TA:LHÁRII - upload.wikimedia....

ANUL III No. 764
NUMERUL 95 BI\i NUMERUL
ABOXAiIIEXTELE
INCIP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESC
TOT-D'A-UNA INAINTE
In Bueurevci : La casa Administratiunel.
In Tara : Prin mandate postale.
Pentru t an 40 lei, 6 lunl 20 lei, 3 luna 10 lel.
In Streinetate : La toate oilleiele postale din
Uniune, prin mandate postale.
Pentru i an 50 let, 6 lunl 25 let.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACTIUNEA
No. 3,Piatza Episcopiei,No. 3
STII II'ITI SI WHIT'
PA NU-P EPTILA
TALHAßII COLECTIVISTE
-----
DIN C01TftADiCTIILE D-LUI G. PANU
TICALOSIA COLECTIVISTA
ORDINUL DE ZI AL IMPERATULUI
DRAMELE PADUREI
STRII ITI SI INHERIT'
Colectivistii ad fost striviti In ale -
gerile comunale. In toate partile pe
unde ad fost alegeri, ei n'ali reusit
se strecoare nici mâcar unul din aï
lor in consiliile comunale, cu toate
ça ad luptat mai peste tot locul cu
o inviersunare desperat&.
Acest lucru este far& precedent.
Nu s'a mai pomenit inca, nici chiar
la noi In farà, ça un partid, luptind
Yn alegeri, trei luni dupe câderea sa
de la putere, sê nu reuseascä a strecura
câti -va membrii de ai sél eel
purin, In corpurile pentru care se
fácea alegerea. Era reservatk colectivistilor
si aceasta supremi rugine.
Niel o comune, niel un colegiü,
nici un ales n'ali reusit se aib &, si
cu toate astea, lumea tot se mira
ça ad reusit sé intruneasea, pe
ici pe colo, tâte un numêr de voturi
pe jumètate mai mie de cât al adversarilor
triumfatori. Lumea se
mira, caci atât sunt de discreditati,
atât sunt de unti, In cât fie -care Yï
inchipueste lucruri eu neputintá ça
acesta : ch un partid care a guvernat
12 ani tara, sé nu aib& niel mäcar
tâte -va voturi trei luni dupe ce
a cäzut de la putere. Pe noi ceca ce
ne mira, nu sunt tele tâte -va voturi
ce ad avut; pe noi ne mir& tocmai
contrariul, ne mir& ch n'ali putut
reusi pe nicäeri, luptând cum ali
luptat si bucurtindu se iii modul cal
mai larg de libertätile si garantiile
constitutionals.
Alegerile comunale ail fost paras -
tasul pe care alegétorii l'ali fácut
colectivititei chzute si sfìrsite.
Gea mai grea pedeapsä a fost data
ins& colectivistilor de catre alegêtorii
colegiului II din Capitala.
Cel trei mil de alegëtori care ad
votat lista opositiunei- unite, contra
celor patru sute care ad votat lista
colectivistilor sustinuth de maiorul
Fànutä, sunt cetàtenii Bucuresteni
loviti, Watt si Ympuscati la 14 si 15
Martie, care veneaü fata In fat& cu
bat &unii Br &tienisti, cu fostii sub -comisari
si epistati, eu atei ce comandase
sad secondasti jandarmiï si sergentil
in atele zile de sângeroasi amintire.
Ei bine, résbunarea popo-
Sé vii fat& In fath eu aceia care
te-ad torturat si Ympuscat, sè'i vezi
obrasnici si alergând dupe triumfuri
eleetorale pe care de la tine le
cer, si sê'(i pàstrezi Angele rece, sé
respecti dreptul si libertatea chiar
In persoana lor, aceasta a fost lovitura
cea mai strasnicá ce a primit
pâniii acum colectivitatea.
La adâpostul legni, de o potrivá
proteètoare pentru toti, cet&tenii loviti
si Ynsângerati la 14 si 15 Martie,
ad infierat eu votul si cu dispretul
lor pe së:baticii erol ai acestor triste
zile.
In alegerile comunale, colect.ivistiï
ali fast striviti si intierati pentru
tot-d'a- una.
X. X.
TE LE GR AM E
AGENTIA HAVAS
Postdam, 18 Iunie.
Inmorm$intarea imperatulut Frederic s'a
rhnduit tn ordinea urmatoare: Imperatul,
regele Saxel, printul de Galles, printii Case
imperiale. Feld Maresalul de Moltke
mergea In capul trupelor.
In biserica, s'a celr b:*at un simplu servicia
divin; nu s'a rostit predica. In timpul
oficiului, tunurile aü dat saluturile
obisnuite.
Ceremonia s'a sflrsit la unu.
Sofia, 18 Iunie.
Azi dimineata s'a facut un serviciü funebru
solemn In catedrala bulgara fn amintirea
imperatulul Frederic.
Asistaü la aceasta ceremonie printul
Ferdinand, cu suita sa civila si rnilitara,
principesa Clementina, ministrii si numerosi
oficerl si functionari.
Curtea a luat un doliu de trel septamaul.
Berlin, 18 Iunie.
IiI proclamatiunea adresata poporului
sea, Imperatul Wilhelm II zice : «Chiemat
la tronul strámosilor mel, iaü posesiunea
lui, tnaltand privirea mea catre D-zeü si
aur, dupa exemplul stramosilor mel, ca
voiü fi un print drept, voiü cata pacea,
voiü spori prosperitatea WO, voifi ajuta
pe sarmanil si nenorocitil si ca voiü fi pazitor
credincios al dreptulul.»
Imperatul In proclamtiunea Sa, accentueaza
fnerederea Lui ln credinta Incercata
a poporulul prusian. Et gaseste in convingered
acestel iubirl mutuale tntre Regele
si poporul asigurarea ca D-zefi '1 va
da puterea s tntelepciunea.
Paris, 18 Iunie.
Proclamatiunea Imperatulut Wilhelm II
adresata poporulul german a produs o
impresie favorabila.
PANU -REPTIL
Cititoril nostri îsi aduc aminte,
din o polemica ce am avut cu Lupta,
c& d. Panu a avut nerusinarea së
ne acuze cà sustinem din interes
guvernul actual, frind -câ càti -va amici
de ai nostri ali primit de a ocupa
functiuni sub acest guvern.
La acuzatiunile Luplei am vrut
mai irithiü sê dam un réspuns serios,
am vrut sé réspundem cu argumente,
si se vede c& réspunsul
nostru a fast asa de categoric, In
cât n'amai cutezat d. Panu sê revie
asupra'í. Acest lucru fácut,së ne per -
mitem sé vedem cine e d. Panu,care
permite aere atât de arogante si
se '1 punem si noi o dató pe acest
om la rezan, cum zice d. Panu.
La 13 Noembrie 1880, d. Vasile
Conta, atunci ministru al iilstructitlnei
publice sub d. Ion Bràtianu,
rului care venea fata in fati eu a- t numit si amid putred de d. Panu,
cela care il mäcelärise, a lost teribilá,
nu atât prin numérul sdrobitor
al voturilor, cât mai eu seamy prin
tntelepciunea cu care s'ali purtat
cetàtenii.
trimetea actual ului directoral Luptel
o scrisoare datata din Bucuresti,din
care extragem urmâtoarele rinduri :
«Till la dilspozitiai'oastra suma
ce v'am promis ea autor pentru
jtn'nal. Nu --'nIl vine irosa so v'o
A DOUA EDITIUNE
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
trimit prin posta in numele met].
Astept pe Gheorghian, ca se i-o
dau Jul, si apoi el se v'o trimeata
voue, ca se figureze la posta numele
lui, etc.»
Explicatia acestor rênduri este aceasta
: Gazeta In cestiune e Liberalul
de la la,i ; fendurile de care e
vorba eraü fonduri secrete , si d.
Panu fácea pur si simplu po reptila
la Iasi, In folosul d-lui Ion Brâtianu.
Pentru a dovedi si mai bine relalatiunile
d-lui Panu eu fondurile
secrete In timpul infamei domnii
colectiviste, cum cualificâ Insusi d.
Panu, regimul Brl,tianu, vom aminti
cate-va inciderrte dintr'o sedint& a
Cameril deputatilor.
La 2 Martie 1882 d. Ion Bràtianu
a presintat Camerii: un proiect de
lege prin care se deschidea un credit
de 20,000 de franci ca fonduri secrete
pentru mentinerea ordinei in timpul
serbärilor încoronäriï Regeluï.
N. Nicolae Ionescu a combätut
acest proiect, In termenii urmàtori :
«Aceste cheltuell sunt nu numal nej ustificate,
dar sunt si o nerusinata delapidare
a fondurilor publice. Chiar In momentul
de fata se fac cheltuell pentru deplasart
de votanti, care cheltuell nu se
fac din averea membrilor partidulul.»
«Apoi, cum vedett, când se petrec asemenea
fapte nerusinate, nu ve putem da
banl pe cuvént, si când adeverul e ea ati
eapatuit niste miserabili partisani
care avenu nevoe d'a ti capatuitl.»
La aceastäacuzatiune, rêspunzând
min?strul justifiai, d. Nicolaeloneseu
II intrerupe ast-fel :
D. Nicolae lonescn. Uitati scrisoarea
d-lui Cona prin care se dovedeste ca s'au
dat 10,000 de franci l
Ministrul nu réspunde nimic la
aceasta, si d. Nicolae Ionescu,luând
cuvêntul pantru a doua oaré, zice :
«Am zis ca ministrul dedese din aceste
fondurl anormale nenumerate tncuragiarl
agentilor partidulul, si de la locul mea
am cutezat a tntrerupe pe onor. d. ministru
al justitiel, aducándu-1 aminte faimoasa
scrisoare a unul alt ministru predecesor
al sea, care printr'o scrisoare
data. publicitatii, spunea ca pune la dispozltiunea
partidulul dominant de la Iasi
10,000 lei. Acest ministru, prin portofoliul
ce avea si prin positiunea sa personala
nu putea se dispuna de aceasta suma,
fiind-ca insusi a spus ca era om serac.
