Piata virtuala a transporturilor

Tăut Adelina-Georgia Analiza pieţei virtuale a transporturilor în România 

________________________________________________________________________ 

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA 

FACULTATEA DE STUDII EUROPENE 

LUCRARE DE LICENŢĂ 

Coordonator 

ştiinţific 

Prof.Dr.Radu-Adrian Mlesnita 

Lector Dr.Nicoleta Racolţa-Paina 

2008 

1 

Absolvent 

Tăut Adelina-Georgia


________________________________________________________________________ 

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA 

FACULTATEA DE STUDII EUROPENE 

Secţia Managementul Instituţiilor Europene 

Analiza pieţei virtuale a 

transporturilor în România 

Coordonator ştiinţific 

Prof.Dr.Radu-Adrian Mlesnita 

Lector Dr.Nicoleta Racolţa-Paina 

Cluj-Napoca 

2008 

2 

Absolvent 

Tăut Adelina-Georgia


________________________________________________________________________ 

Cuprins 

Introducere ........................................................................................pag.3 

I. Capitolul 1. Introducere în teoria pieţei virtuale 

1.1. Piaţa virtuală ....................................................................pag. 4-10 

1.2. Piaţa virtuală a transporturilor..........................................pag.10-34 

a) Transport rutier..............................................................pag.14-19 

b) Transport feroviar..........................................................pag.19-23 

c) Transport prin conducte.................................................pag.24-25 

d) Transport fluvial și maritim...........................................pag.25-30 

e) Transport aerian.............................................................pag.31-34 

1.3. Concluzii............................................................................pag.35 

II. Capitolul 2. Activitatea de promovarepag. 

2.1. Marketing………………………………………………..pag.36-41 

a) Definirea conceptului de marketing…………………....pag.36 

b) Mixul de Marketing........................................................pag.36-41 

2.2. Publicitatea on-line...........................................................pag.41-48 

a) Publicitatea on-line pe plan mondial..............................pag.41-45 

b) Publicitatea on-line în România.....................................pag.45-48 

2.3. Campania publicitară........................................................pag.48-56 

a) Campania publicitară on-line..........................................pag.48-50 

b) Campanie publicitara directa .........................................pag.50-56 

2.4. Concluzii............................................................................pag.56-57 

III. Capitolul 3. Bursele de transport 

3.1. Bursa-elemente generale si specifice...............................pag.57-63 

a) Bursa de valori.............................................................pag.59-61 

b) Bursele comerciale......................................................pag.61-62 

c) Brokerii........................................................................pag.62-63 

3.2. Bursele de transport europene..........................................pag.63-64 

3.3. Bursele de transport din Romania....................................pag.64-66 

3.4. Concluzii..........................................................................pag.66-67 

IV. Capitolul 4 Concluzii finale 

4.1 Metodologie......................................................................pag.67 

4.2 Concluzii...........................................................................pag.68-69 

4.3 Critici și propuneri ...........................................................pag.69-70 

V. Bibliografie....................................................................................pag.74-71 

VI. Lista figurilor, graficelor și tabelelor........................................pag.75-76 

VII. Anexe...........................................................................................pag.77-79 

3


________________________________________________________________________ 

Introducere 

Aceastǎ lucrare are la bazǎ analiza pietei virtuale si a modului in care firmele 

romanesti d etransport se prezintǎ pe aceastǎ piaţǎ. Astfel cǎ începând cu primul capitol 

am analizat atât stadiul în care se aflǎ piaţa virtualǎ dar şi modul în care a evoluat de-a 

lungul timpului. 

La începutul lucrǎrii am efectuat o bazǎ de date care cuprinde un numǎr de 1185 

de firme româneşti de transport pe care le-am analizat din punct de vedere al existenţei pe 

piaţa virtualǎ fie printr-un website, fie în funcţie de o adresǎ de e-mail. În etapa 

urmǎtoare am analizat reacţiile firmelor în ceea ce priveşte deschiderea manifestatǎ faţǎ 

de campaniile de marketing. 

Lucrarea este structuratţǎ astfel încât sǎ cuprindǎ aspectele necesare pentru a 

putea concluziona referitor la piaţa virtualǎ a transporturilor. Structura se regaseste astfel: 

I Capitolul 1. Introducere în teoria pieţei virtuale 

II Capitolul 2. Activitatea de promovare 

III. Cpirolul 3. Bursele de transport 

IV Capitolul 4. Concluzii finale 

Ceea ce am vrut sǎ evidenţiez în cadrul acestei lucrǎri este starea actualǎ a pieţei 

virtuale româneşti a transporturilor în comparaţie cu ţǎrile mai dezvoltate din Europa în 

particular şi în lume în general.Starea României atât din punct de vedere al existentei si 

raspandirii internetului cat si a capacitatii firmelor de a se sustine pe piata virtuala. 

. 

4


________________________________________________________________________ 

1.1 Piaţa virtuală 

Cap.1 Introducere în teoria pieţei virtuale 

Agenţii economici îşi exercită capacitǎţile în cadrul pieţei. Paţa reprezintă spaţiul 

în care cererea și oferta se confruntă pentru a-și satisface nevoile. Piaţa este un concept 

economico - social, un sistem integrat de relaţii de interdependenţă și conexiuni directe 

sau inverse între cerere, oferta, și factorii săi de influenţă, manifestarea prin totalitatea 

actelor de vanzare și cumparare desfășurate într-un anumit spaţiu geografic. 1 

Piaţa are diferite forme în funcţie de criteriile pe care le consideri adecvate pentru 

impărţirea acesteia.Astfel că avem : 

a) După forma bunurilor schimbate : pieţe unifome , pieţe omogene și pieţe 

diversificate 

b) După natura bunurilor ce fac obiectul tranzacţiilor comerciale : piaţa factorilor 

destinate consumului final și piaţa factorilor care intră intr-un proces de 

producţie 

c) După starea produselor supuse vânzării-cumpărării : piaţa reală și piaţa fictivă 

d) După locul în care se desfașoară operaţiile comerciale : pieţe locale , pieţe 

regionale , pieţe naţionale , pieţe internaţionale și piaţa mondială. 

e) După timpul în care se transferă bunul către consumator : pieţe la termen , pieţe 

disponibile să livreze și pieţe la vedere 

f) După numărul și importanţa participanţilor : pieţe cu concurenţă perfectă și 

pieţe cu concurenţă imperfectă 

_IN 1 http://www.studentie.ro/Curs_Marketing_PIATA TREPRINDERII--citestenr401.html 

5


________________________________________________________________________ 

g) în funcţie de raportul dintre cererea și oferta unui bun : piaţa vânzătorului și 

piaţa consumatorului 2 

În cadrul acestui şir de clasificări putem introduce cea mai nouă formă a pieţei - 

piaţa virtuală. Acest tip de piaţa este un mecanism artificial creat de om datorită 

posibilităţii oferite de apariţia internetului, considerat ca un canal complex de propagare a 

informaţiilor. începând cu anii `90 s-a creat și s-a dezvoltat un nou tip de comerţ și 

anume comerţul electronic. Acest lucru este datorat și accesului tot mai ușor a populaţiei 

către un calculator și implicit către Internet. Dacă acum 10 ani o mică parte a populaţiei 

folosea internetul și ceea ce poate oferi el,astăzi a creat o dependenţă. 

Datorită acestei nevoi tot mai acute a oamenilor de a folosi internetul plus faptul că 

piaţa virtuală și-a lărgit orizonturile devenind o copie a pieţei tradiţionale. Acest tip de 

comerţ este tot mai preferat de catre populaţie datorită accesului tot mai ușor la 

informaţie cât și economia care se face la cea mai preţioasă resursă pe care o avem – 

timpul. Comerţul electronic este un concept integrativ ce desemnează o gamă largă de 

servicii suportate pentru procesele de afaceri, incluzând poşta electronică, cataloagele 

electronice, sisteme suport pentru preluarea de comenzi, logistică şi tranzacţii. 3 Pieţele 

virtuale sunt spre deosebire de cele normale, sisteme închise. 

In lume utilizarea internetului și respectiv a pieţei virtuale este un lucru cat se 

poate de firesc. în urma unui studiu s-a facut topul primelor 20 de ţări cu cel mai mare 

număr de utilizatori de internet. Putem vedea acest top in Tabelul 1.1 

2 http://facultate.regielive.ro/cursuri/economie/burse_de_marfuri_si_valori-23891.html 

3 http://www.bcut.ro/abir/chivu.doc 

6


________________________________________________________________________ 

Tabelul 1.1 4 

Din acest tabel reiese cǎ Statele Unite are cei mai mulţi utilizatori, urmat de China 

și Japonia. Restul ţărilor care nu au intrat în acest top însumează un număr total de 258 

de milioane de utilizatori, care este un total extrem de mic deoarece doar Statele Unite are 

un număr total de 211 milioane de utilizatori. în Europa în urma unui studiu recent 

(decembrie 2007) s-au observat urmatoarele: 

4 http://www.internetworldstats.com/top20.htm 

7


________________________________________________________________________ 

Tabel 1.2 5 

Putem observa și care sunt procentele de utilizare a internetului în toate ţările 

europene în Tabelul 1.3: 

EUROPE 

Internet Usage in Europe 

Population 

( 2007 Est. ) 

Internet 

Users, 

Latest Data 

8 

% 

Population 

(Penetration) 

% 

Users 

Europe 

Usage 

Growth 

(2000- 

2007) 

Albania 3,600,523 471,200 13.1 % 0.1 % 18,748.0 

Andorra 71,822 23,200 32.3 % 0.0 % 364.0 % 

Austria 8,199,783 4,650,000 56.7 % 1.3 % 121.4 % 

Belarus 9,724,723 5,477,500 56.3 % 1.6 % 2,943.1 % 

Belgium 10,392,226 5,490,000 52.8 % 1.6 % 174.5 % 

Bosnia-Herzegovina 4,552,198 950,000 20.9 % 0.3 % 13,471.4 

5 http://www.internetworldstats.com/stats4.htm 

% 

%


________________________________________________________________________ 

Bulgaria 7,322,858 2,200,000 30.0 % 0.6 % 411.6 % 

Croatia 4,493,312 1,684,600 37.5 % 0.5 % 742.3 % 

Cyprus 788,457 356,600 45.2 % 0.1 % 197.2 % 

Czech Republic 10,228,744 5,100,000 49.9 % 1.5 % 410.0 % 

Denmark 5,468,120 3,762,500 68.8 % 1.1 % 92.9 % 

Estonia 1,315,912 760,000 57.8 % 0.2 % 107.3 % 

Faroe Islands 47,511 34,000 71.6 % 0.0 % 1,033.3 % 

Finland 5,238,460 3,286,000 62.7 % 0.9 % 70.5 % 

France 63,718,187 34,851,835 54.7 % 10.0 % 310.0 % 

Germany 82,400,996 53,240,128 64.6 % 15.3 % 121.8 % 

Gibraltar 27,967 6,200 22.2 % 0.0 % 287.5 % 

Greece 10,706,290 3,800,000 35.5 % 1.1 % 280.0 % 

Guernsey & Alderney 65,573 36,000 54.9 % 0.0 % 80.0 % 

Hungary 9,956,108 3,500,000 35.2 % 1.0 % 389.5 % 

Iceland 301,931 258,000 85.4 % 0.1 % 53.6 % 

Ireland 4,109,086 2,060,000 50.1 % 0.6 % 162.8 % 

Italy 58,147,733 33,143,152 57.0 % 9.5 % 151.1 % 

Jersey 91,321 27,000 29.6 % 0.0 % 237.5 % 

Latvia 2,259,810 1,070,800 47.4 % 0.3 % 613.9 % 

Liechtenstein 34,247 22,000 64.2 % 0.0 % 144.4 % 

Lithuania 3,575,439 1,221,700 34.2 % 0.4 % 443.0 % 

Luxembourg 480,222 339,000 70.6 % 0.1 % 239.0 % 

Macedonia 2,055,915 392,671 19.1 % 0.1 % 1,208.9 % 

Malta 401,880 127,200 31.7 % 0.0 % 218.0 % 

Man, Isle of 75,831 -- -- -- 0.0 % 

9


________________________________________________________________________ 

Moldova 4,328,816 727,700 16.8 % 0.2 % 2,810.8 % 

Monaco 32,671 20,000 61.2 % 0.0 % 185.7 % 

Montenegro 684,736 266,000 38.8 % 0.1 % n/a 

Netherlands 16,570,613 14,544,400 87.8 % 4.2 % 272.9 % 

Norway 4,627,926 4,074,100 88.0 % 1.2 % 85.2 % 

Poland 38,518,241 14,084,600 36.6 % 4.0 % 403.0 % 

Portugal 10,642,836 7,782,760 73.1 % 2.2 % 211.3 % 

Romania 22,276,056 7,000,000 31.4 % 2.0 % 775.0 % 

Russia 141,377,752 29,400,000 20.8 % 8.4 % 848.4 % 

San Marino 29,615 15,400 52.0 % 0.0 % 516.0 % 

Serbia 10,150,265 1,400,000 13.8 % 0.4 % 250.0 % 

Slovakia 5,447,502 2,255,600 41.4 % 0.6 % 247.0 % 

Slovenia 2,009,245 1,250,600 62.2 % 0.4 % 316.9 % 

Spain 40,448,191 22,843,915 56.5 % 6.6 % 324.0 % 

Svalbard & Jan Mayen 2,274 -- -- -- 0.0 % 

Sweden 9,031,088 6,981,200 77.3 % 2.0 % 72.5 % 

Switzerland 7,554,661 5,230,351 69.2 % 1.5 % 145.1 % 

Turkey 71,158,647 16,000,000 22.5 % 4.6 % 700.0 % 

Ukraine 46,299,862 5,545,000 12.0 % 1.6 % 2,672.5 % 

United Kingdom 60,776,238 40,362,842 66.4 % 11.6 % 162.1 % 

Vatican City State 767 93 12.1 % 0.0 % 0.0 % 

TOTAL Europe 801,821,187 348,125,847 43.4 % 

6 http://www.internetworldstats.com/stats4.htm 

10 

100.0 

% 231.2 % 

Tabel 1.3 6


________________________________________________________________________ 

În România se poate vedea că numărul utilizatorilor de internet a crescut extrem 

de mult după 2000, cu 775% ajungând la un numar de 7 milioane de utilizatori în 

continuă creştere. Acest procent de aproximativ 33% de utilizatori români este unul 

rezonabil ţinând cont de numǎrul populaţiei care are acces la internet. Din totalul 

utilizatorilor de internet români, 75% trăiesc în mediul urban, ceea ce arată încă o dată 

interesul scăzut sau posibilităţile scăzute ale cetăţenilor din mediul rural. Putem observa 

în urmǎtorul tabel evoluţia României incepând cu anul 2000: 

YEAR Users Population % Pop. Usage Source 

2000 800,000 22,217,700 3.6 % ITU 

2004 4,000,000 21,377,426 18.7 % ITU 

2006 4,940,000 21,154,226 23.4 % C.I. Almanac 

2007 5,062,500 21,154,226 23.9 % ITU 

Tabel 1.4. 7 

România a primit dreptul de a utiliza domeniul “.ro” în februarie 1993, drept 

acordat de catre IANA (Internet Asignment Numbers Authority) singura autoritate 

internaţională abilitată să reglementeze regimul de utilizare a numelor de domenii în 

internet 8 . În aceşti 15 ani s-a constatat o creștere a utilizatorilor din ce în ce mai alertă și 

de asemenea o creștere a firmelor doritoare de a face comerţ în reţeaua virtuală. Pornind 

din acest punct s-a format piaţa virtuală românească care se află în continuă ascensiune 

și în continuă dezvoltare și extindere. 

1.2 Piaţa virtuală a transporturilor 

Alături de celelalte sectoare și în special de cel energetic, sectorul transporturilor 

este o ramură esenţială, deorece de calitatea acesteia depind multe alte sectoare: 

7 http://www.internetworldstats.com/eu/ro.htm 

8 http://www.anisp.ro/?c=noutati-comunicate&idu=0802260958 

11


________________________________________________________________________ 

economic, social etc. În economia naţionalǎ transportul are o pondere în PIB de 7% ceea 

ce întărește afirmaţia importanţei sale. 

