui numar mare <strong>de</strong> utilizatori. Noua tehnologie a ingaduit organizatiilor sa i<strong>si</strong><br />
doreasca mai mult <strong>de</strong>cat integrarea <strong>si</strong>stemelor contabile. Acest lucru este aratat in figura<br />
urmatoare.<br />
Figura 9- 4: Mo<strong>de</strong>lul <strong>si</strong>stemului contabil integrat<br />
Sisteme <strong>de</strong> baza<br />
State <strong>de</strong> s<strong>al</strong>arii<br />
Datorii comerci<strong>al</strong>e<br />
Facturare<br />
Magazine<br />
Transport<br />
Sisteme<br />
operation<strong>al</strong>e<br />
Person<strong>al</strong><br />
Bugete<br />
Registru<br />
Jurn<strong>al</strong><br />
Active<br />
Fixe<br />
Miscari <strong>de</strong> capit<strong>al</strong><br />
Programe<br />
Raportare<br />
Financiara<br />
224
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Acest mo<strong>de</strong>l arata ce poate oferi tehnologia mo<strong>de</strong>rna in materie <strong>de</strong> computere: <strong>si</strong>stemele<br />
pot comunica intre ele astfel incat datele utilizate intr-un <strong>si</strong>stem operation<strong>al</strong> sa fie introduse<br />
o <strong>si</strong>gura data dar sa poata fi folo<strong>si</strong>te ori <strong>de</strong> cate ori este nevoie <strong>de</strong> ele.<br />
Acest lucru poate fi <strong>de</strong>monstrat cel mai bine prin exemplu practic (diagrama din figura<br />
probeaza procesul achizitionarii unui bun pentru folosul in cadrul organizatiei). Ciclul<br />
astfel <strong>de</strong>monstrat este utilizat in intreaga lume, cu foarte putine modificari, <strong>si</strong> consta in<br />
urmatoarele etape:<br />
• O achizitie este receptionata <strong>de</strong> catre un agent autorizat in privinta bunurilor <strong>si</strong><br />
serviciilor cu care trebuie aprovizionata societatea.<br />
• Achizitia este transformata intr-un ordin <strong>de</strong> cumparare <strong>si</strong> trimis furnizorului propus; o<br />
copie este trimisa unitatii <strong>de</strong> plati.<br />
• Furnizorul ofera bunurile cerute, emite factura pentru ele <strong>si</strong> o trimite organizatiei.<br />
• Agentul <strong>de</strong> aprovizionare primeste bunurile, le verifica, le accepta <strong>si</strong> emite un<br />
document pentru primirea bunurilor, care va fi transmis catre <strong>de</strong>partamentul <strong>de</strong> plati.<br />
• Departamentul <strong>de</strong> plati aduna toate documentele, ordinele <strong>de</strong> achizitionare, notele <strong>de</strong><br />
primire a bunurilor <strong>si</strong> facturile. Daca totul este in ordine, se vor efectua platile.<br />
• Rezultatele financiare <strong>de</strong> mai sus vor fi transferate jurn<strong>al</strong>ului gener<strong>al</strong>.<br />
• In cazul unei plati efectuate prin fila cec, reconcilierea va fi re<strong>al</strong>izata la interv<strong>al</strong>e<br />
regulate <strong>de</strong> timp.<br />
Figura 9- 5: Ciclul <strong>de</strong> achizitionare <strong>si</strong> receptie a bunurilor<br />
Copierea Comenzii<br />
Reconciliere<br />
bancara<br />
Ofiter responsabil cu<br />
comanda articolelor<br />
Ridicarea achizitiilor<br />
<strong>si</strong> comanda ofici<strong>al</strong>a<br />
privind achizitia<br />
Articole primite <strong>de</strong><br />
ofiterul responsabil cu comenzile<br />
Bunuri Nota <strong>de</strong> receptie<br />
Datorii comerci<strong>al</strong>e<br />
Revizuirea<br />
Procese <strong>de</strong> comanda<br />
la furnizor<br />
Bunuri<br />
Registru Jurn<strong>al</strong><br />
225
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Toate aceste tranzactii impreuna reprezinta o incercare costi<strong>si</strong>toare pentru orice<br />
organizatie. Ele au ca rezultat cantitati impre<strong>si</strong>onante <strong>de</strong> hartii distribuite in cadrul<br />
organizatiei, existand po<strong>si</strong>bilitatea pier<strong>de</strong>rilor <strong>si</strong> a intarzierilor. Sistemele complet integrate<br />
sunt capabile sa re<strong>al</strong>izeze acest exercitiu in mod electronic, cu o interventie manu<strong>al</strong>a<br />
minima. Intr-un <strong>si</strong>stem mo<strong>de</strong>rn agentul <strong>de</strong> aprovizionare introduce cerintele in <strong>si</strong>stem,<br />
<strong>de</strong>partamentul <strong>de</strong> achizitii precizeaza furnizorul care trebuie folo<strong>si</strong>t, agentul <strong>de</strong> achizitii<br />
introduce chitanta, iar <strong>de</strong>partamentul <strong>de</strong> plati introduce factura. Verificarea, emiterea<br />
cererii, plata <strong>si</strong> transferul inregistrarilor datelor financiare se re<strong>al</strong>izeaza automat.<br />
9.3.3 Investitia intr-un <strong>si</strong>stem contabil integrat<br />
Exista multe avantaje care rezulta din investirea intr-o structura potrivita a <strong>si</strong>stemului<br />
contabil integrat, cum ar fi:<br />
• O acuratete superioara : multe dintre <strong>si</strong>steme <strong>de</strong>tin proceduri <strong>de</strong> v<strong>al</strong>idare interne care<br />
verifica corectitudinea datelor brute.<br />
• Fara nece<strong>si</strong>tatea unei interventii manu<strong>al</strong>e exce<strong>si</strong>ve, interv<strong>al</strong>ele pentru colectarea datelor<br />
pot fi scurtate.<br />
• O eficienta crescuta; <strong>si</strong>stemele permit person<strong>al</strong>ului sa acor<strong>de</strong> mai multa atentie datelor<br />
rezultate, <strong>de</strong>cat procesului <strong>de</strong> productie <strong>si</strong> control. Astfel, sunt disponibile date mai<br />
precise <strong>si</strong> economie <strong>de</strong> timp pentru <strong>si</strong>tuatiile cu care se confrunta organizatia.<br />
In prezent sunt disponibile pe piata un numar nelimitat <strong>de</strong> <strong>si</strong>steme contabile integrate.<br />
Reducerea costurilor <strong>si</strong> cresterile puterii <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul au facut ca aceste <strong>si</strong>steme sa fie<br />
acce<strong>si</strong>bile majoritatii companiilor, atat mici cat <strong>si</strong> mari. Cea mai mare parte a <strong>si</strong>stemelor<br />
sunt in format modular, fiecare modul fiind <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne statator daca este necesar, lucru ce<br />
<strong>de</strong>nota flexibilitate in prezentarea catre o companie. Un <strong>si</strong>stem integrat <strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>une<br />
minima ar trebui sa contina urmatoarele module:<br />
• Jurn<strong>al</strong> gener<strong>al</strong><br />
• Plati<br />
• Active fixe<br />
• Urmarirea proiectului<br />
• Achizitionare<br />
• Control bugetar<br />
• Stoc<br />
• Person<strong>al</strong><br />
• S<strong>al</strong>arizare<br />
9.4 Planificare financiara<br />
Planificarea financiara este un proces prin care organizatiile stabilesc scopuri <strong>si</strong> obiective<br />
pe termen lung <strong>si</strong> scurt. Prima parte a acestui proces este compusa din urmatoarele 3<br />
elemente:<br />
• Planificare strategica ( sectiunea 4.1, 4.2 – strategii corporatiste <strong>si</strong> planificare a<br />
investitiei <strong>si</strong> a afacerii)<br />
• Planul operation<strong>al</strong> anu<strong>al</strong> ( sectiunea 7.4 – controlul costului)<br />
• Planul <strong>de</strong> constructie sau capit<strong>al</strong> anu<strong>al</strong><br />
226
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Toate aceste elemente sunt inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte, se bazeaza sau rezulta din celel<strong>al</strong>te; o data ce<br />
planul strategic a fost intocmit, operarea anu<strong>al</strong>a <strong>si</strong> programele <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> pot fi <strong>de</strong>sfasurate<br />
folo<strong>si</strong>nd liniile gener<strong>al</strong>e stabilite <strong>de</strong> acest plan. Un punct important este acela ca din<br />
momentul transformarii mediului <strong>de</strong> afaceri intr-unul dinamic, planificarea nece<strong>si</strong>ta un<br />
efort continuu.<br />
Al doilea aspect <strong>al</strong> planificarii financiare este abilitatea <strong>de</strong> a gestiona sau controla<br />
executarea propriuzisa a planurilor.<br />
Ultimul aspect <strong>al</strong> planificarii consta in prezentarea planurilor; este esenti<strong>al</strong> ca toate partile<br />
procesului <strong>de</strong> planificare sa fie publicate <strong>si</strong> distribuite pentru a a<strong>si</strong>gura intelegerea lor <strong>si</strong><br />
pentru a elimina po<strong>si</strong>bile confuzii. Documentele organizate corespunzator <strong>si</strong> bugetate<br />
corect sunt esenti<strong>al</strong>e pentru succesul oricarui plan <strong>de</strong> afaceri.<br />
Un element important <strong>al</strong> procesului <strong>de</strong> planificare financiara este reprezentat <strong>de</strong> pregatirea<br />
bugetului <strong>si</strong> <strong>de</strong> pregatirea previziunii financiare ca parte a procesului <strong>de</strong> planificare in<br />
afaceri.<br />
Un po<strong>si</strong>bil plan <strong>de</strong> actiune pentru procesul <strong>de</strong> pregatire a bugetului este prezentat in tabelul<br />
urmator:<br />
Tabel 9- 3: Plan <strong>de</strong> actiune pentru procesul <strong>de</strong> bugetare<br />
Actiune <strong>de</strong> efectuat Efectul imbunatatirii Perioada<br />
• Alcatuirea echipei intre<strong>de</strong>partament<strong>al</strong>e<br />
pentru pregatirea bugetului pe anul viitor<br />
• Echipa <strong>de</strong> management trimite strategiile<br />
geren<strong>al</strong>e(viziunea) pentru urmatorii ani(un<br />
document <strong>de</strong> 3 pagini) acoperind:<br />
Actu<strong>al</strong>izari <strong>de</strong> strategie;<br />
Politica <strong>de</strong> tarifare;<br />
Targetul <strong>de</strong> eficienta;<br />
Puncte ce nece<strong>si</strong>ta atentia<br />
Planificarea investitiilor majore;<br />
• Toate <strong>de</strong>partamentele implicate trimit<br />
informatii<br />
contabil.<br />
relevante <strong>de</strong>partamentului<br />
• Consolidarea informatiilor <strong>si</strong> pregatirea<br />
unei schite <strong>de</strong> buget pentru anul viitor.<br />
• Discutie <strong>si</strong> revizuire a schitei <strong>de</strong> buget <strong>si</strong><br />
stabilirea bugetului fin<strong>al</strong>.<br />
• Trimiterea bugetului spre aprobare<br />
Con<strong>si</strong>liului <strong>de</strong> administratie<br />
• Imbunatatirea<br />
planificarii <strong>si</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltarea<br />
strategiilor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare pe termen<br />
mediu <strong>si</strong> lung<br />
• Bugetare <strong>si</strong> control<br />
imbunatatit<br />
• Ofici<strong>al</strong>izarea<br />
strategiei <strong>de</strong>zvoltarii<br />
pe termen scurt intrun<br />
document scris.<br />
• Cresterea creativitatii<br />
angajatilor.<br />
• Imbunatatirea<br />
strategiei pe termen<br />
Iulie<br />
August<br />
Septembrie –<br />
Octombrie<br />
Octombrie<br />
Noiembrie<br />
Decembrie<br />
–<br />
mediu <strong>si</strong> lung. Ianuarie<br />
Februarie<br />
–<br />
O harta <strong>de</strong> planificare bugetara intr-un format schematic este prezentata in figura 9-6.<br />
Un plan <strong>de</strong> actiune po<strong>si</strong>bil pentru procesul pregatirii previziunii financiare ca parte a<br />
planului <strong>de</strong> planificare a afacerii este prezentat in tabelul urmator:<br />
227
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Tabel 9- 4: Plan <strong>de</strong> actiune pentru procesul pregatirii previziunii financiare<br />
Actiune <strong>de</strong> efectuat Efectul imbunatatirii Perioada<br />
• Stabilirea echipei inter<strong>de</strong>partament<strong>al</strong>e<br />
pentru modificarea previziunii financiare (<br />
ca parte a pregatirii Planului <strong>de</strong> Afaceri<br />
Iulie<br />
sau a procesului <strong>de</strong> actu<strong>al</strong>izare).<br />
• Echipa <strong>de</strong> management trimite strategiile<br />
gener<strong>al</strong>e(viziunea) pentru urmatorii 5 ani<br />
acoperind:<br />
Actu<strong>al</strong>izari <strong>de</strong> strategie;<br />
Politica <strong>de</strong> tarifare;<br />
Targetul <strong>de</strong> eficienta;<br />
Puncte ce nece<strong>si</strong>ta atentia<br />
Planificarea investitiilor majore;<br />
• Toate <strong>de</strong>partamentele implicate trimit<br />
informatii relevante <strong>de</strong>partamentului<br />
contabil.<br />
• Consolidarea informatiilor <strong>si</strong> pregatirea<br />
unei schite <strong>de</strong> previziune financiara pe 5<br />
ani.<br />
• Discutie <strong>si</strong> revizuire a schitei <strong>de</strong><br />
previziune financiara <strong>si</strong> pregatirea unei<br />
variante fin<strong>al</strong>e.<br />
• Aprobarea variantei revizuite a previziunii<br />
financiare ca parte a procesului actu<strong>al</strong>izat<br />
<strong>de</strong> aprobare a planului <strong>de</strong> afaceri..<br />
• Imbunatatirea<br />
planificarii <strong>si</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltarea<br />
strategiilor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare pe termen<br />
mediu <strong>si</strong> lung<br />
• Ofici<strong>al</strong>izarea<br />
strategiei <strong>de</strong>zvoltarii<br />
pe termen scurt intrun<br />
document scris.<br />
• Cresterea creativitatii<br />
angajatilor.<br />
• Imbunatatirea<br />
strategiei pe termen<br />
mediu <strong>si</strong> lung.<br />
August<br />
Septembrie –<br />
Octombrie<br />
Octombrie<br />
Noiembrie –<br />
Decembrie<br />
Ianuarie –<br />
Februarie<br />
228
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 9- 6: Schema procesului bugetarii<br />
August - Octombrie<br />
Noiembrie -<br />
Decembrie<br />
Ianuarie -<br />
Februarie<br />
Echipa<br />
Manageri<strong>al</strong>a<br />
Pregatirea <strong>si</strong><br />
livrarea scrisorii<br />
privind viziunea<br />
companiei ce<br />
acopera :<br />
- actu<strong>al</strong>izarea<br />
strategiei;<br />
-politica <strong>de</strong> tarif;<br />
- tinte <strong>de</strong> eficienta;<br />
- planificarea<br />
investitiilor majore;<br />
-puncte <strong>de</strong> interes;<br />
Modificari <strong>si</strong><br />
comentarii pe<br />
baza bugetului<br />
(ver<strong>si</strong>unea schita)<br />
Trimiterea<br />
bugetului spre<br />
aprobare<br />
An<strong>al</strong>iza viziunii<br />
asupra companiei<br />
Consolidarea<br />
elementelor<br />
individu<strong>al</strong>e<br />
Emiterea unei<br />
ver<strong>si</strong>uni schita a<br />
bugetului<br />
(ver<strong>si</strong>une ce<br />
inclu<strong>de</strong> <strong>si</strong><br />
proiectia pe 5 ani)<br />
Discutii pe baza<br />
ver<strong>si</strong>unii schita a<br />
bugetului cu<br />
echipa<br />
manageri<strong>al</strong>a <strong>si</strong> cu<br />
<strong>de</strong>partamentele<br />
relevante<br />
Emiterea<br />
bugetului fin<strong>al</strong><br />
Echipa inter<strong>de</strong>partament<strong>al</strong>a<br />
responsabila cu bugetul<br />
Pregatirea <strong>si</strong> trimiterea<br />
cerintelor relevante catre<br />
fiecare <strong>de</strong>partament.<br />
Procesul a primit<br />
informatia<br />
previzionata<br />
Discutii cu<br />
<strong>de</strong>partamentele<br />
relevante pe baza<br />
proiectiilor<br />
re<strong>al</strong>izate<br />
Departamente<br />
relevante<br />
Pregatirea<br />
informatiei<br />
cerute(inclu<strong>si</strong>v o<br />
proiectie pe 5<br />
ani)<br />
Trimiterea<br />
informatiei cerute<br />
(inclu<strong>si</strong>v proiectia<br />
pe 5 ani) echipei<br />
responsabile cu<br />
bugetul<br />
Ajustarea<br />
proiectiilor initi<strong>al</strong>e<br />
pe baza discutiilor<br />
.<br />
Modificari aduse<br />
ver<strong>si</strong>unii schita a<br />
bugetului<br />
229
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Procesul pregatirii previziunii financiare pe termen mediu nu este foarte <strong>si</strong>mplu <strong>si</strong> nece<strong>si</strong>ta<br />
pregatire. Din aceasta cauza, este recomandat ca primul proces <strong>de</strong> previziune sa fie<br />
efectuat cu a<strong>si</strong>stenta unui consultant pentru a se obisnui cu procesul <strong>si</strong> pentru a capata<br />
experienta.<br />
Pentru procesul <strong>de</strong> previziune financiara, daca nu este disponibil un modul integrat MIS,<br />
poate fi intocmit <strong>si</strong> folo<strong>si</strong>t un proiect Excel. Acest mo<strong>de</strong>l poate fi pregatit intern <strong>de</strong><br />
speci<strong>al</strong>istii companiei sau poate fi pregatit <strong>de</strong> catre un consultant (un mo<strong>de</strong>l generic) <strong>si</strong><br />
folo<strong>si</strong>t apoi <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>istii companiei.<br />
O harta schematica a procesului <strong>de</strong> previziune financiara este prezentata in figura 9-7.<br />
230
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Figura 9- 7:Schema procesului <strong>de</strong> provizionare financiara<br />
August - Octombrie Noiembrie - Decembrie<br />
Echipa inter<strong>de</strong>partament<strong>al</strong>a<br />
responsabila cu bugetul<br />
Colectarea informatiilor<br />
din cadrul<br />
<strong>de</strong>partamentelor<br />
relevante<br />
Observa daca respecta<br />
strategia companiei.<br />
Colectarea <strong>si</strong> furnizarea<br />
<strong>de</strong> date adition<strong>al</strong>e<br />
Discutarea poriectiilor<br />
financiare <strong>si</strong> aprobarea<br />
modificarilor<br />
Discutarea rezultatelor<br />
an<strong>al</strong>izei <strong>de</strong> senzitivitate <strong>si</strong><br />
<strong>al</strong>e an<strong>al</strong>izei <strong>de</strong> risc<br />
Incorporarea rezultatelor<br />
<strong>si</strong> emiterea bugetului fin<strong>al</strong><br />
(ce va inclu<strong>de</strong> <strong>si</strong><br />
proiectiile pe 5 ani)<br />
Trimiterea informatiei<br />
echipei responsabile cu<br />
pregatirea bugetului.<br />
Introducerea datelor in<br />
mo<strong>de</strong>lul financiar<br />
Cererea <strong>de</strong> clarificari <strong>si</strong><br />
date adition<strong>al</strong>e .<br />
Discutarea proiectiei<br />
financiare cu echipa<br />
responsabila <strong>de</strong><br />
pregatirea bugetului<br />
Crearea <strong>si</strong> re<strong>al</strong>izarea unei<br />
an<strong>al</strong>ize <strong>de</strong> senzitivitate<br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate<br />
Emiterea proiectiilor<br />
financiare fin<strong>al</strong>e (5 ani)<br />
Departamentul Financiar<br />
Pregatirea unei liste cu<br />
informatiile necesare<br />
pentru proiectia financiara<br />
An<strong>al</strong>iza rezultatului initi<strong>al</strong><br />
.<br />
Procesarea datelor <strong>si</strong><br />
re<strong>al</strong>izarea mo<strong>de</strong>lului<br />
financiar<br />
Emiterea unor ver<strong>si</strong>uni<br />
schita <strong>al</strong>e proiectiilor<br />
financiare<br />
Daca sunt i<strong>de</strong>ntificate<br />
variabile <strong>de</strong> senzitivitate,<br />
se va re<strong>al</strong>iza <strong>si</strong> o an<strong>al</strong>iza<br />
<strong>de</strong> risc<br />
231
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
9.5 Controlul costului<br />
9.5.1 Elemente gener<strong>al</strong>e<br />
Contabilitatea manageri<strong>al</strong>a se foc<strong>al</strong>izeaza pe nevoile <strong>de</strong> informatii financiare <strong>al</strong>e<br />
utilizatorilor interni. Contabilitatea costului este procesul continuu <strong>si</strong> <strong>de</strong> rutina <strong>de</strong><br />
colectare, an<strong>al</strong>izare, cla<strong>si</strong>ficare, inregistrare <strong>si</strong> adunare a tuturor elementelor <strong>de</strong> cost<br />
adunate pentru a furniza un serviciu, program, o activitate, un produs, un proiect sau<br />
unitate <strong>de</strong> munca indiferent <strong>de</strong> sursa <strong>de</strong> finantare. Un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> contabilitate a costului<br />
leaga contabilitatea financiara <strong>si</strong> manageri<strong>al</strong>a <strong>si</strong> inglobeaza concepte <strong>si</strong> tehnici folo<strong>si</strong>te in<br />
ambele.<br />
Sunt 5 pa<strong>si</strong> <strong>de</strong> baza in pregatirea unui <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> contabilitate a costului:<br />
1. Selectarea centrelor <strong>de</strong> cost/profit/investitii: Primul pas este selectarea programului<br />
serviciului sau activitatii pentru care vor fi acumulate costurile. Un centru <strong>de</strong><br />
cost/profit/investitie este o unitate organization<strong>al</strong>a/progam sau activitate specifica sub<br />
controlul unui manager care are autoritatea sa gestioneze <strong>si</strong> sa controleze<br />
costurile/incasarile/investitiile.<br />
Centrele <strong>de</strong> cost pot fi <strong>de</strong> asemenea centre <strong>de</strong> profit care sa monitorizeze incasarile folo<strong>si</strong>te<br />
pentru finantarea serviciului, programului sau activitatii. Managerii centrelor <strong>de</strong> cost/profit<br />
sunt responsabili pentru genererea anumitor incasari. Centrul <strong>de</strong> incasare <strong>al</strong> transportului<br />
ar trebui sa suporte un procent din operatiile s<strong>al</strong>e prin taxe <strong>si</strong> comi<strong>si</strong>oane.<br />
2. I<strong>de</strong>ntificarea componentelor <strong>de</strong> cost: Urmatorul pas este sa se <strong>de</strong>fineasca <strong>si</strong> sa se<br />
cla<strong>si</strong>fice costurile ce vor fi raportate. Costurile directe sunt acelea care sunt taxate direct<br />
catre munca prestata <strong>si</strong> includ manopera, materi<strong>al</strong>ele <strong>si</strong> echipamentul. Costurile mai sunt<br />
indirecte sau asociate cu mai multe servicii sau activitati precum pen<strong>si</strong>i, a<strong>si</strong>gurari,<br />
supraveghere, chirie, utilitati, person<strong>al</strong>, contabilitate, avocati.<br />
Costurile sunt cla<strong>si</strong>ficate ca directe sau indirecte in functie <strong>de</strong> masura in care beneficiaza<br />
unul sau mai multe centre <strong>de</strong> cost. Diferentierea este complicata. De exemplu,<br />
<strong>de</strong>v<strong>al</strong>orizarea sau sca<strong>de</strong>rea beneficiilor pot fi atat costuri directe sau indirecte in functie <strong>de</strong><br />
circumstante.<br />
Costurile pot fi fixe sau variabile. Costurile fixe nu se schimba indiferent <strong>de</strong> volumul <strong>de</strong><br />
munca prestat. (Exemple: chiria <strong>si</strong> <strong>de</strong>v<strong>al</strong>orizarea.) Costurile variabile fluctueaza direct<br />
proportion<strong>al</strong> cu volumul <strong>de</strong> munca prestat. (Exemple: manopera <strong>si</strong> energia).<br />
Costurile controlabile sunt costurile controlate <strong>de</strong> managerul centrului <strong>de</strong> cost. Costuri<br />
necontrolabile precum chiria sau costurile aferente service-ului sunt in afara ariei <strong>de</strong><br />
control a managerului.<br />
Costurile intregi includ toate costurile directe <strong>si</strong> o parte din cele indirecte. Costurile<br />
evitabile sunt acelea care pot fi eliminate in functie <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a <strong>al</strong>ege anumite optiuni<br />
precum outsourcingul. Costurile margin<strong>al</strong>e sunt implicate in schimbarea nivelului<br />
serviciului precum<br />
232
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
adaugarea serviciului <strong>de</strong> reciclare la serviciul <strong>de</strong> colectare <strong>de</strong>seuri soli<strong>de</strong> sau mentinerea<br />
unei biblioteci <strong>de</strong>schise cu o ora mai mult in fiecare seara..<br />
Costurile ciclului <strong>de</strong> viata sunt suportate pe tot parcursul vietii unui fond fix <strong>si</strong> includ<br />
capit<strong>al</strong>ul, mentenanta <strong>si</strong> costurile <strong>de</strong> operare. Managerii trebuie sa inteleaga diferitele<br />
tipuri <strong>de</strong> cost pentru a le selecta pe cele care sunt cele mai utile intr-o anumita <strong>si</strong>tuatie <strong>si</strong> sa<br />
fie pregatiti in a explica comportamentul costului.<br />
3. Alocarea costurilor: Alocarea costurilor indirecte/<strong>de</strong> intretinere centrelor <strong>de</strong> cost<br />
nece<strong>si</strong>ta o an<strong>al</strong>iza atenta <strong>de</strong>oarece aceste costuri se aplica mai multor centre <strong>de</strong> cost. Sunt<br />
disponibile cateva meto<strong>de</strong> pentru <strong>al</strong>ocarea <strong>de</strong>partament<strong>al</strong>a sau gestionarea costurilor mari<br />
indirecte, precum ecuatii, metoda secventi<strong>al</strong>a, metoda directa, metoda consolidata <strong>si</strong><br />
fonduri pentru servicii interne.<br />
4. Stabilirea procedurilor <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare, acumulare <strong>si</strong> raportare a costurilor: Sunt<br />
necesare proceduri scrise <strong>si</strong> bine <strong>de</strong>finite pentru <strong>de</strong>finirea terminologiei <strong>si</strong> <strong>de</strong>scrierea<br />
metodologiei astfel incat ultilizatorii sa inteleaga <strong>si</strong>stemul. Formatele <strong>si</strong> frecventa<br />
rapoartelor tebuie sa acopere cerintele utilizatorilor. Implicarea utilizatorilor in partea <strong>de</strong><br />
constructie a <strong>si</strong>stemului este critica pentru a a<strong>si</strong>gura succesul <strong>si</strong>stemului.<br />
9.5.2 Elementele unui <strong>si</strong>stem contabil <strong>de</strong> eficienta (eficientizare) a costului<br />
Urmeaza o lista <strong>de</strong> caracteristici <strong>al</strong>e unui <strong>si</strong>stem eficient pentru a va ajuta sa ev<strong>al</strong>uati<br />
<strong>si</strong>stemul contabil <strong>de</strong> costuri:<br />
• Pune la dispozitie informatii <strong>de</strong>spre cost actu<strong>al</strong>izate, corecte, complete, relevante <strong>si</strong><br />
folo<strong>si</strong>toare;<br />
• Usor <strong>de</strong> administrat <strong>si</strong> <strong>de</strong> inteles;<br />
• Costul <strong>si</strong>stemului nu <strong>de</strong>paseste beneficiile acestuia;<br />
• Furnizeaza date <strong>de</strong>spre unitatea <strong>de</strong> cost <strong>si</strong> i<strong>de</strong>ntifica costurile tot<strong>al</strong>e;<br />
• Furnizeaza proceduri scrise;<br />
• Faciliteaza comparatia cu prognoza, costuri standard <strong>si</strong> <strong>al</strong>te competente juridice;<br />
• I<strong>de</strong>ntifica ineficientele <strong>si</strong> partile problematice;<br />
• Interfateaza cu <strong>al</strong>te <strong>si</strong>steme informatice financiare <strong>si</strong> <strong>de</strong> management;<br />
• Determinant pentru estimarea costului;<br />
• Reflecta implicarea sporita <strong>si</strong> satisfactia utilizatorilor.<br />
9.5.3 Importanta an<strong>al</strong>izei costului<br />
An<strong>al</strong>iza atenta a informatiilor este cruci<strong>al</strong>a in <strong>de</strong>terminarea limitei <strong>de</strong> acuratete,<br />
completitudine, actu<strong>al</strong>izare <strong>si</strong> relevanta. An<strong>al</strong>iza <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iata garanteaza sunt intelese<br />
magnitudinea, natura <strong>si</strong> cauzele costurilor ridicate, mici <strong>si</strong> in crestere fara masura.<br />
An<strong>al</strong>iza faciliteaza i<strong>de</strong>ntificarea costurilor controlabile <strong>si</strong> necontrolabile. Trendurile<br />
costurilor pot fi planuite iar ariile <strong>de</strong> atentionare i<strong>de</strong>ntificate.<br />
233
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
An<strong>al</strong>iza riguroasa da po<strong>si</strong>bilitatea managerului sa c<strong>al</strong>culeze variatii <strong>al</strong>e costurilor<br />