«Apol and un om sarac ajuns la minister
poate se dispuna de 10 mil lei dintr'o
trasurA de condeiü, pentru ca se incurajeze
un jurnal de partid din cutare localitate,puteti
se ve tnchipuiti, ca asemenea
lucrurl care nu ajung prin indiscretiune
la notorietatea publica, cQt de marl trebue
se fie la realitate ? Si in adever acest lucru
exista, de oare-ce perpetratorul acestui lucru
l'a marturisit inscris catre amicii sei.
«Alta proba : mai este d. Panu, fost
cap al cabinetului In ministerul de
interne, care pima mai de-una-zi
marturisea lucru r i de asemenea natura.
Eü n'as ti voit se aduc aminte cu aceasta
ocasiune asemenea fapte, daca d.
ministru al justitiel nu dedea o desmintire
la «nerusinata» mea acuzare. Dar
când mi-a dat desmintirea ea II opunearn
marturisirea habemus reum confitentem;
va se zica avem un reus, un culpabil,
un acuzat, condamnat prin chiar
marturisirea sa».
Amintim inch odatä c& eel care
rostea aceste cuvinte erea d. Nicolae
lonescu, despre care d-nu Panu
zicea, acum câte-va sëptämâni, la
Ploesti , sustinêndu-i candidatura
intr'o Yntrunire public& : «Uitati-vë
la soare : Sunt pete in soare? Nu
sunt. Uitati-vë si la Nico!ae Ionescu:
Puteti g&si pete la dânsul ? Nu puteti
gasi».
Ce e dept acum 6 ani, in urma
discursuluï rostit In Camera de d.
N. Ionescu, d. Panu l'a injurat in
Liberalul In modul eel mai infam.
In numérul viitor vom vedea ce
fácea d. Panu In schimbul banilor
ce-i primea din fondurile secrete.
TA:LHÁRII
HOTU
PUNGA SII
CiUPiTLaI
COLECTIVISTE
D. Ton Brâtianu, capul bandei colectiviste,
care in curs de 12 ani a
umilit si a conrupt o tar?). Yntreagà,
nemultumit pe atâtea succese str&lucite,
viseaz& noi lauri. D sa care
cât a fost In capul têrei, petrecea 5
zile pe sáptámân& la Florica, acum
îsi petrece tot timpul Yn Bucuresti,
cabalind si intrigând ea eel de pe
urmä demagog; nu are nici demnitatea
fostei sale po.sifiuni.
D. Bràtianu vázênd moderafia actttalului
guvern, ca sá nu zic slabiciunea,
rldicà capul si are nerusinata
Yndràsneala së revindece iaràsi
puterea.
Spre a Infiera odatâ pentru tot
d'a- una colectivitatea impreun& cu
capul bandei, ne propunem a ecsamina
In acest ziar, toate tâlhàriile,
hr,tiile, pungásiile si cinpiturile sëvêrsite
de aceastá onorabilcï banda,
in curs de 12 ani,In întreaga tara,si
a cere de la guvernul actual sò numeascà
o comisiune ad-hoc, nu Insê
curtea de compturi In care n'avem
incredere, ci o comisiune compus&
din bàrbati cinstiti si harniei, càreia
se i se ataseze si un procuror de
curte, nu Insé procurorul curtei de
compturi. Aceast& comisiune sè cerceteze
toate hotiile denuntate de noi
si sé publics resultatul lueràrilor
sale In «Monitorul ofrcial»;dupè care
fie-care ministru In resortul sëü sh
urmàrease& Inaintea justitii ordinare
pe acesti pungasi, ca ast-fel
fie-care së'si ia resplata faptelor sale,
si se purificám odatá atmosfera de
pestilenta acestor stirvuri, care vor
sé învieze ca strigoii.
Inc& o mica observatie Ynainte de
a trece la eesaminarea hotiilor.
Ne avênd acte oficiale In mâna si
neulind descoperite aceste tâlhärii
de cât din intêmplare, lista noastrà
va fi foarte incornplect&; de aceea
rugâm pe toti cetàtenii iubitori de
adevér si de binele public sé ne ajute
in misiunea noastrá denuntând
toate hotiile ce le cunosc;Ynsë numai
fapte positive si care sê se poatà urmàri.
Asemenea cifrele date de noï
nu pot fi strict ecsacte,si rámâ-le ca
comisiunea, In vederea actelor ofrciale,
së stabileasc& aceasta pentru
fie-care sumé.
Acestea zise trecem la fapte :
1. Când aft intrat Rusii la 1877 In
tara, aü fácut guvernuluï de atunci
un avans de 4 milioane lei. Aceast&
sumä Irish nu s'a trecut in compturi
de cat peste 5 ani. Unde ad stat acesti
Bani atâta vreme si cine s'a
folosit de dobânda acestor milioane
Yu curs de 4-5 ani ?
2. Când s'aü rescumpérat drumurile
de fier Strusberg, s'a retinut o
sum& de mai multe milioane pentru
niste procese pendinte, pentru facerea
garei centrale, etc.Sé se cearä
compt de acesti bani si sé se vazá
modul cum s'ilü intrebuintat.
3. Sé se cpará comptul exproprierilor
fácute cu asa numita gara centralä
si sé se tragä la rëspundere risipitorii
banilor publici.
4. Cu confectionarea bileteloripotecare,
in valoare de 27 milioane,
s'aü cheltuit peste 400,000 lei, in
mare parte diurne, si transporturi
la Paris a d-lor Eug. Carada, Emil
Costinescu si altii (vezi scrisorile
d-lui Costineseu din acea epocá publicate
In «l'Indép. Roumaine» de
acum vre-o câte-va luni). Sé se oblige
aceati domni sè inapoieze banii
luati farà nici un drept.
5. A se cere socotealh d-lui Carada
de rescumpérarea rentei perpetue,
l'acuta de d-sa la Paris in anii 1883
si urmatoril. Sé nu se trimeatà Ynsá
la Curtea de compturi, chcl am declaret
deja cä n'avem Incredere in
lucràrile acestel Curti.
G. D. locot.-colonel Candiano-Po-
MERCURI 8 (20) IUNIE 1888.
NUMERUL 13 Rim NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS-
TRATIA ZIARULUI
La Paris : Agence Havas, Place de la n6urSe, 8
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri
si reclame pe prig. Ili, 2 lei linia.
LA PARIS: se güsestejurnalul cu 15 cent.
numerul, la hioscul din Bulevardul St. Germain,
No. Si.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
AD.iriINISTRATI UNEA
No. 3.Piatza Episcopiei.No
pescu pe timpul résboiului 1877-78
a primit ca advocat (?) de la orasul
Turnu-Severin o suma de 9000 lei,
sub pretext ca sé sustie comuna in
procesul cu chile ferate pentru exproprieri.
Cum vedenl, d. Candiano
pe când lua Plevna, lua si Severinenilor
9000 lei.
7. Só se ia do comisiune socotelile
cheltuelilor diplomatice pe anii 1876
si 1877. Pe atunci bietii colectivisti
eraü dar sé nu se mire comisiunea
când va giisi e& d. Brätianu
Ion a luat 1.2.000 lei numal
pentru drumul sèü la Sibiü, undo
s'a ntâlnitcu Imperatul Frant losef.
(Vazá-se registru M. de Fin. pe luna
Sept. 1876). Tot atunci o personalitate
politic& ridicase de la Visterie
11.000 lei. iar B-iul de Samos o
suma de 8.000 lei. Stirn c& se va
invoca prescriptiatoti tâlharii o invoaca
asth-zidar eel putin va rëmâne
fierul opiniunei publice pe
fruntea acestor vulgari pehlivani
(Va urma). Un contribuabil.
DIN CONTRADICTIILE D-LUI G. PANU
REFORMA AGRARA. CULTURA INTENSIVA
Pana acum am arátat contradictil de
ale d -lui Panu asupra cestiunilor de
principii abstracte ori de persoane.
Asta -zI vorn arata ca d nu Panu se
schimba ca o sftrleaza chiar si in ces -
tiunea taranilor, care este, dupé cum
zice domnia sa chiar, punctul fundamental
al programulul séu.
Luam pentru asta -zi cultura intensivi.
Se stie ca noi, dupé ce sustinusem ca
trebuesc vêndute mosiile statului la térani
si ca le trebueste pus si capital la
dispositie prin intermediul Creditelor
agricole, puse pe alte baze, sustineam
ca aceste Imbunatatiri n'ar 8 nimic,
daca nu se va introduce cultura intensiva
pentru mica proprietate taraneasca,
si pentru acest sfirsit propuneam fermele
model. Cam de aceiasi parere a
fost si d. Aurelian.
laca acum cum judeca «Lupta» de la
28 Aprilie 1888 propunerea d -lui Aure -
lian si prin urmare si pe a noastra
Cliestia Inca nu e aicl. Ea este aiurea, lucru
care pare ca d. Aurelian nu'l stie.
Iat'o .
Este un lucru tot asa de vedit ca cultura
intensiva nu poate fi practicata intr'un moment
dat in or ce izara si ca sunt tzeri cart
fatal sunt destinate, in anume imprejurari,
a face cultura extensiva, a avea izlazuri etc,
macar ca superiotatea altorculturi este constatata
in stitntza si practicara aiurea.
Este Intrebarea : crede d -saca taranoastra,
tri momentele acestea poate introduce
cultura intensiva? Trebue sa fe cine -va
ignorant de conditiele culturei irjtensive
pentru a respunde afirmativ. Ori cúnd vom
putea doved, aceasta.
Cine sunt utopicii ? Acel ce propun reforme
imposibil de realizat din cauza resistentes
Imprejurarilor si situatiet economice
a terel, cali atei ce propun reforme
grea de realizat din causa resistente)
Iegiuitorului, din causa dusmaniel celar
interesati la starea actuaba d3 lucrurl ?
Negresit ca In urma acestor randuri,
cititorii nostri vor vedea eu mirare
ca anul trecut d. Panu era
de alta opinie, si cd nu numai caz
era cu totul de pärerea noastra., adicä
ca a da ritmai pa.mênt si bani la
lärani nu este de ajuns, ci ca. trebue introdusä
cultura intensivi, dar inca. d.