Pentru a întelege cât mai corect această activitate trebuie să definim activitatea de 

transport. Din punct de vedere etimologic cuvântul “transport ” își are originile în limba 

Latina fiind un cuplu de doua cuvinte trans care inseamnă a traversa și portare care 

inseamnă a căra. Privind însă mai departe putem defini transportul ca un ansamblu de 

produse sau de persoane ce se deplasează impreună în condiţii stabilite cu ajutorul unui 

mijloc de transport pe un anumit traseu; ramură a economiei naţionale care are ca obiect 

activităţi sociale de deplasare a produselor de la producatori spre consumatori, precum și 

transportarea persoanelor cu ajutorul vehiculelor folosite pentru deservirea generală a 

populaţiei. 9 Ramură a economiei naţionale cuprinzând totalitatea mijloacelor rutiere, 

aeriene și navale care asigură circulaţia bunurilor și a persoanelor; totalitatea bunurilor 

sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat și în condiţii determinate. 10 

Ca orice alt sector, sectorul transporturilor se imparte în subsectoare. Acestea 

există în funcţie de factori precum mediul (apa, aerul, pământul) în care își desfăsoară 

activitatea sau de utilizarea sa (transport de persoane, transport de mărfuri). Pentru a 

putea vizualiza într-un mod cât mai eficient această segmentare existǎ urmǎtorul tabel: 

9 http://www.buget.ro/finante-banci-investitii-legi/o-DictionaryBuget_m- 

ViewTermen_id-9905/Definitie_Transport.html 

10 http://dex.webis.ro/transport_3_1_1_200.html 

12


________________________________________________________________________ 

13 

Transport rutier De mărfuri 

De călători 

Transport terestru Transport pe calea ferată De mărfuri 

Transport prin conducte 

De călători 

Transporturi Transport pe apă Transport maritim De mărfuri 

De călători 

Transport pe căi navigabile interioare De marfuri 

Transport aerian De mărfuri 

De cǎlǎtori 

Tabel 1.5 

De cǎlǎtori


________________________________________________________________________ 

Cu un aport deosebit la crearea valorii adăugate din cadrul acestui sector este 

transportul rutier, atât de mărfuri cât și de pasageri deorece asigură transportul a 70% 

dintre pasageri şi a 78,5% din transportul de mărfuri 11 . Astfel transportul rutier este 

subsectorul care aduce cea mai considerabilă contribuţie în sectorul transporturilor cu un 

procent de 65%. Următorul subsector care aduce o contribuţie relativ majoră la creșterea 

valorii adăugate este subsectorul transportului feroviar cu o pondere de 10%, asigurând 

29% din transportul de pasageri și 16% din transportul de marfă. Celelalte subsectoare au 

o pondere mult mai mică, respectiv sub 10%: transportul prin conducte 4.5%, transportul 

aerian 2% și transporturile pe apă sub 1%. 12 

Dezvoltarea reţelei de transporturi este una continuă și constantă, asta datorită și 

importanţei sale în toate celelelte sectoare. Putem observa importanţa acestui lucru din 

tabelul urmǎtor: 

Pasageri transportaţi 

Parcursul pasagerilor 

Mărfuri transportate 

Parcursul mărfurilor 

Valoarea adăugată brută din transporturi 

Produsul intern brut 

Tabelul 1.6 13 Ritm mediu anual de creștere(%) 

11 http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf 



14 

2001-2007 2001-2004 2005-2007 

0,7 0.5 1.1 

-0.8 -4.5 4.5 

3.5 2.5 4.8 

10.9 10.7 11.2 

7.4 7.1 7.9 

6.1 6.1 6.0


________________________________________________________________________ 

a) Transport rutier 

Transportul rutier este cel mai important subsector al transporturilor datorită 

aportului pe care îl are în cadrul acestui sector. Atât transportul rutier de marfă cât și de 

călători este cel cu cea mai mare pondere, deși în ultimii ani a scăzut în procente datorită 

dezvoltării celorlate tipuri de transport, în special cel aerian și feroviar. 

Din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor reţeaua rutieră din România 

asigură accesul în majoritatea localităţilor ţării, lungimea reţelei fiind de 73.435 km 

(exclusiv salut bin din care 14.685 km 1) (20 %) drumuri naţionale (4.672 km drumuri 

europene din care 113 km autostrazi) și 58.750 2) km drumuri judeţene și comunale. 14 

Acesta este reglementat prin intermediul legilor emise. România incearcặ în 

momentul de faţă să se alinieze la legile europene în ceea ce privește transportul. Astfel 

ca până la 31 Decembrie 2011 România va trebui să adopte Directiva Parlamentului 

European și a Consiliului 99/62 privind taxarea vehiculelor grele de marfă pentru 

utilizarea unor infrastructuri. Pană la 31 Decembrie 2022 România va trebui să adopte în 

ceea ce priveşte transportul rutier și Directiva Consiliului 96/53 care stabileşte 

dimensiunile maxime admise în traficul naţional şi internaţional şi greutăţile maxime 

admise în traficul internaţional pentru anumite vehicule rutiere care circulă in cadrul 

Comunităţii. 15 Conform siteului Uniunii Europene două sunt articolele care au o influenţă 

și o importanţă majoră în ceea ce privește baza legală a transporturilor și anume articolul 

71(75) și articolul 80(84) care înglobează reglementări, condiţii și măsuri în ceea ce 

privește politica transporturilor. 16 

România a facut progrese în ceea ce privește transpunerea legislaţiei europene în 

domeniul transporturilor, iar în ceea ce privește reţeaua Trans-Europeană de transport se 

desfășoară procesul de reabilitare a infrastructurii naţionale. în anul 2003 s-a semnat un 

conctract pentru construcţia autostrăzii Borș-Cluj-Brasov, însă secţiunea Cluj-Barsov nu 

este inclusă în reţeaua de transport rutier trans-europeană România a adoptat legi cu 

14 http://www.mt.ro/domenii/transporturi/geostrategie.html#romania_placa%20turnanta 

15 http://www.untrr.ro/content/2393fe30f677a3b4b1b9b17b52bd7d3d.pdf 

16 http://www.infoeuropa.ro/ieweb/jsp/page.jsp?cid=189&lid=1&id=1618 

15


________________________________________________________________________ 

privire la transportul rutier de mărfuri periculoase, la licenţele de transport, aparate care 

să limiteze viteza și tahografe. 17 

În ceea ce privește legislaţia cu privire la transportul de mărfuri periculoase 

Parlamentul European a votat și aprobat un proiect în ceea ce privește armonizarea 

tuturor legislaţiilor ţărilor membre ale Uniunii Europene cu privire la acest tip de 

transport. Această măsură a venit o dată cu conștientizarea gradului de pericol pe care îl 

ridică acest tip de transport și datorită volumului mare de astfel de transpoarte. Volumul 

mărfurilor periculoase în Uniunea Europeană pe parcursul unui an este de 110 miliarde 

tone din care cea mai mare parte 58% este prin intermediul transportului rutier, 25% prin 

transport feroviar și 17% pe căi navigabile interne. Prevederile privind transportul de 

mărfuri periculoase sunt aplicate prin trei instrumente: 

-Acordul European privind transportul rutier al mărfurilor periculoase (ADR) 

-Prevederi privind transportul internaţional feroviar de mărfuri periculoase (RID) 

-Acordul European referitor la transportul de mărfuri periculoase pe căi 

maritime(ADN) 18 

Ca și o evoluţie în ultimii patru ani(2004-2007) Ministerul Transporturilor și 

Institutul Naţional de Statistică ne oferă urmatoarele date : 

INDICATORI STATISTICI 

PENTRU TRANSPORTUL RUTIER 

INDICATORUL 2004 2005 2006 1.01- 

16 

30.09 

2007 

Lungimea drumurilor publice (km) din care: 79454 79904 79952 * 

17 

http://www.untrr.ro/index.php?menu=raportul_periodic_asupra_progreselor_nregistrate_ 

de_romnia_n_vederea_aderrii_la_ue&page=raportul_periodic_asupra_progreselor_nregis 

trate_de_romnia_n_vederea_aderrii_la_ue 

18 http://www.curierulnational.ro/Specializat/2007-09- 

11/Noi+norme+europene+privind+transportul+marfurilor+periculoase


________________________________________________________________________ 

-autostrăzi 228 228 228 * 

-drumuri europene 5868 5873 5883 * 

Lungimea drumurilor modernizate (km) 20880 21148 21549 * 

Lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi rutiere 

uşoare (km) 

17 

20200 20915 20964 * 

Lungimea drumurilor pietruite (km) 26098 25801 25637 * 

Lungimea drumurilor de pământ (km) 12276 12040 11802 * 

Motorete înmatriculate în circulaţie (buc) 130193 103556 101474 * 

Motociclete înmatriculate în circulaţie (buc) 104509 93845 92507 * 

Autobuze înmatriculate în circulaţie (buc) 25421 21976 22663 * 

Microbuze înmatriculate în circulaţie (buc) 17771 17297 17755 * 

Autoturisme înmatriculate în circulaţie (buc) 3225367 3363779 3603437 * 

Autovehicule pentru transportul mărfurilor 

înmatriculate în circulaţie (buc) 

Autovehicule pentru scopuri speciale 

înmatriculate în circulaţie (buc) 

Tractoare agricole înmatriculate în circulaţie 

(buc) 

Remorci şi semiremorci înmatriculate în 

circulaţie (buc) 

482425 493821 545300 * 

50793 44195 49007 * 

204235 182336 171365 * 

206955 205384 218924 * 

Autorulote înmatriculate în circulaţie (buc) 725 670 629 * 

Autovehicule mixte 88725 87130 85824 * 

Accidente de circulaţie rutieră (nr) 6860 7226 6640 * 

Numărul persoanelor accidentate (persoane) 

din care: 

8012 8509 7769 * 

-morţi 2418 2641 2478 * 

-răniţi 5594 5868 5291 * 

Mărfuri transportate (mii tone) din care: 294221 306994 335327 266999 

-naţional 281717 289568 316653 253189


________________________________________________________________________ 

-internaţional 12470 17261 18529 13673 

-tranzit 34 165 145 137 

Parcursul mărfurilor (mii tone-km) din care: 37220316 51531438 57277941 45751663 

-naţional 14651374 19398437 22716230 1775073 


-tranzit 43958 66097 158315 98663 

Pasageri transportaţi (mii pasageri) din care: 216524 238017 228009 164728 

-naţional 212474 234320 224325 162089 


Parcursul pasagerilor (mii pasageri-km) din 

care: 

18 

9437848 11811649 11735445 8655433 

-naţional 7165979 8975039 8021781 5566652 


Distanţa medie de transport a pasagerilor (km) 44 50 52 53 

Tabel 1.7 19 

Se poate observa că atât transportul de mărfuri cât și de persoane a scăzut cel 

puţin faţă de ultimul an, fapt care se datorează și dezvoltării celorlalte tipuri de transport. 

Totuși distanţa medie pe care cei care călătoresc o parcurg a crescut. Transportul rutier 

românesc a inregistrat o creștere faţă de ultimii ani, făcându-și simţită prezenţa și pe 

piaţa virtuală. Astfel în urma unui studiu efectuat(vezi Anexa 1), luând un eșantion de 

1017 firme românesti din domeniul transportului rutier am putut observa o existenţă 

relativ redusă a firmelor din domeniul transporturilor pe piaţa virtuală dar în continuă 

creștere. Astfel am observat că un număr de 647 de firme nu deţin e-mail iar restul de 370 

deţin e-mail. 

19 http://www.mt.ro/statistici/rutier.html


________________________________________________________________________ 

urmǎtor: 

64% 

19 

36% 

au e-mail 

nu au e-mail 

Grafic 1.1 

Din acestea 662 au website iar 355 nu au website după cum arată graficul 

35% 

65% 

au website 

nu au website 

Grafic 1.2. 

Având aceste date pot concluziona că domeniul transporturilor este unul incă 

puţin dezvoltat pe piaţa virtuală dar în continuă dezvoltare. Din totalul acestor firme cele 

care au și e-mail dar și website pot spune că per ansamblu, făcând referire la eșantionul


________________________________________________________________________ 

pe care eu l-am analizat firmele care au e-mail au în general și website. Firmele care au 

website au avut grijă ca acestea să fie bine structurate și să conţină cât mai multe 

informaţii. 

b) Transport feroviar 

Această subramură a transporturilor este cea de-a doua ca importanţă datorită 

aportului pe care îl aduce în economia românească. Pe plan european transportul feroviar 

este reglementat prin diferite pachete de legi menite fie să asigure siguranţa cetăţenilor 

sau buna desfașurare a activităţii. în România Ministerul Transporturilor reglementează 

transportul feroviar prin urmatoarele legi, ordonanţe și reglementări ale Guvernului: 

-Ordonanţa Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacităţilor de infrastructură 

feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranţă 

-Legea nr.8/2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2003 privind 

alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii 

feroviare și certificarea în materie de siguranţa 

-Hotărârea Guvernului nr.812/2005 privind aprobarea Regulamentului de 

organizare și funcţionare, atribuţiile și finanţarea Consiliului de supraveghere din 

domeniul feroviar 

-Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/2003 pentru modificarea și 

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile 

ferate române și reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române 

-Legea nr.128/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 

nr.125/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă nr.12/1998 privind 

transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate 

Române 

-Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate 

române și reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române 20 

20 http://www.mt.ro/consiliu%20_superior_feroviar/legislatie/legislatie.html 

20


________________________________________________________________________ 

Din perspectiva reformelor pe care statul român impreună cu Ministerul 

Transporturilor le-a făcut începând cu anul 1997 asupra transportului rutier se poate 

spune că România este una din ţările europene cele mai avansate în domeniul sistemului 

feroviar din punct de vedere al liniilor de cale ferata. Reforma a inceput o dată cu 1997 

când partea contabilă și financiară a infrastructurii s-a separat de cea de dezvoltare şi s-a 

introdus taxa de acces la infrastructura feroviară pentru transportul de mărfuri şi de 

călători. în 1998 Societatea Naţională a Căilor Ferate Române(SNCFR) s-a divizat într-o 

companie naţională, două societăţi naţionale şi două societăţi comerciale. În aceeaşi 

perioadă a început un proces de externalizare prin acordarea unor firme cu capital privat 

insărcinarea de a se ocupa de igiena vagoanelor şi reparatia acestora. În 1999 Societatea 

Naţională de Transport Feroviar de Călători se reorganizează ajungând la un număr de 

opt operatori de transport de călători de scurt parcurs şi un operator de lung parcurs 

adăugându-se şi un număr de doi operatori de marfă cu capital privat. Instituţia care se 

ocupă cu licenţierea operatorilor şi cu certificarea siguranţei este Autoritatea Feroviară 

Română. 21 

Din punctul de vedere al firmelor existente pe piaţa românească în domeniul 

tranportului feroviar, putem spune că în momentul de faţă monopulul până acum atât de 

evident al CFR-ului asupra transportului feroviar nu mai este atat de cronic, datorită 

apariţiei firmelor cu capital privat şi care şi-au facut loc şi în acest domeniu. Astfel pe 

piaţa românească chiar dacă firmele din domeniul transportului feroviar sunt relativ 

puţine acestea sunt bine reprezentate pe piaţa. 

Ministerul Transporturilor împreună cu Institutul Naţional de Statistică a 

întreprins un studiu în ceea ce priveşte transportul feroviar rezultând următoarele date : 


PENTRU TRANSPORTUL FEROVIAR 

Indicatorul statistic 2004 2005 2006 1.01-30.09 

21 

2007 


21 http://www.untrr.ro/content/2393fe30f677a3b4b1b9b17b52bd7d3d.pdf


________________________________________________________________________ 

-naţional 51130 54087 53223 40486 


-tranzit 679 981 627 338 

Parcursul de exploatare net (mii tone - 

km) 

Parcursul tarifar al mărfurilor (mii tone- 

km) din care: 

18426328 17499231 16047446 12132018 

17021785 16582379 15790730 11805543 

-naţional 11237718 12977697 12124948 9018028 


-tranzit 364903 531891 339561 149526 

Pasageri transportaţi (mii pasageri) din 

care: 

22 

99434 92424 94441 68232 

-naţional 98914 91943 93897 67851 


Parcursul pasagerilor (mii pasageri - km) 

din care: 

8638293 7984959 8092460 5809324 

-naţional 8480276 7840981 7928712 5690761 


Distanţa medie de transport a pasagerilor 

(km) 

87 86 86 85 

Parcursul trenurilor (mii tren km) 101296 132801 104374 71472 

Parcursul locomotivelor (mii km) 99127 97532 95673 69392 

Parcursul automotoarelor (mii km) 13126 15747 19173 15207 

Parcursul mediu zilnic al vagoanelor de 

marfă (km/zi) 

Parcursul mediu zilnic al vagoanelor de 

pasageri (km/zi) 

Viteza medie comercială a trenurilor de 

marfă (km/h) 

65 71 66 68 

450 454 420 404 

27 27 27 26


________________________________________________________________________ 

Viteza medie comercială a trenurilor de 

pasageri (km/h) 

23 

46 45 44 44 

Lungimea desfăşurată a căilor ferate (km) 21360 21228 20677 * 

Lungimea desfăşurată cu ecartament 

normal (km) 

Lungimea desfăşurată cu ecartament 

îngust (km) 

Lungimea desfăşurată cu ecartament larg 

(km) 

Lungimea simplă a liniilor de cale farată 

în exploatare (km) 


în exploatare cu ecartament normal (km) 


în exploatare cu ecartament larg (km) 

20911 20777 20591 * 

354 356 3 * 

95 95 83 * 

11053 10948 10789 * 

10914 10816 10731 * 

61 57 57 * 

Locomotive în inventar (buc) 2059 2061 1982 * 

Automotoare şi rame electrice în inventar 

(buc) 

218 248 279 * 

Vagoane de marfă în inventar (buc) 60964 58951 55503 * 

Containere în inventar (buc) 4642 3570 2813 * 

Vagoane de pasageri în inventar (buc) 5584 5523 5522 * 

Tabel 1.8. 22 

În urma unui studiu pe care l-am intreprins în ceea ce priveşte existenţa firmelor 

din domeniul transportului feroviar pe piaţa virtuală, am constatat că firmele sunt bine 

reprezentate în domeniul virtual. Ca şi material de analiză am luat un esantion de 17 

firme de transport feroviar şi am încercat să determin procentul în care acestea îşi fac 

simţită prezenţa pe piaţa virtuală. Astfel firmele care sunt active prin existenţa unei 

adrese de e-mail sunt afişate în figura de mai jos: 

22 http://www.mt.ro/statistici/feroviar.html


________________________________________________________________________ 

71% 

24 

29% 

Grafic 1.3 

au e-mail 

nu au e-mail 

Totuşi trebuie să remarc că din acest eşantion majoritatea deţin o adresă de e-mail 

şi de asemenea aproape în totalitate deţin şi o pagină web proprie: 

94% 

6% 

au website 

nu au website 

Grafic 1.4. 

