01-partea 1 - Conceptul Strategic Bucureşti 2035

Concept Strategic Bucureşti 2035 Bucureşti – teritorial 

DOCUMENT INFORMARE PUBLICĂ 

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare 

urbană integrată a municipiului Bucureşti 

şi a teritoriului său de susţinere şi influenţă 


urbană integrată a municipiului Bucureşti şi 

a teritoriului său de susţinere şi influenţă 

Conceptul strategic Bucureşti 2035 

VOLUMUL II

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare urbană integrată a 

municipiului Bucureşti şi a teritoriului său de susţinere şi influenţă 

CONCEPT STRATEGIC BUCUREŞTI 2035 

BENEFICIAR: 

Primăria Municipiului Bucureşti 

PROIECTANT GENERAL: CONSORŢIU DE PROIECTANŢI 

Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting 

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti 

S.C.IHS Romania S.R.L. 

S.C.EMI INVEST S.R.L. 

COLECTIVUL DE ELABORARE: 

Şef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache – ccpec-uauim 

Coordonator proiect: lect.arh.Liviu Ianăşi – ccpec-uauim 

Asist.urb. Mihai Alexandru – ccpec – uauim 

Asist.urb.Andreea Popa – ccpec - uauim 


Dr.arh. Nicolae Ţarălungă – IHS România 

Dr.arh. Sorina Racoviceanu - IHS România 

Dr.arh. Mircea Enache – EMI Invest 

CONSULTANŢI SENIORI 

Prof.dr.arh.Alexandru Sandu 

Prof.dr.arh.Doina Cristea 

CONSULTANT: 

Lect.dr.arh.Gabriel Pascariu – ccpec – uauim 

210

Concept Strategic Bucureşti 2035 

Elaboratori ai rapoartelor de expertiză: 

Contextul Teritorial 

Dr.arh.Mircea Enache (coord.), urb.Alina Mureşan-Iuga, urb.Ioana Ivanov, 

urb.Reinhold Stadler, soc.Marius Pleşcan – EMI Invest, 

Raport de expertiză : “ Dimensiunea teritorială a dezvoltării Bucureştiului – modelare matematică ” 

Lect.dr.arh. Angelica Stan – ccpec uauim 

Raport de expertiză : „Macropeisajul şi peisajul Urban al periferiilor” 

Orasul Productiv 

Cerc.şt.princ.dr.Manuela Stănculescu (coord.), cerc.şt.Răzvan Voinescu – Centrul 

Român pentru Remodelare Economică 

Raport de expertiză : “Oraşul productiv – aspecte economice şi demografice” 

Conf.dr.arh.Monica Rădulescu – ccpec uauim 

Raport de expertiză : “Elemente privind competitivitatea” 

Orasul Funcţional 

Prof.dr.arh.Nicolae Lascu – ccpec uauim 

Raport de expertiză: “Evoluţia urbanistică 1830-2000” 

Conf.dr.arh.Cătălin Sârbu – ccpec uauim 

Raport de expertiză: “Locuirea în Bucureşti” 

Ing.Eugen Ionescu – urban trafic 

Lect.dr.arh. Mihaela Negulescu – ccpec uauim 

Raport de expertiză: “”Infrastructura de transport şi mobilitatea” 

Ing.Ştefan Fierăscu 

Raport de expertiză : „Infrastructura tehnico-edilitară” 

Conf.dr.arh. Cerasella Crăciun – ccpec uauim 

Raport de expertiză: „spaţiul public, calitatea vieţii urbane şi peisajul ca resursă fragilă mezzopeisajul 

şi peisajul natural, antropic şi cultural în municipiul bucureşti” 

Oraşul Durabil 

Prof.dr.ing.Ioan Bica – Studii BGM srl 

Raport de expertiză: “Calitatea mediului” 

Dr.Ing. Radu Gogu: Studii BGM srl 

Raport de expertiză: “Gestionarea resurselor de apă” 

Managementul Oraşului 

Dr.arh.Nicolae Ţarălungă, Dr.arh.Sorina Racoviceanu, Iuliana Leca, Mircea Ţulea – 

IHS România 

Raport de expertiză: „Guvernare locală şi finanţe publice” 

Tehnoredactare, editare şi concept grafic 

Asist.urb. Mihai Alexandru 

Colaboratori: 

Urb.Reinhold Stadler – Emi Invest 

Urb.Ioana Ivanov – Emi Invest 

Urb.Alina Mureşan-Iuga – Emi Invest 

Arh.Cătălina Ioniţă – ccpec uauim 

Urb.Paul Mureşan-Iuga – ccpec uauim 

................................................................................................................. 

Colaboratori documentare: 

masterand Pintescu Adriana 

masterand urbanist Dulvăr Vlad şi Tănase Bogdan 

masterand urbanist Reinhold Stadler 

masterand urbanist Preda Gabriela 

masterand urbanist Panait Anca 

masterand urbanist Guiu Bogdan 

masterand urbanist Sava Dorin 

masterand urbanist Tucan Laura 

masterand urbanist Stanescu Iuliana Mariana 

masterand urbanist Baicu Andreea 

masterand urbanist Zanguropoulos Gabriela 


211

Concept Strategic Bucureşti 2035 

VOLUMUL II 

5.4. – Oraşul durabil – P.213 

Sinteza raportului de expertiză “Calitatea mediului” – p.214 

Sinteza raportului de expertiză “Gestionarea resurselor de apă” – p.220 

Analiză SWOT a raportului de expertiză: “spaţiul public, calitatea vieţii urbane şi peisajul” – p.248 

Analiză SWOT a raportului de expertiză: “Calitatea mediului” – p.257 

Analiză SWOT a raportului de expertiză: “Gestionarea resurselor de apă” – p.261 

5.5. – Managementul oraşului –p. 265 

Sinteza raportului de expertiză Guvernare locală şi finanţe publice” – p.267 

Analiză SWOT a raportului de expertiză: “Guvernare locală şi finanţe publice” – p.277 

5.6. – Sinteza analizei SWOT - p.282 

5.7. - Diagnosticul – p.292 

PARTEA 6 – Viziunea – p.305 

6.1. – Consideraţii preliminare – p.306 

6.2. – Viziunea – p.313 

PARTEA 7 – Directii strategice de acţiune – p.316 

7.1. – Consideraţii preliminare – p.317 

7.2 - Directii strategice de acţiune pentru Bucureşti – p.323 

7.2. – Dimensiunea teritorială – direcţii strategice – p.327 

PARTEA 8 – Concluzii şi recomandări – p.331 

8.1. – Concluzii ale primei etape a studiului - p.332 

8.2. – Recomandări generale si pentru etapa a IIa a studiului – p.337 

PARTEA 9 – Rapoartele de expertiză - prezentată în volum separat 

Contextul Teritorial 

9.1.Raport de expertiză : “ Dimensiunea teritorială a dezvoltării Bucureştiului – modelare 

matematică ” 

9.2.Raport de expertiză : „macropeisajul şi peisajul Urban al periferiilor” 

Orasul Productiv 

9.3.Raport de expertiză : “Oraşul productiv – aspecte economice şi demogragice” 

9.4.Raport de expertiză : “Elemente privind competitivitatea” 

Orasul Funcţional 

9.5.Raport de expertiză: “Evoluţia urbanistică 1830-2000” 

9.6.Raport de expertiză: “Locuirea în Bucureşti” 

9.7.Raport de expertiză: “”Infrastructura de transport şi mobilitatea” 

9.8.Raport de expertiză : „Raport “Infrastructura tehnico-edilitară” 

9.9.Raport de expertiză: „spaţiul public, calitatea vieţii urbane şi peisajul ca resursă fragilă mezzopeisajul 

şi peisajul natural, antropic şi cultural în municipiul bucureşti” 

Orasul Durabil 

9.10.Raport de expertiză: “Calitatea mediului” 

9.11.Raport de expertiză: “Gestionarea resurselor de apă” 

Managementul Orasului 

9.12.Raport de expertiză: „Guvernare locală şi finanţe publice” 

PARTEA 10 – Dezvoltarea strategică a 11 mari oraşe – caiet documentar 

PARTEA 11 – Dezvoltare urbană pe site-ul PMB - documentar 


PARTEA 12 – Anexe – p.344 – prezentată parţial în secţiunea de anexe 

12.1. Chestionare si sintezele chestionarelor – p.345 

12.2. Scenariu simulat pentru Sudul Bucureştiului – p. 365 

212


5.4 


Oraşul durabil 

213

Concept Strategic Bucureşti 2035 Evaluarea calităţii mediului 


Sinteza raportului de expertiză: 

Evaluarea calităţii 

mediului 

214


Prezentul comentariu reprezintă o sinteză a raportului de expertiză privitor 

la Evaluarea Calităţii Mediului pentru Bucureşti şi teritoriul său de susţinere şi 

influenţă – regiunea 8 de dezvoltare, raport care a avut in vedere radiografierea 

situaţiei actuale a mediului folosindu-se şi de contextul european pentru 

preluarea unor determinări şi pentru completarea studiului. 

Raportul şi-a propus tratarea următoarelor niveluri : 

- o incursiune teoretică cu caracter general care a urmărit fixarea 

principalelor problematici din domeniul protecţiei mediului, atingând subiecte ca 

auditul mediului în oraşe europene, măsurarea indicatorilor de calitate a vieţii în 

oraşe, încercând să determine poziţia pe care o ocupă Bucureştiul în acest 

context. 

- Radiografierea stării mediului în zona de analiză, pe principalele sale 

componente 

- Definirea evoluţiei calităţii factorilor de mediu în ultimii 5-6 ani, 

sublinierea evoluţiei şi a tendinţelor acestora in perioada de referinţă 

- Definirea cauzelor, a activităţilor responsabile pentru starea actuală a 

factorilor de mediu, respectiv pentru producerea emisiilor poluante pe diverse 

componente ale mediului 

- Evidenţierea diferenţelor semnificative între starea mediului în 


Bucureşti şi alte aglomerări urbane 

- Enunţarea principalelor direcţii de acţiune strategică, respectiv de 

intervenţie pe termen mediu şi lung pentru îmbunătăţirea stării mediului la 

nivelul zonei evaluate. 

au fost : 

Principalele probleme evidenţiate în raportul de expertiză 

- conturarea ideii de sustenabilitate şi modul în care este abordată la 

nivel european: determinanţi şi determinări şi compararea cu situaţia 

Bucureştiului: 

215


- absenţa unui sistem sistem unitar privind managementul informaţiilor 

din domeniul mediului 

- aplicarea incompletă a măsurilor rezultare din rapoarte privitoare la 

mediu şi lipsa unui control strict al modului de aplicare 

- privirea de tip puzzle a problemelor, fără abordarea de ansamblul care 

să rezolve probleme ample, pe termen lung şi cu efect important asupra calităţii 

mediului 

- practica dezvoltărilor haotice care are impact major asupra mediului, 

rezultat din cumularea a multe probleme punctuale cu efect antropic mare 

- urbanizarea făcută fără un studiu prealabil al impactului asupra 

mediului , nu numai prin prisma consumului de teren şi de resurse peisagere, 

dar şi din motivul impermeabilizării solului şi efectelor acestui proces, al 

generării de trafic, riscuri tehnologice, poluare....etc 

- reducerea sau distrugerea iremediabilă a suprafeţelor naturale prin 

acţiune directă sau indirect . 

Pentru asigurarea unei bune implementări ale unei politici 

de mediu este nevoie de următoarele criterii manageriale : 

subsidiaritatea, flexibilitatea, strategii pe termen lung, 

coordonare, nediscriminare, şi drepturi egale şi disponibilitate şi 

înţelegere 

Sintetizând teoria în domeniul mediului, raportul prezintă 

criteriile după care ar trebui să se facă dezvoltarea urbană şi 

avantajele acestora: mixitatea funcţională, mobilitatea durabilă, 

evaluarea riscului la criminalitate si adecvarea amenajărilor la 

diminuarea lor, amplasamente clare pentru activităţile poluante 

în oraş, grija la schimbarea modului de utilizare a terenului 

pentru a păstra echilibrul între natural şi antropic. 

CALITATEA AERULUI 

La nivel european în perioada 1997 – 2008, un procent de 13 – 62% din 

populatie a fost expus la concentratii in particule solide (PM10, mai mici de 10 

microni in diametru), Ozon (O3), si bioxid de azot (N02), la valori ce depasesc 

limitele admise pentru calitatea aerului. 

În cazul Bucureştiului sursele care afectează calitatea aerului au 

diferite clasificari din care în sursele fixe cel mai important generator sunt 

zonele sau punctele industriale (în special CO2), în timp ce pentru sursele 

mobile traficul are cele mai semnificative emisii poluante (NH3, Nox, COV). 

In privinţa surselor de suprafaţă încălzirea rezidenţială este principalul 

poluant. Raportul evidenţiază de asemenea şantierele de construcţii ca sursă 

diversificată de poluanţi în funcţie de specificul exploatării sau funcţiunii. 

APA 

La nivel european, nivelul consumului de apă prezintă disparităţi foarte 

mari 150 – 400l/locuitor/zi (International Water Association - 2008), aceasta 

fiind un determinant al întinderii oraşului în teritoriu.Impermeabilizarea solului in 

perimetrul oraselor duce la reducerea infiltratiilor si la cresterea riscului la 


inundatii. 

În cazul Bucureştiului, calitatea actuală a apelor freatice subterane s-a 

dovedit cu mult sub normele admise din punct de vedere bacteriologic cu 

precădere pentru unităţi industriale sau agenţi economici, în cazul puţurilor sau 

fântânilor pentru locuinţe, sau apă recoltată din izvoarele parcurilor Plumbuita, 

Cişmigiu sau Bordei 

În privinţa calităţii apelor de suprafaţă, recoltările din principalele cursuri 

de apă au evidenţiat, în funcţie de clasificarea naţională în 5 clase de calitate, 

unele abateri de la calitatea admisă, cu precădere în cazul apelor din lacuri 

cauzate in special de întreţinerea necorespunzătoare 

216


Alimentarea cu apă a fost evaluată drept corespunzătoare în 99% din 

cazuri, modernizările prefigurate în comunele prost dotate promiţând încă o 

îmbunătăţire viitoare. 

Apa de îmbăiere prezintă disfuncţii majore în cazul celor 8 ştranduri 

bucureştene analizate (Complexul de Agrement Griviţa II , Complexul Băneasa 

SC PALACE SRL , Complexul de Agrement APA NOVA , Complexul Floreasca 

fost ( UGSR) , Complexul Sportiv RADET , Complexul Sportiv , Baza Sportivă 

"Cutezătorii, Complexul Sportiv Studenţesc "Tei" (Strandul Lacul Tei)). 

Problemele cele mei grave sunt inexistenţă staţie de epurare de la Glina, 

poluarea cu nitraţi din activităţi agricole în 1 Decembrie, Chitila, Ciorigârla, 

Dărăşti, Dobroieşti, Jilava şi Măgurele, şi evacuarea apelor uzate în apele de 

suprafaţă în Bragadiru, Cornetu, 1 Decembrie, Otopeni şi Snagov. 

SOLUL 

În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic 

modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe 

restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice puţin influenţate de 

activităţile umane (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-vestică). Prima 

fază a modificărilor antropice puternice a fost datorată construcţiilor de toate 

felurile în care, prin operaţiuni de decopertare, modelare etc., s-au creat practic 

alte tipuri de sol. A doua fază a început odată cu industrializarea masivă şi cu 

intensificarea traficului rutier. Practic, toate emisiile de la aceste surse 

influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter 

toxic. 

Solurile de pe raza municipiului Bucureşti, puternic modificate antropic, au 

un conţinut foarte mare de Pb provenit, în cea mai mare parte, de la emisiile 

autovehiculelor din traficul rutier. 

BIODIVERSITATEA 

Pădurile Andronache, Băneasa, Brăneşti, Snagov şi Comana şi zonele din 

jurul salbei de lacuri de pe valea Colentinei - Mogosoaia, Herastrau, Floreasca, 

Tei, Plumbuita sau de pe cursul raului Dambovita: Cismigiu, Carol (Libertatii), 

Tineretului, Crangasi, Morii, reprezinta principalele areale de habitate naturale. 

suprafata de 100 ha din padurile din zona Snagovului este declarata 

rezervatie naturala (dar se afla pe teritoriul judetului Ilfov). 

pe teritoriul municipiului Bucuresti si al judetului Ilfov sunt inventariati 

si se afla sub supraveghere 170 de arbori ocrotiti, declarati monumente ale 

naturii; 

in Bucuresti sunt inventariati un numar de 97 de arbori ocrotiti; 

10 ha din luciul de apa al lacului Snagov au fost declarate zona cu 

regim special de protectie. 

SPAŢII VERZI: 

În municipiul Bucureşti suprafaţa de spaţiu verde este de 17.082.024 m 2 , 

în timp ce suprafaţă parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de 

2.490.630 m 2. 


În Regiunea Bucureşti-Ilfov, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 

şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu 

circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa 

spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut 

din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită 

de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se 

ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, 

ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc 

pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor). 

217


Tot arealul cuprins în raza judeţului Ilfov se situează sub media pe ţară de 

27% privind ponderea pădurilor. Cele mai expuse fenomenelor de aridizare şi 

secetei sunt zonele din partea de S şi E a judeţului si partea de sud a 

Bucureştiului. 

COLECTAREA DEŞEURILOR 

Conform prognozelor de generare din PRGD şi PJGD se preconizează o 

creştere a cantităţilor de deşeuri municipale datorită creşterii consumului de 

bunuri la populaţie, creşterea fiind estimată la 0,8% locuitor/an. 

Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de 

asemenea, o creştere medie de 0,8% pe an în ceea ce priveşte generarea. 

Directii strategice de actiune – 

termen lung 

⊕ implementarea unui sistem unitar privind managementul 

informatiilor din domeniul mediului; 

⊕ armonizarea normelor si practicilor cu prevederile 

europene (metode de analiza, echipamente, proceduri de 

acreditare, managementul informatiei). 

⊕ elaborarea unei strategii privind protectia mediului in 

municipiul Bucuresti pe baza unui sistem informational operativ 

si de monitoring integrat al mediului; 

⊕ reducerea volumului de energie termica necesar, prin 

diminuarea pierderilor de energie termica; 

⊕ introducerea ca si combustibil pentru vehicole, pe langa 

benzina fara plumb, a combustibilului gazos lichefiat (gpl) si 

elaborarea actelor normative necesare; 

⊕ elaborarea unui program care sa vizeze toate 

problemele legate de poluarea cu pulberi a apelor de suprafata 

si sa stabileasca responsabilitatile diferitelor autoritati locale; 

⊕ aplicarea in parteneriat cu sectorul privat a programelor 

care incurajeaza diversificarea economiilor locale, in zonele 

urbane dependente de o singura ramura economica, ori in zonele 

industriale aflate in declin; 

⊕ dezvoltarea cailor de transport si a serviciilor/utilitatilor 

publice, a managementului deseurilor si a resurselor pentru 

utilitati publice (apa, gaz, energie), inclusiv prezervarea si 

extinderea zonelor naturale si a spatiilor verzi in intra si 

extravilan; 

⊕ aplicarea Protocolului de la Kyoto de reducere a 

emisiilor de CO2 prin inasprirea regulilor de organizare a 


traficului rutier in zonele centrale; interzicerea traficului in 

zonele istorice; 

⊕ imbunatatirea reglementarilor privind calitatea in 

constructii si a regulilor de design urban pentru incurajarea 

utilizarii unor materiale cat mai putin poluante, a resurselor 

energetice regenerabile si organizarii riguroase a 

managementului deseurilor in zonele rezidentiale, precum si 

pentru conservarea si extinderea spatiilor verzi; 

218


⊕ integrarea politicilor de conservare a biodiversitatii in 

politicile sectoriale, respectiv a celor de dezvoltare rurala si 

urbana. 

Procese de interventii – termen 

mediu 

⊕ controlul modului de manevrare si depozitare a 

carburantilor din statiile de distributie a acestora; 

⊕ scoaterea din trafic a autovehiculelor cu un grad 

avansat de uzura si dotarea celor noi cu filtre catalizatoare de 

noxe; 

⊕ rezervarea de amplasamente pentru realizarea de zone 

plantate care sa contribuie la realizarea indicatorului de spatii 

plantate de importanta microclimatica, amplasate pe directia 

vantului dominant pentru a impiedica dispersia poluantilor si in 

acelasi timp pentru a favoriza curenti locali de aer care sa 

faciliteze dispersia poluantilor. 

⊕ recomandarea folosirii de catre producatorii agricoli 

individuali a ingrasamintelor naturale care, desi incarca biologic 

apele de suprafata, nu contin substante toxice persistente; 

⊕ stabilirea unui program de actiune de catre autoritatile 

locale si producatorii agricoli (ferme de stat si persoane fizice), 

prin care sa se impuna masurile de reducere a impactului 

negativ asupra ecosistemului acvatic datorat folosirii acestor 

ingrasaminte. 

Actiuni pe termen scurt 

⊕ limitarea extinderii zonelor rezidentiale, concomitent cu 

interzicerea autorizarii constructiilor de orice fel in spatiile verzi 

(parcuri/gradini) aflate in intravilan; 

⊕ aplicarea unui program de constructie a retelei de 

canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile 

rurale si localitatile recent declarate oras, dar care nu dispun de 

o infrastructura urbana; acest program va trebui aplicat pentru o 

perioada de 15 ani; 

⊕ interzicerea circulatiei mijloacelor grele in interiorul 

inelului principal de circulatie; 

⊕ masuri de fluidizare a circulatiei (constructia unor 

pasarele/pasaje pietonale); 

⊕ realizarea unor ecranari, prin perdele de protectie, a 


surselor de poluare fonica (trafic, industrie) de cartierele 

rezidentiale. 

219

Concept Strategic Bucureşti 2035 Gestiunea resurselor de apă 



Gestiunea resurselor 

de apă 

220


Prezentul capitol reprezinta sinteza raportului de expertiză privind 

gestiunea integrată a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane pentru 

municipiul Bucuresti si zona sa de influenta (Regiunea 8). 

Principalele probleme evidentiate in acest raport sunt : 

1. Calitatea scazuta a apelor de suprafata si subterane. 

2. Poluarea apelor subterane si de suprafata datorata evacuarii directe a 

apelor uzate in amonte de Bucuresti (Câmpulung Muscel, Piteşti) ; poluarii 

istorice cu nitraţi provenită din activităţile agricole în localităţile din jurul 

Bucureştiului: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogârla, Dărăşti, Dobroeşti, Jilava, 

Măgurele sau din depozitarea hidrocarburilor de la Străuleşti sau staţiilor de 

benzină de la Cotroceni şi Mihai Vodă ; 

3. Cerinta crescuta de alimentare cu apa in sistem centralizat, pe de o 

parte datorata poluarii acviferului dar si dezvoltarii unor noi lcoalitati urbane in 

judetul Ilfov : Otopeni, Voluntari, Chitila, Măgurele, Bragadiru, Popeşti-Leordeni, 

Pantelimon 

4. Evacuarea apelor uzate in Dambovita fara epurare pealabila datorita 

absentei functionarii statiei de epurare Bucuresti. 

5. Canalizarea in municipiul Bucuresti si localitatile limitrofe se 


realizeaza in sistem unitar- neecologic. 

Acest raport atrage atenția asupra necesității construirii unui sistem 

de gestiune modern și eficace de gestiune integrată al apelor urbane. 

Acesta trebuie să fie dublat de un sistem de monitoring eficient bazat pe o 

colaborare instituțională între actorii ce participă la gestiunea apelor 

urbane sau în activitatea lor au o interferență cu acestea. 

221


Remarci generale privind 

situarea Bucurestiului în 

contextul prezentat 

Poluarea cu substanţe organice de la Câmpulung, Piteşti şi Curtea de 

Argeş determină fenomenul de eutrofizare în lacurile din amonte de Bucureşti. 

Cea mai semnificativă poluare se manifestă pe râul Dâmboviţa după 

descărcarea apelor uzate neepurate ale oraşului Bucureşti şi pe râul 

Dâmbovnia după descărcarea apelor uzate industriale ale complexului 

petrochimic Arpechim de la Piteşti. 

Cantitatea totală a apelor uzate orăşeneşti deversate în râurile din zona 

studiată este de aprox. 2.500.000 m3/zi. Ecosistemele sunt acut degradate, 

structurile biocenotice total distruse datorită factorilor de poluare fizici, chimici şi 

biologici. 

Situatia in Bucuresti 

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Sistemului de Gospodărire al 

Apelor Ilfov - București este cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale 

râurilor Argeş şi Ialomiţa şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul 

Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia 

Bilciureşti – Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, 

suprafaţa sa fiind de 865 kmp. 

SUBSISTEMUL RÂURI 

Spaţiul hidrografic ce revine Sistemului de Gospodărire al Apelor 

(SGA) Ilfov-București, acoperind o suprafaţă de 446 kmp, este străbătut 

de râurile: Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, componente 

ale bazinului hidrografic Argeş, iar în partea de nord spaţiul hidrografic aferent 

bazinului hidrografic Ialomita este străbătut de râurile: Sticlărie, 

Cociovaliştea, Snagov, Gruiu, Vlăsia, Maia. Lungimea acestor rauri 

corespunzatoare SGA Ilfov-Bucuresti totalizează 208 km lungime . 

sunt: 

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă 

- Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru 

alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii 

Jilava-Vidra-Frumuşani; 

- Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina). 

Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St. 

Tratare Arcuda, pe râul Colentina pentru industrie şi irigaţii în jud. Ilfov şi 

tranzitează debite din râurile Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Bilciureşti- 

Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani-Dârza. 

SUBSISTEMUL LACURI: 

Bazinul hidrografic al râului Argeș 

Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe a acestui 


râu, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil.mc) şi 11 noduri hidrotehnice care 

creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a 

râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti 

găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil.mc., din 

care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 

9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de Administrația 

Lacuri Parcuri si Agrement București (ALPAB), iar celelalte 6 lacuri de către 

SGA Ilfov-Bucureşti. 

222


Bazinul hidrografic al râului Ialomița 

Populația municipiului București este alimentată cu apă în sistem 

centralizat prin cele trei staţii de tratare: Arcuda pe Dâmboviţa şi Roşu + Crivina 

pe Argeş. 

În Jud. Ilfov există 8 oraşe în plină dezvoltare: Buftea, 

Otopeni, Voluntari, Chitila, Măgurele, Bragadiru, Popeşti- 

Leordeni și Pantelimon. Cerinţa de apă pentru alimentarea 

acestor localităţi este în continuă creştere o dată cu apariţia a 

noi sisteme centralizate de alimentare cu apă pentru cartierele 

noi ce au apărut în oraşele din jud. Ilfov. 

APA POTABILĂ 

Probele de apă recoltate la staţiile Roşu şi Arcuda şi la punctele fixe ale 

reţelei oraşului au demonstrat potabilitatea apei distribuite populaţiei de către 

SC Apa Nova SA. 

Un procent de 81% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordaţi la 

sistemul public de alimentare cu apă potabilă, administrat de SC APA NOVA 

BUCUREŞTI SA. 

De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 414 probe de apă 

care au corespuns normelor în vigoare. 

Oraşele Buftea, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Pantelimon, Popeşti- 

Leordeni şi Voluntari din bazinul hidrografic Arges, iar în bazinul 

hidrografic Ialomiţa - Snagov şi Baloteşti au un grad mai ridicat de 

satisfacere în alimentarea cu apă prin reţele de distribuţie a apei potabile a 

unui număr mai mare de locuitori. 

MICROCENTRALE 

În anul 2009, din instalaţiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale – 

în general având surse de profunzime şi care aparţin unor unităţi 

industriale/societăţi comerciale) s-au recoltat 142 de probe. Din totalul acestora, 

un număr de 57 probe (40,14%) au fost necorespunzătoare din punct de vedere 

organoleptic/fizico-chimic/microbiologic. 

FÂNTÂNI (SURSE INDIVIDUALE) 

De la nivelul fântânilor individuale aflate în zonele capitalei neracordate la 

reţeaua de apă potabilă a oraşului s-au recoltat 71 probe de apă. Din analizele 

efectuate s-a constatat că 64 probe (88,73%) au fost necorespunzătoare, ceea 

ce dovedeşte că sursele individuale de apă sunt improprii. Din rezultatele de 

laborator obţinute se poate evidenţia un număr mare de probe 

necorespunzătoare la indicatorul nitraţi ( 60 probe de apă analizate, 41 au 

prezentat valori peste limita de 50 mg/l şi de asemenea peste 50% din probe au 

prezentat indicatorii bacteriologici cu valori peste limita admisă. 

APA DE ÎMBĂIERE 

Pe malul lacurilor din salba râului Colentina sunt amenajate zone de 

agrement ce dispun în majoritatea cazurilor de autorizaţii sanitare de 


funcţionare emise pentru activităţi de cazare, alimentaţie publică sau activităţi 

sportive şi de agrement, niciuna din ele nefiind însă autorizată ca ,,ştrand" cu 

funcţiunea de îmbăiere, deoarece probele de apă recoltate din râul Colentina nu 

s-au încadrat în parametrii prevăzuţi de HGR 459/2002. 

SUBSISTEMUL APE UZATE 

Pe teritoriul Regiunii Bucureşti Ilfov - sunt monitorizate 44 surse de 

poluare, cu evacuare directă în apele de suprafaţă 31 în bazinul hidrografic 

Argeş, şi 13 în bazinul hidrografic. Ialomiţa. 

223


În colectorul casetat al râului Dâmboviţa evacuează apele uzate 12 agenţi 

economici, reglementaţi din punctul de vedere al gospodăririi apelor, 

monitorizaţi şi cu care SGA Ilfov-Bucureşti are încheiate contracte de 

exploatare - utilizare a resursei de apă. 

In anul 2009 (an de referința) la nivelul Municipiului Bucureşti, din cele 12 

surse poluare cu evacuare în colectorul casetat situația utilizatorilor se 

prezenta astfel: 1 utilizator fără autorizaţie, 5 utilizatori cu autorizaţii expirate, 6 

utilizatori cu autorizaţii în termen. 

În anul 2009, situaţia reglementării surselor de poluare, aflate pe teritoriul 

Judeţului Ilfov (care evacuează ape uzate direct în ape de suprafaţă) a fost 

următoarea: 26 utilizatori cu autorizaţii, 3 utilizatori în curs de autorizare, 5 

utilizatori cu autorizaţii expirate, 10 utilizatori fără autorizaţii. 

Totodată SGA Ilfov-Bucureşti monitorizează şi 7 agenţi economici care 

evacuează apele uzate şi pluviale, în ape de suprafaţă prin intermediul 

canalelor de desecare, ce se află pe teritoriul Judeţului Ilfov. 

În afară de sursele de poluare cu evacuare directă în ape de suprafaţă şi 

de agenţii economici care evacuează în canale de desecare, SGA Ilfov- 

Bucureşti mai monitorizează şi evacuările aferente canalului colector casetat 

care traversează Municipiul Bucureşti. Acest canal se află în administrarea 

Administrației Naționale ”Apele Romane” şi colectează apele uzate şi pluviale 

direct din 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare din 

tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov, canale ce aparţin S.C. APA NOVA Bucureşti 

S.A. 

Rețelele de canalizare 

În Judeţul Ilfov numai o parte din localităţi dispun de sisteme centralizate 

de canalizare, în prezent, depunându-se eforturi pentru a obţine finanţare 

externă în vederea extinderii reţelelor de canalizare pentru toate localităţile 

judeţului, in perioade de tranziţie, anii 2012-2016. 

O parte dintre localităţile limitrofe Municipiului Bucureşti (Pantelimon, 

Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti-Leordeni, Buftea, Mogoşoaia) 

descarcă apele uzate în reţeaua de canalizare a Capitalei, care este realizată in 

sistem unitar, asigurând colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, 

tehnologice şi pluviale, în canalul colector casetat de sub albia amenajată a 

râului Dâmboviţa. 

În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate 

fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa, în aval de 

Capitală, în dreptul comunei Glina. 

Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu 

depăşesc un prag maxim de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul 


suplimentar adus de localităţile din vecinătatea Capitalei: Pantelimon, 

Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti – Leordeni, iar recent, de la 

jumătatea anului 2008 şi Colectorul Buftea-Mogoşoaia-Bucureşti. 