Panu propunea ca statul sa. constrdngd
pe färani prin funcionaria sea ca sed
faca cultura bund.
Iacis ce zicea d. Panu In Lupta de
la 15 Octombre 1887 In articolul de
fond :
Efi stili, ca ori si care altul, ca pentru a
face buna cultura, pentru ca mica proprie -
tate se dea roadele do' ile, nu se cere numai
de a avea pamênt si instrumente de munca.
Se mai cere ca se stil curo se culti -
veaza pamêntul, cuna se'l fngrijesti,
fn ce directie se 'ti aplici munca.
Prin urmare, recunosc ca chiar daca
toate masuri'e si dispositiele insirate tn
cele opt articole precedente s'ar realisa,
inca ar remânea o chestie serioasa care
atinge In particular mica'proprietate,ches-
tia stiintei de a cultiva dupe bane
metode pamê. -tul.
Ace e sta ehestieacarei Insemnata-'
teo recunosc, nu este insvi nici poste
fi un obstacol invincibili pentru rea -
lisarea ref;,rmei altrare.
In adever,etiteevidentca téranul nostru
nu stie se cultivez-' paméntul dupe meto -
dele nouet stiinte agronomice.
De cat niminea nu poate pretinde ca el
nu stie se cultiveze pamóntul.
EI are aceasta stunta, el este mal de
graba un rutinar, far mal de loe un tncepator...
In contra acestui pacai, a acestel
indaratnicir invechite trebue deciea
socletatea, legea se la inesuri...
Decf In interesul reformai de care me

ocup, intervençia statulnl cred c& va fi
necesara si tn aceast& privino.
Statul d&nd teranulul tn conditiunile de
mai sus p&ment si instrumente va tre -
Lul In marginile putincioase ca se
se fnsarcineze ,,I Cu educatla lui agronomica
fn punitele absolut necegare
unes bune cultori ..:
In acest scop agenti Statulul speciali,
inspectora, profesora de agricultura, do
silvicultur&,oameni luminatt prin o lunga
experient& vi prin lungi studll la fata loculut
tn deosebitele ter!, iar nu purl diplomate,
asemenea oamenl tn numër suflcient
si cu o buna organisatie, ar putea
forma un core tecnic luminat, tntelept,
care va putea aduce cele mal reale servi -
cil progresulul agriculturel si disparitiunel
rutinel.
Se inteiege c& pentru aceasta este nevoe
ca el sé albe caracter oficial, iar disposi -
tiile lor se fle imbracate sub forma de
leg' si regulamente.
Altmintrelea simple sfaturl nu ar folosi
nimic. Rutina este mal tare de cat or -ce
sfaturl. Aceasta este o cauz& pentru care
aiurea statiele agronomice, comitiale agricole
etc., nu dan nu resultatul dorit, dar
macar Ceva aproximativ. Si sé nu se alarmezs
cine -va la cuvintele de lege de
regulamentare.
Aceste reproducer! le däm far& alt
comentariú de cat aceasta simpl& reflectie
:
Dec& Wrenit n'ar avea alti prieteni
de cat d. Panu, apol ar fl val de et. In
fie-care an d. Panu le -ar tmbunatiiti
coarta, stricând estimp cela ce a f &cut
in anul trecut.
Nu zéil, d. Panu este un mare reformator
TICALOSIA COLECTIVISTA
UN ACT OFICIAL
Dintr'o foarte interesant& lucrare Mout&
de d. Badea Gheorghescu, sub -
prefectul plani! Balta, judetul Doljiu, si
intitulat4: «Raport cutre pretectul de
Doljizc» extragem urmëtoarele destai -
nuirl foarte importante In privinta modula!
cum eraú administrate, comunele
sub colecti vitate :
«Majoritatea comunelor, dupe cum am
aretat mat sus, avênd un numér de con -
tribuabili prea restrans nu at resursele
trebuincioase pentru a'gl tntampina cheltuelile
cele mal indispensabile chiar.
La formarea bugetelor, ca sé salveze aparinta,
Inscriü la veniturl sume fictive,
pe care compteaz& cheltuell. Cï1nd bugetul
se pune in practice se vede lipsa veni -
turi lor.
Din primele tncasarl 'gl iaü lefurile mat
!atilt primaril, ajutoril tor, notarit, per -
ceptoril gi all functionarl, remaind to suferinta
tot -d'a -una preotil, cântaretil, Invetatorii,
si mal cu seam& v &t &geil. Am
¡Visit vat &gel carom nu li se platise lefurile
pc mai multi ani, de la 1882
Yucca».
«Socotelile comunelor la cea mat mare
parte din ele nu sunt tncheiate niel apro -
bate pe mal multl ani. La alíele de si socotelile
aü fost tncheiate si fogtil primari
sat perceptora condemnati la platasumelor
constatate ca reliquate, nu s'raü esecutat
iis& la timp tncasarea Ior. Mult1 din acel
debitori sunt cazutl in deconfitur& in cat
n-i se poate Intasa nimic. De exemplu comuna
Giurgita pierde peste 2,00'-lel
do la trei fosti primari care nu mai
au absolut niel o avere de urmérit; cam
acelagl lucru s'a petrecut la Cer &t, Barca,
Goicea Mice, Urzicuta, Gltidiciu, Cioroiaeul
el alíele ».
Vëzuram starea financiar&, sé trecem
acum la starea salubrit &te! publice In
comune
FOLTA ZIARULUI «EPOCA»
ALEXIS BOUVIER
(10)
DRA_l'IELE PADTJRI
PARTEA I
LUPII DIN ARDENI
I
CUM SE FACE CONTRABANDA
Atone! Bois -Sec se pled, el mergtnd
in brunet, tirindu -se, alurecand, sé Infunda
In p &dure, departlndu -se de c&rarea
ce urmase; spini! si ghimpil tI
intraú In piale, dar contrabandierul nu
simtea nimic, primejdia Il f &cea nesimtitor;
ochii seI, ebicinuiti cu Intunericul,
c&utaü sé str &bata tuflsurile cele
mal aeropiate. Repede ca fulgerul arunc&
sacul tntr'un desis de cop &cei el
se Jipi, cu bratele In sus, de trunchiul
noduros al unul fag, stand nemigcat.
Deschizênd£Qchil cat Cu putint& c &uta
sé vad& de unde venia sgomotul de
past ce auzea.
Bois -Sec era inecat de sudoare, fruntea
lui picura, i! esail abur[ din per, el
vintul rece ti lipea de trap hainele inghetate;
putea së moarä ; dar contra-
«Fantanile in toate comunele sunt cu
ciuturi (puçurl) sunt réü construite si réü
tntretinute. Pulberea din timpil secetosT,
apele din plot si din smarcurile care se
formeaza imprejurul fantanel, patrund
In interior si depunéndu -se pe fundul for
un strat de imunditatt tnvenineaz& apa.
Niel locuitoril, niel autoritatea nu tngrijeste
se le sleiasca si se le curete din timp
in Limp.
Stradele comunelor sunt to stare primitiva,
gropt, baltoace in care apele stag -
neazt si inverzesc, solul balegaros si imbibat
de toate miasmele otr &vegte aerul.
Autoritatea comuna si cea judetian& in
lot se remedieze acegtet triste start de lucrurl,
sé faca sosele to interiorul comunelor,
fat gosele pe campurl tntre comuna
si comuna, acolo, unde nu este nit' s &natatea
locuitorilor to perico], niel comunicatia
impracticabila. -0 lucrare de luce
preferita unel lucrar] de la care dependa
to mare parte sanatatea si viata populatiunit.
Ca corolariu a tutulor acestor lipsuri de
mésuri igienice si de salubritate publica,
plasa Bette cu o populatiune de 40 -50 mil
locuitorl, nu are niel un spital si nice un
medic eel putiu care sé propage locuitorilor
igiena gi sé pue stiinta in serviciul
tor.»
Iati cum descrie sub prefectul starea
cimitirelor din comunele rurale :
«Am vézut cimitire cu cate -va morminte
numal, de curand tnflintate si parasite,
iar mormintele arate delc&tre proprietarul
terenulul pe care se tnfiintase.»
Modul de procedare al autoritatilor
comunale colectiviste, In cazuri de incendiuri,
sunt de o selbeticime el rea
credint& extraordinara.
In raportul sëü, sub - prefectul spunea
:
«Cand se intemple. sa arza producte, ftnete,
paie, etc., autoritatea comunal& nu
'sI d& osteneal& s& constate anume locui
toril cart aü fost in comuna fn timpul
sinistrulul, sé vez& catl dintr'éngit at dat
ajutor la stingerea saü localisarea foculul
si cast at lipsit si din ce imprejurarl.
Multi locuitorl cart n'aü fost atunci tn sat
sat cari aü t'osi retinuti de forti - majora,
boale, morti etc., an fost trecutt pe tabloul
celor recalcitranti si condemnati
pan& si la maximul amenzii.
Unit dintre proprietaria de producte arse,
de multe ori se tnspaimant& de lapsa or
carul scrupul de constiint& al autoritatea
comunale fat& cu locuitoril si se tnvoeste
Cu el asupra pagubel, dupa ce at fost
condemnati; Cu toate acestea hot&rtrea
remane tn vigoarea e; ca sé fie executata
or când fata eu comuna care la parte din
amenda, dupa ce sa achit& paguba.
Autoritatea comunal& nu este tot d'auna
cu mana pe congtiinta la expertisarea
pegubilor causate, niel la condemnarea
tutulor recalcitrantilor, las& sé scape de
subt asprimea legil, rudele, amicii, si
poate chiar unit dintre locuitoril cart le
ar putea face, daca ar voi, positia dificil/
la comuna, stiindu -le lipsa de autoritate,
de dreptate si de impartialitate.
Aceleasi lucruri se petrec si In casurI
de furturl de animale, de producte, de
obiecte etc.»
Vexatiunile ce ad avut de suferit
nenorocitii sateni de la perceptor!, ali
Post adesea semnalate In presa opozitiet;
dar astazi ele aunt conflrmate prin
raportul subprefectului. El zice :
«S'ali luat cu forma saü far& forma objecte
si producte de la contribuabill care
bandierul nu se misca... Numai privirea
lut era vie; el st&tea inmármurit
ca la pind&, peptul I! svicnea ou putere,
respiratia lui era un fluer, avea friguri...
dar nu simtea nimic... La lumina
unui fulger z&rise pe c&rarea ce
parasise, dol garzi.