anterioare, planificate sau standard <strong>si</strong> sa aprecieze cauzele <strong>de</strong> baza <strong>al</strong>e acestora, importanta<br />
pe terment scurt <strong>si</strong> eventu<strong>al</strong>e implicatii pe termen lung. Procedura <strong>de</strong> cost standard poate<br />
<strong>de</strong>zv<strong>al</strong>ui anumite tipuri <strong>de</strong> ineficiente legate <strong>de</strong> resursele achizitionate <strong>si</strong> folo<strong>si</strong>te. Prin<br />
an<strong>al</strong>iza, managerul i<strong>si</strong> concentreaza atentia catre toate aspectele performantei serviciului<br />
precum incasari, c<strong>al</strong>itate, cost <strong>si</strong> satisfactia clientilor. O <strong>de</strong>terminare poate fi facuta daca<br />
nivelul serviciului este peste sau sub asteptari <strong>si</strong> daca rezultatele anticipate au fost obtinute<br />
cu costurile suportate.<br />
An<strong>al</strong>iza ofera po<strong>si</strong>bilitatea managerilor sa i<strong>de</strong>ntifice <strong>si</strong> sa ev<strong>al</strong>ueze intreaga lista <strong>de</strong> optiuni<br />
pentru controlul, reducerea sau evitarea costurilor. An<strong>al</strong>iza costului ofera oportunitatea <strong>de</strong><br />
examinare a optiunilor <strong>de</strong> livrare <strong>de</strong> servicii <strong>al</strong>ternative <strong>si</strong> a nivelelor <strong>de</strong> servicii. An<strong>al</strong>iza<br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>iata a costurilor garanteaza faptul ca viitoare costuri sunt luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare <strong>si</strong> ofera<br />
un mecanism pentru estimarea sau mo<strong>de</strong>larea viitoarelor costuri.<br />
Este necesara o an<strong>al</strong>iza amanuntita pentru potrivirea costurilor <strong>si</strong> incasarilor <strong>si</strong> pentru<br />
examinarea <strong>de</strong>zechilibrelor. Ea incurajeaza managerii sa gasesca meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> generare a<br />
unui profit mai mare care sa <strong>de</strong>paseasca costurile, inclu<strong>si</strong>v stabilirea <strong>de</strong> taxe pentru<br />
recuperarea in intregime a costurilor. In fin<strong>al</strong>, supra-an<strong>al</strong>iza poate genera economii<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabile in parti ce sunt <strong>de</strong> obicei ignorate. Economiile <strong>de</strong> peste 40 % nu sunt<br />
neobisnuite.<br />
Ca o concluzie an<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> cost permite managerilor sa:<br />
• Masoare rezultatele serviciilor;<br />
• Pose<strong>de</strong> responsabilitate marita;<br />
• Descopere ineficiente;<br />
• Ajusteze serviciile;<br />
• Mareasca randamentul productivitate/cost;<br />
• Justifice cererile <strong>de</strong> buget;<br />
• Pregateasca rapoarte <strong>de</strong> performanta.<br />
Sunt disponibile multe tehnici pentru an<strong>al</strong>iza costurilor, inclu<strong>si</strong>v an<strong>al</strong>iza variatiilor, an<strong>al</strong>iza<br />
cost-beneficiu, an<strong>al</strong>iza programului <strong>si</strong> an<strong>al</strong>iza venit-cost. In c<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> profe<strong>si</strong>onist, ar fi<br />
necesara familiarizarea cu tehnicile variate <strong>si</strong> avantajele <strong>si</strong> <strong>de</strong>zavantajele lor. Urmatoarele<br />
intrebari ar trebui sa va ajute in re<strong>al</strong>izarea an<strong>al</strong>izei:<br />
1. Datele legate <strong>de</strong> costuri sunt corecte, complete, relevante <strong>si</strong> colectate la timp pentru<br />
scopul in care au fost colectate?<br />
2. Datele legate <strong>de</strong> costuri sunt primite la timp in ve<strong>de</strong>rea diagnosticarii problemelor <strong>si</strong> a<br />
intreprin<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> actiuni corectoare?<br />
3. Printre motivele i<strong>de</strong>ntificate pentru schimbarea costurilor se numara <strong>si</strong> inflatia,<br />
contractele <strong>de</strong> munca, cresterea s<strong>al</strong>ariilor <strong>si</strong> a beneficiilor, schimbarile in nivelul<br />
serviciilor, munca inutila, procedurile ineficiente, programele <strong>de</strong> munca nea<strong>de</strong>cvate<br />
etc?<br />
4. S-au re<strong>al</strong>izat comparatii cu costurile istorice, planificate sau standard <strong>si</strong> au fost<br />
i<strong>de</strong>ntificate <strong>si</strong> explicate variatiile?<br />
5. Au fost pregatite planuri <strong>de</strong> imbunatatire pentru corectarea variatiilor?<br />
6. Au fost integrate datele privind costurile cu <strong>al</strong>te date legate <strong>de</strong> performanta care sa<br />
includa productia, venitul, c<strong>al</strong>itatea <strong>si</strong> masurile <strong>de</strong> satisfacere a clientilor?<br />
7. Au fost c<strong>al</strong>culate costurile unitare?<br />
234
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
8. Au fost luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare meto<strong>de</strong> <strong>al</strong>ternative <strong>de</strong> control a costului, cum ar fi<br />
reducerea sau eliminarea anumitor servicii, reducerea numarului <strong>de</strong> contracte,<br />
imbunatatirea productivitatii, aplicarea tehnologiilor?<br />
9. Sunt relevante datele privind costurile in masurarea costurilor viitoare?<br />
10. Au fost luati in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare factorii care vor influenta costurile viitoare cum ar fi<br />
scopul <strong>si</strong> c<strong>al</strong>itatea serviciilor, nivelul serviciilor, meto<strong>de</strong>le, structura organization<strong>al</strong>a <strong>si</strong><br />
tipul <strong>si</strong> c<strong>al</strong>itatea muncii, materi<strong>al</strong>elor <strong>si</strong> echipamentelor?<br />
11. Cum ar putea fi imbunatatite datele privind costurile?<br />
12. Cat sunteti <strong>de</strong> satisfacut <strong>de</strong> utilitatea informatiilor referitoare la cost?<br />
9.5.4 Exemple practice<br />
Multi dintre operatorii <strong>de</strong> apa din Romania se vor confrunta in urmatorii ani cu procese <strong>de</strong><br />
restructurare importante ca rezultat <strong>al</strong> procesului <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare <strong>si</strong> extin<strong>de</strong>re a ariei <strong>de</strong><br />
operare. Toate aceste elemente vor influenta procesul <strong>de</strong> control <strong>al</strong> costurilor.<br />
Cost/Beneficiu/Centre <strong>de</strong> investitii<br />
Un prim element care ar trebui luat in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare este noua structura a costurilor avand in<br />
ve<strong>de</strong>re restructurarea sau extin<strong>de</strong>rea ariei <strong>de</strong> operare. Aceasta impartire a tinut seama <strong>de</strong><br />
urmatoarele criterii:<br />
• Elemente tehnice: <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare individu<strong>al</strong>e vs. region<strong>al</strong>e;<br />
• Elemente geografice: distantele intre loc<strong>al</strong>itati, bariere geografice (munti), etc.<br />
• Elemente care tin <strong>de</strong> eficienta: solutii pentru a<strong>si</strong>gurarea unui mai bun management <strong>al</strong><br />
costurilor.<br />
Un exemplu <strong>de</strong> regandire a activitatii <strong>de</strong> control <strong>al</strong> costurilor este cazul operatorului din<br />
Satu Mare. Aceasta companie a implementat un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> contabilizare a costurilor pe<br />
centre <strong>de</strong> profit (centre <strong>de</strong> investitie) ca rezultat <strong>al</strong> region<strong>al</strong>izarii. Compania face<br />
inregistrari separate pentru fiecare din cele 3 zone urbane (Satu Mare, Carei <strong>si</strong> Tusnad) <strong>si</strong><br />
pregateste bugete diferite pentru fiecare centru <strong>de</strong> profit <strong>si</strong> monitorizeaza performantele<br />
fiecarei zone.<br />
Sistemul centrului <strong>de</strong> profit este prezentat schematic in Figura 9-8:<br />
Rezultatele pentru zonele rur<strong>al</strong>e sunt incluse in figurile din centrul <strong>de</strong> profit generic<br />
reprezentat, din zonele urbane relevante (aglomeratie).<br />
Nu este o solutie gener<strong>al</strong> v<strong>al</strong>abila care poate fi aplicata fiecarui operator. Sistemul<br />
centrelor <strong>de</strong> cost trebuie gandit luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare particularitatile tehnice <strong>al</strong>e fiecarui<br />
<strong>si</strong>stem, conditiile geografice, strategia <strong>de</strong> tarifare <strong>si</strong> eficienta strategilor <strong>de</strong> tarifare <strong>al</strong>e<br />
companiei.<br />
Fiecare companie va trebui sa inceapa <strong>de</strong> la principiile gener<strong>al</strong>e stabilite in acest capitol <strong>si</strong><br />
sa tina cont <strong>de</strong> particularitatile loc<strong>al</strong>e in constructia structurii centrului <strong>de</strong> cost.<br />
235
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Figura 9- 8: Sistemul centrului <strong>de</strong> profit Satu Mare<br />
Activitatea<br />
<strong>de</strong> apa<br />
Centru <strong>de</strong> profit<br />
Satu Mare<br />
Activitatea <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Monitorizarea eficientei costurilor<br />
Situatie<br />
financiara<br />
gener<strong>al</strong>a<br />
Centru <strong>de</strong> profit<br />
Carei<br />
Activitatea<br />
<strong>de</strong> apa<br />
Activitatea <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
Activitatea<br />
<strong>de</strong> apa<br />
Dupa ce a fost construita structura <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> costuri este necesar un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong><br />
monitorizare eficient. Pentru a avea un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> cost eficient, trebuie <strong>de</strong>finite urmatoarele<br />
2 elemente:<br />
• Tintele pentru costuri;<br />
• Sistemul <strong>de</strong> monitarizare;<br />
Tintele pentru costuri pot fi stabilite in diverse moduri:<br />
• Elementele individu<strong>al</strong>e <strong>de</strong> cost ca evolutia costului cu energia, evolutia costului cu<br />
person<strong>al</strong>ul, consumul individu<strong>al</strong> <strong>de</strong> energie, nivelul s<strong>al</strong>ariului mediu, etc.<br />
• Elementele <strong>de</strong> cost glob<strong>al</strong>e: ceea ce inseamna ca sunt stabilite tinte pentru nivelul<br />
costurilor tot<strong>al</strong>e.<br />
In construirea <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> monitorizare trebuie avute in ve<strong>de</strong>re urmatoarele elemente:<br />
• Daca va fi un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> <strong>de</strong> monitorizare integrat sau daca monitorizarea se va face<br />
manu<strong>al</strong>.<br />
• Periodicitatea monitorizarii: lunar, semestri<strong>al</strong>, anu<strong>al</strong>, etc.<br />
• Cine va face monitorizarea?<br />
• Care vor fi procedurile in <strong>si</strong>tuatia in care nu sunt atinse tintele?<br />
In sectorul <strong>de</strong> apa din Romania, primul <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> monitorizare a <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> control <strong>al</strong><br />
costurilor a fost implementat pentru operatorii MUDP II care au avut cateva intelegeri in<br />
contractul <strong>de</strong> imprumut cu BERD-ul (Banca Europeana <strong>de</strong> Reconstructie <strong>si</strong> Dezvoltare)<br />
privind sca<strong>de</strong>rea costurilor tot<strong>al</strong>e in termeni re<strong>al</strong>i ca rezultat <strong>al</strong> implementarii investitiei.<br />
In tabelul urmator este prezentat un exemplu <strong>de</strong> <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> raportare:<br />
Centru <strong>de</strong> profit<br />
Tasnad<br />
Activitatea <strong>de</strong><br />
can<strong>al</strong>izare<br />
236
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Tabel 9- 5: Monitorizarea controlului costurilor – Operatorii MUDP II<br />
Data: 31 Decembrie 2006<br />
Costurile tinta comparative= 180,580<br />
Costurile comparative efective= 148,376<br />
Diferenta (milioane <strong>de</strong> ROL)= (32,204)<br />
Conformitate? (DA/NU) DA<br />
Chiar daca acest <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> monitorizare a controlului costurilor a fost unul foarte <strong>si</strong>mplu,<br />
rezultatul a fost important conducand la imbunatatirea eficientei majoritatii operatorilor<br />
monitorizati.<br />
Din nou, nu exista o solutie gener<strong>al</strong>a ce poate fi aplicata pentru fiecare operator in parte.<br />
Sistemul <strong>de</strong> monitorizare trebuie sa fie construit luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare particularitatile<br />
tehnice <strong>al</strong>e fiecarui <strong>si</strong>stem <strong>si</strong> strategiile legate <strong>de</strong> eficienta <strong>al</strong>e companiei. Fiecare<br />
companie trebuie sa porneasca <strong>de</strong> la principiile gener<strong>al</strong>e stabilite in acest capitol <strong>si</strong> sa tina<br />
seama <strong>de</strong> particularitatile loc<strong>al</strong>e in construirea <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> monitorizare.<br />
Exemple <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> monitorizare a eficientei costurilor<br />
In anul urmator, multi dintre operatorii region<strong>al</strong>i din Romania vor avea <strong>de</strong> implementat la<br />
scara larga proiecte <strong>de</strong> investitii (in speci<strong>al</strong> aplicatii pentru fonduri <strong>de</strong> coeziune) care vor<br />
avea un impact semnificativ asupra eficientei <strong>si</strong> asupra evolutiei costurilor operation<strong>al</strong>e.<br />
Tinand seama <strong>de</strong> asta, monitorizarea costurilor <strong>de</strong> operare <strong>de</strong>vine foarte importanta nu<br />
numai pentru a evi<strong>de</strong>ntia cresterea eficientei operatorilor, dar <strong>si</strong> pentru a arata modul<br />
eficient in care vor fi cheltuiti banii publici (granturile din partea UE, subventiile <strong>de</strong> la<br />
bugetul <strong>de</strong> stat, subventii din partea bugetelor loc<strong>al</strong>e).<br />
In acest capitol sunt prezentati numai cativa indicatori care pot reprezenta baza unui <strong>si</strong>stem<br />
<strong>de</strong> monitorizare a costurilor mult mai complex.<br />
Pentru a stabili impactul costurilor investitiei asupra costurilor <strong>de</strong> operare, pot fi luati in<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare o serie <strong>de</strong> indicatori privind activitatile din sectorul apei <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izarii pentru<br />
fiecare aglomeratie inclusa in aplicatia pentru fondurile <strong>de</strong> coeziune <strong>si</strong> cumulati pentru<br />
intreaga arie <strong>de</strong> operare.<br />
De exemplu, pentru acest indicator pot fi stabilite o serie <strong>de</strong> tinte pentru anii critici ca <strong>de</strong><br />
exemplu:<br />
• 2008: anul <strong>de</strong> baza;<br />
• 2013: fin<strong>al</strong>izarea unei parti din investitie din aplicatia pentru fondurile <strong>de</strong> coeziune<br />
<strong>si</strong>,in unele cazuri,conformitatea cu Directiva Europeana pentru <strong>Apa</strong> ;<br />
• 2015: fin<strong>al</strong>izarea majoritatii investitiilor din aplicatiile pentru fondurile <strong>de</strong> coeziune <strong>si</strong><br />
conformitatea cu Directiva Europeana pentru apa <strong>si</strong> Directiva Europeana pentru apa<br />
uzata (parti<strong>al</strong>);<br />
• 2018: armonizarea cu Directiva Europeana pentru apa <strong>si</strong> Directiva Europeana pentru<br />
apa uzata;<br />
Mai jos sunt prezentati cativa indicatori po<strong>si</strong>bili:<br />
237
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
1. Consumul <strong>de</strong> energie unitar(KwH/m3)<br />
Activitatea din sectorul apei<br />
2008 2013 2015 2018<br />
KwH/m3 <strong>de</strong> apa<br />
produsa<br />
KwH/m3 <strong>de</strong> apa<br />
facturata<br />
Activitatea din sectorul apelor uzate<br />
2008 2013 2015 2018<br />
KwH/m3 <strong>de</strong> apa tratata<br />
uzata<br />
KwH/m3 <strong>de</strong> apa uzata<br />
facturata<br />
2. Eficienta person<strong>al</strong>ului(numar <strong>de</strong> locuitori conectati la reteaua <strong>de</strong> apa pe angajat)<br />
Tot<strong>al</strong> person<strong>al</strong> (apa+apa uzata+<strong>al</strong>t person<strong>al</strong>) 110<br />
Numarul <strong>de</strong> locuitori<br />
conectati la <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong><br />
apa(A)<br />
Numar tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> locuitori<br />
ai ROC(apa+apa uzata<br />
+indirect)(B)<br />
A/B<br />
2008 2013 2015 2018<br />
Activitate din sectorul <strong>de</strong> apa<br />
2008 2013 2015 2018<br />
Numarul <strong>de</strong> locuitori<br />
conectati la <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong><br />
apa(A)<br />
Numarul <strong>de</strong> angajati in<br />
sectorul <strong>de</strong> apa(B)<br />
A/B<br />
Activitate din sectorul apelor uzate<br />
2008 2013 2015 2018<br />
Numarul <strong>de</strong> locuitori<br />
conectati la <strong>si</strong>stemul<br />
apelor uzate(A)<br />
Numarul <strong>de</strong> angajati in<br />
in sectorul apelor<br />
uzate(B)<br />
A/B<br />
Ca exemplu, in graficul <strong>de</strong> mai jos este prezentata <strong>si</strong>tatia numarului <strong>de</strong> clienti pe angajat<br />
c<strong>al</strong>culat pentru un nr <strong>de</strong> operatori, ca parte a exercitiului <strong>de</strong> benchmarking in FOPIP I:<br />
10 This ratio is inclu<strong>de</strong>d in the benchmarking system prepared by FOPIP I <strong>al</strong>lowing comparison in the<br />
sector.<br />
238
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Figura 9- 9: Numar <strong>de</strong> locuitori pe angajat<br />
locuitori/angajatan<br />
800<br />
700<br />
600<br />
500<br />
400<br />
300<br />
200<br />
Arad<br />
Bacau<br />
Ora<strong>de</strong>a<br />
Ia<strong>si</strong><br />
Populatia <strong>de</strong>servita <strong>de</strong> un angajat<br />
Buzau<br />
Tulcea<br />
Drobeta<br />
Sursa FOPIP I exercitiu <strong>de</strong> benchmarking<br />
Neamt<br />
Brasov<br />
G<strong>al</strong>ati<br />
Pitesti<br />
Baia Mare<br />
Satu Mare<br />
Sibiu<br />
Hunedoara<br />
Faptul ca acest indicator este inclus intr-un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> benchmarking construit <strong>de</strong> catre<br />
FOPIP I permite companiilor <strong>de</strong> apa nu numai sa compare evolutia performantele lor dar<br />
<strong>si</strong> sa compare cu media <strong>si</strong> lea<strong>de</strong>r-ul pe sector.<br />
9.6 Managementul trezoreriei<br />
9.6.1 Elemente gener<strong>al</strong>e<br />
Aceasta sectiune are rolul <strong>de</strong> a furniza atat o introducere in principiile managementului<br />
mo<strong>de</strong>rn <strong>al</strong> trezoreriei, dar <strong>si</strong> un ghid referitor la mod<strong>al</strong>itatea in care acele principii vor fi<br />
<strong>de</strong>zvoltate pentru utilizare <strong>de</strong> catre operatorii <strong>de</strong> apa.<br />
Un obiectiv <strong>de</strong> baza <strong>al</strong> majoritatii intrepri<strong>de</strong>rilor este <strong>de</strong> a supravietui pe o piata<br />
competitiva. Abilitatea <strong>de</strong> a atinge acest obiectiv poate fi masurata in termeni <strong>de</strong> crestere a<br />
profitului <strong>si</strong> a capit<strong>al</strong>ului. Companiile au tinte specifice in ceea ce priveste tipul <strong>de</strong> bunuri<br />
<strong>si</strong> servicii produse, gradul <strong>de</strong> diver<strong>si</strong>ficare <strong>al</strong> produselor <strong>si</strong> sectorul <strong>de</strong> piata in care sa<br />
opereze; dar toate sunt directionate catre acela<strong>si</strong> scop, in<strong>de</strong>osebi continuarea <strong>si</strong><br />
imbunatatirea afacerilor.<br />
Atingerea acestor obiective <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> coordonarea efectiva a princip<strong>al</strong>elor elemente <strong>al</strong>e<br />
operatiunilor legate <strong>de</strong> afacere, <strong>si</strong> anume, oameni, capit<strong>al</strong>, facilitati <strong>si</strong> informatie.Acestea<br />
sunt resursele intreprin<strong>de</strong>rii. O parte importanta a acestui efort <strong>de</strong> coordonare este<br />
managementul trezoreriei. Acesta poate, prin urmare, <strong>de</strong>finit ca o colectare eficienta,<br />
tragere <strong>si</strong> investitie temporara a exce<strong>de</strong>ntelor <strong>de</strong> cash.<br />
Orice intreprin<strong>de</strong>re va inceta sa existe daca este incapabila sa genereze fonduri din<br />
interior. Acest lucru poate fi <strong>de</strong>monstrat in mo<strong>de</strong>lul urmator (Figura 7-10):<br />
239
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Figura 9- 10: Mo<strong>de</strong>lul financiar <strong>al</strong> afacerii<br />
Equity Loan Capit<strong>al</strong> Retained Profits<br />
Facilities / processes Products / Services<br />
Fixed Assets Working Capit<strong>al</strong><br />
Depreciation<br />
SOURCE OF FUNDS<br />
USE OF FUNDS<br />
Less<br />
Less<br />
Less<br />
S<strong>al</strong>es<br />
Costs<br />
Operating Profit<br />
Interest<br />
Tax<br />
Earnings<br />
Divi<strong>de</strong>nds Retained Profits<br />
Se poate ve<strong>de</strong>a ca o parte integr<strong>al</strong>a a sursei <strong>de</strong> fonduri este reprezentata <strong>de</strong> profiturile<br />
retinute, <strong>de</strong> exemplu fondurile generate din interior. In timp ce intreprin<strong>de</strong>rile pot exista<br />
utilizand rezervele proprii, vine o perioada cand rezervele trebuie <strong>al</strong>imentate. De aceea<br />
orice intreprin<strong>de</strong>re trebuie sa genereze suficiente fonduri din activitatea <strong>de</strong> comerci<strong>al</strong>izare<br />
norm<strong>al</strong>a <strong>de</strong> zi cu zi atat pentru a mentine cat <strong>si</strong> pentru a imbunatati nivelul existent <strong>al</strong><br />
afacerii.<br />
In mod evi<strong>de</strong>nt, asa cum arata <strong>si</strong> mo<strong>de</strong>lul, re<strong>al</strong>izarea <strong>de</strong> profit este foarte importanta pentru<br />
a avea o sursa interna <strong>de</strong> fonduri. Oricum, cash-ul nu poate fi confundat cu profitul,<br />
<strong>de</strong>oarece a <strong>de</strong>tine cash la banca <strong>si</strong> a obtine profit nu este acela<strong>si</strong> lucru. Profitul nu<br />
genereaza in mod automat un flux <strong>de</strong> numerar eg<strong>al</strong> in timpul acestei perioa<strong>de</strong>. Profitul este<br />
masurat utilizand conventii contabile, dintre care unele sunt nemonetare. De exemplu,<br />
amortizarea, un element care nu genereaza cash in cadrul afacerii, se <strong>de</strong>duce din profit. In<br />
mod asemanator cash-ul inclu<strong>de</strong> elemente care nu sunt reflectate in profit, <strong>de</strong> exemplu<br />
cheltuieli <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>.<br />
Afacerile profitabile pot trece prin perioa<strong>de</strong> in care exista probleme legate <strong>de</strong> cash, in timp<br />
ce afacerile neprofitabile, pot sa aiba temporar un surplus <strong>de</strong> cash. Istoria arata ca multe<br />
din afacerile foarte profitabile au intrat in lichidare datorita lipsei <strong>de</strong> cash. De fapt<br />
organizatiile care trec printr-o perioada <strong>de</strong> success,<strong>si</strong> ca rezultat fac multe cheltuieli, se pot<br />
ga<strong>si</strong> intr-o <strong>si</strong>tuatie periculoasa in care ie<strong>si</strong>rile <strong>de</strong> numerar <strong>de</strong>pasesc intrarile <strong>si</strong> intr-o<br />
anumita masura ei trec printr-o criza <strong>de</strong> cash fiind vulnerabili la lichidare.<br />
De aceea, in stabilirea starii <strong>de</strong> sanatate a intreprin<strong>de</strong>rii atat profitul cat <strong>si</strong> cash-ul au<br />
aceia<strong>si</strong> importanta <strong>si</strong> numai atunci cand amandoua sunt gestioanate in mod a<strong>de</strong>cvat<br />
afacerea poate sa continue cu succes.<br />
In orice afacere profitabilitatea provine din doua elemente, <strong>si</strong> anume:<br />
• Prin a<strong>si</strong>gurarea ca afacerea obtine un profit brut a<strong>de</strong>cvat din vanzarea produsului sau <strong>si</strong><br />
• Prin controlul cheltuielilor tot<strong>al</strong>e<br />
240
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Cele mai mo<strong>de</strong>rne afaceri <strong>de</strong> succes recunosc nevoia <strong>de</strong> a controla aceste aspecte <strong>al</strong>e<br />
afacerii. Acest lucru este <strong>de</strong>monstrat in tehnicile <strong>de</strong> management financiar mo<strong>de</strong>rne<br />
utilizate pentru a gestiona resursele unei afaceri. Putini ajung sa recunosca faptul ca pentru<br />
a maximize profitul obtinut resursele trebuie sa fie gestionate in mod eficient.<br />
Pentru a-<strong>si</strong> atinge obiectivele, intr-o afacere este essenti<strong>al</strong> sa fie disponibile resursele<br />
a<strong>de</strong>cvate. In mod frecvent numerarul este vazut ca un produs <strong>al</strong> afacerii, o neces<strong>si</strong>tate, dar<br />
nu o resursa. Oricum, cash-ul este o resursa temporara la fel ca <strong>si</strong> forta <strong>de</strong> munca,<br />
echipamentul, etc. <strong>si</strong> <strong>de</strong> asemenea este nevoie sa fie gestionata. Un cash flow a<strong>de</strong>cvat este<br />
obtinut prin gestionarea eficienta a resurselor.<br />
Asa cum s-a stabilit, unul dintre princip<strong>al</strong>ele motive pentru care afacerile esueaza este<br />
lipsa <strong>de</strong> cash. De aceea, se poate spune ca numerarul este sangele unei afaceri. In procesul<br />
<strong>de</strong> management <strong>al</strong> cash-lui este esenti<strong>al</strong> sa fie stabilita nevoia <strong>de</strong> cash a organizatiei.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea nevoii <strong>de</strong> cash va:<br />
• I<strong>de</strong>ntifica momentele in care vor fi <strong>de</strong>ficite <strong>de</strong> cash <strong>si</strong> vor fi re<strong>al</strong>izate planuri <strong>de</strong><br />
acoperire a nevoilor <strong>de</strong> numerar din aceasta perioada.<br />
• Se va a<strong>si</strong>gura ca sunt fonduri suficiente pentru proiectele esenti<strong>al</strong>e<br />
Permite luarea unor <strong>de</strong>cizii bazate pe cele mai bune date disponibile care conduc la o<br />
eficienta mai buna <strong>si</strong> o crestere a profitului.<br />
S-a stabilit anterior ca profitul <strong>si</strong> cash-ul nu sunt acela<strong>si</strong> lucru ,dar trebuie sa existe o<br />
legatura intre ele. De fapt abilitatea <strong>de</strong> lega profitul <strong>de</strong> cash nu este important doar pentru<br />
afacere dar <strong>si</strong> pentru investitorii potnti<strong>al</strong>i. Bunul <strong>si</strong>mt spune ca trebuie sa existe o c<strong>al</strong>e <strong>de</strong> a<br />
lega cele doua elemente, chiar <strong>si</strong> numai pentru a <strong>de</strong>monstra ca profitul stabilit nu este<br />
iluzoriu sau profit numai pe hartie. Importanta acestui punct este accentuata atunci cand<br />
cineva con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra ca standar<strong>de</strong>le din contabilitate, emise <strong>de</strong> Comitetul Internation<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
Standar<strong>de</strong>lor Contabile nece<strong>si</strong>ta o <strong>si</strong>tuatia a fluxurilor <strong>de</strong> numerar ca parte a cerintelor <strong>de</strong><br />