Pe teritoriul Judeţului Ilfov, în bazinul hidrografic Argeş, localităţile cu 

reţele de canalizare realizate parţial sunt: Buftea, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, 

Voluntari, Afumaţi, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Brăneşti, 

Măgurele, Jilava, Cornetu, 1 Decembrie, Chiajna. În bazinul hidrografic Argeş 

Ialomiţa dispun de reţele de canalizare localităţile: Baloteşti, Snagov, iar în 

Moara Vlăsiei, Corbeanca, Periş şi Ciolpani sunt realizate parţial. 

224


Subsistemul de ape subterane 

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUARII APEI DE 

SUPRAFATA SI SUBTERANE 

Zonele critice sub aspectul poluării rămân cea de la Glina – 

la evacuarea apelor uzate din Capitală în râul Dâmboviţa, 

întrucât nu există staţie de epurare şi zonele vulnerabile din 

poluarea cu nitraţi proveniţi din surse agricole istorice. 

Au fost evidenţiate 7 localităţi din judeţul Ilfov unde există surse de nitraţi 

din activităţi agricole: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogărla, Dărăşti, Dobroieşti, 

Jilava, Măgurele. 

De asemenea, datorită lipsei staţiilor de epurare orăşeneşti şi comunale, 

în rândul zonelor critice se găsesc şi localităţile din jud. Ilfov ce evacuează 

apele uzate în apele de suprafaţă: Bragadiru, Cornetu, 1 Decembrie, Otopeni, 

Snagov. 

Conform rapoartelor Agenției Naționale de Protecția Mediului (Raport 

privind starea factorilor de mediu Regiunea 8 București-Ilfov, 2010) apele 

de suprafața din zona municipiului București prezintă un grad ridicat de 

poluare. 

îmbăiere. 

Un exemplu în acest sens este neautorizarea ștrandurilor pentru 

Un alt aspect legat de contaminarea apelor subterane este 

contaminarea istorică datorată în principal poluării legate de staţiile şi 

depozitele de carburanţi, lipsa unei gropi de gunoi ecologice precum și 

poluarea cu nitrați datorată activității agricole din jurul Bucureștiului. 

Actiuni 

Prioritati de actiune 

⊕ încheierea lucrărilor și punerea în folosință la întreaga 

capacitate a stației de epurare de la Glina. 

⊕ îmbunătățirea calității apei subterane prin ecologizarea 

gropii de gunoi de la Glina și bineînțeles construirea unor 

depozite de deșeuri ecologice. 

⊕ Din punct de vedere al sistemului apei urbane, orașul 

București trebuie gândit ca parte integrantă al unui ansamblu ce 

cuprinde și vecinătățile sale. 

⊕ Dezvoltarea sistemului de canalizare în localitățile 

limitrofe Bucureștiului este o altă problemă actuală și urgentă. 

Deoarece o parte dintre localităţile limitrofe Municipiului 

Bucureşti descarcă apele uzate în reţeaua de canalizare în 

canalul colector casetat de sub albia amenajată a râului 


Dâmboviţa, se pot proiecta si prevede totodată stații de epurare 

intermediare pentru acestea. 

⊕ monitorizării și remedierii pierderilor din rețeaua de 

alimentare cu apă este la fel de necesar ca și modernizarea 

treptată a rețelei de alimentare cu apă potabilă. 

⊕ îmbunătăţirea proceselor de planificare urbană şi de 

comunicare a datelor și informațiilor între serviciile de gestiune 

225


urbană și cele responsabile de gestiunea apei urbane; 

⊕ promovarea cooperării între persoanele implicate în 

amenajare teritorială şi cele responsabile cu gestiunea apelor; 

⊕ acțiuni la nivel social de instruire și sensibilizare, 

dezvoltarea unui comportament urban corect și modern; 

⊕ dezvoltarea unui sistem divizat de colectare și transport 

pentru apele uzate (separarea apelor pluviale de apele uzate). 

Această separare prevede realizarea unui sistem separat de 

colectare, tratare, stocare și drenaj pentru apele pluviale. 

⊕ dezvoltarea sistemului de monitorizare pentru 

activitatea de construcții în vederea analizei modificării fluxurilor 

de curgere ale apei subterane precum și a prelevării de date și 

informații necesare îmbunătățirii gestiunii apelor subterane; 

⊕ realizarea unui sistem de monitorizare pentru evitarea 

poluărilor accidentale a apelor de suprafață și subterane 

(monitorizarea aruncării aleatoare a deșeurilor de către instituții 

(societăți comerciale) și populație; 

⊕ realizarea unui sistem de gestiune modern și eficace al 

apelor urbane, dublat de un sistem de monitoring eficient bazat 

pe o colaborare instituțională între actorii ce participă la 

gestiunea apelor urbane.– termen mediu 

Acțiunile pe termen mediu: 

⊕ monitorizarea sistemelor de reinjecție a apelor uzate în 

ape de suprafață sau subterane și a haznalelor. 

⊕ decontaminarea zonelor poluate istoric limitrofe 

principalelor surse de contaminare (statii de carburanti, gropi de 

gunoi, industrii chimice si farmaceutice, etc) 

⊕ limitarea pierderilor din sistemul de canalizare existent 

și limitarea interacțiunii apă subterană – sistem colector; 

⊕ realizarea unui sistem de monitoring al parametrilor 

cantitativi și calitativi pentru rețeaua de canalizare ce poate 

identifica deversări frauduloase și improprii sistemului de 

epurare și poate permite evaluarea pierderilor în subteran 

putându-se astfel cuantifica fenomenul de poluare al apei 

subterane și poate oferi parametri pentru o viitoare 


redimensionare a sistemului de canalizare; 

⊕ integrarea parametrilor de gestiune a apei în 

amenajarea urbană precum și exploatarea resursei de apă ca 

element de atractivitate; 

⊕ creşterea atractivităţii şi posibilităţilor de recreere pe 

care le oferă apa; 

⊕ instruirea populației pentru a nu depozita aleatoriu 

226


deșeuri, pentru a recicla deșeurile, a nu efectua activități 

nepermise (spălarea mașinii în parcare); 

⊕ eficientizarea sistemului de constrângeri și penalități; 

⊕ stabilirea unui sistem de bonificații pentru „bunul 

comportament social”; 

⊕ antrenarea ONG-urilor în activitatea de semnalizare a 

neregulilor la nivel teritorial. 

Actiuni pe termen scurt 

Acțiunile pe termen scurt sunt 

în primul rând acțiunile majore, 

unele aflate în curs de 

desfășurare: 

⊕ încheierea lucrărilor și punerea în folosință la întreaga 

capacitate a stației de epurare de la Glina. 

⊕ ecologizarea gropii de gunoi de la Glina și construirea 

unor depozite de deșeuri ecologice 

⊕ dezvoltarea de rețele de canalizare și stații de epurare 

pentru localitățile limitrofe Bucureștiului. Efortul realizării de 

rețele de canalizare în sistem divizat este pe deplin justificat 

⊕ îmbunătățirea rețelei de apă potabilă și remedierea 

pierderilor din rețeaua de alimentare cu apă a orașului București 

⊕ îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă prin 

diminuarea poluării datorată deversării apelor uzate precum si 

monitorizarea activităților agricole privind utilizarea de 

îngrășăminte și substanțe; 

Scenariul „do nothing” 

Un prim aspect al scenariului „do nothing” (să nu se 

intervină in situația actuală) este continuarea degradării 

calității apelor, impact în prezent destul de puțin monitorizat, cu 

efecte importante asupra sănătății populației atât din București 


cât în special din localitățile limitrofe. Exemple în acest sens 

sunt alimentarea cu apă necorespunzătoare a populației din 

surse de apă subterană individuale (fântânile), limitarea 

activitatilor de agrement (ștranduri) si altele. 

227



cartograme 

228


229


230


231


232


233


234


235


236


237


238


239


240


241


242


243


244


245


246


247

Concept Strategic Bucureşti 2035 Spaţiul public, calitatea vieţii şi peisajul 


SWOT 

Spaţiul public, 

calitatea vieţii urbane şi 

peisajul ca resursă fragilă 

248


OPORTUNITĂŢI 

LA NIVELUL SPATIULUI PUBLIC URBAN ; MEZZOPEISAJUL 

Muncipiului Bucuresti Posibilitatea realizarii unui 

sistem verde coerent si unitar la nivel municipal, printr-o 

Strategie de Peisaj in toate componentele sale (natural, antropic si 

cultural) la nivel municipal. 

Posibilitatea de colaborare si parteneriat la nivelul 

sectoarelor administrative ale Municipiului Bucuresti, precum si la 

nivel inter-comunal si inter-orasenesc. 

Existenta unor zone eliberabile sau care permit 

conversia functionala, precum si a unor terenuri degradate – ca 

posibile areale de integrare si dezvoltare a noi tiplogii peisagistice si 

spatii publice. 

Existenta unor mezzo-peisaje si ecosisteme inca 

viabile, sau care pot fi readuse la echilibru cu masuri relativ minime 

si printr-o Politica de Peisaj. 

Preocuparea locuitorilor pentru problematica 

mediului. 

Prezenta unor noi specializari si promotii de 

specialisti in domeniul peisagistic (licenta, master). 

Posibilitatea de implementare a unei strategii 

unitare teritoriale, pentru mentinerea si atragerea populatiei cu 

ocupatie in domenii de activitate asociate peisajului (agricol, silvic, 

horticol, etc) . 

LA NIVELUL PEISAJULUI NATURAL SPECIFIC BUC. 

Existenta unor acorduri europene cu privire la 

protectia si conservarea mediului si a peisajului 

natural. 

Existenta unor acorduri europene cu privire la 

protectia si conservarea mediului si a peisajului 

natural. 


Utilizarea plantatiilor verzi pentru protectia 

sanatatii organismului urban, dar si a locuitorilor afectati 

(probleme respiratorii, neuro-comportamentale, etc.). 

Utilizarea perdelelor verzi pentru protectia 

ecosistemelor la schimbarile din mediul urban (vant, umiditate, 

temperatura, etc.). 

Promovarea de noi activitati in spatiile urbane 

(sport, agrement, distractie, loisir). 

Pastrarea speciilor locale si evitarea 

introducerii accidentale a speciilor invadante ce le 

distrug pe acestea. 

PEISAJ ANTROPIC (CONSTRUIT) 

Posibilitatea de conservare, reabilitare si 

revitalizare a peisajului construit, prin programe 

specifice. 

Dezvoltarea de mezzo-peisaje specifice pe noile 

infrastructuri propuse (peisaje specifice cailor de comunicatie / 


intrari si accese in oras, peisaje aferente retelelor tehnico-edilitare, 

etc.) 

Dezvoltarea extensiva si mineralizarea 

accentuata, conduc catre ridicarea costurilor cererii de energie 

(pentru răcire /încălzire, sau de irigare a spaţiilor verzi urbane). 

Posibilitatea de inserare si completare a 

spatiilor publice si verzi, in cadrul peisajului urban, din 

zonele defragmentate, de tip imprastiat, raspandite periferic si in 

zona de contact cu zona Judetului Ilfov 

249



Tendinta de crestere a interesului autoritatilor 

centrale si locale, la presiunea europeana, asupra 

problematicii pesajului. 

PEISAJUL CULTURAL 

Diversitatea si atractivitatea peisajului cultural. 

Posibilitatea de integrare a patrimoniului natural, 

antropic, cultural in retelele internationale de 

cercetare si exploatare turistica (avantaj concurential). 

Crearea de valoare adaugata produselor locale 

prin denumiri de origine. 

Diversificarea produselor bazate pe traditia 

istorica locala. 

Oportunitatea de realizare a unor trasee pietonale 

conectate prin spatii publice, cu specific peisagistic divers si la 

diferite scari (turistic, cultural, monastic, arheologic, al patrimoniului 

industrial, traseul forturilor, etc.). 

Posibilitatea extinderii sau promovarii unor 

peisaje protejate. 

Existenţa unor programe cultrale care pot sustine 

problematica peisajului cultural. 

Dinamica urbana si evolutia culturii petrecerii 

timpului liber determina diversificarea continua a activitatilor si 

implicit la o dinamica urbana 

AMENINŢĂRI 


Inexistenta unor masuri eficiente legislative, 

administrative, de gestiune si implementare, cu 

privire la problemtica complexa a peisajului. 

Lipsa unei viziuni unitare, precum si a interesului 

autoritatilor pentru problematica si Proiectul de Peisaj ca si concept 

de sine statator, precum si pentru Interventia de Peisaj. 

Cresterea poluarii si scaderea calitatii vietii in 

capitala, prin tendinta acentuata de degradare si micsorare a 

suprafetelor verzi1. 

Inexistenta unei colaborari institutionale intre 

actorii ce participa la gestiunea peisajului sau la componenete ale 

acestuia. 

Pierderea ultimelor rezerve existente, prin 

suprasolicitare a terenului si in favoarea dezvoltarii intensive al altor 

functiuni (poluante sau pentru care cerinta spatiilor verzi publice 

este marita / zone rezidentiale). 

Prezenta unor “germeni” morfostructurali in 

peisaj, ce pot cataliza interesul investional, cu risc de potentare a 

utilizarii dezechilibrate, sporind riscul de gentrificare a peisajului. 

Modificarea utilizării terenului, în special 

amplificarea substituirii ecosistemelor naturale cu ecosisteme 

artificiale datorită urbanizării, dar şi defrişării sau abandonului 

culturilor agricole 


1 Ajungand la o norma de 8mp/loc si 6mp/sp public/loc 


Lipsa unui sistem de gestiune si de coerenta in 

administrarea eficienta a spatiilor verzi publice, precum si a 

sistemelor de sustinere a acestora (regim hidrologic, sistem 

pedologic, etc.) 

Neutilizarea optima in sensul durabilitatii, a 

resurselor de peisaj natural, antropic si cultural 

existente. 

250


AMENINŢĂRI 

Pericolul acutizarii disfunctionalitatilor generate 

de micsorarea si pierderea suprafetelor verzi (patologie si 

boli ale oragnismului urban si uman, anti-socializare, extinderea 

insulei de caldura, etc). 

Durata mare de implementare a unui Proiect de Peisaj 

si al unui sistem verde coerent, datorita dezvoltarii vegetatiei in timp 

indelungat 

Ineficienta unei gestionarii in caz de dezastre 

naturale si micsorarea/disparitia ariilor habitatelor naturale (inclusiv 

fauna, flora). 

Subsisteme necesare pentru sustinerea si 

viabilitatea Peisajul natural, cu grad mare de 

schimbare in timp (regim hidrologic - torentialitate, ariditate, 

calitatea aerului, umiditate, degradarea solului si a panzei freatice, 

etc.). 

Sistem de intretinere si implemetare a proiectelor 

de peisaj deficient si fara abordare multidisciplinara. 

Lipsa interesului autoritatilor pentru 

problematica peisajului urban ca si concept de sine statator, 

precum si pentru Interventia de Peisaj. 

Dezechilibre intre campaniile de reabilitare si 

intretinerea spatiilor publice si a spatiilor verzi 

amenajate 


Pericolul extinderii zonelor extrem-mineralizate in 

zonele cu suprautilizare a terenului, cu producerea de 

disfunctionalitati si scaderea calitatii vietii (desertificare urbana, 

insule de caldura, etc.). 

Lipsa interesului autoritatilor pentru 

problematica peisajului urban ca si concept de sine statator, 

precum si pentru Interventia de Peisaj 

AMENINŢĂRI 

Absenta unui sistem de mediatizare a efectelor 

mineralizarii accentuate asupra starii de sanatate a 

populatiei si a calitatii vietii 

Pericolul pierderii unor peisaje antropice 

valoroase, aflate sub presiunea imobiliara. 

Posibilitatea de valorificare a unor trasee/nuclee 

turistice din intravilan, in legatura cu potentialul oferit de 

zona metropolitana si vecinatatea apropiata (Mogosoaia, Buftea, 

pasarea, etc.) sau mai indepartata (Mihailesti, Dunarea) 

Dezvoltarea necontrolata a zonelor din Judetul 

Ilfov, aflate la contactul cu intravilanul Bucurestiului 

Lipsa fondurilor proprii pentru revitalizare si 

reabilitare apeisajului urban. 

PEISAJUL CULTURAL 

Dezvoltare de parteneriate inter actori urbani 

diferiti pentru protectia peisajului. 

Lipsa unui management cultural centralizat care 

sa coreleze toate resursele patrimoniului cultural si fondurile 

destinate acestuia pentru o mai buna utilizare a potentialului 


Lipsa fondurilor proprii locale pentru cercetarea, 

protectia, conservarea si promovarea peisajului 

cultural. 

Presiuni investitionale necontolate in zonele 

naturale protejate. 

Atribuirea in administrare a ariilor naturale si a 

zonelor protejate fara un mecanism de control 

eficient si punitiv. 

251


PUNCTE TARI 


Lipsa de repere, modele si reprezentativitate la 

nivelul spatiului public urban si al Peisajului capitalei 

Forma intravilanului, relativ echilibrata in 

teritoriu si mixitate morfo-structurala variata de mezzo- 

peisaje la nivel municipal 

Existenta in vecinatatea intravilanului, precum si 

in extravilan a unor nuclee cu valente peisagistice 

- publice (zona livezi, gradini, sere nefunctionale, terenuri 

agricole, zona aferenta salbei de lacuri – cca 688 ha- 3,44 m2/loc) 

- semipublice (incinte private, stranduri, baze sportive, spitale, 

etc. – cca 450 ha - cca 2,25 m2/loc) 

- private (terenuri agricole, vii, pasuni si fanete – cca 5132 ha – 

25 m2/loc). 

Mezzo-peisaje naturale, antropice si culturale in 

intravilan cu caracteristici si particularitati locale 

(peisaj rezidential, peisaj industrial, peisaj periferic, peisaj al 

memoriei, etc.) 

Posibilitatea de a crea relatii intravilan-extravilan 

teritoriul metropolitan si in afara lui, prin dezvoltari de 

Peisaj, tip ‘’fingers’’ sau ‘’unda’’. 

Existenta unei diversitati de Peisaje de tip 

cultural (material, oral si imaterial) nevalorificate. 

Existenta in vecinatatea intravilanului, precum si 

in extravilan a unor nuclee cu valente peisagistice 

- publice2 - semipublice3 - private 4 

Rolul multiplu intransferabil climatic, biologic, 

mediogen, biofor, ecoprotectiv, antientropic, social si 

ecoproductiv al padurii si al plantatiilor in masiv. 

PUNCTE TARI 


Prezenta celor doua ‘’diagonale’’ - elemente 

naturale de peisaj: zona de nord a Lacurilor Raului Colentina si 

traiectul+ cornisa Raului Dambovita. 

Existenta unor spatii verzi amenajate cu 

precadere in zona de nord a orasului (in jurul salbei de 

lacuri de pe Valea Colentinei – Parcul Herastrau, Floreasca, Tei, 

Plumbuita sau pe cursul Raului Dambovita - Cismigiu, Carol, 

Tineretului, Crangasi, Morii. 

Existenta unor elemente care sustin dezvoltarea 

spatiilor verzi si a peisajului (regim hidrologic, sistem 

pedologic, aluvionar, ) 

Pastrarea unor esente de material vegetal local 

mai ales la periferia municipiului : arbori (frasin, catalpa, 

tei, nuc, salcia, plop), arbusti si palnte decorative (caprifoi, iasomie, 

forstitia, lemn cainesc, spirea, hibiscus, dracila, vita salbatica, 

trandafir) 

Prezenta unor zone diminuate, de tip patternuri 

morfo-structurale: legume, vita de vie, arbori fructiferi (piersic, 

cires, corcodus) 

Existenta pe teritoriul Bucurestiului si a 

Judetului Ilfov a, 97, respectiv 73 arbori ocrotiti, 

inventariati si declarati monumente ale naturii. 


2 Zona livezi, gradini, sere nefunctionale, terenuri agricole, zona aferenta salbei de lacuri – cca 688 ha- 3,44 m 2 /loc 

3 Incinte private, stranduri, baze sportive, spitale, etc. – cca 450 ha - cca 2,25 m 2 /loc 

4 Terenuri agricole, vii, pasuni si fanete – cca 5132 ha – 25 m 2 /loc 

Prezenta unor suprafete umede si acoperite 

permanent de ape (1350 ha/ 6,0 % din teritoriul adminsitrativ – 

6,75 m2/loc). 

Utilizarea agriculturii existente de subzistenta 

pentru promovarea unei agriculturi performante, de sustinere a 

teritoriului metropolitan. 

Exsitenta unei sustineri a problematicii 

peisajului, la nivel european prin conventii, programe, 

legislatie, etc. 

252


PUNCTE TARI 


Potentialul oferit de diversitatea peisajului 

antropic (construit) urban, tehnic si arhitectural. 

Existenta frontului la apa al Raului Dambovita, 

germen peisager ce a generat dezvoltarea urbana a capitalei. 

Prezenta unui fond construit valoros, divers si 

neomogen. 

Inexistenta unui sistem de cai de comunicatii 

major (autostrazi) implementat deja, care sa nu mai permita 

integrarea acestuia in peisaj prin amenajari peisagistice (accese/ 

intrari in oras, trasee, centura, poduri, sub si supra traversari, etc.). 

Peisaje atractive existente la nivel muncipal si 

zonal, cu posibiulitati de extindere si punere in valoare. 

Tendinta actuala de valorificare a potentialului 

agro-turistic. 

Integrarea in zone cu valoare etnografica cu 

referire asupra tipologiilor de asezari, a patrimoniului cultural imobil, 

oral si imaterial. 

PEISAJ CULTURAL 

Existenta unor elemente importante, 

particularizate si variate de peisaj cultural importante 

la nivelul muncipiului. 

Existenta unor zone protejate de patrimoniu 

(Parcul Cismigiu, Carol, Ioanid, Gradina Botanica, Gradian Palatului 

Cotroceni). 

Existenta unor areale de aparare (forturi) la 

contactul cu intravilanul, precum si disponibilitati de terenuri in 

intravilan, cu functiunea speciala, neutilizate in prezent. 

Existenta unor tesuturi morfo-tipologice si 

structurale, germene de peisaj cultural s-au pastrat ca 

amprenta generatoare de dezvoltare urbana 

PUNCTE SLABE 


Lipsa spatiilor verzi si a spatiilor urbane publice 

amenajate, care conduc la scaderea calitatii vietii5 

Gestiune si administratie inexistenta sau 

ineficienta a Peisajului in toate componentele sale (natural, 

antropic si cultural) 

Diversitate mica a mezzo-peisajelor 

caracteristice la nivel estetic, functional si al 

activitatilor 

Utilizare si functiuni putin variate in ceea ce 

priveste peisajul natural si antropic urban 

Lipsa spatiilor verzi si a spatiilor urbane 

amenajate, care conduc catre dezechilibre ale organismului 

urban, precum si ale sanatatii locuitorilor. 

Lipsa zonelor/ subzonelor/ care sa ofere 

atractivitate si activitati specifice de loisir, agrement, 

distratie. 

Lipsa unei viziuni a peisajului, in trecerea sa 

temporala (anotimpuri, ani, perioade de maturizare a fondului 

vegetal si al materialului saditor). 


Lipsa unui sistem verde coerent al spatiilor 


publice reprezentative si al spatiilor verzi, precum si 

lipsa subsistemelor de tipologii de peisaj natural, la diferite scari de 

valoare la nivel muncipal (scuaruri, gradini si parcuri specializate, 

zone de protectie de categorii diferite, etc.) 

Lipsa cantitativa si calitativa a spatiilor publice 

si a spatiilor verzi amenajate, la nivelul unei capitale ce 

aspira a fi europeana. 

5 Prin diminuarea cu cca 50% de la 3471 ha/1990, la 1708 ha/2008 – respectiv de la 16,79 m 2 /loc in 1989, la 9,38 m 2 /loc in 2002, din care doar 18% sunt publice, respectiv 1,68 2 /loc. Norma minima stabilită de către Organizaţia 

Mondială a Sănătăţii este de 9 m 2 /loc si cea stabilita de UE este de 24-26 m 2 /loc. 

253


PUNCTE SLABE 

Stare de degradare sau de suprautilizare a 

spatiilor verzi existente si distributie/ accesibilitate inegala pe 

teritoriul capitalei. 

Inexistenta unor tipologii peisagistice variate 

(loisir, sport, agrement specializat, distractie, cercetare horticola 

mixata cu alte functiuni, etc.). 

Lipsa de atractivitate si reprezentativitate a 

spatiilor verzi pentru toate categoriile de varsta a 

utilizatorilor, precum si pentru turisti. 

Lipsa unui sistem de pietonale si spatii publice 

urbane, de diferite tipologii la nivelul intravilanului Municipiului 

Bucuresti cu posibilitatea de extindere in zona metropolitana. 

Lipsa punerii in valoare a cornisei Dambovitei, 

precum si a zonelor cu deschidere la apa (malurile lacurilor). 

Pericolul de infestare a elementelor de peisaj 

natural (ape, lacuri, panza freatica, sol, vegetatie, contaminata 

d.p.d.v. fizico-chimic, saprobiologic). 

Prelevarea de ‘’suveniruri’’ din flora, fauna. 


Lipsa de atractivitate a peisajului construit si 

lipsa spatiilor publice aferente acestora 

Discrepanta raportului peisaj natural/Peisaj 

Antropic, respectiv vegetal/mineral intre centrul 

capitalei (unde suprafata de spatii verzi este de cca 60 mp/unitate 

structurala de locuit - cartier) si cartierele periferice (unde suprafata 

de spatii verzi este de cca 300-400 mp/cartier). 

Prezenta unor noi ansambluri urbane de calitate 

scazuta d.p.d.v. arhitectural-urbanistic, (suprautilizat 

mineral, fara spatii publice) si existenta unor modele rurale in 

utilizarea terenului in intravilan. 

PUNCTE SLABE 

Subsisteme ce interactioneaza cu dezvoltarea 

peisajului antropic (ape subterane si de suprafata, retele si cai 

de comunicatie, ape uzate si canalizare). 

Peisajul antropic afecteaza caracteristicile 

Peisajului Natural (prin suprasolicitare, amplasarea de 

constructii inalte, umbrire, premise pentru criminalitate, etc.). 

Existenta unor peisaje necontrolate specifice 

infrastructurilor (cailor de comunicatie / intrari si accese in 

oras, peisaje aferente retelelor tehnico-edilitare, etc.). 

Prezenta unui fond construit de tip rural in 

periferia capitalei, fara a asigura o viata urbana de 

calitate. 

Lipsa punerii in valoare a cornisei si a zonei 

frontului la apa al Raului Dambovita. 

PEISAJ CULTURAL 

Fragilitatea peisajelor valoroase degradate sau 

in curs de degradare 

Prezenta unor noi ansambluri urbane de calitate 

scazuta d.p.d.v. arhitectural-urbanistic, fara preocuparea pentru 

integrare in peisaj. 

Inexistenta unor sisteme si trasee turistice la 

nivel local, metropolitan si zonal care sa integreze 


potentialul existent. 

Pierderea traditiilor vechi ca pericol asociat 

Peisajului Cultural. 

Prezenta retelelor si a cailor de comunicatie 

majore (autostrazi) in proximitatea zonelor protejate. 

Disfunctii privind controlul deficitar al 

accesibilitatii în Zonele Protejate . 

Lipsa unor organisme care să gestioneze 

anumite peisaje culturale protejate. 

254


PUNCTE SLABE 

Lipsa staţiei de epurare a apelor uzate în municipiul 

Bucureşti. 

Sursa alternativă de alimentare cu apă a 

Bucureştiului (fronturile subterane) este slab 

exploatată şi riscă să se deterioreze. 

Lipsa surselor alternative de alimentare cu apă 

potabilă pentru spitale, institute de decizie locală şi 

regională, licee, obiective cu rol decisiv în cazul unor calamităţi naturale 

sau sociale, pentru tratarea şi adăpostirea sinistraţilor şi/sau a victimelor. 

Subdimensionarea instalaţiilor de preepurare a 

apelor uzate deversate la canalizare de către abonaţii 

industriali. 

Depaşirea nivelului zgomotului de fond în 

majoritatea zonelor rezidenţiale traversate de căi de 

comunicaţie rutiere sau feroviare importante , obiective industriale şi 

prestări servicii. 

Existenţa unor zone rezidenţiale cu clădiri care au 

izolaţie fonică necorespunzătoare normativelor în 

vigoare. 

Traficul greu se desfăşoară în toate zonele 

capitalei, marea majoritate a autovehiculelor nefiind înca conforme cu 

standardele impuse de Uniunea Europeană, generând disconfort fonic. 

Insuficienta dotare a parcului auto aflat în 

exploatarea RATB cu vehicule dotate cu motoare care să 

corespundă standardelor EURO. 

Preponderenţa vehiculelor învechite în parcul auto 

aflat în administrarea RATB. 

Concentraţiile poluanţilor proveniţi din trafic se 

menţin la un nivel ridicat ca urmare a creşterii numărului de 

maşini în condiţiile preponderenţei parcului auto învechit. 

PUNCTE SLABE 

Sursele staţionare (centrale termice) 

nemodernizate. - amplasate în unităţi de mentenanţa aparţinând 

RATB şi în secţia de vopsitorie a mini-platformei industriale URAC - 

Grozovici, 

Nivelul de zgomot şi de vibraţii generate de 

circulaţia mijloacelor de transport aparţinând RATB 

determină un impact semnificativ, printre cauzele fenomenului fiind căile 

de rulare uzate sau exploatarea unei căi de rulare a cărei soluţie 

constructivă nu corespunde caracteristicilor urbanistice ale zonei (ex.: 

străzi înguste, cu fronturi de clădiri amplasate în imediata apropiere a 

carosabilului). 

Lipsa panourilor fonoabsorbante de pe lânga 

marii generatori de zgomot. 

Absenţa unui sistem de reinventariere şi de 

marcare a arborilor. 

Nevalorificarea Grădinii Botanice (în suprafaţa totală 

de 17,5 ha) la valoarea reală. 

Absenţa perdelelor verzi de protecţie în 

proximitatea zonelor rezidenţiale. 

Fondul natural existent favorizează existenţa 

pulberilor în suspensie şi sedimentabile (rocile 

sedimentare, regimul eolian etc.). 

Depaşirea pragurilor CMA la poluanţi specifici 


proveniţi din trafic şi din surse de combustie. 

Emisiile surselor mobile sunt principalele surse 

de poluare a aerului. (din transportul rutier, în principal de maşinile 

private, autovehiculele de mare tonaj şi transport public, în special 

autobuze şi taxiuri) 

Marea majoritate a organizărilor de şantier 

generează, prin activitatea desfăşurată, praf şi 

zgomot. 

255


PUNCTE SLABE 

Lipsa elaborării şi implementatării de strategii 

proprii unităţilor industriale care să includă şi costul investiţiilor 

în domeniul protecţiei mediului, prin adoptarea celor mai bune tehnici 

disponibile (BAT-uri)., 

Existenţa unor zone care se constituie în puncte 

de depozitare necontrolată a deşeurilor de către 

populaţie şi agenţi economici. 

Lipsa/numărul insuficient de recipienţi şi de coşuri 

de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate cât şi la 

periferia capitalei. 

Curăţenia stradală este întreţinută doar pe 

arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice 

(automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea mai 

mare parte a deşeurilor stradale este colectată manual, cu mijloace 

rudimentare. 

Deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în 

vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, 

materiale plastice) decât într-o foarte mică masură. 

Colectarea selectivă la sursă a deşeurilor este 

introdusă în Bucureşti doar ca proiect pilot. În urma 

colectării selective prin astfel de proiecte doar o cantitate redusă de 

materiale reciclabile total generate sunt valorificate, restul eliminându-se 

prin depozitare definitivă. 

Cu excepţia compactării realizate în utilaje 

moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), 

deşeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces 

de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare (de 

ex. balotare în vederea reducerii volumului, tratare mecano - biologică). 

Degradarea solului şi a pânzei de apă freatică în 

zona depozitărilor necontrolate de deşeuri. 

PUNCTE SLABE 

Managementul defectuos al deşeurilor rezultate 

din construcţii şi demolări. 

Managementul incorect al deşeurilor periculoase 

spitaliceşti 

Tratarea/eliminarea necorespunzătoare a 

deşeurilor periculoase. 

Lipsa agenţilor valorificatori pentru deşeurile 

periculoase (baterii şi acumulatori uzaţi mici, becuri cu vapori de 

mercur, etc.). 

Distanţe mari de transport ale deşeurilor până la 

depozitarea finală. 