Sectorul feroviar chiar dacă în cantitate valorică este mai redus decât celelalte 

sectoare este printre cele mai bine reprezentate pe piaţa virtuală.


________________________________________________________________________ 

c)Transport prin conducte 

Transportul prin conducte se referă în principal la transportul de ţiţei şi gaze 

naturale deoarece aceste bunuri necesită un transport de asemenea gen. Cel mai des 

întâlnit produs ce necesită transportul prin conducte este petrolul, care are şi o valoare 

mai mare. Conform lui Adrian Nuta, („Averea” 21nov 2005) în România se consumă 

anual 5,3 miliane tone carburanti, iar piaţa românească este în continuă cerere de ţiţei 

ceea ce face ca aceasta să fie o piaţă interesantă. 23 

în aprilie 2007 România a semnat o declaraţie de susţinere a proiectului privind 

construcţia oleoductului Constanţa-Trieste, impreuna cu Serbia, Croaţia, Slovenia şi 

Italia, fapt care ar crea un transport anual de 40, 60 sau 90 de milioane de tone /an. 

în ceea ce priveşte transportul prin conducte a gazelor naturale acestea se 

estimează că se vor epuiza , în concluzie şi transportul de gaze naturale se va diminua. 

Oricum şi în momentul de faţă România depinde în proporţie de 30% de gazul 

transportat din Rusia iar această pondere creşte o dată cu trecerea timpului. Deşi România 

este cel mai mare producator de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, este şi un 

mare consumator 24 . 

Firmele prezente pe piaţa românească sunt bine reprezentate, atât pe piaţa 

tradiţională cât şi pe piaţa virtuală deşi numărul lor este mic. Făcând un studiu asupra a 

21 dintre aceste firme am putut observa că deşi există unele firme care nu au nici adresă 

de mail nici website, majoritatea au pagina web. Ca şi observaţe putem spune că mai bine 

de jumătate dintre aceste firme au fie adresă de e-mail fie pagină web, fie le au pe 

amândouă ceea ce nu poate decât să ne arate că piaţa virtuală românească prinde avânt 

datorită interesului tot mai crescut al firmelor româneşti de a se face cunoscute pe piaţa 

virtuală. 

23 http://www.eafacere.ro/art_item.asp?artCatID=1&artID=2169 

24 http://www.standard.ro/articol_4149/romania_va_ramane_in_2022_fara_gaze.html 

25


________________________________________________________________________ 

52% 

14% 

d) Transport fluvial şi maritim 

86% 

26 

48% 

Grafic 1.5. 

Grafic 1.6. 

au e-mail 

nu au e-mail 

au website 

nu au website 

România este membră a Organizaţiei Maritime Internaţionale de la Londra, care 

este în ansamblu o agenţie specializată a Oganizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta stabileşte 

cerinţele care se impun navelor comerciale şi care privesc siguranţa şi protecţia mediului


________________________________________________________________________ 

marin. 25 Conform prim-ministrului Calin Popescu-Tariceanu, s-a hotărât ca România să 

îşi aduca contribuţia voluntar în vederea susţinerii studiului făcut de către acesta 

organizaţiei asupra modificărilor climaterice datorate gazelor cu efect de seră, ca urmare 

a emisiilor provenite de la navele maritime. Astfel că în temeiul art.108 din Constituţia 

României Guvernul României adoptă urmatoarea hotărâre printr-un articol unic: România 

va finanţa OMI pentru a-şi putea continua studiul cu o valoare de 10.000 de dolari, iar 

plata contribuţiei se va face din bugetul alocat pe anul 2008. 26 

Reflectând asupra transportului maritim putem conştientiza importanţa sa din 

punctul de vedere al relaţiilor comerciale internaţionale. Ministerul Transporturilor 

impreună cu Institutul Naţional de Statistică au publicat datele statistice ale transportului 

maritim pe anul trecut, iar acesta se prezintă în felul urmǎtor: 


PENTRU TRANSPORTUL MARITIM 

INDICATORUL 2004 2005 2006 1.01- 

27 

30.09 

2007 

Nave pentru transportul mărfurilor (buc) 129 36 35 * 

Nave pentru transportul pasagerilor (buc) 2 1 1 * 

Nave pentru peşte (buc) 12 9 11 * 

Nave pentru activităţi off-shore (buc) 9 10 8 * 

Remorchere (buc) 44 54 52 * 

Alte nave maritime tehnice, de serviciu şi 

speciale (buc) 

206 79 85 * 


-naţional 0 0 0 0 


-alte transporturi internaţionale 127 53 48 43 

25 http://www.mt.ro/transparenta/2008/pr%20OMT%20Amend%20Cod%20OSV%202007%20final.pdf 

26 http://www.mt.ro/transparenta/2008/HG%20CONTRIB%20VOLUNTARA.pdf


________________________________________________________________________ 

Parcursul mărfurilor (mii tone-km) 411941 139888 220846 109272 

-naţional 0 0 0 0 



Mărfuri încărcate/descărcate în porturile 

maritime românesti (mii tone) 

28 

40531 47694 46709 35347 

-încărcate 18225 22609 22150 14999 

-descărcate 22306 25085 24559 20348 

-tranzit 0 0 0 0 

Tabel 1.9. 27 

Din această figură se poate observa că se inregistrează o scădere a transporturilor 

internaţionale de mărfuri pe cale maritimă, şi de asemenea o diferenţă tot mai mare între 

importurile şi exporturile de mărfuri, în detrimentul exporturilor. Se poate observa şi o 

scădere a transporturilor maritime în ansamblul lor. 

Transportul fluvial nu pare a fi mai dezvoltat nici el, deşi de exemplu Uniunea 

Europeană este dependentă de acest tip de transport la fel ca şi cel maritim deoarece 90% 

din producţia destinată pentru export merge pe mare 28 iar 7% din mărfurile din interiorul 

teritoriului merg pe reţelele interne de apă. 29 

România în schimb nu pare să investească prea mult în acest sector fiind mai mult 

concentrată pe sectorul rutier. Totusi potrivit unui comunicat de presă lansat de catre 

Guvernul României, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu în urma unei întâlniri cu 

vicepreşedintele Comisiei Europene, Comisarul pentru Transporturi Jacques Barrot a 

făcut publică intenţia de a se investi în transportul fluvial românesc şi a se crea o 

comunitate de transport balcanică. 30 

27 http://www.mt.ro/statistici/maritim.html 

28 http://ec.europa.eu/transport/maritime/index_en.htm 

29 http://ec.europa.eu/transport/iw/index_en.htm 

30 http://www.gov.ro/presa/afis-doc.php?idpresa=59631&idrubricapresa=1


________________________________________________________________________ 

Ministerul Transporturilor a făcut de asemenea publică următoarea statistică cu 

privire la transportul fluvial: 


PENTRU TRANSPORTUL FLUVIAL 

INDICATORUL 2004 2005 2006 1.01- 

29 

30.09 

2007 

Nave de transport pasageri înmatriculate (buc) 111 57 60 * 

Remorchere şi împingătoare (buc) 915 241 246 * 

Nave de mărfuri fără propulsie (buc) 1661 1184 1207 * 

Nave tehnice de serviciu (buc) 1829 637 699 * 


-naţional 12183 13404 11905 8723 


-tranzit 0 0 136 134 


Parcursul mărfurilor (mii tone-km) din care: 4290648 5146453 4956703 4143485 

-naţional 2176175 2640679 2404878 1775073 


-tranzit 0 0 126777 98663 


Pasageri transportaţi (mii pasageri) din care: 214 218 189 175 

-naţional 207 207 186 168 


Parcursul pasagerilor (mii pasageri-km) din 

care: 

18679 23700 13352 21478


________________________________________________________________________ 

-naţional 10350 10350 9300 8345 


Distanţa medie de transport a pasagerilor (km) 87 109 71 123 

Mărfuri încărcate/descărcate în porturile 

fluviale româneşti (mii tone) 

30 

31211 33648 29304 26370 

-mărfuri încărcate 14606 15138 12577 10202 

-mărfuri descărcate 16606 18510 16727 16138 

-tranzit 0 0 0 30 

Mărfuri transportate prin canale navigabile 

(mii tone) 

Numărul total de nave care tranzitează prin 

canalele navigabile interne (buc) din care: 

13266 15319 13400 9813 

19348 21184 20038 14777 

-nave stăine 2177 3270 3619 2947 

Tabel 1.10 31 

Se poate observa şi în cazul acestui subsector al transporturilor că există o scădere 

faţă de anii anteriori la capitolul mărfuri transportate şi de asemenea o diferenţă tot mai 

mare între mărfurile importate şi cele exportate, văzând că şi în acest caz cantitatea de 

mărfuri importate depăşeşte cu mult cantitatea mărfurilor exportate. Putem observa totuşi 

o creştere a cantităţii de mărfuri care tranzitează teritoriul ţării noastre. 

Din punctul de vedere al reprezentării firmelor atât din domeniul transportului 

maritim cât şi fluvial pe piaţa virtuală pot spune că în urma unui studiu pe care l-am 

efectuat pe un eşantion de 91 de firme acestea sunt relativ bine reprezentate. Astfel că am 

realizat următorul grfaic care sa ilustreze rezultatele obţinute: 

31 http://www.mt.ro/statistici/fluvial.html


________________________________________________________________________ 

32% 

31 

68% 

Grafic 1.7 

au e-mail 

nu au e-mail 

Din totalul de 91 de firme, mai mult de jumatate au adresă de e-mail ceea ce 

înseamnă că pot fi contactate prin intermediul internetului ceea ce le oferă un avantaj fată 

de celelalte firme din acelaşi domeniu. Din perspectiva reprezentarii cu ajutorul unei 

pagini web, 

18% 

82% 

Grafic 1.8 

Putem observa că şi aici majoritatea sunt reprezentate pe piaţa virtuală. 

au website 

nu au website


________________________________________________________________________ 

d) Transport aerian 

Transportul aerian este reprezentat în România prin intermediul aeroporturilor 

deschise în următoarele localităţi: Arad, Baia Mare, Bucuresti - Băneasa, Bucuresti – 

Otopeni, Constanţa - Mihail Kogălniceanu, Craiova, Cluj-Napoca, Iaşi, Satu Mare, Sibiu, 

Suceava, Târgu Mureş, Timişoara, Tulcea. Acest tip de transport este gestionat de către 

Autoritatea Aeronautică Civilă Română care are urmǎtoarele atribuţii: 

- elaborarea proiectelor de reglementări, punerea în aplicare şi asigurarea 

respectării reglementărilor aeronautice civile naţionale; 

civile; 

-licenţierea personalului aeronautic civil; 

-certificarea aeronavelor, produselor şi pieselor asociate destinate aeronauticii 

-înmatricularea aeronavelor civile, inspecţia şi controlul acestora; 

-evaluarea, autorizarea şi supravegherea organizaţiilor care desfăşoară activităţi 

aeronautice civile în România; 

-reglementarea şi supravegherea siguranţei operaţiunilor în domeniul 

managementului traficului aerian; 

-analizarea şi avizarea documentaţiei tehnice în cazul proiectelor sau 

programelor de dezvoltare/modernizare pentru aeroporturile naţionale, ale proiectelor de 

standarde şi reglementări în domeniile aerodromurilor/aeroporturilor şi conexe, precum şi 

a condiţiilor de aplicare ale acestora; 

-asigurarea respectării prevederilor înţelegerilor şi acordurilor aeronautice la care 

România este parte. 32 

Începând cu anul 1930 România a încheiat diverse acorduri şi convenţii 

internaţionale, cea mai nouă fiind aprobată în 2001 şi se referea la „Convenţia referitoare 

la Unificarea Anumitor Reguli pentru Transportul Aerian Internaţional”. 33 

Ministerul Transporturilor a publicat următoarele statistici cu privire la evoluţia 

transportului aerian pe 2007: 

32 http://www.caa.ro/ro/About/index.html 

33 http://www.caa.ro/ro/index.html 

32


________________________________________________________________________ 

INDICATORI STATISTICI PENTRU TRANSPORTUL AERIAN 

INDICATORUL 

Aeronave civile pentru transportul pasagerilor 

şi mixt (buc) 

Aeronave civile pentru transportul mărfurilor 

(buc) 

33 

2004 

2005 2006 1.01- 

30.09 

2007 

33 44 57 * 

1 0 0 * 

Aeronave civile utilitare (buc) 51 50 51 * 

Aeronave civile de şcoală 4 4 ¹ * 

Aeronave civile sportive 17 12 16 * 

Aeronave civile cu destinaţie specială 26 26 30 * 

Elicoptere civile 35 40 42 * 

Mărfuri transportate ( mii tone ) din care: 5,1 5,8 6,1 3,2 

-naţional 2,8 0,1 0,2 0,1 

-internaţional 2,3 5,7 5,9 3,1 

Parcursul mărfurilor ( mii tone-km ) din care: 6665 7303 7315 4810 

-naţional 55 46 50 45 


Pasageri transportaţi ( mii pasageri ) din care: 1337 1750 2109 2374 

- în curse interne 192 227 258 275 

-în curse internaţionale 1145 1523 1851 2099 

Parcursul pasagerilor (mii pasageri-km ) din 

care: 

1613094 2092876 2617774 3011802 

-în curse interne 70330 81779 92713 95387 

-în curse internaţionale 1542764 2011097 2525061 2916415


________________________________________________________________________ 

Mărfuri încărcate/descărcate în aeroporturile 

româneşti (inclusiv poştă) (tone) din care: 

34 

19697 20226 22591 14646 

-încărcate 7041 6324 6740 4528 

-descărcate 12656 13902 15851 10118 

Pasageri îmbarcaţi/debarcaţi în aeroporturile 

româneşti (număr) 

3405710 4338971 5497237 5883668 

-îmbarcaţi 1690398 2155875 2749939 2957135 

-debarcaţi 1715312 2183096 2747298 2926533 

Mişcări aeronave (număr) 21241 28172 21113 13055 

Tabel 1.11 34 

Pe intervalul acestui sector se constată evoluţii substanţiale ale numărului de 

pasageri care folosesc acest mijloc de transport, care acaparează o cotă de piaţă tot mai 

mare, datorită raportului cost şi timp mai redus. Dezvoltarea acestui sector al 

transportului se datorează în mare parte şi condiţiilor îmbunătăţite de trai, astfel încât 

consumatorul din zilele noastre îşi permite să folosească acest mijloc de transport din ce 

în ce mai des.Acum 10 ani utilizarea acestui mijloc de transport era considerat un serviciu 

e lux, iar în zilele noasrte este considerat un serviciu indispensbil. Sectorul transportului 

aerian este în continuă evoluţie, numărul firmelor aeriene este în continuă creştere iar 

reprezentarea acestora pe piaţa virtuală este din ce în ce mai bună. S-a observat în timp o 

corelare a acestui domeniu cu cel al turismului din punctul de vedere al asigurării 

mijloacelor de transport de către societăţile de turism(agenţii de turism şi de ticketing). 

34 http://www.mt.ro/statistici/aerian.html


________________________________________________________________________ 

Luând un eșantion de 38 de firme și companii aeriene care oferă servicii de 

transport aerian am observat următoarele: 

11% 

89% 

35 

Grafic 1.9 

au e-mail 

nu au e-mail 

Aproape în totalitate au adresa de e-mail lucru care este perfect de înţeles datorită 

naturii acestui tip de transport. De asemenea în ceea ce priveşte pagina web aceasta apare 

la aproape toate firmele analizate. Din cele 38 de companii toate au fie adresă de e-mail 

fie pagină web ceea ce înseamnǎ cǎ sunt active în cadrul pieţei virtuale. 