Contrabandierul nu sé inselase; In
padure urechea se ascute cu vremea;
ajungi sé deosebestl ciocnirea frunzenor,
trecerea vinatului, sail pasil omulut,
adice a dugmanuluí.
Bois-Sec nu'eI lua ochi! de la eel dol
Ine1, it vedea prin Intuneric, mergtnd
plecati, cu urechea intinsi, ei mingâind
cu mana cocoeurile ridicate de la
carabinele lor...
Bois-Sec s°mtea c& de f&cea o miecare
era perdut, cAc1 pe o vreme ca acea
nu putead urmari pe contrabandieri
de cat cd plumb.
Tintuit de copacul sëu, simti pe fata
lut suftarea cald& a celor care 'I c&>}taú,
ei auzi trosnind sub picioarele garzilor
spinzurile ale caror ramurl il Impun
geed.
Unul din garzi zise in&busit :
A auzit semnalul si trebue s'o fi
apucat in spre Communaux... O s6'1 Intilnim
la cotitur&... Mergi mainte pe
cara re.
Nu I stal
De ce 7... Mi duc si chem pe Daubier...
Daubier nu poste sé se afle
Va da drumul cainelor care ne vor
C&liuzi.
Asta e o idee nemerita.
EPOCA -- 8 IUNIU
at remas mal mult timp nevéndute si
expuse stricaciunel: scoarte, cergl, carpe,
prestelcl, camas!, haine, cojoace, cald&rI
si alte objecte, pan& si solul de panza navadita,
art fost ridicate de Perceptora si agentil
for de prin casele oamenilor, el de
multe ori, aceste vexatlunl aü fost facute
ca se'i forteze a plati contributiile Cu anticipatie
pe cate un an. Gand omul a platit
datoria si a cerut sé i se tnapoeze zalogul,
or t s'a tnapoiat putred, ros de soareel
si rupt, or i s'a spus ca nu se mal
gasegte tn localul perceptiei. Cet ce at insistat
a li se da objectele at fost batutl si
maltratati.
Perceptoril gaseaü de urmarit alt&avere
la debitori, cum : vite, producte etc. dar,
pentru a't constringe.mal sever, se amparan
Lot - d'aura de objectele cele mal indispensabile
familil el cele mal lesne de
transportat ca zaloage. Acest nenorocit
sistem de constrangere pe lange ca era
pagubitor, era tot de odaia dearadator
pentru familia contribuabilulul -- .lovea
in demnitatea el. Oamenit bétrani spun
cl, procedarea Perceptorilor le recheama
fn memorie timpii barba -
risinuluI si al invasiunilor când 'si
aseundeau prin gropi objectele din
case ».
Sub -prefectul terrain& raportul séil
c&tre prefect, aratand ca aceasta stare
de lucrurl s'a perpetuat timp de peste
zeta ant, ei c& munceete din resputerl
spre a Indrepta relele zi cu zi, ceas
cu ceas.
INFORMATIIINI
Eat& lista delegatilor alesl alalta-ert la
Rtmnicu-Valcea
Alexandru Zugr&vescu, Haralambie
Davidescu, Ghit& Politimos, Ene
Andrei, Preotu Budeanu, Gheorghe
Dincá.
Aceasta este a doua oard de cdnd
orasul alege cu aproape unaninzitate
pe viciimele fostulul satrap Simulescu.
-st-
Disolvarea consiliului comunal din
oragul R.-Sárat este un fapt Indeplinit.
Ad fost numiti membri in
comisia interimarä dd G. A. Märg&ritescu.
Ghitü Lupan, bean Miháescu,
Ghitk Gealep, Enache Zamferescu,
Alecu Orásanu si Iosef I. 0roveanu.
-sma-
Ni se spune cá o cercetare va fi
In curând Mouth de catre par-
t
intern, pe care avea necaz din causi
c& nu voise sé se tnvoiascii sé fie
tovarás Cu dânsul la facerea bonurilor
ei foei de dietá.
Studentul in chestie, care este si
azi intern al Eforiei, a fost ehemat
la Eforie si atnenintat eu destituirea
dac& nu'si va retrage plângerea ,
cea ce a si fácut.
Vom reveni peste cateara zile mai
pe larg asupra administr:iri Eforieí.
s®
A apérut azi In Monitorul Oficial
decretul prin care se acord& d-lui
general Barozzi, ministru la departamentul
de resbel, un concedid de
30 de zile.
Prin acelas decret d. Teodor Rosetti,
presedintele consiliului de ministri
este insarcinat cu interimul
ministerlua de resbel.
-ss-
Isbdnda este numele until nod organ
al partidului liberal-conservator
ce a apérut In T.-M-agurele; urim
viatá lung& noului nostru confrate.
s>
Societatea Cooperatorilor din capital&
a presintat d-lui presedinte
al comisiei interimare o plângere
contra d-lui Dem. Butculescu, care
de si ne mai facênd parte din comitetul,
societätei Cooperatorilor a cerut
In numele acestei societáti gritdina
Cismegid pentru zilele de 12,
13 si 14 lunie pentru o serie de serbéri
ce voeste sé dea In acea gradina.
Comisia interimara examinênd aceastä
cerere s'a pronur,ta.t contra
acordärei gràdinei pe zilele sus zise.
st-
S'a acordat medalia de Bene-Merenti
clasa I pentru merite artistica,
d-soarei Agata Bârsescu de la teatru
Curtii din Viena, d soarelor Elena
Teodorini si Carola Leria, d-nei Ciementina
Schach din Dresda, d-lui
Kristoffer Nyrop din Copenhaga pentru
serien asupra României, d-lui
L. V. Fischer din Sallach pentru traducerile
sale din literatura Romani,
d- lor Duiliu Zamfirescu
Dimitrescu, profesor la Conservator.
- s-
D-nu prefect al politil Capitalei
tinênd cont de cererea care s'a fitcut
prin pres&, a instalat chiar In
têrgul Mogilor, o escuadä de pompieri
cu pompele gi cu sacalele ne-
cesare.
chet to scriptele furniturilor ce se -11116fac
pe la difer;te spitale. Eri a venit inaintea curtii cu ju-
Aceastä cercetare se face In urma rati procesul sergentului de stradá
denunt&ri ce a primit parchetul. Ion Opricá, acusat ca find beat ar
Noi recomandàm d-lui procuror, fi tras cu ravolverul tntr'un birjar.
In special foitele asa numite de dietá, Acest procF s judecat In ultima seprecum
si bonurile ce se libereazä situate a Curti cu jurati a fost anude
$efi de serviciu. lat atuncea de presedintele Curti In
In aceste doué scripte se petrec virtutea puterei sale discretionalä.
mai ales lucran neregulate. Nu ne Acusatul a fost apèrat erg' de tâputem
opri chiar de a semnala di- nêrul avocat Noreanu care tntr'o
nainte cele ce se petrec la spitalul strélucité pledoarie a arétat c& in-
Mavrogheni, unde se aflit inten- structiunea a gresit trimetênd in
dent un domn anume Costinescu ei fata juratilor pe sergentul Opric&
contra c&ruia exist& la Efoiie peste pentru crima de omuuidere cu vo-
60 de plângeri adresate Beizadelei enta, de oare-ce s'a constatat cä ado
cutre o multime de persoatee, cusatul era beat and se presupune
interni, externi si bolnavi chiar. cä a tras asupra birjarulul llie Ni-
Este un fapt cu desëvêrsire cu- colae, care a si murit In urma r&ninoscut
c& acest econom, isi permite rilor ce primise.
fárä fricá de pedeapsä sé comitä a- Jurati nPtinênd cont se vede de
devërate infamii. faptul ci Oprick a fost beat, ad rés-
Ast-fel a mers pânä acolo In cat puns In mod afirmativ la chestiu-
Intr'o seará, sunt acum cati-va ani, nea dac& Ion Opricä este culpabil
a tras eu revolverul intr'un student de omucidere cu voint&.
Garzil se intoarser& tndärät si Bois-
Sec auzi un tipét ciudat, la care réspunse
un fluer ascutit.
Fiori trecur& prin m8duva oaselor
contrabandierulul, sudoarea i se inghet&
pe trup si degetele sale sé Inclegtar&
pe coaja fagulu! care '1 sustines...
Bois-Sec era perdut; simtea c& negreeit
cainii o s6'1 gaseasc&. Vintul urla
printre copad! , furtuna bântuia mai
cumplit decAt or and: un norof pentru
dênsul. Garzii coboraú cerare/.. nu putea
ansé sé fuga. 0 idee It veni atunci.
Am apus c& Bois-Sec avea drept cingatoare
o (unie; el o desfacu repede, o
leg& la un capët de sacul care era In tuflg
si apucand cel'alt capëtin dint' se sui
In copac. Intr'o clips contrabandierul sa
afl& calare pe o creanga, gi cu o IndemAnare
ce dovedea o putere neobienuit&,
trace In sus sacul cu tutun ei'l
leg& !tinge dênsul.
Abia inodase fringhia, and auzi morm&itul
cdinelor.... GarziI veneaú In
urme.
II 4rëzu indreptAndu-se spre copac; ei
de ast& data simti florI In tot trupul;
dar ajuñg9nd la piciorul fagulul c&ini!
1&trara voios ; garzii se repezir& ei
litar& din guracainelor batista cea mare
a contrabandierulul cizut& jos.
Vezi, a venit pân& aid, zise unul
din el.
Acum e al nostru, zise cel'alt; o se
ne ducA pan& la dênsul.
strigtnd cainil II tndemn& sé caute.
Câinil ascultatorl pornir& pe drumul
pe unde venise Bois-Sec.
Dupe un sfert de ceas de nemiscare,
contrabandierul desleg& sacu, 11 cobort
la rindul lui, si dupe ce.'! lue. In spate,
tip& ca cucuvaea. Un fluer II respunse
nu mal departe de doué -zeci de pagï...
Bois Sec se duce intr'acolo. Un om eei
dintre ierburi.