Campanii reduse de informare a publicului cu 

privire la beneficiile recuperării, reciclării şi 

valorificării anumitor tipuri de deşeuri. 

Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu circa 50 

% în perioada 1990-2004 şi scăderea suprafeţei de 

spaţiu verde care revine unui cetaţean al capitalei la 

sub 10 m 2 pe cap de locuitor, astfel încât în anul 

2004 suprafaţa totală a spaţiilor verzi era de 1.708 ha 

faţă de 3.471 ha în anul 1999. 

Diminuarea suprafeţelor bazelor de producţie a 

materialului dendrologic. 


256



SWOT 

Evaluarea calităţii 

mediului 

257



Obiectivul de a realiza coeziunea teritoriala a 

Uniunii Europene care presupune adecvarea resurselor teritoriului 

(naturale si antropice) la necesitatile dezvoltarii socio-economice în 

conditiile pastrarii diversitatii naturale si culturale a regiunilor. 

Planul de Gestionare a Deşeurilor în Regiunea 8 

Bucreşti-Ilfov-anul 2007, a antrenat la extinderea serviciilor de 

salubrizare, a operatorilor care prestează un astfel de serviciu în Bucureşti, 

în localităţile judeţului Ilfov. (Ca urmare, un număr de 28 depozite de 

deşeuri neecologice existente (listate în Planul Regional de Gestionare a 

Deşeurilor în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov) s-au închis şi ecologizat la 

sfârşitul anului 2009). 

Deşeurile colectate (după o sortare) sunt 

depozitate la depozitele conforme Vidra-Ecosud, Glina-Ecorec, 

Rudeni-Iridex 

Mediu 

Implementarea Planului Local de Acţiune pentru 

Implementarea Planului Operaţional Sectorial care 

cuprinde : Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată 

(finanţată din FC); dezvoltarea sistemelor de management integrat al 

deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate (finanţată din 

FEDR);modernizarea sistemelor de încălzire urbană în localităţile cele mai 

afectate de poluare (finanţată din FC); Implementarea sistemelor de 

management pentru protecţia naturii (finanţată din FEDR); Îmbunătăţirea 

infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la 

risc (finanţată din FC). 

Elaborarea hărţii de zgomot a Bucureştiului 

Elaborarea studiului privind vulnerabilitatea 

urbană a Bucureştiului 

AMENINŢĂRI 

La nivelul Uniunii Europene se pot constata 

valori importante ale poluării aerului din oraşe, în 

special din cauza traficului urban.; Timişoara şi Braşov şi 

Craiova, ca oraşe importante ale ţării, nu fac excepţie, 

Peste 56 milioane de locuitori din cele mai mari 

orase ale EU-27 sunt expusi pe termen lung la niveluri 

medii ale zgomotului din trafic ce depasesc 55 dB 

Lden, , valori care prezinta fluctuatii importante intre orase dar si in 

cadrul aceluiasi oras. 

Poluarea luminoasa este in continua creştere, 

cauzată de dezvoltarea urbană a Europei 

O distribuţie inegală atât a resurselor de apă 

potabilă cât şi a nivelului precipitaţiilor ce pune în special probleme de 

inundaţii, susţinute şi de impermeabilizarea solului prin urbanizare, care 

duc mai departe la poluarea solului şi a resurselor de apă potabilă. 

Schimbările climatice pun în pericol calitatea 

vieţii, respectiv sănătatea şi biodiversitatea zonelor urbane, calitatea 

spaţiilor verzi, în special prin modificări ale temperaturii şi precipitaţii. 

Aglomerarea urbana a Bucurestiului, extinderea 

continua a ariilor de interes economic, a constructiilor de locuinte in 

detrimentul zonelor naturale, duce la o continua inrautatire a situatiei 

habitatelor naturale. 

Campanii reduse de conştientizare a 


problemelor de mediu, prin mijloace media. 

lipsa vointei si a priceperii de a implementa 

politici si strategii. 

Sectorul industrial (de stat şi privat) manifestă 

încă o disponibilitate financiară redusă pentru 

investiţii de mediu. 

La nivel local, autorităţile nu dispun de 

suficiente resurse pentru a finanţa / susţine proiecte 

care să vizeze îmbunatăţirea calităţii mediului. 

258


AMENINŢĂRI 

Neidentificarea de către toate primăriile de 

sector a tuturor tipurilor de proiecte de mediu care 

necesită fonduri de finanţare. 

Implicarea redusă a cetăţenilor în problemele de mediu 

ale capitalei. 

Corelarea insuficientă a datelor privind starea de 

sănătate a populaţiei şi a celor privind poluarea mediului în municipiul 


Absenţa studiilor de fluidizare a traficului în 

spaţiu şi timp pentru arterele urbane şi starea 

necorespunzatoare a arterelor rutiere. 

Absenţa sistemelor de management de trafic care 

să regleze fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul public. 

Lipsa unui sistem eficient de economisire a apei 

pentru uz industrial sau casnic, în scopul reducerii costului acesteia. 

Modificarea bilanţului apelor uzate evacuate în 

reţeaua de canalizare fată de cel care a stat la baza calculului de 

dimensionare a actualei reţele de canalizare. 

Degradarea vegetaţiei majore prin creşterea suprafeţelor 

construite şi diminuarea spaţiilor verzi în municipiul Bucureşti. 

Construirea unor sisteme de drenuri care nu sunt 

administrate de nici un operator şi care produc efecte 

dezagreabile locuitorilor din zonele respective în 

gropile istorice ale Bucureştiului (Cutarida, Ouatu şi Cocioc). 

Absenţa unui sistem de prognoză, alertare şi 

monitorizare la scară locală în condiţiile creşterii nivelului de 

poluare asociat condiţiilor meteorologice nefavorabile. 

Absenţa unui sistem de mediatizare a efectelor 

poluării asupra stării de sănătate a populaţiei şi a calităţii mediului 

precum şi a principalelor surse de poluare a aerului din municipiul 


AMENINŢĂRI 

Extinderea insulei de căldură în municipiul Bucureşti 

datorită diminuării suprafeţelor verzi. 

Lipsa unui sistem integrat de gestionare a 

deşeurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic şi care să 

asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului. 

Absenţa unei strategii integraliste privind 

reducerea cantităţii de deşeuri generate în municipiul 

Bucureşti, diminuând în acest fel cantitatea de deşeuri eliminată la 

depozitele de deşeuri. 

Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, 

suprafeţe construite, terenuri private etc. în spaţiul 

parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucureşti. 

Creşterea numărului de arbori cu perioada de 

vegetaţie depăşită sau care nu s-au adaptat la climatul specific 

urban. 

Diminuarea spaţiilor de cuibărit şi a rezervei de 

hrană pentru speciile de păsări, ca urmare a "cosmetizării" 

parcurilor. 

reducerea dispersiei radiatiei terestre din zona 


urbana, datorita mentinerii aerului mai cald in apropierea solului, ca 

urmare a efectului de sera, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze 

etc; 

pierderi de caldura de la cladiri, surse termice si 

incalzirea urbana; 

diminuarea curentilor de aer datorita sicanelor create 

de cladiri, fapt care conduce la diminuarea evapotranspiratiei, cu efecte 

asupra pierderilor de caldura. 

259


PUNCTE TARI 

In prezent Bucurestiul este inconjurat de paduri tip 

parc,: Branesti, Andronache, Baneasa, Snagov, Comana s.a. 

Parcurile si gradinile se afla cu precadere in 

partea de nord, in jurul salbei de lacuri de pe valea Colentinei - 

Mogosoaia, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita sau de pe cursul raului 

Dambovita: Cismigiu, Carol (Libertatii), Tineretului, Crangasi, Morii, 

Suprafete plantate publice (paduri, perdele de protectie, 

plantatii de aliniament, parcuri, gradini, scuaruri; aceste suprafete 

reprezinta 688 ha (3,44 m2/loc) din care Cişmigiu, Herăstrău, Tineretului, 

Carol, Circulului, Grădina Botanică parcuri cu tradiţie şi stil 

Suprafete plantate semipublice (incinte private cu 

folosinta urbana, dar cu acces public, continând plantatii semnificative: 

stranduri, baze si parcuri sportive, diferite alte functiuni cu acces public, 

spitale etc.). Aceste suprafete reprezinta aproximativ 450 ha (2,25 m2/loc). 

Suprafetele plantate private (terenurile agricole de toate 

categoriile, suprafetele plantate din zonele pentru cladiri si amenajari). 

Aceste suprafete reprezinta 5132 ha (25 m2/loc): 

suprafata de 100 ha din padurile din zona 

Snagovului este declarata rezervatie naturala (dar se afla 

pe teritoriul judetului Ilfov) 

pe teritoriul municipiului Bucuresti si al judetului Ilfov sunt 

inventariati si se afla sub supraveghere 170 de arbori ocrotiti, 

declarati monumente ale naturii; 

in Bucuresti sunt inventariati un numar de 97 de arbori 

ocrotiti; 

10 ha din luciul de apa al lacului Snagov au fost 

declarate zona cu regim special de protectie. 

Pe raza Municipiului Bucureşti există o staţie de sortare a 

fluxului de deşeuri colectate selectiv care aparţine S.C. 

URBAN RÂMNICU VÂLCEA S.A., care are o capacitate de 15000 t/an, cu 

două linii de sortare, cea de-a doua fiind în curs de instalare. De asemenea 

este în funcţiune şi o staţie de balotare, linia tehnică având 4 prese, pentru 

balotarea deşeurilor reciclabile de plastic, carton şi aluminiu, cu o 

capacitate de 15000 t/an 

PUNCTE TARI 

Reţea de lacuri naturale (limane fluviatile) şi 

antropice (iazuri). Un interes deosebit îl prezintă raul Colentina, 

unde sunt amenajate lacurile: Mogoşoaia (92 ha), Chitila (75 ha), 

Străuleşti (39 ha), Griviţa (80 ha), Băneasa (40 ha), Herăstrău (77 ha), 

Floreasca (70 ha), Tei (80 ha), Plumbuita (55 ha), Fundeni (123 ha), 

Pantelimon II (313 ha), Cernica (341 ha). 

Terenurile acoperite permanent de ape 

totalizeaza 1350 ha, ceea ce reprezinta 6,0 % din 

teritoriul administrativ. Suprafata aferenta unui locuitor este de 

6,75 m2. 

Stranduri amenajate cu bazine de inot; acestea sunt: 

Strandul Tineretului (sector 1), Strandul Titan (sector 3), Strandul Berceni 

si Strandul copiilor (sector 4), Strandul Drumul Taberei si Dambovita 

(sector 6). 


260



SWOT 

Gestiunea resurselor 

de apă 

261



ARDI - proiect de cercetare integrată a 

problemelor de hidrologie, de calitate a apelor şi de 

funcţionare a ecosistemelor acvatice. 

îmbunătătirea calitătii apei subterane prin 

ecologizarea gropii de gunoi de la Glina si construirea 

unor depozite de deseuri ecologice. 

Existenta fondurilor europene destinate gestiunii 

eficiente a apelor, accesibile pentru sisteme 

metropolitane. 

AMENINŢĂRI 

râurile Argeş, Dâmboviţa şi Ialomiţa, se încadrează 

în clasele de calitate III (moderată) şi a IV (slabă) 

Poluarea apelor este determinată în mare măsură de 

evacuarea directă a apelor uzate şi de activităţile economice din 

amonte de Bucureşti (Câmpulung Muscel, Piteşti). 

Cerinta de apa crescuta pentru orasele noi din 

judetul Ilfov. 

albia râului Argeş a fost intens exploatată pentru 

extragerea agregatelor minerale pentru construcţii, 

producând perturbări ale regimului hidrologic. 

Necesitatea dezvoltării unui sistem de canalizare 

divizat începând cu noile cartiere și cu aglomerările 

urbane satelite orasului Bucuresti. 


262


PUNCTE TARI 

Existenta statiei de epurare Bucuresti- Glina 

Sistemul de derivaţii este realizat pentru 

suplimentarea debitelor la St. Tratare Arcuda, pe râul Colentina 

pentru industrie şi irigaţii în jud. Ilfov şi tranzitează debite din râurile Argeş 

şi Ialomiţa prin derivaţiile Bilciureşti-Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani- 

Dârza. 

În schema de amenajare a râului Colentina a fost 

creată o salbă de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov- 

Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 

41,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea 

Populatia municipiului București este alimentată cu 

apă în sistem centralizat prin cele trei staţii de tratare: Arcuda pe 

Dâmboviţa şi Roşu + Crivina pe Argeş. 

Procent mare de deservire. 81% (1.683.265 de locuitori) din 

locuitori beneficiază de serviciile Apa Nova. 

Oraşele limitrofe au un grad ridicat de satisfacere în 

alimentarea cu apă prin reţele de distribuţie a apei potabile (Buftea, 

Bragadiru, Chitila, Măgurele, Pantelimon, Popeşti-Leordeni,Voluntari, 

Snagov şi Baloteşti) 

Zone de agrement amenajate pe malul lacurilor din 

salba râului Colentina. 

Localităţii cu reţele de canalizare realizate parţial: în 

bazinul hidrografic Argeş, (Buftea, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Voluntari, 

Afumaţi, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Brăneşti, Măgurele, 

Jilava, Cornetu, 1 Decembrie, Chiajna; În bazinul hidrografic Argeş Ialomiţa 

dispun de reţele de canalizare localităţile: Baloteşti, Snagov, iar în Moara 

Vlăsiei, Corbeanca, Periş şi Ciolpani sunt realizate parţial. 

PUNCTE SLABE 

Poluarea istorică cu nitraţi provenită din activităţile agricole 

în localităţile din jurul Bucureştiului: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogârla, 

Dărăşti, Dobroeşti, Jilava, Măgurele sau din depozitarea hidrocarburilor 

de la Străuleşti sau staţiilor de benzină de la Cotroceni şi Mihai Vodă 

Poluare semnificativă din surse industriale: pe râul 

Dâmboviţa după descărcarea apelor uzate neepurate ale oraşului 

Bucureşti şi pe râul Dâmbovnia după descărcarea apelor uzate 

industriale ale complexului petrochimic Arpechim de la Piteşti. 

Reteaua de canalizare în sistem unitar a orasului 

Pierderi în sistemul de alimentare cu apă; în jurul valorii 

de 30% – 35%. 

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de 

apă sunt: Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina 

pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de 

irigaţii Jilava-Vidra-Frumuşani; Râul Dâmboviţa cu captarea pentru 

Bucureşti (Brezoaiele-Crivina). 

instalaţiile proprii de alimentare cu apă 

necorespunzatoare În anul 2009, 40,14% din instalaţiile proprii de 

alimentare cu apă (microcentrale) au fost necorespunzătoare din punct 

de vedere organoleptic/fizico-chimic/microbiologic 


88,73% din sursele individuale de apă din judetul 

Ilfov si Bucuresti sunt improprii 

Nici una din zonele de agrement amenajate pe 

malul raului Colentina nu este autorizată ca ,,ştrand" 

cu funcţiunea de îmbăiere 

12 surse de poluare cu evacuare în colectorul 

casetat al Municipiului Bucureşti (2009). 

263


PUNCTE SLABE 

agenţi economici care evacuează apele uzate şi 

pluviale, în ape de suprafaţă prin intermediul canalelor 

de desecare - 7 agenţi economici de pe teritoriul Judeţului Ilfov sunt 

monitorizati de SGA Ilfov-Bucureşti . 

În Judeţul Ilfov numai o parte din localităţi dispun 

de sisteme centralizate de canalizare; localităţile din jud. Ilfov 

ce evacuează apele uzate în apele de suprafaţă: Bragadiru, Cornetu, 1 

Decembrie, Otopeni, Snagov 

În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt 

evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul 

Dâmboviţa, în aval de Capitală, în dreptul comunei 

Glina (statia de epurare nu este functionala). 

7 localităţi din judeţul Ilfov unde există surse de 

nitraţi din activităţi agricole: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogărla, 

Dărăşti, Dobroieşti, Jilava, Măgurele apele de suprafata din zona 

municipiului București prezintă un grad ridicat de poluare. 


264


5.5 


Managementul oraşului 

265


266

Concept Strategic Bucureşti 2035 Managementul oraşului 




Guvernare locală şi 

finanţe publice 

267


Strategia EUROPA 2020 își propune “să transforme Uniunea Europeană 

într-o economie inteligentă, durabilă şi incluzivă care să ofere oportunităţi de 

angajare, productivitate şi coeziune socială la niveluri înalte”, fixând trei priorităţi 

de întărire reciprocă: o creştere inteligentă, care să dezvolte o economie bazată 

pe cunoştinţe şi inovaţie; o creştere durabilă, care să promoveze o economie 

mai verde, mai competitivă şi care să gestioneze resursele într-un mod mai 

eficient; şi o creştere incluzivă care să stimuleze o economie cu un potenţial 

înalt de angajare, care să asigure coeziunea teritorială şi socială. 

Buna guvernare, bazată pe principiile transparenţei, participării, 

responsabilităţii, eficienţei, subsidiarităţii şi coerenţei, este necesară pentru 

asigurarea implementării cu succes a strategiei EUROPA 2020, a unei alocări 

mai eficiente şi efective a resurselor publice şi pentru creşterea participării 

directe a cetăţenilor, dar şi a implicării, angajării şi responsabilizării acestora. 

Buna guvernare a dobândit, în contextul crizei financiare prezente, o importanţă 

mult mai mare, fapt care este în mod particular important pentru obţinerea unei 

optimizări a eforturilor şi resurselor prin întărirea cooperării şi sinergiei, şi a 

abordării integrate a dezvoltării urbane. 

În contextul evoluţiei cadrului legislativ actual din România, în care un rol 

extrem de semnificativ revine Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, 


republicată, unităţile administrativ teritoriale au cunoscut o continuă dezvoltare, 

demonstrând că principiile autonomiei locale şi descentralizării se pretează 

perfect realităţii administraţiei publice locale din România. Tendinţa de 

dezvoltare a fost sprijinită şi prin reglementarea posibilităţii şi dreptului acestora 

de a-şi uni eforturile pentru a funcţiona mai eficient şi pentru a răspunde mai 

bine şi mai rapid nevoilor şi cerinţelor cetăţenilor. În acest context, municipiul 

Bucureşti şi unităţile administrativ teritoriale din imediata apropiere a acestuia s- 

au dezvoltat într-un ritm alert, determinând tot mai mult necesitatea abordării lor 

mai degrabă ca un întreg decât ca entităţi de sine-stătătoare. 

268


Analiza de faţă porneşte de la contextul internaţional și al cooperării 

teritoriale în Europa şi se concretizează în analiza funcţională a 

managementului organizațional și financiar al municipiului Bucureşti în relație cu 

teritoriului său de susţinere şi influenţă. 

Obiectivul studiului este acela de a analiza modul în care se realizează 

managementul municipiului Bucureşti, care sunt autorităţile implicate în 

gestionarea serviciilor publice, care sunt relaţiile municipalităţii cu primăriile de 

sector, cu agenţia de dezvoltare regională, cu cetăţenii, cu mediul privat şi care 

sunt principalele aspecte cheie care caracterizează Municipiul Bucureşti din 

punct de vedere al modului în care este gestionat oraşul. Totodată, lucrarea își 

propune și realizarea unei scenariu realist de prognoză bugetară în baza căruia 

să se poată evalua sumele anuale posibil de alocat de la bugetul municipal 

pentru finanţarea proiectelor de investiţii – în vederea implementării strategiei 

de dezvoltare. 

Metodologia utilizată pentru analiza elementelor de guvernare locală se 

bazează pe o abordare sintetică a problematicii dezvoltării capacităţii 

administraţiei publice la nivel internaţional şi naţional, cuprinzând scanarea 

cadrului legal naţional şi a actelor administrative ale Consiliului General al 

Municipiului Bucureşti, culegerea de date şi informaţii din surse scrise 

(documente strategice, programe şi proiecte, regulamente de organizare şi 

funcţionare, presă, manuale de proceduri), întâlniri de lucru, ateliere organizate 

în cadrul proiectului cu reprezentanți din mediul universitar, de afaceri și din 

instituțiile publice. 

Metodologia utilizată pentru analiza situației finanțelor locale este 

conformă celei structurate în lucrarea „Capital Investment Planning and 

Budgeting Toolkit”, 2004, realizată de un colectiv de specialişti români sub 

coordonarea profesorului George M. Guess, în cadrul programului Governance 

Reform and Sustainable Partnership Program, finanţat de Guvernul Statelor 

Unite ale Americii prin Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională. 

Structura studiului 

Studiul este structurat în patru părti, respectiv: 

Partea I Introducere, prezentând elementele privind contextul studiului, 

obiectivele studiului, metodologia utilizată de consultant și structura fiecărui 

capitol. 

Partea II care cuprinde Studiile privind guvernarea locală și finanțele 

publice, după cum urmează: 

• Capitolul 1- Contextul european şi naţional/regional al 

dezvoltării municipiului Bucureşti, capitol în care se prezintă pe scurt 

legislaţia existentă în domeniu, care sunt tendinţele privind buna guvernare la 

nivel european, naţional, care sunt programele de finanţare care susţin 

creşterea capacităţii administrative, prezentarea de modele de cooperare 

teritorială la nivel european; 

• Capitolul 2- Structura instituţională şi procesele de 

guvernare locală din Municipiul Bucureşti. Acest capitol prezintă care 

sunt instituţiile care gestionează managementul oraşului, care sunt relaţiile 


dintre acestea, cum este organizată Primăria Municipiului Bucureşti, care este 

situaţia personalului din aparatul de specialitate al Primarului General, care este 

politica de personal, etc.; 

• Capitolul 3 - Administrare şi Dezvoltare În acest capitol este 

analizată situaţia serviciile publice descentralizate şi deconcentrate, care este 

statutul lor, care sunt relaţiile dintre ele şi primărie, respectiv Consiliul General 

al Municipiului Bucureşti, care sunt proiectele de dezvoltare existente la nivelul 

municipalităţii; 

• Capitolul 4 - Cooperarea teritorială la nivelul regiunii 

Bucureşti - Ilfov. Acest capitol descrie relaţia dintre Agenţia de Dezvoltare 

269


Regională şi Municipalitate, care sunt proiectele de colaborare, care sunt 

iniţiativele în domeniul cooperării teritoriale; 

• Capitolul 5 - Comunicare. În acest capitol se descrie politica de 

comunicare externă a primăriei, cum sunt gestionate relaţiile cu societatea 

civilă, care sunt instrumentele de comunicare folosite; 

• Capitol 6 – Concluzii. 

Studiul privind finanțele publice este structurat în patru capitole și 

realizează analiza și prognoza financiară în vederea implementării strategiei de 

dezvoltare urbană integrată și a proiectelor propuse în cadrul acesteia. În acest 

scop s-a realizat o prognoză bugetară, fundamentată pe evoluţia previzibilă a 

unui set de indicatori macroeconomci şi de politici locale bugetare şi fiscale. 

Partea III- Analiza SWOT. 

Partea IV- Glosar de termeni și bibliografie. 

CONCLUZII 

• Planificarea strategică 

La nivelul Primăriei Municipiului București nu există o coerență a 

documentelor strategice elaborate. De-a lungul timpului au fost inițiate proiecte 

de strategii de dezvoltare, dar multe au rămas la stadiul de proiect sau nu au 

fost implementate și monitorizate corespunzător. De asemenea, sprijinul politic 

pentru implementarea proiectelor și programelor existente a fost insuficient și 

lipsit de continuitate. Documentele strategice elaborate au fost pe termen 

mediu, nu a existat și încă nu există o viziune de dezvoltare a Municipiului 

București pe termen lung, fapt ce conduce la un management ineficient al 

orașului și la o dezvoltare haotică. 

• Coordonare şi cooperare eficientă pe "verticală" şi 

"orizontală". 

Diferitele nivele ale administraţiei din România nu şi-au stabilit forme de 

cooperare şi coordonare eficientă pentru reglementarea şi promovarea 

dezvoltării economice locale în municipiul București. Politicile urbane nu au fost 

adoptate într-o abordare integrată, care să permite recunoașterea legăturile 

existente între politicile educaționale, de locuire, transport, sociale, de sănătate 

și guvernare. Politicile urbane sunt intervenții pe termen lung, nu pe termen 

scurt. Suportul pentru implementarea politicilor urbane nu a fost prezent în 

ultimii 20 de ani în București, fapt ce a determinat ca efectele lor să nu fie 

vizibile. A răspunde problemelor urbane este un maraton, nu un sprint. Nu 

existe soluții rapide care să rezolve problemele. În București au fost adoptate 

strategii și politici pe termen scurt (4 ani), fapt ce a condus la o incoerență și 

inconsistență a procesului de planificare startegică. Colaborarea economică și 

instituțională între mediul urban și regiunile în care se încadrează ar trebui 

incurajată. Interesele orașului și ale regiunii sunt interconectate. În realitate, 

instituțiile din București și regiunea Ilfov nu recunosc acest lucru, astfel că au 

apărut de-a lungul timpului nenumărate conflicte. Din contră, relațiile dintre 

instituțiile responsabile ar trebui incurajate și construite pe baze de parteneriat 

și colaborare 

• Utilizarea bunelor practici naționale și internaționale 

La nivel național și internațional există exemple de bune practici adoptate 


de unele orașe, practici care pot ajuta în rezolvarea unor probleme comune. Nu 

este nevoie să reinventăm roata. Municipiul București este înfrățit cu multe 

orașe din Europa și din alte continente. Experiența acestor orașe în dezvoltarea 

urbană pot fi studii de caz utile pentru o mai bună guvernare. În prezent acestea 

nu sunt suficient utilizate. 

• Politici de resurse umane. 

Este nevoie de a investi în oamenii care conduc și gestionează orașul, fie 

că vorbim despre aleșii locali sau despre funcționarii publici. Aceștia au nevoie 

270


de a-și îmbunătăți cunoștințele și abilitățile pentru a performa mai bine la locul 

de muncă. În adminsitrația locală din București a existat de-a lungul ultimilor ani 

o fluctuație a personalului, în special a personalului de conducere, fapt generat 

de schimbările politice și nu în ultimul rând de reducerile salariale aplicate în 

anul 2010 personalului din administrație. 

• Structură de management și coordonare la nivelul 

capitalei 

La nivelul municipiului București nu există un departament specializat 

pentru proiectele de dezvoltare urbană cu tolul acestuia de a coordona 

inițiativele în domeniu la nivelul intregului oraș. Fiecare primărie de sector are 

un serviciu specializat de planificare, proiecte, dar între ele nu există o corelare 

și interconxiune. În cazul Bucureștiului este nevoie de sprijin al guvernului 

pentru a putea rezolva problemele cu care se confruntă, acesta are rolul de a 

stabili strategic direcțiile de dezvoltare. Pentru succesul politicilor locale este 

nevoie de suportul tuturor actorilor locali și mai ales este nevoie de participare 

și implicare din partea cetățenilor municipiului București. 

• Utilizarea eficientă a fondurilor nerambursabile. 

Municipiul București este unul dintre orașele din România care au atras 

cele mai puține fonduri nerambursabile. Acest lucru este datorat lipsei de 

pregătire a personalului în atragerea și gestionarea unor astfel de proiecte, dar 

și datorită lipsei de strategii de dezvoltare. 

• Transparență și participare civică 

Întrucât factorul decident este, în primul rând, un factor politic, numit sau 

ales, încrederea cetăţeanului în mecanismele democraţiei participative 

româneşti este într-o continuă scădere. Acest lucru se resimte și la nivelul 

municipiului București. 

deficienţe: 

La nivelul primăriei municipiului București sunt semnalate următoarele 

inexistenţa unei practici riguroase de consultare publică; 

lipsa de know-how în materie de organizare a consultărilor publice. 

lipsa unor instrumente de informare și consultare eficiente 

Acces limitat la informațiile publice, site-ul primăriei este neatractiv și 

foarte complex, cu informații nestructurate. Site-ul nu este tradus în nicio limbă 

de circulație internațională 

Din punct de vedere al proiectelor informatice care să vină în sprijinul 

accesului rapid al cetățeanului la informațiile publice, Primăria Municipiului 

București nu dispune de sisteme informatice moderne și eficient, comparatic cu 

alte orașe din România, vezi Timișoara și Brașov. 

• Finanțe publice 

Analiza cheltuielilor bugetului municipal pune în evidenţă o flexibilitate 

relativ ridicată a acestora, situaţie care ajută municipalitatea să fie mai stabilă şi 

credibilă financiar. Astfel, cheltuielile de personal, chiar în condiţiile 

implementării unei politici naţionale de creşteri salariale, cât şi exerciţiul 

prognozat al datoriei publice deţin o pondere relativ scăzută în cadrul 

cheltuielilor operaţionale. 


În privinţa cheltuielilor operaţionale, remarcăm că în situaţia implementării 

cu consecvenţă a setului recomandat de politici bugetare, deşi dinamica lor 

înregistrează o creştere accelerată în perioada 2012 – 2015, ponderea acestora 

în totalul cheltuielilor se menţine la nivele rezonabile, cuprinse între 68,7% şi 

71,9%. Ca urmare, există o capacitate semnificativă de generare a unor 

excedente operaţionale nete, sursă importantă în finanţarea investiţiilor. 

Analiza capacităţii de investire, în baza scenariului de prognoză bugetară, 

pune în evidenţă posibilitatea realizării unei ponderi ridicate a cheltuielilor cu 

investiţiile în totalul cheltuielilor ( nivele cuprinse între 23,3% şi 26,5%), situaţie 

271


care poate fi considerată favorabilă. Astfel pot fi susţinute de la bugetul local 

programe consistente de investiţii publice, fapt ce creează premisa 

implementării cu succes a strategiei de dezvoltare locală. 

DIRECTII DE ACTIUNE: 

• Creșterea capacității administrative şi întărirea poziției 

capitalei la nivel regional 

Planificarea teritorială şi formularea, implementarea și monitorizare 

unor politici și documente strategice reprezintă instrumente esenţiale în 

procesul de dezvoltare a Municipiului Bucureşti şi a teritoriului său de 

susținere şi influenţă. Intr-un cadru mai complex de cooperare teritoriale 

între unități administrative autonome se impune o abordare legislativă 

integrată privind componente precum amenajarea teritoriului, servicii 

metropolitane, finanțe publice/taxe și impozite, asigurarea 

reprezentativității prin alegeri locale, precum și existență unor forme 

instituționalizate de participare, consultare, coordonare, colaborare cu toţi 

factorii implicaţi şi interesaţi. 

Diferitele nivele ale administraţiei din România nu şi-au stabilit forme de 

cooperare şi coordonare eficientă pentru reglementarea şi promovarea 

dezvoltării economice locale în municipiul București. Dezvoltarea teritorială și 

implicit creșterea gradului de competitivitate a municipiului București, se 

concentrează în general asupra structurilor „tangibile”. Municipiul București va 

trebui să-și coordoneze dezvoltarea cu unitățile administrativ teritoriale din zona 

sa de influență, va trebui să investească în toate tipurile de reţele, (drumuri, 

apă, energie, gaz, telefonie, etc.), dar şi în reţele de comunicare, sociale şi 

organizaţionale pentru care autorităţile publice ar trebui să-şi exercite funcţia de 

planificator și de reglementator. Strategia Europa 2020 propune să fie încheiate 

pacte teritoriale, care pot contribui la eliminarea decalajelor și vor conferi noii 

strategii o dimensiune teritorială și o responsabilitate teritorială. 

La nivelul Primăriei Municipiului București nu există o coerență a 

documentelor strategice elaborate. De-a lungul timpului au fost inițiate proiecte 

de strategii de dezvoltare, dar multe au rămas la stadiul de proiect sau nu au 

fost implementate și monitorizate corespunzător. De asemenea, sprijinul politic 

pentru implementarea proiectelor și programelor existente a fost insuficient și 

lipsit de continuitate. Politicile urbane nu au fost adoptate într-o abordare 

integrată, care să permite recunoașterea legăturile existente între politicile 

educaționale, de locuire, transport, sociale, de sănătate și de mediu. Suportul 

pentru implementarea politicilor urbane nu a fost prezent în ultimii 20 de ani în 

București, fapt ce a determinat ca efectele lor să nu fie vizibile. 