5% 

95% 

au website 

nu au website 

Grafic 1.10


________________________________________________________________________ 

1.3. Concluzii 

Pe baza cercetǎrii de piaţǎ şi a informaţiilor adunate din sursele mai sus 

menţionate reiese cǎ în România piaţa virtualǎ se aflǎ în continuǎ dezvoltare, atât ca 

mǎrime cât şi complexitate. Piaţa româneascǎ este încǎ o piaţǎ neexploatatǎ la potenţial 

maxim ceea ce face ca viitorii participanţi pot încǎ sǎ acopere segmente neexploatate sau 

insuficient dezvoltate pe aceastǎ piaţǎ. În ceea ce priveşte dezvoltarea segmentului 

transporturilor acesta se prezintǎ foarte bine, dat fiind stadiul de dezvoltare a 

transporturilor în România dar şi a utilizatorilor de internet. 

Atât pe plan european cât şi pe plan mondial, România se situeaza pe ultimele 

locuri in ceea ce priveste dezvoltarea internetului, dar ţinând cont cǎ în 2000 dintr-o 

populaţie de peste 22 de milioane doar 3,6% foloseau internetul iar în 2007 peste 23% 

aveau deja acces la acesta, putem observa o creştere semnificativǎ care din fericire 

continuǎ. Procentul utilizatorilor de internet este in creştere fiind considerat un fenomen 

natural. 

Pe baza studiului de caz pe care l-am fǎcut pot spune cǎ majoritatea firmelor de 

transport nu au pagină web şi nici email. Totuşi acele firme care folosesc aceste 

instrumente specifice pieţei virtuale, sunt bine reprezentate pe aceasta piaţă. Informaţiile 

pe care un potenţial client le cautǎ pe site precum datele de contact, detalii despre firmǎ 

etc, se regǎsesc pe paginile acestor siteuri. 

36


________________________________________________________________________ 

2.1 Marketing 

Cap.2 Activitatea de promovare 

a)Definirea conceptului de marketing 

Marketingul reprezintă analizarea, programarea și controlul resurselor diferitelor 

firme producatoare, politica și activitatea lor de producţie și desfacere în vederea 

satisfacerii cerinţelor diferitelor grupe de consumatori și a obţinerii de profituri 35 . 

Marketingul semnifică organizarea procesului de concepţie a produselor, 

producţie, desfacere și activitate de service și postvânzare, pornind de la ideea de 

cunoaștere a cerinţelor consumatorului sau utilizatorului, în scopul satisfacerii celor mai 

exigente cerinţe ale acestuia. 36 

Marketingul este o industrie creativă, mereu în schimbare în funcţie de nevoile 

viitoare ale clienţilor. Întreaga sa activitate se desfășoarǎ în jurul acestor nevoi pe care le 

anticipează. Potrivit definiţiilor de mai sus putem vedea că marketingul este un amalgam 

între alegerea resurselor, concepţia produselor, procesul de producţie, activitate de 

vânzare și service postvânzare toate în funcţie de cerinţele consumatorului. În funcţie de 

elementul spre care este orientat marketingul este de trei feluri: marketing orientat spre 

produs, marketing orientat spre vânzare și marketingul social. 

b) Mixul de Marketing 

Mixul de marketing reprezintă “ansamblul de instrumente tactice de marketing 

controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piaţa ţintă reacţia 

dorită” 37 . Conceptul în sine a fost introdus în 1964 de către profesorul american de la 

35 Ph. Kotler . , Marketing-Management – “Analysis, Planning, and Control” 

36 A. Zamfir, “Marketing”, Ed. Didactica si Pedagogica 

37 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm 

37


________________________________________________________________________ 

Harvard Business School care a sugerat existenţa a 12 elemente care compun mixul de 

marketing: produs, preţ, marcă, distribuţie, vânzare personală, publicitate plătită, 

promovarea vânzărilor, ambalarea, modul de prezentare, servicii post-vânzare, 

manipulare sau logistică şi cercetarea de marketing. 38 

Dat fiind faptul că existau prea multe elemente care să compună mixul de 

marketing și era dificil de lucrat cu toate acestea, Eugen McCarthy simplifică mixul de 

marketing la 4 elemente denumite cei 4P: Produs, Preţ, Plasare, Promovare. 

Mixul de marketing 



38 

Grafic 2.1. 39


________________________________________________________________________ 

• Produs 

Produsul reprezintă un ansamblu de elemente fizice (în concepţia clasică) dar și 

intangibile care exprimă cererea consumatorului pe piaţă. Acestea au atat caracteristici 

fizice cât și funcţionale exprimate prin formă, culoare, calitate dar și modul în care acesta 

poate fi utilizat. Poate de asemenea să cuprindă și caracteristici simbolice precum marcă 

sau prestigiu. O altă clasificare a produselor se face în funcţie de destinaţia lor, și anume 

dacă sunt bunuri de larg consum sau bunuri industriale. 

Oferta de produse este realizatǎ de cǎtre un întreprinzǎtor cu scopul de a se 

diferenţia sau a se poziţiona pe o anumită piaţă. Astfel că diferenţa dintre produsul pe 

care o firmă vrea să îl introducă pe piaţă și restul produselor asemănătoare trebuie să se 

facă prin oferta unui produs mai nou, mai ieftin, mai bun sau mai rapid decât celelalte 

produse din acceaşi categorie aflate pe piaţǎ. Poziţionarea dorește o asociere a ofertei de 

produs și a imaginii firmei și crearea unui loc distins pe piaţă ca urmare a combinaţiei 

celor doi factori. Este de preferat ca inainte de a pune în aplicare planul de poziţionare să 

se facă un studiu premergator pentru a se vedea care sunt elementele care pot face această 

combinaţie să se remarce pe piaţa și care să îi rezerve un loc fruntaş şi bine stabilit. 

• Preţ 

Pretul reprezintă “cantitatea de monedă cerută sau oferită pentru achiziţionarea 

unei unităţi de satisfactori sau prodfactori. Indiferent de utilitatea unui bun, preţul există 

numai în măsura în care se realizează un schimb, adică producǎtorul și consumatorul sunt 

diferiţi. Nivelul și evoluţia preţurilor în economia de piaţă sunt determinate de jocul liber 

al cererii și ofertei, dar și de intervenţia guvernamentală și de politica marilor firme.” 40 

Preţul este un element uşor de modificat având un grad ridicat de flexibilitate. 

Factorii de care depinde forma sa sunt : valoarea muncii depuse în creearea unui bun, 

valoarea materiilor prime folosite, economia ţării și intervenţia statului în ceea ce 

40 http://www.buget.ro/finante-banci-investitii-legi/o-DictionaryBuget_m- 

ViewTermen_id-9084/Definitie_Pret.html 

39


________________________________________________________________________ 

privește politica de preţuri. În economie se întâlnesc două mari categorii de preţuri : 

preţurile de aprovizionare și preţurile de vânzare. În categoria preţurilor de aprovizionare 

se includ preţurile de achiziţie, preţurile negociate, preţurile cu ridicata, preţurile de 

import, preţurile de livrare a importatorului, preţurile de vânzare ale firmei de comerţ cu 

ridicata și preţurile bursei. În cealaltă categorie, a preţurilor de vânzare, se regǎsesc 

preţurile de vânzare ale producǎtorilor, cele ale importatorului, ale firmelor de comerţ cu 

ridicata și cu amănuntul. 41 

În cadrul mixului de marketing preţul este elementul cel mai puţin controlabil de 

către întreprindere, deoarece nivelul său real se stabilește de către piaţă, însă poate fi ușor 

de influenţat pe termen scurt de către producator. Evoluţia preţului datorită naturii sale 

este mult mai greu de anticipat în comparaţie cu celelalte elemente ale mixului de 

marketing. Preţul se adaptează ușor cerinţelor pieţei și poate influenţa imaginea unei 

mărci sau a unui produs si la rândul său acesta este influenţat de acel produs deoarece 

depinde de ciclul de viaţă pe care îl are acesta. 42 

Scopul pentru care preţurile sunt fixate este de a acoperi în întregime costurile 

producerii acelui produs și de a aduce și un profit, însǎ acesta trebuie stabilit și în funcţie 

de preţurile practicate de concurenţă . 

• Plasare 

Plasarea sau distribuţia este un proces prin care produsul executat de cǎtre 

întreprinzător ajunge la consumatorul care a plătit un anumit preţ pentru achiziţia sa. 

Pentru ca acest proces să se poată desfăşura trebuie să existe anumite canale de 

distribuţie, definite ca fiind “grupuri de organizaţii independente prin care sunt 

direcţionate produsele sau serviciile către consumatori sau utilizatori industriali.” 43 Cei 

care fac parte din aceste organizaţii sunt numiţi distribuitori și pot fi de douǎ categorii: 

angrosiști și detailiști. Canalele de distribuţie pot varia în funcţie de numǎrul 

41 Economie comerciala. Teste, aplicatii si studii de caz. Lector univ.dr. Sorin Toma 

Lector univ. Mihai Felea, Asistent univ. Andreea Saseanu 


43 http://1-marketing.blogspot.com/2007/11/distributia.html 

40


________________________________________________________________________ 

distribuitorilor care contribuie la expedierea produsului cǎtre consumator, cât de amicalǎ 

este relaţia distribuitorului cu clientul sǎu, câţi distribuitori există pentru același produs 

pe aceeași linie de distribuţie. 

• Promovare 

Promovarea potrivit lui Phillip Kotler reprezintă : “ansamblu divers de 

instrumente specifice, majoritatea pe termen scurt, destinate să stimuleze achiziţionarea 

mai rapidă sau într-un volum mai mare a unor produse sau servicii de către 

consumatori”. 44 Metodele prin care se poate promova un serviciu sau vânzarea, sunt fie 

prin agenţi de vânzări care să intre în contact direct cu clientii sau potentialii clienţi, prin 

publicitate sau diferite concursuri cu premii, fie prin relaţii cu publicul și reclame. 

”Publicitatea nu este o ştiinţă. Publicitatea este putere de convingere, iar 

convingerea este o artă.” spune domnul William Bernbach, care are intr-o oarecare 

măsură dreptate. Publicitatea a apǎrut încă dinaintea erei noastre, având ca punct de 

plecare diverse semne înscrise pe pereţii locuinţelor, trecând apoi la însemne lăsate de-a 

lungul drumurilor comerciale de diverși comercianţi care în acest mod îşi prezentau 

oferta de bunuri, evoluând până în zilele noastre la publicitatea pe piaţa on-line. 

Publicitatea arată în esenţă nu numai caracteristicile produselor ci și avantajele 

achiziţionării acestora. Printr-o campanie publicitară adecvată și de succes, preferinţele 

consumatorilor în legătură cu un anumit produs se pot modifica. Publicitatea poate fi atât 

una pozitivă dar și una negativă. Deși unii sunt de parere că și publicitatea negativă este 

în esenţă una benefică, cu efect pozitiv asupra celor cărora li se aplică, de cele mai multe 

ori acest lucru nu se întâmplă. 

Scopul unei campanii publicitare este fie de a informa, de a convinge sau de a 

reaminti. Campania poate fi grupată în funcţie de: 

-obiectivul vizat de mesajul publicitar: publicitatea de produs și cea de serviciu; 

-aria geografică de răspândire a mesajului: publicitatea poate fi locală, regională, 

naţională şi internaţională; 

44 Gary Armstrong, Philip Kotler, „Marketing an Introduction”, Prentice Hall, 2003, 

p.495 

41


________________________________________________________________________ 

-destinatarul mesajelor publicitare: publicitatea destină consumatorilor finali sau 

intermediarilor; 

-tipul mesajului difuzat: publicitate de natură factuală sau emoţională; 

-efectul intenţionat: poate fi o publicitate care să aibă un efect imediat sau una 

care să aibă efect în timp; 

-sponsor; 

-influenţa exercitată asupra cererii. 45 

Reclama este o activitate (comercială) prin care se urmăreşte, pe calea publicităţii 

(prin tipărituri, radio, televiziune, cinematograf,internet etc.), suscitarea, câştigarea 

interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor cărţi, a unui spectacol, a folosirii unor 

servicii etc.; răspândire de informaţii elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i 

crea renume sau popularitate. Este o publicitate realizată pe diverse căi (anunţuri, în 

publicaţii, la radio, televiziune etc.) în scopul de a suscita interesul publicului faţă de 

ceva; mijloc (articol dintr-o publicaţie, afiş, prospect, placardă, panou etc.) cu ajutorul 

căruia se face această publicitate; prezentare elogioasă şi exagerată a meritelor unei 

persoane cu scopul de a-i crea popularitate. 46 

2.2 Publicitatea on-line 

Promovarea on-line înseamnă un număr mai mare de vizitatori, iar acest lucru 

duce la atragerea de noi clienţi. Din păcate nu toate firmele care și-au creat un site 

propriu dar nu numai, consideră publicitatea on-line un mijloc de a-și mări portofolilul de 

clienţi sau de a-şi mǎri notorietatea. 

a) Publicitatea on-line pe plan mondial 

Pieţele reale sunt în mare măsură saturate de firme şi clienţi care vor să 

interacţioneze. Problema este că aceştia au din ce în ce mai puţin timp să caute ofertele 

cele mai bune, timpul devenind cea mai preţioasǎ avuţie pe care o are atât consumatorul 

45 http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate 

46 http://dexonline.ro/search.php?cuv=reclama 

42


________________________________________________________________________ 

dar și întreprinzătorul. Datorită acestui fapt apariţia unei pieţe virtuale este soluţia găsită 

pentru problema timpului. Pe acestă piaţă s-a dezvoltat o întreagă reţea de publicitate 

care tinde sa depășească în procente publicitatea existentă pe piaţa reală(ziare,reviste 

televiziune etc.). Acest lucru poate fi datorat și costurilor mai reduse existente pe piaţa 

virtuală. Piaţa on-line este destinatǎ firmelor dot com care doresc fie sǎ creeze pieţe 

specializate pe anumite domenii, fie generalizate. 

Publicitatea on-line apare și se dezvoltă în ţările dezvoltate din punct de vedere 

economic și tehnologic. Această reacţie este normală și firească deoarece acest gen de 

publicitate nu își are rostul decât atunci când piaţa reală este intr-un stadiu avansat de 

dezvoltare si de concurenţă astfel încât întreprinzatorii să fie nevoiţi sǎ caute terenuri noi, 

neexploatate în cadrul cǎrora sǎ dezvolte din punct de vedere al marketingului. În plus 

viteza cu care informaţiile circulă pe piaţa on-line este extrem de mare, ceea ce ii 

avantajeazǎ pe întreprinzǎtori dar în acelaşi timp şi pe consumatori. 

Pe plan mondial publicitatea on-line a cunoscut un avânt extraordinar, în unele 

ţǎri cu o dezvoltare economicǎ avansatǎ şi mediu propice dezvoltǎrii pieţei virtuale 

publicitatea on-line tinde sǎ depǎşeascǎ publicitatea de pe piaţa realţ ca numǎr de 

utilizatori şi venituri investite sau obţinute. 

Astfel cǎ în Marea Britanie în urma unui studiu făcut de Group M (agenţie de 

media planning şi buying din portofoliul WPP) se preconizează că în 2009 publicitatea 

on-line va depăşi publicitatea făcută prin intermediul Televiziunii. În urma acestui studiu 

s-a observat o creştere de 31% a publicităţii on-line vis-a-vis de cea TV care a înregistrat 

o creştere de doar 1%. De asemenea aceaşi agenţie relatează faptul că în 2009 investiţiile 

pentru publicitate se vor ridica undeva la 3.4 miliarde de lire iar 65% dintre aceşti bani 

vor proveni din căutările online. Dacă aceste estimări şi previziuni se adeveresc, Marea 

Britanie devine ţara cu cel mai mare nivel de investiţii în publicitate on-line din lume. 

În urma unui alt studiu efectuat de către Agenţia Zenith Optimedia investiţiile existente 

pe piaţa on-line mondială sunt de doar 5,8%. 47 

47 http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/36820/Marea-Britanie-prima-tara-incare-publicitatea-online-o-va-depasi-pe-cea-TV.html 

43


________________________________________________________________________ 

În SUA veniturile obţinute din publicitatea on-line au crescut simţitor, în primul 

sfert al anului trecut ajungând la suma de 4.9 miliarde de dolari iar în al doilea ajungând 

la 5.1 miliarde de dolari, per total o suma de 10 miliarde de dolari în prima jumǎtate a 

anului 2007 obţinuţi doar din publicitatea on-line. Acesta este un tabel care arată evoluţia 

în prima jumǎtate a anului 2007 în ceea ce priveşte investiţiile în publicitate on-line din 

SUA: 

44 

Grafic 2.2. 48 

De asemenea în următorul tabel putem observa care sunt domeniile care aduc cea 

mai mare contribuţie la creşterea sumelor provenite din publicitate. Studiul este făcut de 

către PricewaterhouseCoopers LLP în numele IAB (Interactive Advertising Bureau). 