raportare financiare. Cand se an<strong>al</strong>izeaza se pot <strong>de</strong>termina motivele diferentei sunt legate <strong>de</strong><br />
conventiile contabile <strong>si</strong> se incadreaza in doua categorii, <strong>si</strong> anume:<br />
• Inclu<strong>de</strong>rea unor elemente nemonetare in c<strong>al</strong>cularea profitului, <strong>de</strong> exemplu amortizare.<br />
• Diferentele legate <strong>de</strong> timp la inregistratea tranzactiilor, <strong>de</strong> exemplu utilizarea<br />
contabilitatii actuari<strong>al</strong>e<br />
Prin i<strong>de</strong>ntificarea diferentelor este po<strong>si</strong>bil sa ajungem la o reconciliere intre profit <strong>si</strong> cash.<br />
Figura <strong>de</strong> mai jos <strong>de</strong>monstreaza acest lucru.<br />
241
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Figura 9- 11: Reconcilierea intre profit <strong>si</strong> cash<br />
Profit operation<strong>al</strong><br />
Adaugand urmatoarele:<br />
Amortizare<br />
Crestere/Descrestere a Stocurilor<br />
Crestere/Descrestere a Debitorilor<br />
Crestere/Descrestere a Creditorilor<br />
Dobanda Platita/Primita<br />
Impozit platit<br />
Cheltuieli <strong>de</strong> capit<strong>al</strong><br />
Crestere/Descrestere a capit<strong>al</strong>ului soci<strong>al</strong><br />
Crestere/Descrestere a imprumuturilor <strong>de</strong> capit<strong>al</strong><br />
Flux <strong>de</strong> numerar net<br />
In re<strong>al</strong>itate greutatea care va fi pus pe fiecare dintre aceste motive va fi <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong><br />
<strong>si</strong>tuatia in care organizatia se afla. Daca o organizatie se lupta sa mentina pozitia <strong>de</strong> cash<br />
atunci este po<strong>si</strong>bil sa concentreze asupra tranzactiei. In timp ce o organizatie bogata in<br />
cash va incerca sa-<strong>si</strong> maximizeze profitul <strong>si</strong>, <strong>de</strong> aceea sa adopte un motiv speculativ.<br />
Motivele unei organizatii pot varia in cursul unei perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> timp. Aceste circumstante<br />
schimbatoare pot fi <strong>de</strong>monstrate <strong>de</strong> exemplul ipotetic dat in urmatoarele figuri aratand<br />
mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> colectare a cash-lui <strong>de</strong>-a lungul a 12 perioa<strong>de</strong>.<br />
Figura 9- 12: Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> colectare a cash-lui<br />
5<br />
4<br />
3<br />
2<br />
1<br />
0<br />
C ash Collection<br />
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12<br />
P erio d<br />
Intr-o lume i<strong>de</strong><strong>al</strong>a incasarile ar trebui sa fie con<strong>si</strong>stente <strong>de</strong>-a lungul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> timp dar<br />
in lumea re<strong>al</strong>a mai multe organizatii con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra ca nu este cazul. Dintr-o varietate <strong>de</strong><br />
242
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
motive, <strong>de</strong> exemplu sezon<strong>al</strong>itatea, vacante etc, incasarile pot fluctua foarte mult. Mo<strong>de</strong>lul<br />
ipotetic incearca sa <strong>de</strong>monstreze acest fapt.<br />
Se poate ve<strong>de</strong>a clar ca incasarile nu sunt con<strong>si</strong>stente <strong>de</strong>-a lungul perioa<strong>de</strong>lor, anumite<br />
probleme fiind intampinate in perioada 6.<br />
Un lucru important <strong>de</strong> punctat <strong>de</strong>spre cash este ca foarte putine organizatii sunt in pozitia<br />
<strong>de</strong> a-<strong>si</strong> exercita controlul asupra incasarilor. Se poate <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>, in anumite limite, cand o<br />
organizatie doreste sa faca platile.<br />
Figura 9- 13: Incasari vs Plati<br />
V <strong>al</strong>ue<br />
5<br />
4<br />
3<br />
2<br />
1<br />
0<br />
Cash C ollection vs. Expenses<br />
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 1 1 2<br />
P erio d<br />
Daca luam in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare mo<strong>de</strong>lul ipotetic <strong>si</strong> adaugam un profil <strong>de</strong> cheltuieli, putem<br />
observa ca pozitia <strong>de</strong>vine mai complicata. Acest lucru este <strong>de</strong>monstrat in figura 7-13.<br />
Putem ve<strong>de</strong>a ca perioada problematica <strong>de</strong>vine o problema din ce in ce mai acuta. Aceste<br />
incon<strong>si</strong>stente atat in incasari cat <strong>si</strong> in cheltuieli face managemntul cash-lui un element<br />
foarte important. Numai printr-o previziune <strong>si</strong> monitorizare a <strong>si</strong>tuatiei privind cash-ul<br />
poate fi anticipata problema din perioada 6 <strong>si</strong> stabilit un plan <strong>de</strong> actiune.<br />
9.6.2 Managementul Cash–lui operation<strong>al</strong><br />
Oricare a fi dimen<strong>si</strong>unea organizatiei, este nevoie sa existe un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> control <strong>si</strong><br />
monitorizare a cash numerarului. In organizatiile mai mici aceasta responsabilitate poate fi<br />
atribuita unei <strong>si</strong>ngure persoane. In IMM-uri exista o sectiune speci<strong>al</strong>a responsabila, <strong>si</strong><br />
anume Functia <strong>de</strong> Trezorerie. In organizatiile medii subcontractarea aceastei sarcina unor<br />
initutii financiare nu este ceva neobsnuit. Orice metoda <strong>de</strong> control este <strong>al</strong>easa, functiile <strong>de</strong><br />
baza raman in esenta acelea<strong>si</strong>, <strong>si</strong> anume:<br />
• A<strong>si</strong>gurarea ca organizatia obtine cel mai bun profit<br />
• Furnizeaza suficient cash pentru a plati datoriile<br />
• Controlul <strong>si</strong> monitorizarea conturilor bancare<br />
• Previziunea <strong>si</strong> monitorizarea Cash-flow-lui<br />
• Controlul <strong>si</strong> monitorizarea imprumuturilor<br />
C ash<br />
E xpenses<br />
243
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Aceste sarcini vor fi in<strong>de</strong>plinite prin:<br />
• Optimizarea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> colectare a cash-lui<br />
• Negocieri cu institutii financiare<br />
• Monitorizarea investitiilor potenti<strong>al</strong>e <strong>si</strong> a nevoilor<br />
• Optimizarea utilizarii <strong>de</strong> necesar <strong>de</strong> fond <strong>de</strong> rulment <strong>si</strong> monitorizarea <strong>si</strong>stemelor<br />
necesare sa atinga aceste obiective<br />
• Planificarea finantarii pe termen lung <strong>si</strong> scurt.<br />
9.6.3 Sistemul <strong>de</strong> Management <strong>al</strong> Cash-lui<br />
Toate <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> management <strong>al</strong> cash-lui pot fi divizate in 2 mari domenii, <strong>si</strong> anume:<br />
• Re<strong>al</strong>izarea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> cash <strong>si</strong> a procedurilor<br />
• Monitorizarea <strong>si</strong> controlul cash-lui<br />
Urmatoarea figura <strong>de</strong>monstreaza graphic acest lucru:<br />
Figura 9- 14: Sistemul <strong>de</strong> management <strong>al</strong> cash-lui<br />
Colectari Plati<br />
Numerar<br />
Investitii<br />
Control/Informatii<br />
Raportare<br />
Flux <strong>de</strong> fonduri Flux <strong>de</strong> informatii<br />
Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong>monstreaza atat fluxurile fizice <strong>de</strong> numerar dar <strong>si</strong> informatia necesara pentru<br />
controlul lui. In timp ce, functiei <strong>de</strong> trezorerie ii revine intreaga responsabilitate pentru<br />
managementul cash-lui in re<strong>al</strong>itate toti managerii au responsabilitatea <strong>de</strong> a se a<strong>si</strong>gura ca<br />
<strong>de</strong>tin controlul atunci cand apar datorii in numele organizatiei. Pentru a <strong>de</strong>tine controlul,<br />
managerii trebuie sa fie constienti <strong>de</strong> modul in care cash-ul se misca intr-o afacere.<br />
De aceea pentru a controla cantitatea <strong>de</strong> cash <strong>de</strong> care este nevoie pentru a continua<br />
exploatarea este necesar sa se a<strong>si</strong>gure ca acesta se misca foarte rapid. Pentru a re<strong>al</strong>iza acest<br />
obiectiv trebuie sa i<strong>de</strong>ntifice punctele <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une, care sunt in numar <strong>de</strong> 3,ilustrate in<br />
figura 9-15 <strong>de</strong> mai jos:<br />
244
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Figura 9- 15: Punctele <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une <strong>al</strong>e fluxului <strong>de</strong> numerar<br />
Creditors<br />
Inventories<br />
Cash<br />
Fiecare dintre aceste puncte <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une nece<strong>si</strong>ta un control constant astfel incat<br />
potenti<strong>al</strong>ul lor sa fie maximizat:<br />
• Creditorii: materii prime, utilitati <strong>si</strong> furnizori sunt necesare pentru a conduce afacerea.<br />
Pentru a maximize benefici<strong>al</strong> obtinut este necesar ca procedurile <strong>de</strong> achizitie <strong>si</strong><br />
termenii furnizorilor sa fie examinati.<br />
• Stocuri: mentinerea stocurilor <strong>de</strong> materii prime, productia in curs <strong>de</strong> exercitiu <strong>si</strong><br />
produsul finit pot fi costi<strong>si</strong>toare. Nivelul stocurilor trebuie sa fie monitorizate<br />
in<strong>de</strong>aproape. Acest lucru nu este important in sectorul <strong>de</strong> apa.<br />
• Debitorii: pentru controlul datornicilor este necesar sa existe un <strong>si</strong>stem, proceduri <strong>si</strong><br />
politici pentru a a<strong>si</strong>gura o colectare <strong>si</strong> plata rapi<strong>de</strong>.<br />
Monitorizarea <strong>si</strong> controlul cash-lui este in sarcina trezorierului sau a <strong>al</strong>tui ofiter senior<br />
<strong>de</strong>semnat.<br />
9.6.4 Tehnici <strong>de</strong> management <strong>al</strong> cash-lui<br />
Debtors<br />
I<strong>de</strong>ea gener<strong>al</strong>a in spatele managementului cash-lui este aceea ca organizatia va beneficia<br />
prin adoptarea unor <strong>si</strong>steme <strong>si</strong> practici care rezulta din accelerarea incasarilor <strong>si</strong> incetinirea<br />
platilor. Pentru in<strong>de</strong>plinirea acestui obiectiv, sunt recomandate urmatoarele proceduri.<br />
• Accelerarea incasarilor: sunt utilizate un numar mare <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> pentru a accelera<br />
procesul <strong>de</strong> colectare, <strong>si</strong> anume :<br />
Accelerarea pregatirii <strong>si</strong> trimiterii facturii<br />
Eficientizarea procedurilor <strong>de</strong> recuperare a creantelor<br />
Reducerea timpului din momentul in care plata a fost efectuata <strong>si</strong> disponibilitatea<br />
banilor in interiorul organizatiei<br />
Centr<strong>al</strong>izarea facturilor <strong>si</strong> a functiei <strong>de</strong> colectare<br />
Facturarea din timp a clientilor. Construirea unui program <strong>de</strong> pregatire a facturilor<br />
in interiorul organizatiei<br />
In cazul in care exista mai multe puncte <strong>de</strong> colectare care nece<strong>si</strong>ta subconturi la<br />
banca sunt sterse soldurile fiind transferate in contul centr<strong>al</strong><br />
Furnizarea <strong>de</strong> facilitati loc<strong>al</strong>e <strong>de</strong> plata clientilor, acest lucru implicand utilizarea<br />
bancilor loc<strong>al</strong>e, postelor etc;<br />
• Incetinirea platilor: in princip<strong>al</strong> exista o meto<strong>de</strong> majora <strong>de</strong> incetinire a procesului <strong>de</strong><br />
efectuare a platilor, <strong>si</strong> anume:<br />
245
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Franarea <strong>de</strong>liberata a platilor: aceasta metoda se bazeaza pe cunoasterea la un<br />
moment dat a platilor <strong>de</strong> efectuat<br />
9.6.5 Previziunea fluxurilor <strong>de</strong> numerar<br />
Se spune ca fluxul <strong>de</strong> numerar este sangele unei organizatii. Prin <strong>de</strong>finitie fluxul <strong>de</strong><br />
numerar care circula printr-o organizatie este important pentru buna-starea organizatiei.<br />
Totu<strong>si</strong> nu ne putem baza pe faptul ca numerarul este disponibil putem incerca sa<br />
previzionam miscarea acestuia pentru a ne a<strong>si</strong>gura <strong>de</strong> disponibilitatea acestuia la<br />
momentul <strong>si</strong> locul potrivit. Este important sa subliniem ca fluxul <strong>de</strong> numerar nu se leaga<br />
doar <strong>de</strong> activitatea operation<strong>al</strong>a a unei afaceri, <strong>de</strong> exemplu contul <strong>de</strong> profit <strong>si</strong> pier<strong>de</strong>re, dar<br />
se refera <strong>si</strong> la toate sursele <strong>de</strong> cash <strong>si</strong> cheltuieli, <strong>de</strong> exemplu: vanzari, imprumuturi,<br />
cheltuieli <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>, cresterile <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> generatoare <strong>de</strong> cash, plata divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong>lor etc.<br />
Fluxurile <strong>de</strong> numerar pot fi previzionate pe termen scurt, mediu sau lung. Acestea sunt<br />
necesare pentru:<br />
• Pe termen scurt: pentru a a<strong>si</strong>gura cerintele <strong>de</strong> cash <strong>de</strong> zi cu zi. De obicei aceasta<br />
previziune se re<strong>al</strong>izeaza pe o perioada intre o saptamana <strong>si</strong> trei saptamani;<br />
• Pe termen mediu: se re<strong>al</strong>izeaza pentru a i<strong>de</strong>ntifica cerintele potenti<strong>al</strong>e viitoare <strong>de</strong> cash.<br />
Este <strong>de</strong> obicei asociata cu bugetul, ciclurile <strong>de</strong> venituri <strong>si</strong> capit<strong>al</strong>. Aceasta previziune<br />
rafineaza previziunea pe termen lung <strong>si</strong> i<strong>de</strong>ntifica acele elemente pentru care trebuie<br />
facute imprumuturi in timp util pentru a lua masuri.<br />
• Previziunea pe termen lung: aceasta se utilizeaza pentru a i<strong>de</strong>ntifica cerintele <strong>de</strong> cash<br />
<strong>al</strong>e organizatiei pentru mai mult <strong>de</strong> 5 ani <strong>si</strong> este asociata cu planul <strong>de</strong> afaceri. Un punct<br />
important <strong>al</strong> acestei previziuni este acela ca i<strong>de</strong>ntifica sursa potenti<strong>al</strong>a <strong>de</strong> fonduri<br />
necesare pentru implementarea efectiva a planului <strong>de</strong> afaceri.<br />
Previziunea cash-flow-lui este pregatita <strong>si</strong> controlata <strong>de</strong> trezorier. Performanta zilnica a<br />
cash-lui este monitorizata prin compararea cu previziune luand masuri <strong>de</strong> remediere a<br />
<strong>si</strong>tuatiei. Previziunea pe termen mediu <strong>si</strong> lung sunt utilizate pentru a <strong>de</strong>termina <strong>si</strong><br />
implementa strategiile <strong>de</strong> finantare <strong>al</strong>e organizatiei.<br />
Este important <strong>de</strong> observat ca previziunea permite pozitiei actu<strong>al</strong>e <strong>de</strong> cash sa fie inclusa<br />
facilitand astfel procesul monitorizarii.<br />
Previziunea fluxurilor <strong>de</strong> numerar este un document important <strong>al</strong>e carui ipoteze trebuie sa<br />
fie verificate pentru a tine seama <strong>de</strong> circumstantele care s-au schimbat. Monitorizarea <strong>si</strong><br />
actu<strong>al</strong>izarea previziunii <strong>de</strong> cash este o sarcina zilnica.<br />
9.7 Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul pentru Tarifele <strong>de</strong> <strong>Apa</strong><br />
Acest capitol contine o lista <strong>de</strong> principii gener<strong>al</strong>e care ar trebui luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare pentru<br />
planificarea strategiei <strong>de</strong> tarifare in cadrul programului <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare. Procedura este<br />
structurata in urmatoarele capitole:<br />
• Elemente ce au impact asupra strategiei <strong>de</strong> tarifare;<br />
• Optiuni <strong>al</strong>e strategiei <strong>de</strong> tarifare;<br />
• Solutia con<strong>si</strong>mtita pentru fondurile <strong>de</strong> coeziune;<br />
• Recomandari gener<strong>al</strong>e;<br />
246
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
• Structura mo<strong>de</strong>lului financiar pentru an<strong>al</strong>iza tarifelor<br />
9.7.1 Baza Leg<strong>al</strong>a <strong>si</strong> Metodologia Curenta pentru fixarea tarifelor <strong>de</strong> apa in Romania<br />
Exista o noua metodologie pentru fixarea, ajustarea <strong>si</strong> schimbarea tarifelor pentru<br />
serviciile <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> <strong>de</strong>seuri din Februarie 2007, publicata in Monitorul Ofici<strong>al</strong> in Martie<br />
2007.<br />
Metodologia emisa <strong>de</strong> ANRSC, din data <strong>de</strong> 28 Februarie 2007, <strong>de</strong>fineste procedurile <strong>si</strong><br />
standar<strong>de</strong>le, prin care Autoritatea <strong>de</strong> Reglementare va stabili, aproba, modifica sau<br />
respinge tarifele, marimea serviciilor <strong>si</strong> conditiile pentru toate vanzarile <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> <strong>al</strong>te<br />
servicii prestate <strong>de</strong> fiecare licentiat.<br />
Princip<strong>al</strong>ele elemente <strong>al</strong>e metodologiei sunt urmatoarele:<br />
(1) Tarifele ar trebui sa a<strong>si</strong>gure viabilitatea economica a operatorilor, ar trebui sa<br />
cuprinda interesele clientilor incluzand problemele legate <strong>de</strong> suportabilitate <strong>si</strong> ar<br />
trebui sa creeze premisele pentru protectia mediului <strong>si</strong> conservarea resurselor <strong>de</strong><br />
apa.<br />
(2) Tarifele stabilite ar trebui sa ia in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare urmatoarele elemente:<br />
Cheltuielile <strong>de</strong> productie <strong>si</strong> operare;<br />
Cheltuielile <strong>de</strong> intretinere;<br />
Deprecierea;<br />
Costurile pentru protectia mediului;<br />
Costurile financiare;<br />
Costurile referitoare la contractul <strong>de</strong> conce<strong>si</strong>e ;<br />
Costurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare (resurse financiare pentru <strong>de</strong>zvoltare <strong>si</strong> investitii<br />
Cota parte din profit.<br />
(3) In cazul programelor cu finantare intrenation<strong>al</strong>a, pentru care Guvernul are un set <strong>de</strong><br />
moduri speci<strong>al</strong>e <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul sau formule, <strong>al</strong>tele <strong>de</strong>cat cele oferite <strong>de</strong> metodologia<br />
ANRSC, nivelul <strong>si</strong> evolutia tarifelor se va baza pe acea metodologie speci<strong>al</strong>a;<br />
(4) Operatorii region<strong>al</strong>i, parte a programului <strong>de</strong> investitii internation<strong>al</strong> finantat din<br />
surse externe, vor unifica tarifele pentru intreaga zona <strong>de</strong> operare conform<br />
contractului <strong>de</strong> conce<strong>si</strong>e <strong>si</strong>/sau provizioanelele documentelor finantate<br />
internation<strong>al</strong>.<br />
In cazul contractelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare, daca autoritatile au cazut <strong>de</strong> acord cu regulile<br />
operatorului sau formulele pentru ajustarea <strong>si</strong> modificarea tarifelor, ANRSC va aplica<br />
aceste reguli sau formule daca sunt aprobate conform dispozitiilor leg<strong>al</strong>e.<br />
9.7.2 Elemente ce au impact asupra strategiei <strong>de</strong> tarifare<br />
Elemente ce ar putea avea un impact <strong>si</strong> ar trebui luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare in timpul proiectarii<br />
unei strategii <strong>de</strong> tarifare e termen mediu sunt urmatoarele:<br />
1). Costul elementelor pentru fiecare centru <strong>de</strong> operare. Trebuie facuta o rec<strong>al</strong>culare a<br />
costurilor pentru fiecare zona <strong>de</strong> operare, lucru ce va fi intreprins luandu-se in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare<br />
costurile re<strong>al</strong>e, (in mod gener<strong>al</strong> nu toate costurile sunt evi<strong>de</strong>ntiate clar in orasele mici), ca<br />
<strong>si</strong> impactul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare (la scara economica).<br />
247
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
2). Perceptiile loc<strong>al</strong>e. Sunt doua nivele:<br />
• Cel <strong>al</strong> echipei <strong>de</strong> management <strong>al</strong> operatorului region<strong>al</strong>, un<strong>de</strong> se doreste acoperirea<br />
costurilor tot<strong>al</strong>e in toate zonele <strong>de</strong> operare <strong>si</strong> po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> investitie;<br />
• La nivelul autoritatii loc<strong>al</strong>e, un<strong>de</strong> se doreste o crestere mai lenta a tarifelor <strong>si</strong> un<strong>de</strong><br />
exista impre<strong>si</strong>a ca, o data cu so<strong>si</strong>rea operatorului, problemele <strong>si</strong> responsabilitatile<br />
lor vor „disparea” pur <strong>si</strong> <strong>si</strong>mplu.<br />
3). Impactul viitoarelor proiecte ce ar trebui sa fie finantate din fonduri <strong>de</strong> coeziune.<br />
Fiecare operator region<strong>al</strong> este implicat in procesul <strong>de</strong> pregatire a unei aplicatii <strong>de</strong> fonduri<br />
<strong>de</strong> coeziune. An<strong>al</strong>iza financiara <strong>si</strong> economica ce se va efectua in timpul acestor proiecte va<br />
duce la reproiectarea strategiei <strong>de</strong> tarifare. Princip<strong>al</strong>ele elemente care ar trebui luate in<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare sunt:<br />
• Principiul solidaritatii: este un principiu provizionat intentionat <strong>de</strong> catre Comi<strong>si</strong>a<br />
Europeana <strong>si</strong> se interpreteaza prin proiectarea unei strategii <strong>de</strong> tarifare unificata;<br />
• Constrangeri <strong>de</strong> suportabilitate: planuirea unei strategii <strong>de</strong> tarifare prin<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rarea anumitor constrangeri <strong>de</strong> suportabilitate.<br />
9.7.3 Optiuni <strong>al</strong>e strategiei <strong>de</strong> tarifare<br />
In gener<strong>al</strong> exista doua optiuni <strong>de</strong> tarifare po<strong>si</strong>bile pentru operatorii region<strong>al</strong>i:<br />
• Mentinerea tarifelor diferentiate;<br />
• Planuirea <strong>si</strong> unificarea strategiilor <strong>de</strong> tarifare intr-o anumita perioada<br />
Argumente Pro <strong>si</strong> Contra pentru fiecare strategie sunt prezentate mai jos:<br />
Tarife diferentiate pentru fiecare regiune:<br />
• Pro:<br />
Sunt mai usor <strong>de</strong> acceptat <strong>de</strong> catre autoritatile loc<strong>al</strong>e;<br />
Reflecta mai bine costurile fiecarei regiuni;<br />
Este mai usor <strong>de</strong> an<strong>al</strong>izat eficienta fiecarei regiuni<br />
• Contra:<br />
Po<strong>si</strong>bile probleme cu administrarea unui numar mare <strong>de</strong> tarife;<br />
Probleme cu <strong>al</strong>ocarea costurilor.<br />
Un tarif unificat pentru intreaga regiune:<br />
• Pro:<br />
Administrare mai usoara <strong>de</strong> catre ROC;<br />
Administrare mai usoara a <strong>si</strong>tuatiilor in care un bun serveste mai multe<br />
(<strong>al</strong>ocarea costurilor).<br />
• Contra:<br />
Este po<strong>si</strong>bil ca autoritatile loc<strong>al</strong>e sa nu accepte:<br />
• Subventia incrucisata a costurilor intre regiuni (este inca inregistrata o<br />
rezistenta in acceptarea principiului solidaritatii);<br />
• Probleme cu finantarea investitiilor.<br />
Poate duce la lipsa eficientei.<br />
Fiecare din cele doua optiuni trebuie sa fie an<strong>al</strong>izata complet inainte <strong>de</strong> a se lua o <strong>de</strong>cizie<br />
fin<strong>al</strong>a.<br />
248
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Trebuie sa fie luat in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare ca aplicarea principiului solidaritatii este o preconditie in<br />
masura sa a<strong>si</strong>gure finantarea pentru fondurile <strong>de</strong> coeziune <strong>de</strong> catre Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong><br />
Dezvoltatii Durabile <strong>si</strong> <strong>de</strong> catre Comi<strong>si</strong>a Europeana.<br />
Principiul solidaritatii, cel putin teoretic, poate fi interpretat in doua feluri:<br />
• Tarife diferentiate, dar la acela<strong>si</strong> nivel <strong>de</strong> suportabilitate<br />
Cazurile in care cantitatile facturate variaza substanti<strong>al</strong>;<br />
Nivelul masuratorilor este foarte scazut;<br />
Diferente semnificative intre tarife;<br />
Cand contorizarea creste, consumul unitar se va uniformiza <strong>si</strong>, in mod natur<strong>al</strong>,<br />
va avea tendinta unificarii tarifelor.<br />
• Tarife unice:<br />
Raman sa fie stabilite doar perioada <strong>de</strong> unificare<br />
O strategie <strong>de</strong> tarifare poate fi luata in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare pentru combinarea urmatoarelor doua<br />
optiuni:<br />
• Mentinerea unei strategii diferentiate pentru un anume numar <strong>de</strong> ani;<br />
• Dupa un anume numar <strong>de</strong> ani, pregatirea uuni program <strong>de</strong> unificare a tarifelor;<br />
Insa, o strategie unificata <strong>de</strong> tarifare nu inseamna neaparat ca un nivel unic <strong>al</strong> tarifelor va fi<br />
aplicat tuturor categoriilor <strong>de</strong> clienti. Aceasta este relevanta in mod particular cand, prin<br />
folo<strong>si</strong>rea limitelor <strong>de</strong> suportabilitate <strong>de</strong>scrise un sectiunea urmatoare, nivelurile tarifelor<br />
rezultate nu permit sustenabilitatea financiara a Operatorului Region<strong>al</strong>, in acest fel<br />
solicitand o abordare potenti<strong>al</strong> diferita asupra cresterii <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> tarifare in masa bazat<br />
pe diverse nivele <strong>de</strong> consum.<br />
O asemenea diferentiere intre clienti sau nivele <strong>de</strong> consum inca este compatibila cu un<br />
<strong>si</strong>stem <strong>de</strong> tarife unificate, acest lucru insemnand ca aceea<strong>si</strong> abordare a tarifelor va fi<br />
aplicata uniform in zona <strong>de</strong> servicii a operatorului region<strong>al</strong><br />
9.7.4 Solutia con<strong>si</strong>mtita pentru aplicatiile fondurilor <strong>de</strong> coeziune<br />
In primele aplicatii <strong>de</strong> fonduri <strong>de</strong> coeziune ce au fost discutate cu Comi<strong>si</strong>a Europeana a<br />
fost propusa <strong>si</strong> acceptata <strong>de</strong> catre DG Regiourmatoarea strategie <strong>de</strong> tarifare.<br />
Punctul <strong>de</strong> plecare s-a bazat pe principiul servicii <strong>si</strong>milare=tarife <strong>si</strong>milare <strong>si</strong> a fost facuta<br />
o propunere pentru unificarea tarifelor care urma sa aibe loc in anul in care se fin<strong>al</strong>izau<br />
investitiile din fondurile <strong>de</strong> coeziune. Conform programului <strong>de</strong> implementare, acest lucru<br />
va fi efectuat in 2011-2012.<br />
Pentru acesti operatori, programul <strong>de</strong> unificare a fost mentionat in mod clar in contractul<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>legare pentru fiecare zona <strong>de</strong> operare (oras).<br />