Pentru accesarea fondurilor puse la dispoziție prin instrumentele 

financiare ale Uniunii Europene, municipalitatea ar trebui să construiască 

”parteneriate pentru București" atunci când are în vedere planificarea şi 

finanţarea dezvoltării oraşului. Existența unei direcții de coordonare și 

programare proiecte (Unitatea de coordonare, planificare și implementare 

a proiecte de investiții de capital) va putea contribui la coordonarea 

obiectivelor proprii de dezvoltare a Bucureștiului cu strategiile și 


prioritățile de dezvoltare a Regiunii Bucureşti- Ilfov. 

• Utilizarea eficientă a mijloacelor de informare şi 

comunicare, transparența actului administrativ 

Calitatea guvernării la nivel local este dată de măsura în care autorităţile 

publice locale informează comunitatea în legatură cu activităţile sale; măsura în 

care autorităţile publice locale asigură consultarea şi participarea factorilor 

interesaţi, la procesul de luare a deciziilor. Transparenţa trebuie să devină o 

272


componenta esenţială a instituţiilor publice, mai mult decât o prevedere a legii, 

distanţa dintre gradul actual de transparenţă al instituţiilor şi obiectivele fixate 

prin lege fiind destul de însemnată. 

O instituţie publică, ce funcționează conform Standardului ISO 9001, și 

prevederilor Legii 52/2003 presupune accesul publicului la procesul de luare a 

deciziilor simultan cu menţinerea operativităţii procesului de consultare publică. 

Acest lucru se poate realiza în două direcţii: fiecare instituţie trebuie să ia 

măsurile necesare pentru informarea publicului cu privire la noile reglementări 

intrate în vigoare şi, de asemenea, are obligaţia de a sprijini cetăţenii în 

exercitarea drepturilor lor – în cazul de faţă – dreptul de liber acces la 

informatiile de interes public. Direcțiile prioritare de acțiune în acest sens 

cuprind: 

• Simplificarea procedurilor de emitere de către autorităţile 

administrative a avizelor, autorizaţiilor sau licenţelor necesare 

desfăşurării unor activităţi specifice/proiecte (avize de urbanism, 

autorizaţii de constucţie). 

• Înfiinţarea în fiecare instituţie din administraţia publică a oficiului 

unic de primire a solicitării cetăţeanului. 

• Dezvoltarea unei baze de date şi informaţii cu acces pentru public şi 

alte persoane interesate. 

• Evaluarea performanţelor consilierilor locali şi a primarilor prin 

aplicarea unor sondaje de opinie pe site-ul primăriei. 

• Dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu alte capitale europene în 

proiecte ”comunitatea virtual și digitală” în concordanță cu Strategia 

Europa 2020. 

• Managementul resurselor umane 

Problematica managementului resurselor umane este complexă şi 

necesită adoptarea unor politici de resurse umane (ghiduri de recrutare, 

selecţie, motivare, dezvoltarea carierei). Sunt necesare măsuri de identificare, 

mobilizare şi de alocare a potenţialului uman pentru a dezvolta noi idei, soluţii la 

problemele clienţilor, pentru a creşte productivitatea prin comunicarea eficientă 

şi prin abordarea creativă a tuturor componentelor sistemului de management 

al serviciilor. 

Coordonarea activităţilor de investiţii publice, a parteneriatelor între unităţi 

administrativ teritoritoriale, a parteneriatelor cu sectorul privat, cu mediul 

universitar, precum şi responsabilitatea faţă de cetăţeni, reclamă atât crearea 

unui Observator Urban pentru culegerea de date și ținerea lor la zi, precum și 

identificare și realizarea de forme/procese de întărire a capacităţii de 

management a Primăriei Generale pe domenii precum managementul 

planificării, managementul patrimoniului, coordonarea strategiilor sectoriale, 

management de programe/proiecte, dar si crearea de forme de coordonare a 

planificării dezvoltării teritoriale si a proiectelor de investitii de capital. 

• Îmbunătățirea serviciilor publice 

Administraţia are în prezent probleme în furnizarea de servicii publice pe 

baza unor indicatori de performanță și de creare a unui sistem de 

monitorizare/evaluare a acestor indicatori (benchmarking), sistem ce permite în 

mod transparent compararea rezultatelor și creșterea performanțelor serviciilor 

publice furnizate. 


• Eficiența bugetului municipal și susținerea 

implementării strategiei 

Prognoza bugetară a fost fundamentată pe evoluţia previzibilă a unui set 

de indicatori macroeconomci şi de politici locale bugetare şi fiscale 

recomandate de către consultant şi a evidenţiat sumele anuale, posibil de 

alocat de la bugetul municipal pentru finanţarea proiectelor de investiţii – în 

vederea implementării strategiei de dezvoltare. Astfel pentru perioada 2011 - 

2015, sumele previzionate să fie mobilizate de la bugetul local pentru finanţarea 

investiţiilor au o evoluţie ascendentă. 

273


Pentru orizontul de timp 2016 – 2030, prin extrapolarea indicelui mediu de 

creştere al cheltuielilor previzionate pentru investiţii în perioada 2011 – 2015, se 

constată că sumele posibil de disponibilizat de la buget, cu aceiaşi destinaţie 

sunt importante - asigurând premisele implementării cu succes a strategiei de 

dezvoltare locală. 

În privinţa veniturilor bugetului municipiului Bucureşti, analiza pune în 

evidenţă capacitatea relativ scăzută de generare a veniturilor care cad sub 

incidenţa controlului consiliului local municipal. Situaţia este generată de 

reglementările legale în vigoare, conform cărora, impozitele pe proprietate se 

fac venit la bugetele sectoarelor municipiului Bucureşti. 

Se remarcă totuşi, că în condiţiile unei dinamici economice ascendente şi 

implementării consecvente a setului minimal de politici fiscale, s-ar putea realiza 

creşteri anuale de 3 - 10% a volumului încasărilor din impozitele şi taxele 

asupra cărora autoritatea publică are competenţe legale de stabilire, majorare, 

colectare. În aceste condiţii, atât veniturile fiscale, cât şi cele nefiscale au o 

dinamică constant crescătoare. De asemeni, ponderea veniturilor fiscale în 

totalul veniturilor se menţine relativ ridicată (89%-90%), fapt ce constituie un 

element ce dă soliditate bugetului municipal. 

Analiza cheltuielilor bugetului municipal pune în evidenţă o flexibilitate 

relativ ridicată a acestora, situaţie care ajută municipalitatea să fie mai stabilă şi 

credibilă financiar. Astfel, cheltuielile de personal, chiar în condiţiile 

implementării unei politici naţionale de creşteri salariale, cât şi exerciţiul 

prognozat al datoriei publice deţin o pondere relativ scăzută în cadrul 

cheltuielilor operaţionale. 

În privinţa cheltuielilor operaţionale, în situaţia implementării cu 

consecvenţă a setului recomandat de politici bugetare, ponderea acestora în 

totalul cheltuielilor se menţine la nivele rezonabile, cuprinse între 68,7% şi 

71,9%, deşi dinamica lor înregistrează o creştere accelerată în perioada 2012 – 

2015. Ca urmare, există o capacitate semnificativă de generare a unor 

excedente operaţionale nete, sursă importantă în finanţarea investiţiilor. 

Analiza capacităţii de investire, în baza scenariului de prognoză bugetară, 

pune în evidenţă posibilitatea realizării unei ponderi ridicate a cheltuielilor cu 

investiţiile în totalul cheltuielilor (nivele cuprinse între 23,3% şi 26,5%), situaţie 

care poate fi considerată favorabilă. Astfel pot fi susţinute de la bugetul local 

programe consistente de investiţii publice, fapt ce creează premiza 

implementării cu succes a strategiei de dezvoltare locală. 


274


275


276



SWOT 


277



Existenţa unor surse de finanţare pentru 

dezvoltarea capacităţii administrative (PODCA) 

Existenţa de surse de finanţare pentru 

dezvoltarea serviciilor publice 

Societate civilă deschisă pentru colaborare şi 

parteneriat cu instituţiile publice locale 

Privatizarea serviciilor de termoficare 

Existenţa cadrului legal privind acordarea de 

sporuri celor care lucrează pe proiecte cu fonduri 

rambursabile şi nerambursabile 

Dezvoltarea capacităţii operaţionale a primăriilor 

şi instituţiilor publice subordonate 

Posibilitatea previzionării de sume adiționale din 

contractări de credite 

Utilizarea capacității de co-finațare a proiectelor 

propuse spre realizare prin instrumentele financiare ale 

Uniunii Europene 

AMENINŢĂRI 

Migraţia personalului bine pregătit din 

administraţie publică în sectorul privat 

Noi modificări legislative privind reducerea 

salariilor şi reducerea personalului din administraţie 

Lipsa de susţinere din partea Guvernului a 

proiectelor de interes naţional 

Nivel scăzut de cooperare între autorităţile 

oraşului, întreprinderi şi cetăţeni, care să conducă la 

pasivitate publicului şi participarea scăzută a 

acestuia în gestionarea şi administrarea orașului 

Creșterea nivelului subvenției pentru Gcal plătit 

din bugetul Primăriei Generale 

Impactul politicilor fiscale naționale asupra 

veniturilor brute ale contribuabililor persoane 

fizice/juridice 


278


PUNCTE TARI 

PLANIFICARE STRATEGICĂ 

Existența unor documente strategice pe mediu 

Alocarea de fonduri pentru elaborare PUG 

Existența unei asociații de dezvoltare 

intercomunitară la nivelul zonei București Ilfov 

CAPACITATEA DE MANAGEMENT 

Existenţa unei echipe de management tânără 

Lucru pe echipe de proiect 

Existenţa unei comunicării informale între 

manageri 

Existenţa unui manual de management al calităţii 

PUNCTE SLABE 

PLANIFICARE STRATEGICĂ 

Lipsa unei viziuni de dezvoltare comună 

Coordonare insuficientă între instituţiile publice 

şi prestatorii de servicii publice 

Lipsa de corelare între politicile municipalităţii 

şi ale primăriilor de sector 

Relaţii conflictuale între membrii CGMB şi 

primarul general 

Eşecul constant din partea guvernului central în 

aprecierea poziţiei capitalei în economia națională 

(cca. 30% din PIB) 

Absenţa unor instrumente de planificare 

bugetară pe termen lung legate de un program 

multianual de investiţii 

CAPACITATEA DE MANAGEMENT 

Schimbări la nivelul echipei de management o 

dată cu schimbarea conducerii instituţiei 

Lipsa colaborării între direcţiile de specialitate 

Circuit informaţional greoi 

Nu există posturi de manageri publici, city 

manger sau administrator public 

Regulamentul intern neactualizat (2007) 

Influenţa negativă politicului în acţiunile 

administrative 

Capacitatea redusă de management al 

proiectelor 


279


PUNCTE TARI 

RESURSE UMANE 

Număr mare de posturi cu studii superioare de 

specialitate 

Existenţa unui departament specializat de 

management al resurselor umane 

Existenţa unui sindicat al funcţionarilor publici 

INFORMARE SI COMUNICARE 

Elaborarea şi aprobarea documentului Charta 

cetăţenilor 

Existenţa unor proiecte de comunicare şi 

informare (infochioşcuri, datarooom, etc) 

COOPERARE TERITORIALA 

Existenţa unei asociaţii de dezvoltare 

intercomunitară Bucureşti- Ilfov 

Existenţa PATZ 

Existenţa unor iniţiative în domeniul cooperării 

teritoriale 

PUNCTE SLABE 

RESURSE UMANE 

Lipsa de ghiduri de management al resurselor 

umane (recrutare, selecţie, motivare, etc) 

Lipsa unei politici de resurse umane şi a unei 

strategii 

Structură oganizatorică rigidă 

Lipsa resurselor financiare pentru formarea şi 

dezvoltarea personalului 

Lipsa motivării financiare 

INFORMARE SI COMUNICARE 

Site-ul web al PMB este neatractiv, este 

complex şi nu este tradus în altă limbă de circulaţie 

internaţională 

Proiectele privind creşterea gradului de 

informare nu sunt funcţionale 

Relaţia cu societatea civilă este tensionată 

Lipsa unui birou one stop shop 

Implicarea cetăţenilor în procesul de decizie 

este foarte redusă 

Mers greoi al procedurilor administrative 

Informare redusă a cetăţenilor 



Asociaţia de dezvoltare intercomunitară este 

foarte puţin vizibilă 

Lipsa de informare cu privire la iniţiativele şi 

proiectele existente 

280


PUNCTE TARI 


Existenţa unui proiect pentru crearea autorităţii 

metropolitane de transport 

Existenţa contractelor de management între PMB 

şi şefii instituţiilor publice aflate în subordinea PMB 

FINANTE PUBLICE 

Municipiul București beneficiază de o importantă 

capacitate investițională 

Veniturile fiscale și nefiscale au o dinamică 

constant crescătoare 

Veniturile fiscale în total venituri se menține 

ridicate 

Flexibilitate ridicată a cheltuielilor ceea ce 

generează credibilitatea financiară a municipalității 

Capacitate de generare a unui excedent 

operațional net 

PUNCTE SLABE 


Lipsa de viziune şi colaborare între PMB, 

primăriile din judeţul Ilfov şi consiliul judeţean 

Lipsa unor indicatori pentru măsurarea 

performanţei 

Lipsa de coordonare între prestatorii de servicii 

publice (canalizare, transport, administrarea străzilor) 

FINANTE PUBLICE 

Capacitate relativ scăzută de generare de 

venituri asupra carora municipalitatea are 

competente de stabilire, majorare, incasare, etc, 

generată datorată reglementărilor legale în vigoare 

conform, cărora impozitele pe proprietate se fac venit 

la bugetele sectoarelor municipiului București. 

Lipsa legislației complete privind atragerea de 

resurse financiare pentru implementarea de proiecte 

finanțate prin parteneriat public-privat 


281


5.6 


Sinteza analizei SWOT 

282

Concept Strategic Bucureşti 2035 SWOT Integrat 

PUNCTE TARI 

- cea mai competitiva economie la nivel national 

- existenta unor zone cu vocatie de activitati tertiare (birouri) si 

care in putine cazuri utilizeaza pozitiv mecanismele de 

conversie 

- grad mediu/ridicat de educatie 

- existenta unui numar mare de universitati 

- pondere mare a populatiei active 

- Rata de dependentă a vârstnicilor de 19,2% în regiunea 

Bucuresti-Ilfov este una dintre cele mai mici din Europa 

- emergenta unui sector de industrii creative si media din ce in 

ce mai reputate 

PUNCTE SLABE 

- competitivitatea Bucurestiului impreuna cu regiunea este 

doar cu putin peste media Uniunii Europene, fara a fi insa un 

avantaj substantial in competitia cu orase europene si 

regiuni metropolitane de aceeasi talie 

- ponderea redusa a activitatilor performante in economia 

orasului, atractivitatea pentru aceste acitivitati nefiind 

stimulata de proiecte urbane 

- pondere mica a formarii profesionale continue (life long 

learning) 

- performante universitare sub media celor necesare pentru o 

competitivitate europeana sau gobala scazuta (2) 

- Grupurile vulnerabile sunt reprezentate de persoanele care 

trăiesc în sărăcie absolută, persoanele adulte fără adăpost, 

copiii străzii, consumatorii de droguri dar şi persoanele 

vârstnice 

- natalitate in scadere; scaderea populatiei in municipiu 

- Niveluri scăzute de satisfacţie cu diverse aspecte ale vieţii în 

capitala României 

- Decalajele de dezvoltare din interiorul orasului 

- pregătirea tehnologică slabă mai ales a întreprinderilor si, în 

mai mică măsură, de mărimea pietei regionale 

- calitatea slabă a guvernării care duce la un mediul 

institutional si macro-economic disfunctional si incert. 


283


PUNCTE TARI 

- fond mare de locuit si grad mare de echipare tehnico-edilitara 

- existenta unor proiecte si programe de reabilitare a unor spatii 

publice in ansamblu 

- retea densa de strazi care ofera alternative diverse de 

parcurgere a unor zone mai mari 

- existenta in oras a unor terenuri compacte de mare suprafata 

pretabile la realizarea, prin conversie, a unor programe si 

proiecte urbane ample care sa raspunda unor nevoi majore ale 

orasului 

- 

PUNCTE SLABE 

- cvasi-inexistenta programelor de locuinte sociale 

- imbatranirea si starea fizica necorespunzatoare a majoritatii 

stocului de locuinte 

- rata mica de innoire a fondului de locuinte 

- variatie mare a gradului de dotare a zonelor de locuit 

- cresterea polarizarii socio-economice, concretizata inclusiv 

spatial mai ales prin aparitia unor zone de acumulare de 

saracie cu efecte negative amplificate de lipsa echiparii si 

dotarilor. 

- exodul resedintelor instarite in afara orasului, spre locatii 

privilegiate (elemente naturale teritoriale), contribuind la 

segregarea socio-economica in plan spatial. 

- desechilibru nord-sud in ce priveste dezvoltarea dotarilor 

reprezentative, a locurilor de munca, a repartitiei zonelor de 

saracie, a echiparii generale 

- nedefinitivarea constituirii structurii unei sistem de artere 

majore care sa asigure in acelasi timp accesibilitatea 

echilibrata a centrului si protejarea lui de traficul de tranzit 

- retea stradala utilizata dezechilibrat si ineficient, prin lipsa 

masurilor de privilegiere a transportului public (scazandu-i 

astfel atractivitatea), ponderea mare a spatiilor ocupate de 

autovehicule care stationeaza, in detrimentul circulatiei 

pietonale si in contextul lipsei amenajarilor pentru moduri 

soft de transport (3) 

- gradul de integrare redus al diferitelor sisteme de transport 

public, insuficienta nodurilor intermodale si cvasi-lipsa 

zonelor park&ride (parcheaza si foloseste transportul 

public), precum si accesibilitatea redusa restrictiva pentru 

alte categorii de utilizatori, in special in statiile de metrou 


- intarzierea constituirii unui sistem de zone cu caracter 

polarizator in interiorul orasului - sistem prevazut prin PUG 

1999 – care a condus, in contextul unei planificari urbane 

insuficient pro-active, la pierderea sanselor de valorificare a 

unor rezerve de teren amplasate strategic disponibile, in 

principal, ca urmare a desindustrializarii. 

- 

284


PUNCTE TARI 

- existenta unor elemente extrem de valoroase de patrimoniu 

cultural construit din care multe cu caracter de unicat 

- Existenta unor parcuri de dimensiuni ample – Herastrau, 

Carol, Tineretului, Titan, cu investitii importante pentru 

ameliorarea dotarii si starii vegetatiei. 

- elemente naturale definitorii pentru structura morfofunctionala 

a orasului – Dambovita, lacurile Colentinei si zona 

aferenta lor, terasele albiilor in interiorul orasului – cu mare 

potential pentru politicile de regenerare urbana 

PUNCTE SLABE 

- suprafata redusa de spatiu verde amenajat corespunzator 

recrearii, ce revine fiecarui locuitor, in contextul unei 

repartitii teritoriale dezechilibrate si a lipsei acestora in unele 

zone dens populate, precum si in apropierea zonelor sarace 

- starea avansata de degradare si lipsa unei politici si a unor 

programe coerente de consolidare, reabilitare, renovare si 

restaurare in scopul punerii in valoare spre binele peisajului 

urban. 

- Agravare sistematica a poluarii la nivelul municipiului 

Bucuresti prin poluarea apelor, solului si aerului, in 

contextul unei cresteri a gradului de mobilitate bazata in 

principal pe mijloace poluante de transport, a cresterii 

gradului de motorizare, a proliferarii industriilor 

- 

neperformante si poluante cat si a santierelor raspandite in 

multe zone ale orasului, dublata de o intensificare a poluarii 

luminoase pe timp de noapte si de o crestere, in special in 

2009, a cantitatii de deseuri per locuitor 

agresiuni de utilizare si construire in diverse sectoare ale 

acestor teritorii naturale ca urmare a neglijarii interesului 

public in raport cu cele private, in contextul nedefinirii unei 

atitudini strategice, de valorificare sustenabila spre binele 

orasului. 

- Stagnare si usoara scadere a cantitatii de spatiu verde 

pe locuitor in ultimii ani, atat la nivelul orasului dar mai 

ales la nivelul sectorului 5, in contextul cresterii 

gradului general de poluare la nivelul orasului si a 

intensificarii valorilor de trafic si de zgomot atat in 

zonele de locuit cat si in zona centrala si zonele 

periferice. 


285


PUNCTE TARI 

- existenta unor documente de planificare – planuri, studii, 

strategii – ale caror informatii pot contribui atat la intelegerea 

proceselor in derulare, cat si la definirea unor prioritati de 

actiune pe termen scurt si mediu. 

- cresterea preocuparii publicului pentru domeniul, programele 

- si proiectele de dezvoltare urbana 

PUNCTE SLABE 

- inexistenta unei banci complexe de date urbane, 

- 

operationale si accesibile, compromitandu-se astfel atat 

sansele unei planificari urbane coerente si pro-active, cat si 

o gestiune mai buna a patrimoniului public. 

capacitatea redusa de concertare a factorilor politici de 

culori diferite privind decizii cardinale majore ce vizeaza 

dezvoltarea urbana – politizarea nepotrivita in domeniul 

planificarii si managementului urban are consecinte cu atat 

mai daunatoare cu cat lipseste aceasta concertare pe termen 

mediu sau lung 

- Coordonare insuficientă între instituţiile publice şi prestatorii 

de servicii publice 

- capacitatea redusa si limitata a construirii de catre Primarie 

a programelor si proiectelor in parteneriat public-public si 

public-privat, in contextul insuficientei cadrului legislativ, 

aceasta fiind inca o cale de dezavantajare a interesului 

public in dezvoltarea urbanistica, in raport cu interese 

private imediate si inguste. 

- Absenţa unor instrumente si practici de planificare bugetară 

pe termen lung legate de un program multianual de investiţii, 

corelate in mod corespunzator cu prevederile strategiei de 

dezvoltare municipala si ale unui sistem coerent si echilibrat 

de politici publice 

- lipsa unei strategii integrate de dezvoltare urbana, asumata 

prin consens politic si insotita de un sistem coerent de 

politici publice, programe si proiecte strategice care sa 

asigure continuitatea si punerea eficare in practica., 

strategie care sa fundamenteze atat planul urbanistic 

general, cat si deciziile financiare referitoare la investitii 

publice majore. 


- lipsa unei comunicari deschise, clar structurate si articulate 

a administratiei publice locale cu cetatenii, are drept rezultat, 

in contextul unor partizanate ale mass-media si al vizibilitatii 

consecintelor negative ale unor interventii, cresterea 

nemultumirii cetatenilor fata de calitatea actului de 

administrare si diminueaza sansa intelegerii unor intentii si 

programe benefice, necontribuind in acest fel la educarea 

spiritului civic. 

- Relatia tensionata a administratiei cu societatea civila 

286


PUNCTE TARI 

- existenta unor investitii publice majore, chiar daca insuficiente 

si izolate, a avut efecte pozitive pentru starea orasului 

PUNCTE SLABE 

- aceste investitii publice majore nu au condus intotdeauna la 

crearea de „plus valoare sociala” scontata – satisfacerea 

asteptarilor populatiei, ameliorarea functionalitatii urbane, 

cresterea calitatii spatiului public, diminuarea dezechilibrelor 

spatiale, s.a. – mai ales din cauza lipsei coordonarii interproiecte 

si a neevaluarii critice a coerentei alocarii fondurilor. 

- efectul redus, insuficient in raport cu nevoile publicului, al 

unor investitii in infrastructura si material rulant pentru 

transportul public, din cauza insuficientei integrari a acestora 

intr-o politica care sa vizeze schimbarea practicilor de 

mobilitate ale cetatenilor 

- neintegrarea interventiilor asupra spatiilor publice in politici 

coerente si focalizate spatial 


287



- Adoptarea de catre UE a Strategiei 2020, un succesor al 

Strategiei Lisabona care va ajuta Europa sa se refaca dupa 

criza economica si sa atinga niveluri inalte ale productivitatii 

si ratei de ocupare, a coeziunii sociale si teritoriale, factorii 

cheie fiind cunoasterea si inovatia. 

- Masuratorile efectuate de studii europene (Espon) care prin 

punerea in evidenta a decalajelor pot stimula impunerea unor 

tinte de urmarit, in raport cu media europeana in diverse 

domenii de dezvoltare. 

- Tendinta usoara de ameliorare a potentialului demografic al 

Regiunii 8, ce poate indica o crestere a competitivitatii pe 

termen lung; 

- Localizarea recenta a unor activitati tertiare cu vizibilitate 

medie in teritoriul de influenta al Bucurestiului (centre de 

cercetare si inovare de inalta specializare (Magurele, Titu) ; 

- Deschiderea de noi oportunitati odata cu finantarea prin 

programe europene ce vizeaza reducerea disparitatilor 

teritoriale sau coeziunea teritoriala, dar si intarirea unor poli 

de dezvoltare (Ploiesti) si de crestere ce pot sustine 

policentricitatea in ansamblul teritoriului 

AMENINŢĂRI 

- Decaderea d.p.d.v. demografic a teritoriului periferic al 

aglomeratiei urbane a Bucurestiului sustinuta de tendinta de 

concentrare a populatiei in Bucuresti si in zona sa 

adiacenta; 

- Discrepanta majora intre zona sudica si zona nordica din 

punct de vedere al UAT-urilor ce detin potential demografic 

(mai ridicat in N si NE, scazut in S); 

- Enclavizarea Bucurestiului si decaderea potentialului 

economic al teritoriului de influenta si suport din cauza 

ofertei de munca diversificata din Capitala si lipsei 

investitiilor din restul teritoriului; 

- Fracturi structurale şi funcţionale între Bucureşti şi teritoriul 

său de susţinere si influenta dublate de nefunctionalitatea 

Regiunii Bucuresti – Ilfov (dimensiuni, caracter de enclava in 

cadrul Regiunii Sud-Muntenia) ; 


- Sistem de invatamant suprasolicitat si personal didactic 

titular insuficient in mediul rural; 

288



- Existenta Conceptului Strategic de Dezvoltare Teritoriala a 

Romaniei care pune bazele dezvoltarii integrate a teritoriului 

Romaniei, stabilind atat principalele deziderate de 

conectivitate si sistemul ierarhic urban, cat si principiile de 

dezvoltare viitoare. 

- Cresterea conectivitatii la nivel regional in contextul 

- 

dezvoltarii unor proiecte de infrastructura de mare capacitate - 

feroviare si rutiere (centura de autostrazi a Bucurestiului, 

autostrada Bucuresti-Brasov, Proiecte de modernizare a 

infrastuctuii CF Bucuresti- Constanta si Bucuresti – Brasov 

(250km/h conform PATN, dar si restructurarea celor doua 

aeroporturi)- si al unei mai bune articulari la scara teritoriala 

Strategia Dunarii cu sanse mari de a spori conectivitatea 

Bucurestiului si de a impulsiona atat dezvoltarea zonei sudice 

a ariei sale de influenta inspre Giurgiu si cooperarea 

transfrontaliera cu Bulgaria, cat si continuarea si definitivarea 

canalului Bucuresti-Dunare. 

- 

AMENINŢĂRI 

- Accentuarea din ce in ce mai evidenta a disparitatilor 

teritoriale, in contextul unei lipse totale a intercomunalitatii, 

dublata de o polarizare extrema a resurselor umane si 

materiale de catre Bucurestiul, mentinand astfel starea de 

sub-dotare a acestor UAT-uri, ele neputand astfel contribui la 

sustinerea dezvoltarii de ansamblu 

- Propagarea haotica a urbanizarii, impulsionata de emergenta 

unui nou stil de viata, compromite importante resurse de 

teren si elemente de cadru natural, rezultand in ansambluri 

rezidentiale sub-echipate care sustin segregarea sociala 

- Insertia neadecvata a unor functiuni de talie mare 

(comerciale, servicii, industriale) cu specific urban in zonele 

rurale inconjuratoare ale Bucurestiului ce resitueaza 

sistemul de centralitati al orasului si determina o crestere 

importanta a mobilitatii la nivelul de ansamblu, accentuand 

in acelasi timp disparitatea intre BUcurestiu si teritoriul sau 

de inlfuenta 

- Nivel redus de conectivitate in cadrul teritoriului de influenta 

si suport al Bucurestiului, in contextul unei intermodalitati 

intre reteaua de cale ferata si cea rutiera aproape inexistente 

la nivel local si regional, de o retea sub-dezvoltata si 

insuficient diversificata de cai de transport, si nesustinute de 

investitii importante, fapt care descurajeaza o buna 

- 

cooperare intre Bucuresti si teritoriul sau de influenta, chiar 

daca magistralele de circulatiie converg catre Bucuresti 

(Accesibilitate redusa pe directia Giurgiu - Budesti – 

Fundulea – Urziceni si Giurgiu – Videle); (Functionalitatea 

redusa a liniei de centura existente si lipsa unei centuri 

exerioare a orasului) 

Lipsa unui sistem de transport public gestionat la nivelul 

teritoriului de influenta si suport al Capitalei (sau cel putin la 

nivelul AUB); 


- Identitate teritoriala neclara a zonei periurbane a 

municipiului Bucuresti determinata de inexistenta unui 

sistem de poli la scara regionala, care sa posede identitate 

proprie si conectivitate buna; 

- 

289



- Existenta la nivel national a Strategiei Nationale de Dezvoltare 

Durabila care fundamenteaza si stabileste principiile generale 

de dezvoltare a teritoriului national 

- Revalorizarea potentiala a rolului agriculturii, in contextul 

necesitatii crescande a resurselor de hrana la nivel mondial, si 

al reconsiderarii rolului peisajului agricol in politicile 

europene. 

- Existenta unor resurse de cadru natural inca nedeteriorate de 

expansiunea urbana (paduri, salba de lacuri) si infrastructura 

(chiar daca minimala) pentru turism si recreere in partea de 

nord a teritoriului (ex. Snagov) 

AMENINŢĂRI 

- Prognozarile in materie de hazarduri naturale, schimbari 

climatice si criza alimentara ce pot avea un efect devastator, 

agravat de Bucuresti care se poate comporta ca un 

amplificator din cauza riscului de hazard tehnologic si 

vulnerabilitate dar si din cauza unei cresteri agravante a 

consumului alimentar. 

- Alterarea/compormiterea unor peisaje valoroase, dezvoltari 

urbane lineare de-a lungul drumurilor si degradarea zonelor 

impadurite si a unor terenuri cuprinse in centura verdegalbena. 

- fenomen amplificat de urbanizare a ultimei decade care a 

condus la impermeabilizarea solurilor cuplata cu o crestere a 

volumului de trafic cu efecte severe in poluarea aerului si 

solului, dublate de o defazare a echiparii edilitare ce are 

drept efect degradari succesive ale ecosistemelor 

- Concentrarea retelelor edilitare in asezarile urbane fara a se 

extinde suficient catre asezarile rurale, corelata cu o 

gestiune ineficienta a deşeurilor, necoordonata la nivel 

teritorial 

- Incarcatura demografica in crestere avand drept consecinta 

o crestere a numarului de deplasari zilnice pune presiuni 

asupra cadrului natural, compromitand resurse viitoare 

importante 


290



AMENINŢĂRI 

- Puternică fragmentare politică şi funcţionarea separată a 

diferitelor niveluri ale administraţiei (cooperare orizontala si 

verticala deficitara), in contextul unei lipse de continuitate in 

urmarirea unor obiective pe termen lung, dar si al unei 

neintelegeri generale a nevoii de planificare integrata, ceea 

ce conduce la o incapacitate de absorbtie a fondurilor 

europene si la riscul reducerii si/ sau pierderii finantarii; 

- Performanţă redusa a mecansimelor de planificare şi 

coordonare si lipsa expertizei în materie de planificare şi 

dezvoltare teritorială, si lipsa ei de supletea necesara unor 

situatii particulare 


291


5.7 


Diagnostic 

292

Concept Strategic Bucureşti 2035 Consideratii preliminare 

CONSIDERATII PRELIMINARE PRIVIND 

FORMULAREA DIAGNOSTICULUI 

1. Clarificari teoretice 

Diagnosticul este formulat, in procesele de planificare 

strategica urbana, dupa auditul urban si/sau, cel mai adesea, dupa 

alcatuirea unei analize SWOT – denumita asa de la initialele 

cuvintelor englezesti Strengths [puncte tari, calitati], Weaknesses 

[puncte slabe, vulnerabilitati], Opportunities [oportunitati, sanse], 

Threats [amenintari, riscuri]. 

Analiza SWOT este folosita in planificarea strategica urbana 

tocmai pentru caracterul sau de analiza integratoare. Ea nu 

inlocuieste analizele sectoriale sau specializate, ci valorifica 

rezultatele lor. 