Aceste domenii sunt aplicabile şi altor tǎri cu privire la publicitatea on-line. 

48 http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf


________________________________________________________________________ 

45 

Grafic 2.3 49 

Deşi sumele obţinute de către SUA prin intermediul publicităţii on-line sunt 

extrem de mari, ţările din Europa, ca Polonia şi Rusia înregistrează o creştere anuală 

mult mai mare, între 50% şi 100% 50 însǎ sumele investite sunt mai mici. 

În Europa, spune Wim Vermeulen, 50% din populaţie este on-line însă doar 7% 

din banii acestora merg pe publicitate iar în ceea ce priveşte România a ajuns sǎ constate 

urmatoarele:”Sunteţi la nivelul Rusiei şi Ucrainei. După care urmează Polonia, Cehia şi 

Ungaria. Nu este o problemă urbană, este o problema rurală.”( Wim Vermeulen). 51 

Cei mai mari furnizori de publicitate în sensul ofertei de spaţiu publicitar sunt 

Google şi Yahoo!. Aceşti doi magnaţi îşi împart publicitatea lumii, anuntând chiar un 

parteneriat ceea ce ar însemna un monopol în ceea ce priveşte publicitatea on-line. “Orice 

acord definitiv între Google şi Yahoo! o sǎ ducǎ la crearea unui monopol, aceastǎ alianţǎ 

urmând a pune în mâinile Google aproape 90 la sutǎ din piaţa publicitǎţii pe Internet", a 

explicat Brad Smith, consilierul general al Microsoft 52 Deşi atât Yahoo! cât şi Google au 

un grad mare de influenţǎ şi cota de piaţǎ în cadrul pieţei virtuale şi în special a 

publicitǎţii on-line, totuşi Google se evidenţiazǎ faţǎ de Yahoo! datoritǎ experienţei şi de 

49 

http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf 

50 

http://bloguri.dailybusiness.ro/lucia-mihail/internet-new-media/publicitatea-online-insua-si-europa-centrala-si-de-est-387 

51 

http://www.standard.ro/articol_32734/online_ul_depaseste_tv_ul_la_publicitate.html 

52 

Cristian Curus ,Romania Libera “Yahoo! se infrateste cu Google si AOL ca sa treaca 

puntea” 11 aprilie 2008


________________________________________________________________________ 

asemenea a faptului cǎ Google s-a specializat pe acest sector al publicitǎţii. Astfel cǎ 

Google are douǎ programe publicitare, unul pentru agenţii de publicitate (Google 

AdWords-stabilirea costului pe clic,adicǎ firmele plǎtesc doar în funcţie de câte clicuri s- 

au dat pe siteul lor) şi pentru proprietarii de siteuri (Google AdSense- afişează automat 

anunţuri de tip text şi imagine astfel încât vizitatorii le vor considera utile şi le vor 

accesa). 

b) Publicitatea on-line în România 

În România publicitatea on-line a prins viaţă cam în aceeaşi perioadă în care 

aceasta a început să se dezvolte şi în celelalte ţări. În 1998 a început bătălia dintre site- 

urile româneşti specializate în publicitate, când câteva site-uri s-au impus pe piaţa 

virtuală românească, numărul lor crescând considerabil în următorii ani. Potrivit lui 

Marius Pahomi, Interaction Business Development Manager la Mediaedge, în 2007 piaţa 

on-line din România a strâns 8,5 milioane euro, iar pe 2008 se estimează că va creşte cu 

circa 70% ajungând la suma de 15 milioane euro. Se estimează de asemenea că ponderea 

publicităţii virtuale va ajunge la un procent de 2,3% din media spre deosebire de anul 

trecut când aceasta a fost de 1,8%. 53 În urma unui alt studiu efectuat de către Deloitte 

România, au fost estimate venituri de 10 milioane euro iar pe anul 2008 se presupune o 

creştere de 50%. 54 

Un studiu publicat pe www.vivi.ro ne arată care sunt cele mai mari regii de 

publicitate din România, iar acestea includ: Boom, ARBOmedia, AdEvolution şi 

MediaPro Interactiv şi care adună aproximativ 90% din piaţa românească. Acest lucru ne 

indică faptul că România este încă din păcate dominată de regii şi nu de siteuri 

individuale cum se regǎsesc la vecinii noştrii de exemplu, Polonia şi Ungaria unde 

procentul regiilor este detaşat sub pragul de 50%. Siteurile care recurg la serviciile 

53 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- 

Romania-la-varsta-pubertatii.html/1/Marii-publisheri-offline-se-vor-desprinde-debrokerii-de-publicitate.html 

54 http://www.bursa.ro/online/s=autentificare&s_a=companii_afaceri&a_articol=22033&editie_precedenta=2008- 

01-23.html 

46


________________________________________________________________________ 

acestor regii sunt în mod clar cele care nu au puterea financiară pentru a se susţine 

singure şi astfel sunt dispuse să acorde un procent de 30% din valoarea tranzacţiilor 

regiei sub tutela căreia se aflǎ. 55 O regie reprezintă o firmă care ia în primire spaţii 

publicitare din domeniul mass mediei pe care le vând apoi în locul lor. 

Exista totuși fime din România prezente pe piaţa virtuală care au început să îşi 

permită să se ocupe ele singure de publicitatea companiei lor, fără a mai externaliza acest 

sector, ceea ce aratǎ cǎ existǎ totuşi o creştere a puterii de autofinanţare printre firmele 

româneşti. Printre aceste firme amintim: Internet Corp (vindea publicitate prin 

AdEvolution), Sanoma Hearst (Splendid Media Interactiv), Neogen (MediaPro Interactiv) 

şi Mirabilis (ARBOmedia). 56 

În România există câteva reţele publicitare importante: www.goldenbanners.ro, 

www.GoldenClick.ro , grafstat.grafx.ro , www.AdServer.ro , www.telli.com, iar pe plan 

modial există o reţea care implică şi siteuri româneşti şi anume www.valueclick.com 

.Portaluri românesti care au o mare stabilitate şi influenţǎ în ceea ce priveşte cumpărarea 

de spaţii publicitare sunt http://www.click.ro, http://www.acasa.ro şi http://www.rol.ro. 

• www.goldenbanners.ro este o reţea care a fost deschisă de Pagini Aurii 

în anul 2000, iar de atunci a înregistrat o creştere destul de mare datorită participării unui 

numar de 30 de siteuri cu portale, motoare de căutare, jocuri sau elemente educative. 

• www.GoldenClick.ro este o agenţie de publicitate lansată în 1999 care are 

un număr de site-uri româneşti afiliate de 890, un număr de relame afişate de 26.000.000 

/ luna, vizitatori unici în număr 300.000 / luna şi campanii publicitare derulate în număr 

de 76. 

• grafstat.grafx.ro a apărut în aceeaşi perioadă cu www.GoldenClick.ro 

adică în 1999 şi este un site care monitorizează traficul şi are de asemenea şi spaţiu 

destinat bannerelor. În cadrul acestui site intră în jur de 250 de siteuri afiliate. 


Romania-la-varsta-pubertatii.html/2/Regiile-noastre-sunt-mai-puternice-decat-alelor.html 


Romania-la-varsta-pubertatii.html/4/Ce-castigi-si-ce-pierzi-atunci-cand-te-vinzisingur.html 

47


________________________________________________________________________ 

• www.AdServer.ro este un site apărut în 1999 care este practic o reţea de 

siteuri şi care include Mirabilis Net (care cuprinde alte 6 siteuri), catavencu.ro, nemira.ro 

sau radio21.ro 

• www.telli.com funcţionează ca o agenţie de media însă este un site 

specializat pe ştiri. Acest site vinde publicitate pentru ziarele din România printre care : 

Ziua on-line, Evenimentul Zilei, Monitorul, ProSport sau ProTV. 57 

Forma de publicitate on-line cu cea mai mare pondere atât în România cât şi în 

restul lumii rămâne bannerul. Bannerul este o formǎ de reclamǎ folositǎ în internet cu 

scopul de a atrage clienţi şi de a-i loga la siteul cǎruia i se face reclamǎ. Ca şi forme pe 

care poate sǎ le ia bannerul se ǎsesc: imagine (GIF, JPEG, PNG), un program JavaScript 

sau programe multimedia Silverlight, Java, Shockwave sau Flash, adesea incluzând 

animaţii şi sunete pentru a maximiza impactul asupra consumatorului. 58 Acestea, 

amplasate strategic vor rămâne în mintea consumatorului deoarece ţinând cont de 

importanţa internetului atât pentru persoanele fizice cât şi pentru cele juridice şi a 

răspândirii calculatorului aceşti consumatori de internet se vor lovi în căutările lor peste 

aceleaşi reclame ajungând sǎ le reţinǎ sau sǎ devinǎ interesaţi de produsul pe care acestea 

îl promoveazǎ.Cateva exemple de bannere: 

57 

http://www.afaceri.net/articole/Webdesign/Promovare/Publicitatea_online_in_Romania.h 

tm 

58 http://en.wikipedia.org/wiki/Web_banner 

48


________________________________________________________________________ 

49 

Figura 2.1 

Acestea sunt cateva exemple de bannere. O datǎ ce s-a dat un click pe unul din 

acestea, consumatorul va fi direcţionat pe pagina personalǎ a firmei cǎreia îi aparţine 

bannerul. 

2.3 Campania publicitară 

a) Campania publicitară on-line 

Campania publicitară on-line are ca scop atragerea de clienţi prin prezentarea unei 

oferte avantajoase. Avantajul unei campanii prin e-mail este că aceasta rămâne mai mult 

timp în atenţia potenţialilor consumatori. În cazul unei asemenea campanii este important 

mesajul deoarece acesta ar trebui să stârnească interes şi curiozitate în rândul 

consumatorului pentru ca acesta să fie tentat sǎ citeascǎ mesajul. Acest tip de abordare 

diferă în funcţie de companie şi de tipul de produs pe care vor sǎ îl promoveze. Pot fi 

campanii de informare sau care includ publicitate în cazul newsletterurilor provenite din 

rândul publicaţiilor on-line sau campanii care doresc a atrage clienţi.


________________________________________________________________________ 

Pentru o mai bunǎ exemplificare a acestui proces al campaniei publicitare am 

efectuat un studiu de caz în care doresc sǎ evidenţiez modul de abordare care trebuie 

folosit într-o campanie de e-mailuri şi reacţiile care pot apǎrea în urma unei astfel de 

campanii în rândul consumatorilor. 

În studiul de caz pe care l-am efectuat am iniţiat o campanie de e-mailuri care 

conţineau o ofertă de bannere pentru firme din domeniul transporturilor. Pentru mai bune 

rezultate am luat un eşantion de 456 de firme din baza de date efectuată anterior, cărora 

le-am trimis un e-mail cu o ofertă de a-şi posta un banner, gratuit, pe www.v-market .ro 

în interiorul breslei care îi reprezintă şi anume în acest caz Breasla Transportatorilor. Din 

acest studiu efectuat am obţinut următoarele rezultate: 

298 

76 

50 

8 

72 

2 

e-mailuri citite 

e-mailuri necitite 

e-mailuri cu 

adresa gresita 

raspunsuri la emailuri 

mailuri la care nu 

s-a primit raport 

Grafic 2.4. 

Pe perioada studiului pe care l-am întreprins am putut observa un dezinteres 

general în ceea ce priveşte publicitatea on-line , indiferent dacă aceasta este gratuită sau 

nu. Interesul pe care l-au avut firmele cǎrora le-a fost trimisă oferta este extrem de scăzut 

aproape inexistent, deoarece din cele 456 de firme doar două au răspuns ofertei. Există şi 

posibilitatea ca mesajul în sine să nu fi fost înţeles aşa cum ar fi trebuit, fie din cauza 

faptului că oferta trimisă nu oferea multe date, fie din prisma faptului cǎ terminologia nu


________________________________________________________________________ 

a fost înţeleasă. De asemenea datele postate pe paginile web de către firmele din diverse 

domenii şi în mod special domeniul transporturilor sunt greşite, ceea ce denotă de 

asemenea un dezinteres mare in ceea ce priveşte pieţa virtuală. Aceste firme apar în 

cadrul pieţei virtuale însă din păcate nu se implică şi astfel consumatorii interesaţi nu pot 

lua contact direct cu firma respectivă prin intermediul pieţei virtuale. Astfel ei apar în 

cadrul pieţei virtuale însă sunt inactivi. 

Reacţiile pe care le-au avut firmele cǎrora aceastǎ ofertǎ le-a fost trimisǎ sunt: 

• Dezinteres în ceea ce priveşte mesajul. Acest lucru se observă la un 

numǎr de 8 firme. 

• Curiozitate în ceea ce priveşte mesajul însǎ fǎrǎ a reacţiona, acest lucru s-a 

putut observa la un numǎr de 72 de firme 

• Reacţionare la oferta lansatǎ dar din pǎcate acest lucru s-a putut observa 

doar la 2 dintre firme. 

Firmele de transport din România nu au un management al publicităţii bine 

determinat, asta vǎzându-se din prisma prezenţei lor pe piaţa virtuală dar şi din modul în 

care se prezintă pe această piaţă. Printre puţinele firme care au pagini web s-a întâmplat 

să nu aibă e-mailuri sau dacă le au să fie nefuncţionale. În plus deschiderea firmelor 

româneşti la ofertele de publicitate on-line este destul de redus. 

b)Campanie publicitarǎ directǎ 

În cazul studiului meu aceastǎ campanie directǎ se referǎ la a sta efectiv faţǎ în 

faţǎ cu reprezentanţii firmelor de transport/ticketing pentru a discuta aspecte vis-a-vis de 

prezenţa lor pe piaţa virtualǎ şi pentru a testa interesul în publicitatea on-line gratuitǎ. În 

cadrul acestei campanii am participat la târgul Expo Transilvania din Cluj-Napoca care 

s-a desfǎşurat în perioada 7-11 mai, unde am întâlnit reprezentanţii firmelor vizate. 

Aceştia au avut amabilitatea de a rǎspunde unui chestionar (vezi Anexa 2)care conţinea 

un numǎr de 4 întrebǎri şi mi-au oferit informaţii cu privire la prezenţa lor pe piaţa 

virtualǎ. 

51


________________________________________________________________________ 

Printre firmele cu care am discutat se aflǎ firme de turism care oferǎ şi servicii de 

rezervǎri on-line pentru bilete de avion, autocar sau tren. Printre acestea se regǎsesc 

Vacanta Tours, Ramada, Voiaj-Voiaj, Mareea, Atlassib, firme cu renume în domeniul 

turismului dar şi a transportului. Aspectele pe care le-am sondat sunt cele legate de 

existenţa pe piaţa virtualǎ printr-un website propriu al firmei, înscrierea websiteului în 

cataloage şi portaluri de specialitate, prezentarea prosuselor/serviciilor pe burse virtuale, 

realizarea de sondaje on-line, colaborarea cu reviste on-line, afişarea de bannere 

publicitare pe portaluri cu trafic ridicat, posibilitatea de a face rezervǎri on-line pentru 

bilete de tren, avion sau autocar. 

În urma analizei informaţiilor şi a datelor pe care le-am obţinut am ajuns la 

urmǎtoarele concluzii: 

a) Firme care au website propriu 

În urma analizei pe care am întreprins-o am putut observa cǎ asa cum era de 

asteptat, majoritatea firmelor au o paginǎ web proprie, lucru necesar în domeniul în care 

se regasesc. Astfel ca 9 din cele 10 firme cǎrora le-am aplicat chestionarul au rǎspuns 

pozitiv în ceea ce priveşte existenţa unui website propriu. 

10% 

90% 

52 

au website propriu 

nu au website 

Grafic 2.5.


________________________________________________________________________ 

b) Înscriere în portaluri şi cataloage de specialitate 

Înscrierea în portaluri de specialitate este un punct forte pentru cei ce au optat 

pentru acest lucru, deoarece permite localizarea mult mai uşoarǎ a firmelor. Din cele 10 

firme chestionate, 9 sunt înscrise în astfel de portaluri sau cataloage, ceea ce evidenţiazǎ 

conştientizarea importanţei acestui fapt. 

10% 

90% 

c) Prezentarea produselor /serviciilor pe burse virtuale 

53 

sunt inscrise in 

cataloage si 

portaluri de 

specialitate 

nu sunt inscrise in 

cataloage 

Grafic 2.6. 

Bursele virtuale sunt o noutate în cadrul pieţei virtuale iar firmele care au optat 

pentru înscrierea lor pe astfel de platforme aratǎ capacitatea de a prevedea tendinţele 

viitoare şi preocuparea deosebitǎ de a aduce un plus de noutate în cadrul firmei lor. Din 

cele 10 firme chestionate 7 şi-au fǎcut simţitǎ prezenţa în cadrul acestor burse.