Nu i -ai vézut 7 Intrebá el.
Ba, Inc& cum 1... Am scapat ca
prin urechele acului... Sunt topit I. .
Nu'I nimic, stem foarte bine...
lea e liber& si mama Coq Blanc ne aeteapta
cu tr&sura pe drumul de la Bo3séval
0 tr &surit... Dar garzii 7... intreb&
Bois Sec Ingrijit.
Ce prost eetil Dinsa i -a adus de la
Saint- Menges... are bilet de liber& trecere,
zise Marcassin.
Al aea 'nteleg... Meeter est] si tul...
*i mat linistitt, coutrabandierif apucar&
pe drumul unde 'f aetepta tr &aura.
Saoul Cu tutun fu aeezat Intre doue
scânduri, tovar &giI se suir& In tr&sura
si baba care Linea haturile ei biciul
zise :
titl, bietl, c& trebue sá má Intore
pe la Saint Menges; sá vé coborttí
mal nainte, find c& sr putea aë vé
b&nuiesc& si sé ne catite, pe când eú
singur& ca biletul de liber& trecere mil
duc de a dreptul la Iges.
$i amêndol barbatil s &rind din tr &sur&
se Indreptar& brat la brat In spre
Mensa.
Mama Cog -Blanc se opri dinaintea
biuroulul vamei, dädu biletul el si trecu
mai departe.
Acusatul a fost condamnat la 5
ani Inchisoare corectional& acordêndui-se
de càtre lurid circumstante
usurêtoare.6
Serbarea distributiunei premielor
care se va face pe la localurile fiecärei
scoli, se va sévârsi la 29lunie.
Delegatii Ministeriuluï de Culte vi
Instructie public& vor representa pe
d. Ministru.
--
Ni se serie din Sinaia:
«M.M. L L. Regele si Regina, Insotiti
de A. S. R. Ducele de Nassau
ad fácut eri o escursiune prin munti.
Vremea e splendidä la Sinaia.»
--M
P. S. Mitropolitul primat a asistat
eri la examenele ce s'ad tinut la seminariul
central.
-tais-
Sunt numiti delegati al Ministeriului
Cultelor si instructieI publice
pentru a asista la examenele de fine
de an de la lnstitutul Brock, d-nil
Christescu si Adam, profesori.
tlltic
Prin decisiune ministerial& s'a aprobat
ca carte obligatorie pentru
scoalele publice, cartea de gimnastic&
a d-lor Moceanu si Velescu.
-$-
Dd. C. Exarcu, C. Stäncescu, Dem.
R. Rosetti, N. Flays, Ionescu-Gion,
Stef. Sihleanu, M. Kohen si Voreas
sunt numiti delegati ai Ministeriului
Cultelor si Instruetiei publice, pentru
a asista la examenele de fine de
an de la Conservatoriul de Music&
declamatie din Capitala.
DIN STREINATATE
VILHELM AL II -a
Imperat al Germanici
Cel d'antêiú act pe care l'a semnat
noul Impërat al Germaniel, este urmetorul
ordin imperial pe armata :
Pe când armata depunea doliul ce'l
tmhr &case pentru Impëratul ei, ce va
tr &i pururea in inimile tutulor, Impëratul
-rege Wilhelm I -iú, malt prea veneratul
meú bun, sufer& azi o noué
ei grea loviture prin Incetarea din viat&
a scumpulul si prea iubitulul met parinte
Majestatea Sa Impëratul -Rege
Frederik al III -a.
Simt cu adevérat zile de grea jale,
In care vointa lut Dumnezeú mé pune
In capul armatel si ce fapt este o inim&
adânc miecata din care Indreptez
Intaiul cuvênt cAtre armata mea. Credinta
Insé, cu care pe est pe culmea
la care mé chiama vointa lui Dumnezeú,
este tare ei neclintite; citi, cunose,
ce simtimênt de onoare ei de
datorie ail sädit in armata glorioeii met
Inainte mergatorl, si stili In ce mêsura
inalta s'a pastrat tot d'a -una in armata
acest simtimênt.
In armati, nestrémutata alipire cetre
Domnul suprem al oastei,este moeter.irea
ce trece de la tat& la fife, de
la generatie la generatie; si de aceia
rechem icoana glorioasa ei adorata a
Domnulul caster, a moeulut met, ce sta
inaintea ochilor tutulor mat frumoas&
eivorbind mat bineinimelor,de cat s'ar
putea cugeta; pe aceea a scumpulul
meü tata, care deja ca principe imperial
II.
MAREA CASA X.... SI C -IA
Cam la capëtul satului Balan, lâng&
Sedan, era o case, teraneasc& ca Inf&tivare;
aceasta cas& era locuit& de un inchirietor
de cal el deetre.surl.
0 curte large., réü pavati, plin& de
gunoae; In fund o gura mare slujind el
de grajd. Curtea era m&rginit& de o
parte de un Sopron In care eraú depuse
marfurile ce trebuiail espeduite, de alta
de o magazie pentru fto; In fund, la
o parte, se afla usa unel scarf strimte
ce ducea la rindul Intáiü de asupra
grajdulut. Aceast& uee parea a duce Intr'un
pod; In fapt era intrarea la o locuinta,
la o locuint& stranie, In care eedea
un oin el mai straniü, pe care'l
vom presenta peste putin cititorilor.
Pentru a ajunge la cele doué odal
ce compuneailacest apartamenbtrebuis
sé urci doué -zeci de trepte, trepte foarte
marl. teapane ca cele de la sc &rile
de morare; dupa ce le urcai te aflal di-.
naintea unel uei cu giamurt. Od&ile in
care ducea scars trebue sé fi slujit de
pod, find luminate fie -care de o fereastra
ce sé Inchidea rëil, ceca fusese facute
cu lemne de la case d&rlmate. P &retii
din odaia d'antai, netapisatt, eraú
date cu o v&psea cenusie cu clec, Lava -
nul v&rgat Cu grinzi marl.
(Va urma)

'eT castigase un toc de onoare in analele
armateI si pe aceea a unui sir indelungat
de gloriosl Inainte-mergetorl,
al caner nume strëluceste in istorie si
ale cäror inimI bäteaü pentru armate.
Ast-fel ne apartinem reciproc, E1 vi
oetirea ; ast-fel suntem nescut! unii
pentru allai ; si ast-fel vom fi legati fera
Incetare, fie dupe vointa lui Dumnezeü,
furtune or pace.
Vol 'ml veti jura acuma credintä vi
supunere ; iar Eú nädädjduesc ca 'mi
voiü aminti pururea, ce ochil anaintemergétorilor
me! indrepteaza privirite
asupr&'mi din cea-l'alta lume si cä
odinioarä voie' avea a le da socoteal& de
Gloria :}i Onoarea Armatel I
15 lunie, 4888. Wilhelm.
Castelul Friedrichskron.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENTiA HAVAS
Budapesta, 18 Iunie. Delegatiunea
austriaco a tinut sedinte la amiazi.
Preeedintele, d. Smolka, a rostit un
lungi celduros elogiü al Imperatulul
Frederic, fecând istoricul soartei tra -
gice a acestul Suveran ale cerul !natte
calitati si malte virtuti le a relevat In
termenil ceI mal simpatici. El a exprimat
convingereace Impëratul Wilhelm
va urina traditiunile;predecesorilorsal,
vi ce va fi dênsul asemenea, amicul si
aliatul credincios al Impëratului Frantlosef;
ce aceste raporturl de amicitie
aceasta aliante vor fi indestructibile
el ce pacea va fl mentinuta Ince mult
timp.
Oratorul a fecut in urma urerile ca
universalitatea acestul doliü profund si
siguranta nemurirel amintirel Im përatului
decedat se fie pentru dinastia germana
o mangaiere el o usurare.
El a propus in sfereit se se ridice vedinta,
rugänd pe ministrul afacerilor
streine se transmita guvernulu! germen
adâncile pareri de raü ale delega -
tiunii Austriace (Aprobert).
Budapesta, 18 Iunie. Comisiunea
bugetere a delegatiunii austriace discutând
bugetul afacerilor streine, d. de
Kalnoky a abordat In discutiune cateva
puncte de politica generala.
«Este greü, a zis D. de Kalnoky, de
a vorbi azi de politica streine, far& a
intoarce privirile spre Benin unde o
schimbare de tron s'a produs sub impresia
unui simtimênt de competimire
generala. Suntem intr'adever in raporturi
asa de intime el asa de strânse cu
Germania, In cet este natural de a ne
Intreba dace aceasta schimbare de tron
va esercita o influente. si ce influent&
putea avea raporturilor
aliante.
In acest timp din urma deja, noi am
avut proba stralucita ca o alta schimbare
de tron s'a fecuttn imperiul vecin,
fare a aduce nidi o modificare, cea ce
probeaza puterea si soliditatea aceste!
aliante. De atea, In cele doue imperil,
convingerea e depline ce relatiunile
noastre nu vor suferi nidi o schimbare.
Aceasta da base aliantel o tarie indestructibile.
Ministrul accentueaz& in urma scopul
paenic al acestel aliante, mal cu
sean& in fata spuselor presel ruseetl,
spuse la cari guvernul rus este strein.
El constat& din noo ca scopul aliantel
este mentinerea patii: si a tratatelor.
Aceael declaratiune s'a fäcut in fata
comisiunel delegatiuniT ungureeti.
Discutiunea general& a Inceput.
Budapesta, 18 Iunie. In fata comisiunei
bugetare a delegatiunel austriaca,
dupe ce oratorii din diferite
parade ali exprimat cu totii increderea
lor In directiunea politicel streine, d.
de Kalnoky, respunzênd la mai multe
intreberf speciale, a constatat ce guvernul
tine la atee ca toate nationalitätile
din Macedonia se se anvete a socoti
pe austriaci ca amici! lor desinteresati.
De mult timp ministrul se sileete
a Imprentia aceasta fabula de
inaintare spre Salonic, fabule care cu
toate astea se retnoeete mereü el In
or -ce ocasiune.