Pe langa analizarea mediului extern (in care identifica 

oportunitatile si amenintarile) si a mediului intern (caruia ii identifica 

calitatile si slabiciunile), auditul urban cauta si identificarea 

competentelor distinctive – acele calitati care, prin raritate ori prin 

alte caracteristici deosebite, devin specifice si astfel individualizeaza 

pozitiv, constituind un avantaj in competitie. Apare limpede astfel 

importanta competentelor distinctive in definirea competitivitatii 

urbane, caracteristica esentiala pentru succesul unui oras intr-o 

societate ce se globalizeaza. Mai trebuie subliniat ca in cazul 

orasului, mediul extern are o dubla referinta: spatiala – in care el 

este inteles ca “teritoriul imediat invecinat, sau mai indepartat” si a- 

spatiala – in care relatia de apropiere sau departare a factorilor si 

conditiilor ce definesc mediul extern este mult mai putin relevanta 

(iar aici se poate face din nou apropierea de definirile globalizarii ca 

tendinta majora caracterizand lumea de azi). 

Un diagnostic va cuprinde astfel o descriere sintetica a 

situatiei existente – cu sublinierea implicita a corelarilor intre 

caracteristicile mediului intern in raport cu contextul mentionat mai 

sus, precum si cu evidentierea competentelor distinctive existente 

sau potentiale. Aceasta descriere va fi insotita de evidentierea 

cauzelor ce au condus la ea, ca si de referinte la “actorii urbani” 1 

relevanti in situatia existenta. In mod obisnuit – asemenea unui 

diagnostic medical – diagnosticul urban (si orice diagnostic din 

planificarea strategica) se incheie prin evocarea unui scenariu “if 


not” – ce se intampla daca nu se intervine pentru modificarea (in 

bine a) situatiei existente. 

1 Termen utilizat tot mai frecvent – si trecand astfel din limbajul de specialitate al 

urbanistilor in limba comuna - pentru a desemna “factorii implicati” intr-un fel sau altul in 

dezvoltarea urbana – indivizi, grupuri sau organizatii 

293


Aceste considerente teoretice sumare au fost evocate aici 

pentru a facilita mai bine modul in care a fost formulat 

diagnosticul urban pentru Bucuresti in 2011. 

2. Diagnosticul urban ca parte ca Conceptului 

Strategic Bucuresti 2035 

In raport cu elementele de mai sus, diagnosticul urban pentru 

Bucuresti a fost formulat tinand seama de urmatoarele consideratii: 

1. Bucurestiul este o capitala est-europeana care inregistreaza destule 

decalaje fata de marile capitale europene dezvoltate. Cu toate acestea, 

capitala Romaniei se afla inscrisa – fie si numai daca ne referim la pozitie 

eografica, marime si potential economic – in competitia urbana, probabil 

in cea europeana, dar cu certitudine in cea macro-regionala (de fapt in 

mai multe macro-regiuni definite dupa criterii diferite: a Marii Negre, a 

Dunarii inferioare, a sud-estului european, a Balcanilor s.a.). Bucurestiul 

este deci in competitie directa cu Belgrad, Budapesta, Sofia sau Istanbul, 

dar si cu alte capitale sau orase importante din regiune: Salonic, Zagreb, 

Chisinau, Kiev, Lvov ori chiar Cracovia sau orase din bazinul Marii Negre. 

Din aceste motive, faptul ca, statistic vorbind, Bucurestiul este cel mai 

dezvoltat oras din Romania este mai putin relevant decat am fi tentati 

sa credem – chiar daca nu poate concura direct (si nu din ratiuni de lipsa 

proximitatii, ci tinand seama de decalajele mari in nivelul de dezvoltare) cu 

Stokholmul sau Viena ori Parisul, Bucurestiul trebuie sa se raporteze la 

ele, mai ales la ceea ce au intreprins pentru a se dezvolta in 

contemporaneitate si la modul in care isi valorifica sau construiesc noi 

competente distinctive. 

2. Ponderea cea mai mare in diagnostic o detin referintele la problemele cu 

care se confrunta dezvoltarea Bucurestiului, in detrimentul spatiului acordat 

referintelor la context (asa cum a fost definit mai sus) ori la calitati si/sau 

competente distinctive (in ceea ce priveste pe cele din urma, Bucurestiul 

pare mai curand sa compromita sau sa neglijeze atribute care pot deveni, 

sau au fost candva, competente distinctive). De aici nota negativist- 

alarmista - de altfel constient aleasa ca dominanta, pentru sublinierea 

mai clara a situatiei dificile a capitalei - pe care o are diagnosticul. De 

prea multe ori pana acum, evidentierea unor puncte tari a facut ca 

problemele orasului sa poata fi privite cu indulgenta, ca nefiind “chiar asa 

de grave”. Conceptul strategic nu isi poate asuma o astfel de atitudine. 

3. Studiul concentrandu-se asupra Bucurestiului, ponderea rezervata 

referintelor la teritoriul “de sustinere si influenta” este relativ redusa, 


desi e limpede ca evolutia Bucurestiului astazi si in viitor este puternic 

conditionata de acest teritoriu si de multiplele relatii cu el. 

4. Si referintele la cauze sunt relativ putine, mai ales ca este limpede ca 

principala cauza a multora din problemele orasului este reprezentata de 

modul in care a fost (sau nu) planificata si coordonata (sau nu) 

evolutia orasului in ultimii 20 de ani (in raport cu acesta, chiar si 

“mostenirea trecutului” joaca un rol vadit secundar). 

294

Preambul la Diagnosticul stării Municipiului Bucureşti în 2011 

CONCLUZII ALE ÎNTÂLNIRII ORGANIZATE LA REGISTRUL 

URBANISTILOR DIN ROMANIA ÎN CADRUL PROIECTULUI 

„CONCEPTUL STRATEGIC BUCUREŞTI - 2035” - 14.04.2011 

Trebuie remarcat faptul că echipa îşi propune această acţiune, o încercare de dezvoltare a unui început de 

transparenţă a acţiunii respective. În al doilea rând, este vorba de a înţelege strategia ca necesitate, ca obiect de 

cercetare şi ca obligaţie profesională, şi spun aceasta pentru că prima dată, câţiva dintre noi am discutat despre 

strategie, în urmă cu vreo 15 ani cu ocazia PUG Iaşi atunci când încă se lucra cu creioane colorate şi când nu se vorbea 

despre strategie, şi prima dată când s-au expus câteva principii şi s-a folosit termenul de strategie, într-o şedinţă de 

avizare, au existat reacţii violente cu privire la utilitatea acesteia. Trebuie să subliniem faptul că până la urmă daca 

vorbim de strategie, aceasta va conduce în final la politici, programe, proiecte. Şi încă un lucru, de cadru de data 

aceasta; pentru a te preocupa de strategie trebuie să ai în minte o mentalitate de abordare sistemică, pe 

niveluri de teritorializare. Eu cred că lucrurile astea au rezultat din discuţiile respective, astel încât, în mod firesc 

colectivul respectiv va avea în vedere o asemenea înţelegere. 

- prof.dr.arh. Alexandru Sandu 


295


Aspecte generale care constituie de la constatarea unor dificultăţi: 

Nevoia unei reorganizări teritorial-administrative pt Bucureşti (propunerea care este în 

discuţie cu o nouă lege a capitalei nu răspunde aşa cum aş considera, personal, acestei nevoi). 

diverselor necesităţi. 

Aspectul unei politizări excesive care de-a lungul anilor a deturnat opţiunea profesionistă asupra 

Bugetarea insuficientă şi poate în unele situaţii din motive foarte diferite şi inechitatea repartiţiei ei. 

S-a putut constata o serie de stări în Bucureştiul de astăzi: 

Diferenţa din punctul de vedere al condiţiilor de existenţă între părtile întregului, ceea duce la 

o deteriorare a calitatii întregului (este o regulă foarte clară de sistem), cu consecinţe foarte serioase în primul rând în 

planul social, comportament, ajungând până la imagine. 

O stare de lipsă a identitaţii, ca principiu director; eu înţeleg că reîntregirea, căutarea, definirea 

identităţii, sau a unei identităţi mai bine zis, ar trebui să devină un principiu coordonator, care va trebui să îndrume o 

serie de intenţii. 

O asbenţă autorităţii administraţiei locale ca valoare recunoscută de cetăţeni; mă gândesc 

la lipsa de evidenţă a acestei autorităţi. 

Din aceste considerente rezultă o serie de constatări: 

Lipsa unei politici patrimoniale definite ca mijloc de dezvoltare urbană (nu în înţelegerea acestei 

politici patrimoniale în sensul de doar susţinere a patrimoniul). O politică patrimonială înseamnă de fapt nişte principii 


foarte clare, înseamnă a lupta pentru păstrarea patrimoniului, aceasta implicând şi mijloacele prin care se protejează dar 

şi stabilirea la ce renunţi pentru a putea apăra altceva. 

Lipsa unei politici de directivare a creşterii în teritoriu, prin integrarea unor valori 

teritoriale, în sensul de a utiliza aceste valori ca suport în primul rând pentru dezvoltarea de ansamblu a oraşului. 

Desconsiderarea aportului parteneriatului public-privat 

Lipsa promovării economice preferenţiale – este vorba de favorizarea sau chiar căutarea 

acelor căi de a aduce în spaţiul respectiv a anumitor activităţi teritoriale considerate profitabile. 

Lipsa deschiderii şi a coordonării stării de inter-comunalitate; aceasta de fapt a fost 

marcată încă de la realizarea PUG-ului anterior, deci acum vreo 12 ani, dar cu insistenţă a fost de mai multe ori respinsă 

de consiliul municipal din acel timp. 

296


mass-media. 

obiectiv de interes. 

Lipsa abilităţii sau a competenţei de relaţionare cetăţenească şi de cooperare cu 

Interesul redus pentru creativitate în accepţia atât a adiministraţiei cât şi chiar a cetăţenilor, ca 

Lipsa promovării şi formării în sensul culturii urbane prin educarea urbanităţii şi prin 

informare şi prin promovarea valorilor spaţiului urban şi a existenţei in cadrul acestuia. Sunt aspecte aici cum ar fi cele de 

coproprietate, comunitate, interes, coeziune, implicare şi răbdare faţă de o aşteptare asumată la un moment dat. 

Lipsa ştiinţei şi a voinţei de gestionare a stării de criză, caracteristică unor părţi ale 

teritoriului. Este în primul rând vorba de o criză socială şi funcţională, cu relaţiile de interdependenţă. 

Neglijarea promovării în condiţii de echilibru a acţiunilor de întindere şi de efort subsidiar ca 

impact de interes la nivelul calităţii vieţii precum şi a celor de impact de imagine de reprezentare. Importanţa pe care o 

are echilibrul între a face ceva care este un lucru de profunzime, care se simte dar care nu se vede, şi a combina aceste 

acţiuni cu acţiuni de vizibilitate şi de interes de impact, cu valoare de reprezentare. 

Acceptarea unei stări de degradare continuă a fondului construit de locuinţe. 

Lipsa unei atitudini clare, construite, definite faţă de locuinţa socială. 

Lipsa mentalităţii continuităţii acţiunilor, raportate la realitate în realizarea principiilor, 

deciziilor, proiectelor cu impact asupra continuităţii spaţiului şi a calităţii imaginii urbane atractive. 

Lipsa unei unităţi de sprijin în planul concepţiei, planificării, al gestionării datelor şi a desfăşurării 

acţiunilor pentru managementul urban. 


Ce înseamnă Bucureştiul în teritoriu ? 

Lipsa Intercomunalităţii, lipsa unor linii de forţă de dezvoltare, sărăcia situaţiei teritoriului de susţinere 

ca suport al oraşului, lipsa contextului protectiv natural ca obiect de program şi întreţinere. 

Strategia va trebui să pornească de la ceea ce înseamnă valoarea de Capitală a oraşului , şi chiar 

mai mult, în ansamblul regional şi a Uniunii Europene. Faptul că strategia trebuie diferenţiată pe niveluri de teritorializare 

a interesului. 

297

Concept Strategic Bucureşti 2035 Diagnosticul stării Municipiului Bucureşti în 2011 

DIAGNOSTICUL STĂRII MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ÎN 2011 

Bucureştiul anului 2011 este rezultatul unui proces de 

dezvoltare incoerentă şi inegală, lipsită de o viziune clară pe 

termen lung şi nesprijinită de cooperare teritorială, nesustenabilă 

şi generând dezechilibre sociale, dezvoltare care a folosit 

inadecvat resursele nevalorificând competenţele distinctive 

locale şi care nu s-a concentrat suficient asupra creşterii calităţii 

vietii locuitorilor, calitate înţeleasă ca rezultat al concurenţei mai 

multor factori de naturi diferite: de mediu natural şi construit, 

economico-sociali, culturali, istorici. 

În consecinţă, astăzi, nemulţumirea cetăţenilor faţă de 

starea oraşului este generalizată, performanţele capitalei de 


catalizator al economiei româneşti în ultimii 10 ani au fost mult 

sub aşteptări, în timp ce competitivitatea scazută în context 

european şi global împreună cu reputaţia sa nefavorabilă plasează 

Bucureştiul pe ultimele locuri în clasamentele europene privind 

atractivitatea şi calitatea vieţii. 

298


Teritoriul de influență și suport al Bucureștiului se caracterizează printr-un 

proces de decădere economică și demografică, decalaje de dezvoltare între 

partea de N – NE și cea de S și infrastructură tehnică și socială deficitară ce 

oferă un grad inegal de deservire. Capitala exercită presiuni asupra teritoriului 

înconjurător, absorbind resurse socio-economice și compromițând resursele de 

cadru natural (păduri, oglinzi de apă), iar teritoriul de suport este dependent de 

locurile de muncă și serviciile sociale din oraș. 

Fracturile funcționale și structurale la nivelul teritoriului, performanța 

și competitivitatea scăzute și identitatea incertă a acestuia rezultă din 

funcționarea individuală a unităților administrative, alimentată de lipsa cadrului 

legal pentru cooperare și a politicilor comune și de fragmentarea politică. 

Structura economiei capitalei a fost puternic afectată de 

dezindustrializare, iar creşterea economică bazată pe consum şi 

serviciile asociate, ca şi pe investiţii imobiliare speculative, în detrimentul 

dezvoltării unor sectoare de înaltă performanţă şi bazate pe creativitate s-a 

dovedit nesustenabilă, mai ales în contextul perioadei de criză la scară globală. 

Competitivitatea scăzută a Bucureştiului nu valorifică suficient forţă de muncă 


calificată de care dispune şi pe care o formează acesta ori vecinătatea capitalei 

cu Dunărea şi apropierea de Marea Neagră, fiind grevată de infrastructuri 

de comunicaţii insuficiente şi de lipsa unor politici economice pe termen 

mediu ori de programe şi proiecte privind dezvoltarea de parcuri tehnologice ori 

de cercetare, precum şi de servicii avansate de suport al afacerilor. 

299


Atractivitatea Bucureştiului pentru investitori ori vizitatori, dar şi 

asumarea rolului de capitală sunt afectate de o accesibilitate redusă, 

determinata în principal de numărul redus şi de calitatea infrastructurilor 

rutiere şi feroviare, dar şi de capacitatea limitată a aeroporturilor existente ori 

neterminarea unor majore proiecte hidrotehnice. Lipsa unor sisteme regionale de 

cale ferată şi de autostrăzi şi drumuri expres, pro-activ dispuse şi 

judicios dimensionate, afectează nu doar legătura municipiului cu teritoriul 

său de susţinere şi de influenţă ori cu marile coridoare de transport, dar 

generează încărcări majore de trafic auto în interiorul oraşului, 

suprasolicitând arterele majore ale acestuia dar, prin reflex, şi restul reţelei stradale, 

generând poluare urbană şi nervozitate socială. Transporturile publice 

aproape inexistente la scară regională şi încă mult sub aşteptări ori sub 

imperativele sustenabilităţii, la scara oraşului, nu au cum să genereze, în 

lipsa unor politici şi programe adecvate, trecerea către un alt fel de 

mobilitate urbană şi teritorială. 

Presiunea ridicată privind construirea din ultimii ani, condusă doar de 


interese speculative înguste şi neorientată sau limitată de politici 

publice funciare, imobiliare, urbanistice sau fiscale a determinat creşterea 

dezechilibrelor dintre diverse zone ale oraşului, diminuarea suprafeţelor 

plantate, a contribuit la agravarea problemelor de trafic şi staţionare, 

deteriorând în multe cazuri peisajul urban şi contribuind la un comportament 

distructiv în ce priveşte elemente valoroase de patrimoniu construit. 

Resursele reprezentate de marile terenuri ale fostelor zone industriale au fost 

în mare parte irosite sau sub-utilizate în interesul oraşului, prin fragmentare şi 

300


dezvoltare îngust-speculativă, multe din şansele de dezvoltare de noi poli 

urbani prevăzuţi de Planul Urbanistic General din 1999 fiind pierdute sau puternic 

compromise. Atât lipsa unui "proiect al oraşului în ansamblu" larg asumat şi 

urmat cu consecvenţă, cât şi un context legal şi administrativ mai curând 

descurajând operaţiunile urbane de amploare ca iniţiativă publică au 

contribuit determinant la aceste procese cu efecte negative. 

Populaţia de aproximativ 1,94 milioane de locuitori a scăzut în 

ultimii 10 ani cu 3,3%, în principal din cauza unei tendinţe de stabilire a domiciliului 

celor mai înstăriţi în localităţile din regiune – care a câştigat circa 16% în populaţie – dar 

îmbătrânirea începe să se manifeste şi este prognozată a continua. Densitatea 

pe teritoriul oraşului cunoaşte variaţii foarte mari – un raport de 1:3,5 între 

sectoare - şi, mai ales acolo unde este asociată cu sărăcia, contribuie la o 

calitate scăzută a locuirii. Dacă veniturile sunt în medie mai mari decât 

media naţională, problemele sociale majore sunt polarizarea crescută, 

manifestată şi spaţial, şomajul în rândul tinerilor, starea de sănătate a 

populaţiei, cât şi formarea profesională continuă insuficientă ori existenţa grupurilor 

vulnerabile. 


Locuirea este profund marcată de o mobilitate de locuire 

redusă, generată în principal de deţinerea în proprietatea ocupanţilor a 

majorităţii stocului de locuinţe, dar şi de lipsa unei pieţe suple şi 

diversificate a locuinţelor. Marile ansambluri de locuinţe au atât durata de 

serviciu trecută de jumătate cât şi spaţii comune degradate, prin 

diminuarea spaţiilor verzi în favoarea parcărilor ori prin insuficienţa 

gradului de dotare cu echipamente, iar eforturile de reabilitare a unor zone, 

301


meritorii dar şi costisitoare uneori, sunt inegal distribuite spaţial şi nu pot 

rezolva în totalitate problemele, mai ales în zonele cu densitate mare de locuire. 

În acelaşi mod, programele de refacere a faţadelor odată cu ameliorarea 

izolării termice nu pot suplini în totalitate incapacitatea economică ori 

lipsa de determinare a multor proprietari care suportă din ce în ce mai greu 

chiar şi plata utilităţilor. Programele de locuinţe sociale sunt cvasi- 

inexistente, iar locuirea pe lot nu este avută substanţial în vedere ca subiect al vreunei 

politici de creştere a confortului. Piaţa marcată de interese puternic 

speculative şi regimul creditelor bancare nu au cum să rezolve singure 

multiplele probleme ale locuirii, în lipsa unor politici publice clare pe 

termen mediu şi lung. O gravitate deosebită o prezintă starea unei mari părţi a 

fondului construit vulnerabilă la riscurile seismice, mai ales în situaţia realizărilor complet 

insuficiente în raport cu nevoile de consolidare. 

Calitatea vieţii este afectată consistent de parametrii de mediu, iar nivelurile 

diverselor tipuri de poluare cresc necontenit, în principal nivelul 

emisiilor generate de traficul mare, concentrat pe unele axe majore şi în cadrul 

căruia prezenţa vehiculelor mari ce nu respectă normele europene este foarte mare, dar 

şi nivelul poluării fonice. Amprenta de mediu a municipiului este amplificată 


de extinderile necontrolate în teritoriu, de soluţiile “locale” în domeniul evacuării 

apelor uzate şi de întârzierea funcţionării la parametri necesari a staţiei 

de epurare. Un sistem ineficient şi neecologic de gestionare a 

deşeurilor, inclusiv a celor din activitatea de construcţii, are consecinţe 

grave în ce priveşte calitatea apei, a aerului şi a solului, amplificate de 

comportamentul prea puţin responsabil al cetăţenilor, încă rezistenţi la 

puţinele iniţiative educativ-ecologice şi la proiectele pilot. Diminuarea dramatică a 

302


suprafeţelor verzi între 1990 şi 2007, ca şi creşterea cantităţii de praf şi 

alte suspensii în aer au generat nemulţumiri publice puternice, iar politicile 

sau programele de contracarare sunt timide sau prea puţin eficace, în condiţiile unui 

cadru legal incoerent în contextul schimbărilor climatice compromiterea unor posibile 

"coridoare micro-climatice", cu efect pozitiv în reducerea insulelor de căldură şi în 

ventilarea oraşului are consecinţe greu şi costisitor reparabile. 

Domeniul în care lipsa unei politici publice articulate a produs cele 

mai vizibil-dramatice consecinţe este cel al calităţii spaţiului public. 

Invadarea acestuia de către automobil, chiar şi acolo unde spaţiul public a fost 

special proiectat în favoarea pietonilor este doar cel mai des invocat fenomen; lipsa 

proiectelor de reabilitare, creare sau regenerare a unor spaţii publice 

variate, de calitate arhitecturală ridicată şi generatoare de interacţiune 

socială diversă şi toleranţă este deopotrivă pregnant vizibilă, mai ales din 

cauza prezenţei degradante a publicităţii neadecvat poziţionate, ori a 

improvizaţiilor neprofesionist proiectate şi realizate. În unele cazuri, aceste 

intervenţii realizate cu bune intenţii, fie suprasolicită locul, ca în multe mari parcuri, 

fie instaurează o imagine străină de caracterul acestuia. Astfel configurat şi 


gestionat, spaţiul public, în general, contribuie mult prea puţin la 

dezvoltarea spiritului comunitar şi la convivialitate, într-un oraş în care 

diversitatea etnică şi multiculturalismul sunt în creştere. 

Educaţia avansată şi valorile culturale, potenţiale calităţi 

individualizante ale oraşului şi purtătoare de imagine, sunt apreciate de locuitorii 

acestuia dar sunt insuficient sprijinite coerent de toate nivelurile 

administraţiei pentru a aspira la excelenţă, respectiv pentru a contribui la creşterea 

303


prestigiului şi reputaţiei internaţionale a oraşului, contracarând plasarea 

Bucureştiului pe locuri din ariergarda multor clasamente privind 

componente ale competitivităţii. 

După calitatea aerului, poluarea fonică, starea de curăţenie a 

oraşului şi serviciile de sănătate, caracteristicile urbane cele mai 

negativ percepute de către populaţie sunt modul în care autorităţile 

locale folosesc banul public şi eficienţa redusă a serviciilor publice. În 

acelaşi timp, sondajele par a indica o stare de pasivism social, în principal din cauza 

resemnării în faţa lipsei unor realizări durabile ori din cauza 

scepticismului în ceea ce priveşte reducerea corupţiei, iar lipsa unei 

strategii clare, rod al unui proces participativ şi însoţită de politici, 

programe şi proiecte realiste, inteligent finanţate şi atent evaluate nu 

face decât să accentueze nerealizările în domeniul planificării lucide şi 

sustenabile a dezvoltării municipiului. 

Fără această planificare integrată şi coerentă, susţinând 

interesele strategice ale comunităţii şi fără o urmărire 


consecventă a direcţiilor prioritare de acţiune astfel definite, de 

către instituţii calificate şi transparente, deschise spre 

parteneriate şi sprijinite de cadrul legal şi de politici naţionale şi 

regionale, multe din resursele urbane potenţial valorificabile încă 

existente se vor consuma ineficient, deteriorând calitatea vieţii. 

cetăţenilor şi compromiţând şansele pe termen lung ale capitalei 

României în competiţia urbană globală. 

304






6 

Viziunea 

305


6.1 


VIZIUNEA 

Consideraţii preliminare 

306

Concept Strategic Bucureşti 2035 Consideraţii preliminare privind Viziunea 

Consideratii Preliminare Privind Viziunea 

1. CLARIFICARI TEORETICE 

Viziunea este, in planificarea strategica urbana, cea mai 

sintetica formulare care descrie starea ce se doreste a fi atinsa 

de orasul-subiect al planificarii, la sfarsitul duratei de timp avute in 

vedere si tinand seama atat de resursele existente cat si de cele 

accesibile pe parcursul procesului de dezvoltare. 

Viziunea poate fi definita ca "transferul unui nivel de asteptare 

intr-un viitor tangibil" 1 . Viziunea are, prin definitie, un caracter de 

"imagine proiectata" si unul realist – ea este totodata expresia 

vointei comunitatii de a-si orienta eforturile de dezvoltare intr-un 

anume sens dar si angajamentul lucid al administratiei publice si a 

celorlati “actori urbani” (publici, privati si apatinand societatii civile) 

de a concerta actiunile si de a folosi resursele in directiile astfel 


decise. 

Viziunea reprezinta totodata un raspuns tangibil pentru 

problemele si pentru sansele de dezvoltare identificate in 

diagnostic, fara ca acest deziderat sa limiteze caracterul creativ al 

viziunii. 

1 prof.dr.arh.Alexandru Sandu 

307


In raport cu viziunea se formuleaza atat sistemul de obiective 

strategice cat si intreaga constructie a strategiei de dezvoltare 

urbana, structurata pe armatura directiilor strategice de actiune si 

cuprinzand identificarea si modul de coroborare a politicilor, 

programelor si proiectelor, impreuna cu definirea cadrului 

institutional si reglementar necesar pentru implementarea lor si cu 

evidentierea mecanismelor de finantare. 

Viziunea se construieste pe baza unor valori asumate de 

comunitate si pe care aceasta le doreste respectate si amplificate. 

Viziunea recunoaste totodata principii care stau la baza construirii 

si aplicarii strategiei. 

Luand in considerare orizontul de timp al viziunii - termen mediu 

sau lung - o conditie cardinala pentru atingerea ei o reprezinta 

continuitatea coordonata si adaptabila a actiunilor grupate in 

directii strategice, iar pentru asigurarea acestei conditii este 

necesara o continuitate trans-cicluri politice a "proiectului 

urban propus la scara orasului si a teritoriului sau de sustinere 

si influenta"; de aici necesitatea unei atitudini mai curand 

consensuale de asumare a unei strategii de dezvoltare urbana. 2 

2 

a se vedea de exemplu, raspunsurile cetatenilor tineri la chestionare: "incapacitatea de 

a duce la sfarsit proiectele incepute" este argumentata cu trimitere la discontinuitatea marilor 

proiecte odata cu schimbarea administratiei si lipsa unei viziuni de dezvoltare a orasului. 

(v.anexele referitoare la chestionare) 

2. VIZIUNEA CA PARTE CA CONCEPTULUI 

STRATEGIC BUCURESTI 2035 

2.1. Perioada de timp pentru care e formulata 

Viziunea 

Prezentul studiu propune, tinand seama de conditiile si limitarile 

privind elaborarea Conceptului Strategic, dar si durata mare de timp 

avuta in vedere – 25 ani – o viziune privind municipiul Bucuresti in 

2035, considerata posibil a fi atinsa, pornind de la starea actuala 

descrisa in diagnostic si pornind de la premiza unor schimbari 

predictibile in acest moment in mediul extern care, dupa caz, 

determina, conditioneaza sau influenteaza dezvoltarea capitalei si a 

teritoriului sau de sustinere si de influenta imediata. 

Desi, asa cum s-a aratat, majoritatea marilor orase isi definesc 

strategii integrate sau sectoriale pe perioade mai mici de timp – in 

general 15 sau 20 ani – studiul considera ca Bucurestiul, dupa 20 de 


ani lipsiti de o strategie urmarita consecvent si dupa o planificare 

neintegrata, fragmentata spatial si in majoritatea cazurilor tarziu- 

reactiva la criza, are nevoie de clarficarea strategica a parcursului 

pe o perioada mai lunga, ceea ce nu exclude, ba chiar va face 

necesara, o revizitare evaluativa periodica a viziunii propuse. 

O strategie integrata de dezvoltare a municipiului 

Bucuresti, elaborata printr-un proces deschis-participativ, asa cum 

308


s-a precizat in introducerea studiului, va putea valida, imbogati, 

modifica sau reorienta prevederile Viziunii propuse de Conceptul 

strategic Bucuresti 2035, limitandu-se eventual la o perioada mai 

redusa de timp. Autorii studiului considera insa ca in contextul socio- 

politic bucurestean, este preferabila o strategie pe termen mai 

lung, revizuita la circa 8-10 ani (si in raport cu evolutiile in plan 

macroteritorial), decat unei suite de strategii pe termene scurte, 

puternic marcate de conjunctura economico-sociala sau politica 

locala si care ar pune in pericol chiar caracterul strategic si 

sustenabil dorit pentru dezvoltarea capitalei. 

Tinand seama de cele de mai sus, orizonturile de timp avute in 

vedere pentru Conceptul Strategic Bucuresti 2035 sunt 

urmatoarele: 

(1) 2035 – termen lung: pentru componentele pe termen lung 

ale conceptului strategic, precum si pentru politicile publice 

structurante sau cu viteza redusa si eforturi sustinute necesare 

in implementare; 

(2) 2020 – termen mediu: pentru componentele pe termen 

mediu ale conceptului strategic, pentru politicile publice si pentru 

toate programele integrate si majoritatea covarsitoare a 

programelor sectoriale, ca si pentru eventuala repozitionare 

strategica necesara ca urmare a evolutiilor globale sau europene, 

ori proceselor de schimbare din societatea romaneasca sau 

evenimentelor cu mare impact; 

(3) 2015 – termen scurt: pentru proiectele strategice si 

pentru programe sectoriale ori focalizate asupra unor teritorii 

de dimensiuni relativ reduse, dar si pentru elaborarea 

documentelor strategice de planificare – strategie integrata si 

PUG, pentru restructurarea/adaptarea cadrului institutional si 

construirea (intr-o forma sau alta) a parteneriatelor strategice la 

toate nivelurile, ca si pentru promovarea schimbarilor necesare in 

cadrul reglementar. 

2.2. Relatia Bucuresti – teritoriul sau de sustinere 

si influenta 

Orice document cu caracter strategic pentru Bucuresti nu 

poate fi elaborat decat in contextul unei inevitabile abordari 


strategice la scara teritoriala, iar aceasta abordare nu numai ca 

nu poate fi facuta unidirectional din partea capitalei, dar are nevoie 

simultan de ambele perspective: cea “orizontala” – a vecinilor 

teritoriali limitrofi si apropiati, cat si cea “verticala” – nivelurilor 

administrative superioare (si chiar a celor sub-locale). 

Dupa cum s-a aratat, prezentul Concept strategic, in lipsa unei 

cooperari institutionalizate in plan orizontal sau vertical, a optat 

pentru reliefarea dimensiunii teritoriale a dezvoltarii 

309


municipiului Bucuresti – acest lucru a fost posibil fara “mari 

daune” tinandu-se seama de limitarile precizate si de gradul relativ 

redus de detaliere al acestui studiu. 

Trebuie afirmat insa limpede ca orice document strategic 

pentru Bucuresti este definitoriu influentat de capacitatea 

capitalei de a juca un rol influent in dezvoltarea teritoriului din 

care face parte. Planificarea, in toate domeniile dar cu precadere 

cea spatiala, nu poate fi facuta eficace si eficient decat in mod 

integrat, chiar daca cadrul reglementar ori cel institutional poate 

capata diverse forme. 

In consecinta, Viziunea, ca si diagnosticul, include si invoca 

dimensiunea teritoariala a dezvoltarii municipiului Bucuresti. 

Viziunii 

2.3. Conditii administrative pentru realizarea 

Elementele de implementare a oricarui document strategic 

pentru Bucuresti, deci si a Conceptului Strategic 2035, formate din 

directii strategice, politici, programe si proiecte nu se pot realiza fara 

o acceptarte politica a unei forme de organizare administrativa a 

Bucurestiului privind: (a) marimea administratiei publice locale, (b) 

economia de scara a nivelurilor administratiei publice locale si (c) 

democratia privita prin nivelul de reprezentativitate a comunitatilor 

locale. 