De asemenea, in timp ce se c<strong>al</strong>culau tarifele <strong>si</strong> programul <strong>de</strong> unificare, a fost luat in<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare impactul noilor bunuri rezultate din implementarea investitiilor, tinand cont <strong>si</strong><br />
<strong>de</strong> costurile <strong>si</strong> veniturile <strong>de</strong> operare adition<strong>al</strong>e (nivelul conectarilor, cresteri <strong>al</strong>e veniturilor<br />
anu<strong>al</strong>e, sca<strong>de</strong>rii/cresteri <strong>al</strong>e costurilor <strong>de</strong> operare, etc)<br />
Politica <strong>de</strong> suportabilitate pentru proiectele <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> <strong>de</strong>seuri cu sprijin din fonduri <strong>de</strong><br />
coeziune este, conform politicii Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltatii Durabile, urmatoarea:<br />
249
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
• Limita <strong>de</strong> suportabilitate pentru 10% din cele mai sarace gospodarii este stabilita la<br />
4%, bazandu-se pe un consum presupus pe cap <strong>de</strong> locuitor <strong>de</strong> 75 <strong>de</strong> litri pe zi;<br />
• Aceasta corespun<strong>de</strong> cu aproximativ 2-2.5% din venitul net pe gospodarie, presupunand<br />
ca o medie a consumului pe cap <strong>de</strong> locuitor este <strong>de</strong> 110 litri pe zi.<br />
Con<strong>si</strong><strong>de</strong>rand aceasta politica, an<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> suportabilitate ar trebui efectuata la 2 niveluri:<br />
• An<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> suportabilitate pentru gospodariile cu venit redus.<br />
• An<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> suportabilitate pentru gospodariile cu venit mediu.<br />
Proportia suportabilitatii pare redusa, insa in ultimii doi ani venitul mediu pe gospodarie a<br />
crescut semnificativ<br />
Politica <strong>de</strong> lucru a Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltatii Durabile in legatura cu<br />
suportabilitatea permite setarea tarifelor peste nivelurile <strong>de</strong> suportabilitate mentionate mai<br />
sus, daca este necesara a<strong>si</strong>gurarea sustenabilitatii financiare a ROC. In acest caz masurile<br />
trebuie sa fie <strong>de</strong>zvoltate impreuna cu Asociatia <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitara (ADI)<br />
pentru a se a<strong>si</strong>gura ca<br />
<strong>si</strong> nevoile <strong>de</strong> servcii <strong>de</strong> apa <strong>al</strong>e celei mai sarace gospodarii sunt satisfacute fara a crea o<br />
ten<strong>si</strong>une insuportabila asupra finantelor lor.<br />
Pentru a estima venitul mediu <strong>al</strong> unei gospodarii ar trebui sa folo<strong>si</strong>m cartea “Venituri<br />
anu<strong>al</strong>e <strong>si</strong> Cheltuieli <strong>al</strong>e Gospodariilor” emis trimestri<strong>al</strong> <strong>de</strong> catre Institutul <strong>Nation<strong>al</strong></strong> <strong>de</strong><br />
Statistica.<br />
In procesul <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare <strong>si</strong> aprobare pentru aplicatiile <strong>de</strong> fonduri <strong>de</strong> coeziune <strong>si</strong> in procesul<br />
<strong>de</strong> negociere a contractului <strong>de</strong> imprumut <strong>de</strong> co-finantare, unele elemente pot duce la<br />
nevoia <strong>de</strong> reproiectare a strategiei <strong>de</strong> tarifare. De aceea in contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare, sub<br />
tabelul cu cresterile tarifare pe urmatorii ani, ar trebui inserata o nota expricativa care sa<br />
specifice ca strategia <strong>de</strong> unificare poate suferi modificari datorita impactului celor doua<br />
elemente mentionate mai sus.<br />
9.7.5 Recomandari gener<strong>al</strong>e<br />
Pentru <strong>de</strong>terminarea strategiei <strong>de</strong> tarifare pe termen mediu, urmatoarele elemente ar trebui<br />
luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare:<br />
• Unificarea tarifelor ar trebui sa fie con<strong>si</strong><strong>de</strong>rata ca <strong>si</strong> tinta a strategiei <strong>de</strong> tarifare. Acesta<br />
este una dintre recomandarile formulate in mi<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare a aplicatiilor<br />
fondurilor <strong>de</strong> coeziune a CE, principiul solidaritatii fiind aplicat in acest sens.<br />
• Termenul pentru re<strong>al</strong>izarea unificarii tarifelor poate fi stabilit tinand cont <strong>de</strong> una din<br />
urmatoarele optiuni:<br />
Unificarea tarifelor in urmatorii 1-2 ani (termen scurt) – recomandata cand nu<br />
exista diferente semnificative intre tarifele existente in diverse zone <strong>de</strong> operare <strong>si</strong><br />
nivelurile serviciilor/standar<strong>de</strong>lor sunt <strong>si</strong>milare.<br />
Unificarea tarifelor in 3-5 ani (termen lung) – recomandata cand sunt diferente<br />
relativ semnificante intre diferite zone <strong>de</strong> operare <strong>si</strong> sunt diferente <strong>si</strong> intre<br />
nivelurile serviciilor/standar<strong>de</strong>lor. Perioada <strong>de</strong> unificare poate avea ca <strong>si</strong> tinta<br />
anul in<strong>de</strong>pliniriii investitiilor pentru fonduri <strong>de</strong> coeziune.<br />
250
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
• Odata ce termenul <strong>de</strong> unificare a tarifelor este stabilit, trebuie efectuat un c<strong>al</strong>endar <strong>al</strong><br />
unificarii pentru fiecare tarif existent <strong>si</strong> trebuie inclus ca <strong>si</strong> anexa in contractul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>legare.<br />
• Inainte <strong>de</strong> preluarea operatiei la nivel region<strong>al</strong> sau in primele luni <strong>de</strong> operare (1-3 luni),<br />
este recomandata efectuarea ajustarii tarifelor pentru a a<strong>si</strong>gura cel putin costurile <strong>de</strong><br />
operare <strong>si</strong> o marja pentru mentenanta <strong>si</strong> reparatii<br />
• In procesul <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare <strong>si</strong> aprobare pentru aplicatiile fondurilor <strong>de</strong> coeziune <strong>si</strong> in<br />
procesul <strong>de</strong> negociere <strong>al</strong> contractului <strong>de</strong> imprumut pentru cofinantare, cateva elemente<br />
pot duce la o nevoie <strong>de</strong> reproiectare a strategiei <strong>de</strong> tarifare. De aceea in contractul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>legare, sub tabelul cu cresterile tarifare pe urmatorii ani, ar trebui inserata o nota<br />
expricativa care sa specifice ca strategia <strong>de</strong> unificare poate suferi modificari datorita<br />
impactului celor doua elemente mentionate mai sus.<br />
9.7.6 Structura mo<strong>de</strong>lului financiar pentru an<strong>al</strong>iza tarifelor<br />
Pentru proiectarea <strong>si</strong> pregatirea unei strategii <strong>de</strong> tarifare pe termen mediu, poate fi pregatit<br />
<strong>si</strong> folo<strong>si</strong>t un mo<strong>de</strong>l financiar in programul Excel. Mo<strong>de</strong>lul financiar ar trebui sa aibe un<br />
sheet pentru fiecare zona <strong>de</strong> operare care are in prezent tarife diferite. In fiecare dintre<br />
sheeturi, urmatoarele elemente trabuie sa fie an<strong>al</strong>izate <strong>si</strong> prevazute:<br />
• Def<strong>al</strong>carea costurilor <strong>de</strong> operare luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare princip<strong>al</strong>ele elemente <strong>de</strong> cost<br />
(materi<strong>al</strong>e, electricitate, person<strong>al</strong>, mentenanta, taxa <strong>de</strong> conce<strong>si</strong>une, <strong>de</strong>preciere, etc.<br />
• Def<strong>al</strong>care separata a princip<strong>al</strong>elor categorii <strong>de</strong> cost:<br />
Electricitatea, luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare cantitatile <strong>si</strong> preturile medii;<br />
Person<strong>al</strong>ul, tinand cont <strong>de</strong> numarul <strong>de</strong> person<strong>al</strong>, s<strong>al</strong>ariu mediu brut <strong>si</strong> taxele<br />
aferente;<br />
• Evolutia cantitatilor impartite pe consumatori casnici <strong>si</strong> industri<strong>al</strong>i;<br />
• Procentul <strong>de</strong> Suportabilitate pentru consumatorii casnici;<br />
Toate <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iile mentionate mai sus ar trebui c<strong>al</strong>culate atat pentru activitatile <strong>de</strong> apa cat <strong>si</strong><br />
pentru <strong>de</strong>seuri.<br />
In fiecare sheet ar trebui c<strong>al</strong>culate tarifele medii pentru acoperirea costurilor <strong>de</strong> operare,<br />
bazandu-se pe previziunea cantitativa <strong>si</strong> a costurilor <strong>de</strong> operare. De asemenea nivelurile<br />
pentru taxele <strong>de</strong> conce<strong>si</strong>une, cota-parte din profit <strong>si</strong> cota <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare trebuie sa fie setate<br />
<strong>si</strong> folo<strong>si</strong>te in prognoza. Intr-un sheet separat trebuie sa fie cumulate costurile tot<strong>al</strong>e pentru<br />
serviciile <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> <strong>de</strong>seuri pentru a se efectua c<strong>al</strong>culul tarifelor medii pentru intreaga zona<br />
<strong>de</strong> operare. Aceste tarife medii ar putea fi punctele <strong>de</strong> plecare in stabilirea nivelurilor tinta<br />
pentru unificarea tarifelor.<br />
In Anexa F1 sunt prezente extrase pentru un mo<strong>de</strong>l financiar pentru c<strong>al</strong>cularea strategiei<br />
<strong>de</strong> tarifare a unui operator region<strong>al</strong>.<br />
9.7.7 Example <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cule <strong>al</strong>e veniturilor anu<strong>al</strong>e medii <strong>al</strong>e unei gospodarii<br />
Pentru a i<strong>de</strong>ntifica nivelurile po<strong>si</strong>bile <strong>al</strong>e cresterilor tarifare mentinand niveluri ridicate <strong>al</strong>e<br />
colectarii, este nevoie sa fie efectuata o an<strong>al</strong>iza a suportabilitatii. O componenta<br />
importanta a an<strong>al</strong>izei suportabilitatii este nivelul veniturilor gospodariilor.<br />
251
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Acest capitol prezinta nivelul veniturilor medii <strong>al</strong>e gospodariilor la nivel nation<strong>al</strong> <strong>si</strong> o<br />
metodologie a estimarii veniturilor medii <strong>al</strong>e gospodariilor la nivel ju<strong>de</strong>tean.<br />
Institutul <strong>Nation<strong>al</strong></strong> <strong>de</strong> Statistica nu ofera cifre pentru veniturile medii <strong>al</strong>e gospodariilor <strong>si</strong><br />
cheltuielile gospodaresti la nivel ju<strong>de</strong>tean, respectiv la nivel loc<strong>al</strong>. Venitul mediu pe<br />
gospodarie la nivel ju<strong>de</strong>tean e c<strong>al</strong>culat din venitul mediu pe gospodarie prin aplicarea unui<br />
factor <strong>de</strong> corectie care este claculat din raportul dintre nivelul nation<strong>al</strong> mediu <strong>al</strong> s<strong>al</strong>ariilor<br />
<strong>si</strong> nivelul mediu <strong>al</strong> s<strong>al</strong>ariilor in fiecare ju<strong>de</strong>t.<br />
Nivelul mediu <strong>al</strong> s<strong>al</strong>ariilor la nivel nationa este prezentat in urmatoarele doua tabele pentru<br />
anii 2006 <strong>si</strong> 2007 in termeni nomin<strong>al</strong>i:<br />
Tabel 9- 6: Venitul mediu pe gospodarie la nivel nation<strong>al</strong><br />
V<strong>al</strong>ori in Euro/luna 2006 2007<br />
Venit mediu pe gospodarie la nivel nation<strong>al</strong> 370,2 504,3<br />
Aria urbana 413,9 571,8<br />
Aria rur<strong>al</strong>a 313,2 418,1<br />
Sursa: Institutul <strong>Nation<strong>al</strong></strong> <strong>de</strong> Statistica<br />
Asa cum s-a solicitat pentru c<strong>al</strong>culul venitului gospodaresc disponibil, sumele platite din<br />
bugetul gospodaresc pentru impozite, taxe <strong>si</strong> elemente <strong>si</strong>milare sunt prezentate in tabelul<br />
urmator pentru anii 2006 <strong>si</strong> 2007 in termeni nomin<strong>al</strong>i:<br />
Tabel 9- 7: Media impozitelor, taxelor <strong>si</strong> elementelor <strong>si</strong>milare la nivel nation<strong>al</strong><br />
V<strong>al</strong>ori in Euro/luna 2006 2007<br />
Gospodarie medie 49,9 68,9<br />
Aria urbana 72,4 100,2<br />
Aria rur<strong>al</strong>a 20,6 29,0<br />
Sursa: Institutul <strong>Nation<strong>al</strong></strong> <strong>de</strong> Statistica<br />
Venitul gospodaresc la nivel nation<strong>al</strong>, c<strong>al</strong>culat ca diferenta intre veniturile gospodaresti <strong>si</strong><br />
media impozitelor, taxelor <strong>si</strong> elemente <strong>si</strong>milare, este prezentat in tabelul pentru anii 2006<br />
so 2007 in termeni nomin<strong>al</strong>i:<br />
Tabel 9- 8: Venitul mediu gospodaresc disponibil la nivel nation<strong>al</strong><br />
V<strong>al</strong>ori in Euro/luna 2006 2007<br />
Venit mediu pe gospodarie la nivel nation<strong>al</strong> 320 435<br />
Aria urbana 341 472<br />
Aria rur<strong>al</strong>a 293 389<br />
Factorul <strong>de</strong> corectie folo<strong>si</strong>t pentru estimarea veniturilor gospodaresti disponibile pentru<br />
fiecare ju<strong>de</strong>t poate fi c<strong>al</strong>culat prin compararea s<strong>al</strong>ariului mediu nation<strong>al</strong> net cu s<strong>al</strong>ariul<br />
mediu net din fiecare ju<strong>de</strong>t. Aceasta metoda <strong>de</strong> estimare a venitului mediu disponibil la<br />
nivel ju<strong>de</strong>tean a fost folo<strong>si</strong>t <strong>si</strong> acceptat in an<strong>al</strong>iza financiara pentru aplicatiile <strong>de</strong> fonduri <strong>de</strong><br />
coeziune was used and accepted in the financi<strong>al</strong> an<strong>al</strong>y<strong>si</strong>s for the cohe<strong>si</strong>on funds<br />
application prezentate catre UE in 2007 <strong>si</strong> 2008.<br />
Figura 9-16 <strong>si</strong> Figura 9-17 arata nivelurile estimative <strong>al</strong>e venitului mediu gospodaresc (in<br />
Euro/luna).<br />
252
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Figura 9- 16: Venitul mediu disponibil <strong>al</strong> gospodariei – Regiunile <strong>de</strong> Sud <strong>si</strong> Est<br />
Euro/luna<br />
600.0<br />
550.0<br />
500.0<br />
450.0<br />
400.0<br />
350.0<br />
300.0<br />
250.0<br />
Estimarea veniturilor medii per gospodarie la nivel ju<strong>de</strong>tean - Regiunile<br />
Est <strong>si</strong> Sud<br />
Bacau<br />
Botosani<br />
Ia<strong>si</strong><br />
Neamt<br />
Suceava<br />
Vaslui<br />
Braila<br />
Buzau<br />
Constanta<br />
G<strong>al</strong>ati<br />
Tulcea<br />
Vrancea<br />
Figura 9- 17: Venitul mediu disponibil <strong>al</strong> gospodariei – Regiunile <strong>de</strong> Centru <strong>si</strong> Vest<br />
Euro/luna<br />
650.0<br />
600.0<br />
550.0<br />
500.0<br />
450.0<br />
400.0<br />
350.0<br />
300.0<br />
250.0<br />
Arges<br />
C<strong>al</strong>ara<strong>si</strong><br />
Dambovita<br />
Giurgiu<br />
I<strong>al</strong>omita<br />
Prahova<br />
Teleorman<br />
Dolj<br />
Gorj<br />
Mehedinti<br />
Olt<br />
V<strong>al</strong>cea<br />
Estimarea veniturilor medii per gospodarie la nivel ju<strong>de</strong>tean - Regiunile<br />
Centr<strong>al</strong> <strong>si</strong> Vest (inclu<strong>si</strong>v Bucuresti)<br />
Arad<br />
Caras-Severin<br />
Hunedoara<br />
Timis<br />
Bihor<br />
Bistrita-Nasaud<br />
Cluj<br />
Maramures<br />
Satu Mare<br />
Din aceste grafice putem observa ca urmatoarele ju<strong>de</strong>te au venituri peste sau apropiate <strong>de</strong><br />
media nation<strong>al</strong>a: Constanta, G<strong>al</strong>ati, Arges, Prahova, Gorj, Mehedinti, Hunedoara, Timis,<br />
Cluj and Bucuresti cu zonele inconjuratoare.<br />
S<strong>al</strong>aj<br />
Alba<br />
Brasov<br />
Covasna<br />
Harghita<br />
Mures<br />
Sibiu<br />
Ilfov<br />
Bucuresti<br />
253
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
9.8 Pregatirea <strong>si</strong> Finantarea Investitiilor in Utilitati <strong>de</strong> <strong>Apa</strong><br />
9.8.1<br />
In prezent, majoritatea operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare sunt implicati in pregatirea <strong>de</strong><br />
master planuri la nivel ju<strong>de</strong>tean <strong>si</strong> proiecte <strong>de</strong> investitii care urmeaza a fi incluse in<br />
aplicatiile <strong>de</strong> fonduri <strong>de</strong> coeziune. In acest context este din ce in ce mai important ca<br />
operatorii <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> <strong>de</strong>seuri sa aibe o serie <strong>de</strong> proceduri pentru administra mai eficient<br />
procesul <strong>de</strong> pregatire a proiectelor <strong>de</strong> investitii.<br />
Prezentul ghid ilustreaza elemente gener<strong>al</strong>e, importante in ptocesul <strong>de</strong> pregatire <strong>al</strong><br />
proiectelor <strong>de</strong> investitii ca <strong>si</strong> procesul <strong>de</strong> revizuire.<br />
9.8.2 Entitati implicate in procesul <strong>de</strong> pregatire a proiectului<br />
In procesul <strong>de</strong> pregatire a proiectului sunt implicate trei entitati importante care ar trebui<br />
sa coopereze pentru a a<strong>si</strong>gura succesul pregatirii proiectului.<br />
Figura 9- 18: Relatia dintre entitatile implicate<br />
Intercommunity<br />
Development<br />
Association (IDA)<br />
Region<strong>al</strong> Operator<br />
(ROC)<br />
.<br />
Consultant<br />
Pe <strong>de</strong>-o parte sunt Operatorul Region<strong>al</strong> (ROC) <strong>si</strong> Asociatia <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitara<br />
(ADI) fiecare cu atributii clare:<br />
• ADI:<br />
Este responsabila cu cordonarea strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea <strong>si</strong> pentru sectorul <strong>de</strong><br />
apa <strong>si</strong> <strong>de</strong>seuri;<br />
Are atributii <strong>de</strong> monitorizare a ROC in ceea ce priveste procesul <strong>de</strong> implementare<br />
a investitiilor <strong>si</strong> coordonarea cu strategia gener<strong>al</strong>a pentru master plan;<br />
Trebuie sa fie implicata in procesul <strong>de</strong>cizion<strong>al</strong> in ceea ce priveste proiectul <strong>de</strong><br />
investitii;<br />
Trebuie sa coordoneze procesul <strong>de</strong>cizion<strong>al</strong> cu referire la cofinantarea proiectelor<br />
(este fie <strong>de</strong>spre creditul lor, fie <strong>de</strong>spre contributiile la bugetul loc<strong>al</strong>);<br />
Trebuie sa reprezinte interfata intre ROC <strong>si</strong> Consultant, pe <strong>de</strong>-o parte, <strong>si</strong><br />
autoritatile loc<strong>al</strong>e, pe <strong>al</strong>ta parte.<br />
.<br />
254
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
• ROC:<br />
Trebuie sa fie implicata activ in toate stadiile <strong>de</strong> pregatire a proiectelor <strong>de</strong><br />
investitii;<br />
Sa administreze relatia cu Consultantul, pregatind studiul <strong>de</strong> fezabilitate <strong>si</strong><br />
aplicatiile pentru;<br />
Sa a<strong>si</strong>gure ca proiectele sunt conforme cu strategiile <strong>si</strong> prioritatile stabilite prin<br />
master plan;<br />
Sa coordoneze cu ADI procesul <strong>de</strong>cizion<strong>al</strong> cu privire la continutul proectului, a<br />
strategiei <strong>de</strong> finantare;<br />
Sa seteze o echipa responsabila cu pregatirea proiectului astfel incat sa a<strong>si</strong>gure<br />
eficienta maxima a procesului;<br />
9.8.3 An<strong>al</strong>iza proiectului <strong>de</strong> investitii<br />
Pregatirea proiectului ar trebui sa aibe loc dupa o serie <strong>de</strong> metodologii <strong>si</strong> principii<br />
c<strong>al</strong>auzitoare.<br />
In primul rand preve<strong>de</strong>rile legislative romanesti ar trebui sa fie conforme cu termenii<br />
metodologiei <strong>de</strong> re<strong>al</strong>izare a studiilor <strong>de</strong> fezabilitate (Decizia Guvernment<strong>al</strong>a nr. 28/2008<br />
cu privire la aprobarea cadrului gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> an<strong>al</strong>izei tehnice <strong>si</strong> economice a investitiilor<br />
publice).<br />
In <strong>al</strong> doilea rand ar trebui luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare metodologiile specifice cerute <strong>de</strong> catre<br />
fiecare sursa <strong>de</strong> fonduri. Deoarece in viitorul apropiat princip<strong>al</strong>a sursa <strong>de</strong> investitii a<br />
opetatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare va fi reprezentata <strong>de</strong> fonsuri <strong>de</strong> coeziune, vom prezentain<br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu metodologiile pentru pentu aceasta optiune. Nece<strong>si</strong>tatile solicitate <strong>de</strong> catre cerintele<br />
metodologiei sunt reglementate <strong>de</strong> catre reglementarea Con<strong>si</strong>liului 1083/2006.<br />
Pregatirea proiectelor <strong>de</strong> fonduri <strong>de</strong> coeziune va fi efectuata respectand metodologia<br />
recomandata <strong>de</strong> catre Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile. In prezent nu exista o<br />
metodologie clara, exista doar un set <strong>de</strong> recomandari <strong>si</strong> se pot obtine direct <strong>de</strong> la Minister.<br />
Pentru a solicita finantarea din fonduri <strong>de</strong> coeziune, urmatorul set <strong>de</strong> documente e nevoie<br />
sa fie pregatite (princip<strong>al</strong>ele categorii <strong>de</strong> documente):<br />
• Formular <strong>de</strong> aplicare;<br />
• Studiu tehnic <strong>de</strong> fezabilitate;<br />
• An<strong>al</strong>iza economico-financiara (an<strong>al</strong>iza cost-beneficiu);<br />
• An<strong>al</strong>iza institution<strong>al</strong>a;<br />
• Studiu <strong>de</strong> impact <strong>de</strong> mediu;<br />
• Strategie <strong>de</strong> achizitie.<br />
A. Formular <strong>de</strong> aplicare<br />
Se aseamana cu formularul <strong>de</strong> aplicare ISPA <strong>si</strong> poate fi ga<strong>si</strong>t pe <strong>si</strong>te-ul Uniunii Europene<br />
la urmatorul link:<br />
http://ec.europa.eu/region<strong>al</strong>_policy/sources/docoffic/offici<strong>al</strong>/regulation/newregl0713_en.ht<br />
m<br />
255
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Trebuie completat cu atentie <strong>de</strong>oarece este primul document pe care il citeste DG Regio <strong>si</strong><br />
se efectueaza o cantitate con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabila <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizii pe baza lui.<br />
B. Studiu tehnic <strong>de</strong> fezabilitate<br />
In principiu respecta structura standard a unui studiu <strong>de</strong> fezabilitate, mentionand ca trebuie<br />
acordata atentie an<strong>al</strong>izei <strong>de</strong> optiuni <strong>si</strong> prezentarii indicatorilor <strong>de</strong> performanta din proiect.<br />
Fiecare solutie tehnica <strong>al</strong>easa trebuie sa fie facuta printr-o an<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> optiuni ce trebuie<br />
prezentata <strong>si</strong> dintr-un punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic, <strong>si</strong> economic (o mare atentie trebuie acordata<br />
acestui lucru).<br />
Indicatorii <strong>de</strong> performanta sunt stabiliti, in gener<strong>al</strong>, <strong>de</strong> catre Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong><br />
Dezvoltarii Durabile (este nevoie sa fie solicitati) <strong>si</strong> vor fi c<strong>al</strong>culati inainte <strong>si</strong> dupa<br />
implementarea proiectului astfel incat sa reflecte felul in care proiectul duce la<br />
im<strong>de</strong>plinirea obiectivelor strategiilor nation<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e Romaniei in acest sector.<br />
C. An<strong>al</strong>iza economico-financiara (an<strong>al</strong>iza cost-beneficiu)<br />
An<strong>al</strong>iza economico-financiara trebuie tratata cu mare atentie <strong>de</strong>oarece stabileste nivelul <strong>si</strong><br />
structura financiara a bugetului (nivelul subventiilor <strong>de</strong> la stat, nivelul granturilor <strong>de</strong> la<br />
UE, contributii la bugetele loc<strong>al</strong>e, credite, etc).<br />
Pentru aplicatiile <strong>de</strong> fonduri <strong>de</strong> coeziune exista o metodologie <strong>de</strong> re<strong>al</strong>izare a an<strong>al</strong>izei<br />
financiare-economice. Documentul se numeste „Ghid <strong>de</strong> ANALIZA COST-BENEFICIU a<br />
proiectelor <strong>de</strong> investitii – Fonduri Structur<strong>al</strong>e, Fonduri <strong>de</strong> Coeziune <strong>si</strong> Instrumente pentru<br />
Pre-A<strong>de</strong>rare” aparut pe on 16 Iunie 2008 <strong>si</strong> poate fi ga<strong>si</strong>t pe <strong>si</strong>te-ul Uniunii Europene (in<br />
engleza) la urmatorul link:<br />
http://ec.europa.eu/region<strong>al</strong>_policy/sources/docgener/gui<strong>de</strong>s/cost/gui<strong>de</strong>2008_en.pdf<br />
An<strong>al</strong>iza economico-financiara trebuie sa contina urmaroarele subcomponente:<br />
• An<strong>al</strong>iza socio-economico: prezinta contextul soci<strong>al</strong> <strong>si</strong> economic a zonei in care va fi<br />
implementat proiectul: populatie, someri, crestere economica, GIP,/inhabitant, venitul<br />
mediu pe familie, etc.<br />
• An<strong>al</strong>iza financiaras: re<strong>al</strong>izeaza o an<strong>al</strong>iza completa a proiectului <strong>de</strong> investitii. Cateva<br />
elemente cheie trebuie urmate in timpul re<strong>al</strong>izarii an<strong>al</strong>izei:<br />
• An<strong>al</strong>iza trebuie pregatita utilizand abordarea profitului increment<strong>al</strong> prin care<br />
proiectul este „izolat” <strong>de</strong> restul activitatii pentru o mai buna an<strong>al</strong>iza. In practiva<br />
este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> dificil, in speci<strong>al</strong> in proiecte complexe care au multe componente <strong>si</strong><br />
este folo<strong>si</strong>ta urmatoarea abordare:<br />
O prima proiectie financiara este efectuata pentru intreaga activitate,<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rand impactul proiectului;<br />
O a doua proiectie financiara este efectuata pentru intreaga activitate, fara a<br />
se lua in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare impactul proiectului;<br />
In an<strong>al</strong>iza financiara este folo<strong>si</strong>ta doar diferenta dintre cele doua (factorul<br />
increment<strong>al</strong>);<br />
• O <strong>de</strong>osebita atentie trebuie acordata presupunerilor folo<strong>si</strong>te assumptions used:<br />
Proiectarea asupra populatiei <strong>si</strong> numarului agentilor economici conectati la<br />
<strong>si</strong>stem;<br />
256
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Proiectarea tarifelor luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare strategia <strong>de</strong> suportabilitate;<br />
Proiectarea costurilor <strong>de</strong> operare;<br />
Nivelul colectarilor;<br />
• O serie <strong>de</strong> elemente cheie ar trebui sa rezulte din an<strong>al</strong>iza:<br />
Strctura <strong>de</strong> finantare a proiectului , cu o i<strong>de</strong>ntificare clara a:<br />
• Nivelul grantului;<br />
• Nivelul subventiilor <strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat;<br />