Ministrul e de acord eu unul din delegati,
d. Dumba, ce mentinerea regi -
muluT tolerant al Turciel este tocmal
regimul trebuincios tn Macedonia, el
declara ce el se silente de ani indelungati
a stabili cale mal bune raportur!
intre Atena el Constantinopol.
Raporturile Austriei cu Grecia sunt
amicale. «Nol suntem gata, zice ministrul,
a ajuta pe greci cat vom putea
ceci suntem convinsi ca interesele
noastre se acorde cu ale GrecieT. Cea
mal mare parte din popoarele Balcani -
lor Inteleg deja ce ceea ce not voim In
Balcani este asemenea in interesul lor ».
« Raporturile noastre cu Italia cucare
suntem strâns alieti sunt intr'un mod
neschimbator cordiale. Cele doue guverne
se sprijinesc mutualmente in
sfortarl serioase pentruo tinte comuna.
Politica lor este conservatoare el paci
nice». .
Comisiunea a votat fer& modificare
bugetul ordinar vi extraordinar al afacerilor
streine,
DIN DISTRICTE
BACAU
Adminisetratia judetului
In nunlerul trecut al ziaruluT nostru,
zice Concordia, am aratat, ce deficitul
ce va lasa budgetul judetului pe anul
curent, va fi de cel putin 130,000 lel.
Greutatea ce va apasa anse pe contribuabill,
nu va fi numal deficitul a-
cesta, ci multe gitele, ça : datoria cUtri
stat a ceef forate Baceu- Piatra, tri sums
de 50,000 tel pe anis trecutT, plus 15,000
lei pe anul curent; precum ei moite alte
zecimi de mil de lei, ratels diferitelor
Imprumuturi (acute la casa de De¡.-alneri
etc. etc.
Dupa cum vedem, situatia finan :i ara
a caser judetulu', este mal mu't ça
compromise. Norma adoptata in esecutiunea
afacerilor publice find favori -
tismul, resultatul niel poate fi altul.
De crime. n'acuzem nicl consiliul,
asti comitetul permanent.
Singurele defecte ce li atribuim sunt:
negligente si Incapacitate absolute.
In sinul consiliulul general ça si in
comitetul permanent, avem amict. Datoria
de dreptate pentru cei ce sufer
din cauza lor, ni se impune mal presus
de datoria amicitiel.
De când am deschis coloanele acestul
ziar , plangerile contra amicilor ne
inunde.
Intre alte privilegi) ce auzim ça ei ali
creat amici! nostri este ei acela, ce dinviI
Ivi primesc salariul inca eu 15 zile
Mainte de flnele lune!, iar ces ce in adever
muncesc, nu'si primesc retributiunea
nie! dupe vase lupi de serviciü.
Un exemplu :
D -rul Bruteanu, model de activitate,
de ei este retribuit de judet Humai
pentru o singura plasa, dênsul are in
ceutarea sa tre! plani. Cu toate acestea
ni se spune, ce de la 1 lanuarie, n'a
primit un singur ban din salariul sili.
Functionarul pus in atare situatiune,
ce trebuie se face, mai ales când are In
jurul seri si o familie numeroase precum
are d -rul Bruteanu ? Ce miserie I
0 alta versiune ce circule pe contul
comitetului, ei pe care nu ni -o asumam
din causa gravitate!, este el aceasta :
Legea maximulul tacselor comunale,
in comunele rurale, prevede 50 ban! la
vadra de vin.
Peste acest maximum etim cu totii,
ça nu se poate percepe un ban mai
muli, fera o anume lege votate de cor -
purile legiuitoare.
Cu toate acestea, noi auzim, c& mai
tonte comunele rurale afare de prea
putine esceptiuni pereep 75 bani de
vadrä, fer& Incuviintarea consiliulul de
ministri ei fars nici o lege votata de
Camera, ci Humai cu singura aprobare
a comitetulul permanent.
Adeverat se fie aceasta ?
Rëspunderea este prea mare, ei nu
credem ça ceI din comitet si -ali putut
aventura caput cu &tâta usurint &.
Ir. tot casul, o mie& esplicatie din
partes Celer In drept, n'ar strica.
DOLJ
Tipuri colectiviste
Romanescu- Fontanaru. Sel stie
zice Apërarea, c& in Bucureeti a fost un
Fântânaru la care lipsa ratiunel se manifesta
pria a se inbräca arn &uteete, a
umbla armat, ei care a sfâreit prin a
trage eu puec'd in palet.
Nol Craiovenii avem ei noi un Fântânar,
avem pe d. Nae P. Romanescu.
Deosebirea antre Fântânaru nostru si
al Bucureetenilor este ce al lor se numea
Fântânaru dupé familia lui, iar al
nostro se numeete Fântânaru;dupe faptele
sale, si anume antre anele dupe
mania de a face fântâni.
0 alt& deosebire mal este ei aceasta,
ce la col din Bucureeti mania a avut
deja un resultat final trist, ceci s'a gäsit
de cuviinte a fi transportat la Mer -
cute, pe Gand la al nostru boala se
mentine Inca la forma de manie, care
manie se manifestetot d'a -una la epoce
periodice.
Asa ori de tâte ori o fi vorba de alegels',
fie comunale fie legislative, este
imposibil ça Fântânaru nostru se nu
promit& ei chier se face o fântan& pria
vre -o mahala.
Cu cet -va timpt mainte de alegerile
trecute a fäcut o fântáne in Mah. Hareiu,
pentru care a cheltuit 60 napoleoni ei a
luat 90 dela mahalagií,almintrelea,dupë
acest lucru se poate vedea c& bolnavul
chier came e coprins de manie are intervale
lucide.
Acum ce se apropie vi alegerile comunale
ei cele legislative, ori cine din
noi ne aeteptam se auzim c& Fântânaru
va derui cu o fântan& vre o alta Mahala.
Si an adever, acum vre -o patru zile,
s'a vezut d. Romanescu- Fântânaru Inconjurat
de Târcomnicii, de Preotul de
la Sf. Gheorghe vechiü, ei de alti câtiva
ceteteni mahalagii ejusdem farinae,
dispunênd facerea une( fântâni pe un
loe viran din fata clopotnitil bisericil
sfântului Gheorghe vechi.
Cine n'a vezut eu côte satisfactiune
d. Romanescu- Fântânaru a arétat locu
unde se fie fentâna vi unde s'a betut
un terue, ça si cum ar fi insemnat buricu
pamantului, a pierdut mult. Ar fi
putut observa ce boala merge crescând.
Cine n'a putut iarä¢I së'l vad&
EPOCA 8 IUNIU
eri, când a adus preotu ca se tac& sfestanie
peste tarust, vi când a pus o strach
n& cu ape in margines drumului in
care se pue bani trecetorii, a pierdut vi
mai mult.
Romanescu Fantânaru, prietenul 1 ut
Tenesache, c&nteret prima In strana din
stringala biserica Sf. Gh. vechT, nu mal
are mult pane când va tntelni pe ornonimul
seti din Bucureeti.
ROMANATI
Atragem atentiunea 11Tinistrulni justitiei
asupra urmetoarei denuncieri :
Domnule Redactor,
In comuna noa titra Vadastrita de
Romanati, de un time incoa se petrec
cele mal Indresnete crime, precum :
furturi de vite, producte, bani, spargeride
prävelif, case etc. etc.,vi acestea
numal sub auspiciut d -lui Ion Istrate,
primarul comunes.
Se prind criminali!, se aresteazä de
catre primar, In cât credem es dându -se
pe mana justitiel nu vor sapa de aspra
pedeapse ce merite, si eu toste
acestea cam de 8 sali 10 an! de zile de
când acest Ion Istrate tine in arenda
primaria noastre, vedem cu parera de
rat ce criminalii nu se pedepsesc de
fel si aceasta numal din causa ce flind
arestati la primarie spre a li se lua interogatorul
el a se cerceta faptele cum
se petrec, dibaciul primar, mal intêiü
If amendeaze in folosul sëü Cu côte 2,
3 el 400 lei, apoi incheie niete acte foarte
indulgente el 1i trimite pro forma parchetuluT,
de unde negresit aceetl criminall
se elibereazä.
Am reclamat meres autoritatilor
competinte anchete la fata loculul, anse
in momentul sosirel anchetelor, printr'un
mie semn dat de acest primar,
se adune toti aces locuitorl care sunt
de tagma sa, $i '1 scot teafer 1
Ve Ineirem cate -va exemple mai
proaspete, rugându -ve se bine -voit! a
le publica In ziarul d- voastre :
1. Nu de mult timp locuitorul Marin
Stoian Roeioru el flu! lu! Ivan Petcu
Sârbu a furat 10 o! d la Iancu Delu si
Ivan Pâsle; aü fost prineI si oile aduse
taiate Intr'un car inaintea primäriel,
arestati, pungeeiti de acest;dtbaciü primar
el pana asta -zl nepedepsitt.
2. Ion Mitru Ciupitu a spart patulul
vecinului set Andrei Ion Negrici, prins,
arestat, pungeeit si eliberat.
3. Florea Stan Patachie numit Boboc
a sosit vi furat grâü din mania Urzica,
arendata d -lut Beligredeanu, prins,
arestat, amendat, pungeeit si eliberat,
4. Lui Ion Ispas Cismaru mie i s'a
spart grajdul, furandul tais, vi aretând
pe hotl primarul a cocolosit afacerea.
5. S'a spart prevelia lui Nenciu si
Andrea si autor.i sont pan& ;asta -zi nepedepsiti.
Speräm d -le Redactor, ce nu veti refuta
aceasta cerere a noastre, ne ma!
avênd alte mijloace d'a pune capât
odate hotiilor din satul nostru.
Ion Geica, Ivan Pâsla, lancu Delu, Ion
lspas Cismaru mic, Stancu Dobro Cismaru.
0 INTÊMPINARE
Reporterul Voinfei! Nationale, amintind
si numele met In raportul sëü fantastic
asupra alegerilor colegiulu! 1
unde vede bätaueT si ingerinte, zice intre
atele :
aCuvtntul de ordine se dadea de d-ni!
general Florescu, Motu si N. Blaramberg,
prin inspectorul de politie Redulescu,
c&ruia ordinele ti eraü comunicate
prin un functienar de la came d.