Compozitia institutionala la nivel sub-national/regional 

reprezinta si o forma de eficientizare a serviciilor publice precum si 

un mijloc de reducere sau de inlaturare a 

disparitatilor/dezechilibrelor sectoriale ori spatiale, manifestate intre 

grupuri socio-economice. 

Viziunea evidentiaza aceste aspecte legate de parteneriate si 

administratie eficienta. 

3. “C” –URILE VIZIUNII CONCEPTULUI STRATEGIC 

BUCURESTI 2035 

Redactarea Viziunii a pornit de la un set de “cuvinte –cheie”, 

care reprezinta in acelasi timp concepte cardinale ale Conceptului 

strategic. 


Acestea sunt: 

COORDONARE - coordonarea integrata a dezvoltarii 

Bucurestiului, coordonarea regional-municipal, coordonarea oras 

capitala – administratie centrala, coordonarea domeniilor mediu- 

economic-social, coordonarea in utilizarea resurselor si in finantarea 

310


dezvoltarii, coordonarea intre componentele planificarii si dezvoltarii 

spatiale; 

COOPERARE SI CRESTERE – Bucurestiul vazut ca nucleul 

unui teritoriu echilibrat dezvoltat, cu un sistem ierarhizat de localitati 

si poli de scara sub-regionala, cu ample zone naturale si agricultura, 

cu inteligenta protejare si exploatare a apei, cu echipamente 

teritoriale; capitala caracterizata de o crestere coordonata si 

sustenabil controlata; 

CONECTIVITATE – existenta unor sisteme de transport 

integrate inter-modal si urban-teritorial, constituirea unor coridoare 

articulate de transport, a nodurilor cruciale reprezantate de 

aeroporturi si porturi; transport eficient al energiei si conectivitate 

digitala; 

COMPETITIVITATE – Bucurestiul si teritoriul sau de influenta si 

sustinere sunt definite de o economie diversificata, dar orientata clar 

spre tehnologii inalte si “industrii” creative, o economie organizata in 

logica “cluster”-elor (a “roirii”), o economie puternic potentata de 

cercetare si nivelul ridicat de educatie al fortei de munca, o 

economie ce creaza plus valoare semnificativ peste media 

europeana; o economie cu amprenta ecologica atent gestionata; 

CALIBRARE – Atat dezvoltarea economico-sociala cat si cea 

spatiala sunt atent calibrate: re-echilibrarea nord-sud, cresterile 

etapizate, densitatile gestionate, inteligenta ocupare a terenurilor si 

corecta solicitare a parcelelor urbane, energia gestionata lucid, 

investitiile publice in infrastructuri dar si in programe “soft”; 

COERENTA – in dezvoltarea sa, orasul este caracterizat de 

multifunctionalitate “amiabila” si de investitii publice puternic 

potentatoare, de frecventa si transparenta utilizare a proiectelor 

public-privat necapturate de interese speculative, de justa distribuire 

spatiala a dotarilor se sunt si in acord cu necesitatile; sistemul 

spatiilor publice si mobilitatea constituie partenerial lianti 

fundamentali atat spatial cat si ai comunitatii; 

CALITATE – Bucurestenii traiesc intr-un mediu prietenos, si au 

lesne acces la spatii plantate pentru agrement si sport, la educatie 

si asistenta sanitara ; gradul de securitate si cel de siguranta sunt 

crescute, iar imaginea urbana este perceputa ca o valoare 

comunitara structuranta, datorita arhitecturii de calitate si 

amenajarilor inventive ce stimuleaza contactele sociale ; 


CARACTER – Orasul are identitate diferentiata si un patrimoniu 

respectat, cu valorile protejate; el are o varietate bine-temperata si 

este exigent cu noile dezvoltari; arta isi regaseste locul firesc in oras 

iar orasul este tot mai mult si mai bine inteles de locuitorii sai care 

dau astfel “marca” notiunii de cultura urbana contemporana; 

311


COMUNITATE – o comunitate ce se regaseste in cartiere si 

zone individualizate si de calitate; o comunitate caracterizata de 

diversitate nesegregata, in care saracia absoluta este eradicata; o 

comunitate ce include varstnici si copii protejati si care manifesta 

sprijin pentru grupurile vulnerabile; o comunitate activa economic si 

social, ce se bucura si se mobilizeaza. 

COMUNICARE – orasul “se comunica” urbi et orbi; 

administratia este deschis orientata catre cetateni si perceputa ca 

atare, orasul stie sa isi faca reclama, el stie sa ajute la comunicare 

in comunitate; orasul si-a reconstruit reputatia si, ajutat de mass- 

media si de alte vehicule pentru comunicare, strucureaza si sprijina 

un nou brand. 

CONTINUITATE - dezvoltarea Bucurestiului este caracterizata de 

continuitate inteleasa pe diverse planuri : o continuitate spatiala diferentiata 

si o continuitate in timp a viziunii, cu re-pozitionarile si re-inventarile 

necesare, ambele potentate de continuitatea institutionala a administratiei 

in rezonanta cu evolutia optiunilor politice; totodata si o continuitate de politici 

publice si programe, adaptate nevoilor in schimbare ale unei populatii 

dinamic, in contextul unei continuitati de cooperare pe multiple planuri si de 

armonizare si suport din partea nivelului national. 


312


6.2 


Viziunea 

Bucureşti 2035 

313

Concept Strategic Bucureşti 2035 Viziunea 

(1) Bucureştiul este, în 2035, o metropolă influentă şi 

integrată european prin durabilitate şi caracter, reinventata 

inteligent şi sensibil, o comunitate deschisă şi evoluată, o capitală 

dinamică şi creativă. 

(2) Municipiul este un nod cu activitate intensă de 

cooperare în reţele multiple, bine conectat cu regiunea, ţara şi lumea prin 

infrastructuri articulate, echilibrat grupate într-un sistem spaţial de poli 

şi coridoare, dar şi prin porturi, aeroporturi ori portale digitale, un oraş care e 

caracterizat de accesibilitate crescută şi mobilitate complexă. 

(3) Capitala are o economie competitivă şi un 


comportament responsabil faţă de mediu: o educaţie performantă şi 

deschisă favorizează dezvoltarea tehnologiilor avansate şi a industriilor 

creative iar cercetarea bine valorificată şi serviciile diversificate 

contribuie nu doar la atractivitatea economică crescută ci şi la gestiunea 

inteligentă a energiei, a resurselor naturale ori la protejarea biodiversitatii, 

deci la sustenabilitatea dezvoltării. 

314

Concept Strategic Bucureşti 2035 Viziunea 

(4) Cetăţenii apreciază viaţa intr-un oraş sanătos, 

sigur şi cu identitate bine conturată, cu locuire de calitate şi cu locuri 

de muncă motivante, fiind membri ai unei comunităţi solidare, care 

protejează valori şi respectă tradiţii, care este totodată conciliantă şi 

deschisă diversităţii şi cooperării, o comunitate plurivalentă şi 

multiculturală care işi construieşte armonios imaginea de succes. 

(5) Dezvoltarea Bucureştiului este realist 

dimensionată, rezultatul unei planificări spaţiale lucide care integrează 

nivelul urban cu cel teritorial şi al unei finanţări coerente; administraţia 

publică locală este nu doar gestionar eficient al resurselor ci şi 

constructor de parteneriate spre binele public – cu nivelul naţional şi cel 


teritorial, cu vecinii, dar şi cu toate categoriile de “actori” privaţi şi cu societatea 

civilă; beneficiind de adecvarea şi supleţea cadrului legal, procesul de 

dezvoltare este monitorizat şi adaptat noilor provocări şi aspiraţiilor 

comunităţii. 

315






7 

Direcţii strategice 

de acţiune 

316


7.1 


Consideraţii preliminare 

317


CONSIDERATII PRELIMINARE PRIVIND 

FORMULAREA DIRECTIILOR STRATEGICE DE 

ACTIUNE 

1. Clarificari teoretice 

Viziunea constituie, in planificare strategica, descrierea cea 

mai sintetica a starii catre care coduce aplicarea strategiei. 

Calea pe care se poate ajunge la atingerea viziunii este 

descrisa in misiune, care se concentreaza pe actiuni. In 

planificarea strategica urbana, se evita uneori referinta la misiune, 

pentru evitarea confuziilor cu misiunea generica a autoritatilor si 

administratiei publice locale (in calitatea lor de organizatii si in 

legatura cu responsabilitatile stabilite prin legi Constitutie sau legi). 

De altfel, atunci cand se face referire la misiunea aferenta 

(inclusa) unei strategii de dezvoltare urbana, se subantelege 

faptul ca aceasta cuprinde identificarea principalelor cai de 

actiune ce vor fi urmarite prin strategie, pentru atingerea starii 

descrise in viziune. 

Misiunea este in aceasta logica forma cea mai sintetica a 

strategiei si odata strategia aprobata, devine parte concreta a 

misiunii generice a administratiei publice locale care o va aplica. 

Pe baza acestor trei formulari sintetice: diagnosticul, 

viziunea si misiunea, se poate apoi structura strategia propriu- 

zisa, care are ca nucleu doua sisteme interrelationate: sistemul de 

obiective strategice si sistemul de directii de actiune, ordonate in 

timp, calibrate ca parametri si finantare, sprijinite prin constructii 

institutionale si definind si modul in care aplicarea strategiei va fi 

monitorizata si evaluata (inclusiv modalitatile de repozitionare, 

recalibrare, reorientare, depanare sau elaborare de alternative). 

2. Definirea directiilor strategice de actiune ca parte 

ca Conceptului Strategic Bucuresti 2035 

In Conceptul Strategic Bucuresti 2035 s-a optat, tinand 

seama de cele explicate mai sus, pentru evitarea utilizarii directe a 


termenului misiune, preferandu-se utilizarea sintagmei directii 

strategice de actiune – acestea sunt insa, de fapt, compenente ale 

misiunii. 

In formularea directiilor strategice de actiune s-a tinut seama 

de urmatoarele considerente: 

318


1. Au fost formulate doua seturi de directii strategice de 

actiune : 

(a) un set sintetic de directii strategice de actiune pentru 

teritoriul de sustinere si influenta si 

(b) un set de directii strategice de actiune pentru 

Bucuresti, incluzand referinte la relatiile cu teritoriul de sustinere si 

influenta ; acest al doilea set cuprinde mai multe directii identificate, 

firesc tinand seama de subiectul studiului. 

2. In cazul ambelor seturi de directii, au fost utilizate formulari 

sintetice, care sa favorizeze intelegerea clara dar sa nu riste 

deturnarea dezbaterilor catre discutarea unor detalii su localizari 

prea precise. 

3. Si ilustrarile pe cartograme ale directiilor strategice de 

actiune au caracter de refrrinta generala, chiard aca exista trimiteri 

si localizari spatiale identificabile. 

4. In formularea directiilor strategice de actiune privind 

municipiul Bucuresti, un document de referinta majora l-au 

constituit Orientarile privind definirea unui strategii, formulate de 

catre prof.dr.arh. Alexandru M. Sandu, ca sinteza a reuniunii din 

primavara lui 2009 a Comisiei pentru Politici si Strategii de 

Dezvoltare Urbana. Documentul este reprodus in paginile 

urmatoare. 

5. Astfel formulate si exemplificate grafic, directiile strategice 

de actiune pot fi analizate si discutate (mai ales in ceea ce priveste 

identificarea unor prioritati de interventie), in vederea formularii, in 

etapa a doua a studiului, a sistemului de obiective strategice si a 

setului de directii de actiune asociate, ca nucleu al Conceptului 

Strategic. 

6. Pentru facilitarea intelegerii implicatiilor in plan spatial a 

seturilor de directii strategice de actiune, se recomanda si 

parcurgerea capitolului 2 din partea a 12-a, refritor la un proiect- 

exercitiu de studiu pentru zona de sud a Bucurestiului, elaborat de 

studentii Masterului de Management Urban pentru Orase 

Competitive din Facultatea de Urbanism a Universitatii “Ion Mincu”, 

proiect-exercitiu ce cuprinde si o evidentiere a etapizarii unor 

interventii strategice pe termen lung. 


319

Preambul la Direcţiile Strategice de Dezvoltare ale Bucureştiului 

ORIENTARI PRIVIND DEFINIREA UNEI STRATEGII, ASA 

CUM AU REZULTAT DIN INTALNIREA COMISIEI PENTRU 

POLITICI SI STRATEGII DE DEZVOLTARE URBANA – 

17.02.2009 

1. Conturarea unei viziuni a continuitatii in urmarirea obiectivelor in timp prin 

respectul pentru portanta ideii si prin capacitatea de subordonare si adaptare a 

mijloacelor. 

2. Monitorizarea, in timp, a planului urbanistic general, in sensul asezarii si al 

reasezarii lui in toate datele locului si timpului, reconsiderate, in momente succesive 

in raport cu starea reala. 

3. Permanenta urmarire a pietei, in sensul stabilitatii, pe de o parte a solutiilor 

de spatializare si pe de o alta parte a interesului pentru investitii, prin strategia de 

dezvoltare si planurile de urbanism. 

Prof. dr. arh. Alexandru M. Sandu 


320


4. Precizarea unui mod de actiune prin parteneriate si agentii de dezvoltare, 

fixand contextual juridic, economic, financiar si social, de la public-privat la 

intercomunicare (o procedura de negociere). 

5. Promovarea constructiei publice atat in planul dotarilor cat si al 

infrastructurii, urmarind dezvoltarea serviciilor. 

6. Crearea conditiilor pentru a avea certitudinea sigurantei cetateanului de a 

se afla in oras, intr-un spatiu public si de a-l simti al lui, ca “spatiu uman”. 

7. Dezvoltarea de programe in care primaria, ca executant si promotor, trebuie 

sa-si impuna tinte, unele pe termen scurt si altele pe termen lung, asigurandu- 

se, pentru acestea, de o vizibilitate directa, in comunitate. 


8. Stabilirea unor repere singulare – unicat si a unor repere multiple – de 

ansamblu pentru constructia urbana, cu scopul de a fixa in spatiu unele viziuni 

particularizante pentru un oras cu valoare, indeosebi in plan cultural. 

321


9. Deschiderea unei actiuni de educatie – formatie publica pentru a obtine in 

timp o mentalitate colectiva asupra dezvoltarii si constructiei urbane, o gandire 

moderna si o evaluare constructiva a ceea ce trebuie facut, fara a se neglija efortul 

de orientare a responsabilitatilor politice in abordarea dezvoltarii urbane. 

10. Dezvoltarea campului de autoritate si competenta globala a 

municipalitatii, ca baza a cooperarii prin descentralizare cu implicatii in forta 

administrativa si logistica, de actiune, a primariei; cu impicatii in reglementarile 

legislative de functionare. 


322


7.2 


Dimensiunea teritorială 


323

Concept Strategic Bucureşti 2035 Direcţii strategice 

DIMENSIUNEA TERITORIALĂ - DIRECŢII STRATEGICE PENTRU 

BUCUREŞTI ŞI TERITORIUL SĂU DE SUSŢINERE ŞI INFLUENŢĂ 

Pentru a atinge viziunea Bucuresti 2035 este necesara 

orientarea eforturilor catre patru directii strategice majore: crearea 

unei forme administrative la nivelul Bucurestiului si a teritoriului 

acestuia de influenta, intarirea si revitalizarea sistemului de poli 

teritoriali, eficientizarea si dezvoltarea sistemului de infrastructura 

si valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si 

construit. 

Crearea unei forme administrative probabil sub denumirea 

“zona/ regiune metropolitana” implica directii de actiune precum: 

controlarea si coordonarea expansiunii teritoriale a asezarilor, 

gestiunea unor servicii publice la nivel metropolitan, favorizarea 

dezvoltarii prin intermediul cooperarii intre UAT-uri. 


Dezvoltarea si eficientizarea sistemului de infrastructura 

implica directii de actiune care se refera la: extinderea retelelor 

tehnico edilitare in teritoriu (in special sistemul de alimentare cu 

apa potabila), completarea sistemului de axe rutiere si feroviare 

majore (centura Bucuresti, autostrazi, CF de mare viteza), crearea 

unui sistem de poli intermodali cat si regandirea sistemului de 

transport in comun la nivel metropolitan. 

324


Intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali implica 

directii de actiune precum: implementarea unui set de politici de 

atragere a investitorilor in poli teritoriali (in special politici 

funciare), echiparea cu dotarile necesare si revitalizarea celor 

existente, intarirea relatiilor cu asezarile invecinate/deservite 

oferindu-le astfel resursele pentru eficientizarea productiei (in 

special agricultura), eficientizarea infrastructurii cat si a modului de 

utilizare si gestionare a acesteia. 

Valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si 

construit implica directii de actiune precum: favorizarea cooperarii a 

asezarilor cu activitati turistice pentru crearea unor sisteme 

turistice, protejarea si extensia zonelor impadurite (in special in 

zona A.U.B), implementarea unor “zone naturale de echilibru “, 

promovarea si sprijinirea unor noi tipologii de turism (agroturism, 

ecoturism etc.) , monitorizarea si sanctionarea poluatorilor cat si 

favorizarea implementarii tehnologiilor cu grad redus de poluare. 


Prin respectarea si implementare acestor directii de actiune in 

cadrul viitoarelor interventii asupra teritoriului studiat se va ajunge 

la atingerea imaginii Bucurestiului prezentat in cadrul viziunii. 

325


326


7.3 


Oraşul Bucureşti 


327


DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE PENTRU MUNICIPIUL 

BUCURESTI - 2035 

Coordonarea integrata a dezvoltarii municipiului si a teritoriului 

sau de sustinere si influenta: institutii, strategii si actiuni 

concertate, intr-un context legislativ ameliorat si de reforma 

administrativa avansata; dezvoltarea Bucurestiului ca prioritate 

nationala asumata si parteneriate pragmatice pe termen mediu si 

lung cu toate autoritatile administratiilor locale vecine 

Ancorarea conexiunilor spatiale la toate scarile teritoriale: 

utilizarea marilor coridoare de transport si a polilor intermodali 

majori nu doar pentru conexiuni rapide cu teritoriul national si 

european, ci si drept axe complexe si nuclee teritoriale generatoare 

de dezvoltare, conlucrand sinergic; fructificarea magistralei Dunarii 

si legaturii cu Constanta 

Comunicarea cu tara si lumea: dialog, digital si nu numai, 

articulat, continuu, consecvent urmarind promovarea reputatiei 

reconstruite si cautarea de parteneri pentru programe si proiecte 

aducatoare de succes; asumarea pe multiple planuri a rolului de 

inima a tarii, odata ce municipiul a devenit model de dezvoltare 

sustenabila 

Reinventarea structurii economiei catre tehnologii avansate si 

industrii creative; pregatirea continua a fortei de munca si 

performante avansate si diverse in asumarea rolului de tractant 

economic national si regional 


328


Protejarea si utilizarea inteligenta in dezvoltare a resurselor 

naturale – terenul, apele si spatiile plantate; protejarea agriculturii 

si a biodiversitatii; dezvoltarea industriilor “verzi” 

Articularea prin educatie a competitivitatii economice, a 

calitatii mediului si a bunastarii sociale 

Ameliorarea locuirii si a serviciilor, impotriva segregarii socioeconomice 

spatiale 

Reconstruirea unui spirit si a unui sens urban asumat de 

comunitate ; valorificarea multiculturalismului emergent, cresterea 

activismului social in comunitate si educarea spre o existenta 

urbana civilizata 

Protejarea valorilor de patrimoniu cultural si asigurarea calitatii 

noilor interventii urbane, atat ca parte a continuitatii istorice cat si 

ca vector educativ si de promovare a imaginii urbane 

Profesionalizarea administratiei publice si folosirea sustenabila 

a unui buget crescut si echilibrat, in conditii de transparenta si de 

suplete in cooperarea cu posibilii parteneri in finantarea dezvoltarii 

urbane. 


329


330






8 

Concluzii şi recomandări 

331


8.1 


Concluzii ale primei 

etape a studiului 

332

Concept Strategic Bucureşti 2035 Concluzii 

CONCLUZII ALE PRIMEI ETAPE A STUDIULUI 

Subiectul principal al primei etape a studiului Conceptul Strategic 

Bucuresti 2035 l-a constituit analiza starii actuale a municipiului-capitala, a 

evolutiei recente a acestuia, in dublul context spatial: cel al “teritoriului de 

sustinere si influenta” si cel “macro-teritorial” - national, macro-regional, 

european si global. In raport cu intelegerea evolutiilor posibil a fi identificate si 

cu exemplele oferite in ultimele decenii de “bunele practici” ale unor mari orase 

si regiuni metropolitane, aceasta etapa se incheie cu propunerea unei viziuni 

pentru Bucurestiul anului 2035, intr-o forma sintetica, si a unor directii 

strategice ce constituie elementele principale ale misiunii de interventie pe 

care ar urma sa si-o asume administratia publica locala in urmatoarele 

doua decenii si jumatate. 

In raport cu aceasta viziune si cu directiile strategice formulate in aceasta 

etapa, in cea de-a doua etapa a studiului va fi elaborat conceptul strategic 

propriu zis: obiectivele strategice si directiile de actiune, precum si 

identificarea seturilor de politici publice care vor asigura punerea in practica 

a conceptului strategic, ca si a programelor si proiectelor majore in plan 

urbanistic, in conformitate cu prevederile ofertei tehnice, pentru cele trei 

orizonturi de timp: 2015-2016, 2020 si 2035. 


Aceasta parte cuprinde concluziile primei etape a studiului, formulate 

sintetic si constituind totodata argumente pentru recomandarile formulate 

pentru a doua etapa, ca si in general, pentru beneficiarul studiului, ca actiuni 

majore de avut in vedere. 

333


1. Concluzia principala este aceea ca dezvoltarea municipiului 

Bucuresti a cunoscut o dinamica accentuata, mai ales in perioada 2000- 

2008, dinamica reflectata in mod inegal in “teritoriul sau de sustinere si 

influenta”. Acesta evolutie dinamica are consecinte majore in plan spatial, dar 

atat evolutia capitalei cat si cea a teritoriului influentat de ea au fost, ca procese 

complexe: 

(a) necontrolate (in sensul unei prevalente a intereselor publice) prin 

existenta si aplicarea consecventa a unor documente strategice si 

operationale de planificare; 

(b) neorientate prin mecanisme de planificare si institutii adecvate; 

(c) necoordonate ca finantare coerenta, multianuala si din multiple 

surse; 

(d) nemonitorizata coerent printr-un sistem de indicatori. 

2. Principalele tendinte observabile, evidentiate in rapoartele de 

expertiza, analizele SWOT precum si in Diagnostic sunt (enumerarea este in 

mod evident nelimitativa si grupeaza atat referiri la teritoriul municipiului cat si la 

cel de sustinere si influenta): 

(a) expansiunea, continua in timp, a Bucurestiului are in general un 

caracter iradiant, generand o “epuizare” progresiva a teritoriului, dinspre oras 

catre localitatile vecine; 

(b) expansiunea urbana intensa a municipiului in teritoriul imediat 

limitrof este caracterizata de “risipire urbana” (urban sprawl), afectand teritorii 

vaste si amenintand in special zone cu patrimoniu natural sensibil, deci 

vulnerabil; 

(b) expansiunea urbana are si un caracter tentacular, de-a lungul 

axelor principale de circulatie, mai ales in mod neplanificat, prin aglutinare si 

generand astfel atat “benzi de dezvoltare urbana” (ribbon development) – 

unele intinse pana la o distanta de 30 km fata de centrul orasului - care devin 

bariere izolatoare intre portiuni de teritoriu, cat si dificultati privind 

accesibilitatea ori calitatea mediului; 

(c) a crescut vulnerabilitatea cadrului natural ca urmare a acestor 

tipuri de dezvoltare urbana (si nu numai, a se vedea si mai jos) – cele mai 

expuse sunt componentele sensibile: paduri, cursuri si lucii de apa, lunci, 

soluri sensibile; 

(d) se inregistreaza o agravare a “exceselor climatice”, in contextul 

global al schimbarilor climatice dar si potentate de modul de dezvoltare urbana, 

in special de utilizarea solului si gestionarea poluarii; prin lipsa unor programe 

de control/limitare a dezvoltarii urbane in anumite zone, se compromit sansele 

de realizarea unor “coridoare cu efect pozitiv microclimatic” (circulatia 

aerului si diminuarea efectelor insulelor de caldura); 

(e) exista un decalaj crescand in ceea ce priveste ritmul dezvoltarii 

infrastructurilor de transport, in raport cu expansiunea zonei urbanizate; 

acest decalaj are consecinte negative economice, sociale si de mediu, sporite 

din cauza necorelarii intensitatii utilizarii solului (indicatorul CUT) cu 

infrastrctura disponibila sau posibil a fi realizata – atat in interiorul orasului cat si 

in teritoriul de sustinere si de influenta; 

(f) dezvoltarea spatiala a activitatilor economice nu e coordonata 

prin politici de dezvoltare economica locala/teritoriala si tinde astfel sa 

exploateze “epuizant” oportunitatile existente – rezultatul principal al acestei 

tendinte este neutilizarea strategica a potentialului (in principal) spatial; 

(g) se inregistreaza un decalaj crescand intre echiparea tehniciedilitara 

si expansiunea urbana, sau, dupa caz, intensificarea utilizarii solului in 

interiorul orasului; acest decalaj este covarsitor pentru zonele de constructii de 

locuinte in zonele de periferie, iar generalizarea “solutiilor locale” are consecinte 

greu si costisitor reparabile; 

(h) se agraveaza deteriorarea structurala a fondului construit 

(prea putin incetinita, in cazul locuintelor colective de consolidarile insuficiente 

si de operatiunile de termoizolare) si continua degradarea accentuata (ca si 


diminuarea) patrimoniului de valoare cultural-istorica; 

334


(i) creste polarizarea socio-economica a populatiei, cu 

inregistrarea formarii unor “buzunare spatiale de saracie concentrata” : 

(j) in plan spatial, creste decalajul intre nordul si sudul orasului, 

concomitent cu “diferentierile” ce apar intre diversele planuri – locuire, locuri de 

munca, dotari, servicii, calitatea mediului, accesibilitate; 

(k) a crescut numarul institutiilor de invatamant superior, neinsotit 

insa de cresterea “performantelor/ reputatiei universitare”; 

(l) exista o evolutie mult inceata a sectorului de cercetare 

stiintifica avansata “comercializabila” – atat cea finantata de stat, cat si cea 

universitara sau finantata privat – chiar daca creste ponderea activitatilor 

“industriilor creative” (insa semnificativ sub nivelul aspiratiilor si in contextul 

unei “emigrari cenusii” consistente); 

(m) a aparut, in interiorul orasului, un sector crescand de comert 

de “mare suprafata”, punand in dificultate comertul de “mica scara”, traficul 

urban si, in consecinta, expunand deteriorarii starea si caracterul unor zone din 

capitala; 

(n) a scazut si continua sa scada ponderea tinerilor in totalul 

populatiei, atat in municipiu cat si in teritoriul sau de sustinere si influenta (iar 

sporuri semnificative se inregistreaza mai curand in zonele marcate de saracie). 

3. Exista un decalaj crescand intre nivelul de dezvoltare a 

Bucurestiului si cel al “teritoriului sau de sustinere si influenta”, cu 

exceptia zonelor imediat vecine orasului, care preiau “dezvoltarea radianta”; 

4. Dunarea si Marea Neagra constituie doua « competente 

distinctive » neutilizate, la niveul zonei de sud-est a teritoriului national; 

5. Intarzierea concretizarii coridoarelor europene modernizate, 

precum si a altor legaturi cu restul tarii, are efecte negative majore la toate 

scarile spatiale; 

6. Economia e mai dezvoltata ( “statistic”) in raport cu restul tarii, 

dar clar insuficient pentru o competitie europeana, sau chiar macro- 

regionala, fara a mai vorbi de cea globala; 

7. Restructurarea economica macro-teritoriala si intersectoriala 

poate fi caracterizata ca “anormala”- in sensul lipsei unor beneficii majore 

pentru economia orasului - mai ales prin ne-inlocuirea “industriilor depasite si 

falimentare” cu industrii performante sau cu activitati economice bazate pe 

inovatie si creatie, ori cu servicii specializate asociate, cu valorificarea 

terenurilor fostelor incinte industriale. 

8. Potentialul de dezvoltare urban reprezentat de sectorul educatie 

este insuficient si/sau sub-utilizat, fie din cauza bazei patrimoniale sau a 

motivarii reduse (ori pregatirii insuficiente) a corpului didactic – ambele 

influentand calitatea actului didactic – fie din cauza lipsei unei cercetari stiintifice 

performante si a unor programe de reforma institutionala specifice cazurilor 

particulare ale diverselor universitati; 

9. Patrimoniul public municipal nu are inca evidenta clara si nu este 

utilizat eficace si eficient in scopul simultan al dezvoltarii economice a 

Bucurestiului si al cresterii calitatii vietii; in special lipsa unei politici funciare 


articulate, care sa favorizeze montajul unor operatiuni urbanistice de 

amploare, are efecte de “imobilism” al dezvoltarii urbane la scara unor zone din 

oras (e totodata adevarat ca nici contextul legislativ nu este favorabil unei astfel 

de abordari); 

10. Existenta unor proiecte publice majore - insuficiente insa ca numar 

- si a mai multor interventii izolate bune nu a creat “plus-valoarea” sociala 

necesara, mai ales din doua motive: lipsa coordonarii ce ar fi adus sinergie si 

neevaluarea critica a coerentei alocarii fondurilor; 

335


11. Decupajul administrativ, cu precadere cel intre municipiu si “teritoriul 

de sustinere si influenta” - teritoriul bucurestean “muscat” catre nord-est - nu 

ajuta planificarea si coordonarea dezvoltarii aglomeratiei urbane; 

12. Se inregistreaza o adevarata “falie” de comunicare/cooperare - o 

ruptura politico-institutionala si de politici si programe - intre nivelul central (al 

guvernului) si nivelul capitalei; cand nu a fost “ostila”, relatia a fost in cel mai 

bun caz “indiferenta”, si aceasta caracteristica s-a perpetuat de-a lungul a doua 

decenii in care nici un mare proiect national-municipal nu a fost realizat 

(pierdere majora – Bucuresti 2000 – iar ca realizare ar putea fi, poate, 

Stadionul National); 

13. Planificarea spatiala regionala care sa “produca efecte” - 

respectiv consecinte in coordonarea dezvoltarii, precum si punerea in practica a 

unor politici si programe de echipare etc - e cvasi-inexistenta; 

14. Lipsa de corespondenta intre decupajul administrativ la scara 

supra-municipala si realitatea spatiala a dezvoltarii urbane este un 

impediment major atingerea unei coordonari a dezvoltarii Bucuresti-teritoriul 

de sustinere si influenta; 


15. Primaria municipiului Bucuresti si-a “diminuat” constant institutia 

capabila sa asigure planificarea si coordonarea dezvoltarii urbane, in loc 

sa intareasca Centrul de planificare urbana si metropolitana si sa creeze o 

agentie de dezvoltare economica urbana si agentii de dezvoltare a unor 

zone/programe de interventie urbana; 

16. Planificarea urbana (putina) a fost cu precadere “tarziu-reactiva” 

- in situatii devenite de criza, vizand mai curand “temperarea efectului” - decat 

“pro-activa” - tintind la o impulsionare directionata a dezvoltarii municipiului. 

336


8.2 


Recomandări generale si 

pentru etapa a IIa 

a studiului 

337

Concept Strategic Bucureşti 2035 Recomandări 

RECOMANDARI GENERALE SI PENTRU ETAPA A 

DOUA A STUDIULUI “CONCEPT STRATEGIC 

BUCURESTI 2035” 

Odata cu incheierea primei etape a studiului – si formularea 

diagnosticului, propunerea viziunii si a directiilor strategice componente 

ale misiunii administratiei publice locale pentru dezvoltarea orasului in 

urmatorii 25 de ani – tinand seama de concluziile acestei etape, pot fi 

formulate in incheiere cateva recomandari. 

Recomandarile pot fi grupate in doua categorii: unele care vizeaza modul 

de desfasurare a etapei a doua a studiului si altele care au un caracter 

general, supuse atentiei beneficiarului – Primaria Municipiului Bucuresti - dar 

au putut fi deja propuse tinand seama de continutul acestei etape. 