________________________________________________________________________ 

30% 

d) Sondaje de opinie on-line 

70% 

54 

isi prezentarea 

produsele/serviciil 

e pe burse virtuale 

nu isi prezinta 

produsele/serviciil 

e pe burse virtuale 

Grafic 2.7. 

Sondajele on-line aratǎ o preocupare a firmelor în ceea ce priveşte clienţii actuali. 

Firmele sunt conştiente de importanţa pe care o are impresia consumatorului formată vis- 

a-vis de serviciile oferite şi în general despre firmǎ în sine. Din pǎcate doar 3 din cei 10 

respondeţi sunt conştienţi de importanţa aplicǎrii sondajelor de opinie în rândul 

consumatorilor. 

70% 

30% 

efectueaza 

sondaje de opinie 

on-line 

nu efectueaza 

sondaje de opinie 

on-line 

Grafic 2.8.


________________________________________________________________________ 

d) Colaborarea cu ziare/reviste on-line 

Atunci cândo firmă intră pe piaţa virtualǎ este indicat sǎ încerce sǎ îşi facă simţitǎ 

prezenţa prin orice mijloace. Colaborarea cu ziare/reviste on-line creeazǎ mai multe 

şanse astfel încât consumatorul sǎ observe şi sǎ memoreze voluntar sau involuntar ceea 

ce firmle doresc sǎ comunice. În acest caz procentul celora care utilizeaza această 

modalitate de a se face remarcaţi pe piaţa virtuală este scǎzut, doar 4 din cele 10 firme au 

răspuns afirmativ în ceea ce priveşte colaborarea cu media on-line. 

60% 

e) Bannere pe portaluri cu trafic ridicat 

55 

40% 

colaboreaza cu 

reviste/ziare online 

nu colaboreaza 

cu reviste/ziare 

on-line 

Grafic 2.9. 

A creea un banner li se pare multor firme costisitor, însǎ studiile aratǎ cǎ memoria 

vizualǎ a consumatorului este mai mare, iar acest lucru trebuie exploatat prin atragerea 

atenţiei prin bannere expesive şi rǎspândite pe toate paginile web posibile. Cu cât un 

consumator se loveşte mai des de bannerul unei firme cu atâta sunt mai mari şansele sǎ îl 

reţinǎ şi poate sǎ fie curios în ceea ce priveşte firma respectivǎ. Este de apreciat cǎ şi 

firmele pe care le-am chestionat au înţeles importanţa şi eficienţa acestui lucru, astfel cǎ 9 

din cele zece firme au bannere postate pe diferite siteuri.


________________________________________________________________________ 

10% 

90% 

f) Posibilitatea de a face rezervǎri on-line pentru transport 

56 

plaseaza bannere 

pe portaluri cu 

trafic ridicat 

nu plaseaza 

bannere pe 

portaluri cu trafic 

ridicat 

Grafic 2.10. 

Consumatorul apreciazǎ uşurinţa cu care poate sǎ atingǎ obiectivul ţintit. Cu cât 

firmele conştientizeazǎ mai repede acest lucru cu atât se vor dezvolta mai repede prin 

prisma clienţilor pe care îi vor atrage. Din cele 10 firme ,9 au posibilitatea de a face 

rezervǎri on-line. 

10% 

90% 

au posibilitatea de 

a face rezervari 

on-line pentru 

transport 

nu au posibilitatea 

de a face 

rezervari on-line 

pentru transport 

Grafic 2.11. 

Din studiul pe care l-am efectuat reiese cǎ majoritatea firmelor cu care am 

discutat au în cea mai mare proporţie o prezenţǎ aproape completǎ sau chiar completǎ pe


________________________________________________________________________ 

piaţa virtualǎ, ceea ce nu poate decat sǎ aducǎ o notǎ pozitivǎ din perspectiva dezvoltǎrii 

on-line. Rezumându-mǎ doar la aceste 10 firme pe care le-am inclus în acest studiu pot 

afirma cǎ procentul în care mi s-a confirmat prezenţa activǎ pe piaţa virtualǎ este ridicat. 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

2.4 Concluzii 

9 9 

7 

3 

1 

4 

9 9 9 

57 

website propriu 

inscriere in cataloage si portaluri 

de specialitate 

prezentarea 

produselor/serviciilor pe burse 

virtuale 

sondaje de opinie on-line 

colaborare cu reviste/ziare online 

bannere pe portaluri cu trafic 

ridicat 

posibilitatea de a face rezervari 

on-line pentru cazare 

posibilitatea de a face rezervari 

on-line pentru transport 

Graficul 2.12. 

Marketingul face parte din structura economiei şi este o parte esenţiala a acesteia 

prin prisma implicaţiilor pe care le are în toate sectoarele şi domeniile economiei şi nu 

numai. Publicitatea ca parte integrantǎ a marketingului, s-a dezvoltat de-a lungul timpului 

ajungând sǎ capete o importanţǎ deosebitǎ pentru dezvoltarea economicǎ. Aceasta a 

penetrat pieţe din ce în ce mai diverse şi a gǎsit modalitǎti de adaptare în funcţie de 

schimbǎrile care se petrec o datǎ cu dezvoltarea tehnologiilor sau lǎrgirea ariei pieţelor. 

Publicitatea on-line este o nouǎ formǎ apǎrutǎ o datǎ cu apariţia şi dezvoltarea 

pieţei virtuale. Acest tip de publicitate se aflǎ în plinǎ expansiune ajungându-se în punctul


________________________________________________________________________ 

în care publicitatea pe pieţele virtuale sǎ depǎseascǎ publicitatea tradiţionalǎ, cea fǎcutǎ 

prin intermediul telviziunii, ziarelor revistelor etc. 

În România, ca şi în restul Europei sau chiar al lumii, publicitatea on-line a 

cǎpǎtat un avant considerabil. Existenţa firmelor care oferǎ publicitate şi faptul cǎ acestea 

au o influenţǎ majorǎ asupra spaţiului publicitar virtual românesc aratǎ gradul de 

dezvoltare pe care îl are România la acest capitol. Din pǎcate firmele individuale care 

doresc publicitate virtualǎ care pot sǎ se finanţeze singurem, sunt într-un numǎr relativ 

mic, ceea ce aratǎ puterea financiarǎ scǎzutǎ a firmelor româneşti prezente pe piaţa 

virtualǎ. Se preconizeazǎ cǎ în urmǎtorii ani aceastǎ situaţie se va schimba iar capacitatea 

de autofinanţare a firmelor româneşti va creşte, acestea putând sǎ-şi susţinǎ singure 

cheltuielile privind campaniile publicitare on-line. 

Cap.3 Bursele de transport 

3.1 Bursa-elemente generale si specifice 

Activitatea bursierǎ a apǎrut în România încǎ de la 1881, când s-a creat prima 

bursǎ româneascǎ, Bursa de Valori Bucureşti. Începând cu 1904 a început sǎ se dezvolte 

o legislaţie în ceea ce priveşte bursa iar în 1929 apare legea Madgearu care a însemnat o 

unificare a sistemului bursier din România şi care spune cǎ “bursele sunt instituţii publice 

create în scopul de a reuni pe comercianţi, industriaşi, producători, armatori şi asigurători 

în vederea negocierii valorilor publice şi private, monedelor, devizelor, mărfurilor, 

produselor, închirierii vaselor şi acoperirii riscurilor de tot felul" 59 . 

59 http://ro.wikipedia.org/wiki/Burs%C4%83 

58


________________________________________________________________________ 

În anul 1939 este de menţionat cǎ pe bursa se tranzacţionau 56 de titluti din 

domeniul bancar, al transporturilor şi al asigurǎrilor. Apoi dupǎ al doilea rǎzboi mondial 

bursa nu a mai funcţionat...asta pânǎ în 1995 când a fost redeschisǎ. 60 

Bursa este “o formă specifică de piaţă concurenţială liberă,rezultat al unui process 

evolutiv îndelungat, în cadrul şi prin intermediul căreia se negociază mărfuri omogene, 

fungibile (cereale, minereuri etc.), au loc tranzacţii cu titluri de valoare (acţiuni, 

obligaţiuni, titluri de creanţe, bonuri de tezaur etc.), şi se efectuează operaţiuni cu valute 

şi instrumente derivate şi sintetice, la care participă, în calitate de vânzători sau 

cumpărători, numeroşi agenţi economici, din cele mai diferite activităţi sociale, prin 

medierea unor specialişti desemnaţi de instituţia bursieră (brokeri, curtieri, dealeri, 

traderix), care prin mecanismul cotaţiei stabilesc preţul (cursul) tranzacţiilor realizate, 

în cadrul unui spaţiu circumscris.”Este împǎrtitǎ în douǎ mari categorii: bursele de valori 

şi bursele comerciale. 61 

Importanţa bursei constǎ în capacitatea de a aduce împreunǎ cerea şi oferta, într- 

un mod organizat, ceea ce creeazǎ un mediu propice pentru schimburi eficiente şi 

profitabile pentru ambele pǎrţi. 

În ceea ce priveşte tranzacţiile care se efectueazǎ între ţǎrile lumii, acest proces 

poate fi dezavantajos pentru o ţarǎ sau alta, care în urma unor factori negativi (regimuri 

politice neadecvate, economie subdezvoltatǎ, calamitǎţi naturale, expunerea la pericole în 

genul secetelor sau inundaţiilor etc.) nu dispun de o monedǎ naţionalǎ puternicǎ. În cazul 

acesta s-a aflat şi România, deoarece dupǎ evenimentele din 1989 piaţa româneascǎ s-a 

deschis cǎtre exterior permiţând produselor din afarǎ care erau mai ieftine şi de o calitate 

superioarǎ sǎ pǎtrundǎ în ţarǎ, astfel produsele autohtone nu au mai fost finanţate, 

ajungându-se la o devalorizare a monedei naţionale. 

a) Bursa de valori 

Bursa de valori reprezintǎ în sens classic “o instituţie cu personalitate juridicǎ , 

unde se întâlneşte oferta de capital cu cererea de capital şi care dispune de un spaţiu bine 

60 http://www.bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1 

61 www.biblioteca.ase.ro 

59


________________________________________________________________________ 

delimitat unde, cu ajutorul intermediarilor autorizaţi şi a unor mecanisme şi procedee 

specifice, se realizeazǎ negocierile şi tranzacţiile cu valorile mobiliare admise la cotǎ.” 62 

În cadrul bursei de valori se tranzactioneazǎ: 

• Valori mobiliare de natura acţiunilor, obligaţiuni, bonurilor şi biletelor de tezaur 

etc. 

• Valute selective 

• Produse bursiere derivate de tipul contractelor futures, opţiunilor pe marfǎ, 

opţiunilor pe titluri financiare, opţiunilor pe valute, opţiunilor pe indici de bursǎ, 

opţiunilor pe rata dobânzii etc. 63 

În România existǎ BVB (Bursa de Valori Bucuresti) care are rolul de a furniza o 

piaţǎ organizatǎ pentru tranzacţionarea valorilor mobiliare, de a contribui la creşterea 

lichiditǎţii valorilor mobiliare prin concentrarea în piaţǎ a unui volum cât mai mare de 

valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preţuri care sǎ reflecte în mod 

corespunzǎtor relaţia cerere-ofertǎ şi de a face cunoscute aceste preţuri cǎtre public. 

BVB este membrǎ din anul 1999 a Asociaţiei de depozitare a Caselor de 

Compensaţie a Valorilor Mobiliare din Europa Centrala (ECSDA), din anul 2003 

membrǎ a Federaţiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori, din anul 2006 membrǎ a 

Federaţiei Europene a Burselor de Valori iar din 2007 membrǎ afiliatǎ a Federaţiei 

Internaţionale a Burselor de Valori. 64 Rezultatele de pe BVB în ceea ce priveşte 

intrumentele folosite sunt urmatoarele: 

62 Florin Sebastian Duma-“Plasamente bursiere” pag.19 

63 http://www.studentie.ro/Referat_BURSA_DE_VALORI-nrciteste13349.html 

64 http://www.bvb.ro/About/Relations.aspx 

60


________________________________________________________________________ 

a) Piata la vedere 

Tip Categorie 

61 

Numar 

instrumente 

financiare 

Sector Titluri de Capital 

Actiuni 99 

Emise de entitati din 

Romania 

I 21 

II 42 

III 1 

Nelistate 34 

International 1 

Drepturi 1 


Romania 

I 0 

II 0 

III 1 


Sector Titluri de Credit 

Obligatiuni 26 

98 


Romania 

24 

Corporative 4 

I 0 

II 2 

III 2 

Nelistate 0 

Municipale 20 


Sector organisme de plasament colectiv 

Actiuni 


Romania 

0 

Unitati 


Romania 

0 

1


________________________________________________________________________ 

b) Piata la termen 

Tip Categorie 

62 

Numar instrumente 

financiare 

Futures 32 

Tabel 3.1 65 

Conform unui raport al BVB în ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor medii 

efectuate în fiecare zi împreunǎ cu piaţa pe care o subordoneazǎ, RASDAQ pânǎ la finele 

anului trecut au înregistrat o creştere de 70% faţǎ de anul 2006 însumând un numǎr de 21 

de milioane de euro, ceea ce a fǎcut ca investitorii strǎini sǎ nu îşi piardǎ interesul faţǎ de 

bursa româneascǎ. De asemenea numǎrul de investitori de pe bursǎ, atât naţionali cât şi 

internaţionali a depǎşit în 2007 numarul de 90.000 de participanţi .Pe anul 2008 se 

estimeazǎ de asemenea o creştere datoritǎ ofertelor care se estimeazǎ cǎ vor aparea. 66 

a) Bursele comerciale (sau bursele de marfuri) 

Bursa comercialǎ ” reprezintă o piaţă specială pe care se tranzacţionează mărfuri 

omogene, fungibile, produse financiare derivate şi sintetice, se formează cursul (preţul) 

acestora, prin intermediul brokerilor sau traderilor, pe baza confruntării libere a cererii şi 

ofertei, sub supravegherea autorităţilor ce gestionează bursa şi a statutelor şi 

regulamentelor care precizează mecanismul lor de funcţionare şi care îşi desfăşoară 

activitatea într-un anumit spaţiu.” 67 

În cadrul acestor burse se regǎsesc şi bursele de transport care includ atât burse 

din domeniul transportului rutier, aerian, naval şi maritim. În cadrul burselor de transport 

se tranzacîioneazǎ în cele mai multe cazuri schimburi în ceea ce priveşte mǎrfurile de 

toate tipurile (deseuri,cele acre necesita cisterene, basculante, camere frigorifice etc). 

65 http://www.bvb.ro/Companies/SecuritiesOView.aspx 

66 http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/20080107%202007%20la%20BVB.pdf 

67 www.biblioteca.ase.ro


________________________________________________________________________ 

Organizarea şi gestionarea adecvatǎ a procesului de transport prin intermediul burselor 

pot sǎ micşoreze costurile şi sǎ uşureze procesul în sine. 

c) Brokerii 

Un broker este o persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ care are statutul de intermediar între 

douǎ pǎrţi. Mulţi dintre noi ne confruntǎm cu faptul cǎ vedem persoana numitǎ broker ca 

un sfǎtuitor sau îndrumǎtor în incursiunea noastrǎ în intermediul bursei, însǎ brokerul nu 

este consultant financiar. Existǎ şi cazuri când brokeri pot fi consultanţi financiari şi 

invers însǎ nu trebuie confundatǎ capacitatea acestuia. 