• Nivelul subventiilor <strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat <strong>al</strong>culat pe fiecare<br />
loc<strong>al</strong>itate;<br />
• Nivelul imprumutului necesar ce trebuie sa fie contractat <strong>de</strong><br />
operator.<br />
• An<strong>al</strong>iza economica: re<strong>al</strong>izeaza o an<strong>al</strong>iza completa a proiectului, con<strong>si</strong><strong>de</strong>rand, pe<br />
langa elementele financiare, impactul extern<strong>al</strong>itatilor asupra proiectului.<br />
Extern<strong>al</strong>itatile reprezinta elementele economice care rezulta din implementarea<br />
proiectului. Exemple <strong>de</strong> extern<strong>al</strong>itati:<br />
• Beneficii <strong>al</strong>e mediului inconjurator asupra locuitorilor sai ca <strong>si</strong> rezultat a<br />
diminuarii poluarii on zona;<br />
• Diminuarea riscului <strong>de</strong> bo<strong>al</strong>a ca rezultat a cresterii c<strong>al</strong>itatii apei;<br />
• Locuri <strong>de</strong> munca nou create sau <strong>de</strong>sfiintate pe perioada constructiei <strong>si</strong> operarii<br />
investitiei;<br />
• Economii efectuate <strong>de</strong> o familie ca rezultat <strong>al</strong> conexiunii la apa in comparatie<br />
cu existenta puturilor person<strong>al</strong>e;<br />
• Economii efectuate <strong>de</strong> o familie ca rezultat <strong>al</strong> conexiunii la apa in comparatie<br />
cu existenta foselor septice.<br />
• An<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> sen<strong>si</strong>tivitate: un<strong>de</strong> este an<strong>al</strong>izata variatia impactului princip<strong>al</strong>elor<br />
variabile utilizate. Rolul sau este <strong>de</strong> a arata cat <strong>de</strong> <strong>de</strong>mne <strong>de</strong> incre<strong>de</strong>re sunt<br />
presupunerile.<br />
• An<strong>al</strong>iza riscului: Un<strong>de</strong> este an<strong>al</strong>izat riscul variabilelor con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate sen<strong>si</strong>bile in<br />
an<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> risc. An<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> risc nece<strong>si</strong>ta c<strong>al</strong>cule matematice <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate <strong>si</strong> trebuie<br />
c<strong>al</strong>culata o distributie probabila. An<strong>al</strong>iza <strong>de</strong> risc este obligatorie printre proiectele<br />
<strong>de</strong> investitii pentru a lua in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare cheltuielile neprevazute pentru proiect.<br />
Este foarte important ca rezultatele an<strong>al</strong>izei <strong>de</strong> sen<strong>si</strong>tivitate sa fie discutate in <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu cu<br />
toti factori <strong>de</strong>cizion<strong>al</strong>i inainte <strong>de</strong> a fin<strong>al</strong>iza an<strong>al</strong>iza economica <strong>si</strong> financiara.<br />
JASPER <strong>si</strong> Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile au emis un ghid pentru an<strong>al</strong>iza <strong>de</strong><br />
cost-beneficiu specific pentru sectorul <strong>de</strong> apa din Romania care poate fi ga<strong>si</strong>t in anexe.<br />
D. An<strong>al</strong>iza institution<strong>al</strong>a<br />
Constituie o prezentare <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iata a reglementarii institution<strong>al</strong>e ca <strong>si</strong> a capacitatii<br />
operatorului <strong>de</strong> a implementa investitia <strong>si</strong> a o opera in viitor.<br />
An<strong>al</strong>iza reglementarii institution<strong>al</strong>e trebuie sa sublinieze trei piloni importanti:<br />
• A<strong>si</strong>ciatia <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitara (ADI): membrii asociatiei, cand a fost<br />
constituita <strong>si</strong> care au fost pa<strong>si</strong>i, princip<strong>al</strong>ele previziuni <strong>si</strong> actul constitutiv, person<strong>al</strong>ul<br />
asociatiei, bugetul existent, relatia dintre ADI <strong>si</strong> operator, etc<br />
• Operatorul Region<strong>al</strong> (ROC): cand a fost constituit, zona <strong>de</strong> operare, cand a fost<br />
efectuata operarea fiecarui oras, performante financiare.<br />
• Contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>ledare: continut, cand a fost semnat, cand s-a efectuat preluarea, etc.<br />
257
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
De asemenea va trebui subliniat punctele forte <strong>al</strong>e operatorului cu privinta la urmatoarele<br />
aspecte:<br />
• Capacitatea <strong>de</strong> implementare a proiectului (person<strong>al</strong> c<strong>al</strong>ificat, experienta trecuta,<br />
organizare interna, planul <strong>de</strong> pregatire a person<strong>al</strong>ului, etc) :<br />
Proceduri <strong>de</strong> licitatii;<br />
Supervizarea muncii;<br />
Plata;<br />
Managementul contractului;<br />
Supervizarea relatiei dintre constructori <strong>si</strong> partile finantatoare;<br />
• Capatitatea operatorului region<strong>al</strong> dupa fin<strong>al</strong>izarea implementarii investitiei (person<strong>al</strong><br />
c<strong>al</strong>ificat, experienta, strategia <strong>de</strong> operare, etc).<br />
E. Studiu <strong>de</strong> impact asupra mediului<br />
Re<strong>al</strong>izarea unui studiu <strong>de</strong> impact <strong>al</strong> mediului trebuie sa fie conform provizioanelor<br />
legislatiei romanesti.<br />
F. Strategia <strong>de</strong> achizitie<br />
Trebuie acordata o atentie mai mare strategiei <strong>de</strong> licitare. In cazul proiectelor mai mari (<strong>de</strong><br />
50 - 100 millioane <strong>de</strong> Euro), proiectarea unei strategii <strong>de</strong> ofertare eficiente poate a<strong>si</strong>gura o<br />
implementare mai eficienta <strong>si</strong> fluenta.<br />
Optiunile po<strong>si</strong>bile sunt:<br />
a. Numar redus <strong>de</strong> contracte (3-5 contracte <strong>de</strong> 20-40 millioane <strong>de</strong> Euro fiecare),<br />
fiecare cu o v<strong>al</strong>oare mai mare. Avantajele acestei abordari sunt urmatoarele:<br />
• Competitia este creata pentru constructorii care vor trebui sa liciteze pentru<br />
un numar relativ redus <strong>de</strong> contracte <strong>si</strong> aceasta poate duce la <strong>al</strong>ocari favorabile<br />
<strong>de</strong> preturi;<br />
• In mod gener<strong>al</strong> este mai usoara administrarea unui numar mai mic <strong>de</strong><br />
contracte ca <strong>si</strong> relatia cu un numar mai mic <strong>de</strong> contractori.<br />
Dezavantaje <strong>al</strong>e unei astfel <strong>de</strong> strategii:<br />
• Daca exista probleme in ceea ce priveste implementarea (intarzieri, necinste,<br />
etc), luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare v<strong>al</strong>uarea tot<strong>al</strong>a a fiecarui contract, vor avea un<br />
impact semnificativ:<br />
b. Numarul mare <strong>de</strong> contracte (peste 10 contracte <strong>de</strong> 5-10 millioane fiecare).<br />
Avantaje <strong>al</strong>e acestei abordari sunt urmatoarele:<br />
• Daca apar probleme cu privire la implementare (intarzieri, necinste, etc),<br />
luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare v<strong>al</strong>oarea relativ mica a fiecarui contract, vor avea un<br />
impact relativ limitat;<br />
• Le poate fi oferita o po<strong>si</strong>bilitate firmelor romanesti sa participe <strong>si</strong>ngure la<br />
licitatie, lucru ce poate duce la un management <strong>al</strong> contractului mai usor<br />
(lipsa subcontractorilor);<br />
Dezavantajele unei astfel <strong>de</strong> strategii:<br />
• Numarul lor mare faciliteaza po<strong>si</strong>bilitatea existentei „neintelegerilor” intre firmele <strong>de</strong><br />
constructie (referitor la partitia pe piata). Fapt ce va duce la eventu<strong>al</strong>e cresteri <strong>al</strong>e<br />
preturilor <strong>de</strong> <strong>al</strong>ocare <strong>si</strong> a unei puteri <strong>de</strong> negicoere mai mare pentru constructori;<br />
• Competitia nu este incurajata pe piata constructiilor;<br />
258
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
• Implementarea poate fi dificil <strong>de</strong> administrat (este nevoie <strong>de</strong> mai multi manageri <strong>de</strong><br />
proiect) <strong>si</strong> <strong>de</strong> asemenea <strong>si</strong> relatia cu constructorii (<strong>de</strong>oarece sunt numero<strong>si</strong><br />
constructori);<br />
Putem presupune ca nu exista nici o strategie corecta care ar trebui sa se aplice la toate<br />
proiectele. Cu toate acestea recomandam an<strong>al</strong>iza atenta fiecarei optiuni <strong>si</strong> luarea in<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare, pentru perioada pregatirii ofertei, in procesul <strong>de</strong>cizion<strong>al</strong>, printre elementele<br />
prece<strong>de</strong>nte, urmatorii factori:<br />
• Disponibilitatea <strong>si</strong> pregatirea person<strong>al</strong>ului existent sa fie responsabil pentru<br />
implementare availability and preparation of existing personnel to be respon<strong>si</strong>ble for<br />
the implementation<br />
• Experienta contractorilor in relatii <strong>si</strong> supervizarea muncii;<br />
• Costurile referitoare la consultanta juridica externa pentru strategia <strong>al</strong>easa (in cazul<br />
litigiilor, pregatirii contractelor, etc);<br />
9.8.4 Relatia dintre ROC <strong>si</strong> Consultant<br />
Cumunicarea <strong>si</strong> munca in echipa este vit<strong>al</strong>a intre entitatile impicate in procesul <strong>de</strong><br />
pregatire. In aceste relatii, un rol foarte important este jucat <strong>de</strong> relatia dintre Consultant <strong>si</strong><br />
ROC.<br />
Urmatoarele elemente <strong>al</strong>e relatiei ROC cu Consultantul sunt prezentate pe scurt in shema<br />
urmatoare.<br />
259
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Figura 9- 19: Cooperarea dintre ROC <strong>si</strong> Consultant<br />
Preparation of<br />
questionnaires<br />
Data Collection<br />
.<br />
Option an<strong>al</strong>y<strong>si</strong>s<br />
preparation<br />
Preparation of<br />
fea<strong>si</strong>bility study<br />
Discus<strong>si</strong>on on<br />
fea<strong>si</strong>bility study<br />
Fin<strong>al</strong> form of<br />
fea<strong>si</strong>bility study<br />
Consultant Operator region<strong>al</strong> (ROC)<br />
An<strong>al</strong>y<strong>si</strong>s of<br />
strategy<br />
Data proces<strong>si</strong>ng<br />
.<br />
Option an<strong>al</strong>y<strong>si</strong>s<br />
discus<strong>si</strong>on<br />
Select ageed<br />
option<br />
Preparation of<br />
application<br />
Investment<br />
an<strong>al</strong>y<strong>si</strong>s team<br />
Comunicare strategie<br />
catre consultant<br />
A<strong>si</strong>stare consultant in<br />
colectarea <strong>de</strong> date<br />
Option an<strong>al</strong>y<strong>si</strong>s<br />
discus<strong>si</strong>on<br />
An<strong>al</strong>y<strong>si</strong>s of fea<strong>si</strong>bility<br />
study<br />
An<strong>al</strong>y<strong>si</strong>s and<br />
discus<strong>si</strong>ons on<br />
application<br />
Management<br />
team<br />
Investment<br />
strategy<br />
Option<br />
an<strong>al</strong>y<strong>si</strong>s<br />
discus<strong>si</strong>on<br />
Discus<strong>si</strong>on on<br />
fea<strong>si</strong>bility study<br />
Discus<strong>si</strong>ons on<br />
application<br />
Send<br />
documention for<br />
financing<br />
Este foarte important ca echipa ROC responsabila cu studiul <strong>de</strong> fezabilitate <strong>si</strong> aplicatiile<br />
fondurilor sa lucreze in permanenta cu Consultantul <strong>si</strong> sa fie implicata activ in fiecare<br />
stadiu <strong>de</strong> pregatire <strong>al</strong> studiilor.<br />
Cateva erori frecvente privitoare la managementul procesului intre Consultant <strong>si</strong> ROC ce<br />
se intampla in procesul <strong>de</strong> pregatire <strong>al</strong> proiectului:<br />
• Echipa operatorului nu se implica in toate procesele <strong>de</strong> pregatire <strong>al</strong>e componentelor<br />
studiilor <strong>de</strong> fezabilitate.<br />
Recomandare: ar trebui sa lucreze impeuna cu consultantul la pregatirea fiecarei<br />
componente<br />
• Echipa operatorului participa in speci<strong>al</strong> in discutii referitoare la probleme tehnice,<br />
neglijand procesul <strong>de</strong> pregatire a an<strong>al</strong>izei financiare <strong>si</strong> institution<strong>al</strong>e. Aceasta datorita<br />
urmatorilor factori:<br />
In mod obisnuit directorii gener<strong>al</strong>i <strong>si</strong> majoritatea echipei <strong>de</strong> management<br />
este formata din ingineri sau person<strong>al</strong> tehnic, care nu sunt familiarizati cu<br />
tehnicile <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza financiara.<br />
Directorii economici nu sunt inclu<strong>si</strong> in mod gener<strong>al</strong> in stadiu <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iza a<br />
proiectului; ei au contact cu proiectul doar in stadiile fin<strong>al</strong>e. Pe <strong>al</strong>ta parte<br />
person<strong>al</strong>ul financiar implicat <strong>de</strong> la inceput in proiect nu are c<strong>al</strong>ificarile<br />
necesare sa participe constructiv in proiect.<br />
260
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Recomandare: Sa se acor<strong>de</strong> o mai mare atentie tuturor stadiilor <strong>de</strong> pregatire a studiilor<br />
<strong>de</strong> fezabilitate <strong>si</strong> in<strong>de</strong>osebi partii financiare <strong>si</strong> institution<strong>al</strong>e, <strong>si</strong> sa se includa in echipa<br />
<strong>de</strong> pregatire a proiectului speci<strong>al</strong>isti financiari c<strong>al</strong>ificati pentru acest proces.<br />
9.8.5 Administrarea relatiei cu entitatile finantatoare <strong>si</strong> institutiile<br />
Un element important <strong>al</strong> procesului <strong>de</strong> pregatire dar in speci<strong>al</strong> <strong>al</strong> implementarii investitiei<br />
este reprezentat <strong>de</strong> relatia dintre entitatile loc<strong>al</strong>e <strong>si</strong> partile finantatoare, interne sau externe.<br />
In categoria entitatilor implicate sunt Operatorul Region<strong>al</strong> ca <strong>si</strong> benefici<strong>al</strong>ul proiectului <strong>si</strong><br />
Asociatia <strong>de</strong> Dezvoltare Intercomunitara (ADI) ca <strong>si</strong> reprezentant <strong>al</strong> autoritatilor loc<strong>al</strong>e<br />
responsabile cu strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
Urmatoarele categorii sunt in categoria partilor finantatoare:<br />
• Autoritatea <strong>de</strong> Management (Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii Durabile);<br />
• Ministerul Economiei <strong>si</strong> Finantelor prin acodrarea subventiilor <strong>de</strong> la bugetul statului:<br />
• Comi<strong>si</strong>a europeana prin acordarea fondurilor <strong>de</strong> coeziune;<br />
• Autoritatile Loc<strong>al</strong>e prin subventionarea <strong>de</strong> la bugetele loc<strong>al</strong>e;<br />
• Banci ce acorda credite pentru finantarea parti<strong>al</strong>a sau tot<strong>al</strong>a a investitiei. Urmatoarele<br />
se impart in doua categorii:<br />
Banci Comerci<strong>al</strong>e;<br />
Institutii Financiare Internation<strong>al</strong>e (BEI, BERD);<br />
Fiecare din partile finantatoare prezentate mai sus trebuie tratate cu mare atentie <strong>si</strong> in<br />
perioada discutiilor cu privire la obtinerea finantelor cat <strong>si</strong> in implementarea <strong>si</strong> operarea<br />
proiectului.<br />
Relatia dintre entitati este prezentata schematic in urmatoarea figura:<br />
Figura 9- 20: Relatia entitatilor loc<strong>al</strong>e cu partile finantatoare<br />
261
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
In capitolul urmator sunt prezentate princip<strong>al</strong>ele elemente ce trebuie luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare in<br />
relatia cu fiecare categorie din partile finantatoare.<br />
Relatia cu Autoritatea <strong>de</strong> Management (AM)<br />
Pentru proiectele finantate <strong>de</strong> catre Programul Operation<strong>al</strong> Sectori<strong>al</strong> <strong>de</strong> <strong>Mediu</strong> (<strong>POS</strong><br />
<strong>Mediu</strong>) Autoritatea <strong>de</strong> Management (AM) este Ministerul <strong>Mediu</strong>lui <strong>si</strong> Dezvoltarii<br />
Durabile.<br />
• ADI trebuie:<br />
Sa discute <strong>si</strong> sa argeeze cu AM strategia <strong>de</strong> investitii <strong>si</strong> <strong>de</strong>zvoltare pentru zona <strong>de</strong><br />
operare a ROC (Master Plan);<br />
Sa informeze AM <strong>de</strong>spre strategia <strong>de</strong> finantare a investitiilor propusa la nivel loc<strong>al</strong>;<br />
Sa i<strong>de</strong>ntifice impreuna cu ROC <strong>si</strong> MA po<strong>si</strong>bile surse <strong>de</strong> investitii;<br />
Sa informeze Ministerul Finantelor <strong>si</strong> Comi<strong>si</strong>a Europeana prin AM <strong>de</strong>spre<br />
elemente importante <strong>de</strong> la pregatirea pana la implementarea procesului proiectelor;<br />
• ROC trebuie:<br />
Sa i<strong>de</strong>ntifice cu ADI <strong>si</strong> AM po<strong>si</strong>bile surse <strong>de</strong> finantare pentru investitii;<br />
Sa trimita rapoarte catre AM referitoare la procesul <strong>de</strong> pregatire a proiectelor;<br />
Sa informeze Ministerul Finantelor <strong>si</strong> Comi<strong>si</strong>a Europeana prin AM asupra<br />
princip<strong>al</strong>elor elemente din cadrul procesului <strong>de</strong> pregatire <strong>si</strong> implementare a<br />
proiectelor;<br />
Relatia cu Autoritatile loc<strong>al</strong>e<br />
• ADI trebuie:<br />
Sa informeze autoritatile cu privire la statusul implementarii investitiei;<br />
Sa stabileasca, impreuna cu autoritatile loc<strong>al</strong>e <strong>si</strong> ROC contributia bugetului la<br />
finantarea investitiei;<br />
Sa monitorizeze ca sumele aprobate pentru finantarea investitiei sunt incluse in<br />
bugetele anu<strong>al</strong>e loc<strong>al</strong>e;<br />
Sa discute <strong>si</strong> sa agreeze strategia tarifara pentru a<strong>si</strong>gurarea rambursarii credituli <strong>si</strong><br />
finantarea investitiei din surse person<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e ROC;<br />
Sa discute cu autoritatile loc<strong>al</strong>e eventu<strong>al</strong>e garantii pentru creditele co-finantate;<br />
• ROC trebuie:<br />
Sa raspunda la eventu<strong>al</strong>e solicitarii <strong>de</strong> informatii primite <strong>de</strong> la autoritatie loc<strong>al</strong>e;<br />
Relatia ROC cu autoritatile loc<strong>al</strong>e ar trebui re<strong>al</strong>izata prin ADI ;<br />
Relatia cu Bancile Comerci<strong>al</strong>e<br />
• ADI trebuie:<br />
Sa a<strong>si</strong>ste ROC in procesul <strong>de</strong> negociere a conditiilor finantarii ;<br />
Sa discute conditiile <strong>de</strong> garantie <strong>al</strong>e autoritatilor loc<strong>al</strong>e in cazul in care banca<br />
solicita acest lucru;<br />
• ROC trebuie:<br />
Sa selecteze banca ce ofera cele mai bune conditii <strong>de</strong> finantare prin licitatiile s<strong>al</strong>e<br />
(pe care le organizeaza);<br />
Sa trimita rapoarte cu privire la procesul <strong>de</strong> implementare a proiectului (daca banca<br />
solicita acest lucru);<br />
Sa trimita rapoarte cu privire la performantele operation<strong>al</strong>e (<strong>si</strong>tuatii financiare,<br />
indicatri <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul, etc) (in cazul in care banca solicita acest lucru);<br />
262
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Relatia cu Institutiile Financiare Internation<strong>al</strong>e (BERD <strong>si</strong> BEI)<br />
• ADI trebuie:<br />
Sa a<strong>si</strong>ste ROC in procesul <strong>de</strong> negociere a conditiilor <strong>de</strong> finantare;<br />
Sa discute conditiile <strong>de</strong> garantie <strong>al</strong>e autoritatilor loc<strong>al</strong>e in cazul in care banca<br />
solicita acest lucru;<br />
• ADI trebuie:<br />
Sa selecteze banca ce ofera cele mai bune conditii <strong>de</strong> finantare prin an<strong>al</strong>iza<br />
optiunilor;<br />
Sa trimita rapoarte cu privire la procesul <strong>de</strong> implementare a proiectului (in cazul<br />
in care banca solicita acest lucru);<br />
Sa trimita rapoarte cu privire la performantele operation<strong>al</strong>e (<strong>si</strong>tuatii financiare,<br />
indicatori <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul, etc) (in cazul in care banca solicita acest lucru);<br />
9.8.6 Ev<strong>al</strong>uarea proiectelor <strong>de</strong> investitii<br />
Ev<strong>al</strong>uarea proiectelor poate di divizata in doua componente majore:<br />
• Pregatirea documentatiei cu privire la investitie, facuta <strong>de</strong> catre un consultant<br />
• Propunerea <strong>de</strong> investitie a fiecarei autoritati loc<strong>al</strong>e;<br />
Mai <strong>de</strong>parte vom an<strong>al</strong>iza pe scurt fiecare caz.<br />
Pregatirea documentelor <strong>de</strong> catre un consultant cu privire la investitie<br />
In cazul in care documentatia cu privire la investitie ( studiu tehnic <strong>de</strong> fezabilitate, studiul<br />
economico-financiar, etc etc) este pregatita <strong>de</strong> catre un consultant, person<strong>al</strong>ul companiei<br />
trebuie sa se implice activ in procesul <strong>de</strong> revizuire <strong>al</strong> an<strong>al</strong>izelor pregatite <strong>de</strong> un consultant.<br />
Maniera in care ROC proce<strong>de</strong>aza in acest caz este <strong>de</strong>scris in dat<strong>al</strong>iu un capitolul: “Relatia<br />
dintre ROC <strong>si</strong> Consultant”.<br />
Propunerea investitiei <strong>de</strong> catre fiecare autoritate loc<strong>al</strong>a<br />
In cazul in care autoritatile loc<strong>al</strong>e <strong>de</strong>cid sa dinanteze re<strong>al</strong>izarea <strong>de</strong> studii <strong>de</strong> fezabilitate sau<br />
sa aplice pentru obtinerea <strong>de</strong> finantari pentru investitii in sectorul <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare,<br />
ROC trebuie sa se implice activ in procesul <strong>de</strong> revizuire a studiilor pregatite <strong>si</strong> sa a<strong>si</strong>ste<br />
autoritatile loc<strong>al</strong>e in pregatirea documentelor pentru a obtine finantarea.<br />
In procesul <strong>de</strong> revizuire a studiilor <strong>de</strong> fezabiltate, ROC trebuie sa urmezeprocedura<br />
<strong>de</strong>scrisa schematic in capitolul ce an<strong>al</strong>izaeaza relatia cu consultantii. Procesul <strong>de</strong> revizuire<br />
a studiilor <strong>de</strong> fezabilitate pregatite <strong>de</strong> catre autoritatile loc<strong>al</strong>e, ar trebui sa fie conform cu<br />
urmatoarele principii:<br />
• Investitile sunt pe lista <strong>de</strong> prioritati a master planului;<br />
• Proiectul este con<strong>si</strong>mtit cu strategia <strong>de</strong> investitie <strong>si</strong> operare pentru zona <strong>de</strong> furnizare a<br />
ROC aprobata <strong>de</strong> catre ADI;<br />
• An<strong>al</strong>iza cum implementarea proiectului va afecta costurile <strong>de</strong> operare <strong>si</strong> veniturile<br />
(clienti suplimentari, reducerea/cresterea costurilor, etc) pentru a capta aceste elemente<br />
in strategia <strong>de</strong> tarifare;<br />
• Sa an<strong>al</strong>izeze solutiile tehnice propuse (daca sunt compatibile cu <strong>si</strong>stemele existente)<br />
263
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
De asemenea ROC ar trebui sa a<strong>si</strong>ste autoritatile loc<strong>al</strong>e in procesul pregatirii documentelor<br />
pentru a a<strong>si</strong>gura finantarea <strong>si</strong> succesul implementarii proiectului:<br />
• Munca impreuna in pregatirea corespunzatoare a documentatiei;<br />
• An<strong>al</strong>iza po<strong>si</strong>bilelor surse <strong>de</strong> finantare <strong>si</strong> <strong>al</strong>egerea mix-ului financiar optim;<br />
• Corelarea strategiei tarifare cu mix-ul proiectului <strong>de</strong> finantare;<br />
De asemenea, ROC, ca <strong>si</strong> viitor operator <strong>al</strong> obiectivelor, trebuie sa se implice activ in<br />
procesul <strong>de</strong> implementare a investitiilor pentru a a<strong>si</strong>gura conformitatea constructorului cu<br />
specificatiile tehnice <strong>si</strong> termenii <strong>de</strong> implementare.<br />
9.9 An<strong>al</strong>iza optiunii contractarii unui imprumut<br />
In prezent majoritatea operatorilor region<strong>al</strong>i sunt implicati in pregatirea aplicatiilor pentru<br />
fonduri <strong>de</strong> coeziune. Una dintre <strong>de</strong>ciziile importante pe care operatorul va trebui sa le ia in<br />
viitorul apropiat va fi in legatura cu creditul pentru cofinantarea investitiei din aplicatia<br />
pentru fonduri <strong>de</strong> coeziune.<br />
Acest capitol prezinta o an<strong>al</strong>iza a doua po<strong>si</strong>bile optiuni cu privire la contractarea unui<br />
credit:<br />
• In RON;<br />
• In Euro.<br />
Este, <strong>de</strong> asemenea, an<strong>al</strong>izat impactul princip<strong>al</strong>ilor factori externi asupra costurilor tot<strong>al</strong>e<br />
conectare la credite. Factorii con<strong>si</strong><strong>de</strong>rati sunt:<br />
• Evolutia rate <strong>de</strong> schimb RON/EURO;<br />
• Evolutia dobanzilor <strong>de</strong> referinta BUBOR <strong>si</strong> EURIBOR;<br />
9.9.1 Presupuneri folo<strong>si</strong>te<br />
Pentru aceasta an<strong>al</strong>iza am vorbit cu o serie <strong>de</strong> operatori care sunt mai avansati in privinta<br />
aplicatiilor pentru fonduri <strong>de</strong> coeziune <strong>si</strong> am selectat cele mai bune oferte pentru creditele<br />
in EURO <strong>si</strong> <strong>de</strong> asemenea in RON. Aceste conditii nu sunt prezente in acest studiu<br />
(<strong>de</strong>oarece sunt confi<strong>de</strong>nti<strong>al</strong>e), dar o an<strong>al</strong>iza comparativa va fi efectuata cu privire la<br />
costurile anu<strong>al</strong>e tot<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e creditelor, incluzand:<br />
• rambursarile princip<strong>al</strong>e;<br />
• dobanzile;<br />
• comi<strong>si</strong>oanele;<br />
• diferentele <strong>de</strong> curs v<strong>al</strong>utar.<br />
An<strong>al</strong>iza a fost efectuata pentru un credit <strong>de</strong> 5 millioane dwe Euro, cu o perioada <strong>de</strong> graie<br />
<strong>de</strong> 5 ani <strong>si</strong> o perioada <strong>de</strong> rambursare <strong>de</strong> 12 ani (perioada tot<strong>al</strong>a <strong>de</strong> 17 ani). De asemenea<br />
am luat in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare doua scenarii microeconomice:<br />
• un scenariu optimist: in care moneda RON se va aprecia in raport cu Euro<br />
• un scenariu pe<strong>si</strong>mist: in care moneda RON se va <strong>de</strong>precia in raport cu Euro<br />
Variabilele care urmeaza a fi an<strong>al</strong>izate sunt:<br />
• po<strong>si</strong>bile evolutii <strong>al</strong>e ratei <strong>de</strong> schimb RON/EURO<br />
• po<strong>si</strong>bile evolutii <strong>al</strong>e ratei dobanzii (BUBOR <strong>si</strong> <strong>de</strong> asemenea EURIBOR).<br />
264
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
9.9.2 Impactul ratei <strong>de</strong> schimb RON/EURO<br />