G. V. Teodorescu, rude eu autori! oribilulu!
si andoitulul omor din strada
Soarelui.»
Lumea care nu cunoaete inca in destul
de bine ziarele colectiviste, vezênd
nume, poate fi inclusa in eroare si se
presupun& ca, fat& cu nume tiparite negru
pe al b, trebue 'se fie ceva adeverat.
E! bine, tot ce a scris Voinfa Na fionalä
an ceea ce me priveste, e un sfruntat
neadevêr, unul din aoele neadevëruri
pe care numa! vi numal Voinfa Nafionalä
e an stare de a le n&scoci.
Adeverat e numal ca am fost la alegerea
din Albastru spre a 'ml esercita
dreptul mea de vot ; si exercitiul acestuI
drept n'a trebuit se exaspereze pe
ce! de la Voinfa Nafionalä pâne acolo,
In cet sel face ca se eomit& Indoita infamie
pe care aü comis'o fata cu mine
si cu sotil Miulescu, a cärora rude am
vi durerea vi onoarea de a fi.
Si in aceasta afacere a sotilor Miulescu
net de la Voinfa Nafionalä aü comis
o infamie ; ans& gura pacatosului
adever graevte.
Da, e adeverat c& in strada SoareluT
s'a comis un oribil si indoit omor. Ceci
s'aü ucis de o date si nenorocita Maria
Popovici vi sotii Miulescu : celei d'Intêi
i s'a luat viata si celor d'al doilea li s'aü
rApit onoarea, averea, libertatea vi viiturul.
Sß nu creada Inae d-ni! de la Voin fa
Nafionalä ca adeverul va remânea in-
mormêntat. Lumea a simtit pe timpul
procesuluI acesta de triste memorie c&
zelul ce depunea parchetul si politia spre
a obtine condamnarea sotilor Miulescu
era prea Infocat, spre a fi inspirat numal
din Implinirea datoriei lor; vi d'atone!
o dureroasa benuialä muncea spiritele.
Din desbaterile procesulul inse
top asistentiT s'ali putut convinge de inocenta
acusatilor si de criminala presiune
ce s'a Meut asupra juratilor pentru
a smulge verdictul de condamnare
tot cu aceeasi staruinta cu care s'a operat
mal târziü asupra juratilor din procesul
Orovenilor.
Azi se etie ca aceeti onorabill domnt
abia ali scäpat de condamnarea ce li
se pregatise, gratie paritatei voturilor
juratilor.
Ceea ce isbutise o data eu sotil Miulescu,
n'a mai isbutit a doua oare. Astfel
an fost condamnate nenorocitele
victime ale celor mai criminale uneltirI
a parchetuluT,complice cu o politie fera
de scrupule si d'atunci zace in ocnä un
om inocent, onest vi care in acel toc de
infamie nu e parasit de stima vi afectiunea
celor care cunosc cum s'ali petrecut
lucrile,vi aceetiadin fericiresunt
multi.
Miulescu asteapta cu Incredere in
Dttmnezeü si In inocenta sa, ziva dreptetel
si a reabilitarel sale.
Adevërul va esi la lumine asupra crime!
din strada SoareluT, ei ar face bine
d-nii colectiviet1 sé nu ridice glasul asupra
acestul proces din care «marele ne
cunoscut» poate ca nu le va fi tocmal
dupe placul d-lor.
Atâta pentru azi. D'almintrelea pentru
ceea ce me priveste si pentru grosolanele
insulte ce Voinfa Nafionalä
crede a indrepta In contra venerabilulu!
pärinte akearmatel noastre, ilustrul
general Florescu, nu void réspunde nimie.
A fi insultat de Voinla, este de mult
deja o adeveratä onoare.
G. V. Theodorescu
alegator in colegiul t
A 2° EDITIUNE
UijTIMF INFORMITIUNI
PENTRU LUPTA``
Lupta de eri fsgaduia cá azi ne
va turti Cu desêversire.
Aceaste teribile ecsecutie se reduce
azi la o minciuná care ar fi infama
daca n'ar fi caraghioasá. Teribilul
ziar radical aftrmá ce. la o
intrunire de la clubul «Unirea» tineri
conservatori s'ar fi pronuntat
pur si simplu pentru spijinirea unui
cabinet Dim. Ghica In care ar
fi intrat si cati -va colectivisti.
Pusä pe acest teren discutia poate
cä ar fi demná de o gazetá radicala
al cárui credit s'a uzat, dar nu e
pentru noi niel demná nidi serioase.
Epoca lei datoreste prea muli respect
sieri vi cititorilor séi pentru ça sé
alunece pe o asemenea cale, care ar
scobori atät de jos nivelul intelectual
si moral al prese! noastre.
Ce ar zice Lupta ai publicul care
ne citeste, daca urmênd ecsemplul
de insinuera nemernice si de pácetoase
calomnia pe cara ni -1 dà zia
rul radical, am acuza fiïret probe ,ci
numal cu afirmarea noastrd pe d -nu
Panu de a fi vomis cine stie ce crime
or faptá rusinoasä ? In trist hal
am ajunge in ava caz, si in aceasta
situatie se geseete Lupta asta -zi.
Sdrobite Intr'o polemica de idei
si de fapte, pe care dansa a provo -
cat'o, Lupta, cu cât invingerea sa
se accentua mai mult, cu atât aluneca
mai afund, pe povârnivul des -
gustátor al minciunilor , al insinuárilor
vi al ecspresiilor triviale si
grosolane. Azi a ajuns la fundul
prepestiei printr'o calomnie din cele
mai pscetoase.
Mai târziü Lupta rusinatá de nedemnitatea
la care a Impins'o neputincioasa
sa manie, va zice ça
Phyrus, rusinat de sélbáticiile coi
mise la Troia , in fata soties lu-
Hector :
Je ne sais que trop a quel excès de rage
La vengeance d'Hélene emporta mon courage.
Notule de la Eforia Spitalelor
civile
Azi la ora 11 d -nii procuror Cârlova,
judec &torul de instructie Papp si Con -
stantinescu, inspectorul financiar, ali
mers la Eforie unde sü Inceput o ancheta
asupra intreget comptabilitati.
Cu aceasta ocasie, aflem ce. aceasta
comptabilitate este antro ava stare de
Incurceture, in cet d. Constantinescu
va fi nevoit ça se lucreze mai multe
septemanlpfna ce sevaputea descurca
lucrurile.
Aflam ce. d. general Fotino, unui din
efori, vi -a dat azi demisia.
1Vlembril easel pénsiunilor de la Eforia
Spitalelor, ali fost convocati de urgent&
pe ratine pentru a lua cunoetinta
despre cele constatate.
Se stie c& aceasta nenorocit& casi
de pensiuni are un censiliüde administratie
compus din medicit primar! ai
spitalelor, dar care nu se adunali nidi o
date, de oare -ce casa pensiunilor se
administra de fapt de catre efori, care
tesali el spänzuraü.
..
Fiind cä vorbim de Ephoria spitalelor
civile, noi credem ce guvernul n'ar
face rad se orândueasce o anchete si
pentru spitalul Brâncovenese,unde pare-ni-se
dupe cette se spun nie! acolo nu
s'ar petrece Iucrurl tocmal curate.
In afacerea traficúri!or de la Eforie,
afläm ca parchetul nu poate sa priceapa
cum casierul n'a mirosit nimic pe tot
timpul cat at durat deturnamentele sevêreite
de acusatul B. Radulescu.
Asemenea nu se prea Intelege cum
casierul '$i acoperea deflcitu care neapêrat
trebuia se fie, de oare ce platea
de trel ori aceasT chitanta, când acum
casierul interogat spune ce nu tie
nimic vi ce e strein In toata afacerea.
D. Dimitrie Moruzi, fost prefect al
politiei, se aflä gray bolnav.
Rana de care suferá de malt timp
deja a fácut progrese.
St
Azi d. Theodor Rosetti a primit pe
dd. Cámárásescu,prefectul judetulul
Gorj vi Dem. Rosetti prefectul judetulug
Covurlui care se aflâ In Capitala.
X
D. Panait Ionescu, procurorul general
de la Curtea din Galati,se afl
de erg In Capitalá.
St
Un cadavru a fost descoperit asti
noapte in niete santuri de la Pentelimon.
D. Procurer Paraschivescu a plecat
imediat la fata locului.
St
Atlám cu regret falimentul d -nei
Maria Santa, una din comerciantele
cele mal oneste din Bucuresti. Cauza
acestui faliment este datoritá relelor
afaceri vi exploatárel unor uzurari.
X
D. Státescu,judecátoruldeinstructie,
va pleca In ziva de 20 Iunie la
Brasov. D. Státescu va fi fatai la con -
fruntarea ce se va face Intre del doul
acusati pentru Grima din strada Dio -
nisie, prinsi sci, si Nedeleu N. si
Popa Ion, prinsi de catre autoritâtile
Ungare, ca complici In omorul sotilor
Lespezeanu.
X
Dupé doué zile se sfirseste vi eu
interogatoriü tuturor martorilor chemati
a depune In afacerea Andronic.
Cu toate acestea afacerea Andronic
nu se va judeca de cat In Septembre.
X
Instructiunea rescoaleg téranilor e
aproape pe sfgrsite.
S? spera cá dupé putine zile, când
rechisitoriul procurorulug general va
fi terminat, afacerea rêscoaleï va
putea veni inaintea instantelor judecátoreeti.
á
Curtea de casatie sectia I-x a respins
eri recursul d-nei Drágulinescu
care cerea anularea testamentului:
Doatorului Obedenaru.
Conform acestei sentinte, Academia
remâne proprietarït avet'eg regretatului
doctor, iar fratele d. Pantele
Obedenaru si d-na véduvá Obedenaru
rêmân usufructuari.
Ni se spune cìxnspectorul financiar
insárcinat eu fa.cerea unei
anchete la Teatru National, ar fi
trecênd peste atributiunile sale vi ar
fi supunênd pa fie-care artist in
parte unui adevérat interogatoriü,
in privinta vietei privatá a functionarilor
si membrilor directiuneg.