Din punct de vedere legal o definiţie a brokerului poate fi considerata urmǎtoarea: 

” este o persoanǎ fizicǎ specializatǎ în mijlocirea şi, respectiv punerea în legǎtura a 

vânzǎtorilor cu cumpǎratorii în vederea încheierii unor contracte în cadrul comerţului 

internaţional. Broker poate fi şi o societate pe acţiuni constituitǎ ca persoanǎ juridicǎ 

legal înfiinţatǎ, în conformitate cu Legea nr. 31/1990, având ca obiect de activitate 

intermedierea de valori mobiliare.” 68 

Una dintre cele mai importante societǎţi de investiţii din România este SSIF 

BROKER SA care este de altfel şi fondatoarea Bursei de Valori Bucureşti şi a Asociaţiei 

Naţionale a Societăţilor de Valori Mobiliare şi acţionarǎ la Societatea Naţională de 

Compensare, Decontare şi Depozitare pentru Valori Mobiliare, Bursa Monetar Financiară 

şi de Mărfuri Sibiu si Casa Română de Compensare.Este prima societate de investiţii din 

România cotatǎ la bursa (începând cu 5 februarie 2005) situându-se printre primele 10 

societǎţi de valori mobiliare din ţarǎ. 69 

SSIF BROKER SA este o societate constituitǎ exclusiv cu capital românesc, 

însumând un numǎr de aproximativ 9000 de acţionari însǎ niciunul nu a deţinut şi nu va 

deţine controlul asupra societǎţii datoritǎ prevederii din actul constitutiv care limiteazǎ 

capacitatea acţionarilor de a deţine mai mult de 15% din capitalul social al firmei. Dintre 

cei mai importanţi acţionari ai societǎtii : Azomureş SA Târgu Mureş, Sinteza SA 

Oradea, Silcotub SA Zalău, Comelf SA Bistriţa, Intervalco SA Baia Mare, Prodpan SA 

68 http://www.advocate.ro/cabinet_avocat_cuvant_Broker 

69 http://ro.wikipedia.org/wiki/SSIF_Broker 

63


________________________________________________________________________ 

Zalău, Banatim SA Timişoara, Casirom SA Turda, Condor SA Deva, Maralact SA Baia 

Mare, Apulum SA Alba Iulia, Apsa SA Cluj, Rominex SA Timişoara. Capitalul social 

subscris şi integral vărsat al societatii este în prezent de 104.262.718,50 RON. 70 

3.2 Bursele de transport europene 

Bursele europene funcţioneazǎ dupǎ acelaşi principiu ca şi bursele nationale, 

diferenţa fǎcând-o faptul cǎ înglobeazǎ firme şi companii din întreaga comunitate 

europeanǎ. Integrarea în asemenea burse se face prin diferite acorduri bilaterale care 

subliniazǎ obligaţiile şi drepturile fiecǎrei pǎrţi. 

Burse europene de transport care includ şi firme româneşti sunt : 

• Bursa de Transport Europeana www.euload.com – 

este o bursǎ europeanǎ de transport care oferǎ posibilitatea vizualizǎrii paginii sale în 5 

limbi europene (românǎ, germanǎ, italianǎ, maghiarǎ şi englezǎ britanicǎ). Oferǎ 

informaţii precum catalogul firmelor, a transportatorilor şi a caselor de expediţii .Oferǎ 

posibiliatea postǎrii într-un interval foarte scurt de timp a mǎrfurilor, camioanelor prin 

intermediul internetului, telefonului, faxului sau e-mailului. Faciliteazǎ verificarea 

utilizatorilor şi calcularea indicelui de credibilitate bazat pe vechimea firmei şi mǎrimea 

sa, în urma rapoartelor primite de la aceasta. Conţine aplicaţii precum hǎrţi on-line, 

adeverinţe de concediu, agenda electronicǎ etc. Aceastǎ bursǎ însumeazǎ un numǎr 

aproximativ de 20.000 de vizitatori pe lunǎ din care aproximativ 2300 de vizitatori unici 

din România. 71 

• Bursa Europeana de Transport 

www.logintrans.ro - aceasta bursǎ europeanǎ îşi îndreaptǎ direcţia transportului şi 

expediţiei în 12 direcţii şi anume : Transport Polonia, Transport Germania, Transport 

70 http://www.ssifbroker.ro/php-template/afisare_pagina.php?location=despre 

71 http://stat.trafic.ro/stat/euloadcom/vizitatori/absolut-unici-romania/#stat 

64


________________________________________________________________________ 

Slovacia, Transport Franţa, Transport Anglia, Transport Ucraina, Transport România, 

Transport Cehia, Transport Lituania, Transport Bulgaria, Transport Turcia si Transport 

Rusia.Gama limbilor în care se poate vizualiza pagina este mai mare, şi anume un numǎr 

de 16 limbi europene (englezǎ, francezǎ, românǎ, polonezǎ, slovacǎ, germanǎ, cehǎ, rusǎ 

etc). 

3.3 Bursele de transport din România 

România din punct de vedere al dezvoltǎrii pieţei transporturilor este în continuǎ 

dezvoltare, asta şi datoritǎ necesitǎţilor consumatorilor dar şi a normelor impuse o datǎ cu 

aderarea la Uniunea Europeanǎ. 

O datǎ cu dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii transporturilor era nevoie de 

crearea unui mecanism care sǎ centralizeze oarecum serviciile firmelor de transport din 

România pentru a uşura cǎutarea celui care doreşte obţinerea unui serviciu din acest 

domeniu. 

Astfel cǎ în România deşi o ţarǎ încǎ nu deajuns de dezvoltatǎ, nici în domeniul 

transportului dar nici în domeniul pieţei virtuale, se gǎsesc suficiente burse de 

transporturi. Acestea sunt catalogate fie pe tipul de transport pe care îl executǎ, marfǎ sau 

cǎlǎtori, fie pe trasee, adicǎ curse interne sau curse externe. Printre bursele de transport 

din România gǎsim: www.etrans.ro, www.e-transport.ro, www.servtrans.ro, 

www.transportmarket.ro, www.bursetransport.ro. 

a) (www.etrans.ro) este o bursǎ de transport şi logisticǎ 

care deţine pânǎ la ora actualǎ 1762 membri, 506 camioane, 189 mǎrfuri, 5 depozite. 

Printre mǎrcile de maşini pe care le pune la dispoziţia clientilor sǎi se enumerǎ DAF, 

Freightliner, Iveco, Kenworth, MAN, Mercedes, Renault, Scania, Sterling, si Volvo. 72 

72 http://www.etrans.ro/index.php?pagina=catalog 

65


________________________________________________________________________ 

b) (www.e-transport.ro) este o bursǎ ce 

cuprinde un numǎr de 12168 membrii, 251 camioane, 510 mǎrfuri. Printre partenerii sǎi 

se aflǎ S.C. Trafic Media S.R.L, Comunicatemedia.ro - Comunicate de presa, Evenimente 

şi Fotografie de presa, GestCom Xpedition, Roviniete online - SCALA ASSISTANCE 

SRL, Polyinvest SRL - Importator anvelope, Amco Press - Comenzi on-line, atlase, hǎrţi 

rutiere şi turistice, Michelin - Comenzi on-line hǎrţi şi atlase, WS Comm SRL - 

Producator sistem de monitorizare parc auto – MCLocator. 

c) (www.servtrans.ro) este o bursǎ 

a transporturilor rutiere de mǎrfuri, interne şi internaţionale. Aceastǎ bursǎ este destinatǎ 

companiilor de expediţie şi transport rutier precum şi persoanelor juridice care au sau 

doresc sa transporte marfǎ pe rute interne sau externe. Bursa înseamnǎ anunţarea 

propriilor oferte sau cereri de transport (mǎrfuri sau camioane), lista de camioane 

disponibile, lista de mǎrfuri disponibile, cǎutare camion/marfǎ în lista, gestionarea 

propriilor tranzacţii. 

d) (www.transportmarket.ro) este o 

platforma on-line care face legǎtura între furnizorii de servicii de transport cu societǎţile 

ce utilizeazǎ astfel de servicii. 73 

e) (www.bursetransport.ro) este o 

bursǎ care însumeazǎ la rândul ei alte categorii de burse : Bursa rutierǎ,Bursa feroviarǎ, 

Bursa maritimǎ, Bursa aerianǎ. Accesul pe bursǎ se face contra cost prin încheierea unui 

73 http://www.transportmarket.ro/?cat=regulament_market 

66


________________________________________________________________________ 

abonament. Persoanele care nu au un abonament pe aceasta bursǎ nu au acces la 

informaţii decât cele de la “Mica publicitate”. 

În ceea ce priveşte bursele pe care le-am enumerat mai sus pot sǎ spun cǎ din 

punct de vedere al structurii pe care o îmbracǎ,aceasta este aceeaşi. Toate reprezintǎ un 

spaţiu virtual în care oferta de transport şi cererea de transport se întâlnesc pentru a 

realiza schimburi. Platforma pe care îşi desfǎsoarǎ activitatea are o formǎ oarecum 

standard, deoarece toate aceste burse conţin un sector în care se plaseazǎ oferta pe piaţa 

virtualǎ şi unul în cadrul cǎruia se plaseazǎ cererea. De asemenea existǎ un sector în care 

sunt prezentate termenii şi condiţiile participǎrii la bursǎ, plus un sector adiacent de 

legislaţie.Toate bursele îţi oferǎ posibilitatea de a te inscrie în cadrul bursei pentru a 

participa direct la tranzacţiile care se efectueazǎ, ceea ce face ca şi bursele pe care le-am 

menţionat sǎ includǎ aceastǎ posibilitate.Existǎ de asemenea un sector dedicat micilor 

anunţuri şi unul ce include informaţii utile pentru clienţi dar mai ales pentru conducǎtorii 

auto, de exemplu informaţii privind amplasarea radarelor, târguri şi expoziţii, dicţionar 

auto etc. Doar una din cele 5 burse de mai sus deţine un motor de cǎutare atât în interiorul 

bursei cât şi în afara ei. De asemenea toate cele 5 burse conţin în interiorul lor un sector 

în care se poate urma cursul la zi leu-euro sau leu-dolar. 

3.4 Concluzii 

România este o ţarǎ cu potenţial ridicat de dezvoltare, lucru observat atât de cǎtre 

investitorii naţionali cât şi de investitorii strǎini. În cazul segmentului de transporturi, 

indiferent de tipul de transport existent a fost nevoie o centralizare a tuturor cererilor şi 

ofertelor pe o singurǎ platformǎ, pentru a putea fi accesate mai uşor. Astfel cǎ a fost 

nevoie de crearea unor burse de transport. 

Bursele de transport româneşti, deşi nu într-un numǎr foarte mare existǎ şi sunt de 

bun augur atât pentru comercianţii de servicii de transport cât şi pentru consumatorii de 

astfel de servicii. Bursele de transport oferǎ informaţii complete atât asupra formei sub 

67


________________________________________________________________________ 

care poţi participa la o astfel de bursa cât şi a cererilor şi ofertelor din cadrul ei, plus alte 

informaţii suplimentare care pot sǎ ajute fie consumatorul fie întreprinzǎtorul. 

4.1. Metodologie 

Capitolul 4. Concluzii finale 

Pe parcursul lucrǎrii mele am analizat diferite aspecte ale pieţei virtuale româneşti, 

pornind binenţeles de la piaţa realǎ. Punctul din care am plecat în elaborarea acestei 

lucrǎri constǎ în efectuarea unui studiu de piaţǎ cu privire la existenţa pe piaţa virtualǎ a 

firmelor româneşti de transport printr-o prezenţǎ activǎ. În acest scop am creat o bazǎ de 

date care cuprinde un numǎr de 1185 firme de transport de pe întreg teritoriul României 

şi din toate ramurile transportului. Urmǎtorul pas l-a reprezentat studiul eşantionului de 

firme pe care l-am creat, cǎutând un numǎr statistic al firmelor care au o prezenţǎ activǎ 

prin e-mail sau pagina web şi cele care nu au. 

Urmǎtoarea parte a lucrǎrii mele o constituie analiza din punct de vedere al 

dezvoltarii sectorului de marketing a firmelor de transport , interesul acordat activitǎţii de 

marketing. Astfel am iniţiat o campanie de bannere, ceea ce semnificǎ faptul cǎ din baza 

de date creatǎ ulterior am selectat un numǎr de 456 de firme , carora le-am trimis o ofertǎ 

de bannere(vezi anexa) care cuprinde unele aspecte legate de modalitǎţile de expunere a 

produselor şi serviciilor lor pe piaţa virtualǎ. 

A urmat apoi o campanie de promovare care a necesitat întâlnirea faţǎ-în-faţǎ cu 

reprezentanţii firmelor care cuprindeau in domeniul lor de activitate şi servicii de 

transport.Astfel am participat la Târgul Expo Transilvania din perioada 7-11 mai, unde 

am avut discuţii pe baza chestionarului pe care l-am aplicat şi firmelor on-line, însǎ cu 

rezultate mult mai bune. 

68


________________________________________________________________________ 

4.2. Concluzii 

Din ceea ce am analizat pe parcursul întregii lucrǎri am putut concluziona ca piaţa 

virtualǎ româneasca nu poate momentan atinge nivele superioare de dezvoltare datoritǎ 

impedimentelor provocate atât de infrastructura domeniului transporturilor, deoarece 

pentru o dezvoltare virtualǎ într-un domeniu ai nevoie ca piaţa realǎ sa fie ea la rândul ei 

suficient de dezvoltatǎ încât sǎ permitǎ acest lucru, cât şi din cauza cunoştiinţelor încǎ nu 

suficient de vaste. 

Firmele româneşti din domeniul transporturilor încǎ nu au realizat importanţa 

pieţei virtuale şi capacitǎţii sale de a acorda beneficii în ceea ce priveşte dezvoltarea 

acestora. Din pǎcate am putut observa o prezenţǎ de activitate medie pe piaţa virtualǎ în 

domeniul transporturilor, fǎcând o comparaţie de exemplu cu domeniul turismului unde 

este esenţial ca firmele care oferǎ astfel de servicii sǎ aibǎ o prezenţǎ cât mai activǎ şi 

mai completǎ pe piaţa virtualǎ, dar în acelaşi timp în colţul opus putem sǎ dǎm exemple 

din domeniul chimic sau al producǎtorilor de mobilǎ unde prezenţa pe piaţa virtualǎ este 

foarte scazutǎ. 

Domeniul transporturilor este în esenţǎ o parte importantǎ a economiei datoritǎ 

faptului cǎ oferǎ avantaje şi face legatura între toate sectoarele economiei. Tocmai din 

aceasta perspectivǎ acest domeniu ar trebui sǎ fie unul dintre cele mai dezvoltate domenii 

din economie, însǎ din nefericire în România acest lucru nu se întâmplǎ. Privind din acest 

unghi, faptul cǎ firmele româneşti de transport nu acordǎ o mare importanţǎ apariţiei 

active pe piaţa virtualǎ nu ar trebui sǎ ne mire. 

O parte importantǎ în explicarea existenţei scǎzute a prezenţei firmelor pe piaţa 

virtualǎ poate fi consideratǎ şi cunoştinţa redusǎ în ceea ce priveşte utilizarea internetului, 

însǎ acest lucru este pe cale de a se îndrepta, datoritǎ creşterii pe care a înregistrat-o 

dezvoltarea reţelei de internet în România. Din punctul acesta de vedere pot spune cǎ 

România a atins un nivel accelerat de rǎspândire în ceea ce priveşte rǎspândirea 

internetului şi respectiv a utilizatorilor de internet printre care se numǎrǎ binenţeles şi 

firme din diverse domenii ale economiei româneşti. Astfel cǎ numǎrul utilizatorilor a 

crescut cu un procent de 33% dupa 2000, un procent foarte bun fǎcând o analizǎ a celor 

69


________________________________________________________________________ 

care au acces la internet, în plus dacǎ ne gândim la populaţia ruralǎ care nu cunoaşte acest 

sistem si care din pacate nu poate accesa aceste servicii datoritǎ ariei de acoperire redusǎ, 

acest procent în comparaţie cu populaţia României este îmbucurǎtor. 

În ceea ce priveşte interesul firmelor româneşti din domeniul transporturilor legat 

de promovarea serviciilor lor, pot spune cǎ acestea au un interes relativ scǎzut decât în 

alte domenii. 

4.3 Critici şi propuneri 

Industria transportului în România se prezintǎ modest faţǎ de Europa şi lume, un 

prim factor care contribuie la acest lucru fiind slaba dezvoltare a infrastructurii. Un motiv 

principal al slabei dezvoltǎri a infrastructurii este dezinteresul major pe care îl manifesta 

în primǎ instanţǎ Ministerul Transporturilor şi apoi Guvernul. Infrastructura româneascǎ 

ar putea fi una care sǎ se ridice la standardele europene. Buget in acest sens exista, la fel 

si mana de lucri si cu toate acestea rezultatele nu sunt vizibile. 

Din moment ce infrastructura româneascǎ nu este dezvoltatǎ nici firmle de 

transport nu se pot dezvolta la capacitatea lor maximǎ. Astfel nu ne putem aştepta ca 

piaţa virtualǎ a transporturilor sǎ poatǎ concura cu pieţele virtuale europene sau cu cele la 

nivel global. 

În România nu se întelege importanţa pieţei virtuale si benficiile care vin odatǎ cu 

prezenţa pe aceastǎ piaţǎ, astfel firmele de transport nu îşi manifestǎ interesul de a se 

prezenta pe aceasta piaţǎ. Felul în care se prezintǎ firmele de transport româneşti pe piaţa 

virtualǎ lasǎ de dorit. Majoritatea firmelor nu au paginǎ web proprie, iar dacǎ au,aceasta 

nu este funcţionalǎ, iar în ceea ce priveşte adresa de e-mail, în cele mai multe cazuri 

aceasta nu existǎ sau nu era funcţionala. 

O soluţie la aceastǎ problemǎ ar putea fi o campanie îndreptatǎ cǎtre firmele de 

transport româneşti care sǎ informeze conducerea lor de importanţa pieţei virtuale şi de 

modul cel mai adecvat de a se prezenta pe piaţa virtualǎ. 