In acest capitol este an<strong>al</strong>izat impactul evolutiei ratei <strong>de</strong> schimb asupra costurilor creditelor<br />
tot<strong>al</strong>e anu<strong>al</strong>e. Un factor important este reprezentat aici <strong>de</strong> diferentele retelor schimb a<br />
creditului Euro.<br />
In graficul urmator este prezentata o comparatie intre costurile celor doua credite,<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rand o evolutie a ratei <strong>de</strong> schimb ce presupune o pareciere a mone<strong>de</strong>i RON in<br />
relatie cu Euro (linia <strong>al</strong>bastra –credit in Ron, linia roz-imprumut in Euro).<br />
Figura 9- 21: Comparatie a costurilor tot<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e creditelor luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare o apreciere a mone<strong>de</strong>i<br />
nation<strong>al</strong>e<br />
Sume in Euro<br />
1,000,000<br />
900,000<br />
800,000<br />
700,000<br />
600,000<br />
500,000<br />
400,000<br />
300,000<br />
200,000<br />
100,000<br />
-<br />
2008<br />
2009<br />
Costuri tot<strong>al</strong>e legate <strong>de</strong> credit cu diferente <strong>de</strong> curs<br />
2010<br />
2011<br />
2012<br />
2013<br />
2014<br />
2015<br />
2016<br />
2017<br />
2018<br />
2019<br />
2020<br />
2021<br />
2022<br />
2023<br />
2024<br />
Credit in lei<br />
Credit in<br />
Euro<br />
In acest caz se observa ca in contextul creditarii actu<strong>al</strong>e, creditul in Euro este mai<br />
profitabil <strong>de</strong>cat unul in RON.<br />
Luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare un scenariu <strong>de</strong>preciativ <strong>al</strong> RON raportat cu Euro (care s-a intamplat<br />
in ultimele luni), avem urmatoarele rezultate (linia <strong>al</strong>bastra –imprumut in RON, linia roz -<br />
credit in Euro).<br />
265
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Figura 9- 22: Comparatie a costurilor tot<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e creditelor luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare o <strong>de</strong>preciere a<br />
mone<strong>de</strong>i nation<strong>al</strong>e<br />
Sume in Euro<br />
900,000<br />
800,000<br />
700,000<br />
600,000<br />
500,000<br />
400,000<br />
300,000<br />
200,000<br />
100,000<br />
-<br />
2008<br />
2009<br />
Costuri tot<strong>al</strong>e legate <strong>de</strong> credit cu diferente <strong>de</strong> curs<br />
2010<br />
2011<br />
2012<br />
2013<br />
2014<br />
2015<br />
2016<br />
2017<br />
2018<br />
2019<br />
2020<br />
2021<br />
2022<br />
2023<br />
2024<br />
Credit in lei<br />
Credit in<br />
Euro<br />
In cazul in care avem un scenariu <strong>de</strong>preciativ raportat la Euro, se poate observa ca este mai<br />
profitabil <strong>de</strong>cat imprumutul in RON.<br />
Intrebarea este: un<strong>de</strong> este punctul <strong>de</strong> echilibru in care cele doua credite au costuri eg<strong>al</strong>e?<br />
Mai mult ca <strong>si</strong>gur, pentu o mai mare profitabilitate a creditelor in RON, cel putin pe<br />
termen mediu, este necesara o <strong>de</strong>preciere a mone<strong>de</strong>i nation<strong>al</strong>e. Punctul <strong>de</strong> echilibru este<br />
atins cand <strong>de</strong>precierea mone<strong>de</strong>i nation<strong>al</strong>e este eg<strong>al</strong>a cu diferenta dintre dobanzi <strong>si</strong><br />
comi<strong>si</strong>oanele anu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e celor doua imprumuturi (procentu<strong>al</strong> <strong>de</strong> asemenea).<br />
Alta intrebare importanta este: cum vor evolua ratele <strong>de</strong> schimb in urmatorii ani? Este<br />
dificil <strong>de</strong> stabilit. Trendul con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat <strong>de</strong> Comi<strong>si</strong>a <strong>Nation<strong>al</strong></strong>a <strong>de</strong> Prognoza (www.cnp.ro)<br />
mentioneaza ca in urmatorii ani vom inregistra o apreciere a mone<strong>de</strong>i nation<strong>al</strong>e in<br />
comparatie cu Euro.<br />
Daca tinem seama <strong>de</strong> evolutia din ultimele luni cand RON s-a <strong>de</strong>preciat raportandu-se la<br />
Euro, dupa cativa ani <strong>de</strong> apreciere avem cateva semne <strong>de</strong> intrebare.<br />
Estimam ca in urmatorii ani procesul <strong>de</strong> apreciere raportat la Euro va avea loc din<br />
urmatoarele motive:<br />
• aprecierea mone<strong>de</strong>i nation<strong>al</strong>e reprezinta un mecanism important prin care Romania<br />
incearca sa recupereze diferentele fata <strong>de</strong> Uniunea Europeana (<strong>de</strong> ecemplu: s<strong>al</strong>ariile,<br />
daca sunt transformate in Euro) <strong>si</strong> probabil Banca <strong>Nation<strong>al</strong></strong>a a tintit aprecierea<br />
mone<strong>de</strong>i nation<strong>al</strong>e;<br />
• <strong>de</strong>precierea <strong>de</strong> luna trecuta este norm<strong>al</strong>a dupa o perioada <strong>de</strong> apreciere <strong>de</strong> cativa ani<br />
(regulile pietei financiare) <strong>si</strong> se cre<strong>de</strong> ca acest trend se va inversa in urmatoarele luni;<br />
266
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
In concluzie, putem spune ca, cel putin pe termen mediu <strong>si</strong> luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare doar<br />
impactul ratei <strong>de</strong> schim, contractarea unui credit in Euro va genera costuri anu<strong>al</strong>e mai mici<br />
<strong>de</strong>cat contractarea unui credit in RON.<br />
9.9.3 Impactul dobanzii <strong>de</strong> referinta<br />
In acest capitol este an<strong>al</strong>izat impactul ratelor dobanzii <strong>de</strong> referinta asupra costurilor tot<strong>al</strong>e<br />
anu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e creditului.<br />
Cele doua elemente ce afecteaza ratele dobanzii sunt:<br />
• pentru creditul in RON: BUBOR (in prezent este <strong>de</strong>numit ROBOR, dar <strong>de</strong>oare<strong>de</strong><br />
speci<strong>al</strong>istii sunt familiari cu <strong>de</strong>numirea veche, il vom utiliza in continuare in acest<br />
studiu);<br />
• pentru creditul in Euro: EURIBOR;<br />
In graficul urmator este o evolutie a EURIBOR (6 luni):<br />
Figura 9- 23: Evolutia EURIBOR<br />
Dupa cum se poate observa, v<strong>al</strong>oarea EURIBOR’s la 6 luni era in Decembrie 2007 <strong>de</strong><br />
apoximativ 4.77%. Este <strong>de</strong> asemenea observabil ca EURIBOR este in prezent aproape <strong>de</strong><br />
v<strong>al</strong>oarea maxima atinsa in 2000.<br />
Evolutia BUBOR (la o luna) este prezenta in graficul urmator:<br />
267
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
Figura 9- 24: Evolutia BUBOR (1 luna)<br />
Sursa: www.banking.ro<br />
In prezent (4 Februarie, 2008) BUBOR la 1 luna este <strong>de</strong> 9.34% <strong>si</strong> la 6 luni este <strong>de</strong> 9.54%.<br />
(Sursa: www.bnr.ro).<br />
Evolutia celor doua dobanzi <strong>de</strong> referinta este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> dificil <strong>de</strong> estimat. Cu toate acestea<br />
putem face o serie <strong>de</strong> estimari:<br />
• Con<strong>si</strong><strong>de</strong>ram ca EURIBOR va <strong>de</strong>screste pe termen mediudatorita urmatoarelor motive:<br />
Este aproape <strong>de</strong> v<strong>al</strong>orile maxime din ultimii ani <strong>si</strong> sansele sunt favorabila ca in<br />
viitor sa <strong>de</strong>screasca;<br />
Cresterea economica in UE incestineste, <strong>si</strong> Banca Europeana Centr<strong>al</strong>a (BEC) ar<br />
putea sa ia <strong>de</strong>cizia sca<strong>de</strong>rii venitului <strong>de</strong> referinta penru a stimula cresterea<br />
economica;<br />
• Con<strong>si</strong><strong>de</strong>ram ca BUBOR va creste usor pe termen scurt <strong>si</strong> ca va inregistra o <strong>de</strong>screstere<br />
din urmatoarele motive:<br />
Indicatorii macro-economici ai Romaniei s-au <strong>de</strong>teriorat <strong>si</strong> pentru a tempera<br />
indicatorii mone<strong>de</strong>i nation<strong>al</strong>e <strong>si</strong> ratele inflatiei, Banca <strong>Nation<strong>al</strong></strong>a poate creste<br />
dobanda <strong>de</strong> referinta (o crestere <strong>de</strong> la 8% la 9% a avut <strong>de</strong>ja loc). Cu toate acestea<br />
nu cre<strong>de</strong>m ca dobanda <strong>de</strong> referinta va trece <strong>de</strong> 10%.<br />
Oricum, pe termen mediu (1-5 ani, incepand chiar din a doua jumatate a anului<br />
2008) este asteptata o <strong>de</strong>screstere a dobanzii <strong>de</strong> referinta. Cre<strong>de</strong>m ca dobanda <strong>de</strong><br />
referinta din Romania va continua sa <strong>de</strong>screasca pana cand este aproximativ eg<strong>al</strong>a<br />
cu cea din zona Euro, aceasta eg<strong>al</strong>itate fiind atinsa in momentul in care vom<br />
adopta moneda Euro (prin 2014).<br />
Pentru a concluziona, putem spune ca pe termen mediu, EURIBOR va fi mai redusa <strong>de</strong>cat<br />
BUBOR, facand imprumutul Euro mai atractiv.<br />
268
Sectiunea 9: Managementul Financiar <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare---<br />
9.9.4 Impactul marjelor referitoare la ratele dobanzii<br />
Un factor important in procesul <strong>de</strong>cizion<strong>al</strong> referitor la contractarea unui credit este<br />
reprezentat <strong>de</strong> marjele dobanzii.<br />
In prezent, pentru credite contractate in Euro, marjele sunt mai mari <strong>de</strong>cat cele pentru<br />
credite contractate in Lei. Atata timp cat diferenta dintre EURIBOR <strong>si</strong> BUBOR se mentine<br />
intinsa, dobanda tot<strong>al</strong>a din creditele in Euro (chiar daca are o marja mai mare) va fi mai<br />
atractiva. Problemele vor aparea cand BUBOR va incepe sa <strong>de</strong>screasca <strong>si</strong> dobanda tot<strong>al</strong>a<br />
in Lei va fi aproximativ eg<strong>al</strong>a sau chiar mai mica <strong>de</strong>cat dobanda in Euro (datorita<br />
diferentei dintre marje). Se asteapta ca in 4-6 ani <strong>de</strong> acum dobanda pentru creditele<br />
contractate in RON sa fie chiar mai mica <strong>de</strong>cat dobanda pentru un credit in Euro<br />
(con<strong>si</strong><strong>de</strong>rand ca marjele ce circula pe piata in momentul respectiv pentru cele doua tipuri<br />
<strong>de</strong> credite).<br />
Aceasta nu va reprezenta o problema majora <strong>de</strong>oarece competitia in piata bancara este din<br />
ce in ce mai puternica <strong>si</strong> cand, <strong>de</strong> exemplu, creditul in Euro va fi mai putin profitabil <strong>de</strong>cat<br />
creditele in will RON disponibile pe piata, o renegociere va fi po<strong>si</strong>bila sau refinantare a<br />
creditului in conditii mai bune, <strong>de</strong> la asta banca. Oricum vor trebui an<strong>al</strong>izate costurile <strong>de</strong><br />
refinantare. De asemenea o atentie sporita trebuie acordata in negocierea conditiilor<br />
rambursarii anticipate.<br />
9.9.5 Concluzii<br />
Procesul <strong>de</strong>cizion<strong>al</strong> cu privire la moneda in care se contracteaza imprumutul nu este usor<br />
<strong>si</strong> o multime <strong>de</strong> variabile trebuie luate in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare.<br />
An<strong>al</strong>iza a aratat ca variabilele con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate (rata <strong>de</strong> schimb, rata <strong>si</strong> marja dobanzii <strong>de</strong><br />
referinta) sunt elemente importante care pot schimba inclinarea b<strong>al</strong>antei <strong>de</strong> la o categorie<br />
la <strong>al</strong>ta.<br />
Luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare conditiile actu<strong>al</strong>e <strong>de</strong> creditare <strong>si</strong> asteptarile consultantilor cu privire<br />
la evolutia indicatorilor macro-economici, imprumuturile in Euro genereaza costuri anu<strong>al</strong>e<br />
mai mici <strong>de</strong>cat imprumuturile in RON.<br />
Tinanad seama <strong>de</strong> toate acestea recomandam operatorilor sa efectueze o an<strong>al</strong>iza <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iata<br />
luand in con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare cel putin variabilele prezentate inacest studiu inainte <strong>de</strong> a lua o<br />
<strong>de</strong>cizie fin<strong>al</strong>a.<br />
269
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
10 Rela ii clien i i rela ii publice<br />
10.1 Introducere<br />
Gener<strong>al</strong>it i<br />
Acest capitol se concentreaz asupra aspectelor legate <strong>de</strong> Rela iile cu clien ii (CR) i – întro<br />
m sur limitat – asupra celor legate <strong>de</strong> rela iile publice (PR) <strong>al</strong>e companiilor <strong>de</strong><br />
furnizare a apei.<br />
Rela ii clien i i Rela ii publice:<br />
Rela iile cu ter ii i conferirea unei structuri i a unui con inut în cadrul i <strong>de</strong> c tre<br />
organiza ia dvs.<br />
De i CR i PR au o serie <strong>de</strong> tr s turi diferite, ambele se concentreaz asupra rela iilor cu<br />
grupurile externe <strong>de</strong> interese <strong>al</strong>e unei companii <strong>de</strong> furnizare a apei. Clien ii sunt un anumit<br />
tip <strong>de</strong> grup <strong>de</strong> interese datorit rela iei lor foarte apropiate i permanente cu compania <strong>de</strong><br />
furnizare a apei 11 . Clien ii reprezint scopul princip<strong>al</strong> <strong>al</strong> existen ei unei companii <strong>de</strong><br />
furnizare a apei.<br />
Clien ii:<br />
• Via a companiei <strong>de</strong> furnizare a apei <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> ei;<br />
• Compania <strong>de</strong> furnizare a apei exist pentru ei.<br />
CR i PR, <strong>al</strong> turi <strong>de</strong> marketing, sunt domenii interconectate; motiv pentru care compania<br />
<strong>de</strong> furnizare a apei trebuie s le <strong>si</strong>ncronizeze din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> politicii, organiz rii,<br />
<strong>si</strong>stemelor i practicilor.<br />
Figura 10- 1: Rela ii clien i, Rela ii publice i Marketing<br />
Ce cuprin<strong>de</strong> acest capitol?<br />
Acest capitol se va concentra cu prec <strong>de</strong>re asupra politicilor, aranjamentelor i practicilor<br />
organiza ion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e companiilor <strong>de</strong> furnizare a apei legate <strong>de</strong> rela iile cu clien ii i rela iile<br />
publice.<br />
Vor fi abordate urm toarele teme:<br />
• Grupurile <strong>de</strong> interese (Stakehol<strong>de</strong>rs) i an<strong>al</strong>iza grupurilor <strong>de</strong> interese<br />
• Domenii <strong>al</strong>e politicii i <strong>de</strong>zvoltarea politicii<br />
• Înfiin area <strong>de</strong>partamentelor CR i PR la nivelul organiza iei<br />
• Câteva aranjamente i practici legate <strong>de</strong> CR i PR, i anume:<br />
11 Unii autori privesc, din acest motiv, clien ii, chiar ca pe ni te actori din interiorul organiza iei.<br />
270
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Region<strong>al</strong>izarea i consecin ele acesteia asupra activit ilor CR/PR;<br />
Colectarea veniturilor<br />
Accesul la/contactul cu furnizorul <strong>de</strong> ap<br />
Organizarea opiniilor clien ilor i <strong>al</strong>e publicului<br />
An<strong>al</strong>iza reclama iilor.<br />
O parte dintre aceste probleme fac <strong>de</strong>ja parte din activit ile furnizorilor <strong>de</strong> ap . Pentru<br />
anumite teme, FOPIP a ini iat discu ii interne i a oferit sprijin furnizorilor <strong>de</strong> ap în<br />
<strong>de</strong>zvoltarea i implementarea acestora.<br />
Mai mult, trebuie s se re<strong>al</strong>izeze c acest capitol nu se dore te exhaustiv în problema<br />
rela iilor cu clien ii i a rela iilor publice. Acesta se concentreaz pe aspectele care – din<br />
perspectiva domeniului <strong>de</strong> acoperire i obiectivului FOPIP – ar putea ridica probleme<br />
semnificative pentru companii i le-ar putea ajuta în sporirea eficien ei, eficacit ii i a<br />
satisfac iei clien ilor.<br />
Manu<strong>al</strong>e i instruc iuni<br />
Informa ii <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate i ajut toare, cum sunt manu<strong>al</strong>ele i instruc iunile, sunt furnizate ca<br />
anexe la prezentul raport. În sec iunile <strong>de</strong> mai jos, se va discuta <strong>de</strong>spre aceste manu<strong>al</strong>e i<br />
instruc iuni. Aceste manu<strong>al</strong>e i instruc iuni au fost utilizate în diseminarea i promovarea<br />
instrumentelor i practicilor CR i PR.<br />
10.2 Grupurile <strong>de</strong> interese i an<strong>al</strong>iza grupurilor <strong>de</strong> interese<br />
Rela iile cu clien ii i rela iile publice se concentreaz asupra rela iei furnizorului <strong>de</strong> ap cu<br />
mediul s u extern. Primele întreb ri pe care ar trebui s i le pun o persoan sunt „ce<br />
rela ii, cu cine?” Exist , dac se abor<strong>de</strong>az o perspectiv corect , o sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> grupuri<br />
<strong>de</strong> interese cu tot felul <strong>de</strong> caracteristici diferite.<br />
Clientul UNIC nu exist ; exist diferite tipuri <strong>de</strong> CLIEN I.<br />
• Interni, comerci<strong>al</strong>i, institu ion<strong>al</strong>i, industri<strong>al</strong>i<br />
• <strong>Apa</strong> potabil , apele uzate<br />
• Mari consumatori, mici consumatori<br />
• Tineri, în vârst<br />
• Adam i Eva, <strong>de</strong> sex masculin i feminin<br />
• Câ tig tori ai premiului Nobel, an<strong>al</strong>fabe i<br />
• Buni, r i i f r experien<br />
• Urbani, rur<strong>al</strong>i<br />
• Înst ri i, cu o <strong>si</strong>tua ie materi<strong>al</strong> precar<br />
• Activi, inactivi<br />
Ob inerea unei imagini mai clare cu privire la „cine este jurul furnizorului <strong>de</strong> ap ” se poate<br />
re<strong>al</strong>iza printr-o an<strong>al</strong>iz a grupurilor <strong>de</strong> interese.<br />
271
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
An<strong>al</strong>iza grupurilor <strong>de</strong> interese – întreb rile princip<strong>al</strong>e<br />
• Cine este în jurul nostru?<br />
• Care sunt interesele sau a tept rile lor <strong>de</strong> la compania, organiza ia noastr ?<br />
• Care sunt convingerile, v<strong>al</strong>orile, comportamentul lor?<br />
• Pozitive? Neutre? Negative pentru noi?<br />
• La ce ne a tept m, ce ne dorim <strong>de</strong> la ace ti actori?<br />
• Cum îi putem influen a?<br />
O an<strong>al</strong>iz a grupurilor <strong>de</strong> interese este punctul <strong>de</strong> pornire princip<strong>al</strong> pentru a stabili ce poate<br />
sau ce ar trebui s fac furnizorul <strong>de</strong> ap în privin a grupurilor <strong>de</strong> interese (princip<strong>al</strong>e). Cu<br />
<strong>al</strong>te cuvinte, strategiile legate <strong>de</strong> rela iile cu clien ii i rela iile publice i <strong>de</strong>mersurile<br />
companiei furnizoare <strong>de</strong> ap în acest sens trebuie s se bazeze pe an<strong>al</strong>iza grupurilor <strong>de</strong><br />
interese.<br />
Ace te grupuri <strong>de</strong> interese i modul în care compania dore te s interac ioneze cu ele poate<br />
fi diferit pentru fiecare companie furnizoare <strong>de</strong> ap i poate diferi în timp. Unele grupuri <strong>de</strong><br />
interese pot fi foarte importante în anumite momente, dar pot pier<strong>de</strong> din greutate dup doi<br />
ani (<strong>de</strong> ex., împrejurimile în timpul construirii sta iei <strong>de</strong> epurare a apelor uzate).<br />
O list a po<strong>si</strong>bilelor grupuri <strong>de</strong> interese pentru companiile furnizoare <strong>de</strong> ap din România<br />
este inclus în Anexa G1. Aceast list are v<strong>al</strong>oare exemplificativ . Fiecare companie<br />
furnizoare <strong>de</strong> ap trebuie s î i creeze propria an<strong>al</strong>iz <strong>de</strong> grupuri <strong>de</strong> interese, pe baza<br />
grupurilor <strong>de</strong> interese re<strong>al</strong>e i a modul în care sunt percepute acestea <strong>de</strong> c tre companie.<br />
Companiilor furnizoare <strong>de</strong> ap li se recomand s efectueze periodic o an<strong>al</strong>iz explicit a<br />
grupurilor <strong>de</strong> interese „pentru a ve<strong>de</strong>a un<strong>de</strong> se afl i <strong>de</strong> cine sunt înconjura i”.<br />
10.3 Domeniile <strong>de</strong> politic a rela iei cu clien ii i rela iei publice<br />
Rela iile cu clien ii i rela iile publice nece<strong>si</strong>t aten ia permanent a companiei furnizoare<br />
<strong>de</strong> ap , f r a exclu<strong>de</strong> România. Mai mult, companiile se confrunt cu trei tipuri princip<strong>al</strong>e<br />
<strong>de</strong> probleme în privin a CR i PR:<br />
Trei zone princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e problemelor CR i PR<br />
• Region<strong>al</strong>izare.<br />
• Nece<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> îmbun t ire a performan elor, atât tehnice, cât i financiare. Colectarea<br />
veniturilor este o problem princip<strong>al</strong> din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re.<br />
• Modific ri soci<strong>al</strong>e i economice în societate. Oamenii a teapt mai mult i o mai mare<br />
varietate din partea companiilor furnizoare <strong>de</strong> ap . Compania furnizoare <strong>de</strong> ap poate<br />
utiliza aceste schimb ri pentru a- i îmbun t i rela iile cu clien ii.<br />
Aceste probleme trebuie solu ionate <strong>de</strong> c tre companiile furnizoare <strong>de</strong> ap prin politici i<br />
<strong>de</strong>mersuri specifice. O scurt <strong>de</strong>scriere i an<strong>al</strong>iza princip<strong>al</strong>elor domenii i teme:<br />
a. Region<strong>al</strong>izarea i transferul <strong>de</strong> clien i. Cu prec <strong>de</strong>re în cazul în care un operator<br />
region<strong>al</strong> preia opera iunile unui operator loc<strong>al</strong>, clien ii trebuie s fie informa i cu<br />
privire la modific ri i, mai specific, cu privire la rela ia client-companie. Denumirile i<br />
emblemele<br />
se vor modifica; adresa <strong>de</strong> notific ri i contact poate, <strong>de</strong> asemenea, suferi anumite<br />
modific ri. Contractele cu clien ii vor fi încheiate din nou, dar <strong>de</strong> aceast dat cu noul<br />
272
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
operator region<strong>al</strong>. De asemenea, <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> colectare a veniturilor (facturare,<br />
colectare) se pot modifica. Dar i pentru clien ii existen i care nu vor percepe schimb ri<br />
directe în interac iunea cu comania, procesul <strong>de</strong> region<strong>al</strong>izare trebuie comunicat în linii<br />
mai gener<strong>al</strong>e.<br />
b. Compania region<strong>al</strong> i modul în care opereaz aceasta. Companiile region<strong>al</strong>e difer din<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> structurii organizatorice i mecanismelor <strong>de</strong> conducere <strong>de</strong> vechii<br />
operatori municip<strong>al</strong>i. Autorit ile publice, politicienii, diferitele grupuri <strong>de</strong> interese i<br />
mass-media trebuie s fie informate corespunz tor în acest sens.<br />
c. Comoditatea procesului <strong>de</strong> colectare a veniturilor. Procesele <strong>de</strong> colectare a veniturilor<br />
trebuie revizuite i mo<strong>de</strong>rnizate, pentru a <strong>de</strong>veni eficiente i efective, precum i<br />
adaptate la dorin ele clien ilor. Citirea lunar a contoarelor <strong>de</strong> ap trebuie revizuit din<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> eficien ei i <strong>al</strong> satisfac iei clien ilor (se recomand men inerea<br />
factur rii lunare, din motive <strong>de</strong> flux <strong>de</strong> numerar). Transferurile prin banc sau prin <strong>al</strong>te<br />
mod<strong>al</strong>it i mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> plat electronic trebuie adoptate în mod activ.<br />
d. Contacte i puncte <strong>de</strong> intrare. Scenariul în care clien ii se prezint pentru toate<br />
problemele la sediul companiei furnizoare <strong>de</strong> ap este învechit. Clien ii sunt din ce în<br />
ce mai mobili i este po<strong>si</strong>bil s nu se poat prezenta la sediul companiei în timpul<br />
programului <strong>de</strong> lucru obi nuit. Suntem în era economiei i activit ii <strong>de</strong> dou zeci i<br />
patru <strong>de</strong> ore. Clien ii doresc s î i rezolve problemele într-un <strong>si</strong>ngur loc, în timp util i<br />
nu s fie trimi i dintr-un birou în <strong>al</strong>tul într-un ritm dictat <strong>de</strong> person<strong>al</strong>ul companiei.<br />
Mod<strong>al</strong>it ile <strong>de</strong> comunicare se îmbun t esc dramatic: telefon, Internet. Dar i<br />
aplica iile ICT cu organiza iile pot pune la dispozi ie informa iile dorite, în loca ia<br />
dorit : oamenii nu mai sunt nevoi i s transfere informa ii dintr-un loc în <strong>al</strong>tul,<br />
<strong>si</strong>stemele informatice vor face acest lucru. Companiile furnizoare <strong>de</strong> ap trebuie s se<br />
preocupe <strong>de</strong> aceast evolu ie i <strong>de</strong> provocare, <strong>de</strong> exemplu, prin can<strong>al</strong>izarea proceselor<br />
legate <strong>de</strong> clien i i a punctelor <strong>de</strong> intrare <strong>al</strong>e companiei. Cu prec <strong>de</strong>re serviciile adresate<br />
clien ilor, organizate sub form <strong>de</strong> loca ii cu o <strong>si</strong>ngur oprire i aplica ii Internet<br />
(interac iune prin web<strong>si</strong>te i mijloace electronice), pot juca un rol esen i<strong>al</strong>.<br />
e. Imaginea gener<strong>al</strong> a companiei furnizoare <strong>de</strong> ap . Companiile furnizoare <strong>de</strong> ap sunt<br />
a<strong>de</strong>sea percepute drept tradi ion<strong>al</strong>iste, anoste, birocratice i ineficiente. O astfel <strong>de</strong><br />
imagine nu este pozitiv pentru rela iile cu clien ii i cu publicul în gener<strong>al</strong>. Ar trebui<br />
creat o imagine mai pozitiv i mai mo<strong>de</strong>rn .<br />
Domeniile i temele <strong>de</strong> mai sus sunt abordate la diferite niveluri <strong>de</strong> c tre companiile<br />
furnizoare <strong>de</strong> ap . În func ie <strong>de</strong> nece<strong>si</strong>t ile i priorit ile companiilor, FOPIP a sprijinit i<br />
sprijin companiile furnizoare <strong>de</strong> ap cu aceste probleme, <strong>de</strong> exemplu, prin discu ii cu<br />
conducerea, prin an<strong>al</strong>ize organiza ion<strong>al</strong>e i proiectare, instruc iuni i sfaturi, precum i prin<br />
preg tirea conducerii.<br />
10.4 Politica i <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> strategii pentru CR i PR<br />
Rela iile cu clien ii i rela iile publice sunt aspecte esen i<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e activit ii compamiei<br />
furnizoare <strong>de</strong> ap . Din acest motiv, adoptarea unei politici i a unei strategii a<strong>de</strong>cvate este<br />
necesar pentru <strong>de</strong>zvoltarea companiei i a opera iilor legate <strong>de</strong> CR i PR.<br />
273
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
O strategie CR i PR este:<br />
• Un plan sau o politic pe termen mai lung<br />
• Menit s ghi<strong>de</strong>ze <strong>de</strong>ciziile (ofer un cadru, dar nu îngr <strong>de</strong> te flexibilitatea)<br />
• Orientat c tre anumite rezultate (orientat c tre rezultat)<br />
Exprim o „Inten ie ferm ” cu privire la ceea ce dori i s ob ine i i cum.<br />
Dezvoltare unei strategii CR i PR pentru compania furnizoare <strong>de</strong> ap nece<strong>si</strong>t cooperare<br />