1. O prima recomandare cu caracter general se refera la necesitatea 

demararii de catre Primaria Municipiului Bucuresti a unor studii 

specializate, bazate pe date colectate din teren si/sau actualizate, precum si 

pe informatiile furnizate de viitorul recensamant. In ciuda existentei multor 

documentatii de planificare si a unor proiecte si studii specializate, autorii 

rapoartelor de expertiza si specialistii consultati in cadrul focus-grup-urilor – 

economisti, geografi, sociologi, ingineri, urbanisti, arhitecti – au considerat ca 

neaparat necesare studii extensive care sa se refere la: 

(a) Structura actuala a economiei locale, dinamica prezenta a acestei structuri – 

cu marcarea distinctiei intre Bucuresti si teritoriile unitatilor administrative locale 

vecine; 

(b) Dispunerea spatiala a activitatilor economice, in oras si in teritoriul de 

sustinere si influenta, precum si implicatiile asupra mobilitatii in Bucuresti; 


338


(c) Economia “informala” (SRI estima la cca. 30% ponderea economiei “gri” 

si”negre” la nivel national in 2009) 

(d) Dinamica locurilor de munca (numar si amplasare, pe profile) si a tiparului zilnic 

de deplasari, in special cele oras-teritoriu (dar si cele din interiorul capitalei) in ambe 

sensuri; 

(e) Identificarea cu mai multa acuratete – mai ales prin anchete focalizate - a 

discrepantelor sociale in Bucuresti si in teritoriul sau de referinta: localizarea zonelor 

defavorizate, profilul acestora, asteptarile populatiei; 

(f) Evolutia, caracteristicile si starea platformelor industriale situate pe teritoriul 

municipiului, cu prioritate a celor aflate in perimetrul central si a celor care au inca 

mari suprafete compacte de teren (inclusiv cu evidentierea proprietarilor); 

(g) Audit care sa permita actualizarea Listei Monumentelor Istorice din Municipiu, pe 

baza criteriilor de evaluare aprobate de Ministerul Culturii si a evaluarii simultane a 

starii si resurselor necesare pe etape de urgenta a interventiilor – se poate astfel 

fundamenta o politica publica realista in domeniu; 

(h) Studii de prognoza pe termen mediu si lung privind nevoile de apa si energie si 

investitiile necesare pe aceste perioade; in mod prioritar este necesar un “audit 

energetic” prospectiv al capitalei; 

(i) Amorsarea elaborarii unei “politici verzi – schimbarile climatice si energia” care 

sa treaca de stadiul declarativului nefundamentat economic; 

(j) Structurile de institutii si de asigurare a serviciilor publice la scara locala si 

regionala, in raport cu organizari la scara internationala sau experiente regionaleuropene; 

(k) Structurarea unei Agentii de dezvoltare economica urbana si a unor Agentii mai 

suple si proactive pentru aplicarea unor politici publice locale si/sau pentru 

dezvoltarea unor anumite teritorii/zone din oras; 

(l) Structurarea unei Agentii/Institut Municipal/Metropolitan de Planificare 

2. O recomandare extrem de importanta are in vedere implicarea 

nivelului national in dezvoltarea capitalei si a teritoriului de sustinere si 

influenta, atat in general, ca o expresie a continuitatii, dar si - cu precadere 

pentru reusita Conceptului Strategic Bucuresti 2035 - in faza 2 a studiului; 

3. Se recomanda, in acelasi timp, ca imperios necesara participarea 

Capitalei la lucrarile unei comisii interministeriale pentru planificarea 

dezvoltarii teritoriale a a tarii – Bucurestiul nu are doar rolul de capiala a tarii 

ci si pe cel de “tractant” al economiei nationale; totodata se recomanda 

analizarea la nivelul Consiliului General a implicatiilor pentru capitala a 

prevederilor Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila; 

4. Se recomanda urgentarea constituirii unei “banci operationale de 

date urbane”, functionala si (partial) accesibila, si totodata a unui sistem 

sintetic de indicatori relevanti pentru starea capitalei, usor colectabili/de 

calculat si monitorizati (macar) anual; 

5. Se recomanda, atat in general cat si pentru etapa a doua a studiului, o 

atentie sporita acordata “pariului cultural al Bucurestiului”, ca si examinarii 

rolului culturii in competitivitatea urbana, in educarea spiritului civic si in 

conturarea identitatii proprii a Bucurestiului – “intre orient si occident”; 

In ceea ce priveste strict derularea etapei urmatoare a studiului se 

recomanda: 


6. Asigurarea, din partea si cu sprijinul Primariei, a unei vizibiltati 

sporite pentru viziune si directii strategice – la un nivel de reuniune cel putin 

similar celei ce s-a desfasurat pe 16 mai referitor la “dimensiunea teritoriala a 

dimensiunii urbane”; 

7. Transmiterea catre toate partidele - si in particular catre toti membrii 

Consiliului General – a solicitarii de a formula si transmite un punct de 

339


vedere privind diagnosticul, viziunea si directiile strategice de dezvoltare 

stabilite in aceasta etapa; 

8. Dezbaterea, pe parcursul etapei a doua - eventual cu extinderea 

duratei fazei – a continutului primei etape si a obiectivelor strategice pentru 

Bucuresti 2035, cu TOATE organizatiile non-guvernamentale interesate 

identificate. Chiar daca in prima faza s-a inregistrat o reactivitate foarte 

scazuta - din cele 211 o.n.g.-uri care au primit chestionare privind starea 

orasului, doar 8 au raspuns - se re-asigura deschiderea totala catre aceste 

organizatii si se dezamorseaza comportamentul ulterior tip “nu am fost 

ascultati/consultati”; 

9. Utilizarea si in etapa a doua a unei “campanii de recoltare de 

solutii” de la specialistii in domeniile legate de dezvoltarea urbana, prin 

folosirea a doua reuniuni tip focus-grup; 

10. Continuarea folosirii Site-ului CSB-2035 pentru diseminarea 

rezultatelor primei etape a Conceptului Strategic si pentru colectarea opiniilor 

specialistilor si publicului larg. 


340






9 

Rapoarte de expertiză 

Această secţiune este prezentată în volum separat 

341






10 

Dezvoltarea strategică 

a 11 mari oraşe 


342





11 


Dezvoltarea urbană 

pe siteul PMB 

Documentar 


343





12 


Anexe 


344

Concept Strategic Bucureşti 2035 Aspecte economice şi demografice 

12.1 


Sinteze chestionare 

345


20 CHESTIONARE ADRESATE PROFESIONISTILOR 

care au participat la reuniunea de la Registrul Urbanistilor din 

Romania, din 14 aprilie 2011 

Profesionisti 

T1 Referitor la întrebarea “Cea mai mare problemă a dezvoltării oraşului 

în relaţie cu teritoriul învecinat este:” majoritatea specialiştilor au considerat 

“Compromiterea unor intervenţii teritoriale viitoare “ ca fiind cea mai grava 

problemă detaşat faţă de celălalte probleme listate. 

P1 Referitor la întrebarea “In ceea ce priveşte economia capitalei, 

principala problemă este:” specialiştii considera “Prezenţa redusă a 

activită ilor cu tehnologii avansate “ ca fiind cea mai mare problemă însă 

diferenţa faţă de punctajul celorlalte răspunsuri este una scăzută. In general la 

această întrebare se remarcă diferenţe scăzute între importanţa problemelor. 

În rubrica “alte răspunsuri” se încadreaza în principiu afirmaţii referitoare la 

capacitatea administrativă şi gestiunea teritoriului metropolitan. 

P2 Intrebarea :” In domeniul social – comunitar, principala problemă este” 

prezinta gradul de educare, segregarea socio-economică, si spiritul civic scăzut 

ca fiind problemele principale fata de densitatea populatiei sau tensiunile 

intercomunale. 

D1 Referitor la intrebarea: “Cea mai importantă problemă de mediu este” 

specialistii considera gestionarea deseurilor ca problema principala fiind 

urmate la distante de punctaj mediu de poluarea apelor si aerului. Ignorarea 

masurilor de protective a fost considerate deasemenea o problema relevant. 

D2 Intrebarea:” Referitor la spaţiile plantate i/sau de recreare principala 

problema este:” prezinta raspunsuri ale specialistiilor punctuate relativ 

echivalent, astfel calitatea si echiparea spatiilor verzi este problema cea mai 

mare fiind urmata de distributia spatiilor verzi si zonele de recreere suburbane. 


F1 Referitor la intrebarea :” Din perspectiva funcţionalităţii urbane, 

principala problemă 

346


este:” specialistii acorda cea mai mare importanta calitatii si starii spatiilor 

publice alaturi de traffic. 

F2 Pentru intrebarea :” In domeniul locuirii, principala problemă este:” 

majoritatea specialistilor ofera o atentie mai ridicata problemelor precum : 

“Gradul de dotare cu activităţi complementare locuin ei”-62p ; “Modul de 

structurare şi func ionare a noilor zone de locuin e” 62p si “ Starea fondului de 

locuinţe”- 56p.In categoria alte raspunsuri se afla catalogata si o problema care 

provine dintr-o noua tendinta de “renovare urbana” si anume “Programul 

"haotic" de anvelopare termică” 

F3 Referitor la intrebarea” In domeniul culturii şi patrimoniului construit, 

principala problema 

este:” specialistii au considerat “Acţiuni reduse i dezordonate de protejare 

a patrimoniului” ca fiind problema principala la o distanta destul de ridicata fata 

de probleme precum:” Starea patrimoniului construit” etc. 

M1 In cadrul intrebarii : “In domeniul planificării dezvoltării urbane, 


este:”specialistii considera detasat” Lipsa unei strategii coerente şi 

asumate pe termen mediu” ca fiind problema principala. 

M2 La intrebarea “In domeniul politicilor publice locale necesare, prioritară 

este:” specialistii identifica doua prioritati principale si anume: Politica de 

circulaţie i transport public (70p) alaturi de Politica privind spaţiul public (67p) 

M3 Prioritatea la intrebarea “In domeniul institu ional – financiar, privind 

dezvoltarea urbană, 

prioritară este:” au fost considerate de specialisti ca fiind “Construcţia 

centrului de planificare urbană, ca institu ie public dedicată”. Deasemenea o 

imporatanta ridicata a fost acrodata si raspunsului “Structurarea unor mari 

programe de dezvoltare urbană, gestionare prin agenţii dedicate” fapt care 

arata dorinta de a implementa metodologii de planificare utilizate déjà de ceva 

timp in majoritatea tarilor mai dezvoltate. 

Studenti, nesemnate 

Profesionisti 

T1 Referitor la întrebarea “Cea mai mare problemă a dezvoltării oraşului 

în relaţie cu teritoriul învecinat este:” majoritatea studenţilor au considerat 

“Direcţiile de extindere “ ca fiind cea mai grava problemă urmata de alte două 

probleme tot pe tematica expansiunii urbane.De mentionat este faptul ca 

problemat cea mai mare punctata de specialisit ( “Compromiterea unor 

intervenţii teritoriale viitoare “) este foarte slab punctata in opiniile studentiilor. 

P1 Referitor la întrebarea “In ceea ce priveşte economia capitalei, 

principala problemă este:” studentii considera “Gruparea activităţilor economice 

în teritoriul ora ului “ ca fiind cea mai mare problemă iar problema principala 

identificata de specialist a primit si in acest caz un punctaj redus fapt care 

prezinta un interes sau o importanta mai redusa acordata de studenti noilor 

tehnologii/ inovatiei in dezvoltarea urbana. 

P2 Intrebarea :” In domeniul social – comunitar, principala problemă este” 

densitatea populatiei” probabil o problema remarcata/simtita de o mare parte a 

studentiilor proveniti din provincie sau care locuiesc in locuinte collective. In 

cazul celorlalte raspunsuri punctajele corespund in mare parte cu cele ale 

specialistilor. 

D1 Referitor la intrebarea: “Cea mai importantă problemă de mediu este” 

studenţii consideră precum şi specialiştii , gestionarea deşeurilor ca problema 

fiind urmata insa de “diminuarea biodiversităţii” o problema punctat redus de 

specialiştii. 

D2 Intrebarea:” Referitor la spaţiile plantate i/sau de recreare principala 

problema este:” prezinta raspunsuri ale studenţiilor punctuate relativ 

echivalent, astfel calitatea si echiparea spatiilor verzi este problema cea mai 

mare. În acest caz opiniile studenţiilor şi a specialiştiilor sunt echivalente in cea 

mai mare parte. 


F1 Referitor la intrebarea :” Din perspectiva funcţionalităţii urbane, 


este:” studenţii (precum şi specialiştii) acorda cea mai mare importanta 

calitatii si starii spatiilor publice alaturi de traffic. 

F2 Pentru intrebarea :” In domeniul locuirii, principala problemă este:” 

majoritatea studenţiilor ofera o atentie mai ridicata problemelor precum : 

“Gradul de dotare cu activităţi complementare locuin ei”-98p ; “Modul de 

structurare şi func ionare a noilor zone de locuin e” 85p si “ Starea fondului de 

locuinţe”- 83p. Acest caz prezintă deasemenea opinii echivalente cu cele ale 

specialiştiilor. 

F3 Referitor la intrebarea” In domeniul culturii şi patrimoniului construit, 

principala problema 

347


este:” studenţii au considerat “Acţiuni reduse i dezordonate de protejare a 

patrimoniului” ca fiind problema principala , asemenea specialiştiilor. 

M1 In cadrul intrebarii : “In domeniul planificării dezvoltării urbane, 


este:”studenţii considera ” Lipsa unei strategii coerente şi asumate pe 

termen mediu” ca fiind problema principal(idem specialişti). 

M2 La intrebarea “In domeniul politicilor publice locale necesare, prioritară 

este:” studenţii identifica doua prioritati principale si anume: Politica de spaţii 

publice şi cea de locuire puţin diferit de specialişti care prioritizeaza politica de 

traffic. 

M3 Prioritatea la intrebarea “In domeniul institu ional – financiar, privind 

dezvoltarea urbană, 

prioritară este:” au fost considerate de studenţi ca fiind “Construcţia 

centrului de planificare urbană, ca institu ie public dedicată”. Deasemenea o 

imporatanta ridicata a fost acrodata si raspunsului “Corelarea strategiei de 

dezvoltare cu o strategie financiară de atragere a resurselor externe”. 

In cazul lucrarilor nesemnate se remarca in cea mai mare parte a cazurilor 

, o notare/completare probabil aleatorie care nu respecta cerintele mentionare 

la inceputul chestionarului (repetrea multipla a notelor acrodate in cadrul 

aceleiasi intrebari). 

42 chestionare adresate profesionistilor si 

invitatilor la reuniunea de la Universitatea de 

Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, din 28 aprilie 

2011 

TG Referitor la întrebarea : „Cea mai grava problema generala cu care se confrunta 

"zona de sustinere/influenta" a Bucurestiului este” specialiştii alături de studenţi consideră că 

probleme principale „Gradul si calitatea echiparii cu infrastructuri de transport” şi „Lipsa unei 

cooperari orizontale institutionalizate”. În cadrul rubricii alte răspunsuri remarcăm prezentarea 

(chiar dacă greşit exprimat) a unei alte probleme relevante „Lipsa polilor de transfer”. Există un 

set de poli teritoriali dar performantă lor şi sistemului din care fac parte este extrem de redusă. 

TE Întrebarea „Dezvoltarea economica mai buna a "zonei de sustinere/influenta" este 

impiedicata de” are ca răspuns majoritar din partea specialiştiilor „Lipsa unei politici de 

dezvoltare economica locala care sa includa si mecanisme stimulative fiscal- financ”. Datorită 

unui punctaj bun oferit şi de studenţi acest răspuns este prioritizat şi în total.Studenţii au 

considerat însă „Lipsa unor- "poli teritoriali" echipati si accesibili” ca fiind o problema majoră. 

TS Referitor la întrebarea „In domeniul social-comunitar, principala problema a acestui 

teritoriu este” răspunsul cel mai votat în total a fost „Gradul de educare al populatiei” favorizat şi 

de specialişti. Un alt răspuns considerat important înspecial de studenţi este : „Dependenta fata 

de Bucuresti ca servicii sociale si locuri de munca”. Se remarcă o diferenţa redusă ca şi punctaj 

în cadrul răspunsurilor în acest caz, excepţia o face doar „Dispunerea populatiei in teritoriu” find 

considerata la mare distanţă cea mai mică problemă. 


TM În cadrul întrebării „Cea mai importanta problema de mediu este” specialiştii alătrui 

de studenţi consideră „Poluarea aerului” , „Degradarea zonelor impadurite” şi „Poluarea apelor” 

ca fiind cele mai relevante probleme in defavoarea altor elemente de cadru natural a căror 

poluare/ grad de afectare este probabil mai greu preceptibilă/sesizabilă. 

TET Referitor la întrebarea „Din perspectiva echiparii teritoriale cu infrastructuri pentru 

transport, situatia cea mai grava priveste” specialiştii şi studenţii consideră în concordanţă 

„Lipsa unei centuri exterioare si a mai multor autostrazi de legatura cu restul tarii” ca fiind cea 

mai mare problemă alături de alte probleme legate de circulaţia carosabilă. Punctje mai reduse 

348


au obţinut problemele referitoare la metode alternative de transport trenul, bicicleta. Sistemul de 

transport în comun a fost menţionat doar în categoria” alte răspunsuri”. 

Tech Pentru întrebarea „Din perspectiva echiparii teritoriale-alta decat cea pentru 

transporturi-situatia cea mai grava priveste” cele mai importante probleme conform 

specialiştiilor şi studenţiilor sunt „Echiparea in domeniul ocrotirii sanatatii si asistentei sociale” 

alături de „Echiparea tehnico-edilitara-tratarea apei si epurarea apelor uzate” . Studenţii mai 

consideră ca fiind importanţa şi problema „Echiparea in domeniul educatiei” . Elemente de loisir 

şi cultură sunt considerate mai puţin relevante ca şi problemă.(nevoi „secundare”) 

TL Referitor la întrebarea „In domeniul locuirii, principala problema este” specialiştii 

precum şi studenţii consideră „lipsa echiparii tehnico-edilitare a acestor zone noi de locuit” şi 

„lipsa echipamentelor sociale necesare acestor zone „ ca fiind cele mai importante probleme. 

Astfel se acordă o importanţă mai mare lipsei dotariilor faţă de posibile conflicte sociale sau 

soluţii arhitectural, urbanistice. 

TPP Întrebarea „Privind patrimoniul natural si construit valoros, cea mai grava problema 

se refera la ” are ca răspuns din partea specialiştiilor(şi în total) „starea si necunoasterea 

elementelor de patrimoniu construit valoros” iar din partea studenţiilor 

„alternarea/compormiterea unor peisaje valoroase, dezvoltarile urbane lineare de-a lungul 

drumurilor”. Cel mai scăzut punctaj îl are problema „inexistenta mai multor zone cu statut 

crescut de protectie” probabil datorită unor posibile conflicte pe care aceasta le are cu idea de 

dezvoltare. În rubrica alte răspunsuri apar două probleme relevante şi anume lipsă intergrării 

funcţionale a elementelor de patrimoniu cât şi probleme de administrare a acestora fapte care 

conduc la complicarea de realizare a unor procese de renovare urbana. 

TM1 În cadrul întrebării „In domeniul planificarii teritoriale, principala problema este” 

specialiştii în conformitate cu studenţii consideră „Neintelegerea generala a nevoii de planificare 

spatiala integrata” ca fiind principala problemă. 

TM2 Priorităţiile stabilite în cadrul întrebării: „In domeniul politicilor publice necesare, 

prioritara este” sunt conform specialiştiilor şi studenţiilor „Politica privind transportul public 

metropolitan si cel alternativ” alături de „Politica de realizare de infrastructuri pentru transport” 

fapt care relevă o atenţie deosebită acordată mobilităţii. Locuirea alături de spaţiile verzi şi 

agricole sunt considerate mai puţin importante. 

TEP Referitor la întrebarea „Pentru dezvoltarea economica, prioritar/a ar trebui sa fie” 

specialiştii şi studenţii consideră prioritare „Echiparea cu infrastructura de transport” şi 

„Atragerea de activitati de cercetare si inalta tehnologie” în defavoarea „Valorificarea 

patrimoniului natural(inclusiv potential agricol)” care poate fi considerat extrem de important dar 

în alte condiţii. 

TM3 Pentru Întrebarea „In domeniul cooperarii inter-comunale, prioritara ar trebui sa fie:” 

priorităţiile sunt „Obligarea autoritatilor locale de a planifica spatial integrat” şi „Infiintarea prin 

lege a unui cadru institutionalizat special(zona metropolitana, consiliu si/sau agentie)” fapt care 

relevă necesitatea de planificare integrată şi gestionare la o scară mai mare decăt cea 

orăşenească(sau UAT). 

În acest caz(chestionar) opiniile studenţiilor coincid în cea mai mare parte cu cea a 

specialiştiilor. 

111 chestionare adresate catre 11 grupuri de 

cetateni ai Bucurestiului 

Acest capitol reprezinta o sinteza si interpretare a raspunsurilor date de cei 

chestionati in esantionul cetatenilor “maturi” ai orasului Bucuresti. 

Chestionarele au luat in calcul raspunsurile cu privire la gravitate- importanta pe 

o scara de la 1-6, 6 fiind cea mai grava sau importanta problema. 

S-au aplicat un numar de 120 chestionare. In cadrul acestui esantion au fost 

intervievati urmatorii respondenti: 

• 10 lucratori RATB (majoritatea lucrand pe liniile din Basarab si Drumul Taberei) 

• 10 lucratori in domeniul vanzarilor/ relatiilor cu clientii 

• 10 navetisti 


• 10 ingineri 

• 10 salariati comert (3 barbati/ 7 femei) 

• 10 functionari publici 

• 10 profesori liceu 

• 10 artisti 

• 10 pensionari 

• 10 gospodine/ casnice 

• 10 medici 

• 10 membrii ai Organizatiilor Non- Guvernamentale 

349


Din raspunsurile celor chestionati se detaseaza ca fiind cele mai grave 

urmatoarele probleme: 

la intrebarea referitoare la cea mai grava problema a zonelor limitrofe, s-a 

evidentiat ca fiind cea mai grava cu cca 30% gradul de echipare cu infrastructura de 

transport, si deteriorarea unor elemente valoroase ale patrimoniului natural. Au mai fost 

mentionate cu 10% fiecare: dezvoltarea dezorganizata, haotica, slaba dezvoltare 

economica si slaba comunicare intre administratie si institutiile responsabile de 

dezvoltarea urbana (20%). 

Privitor la transport, principalele probleme, cu cca 25% pondere fiecare, au fost: 

calitatea drumurilor publice, lipsa locurilor de parcare si blocajele in trafic. Au mai fost 

mentionate: ineficienta transportului public si reteaua de metrou slab dezvoltata. 

Cauza care a dus la situatia economica actuala este considerata prezenta 

zonelor de activitati economcie dezafectate in cadrul orasului (50% dintre respondenti). 

Au mai fost mentionate: Structura economică (ponderea diverselor tipuri de activităţi: 

industriale constructii, servicii etc.)- 30% si Modul in care sunt amplasate si gruparea 

activităţile economice pe întreg teritoriul orasului 

Cea mai acuta problema referitoare la viata sociala si comunitati este considerata 

spiritul civic scazut al cetatenilor (60% dintre respondeti). Au mai fost mentionate: 

Separarea si diferentierea existenta intre categoriile sociale cu statut economic diferit, 

Densitatea populaţiei si Nivelul diferit de educare al populatiei 

Cea mai grava problema de mediu a orasului este considerata poluarea (cca 

60% dintre respondenti). Au mai fost mentionate: Defrisarile si intervetiile asupra 

zonelor naturale si zgomotul 

Referitor la spatii verzi/ plantate cea mai grava problema (cca 55% dintre 

respondeti) este considerata cantitatea spatiilor verzi. Au mai fost mentionate 

problemele legate de amplasarea acestora in oras precum si calitatea si gradul de 

dotare al spatiilor verzi. 

Majoritatea respondetilor considera ca traficul este cea mai importanta problema 

care trebuie rezolvata pentru ca orasul sa functioneze mai bine (cca 75%). Au mai fost 

mentionate: calitatea constructiilor si functionarea cartierelor/ zonelor de locuinte 

colective. 

In domeniul locuirii, principalele probleme sunt: calitatea fondului de locuinte si 

oferta scazuta de locuinte sociale. In acest domeniu, a mai fost mentionat ca problema 

si Gradul de dotare cu activităţi complementare locuintei (comert, servicii: magazine, 

clinici, scoli, etc.) 

In domeniul culturii şi patrimoniului construit, principala problemă este Starea 

patrimoniului construit (circa 50% dintre respondeti) si Comunicarea şi afisajul în 

spatiile publice. (alterarea imaginii orasului prin afisaje in spatiile publice) 

In domeniul dezvoltării urbane, principalele probleme mentionate (circa 80% 

dintre respondenti) au fost: Lipsa unei viziuni si Lipsa de interes a institutiilor publice 

Interesate si responsabile 

In domeniul de interes al instituiilor este considerata prioritara rezolvarea 

problemelor legate de trasnportul public si reteaua rutiera (cca 50% dintre respondeti). 

Celelalte probleme mentionate au fost (in ordine): regenerare urbană a zonelor 

degradate, siguranta si spaţiul public, spiritul civic / asistentă socială 

In domeniul institutional – financiar, privind dezvoltarea urbană, prioritară este 

orelarea strategiei de dezvoltare cu o strategie financiară de atragere a resurselor 

externe (60% dintre respondeti). O a doua prioritate este considerata structurarea unor 

mari programe de dezvoltare urbană, gestionare prin agenţii dedicate. 

176 chestionare adresate catre tineri cetateni ai 

orasului, cu varsta sub 30 de ani 


În scopul de a contura punctul de vedere al locuitorilor tineri ai Bucurestiului, i-am 

rugat sa completeze un chestionar despre Bucureşti. Acesta s-a adresat celor cu 

varste cuprinse intre 20 si 30 de ani, si subiectul l-au constituit problemele majore ale 

orasului, structurate pe 7 domenii de interes: Circulatii, Mediu, Administratie Publica, 

Calitatea Vietii, Locuire, Spatii verzi si Socio-Comunitar. 

Prima parte a sondajului a vizat stabilirea problemelor si conceperea 

chestionarului de baza al studiului, urmata de aplicarea chestionarului pe publicul vizat 

si de centralizarea datelor si detasarea unor observatii. 

350


PROBLEME DE CIRCULATII 

Problema majora semnatala de repondenti a fost “Starea proasta a infrastructurii 

existente” adunand 829 de puncte, urmata de problemele privind “Insuficienta 

numarului de parcari” si “Ineficienta transportului in comun”. Problemele evidente au 

fost legate de impactul direct al acestora asupra repondentilor si de perioada scurta de 

timp (ca remediere) – in sensul ca oamenii asteapta rezultate. Transportul public , si in 

special metroul, au revenit frecvent printre raspunsurile la probleme. O problema 

semnalata suplimentar a fost atitudinea oamenilor in trafic / circulatii – respectul fata de 

ceilalti fie ca acesta se desfasoara motorizat sau nemotorizat. 

PROBLEME DE MEDIU 

In cazul problemelor de mediu ale orasului Bucuresti, principala problema 

semnalata de tineri a fost “Educatia de mediu a locuitorilor”, subiect care a adunat 

majoritatea punctelor, urmat de “Calitatea aerului” si de “Tratarea cu superficialitate a 

problemelor de mediu de catre organele abilitate in domeniu”. Problemele de 

administratie / legislatie precum si cele de infrastructura de colectare si control al 

mediului nu au fost semnalate ca probleme majore fiind argumentate in majoritatea 

cazurilor fie prin lipsa acestora fie prin neintelegerea prezentei lor in unele cazuri (in 

special centrele de reciclare si mai specific managementul acestora). Probleme 

semnalate au fost distrugerea sistematica a zonelor verzi in favoarea construitului 

precum si problemele cauzate de constructii (praf). Multi repondenti au reclamat 

aspectele legate de energie alternativa si lipsa lor din sistemul orasului (energie solara, 

autovehicule electrice, etc). 

CALITATEA VIETII 

In urma sondajului de tip chestionar principala problema care afecteaza calitatea 

vieitii in oras este “Traficul”, urmat apoi de “Lipsa locurilor de munca” si 

de “Nesiguranta spatiilor publice d.p.d.v. social”. Traficul este vazut ca un lucru care 

cauzeaza multe dintre problemele orasului. De data aceasta transportul public nu este 

un factor major care afecteaza calitatea vietii in oras, fiind clasat pe ultimele locuri 

impreuna cu “Calitatea defectuasa a spatiilor din proximitatea locuirii”. O problema 

suplimentara ridicata de repondenti a fost problema “Educatiei locuitorilor” care 

afecteaza interactiunea cu viata in oras. 

PROBLEMA LOCUIRII IN ORAS 

Din punct de vedere al locuirii in orasul Bucuresti principala problema semnalata 

de catre tineri a fost “Extinderea necontrolata a zonelor de locuire prin insertii haotice, 

lipsite de studiu in prealabil” lucru care este argumentat de multi prin calitatea estetica 

a orasului precum si a spatiilor oferite de el, in unele cazuri sufocante. “Problema 

salubritatii in cartierele bucurestene” si “Starea precara a fondului construit” sunt 

clasate pe locurile 2 si 3 din clasament lucru care este justificat prin modul in care se 

prezinta cartierele de locuit din Bucuresti, in special marile aglomerari de locuit din 

oras. Desi unele persoane argumenteaza ca zona lor de locuit nu prezinta aceste 

probleme majoritatea afirma ca este o problema. Problemele de dotari si de acces la 

facilitati nu au fost ridicate in multe cazuri din cauza distantelor relativ mici care trebuie 

strabatute in oras, oamenii nesimtind lipsa lor, cu toate ca accesibilitatea s-a evidentiat 

ca lacunara. Probleme suplimentare ridicate in cazul calitatii locuirii in oras au 

fost: “Calitatea slaba a materialelor utilizate la fabricarea noilor ansambluri 

rezidentiale” si in special a noilor cartiere rezidentiale construite, “Pretul ridicat” in cazul 

chiriilor sau pretul locuintelor in special pentru tineri. A fost ridicata oportunitatea 

“Educatiei locuitorilor” ca factor principal in inbunatatirea generala a problemelor 

orasului si modului de interactionare cu el. 

PROBLEMA in ADMINISTRATIA PUBLICA 

Problema majora care a fost subliniata de majoritatea este “Coruptia”, in multe 

cazuri aceasta fiind argumentat ca este omniprezenta in sistemul administrativ nu 

numai al orasului. Locurile 2 si 3 sunt ocupate de “Lipsa specialistilor pe domenii in 

cadrul structurilor de administratie locala | regionala” si de “Ineficienta actului de 

justitie”, multi considerand clasa de conducere a sistemului administrativ ca fiind 

subcalificata si incompetenta in administrarea eficienta a orasului. O problema 

frecventa a fost lipsa transparentei in administratia publica si lipsa comunicarii intre 

cetateni si organele decizionale la nivel de oras. Se mai semnaleaza probleme 

suplimentare precum “Birocratia” si “incapacitatea de a duce la sfarsit proiectele 

incepute” lucru argumentat de discontinuitatea marilor proiecte odata cu schimbarea 

administratiei si lipsa unei viziuni de dezvoltarea a orasului. O persoana semnaleaza 


351


ineficienta administratiei publice in managementul minoritatilor in oras – cazul particular 

al rromilor si prezenta lor in oras. 

PRINCIPALA PROBLEMA IN DOMENIUL SOCIO-COMUNITAR 

Problema majora semnalata de majoritate este ”Lipsa locurilor de munca pentru 

tinerii absolventi” argumentata de unii subiecti prin lipsa de experienta dobandita numai 

prin absolvirea facultatii si prin numarul mare de absolventi care nu sunt dispusi la alte 

meserii). O alta problema grava o reprezinta ”Nivelul de trai scazut” oarecum strans 

legata de lipsa locurilor de munca precum si de puterea economica scazuta. A fost 

frecvent mentionata si “Lipsa spiritului civic” strans legata de lipsa de educatie si de 

interpretarea gresita a conceptului de democratie, consecintele acestei probleme fiind 

acut resimtite in societatea actuala si relationate cu”Gradul ridicat de 

infractionalitate”.Alte probleme identificate in domeniul sociocomunitar au fost lipsa 

pregatirii politiei comunitare, numarul crescut de caini comunitari, excluderea din 

spatiile publice a persoanelor varstnice, a celor fara venituri, a adolescentilor, a 

persoanelor cu handicap, a mamelor cu bebelusi. 