Consider cǎ firmele de transport româneşti nu sunt educate în sensul beneficiilor 

şi oportunitǎţilor pe care le oferǎ publicitatea on-line, fapt cereiese din rezultatele 

70


________________________________________________________________________ 

obţinute în urma campaniei de bannere unde a fost oferitǎ posibilitatea de a plasa un 

banner publicitar gratuit pe o platformǎ virtualǎ. 

urmǎtorele: 

Motivele care au dus la slabele rezultate ale campaniei de bannere pot fi 

Neîntelegerea ofertei 

Existenţa unor bannere plasate deja pe alte platforme virtuale, cu trafic 

mai ridicat 

Dezinteres manifestat din partea firmelor de transport 

Unele firme aleg sǎ se prezinte pe piaţa virtualǎ prin intermediul unor platforme 

virtuale de genul celor care gǎzduiesc alte siteuri, ca de exemplu www.go.ro, 

www.bravenet.com, www.pa.ro etc. Din pǎcate multe din firmele care au ales sǎ fie 

reprezentate prin intermediul acestor siteuri s-au ales cu pagini web nefuncţionale. Acest 

fapt pune o piedicǎ în calea consumatorului care nu poate accesa datele necesare despre 

firmǎ (date de contact, informaţii legate de activiatea firmei). Aceastǎ problemǎ a 

siteurilor nefuncţionale se poate rezolva prin crearea unui website propriu. 

71


________________________________________________________________________ 

Bibliografie 

Capitolul 1. Introducere în teoria pieţei virtuale 

1._IN 1 http://www.studentie.ro/Curs_Marketing_PIATA TREPRINDERII--citestenr401.html 

2. 1 http://facultate.regielive.ro/cursuri/economie/burse_de_marfuri_si_valori-23891.html 

3. 1 http://www.bcut.ro/abir/chivu.doc 

4. 1 http://www.internetworldstats.com/top20.htm 

5. http://www.internetworldstats.com/stats4.htm 

6. 1 http://www.internetworldstats.com/stats4.htm 

7. http://www.internetworldstats.com/eu/ro.htm 

8. 1 http://www.anisp.ro/?c=noutati-comunicate&idu=0802260958 

9. http://www.buget.ro/finante-banci-investitii-legi/o-DictionaryBuget_m- 

ViewTermen_id-9905/Definitie_Transport.html 

10. 1 http://dex.webis.ro/transport_3_1_1_200.html 

11. http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf 

12. 1 http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf 

13. 1 http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf 

14. 1 

http://www.mt.ro/domenii/transporturi/geostrategie.html#romania_placa%20turnanta 

15. 1 http://www.untrr.ro/content/2393fe30f677a3b4b1b9b17b52bd7d3d.pdf 

16. 1 http://www.infoeuropa.ro/ieweb/jsp/page.jsp?cid=189&lid=1&id=1618 

17.http://www.untrr.ro/index.php?menu=raportul_periodic_asupra_progreselor_nregistrat 

e_de_romnia_n_vederea_aderrii_la_ue&page=raportul_periodic_asupra_progreselor_nre 

gistrate_de_romnia_n_vederea_aderrii_la_ue 

72


________________________________________________________________________ 

18. 1 http://www.curierulnational.ro/Specializat/2007- 

11/Noi+norme+europene+privind+transportul+marfurilor+periculoase 

19. http://www.mt.ro/statistici/rutier.html 

20. 1 http://www.mt.ro/consiliu%20_superior_feroviar/legislatie/legislatie.html 

21. http://www.untrr.ro/content/2393fe30f677a3b4b1b9b17b52bd7d3d.pdf 

22. 1 http://www.mt.ro/statistici/feroviar.html 

23. 1 http://www.eafacere.ro/art_item.asp?artCatID=1&artID=2169 

24. 1 http://www.standard.ro/articol_4149/romania_va_ramane_in_2022_fara_gaze.html 

25.http://www.mt.ro/transparenta/2008/pr%20OMT%20Amend%20Cod%20OSV%2020 

07%20final.pdf 

26. http://www.mt.ro/transparenta/2008/HG%20CONTRIB%20VOLUNTARA.pdf 

27. 1 http://www.mt.ro/statistici/maritim.html 

28. 1 http://ec.europa.eu/transport/maritime/index_en.htm 

29. 1 http://ec.europa.eu/transport/iw/index_en.htm 

30. 1 http://www.gov.ro/presa/afis-doc.php?idpresa=59631&idrubricapresa=1 

31. 1 http://www.mt.ro/statistici/fluvial.html 

32. http://www.caa.ro/ro/About/index.html 

33. 1 http://www.caa.ro/ro/index.html 

34. 1 http://www.mt.ro/statistici/aerian.html 

Capitolul 2. Activitatea de promovare 

35. Ph. Kotler . , Marketing-Management – “Analysis, Planning, and Control” 

1 A. Zamfir, “Marketing”, Ed. Didactica si Pedagogica 

36. A. Zamfir, “Marketing”, Ed. Didactica si Pedagogica 

37. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm 

73


________________________________________________________________________ 

38. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm 

39. 1 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm 

40. http://www.buget.ro/finante-banci-investitii-legi/o-DictionaryBuget_m- 

ViewTermen_id-9084/Definitie_Pret.html 

41. Economie comerciala. Teste, aplicatii si studii de caz. Lector univ.dr. Sorin Toma 

Lector univ. Mihai Felea, Asistent univ. Andreea Saseanu 

42. 1 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/9.htm 

43. 1 http://1-marketing.blogspot.com/2007/11/distributia.html 

44. Gary Armstrong, Philip Kotler, „Marketing an Introduction”, Prentice Hall, 2003, 

p.495 

45. http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate 

46. 1 http://dexonline.ro/search.php?cuv=reclama 

47. http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/36820/Marea-Britanie-prima-tara-incare-publicitatea-online-o-va-depasi-pe-cea-TV.html 

48. http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf 

49. http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf 

50. 1 http://bloguri.dailybusiness.ro/lucia-mihail/internet-new-media/publicitatea-onlinein-sua-si-europa-centrala-si-de-est-387 

51. 1 http://www.standard.ro/articol_32734/online_ul_depaseste_tv_ul_la_publicitate.html 

52. 1 Cristian Curus ,Romania Libera “Yahoo! se infrateste cu Google si AOL ca sa 

treaca puntea” 11 aprilie 2008 

53. 1 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- 

Romania-la-varsta-pubertatii.html/1/Marii-publisheri-offline-se-vor-desprinde-debrokerii-de-publicitate.html 

54. 1 http://www.bursa.ro/online/s=autentificare&s_a=companii_afaceri&a_articol=22033&editie_precedenta=2008- 

01-23.html 

74


________________________________________________________________________ 

55. http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- 

Romania-la-varsta-pubertatii.html/2/Regiile-noastre-sunt-mai-puternice-decat-alelor.html 

56. 1 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- 

Romania-la-varsta-pubertatii.html/4/Ce-castigi-si-ce-pierzi-atunci-cand-te-vinzisingur.html 

57.http://www.afaceri.net/articole/Webdesign/Promovare/Publicitatea_online_in_Romani 

a.htm 

58. 1 http://en.wikipedia.org/wiki/Web_banner 

Capitolul 3. Bursele de transport 

59. 1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Burs%C4%83 

60. 1 http://www.bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1 

61. 1 www.biblioteca.ase.ro 

62. Florin Sebastian Duma-“Plasamente bursiere” pag.19 

63. 1 http://www.studentie.ro/Referat_BURSA_DE_VALORI-nrciteste13349.html 

64. 1 http://www.bvb.ro/About/Relations.aspx 

65. http://www.bvb.ro/Companies/SecuritiesOView.aspx 

66. 1 http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/20080107%202007%20la%20BVB.pdf 

67. 1 www.biblioteca.ase.ro 

68. 1 http://www.advocate.ro/cabinet_avocat_cuvant_Broker 

69. 1 http://ro.wikipedia.org/wiki/SSIF_Broker 

70. 1 http://www.ssifbroker.ro/php-template/afisare_pagina.php?location=despre 

71. 1 http://stat.trafic.ro/stat/euloadcom/vizitatori/absolut-unici-romania/#stat 

72. 1 http://www.etrans.ro/index.php?pagina=catalog 

73. 1 http://www.transportmarket.ro/?cat=regulament_market 

75


________________________________________________________________________ 

Lista figurilor, graficelor și tabelelor 

Lista figurilor 

Figura 2.1 Exemple bannere...........................................................................pag.48 

Lista graficelor 

Grafic 1.1 Firme de transport rutier cu/fara e-mail din baza de date................pag.18 

Grafic 1.2. Firme de transport rutier cu/fara website din baza de date.............pag.18 

Grafic 1.3 Firme de transport feroviar cu/fara e-mail din baza de date............pag.23 

Grafic 1.4. Firme de transport feroviar cu/fara website din baza de date.........pag.23 

Grafic 1.5. Firme de transport prin conducte cu/fara e-mail din baza de 

date....................................................................................................................pag.25. 

Grafic 1.6. Firme de transport prin conducte cu/fara website din baza de 

date....................................................................................................................pag.25 

Grafic 1.7 Firme de transport maritim si fluvial cu/fara e-mail din baza de 

date....................................................................................................................pag.30 

Grafic 1.8 Firme de transport maritim si fluvialcu/fara website din baza de 

date....................................................................................................................pag.30 

Grafic 1.9 Firme de transport aerian cu/fara website din baza de date............pag.34 

Grafic 1.10 Firme de transport aerian cu/fara website din baza de date..........pag.34 

Grafic 2.1 Mixul de marketing..........................................................................pag.37 

Grafic 2.2Investitii in publicitate on-line din SUA din a doua jumatate a anului 

2007..................................................................................................................pag.43 

Grafic 2.3Domenii care aduc cel mai mare venit din publicitate in SUA........pag.44 

Grafic 2.4.Rezultate campanie e-mailuri..........................................................pag.49 

76


________________________________________________________________________ 

Grafic 2.5.Firme cu website propriu.................................................................pag.51 

Grafic 2.6.Firme care sunt inscrise in portaluri si cataloage de specialitate.....pag.52 

Grafic 2.7.Firme care isi prezinta produsele /serviciile pe burse virtuale.........pag.53 

Grafic 2.8.Firme care efectueaza sondaje de opinie on-line.............................pag.53 

Grafic 2.9Firme care colaboreaza cu reviste/ziare on-line................................pag.54 

Grafic 2.10 Firme care au plasate bannere pe portaluri cu trafic ridicat...........pag.55 

Grafic 2.11.Firme care au posibilitatea de a face rezervari on-line pentru 

transport.............................................................................................................pag.55 

Graficul 2.12 Prezentarea rezultatelor chestionarului........................................pag.56 

Lista tabelelor 

Tabel 1.1 Top 20 al tarilor cu cel mai mare numar de utilizatori de internet.....pag.6 

Tabel 1.2 Pocentul utilizatorilor de internet in Europa fata de restul lumii......pag.7 

Tabel 1.3 Procentul de utilizare a internetului in tarile europene......................pag.7-9 

Tabel 1.4 Evolutia Romaniei din anul 2000 cu privire la internet.....................pag.10 

Tabel 1.5 Structura pietei romanesti de transport..............................................pag.12 

Tabel 1.6 Ritm anual de crestere a transporturilor in Romania.........................pag.13 

Tabel 1.7 Indicatori statistici pentru transportul rutier din Romania.................pag.15-17 

Tabel 1.8.Indicatori statistici pentru transportu feroviar din Romania..............pag.20-22 

Tabel 1.9Indicatori statistici pentru transportul maritim din Romania..............pag.26-27 

Tabel 1.10 Indicatori statistici pentru transportul fluvial din Romania.............pag.28-29 

Tabel 1.11 Indicatori statistici pentru transportul aerian din Romania.............pag.32-33 

Tabel 3.1 Rezultatele BVB in functie de instrumentele folosite…...............…pag.60-61 

77


________________________________________________________________________ 

Anexe 

NUME FIRMA 

A.G. Construct 

ADRESA LOCALITATE JUDET TELEFON FAX E-MAIL 

XXI SRL Str. Dobrun 4 Bucuresti Bucuresti 346627 -- 

Aciu&Ram --- Cluj-Napoca Cluj 745524797 --- the_only_one1983@yah 

Arvis 

M&M Pro 

--- Timisoara Timis 722503031 (0256)309706 arvis@valmyr.ro 

Transporturi 

M&M Pro 

--- Bucuresti Bucuresti 745681980 --- -- 

Transporturi 

Trans Media 

--- Bucuresti Bucuresti 745681980 (021)3446986 max_ino2006@yahoo.c 

Marketing --- Bucuresti Bucuresti 722610044 --- valigeorgescu61@yaho 

Terra Agrar 

Marsall Import 

--- Brasov Brasov 721398874 --- bogdan_ioco@yahoo.co 

Export SRL Str.Progresului nr.16 Cluj-Napoca Cluj (0264)433286 (0264)433286 marsall1@go.ro 

As Intermed Str.Nicolae 

(0264)557752 

SRL 

Titulescu,nr.115,ap.4 Cluj-Napoca Cluj ;0722376996 

(0264)599518 

(0264)557752 asimtermed@gawab.co 

Praemium SRL Str.Motilor ,nr.16 Cluj-Napoca Cluj ; 0742804555 (0264)599527 office@praemium.ro 

Veroben 

(0264)411766 

veroben@veroben- 

Company Str.Ciocarliei ,nr 43 Cluj-Napoca Cluj ; 0745119992 

(0264)438509 

(0264)412574 transport.com 

Davirom SRL Str.Corneliu Coposu,nr.33 Cluj-Napoca Cluj ; 0723802630 

(0264)431450 

(0264)403960 office@davirom.ro 

Car&Go SRL Calea Dorobantilor,nr.48,ap.2 Cluj-Napoca Cluj ; 0741357364 (0264)105230 -- 

Nemeth Speed 

(0264)437744 

SRL Str.Olanesti ,nr.6,ap.5 Cluj-Napoca Cluj ;0745158524 

(0264)229761 

(0264)437744 office@nemethspeed.ro 

Sc Romenimel 

; 

Srl Cuzdrioana Dej Cluj 07668056745 --- romenimel@yahoo.com 

Sc Eldo Serv Calea 

(0264)266135 

Srl 

Floresti,nr.2,blA1A,et.4,ap.17 Cluj-Napoca 

Ramnicu- 

Cluj ;0728925045 (0264)266135 -- 

Ciurezu Srl 

Alpi Rigacci 

Db Tineretului ,nr1 

Valcea Valcea (0250)711722 (0250)711789 -- 

Brasov Srl Bd.Grivitei,nr88,bl.L12,sc.B,ap.5 Brasov Brasov (0268)417986 (0268)415023 -- 

78


________________________________________________________________________ 

Anexa2. Formular pentru campania de bannere 

Va invitam sa vizitati: 

si : 

www.e-Bursa.ro , www.v-Market.ro 

a) sa examinati oportunitatile de afaceri propuse de diferite firme 

b) sa adaugati propria dumneavoastra cerere sau oferta de marfuri, servicii sau 

cooperare. 

c) sa ne solicitati sprijinul pentru vizibilizarea firmei dumneavoastra printr-un 

banner publicitar plasat pe cele doua site-uri, pentru a fi identificata mai usor de 

potentialii parteneri 

d) sa contribuiti la dezvoltarea breslei din care face parte firma dumneavoastra, 

prin mesaje, sugestii, propuneri. 

Va invitam sa completati formularul alaturat si sa-l transmiteti prin 

e-mail: info@v-market.ro sau fax : +40-364-815085 

79


________________________________________________________________________ 

1. Date contact: 

Numele firmei: 

..................................................................................................................................... 

Str: ........................................................... Nr..........................Cod 

Postal......................................Localitatea:.................................................... 

Tel: .......................... Mobil: ….............................. Fax: ......................................... 

E-mail: ……………...……….......… Pagina web: ……............................................ 

Nume manager (administrator): 

.............................................................................................................. 

Nume persoana de contact: 

..................................................................................................................... 

2. Domeniul de activitate: 

.................................................................................................................... 

3. Ati utilizat metodele de e-marketing in vizibilizarea produselor / serviciilor 

dumneavoastra ? 

Da 

Realizarea unui website al firmei 

Inscrierea websiteului firmei in cataloage si portaluri de specialitate 

Prezentarea produselor / serviciilor pe burse virtuale 

Sondaje de opinie on-line 

Colaborarea cu reviste/ziare on-line 

Vizibilizarea prin bannere publicitare pe portaluri cu trafic ridicat 

Altele ........................................................................................... 

Nu 

4. Doriti o vizibilizare mai buna pe Piata Virtuala www.v-Market.ro prin plasarea 

unui banner intr-o pozitie agreata de dumneavoastra ? 

Da 

Nu 

5. Opinii si propuneri: 

................................................................................................................................................ 

... 

................................................................................................................................................ 

.. 

80


________________________________________________________________________ 

81

Piata virtuala a transporturilor

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?