între conducerea <strong>de</strong> vârf i exper ii CR i PR. Strategia CR i PR este par i<strong>al</strong> rezultatul unui<br />
plan sau <strong>al</strong> unei strategii <strong>de</strong> afaceri la nivel superior. Deci, strategia CR i PR este <strong>de</strong>rivat<br />
<strong>de</strong> sus în jos, din planurile i strategia gener<strong>al</strong> <strong>de</strong> afaceri. Pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>t parte, „re<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> la<br />
fa a locului” – rezultatele, activit ile, constrângerile, nevoile i provoc rile – reprezint<br />
date <strong>de</strong> intrare importante pentru strategia gener<strong>al</strong> . Cu <strong>al</strong>te cuvinte, nece<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong>zvolt rii<br />
unei strategii „<strong>de</strong> jos în sus”.<br />
Strategia trebuie creat în mod practic i pe baza unor condi ii practice. Întreb rile <strong>de</strong> mai<br />
jos ajut la <strong>de</strong>zvoltarea unei strategii legate <strong>de</strong> CR i PR.<br />
Dezvoltarea strategiei din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re practic<br />
• Orizontul <strong>de</strong> timp: aproximativ 3 ani<br />
• Un<strong>de</strong> dori i s ajunge i, ce dori i s ob ine i pân la acel moment? Obiective…<br />
• Un<strong>de</strong> v afla i acum? (Care este <strong>si</strong>tua ia curent )<br />
• Ce <strong>de</strong>mersuri sunt necesare pentru atingerea obiectivelor? (Decizii, <strong>de</strong>mersuri,<br />
instrumente)<br />
• What resources do you need? (knowledge, personnel, finance, logistics)<br />
10.5 Structura organiza ion<strong>al</strong><br />
10.5.1 Dezvoltarea <strong>de</strong>partamentului comerci<strong>al</strong><br />
Departamentul comerci<strong>al</strong> – cu prec <strong>de</strong>re activit ile legate <strong>de</strong> contracte, vânz rile <strong>de</strong> ap ,<br />
colectarea veniturilor i rela iile cu clien ii – reprezint o parte important a procesului<br />
esen i<strong>al</strong> <strong>al</strong> unei companii <strong>de</strong> ap . „Motivul existen ei”, precum i sustenabilitatea<br />
companiei <strong>de</strong> ap <strong>de</strong>pind în mare m sur <strong>de</strong> performan ele <strong>de</strong>partamentului comerci<strong>al</strong>.<br />
FOPIP a promovat i a sus inut <strong>de</strong>zvoltarea i profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>izarea <strong>de</strong>partamentului comerci<strong>al</strong><br />
printr-o pozi ionare corect a <strong>de</strong>partamentului comerci<strong>al</strong> în organigram :<br />
• Interac iunea direct cu clien ii (<strong>de</strong> ex., citirea i colectarea veniturilor) se va <strong>de</strong>sf ura<br />
în continuare pe diferite zone opera ion<strong>al</strong>e (loca ii) <strong>al</strong>e companiei furnizoare <strong>de</strong> ap .<br />
Contractele i rela iile cu clien ii sunt i ele, din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, activit i<br />
opera ion<strong>al</strong>e. Aceste activit i opera ion<strong>al</strong>e sunt <strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izate.<br />
• Conducerea i administrarea <strong>de</strong>partamentului comerci<strong>al</strong> trebuie structurate la nivel<br />
region<strong>al</strong>. Din acest motiv, compania are nevoie <strong>de</strong> un director comerci<strong>al</strong> i <strong>de</strong> un num r<br />
redus <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>i ti în structura birourilor centr<strong>al</strong>e region<strong>al</strong>e. Func ia <strong>de</strong> director<br />
region<strong>al</strong> ofer îndrumare func ion<strong>al</strong> i a<strong>si</strong>sten <strong>de</strong>partamentului comerci<strong>al</strong><br />
<strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izat. Acest <strong>de</strong>partament comerci<strong>al</strong> <strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izat se ocup , <strong>de</strong> exemplu, cu<br />
an<strong>al</strong>izele comerci<strong>al</strong>e, planificarea i ev<strong>al</strong>uare, gestionarea datoriilor, cadrul i<br />
îndrum rile legate <strong>de</strong> facturare, colectarea veniturilor i rela iile cu clien ii, în gener<strong>al</strong>.<br />
• Pentru companiile mai mari, directorul comerci<strong>al</strong> va fi unul dintre directori, direct<br />
subordonat directorului gener<strong>al</strong>. Pentru companiile mai mici, directorul comerci<strong>al</strong><br />
poate face parte din <strong>de</strong>partamentul economic.<br />
274
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Unele activit i opera ion<strong>al</strong>e, cum ar fi introducerea datelor i procesarea facturilor<br />
(tip rirea) se pot efectua centr<strong>al</strong>, la nivel region<strong>al</strong>.<br />
• Departamentul comerci<strong>al</strong> are o serie <strong>de</strong> activit i ce au leg tur cu rela iile publice. Din<br />
acest motiv, este necesar o coordonare a<strong>de</strong>cvat i se impune un sprijin reciproc între<br />
<strong>de</strong>partamentul comerci<strong>al</strong> i cel <strong>de</strong> rela ii publice.<br />
• Aplica iile ICT sunt menite s sprijine aceste procese i eventu<strong>al</strong>ul transfer <strong>de</strong> date.<br />
Mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> organizare promovate <strong>de</strong> FOPIP includ organizarea men ionat mai sus. (A se<br />
ve<strong>de</strong>a Capitolul 7.5).<br />
10.5.2 Departamentul <strong>de</strong> rela ii publice<br />
Cele mai multe companii recunosc clar nece<strong>si</strong>tatea unui <strong>de</strong>partament <strong>de</strong> rela ii publice în<br />
cadru companiei. De asemenea, cele mai multe companii, <strong>de</strong> in, într-o oarecare m sur , un<br />
<strong>de</strong>partament PR, <strong>de</strong> i este po<strong>si</strong>bil ca acesta s nu fie întot<strong>de</strong>auna organitzaa drept un<br />
<strong>de</strong>partament <strong>de</strong>dicat PR, ci ca parte, <strong>de</strong> exemplu, a unui cabinet sau a secretariatului<br />
directorului gener<strong>al</strong> sau <strong>al</strong> <strong>de</strong>partamentului juridic.<br />
PR este o sarcin important pentru companiile furnizoare <strong>de</strong> ap . Cu prec <strong>de</strong>re, la nivelul<br />
operatorilor region<strong>al</strong>i, cu o nou structur organizatoric i cu procesul <strong>de</strong> preluare a <strong>al</strong>tor<br />
operatori, PR este i mai important <strong>de</strong>cât pentru companiile obi nuite furnizoare <strong>de</strong> ap .<br />
O not separat este disponibil în acest scop, cu privire la sarcinile i organizarea<br />
<strong>de</strong>partamentului PR. Aceast not inclu<strong>de</strong> o <strong>de</strong>scriere schematic o fi schematic a<br />
postului pentru un func ionar PR.<br />
Instruc iuni i manu<strong>al</strong><br />
• A se ve<strong>de</strong>a Not privind înt rirea <strong>de</strong>partamentului <strong>de</strong> Rela ii publice. Anexa G2.<br />
10.6 Region<strong>al</strong>izarea: perspectiva clien ilor<br />
Scopul region<strong>al</strong>iz rii este sporirea profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>ismului i îmbun t irea companiilor <strong>de</strong> mare<br />
anvergur din sectorul apei. Este evi<strong>de</strong>nt c trebuie avute în ve<strong>de</strong>re activit ile legate <strong>de</strong><br />
client:<br />
• Ce se va schimba sau trebuie s se schimbe ca urmare a region<strong>al</strong>iz rii?<br />
• Ce îmbun t iri se pot re<strong>al</strong>iza cu privire la procesele clien ilor?<br />
Se pot ob ine o serie <strong>de</strong> îmbun t iri legate <strong>de</strong> procesele clien ilor, chiar i f r<br />
region<strong>al</strong>izare. Cu toate acestea, region<strong>al</strong>izarea poate atrage i oferi oportunit i mai bune i<br />
noi în acest sens. În aceast sec iune vor fi <strong>de</strong>scrise aspectele princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e region<strong>al</strong>iz rii<br />
legate <strong>de</strong> rela iile cu clien ii i procesele orientate c tre client.<br />
10.6.1 Compania region<strong>al</strong> , stabilirea <strong>de</strong> noi rela ii<br />
Pentru un num r substan i<strong>al</strong> <strong>de</strong> clien i, vechiul furnizor <strong>de</strong> servicii va înceta s furnizeze<br />
serviciile <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu ap i tratare a apelor uzate i unul nou – Compania region<strong>al</strong> –<br />
va prelua serviciile.<br />
• În majoritatea statelor, compania furnizoare <strong>de</strong> ap <strong>de</strong> la nivel ju<strong>de</strong> ean va <strong>de</strong>veni<br />
operatorul region<strong>al</strong> care va prelua operatorii ce lucreaz pentru <strong>al</strong>te con<strong>si</strong>lii loc<strong>al</strong>e. Acei<br />
operatori pot fi o Regie, o societate comerci<strong>al</strong> a unui con<strong>si</strong>liu loc<strong>al</strong> sau chiar i un<br />
275
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
operator privat. Pentru clien ii ju<strong>de</strong> eni nu vor interveni schimb ri majore: furnizorul <strong>de</strong><br />
servicii <strong>al</strong> acestora nu se va schimba. „Pur i <strong>si</strong>mplu” î i va extin<strong>de</strong> domeniul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>servire c tre <strong>al</strong>e ora e i sate. Cu toate acestea, clien ii din <strong>al</strong>te con<strong>si</strong>lii loc<strong>al</strong>e se vor<br />
<strong>al</strong>ege cu un nou furnizor <strong>de</strong> ap : vechiul operator va fi transferat c tre compania<br />
region<strong>al</strong> .<br />
• În câteva cazuri, se va crea sau s-a creat o companie region<strong>al</strong> complet nou . Acest nou<br />
furnizor va prelua toate vechile companii furnizoare <strong>de</strong> ap . În acest caz, to i clien ii<br />
vor beneficia <strong>de</strong> o nou companie furnizoare <strong>de</strong> ap .<br />
În toate cazurile, noua organiza ie region<strong>al</strong> i noua companie furnizoare <strong>de</strong> ap trebuie<br />
prezentate în mod a<strong>de</strong>cvat clientului. Furnizorul region<strong>al</strong> trebuie s se fac cunoscut<br />
clien ilor, numele acestuia nu trebuie uitat, trebuie s se stabileasc sau s se actu<strong>al</strong>izeze<br />
rela iile, trebuie comunicate eventu<strong>al</strong>ele consecin e pentru clien i.<br />
Toate acestea nece<strong>si</strong>t campanii <strong>de</strong> rela ii publice i <strong>de</strong> informare a clien ilor adaptate la<br />
procesele form<strong>al</strong>e <strong>de</strong> organizare a institu iei: crearea IDA, crearea companiilor region<strong>al</strong>e i<br />
semnarea contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare. Pentru <strong>de</strong>t<strong>al</strong>ii cu privire la organizarea form<strong>al</strong> ,<br />
consulta i capitolul 2. Clien ii trebuie s fie bine informa i înainte <strong>de</strong> transfer, pe perioada<br />
transferului i, <strong>de</strong> asemenea, i în anumite momente ulterioare transferului ofici<strong>al</strong>.<br />
Teme<br />
Aceste campanii <strong>de</strong> informare se vor ocupa sau ar trebui s se ocupe <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> teme:<br />
• Care este motivul, scopul schimb rii? (O companie mai mare, profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>ism sporit,<br />
servicii mai bine, po<strong>si</strong>bilit i <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re mai mari)<br />
• Cine va fi, <strong>de</strong> fapt, noua companie furnizoare <strong>de</strong> ap ? (O scurt <strong>de</strong>scriere a organiz rii<br />
ofici<strong>al</strong>e, structura <strong>de</strong> conducere, adresele etc.)<br />
• Când va avea loc preluarea <strong>de</strong> c tre compania region<strong>al</strong> ? (data intr rii în vigoare a<br />
contractului <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare)<br />
• Care sunt schimb rile pentru clien i? (<strong>de</strong>numirea companiei, emblema, facturile,<br />
procesul <strong>de</strong> colectare a veniturilor, po<strong>si</strong>bilit ile <strong>de</strong> contact, etc.)<br />
• Ce nu se va schimba, cel pu in pe termen scurt? (<strong>de</strong> ex., continuitatea factur rii;<br />
acelea i persoane i proceduri)<br />
• Pa i i program în privin a schimb rilor i a efectelor acestora asupra clien ilor<br />
• Cum sunt protejate interesele clien ilor? (Tarife: mod <strong>de</strong> stabilire i aprobare? Termeni<br />
i condi ii <strong>de</strong> prestare a serviciilor: ANRSC)<br />
• Care sunt a tept rile companiei region<strong>al</strong>e din partea clientului, ce trebuie s tie<br />
clientul (dac este cazul)?<br />
Meto<strong>de</strong> i medii<br />
Pentru campaniile <strong>de</strong> informare, se pot utiliza urm toarele meto<strong>de</strong> i medii. Lista este,<br />
totu i non-exhaustiv .<br />
• Scrisori c tre clien i<br />
• Bro uri<br />
• Web<strong>si</strong>te<br />
• Mass-media (radio, TV, ziare)<br />
• Afi e în locuri publice (<strong>de</strong> ex., ca<strong>si</strong>erii, sedii <strong>al</strong>e companiei furnizoare <strong>de</strong> ap )<br />
• Informare prin person<strong>al</strong>ul propriu (person<strong>al</strong>ul propriu trebuie s fie bine informat!)<br />
• Prezen a (sporit ) i expunerea cu ocazia evenimentelor publice (expozi ii loc<strong>al</strong>e i<br />
târguri, întâlniri comunitare); zilele apei, zilele mediului înconjur tor etc.<br />
• Sponsorizarea evenimentelor loc<strong>al</strong>e<br />
• Zile <strong>de</strong>schise pentru noile facilit i, cu rezultate bune (sta ii <strong>de</strong> tratare, laborator etc.).<br />
276
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
10.6.2 Contractul cu clien ii<br />
Compania region<strong>al</strong> va prelua clien ii vechiului operator. Aceasta înseamn c rela ia<br />
contractu<strong>al</strong> dintre client i vechiul operator este transferat operatorului region<strong>al</strong>. În<br />
principiu, regulile i mecanismele acestui transfer sunt expuse în contractul <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare (A<br />
se ve<strong>de</strong>a Capitolul 2). În cadrul acestui transfer, vechiul contract va fi transferat pur i<br />
<strong>si</strong>mplu; nu exist nicio reziliere ofici<strong>al</strong> a vechiului contract i o încheiere a unui <strong>al</strong>t<br />
contract cu fiecare client în parte. De asemenea, drepturile i responsabilit ile legate <strong>de</strong><br />
plat (<strong>de</strong> ex., datorii, credite, avansuri) sunt transferate <strong>de</strong> c tre vechiul operator,<br />
operatorului region<strong>al</strong>.<br />
Cu toate acestea, este po<strong>si</strong>bil ca o serie <strong>de</strong> probleme s nece<strong>si</strong>te can<strong>al</strong>izare i aten ie:<br />
• I<strong>de</strong>ntitatea clientului.<br />
Operatorul region<strong>al</strong> trebuie s lucreze o i<strong>de</strong>ntitate unic i standardizat a clientului.<br />
Este po<strong>si</strong>bil ca vechii operatori s aib <strong>al</strong>te <strong>si</strong>steme administrative, motiv pentru care<br />
modul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a clien ilor va fi diferit. De asemenea, i<strong>de</strong>ntitatea geografic ar<br />
trebui s fie unic : datorit integr rii a diferite ora e i sate, este po<strong>si</strong>bil s existe<br />
<strong>de</strong>numiri duplicat <strong>al</strong>e str zilor. (<strong>Apa</strong>ri ia <strong>de</strong> mai multe ori a unor str zi cu <strong>de</strong>numiri <strong>de</strong><br />
genul Unirii, tefan cel<br />
Mare, Iancu <strong>de</strong> Hunedoara etc.). I<strong>de</strong>ntitatea clien ilor trebuie s indice, <strong>de</strong> preferin ,<br />
direct loca ia geografic a clientului.<br />
• Stabilirea termenilor i a condi iilor<br />
În unele cazuri, pot exista diferen e între termenii i condi iile contractelor încheiate cu<br />
clien ii. Pentru operatorul region<strong>al</strong> se recomand , bineîn eles s lucreze numai cu o<br />
serie <strong>de</strong> termeni i condi ii, nu cu mai multe. Aceasta înseamn c se recomand o<br />
unificare a acestora. În acest caz, nu se poate face acest lucru înainte <strong>de</strong> integrarea în<br />
compania region<strong>al</strong> , iar abordarea trebuie s fie una energic i prioritar .<br />
• Negocierea contractului pentru <strong>al</strong> i consumatori <strong>de</strong>cât cei casnici<br />
Cu un num r limitat <strong>de</strong> clien i, este po<strong>si</strong>bil ca operatorul region<strong>al</strong> s fie nevoit s<br />
renegocieze contractul. Aceast <strong>si</strong>tua ie poate fi aplicabil pentru clien ii industri<strong>al</strong>i,<br />
clien ii institu ion<strong>al</strong>i etc. Motivele pot fi uneori, <strong>de</strong> ex., conformarea la condi iile <strong>de</strong><br />
mediu (evacuarea apelor uzate).<br />
10.6.3 Sistemele <strong>de</strong> facturare i colectare a veniturilor<br />
Region<strong>al</strong>izarea poate reprezenta un imbold i un motiv pentru revizuirea, reproiectarea i<br />
ajustarea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> facturare i colectare a veniturilor. Diferi ii „vechi” operatori pot<br />
avea <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> facturare i colectare a veniturilor diferite; în gener<strong>al</strong>, se va recomanda,<br />
unificarea i armonizarea acestora într-un <strong>si</strong>ngur <strong>si</strong>stem <strong>al</strong> operatorului gener<strong>al</strong>. Mai mult,<br />
cu prec <strong>de</strong>rea <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> facturare i colectare a veniturilor sunt a<strong>de</strong>sea pline <strong>de</strong> elemente<br />
tradi ion<strong>al</strong>e care nu sunt neap rat întot<strong>de</strong>auna eficiente i eficace. În fine, sunt necesare<br />
unele eforturi legate <strong>de</strong> resursele umane, costurile fiind <strong>de</strong>dicate factur rii i colect rii<br />
veniturilor. Abordarea atent a <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> facturare i colectare a veniturilor i<br />
încercarea <strong>de</strong> armonizare i îmbun t ire a acestor activit i sunt <strong>de</strong> aceea necesare. Acest<br />
lucru poate fi în interesul clientului, precum i <strong>al</strong> companiei furnizoare <strong>de</strong> ap .<br />
Sistemul <strong>de</strong> facturare i colectare a veniturilor inclu<strong>de</strong> urm toarele procese:<br />
• Citirea contoarelor: un mo<strong>de</strong>l lunar bazat pe cititorii <strong>de</strong> contoare? Sau ceva diferit?<br />
277
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Procesarea i tip rirea facturilor: centr<strong>al</strong>izat la sediul operatorului region<strong>al</strong>,<br />
<strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izarea în fiecare loca ie?<br />
• Distribuirea facturilor: prin ce <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> distribu ie? Cititori <strong>de</strong> contoare, servicii<br />
po t<strong>al</strong>e sau chiar ceva diferit?<br />
• Sistemul <strong>de</strong> plat : numerar? La compania furnizoare <strong>de</strong> ap ? Implicarea b ncilor? Sau<br />
<strong>al</strong>te po<strong>si</strong>bilit i?<br />
Sec iunea urm toare abor<strong>de</strong>az <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat <strong>si</strong>stemele i proce<strong>de</strong>ele <strong>de</strong> facturare i colectare a<br />
veniturilor.<br />
Companiile <strong>de</strong> furnizare a apei din România au diferite <strong>si</strong>steme i practici <strong>de</strong> operare. De<br />
asemenea, <strong>al</strong>te organiza ii <strong>de</strong> servicii publice (electricitate, gaz, telefonie) au proce<strong>de</strong>e<br />
<strong>si</strong>milare pentru clien i. Merit s se preia înv minte i mo<strong>de</strong>le inspirative din aceste<br />
experien e.<br />
Instructiuni <strong>si</strong> manu<strong>al</strong><br />
• Ghidul „Colectarea veniturilor” discut întregul <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> colectare a veniturilor, mai<br />
<strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat. Anexa G3.<br />
10.6.4 Contactul cu compania furnizoare <strong>de</strong> ap<br />
Ca urmare a region<strong>al</strong>iz rii, po<strong>si</strong>bilit ile <strong>de</strong> contact pentru clien i cu compania <strong>de</strong> ap se<br />
pot modifica i extin<strong>de</strong>. Clientul poate fi <strong>de</strong>servit din <strong>al</strong>te puncte i prin <strong>al</strong>te mijloace <strong>de</strong>cât<br />
cele cu care a fost obi nuit. De exemplu, este po<strong>si</strong>bil ca operatorul loc<strong>al</strong> s nu fie <strong>si</strong>ngurul<br />
care gestioneaz apelurile telefonice, este po<strong>si</strong>bil ca acestea s poat fi gestionate i la<br />
nivel loc<strong>al</strong>. Aceast <strong>si</strong>tua ie este aplicabil pentru cazurile în care se creeaz un „centrul <strong>de</strong><br />
apelare” loc<strong>al</strong> care se ocup <strong>de</strong> apelurile primite <strong>de</strong> la clien ii din toat zona <strong>de</strong> <strong>de</strong>servire.<br />
Dispeceratul poate acoperi opera iunile din mai multe ora e. Acestea pot inclu<strong>de</strong>, <strong>de</strong><br />
asemenea, vizitarea biroului <strong>de</strong> a<strong>si</strong>sten clien i din ora cu privire la o conexiune din zona<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>servire a operatorului region<strong>al</strong>. Procedurile i <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> informare poate permite<br />
efectuarea acestor opera ii.<br />
Pe lâng comoditatea conferit clientului, aceste po<strong>si</strong>bilit i <strong>de</strong> contact pot contribui în<br />
mare m sur la eficien a i eficacitatea companiei <strong>de</strong> furnizare a apei.<br />
10.7 Colectarea veniturilor<br />
Gener<strong>al</strong>it i<br />
Procesul <strong>de</strong> colectare a veniturilor este un proces cheie pentru compania furnizoare <strong>de</strong> ap ,<br />
precum i pentru clien ii acesteia. Colectarea veniturilor implic , în gener<strong>al</strong>, citirea<br />
contoarelor, facturarea i colectarea pl ilor.<br />
Procesul <strong>de</strong> colectare a veniturilor<br />
1. Stabilirea volumului <strong>de</strong> ap utilizat (citirea apometrelor)<br />
2. Introducerea datelor<br />
3. Preg tirea facturilor (verificare, c<strong>al</strong>culare volume, tarife etc.)<br />
4. Tip rirea facturilor<br />
5. Distribuirea facturilor<br />
6. Plata clientului<br />
278
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Procesul <strong>de</strong> colectare a veniturilor reprezint INTERAC IUNEA obi nuit dintre<br />
compania furnizoare <strong>de</strong> ap i client. Imaginea companiei <strong>de</strong> furnizare a apei <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în<br />
mare m sur <strong>de</strong> percep ia clientului cu privire la colectarea veniturilor. Compania<br />
furnizoare <strong>de</strong> ap ar trebui, din acest motiv, s <strong>de</strong>pun toate eforturile pentru a armoniza i<br />
organiza acest proces într-un mod convenabil pentru client, eficient i eficace.<br />
Mai mult, procesul <strong>de</strong> colectare a veniturilor reprezint un proces foarte important din<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> for ei <strong>de</strong> munc , organiz rii, logisticii i <strong>al</strong>tor resurse. Controlul<br />
costurilor acestui proces este, din acest motiv, o urgen .<br />
Companiile furnizoare <strong>de</strong> ap din România sunt <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> diferite din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong><br />
<strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> colectare a veniturilor. De i anumite companii sunt avansate i mo<strong>de</strong>rne, <strong>al</strong>te<br />
companii sunt în continuare <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> tradi ion<strong>al</strong>iste din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> colect rii<br />
veniturilor i rela iilor cu clien ii. S-a observat c <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> multe companii – chiar i cele<br />
mai performante i mo<strong>de</strong>rne – î i pot îmbun t i i armoniza procesele <strong>de</strong> colectare a<br />
veniturilor. Acest fapt este în interesul clien ilor, dar i a companiei ca atare.<br />
Schimbarea <strong>si</strong>tua iilor, îmbun t iri po<strong>si</strong>bile<br />
Tehnologiile sunt în schimbare. Situa iile clien ilor, preferin ele i comportamentul se<br />
schimb . Societatea este în schimbare. Tranzac iile în numerar sunt înlocuite treptat cu<br />
tranzac iile bancare. Din acest motiv, exist diferite motive i circumstan e care pot ajunge<br />
la concluzia c un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> colectare a veniturilor care poate cu 5 ani în urm p rea unul<br />
a<strong>de</strong>cvat, nu mai este în prezent a<strong>de</strong>cvat i <strong>de</strong>vine chiar <strong>de</strong>p it. Compania furnizoare <strong>de</strong> ap<br />
trebuie s revizuiasc person<strong>al</strong> dac <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> colectare a veniturilor sunt înc a<strong>de</strong>cvate<br />
i adaptate la cererile i po<strong>si</strong>bilit ile mo<strong>de</strong>rne.<br />
În revizuirea i reproiectarea procesului <strong>de</strong> colectare a veniturilor, este necesar s se ia în<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare întregul proces, nu s se încerce doar optimizarea unui <strong>si</strong>ngur pas. De exemplu,<br />
o modificare a mo<strong>de</strong>lului <strong>de</strong> citire <strong>de</strong> la lunar la anu<strong>al</strong> poate fi legat i <strong>de</strong> u poate acea i<br />
consecin e sau po<strong>si</strong>bilit i aferente unor <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> facturare i plat diferite.<br />
Lua i în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare întregul proces în momentul în care revizui i i reproiecta i<br />
<strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> colectare a veniturilor. Aceasta poate duce la îmbun t iri mai bune <strong>de</strong>cât<br />
încercare a optimizare a unui <strong>si</strong>ngur pas.<br />
Citirea contoarelor<br />
Citirea contoarelor este efectuat în gener<strong>al</strong> lunar <strong>de</strong> c tre cititorii <strong>de</strong> contoare <strong>de</strong> ap . Cu<br />
toate acestea, se pot avea în ve<strong>de</strong>re i:<br />
• Citirile trimestri<strong>al</strong>e sau anu<strong>al</strong>e<br />
• Citirea <strong>de</strong> c tre clien i (care <strong>de</strong>pun citirile la compania <strong>de</strong> ap prin po t , telefini, prin<br />
Internet sau vizit person<strong>al</strong> ).<br />
Schimbarea meto<strong>de</strong>lor i mo<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> citire are un efect con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil asupra costurilor<br />
implicate.<br />
Procesarea i tip rirea facturilor<br />
Cu prec <strong>de</strong>re, din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> region<strong>al</strong>iz rii i profe<strong>si</strong>on<strong>al</strong>ismului companiilor<br />
furnizoare <strong>de</strong> ap , este po<strong>si</strong>bil ca procesarea i tip rirea facturilor centr<strong>al</strong>izate treptat vor fi<br />
preferate proces rii i tip ririi <strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izate. La nivel centr<strong>al</strong>, echipamentul i condi iile<br />
pot fi net superioare i mult mai bine organizate <strong>de</strong>cât la niveluri loc<strong>al</strong>e. De asemenea,<br />
leg turile cu <strong>si</strong>stemele financiare (contabilitate) i reconcilierea cu pl ile bancare sunt mai<br />
279
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