Ar fi fi bine ea aceste eercetári
sé nu treacá peste marginele indatoririlor
urtug inspector financiar,
e

CASA DE SCHIMB
I. M.FERMO
Strada Lipseani, No. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face
or-ce sohimb de monezi
C sul Bucuresti
7 Iulüú 1888
5 O/0 Renta amortisabila
5 0/0 Renta perpetua
6 0/0 Oblig. de Stat
6 0/0 Oblig de st. drum de fer
7 0/0 Scris. fune. rurale
5 0/0 Scris. fune. rurale
7 0/0 Scris. func. urbane
6 /0 Serie func urbane
5 8 0 Seria. fune. urbane
Urbane 5 0/0 lasi
5 0/0 Imprumutul comunal
Oblig. Cassi pens. (lei 10 dob.)
Imprumutul cu premie
Actiuni bancei nation.
Actiuni .Dacia - Romania+
Nationala
a Constructiuni
Argint contra aur
Bilete de banca contra aur
F orini austriaci
lndinta l'erma
__.0=6.--=r46=
Cump. Vend.
I2 1/4 53
90 f/2 92
89 3,4 901/4
106 3;4 107 1/2
5.2 52 3/8
1051/4 105
98 3/4 99 1/4
87 5/8 88
77 1 2 77 718
76 3/4 77 1/4
212 216
39 42
900 920
225 230
215 222
85 90
16 90 17 10
16 90 17 10
201 1,2 203
UTIL PENTRU TOTI
BALSAM DESANATATE
AL FARMACISTULUI
I. EITEL din Râmnicu- Vêlcea
Analieat si aprobat de onor. Consiliu Medical
Superior din Romania
Preservativ escelinte al sänststil contra di-
feritelor maladil contagioase, mai cu seams
In [impuri epidemice, de cholera, de friguri,
si Remediu foarte bun contra boalelor de
stomac, de flcat ni consecintele for precum :
indigestiuni, lipsa de apetit, ragaiala greats,
flegma, flatulenta, durere de stomac, colite,
ingreunarea de stomac constipatia, con gestiuni,
galbinare, venin, hemoroide ( tranji) hidohondrie
si melancolie (provenite din deranjamentul
mistuirei), indispositiune, durerea,
de spline, areteala, durerea de cap, friguri,
scorbut, ulcero etc etc.
Balsamul de sanatate Eitel, superior tuturor
produselorsimilare, se recomands pen
tru ori -ce cas ca eel mai buu si eel mal util
medicament de casa tutulor peraoanelor In
general si in special celor departatt de ajutoare
medicale,
Balsamul de sanatate Eitel, se poate intrebuinta
in ori -ce timp si fava deranjament
de afaceri.
Preciul unui flacon insotit de iustrnctie
11 si 50 baud
Se gsseste de vénzare la celle mai multa
armaci si la principalele Drogherii din tern
e X moii se
it a;i
(
#
0 #
#
O#
SCOALA COMERCIALA
IN VIE11NTA
Inaugureaza la 15 Septiembre a. c. cursuri noul de Comptabilitatea
simpla sidubla, Aritmetica comereiala, Corespondenta comerciala,
Caligralia, Stenograltia si limbi streine. Ttnerii care
vorbesc putin sali de loe limba germman&, Inva%a aceasta. limb& In
cate -va lune si pot se obtina Intr'un an de zile certificate In toata regula.
Afar& de ateta pot sa intre patru tinerl la directorul scoalel culntreaga
Intreti ere si având o supraveghere serioasa.
Scoale aceasta exista deja de 23 ani si a dat cultura solida la multi
Romani.
IOHANN SCHWALBL
DIRECTOR
Wieri I, Salvatorgasse No. 6.
linimmx Senx
FARMACISTUI.
EPOCA 8 IUNIE
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 13 bis
liti OUREGT1
Curs pe ziva dej7 Iuniu
VALORI
Fo Radar' de stat roncan
Renta rom. perpe. 1875 5%
Renta rom. amortisab. 5%
Renta rom. rur. cony. 6
Oblig de stat C. F. R.6 *
idem idem 5%
Imprumut Stern 1864 7%
lmprum.Openheim 1866 8%
Agio
impruwat. de orase
lmpr. oras. Bncnr. 5%
idem din 1884 5%
Im.or.Buc.cu primelozfr. YO
Valora diverse
Creditul fonciar rural 7%
idem idem 5%
Cred. fune. ur. din Bue -7%
idem idem 8%
idem idem 5%
Cred. func. er. din lasa 5%
Obl.cas. pensiun. fr.300 10
Scadenta
cupoanelor
T:irg lib.
curs med.
1 Ap. 1 Oct. 91 54
1 Ap. 1 Oct. 92 y,
i Mai 1 Noem. 90
i tan. i lulie
Idem
i Mar. 1 Sept.
i lan. i lutte
i tan. i lotie
i Mai i Noem. : 40
1 tan. 1 tulle 107
idem 93
idem 706
idem 99
idem 88
idem 77
1 Mai 1 Noem. 218
DOCTORL SALTER
MEDIC SI CHIRURG
De la Faeultatea de medicina din
Viena
Specialist In boalele Sypltilitice
pe care le trateaza Intr'un mod special
si fara a opri pe bol nav de la ocupatiunile
sale.
Vindecare sigura a blenorragiei,
poala alba, ulcere, impotenta etc.
Consultatiuni de ía71/2 -8 + /2 dim.
si de la 1 -4 p. m. Strada Fortuna
No. 4, langa Spiteria de la Biserica
eu Sfinti.
32181Zti. ó..: 'ra+,-.:.'
7f''} C CURII REALE
`1 _
ü.4efr
IIP.:!'s f_P.PSF1s ,._.,...,,,,.,,.. .. .,..,..,.,.......,,,.. JlsryPYSF.11.PF 1'îF!*,î t`1°1.-!.l^RPé_$ftFdLPPILP{ !',.ILP!'_P°.14t13"atAPI 4'L Y9 ,. h.Y!'1,'i'.bJ`F1".F J
..-rz.._._..
Lit,;;
i
. . aw _. x , - -41
1 FARMACIA CHR. ALESSANDRIU ROMANA
.,u T .. .. 4,2,a_ -s-r i-.a . ..zlyrwm-o .
° "--s:'.-.T.r - ..:_L71r ` .i -' .I.e..e.4:z' -
SINGURUL
Dintre tóte preparatele de gudron care a obtinut o
reputatie netigäduita in fata d -lor doctor[ si clientil ce
ail constatat folóse surprindatóre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se intrebuintéza cu succes contra durerei de piept,
tuse! provenite in urma guturaiulut, iritatiuni ale peptula
astmu, catar al b5sicet udului. Lipset de pofta de mancare,
etc. Cu o lingura din acest Gudron pus Intro
litri de apá formezi ape de PAcura, care se piote da cu
mult succes la copi! contra bólelor mal sus indicate.
Pentru adultt se iea o lingers de Godron in api sa
charata saü lapte dulce 2 -3 ori pe eli. 2 lel i1.
Emplanture gudronat dis Pauvre Homme
(Alessandriu). Contra durerilor Reutnatismale, a încheieturilor,
mijloculut, durerilor de piept, spate tri alte junghiuri,
1 left ruleul.
P astile (sum b se C o d o in -To lu (Al e ssandriu).
Superioritatea acestor medicamente in maladiele de piept
este recunoscutA de töte celebritatile medicale. Aceste pastile
In orma esaminarit ce li s'atl facut s'añ aprobat de
onor. consiliü medical superior, 1 leü 50 band cutis.
1.EREB
/Vindecd \
8 din 10 neuralgiile
si migrenela
cele mai
Impouérdtóre
Capsule oleo- balsamioe- santaline (Ales -
sandriu). Remedial sigur contra maladiilor secrete
(scursóre, seulement) la barbati, fie In stare próspeta,
sali ori -cet de invechitS, se vindecS prin tntrebuintarea
une! cutis ce confine too capsule, combinate
ast -fel pentru un tratament de vindecare complecta.
Modul intrebuintarit si dieta prescrisi a se vedea
instructiunea ce insotesce fie -care cutie. Pretul une!
cutis 6 lei.
A se observa pe capacul catie! semn5tura,
colóre rosie, si a nu va debita alte capsule de a
carora eficacitate nu se garantéza. Se tramite contra
mandat postal in ori -ce localitate.
AvzS
Preparatiunea acestut vin, care pentru mine a deveait
tut cult e adesea denaturat de unii colte' cart gisesc de
c*viinta a debita alte preparatiunt In locul acestui vin,
de aceia atrag atentiunea onor. public a nu primi de tit
flicbne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DE
CHR_ ALESSADRTTJ
Farmacistul Cur$ii Regale
Etatea cea fragedA a copiilor '1 face a se imbolnivi
usor; pentru a prr,intêmpina maladiile se recomandA acest
vin tuturor copiilor de la etatea de 6 lunT In sus ; tinerelor
fete le ajutA la buna desvoltare a corpului, intttresce
ósele si di putere muschilor.Modul íntrebuintArit ; a
se veden instructiunea ce insotesce fie-ce sticl3. PI'etul 3 let.
:t:ët .ri!,',.-.'. , ..
Capsule elastica cu nlei de R.ioins (Alessandrint.
O dosa, cutia a 4 capsule 1 leü, a 6 capsule 1
leú si 25 ban[, a 8 capsule r leü si 5o ban!.
Sinapismul Alessandriu, multar in foi.
Acésta preparatiune esperimentatS de autoritatile nóstre
medicale yi profesora la facultate a constatat cS fund supenióre
tuturor celor -1 -alte preparatiunt streine, si chiar
celui de Rigollot. Cutis s 'cil 5o ban!.
Vindec a
crampele de
stomach, palpitafiile,colicehepatice,vársiturlnarrese,
etc. / ¡
DE VlîNTARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TÉRA.
la loealitdtile onde nu se gdsesc aceste preparate cererile sd se facd la Farmacia Romana Buettrssoi
pl centra mandat postal espediez In ori -ce localitate.
'.fti ._'`_:` d _ t;. ,.. _ : s i : .I, .+.1°'.
I-T-Y1/1--t
?Â.D1Jt-.CC4C%CCîOïi,uL CCGOCC