Capitol 10.2 Incontinenta anala Tabla de materii

• Prolapsul anal sau rectal la efortul de defecatie
• Aspect perineal “de palnie” in descinderea perineala
Tuseul rectal
• Afectiuni ale canalului anal, hemoroizi, fisuri, fistule, ulceratii...
• Tumori / impactare fecala
• Anomalii ale
o tonusului sfincterian
o contractiei si relaxarii sfincteriene
♦ Examinari paraclinice
o Anuscopia si rectosigmodoscopia sunt de obicei suficiente / la pacienti cu sangerari sau
modificari de tranzit este necesara colonoscopia
o Ecografia endorectala este cea mai importanta examinare imagistica atunci cand se are in
vedere tratamentul chirurgical. Permite aprecirea cu acuratete a integritatii aparatului
sfincterian. Alternativ se poate face examenul RMN.
o Manometria anala evalueaza cantitativ presiunile sfincteriene de repaos (sfincter neted) si
in cursul contractiei voluntare (sfincter striat).
o Electormiografia (EMG) sau masurarea vitezei de conducre prin nervii rusinosi apreciaza
existenta leziunilor nervoase a planseului pelvin.
o Cand cauza incontinentei anale ramane neclara se recurge la inregistrarea dinamica a
defecatiei prin defocografie sau MRI
♦ Tratament
o Conservativ
Controlul diareei prin alimenatie, suplimentare de fibre, loperamid
Tratamentul leziunilor cutanate perianale prin creme, tampoane sau pansamente
o Biofeedback
Tonusul sfincterului anal este inregistrat si proiectat pe un monitor. Pacientul
poate observa modificarile de tonus sfincterian in cursul exercitiilor de contractie
si relaxare anala.
o Chirurgical
Sfincteroplastie – procedee de sutura si reconstructie a sfincterului anal
Miorafia ridicatorilor anali
Injectarea perianala de biomateriale (grasime, silicon,...)
Plastia sfincteriana cu muschi gluteu mare sau gracilis, stimulat sau nu
Sfincter anal artificial
Stimularea nervilor sacrati prin electrode introduse prin gaura sacrata
Colostomia cand celelalte metode esueaza asigura o ameliorare considerabila a
calitatii vietii pacientilor si reluarea activiatii sociale si profesionale
4