PRINCIPALA PROBLEMA LEGATA DE SPATIILE VERZI 

Din punct de vedere al spatiilor verzi principala problema semnalata o 

reprezinta “Disparitia treptata a spatiilor verzi si a parcurilor in favoarea investitiilor de 

interes privat” de unele persoane fiind argumentata cu necesitatea maririi fondului 

construit sau prin coruptia existenta in sistemul imobiliar actual,unele zone avand initial 

restrictii de construire.Si la acest punct a fost identificata ca problema sociala “Educatia 

deficitara a cetatenilor in respectarea spatiului verde” considerata ca fiind problema 

majora de multi dintre cei intervievati intrucat una din consecinte o reprezinta 

distrugerea fondului verde existent sau deteriorarea lui accentuata. O alta problema o 

reprezinta “Amenajarea necorespunzatoare a zonelor publice”, argumentata prin slaba 

reprezentare a zonelor pietonale, a mobilierului urban, prin calitatea spatiilor verzi 

proiectate sau executia defectuoasa cu materiale ieftine. Alte probleme identificate 

suplimentar au fost:salubritatea zonelor verzi strans legata de educatia populatiei, 

standardizarea spatiilor verzi, si securitatea spatiilor verzi. 

Observatii 

Data fiind media de varsta de 24-26 de ani, care implica un anumit grad de 

specializare, cel putin in cazul problemelor cu care se confrunta direct, tinerii 

chestionati au aratat o preocupare spre: starea proasta a infrastructurii, educatia 

ecologica a populatiei, traffic (nespecificat în ce fel), extinderea necontrolata a zonelor 

de locuinte, coruptie, lipsa spiritului civic si distributia dezechilibrata a spatiilor verzi. In 

privinta tipului de interventii sau sanse pe care le-ar putea avea orasul, interesul cel 

mai mare l-a reprezentat tipul de schimbare radicala si mai putin interventiile partiale, 

care ar rezolva doar probleme punctuale. Proiecte de tipul celor de promovare a 

transportului alternativ, a centrelor de reciclare, , completarea dotarilor aferente locuirii, 

asigurarea continuitatii pe durata mai mare de un mandat in administratie, combaterea 

segregarii socio-economice, curatenia parcurilor bucurestene, denota preocuparea 

pentru solutii de ansamblu ce privesc dezvoltarea orasului. 


352

UAUIM‐CCPEC, IHS ROMANIA, EMI INVEST SRL, WWW.CSB2035.RO 

SCURT CHESTIONAR 

privind probleme cu care se confruntă Bucureştiul 

Acest chestionar este utilizat într-o mini-ancheta tip Delphi şi urmăreşte colectarea unor opinii privind 

principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul. Întrebările au fost formulate din toate cele cinci 

domenii cuprinse în structura studiului şi au prevăzute cinci răspunsuri propuse, precum şi 

posibilitatea formulării unei a şasea probleme. Toate problemele listate în răspunsuri sunt considerate 

prioritare, însă cu toate acestea sunteţi rugaţi să întocmiţi o ierarhie, putând totuşi să acordaţi acelaşi 

loc în această ierarhie pentru maxim două probleme. Cifrele înscrise – de la 1 la 6 – se referă astfel la 

importanţa/gravitatea problemei în cadrul grupului respectiv. Sub fiecare răspuns posibil sunt puse la 

dispoziţia celui care completează chestionarul câte două rânduri care permit argumentarea opţiunii – 

vă suntem recunoscători pentru aceste argumente ce vor putea fi invocate în studiu. 

Subliniem că acest chestionar a fost structurat în acest mod şi pentru a facilita prelucrarea statistică a 

răspunsurilor dincolo de argumentările şi aprecierile celor care îl completează. 

NUMELE SI PRENUMELE....................................................................................................... 

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR 

T1 Cea mai mare problemă a dezvoltării oraşului în relație cu teritoriul învecinat 

este: 

a. Dimensiunea/amploarea extinderii 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Direcţiile de extindere 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Rarefierea/risipire (urban sprawl) 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Compromiterea unor intervenţii 

teritoriale viitoare 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Efectele nocive asupra patrimoniului 1 2 3 4 5 6 

natural 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


P1 In ceea ce priveşte economia capitalei, principala problemă este: 

a. Structura economică (ponderea 1 2 3 4 5 6 

diverselor tipuri de activităţi: 

secundare, terțiare, etc.) 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Prezenţa redusă a activităților cu 

tehnologii avansate 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Cvasi-absenţa industriilor creative 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Gruparea activităţilor economice în 

teritoriul orașului 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Consecinţele prezente în oraș ale 

activităților economice dezafectate 

(incinte degradate, rețele ș.a.) 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


P2 In domeniul social – comunitar, principala problemă este: 

a. Densitatea populaţiei 1 2 3 4 5 6 


Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Segregarea socio-economică 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Gradul de educare 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Spiritul civic scăzut 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Tensiunile inter-comunitare 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

353


D1 Cea mai importantă problemă de mediu este: 

a. Poluarea aerului 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Poluarea apelor 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Poluarea solului 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Gestiunea deşeurilor 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Diminuarea biodiversităţii 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


D2 Referitor la spaţiile plantate și/sau de recreare principala problemă este: 

a. Cantitatea de spaţii verzi 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Distribuţia spațiilor verzi în teritoriu 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Numărul de parcuri şi dispunerea lor 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Calitatea şi echiparea spațiilor verzi 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Zonele de recreare suburbane 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


F1 Din perspectiva funcţionalităţii urbane, principala problemă este: 

a. Calitatea fondului construit 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Traficul 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Cantitatea şi starea spațiilor publice 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Reţelele de dotări edilitare și sociale 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Funcţionarea marilor ansambluri de 

locuit 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


F2 In domeniul locuirii, principala problemă este: 

a. Starea fondului de locuinţe 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Oferta scăzută de locuinţe sociale 1 2 3 4 5 6 


Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Densitatea în marile ansambluri 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Modul de structurare şi funcționare a 

noilor zone de locuințe 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Gradul de dotare cu activităţi 1 2 3 4 5 6 

complementare locuinței 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

354


F3 In domeniul culturii şi patrimoniului construit, principala problemă este: 

a. Starea patrimoniului construit 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Starea şi funcționarea muzeelor 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Acţiuni reduse și dezordonate de 

protejare a patrimoniului 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Interesul public scăzut pentru cultură 

de calitate 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Comunicarea şi afișajul în spațiile 

publice 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


M1 In domeniul planificării dezvoltării urbane, principala problemă este: 

a. Lipsa unei strategii coerente şi 

asumate pe termen mediu 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Lipsa PUG-ului 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Lipsa politicilor publice locale 1 2 3 4 5 6 

sectoriale 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Lipsa marilor investiţii publice 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Lipsa programelor naţionale pentru 

capitală 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


M2 In domeniul politicilor publice locale necesare, prioritară este: 

a. Politica de locuire 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Politica de circulaţie și transport 

public 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Politica privind spaţiul public 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Politica privind coeziunea comunitară 

şi asistență socială 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Politica de regenerare urbană a zonei 

centrale 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


M3 In domeniul institu ional – financiar, privind dezvoltarea urbană, prioritară 

este: 

a. Construcţia centrului de planificare 

urbană, ca instituție publică dedicată 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Infiinţarea unei agenții de regenerare 

urbană pentru zona centrală 

1 2 3 4 5 6 


Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Structurarea unor mari programe de 

dezvoltare urbană, gestionare prin 

agenţii dedicate 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Construirea unui parteneriat de 1 2 3 4 5 6 

cooperare teritorială, cu suport 

legal/instituţional 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Corelarea strategiei de dezvoltare cu 

o strategie financiară de atragere a 

resurselor externe 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

355

Problemele cu care se confrunta BUCURESTIUL 

‐ SCURT CHESTIONAR ‐ 

Acest chestionar (tip delphi) este utilizat intr‐o mica ancheta si urmareste colectare unor opinii privind 

principalele probleme cu care se confrunta Bucurestiul. Intrebarile au fost formulate din toate domeniile 

cuprinse in structura studiului si au prevazute cinci raspunsuri propuse, precum si posibilitatea formularii unei 

a sasea probleme. Toate problemele listate in raspunsuri sunt considerate prioritare, insa cu toate acestea 

sunteti rugati sa intocmiti o ierarhie, putand totusi sa considerati acealasi loc in aceasta ierarhie pentru 

maxim doua probleme. Cifrele inscrise – de la 1 la 6 – se refera astfel la importanta/gravitatea problemei in 

cadrul grupului respectiv (cifra unu indica un nivel scazut de importanta pe cand cifra 6 un nivel ridicat de 

importanta). Sub fiecare raspuns posibil sunt puse la dispozitia celui care completeaza chestionarul cata doua 

randuri care permit argumentarea optiunii – va suntem recunoscatori pentru aceste argumente ce vor putea 

fi invocate in studiu. 

Subliniem ca acest chestionar a fost structurat in acest mod si pentru a facilita prelucrarea statistica a 

raspunsurilor dincolo de argumentarile si aprecierile celor care il completeaza. 

Numele si Prenumele 1 ............................................................................................................. ............................. 

Varsta ........ Ocupatia ........................................................................................... E‐mail...................................... 

COD SUBIECT, RASPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RASPUNSURILOR 

TC1 

In domeniul circulatiilor in orasul Bucuresti principala problema este: 

a. Lipsa proiectelor de promovare transportului alternativ 1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

....................................................................................................................................................... 

b. Starea proasta a infrastructurii 1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

....................................................................................................................................................... 

c. Spatii de parcare insuficiente 1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

................................................................................................................................................................ 

d. Lipsa spatiilor de „Park & Ride 2 ” pentru a limita accesul 

vehiculelor in zona centrala 

Argument................................................................................................................................................. 

.............................................................................................................................................................. 

e. Dezvoltarea neechilibrata si ineficienta a retelelor de 

transport in comun. 

Argument................................................................................................................................................. 

....................................................................................................................................................... 

f. ........................................................................................ 

........................................................................................... 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................. 

1 Numele si Prenumele are un caracter facultativ 

2 Sistemul Park&Ride – puncte intermodale dotate cu parcari unde se pot lasa masinile si se poate accesa orasul prin 

intermediul sistemului de transport public, mai ales in zona centrala, cu scopul descongestionarii trafficului. 

1 

1 

1 

2 

2 

2 

3 

3 

3 

4 

4 

4 

5 

5 

5 

6 

6 

6 


ME1 

Cea mai importanta problema de mediu este: 

a. Calitatea aerului 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................. 

. 

b. Lipsa centrelor de reciclare si colectare a deseurilor 1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................. 

c. Educatia ecologica a populatiei. 1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

.............................................................................................................................................................. 

d. Tratararea cu superficialitate a problemelor de mediu 

de catre organele abilitate in domeniu 

Argument................................................................................................................................................. 

.............................................................................................................................................................. 

e. Neaplicarea legislatiei de mediu. 

Argument................................................................................................................................................. 

.............................................................................................................................................................. 

f. .......................................................................................... 

............................................................................................. 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................... 


CV1 

Care dintre problemele urmatoare considerarati ca va afecteaza cel mai mult 

calitatea vietii: 


a. Trafic 3 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................ 

b. Transport in comun neeficient 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................ 

c. Lipsa locurilor de munca 1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

3 fluxul mare de masini din oras care duce la discomfort urban, poluare, poluare fonica, etc. 

1 

1 

1 

1 

1 

1 

2 

2 

2 

2 

2 

2 

3 

3 

3 

3 

3 

3 

4 

4 

4 

4 

4 

4 

5 

5 

5 

5 

5 

5 

356 

6 

6 

6 

6 

6 

6

.............................................................................................................................................................. 

d. Calitatea defectuasa a spatiilor din proximitatea locuirii 1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

....................................................................................................... 

e. Nesiguranta spatiilor publice d.p.d.v. social 1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................ 

f. ......................................................................................... 

............................................................................................. 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................... 


CV2 

In ceea ce priveste locuirea in orasul Bucuresti principala problema este: 

a. Ineficienta dotarilor aferente locuirii 4 1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................ 

b. Problema salubritatii in cartierele bucurestene 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................ 

c. Extinderea necontrolata a zonelor de locuire prin 

insertii haotice, lipsite de studiu in prealabil 

Argument................................................................................................................................................. 

........................................................................................................................................................... 

d. Starea precara a fondului construit. 

Argument................................................................................................................................................. 

........................................................................................................................................................... 

e. Calitatea proasta a spatiilor e locuit 5 1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

........................................................................................................................................................... 

f. ......................................................................................... 

............................................................................................ 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................... 


4 

dotari de proximitate – sociale, economice, sanatate, loisir, etc 

5 

starea cartierelor bucurestene din punct de vedere al constructiei/proiectare, gradului de uzura si a 

materialelor folosite. 

1 

1 

1 

1 

1 

2 

2 

2 

2 

2 

3 

3 

3 

3 

3 

4 

4 

4 

4 

4 

5 

5 

5 

5 

5 

6 

6 

6 

6 

6 

AP1 Referitor la administratia publica principala problema pe care sesizati este: 

a. Lipsa continuitatii odata cu schimbarea administratiei 

1 2 3 4 5 

Argument................................................................................................................................................. 

................................................................................................................................................................ 

b. Relatia cu cetatenii si gradul de implicare in 

problemele orasului 

Argument................................................................................................................................................. 

.......................................................................................................................................................... 

c. Ineficienta actului de justitie 

1 

2 

3 

1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

...................................................................................................................................................... 

d. Lipsa specialistilor pe domenii in cadrul structurilor de 

administratie locala | regionala 

Argument................................................................................................................................................. 

........................................................................................................................................................... 

e. Coruptia 

1 

2 

3 

1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

........................................................................................................................................................... 

f. ........................................................................................ 

1 2 3 4 5 6 

.......................................................................................... 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................ 


CV3 

Principala problema in domeniul socio‐comunitar este: 

a. Nivel de trai scazut 1 2 3 4 5 


Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................ 

b. Lipsa locurilor de munca pentru tinerii absolventi 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................ 

c. Lipsa spiritului civic 

Argument................................................................................................................................................. 

........................................................................................................................................................... 

d. Segregarea socio‐economica 

1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................... 

e. Gradul ridicat de infractionalitate 

1 

1 

1 

2 

2 

2 

3 

3 

3 

4 

4 

4 

4 

4 

5 

5 

5 

5 

5 

357 

6 

6 

6 

6 

6 

6 

6

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................... 

f. .......................................................................................... 

............................................................................................ 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................... 


ME2 

Principala problema legata de spatiile verzi este: 

a. Disparitia treptata a spatiilor verzi si a parcurilor in 

favoarea investitiilor de interes privat 

1 2 3 4 5 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................. 

b. Neamenajarea corespunzatoare a zonelor publice 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................. 

c. Educatia deficitara a cetatenilor in respectarea spatiului 

verde 

Argument................................................................................................................................................. 

.............................................................................................................................................................. 

d. Distributia neechilibrata a spatiilor verzi in oras, in 

functie de diferitele zone ale acestuia. 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................... 

e. Curatenia parcurilor bucurestene 

1 

1 

1 

1 

1 

2 

2 

2 

2 

2 

3 

3 

3 

3 

3 

4 

4 

4 

4 

4 

5 

5 

5 

5 

5 

6 

6 

6 

6 

6 


Argument................................................................................................................................................. 

................................................................................................................................................................. 

. 

f. ......................................................................................... 

.......................................................................................... 

Argument................................................................................................................................................. 

............................................................................................................................................................ 

Prin completarea acestui chestionar sunteti de acord ca datele preluate din chestionar (raspunsuri) sa fie 

folosite in scop public. Caracterul chestionarului este public, datele cu caracter personal vor fi prelucrate si 

tratate ca atare, ne fiind facute publice. 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

6 

358



privind probleme cu care se confruntă 

„teritoriul de sustinere si de influenta” al Bucureştiului 

Acest chestionar este utilizat într-o mini-ancheta tip Delphi şi urmăreşte colectarea unor opinii 

privind principalele probleme cu care se confruntă „teritoriul de sustinere si de influenta” 1 al Bucureştiului. 

Întrebările au fost formulate atat cu referire generala, cat si pe domenii, dupa cum au in vedere atat 

caracteristici ale starii actuale cat si prioritati de actiune. Intrebarile au prevăzute cinci răspunsuri 

propuse, precum şi posibilitatea formulării unui al şaselea raspuns, considerat important de catre 

respondent. Toate problemele listate în răspunsuri sunt considerate prioritare, însă cu toate acestea 

sunteţi rugaţi să întocmiţi o ierarhie, putând totuşi să acordaţi acelaşi loc în această ierarhie pentru maxim 

două probleme. Cifrele înscrise – de la 1(cel mai importan/grav) la 6(cel mai putin important/grav) – 

se referă astfel la importanţa/gravitatea problemei în cadrul grupului respectiv. Sub fiecare răspuns 

posibil sunt puse la dispoziţia celui care completează chestionarul câte două rânduri care permit 

argumentarea opţiunii – vă suntem recunoscători pentru aceste argumente ce vor putea fi invocate în 

studiu. Subliniem că acest chestionar a fost structurat în acest mod şi pentru a facilita prelucrarea 

statistică a răspunsurilor dincolo de argumentările şi aprecierile celor care îl completează. 

NUMELE SI PRENUMELE RESPONDENTULUI..................................................................................... 


TG Cea mai grava problemă generala cu care se confrunta „zona de 

sustinere/influenta” a Bucurestiului este: 

a. Imprastierea/risipirea urbana (sprawl) si 

dezvoltarea tentaculara a Bucurestiului 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Deteriorarea (unor elemente valoroase ale) 

patrimoniului natural 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Slaba dezvoltare economica 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Gradul si calitatea echiparii cu infrastructuri 

de transport 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Lipsa unei cooperari orizontale 1 2 3 4 5 6 

institutionalizate 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. ........................................................... 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

1 

Este folosita aceasta sintagma, prezenta in titlul stdiului, asa cum a fost formulat de Primaria Municipiului 

Bucuresti. 


TE Dezvoltarea economica mai buna a „zonei de sustinere/influenta” este impiedicata de: 

a. Lipsa fortei de munca necesare 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Insuficienta si starea proasta a 

infrastructurilor de transport 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Lipsa unor localitati-“poli teritoriali” 

echipati si accesibili 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Lipsa unei planificari spatiale clare si 

predictibile 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Lipsa unei politici de dezvoltare 

economica locala care sa includa si 

mecanisme stimulative fiscal-financ. 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. ............................................................. 1 2 3 4 5 6 

.................................................... 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


TS In domeniul social – comunitar, principala problemă a acestui teritoriu este: 

a. Dispunerea populatiei in teritoriu 1 2 3 4 5 6 


Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Segregarea socio-economica intre 

diversele sub-zone/localitati 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Gradul de educare al populatiei 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Dependenta fata de Bucuresti ca 

servicii sociale si locuri de munca 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Spiritul civic scazut, lipsa coeziunii 

comunitare 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

Argument................................................................................................................................... 

359


TM Cea mai importantă problemă de mediu este: 

a. Poluarea aerului 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Poluarea apelor 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Poluarea solului 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Degradarea zonelor impadurite 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Diminuarea biodiversităţii 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


TET Din perspectiva echiparii teritoriale cu infrastructuri pentru transport, sutuatia 

cea mai grava priveste: 

a. Cantitatea si calitatea drumurilor 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Starea si gabaritul centurii existente 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Lipsa unei centuri exterioare si a mai 

ultor autostrazi de legatura cu restul 

tarii 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Lipsa unor trasee ciclabile 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Reteaua de cai ferate 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


TEch Din perspectiva echiparii teritoriale – alta decat cea pentru transporturi – 

situatia cea mai grava priveste: 

a. Echiparea in domeniul educatiei 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Echiparea in domeniul ocrotirii 

sanatatii si asistentei sociale 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Insuficienta si calitatea zonelor de 

recreare si sport 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Echiparea tehnico-edilitara – tratarea 

apei si epurarea apelor uzate 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Echipamentele culturale 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


TL In domeniul locuirii, principala problemă este: 

a. “exodul” locuirii bucurestene in 

teritoriu 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. dispunerea si solutiile urbanistice ale 

noilor dezvoltari imobiliare 

1 2 3 4 5 6 


Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. lipsa echiparii tehnico-edilitare a 

acestor zone noi de locuit 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. lipsa echipamentelor sociale necesare 

acestor zone 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. disparitatile socio-economice si 

tensiunile sociale care apar datorita 

noilor dezvoltari de zone de locuit 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

360


TPP 

Privind patrimoniul natural si construit valoros, cea mai grava problemă se 

refera la: 

a. degradarea cursurilor si luciilor de 

apa 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. degradarea padurilor 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. starea si necunoasterea elementelor 

de patrimoniu construit valoros 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. alterarea/compromiterea unor peisaje 

valoroase, dezvoltarile urbane liniare, 

de-a ungul drumurilor 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. inexistenta mai multor zone cu statut 

crescut de protectie 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


TM1 

In domeniul planificării teritoriale, principala problemă este: 

a. Lipsa unei strategii teritoriale 

coerente si asumate pe termen lung 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Lipsa unui PAT metropolitan 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Lipsa politicilor publice sectoriale la 

nivelul intregii zone 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Lipsa unei cooperari obligatoriuparteneriale, 

decisa prin lege 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Neintelegerea generala a nevoii de 

planificare spatiala integrata 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


TM2 In domeniul politicilor publice necesare, prioritară este: 

a. Politica de locuire 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Politica de realizare de infrastructuri 

pentru transport 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Politica privind transportul public 1 2 3 4 5 6 

metropolitan si cel alternativ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Politica de dezvoltare economica 

coordonata 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Politica de protejare a spatiilor 1 2 3 4 5 6 

naturale si agricole 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


TEP Pentru dezvoltarea economica, prioritar/a ar trebui sa fie: 

a. Echiparea cu infrastructuri de 

transport 

1 2 3 4 5 6 


Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Infiintarea unor parcuri industriale 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Atragerea de activitati industriale – 

firme de renume 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Atragerea de activitati de cercetare si 

inalta tehnologie 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Valorificarea patrimoniului natural 

(inclusiv potential agricol) 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

361

SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR 

TM3 In domeniul cooperarii inter-comunale, prioritara ar trebui sa fie: 

a) Infiintarea prin lege a unui cadru 

institutionalizat special (zona 

metropolitana, consiliu si/sau 

agentie) 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b) Obligarea autoritatilor locale de a 

planifica spatial integrat 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c) Conditionarea finantarii din surse 

regionale/nationale/europene de 

existenta cooperarii parteneriale 

institutionalizate (“orizontala”) 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d) Introducerea “contractelor de 

parteneriat” cu regiunea si/sau statul 

(cooperare “verticala”) 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e) Initierea unor programe de “educare” 

a politicienilor, in vederea construirii 

unor procese incrementale de 

parteneriat intre UAT de baza. 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f) .................................................... 1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 



privind probleme cu care se confruntă Bucureştiul 

Acest chestionar este utilizat într-o mini-ancheta tip Delphi şi urmăreşte colectarea unor opinii privind 

principalele probleme cu care se confruntă Bucurestiul si zonele limitrofe ale Bucureştiului. Întrebările au fost 

formulate atat cu referire generala, cat si pe domenii, dupa cum au in vedere atat caracteristici ale starii actuale cat si 

prioritati de actiune. Intrebarile au prevăzute cinci răspunsuri propuse, precum şi posibilitatea formulării unui 

al şaselea raspuns, considerat important de catre respondent. Toate problemele listate în răspunsuri sunt 

considerate prioritare, însă cu toate acestea sunteţi rugaţi să întocmiţi o ierarhie, putând totuşi să acordaţi acelaşi loc 

în această ierarhie pentru maxim două probleme. 

Cifrele înscrise – de la 1 la 6 – se referă astfel la importanţa/gravitatea problemei în cadrul grupului 

respectiv. Sub fiecare răspuns posibil sunt puse la dispoziţia celui care completează chestionarul câte două rânduri 

care permit argumentarea opţiunii – vă suntem recunoscători pentru aceste argumente ce vor putea fi invocate în 

studiu. 

Subliniem că acest chestionar a fost structurat în acest mod şi pentru a facilita prelucrarea statistică a 

răspunsurilor dincolo de argumentările şi aprecierile celor care îl completează. 

NUMELE SI PRENUMELE....................................................................................................... 


TG Care considerati ca este cea mai gravă problemă generală cu care se confrunta zonele 

limitrofe ale Bucurestiulula: 

a. Dezvoltarea dezorganizata, haotica, sub forma tentaculara 

a spatiilor libere si construite, a functiunilor si activitatilor 

pe teritoriile limitrofe Bucurestiului 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Deteriorarea (unor elemente valoroase ale) patrimoniului 

natural (relief, vegetatie, ape..) 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Slaba dezvoltare economica 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Gradul si calitatea echiparii cu infrastructuri de transport 

(drumuri europene si nationale, autostrazi, strazi, pasaje, 

retele de cai ferate etc) 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Comunicarea slaba, deficitara, intre administratia publica si 

institutii insarcinate cu dezvoltarea urbana 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. ........................................................... 

1 2 3 4 5 6 


Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


TET Principala problema legata de transport este: 

g. Calitatea drumurilor publice 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

h. Ineficienta transportul public suprateran (tramvai, 

trolebuz, autobuz) 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

i. Reteaua de metrou slab dezvoltata 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

362

.................................................................................................................................................... 

j. Lipsa locurilor de parcare 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

k. Lipsa unor trasee pentru biciclisti 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

l. Blocajele din trafic - accesibilitate 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

m. ………………………………………………. 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


P1 Care este, in opinia dumneavoastra, cauza principala care a dus la situatia economica actuala 

a capitalei: 

a. Structura economică (ponderea diverselor tipuri de 

activităţi: industriale constructii, servicii etc.) 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Numarul redus de activități care folosesc tehnologii 

inteligente (tehnologii informaţionale şi de comunicaţii) 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Nu sunt dezvoltate consistent industriile creative 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Modul in care sunt amplasate si gruparea activităţile 

economice pe întreg teritoriul orașului 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Consecinţele prezente în oraș ale activităților economice 1 2 3 4 5 6 

dezafectate (incinte degradate, re ele .a.) 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 

............................................................ 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


P2 Care este principala problemă in ceea ce priveste viata sociala si comunitatile/etniile din 

Bucuresti: 

a. Densitatea populaţiei 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Separarea si diferentierea existenta intre categoriile 

sociale cu statut economic diferit 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Nivelul diferit de educare al populatiei 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Spiritul civic scăzut al populatiei 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Tensiunile, conflicte si altercatii inter-comunitare (interetnice) 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 

............................................................ 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


D1 Ce tip de probleme de mediu credeti ca sunt mai importante pentru Bucuresti : 

a. Poluarea (aer, apa, sol,) 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Defrisarile si intervetiile asupra zonelor naturale. 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Reciclarea si gestionarea deseurilor 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Zgomotul 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Disparitia speciilor si gestionarea florei si faunei din 

padurile si lacurile bucurestene 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 

1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


D2 Referitor la spaţiile plantate si/sau de recreare principala problemă este: 

a. Cantitatea de spatii verzi 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Amplasarea spatiilor verzi în oras 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Numărul de parcuri şi dispunerea lor 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Calitatea si dotarea spatiilor verzi 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Zonele de recreare suburbane 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 

1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 



F1 Care este cea mai importanta problema care ar trebui rezolvata pentru ca orasul sa functioneze 

mai bine? 

a. Calitatea constructiilor existente 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Traficul 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Cantitatea şi starea spatiilor publice 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Reţelele de dotări edilitare si sociale 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Funcţionarea marilor ansambluri de locuit – cartierelor 1 2 3 4 5 6 

(ex. Drumul Taberei) 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 

1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

363

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


F2 In domeniul locuirii, principala problemă este: 

a. Starea locuintelor existente 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Oferta scăzută de locuinţe sociale 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Densitatea în marile ansambluri 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Modul de organizare si functionare a noilor ansambluri 1 2 3 4 5 6 

de locuinte 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Gradul de dotare cu activităţi complementare locuintei 1 2 3 4 5 6 

(comert, servicii: magazine, clinici, scoli, etc.) 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 

1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


F3 In domeniul culturii şi patrimoniului construit, principala problemă este: 

a. Starea patrimoniului construit 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Starea şi functionarea muzeelor 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Acţiuni reduse si dezordonate de protejare a 1 2 3 4 5 6 

patrimoniului 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Interesul public scăzut pentru cultură de calitate 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Comunicarea şi afisajul în spatiile publice. (alterarea 1 2 3 4 5 6 

imaginii orasului prin afisaje in spatiile publice) 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................... 

1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


M1 In domeniul dezvoltării urbane, principala problemă este: 

a. Lipsa unei viziuni 1 2 3 4 5 6 

Argument..................................................................................................................................................................... 

................................................................................................................. 

b. Lipsa documentatiilor de planificare 1 2 3 4 5 6 

Argument..................................................................................................................................................................... 

................................................................................................................. 

c. Lipsa de interes a institutiilor publice Interesate si 

responsabile 

1 2 3 4 5 6 

Argument..................................................................................................................................................................... 

................................................................................................................. 

d. Dezinteresul fata de proiecte si operatiuni 1 2 3 4 5 6 

Argument..................................................................................................................................................................... 

................................................................................................................. 

e. Uitarea zonelor limitrofe si folosirea ca bazin de forta 1 2 3 4 5 6 

de munca ieftina 

Argument..................................................................................................................................................................... 

................................................................................................................. 

f. Lipsa educatiei urbane obligatorii in scoala generala si 1 2 3 4 5 6 

liceu 

Argument.................................................................................................................................. 

g. ……………………………………………………………… 

………………………………………………. 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


M2 In domeniul de interes al institutiilor , prioritară este: 

a. Locuirea sub toate aspectele 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Transport public si retea rutiera 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Siguranta si spaţiul public 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Spiritul civic / asistentă socială 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Regenerare urbană a zonelor degradate 1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. .................................................. 

1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


M3 In domeniul institutional – financiar, privind dezvoltarea urbană, prioritară este: 

a. Construcţia centrului de planificare urbană, ca institutie 

publică dedicată 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

b. Infiinţarea unei agentii de regenerare urbană pentru 

zona centrală 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

c. Structurarea unor mari programe de dezvoltare urbană, 

gestionare prin agenţii dedicate 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

d. Construirea unui parteneriat de cooperare teritorială, cu 

suport legal/instituţional 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

e. Corelarea strategiei de dezvoltare cu o strategie 

financiară de atragere a resurselor externe 

1 2 3 4 5 6 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 

f. ................................................. 

1 2 3 4 5 6 

............................................................ 

Argument.................................................................................................................................. 

.................................................................................................................................................... 


364


12.2 


Scenariu simulat pentru 

sudul Bucureştiului 

Exerciţiu pentru Master 

în Management Urban 2011 

365

Echipă 

• Coordonatori proiect 

Costache Marius ‐URBANIST URBANIST. 

Tozaru Elena Alina ‐URBANIST. 

• Membrii echipei 

Acasandre Andreea‐URBANIST 

Andreea URBANIST. 

Andreicuț Mihai‐URBANIST. 

Bălă Bălăşescu AAndrei d i ‐URBANIST. URBANIST 

Boagiu Răzvan ‐URBANIST. 

Dinu Teodora‐ECONOMIST 

Dragomir Alexandra‐ADM Alexandra ADM.PUBLICA PUBLICA 

Dumitriu Mihail‐ARHITECT. 

Ef Efremov DDumitrița‐ARHITECT. i i ARHITECT 

Eremia Octavian‐ARHITECT. 

Popescu Raluca ‐URBANIST. 

Vişan Adina ‐URBANIST ‐URBANIST. 

Voicu Corina‐ARHITECT. 


1 27.04.2011 

366

Planul zonei de SUD a Municipiului Bucureşti 



367



368

Planul zonei de SUD a Municipiului p Bucureşti ş 

‐Schema generala 


369


370


371


372


373


374


‐Schema infrastructuri 


10 1027.04.2011 

375


‐Schema locuire 


376


‐Schema cadru natural 


377


‐Schema activitati 


378

Ratiuni urbanistice ‐ Functiuni 


379

Ratiuni urbanistice – Intrarea îîncetate 


380


381


382

01-partea 1 - Conceptul Strategic Bucureşti 2035

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?