u or <strong>de</strong> efectuat <strong>de</strong>cât la niveluri <strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izate/loc<strong>al</strong>e. Mai mult, subcontractarea tip ririi,<br />
a punerii în plicuri i a expedierii facturilor poate fi luat serios în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare.<br />
Distribuirea facturilor<br />
Facturile pot fi distribuite în diferite moduri.<br />
• Distribuirea <strong>de</strong> c tre cititorii <strong>de</strong> contoare<br />
• Al i membri ai person<strong>al</strong>ului companiei furnizoare <strong>de</strong> ap<br />
• Servicii po t<strong>al</strong>e<br />
• Curierat<br />
• Al turi <strong>de</strong> <strong>al</strong>te facturi pentru utilit i (<strong>de</strong> ex., gaz, înc lzire, electricitate. Apoi, a<strong>de</strong>sea,<br />
i pl i combinate)<br />
• Facturi transmise prin e-mail.<br />
În multe cazuri, compania furnizoare <strong>de</strong> ap este în continuare cea care distribuie facturile,<br />
fir prin cititorii <strong>de</strong> facturi, fie prin <strong>al</strong> i membri ai person<strong>al</strong>ului. A<strong>de</strong>sea, aceast procedur<br />
nu este una eficient din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> costurilor. Serviciile po t<strong>al</strong>e i <strong>de</strong> curierat pot<br />
oferi tarife competitive pentru transmiterea unui num r mare <strong>de</strong> scrisori. Subcontractarea<br />
distribu iei trebuie avut în verea, cu <strong>si</strong>guran din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> sc rii mai largi la<br />
care se efectueaz opera iunile companiei. De asemenea, clien ii pot percepe o factur ca<br />
fiind livrat în mod corespunz tor prin po t sau curier ca o mod<strong>al</strong>itate „mo<strong>de</strong>rn ” i<br />
eficient , în compara ie cu livrarea <strong>de</strong> c tre companie ca atare.<br />
Mod<strong>al</strong>it i <strong>de</strong> plat<br />
Pentru un num r con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil <strong>de</strong> companii, clien ii casnici î i pl tesc facutile în numerar la<br />
un punct <strong>de</strong> plat (ca<strong>si</strong>erie) apar inând furnizorului. Exist , cu toate acestea, o serie <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>ternative care trebuie avute în ve<strong>de</strong>re i/sau promovate. Cu prec <strong>de</strong>rea, se recomand<br />
renun area la tranzac iile în numerar i abordarea transferurilor bancare.<br />
• Tranzac ie la punctul <strong>de</strong> plat <strong>al</strong> companiei<br />
• Plat în numerar la oficiile po t<strong>al</strong>e i b nci<br />
• Transfer bancar<br />
• ATM-uri<br />
• Debitarea direct la b nci<br />
• Ordine <strong>de</strong> plat c tre compania furnizoare <strong>de</strong> ap<br />
• Plata c tre anumi i agen i comerci<strong>al</strong>i (<strong>de</strong> ex., magazine mari, benzin rii)<br />
• Sisteme pre-pl tite<br />
• Colectarea din u în u (cu toate acestea, nu este recomandat , în gener<strong>al</strong>)<br />
Modificarea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> colectare a veniturilor, m suri suplimentare.<br />
O modificare a <strong>si</strong>stemului i a practicilor <strong>de</strong> colectare a veniturilor poate impune o serie <strong>de</strong><br />
m suri suplimentare care trebuie luate <strong>de</strong> c tre compania furnizoare <strong>de</strong> ap . Acestea pot fi,<br />
<strong>de</strong> ex.:<br />
• Ajustarea bazei <strong>de</strong> date a clientului i <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> facturare.<br />
• Înnoirea i actu<strong>al</strong>izarea termenilor i condi iilor gener<strong>al</strong>e <strong>de</strong> furnizare a serviciilor.<br />
• Revizuirea contractelor individu<strong>al</strong>e încheiate cu clien ii<br />
• Campanie <strong>de</strong> informare a clien ilor<br />
• M suri promo ion<strong>al</strong>e pentru a stimula clien ii i a utiliza <strong>si</strong>steme noi (<strong>de</strong> ex., cadouri,<br />
reduceri)<br />
• Informa ii referitoare la person<strong>al</strong>ul propriu <strong>al</strong> companiei furnizoare <strong>de</strong> ap .<br />
280
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Instruc iuni i manu<strong>al</strong><br />
• Ghidul „Colectarea veniturilor" abor<strong>de</strong>az întregul <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> colectare a veniturilor i<br />
op iunile aferente, mai <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iat. Anexa G3.<br />
10.8 Accesul la i contactul cu compania furnizoare <strong>de</strong> ap<br />
În gener<strong>al</strong>, clien ii apreciaz accesul facil i schimbul <strong>de</strong> informa ii cu organiza iile<br />
furnizoare <strong>de</strong> servicii publice, la fel ca i în cazul companiilor furnizoare <strong>de</strong> ap . Clien ii<br />
au din ce în ce mai pu in timp s se prezinte person<strong>al</strong> la sediul companiei furnizoare <strong>de</strong> ap<br />
pentru a- i rezolva problemele. Mai mult, este po<strong>si</strong>bil ca programul <strong>de</strong> lucru <strong>al</strong> companiei<br />
furnizoare <strong>de</strong> ap s nu fie convenabil pentru furnizor. De asemenea, <strong>si</strong>stemele mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong><br />
informa ii permit companiilor s <strong>de</strong>serveasc clien ii mai direct i într-o <strong>si</strong>ngur loca ie mai<br />
<strong>de</strong>grab <strong>de</strong>cât s solicite clientului s se <strong>de</strong>plaseze în diferite loca ii sau s se întoarc în<br />
<strong>al</strong>te interv<strong>al</strong>e <strong>de</strong> timp. În fin<strong>al</strong>, dimen<strong>si</strong>unea companiilor furnizoare <strong>de</strong> ap – <strong>de</strong> la loc<strong>al</strong> la<br />
region<strong>al</strong> – nece<strong>si</strong>t în unele cazuri rearanjarea pentru a opera eficient i eficace în rela iile<br />
cu clien ii.<br />
Revizuirea, regândire i reproiectarea modului în care clien ii interac ioneaz i<br />
comunic cu compania furnizoare <strong>de</strong> ap .<br />
• Vitez<br />
• Comoditate<br />
• Program <strong>de</strong> lucru<br />
• Loca ii (person<strong>al</strong>, telefonic, po t<strong>al</strong>, prin e-mail, Internet)<br />
Princip<strong>al</strong>ele mod<strong>al</strong>it i <strong>de</strong> uniformizare a accesului clien ilor la compania furnizoare <strong>de</strong> ap<br />
i pentru schimbul <strong>de</strong> informa ii sunt urm toarele:<br />
a. Transferurile bancare<br />
Treptat, clien ii prefer s pl teasc prin <strong>si</strong>stemul bancar mai <strong>de</strong>grab <strong>de</strong>cât la ca<strong>si</strong>eriile<br />
companiilor furnizoare <strong>de</strong> ap . Unele companii furnizoare <strong>de</strong> ap implementeaz <strong>de</strong>ja<br />
pl ile prin transfer bancar, la scar larg . (În acest caz, la ca<strong>si</strong>erii se prezint cu<br />
prec <strong>de</strong>re pen<strong>si</strong>onari care nu sunt înc obi nui i cu transferurile bancare sau prefer s<br />
pl teasc în numerar din obi nuin , pentru soci<strong>al</strong>izare). Plata prin transfer bancar<br />
permite clien ilor s pl teasc nu numai la ca<strong>si</strong>eriile companiei furnizoare <strong>de</strong> ap .<br />
Pl ile se pot efectua <strong>de</strong> oriun<strong>de</strong> din ar sau chiar din str in tate.<br />
b. Conceptul opririi într-o <strong>si</strong>ngur loca ie<br />
Pentru contactele cu clien ii, ace tia apreciaz , în gener<strong>al</strong>, un <strong>si</strong>ngur loc în care s î i<br />
rezolve problemele. În cadrul unui astfel <strong>de</strong> concept cu o <strong>si</strong>ngur oprire, compania<br />
furnizoare <strong>de</strong> ap are un <strong>si</strong>ngur ghi eu pentru cei care se prezint în persoan i se<br />
ocup în acel loc <strong>de</strong> client. Toate informa iile sunt disponibile la ghi eul respectiv sau,<br />
<strong>al</strong>ternativ, compania furnizoare <strong>de</strong> ap va solu iona problema nivelul birourilor <strong>de</strong><br />
speci<strong>al</strong>itate. O astfel <strong>de</strong> oprire unic este avantajoas pentru client pentru c nu mai<br />
este nevoit s se <strong>de</strong>plaseze la diferi ii func ionari/<strong>de</strong>partamente din cadrul companiei<br />
furnizoare <strong>de</strong> ap .<br />
Aceast loca ie cu o <strong>si</strong>ngur oprire nece<strong>si</strong>t rearanjarea sarcinilor i procedurilor,<br />
inclu<strong>si</strong>v a <strong>si</strong>stemelor informatice, din cadrul companiei furnizoare <strong>de</strong> ap . Pentru<br />
angaja i, acesta poate reprezenta un avantaj pentru c pachetul <strong>de</strong> sarcini poate fi mult<br />
mai mare i mult mai interesant. De asemenea, angaja ii se vor ocupa integr<strong>al</strong> <strong>de</strong> client<br />
281
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
i nu numai în cadrul unui proces într-un <strong>si</strong>ngur pas. Aceast responsabilitate sporit la<br />
nivelul angajatului este, în gener<strong>al</strong>, în interesul companiei, a clientului i a angajatului.<br />
c. Servicii telefonice oferite clientului<br />
Se recomand integrarea contactelor telefonice cu clien ii printr-un <strong>si</strong>ngur punct. Acest<br />
punct centr<strong>al</strong> – centru <strong>de</strong> a<strong>si</strong>sten clien i – se va ocupa, în principiu, <strong>de</strong> toate<br />
solicit rile telefonice, reclama iile sau sugestiile clien ilor i numai în anumite cazuri<br />
va transfera aceste probleme c tre <strong>al</strong>te birouri. Un <strong>si</strong>stem informatic a<strong>de</strong>cvat care s<br />
cuprind datele clientului va fi disponibil. Orele <strong>de</strong> lucru pot fi prelungite, <strong>de</strong> exemplu,<br />
pân spre fin<strong>al</strong>ul dup -mesei - seara <strong>de</strong>vreme pentru a <strong>de</strong>servi clien ii. În afara orelor<br />
<strong>de</strong> lucru, dispeceratul se va ocupa <strong>de</strong> apelurile primite, dar numai pentru urgen e.<br />
Clien ii trebuie informa i corect cu privire la numerele <strong>de</strong> telefon a<strong>de</strong>cvate i orele <strong>de</strong><br />
lucru, <strong>de</strong> ex., facturi, panouri, c r i <strong>de</strong> telefon i <strong>si</strong>te-uri Internet.<br />
d. Site-uri internet<br />
Site-urile Internet i cu prec <strong>de</strong>re comunicarea interactiv pot uniformiza în mare<br />
m sur rela iile cu clien ii, cu prec <strong>de</strong>re pentru clien ii <strong>de</strong> la distan i în afara<br />
programului <strong>de</strong> lucru. De asemenea, orele <strong>de</strong> vârf <strong>al</strong>e serviciilor telefonice i birourilor<br />
fizice pot fi reduse prin oferirea facilit ii <strong>de</strong> comunicare prin <strong>si</strong>te-uri Internet. Siteurile<br />
Internet pot oferi informa ii bogate referitoare la compania furnizoare <strong>de</strong> ap ,<br />
procedurile acesteia i r spunsurile la întreb ri. Mai mult, printr-un <strong>si</strong>te Internet<br />
interactiv (<strong>de</strong> ex., comunicarea prin e-mail, citirea contoarelor clien ilor) clien ii pot<br />
ridica anumite întreb ri i informa ii legate <strong>de</strong> companie. Informa ii suplimentare<br />
referitoare la <strong>si</strong>te-urile Internet sunt disponibile în sec iunea 8.5.<br />
Instruc iuni i manu<strong>al</strong><br />
• Ghidul „Colectarea venitului” discut în <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iu <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> plat . Anexa G3.<br />
• Ghidul „Conceptul <strong>de</strong> loca ie cu o <strong>si</strong>ngur oprire pentru serviciile oferite clien ilor”.<br />
Anexa G4.<br />
10.9 Site-uri Internet<br />
Site-urile Internet sunt privite drept una dintre princip<strong>al</strong>ele mod<strong>al</strong>it i <strong>de</strong> interac iune între<br />
companiile furnizoare <strong>de</strong> ap i clien ii acestora, precum i cu publicul larg. S-a observat<br />
c societ ile FOPIP au <strong>si</strong>te-uri Internet care func ioneaz la niveluri diferite. Mai jos, este<br />
prezentat o scurt <strong>de</strong>scriere.<br />
282
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Tabel 10- 1: Site-uri Internet <strong>al</strong>e furnizorilor <strong>de</strong> ap din cadrul FOPIP I<br />
ar /operator Site Internet Acces C<strong>al</strong>itatea Interactiv<br />
(facil, informa iei<br />
logic<br />
g <strong>si</strong>t)<br />
<strong>de</strong><br />
Arge<br />
<strong>Apa</strong>can<strong>al</strong> 2000<br />
http://apacan<strong>al</strong>2000.ro/ + ++ +<br />
Bra ov<br />
http://www.apabrasov.ro/ ++ + +<br />
Compania<br />
Ap Bra ov<br />
<strong>de</strong><br />
Buz u<br />
SC Compania <strong>de</strong><br />
Ap<br />
No web<strong>si</strong>te - - -<br />
Deva-Hunedoara<br />
SC <strong>Apa</strong>Prod<br />
http://www.apaprod.ro/ + + 0<br />
G<strong>al</strong>ati<br />
SC <strong>Apa</strong>can<strong>al</strong><br />
http://www.apa-can<strong>al</strong>.ro/ + 0 +<br />
Maramure<br />
SC Vit<strong>al</strong><br />
http://www.vit<strong>al</strong>mm.ro/ 0 0 +<br />
Mehedin i<br />
SC SECOM<br />
No web<strong>si</strong>te - - -<br />
Neam<br />
SC <strong>Apa</strong>serv<br />
http://www.apa-serv.ro/ ++ + +<br />
Satu Mare<br />
<strong>Apa</strong>serve<br />
http://danielcostea.info/apaserv/ + + +<br />
Sibiu<br />
<strong>Apa</strong>can<strong>al</strong><br />
http://www.apacansb.ro/ + + +<br />
Tulcea<br />
SC Aquaserv<br />
http://www.aquaservtulcea.ro/ + 0 0<br />
V<strong>al</strong>cea<br />
SC Acvarim<br />
http://www.acvarim.ro/ 0 0 +<br />
V<strong>al</strong>cea<br />
SC <strong>Apa</strong>vil<br />
No web<strong>si</strong>te - - -<br />
Ev<strong>al</strong>uare c<strong>al</strong>itativ cu 0 (redus/sc zut), + (mediu) i ++ (bun).<br />
Pe baza ev<strong>al</strong>u rii, companiile furnizoare <strong>de</strong> ap au primit un feedback cu privire la <strong>si</strong>teurile<br />
lor Internet. Un formular în care sunt prezentate informa iile pe care le poate con ine<br />
un <strong>si</strong>te Internet este prezentat în Anexa G5.<br />
10.10 Ob inerea <strong>de</strong> informa ii: organizarea revizuirilor CR i PR, feedback i<br />
sugestii<br />
Men inerea contactului cu clien ii i cu publicul este <strong>de</strong> importan vit<strong>al</strong> pentru compania<br />
furnizoare <strong>de</strong> ap . Compania furnizoare <strong>de</strong> ap nu trebuie s fie doar reactiv , trebuie s<br />
aib o atitudine pro-activ în cunoa terea opiniei clien ilor i a publicului, a i<strong>de</strong>ilor,<br />
percep iilor, dorin elor i preferin elor acestora. Ob inerea acestor informa ii face parte din<br />
CR i PR; <strong>de</strong>partamentele CR i PR trebuie s se organizeze în acest scop. Aceasta<br />
înseamn : ascultarea i invitarea <strong>de</strong> in torilor <strong>de</strong> interese s emit observa ii. De asemenea,<br />
aceasta înseamn m surarea performan elor prin indicatori i repere.<br />
Mod<strong>al</strong>it ile obi nuite sunt:<br />
• Procedurile <strong>de</strong> reclama ii i sugestii<br />
283
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
• Sondajele <strong>de</strong> apreciere a clien ilor<br />
• Grupuri int<br />
• Repere i indicatori<br />
Reclama ii i sugestii<br />
Se pot afla multe lucruri din reclama iile i sugestiile clien ilor. Pe lâng ac iunile corective<br />
ulterioare „erorilor”, pot fi indicate i zone în care sunt po<strong>si</strong>bile anumite îmbun t iri.<br />
Reclama ii<br />
Clientul are o problem i <strong>de</strong> i poate fi chiar o problem perceput , el/ea poate avea<br />
dreptate!<br />
A<strong>de</strong>sea, exist o sc<strong>al</strong> oscilant între „reclama ii”, „sugestii” i chiar i „solicit ri”. Ceea ce<br />
în prim faz poate fi v zut drept o plângere este a<strong>de</strong>sea o sugestie sau o solicitare <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>tceva <strong>de</strong>cât ceea ce s-a oferit <strong>de</strong> fapt.<br />
Reclama ii i sugestii<br />
• Corectiv i reactiv: s se ia m suri corective individu<strong>al</strong>e pentru client pentru<br />
cazurile în care performan ele companiei <strong>de</strong> furnizare a apei scad sub standar<strong>de</strong>.<br />
• Preventiv i pro-activ: acumularea <strong>de</strong> experien pentru îmbun t iri ulterioare,<br />
revizuirea i poate modificarea aranjamentelor organiza ion<strong>al</strong>e.<br />
Gestionarea reclama iilor i a sugestiilor trebuie, din acest motiv, s fie efectuate cu tact.<br />
Nece<strong>si</strong>t , <strong>de</strong> asemenea, person<strong>al</strong> cu experien care nu numai s cunoasc standar<strong>de</strong>le i<br />
procedurile curente, dar care s fie i sen<strong>si</strong>bil i receptiv la i<strong>de</strong>i i percep ii noi.<br />
Sondajele <strong>de</strong> apreciere a clien ilor<br />
Sondajele <strong>de</strong> apreciere a clien ilor sunt investiga ii <strong>si</strong>stematice legate <strong>de</strong> experien ele<br />
clien ilor, aprecierea i i<strong>de</strong>ile acestora. Aceste sondaje pot fi efectuate, <strong>de</strong> ex., prin<br />
interviuri, sondaje scrise, apeluri telefonice sau sondaje <strong>de</strong> <strong>si</strong>te-uri Internet.<br />
În cele mai multe scopuri, compania furnizoare <strong>de</strong> ap nu are nevoie <strong>de</strong> „niveluri<br />
tiin ifice” <strong>al</strong>e aprecierii i i<strong>de</strong>ilor clientului. Deci, nu este necesar un r spuns din partea<br />
tuturor clien ilor sau din partea a câteva sute <strong>de</strong> clien i. În gener<strong>al</strong>, se poate forma o p rere<br />
rezonabil prin r spunsurile unui e <strong>al</strong>on <strong>de</strong> 100 – 200 <strong>de</strong> clien i. Dac aceste sondaje sunt<br />
efectuate în mod regulat, aprecierile i i<strong>de</strong>ile clien ilor nu vor fi disponibile <strong>de</strong>cât în scris.<br />
Dac este cazul, se pot pune întreb ri suplimentare sau se pot re<strong>al</strong>iza sondaje separate.<br />
Discu iile cu grupurile int<br />
Societatea furnizoare <strong>de</strong> ap poate invita (se poate auto-invita) grupuri selectate <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> in tori <strong>de</strong> interese. Se pot <strong>de</strong>sf ura discu ii semi-structurate cu aceste „grupuri int ” cu<br />
privire la teme <strong>de</strong> interes comun selectate. Grupurile int pot fi, <strong>de</strong> exemplu, asocia ii <strong>de</strong><br />
proprietari, clien i industri<strong>al</strong>i, institu ii <strong>de</strong> s n tate, industria <strong>al</strong>imentelor i b uturilor,<br />
clien i rur<strong>al</strong>i. De asemenea, se pot organiza i discu ii cu <strong>al</strong>te grupuri int <strong>de</strong>cât cele <strong>de</strong><br />
clien i.De i compania furnizoare <strong>de</strong> ap ar trebui s faciliteze aceste di<strong>al</strong>oguri, rolul<br />
acesteia este cu prec <strong>de</strong>re acela <strong>de</strong> a asculta r spunsurile. Discu iile grupurilor int pot fi<br />
foarte utile pentru teme în care opiniile, sugestiile percep iile sunt poate mai pu in evi<strong>de</strong>nte<br />
i structurate i în care este nevoie <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iz i întreb ri cu implica ii profun<strong>de</strong>. Grupurile<br />
int pot <strong>de</strong>zv lui perspective interne noi i <strong>al</strong>ternative, dac sunt facilitate în mod a<strong>de</strong>cvat.<br />
284
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Repere i indicatori<br />
Utilizarea indicatorilor poate sprijini <strong>de</strong>partamentul CR i PR în ob inerea mai multor<br />
informa ii interne. Indicatorii pot fi utiliza i intern în compania furnizoare <strong>de</strong> ap , în timp<br />
ce reperele sunt indicatori externi care permit compararea cu <strong>al</strong>te companii furnizoare <strong>de</strong><br />
ap .<br />
Indicatorii trebuie s fie lega i, <strong>de</strong> preferin <strong>de</strong> i s reflecte standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> performan<br />
<strong>al</strong>e companiei legate <strong>de</strong> standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> performan .<br />
Cu toate acestea, indicatorii i reperele nu indic în mod clar <strong>si</strong>tua ia, problema sau<br />
a teptarea; ace tia pot oferi sprijin în a <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> c „este po<strong>si</strong>bil s existe o anumit <strong>si</strong>tua ie”<br />
i c problema respectiv ar trebui abordat cu mai mult aten ie.<br />
10.11 Procedurile <strong>de</strong> reclama ii i sugestii<br />
Cele mai multe companii au o procedur <strong>de</strong> gestionare a reclama iilor ( i sugestiilor),<br />
a<strong>de</strong>sea în cadrul <strong>si</strong>stemului lor <strong>de</strong> gestionare a c<strong>al</strong>it ii. Aceste proceduri indic diferitele<br />
tipuri <strong>de</strong> reclama ii i sugestii, precum i interv<strong>al</strong>ele <strong>de</strong> timp pentru solu ionarea acestora.<br />
De asemenea, consultarea rapoartelor interne din partea <strong>de</strong>partamentelor <strong>de</strong> clien i i<br />
dispeceratelor, <strong>de</strong> exemplu, clien ii par a g <strong>si</strong> c<strong>al</strong>ea c tre compania <strong>de</strong> furnizare a apei. În<br />
plus, companiile <strong>de</strong> furnizare a apei trebuie s î i raporteze „reclama iile” în mod regulat<br />
agen iei <strong>de</strong> supraveghere a apelor ANRSC. În acest sens, cele mai multe companii au<br />
proceduri pentru gestionarea reclama iilor i a sugestiilor i nu este necesar s se schi eze<br />
procedurile i/sau s se abor<strong>de</strong>ze po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong>punerii unei plângeri sau reclama ii <strong>de</strong><br />
c tre client.<br />
Cu toate acestea, exist dou probleme care trebuie abordate pentru îmbun t ire, din<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> modului intern <strong>de</strong> gestionare a reclama iilor i sugestiilor.<br />
• În multe proceduri, reclama iile sunt – cel pu in ofici<strong>al</strong> – par i<strong>al</strong> solu ionate <strong>de</strong> c tre<br />
directorul gener<strong>al</strong>, în gener<strong>al</strong> pentru <strong>de</strong>cizii legate <strong>de</strong> persoana care se va ocupa <strong>de</strong> ele<br />
i/sau pentru o semn tur ofici<strong>al</strong> pe scrisorile c tre clien i. De i aceast procedur<br />
poate fi a<strong>de</strong>cvat pentru probleme extrem <strong>de</strong> sen<strong>si</strong>bile, pentru majoritatea reclama iilor<br />
nu este necesar i <strong>de</strong> dorit o aten ie exce<strong>si</strong>v . În plus, o astfel <strong>de</strong> procedur poate fi<br />
po<strong>si</strong>bil în companiile mici cu un <strong>si</strong>gur sediu, dar nu este a<strong>de</strong>cvat în companiile<br />
region<strong>al</strong>e cu mai multe birouri. Unele companii au raportat frecvente abateri <strong>de</strong> la<br />
procedur pentru solu ionarea direct a reclama iei la niveluri i func ii mai mici. O<br />
astfel <strong>de</strong> abordare este recomandabil , dar nu corespun<strong>de</strong> procedurii ofici<strong>al</strong>e. Prin<br />
urmare, se impun regândirea i reproiectarea procedurilor pentru a le face mai eficiente<br />
i pentru a a<strong>si</strong>gura respectarea acestora.<br />
• Niciuna dintre companii nu dispune <strong>de</strong> an<strong>al</strong>ize <strong>si</strong>stematice a<strong>de</strong>cvate i <strong>de</strong> un „<strong>si</strong>stem <strong>de</strong><br />
înv are” cu privire la reclama ii i sugestii. Reclama iile i sugestiile sunt gestionate<br />
individu<strong>al</strong> i sunt p strate statistici, cu prec <strong>de</strong>re pentru raportare extern . Cu toate<br />
acestea, exist pu ine semne <strong>de</strong> înv are organiza ion<strong>al</strong> prin an<strong>al</strong>ize <strong>si</strong>stematice,<br />
concluzii i recomand ri <strong>de</strong> îmbun t ire a <strong>si</strong>stemelor i procedurilor companiei.<br />
Instruc iuni i manu<strong>al</strong>e<br />
• Ghid „An<strong>al</strong>iza reclama iilor". Anexa G7.<br />
285
Sectiunea 10: Relatii clienti i rela ii publice <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
10.12 Informarea clien ilor i programe <strong>de</strong> educare<br />
Companiile <strong>de</strong> furnizare a apei ar putea avea nevoie <strong>de</strong> un program pentru informare public<br />
i programe legate <strong>de</strong> rela iile cu clien ii. Tipul i cuprinsul acestor servicii vor <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
<strong>si</strong>tua ia particular a companiei. Cu prec <strong>de</strong>re, urm toarele teme/zone pot face parte din<br />
aceste programe:<br />
• Campanii referitoare la utilizarea a<strong>de</strong>cvat a apei i la managementul mediului (<strong>de</strong> ex.,<br />
economi<strong>si</strong>rea apei, c<strong>al</strong>itatea apei uzate evacuate)<br />
• Activitatea companiei <strong>de</strong> furnizare a apei (tehnologie, organizare). Aceasta poate fi<br />
orientat în princip<strong>al</strong> c tre în elegerea func ion rii companiei <strong>de</strong> furnizare servicii<br />
publice cu publicul gener<strong>al</strong> i clien ii.<br />
• Zilele por ilor <strong>de</strong>schise pentru publicul larg, <strong>de</strong> exemplu, la sta ia <strong>de</strong> tratare a apei, la<br />
cea <strong>de</strong> epurare a apei, laborator.<br />
• Modific rile procedurilor <strong>de</strong> facturare i colectare a veniturilor.<br />
• Educarea colarilor, în cadrul <strong>de</strong>zvolt rii con tientiz rii importan ei mediului.<br />
• Informarea cu privire la region<strong>al</strong>izare, cu prec <strong>de</strong>re opera iunile loc<strong>al</strong>e aduse sub<br />
umbrela opera iunilor region<strong>al</strong>e i consecin ele pentru clien i.<br />
• Informarea autorit ilor publice, a ofici<strong>al</strong>it ilor i politicienilor cu privire la modul <strong>de</strong><br />
lucru <strong>al</strong> companiei furnizoare a apei.<br />
Compania <strong>de</strong> ap din Pite ti (SC <strong>Apa</strong>can<strong>al</strong> 2000) a creat i a implementat un program<br />
interesant pentru elevi. Astfel <strong>de</strong> programe pot fi aplicate i în <strong>al</strong>te companii.<br />
286
Anexe <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Anexe<br />
A: Anexe privind Capitolul 3 – Elemente Institution<strong>al</strong>e <strong>si</strong> Juridice<br />
B: Anexe privind Capitolul 5 - EU/IFI/GoR Programele privind <strong>Apa</strong><br />
<strong>si</strong> Can<strong>al</strong>izarea<br />
C: Anexe privind Capitolul 6 - Dezvoltare Strategica<br />
D: Anexe privind Capitolul 7 - Managementul Resurselor Umane<br />
E: Anexe privind Capitolul 8 - Management Tehnic <strong>si</strong> Operation<strong>al</strong><br />
F: Anexe privind Capitolul 9 - Management Financiar<br />
G: Anexe privind Capitolul 10 - Relatii cu Clientii<br />
H: Det<strong>al</strong>ii Contact Consortiu<br />
287
Det<strong>al</strong>ii Contact Consortiu <strong>Manu<strong>al</strong>ul</strong> nation<strong>al</strong> <strong>al</strong> operatorilor <strong>de</strong> apa <strong>si</strong> can<strong>al</strong>izare<br />
Det<strong>al</strong>ii Contact Consortiu<br />
HASKONING ROMANIA<br />
Dl. Ad Sannen – Team Lea<strong>de</strong>r<br />
Str. Aleksandr Puskin nr. 22, sector 1, Bucuresti<br />
Tel.: +40 21 316 83 59<br />
Fax: +40 21 316 83 71<br />
e-mail: office@roy<strong>al</strong>haskoning.ro<br />
LOUIS BERGER<br />
B-dul Nicolae Titulescu nr. 1, sector 1, Bucuresti<br />
Tel.: +40 21 317 96 39<br />
Fax: +40 21 314 34 35<br />
e-mail: louisberger@louisberger.ro<br />
BDO CONTI AUDIT<br />
Dl. Sorin Caian – Deputy Team Lea<strong>de</strong>r FOPIP<br />
Nerva Traian Street nr. 3, sector 3, Bucuresti<br />
Tel.: +40 21 319 94 76<br />
Fax: +40 21 319 94 77<br />
e-mail: sorin.caian@bdo.ro<br />
288